Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2017
ANEXE din 31 mai 2017 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 601/2017
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Transporturilor · ID sursă 190862
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXE din 31 mai 2017
la Ordinul ministrului transporturilor nr. 601/2017
EMITENT MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 455 bis din 19 iunie 2017
Anexa nr. 1 (Anexa nr. 1a la normele metodologice)
ELEMENTE DE CLASIFICARE ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE RISC
Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc constituie baza unei selecții specifice a vehiculelor exploatate de întreprinderi cu un bilanț slab în privința respectării cerințelor de întreținere a vehiculelor și de conformitate cu normele tehnice aferente circulației pe drumurile publice. Acesta ia în considerare rezultatele inspecțiilor tehnice periodice și pe cele ale controalelor tehnice în trafic deopotrivă.
Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc ține seama de următorii parametri la stabilirea unui grad de risc pentru întreprinderea în cauză:
- numărul de deficiențe; - gravitatea deficiențelor; - numărul de controale tehnice în trafic sau de inspecții tehnice periodice și voluntare; - factorul timp.
1. Deficiențele sunt ponderate în funcție de gravitatea lor prin aplicarea următorilor factori de gravitate: deficiență periculoasă = 40; deficiență majoră = 10; deficiență minoră = 1. 2. Evoluția situației (unui vehicul al) unei întreprinderi se reflectă prin atribuirea unui factor de ponderare mai slab rezultatelor unei inspecții „mai vechi” (deficiențelor) decât cel atribuit celor mai „recente”, utilizând următorii factori: - anul 1 = ultimele 12 luni = factorul 3; - anul 2 = lunile 13-24 = factorul 2; - anul 3 = lunile 25-36 = factorul 1. Acest lucru se aplică doar la stabilirea clasificării globale în funcție de gradul de risc. 3. Clasificarea în funcție de gradul de risc se realizează cu ajutorul următoarelor formule:
(a) formula pentru clasificarea globală în funcție de gradul de risc: unde RR = punctajul global al clasificării în funcție de gradul de risc; D Yi = totalul pentru defecțiunile din anul 1, 2, 3; D Y1 = în anul 1; #… = numărul de …; DD = deficiențe periculoase; MaD = deficiențe majore; MiD = deficiențe minore; C= verificări (controale tehnice în trafic sau inspecții tehnice periodice) în anul 1, 2, 3; (b) formula pentru clasificarea anuală în funcție de gradul de risc: unde AR = punctajul anual de risc; #… = numărul de …; DD = deficiențe periculoase; MaD = deficiențe majore; MiD = deficiențe minore; C = verificări (controale tehnice în trafic sau inspecții tehnice periodice). Riscul anual trebuie utilizat pentru a evalua evoluția unei întreprinderi de-a lungul anilor. Clasificarea întreprinderilor (vehiculelor) pe baza clasificării globale în funcție de gradul de risc se realizează astfel încât să se obțină următoarea distribuție în rândul întreprinderilor (vehiculelor) care fac obiectul clasificării: - < 30 risc scăzut; - 30 - 80 risc mediu; - > 80 risc ridicat. Anexa nr. 2 (Anexa nr. 1b la normele metodologice) DOMENIUL DE APLICARE AL CONTROALELOR TEHNICE ÎN TRAFIC 1. ASPECTE VERIFICATE O. Identificarea vehiculului 1. Echipamentul de frânare 2. Direcţia 3. Vizibilitatea 4. Dispozitivele de iluminat şi părţile sistemului electric 5. Punţi, jante, anvelope, suspensie 6. Şasiu şi accesorii şasiu 7. Alte echipamente 8. Elemente poluante 9. Inspecţii suplimentare la vehiculele pentru transport de călători din categoriile M2 şi M3 2. CERINŢE PRIVIND INSPECŢIILE Elementele care pot fi verificate doar cu ajutorul echipamentelor sunt marcate cu E. Elementele care pot fi verificate doar într-o oarecare măsură fără ajutorul echipamentelor sunt marcate cu +E. În cazul în care o metodă de inspecţie este indicată drept vizuală, aceasta înseamnă că, pe lângă examinarea vizuală a elementelor în cauză, inspectorul mai trebuie, după caz, să le manipuleze, să le evalueze zgomotul sau să se servească de oricare alte metode corespunzătoare de inspecţie care nu implică folosirea de echipament. Controalele tehnice în trafic pot cuprinde elementele enumerate în tabelul 1, care include metodele recomandate de inspecţie care ar trebui să fie utilizate. Nimic din prezenta anexă nu împiedică un inspector să utilizeze echipament suplimentar, după caz, precum un elevator sau un canal. Inspecţiile se desfăşoară cu ajutorul tehnicilor şi echipamentelor disponibile în prezent şi fără a se folosi unelte pentru a demonta sau îndepărta diferite părţi ale vehiculului. Inspecţia mai poate include, de asemenea, o verificare a faptului că piesele şi componentele vehiculului respectă cerinţele de siguranţă şi de mediu obligatorii care erau în vigoare la momentul omologării sau, dacă este cazul, la momentul postechipării. În cazul în care, prin construcţie, vehiculul nu permite aplicarea metodelor de inspecţie prevăzute în prezenta anexă, inspecţia se desfăşoară în conformitate cu metodele de inspecţie recomandate acceptate de autorităţile competente. „Motivele respingerii" nu se aplică în cazurile în care acestea fac referire la cerinţe care nu au fost stabilite de legislaţia relevantă privind omologarea vehiculelor la data primei înmatriculări, a primei puneri în circulaţie sau la cerinţe privind postechiparea. 3. CONŢINUTUL INSPECŢIEI ŞI METODELE APLICATE, EVALUAREA DEFICIENŢELOR VEHICULELOR
Controlul acoperă elementele care sunt considerate necesare şi relevante, luând în considerare în special siguranţa frânelor, a anvelopelor, a roţilor, a şasiurilor, precum şi elementele poluante şi metodele recomandate enumerate în tabelul următor.
Pentru fiecare dintre sistemele şi componentele unui vehicul, supuse inspecţiei, evaluarea deficienţelor se desfăşoară în conformitate cu PLANUL DE OPERATIUNI stabilit în tabelul de mai jos, de la caz la caz.
Deficienţele care nu sunt enumerate în prezenta anexă se evaluează în ceea ce priveşte riscurile pe care le pun pentru siguranţa rutieră.
Element Metodă Motivele respingerii Clasificarea deficienţelor Minoră Majoră Periculoasă O. IDENTIFICAREA VEHICULULUI O.1. Plăcuţele cu numărul de înmatriculare (dacă sunt obligatorii 1 ) Inspecţie vizuală (a) Plăcuţă (plăcuţe) de înmatriculare absentă (absente) sau fixată (fixate) atât de nesigur încât riscă să cadă X (b) Număr absent sau ilizibil X (c) Neconforme cu documentele vehiculului sau cu registrele X O.2. Identificarea/numărul de şasiu/numărul de serie ale vehiculului Inspecţie vizuală (a) Absent sau de negăsit X (b) Incomplet, ilizibil, evident falsificat sau nu corespunde documentelor vehiculului X (c) Documente ilizibile ale vehiculului sau inexactităţi materiale X 1. SISTEMUL DE FRÂNARE 1.1. Starea mecanică şi funcţionare 1.1.1. Pivotul pedalei frânei de serviciu/axul levierului manual Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare (a) Pivot prea strâns X (b) Uzură sau joc excesiv X Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit. 1.1.2. Starea pedalei/levierului manual şi cursa dispozitivului de acţionare a frânei Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit. (a) Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă X Frâna nu poate fi acţionată complet sau este blocată X (b) Degajare incorectă a comenzii de frână X Funcţionalitatea este afectată X (c) Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână absent, insuficient fixat sau tocit X
1.1.3. Pompa de vacuum sau compresorul şi rezervoarele Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Se verifică timpul necesar de formare a vidului sau a presiunii aerului pentru atingerea valorii de operare sigure şi funcţionarea dispozitivului de avertizare, a supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de siguranţă (a) Presiune/vid insuficient pentru asigurarea a cel puţin patru acţionări ale frânei după declanşarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos) X Cel puţin două acţionări ale frânei după declanşarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos) X (b) Timpul de formare a presiunii/vidului la valoarea sigură de operare este prea lung faţă de cerinţe 1 X (c) Supapa de protecţie multicircuit sau supapa de decompresie nu funcţionează X (d) Lipsă a etanşeităţii care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile auditiv X (e) Deteriorare externă care poate afecta funcţionarea sistemului de frânare X Nivelul de performanţă a frânei secundare nu este respectat X 1.1.4. Manometrul sau indicatorul pentru presiune scăzută Verificare prin acţionare Funcţionare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului X Este imposibilă identificarea presiunii mici X 1.1.5. Supapa de comandă a frânei cu acţionare manuală Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare (a) Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv X (b) Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură X (c) Conexiuni insuficient fixate sau lipsa etanşeităţii în sistem X
(d) Funcţionare nesatisfăcătoare X 1.1.6. Activator frână de staţionare, levier de comandă, mecanism cu clichet frână de staţionare, frână de staţionare electronică Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare (a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet funcţionează necorespunzător X (b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet X Uzură excesivă X (c) Cursă prea mare a levierului, indicând un reglaj incorect X (d) Activator lipsă, deteriorat sau nefuncţional X (e) Funcţionare incorectă, avertizorul indică o funcţionare defectuoasă X 1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune) Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare (a) Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive X Funcţionalitatea este afectată X (b) Pierdere excesivă de ulei din compresor X (c) Supapă nesigură sau montată necorespunzător X (d) Pierdere sau scurgere de lichid de frână X Funcţionalitatea este afectată X 1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice şi pneumatice) Deconectarea şi reconectarea elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor şi remorcă (a) Ventil de închidere sau supapă cu etanşare automată defecte X Funcţionalitatea este afectată X (b) Ventil de închidere sau supapă prost fixată sau montată necorespunzător X Funcţionalitatea este afectată X (c) Pierderi excesive de aer X Funcţionalitatea este afectată X
(d) Funcţionare defectuoasă X Funcţionarea frânei este afectată X 1.1.9. Acumulator/rezervor de presiune Inspecţie vizuală (a) Rezervor uşor deteriorat sau corodat X Rezervor foarte deteriorat, corodat sau neetanş X (b) Dispozitivul de purjare nu funcţionează X (c) Rezervor prost fixat sau montat necorespunzător X 1.1.1O. Servomecanism frână, cilindru principal (pentru sisteme hidraulice) Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare, dacă este posibil (a) Servomecanism frână defect sau ineficace X Nu funcţionează X (b) Cilindrul principal defect, dar frâna încă funcţionează X Cilindru principal defect sau neetanş X (c) Cilindrul principal nesigur, dar frâna încă funcţionează X Cilindru principal nesigur X (d) Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN X Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN X Lichidul de frână nu este vizibil X (e) Capacul de la rezervorul cilindrului principal lipseşte X (f) Martorul lichidului de frână aprins sau defect X (g) Funcţionare incorectă a dispozitivului de avertizare în cazul unui nivel insuficient de lichid de frână X 1.1.11. Conducte de frână rigide Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare, (a) Risc iminent de fisurare sau rupere X (b) Lipsa etanşeităţii conductelor sau a X
dacă este posibil racordurilor (la sistemele de frânare pneumatice) Lipsa etanşeităţii conductelor sau a racordurilor (la sisteme de frânare hidraulice) X (c) Conducte deteriorate sau excesiv de corodate X Afectează funcţionarea frânelor ca urmare a blocajelor sau a riscului iminent de scurgere X (d) Conducte plasate greşit X Risc de producere a unei avarii X 1.1.12. Furtunuri flexibile de frână Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare, dacă este posibil (a) Risc iminent de fisurare sau rupere X (b) Furtunuri deteriorate, cu puncte de fricţiune, răsucite sau prea scurte X Furtunuri deteriorate sau cu puncte de fricţiune X (c) Lipsa etanşeităţii furtunurilor sau a racordurilor (la sistemele de frânare pneumatice) X Lipsa etanşeităţii furtunurilor sau a racordurilor (la sistemele de frânare hidraulice) X (d) Umflare exagerată a furtunului sub presiune X Cablu deteriorat X (e) Porozitatea furtunurilor X 1.1.13. Garnituri şi plăcuţe de frână Inspecţie vizuală (a) Garnituri sau plăcuţe excesiv de uzate (la nivelul marcajului minim) X Garnituri sau plăcuţe excesiv de uzate (marcajul minim nu este vizibil) X
(b) Garnituri sau plăcuţe ancrasate (cu ulei, unsoare etc.) X Funcţionarea frânei este afectată X (c) Garnituri sau plăcuţe lipsă sau montate în mod greşit X 1.1.14. Tamburi şi discuri de frână Inspecţie vizuală (a) Tambur sau disc uzat X Tambur sau disc excesiv de zgâriat, crăpat, nesigur sau spart X (b) Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.) X Funcţionarea frânei este grav afectată X (c) Tambur sau disc care lipseşte X (d) Platou spate nesigur X 1.1.15. Cabluri de frână, leviere şi conexiuni, tije de acţionare Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare, dacă este posibil (a) Cabluri deteriorate sau cu noduri X Funcţionarea frânei este afectată X (b) Componente excesiv de uzate sau corodate X Funcţionarea frânei este afectată X (c) Cablu, tijă sau îmbinare fixată nesigur X (d) Ghid de cablu defect X (e) Restricţionarea mişcării libere a elementelor sistemului de frânare X (f) Mişcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglarea incorectă sau uzura excesivă X 1.1.16. Servomotor frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici) Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare, dacă este posibil (a) Servomotor frână fisurat sau deteriorat X Funcţionarea frânei este afectată X (b) Servomotor frână neetanş X
Funcţionarea frânei este afectată X (c) Servomotor frână nesigur sau montat necorespunzător X Funcţionarea frânei este afectată X (d) Servomotor frână excesiv de corodat X Riscă să se fisureze X (e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană X Funcţionarea frânei este afectată (lipsa rezervei de mişcare) X (f) Înveliş de protecţie contra prafului deteriorat X Lipsa învelişului de protecţie contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia X 1.1.17. Regulator automat al frânării în funcţie de sarcină Inspecţie vizuală a componentelor în timpul acţionării sistemului de frânare, dacă este posibil (a) Cuplaj defect X (b) Cuplaj incorect reglat X (c) Blocarea sau nefuncţionarea regulatorului (funcţionare ABS) X Blocarea sau nefuncţionarea regulatorului X (d) Lipsa regulatorului (dacă este necesar) X (e) Lipsa plăcuţei cu date X (f) Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele 1 X 1.1.18. Dispozitive şi indicatori de reglare a jocului Inspecţie vizuală (a) Dispozitiv de reglare deteriorat, blocat sau cu mişcare anormală, excesiv de uzat sau reglat incorect X (b) Dispozitiv de reglare defect X (c) Dispozitiv de reglare instalat incorect sau înlocuit X
1.1.19. Frâna de încetinire (dacă este prevăzută din construcţie sau obligatorie) Inspecţie vizuală (a) Racorduri sau montări nesigure X Funcţionalitatea este afectată X (b) Sistem defect în mod evident sau absent X 1.1.2O. Acţionarea automată a frânelor remorcii Deconectarea cuplării sistemului de frânare între vehiculul tractor şi remorcă Sistemul de frânare al remorcii nu funcţionează automat dacă este deconectată cuplarea X 1.1.21. Sistem de frânare complet Inspecţie vizuală (a) Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau excesiv corodate, astfel încât afectează sistemul de frânare X Funcţionarea frânei este afectată X (b) Pierderi de aer sau de antigel X Funcţionalitatea sistemului este afectată X (c) Componente prost fixate sau montate în mod necorespunzător X (d) Modificare nesigură a oricărei componente 3 X Funcţionarea frânei este afectată X 1.1.22. Racorduri diagnoză (dacă au fost prevăzute din construcţie sau sunt obligatorii) Inspecţie vizuală Absente X 1.1.23. Frânare inerţială Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării Eficienţă insuficientă X 1.2. Performanţa şi eficienţa frânei de serviciu 1.2.1. Performanţă (E) În timpul unei testări efectuate pe un aparat de testare frâne, frânele sunt acţionate în mod progresiv până la puterea maximă (a) Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi X Forţă de frânare inexistentă pe una sau pe mai multe roţi X (b) Forţa de frânare la oricare dintre roţi este mai mică de 7O % din forţa maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi X
punte. În cazul testării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă Forţa de frânare la oricare dintre roţi este mai mică de 5O % din forţa maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte în cazul punţilor directoare X (c) Variaţie bruscă a forţei de frânare (blocaj) X (d) Întârziere anormală la frânarea oricăreia dintre roţi X (e) Fluctuaţie excesivă a forţei de frânare în cursul fiecărei turaţii complete a roţii X 1.2.2. Eficienţă (E) Testare efectuată pe un aparat de testare frâne la masa prezentată sau, dacă acest lucru nu este posibil din considerente tehnice, cu vehiculul în mişcare, utilizându-se un instrument de înregistrare a decelării ( 1 ) Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori ( 2 ) : Categoriile M 1 , M 2 şi M 3 : 5O % ( 3 ) X Categoria N 1 : 45 % Categoriile N 2 şi N 3 : 43 % ( 4 ) Categoriile O 3 şi O 4 : 4O % ( 5 ) Mai puţin de 5O % din valorile de mai sus atinse X 1.3. Performanţa şi eficienţa frânei secundare (de urgenţă) (dacă este acţionată printr-un sistem separat) 1.3.1. Performanţă (E) Dacă sistemul de frânare secundar este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1 (a) Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi X Forţă de frânare inexistentă pe una sau pe mai multe roţi X (b) Forţa de frânare a oricăreia dintre roţi este mai mică de 7O % din forţa maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte. În cazul testării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă X Forţa de frânare la oricare dintre roţi este X
mai mică de 5O % din forţa maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte în cazul punţilor directoare (c) Variaţie bruscă a forţei de frânare (blocaj) X 1.3.2. Eficienţă (E) Dacă sistemul de frânare secundar este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.2 Forţa de frânare mai mică de 5O % ( 6 ) din performanţa prevăzută a frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu masa maximă autorizată X Mai mică de 5O % din valorile forţei de frânare de mai sus atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării X 1.4. Performanţa şi eficienţa frânei de staţionare 1.4.1. Performanţă (E) A se acţiona frâna în timpul unei testări pe un aparat de testare frâne Frână nefuncţională pe o parte sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă X Mai mică de 5O % din valorile forţei de frânare menţionate la punctul 1.4.2 atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării X 1.4.2. Eficienţă (E) Testare efectuată cu un aparat de testare frâne. Dacă nu este posibil, atunci printr- un test rutier cu ajutorul unui instrument de înregistrare a decelerării Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare de cel puţin 16 % în raport cu masa maximă autorizată sau, pentru autovehicule, de cel puţin 12 % în raport cu masa maximă combinată autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare X Mai mică de 5O % din valorile coeficienţilor de frânare de mai sus atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării X 1.5. Performanţa frânei de încetinire Inspecţie vizuală şi, dacă este posibil, verificări destinate să stabilească dacă sistemul funcţionează (a) Variaţie bruscă a eficienţei (nu se aplică sistemelor de frânare pe evacuare) X (b) Sistemul nu funcţionează X 1.6. Sistem de frânare cu antiblocare (ABS) Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin (a) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare X
utilizarea interfeţei electronice a vehiculului (b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea defectuoasă a sistemului X (c) Senzorii de viteză din roată sunt absenţi sau deterioraţi X (d) Instalaţie electrică deteriorată X (e) Alte componente sunt absente sau deteriorate X (f) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 1.7. Sistem electronic de frânare (EBS) Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului (a) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare X (b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea defectuoasă a sistemului X (c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X (d) Conectorul între vehiculul tractor şi remorcă incompatibil sau lipsă X 1.8. Lichid de frână Inspecţie vizuală Lichid de frână contaminat sau sedimentat X Risc iminent de avarie X 2. DIRECŢIE 2.1. Stare mecanică 2.1.1. Starea mecanismului de direcţie Inspecţia vizuală a modului de funcţionare a mecanismului de direcţie în timp ce volanul este rotit (a) Palierul arborelui răsucit sau caneluri uzate X Funcţionalitatea este afectată X (b) Palierul arborelui excesiv de uzat X Funcţionalitatea este afectată X (c) Mişcare excesivă a palierului arborelui X Funcţionalitatea este X
afectată (d) Lipsa etanşeităţii X Formare de picături X 2.1.2. Fixarea casetei de direcţie Inspecţia vizuală a modului de fixare a casetei de direcţie pe şasiu în timp ce volanul este rotit în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers (a) Fixarea necorespunzătoare a casetei de direcţie X Fixare periculos de slăbită sau joc relativ vizibil faţă de şasiu/caroserie X (b) Găuri de fixare în şasiu ovalizate X Fixare foarte defectuoasă X (c) Şuruburile de fixare absente sau rupte X Fixare foarte defectuoasă X (d) Caseta de direcţie spartă X Stabilitatea sau fixarea casetei este afectată X 2.1.3. Starea conexiunilor sistemului de direcţie Inspecţia vizuală a componentelor sistemului de direcţie în timp ce volanul este rotit în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers pentru identificarea gradului de uzură şi a fisurilor şi pentru a evalua gradul de siguranţă (a) Mişcare relativă între componente care ar trebui să fie fixe X Mişcare excesivă sau risc de desprindere X (b) Uzură excesivă a articulaţiilor X Risc foarte mare de desprindere X (c) Componente sparte sau deformate X Afectează funcţionarea X (d) Absenţa dispozitivelor de blocare X (e) Aliniere greşită a componentelor (de exemplu, bara de conexiune sau bara de comandă a direcţiei) X (f) Modificare nesigură 3 X Afectează funcţionarea X (g) Învelişul de protecţie contra prafului stricat sau deteriorat X
