Legislație națională

PLAN · 0 · 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 al riscului la inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Guvernul · ID sursă 196697

Caută în articole

Doar diferențele

EliminatAdăugatIdentic

Stânga · eliminat roșu

Dreapta · adăugat verde

Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016
al riscului la inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat
EMITENT GUVERNUL
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 106 bis din 7 februarie 2017

Notă ...
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 21 decembrie 2016 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 106 din 7 februarie 2017
PLANUL DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII
Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

CUPRINS

Abrevieri
Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiul hidrografic Someş - Tisa Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic Someş - Tisa
2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii 2.3. Istoricul inundaţiilor 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii 2.7. Indicatori statistici
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii
3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor
Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora
4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Someş - Tisa 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Someş - Tisa 4.4. Prioritizarea măsurilor 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat
Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului
Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.
7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I.,
inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp.
Bibliografie

PLANŞE
Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

ANEXE
Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborare Planului de management al riscului la inundaţii
Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la Inundaţii Anexa 6.3 Newsletter nr.1
Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.
Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

TABELE
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Derivaţii de ape mari
Tabel 2 - 2 Diguri
Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 5 Poldere
Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în spaţiul hidrografic Someş - Tisa Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Someş - Tisa
Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Someş - Tisa Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de
hărţi de hazard şi de risc la inundaţii
Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Someş - Tisa în cazul scenariului mediu
Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale
sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri
Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul
Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa
Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Spaţiul Hidrografic. Someş - Tisa
Tabel 4 - 5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii
Tabel 4 - 6 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul
A.P.S.F.R. - A.B.A Someş - Tisa
Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

FIGURI
Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna
Figura 2 - 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Inferior
Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mare
Figura 2 - 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mic
Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioara
Figura 2 - 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur
Figura 2 - 7 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Someş - Tisa Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea
riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Someş - Tisa

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură şi control
A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române&quot;
A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie
A.R.A. - Asociaţia Română a Apei
A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice &quot;Gheorghe Ionescu - Şişeşti&quot;
B.H. - Bazin Hidrografic CA - Cota de Atenţie
C.E. - Comisia Europeană
CFR - Compania Naţionale de Căi Ferate CI - Cota de inundaţie
C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă
C.J. - Consiliul Judeţean
C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă
C.M.R. - Centru Meteorologic Regional

C.N.A.D.N.R. - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
C.N.S.S.U. - Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă
D.A.I.I. - Dispecerat şi Apărare Împotriva Inundaţiilor
D.B.H. - District de Bazin Hidrografic
D.C.A. - Directiva Cadru Apă
D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiţii
D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice
D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul A.N.A.R.
D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal
DE - Drum European DJ - Drum Judeţean DN - Drum Naţional

E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii
E-PRTR - Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi
F.I.R. - Formaţie de Intervenţie Rapidă
G.A. - Gospodărirea Apelor
HH - Hărţi de hazard la inundaţii HR - Hărţi de risc la inundaţii
I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea
I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
I.N.C.D.D.D. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare &quot;Delta Dunării&quot;

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

I.N.C.D.S. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea&quot;
I.N.H.G.A. - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii
I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean LDE - Linie Dublă Electrificată
LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă
LII - Linie Îngustă
LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată
LSN - Linie Simplă Neelectrificată
M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naţionale
M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
M.D.T. - Modelul digital al terenului
M.E. - Ministerul Energiei
M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
M.E.N.C.S. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene
M.F.P. - Ministerul Finanţelor Publice MHC - Microhidrocentrală
M.M.A.P. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
M.M.D.D. - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
M.R.I. - Managementul Riscului la Inundaţii
M.S. - Ministerul Sănătăţii
M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizaţie Neguvernamentală ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite
P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean
P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie
P.E.B. - Potenţial ecologic bun
P.F. - Persoană Fizică
P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor
P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic
P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundaţii
P.O.I.M. - Programul Operaţional „Infrastructură Mare„
P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice
P.U.D. - Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare
P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale
P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal
P.A.T. - Planul de Amenajare a Teritoriului
P.A.T.N. - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
P.A.T.Z. - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

PET - Polietilena tereftalat
REBAR - Registrul Naţional al Barajelor din România
R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor Romsilva
R.N.T.D.G.A. - Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor
S.A. - Societate pe Acţiuni
S.C. - Societate Comercială
S.C.I. - Situri de importanţă comunitară
S.E.B. - Starea ecologică bună
S.G. A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spaţiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent
SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Naţional
S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundaţii
S.N.C.S. - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice
S.P.A. - Arii de protecţie specială avifaunistică
S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de Stat
TVR - Televiziunea Română
U.A.T. - Unitate administrativ teritorială
U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcţiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană
U.N.S.A.R. din România - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România
U.P.B. - Universitatea Politehnica Bucureşti
U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover
DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

EEA - European Econimic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service
GSM - Global System for Mobile Communications
I.E.D. - Industrial Emissions Directive
IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre
LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies
OSM - Open Street Map
P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management
VPN - Virtual Private Network
WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods - Working Group Floods

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System
WISE - Web-based Inquiry Science Environment

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiul hidrografic Someş - Tisa

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa este situat în partea de nord-vest a României ocupând o suprafaţă de 22.380 km2 reprezentând 9,4% din teritoriul naţional.
Acesta este delimitat la nord de Ucraina prin graniţa naturală a râului Tisa pe o lungime de 61 km, la vest de graniţa cu Republica Ungară iar pe teritoriul ţării se învecinează cu bazinele Siret la est, Mureş la sud şi Crişuri la sud-vest.