Învelişul de protecţie contra prafului absent sau deteriorat excesiv X 2.1.4. Funcţionare conexiunilor sistemului de direcţie Inspecţia vizuală a componentelor sistemului de direcţie în timp ce volanul este rotit cu roţile pe sol şi cu motorul pornit (servodirecţie) în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers pentru identificarea gradului de uzură şi a fisurilor şi pentru a evalua gradul de siguranţă (a) La acţionarea sistemului de direcţie se produce ciocnirea cu un element fix al şasiului X (b) Limitatoarele de cursă nu funcţionează sau lipsesc X 2.1.5. Servodirecţie Se verifică sistemul de direcţie în ceea ce priveşte etanşeitatea şi nivelul lichidului de frână din rezervor (dacă este vizibil). Cu roţile pe sol şi cu motorul pornit, se verifică dacă sistemul de servodirecţie funcţionează (a) Scurgere de lichid X (b) Cantitate insuficientă de lichid (sub marcajul MIN) X Capacitate a rezervorului insuficientă X (c) Mecanismul nu funcţionează X Direcţia este afectată X (d) Mecanism crăpat sau nesigur X Direcţia este afectată X (e) Aliniere necorespunzătoare sau ciocnirea componentelor X Direcţia este afectată X (f) Modificare nesigură 3 X Direcţia este afectată X (g) Cabluri/furtunuri deteriorate, corodate excesiv X Direcţia este afectată X 2.2. Volanul, coloana şi bara de direcţie 2.2.1. Starea volanului Cu roţile pe sol, se împinge şi se trage volanul în linie cu coloana, se împinge volanul în diferite direcţii perpendiculare pe coloană. Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor (a) Mişcare relativă între volan şi coloana de direcţie, indicând o fixare insuficientă X Risc foarte mare de desprindere X (b) Lipsa dispozitivului de reţinere pe butucul X
flexibile sau a articulaţiilor universale volanului Risc foarte mare de desprindere X (c) Butucul, coroana sau spiţele volanului fisurate sau prost fixate X Risc foarte mare de desprindere X (d) Modificare nesigură 3 X 2.2.2. Coloană de direcţie şi amortizoare de direcţie Se împinge şi se trage volanul în linie cu coloana, se împinge volanul în diferite direcţii perpendiculare pe coloană. Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor universale (a) Joc excesiv al centrului volanului în sus sau în jos X (b) Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana X (c) Cuplaj flexibil deteriorat X (d) Fixare defectuoasă X Risc foarte mare de desprindere X (e) Modificare nesigură 3 X 2.3. Joc direcţie Cu motorul în funcţiune pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers pe cât posibil fără a mişca roţile. Inspecţia vizuală a mişcării libere Joc excesiv al direcţiei (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) sau neconformitate cu cerinţele 1 X Siguranţa este afectată X 2.4. Aliniament roţi (X) 2 Inspecţie vizuală Roţi în mod evident nealiniate X Deplasarea în linie dreaptă afectată; stabilitatea direcţională afectată X 2.5. Platformă cu punte directoare pentru remorci Inspecţie vizuală sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie (a) Componentă uşor deteriorată X Componentă puternic deteriorată sau fisurată X (b) Joc excesiv X Deplasarea în linie dreaptă afectată; stabilitatea direcţională afectată X (c) Fixare defectuoasă X
Fixare foarte defectuoasă X 2.6. Servodirecţie electronică (EPS) Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului (a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice indică o funcţionare defectuoasă a sistemului X (b) Nefuncţionarea asistenţei electrice X (c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 3. VIZIBILITATE 3.1. Câmpul vizual Inspecţie vizuală de pe scaunul conducătorului auto Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului auto care nu poate privi clar în faţă sau în lateral (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz) X Suprafaţa de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile X 3.2. Starea geamurilor Inspecţie vizuală (a) Sticlă fisurată sau decolorată sau panou transparent (dacă este permis) (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz) X Zona de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile X (b) Sticlă sau panou transparent (inclusiv folie reflectorizantă sau uşor colorată) neconforme cu cerinţele 1 (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz) X Suprafaţa de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile X (c) Sticlă sau panou transparent în stare inacceptabilă X
Vizibilitatea în zona de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz grav afectată X 3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare Inspecţie vizuală (a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele 1 (există cel puţin două dispozitive retrovizoare) X Mai puţin de două dispozitive retrovizoare disponibile X (b) Oglindă sau dispozitiv deteriorat sau insuficient fixat X Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, grav deteriorat, nesigur sau insuficient fixat X (c) Câmp vizual necesar neacoperit X 3.4. Ştergătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Ştergătoarele nu funcţionează sau lipsesc X (b) Lamelele de şters defecte X Lamelele de şters lipsesc sau sunt în mod evident defecte X 3.5 Spălătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi prin acţionare Spălătoarele nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălat lipseşte, dar pompa funcţionează sau jetul de apă nu este bine aliniat) X Spălătoarele nu funcţionează X 3.6. Sistem de dezaburire (X) 2 Inspecţie vizuală şi prin acţionare Sistem nefuncţional sau în mod evident defect X 4. LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 4.1. Faruri 4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Lumină/sursă de lumină defectă sau lipsă (lumini/surse de lumină multiple; în cazul LED, mai puţin de 1/3 nu funcţionează) X Lumină/sursă de lumină unică; în cazul LED, vizibilitate foarte afectată X
(b) Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) X Defecţiune gravă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) X (c) Lampă fixată nesigur X 4.1.2. Aliniere Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Aliniere greşită flagrantă a farurilor X (b) Sursă de lumină montată incorect 4.1.3. Comutare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele 1 (număr de faruri iluminate concomitent) X Luminozitatea maximă admisă în partea din faţă este depăşită X (b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este perturbată X 4.1.4. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconform cu cerinţele 1 X (b) Dispersoare sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise X (c) Sursă de lumină şi lampă incompatibile X 4.1.5. Dispozitive de corectare a orientării farurilor (acolo unde este obligatoriu) Inspecţie vizuală şi prin acţionare, dacă este posibil (a) Dispozitivul nu funcţionează X (b) Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe scaunul conducătorului auto X 4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor (acolo unde este obligatoriu) Inspecţie vizuală şi prin acţionare, dacă este posibil Dispozitivul nu funcţionează X În cazul lămpilor cu descărcare în gaze rarefiate X 4.2. Lumini de poziţie faţă şi spate, lămpi laterale de gabarit, lămpi de contur şi lămpi de zi
4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Sursă de lumină defectă X (b) Dispersoare defecte X (c) Lampă fixată nesigur X Risc foarte mare de desprindere X 4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele 1 X Lămpile de poziţie spate şi lămpile laterale de gabarit pot fi oprite dacă farurile sunt aprinse X (b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este perturbată X 4.2.3. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerinţele 1 X Lumină roşie în faţă sau albă în spate; luminozitate puternic redusă X (b) Dispersoare sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise X Lumină roşie în faţă sau albă în spate; luminozitate puternic redusă X 4.3. Lămpi de stop 4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Sursă de lumină defectă (surse multiple de lumină în cazul LED, mai puţin de 1/3 nu funcţionează) X Surse unice de lumină; în cazul LED, mai puţin de 2/3 funcţionează X Nicio sursă de lumină nu funcţionează X (b) Dispersor cu defecţiune uşoară (nu X
afectează lumina emisă) Dispersoare cu defecţiuni grave (lumina emisă este afectată) X (c) Lampă fixată nesigur X Risc foarte mare de desprindere X 4.3.2. Comutare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele 1 X Acţionare întârziată X Complet nefuncţională X (b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este perturbată X 4.3.3. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerinţele 1 X Lumină albă în spate; luminozitate puternic redusă X 4.4. Lămpi de semnalizare direcţie şi de avarie 4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Sursă de lumină defectă (sursă multiplă de lumină; în cazul LED, mai puţin de 1/3 nu funcţionează) X Sursă unică de lumină; în cazul LED, mai puţin de 2/3 funcţionează X (b) Dispersor cu defecţiune uşoară (nu afectează lumina emisă) X Dispersoare cu defecţiuni mari (lumina emisă este afectată) X (c) Lampă fixată nesigur X Risc foarte mare de desprindere X 4.4.2. Comutare Inspecţie vizuală şi prin acţionare Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele 1 X Complet nefuncţională X
4.4.3. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerinţele 1 X 4.4.4. Frecvenţă semnal luminos Inspecţie vizuală şi prin acţionare Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele 1 (frecvenţa deviază cu peste 25 %) X 4.5. Lămpi de ceaţă faţă şi spate 4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Sursă de lumină defectă (sursă multiplă de lumină; în cazul LED, mai puţin de 1/3 nu funcţionează) X Surse unice de lumină; în cazul LED, mai puţin de 2/3 funcţionează X (b) Dispersor cu defecţiune uşoară (nu afectează lumina emisă) X Dispersoare cu defecţiuni grave (lumina emisă este afectată) X (c) Lampă fixată nesigur X Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus. X 4.5.2 Aliniere (X) 2 Inspecţie vizuală şi prin acţionare Deviere a lămpii de ceaţă faţă de orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie de separare (linia de separare prea jos) X Linia de separare mai sus decât cea a farurilor în fază scurtă X 4.5.3. Comutare Inspecţie vizuală şi prin acţionare Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele 1 X Nefuncţionare X 4.5.4. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerinţele 1 X (b) Nefuncţionarea sistemului în conformitate cu cerinţele 1 X
4.6. Lămpi de marşarier 4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Sursă de lumină defectă X (b) Dispersoare defecte X (c) Lampă fixată nesigur X Risc foarte mare de desprindere X 4.6.2. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerinţele 1 X (b) Nefuncţionarea sistemului în conformitate cu cerinţele 1 X 4.6.3. Comutare Inspecţie vizuală şi prin acţionare Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele 1 X Lampa de marşarier se poate aprinde atunci când schimbătorul de viteză se află în altă poziţie decât marşarier X 4.7. Lampă de iluminare a plăcuţei de înmatriculare spate 4.7.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate X (b) Sursă de lumină defectă (sursă de lumină multiplă) X Sursă de lumină defectă (sursă unică de lumină) X (c) Lampă fixată nesigur X Risc foarte mare de desprindere X 4.7.2. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare Nefuncţionarea sistemului în conformitate cu cerinţele 1 X 4.8. Catadioptri, marcaje de vizibilitate (reflectorizante) şi plăcuţe de marcaj spate 4.8.1. Stare Inspecţie vizuală (a) Echipament reflectorizant defect sau deteriorat X Este afectată capacitatea de reflecţie X (b) Reflector fixat nesigur X Riscă să cadă X
4.8.2. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconforme cu cerinţele 1 X Absenţi sau reflectând culoarea roşie în faţă sau culoarea albă în spate X 4.9. Martori obligatorii pentru echipamentul de iluminare 4.9.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi prin acţionare Nu funcţionează X Nu funcţionează pentru lumina de drum sau pentru lampa de ceaţă spate X 4.9.2. Respectarea cerinţelor 1 Inspecţie vizuală şi prin acţionare Neconformitate cu cerinţele 1 X 4.1O. Conexiuni electrice între vehiculul tractor şi remorcă sau semiremorcă Inspecţia vizuală: dacă este posibil, se examinează continuitatea electrică a conexiunii (a) Componente fixe ataşate nesigur X Dulie cu fixare defectuoasă X (b) Izolaţie stricată sau deteriorată X Riscă să provoace un scurtcircuit X (c) Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor X Luminile de frână ale remorcii nu funcţionează deloc X 4.11. Cablaj electric Inspecţie vizuală, inclusiv (dacă este cazul) în interiorul compartimentului motor (a) Cablaj nesigur sau securizat necorespunzător X Legături slăbite, contact cu margini ascuţite, risc de deconectare a conectorilor X Cablajul poate intra în contact cu piesele calde, cu piesele care se învârtesc sau cu solul, conectorii (piese necesare pentru frânare, direcţie) debranşaţi X (b) Cablajul uşor deteriorat X Cablajul grav deteriorat X Cablaj extrem de deteriorat (elemente X
necesare pentru frânare, direcţie) (c) Izolaţie stricată sau deteriorată X Riscă să provoace un scurtcircuit X Risc iminent de incendiu, de formare de scântei X 4.12. Catadioptri şi lămpi facultative (X) 2 Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Lampă/catadioptru nemontat(ă) în conformitate cu cerinţele 1 X Emiterea/reflectarea unei lumini roşii în faţă sau a unei lumini albe în spate X (b) Nefuncţionarea lămpii în conformitate cu cerinţele 1 X Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă; emiterea unei lumini roşii în faţă sau a unei lumini albe în spate X (c) Lampă/catadioptru ataşat nesigur X Risc foarte mare de desprindere X 4.13. Baterie (baterii) de acumulatori Inspecţie vizuală (a) Nesigură X Fixată necorespunzător; riscă să provoace un scurtcircuit X (b) Lipsă a etanşeităţii X Pierderi de substanţe periculoase X (c) Comutator defect (dacă este obligatoriu) X (d) Siguranţe defecte (dacă sunt obligatorii) X (e) Ventilaţie necorespunzătoare (dacă este obligatorie) X 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 5.1. Punţi 5.1.1. Punţi Inspecţie vizuală care utilizează, dacă sunt (a) Punte fisurată sau deformată X
(+E) disponibili, detectori de joc al roţilor (b) Fixare nesigură pe vehicul X Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: mişcare semnificativă faţă de dispozitivele de fixare X (c) Modificare nesigură 3 X Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată, distanţă faţă de alte piese ale vehiculului sau gardă la sol insuficientă X 5.1.2. Fuzete (+E) Inspecţie vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roţilor. Se aplică o forţă verticală sau laterală la fiecare roată şi se constată gradul de mişcare dintre fuzetă şi raza axului (a) Fuzetă fisurată X (b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a bucşelor X Riscă să se slăbească; stabilitatea direcţională afectată X (c) Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă X Riscă să se slăbească; stabilitatea direcţională afectată X (d) Joc al pivotului fuzetei în punte X Riscă să se slăbească; stabilitatea direcţională afectată X 5.1.3. Rulmenţi roată (+E) Inspecţie vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roţilor. Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată gradul de ridicare a roţii faţă de fuzetă (a) Joc excesiv al unui rulment X Stabilitate direcţională afectată; pericol de distrugere X (b) Rulment roată prea strâns, blocat X Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere X 5.2. Jante şi anvelope 5.2.1. Butuc Inspecţie vizuală (a) Prezon sau piuliţă de fixare a roţilor absentă sau slăbită X Fixare lipsă sau slabă în măsură să afecteze foarte grav siguranţa rutieră X (b) Butucul uzat sau X
deteriorat Butucul uzat sau deteriorat în aşa măsură încât este afectată fixarea roţilor X 5.2.2. Jante Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal (a) Fisură sau defect de sudură X (b) Montare necorespunzătoare a inelelor de reţinere a anvelopelor X Riscă să cadă X (c) Jantă deformată sau uzată excesiv X Fixarea sigură pe butuc este afectată; fixarea sigură a anvelopei este afectată X (d) Dimensiunea, proiectarea tehnică, compatibilitatea sau tipul jantei neconform cu cerinţele 1 şi afectează siguranţa rutieră X 5.2.3. Anvelope Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi (a) Dimensiunea anvelopei, indicele de încărcare, marca de omologare sau indicele de viteză neconforme cu cerinţele 1 şi susceptibile să afecteze siguranţa rutieră X Indice de încărcare sau de viteză insuficient pentru utilizarea efectivă, anvelopa atinge alte părţi fixe ale vehiculului şi periclitează condusul în siguranţă X (b) Anvelopele de pe aceeaşi punte sau de pe roţile jumelate sunt de mărimi diferite X (c) Anvelopele de pe aceeaşi punte au o construcţie diferită (radială/diagonală) X (d) Anvelope grav deteriorate sau tăiate X Corzi vizibile sau X
deteriorate (e) Indicatorul de uzură a profilului anvelopelor devine expus X Adâncimea profilului pneurilor neconformă cu cerinţele 1 X (f) Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare) X Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitat condusul în siguranţă) X (g) Anvelopele reşapate neconforme cu cerinţele 1 X Stratul de protecţie a corzilor afectat X 5.3. Sistemul de suspensie 5.3.1. Arcuri şi stabilizatori (+E) Inspecţie vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roţilor (a) Arcuri ataşate necorespunzător la şasiu sau punte X Mişcare relativă vizibilă, fixări foarte slăbite X (b) O componentă a arcului deteriorată sau fisurată X Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate X (c) Lipsă arc X Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate X (d) Modificare nesigură 3 X Distanţă insuficientă faţă de alte piese ale vehiculului; sistem de arcuri nefuncţional X 5.3.2. Amortizoare Inspecţie vizuală (a) Amortizoare fixate necorespunzător pe şasiu sau punte X Amortizor slăbit X (b) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanşeitate sau funcţionare necorespunzătoare X
(c) Amortizor absent X 5.3.3. Tuburi pentru arborele cardanic, braţe suspensie dreapta faţă, braţe triunghiulare şi braţe de suspensie (+E) Inspecţie vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roţilor (a) Fixare necorespunzătoare a componentei pe şasiu sau punte X Riscă să se slăbească; stabilitatea direcţională afectată X (b) Componentă deteriorată sau corodată excesiv X Stabilitatea unei componente afectată sau componentă ruptă X (c) Modificare nesigură 3 X Distanţă insuficientă faţă de alte piese ale vehiculului; sistem nefuncţional X 5.3.4. Articulaţii suspensie (+E) Inspecţie vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roţilor (a) Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a bucşelor sau a articulaţiilor X Riscă să se slăbească; stabilitatea direcţională afectată X (b) Învelişul de protecţie contra prafului deteriorat foarte grav X Învelişul de protecţie contra prafului absent sau rupt X 5.3.5. Suspensie pneumatică Inspecţie vizuală (a) Sistem nefuncţional X (b) Componente defecte, modificate sau deteriorate astfel încât afectează funcţionarea sistemului X Funcţionarea sistemului grav afectată X (c) Răsuflare audibilă a sistemului X (d) Modificare nesigură X 6. ŞASIU ŞI ACCESORII ŞASIU 6.1. Şasiu sau cadru şi accesorii 6.1.1. Stare generală Inspecţie vizuală (a) Ruptură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor X
Ruptură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor X (b) Plăci de strângere sau legături nesigure X Majoritatea legăturilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor X (c) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului X Rezistenţă insuficientă a pieselor X 6.1.2. Ţevi de evacuare şi amortizoare de zgomot Inspecţie vizuală (a) Sistem de evacuare nesigur sau neetanş X (b) Gazele pătrund în cabină sau în habitaclu X Pericol la adresa sănătăţii persoanelor aflate în autovehicul X 6.1.3. Rezervor şi conducte de combustibil (inclusiv rezervor şi conducte de combustibil pentru încălzire) Inspecţie vizuală cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor în cazul sistemelor GPL/GNC/GNL (a) Rezervor sau conducte nesigure, creând un risc deosebit de incendiu X (b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor absent sau ineficient X Risc de incendiu; pierdere excesivă de materiale periculoase X (c) Conducte uzate din cauza frecării X Conducte deteriorate X (d) Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire (dacă este obligatoriu) X (e) Risc de incendiu din cauza: - scurgerilor de combustibil; - rezervorului de combustibil sau sistemului de eşapament protejat necorespunzător; - stării compartimentului motorului. X
(f) Sistem GPL/GNC/GNL sau de hidrogen neconform cu cerinţele, oricare dintre părţile sistemului este defectă 1 X 6.1.4. Bare de protecţie, dispozitive de protecţie laterală şi dispozitive de protecţie antiîmpănare Inspecţie vizuală (a) Fixare incorectă sau deteriorare care poate cauza răniri la zgâriere sau contact X Piese care riscă să cadă; funcţionalitate grav afectată X (b) Dispozitiv în mod evident neconform cu cerinţele 1 X 6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă este prevăzut din construcţie) Inspecţie vizuală (a) Suport în stare precară X (b) Suport fisurat sau nesigur X (c) O roată de rezervă nefixată sigur pe suport X Risc foarte mare de desprindere X 6.1.6. Cuplare mecanică şi echipament de remorcare (+E) Inspecţie vizuală a uzurii şi operării corecte, cu atenţie specială la montarea fiecărui dispozitiv de securitate şi/sau cu utilizarea unor calibre de măsură (a) Componente deteriorate, defecte sau crăpate (în cazul în care nu sunt utilizate) X Componente deteriorate, defecte sau crăpate (dacă sunt în uz) X (b) Uzură excesivă a unei componente X Peste limita de uzură X (c) Fixare defectuoasă X Orice dispozitiv de cuplare slăbit, cu un risc foarte mare de desprindere X (d) Lipsa ori funcţionarea necorespunzătoare a dispozitivelor de siguranţă X (e) Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare X (f) Obstrucţionarea plăcii cu numărul de X
înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt aprinse) Placa cu numărul de înmatriculare ilizibilă (când nu este în uz) X (g) Modificare nesigură 3 (piese auxiliare) X Modificare nesigură 3 (piese principale) X (h) Cuplare prea slabă, incompatibilă sau dispozitiv de cuplare neconform cu cerinţele X 6.1.7. Transmisie Inspecţie vizuală (a) Şurub de siguranţă fixat necorespunzător sau absent X Şurub de siguranţă fixat necorespunzător sau lipsă, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol în mod grav X (b) Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv X Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare X (c) Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie X Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare X (d) Cuplaje flexibile deteriorate X Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare X (e) Arbore deteriorat sau îndoit X (f) Carcasa lagărului fisurată sau nesigură X Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare X (g) Învelişul de protecţie contra prafului deteriorat foarte grav X
Învelişul de protecţie contra prafului absent sau rupt X (h) Modificare ilegală a transmisiei X 6.1.8. Suport motor Inspecţie vizuală Elemente de fixare deteriorate şi avariate evident şi grav X Elemente de fixare slăbite sau rupte X 6.1.9 Performanţa motorului (X) 2 Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice (a) Unitate de comandă modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul X (b) Modificarea motorului, afectând siguranţa şi/sau mediul X 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 6.2.1. Stare Inspecţie vizuală (a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat sau element care poate provoca răniri X Riscă să cadă X (b) Montant nesigur X Stabilitate afectată X (c) Permite pătrunderea emisiilor de gaze de la motor sau de evacuare X Pericol la adresa sănătăţii persoanelor aflate în autovehicul X (d) Modificare nesigură 3 X Distanţă insuficientă faţă de piesele care se învârtesc sau sunt în mişcare şi faţă de carosabil X 6.2.2. Montare Inspecţie vizuală (a) Caroserie sau cabină nesigură X Stabilitate afectată X (b) Caroserie/cabină centrată necorespunzător pe şasiu X (c) Fixare nesigură sau inexistentă a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse şi X
dacă este simetrică Fixare nesigură sau lipsa fixării caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol în mod grav X (d) Coroziune excesivă în punctele de fixare pe caroseria integrală X Stabilitate afectată X 6.2.3. Uşi şi dispozitive de închidere a uşilor Inspecţie vizuală (a) Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător X (b) Uşă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uşi glisante) X Uşă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uşi batante) X (c) Uşă, balamale, dispozitiv de asigurare sau montant deterioraţi X Uşă, balamale, dispozitiv de asigurare sau montant slăbit sau lipsă X 6.2.4. Podea Inspecţie vizuală Podea nesigură sau foarte deteriorată X Stabilitate insuficientă X 6.2.5. Scaunul conducătorului auto Inspecţie vizuală (a) Scaun cu structură defectă X Scaun fixat necorespunzător X (b) Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare X Scaunul este mobil sau spătarul scaunului nu poate fi fixat X 6.2.6. Alte scaune Inspecţie vizuală (a) Scaune defecte sau nesigure (piese auxiliare) X Scaune defecte sau nesigure (piese principale) X (b) Scaune care nu au fost X
montate în conformitate cu cerinţele 1 Numărul de scaune autorizat este depăşit; dispunere neconformă cu autorizaţia X 6.2.7. Comenzi de conducere Inspecţie vizuală şi prin acţionare Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru funcţionarea în siguranţă a vehiculului X Funcţionarea în condiţii de siguranţă este afectată X 6.2.8. Treptele cabinei Inspecţie vizuală (a) Treaptă nesigură X Stabilitate insuficientă X (b) Treaptă aflată într-o stare susceptibilă de a provoca utilizatorilor răniri X 6.2.9. Alte instalaţii şi echipamente interioare şi exterioare Inspecţie vizuală (a) Fixarea altor instalaţii sau echipamente defectuoasă X (b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele 1 X Piesele montate riscă să producă răniri; siguranţa este afectată X (c) Neetanşeitatea echipamentelor hidraulice X Pierdere foarte mare de materiale periculoase X 6.2.1O. Apărători de noroi (aripi), dispozitive antiîmproşcare Inspecţie vizuală (a) Absente, slăbite sau foarte corodate X Riscă să producă răniri; riscă să cadă X (b) Distanţă insuficientă faţă de anvelope/roţi (dispozitivele antiîmproşcare) X Distanţă insuficientă faţă de anvelope/roţi (apărători de noroi) X (c) Neconformitate cu cerinţele 1 X Acoperire insuficientă a benzii de rulare a anvelopelor X
7. ALTE ECHIPAMENTE 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere 7.1.1. Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente Inspecţie vizuală (a) Punctul de fixare deteriorat excesiv X Stabilitate afectată X (b) Fixarea slăbită X 7.1.2. Starea centurilor de siguranţă/cataramelor Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Centura de siguranţă obligatorie absentă sau nemontată X (b) Centură de siguranţă deteriorată X Orice tăietură sau semn de supratensionare X (c) Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele 1 X (d) Deteriorarea sau funcţionarea incorectă a cataramei centurii de siguranţă X (e) Deteriorarea sau funcţionarea incorectă a retractorului centurii de siguranţă X 7.1.3. Limitatorul sarcinii la centura de siguranţă Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice (a) Lipsa evidentă sau nepotrivirea limitatorului sarcinii cu vehiculul în cauză X (b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 7.1.4. Centură de siguranţă cu dispozitiv de pretensionare Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice (a) Lipsa evidentă a dispozitivului de pretensionare sau nepotrivirea acestuia cu vehiculul X (b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 7.1.5. Airbaguri Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice (a) Lipsa evidentă a airbagurilor sau nepotrivirea acestora cu vehiculul X (b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X (c) Airbag în mod evident X
nefuncţional 7.1.6. Sisteme SRS Inspecţie vizuală a MIL şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice (a) Martorul indicator de defecţiuni al SRS indică o funcţionare defectuoasă a sistemului X (b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 7.2. Extinctor (X) 2 Inspecţie vizuală (a) Absent X (b) Neconformitate cu cerinţele 1 X Dacă este obligatoriu (de exemplu, pentru taxiuri, autobuze, autocare etc.) X 7.3. Încuietori şi dispozitiv antifurt Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Dispozitivul este defect şi nu împiedică conducerea vehiculului X (b) Defect X Închidere sau blocare inopinată X 7.4. Triunghi reflectorizant (dacă este obligatoriu) (X) 2 Inspecţie vizuală (a) Absent sau incomplet X (b) Neconformitate cu cerinţele 1 X 7.5. Trusă de prim ajutor (dacă este obligatorie) (X) 2 Inspecţie vizuală Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele 1 X 7.6. Cală (cale) de roată (prisme) (dacă sunt obligatorii) (X) 2 Inspecţie vizuală Lipsă sau în stare precară, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică X 7.7. Dispozitive de avertizare acustică Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Nu funcţionează corespunzător X Complet nefuncţionale X (b) Comandă nesigură X (c) Neconformitate cu cerinţele 1 X Sunetul emis riscă să fie confundat cu cel al sirenelor oficiale X 7.8. Vitezometru Inspecţie vizuală sau prin acţionare în timpul unui control în trafic sau prin mijloace electronice (a) Nemontat conform cerinţelor 1 X Lipseşte (în cazul în care este prevăzut) X (b) Funcţionare defectuoasă X Nu funcţionează deloc X
(c) Insuficient iluminat X Nu poate fi iluminat X 7.9. Tahograf (dacă este prevăzut din construcţie/obligatoriu) Inspecţie vizuală (a) Nemontat conform cerinţelor 1 X (b) Nefuncţional X (c) Sigilii defecte sau absente X (d) Placă de instalare absentă, ilizibilă sau expirată X (e) Falsificare sau manipulare evidentă X (f) Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare X 7.1O. Dispozitiv limitator de viteză (dacă este prevăzut/necesar) (+E) Inspecţie vizuală şi prin acţionare dacă echipamentul este disponibil (a) Nemontat conform cerinţelor 1 X (b) Evident nefuncţional X (c) Limita de viteză incorect fixată (dacă este verificată) X (d) Sigilii defecte sau absente X (e) Placă lipsă sau ilizibilă X (f) Dimensiunea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare X 7.11. Odometru (dacă este disponibil) (X) 2 Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice (a) Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a reprezenta în mod greşit kilometrajul unui vehicul X (b) Nefuncţionare evidentă X 7.12. Sistemul de control electronic al stabilităţii (ESC), dacă este prevăzut/obligatoriu (X) 2 Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice (a) Senzorii de viteză roată lipsă sau deterioraţi X (b) Instalaţie electrică deteriorată X (c) Alte componente sunt absente sau deteriorate X (d) Deteriorare sau nefuncţionare corespunzătoare a comutatorului X
(e) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea defectuoasă a sistemului X (f) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 8. ELEMENTE POLUANTE 8.1. Zgomot 8.1.1 Sistem de eliminare a zgomotului (+E) Evaluare subiectivă (doar dacă inspectorul nu consideră că nivelul de zgomot este la limita acceptată, situaţie în care poate fi efectuată o măsurare a zgomotului emis de un vehicul staţionar cu ajutorul unui sonometru) (a) Nivelurile sonore depăşesc nivelurile maxime permise de cerinţe 1 X (b) O parte a sistemului de suprimare a zgomotului fixată necorespunzător, este deteriorată, montată incorect, lipsă sau alterată în mod evident şi poate afecta nivelurile de zgomot X Risc foarte mare de desprindere X 8.2. Gaze de evacuare 8.2.1. Emisii produse de motoarele cu aprindere prin scânteie 8.2.1.1. Echipament de control al gazelor de evacuare Inspecţie vizuală (a) Echipamentul de control al gazelor montat de constructor este absent, modificat sau evident defect X (b) Scurgeri de gaze care ar afecta măsurătorile emisiilor X (c) MIL nu urmează secvenţa corectă X 8.2.1.2. Emisii de gaze (E) - Pentru vehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V ( 7 ) : - Măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare în conformitate cu cerinţele 1 sau citirea OBD. Testul ţevii de eşapament reprezintă metoda de bază pentru evaluarea (a) Fie emisiile de gaze depăşesc nivelurile specifice stabilite de constructor X (b) Fie, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, emisiile de CO depăşesc: (i) pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor: - 4,5 %; sau X
emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenţei şi ţinând seama de legislaţia privind omologarea de tip, statele membre pot autoriza utilizarea OBD în conformitate cu recomandările producătorului şi cu alte cerinţe - Pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 şi Euro VI ( 8 ) : - Măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare conform cerinţelor 1 sau prin citirea OBD în conformitate recomandările producătorului şi cu alte cerinţe 1 - Măsurătorile nu se aplică în cazul motoarelor în doi timpi - Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecţie şi confirmate de metode standard de testare - 3,5 %, în funcţie de data primei înmatriculări sau a primei utilizări, specificată în cerinţe 1 ; (ii) pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor: - la ralanti: O,5 %; - la turaţie ridicată la ralanti: O,3 %; - sau - la ralanti: O,3 % ( 7 ) ; - la turaţie ridicată la ralanti: O,2 %, în funcţie de data primei înmatriculări sau utilizări menţionate în cerinţe 1 . (c) Coeficientul lambda nu se încadrează în seria de valori de 1 ± O,O3 sau nu este conform cu specificaţiile producătorului X (d) Citirea OBD indică o funcţionare defectuoasă semnificativă X (e) Măsurătorile prin teledetecţie indică o neconformitate semnificativă X 8.2.2. Emisii produse de motoarele cu aprindere prin compresie 8.2.2.1. Echipament de control al gazelor de evacuare Inspecţie vizuală (a) Echipamentul de control al emisiilor instalat de constructor este absent sau în mod evident defect X (b) Scurgeri de gaze care ar afecta măsurătorile emisiilor X (c) MIL nu urmează secvenţa corectă X (d) Reactiv insuficient, după caz X 8.2.2.2. Opacitate Vehiculele înmatriculate sau - Pentru vehiculele din clasele de emisie (a) Pentru vehicule înmatriculate sau puse în circulaţie pentru
puse în circulaţie înainte de 1 ianuarie 198O sunt exonerate de această obligaţie până la Euro 5 şi Euro V ( 7 ) : - Măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Testul ţevii de eşapament reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenţei, statele membre pot autoriza utilizarea OBD în conformitate cu recomandările producătorului şi cu alte cerinţe - Pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 şi Euro VI ( 8 ) : - Măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului şi cu alte cerinţe 1 prima oară după data menţionată în cerinţe 1 , opacitatea depăşeşte nivelul înregistrat pe placa constructorului aplicată pe vehicul X Condiţionarea prealabilă a vehiculului: 1. Vehiculele pot fi testate fără condiţionare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranţă, trebuie să se verifice dacă motorul (b) Dacă această informaţie nu este disponibilă sau cerinţele 1 nu permit utilizarea valorilor de referinţă: - pentru motoare cu aspiraţie naturală: 2,5 m -1 ; X
este cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare. - pentru motoare supraalimentate: 3,O m -1 , sau, pentru vehiculele identificate în cerinţe 1 sau înmatriculate ori puse în circulaţie pentru prima oară după data menţionată în cerinţe 1 : 1,5 m -1 ( 9 ) ; sau O,7 m -1 ( 1O ) . 2. Cerinţele specifice condiţionării prealabile: (i) Motorul trebuie să fie complet încălzit; de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puţin 8O °C sau temperatura normală de funcţionare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcţie de nivelul de radiaţii infraroşii, să atingă cel puţin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcţionare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire a motorului. (ii) Sistemul de evacuare se purjează prin cel puţin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă. X Procedura de încercare: 1. Motorul şi orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turaţia de ralanti înainte de începerea fiecărui (c) Măsurătorile prin teledetecţie indică o neconformitate semnificativă X
ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aştepte cel puţin 1O secunde după eliberarea pedalei de acceleraţie. 2. Pentru iniţierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie să fie apăsată complet, în mod rapid şi continuu (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obţine debitul maxim al pompei de injecţie. 3. În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turaţia specificată de constructor ori, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de acceleraţie. De exemplu, această condiţie poate fi verificată prin monitorizarea turaţiei motorului sau permiţând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de acceleraţie şi eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor din categoriile M 2 , M 3 , N 2 şi N 3 , trebuie să fie de cel puţin două secunde. 4. Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puţin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată
sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ţine seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de încercare. 5. Pentru a evita testările inutile, statele membre pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după mai puţin de trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după mai puţin de trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mici decât valorile limită. Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecţie şi confirmate de metode standard de testare. 8.4. Alte elemente legate de mediu 8.4.1. Scurgeri de lichide Orice scurgere excesivă de lichid, în afară de apă, care poate afecta negativ mediul înconjurător sau care reprezintă un factor de risc în ce priveşte siguranţa altor participanţi la trafic X Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare X 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND VEHICULELE DIN CATEGORIILE M 2 ŞI M 3 PENTRU TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI 9.1. Uşile 9.1.1. Uşi de intrare şi ieşire Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Funcţionare defectuoasă X (b) Stare deteriorată X Poate provoca răniri X (c) Comandă urgenţă defectă X
(d) Comandă la distanţă a uşilor sau dispozitive de avertizare defecte X 9.1.2. Ieşiri de urgenţă Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării (dacă este cazul) (a) Funcţionare defectuoasă X (b) Indicatoare ilizibile pentru ieşirile de urgenţă X Indicatoare lipsă pentru ieşirile de urgenţă X (c) Lipsa ciocanului pentru spart geamurile X (d) Acces blocat X 9.2. Sistem de dezaburire şi degivrare (X) 2 Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Funcţionare necorespunzătoare X Afectează funcţionarea în siguranţă a vehiculului X (b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în habitaclu X Pericol la adresa sănătăţii persoanelor aflate în autovehicul X (c) Degivrare defectă (dacă este obligatorie) X 9.3. Sistem de ventilaţie şi de încălzire (X) 2 Inspecţie vizuală şi prin acţionare (a) Funcţionare defectuoasă X Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X (b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în habitaclu X Pericol la adresa sănătăţii persoanelor aflate în autovehicul X 9.4. Scaune 9.4.1. Scaune pentru călători (inclusiv scaune pentru personalul însoţitor şi sisteme de siguranţă pentru copii, atunci când este cazul) Inspecţie vizuală Strapontine (dacă sunt permise) neautomate X Blochează o ieşire de urgenţă X 9.4.2. Scaunul conducătorului auto (cerinţe suplimentare) Inspecţie vizuală (a) Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecţia antireflexie X Câmpul vizual X
diminuat (b) Protecţie pentru conducătorul auto nesigură X Poate provoca răniri X 9.5. Iluminatul interior şi dispozitivele de ghidare (X) 2 Inspecţie vizuală şi prin activare Dispozitiv defectuos X Nu funcţionează deloc X 9.6. Culoare centrale, zone pentru călătoria în picioare Inspecţie vizuală (a) Podea nesigură X Stabilitate afectată X (b) Bare sau mânere de susţinere defecte X Fixate necorespunzător sau inutilizabile X 9.7. Scări şi trepte Inspecţie vizuală şi prin activare (atunci când este cazul) (a) Stare deteriorată X Avariate X Stabilitate afectată X (b) Funcţionare necorespunzătoare a scărilor retractabile X 9.8. Sistem de comunicare cu călătorii (X) 2 Inspecţie vizuală şi prin acţionare Sistem defect X Nu funcţionează deloc X 9.9. Notificări (X) 2 Inspecţie vizuală (a) Notificări lipsă, eronate sau ilizibile X Informaţii false X 9.1O. Cerinţe privind transportul copiilor (X) 2 9.1O.1. Uşile Inspecţie vizuală Siguranţa uşilor neconformă cu cerinţele 1 privind acest tip de transport X 9.1O.2. Echipamente de semnalizare şi speciale Inspecţie vizuală Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă X 9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă (X) 2 9.11.1. Uşi, rampe şi lifturi Inspecţie vizuală şi prin activare (a) Funcţionare defectuoasă X Funcţionarea în condiţii de siguranţă este afectată X (b) Stare deteriorată X Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri X (c) Comandă (comenzi) defectă (defecte) X
Funcţionarea în condiţii de siguranţă este afectată X (d) Dispozitiv(e) de avertizare defect(e) X Nu funcţionează deloc X 9.11.2. Sistemul de blocare a scaunului rulant Inspecţie vizuală şi prin activare, dacă este cazul (a) Funcţionare defectuoasă X Funcţionarea în condiţii de siguranţă este afectată X (b) Stare deteriorată X Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri X (c) Comandă (comenzi) defectă (defecte) X Funcţionarea în condiţii de siguranţă este afectată X 9.11.3. Echipamente de semnalizare şi speciale Inspecţie vizuală Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă X (1) Eficienţa procentuală a frânării se calculează divizând efortul total de frânare obţinut la aplicarea frânei cu greutatea vehiculului sau, în cazul semiremorcilor, cu suma maselor pe punte, şi multiplicând apoi rezultatul cu 1OO. (2) Categoriile de vehicule care nu fac obiectul prezentei directive sunt incluse în scop de orientare. (3) 48 % pentru vehiculele neechipate cu ABS sau cu omologare de tip dinainte de 1 octombrie 1991. (4) 45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menţionată în cerinţe, oricare dintre acestea este mai recentă. (5) 43 % pentru semiremorci şi remorcile cu bară de tracţiune înmatriculate după 1988 sau de la data menţionată în cerinţe, oricare dintre acestea este mai recentă. (6) 2,2 m/s 2 pentru vehiculele din categoriile N 1 , N 2 şi N 3 . (7) Omologare de tip în conformitate cu Directiva 7O/22O/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2OO7 anexa I tabelul 1 (Euro 5), Directiva 88/77/CEE şi Directiva 2OO5/55/CE. (8) Omologare de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2OO7 anexa I tabelul 2 (Euro 6) şi Regulamentul (CE) nr. 595/2OO9 (Euro VI). (9) Omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secţiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 7O/22O/CEE; rândul B1, B2 sau C secţiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE sau înmatriculate pentru prima dată ori puse în circulaţie după 1 iulie 2OO8. ( 1O ) Omologat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2OO7 anexa I tabelul 2 (Euro 6). Omologare de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2OO9 (Euro VI). NOTA: 1 „Cerinţele" sunt stabilite în omologarea de tip la data omologării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulaţie, precum şi de obligaţiile privind postechiparea sau de dreptul intern al ţării de înmatriculare. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerinţele. 2 X identifică elementele referitoare la starea vehiculului şi la caracterul adecvat al utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esenţiale pentru o inspecţie tehnică. 3 Modificare nesigură înseamnă o modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau cu efecte disproporţionate asupra mediului. E Pentru verificarea acestui element trebuie utilizat un echipament.
Anexa nr. 3 (Anexa nr. 1c la normele metodologice)
Verificări suplimentare pentru vehiculele agreate pentru transportul anumitor mârfuri periculoase
Nr. crt. Element verificat Metoda de control Defectele constatate pentru respingere Cod defect DMi DMa DP 1. Cablaje instalaţie electrică Inspecţie vizuală (pentru zonele accesibile) Se aplică vehiculelor EX/III, FL, OX, AT. a) Conductorii nu sunt izolaţi în mod corespunzător b) Circuitele nu sunt protejate prin elemente următoarelor circuite: - de la baterie la sistemele de pornire la rece şi de oprire a motorului - de la baterie la alternator - de la alternator la cutia cu elemente fuzibile sau disjunctoare - de la baterie la demarorul motorului - de la baterie la cutia de comandă a sistemului de frânare de încetinire dacă acesta este electric sau electromagnetic - de la baterie la mecanismul electric de ridicare a axei c) Cablurile electrice nu sunt ataşate sigur sau sunt plasate astfel încât conductorii nu sunt protejaţi corespunzător împotriva solicitărilor mecanice şi/sau termice. X X X 2. Întrerupător principal al bateriei (general) Inspecţie vizuală Se aplica vehiculelor EX/III, FL. a) întrerupătorul principal al bateriei (general) nu funcţionează sau lipseşte. b) In cazul in care întrerupătorul principal este de tip monopolar, acesta nu este montat pe conductorul de alimentare (aceasta condiţie se aplica doar vehiculelor înmatriculate pentru prima data după 1 iulie 2OO5). c) Dispozitivul de comanda din cabina care permite deconectarea si reconectarea întrerupătorului general nu funcţionează sau lipseşte. d) Dispozitivul de comanda din cabina nu este semnalizat distinct sau nu este uşor accesibil. e) Dispozitivul de comanda din cabina nu este protejat împotriva acţionării involuntare, fie cu un capac de protecţie, fie cu un dispozitiv de comanda cu mişcare dubla. f) In cazul in care este montat un dispozitiv de comanda suplimentar, acesta nu este identificat in mod distinct sau nu este protejat împotriva unei manevrări involuntare. X X X X X X 3. Baterii de acumulatori Inspecţie vizuală Se aplica vehiculelor EX/II EX/III, FL. a) Bornele bateriei nu sunt izolate electric sau nu sunt acoperite de capacul izolator al cutiei. b) Bateriile nu sunt fixate într-o cutie bine ventilate (in cazul in care bateriile nu sunt situate in compartimentul motorului). X X 4. Instalaţia electrica din spatele cabinei Inspecţie vizuală (pentru zonele accesibile) Se aplica vehiculelor EX/III, FL. a) Conductorii situaţi in spatele cabinei conducătorului auto nu sunt protejaţi împotriva şocurilor, abraziunii si frecării in timpul utilizării normale a vehiculului (excepţie fac cablurile senzorilor dispozitivelor ABS care nu necesita protecţie suplimentara). b) Becurile din spatele cabinei au dulie filetata. c) Conexiunile electrice dintre autovehicule si remorci nu sunt concepute astfel încât sa împiedice orice deconectare accidentală. X X X
5. Cabina Inspecţie vizuală Se aplica vehiculelor OX. a) toate ferestrele din spatele cabinei sau din scut (dacă este montat) nu sunt închise ermetic ori nu sunt realizate din sticla securizata. b) Intre cisternă si cabina sau scut (data este montat) nu există un spaţiu liber de cel puţin 15O mm. X X 6. Rezervoare de combustibil Inspecţie vizuală Se aplica vehiculelor EX/II, EXIIII, FL, OX. a) In caz de scurgere combustibilul poate să vină in contact cu părţile încălzite ale vehiculului sau cu încărcătura. b) Rezervoarele de benzine nu sunt echipate cu dispozitiv antiflacără eficient, care sa se adapteze la orificiul de umplere, sau cu un dispozitiv care permite menţinerea acestui orificiu închis ermetic. X X 7. Sistem de evacuare Inspecţie vizuală (pentru zonele accesibile) Se aplica vehiculelor EX/II EX/III, FL. a) Sistemul de evacuare (inclusiv tubulatura de evacuare) nu este îndreptat sau protejat astfel încât sa se evite orice pericol pentru încărcătura ca urmare a încălzirii ori aprinderii. b) Părţile sistemului de evacuare situate direct sub rezervorul de combustibil (diesel) nu se găsesc la o distantă de cel puţin 1OO mm de acesta sau nu sunt protejate printr-un ecran termic. X X
Anexa nr. 4 (Anexa nr. 1d la normele metodologice)
I. Principii de arimare a încărcăturii 1. Arimarea încărcăturii suportă următoarele forţe care rezultă din accelerări/decelerări ale vehiculului: - în direcţia de mers: de O,8 ori greutatea încărcăturii; şi - în direcţie laterală: de O,5 ori greutatea încărcăturii; şi - împotriva direcţiei de mers: de O,5 ori greutatea încărcăturii; - şi, în general, trebuie să prevină înclinarea sau bascularea încărcăturii. 2. Distribuirea încărcăturii ia în considerare sarcinile maxime autorizate pe punte, precum şi sarcinile minime necesare pe punte în limitele masei maxime autorizate a vehiculului, în conformitate cu dispoziţiile legale privind greutăţile şi dimensiunile vehiculelor. 3. La arimarea încărcăturii se iau în considerare cerinţele aplicabile pentru rezistenţa anumitor componente ale vehiculului, precum peretele frontal, peretele lateral, pereţii din spate, stâlpii de susţinere sau punctele de ancorare, atunci când aceste elemente se utilizează pentru arimarea încărcăturii. 4. Pentru arimarea încărcăturii se pot folosi una, mai multe sau o combinaţie între următoarele metode de arimare: - zăvorâre; - blocare (locală/generală); - ancorare directă; - frecare. 5. Standarde aplicabile: Standardul Obiect - EN 12195-1 Calculul forţelor de ancorare - EN 1264O Puncte de ancorare - EN 12642 Rezistenţa structurii caroseriei vehiculului - EN 12195-2 Chingi de ancorare fabricate din fibre artificiale - EN 12195-3 Lanţuri de ancorare - EN 12195-4 Cabluri de ancorare din fibre de oţel - ISO 1161, ISO 1496 Container ISO - EN 283 Cutii mobile - EN 12641 Prelate - EUMOS 4O511 Prăjini - stâlpi de susţinere - EUMOS 4O5O9 Ambalaj de transport II. Inspecţia arimării încărcăturii 1. Clasificarea deficienţelor Deficienţele sunt clasificate în una dintre următoarele categorii de deficienţe: - deficienţe minore: este vorba despre o deficienţă minoră atunci când încărcătura a fost arimată în mod corespunzător, dar ar putea fi indicată o recomandare privind siguranţa; - deficienţe majore: este vorba despre o deficienţă majoră în cazul în care încărcătura nu a fost arimată suficient de bine şi este posibilă o deplasare sau o răsturnare a încărcăturii ori a unor părţi din aceasta; - deficienţă periculoasă: este vorba despre o deficienţă periculoasă atunci când siguranţa traficului este ameninţată de un pericol direct provocat de riscul de pierdere a încărcăturii sau a unei părţi a acesteia, de un risc direct legat de încărcătură sau de punerea imediată în pericol a persoanelor. Atunci când există mai multe deficienţe, transportul este clasificat în conformitate cu deficienţa din grupul celor mai grave deficienţe. În cazul în care există mai multe deficienţe, având în vedere că este de aşteptat ca efectele bazate pe o combinaţie a acestor deficienţe să se consolideze reciproc, transportul se clasifică în următoarea categorie de deficienţe ca gravitate. 2. Metodele de control Metoda de control este o evaluare vizuală a utilizării adecvate a măsurilor corespunzătoare în măsura necesară pentru arimarea încărcăturii şi/sau măsurarea forţelor de tensionare, calcularea eficienţei arimării şi verificarea certificatelor, după caz. 3. Clasificarea deficienţelor
Tabelul 1 stabileşte norme care pot fi aplicate în cursul unui control al arimării încărcăturii pentru a se stabili dacă starea transportului este acceptabilă.
Clasificarea deficienţelor se determină, după caz, pe baza clasificărilor stabilite la punctul 1 din prezentul capitol.
Valorile precizate în tabelul de mai jos sunt orientative şi ar trebui să fie considerate ca atare pentru determinarea categoriei de deficienţă, având în vedere circumstanţele specifice - mai ales în funcţie de natura încărcăturii - şi la discreţia inspectorului.
În cazul unui transport care intră sub incidenţa Directivei 95/5O/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase, se pot aplica cerinţe mai specifice.
Aspect Deficienţe Clasificarea deficienţelor Minoră Majoră Periculoasă A Ambalajul de transport nu permite arimarea adecvată a încărcăturii La latitudinea inspectorului B Una sau mai multe unităţi de încărcătură nu sunt poziţionate corespunzător La latitudinea inspectorului C Vehiculul nu este adecvat încărcăturii (deficienţă diferită de cele enumerate la punctul 1O) La latitudinea inspectorului D Deficienţe evidente ale suprastructurii vehiculului (deficienţă diferită de cele enumerate la punctul 1O) La latitudinea inspectorului 1O. Caracterul adecvat al vehiculului 1O.1. Peretele frontal (dacă este utilizat pentru arimarea încărcăturii) 1O.1.1. Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii sau deformată x
Piesă fisurată, care poate afecta integritatea compartimentului de marfă x 1O.1.2. Rezistenţă insuficientă (certificat sau etichetă, dacă este cazul) x Înălţime insuficientă faţă de încărcătura transportată x 1O.2. Pereţii laterali (dacă sunt utilizaţi pentru arimarea încărcăturii) 1O.2.1. Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii, deformată, stare nesatisfăcătoare a balamalelor sau a dispozitivelor de închidere x Piesă fisurată; balamale sau dispozitive de închidere absente sau nefuncţionale x 1O.2.2. Rezistenţă insuficientă a suportului (certificat sau etichetă, dacă este cazul) x Înălţime insuficientă faţă de încărcătura transportată x 1O.2.3. Panourile pereţilor laterali, stare nesatisfăcătoare x Piesă fisurată x 1O.3. Peretele posterior (dacă este utilizat pentru arimarea încărcăturii) 1O.3.1. Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii, deformată, stare nesatisfăcătoare a balamalelor sau a dispozitivelor de închidere x Piesă fisurată; balamale sau dispozitive de închidere absente sau nefuncţionale x 1O.3.2. Rezistenţă insuficientă (certificat sau etichetă, dacă este cazul) x Înălţime insuficientă faţă de încărcătura transportată x 1O.4. Stâlpi de susţinere (dacă sunt utilizaţi pentru arimarea încărcăturii) 1O.4.1. Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii sau deformată ori fixată insuficient pe vehicul x Piesă fisurată; fixare instabilă pe vehicul x 1O.4.2. Rezistenţă insuficientă sau deficienţă de proiectare x
Înălţime insuficientă faţă de încărcătura transportată x 1O.5. Puncte de ancorare (dacă sunt utilizate pentru arimarea încărcăturii) 1O.5.1. Stare nesatisfăcătoare sau deficienţă de proiectare x Nu poate rezista forţelor de ancorare necesare x 1O.5.2. Număr insuficient x Număr insuficient pentru a rezista forţelor de ancorare necesare x 1O.6. Structuri speciale necesare (dacă sunt utilizate pentru arimarea încărcăturii) 1O.6.1. Stare nesatisfăcătoare, deteriorată x Piesă fisurată; nu poate rezista forţelor de reţinere x 1O.6.2. Inadecvate pentru încărcătura transportată x Lipsă x 1O.7. Podea (dacă este utilizată pentru arimarea încărcăturii) 1O.7.1. Stare nesatisfăcătoare, deteriorată x Piesă fisurată; Nu poate susţine încărcătura x 1O.7.2. Coeficient de încărcare insuficient x Nu poate susţine încărcătura x 2O. Metode de arimare 2O.1. Zăvorâre, blocare şi ancorare directă 2O.1.1. Arimarea directă a încărcăturii (blocare) 2O.1.1.1. Distanţă prea mare până la peretele frontal, dacă este utilizat pentru arimarea directă a încărcăturii x Peste 15 cm şi pericol de penetrare a peretelui x 2O.1.1.2. Distanţă laterală prea mare până la peretele lateral, dacă este utilizat pentru arimarea directă a încărcăturii x Peste 15 cm şi pericol de penetrare a peretelui x 2O.1.1.3. Distanţă prea mare până la peretele x
posterior, dacă este utilizat pentru arimarea directă a încărcăturii Peste 15 cm şi pericol de penetrare a peretelui x 2O.1.2. Dispozitive de arimare precum şine pentru arimare, grinzi de arimare, plăci şi pene de arimare în faţă, în lateral şi în spate 2O.1.2.1. Fixare necorespunzătoare pe vehicul x Fixare insuficientă x Nu pot rezista forţelor de reţinere, slabe x 2O.1.2.2. Fixare neadecvată x Fixare insuficientă x Complet ineficiente x 2O.1.2.3. Echipamentul de arimare nu este suficient de adecvat x Echipamentul de arimare este complet inadecvat x 2O.1.2.4. Metoda aleasă pentru arimarea ambalajului nu este optimă x Metoda aleasă este complet inadecvată x 2O.1.3. Arimare directă cu plase şi prelate 2O.1.3.1. Starea plaselor şi a prelatelor (eticheta lipseşte/este deteriorată, însă dispozitivul se află încă în stare bună) x Dispozitivele de reţinere a încărcăturii sunt deteriorate x Dispozitivele de reţinere a încărcăturii sunt grav deteriorate şi nu mai sunt adecvate pentru utilizare x 2O.1.3.2. Rezistenţă insuficientă a plaselor şi a prelatelor x Capacitate mai mică de 2/3 din forţele de reţinere necesare x 2O.1.3.3. Strângere insuficientă a plaselor şi a prelatelor x Strângerea nu este capabilă să suporte 2/3 din forţele de reţinere necesare x
2O.1.3.4. Plasele şi prelatele nu sunt suficient de adecvate pentru fixarea încărcăturii x Complet inadecvate x 2O.1.4. Separarea şi umplerea unităţilor de încărcare sau a spaţiilor libere 2O.1.4.1. Caracterul inadecvat al unităţii de separare şi umplere x Separare sau spaţii libere prea mari x 2O.1.5. Ancorarea directă (orizontală, transversală, diagonală, cu chingi şi carabine de ancorare) 2O.1.5.1. Forţa de fixare necesară inadecvată x Mai puţin de 2/3 din forţa necesară x 2O.2. Arimare prin frecare 2O.2.1. Atingerea forţei de reţinere necesare 2O.2.1.1. Forţa de reţinere necesară inadecvată x Mai puţin de 2/3 din forţa necesară x 2O.3. Dispozitive utilizate de arimare a încărcăturii 2O.3.1. Caracterul inadecvat al dispozitivelor de arimare a încărcăturii x Dispozitiv complet inadecvat x 2O.3.2. Eticheta (de exemplu, pe placă/remorca supusă testării) lipseşte/este deteriorată, dar dispozitivul încă în stare bună x Eticheta (de exemplu, pe placă/remorca supusă testării) lipseşte/este deteriorată, dar dispozitivul este foarte deteriorat x 2O.3.3. Dispozitivele de arimare a încărcăturii sunt deteriorate x Dispozitivele de arimare a încărcăturii sunt grav deteriorate şi nu mai sunt adecvate pentru utilizare x 2O.3.4. Trolii de ancorare incorect utilizate x Trolii de ancorare defecte x 2O.3.5. Utilizarea greşită a dispozitivelor de arimare a încărcăturii (de exemplu, absenţa apărătoarelor x
pentru margini) Utilizare defectuoasă a dispozitivelor de arimare a încărcăturii (de exemplu, noduri) x 2O.3.6. Fixare inadecvată a dispozitivelor de reţinere a încărcăturii x Mai puţin de 2/3 din forţa necesară x 2O.4. Echipamente suplimentare (de exemplu, covoraşe antiderapante, apărătoare pentru margini, glisiere) 2O.4.1. Utilizarea unui echipament inadecvat x Utilizarea de echipamente inadecvate sau defecte x Utilizarea unor echipamente complet inadecvate x 2O.5. Transportul de materiale vrac, uşoare şi mobile 2O.5.1. Materiale în vrac luate de vânt în cursul deplasării vehiculului pe carosabil care riscă să distragă atenţia participanţilor la trafic x Prezintă pericol pentru trafic x 2O.5.2. Materiale în vrac care nu sunt fixate în mod adecvat x Pierderea încărcăturii prezintă pericol pentru trafic x 2O.5.3. Bunuri uşoare neacoperite x Pierderea încărcăturii prezintă pericol pentru trafic x 2O.6. Transportul de lemn rotund 2O.6.1. Materialul transportat (buşteni) este parţial mobil x 2O.6.2. Forţa de reţinere a unităţii de încărcare inadecvată x Mai puţin de 2/3 din forţa necesară x 3O. Încărcătură complet nearimată x
Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier
Ministerul Transportului
Inspectoratul Regional ..............................