Relief
Relieful spaţiului hidrografic Someş-Tisa este variat ca morfologie şi complex din punct de vedere geologic fiind reprezentat prin munţi (20%), dealuri, podişuri (55%) şi câmpii (25%).
Munţii Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depăşesc 1.800 m, culmi domoale şi platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menţionează Dealul Meltişului (1.699 m), Coasta Brăiesei (1.677 m), Chicera Negrului (1.496 m) etc.
În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanţul vulcanic Gutâi-Ţibleş cu înălţimi cuprinse între 900-1.840 m şi masive puternic fragmentate permiţând astfel dezvoltarea a numeroase văi şi ulucuri depresionare. La est de lanţul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate şi văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2.303 m).
Munţii Maramureşului se încadrează în categoria munţilor mijlocii cu pante abrupte şi văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1.956 m).
Munţii Bârgău străjuiesc bazinul Someşului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1.611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munţii Călimani reprezentaţi de vârful Pietrosul 2.102 m.
Dealurile şi podişurile ocupă suprafeţe întinse în bazinul Someşului şi mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief.
Podişul Someşan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfăţişarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuş, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului şi Depresiunea Maramureşului.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someşului Mic la vest, Valea Somesului Mare la nord şi Valea Dipsei la est caracterizându-se prin altitudini ce depăşesc rar valori de 500 m. Câmpia Someşului este amplasată în partea de vest a spaţiului hidrografic şi are o uşoară înclinare de la sud-est E3la nord-vest; este alcătuită dintr-o porţiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi şi terase în evantai şi o porţiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puţin adânci şi albii părăsite.
În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a spaţiului hidrografic Someş - Tisa.

Geologie
Din punct de vedere geologic spaţiul hidrografic Someş-Tisa înglobează nordul şi nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice şi estice ale Munţilor Apuseni, precum şi părţi ale Carpaţilor Orientali şi Depresiunii Paneice având structura predominantă silicioasă şi cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrişuri, etc.).
Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen şi finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezenţa depozitelor de sare şi a domurilor gazeifere. Sectorul Carpaţilor Orientali se caracterizează prin dezvoltarea flişului pe flancul estic şi magmatismul subsecvent pe flancul vestic.
Începând cu Neogenul, la marginea internă a Carpaţilor Orientali a avut loc o intensă activitate vulcanică de pe urma căreia a luat naştere lanţul muntos Oaş - Gutâi - Ţibleş - Călimani - Harghita. Vulcanii au fost activi până în Cuaternarul inferior. Munţii Rodnei fac parte din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali. Munţii Ţibleş - Bîrgău sunt constituiţi din formaţiuni mezozoice cutate, străbătute parţial de roci vulcanice.
Parte din Munţii Apuseni includ masivele Gilău - Muntele Mare şi Bihor - Vlădeasa. Litologic fiind constituite predominant din şisturi cristaline, granite precum şi formaţiuni sedimentare cum ar fi grabenul calcaros din regiunea izvoarelor Someşului Cald.
Depresiunea Paneică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formaţiuni ce aparţin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile şi conglomerate), Paneianului (nisipuri şi pietrişuri) şi Cuaternarului (depozite aparţinând luncilor şi teraselor-pietrişuri şi nisipuri).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Clima

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa prezintă un climat temperat continental moderat cu
nuanţe oceanice, fără variaţii exagerate de temperatură şi precipitaţii.
Precipitaţiile înregistrează valori cuprinse între 1.000 - 1.400 mm pe culmile munţilor înalţi (Masivul Rodnei, Munţii Gutâi, Munţii Tibleş, Munţii Suhard, Bîrgău şi Călimani); între 800 - 1.200 mm în zona Munţilor Apuseni de la vest la est; mai mari de 800 mm în culmile Codru, Prişnel, Preluca şi Breaza; şi între 600 - 700 mm în regiunea de deal, podiş şi câmpie (Câmpia Transilvaniei, Podişul Someşan, Câmpia Someşului).
Temperatura medie anuală variază de la 0°C în zona montană până la peste 9°C în zona de câmpie.

Resurse de apă
În reţeaua hidrografică a spaţiului Someş - Tisa se identifică un număr de 580 cursuri de apă cadastrate totalizând o lungime de 8.423 km, densitatea medie de 0,376 km/km 2 .
Râul Tisa (cod cadastral I.1) având lungimea de 1.592 km îşi are izvoarele în Carpaţii Păduroşi pe teritoriul de vest al Ucrainei şi se varsă în Dunăre. Pe teritoriul românesc, bazinul Tisa are o suprafaţă de 4.540 km 2 , cu panta medie de 2 o, adunând apele unui număr de 123 cursuri de apă cadastrate.
Afluenţii de stânga ai Tisei care drenează Depresiunea Maramureşului sunt Vişeu (L = 82 km; S = 1.581 km 2 ), Iza (L = 80 km; S = 1.293 km 2 ), Săpânţa, Baia, Valea lui Francisc şi râurile care intră în Tisa peste graniţă sunt Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoş şi Turul.
Râul Tur (S = 1.008 km 2 ; L = 66 km) se consideră că aparţine cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel şi Someşul, însă pe teritoriul ţării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanţii vestici ai grupului vulcanic Oaş - Gutâi. Izvoraşte de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 m/km în fundul depresiunii şi sub 1 m/km în sectorul de câmpie.
În prima zonă de convergenţă aflată la nord de Remetea Oaşului, Turul primeşte din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 km 2 ; L = 29 km), cu afluneţii săi Valea Rea şi Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 km 2 ; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oaşului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluneţi din stânga de pe rama sudică a depresinuii, dinspre Masivul Gutâiului.
Râul Someş (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 15.740 km 2 , panta generală de 3 o, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someşul prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic în