RAPORT DE CONTROL TEHNIC IN TRAFIC
Anexa nr. 5 (Anexa nr. 1e la normele metodologice)
CUPRINZAND O LISTĂ A PUNCTELOR CARE FAC OBIECTUL CONTROLULUI
Control tehnic în trafic: iniţial ,i' Control tehnic în trafic: mai detaliat
1. Locul controlului tehnic în trafic ..................................... 2. Data ................................ 3. Ora ................................. 4. Simbolul de naţionalitate şi numărul de înmatriculare ale vehiculului ...................... 5. Identificarea vehiculului/NIV (numărul de identificare a vehiculului) ........................ 6. Categoria vehiculului a) N 2 (a) (peste 3,5 t la 12 t) e) M 2 (a) [> 9 locuri ( b ) până la 5 t] b) N 3 (a) (peste 12 t) f) M 3 (a) [> 9 locuri ( b ) peste 5 t] c) O 3 (a) (3,5 t - 1O t) g) T5 d) O 4 (a) (peste 1O t) h) Altă categorie de vehicule (precizaţi) .................. 7. Citirea odometrului la momentul efectuării controlului ................................. 8. Întreprinderea care efectuează transportul (a) Denumire şi adresă ..................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................................................... (b) Numarul licenţei comunitare (c) [Regulamentele (CE) nr. 1O72/2OO9 şi (CE) nr. 1O73/2OO9] ................................... 9. Numele conducătorului auto ........................................................ 10. Lista de control: Verificat (d ) Necomform (e ) O. Identificare (f) 1. Sistem de frânare (f) 2. Direcţie (f) 3. Vizibilitate (f) 4. Echipamentul de iluminat şi sistemul electric (f) 5. Punţi, jante, anvelope, suspensie (f) 6. Şasiu şi accesorii şasiu 7. Alte echipamente inclusiv tahograf şi dispozitiv limitator de viteza (f) 8. Elemente poluante, inclusiv emisii şi scurgeri de combustibil şi/sau ulei (f) 9. Inspecţii suplimentare la vehiculele din categoriile M 2 şi M 3 (f) 1O. Arimarea încărcăturii (f) 11. Rezultatul controlului: - Conform - Neconform - Imobilizarea vehiculului care reprezintă deficienţe periculoase 12. Diverse/observaţii:..................................................................................................... 13. Autoritatea/inspectorul care a efectuat controlul Semnătura:
Autoritatea / inspectorul Conducătorul auto
†††††††††††† .†††††††††
Observaţii:
(a) Categoria de vehicule , stabilită conform legislaţiei în vigoare; (b) Numărul de scaune, inclusiv scaunul conducătorului auto; (c) Dacă informaţia este disponibilă; (d) „Verificat" înseamnă că a fost verificat cel puţin unul sau mai multe dintre elementele de control din acest grup enumerate în anexele nr. 1b) - 1d) la OMTI nr. 995/2O11, cu modificările şi completările ulterioare; (e) Elementele neconforme cu deficiente indicate pe verso; (f) Metode de control al deficienţelor şi de clasificare a acestora în conformitate cu anexele nr. 1b) - 1d) la OMTI nr. 995/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.
O. IDENTIFICARE VEHICUL O.1 Plăcuţe de înmatriculare O.2 Identificarea vehiculului / şasiu, / număr de serie 1. SISTEM DE FRÂNARE 1.1 Stare mecanică şi funcţionare 1.1.1 Pivotul pedalei frânei de serviciu 1.1.2 Starea pedalei şi cursa dispozi- tivului de acţionare a frânei 1.1.3 Pompă de vacuum sau compresorul şi rezervoarele 1.1.4 Manometru sau indicator pentru presiune scăzută 1.1.5 Supapă de comandă a frânei cu acţionare manuală 1.1.6 Activator frână de stationare, levier de comandă,mecanism cu clichet frână de stationare, frână de stationare electrică 1.1.7 Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune etc) 1.1.8 Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice şi pneumatice) 1.1.9 Acumulator, rezervor de presiune 1.1.1 O. Servomecanism frână, cilindru principal (pentru sisteme hidraulice) 1.1.11. Conducte de frână rigide 1.1.12. Furtunuri flexibile de frână 1.1.13. Garnituri şi plăcuţe de frînă 1.1.14. Tamburi şi discuri de frână 1.1.15. Cabluri de frână, leviere şi 1.1.16. conexiuni, tije de acţionare Servomotoare frâna (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici) 1.1.17. Regulator automat al frânării în 1.1.18. funcţie de sarcina Dispozitive şi indicatori de 1.1.19. reglare a jocului Frână de încetinire (dacă este prevăzută din constructie sau 1.1.2O. obligatorie) Acţionare automată a frânelor 1.1.21. remorcii 1.1.22. Sistem de frânare complet 1.1.23. Racorduri diagnoză Frânare inerţială 1.2. Performanţa şi eficienţa frânei de 1.2.1. serviciu 1.2.2. Performanţă 1.3. Eficienţă Performanţa şi eficienţa frânei secundare (de urgenţă) 1.3.1. Performanţă 1.3.2. Eficienţă 1.4 Performanţa frânei de staţionare 1.4.1 Performanţă 1.4.2. Eficienţă 1.5. Performanţă frânei de 1.6. încetinire Sistem de franare cu antiblocare 1.7. Sistem electronic de franare 1.8. (EBS) Lichid de frînă 2. DIRECŢIE 2.1. Stare mecanică 2.1.1 Starea mecanismului de direcţie 2.1.2 Fixarea casetei de direcţie 2.1.3 Starea conexiunilor sistemului de direcţie 2.1.4. Funcţionarea conexiunilor sistemului de direcţie 2.1.5. Srervodirectie 2.2. Volan, coloană de direcţie şi bară de direcţie 2.2.1. Starea volanului 2.2.2. Coloana de direcţie si amortizare de direcţie 2.3. Joc direcţie 2.4. Aliniament roţi 2.5. Platformă cu punte directoare pentru remorci 3. VIZIBILITATE 3.1. Câmpul vizual 3.2. Starea geamurilor 3.3. Oglinzile retrovizoare, 3.4. Ştergătoare de parbriz 3.5. Spălătoare de parbriz 3.6. Sistem de dezaburire 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE, ECHIPAMENTE ELECTRICE 4.1. Faruri 4.1.1. Stare şi funcţionare 4.1.2. Aliniere 4.1.3. Comutare 4.1.4. Conformitate cu cerinţele 4.1.5 Dispozitive de corectare a orientării farurilor Dispozitiv de curăţae a 4.1.6 farurilor Lămpi de poziţie faţă şi 4.2. spate, lămpi laterale de gabarit, lămpi de contur şi lămpi de zi 4.2.1. Stare şi funcţionare 4.2.2. Comutare 4.2.3. Conformitate cu cerinţe 4.3. Lămpi de stop 4.3.1. Stare şi funcţionare 4.3.2. Comutare 4.3.3. Conformitate cu cerinţele 4.4. Lămpi de semnalizare direcţie şi de avarie 4.4.1. Stare şi funcţionare 4.4.2. Comutare 4.4.3. Conformitate cu cerinţele 4.4.4. Frecvenţă semnal luminos 4.5. Lămpi de ceaţă faţă şi spate 4.5.1. Stare şi funcţionare 4.5.2. Aliniere 4.5.3. Comutare 4.5.4. Conformitate cu cerinţele 4.6. Lămpi de marşarier 4.6.1. Stare şi funcţionare 4.6.2. Conformitate cu cerinţele 4.6.3 Comutare 4.7. Lampă de iluminare a plăcuţei de înmatriculare spate 4.7.1. Stare şi funcţionare 4.7.2. Conformitate cu cerinţele 4.8. Catadioptri, marcaje de vizibilitate şi plăcuţe de marcaj spate 4.8.1. Stare 4.8.2. Conformitate cu cerinţele 4.9. Martori obligatorii pentru 4.9.1. echipamentul de iluminare 4.9.2. Stare şi funcţionare 4.1O. Conformitate cu cerinţele 4.11. Conexiuni electrice între 4.12. hiculul tractor şi remorcă sau semiremorcă 4.13. Instalaţie electrică 4.12. Dispozitive reflectorizante şi lămpi facultative 4.13 Baterie de acumulatori 5 PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 5.1. Punţi 5.1.1. Punţi 5.1.2. Fuzete 5.1.3. Rulmenţi roată 5.2. Jante şi anvelope 5.2.1. Butuc 5.2.2. Jante 5.2.3. Anvelope 5.3. Sistemul de suspensie 5.3.1. Arcuri şi stabilizatori 5.3.2. Amortizoare 5.3.3. Tuburi pentru arborele cardanic, braţe suspensie dreapta fată, braţ triunghiular şi braţe suspensie 5.3.4. Articulaţiile suspensiei 5.3.5. Suspensie pneumatică 6. ŞASIU ŞI ACCESORII ŞASIU 6.1. Şasiu sau cadru şi accesorii 6.1.1. Stare generală 6.1.2. Ţevi de evacuare, amor- tizoare de zgomot Rezervor şi conducte de 6.1.3. combustibil (inclusiv rezervor si conducte de combustibil pentru încălzire ) 6.1.4. Bare de protecţie, protecţie laterală şi dispozitive de protecţie antiîmpănare spate 6.1.5. Suport pentru roata de rezervă 6.1.6. Mecanism de cuplare şi echipament de remorcare 6.1.7. Transmisie 6.1.8. Suport motor 6.1.9. Performanţa motorului 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 6.2.1. Stare 6.2.2. Montare 6.2.3. Uşi şi dispozitive de închidere a uşilor 6.2.4. Podea 6.2.5. Scaunul conducătorului auto 6.2.6. Alte scaune 6.2.7. Comenzi de conducere 6.2.8. Treptele cabinei 6.2.9. Alte instalaţii şi echipamente inte- rioare şi exterioare Apărători de noroi( aripi) 6.2.1O. dispozitive antiîmproşcare 7. ALTE ECHIPAMENTE 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de reţinere 7.1.1. Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente Starea centurilor de siguranţă şi a 7.1.2. cataramelor aferente Dispozitiv limitator al sarcinii 7.1.3. centurilor de siguranţă Centură de siguranţă cu dispozitiv 7.1.4. de pretensionare 7.1.5. Airbaguri 7.1.6. Sisteme SRS 7.2. Stingător 7.3. Încuietori şi dispozitiv antifurt 7.4. Triunghi reflectorizant 7.5. Trusa de prim ajutor 7.6. Cale de roată (prisme) 7.7. Dispozitive de avertizare acustică 7.8. Vitezometru 7.9. Tahograf 7.1O. Dispozitiv limitator de viteză 7.11. Odometru 7.12. Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) 8. ELEMENTE POLUANTE 8.1. Sistem de eliminare a zgomotului 8.2. Gaze de evacuare 8.2.1 Emisiile motoarelor cu aprindere prin scânteie 8.2.1.1 Echipament de control al gazelor de evacuare 8.2.1.2. Emisii de gaze 8.2.2. Emisiile motoarelor cu aprindere prin compresie 8.2.2.1. Echipament de control al gazelor de evacuare 8.2.2.2. Opacitate 8.4. Alte elemente legate de mediu 8.4.1. Scurgeri de lichide 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND VEHICULELE DE TRANSPORT DE CĂLĂTORI DIN CATEGORIILE M 2 'M 3 9.1. Uşile 9.1.1. Uşi de intrare si ieşire 9.1.2. Ieşiri de urgenta 9.2. Sisteme de dezaburire şi de 9.3. degivrare 9.4. Sisteme de ventilaţie şi de încălzire 9.4.1. Scaune 9.4.2. Scaune pentru călători 9.5. Scaunul conducătorului auto 9.6. Iluminat şi dispozitiv de ghidare 9.7. Culoare centrale, zone pentru călătoria în picioare 9.8. Scări şi trepte 9.9. Sistem de comunicare cu călătorii 9.1O. Notificări 9.1O.1. Cerinţe privind transportul copiilor 9.1O.2. Uşile Echipamente de semnalizare şi 9.11. speciale Cerinţe privind transportul 9.11.1. persoanelor cu mobilitate redusa Uşi, rampe şi lifturi 9.11.2. Sistemul de blocare a scaunului rulant 9.11.3. Echipamente de semnalizare şi speciale
FORMULAR STANDARD PENTRU RAPORTAREA CĂTRE COMISIE
Anexa nr. 6 (Anexa nr. 1f la normele metodologice)
Formularul standard trebuie întocmit într-un format care să poată fi prelucrat prin mijloace informatice şi trebuie transmis prin mijloace electronice utilizând softuri birotice standard. Fiecare stat membru întocmeşte:
- un singur tabel recapitulativ; şi - pentru fiecare ţară de înmatriculare a vehiculelor controlate în cadrul unui control mai detaliat, un tabel detaliat separat cu informaţii despre deficienţele verificate şi identificate pentru fiecare categorie de vehicule.
Tabel sintetic
65
al tuturor controalelor (iniţiale ,i mai detaliate)
Statul membru raportor: de exemplu, Belgia Perioada de raportare anul [X] până în anul [X+1]
Categoria vehiculul ui: N 2 N 3 M 2 M 3 O 3 O 4 T5 Alte categorii (opţional) Total Ţara de înmatricu lare Număr ul vehicul elor control ate Numărul vehiculelo r neconform e ( 1 ) Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Belgia Bulgaria Republica
Cehă Danemarc a Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franţa Croaţia Italia Cipru Letonia Lituania Luxembur g Ungaria Malta Ţările de Jos Austria Polonia Portugalia
66
România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit Albania Andorra Armenia Azerbaidj an Belarus Bosnia şi Herţegovi na Georgia Kazahstan Liechtenst ein Monaco Munteneg ru Norvegia
67
Republica Moldova Federaţia Rusă San Marino Serbia Elveţia Tadjikista n Turcia Turkmeni stan Ucraina Uzbekista n fosta Republică iugoslavă a Macedoni ei Alte ţări terţe (precizaţi) ( 1 ) Vehicule neconforme cu deficienţe grave sau periculoase în conformitate cu anexa IV.
68
Rezultatele controalelor mai detaliate
Statul membru raportor: de exemplu, Belgia Numele statului membru raportor Ţara de înmatriculare: de exemplu, Bulgaria PERIOADA: de la O1/anul [x] până la 12/anul [x+1] Numele ţării de înmatriculare a vehiculului
Categoria vehicululul: N 2 N 3 M 2 M 3 O 3 O 4 T5 Alte categorii (opţional) Total Număr ul vehicul elor control ate Numărul vehiculelo r neconfor me ( 1 ) Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Număr ul vehicul elor control ate Număru l vehicule lor neconfo rme Detalierea defecţiunii Verific at Neconfor m Verific at Neconfo rm Verific at Neconfo rm Verific at Neconfo rm Verific at Neconfo rm Verific at Neconfo rm Verific at Neconfo rm Verific at Neconfo rm Verific at Neconfo rm O. identifica re 1. Sistemul de frânare 2. Direcţie
69
3. Vizibilita te 4. Echipam entul de iluminat şi sistemul electric 5. Punţi, jante, anvelope, suspensie 6. Şasiu şi accesorii şasiu 7. Alte echipamente , inclusiv tahograf şi dispozitive limitatoare de viteză 8. Elemente poluante, inclusiv emisii şi scurgeri de combustibil şi/sau ulei 9. Inspecţii suplimentar e la vehiculele din categoriile M 2 /M 3
70
1O. Arimar ea încărcăturii Detalii ale defecţiunilor (suplimentar) 1.1.1. 1.1.2. † 2.1.1. 2.1.2. † 3.1. 3.2. † 2O.6.2. 3O. Numărul total al neconformit ăţilor ( 1 ) Vehicule neconforme cu deficienţe grave sau periculoase în conformitate cu anexa 1e .
( 1 ) JO C 44, 15.2.2O13, p. 128.
( 2 ) Poziţia Parlamentului European din 11 martie 2O14 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 24 martie 2O14.
71
( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 3OO, 14.11.2OO9, p. 51).
72
( 4 ) Directiva 2OO7/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2OO7 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.1O.2OO7, p. 1).
( 5 ) Directiva 2OOO/3O/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2OOO privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate (JO L 2O3, 1O.8.2OOO, p. 1). ( 6 ) Directiva 2OO6/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2OO6 privind condiţiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 382O/85 şi (CEE)
nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislaţia socială referitoare la activităţile de transport rutier şi de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 1O2, 11.4.2OO6, p. 35).
( 7 ) Directiva 2O14/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2O14 privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2OO9/4O/CE (a se vedea pagina 51din prezentul Jurnal Oficial).
( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 561/2OO6 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2OO6 privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 şi (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 382O/85 al Consiliului (JO L 1O2, 11.4.2OO6, p. 1).
( 9 ) Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 2O decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO L 37O, 31.12.1985, p. 8).
( 1O ) Regulamentul (UE) nr. 182/2O11 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2O11 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2O11, p. 13).
( 11 ) Recomandarea 2O1O/379/UE a Comisiei din 5 iulie 2O1O privind analiza de risc a defecţiunilor identificate în timpul controalelor tehnice rutiere (la vehiculele utilitare) în conformitate cu Directiva 2OOO/3O/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 173, 8.7.2O1O, p. 97).
( 12 ) Directiva 2OO3/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2OO3 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele şi unităţile lor tehnice separate şi de abrogare a Directivei 74/15O/CEE (JO L 171, 9.7.2OO3, p. 1).
( 13 ) Transpus prin Directiva 2OO8/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 septembrie 2OO8 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 26O, 3O.9.2OO8, p. 13), astfel cum a fost modificată, printre altele, prin Directiva 2O12/45/UE a Comisiei (JO L 332, 4.12.2O12, p. 18).
( 14 ) Directiva 95/5O/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 249, 17.1O.1995, p. 35).
TABEL DE CONCORDANŢĂ DIRECTIVA 2014/47/UE
Actul normativ comunitar ce urmează a fi transpus în legislaJia naJională:
Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European ,i a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune ,i de abrogare a Directivei 2000/30/CE
Actul normativ naJional care transpune actul comunitar sau care asigură aplicarea:
- Hotărârea nr. 69/2O12 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravenţional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.O71/2OO9 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.O72/2OO9 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.O73/2OO9 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2OO6 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere şi ale normelor de aplicare a acesteia, precum şi a sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor; - Ordonanţa nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordinul nr. 995/2O11 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de efectuare a inspecţiilor şi controlului asupra transporturilor rutiere, a activităţilor conexe acestora, a activităţii centrelor de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, a activităţii şcolilor de conducători auto şi a activităţii instructorilor auto autorizaţi şi pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.O58/2OO7 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, cu modificările şi completările ulterioare; 73 - Ordinul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 98O/2O11 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere.
Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European ,i a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune ,i de abrogare a Directivei 2000/30/CE Actul normativ national de transpunere Observaţii Art. pct. Prevederi Pct. Prevederi
Art.1, Art. 2 Articolul 1 - Obiect În scopul ameliorării siguranţei rutiere şi a protecţiei mediului, prezenta directivă stabileşte cerinţe minime pentru un regim al controalelor tehnice în trafic aplicate vehiculelor comerciale care circulă pe teritoriul statelor membre. Articolul 2 - Domeniu de aplicare (1) Prezenta directivă se aplică vehiculelor comerciale cu o viteză maximă prin construcţie mai mare de 25 km/h aparţinând următoarelor categorii, astfel cum sunt definite în Directiva 2OO3/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului ( 1 ) şi în Directiva 2OO7/46/CE: (a) autovehicule concepute şi construite în principal pentru transportul persoanelor şi al bagajelor lor, care au, în afara locului pe scaunul conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe scaune - categoriile M 2 şi M 3 ; (b) autovehicule concepute şi construite în principal pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile N 2 şi N 3 ; (c) remorci concepute şi construite pentru transportul de mărfuri sau persoane, precum şi pentru cazarea persoanelor, şi cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile O 3 şi O 4 ; (d) tractoare cu roţi din categoria T 5 , utilizate în principal pe drumurile publice, în activităţi comerciale de transport rutier de marfă, cu viteza maximă prin construcţie mai mare de 4O km/h. (2) Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a efectua Pct. 1 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 1. Articolul 23 se modifică ,i va avea următorul cuprins: "Art. 23. - (1) Prezenta secţiune stabileşte cerinţele aplicate la efectuarea controalelor tehnice în trafic ale vehiculelor comerciale care circulă pe drumurile publice din România, cu o viteză maximă prin construcţie mai mare de 25 km/h aparţinând următoarelor categorii: a) autovehicule concepute şi construite în principal pentru transportul persoanelor şi al bagajelor lor, care au, în afara locului pe scaunul conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe scaune - categoriile M2 şi M3; b) autovehicule concepute şi construite în principal pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile N2 şi N3; c) remorci şi semiremorci concepute şi construite pentru transportul de mărfuri sau persoane, precum şi pentru cazarea persoanelor, şi cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile O3 şi O4; d) tractoare cu roţi cu viteza maximă prin construcţie mai mare de 4O km/h; e) ansambluri de vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, formate din autovehicule concepute şi construite în principal pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mică de 3,5 tone - categoria N1 şi o remorcă sau semiremorcă din categoria O."
74
controale tehnice în trafic asupra vehiculelor care nu intră sub incidenţa prezentei directive, cum ar fi vehiculele comerciale uşoare din categoria N 1 a căror masă maximă nu depăşeşte 3,5 tone, şi de a verifica alte aspecte ale transportului rutier şi ale siguranţei rutiere sau de a efectua controale în alte locuri decât pe drumurile publice. Nicio dispoziţie din prezenta directivă nu împiedică statele membre să limiteze utilizarea unui anumit tip de vehicule la anumite părţi din reţeaua sa rutieră pe motive de siguranţă rutieră. Art. 3 Articolul 3 - Definiţii Următoarele definiţii se aplică numai în sensul prezentei directive: 1. „vehicul" înseamnă orice autovehicul care nu circulă pe şine sau remorca sa; 2. „autovehicul" înseamnă orice vehicul motorizat cu roţi care se deplasează prin propriile mijloace, cu o viteză maximă prin construcţie mai mare de 25 km/h; 3. „remorcă" înseamnă orice vehicul cu roţi şi fără autopropulsie, conceput şi construit pentru a fi tractat de un autovehicul; 4. „semiremorcă" înseamnă orice remorcă concepută pentru a fi ataşată unui autovehicul astfel încât o parte a sa să se sprijine pe autovehicul şi o parte substanţială din masa ei şi masa încărcăturii sale să fie suportate de autovehicul; 5. „încărcătură" înseamnă toate bunurile care ar fi în mod normal plasate în sau pe partea de vehicul destinată să transporte o sarcină şi care nu sunt fixate permanent pe acesta, Pct. 2 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 2. Articolul 25 se modifică ,i va avea următorul cuprins: „Art. 25. - În sensul reglementărilor prezentei secţiuni, termenii de mai jos au următorul înţeles: a) „vehicul" înseamnă orice autovehicul care nu circulă pe şine, remorca sau semiremorca sa; b) „autovehicul" înseamnă orice vehicul cu motor şi pe roţi care se deplasează prin propriile mijloace, cu o viteză maximă prin construcţie mai mare de 25 km/h; c) „remorcă" înseamnă orice vehicul cu roţi şi fără autopropulsie, conceput şi construit pentru a fi tractat de un autovehicul; d) „semiremorcă" înseamnă orice remorcă concepută pentru a fi ataşată unui autovehicul astfel încât o parte a sa să se sprijine pe autovehicul şi o parte substanţială din masa ei şi masa încărcăturii sale să fie suportate de autovehicul; e) „încărcătură" înseamnă toate bunurile care ar fi în mod normal plasate în sau pe
75
inclusiv obiectele din dispozitive de transport, cum ar fi lăzile, cutiile mobile sau containerele, plasate pe vehicule; 6. „vehicul comercial" înseamnă un autovehicul împreună cu remorca sau semiremorca sa, utilizat în principal pentru transportul de mărfuri sau de pasageri în scopuri comerciale, precum transportul pentru terţi şi în contul terţilor sau transport pe cont propriu sau în alte scopuri profesionale; 7. „vehicul înmatriculat într-un stat membru" înseamnă un vehicul înmatriculat sau pus în circulaţie într-un stat membru; 8. „deţinător al unui certificat de înmatriculare" înseamnă persoana fizică sau juridică pe al cărei nume este înmatriculat vehiculul; 9. „întreprindere" înseamnă o întreprindere astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9; 1O. „control tehnic în trafic" înseamnă un control tehnic inopinat al vehiculelor comerciale efectuat de autorităţile competente ale unui stat membru sau sub supravegherea directă a acestora; 11. „drum public" înseamnă un drum de utilitate publică generală, precum drumurile locale, regionale sau naţionale, şoselele, drumurile expres sau autostrăzile; 12. „inspecţie tehnică" înseamnă o inspecţie în conformitate cu articolul 3 punctul 9 din Directiva 2O14/45/UE; 13. „certificat de inspecţie tehnică" înseamnă un raport al inspecţiei tehnice eliberat de partea de vehicul destinată să transporte o sarcină şi care nu sunt fixate permanent pe acesta, inclusiv obiectele din dispozitive de transport, cum ar fi lăzile, cutiile mobile sau containerele, plasate pe vehicule; f) „vehicul comercial" înseamnă un autovehicul împreună cu remorca sau semiremorca sa, utilizat în principal pentru transportul de mărfuri sau de pasageri în scopuri comerciale, precum transportul pentru terţi şi în contul terţilor sau transport pe cont propriu sau în alte scopuri profesionale; g) „vehicul înmatriculat într-un stat membru" înseamnă un vehicul înmatriculat sau pus în circulaţie într-un stat membru; h) „deţinător al unui certificat de înmatriculare" înseamnă persoana fizică sau juridică pe al cărei nume este înmatriculat vehiculul; i) „întreprindere" înseamnă o întreprindere astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9; j) „control tehnic în trafic" înseamnă un control tehnic inopinat al vehiculelor comerciale efectuat de I.S.C.T.R.; k) „drum public" înseamnă un drum de utilitate publică generală, precum drumurile locale, regionale sau naţionale, şoselele, drumurile expres sau autostrăzile; l) „inspecţie tehnică" înseamnă o inspecţie în conformitate cu RNTR 1; m) „certificat de inspecţie tehnică periodică" înseamnă un raport al inspecţiei tehnice periodice eliberat de autoritatea competentă în domeniul ITP sau de o staţie de inspecţie
76
autoritatea competentă sau de un centru de inspecţie, care conţine rezultatul inspecţiei tehnice; 14. „autoritate competentă" înseamnă o autoritate sau un organism public abilitat de un stat membru de a fi responsabil cu administrarea sistemului de control tehnic în trafic, inclusiv, dacă este cazul, cu efectuarea unor astfel de controale; 15. „inspector" înseamnă o persoană autorizată de un stat membru sau de autoritatea competentă a acestuia să efectueze controale tehnice în trafic iniţiale şi/sau mai detaliate; 16. „deficienţe" se referă la defecţiuni tehnice şi alte situaţii de neconformitate constatate în timpul unui control tehnic în trafic; 17. „control tehnic în trafic concertat" înseamnă un control tehnic în trafic întreprins în comun de autorităţile competente din două sau mai multe state membre; 18. „operator" înseamnă o persoană fizică sau juridică care exploatează vehiculul în calitate de proprietar sau este autorizat să exploateze vehiculul de către proprietarul acestuia; 19. „unitate mobilă de control" înseamnă un sistem transportabil de echipamente de inspecţie necesare pentru efectuarea de controale tehnice în trafic mai detaliate, operat de inspectori competenţi pentru a realiza controale tehnice în trafic mai detaliate; 2O. „facilitate de control tehnic în trafic desemnată" înseamnă o zonă fixă pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic tehnică periodică, care conţine rezultatul inspecţiei tehnice periodice; în România, autoritatea competentă în sensul acestei definiţii este R.A.R.; n) „autoritate competentă" înseamnă o autoritate sau un organism public abilitat de un stat membru de a fi responsabil cu administrarea sistemului de control tehnic în trafic, inclusiv, dacă este cazul, cu efectuarea unor astfel de controale; în România, pentru controlul tehnic al vehiculelor ce fac obiectul prezentului ordin de ministru, autoritatea competentă este I.S.C.T.R.; o) „inspector" înseamnă o persoană autorizată să efectueze controale tehnice în trafic iniţiale şi/sau mai detaliate; p) „deficienţe" se referă la defecţiuni tehnice şi alte situaţii de neconformitate constatate în timpul unui control tehnic în trafic; q) „control tehnic în trafic concertat" înseamnă un control tehnic în trafic întreprins în comun de autorităţile competente din două sau mai multe state membre; r) „operator" înseamnă o persoană fizică sau juridică care exploatează vehiculul în calitate de proprietar sau este autorizat să exploateze vehiculul de către proprietarul acestuia; s) „unitate mobilă de control" înseamnă un sistem transportabil de echipamente de inspecţie necesare pentru efectuarea de controale tehnice în trafic mai detaliate, operat de inspectori competenţi pentru a realiza controale tehnice în trafic mai
77
iniţiale şi/sau mai detaliate care poate fi echipată şi cu echipamente de inspecţie instalate permanent. detaliate; t) „facilitate de control tehnic în trafic desemnată" înseamnă o zonă fixă pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic iniţiale şi/sau mai detaliate care poate fi echipată şi cu echipamente de inspecţie instalate permanent; u) „Acordul de la Viena" înseamnă Acordul privind adoptarea de condiţii uniforme pentru inspecţiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere şi recunoaşterea reciprocă a acestor inspecţii, încheiat la Viena la 13 noiembrie 1997, ratificat de România prin Ordonanţa Guvernului nr. 76/1998, aprobată prin Legea nr. 7/1999; v) „inspecţia tehnică periodică internaţională" reprezintă controlul conformităţii vehiculelor înmatriculate în alte state cu cerinţele tehnice referitoare la inspecţia tehnică periodică internaţională, prevăzute în regulile anexate la Acordul de la Viena." Art. 4 Articolul 4 - Sistemul de control tehnic în trafic Sistemul de control tehnic în trafic include controalele tehnice în trafic iniţiale menţionate la articolul 1O alineatul (1) şi controalele tehnice în trafic mai detaliate menţionate la articolul 1O alineatul (2). Pct. 3 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 3. Articolul 26 se modifică ,i va avea următorul cuprins: „(1) Control tehnic în trafic include controalele tehnice în trafic iniţiale şi controalele tehnice în trafic mai detaliate. ....................... (3) Aparatura utilizată la CTT trebuie să îndeplinească condiţiile precizate în RNTR 1." Art. 5, alin. (1) ,i (2) Articolul 5 - Procentul de vehicule care trebuie controlate (1) Pentru vehiculele menţionate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), numărul Pct. 4 din proiectul de ordin 4. Articolul 27 se modifică ,i va avea următorul cuprins: „Art. 27. - (1) Pentru vehiculele menţionate la art. 23 alin. (1) lit. a) - c), numărul total de controale tehnice în trafic iniţiale în
78
total de controale tehnice în trafic iniţiale în Uniune în fiecare an calendaristic corespunde unei proporţii de cel puţin 5 % din numărul total al acestor vehicule care sunt înmatriculate în statele membre. (2) Fiecare stat membru depune eforturi pentru a efectua un număr adecvat de controale tehnice în trafic iniţiale, proporţional cu numărul total de astfel de vehicule care sunt înmatriculate pe teritoriul său. pentru modificarea OMTI 995/2011 Uniunea Europeană în fiecare an calendaristic corespunde unei proporţii de cel puţin 5 % din numărul total al acestor vehicule care sunt înmatriculate în statele membre. (2) I.S.C.T.R. depune eforturi pentru a efectua un număr adecvat de controale tehnice în trafic iniţiale, proporţional cu numărul total de astfel de vehicule care sunt înmatriculate în România, astfel încât la nivelul Uniunii Europene să fie îndeplinite prevederile alin. (1)." Art. 5, alin. (3) Articolul 5 - Procentul de vehicule care trebuie controlate (3) Informaţiile referitoare la vehiculele verificate sunt comunicate Comisiei în conformitate cu articolul 2O alineatul (1). Pct. 9 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 9. După articolul 32, se introduc patru noi articole, articolele 321 - 32 4 , cu următorul cuprins: Art. 32 4 - (1) R.A.R. comunică Comisiei Europene la fiecare 2 ani, înainte de 31 martie, datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici şi referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul naţional. Respectivele date indică: a) numărul de vehicule controlate; b) categoria de vehicule controlate; c) ţara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat; d) în cazul controalelor mai detaliate, părţile verificate şi elementele cu deficienţe, în conformitate cu punctul 1O din anexa nr. 1e). (2) În acest scop, I.S.C.T.R. transmite R.A.R. la fiecare 2 ani, înainte de data de 15 februarie, datele colectate privind controalele tehnice în trafic pentru cei 2 ani precedenţi, prevăzute la alin. (1), în formatul
79
stablit prin normele detaliate adoptate de Comisia Europeană, potrivit art. 2O alin. (2) din Directiva 2O14/47/UE. Până la adoptarea de către Comisie a normelor detaliate, se utilizează formularul standard de raportare prevăzut în anexa nr. 1f). (3) În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene care a constatat defecţiuni majore şi/sau periculoase la un vehicul utilitar înmatriculat în România a solicitat I.S.C.T.R. să ia măsuri împotriva contravenientului, I.S.C.T.R. va comunica autorităţii respective măsurile luate. În acest scop, I.S.C.T.R. comunică R.A.R. datele privind vehiculele respective. R.A.R. ia măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare, pe care le comunică I.S.C.T.R. (4) În scopul monitorizării activităţii staţiilor ITP şi a inspectorilor tehnici, I.S.C.T.R. pune la dispoziţia R.A.R. informaţii privind vehiculele rutiere la care au fost constatate defecţiuni majore şi/sau periculoase." Art. 6 Articolul 6 -Sistemul de clasificare în funcţie de gradul de risc Pentru vehiculele menţionate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), statele membre asigură introducerea în sistemul de clasificare în funcţie de gradul de risc instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 2OO6/22/CE a informaţiilor privind numărul şi gravitatea deficienţelor, stabilite în anexa II şi, după caz, în anexa III, constatate la vehicule exploatate de întreprinderi individuale. Pentru a atribui fiecărei întreprinderi un profil de risc, statele membre pot folosi criteriile stabilite în anexa I. Aceste informaţii se Pct. 5 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 5. Articolul 28 se modifică ,i va avea următorul cuprins: „Art. 28. - (1) Până la data de 2O mai 2O19, I.S.C.T.R. introduce vehiculele pentru care a fost efectuat CTT în sistemul de clasificare în funcţie de gradul de risc, prevăzut la art. 15 din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare, prin
80
utilizează pentru verificarea mai riguroasă şi mai frecventă a întreprinderilor cu un grad de risc ridicat. Sistemul de clasificare în funcţie de gradul de risc este administrat de autorităţile competente din statele membre. În vederea punerii în aplicare a primului paragraf, statul membru de înmatriculare foloseşte informaţia primită de la alte state membre în temeiul articolului 18 alineatul (1). Statele membre pot permite inspecţii tehnice suplimentare voluntare. Informaţiile privind conformitatea cu cerinţele tehnice aferente circulaţiei pe drumurile publice obţinute din inspecţiile voluntare pot fi avute în vedere pentru a îmbunătăţi profilul de risc al unei întreprinderi. raportarea informaţiilor privind numărul şi gravitatea deficienţelor, stabilite în anexele nr. 1b), 1c) şi/sau 1d), constatate la vehicule verificate. Pentru a atribui fiecărei întreprinderi şi fiecărui vehicul un profil de risc, se vor utiliza criteriile stabilite în anexa nr. 1a). (2) Aceste informaţii se utilizează pentru verificarea mai riguroasă şi mai frecventă a întreprinderilor şi vehiculelor cu un grad de risc ridicat. Sistemul de clasificare în funcţie de gradul de risc este administrat de I.S.C.T.R. (3) În vederea clasificării pe grade de risc conform alin. (1), se utilizează şi informaţiile primite de la alte state membre ale Uniunii Europene referitoare la CTT." Art. 7 alin. (1) Articolul 7 - Responsabilităţi (1) Statele membre solicită ca certificatul de inspecţie tehnică aferent celei mai recente inspecţii tehnice periodice sau o copie a acestuia sau, în cazul unui certificat de inspecţie tehnică electronic, o copie certificată a certificatului sau un original al acestuia şi raportul întocmit cu ocazia celui mai recent control tehnic în trafic să fie păstrate la bordul vehiculului, dacă sunt disponibile. Statele membre pot permite autorităţilor lor să accepte dovezi electronice ale unor astfel de inspecţii, atunci când informaţii în acest sens sunt accesibile. Pct. 3 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 3. Articolul 26 se modifică ,i va avea următorul cuprins: .............................. (4) Certificatul de inspecţie tehnică periodică aferent celei mai recente inspecţii tehnice periodice sau o copie a acestuia sau, în cazul unui certificat de inspecţie tehnică electronic, o copie certificată a certificatului sau un original al acestuia şi raportul întocmit cu ocazia celui mai recent control tehnic în trafic trebuie să fie păstrate la bordul vehiculului. Inspectorii acceptă şi dovezi electronice ale unor astfel de inspecţii, atunci când informaţii în acest sens sunt accesibile. Art. 7 alin. (2) Articolul 7 - Responsabilităţi (2) Statele membre solicită întreprinderilor şi conducătorilor unui vehicul supus unui control tehnic în trafic să coopereze cu inspectorii şi Pct. 3 din proiectul de ordin 3. Articolul 26 se modifică ,i va avea următorul cuprins: .............................. (2) Pentru efectuarea CTT, reprezentanţii
81
să ofere acces la vehicul, la piesele acestuia şi la întreaga documentaţia relevantă în scopul efectuării controlului pentru modificarea OMTI 995/2011 întreprinderilor şi conducătorii auto cooperează cu inspectorii şi oferă acces la vehicul, la piesele acestuia şi la întreaga documentaţie relevantă în scopul efectuării controlului. Art. 7 alin. (3) Articolul 7 - Responsabilităţi (3) Statele membre se asigură că responsabilităţile întreprinderilor de a-şi menţine vehiculele într-o stare de siguranţă şi de conformitate cu normele tehnice aferente circulaţiei pe drumurile publice sunt definite, fără a aduce atingere responsabilităţilor conducătorilor acestor vehicule. Nu este necesară transpunerea. Legislaţia naţională în vigoare conţine prevederi în acest sens. A se vedea art. 71 şi 72 din OG nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 133 lit. a) şi 134 lit. b) din Normele aprobate prin OMTI nr. 98O/2O11, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 8 Articolul 8 - Inspectorii (1) Inspectorii se abţin de la orice fel de discriminare pe considerente care ţin de naţionalitatea conducătorului auto sau de ţara de înmatriculare ori de punerea în circulaţie a vehiculului atunci când selectează vehiculul pentru un control tehnic în trafic şi când efectuează controlul (2) Atunci când efectuează un control tehnic în trafic, inspectorul este liber de orice conflict de interese care ar putea influenţa imparţialitatea şi obiectivitatea deciziilor sale (3) Recompensa pentru inspectori nu este direct legată de rezultatele controalelor tehnice în trafic iniţiale sau mai detaliate. (4) Controalele tehnice în trafic mai detaliate sunt efectuate de inspectori care îndeplinesc cerinţele minime de competenţă şi de formare stabilite la articolul 13 şi în anexa IV din Directiva 2O14/45/UE. Statele membre pot să prevadă ca inspectorii care efectuează Pct. 6 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 6. Articolul 29 se modifică ,i va avea următorul cuprins: "Art. 29. - (1) În vederea efectuării unui CTT initial, inspectorii pot alege cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat sau vehicule clasificate cu un profil de risc ridicat, în conformitate cu art. 16 din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare. Vehiculele pot fi selectate pentru control şi aleatoriu sau atunci când există suspiciunea că acestea prezintă un risc pentru siguranţa rutieră sau pentru mediu. (2) Selectarea vehiculelor pentru CTT se