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

amonte de Dej, traversează spre N - V Podişul Someşan, între Dealurile Clujului şi Dealurile Ciceului, primind simetric o serie de afluenţi din ambele parţi.
Afluenţii importanţi ai Someşului sunt Almaşul (S = 810 km 2 ; L = 65,4 km) şi Lăpuşul (S = 1.820 km 2 ; L = 114,6 km).
Someşul Mare are izvoarele în extremitatea vestică a Munţilor Rodnei, sub vârful Omul (1.931 m), din unirea mai multor pâraie având lungimea de 130 km,drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 5.033 km 2 . Cel mai mare afluent al Someşului Mare este Şieul.
Someşul Mic având lungimea de 178 km şi o suprafaţă a bazinului de 3.773 km 2 se formează din două pâraie de munte: Someşul Cald şi Someşul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munţilor Gilău, la comuna Someşul Rece. Având în vedere dimensiunile mari ale Someşului Cald, acesta se consideră ca izvor al Someşului Mic. Cel mai mare afluent al Someşului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeşul.
Someşul Cald (S = 526 km 2 ; L = 66,5 km) izvorăşte de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belişul.
Someşul Rece (S = 331 km 2 ; L = 45,6 km), drenează prin afluenţii săi pe partea centrală a Munţilor Gilăului, avându-şi obârşia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău.
Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km şi o suprafaţă de 1.931 km 2 , adunând apele unui număr de 54 cursuri de apă cadastrate. Afluenţii principali sunt: Zalău, Maja şi Maria, toţi cu debite nesemnificative şi cu lungimi ce nu depăşesc 38 km.
În tabelul 1 - 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici.
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici
Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică F H med Q mma Q max1% R (km 2 ) (m) (m 3 /s) (m 3 /s) kg/s Bazinul hidrografic TISA SUPERIOARĂ 1. Vişeu Bistra 1.557 1.020 34,60 1.155 14,30 2. Iza Vadul Izei 1.128 713 16,90 775 9,78 Bazinul hidrografic SOMEŞ - CRASNA 1. Someşul Mare Beclean 4.363 711 48,03 2.105 31,90 2. Someşul Mic Salatiu 3.587 604 21,80 750 8,09 3. Someş Dej 8.856 648 75,70 2.360 41,60 4. Someş Satu Mare 15.385 537 126,00 3.190 131,00 5. Crasna Domanesti 1.705 261 5,70 595 3,89

Parametri hidrologici

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

În spaţiul hidrografic Someş - Tisa sunt identificate 9 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km 2 ), care au folosinţă complexă şi care însumează un volum util de 291,3 mil.m 3 şi mai multe lacuri naturale cu suprafeţe mai mici de 50 ha precum Lacul Stiucilor, Lacul Buhaescu, Lacul Bodi - Mogosa etc.
Resursa totală teoretică însumează un stoc mediu multianual de 6.593 mil.m 3 , din care resursa tehnic utilizabilă este de 1.316 mil.m 3 , adică 20%. Resursele de apă de suprafaţă a reţelei hidrografice prin care se asigură într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de
6.110 mil. m 3 (resursă teoretică), din care 16% reprezintă resursa tehnic utilizabilă (circa 971 mil.m 3 ). Din aceasta, 70% este asigurată în regim natural (650 mil.m 3 ), iar restul prin acumulări. Resursele de apă subterană inventariate la nivel bazinal se cifrează la 483 mil.m 3 cele teoretice şi 345 mil.m 3 cele utilizabile (de calcul), fiind constituite în proporţie de 62,3% din acvifere freatice şi 37,7% cele de adâncime.
În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa.

Soluri
Proprietăţile hidrofizice ale solului sunt un factor esenţial în circuitul apei, cu influenţă asupra infiltraţiei, scurgerii de suprafaţă şi a pierderii apei prin evaporaţie. În perimetrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri:
• clasa cernisoluri (CER) - soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie); • clasa luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluţie poligenetică, dezvoltate în condiţii de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană şi submontană, zonele de podiş şi de câmpie); • clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol şi eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane şi intramontane, lunci şi arii de divagare); • clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol şi podzo (prezente la scară mare în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Apuseni); • clasa umbrisoluri (UMB) - solul nigrosol şi humosiosol (apare în Carpaţi la altitudini de 1.000 - 1.400 m); • clasa andisoluri (AND) - soluri formate din cenuşă vulcanice, piatră ponce şi alte derivate vulcanice de diferite compoziţii, morfologic sunt caracterizate printr-un orizont vitric şi andic (se dezvoltă înseosebi pe roci vulcanice); • clasa hidrisoluri (HID) - soluri gleiosol (zone de câmpie joase slab drenate, lunci, terase inferioare şi depresiuni şi pe de altă parte pe suprafeţe plane mai înalte acoperite cu depozite argiloase din cuprinsul zonelor umede); Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa • clasa salsodisoluri (SAL) şi clasa vertisolurilor (VER) nu prezintă o răspândire semnificativă, fiind prezente doar izolat. Biodiversitate Vegetaţia trebuie privită atât prin prisma zonalităţii cât şi prin etajarea pe verticală (etajele de vegetaţie). Zonal teritoriul spaţiului hidrografic Someş - Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepţia unor porţiuni restrânse din Câmpia Someşului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) şi a teritoriilor care se află sub influenţa zonării altitudinale (lanţul carpatic, subcarpaţii, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenţei pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenuşii, brun-roşcate etc). Se meţionează câteva habitate specifice zonei: Păduri dacice de stejar pedunculat cu Melampyrum Bihariense; Păduri paneice de stejar pedunculat cu Carexbrizoides ; Tufărişuri ponto - paneice de porumbar şi păducel; Păduri dacice de gorun, fag şi carpen cu Lathyrus hallersteinii; Păduri sud - est carpatice de fag cu Festuca drymeia şi de molid cu Festuca drymeia . De-a lungul spaţiului hidrografic fauna reprezentativă este cea din zona câmpiilor şi podişurilor întâlnindu-se specii de mamifere cum ar fi hârciogul, grivanul cenuşiu, şoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârşul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepeliţa, ciocănitori, pitulici, piţigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean şi mreană. Fauna montană este reprezentată prin mamifere: râs, urs, lup, capra neagră, marmota; prin păsări: cocoşul de munte, ierunca, huhurez mare, forfecuţa, pietrari, codobatura de munte, mierla de apă; prin faună acvatică: păstrav, clean, lipan etc. La nivelul spaţiului hidrografic Someş - Tisa au fost desemnate 10 situri de importanta comunitară (S.C.I.), 35 arii speciale de protecţie avifaunistica (S.P.A.). Populaţie, aşezări umane Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş - Tisa cuprinde teritoriul a şapte judeţe: Cluj (66%), Sălaj (88%), Bistriţa - Năsăud (94%), Maramureş (97%), Satu Mare (77%), Alba (0,06%) şi Bihor (0,7%). Ponderea ultimelor două este nesemnificativă. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaţiul hidrografic Someş - Tisa include teritorii administrative din regiunea de dezvoltare Nord - Vest având o pondere în valoare de 65,52%. Populaţia totală din spaţiul hidrografic Someş - Tisa era conform datelor provenite de la I.N.S. - la nivelul anului 2011 - de 1.835.850 locuitori, din care 1.005.310 locuitori (54,76%) în mediul urban şi 830.540 locuitori (45,24%) în mediul rural. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Principalele aglomerări urbane sunt: Cluj - Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, Zalău, Sighetul Marmaţiei, Dej, Borşa, Lapuş, Jibou, Beclean, Năsăud. Utilizarea terenului În privinţa utilizării terenului în întregul spaţiu hidrografic Someş - Tisa se remarcă o distribuţie neuniformă a pădurilor, păşunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane şi industriale, în functie de tipul de relief al zonelor respective. Terenurile agricole sunt predominante în toate cele trei subbazine hidrografice: Tisa (51,9%), Someş (64,3%) şi Crasna (72,1%). Pădurile ocupa o suprafaţă mai mare în subbazinul Tisei (42,8%) în comparaţie cu celelalte subbazine - Someş (28,3%) şi Crasna (18,2%). Zonele urbane împreună cu luciul de apă au o pondere de cca. 7% din totalul suprafeţelor. În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Someş - Tisa. Activitatea economică Gradul de industrializare al teritoriului spaţiului hidrografic este relativ ridicat, reprezentat de multe ramuri economice, din care ponderea este deţinută de următoarele: extracţia şi prepararea minereurilor, metalurgia; industria materialelor de construcţii; industria chimică; industria textilă; industria alimentară; exploatarea şi prelucrarea lemnului. Repartiţia principalelor activităti economice din spaţiul hidrografic Someş - Tisa reprezentate prin game de produse industriale şi agricole se prezintă astfel: • Produse industriale : confecţii; cherestea; produse prelucrate din PVC; produse din polietilenă; sticlărie; prefabricate din beton armat; tricotaje; confecţii textile; încălţăminte; confecţii metalice; mobilier; energie termică; industria minieră. • Produse agricole : produse de panificaţie; carne şi preparate din carne; uleiuri comestibile, produse lactate.

Infrastructura
Infrastructura din cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa este reprezentată de cea rutieră cu o lungime de 4.540 km (DJ - 3.295 km, DN - 827 km şi E - 418 km), de cea feroviară având liniile ne-electrificate în jur de 90% iar liniile electrificate şi liniile duble reprezentând diferenţa din reţeaua regională şi de transportul aerian prin Aeroportului Internaţional Avram Iancu din judeţul Cluj, Aeroportul Internaţional Satu Mare din judeţul Satu Mare şi Aeroportul Internaţional Baia Mare din judeţul Maramureş.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Recreere şi turism
Zona spaţiului hidrografic Someş -Tisa deţine un potenţial turistic ridicat printre care se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: Parcul Naţional Rodna ce se află pe teritoriul judeţelor Maramureş şi Bistriţa - Năsăud fiind încadrată rezervaţie a biosferei în cadrul programului &quot;Omul şi Biosfera&quot; U.N.E.S.C.O., Parcul Natural Apuseni pe cursurile de apă Someş Cald şi Belis, Parcul Natural Munţii Maramureşului şi Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosul Mare din judeţul Maramureş, Staţiunea balneară Ocna Şugatag , judeţul Maramureş, Grădina Botanică ”Alexandru Borza” , judeţul Cluj etc.
În Parcul Naţional Munţii Rodnei se află mai multe arii naturale de un deosebit interes ştiinţific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic şi speologic, dintre care: Pietrosu Mare, Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peştera din Valea Cobăşelului, Ineu - Lala, Peştera Izvorul Tăuşoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peştera şi izbucul Izvorul Albastru al Izei.
Situri de tip S.P.A. (arii pentru protecţie specială) conform H.G. 1284/2007 sunt: Lunca inferioară a Turului , Câmpia Nirului - Valea Ierului , Lunca Inferioră a Turului - pe cursurile de apă Tur şi Valea Rea etc.;
Situri de tip S.C.I. (arii de importanţă comunitară) conform O.M. 776/2007 sunt: Valea Izei şi Dealul Solovan - pe cursurile de apă Iza, Boicu, Ieud şi Botiza, Câmpia Careiului - aparţine Zonei Câmpia Careiului, Tisa Superioară etc.