82
controale în facilităţi de control tehnic în trafic desemnate sau care utilizează unităţi de control mobile să îndeplinească aceste cerinţe sau cerinţe echivalente aprobate de autoritatea competentă. efectuează fără discriminare bazate pe considerente care ţin de naţionalitatea conducătorului auto sau de ţara de înmatriculare ori de punerea în circulaţie a vehiculului, ţinându-se seama de necesitatea reducerii la minimum a costurilor şi întârzierilor provocate conducătorilor auto şi/sau operatorilor economici. (3) Atunci când efectuează un control tehnic în trafic, inspectorul nu trebuie să intre în niciun conflict de interese care ar putea influenţa imparţialitatea şi obiectivitatea deciziilor sale. (4) Salarizarea inspectorilor nu este direct legată de rezultatele controalelor tehnice în trafic iniţiale sau mai detaliate. (5) Controalele tehnice în trafic mai detaliate, realizate în facilităţi de control tehnic în trafic desemnate sau prin utilizarea unităţilor mobile de control, sunt efectuate de inspectori atestaţi conform prevederilor RNTR 1." Art. 9 Articolul 9 - Selectarea vehiculelor pentru controlul tehnic iniţial în trafic Atunci când identifică vehicule care urmează a fi supuse unui control tehnic în trafic iniţial, inspectorii pot alege cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat, astfel cum se menţionează în Directiva 2OO6/22/CE. Vehiculele pot fi selectate pentru control şi aleatoriu sau atunci când există suspiciunea că acestea prezintă un risc pentru siguranţa rutieră sau pentru mediu. Pct. 6 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 6. Articolul 29 se modifică ,i va avea următorul cuprins: "Art. 29. - (1) În vederea efectuării unui CTT initial, inspectorii pot alege cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat sau vehicule clasificate cu un profil de risc ridicat, în conformitate cu art. 16 din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările şi completările
83
ulterioare. Vehiculele pot fi selectate pentru control şi aleatoriu sau atunci când există suspiciunea că acestea prezintă un risc pentru siguranţa rutieră sau pentru mediu. Art. 10 Articolul 10 - Conţinutul ,i metodele controalelor tehnice în trafic (1) Statele membre se asigură că vehiculele selectate în conformitate cu articolul 9 sunt supuse unui control tehnic în trafic iniţial La fiecare control tehnic în trafic iniţial al unui vehicul, inspectorul: (a) verifică cel mai recent certificat de inspecţie tehnică şi cel mai recent raport de control tehnic în trafic, dacă sunt disponibile, păstrate la bord, sau dovezile electronice ale acestora în conformitate cu articolul 7 alineatul (1); (b) efectuează o evaluare vizuală a stării tehnice a vehiculului; (c) poate efectua o evaluare vizuală a arimării încărcăturii vehiculului în conformitate cu articolul 13; (d) poate efectua verificări tehnice prin orice metodă pe care o consideră adecvată. Aceste verificări tehnice se pot efectua pentru a justifica o decizie de a supune vehiculul unui control tehnic în trafic mai detaliat sau de a solicita ca deficienţele să fie remediate fără întârziere în conformitate cu articolul 14 alineatul (1). Inspectorul verifică dacă toate deficienţele indicate în raportul de control tehnic în trafic anterior au fost remediate. (2) Pe baza rezultatului inspecţiei iniţiale, inspectorul decide dacă vehiculul sau remorca acestuia ar trebui supuse unui control tehnic în trafic mai detaliat. Pct. 7 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 7. Articolul 30 se modifică ,i va avea următorul cuprins: „Art. 3O. - (1) Vehiculele selectate în conformitate cu art. 29 sunt supuse unui control tehnic în trafic iniţial. La fiecare control tehnic în trafic iniţial al unui vehicul, inspectorul: a) verifică cel mai recent certificat de inspecţie tehnică periodică şi cel mai recent raport de control tehnic în trafic, dacă sunt disponibile, păstrate la bord. Inspectorii pot accepta dovezi electronice ale unor astfel de inspecţii, atunci când informaţii în acest sens sunt accesibile. Pentru vehiculele înmatriculate în celelalte state care au ratificat Acordul de la Viena, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, este obligatorie prezentarea certificatului de ITPI, cu excepţia cazului în care în statul respectiv este utilizat certificatul naţional de inspecţie tehnică periodică în locul certificatului de ITPI; b) efectuează o evaluare vizuală a stării tehnice a vehiculului; c) poate efectua o evaluare vizuală a arimării încărcăturii vehiculului în conformitate cu prevederile legale în vigoare; d) poate efectua verificări tehnice prin orice metodă pe care o consideră adecvată. Aceste verificări tehnice se pot efectua pentru a justifica o decizie de a supune vehiculul
84
(3) Un control tehnic în trafic mai detaliat acoperă elementele enumerate în anexa II care sunt considerate necesare şi relevante, având în vedere în special siguranţa frânelor, a anvelopelor, a jantelor, a şasiului şi a elementelor poluante şi metodele recomandate aplicabile verificării acelor elemente. unui control tehnic în trafic mai detaliat sau de a solicita ca deficienţele să fie remediate fără întârziere în conformitate cu prevederile legale în vigoare; (2) Inspectorul verifică dacă toate deficienţele indicate în raportul de control tehnic în trafic anterior au fost remediate. (3) În cazul în care un certificat de inspecţie tehnică periodică sau un raport de control tehnic în trafic demonstrează că în cursul ultimelor trei luni a fost controlat unul dintre elementele enumerate în anexa nr. 1b), inspectorul nu controlează elementul respectiv, cu excepţia cazurilor în care un astfel de control este justificat de existenţa unei deficienţe evidente. (4) Pe baza rezultatului inspecţiei iniţiale, inspectorul decide dacă vehiculul sau remorca, respectiv semiremorca acestuia ar trebui supuse unui control tehnic în trafic mai detaliat. (6) Dacă un control mai detaliat urmează să fie efectuat într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanţă R.A.R.sau într-o facilitate de control tehnic în trafic desemnată, acesta trebuie efectuat cât mai curând posibil, în unul dintre cele mai apropiate staţii sau reprezentanţe sau în una dintre cele mai apropiate facilităţi de control tehnic în trafic desemnate. (7) Unităţile mobile de control şi facilităţile de control tehnic în trafic desemnate includ echipamente adecvate pentru efectuarea unui control tehnic în trafic mai detaliat, printre care echipamentele necesare pentru
85
evaluarea stării frânelor, a eficienţei frânării, a direcţiei, a suspensiei şi a elementelor poluante ale vehiculului, după caz. Atunci când unităţile mobile de control sau facilităţile de control tehnic în trafic desemnate nu includ echipamente necesare pentru verificarea unui element indicat la controlul iniţial, vehiculul este trimis la o facilitate de control sau într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanţă R.A.R. la care se poate efectua o verificare detaliată a elementului respectiv. (8) Un control tehnic în trafic mai detaliat acoperă elementele enumerate în anexa nr. 1b) care sunt considerate necesare şi relevante, având în vedere în special siguranţa frânelor, a anvelopelor, a jantelor, a şasiului şi a elementelor poluante şi metodele recomandate aplicabile verificării acelor elemente. (9) În vederea efectuării unei inspecţii mai detaliate într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanţă R.A.R., echipajul de control al I.S.C.T.R. va însoţi vehiculul care face obiectul controlului la staţia de inspecţie tehnică periodică autorizată ori la reprezentanţa R.A.R. situată în apropiere. (1O) Conducătorul auto are obligaţia să deplaseze vehiculul care face obiectul controlului, însoţit de echipajul de control al I.S.C.T.R., la staţia de inspecţie tehnică periodică autorizată ori la reprezentanţa R.A.R., în vederea efectuării unui control mai detaliat.
86
(11) Echipajul de control al I.S.C.T.R. va solicita staţiei de inspecţie tehnică periodică autorizată ori reprezentanţei R.A.R., efectuarea unui control mai detaliat în conformitate cu procedura de inspecţie tehnică periodică prevăzută în RNTR 1. (12) În cazul în care, în urma unui control mai detaliat, efectuat într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori reprezentanţă R.A.R, au fost identificate deficienţe, utilizatorul vehiculului trebuie să plătească staţiei de inspecţie tehnică periodică autorizată ori reprezentanţei R.A.R. contravaloarea verificărilor respective. (13) În cazul în care, în urma unui control mai detaliat, efectuat într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori reprezentanţă R.A.R, nu au fost identificate deficienţe, I.S.C.T.R. plăteşte staţiei de inspecţie tehnică periodică autorizată ori reprezentanţei R.A.R. contravaloarea verificărilor respective." Art. 11 Articolul 11 - Instalaţiile de control (1) Un control tehnic în trafic mai detaliat se efectuează cu ajutorul unei unităţi mobile de control sau al unei facilităţi de control tehnic în trafic desemnate sau într-un centru de inspecţie astfel cum se menţionează în Directiva 2O14/45/UE. (2) Dacă un control mai detaliat urmează să fie efectuat într-un centru de inspecţie sau într-o facilitate de control tehnic în trafic desemnată, acesta trebuie efectuat cât mai curând posibil, în unul dintre cele mai apropiate centre sau în una dintre cele mai Pct. 7 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 7. Articolul 30 se modifică ,i va avea următorul cuprins: .......... (5) Un control tehnic în trafic mai detaliat se efectuează cu ajutorul unei unităţi mobile de control, al unei facilităţi de control tehnic în trafic desemnate sau într-o staţie de inspecţie tehnică autorizată ori într-o reprezentanţă R.A.R. (6) Dacă un control mai detaliat urmează să fie efectuat într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanţă
87
apropiate centre sau facilităţi practicabile. (3) Unităţile mobile de control şi facilităţile de control tehnic în trafic desemnate includ echipamente adecvate pentru efectuarea unui control tehnic în trafic mai detaliat, printre care echipamentele necesare pentru evaluarea stării frânelor, a eficienţei frânării, a direcţiei, a suspensiei şi a elementelor poluante ale vehiculului, după caz. Atunci când unităţile mobile de control sau facilităţile de control tehnic în trafic desemnate nu includ echipamente necesare pentru verificarea unui element indicat la controlul iniţial, vehiculul este trimis la un centru sau o facilitate de control la care se poate efectua o verificare detaliată a elementului respectiv. R.A.R.sau într-o facilitate de control tehnic în trafic desemnată, acesta trebuie efectuat cât mai curând posibil, în unul dintre cele mai apropiate staţii sau reprezentanţe sau în una dintre cele mai apropiate facilităţi de control tehnic în trafic desemnate. (7) Unităţile mobile de control şi facilităţile de control tehnic în trafic desemnate includ echipamente adecvate pentru efectuarea unui control tehnic în trafic mai detaliat, printre care echipamentele necesare pentru evaluarea stării frânelor, a eficienţei frânării, a direcţiei, a suspensiei şi a elementelor poluante ale vehiculului, după caz. Atunci când unităţile mobile de control sau facilităţile de control tehnic în trafic desemnate nu includ echipamente necesare pentru verificarea unui element indicat la controlul iniţial, vehiculul este trimis la o facilitate de control sau într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanţă R.A.R. la care se poate efectua o verificare detaliată a elementului respectiv. (8) Un control tehnic în trafic mai detaliat acoperă elementele enumerate în anexa nr. 1b) care sunt considerate necesare şi relevante, având în vedere în special siguranţa frânelor, a anvelopelor, a jantelor, a şasiului şi a elementelor poluante şi metodele recomandate aplicabile verificării acelor elemente. Art. 12 Articolul 12 - Clasificarea deficienţelor (1) Pentru fiecare element care urmează să fie inspectat, în anexa II figurează o listă a posibilelor deficienţe şi a gradului lor de gravitate care trebuie folosită în timpul Pct. 8 din proiectul de ordin 8. Articolul 32 se modifică ,i va avea următorul cuprins: „Art. 32. - (1) Pentru fiecare element care urmează să fie inspectat în timpul CTT,
88
controalelor tehnice în trafic. (2) Deficienţele identificate pe parcursul controalelor tehnice în trafic ale vehiculelor se clasifică în una dintre următoarele categorii: (a) deficienţe minore care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau nu au impact asupra mediului şi alte neconformităţi minore; (b) deficienţe majore susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului, să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic sau alte neconformităţi mai importante; (c) deficienţe periculoase care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau au un impact asupra mediului. (3) Un vehicul care prezintă deficienţe care se încadrează în mai mult de o categorie de deficienţe dintre cele menţionate la alineatul (2) este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la aceleaşi aspecte verificate, astfel cum sunt definite în domeniul de aplicare al controalelor menţionate la punctul 1 din anexa II, poate fi clasificat în categoria următoare de gravitate a deficienţelor dacă se consideră că efectul combinat al acestor deficienţe generează un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere. pentru modificarea OMTI 995/2011 trebuie utilizate lista posibilelor deficienţe şi a gradului lor de gravitate şi planul de operaţiuni, prevăzute în anexa nr. 1b). (2) În cazul vehiculelor pentru care este necesar certificat de agreare pentru transportul anumitor mărfuri periculoase, inspectorul poate proceda şi la efectuarea verificărilor suplimentare prevăzute în anexa nr. 1c). (3) Deficienţele identificate pe parcursul controalelor tehnice în trafic ale vehiculelor se clasifică în una dintre următoarele categorii: a) deficienţe minore care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau nu au impact asupra mediului şi alte neconformităţi minore; b) deficienţe majore susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului, să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic sau alte neconformităţi mai importante; c) deficienţe periculoase care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau au un impact asupra mediului. (4) Un vehicul care prezintă deficienţe care se încadrează în mai mult de o categorie de deficienţe dintre cele menţionate la alineatul (3) este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la aceleaşi aspecte verificate, astfel cum sunt definite în domeniul de aplicare al controalelor menţionate la punctul 1 din anexa nr. 1b), poate fi clasificat în categoria
89
următoare de gravitate a deficienţelor, dacă se consideră că efectul combinat al acestor deficienţe generează un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere." Art. 13 Articolul 13 - Controlul arimării încărcăturii (1) În cursul unui control tehnic în trafic, un vehicul poate fi supus unui control al arimării încărcăturii sale în conformitate cu anexa III, pentru a se asigura că încărcătura este arimată astfel încât să nu afecteze condusul în condiţii de siguranţă sau să nu reprezinte o ameninţare pentru viaţă, sănătate, bunuri sau mediu. Pot fi efectuate controale pentru a se verifica dacă în cursul tuturor manevrelor executate în cursul exploatării vehiculului, inclusiv în cazul situaţiilor de urgenţă sau al manevrelor de pornire în pantă: - poziţia încărcăturilor unele faţă de altele ori faţă de pereţii vehiculului sau de alte suprafeţe ale acestuia se poate modifica doar într-o măsură minimă; şi - încărcăturile nu pot să părăsească spaţiul destinat mărfurilor sau să se deplaseze în afara suprafeţei de încărcare. (2) Fără a aduce atingere cerinţelor aplicabile transportului anumitor categorii de bunuri, precum cele vizate de Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR) (1), arimarea încărcăturii şi controlul arimării încărcăturii se pot efectua în conformitate cu principiile şi, după caz, cu standardele stipulate în secţiunea I din anexa III. Se poate utiliza cea mai recentă versiune a standardelor stipulate în secţiunea I punctul 5 din anexa III. (3) Procedurile referitoare la măsurile Pct. 9 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 9. 9. După articolul 32, se introduc patru noi articole, articolele 32 1 - 32 4 , cu următorul cuprins: Art. 32 1 . - (1) În cursul unui control tehnic în trafic, un vehicul poate fi supus unui control al arimării încărcăturii sale în conformitate cu anexa nr. 1d), pentru a se asigura că încărcătura este arimată astfel încât să nu afecteze condusul în condiţii de siguranţă sau să nu reprezinte o ameninţare pentru viaţă, sănătate, bunuri sau mediu. Pot fi efectuate controale pentru a se verifica dacă în cursul tuturor manevrelor executate în cursul exploatării vehiculului, inclusiv în cazul situaţiilor de urgenţă sau al manevrelor de pornire în pantă: a) poziţia încărcăturilor unele faţă de altele ori faţă de pereţii vehiculului sau de alte suprafeţe ale acestuia se poate modifica doar într-o măsură minimă şi b) încărcăturile nu pot să părăsească spaţiul destinat mărfurilor sau să se deplaseze în afara suprafeţei de încărcare. (2) Fără a aduce atingere cerinţelor aplicabile transportului anumitor categorii de bunuri, precum cele vizate de Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), arimarea încărcăturii şi controlul arimării încărcăturii se pot efectua în conformitate cu principiile şi, după caz, cu standardele stipulate în secţiunea I din anexa nr. 1d). Se poate utiliza cea mai recentă
90
subsecvente, menţionate la articolul 14, se pot aplica, de asemenea, în cazul unor deficienţe majore sau periculoase legate de arimarea încărcăturii. (4) Statele membre dispun ca personalul implicat în controalele legate de arimarea încărcăturii să beneficieze de o formare adecvată în acest sens. versiune a standardelor stipulate în secţiunea I punctul 5 din anexa nr. 1d). (3) Pentru verificarea respectării regulilor privind arimarea încărcăturii, inspectorii din cadrul I.S.C.T.R. beneficiază de pregătire adecvată în acest sens. Pregătirea se poate efectua cu formatori interni şi/sau externi. Art. 14 Articolul 14 - Măsuri subsecvente în cazul identificării unor deficienţe majore sau periculoase (1) Fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3), statele membre dispun ca orice deficienţă majoră sau periculoasă identificată în cursul unui control iniţial sau al unuia mai detaliat să fie rectificată înainte ca vehiculul să fie folosit pe drumurile publice. (2) Inspectorul poate decide ca vehiculul să fie supus unei inspecţii tehnice complete într-un termen specificat dacă acesta este înmatriculat în statul membru în care s-a desfăşurat controlul tehnic în trafic. Dacă vehiculul este înmatriculat într-un alt stat membru, autoritatea competentă poate solicita autorităţii competente din acest alt stat membru în cauză, prin intermediul punctelor de contact menţionate la articolul 17, să efectueze o nouă inspecţie tehnică a acestui vehicul conform procedurii stabilite la articolul 18 alineatul (2). Atunci când se constată deficienţe majore sau periculoase la un vehicul înmatriculat în afara Uniunii, statele membre pot decide să informeze autoritatea competentă a ţării în care a fost înmatriculat vehiculul. (3) În cazul oricăror deficienţe care necesită remedierea promptă sau imediată, ca urmare a Pct. 9 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Pentru alin. (1) nu este necesară transpunerea. 9. După articolul 32 se introduc articolele 321, 322, 323 ,i 324, cu următorul cuprins: Art. 323 alin. (2) şi (3): (2) Atunci când în cadrul unui control tehnic în trafic se identifică deficienţe majore sau periculoase sau deficienţe care duc la o restricţionare sau la o interdicţie de a utiliza vehiculul, la un vehicul care nu este înmatriculat în România, I.S.C.T.R. notifică rezultatele controlului respectiv punctului de contact din statul membru de înmatriculare a vehiculului. Această notificare conţine elementele raportului de control tehnic în trafic, conform anexei nr. 1e), şi este comunicată, de preferat, prin intermediul registrului electronic naţional prevăzut la art. 1O alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu HG nr. 69/2O12 cu modificările şi completările ulterioare, prevede măsuri în cazul în care se constată deficienţe tehnice ale vehiculelor rutiere sau nerespectarea prevederilor privind fixarea incărcăturii (art. 12 şi 13).