Patrimoniu cultural
Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul spaţiului hidrografic Someş - Tisa sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Casa memorială ”George Coşbuc” şi Casa memorială ”Liviu Rebreanu” din judeţul Bistriţa - Năsăud, Cimitirul Vesel din Săpânţa, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare, Cetatea Baia Mare, Muzeul de Etnografie Sighetu Marmaţiei şi Mânăstirea Bârsana din judeţul Maramureş , Bisericile de lemn din Rogoz - Ţara Lapuşului; Poienile Izei; Surdeşti; Plopiş; Ieud; Budeşti - monumente U.N.E.S.C.O. din judeţul Maramureş, Castrul roman Porolissum de la Moigrad şi Castrul roman de la Buciumi din judeţul Sălaj , Cetatea Ardud din judeţul Satu Mare etc.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic
Someş - Tisa

2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Schema de gospodărire a apelor existente în spaţiul hidrografic Someş - Tisa este prezentată în figurile 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5, 2 - 6. Spaţiul hidrografic Someş - Tisa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Figura 2 - 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Inferior Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mare Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Figura 2 - 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mic Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioara Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Figura 2 - 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur În tabelele 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor din spaţiul hidrografic Someş - Tisa - indiferent de deţinător. Starea principalelor componente ale sistemului naţional de gospodărire a apelor cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, repectiv diguri, acumulări permanente / nepermanente, se regaseşte la adresa: http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la %20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 23 Tabel 2 - 1 Derivaţii de ape mari Nr. crt. Denumire Judeţ Comuna / localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime (m) Debite instalate (m 3 /s) Deţinator o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1o 1 Derivaţie Someşul Rece I CJ Măguri Răcătău Someşul Rece II-1.31.9 Someşul Cald(Ac. Fântânele) II-1.31 7206 17,8 Hidroelectrica S.A. 2 Derivaţie Negruţa CJ Măguri Răcătău Pârâul Negru II-1.31.9.3 Someşul Rece(Ac. S.R. I) II-1.31.9 4018 1 Hidroelectrica S.A. 3 Derivaţie Dumitreasa CJ Măguri Răcătău Dumitreasa II-1.31.9.2 Someşul Rece(Ac. S.R. I) II-1.31.9 1060 1,6 Hidroelectrica S.A. 4 Derivaţie Răcătău CJ Măguri Răcătău Răcătău II-1.31.9.4 Someşul Cald(Ac. Fântânele) II-1.31 3637 5 Hidroelectrica S.A. 5 Derivaţie Someşul Rece II CJ Măguri Răcătău Someşul Rece II-1.31.9 Somesul Cald(Ac. Tarniţa) II-1.31 3339 10 Hidroelectrica S.A. 6 Baraj Colibiţa - CHE Colibiţa BN B-ţa Bârg./Colibiţa Bistriţa(Ac. Colibiţa) II-1.24.4 Bistriţa II-1.24.4 6385 15,5 Hidroelectrica S.A. 7 Repedea BN B-ţa Bâţrg./Mita Repedea II-1.24.3.3 Bistriţa II-1.24.4 880 3,92 Hidroelectrica S.A. 8 Straja BN Tiha Bârg./Straja Bârgau II-1.24.3.7 Bistriţa II-1.24.4 5380 4,8 Hidroelectrica S.A. 9 Canal de derivaţie Urziceni SM Urziceni /Urziceni est Valea Neagră II-2.27 Valea Mare (CP 85) II-2.26 5318 - A.N.I.F. 10 Canal de derivaţie Urziceni SM Urziceni / Urziceni est Valea Neagră II-2.27 Valea Mare (CP 85) II-2.26 5318 - A.N.I.F. Nr. crt. Denumire Judeţ Comuna / localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime (m) Debite instalate (m 3 /s) Deţinator 11 Canal de derivaţie Urziceni SM Urziceni / Urziceni est Valea Neagră II-2.27 Valea Mare (CP 85) II-2.26 5318 - A.N.I.F. 12 Canal de derivaţie Urziceni SM Urziceni / Urziceni est Valea Neagră II-2.27 Valea Mare (CP 85) II-2.26 5318 - A.N.I.F. 13 Canal de derivaţie Urziceni SM Urziceni / Urziceni est Valea Neagră II-2.27 Valea Mare (CP 85) II-2.26 5318 - A.N.I.F. 14 Brazi - ValeaNeagră MM Mara Mara I-1.2.15 Valea Neagră II- 1.66.19.2. 1.2 8400 - A.B.A. Someş -Tisa 15 G.D. 6501 SJ Derivaţie Boghiş - Huseni Sălaj Boghiş Barcău(3) III-1.44.33 Carhani II-1.78.7.1 2,80 - A.B.A. Someş - Tisa Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 24 25 Tabel 2 - 2 Diguri Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1o 11 12 13 14 15 1 Îndiguire Borşa la Răscruci Borşa (Valea Mare) II-1.31.22 MS CJ Răscruci 1800 1 13.03.19 28 5% 96 Răscruci Primăria Bontida - - 2 Îndiguire Borşa la Răscruci Borşa (Valea Mare) II-1.31.22 MD CJ Răscruci 1800 1 13.03.19 42 5% 96 Răscruci Comuna Borşa - - 3 Îndiguire Feiurdeni la Jucu de Mijloc Feiurdeni II-1.31.20 MS CJ Jucu de Mijloc 900 2 13.03.19 71 5% 66 Jucu Primăria Jucu - - 4 Îndiguire Feiurdeni la Jucu de Mijloc Feiurdeni II-1.31.20 MD CJ Apahida 1900 1.5 13.03.19 71 5% 66 Jucu Primăria Jucu - - 5 Îndiguire Fizeş la Mintiu Gherlii Fizeş II-1.31.28 MD CJ Mintiu Gherlii 1650 1.5 13.03.20 01 5% 185 Mintiu Gherlii A.B.A. Someş - Tisa - - 6 Îndiguire Fizeş la Gherla Fizeş II-1.31.28 MS CJ Gherla 2400 3 13.03.19 80 5% 185 Gherla A.B.A. Someş - Tisa - - 7 Îndiguire Pâraul Ocnei la Dej Pâraul Ocnei II-1.31.32 MS CJ Dej 1700 2 13.03.19 83 1% 75 Dej A.B.A. Someş - Tisa - - 8 Îndiguire Someş la Dej Someş II-1 MS CJ Dej 1700 3 13.03.19 81 5% 1570 Dej A.B.A. Someş - Tisa - - 9 Îndiguire Someş la Cuzdrioara Someş II-1 MD CJ Cuzdrioara 2100 3 13.03.19 64 5% 1500 Cuzdrioara S.C. Someş S.A. Dej - - 10 Îndiguire Someş la Mica Someş II-1 MS CJ Mica 1600 2 13.09.19 64 5% 1500 Mica S.C. Someş S.A. Dej - - 11 Îndiguire Someş la Cetan Someş II-1 MS CJ Cetan 3800 0.7 13.11.20 01 5% 1660 Cetan A.B.A. Someş - Tisa - - 12 Îndiguire Someş la Vad Someş II-1 MS CJ Vad 700 1.5 13.08.20 01 5% 1660 Vad A.B.A. Someş - Tisa - - 13 Îndiguire Someş la Vad Someş II-1 MS CJ Vad 1500 1.5 13.09.20 01 5% 1660 Vad A.B.A. Someş - Tisa - - 14 Îndiguire Someşul Mic la Gherla Someşul Mic II-1.31 MD CJ Gherla 5800 3 13.10.19 81 1% 700 Gherla A.B.A. Someş - Tisa - - 15 Îndiguire Someşul Mic la Mintiu Gherlii Someşul Mic II-1.31 MD CJ Mintiu Gherlii 1000 1.3 13.07.19 82 - - Mintiu Gherlii A.B.A. Someş - Tisa - - 16 Îndiguire Someşul Mic la aeroport Cluj Napoca Someşul Mic II-1.31 MD CJ Cluj-Napoca 2400 2 13.03.19 61 5% 350 Cluj-Napoca Primăria Cluj - - 17 Îndiguire Someşul Mic la Hăşdate Someşul Mic II-1.31 MD CJ Hăşdate 500 1.5 13.09.19 61 5% 460 Hăşdate Compania de apă Someş S.A. - Sucursala Gherla - - 18 Îndiguire Someşul Mic la Dej Someşul Mic II-1.31 MS CJ Dej 300 2 13.09.19 83 5% 450 Dej A.B.A. Someş - Tisa - - 19 Îndiguire Someşul Mic la Răscruci Someşul Mic II-1.31 MS CJ Răscruci 1800 1.4 13.10.19 60 5% 365 Răscruci Primăria Bontida - - Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 20 Îndiguire Someşul Mic la Bontida Someşul Mic II-1.31 MS CJ Bontida 1640 2 01.01.20 07 5% 400 Bontida Primăria Bontida - - 21 Îndiguire Someşul Mic la Nima Someşul Mic II-1.31 MS CJ Nima, Salatiu 5900 2.2 13.09.19 65 5% 445 Nima, Salatiu A.B.A. Someş - Tisa - - 22 Îndiguire Someşul Mic la Mintiu Gherlii Someşul Mic II-1.31 MD CJ Mintiu Gherlii 2400 1.5 13.10.19 62 5% 445 Mintiu Gherlii A.B.A. Someş - Tisa - - 23 Îndiguire Someşul Mic la Livada Someşul Mic II-1.31 MS CJ Livada 1340 2 01.01.20 07 5% 425 Livada A.B.A. Someş - Tisa - - 24 Dig r. Şieu la Şieu Odorhei Şieu II-1.24 MS BN Şieu Odorhei / Şieu Odorhei 2900 1.74 1988 5% - Şieu Odorhei Statul român - - 25 Dig r. Bistriţa amonte Bistriţa Bistriţa II-1.24.4 MD,MS BN Bistrita 1410 1.54 1981 5% - Bistriţa Statul român - - 26 Dig V. Măgheruş la Şieu Măgheruş V. Măgheruş II-1.24.5 MD BN Şieu Măgheruş / Şieu Magheruş 650 1.09 1990 10% - Sieu Magherus Statul român - - 27 Dig r. Şieu la Arcalia Şieu II-1.24 MS BN Şieu Măgheruş/Arcalia 