91
oricărui risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere, statul membru sau autoritatea competentă în cauză dispun restricţionarea sau interzicerea utilizării vehiculului respectiv până la remedierea acestor deficienţe. Utilizarea unui astfel de vehicul poate fi permisă în scopul deplasării lui până la unul dintre cele mai apropiate ateliere unde pot fi reparate aceste deficienţe, cu condiţia ca deficienţele periculoase în cauză să fi fost remediate în aşa fel încât să îi permită să ajungă la atelierul respectiv şi să nu existe niciun risc imediat pentru siguranţa ocupanţilor săi sau a altor participanţi la traficul rutier. În cazul deficienţelor care nu necesită remedierea imediată, statul membru sau autoritatea competentă în cauză poate stabili condiţiile şi intervalul de timp rezonabil în care poate fi folosit vehiculul înainte de remedierea deficienţei. Atunci când nu poate fi reparat astfel încât să poată ajunge până la atelier, vehiculul poate fi dus într-un loc disponibil în care poate fi reparat modificările şi completările ulterioare. (3) I.S.C.T.R. realizează notificarea prevăzută la alin. (2) în conformitate cu normele detaliate privind procedurile de notificare a punctului de contact al statului membru de înmatriculare privind vehiculele care prezintă deficienţe majore sau periculoase, adoptate de Comisia Europeană în baza prevederilor art. 18 din Directiva 2O14/47/UE. Art. 15 Articolul 15 - Taxele de control Atunci când, în urma unui control mai detaliat, au fost identificate deficienţe, statele membre pot solicita plata unei taxe rezonabile şi proporţionale care ar trebui să fie corelată cu costul efectuării respectivului control. Pct. 7 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 7. Articolul 30 se modifică ,i va avea următorul cuprins: ...... (12) În cazul în care, în urma unui control mai detaliat, efectuat într-o staţie de inspecţie tehnică periodică autorizată ori reprezentanţă R.A.R, au fost identificate deficienţe, utilizatorul vehiculului trebuie să plătească staţiei de inspecţie tehnică periodică autorizată ori reprezentanţei R.A.R. contravaloarea verificărilor respective.
92
Art. 16 Articolul 16 - Raportul controlului ,i bazele de date privind controalele tehnice în trafic (1) Pentru fiecare control tehnic în trafic iniţial efectuat se comunică autorităţii competente următoarele informaţii: (a) ţara în care a fost înmatriculat vehiculul; (b) categoria vehiculului; (c) rezultatul controlului tehnic în trafic iniţial. (2) La încheierea unui control mai detaliat, inspectorul întocmeşte un raport în conformitate cu anexa IV. Statele membre asigură primirea de către conducătorul auto al vehiculului a unei copii a raportului controlului. (3) Inspectorul comunică autorităţii competente rezultatele controalelor tehnice în trafic mai detaliate într-un interval de timp rezonabil de la inspecţia respectivă. Autoritatea competentă păstrează aceste informaţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă privind protecţia datelor timp de cel puţin 36 de luni de la data primirii lor. Pct. 9 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 9. După articolul 32, se introduc patru noi articole, articolele 321 - 324, cu următorul cuprins: Art. 32 2 - (1) Pentru fiecare control tehnic în trafic iniţial sau detaliat se întocmeşte un raport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1d). (2) Inspectorul completează rubricile raportului de control tehnic în trafic referitoare la vehiculul inspectat, iar la rubrica privind punctele verificate marchează punctele care au fost verificate în conformitate cu planul de operaţiuni. (3) Raportul de control tehnic se întocmeşte în două exemplare, unul pentru inspector, iar celălalt pentru conducătorul auto; în cazul în care acesta refuză primirea, iar în urma CTT au fost constatate defecţiuni, acesta se comunică contravenientului. (4) Informaţiile rezultate în urma completării raportului de control tehnic în trafic sunt stocate în baza de date a ISCTR pentru o perioadă de minim 36 de luni de la data efectuării controlului. Art. 17, 18 Articolul 17- Desemnarea unui punct de contact (1) Statele membre desemnează un punct de contact care: - asigură coordonarea cu punctele de contact desemnate de alte state membre în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse în temeiul articolului 18; - transmite Comisiei datele menţionate la articolul 2O; - asigură, după caz, orice alt schimb de informaţii şi oferă asistenţă punctelor de contact ale altor state membre. Pct. 9 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Art. 32 3 - (1) I.S.C.T.R. reprezintă punctul de contact care: a) asigură coordonarea cu punctele de contact desemnate de alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse în temeiul alineatului (2); b) asigură, după caz, orice alt schimb de informaţii şi oferă asistenţă punctelor de contact ale altor state membre ale Uniunii Europene . (2) Atunci când în cadrul unui control tehnic în trafic se identifică deficienţe
93
(2) Statele membre transmit Comisiei numele şi datele de contact ale punctului lor naţional de contact până la 2O mai 2O15 şi o informează de îndată cu privire la orice modificare apărută. Comisia întocmeşte lista tuturor punctelor de contact şi o transmite statelor membre. Articolul 18 - Cooperarea dintre statele membre (1) Atunci când se identifică deficienţe majore sau periculoase sau deficienţe care duc la o restricţionare sau la o interdicţie de a utiliza vehiculul, la un vehicul care nu este înmatriculat în statul membru unde are loc controlul, punctul de contact notifică rezultatele controlului respectiv punctului de contact din statul membru de înmatriculare a vehiculului. Această notificare conţine elementele raportului de control tehnic în trafic, conform anexei IV, şi este comunicată, de preferat, prin intermediul registrului electronic naţional menţionat la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9. Comisia adoptă, în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 23 alineatul (2), norme detaliate privind procedurile de notificare a vehiculelor care prezintă deficienţe majore sau periculoase punctului de contact al statului membru de înmatriculare. (2) Atunci când se găsesc deficienţe majore sau periculoase la un vehicul, punctul de contact al statului membru în care a fost controlat vehiculul poate solicita autorităţii competente din statul membru în care este înmatriculat vehiculul, prin intermediul punctului de contact din acest stat membru, să ia măsurile subsecvente corespunzătoare, cum majore sau periculoase sau deficienţe care duc la o restricţionare sau la o interdicţie de a utiliza vehiculul, la un vehicul care nu este înmatriculat în România, I.S.C.T.R. notifică rezultatele controlului respectiv punctului de contact din statul membru de înmatriculare a vehiculului. Această notificare conţine elementele raportului de control tehnic în trafic, conform anexei nr. 1e), şi este comunicată, de preferat, prin intermediul registrului electronic naţional prevăzut la art. 1O alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare. (3) I.S.C.T.R. realizează notificarea prevăzută la alin. (2) în conformitate cu normele detaliate privind procedurile de notificare a punctului de contact al statului membru de înmatriculare privind vehiculele care prezintă deficienţe majore sau periculoase, adoptate de Comisia Europeană în baza prevederilor art. 18 din Directiva 2O14/47/UE. (4) I.S.C.T.R. întreprinde anual, în mod regulat, activităţi de control tehnic în trafic concertate. Aceste activităţi pot fi combinate cu cele stabilite la art. 12 alin. (1) din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 32 4 - (1) R.A.R. comunică Comisiei Europene la fiecare 2 ani, înainte de 31
94
ar fi supunerea vehiculului unei noi inspecţii tehnice astfel cum se prevede la articolul 14. martie, datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici şi referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul naţional. Respectivele date indică: a) numărul de vehicule controlate; b) categoria de vehicule controlate; c) ţara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat; d) în cazul controalelor mai detaliate, părţile verificate şi elementele cu deficienţe, în conformitate cu punctul 1O din anexa nr. 1e). (2) În acest scop, I.S.C.T.R. transmite R.A.R. la fiecare 2 ani, înainte de data de 15 februarie, datele colectate privind controalele tehnice în trafic pentru cei 2 ani precedenţi, prevăzute la alin. (1), în formatul stablit prin normele detaliate adoptate de Comisia Europeană, potrivit art. 2O alin. (2) din Directiva 2O14/47/UE. Până la adoptarea de către Comisie a normelor detaliate, se utilizează formularul standard de raportare prevăzut în anexa nr. 1f). (3) În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene care a constatat defecţiuni majore şi/sau periculoase la un vehicul utilitar înmatriculat în România a solicitat I.S.C.T.R. să ia măsuri împotriva contravenientului, I.S.C.T.R. va comunica autorităţii respective măsurile luate. În acest scop, I.S.C.T.R. comunică R.A.R. datele privind vehiculele respective. R.A.R. ia măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare, pe care le comunică I.S.C.T.R.
95
(4) În scopul monitorizării activităţii staţiilor ITP şi a inspectorilor tehnici, I.S.C.T.R. pune la dispoziţia R.A.R. informaţii privind vehiculele rutiere la care au fost constatate defecţiuni majore şi/sau periculoase." Art. 19 Articolul 19 -Controale tehnice în trafic concertate Anual, statele membre întreprind, în mod regulat, activităţi de control tehnic în trafic concertate. Statele membre pot combina aceste activităţi cu cele stabilite la articolul 5 din Directiva 2OO6/22/CE. Pct. 9 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Art. 32 3 .......... (4) I.S.C.T.R. întreprinde anual, în mod regulat, activităţi de control tehnic în trafic concertate. Aceste activităţi pot fi combinate cu cele stabilite la art. 12 alin. (1) din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 20 Articolul 20 - Comunicarea de informaţii către Comisie (1) Înainte de 31 martie 2O21 şi, ulterior, din doi în doi ani înainte de 31 martie, statele membre comunică prin mijloace electronice Comisiei datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici şi referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul lor. Respectivele date indică: (a) numărul de vehicule controlate; (b) categoria de vehicule controlate; (c) ţara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat; (d) în cazul controalelor mai detaliate, părţile verificate şi elementele cu deficienţe, în conformitate cu punctul 1O din anexa IV. Pct. 9 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Art. 32 4 - ( 1) R.A.R. comunică Comisiei Europene la fiecare 2 ani, înainte de 31 martie, datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici şi referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul naţional. Respectivele date indică: a) numărul de vehicule controlate; b) categoria de vehicule controlate; c) ţara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat; d) în cazul controalelor mai detaliate, părţile verificate şi elementele cu deficienţe, în conformitate cu punctul 1O din anexa nr. 1e). (2) În acest scop, I.S.C.T.R. transmite R.A.R. la fiecare 2 ani, înainte de data de 15
96
Primul raport vizează o perioadă de doi ani începând de la 1 ianuarie 2O19. (2) Comisia adoptă norme detaliate, în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 23 alineatul (2), referitoare la formatul în care datele menţionate la alineatul (1) trebuie să fie comunicate prin mijloace electronice. Până la stabilirea acestor norme, se foloseşte formularul standard de raportare prevăzut în anexa V Comisia raportează datele colectate Parlamentului European şi Consiliului. februarie, datele colectate privind controalele tehnice în trafic pentru cei 2 ani precedenţi, prevăzute la alin. (1), în formatul stablit prin normele detaliate adoptate de Comisia Europeană, potrivit art. 2O alin. (2) din Directiva 2O14/47/UE. Până la adoptarea de către Comisie a normelor detaliate, se utilizează formularul standard de raportare prevăzut în anexa nr. 1f). (3) În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene care a constatat defecţiuni majore şi/sau periculoase la un vehicul utilitar înmatriculat în România a solicitat I.S.C.T.R. să ia măsuri împotriva contravenientului, I.S.C.T.R. va comunica autorităţii respective măsurile luate. În acest scop, I.S.C.T.R. comunică R.A.R. datele privind vehiculele respective. R.A.R. ia măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare, pe care le comunică I.S.C.T.R. (4) În scopul monitorizării activităţii staţiilor ITP şi a inspectorilor tehnici, I.S.C.T.R. pune la dispoziţia R.A.R. informaţii privind vehiculele rutiere la care au fost constatate defecţiuni majore şi/sau periculoase." Art. 21 Articolul 21 - Actele delegate Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22, în ceea ce priveşte: - actualizarea, dacă este cazul, a articolului 2 alineatul (1) şi a punctului 6 din anexa IV pentru a ţine seama de schimbările categoriilor de vehicule rezultate din modificări ale legislaţiei menţionate la articolul respectiv, fără a afecta domeniul de aplicare al prezentei directive; Nu necesită transpunere.
97
- actualizarea punctului 2 din anexa II în ceea ce priveşte metodele, în cazul în care metode de inspecţie mai eficiente şi mai eficace devin disponibile, fără a extinde lista elementelor care trebuie verificate; - adaptarea punctului 2 din anexa II, în urma unei evaluări pozitive ale costurilor şi beneficiilor implicate, în ceea ce priveşte lista elementelor de verificat, metodele de inspecţie, motivele respingerii şi evaluarea deficienţelor în cazul unei modificări a cerinţelor obligatorii relevante pentru omologarea de tip din cadrul legislaţiei Uniunii privind siguranţa sau mediul. Art. 22 Articolul 22 - Exercitarea delegării de competenţe (1) Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol. (2) Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 21 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 19 mai 2O14. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu intervale de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. (3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 21 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Nu necesită transpunere.
98
Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului. (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 21 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la data notificării acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Art. 22 Articolul 23 - Procedura comitetului (1) Comisia este asistată de un Comitetul de inspecţie tehnică, menţionat în Directiva 2O14/45/UE. Respectivul comitet este un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2O11. Nu necesită transpunere. Art. 23 Articolul 23 - Procedura comitetului (2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2O11. În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2O11. Nu necesită transpunere. Art. 24 Articolul 24 - Raportarea (1) ►C1 Până la 2O mai 2O2O ◄, Comisia prezintă Parlamentului European şi Nu necesită transpunere.
99
Consiliului un raport privind punerea în aplicare şi efectele prezentei directive. Raportul analizează, în special, efectele în privinţa ameliorării siguranţei rutiere, precum şi a costurilor şi a beneficiilor eventualei includeri a categoriilor N1 şi O2 în domeniul de aplicare al prezentei directive. (2) Nu mai târziu de 2O mai 2O22, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind punerea în aplicare şi efectele prezentei directive, în special în ceea ce priveşte eficacitatea şi armonizarea sistemelor de clasificare în funcţie de gradul de risc, îndeosebi în definirea profilurilor de risc reciproc comparabile ale diferitelor întreprinderi în cauză. Raportul este însoţit de o evaluare de impact detaliată, care analizează costurile şi beneficiile pe întreg teritoriul Uniunii. Evaluarea impactului este pusă la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului cu cel puţin şase luni înainte de prezentarea oricărei propuneri legislative, după caz, de includere a noi categorii de vehicule în domeniul de aplicare al prezentei directive. Art. 25 Articolul 25 - Sancţiuni Statele membre stabilesc regimul sancţiunilor aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor prezentei directive şi adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că acestea sunt aplicate. Sancţiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporţionale, cu efect de descurajare şi nediscriminatorii. Nu necesită transpunere. Sancţiunile aplicabile pentru încălcări constatate în cadrul CTT sunt cuprinse în HG nr. 69/2O12, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 26 Articolul 26 - Transpunere (1) Statele membre adoptă şi publică, până la 2O mai 2O17, actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma Art. II. ,i IV. din proiectul de Art. II. Prezentele norme transpun prevederile Directivei 2O14/47/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2O14 privind controlul tehnic în
100
prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceste acte. Statele membre aplică măsurile respective de la 2O mai 2O18. În ceea ce priveşte sistemul de clasificare în funcţie de gradul de risc menţionat la articolul 6 din prezenta directivă, ele aplică măsurile respective de la 2O mai 2O19. Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc metodele de efectuare a acestei trimiteri. (2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor măsuri de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune şi de abrogare a Directivei 2OOO/3O/CE. Art. IV. Prezentul ordin se aplică de la data de 2O mai 2O18. Art. 27 Articolul 27 - Abrogare Directiva 2OOO/3O/CE se abrogă cu începere de la 2O mai 2O18 Nu necesită transpunere. Art. 28 Articolul 28 - Intrare în vigoare Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu necesită transpunere. Art. 29 Articolul 29 - Destinatari Prezenta directivă se adresează statelor membre. Nu necesită transpunere. ANEXA I ELEMENTE DE CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE RISC Pct. 10 din proiectul de ordin pentru modificarea Anexa nr. 1 (Anexa nr. 1a la normele metodologice) Elemente de clasificare în funcţie de gradul de risc
101
OMTI 995/2011 ANEXA II DOMENIUL DE APLICARE AL CONTROALELOR TEHNICE ÎN TRAFIC Pct. 10 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Anexa nr. 2 (Anexa nr. 1b la normele metodologice) Domeniul de aplicare al CTT Pct. 10 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Anexa nr. 3 (Anexa nr. 1c la normele metodologice) Verificări suplimentare pentru vehiculele agreate pentru transportul anumitor mârfuri periculoase ANEXA III I. Principii de arimare a încărcăturii II. Inspecţia arimării încărcăturii Pct. 11 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Anexa nr. 4 (Anexa nr. 1d la normele metodologice) I. Principii de arimare a încărcăturii II. Inspecţia arimării încărcăturii ANEXA IV MODEL DE RAPORT DE CONTROL TEHNIC IN TRAFIC MAI DETALIAT CUPRINZAND O LISTA A PUNCTELOR CARE FAC OBIECTUL CONTROLULUI Pct. 11 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Anexa nr. 5 (Anexa nr. 1e la normele metodologice) Raport de control tehnic in trafic cuprinzand o listă a punctelor care fac obiectul controlului
102
ANEXA V FORMULAR STANDARD PENTRU RAPORTAREA CĂTRE COMISIE Pct. 11 din proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011 Anexa nr. 6 (Anexa nr. 1f la normele metodologice) Formular standard pentru raportarea către Comisie
103 Preluat: 2026-09-24T13:11:21.790500+00:00 · SHA256: 007133bc939801b172d1896b0a631fc7385bc6845b8306707432b138d5c94c6f