2350 1.35 1990 10% - Arcalia Statul român - - 28 Dig r. Someş la Nimigea de Sus Someşul Mare II-1 MS BN Nimigea / Nimigea de Sus 1400 1.45 1977 5% - Nimgea de Sus Statul român - - 29 Dig r. la Nimigea de Jos Someşul Mare II-1 MS BN Nimigea / Nimigea de Jos 600 1.88 1977 5% - Nimigea de Jos Statul român - - 30 Dig r. Someş între Feldru şi Nepos Someşul Mare II-1 MD BN Feldru / Nepos 1550 1.65 1977 5% - Nepos Statul român - - 31 Dig r. Someş la Năsăud Someşul Mare II-1 MD BN Năsaud 1670 1.57 1977 1% - Nasaud Statul român 1995, 1998, 2001 deversare, eroziune interna 32 Dig r. Someş la Beclean Someşul Mare II-1 MS BN Beclean 6100 2.86 1981 1% - Beclean Statul român - - 33 Dig r. Someş-Meleş zona ind. Beclean Someşul Mare II-1 MS BN Beclean 1500 2.01 1981 1% - Beclean Statul român - - 34 Dig r. Meleş la Belean Meleş z prelung. II-1.25 MS BN Beclean 3015 1.76 1981 1% - Beclean Statul român - - 35 Dig r. Bistriţa aval Bistriţa Bistriţa II-1.24.4 MS,MD BN Bistriţa 1450 0.95 1981 1% - Bistrita Statul român - - 36 Dig r. Someş la Feldru Someşul Mare II-1 MD BN Feldru / Feldru 100 1.5 1987 10% - Feldru Statul român - - 37 Îndiguire Batarci I-1.10.3 MD SM Batarci / Şirlău 3700 1 1980 5 53 Batarci, Comlăuşa A.B.A. Someş - Tisa - - 38 Îndiguire Batarci I-1.10.3 MS &quot; Batarci / Şirlău 3200 1 1980 5 53 Batarci, Şirlău A.B.A. Someş - Tisa - - 39 Îndiguire Tarna Mare I-1.10.3.1 MD &quot; Tarna Mare/ Tarna Mare 6400 1 1980 5 55 Tarna Mare, Bocicău A.B.A. Someş - Tisa - - 40 Îndiguire Tarna Mare I-1.10.3.1 MS &quot; Tarna Mare/ Tarna Mare 6800 1 1980 5 55 Tarna Mare, Bocicău A.B.A. Someş - Tisa - - Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 26 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 41 Îndiguire Hija necodific at MD &quot; Tarna Mare/ Tarna Mare 1100 1 1980 5 - Tarna Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 42 Îndiguire Hija necodific at MS &quot; Tarna Mare/ Tarna Mare 1100 1 1980 5 - Tarna Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 43 Îndiguire Tarna Mică necodific at MD &quot; Tarna Mare/ Tarna Mare 1800 1 1980 5 21 Tarna Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 44 Îndiguire Tarna Mică necodific at MS &quot; Tarna Mare/ Tarna Mare 1800 1 1980 5 21 Tarna Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 45 Îndiguire Dobruşa necodific at MD &quot; Batarci / Comlăuşa 1300 1 1980 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - 46 Îndiguire Dobruşa necodific at MS &quot; Batarci / Comlăuşa 1300 1 1980 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - 47 Îndiguire Tur superior Tur I-1.11 MD &quot; Negreşti Oaş / Tur 4600 2.2 1974 5 - Tur A.B.A. Someş - Tisa - - 48 Îndiguire Tur I-1.11 MD &quot; Călineşti Oaş - Turulung 15950 2.6 1973 5 - Călineşti Oaş, Gherţa Mică, Turulung Vii, Turulung A.B.A. Someş - Tisa - - 49 Îndiguire Tur I-1.11 MD &quot; Turulung - frontieră cu Ucraina 16000 3 1956 1973 2 275 Turulung, Mesteacăn, Halmeu, Halta Porumbesti A.B.A. Someş - Tisa - - 50 Îndiguire Tur superior Tur I-1.11 MS &quot; Negreşti Oaş / Tur 3980 1.7 1974 5 - Remetea Oaşului A.B.A. Someş - Tisa - - 51 Îndiguire Tur I-1.11 MS Călineşti Oaş - Livada / Adrian 11500 3.3 1973 5 Calineşti Oaş, Coca, Adrian A.B.A. Someş - Tisa - - 52 Îndiguire Tur I-1.11 MS Livada / Adrian - frontieră cu Ungaria 25090 3.3 1973 2 275 Turulung,Drăguşe ni, Bercu Nou A.B.A. Someş - Tisa - - 53 Îndiguire Strâmba I-1.11.1 MD &quot; Remetea Oaş / Remetea Oaş 985 1.6 1973 5 - Remetea Oaşului A.B.A. Someş - Tisa - - 54 Îndiguire Strâmba I-1.11.1 MS &quot; Remetea Oaş / Remetea Oaş 2215 1.6 1973 5 - Remetea Oaşului A.B.A. Someş - Tisa - - 55 Îndiguire Valea Rea I-1.11.2 MD &quot; Bixad / Boineşti 5220 1.4 1973 5 88-108 Bixad, Trip,Boineşti A.B.A. Someş - Tisa - - 56 Îndiguire Valea Rea I-1.11.2 MS &quot; Bixad / Remetea Oaş 10730 1.5 1973 5 88-108 Bixad, Trip, Boineşti A.B.A. Someş - Tisa - - 57 Îndiguire Lechincioara I-1.11.2.4 MD &quot; Cămârzana / Boineşti 7300 1.7 1973 5 94 - A.B.A. Someş - Tisa - - 58 Îndiguire Lechincioara I-1.11.2.4 MS &quot; Cămârzana / Boineşti 10377 1.7 1973 5 94 Boineşti, Tîrşolţ A.B.A. Someş - Tisa - - 59 Îndiguire Valea Albă I-1.11.2.5 MD &quot; Negreşti Oaş / Boineşti 5630 1.3 1973 5 76 Negreşti Oaş, Boineşti A.B.A. Someş - Tisa - - 60 Îndiguire Valea Albă I-1.11.2.5 MS &quot; Negreşti Oaş / Boineşti 5160 1.3 1973 5 76 Boineşti A.B.A. Someş - Tisa - - 27 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 61 Îndiguire cn. C necodific at MD &quot; Călineşti Oaş / Călineşti Oaş 1000 2.5 1974 5 - Călineşti Oaş A.B.A. Someş - Tisa - - 62 Îndiguire cn. C necodific at MS &quot; Călineşti Oaş / Călineşti Oaş 1000 2.5 1974 5 - Călineşti Oaş A.B.A. Someş - Tisa - - 63 Îndiguire cn. B necodific at MD &quot; Gherţa Mică / Gherţa Mică 1340 2.5 1971 5 - Gherţa Mică A.B.A. Someş - Tisa - - 64 Îndiguire cn. B necodific at MS &quot; Gherţa Mică / Gherţa Mică 1300 2.5 1971 5 - Gherţa Mică A.B.A. Someş - Tisa - - 65 Îndiguire Talna I-1.11.3 MD &quot; Vama / Coca 17400 2.5 1973 5 79 Vama, Coca, Păşunea Mare, A.B.A. Someş - Tisa - - 66 Îndiguire Talna I-1.11.3 MS &quot; Racşa / Păşunea Mare 14800 2 1973 5 79 Oraşu Nou, Păşunea Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 67 Îndiguire Valea Satului necodific at MD &quot; Racşa / Racşa 421 1.4 2007 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - 68 Îndiguire Valea Satului necodific at MS &quot; Racşa / Racşa 421 1.4 2007 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - 69 Îndiguire p. Muntelui I-1.11.3.5 MD &quot; Racşa / Oraşu Nou 500 1 1974 5 - Oraşu Nou A.B.A. Someş - Tisa - - 70 Îndiguire p. Muntelui I-1.11.3.5 MS &quot; Racşa / Oraşu Nou 570 1 1974 5 - Oraşu Nou A.B.A. Someş - Tisa - - 71 Îndiguire cn. A necodific at MD &quot; Gherţa Mică / Gherţa Mică 600 2.5 1977 5 - Gherţa Mică A.B.A. Someş - Tisa - - 72 Îndiguire cn. A necodific at MS &quot; Gherţa Mică / Gherţa Mică 2800 2.5 1977 5 - Gherţa Mică A.B.A. Someş - Tisa - - 73 Îndiguire Turţ I-1.11.4 MD &quot; Turţ / Turulung 7900 2.3 1973 5 73 Turulung A.B.A. Someş - Tisa - - 74 Îndiguire Turţ I-1.11.4 MS &quot; Turţ / Gherţa Mare 5900 1.9 1973 5 73 Turulung Vii A.B.A. Someş - Tisa - - 75 Îndiguire Turţ I-1.11.4 MS Gherţa Mare / Turulung 5900 1.9 1973 5 73 Turţ, Gherţa Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 76 Îndiguire Şugatag I-1.11.4.1 MD &quot; Turţ / Gherţa Mare 3300 2 1973 5 25 Gherţa Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 77 Îndiguire Şugatag I-1.11.4.1 MS &quot; Turţ / Gherţa Mare 1400 1.2 1973 5 25 - A.B.A. Someş - Tisa - - 78 Îndiguire Turţ - Hodoş I-1.11.4.2 MD &quot; Turţ / Turţ 3435 1.3 1973 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - 79 Îndiguire Turţ - Hodoş I-1.11.4.2 MS &quot; Turţ / Turţ 2150 1.3 1956 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - 80 Îndiguire cn. Cer necodific at MS &quot; Lazuri / Bercu 2300 3.3 1948 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 28 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 81 Îndiguire Someş II-1 MD &quot; Apa / Someşeni - Medieş / Băbăşeşti 18705 3.5 1973 5 2400 Someşeni, Apa, Lunca Apei, Potău, Medieşu Aurit, Româneşti, Băbăşeşti A.B.A. Someş - Tisa - - 82 Îndiguire Someş II-1 MD &quot; Odoreu/Berindan - Satu Mare 13900 3,5-4 1972- 1975 1 3400 Odoreu, Berindan, Mărtineşti, Satu Mare, Botiz, A.B.A. Someş - Tisa - - 83 Îndiguire Someş II-1 MD &quot; Satu Mare - front. cu Ungaria 15000 4 1918- 1973 1 3400 Lazuri, Dara, Dorolţ, Atea, Petea A.B.A. Someş - Tisa - - 84 Îndiguire Someş II-1 MS &quot; Pomi / Aciua 2300 2 1986 5 2400 Aciua A.B.A. Someş - Tisa - - 85 Îndiguire Someş II-1 MS &quot; Culciu / Cărăşeu - Satu Mare 18343 4 1975 1 3400 Cărăşeu, Culciu Mare, Culciu Mic, Corod, Apateu, Petin, Ambud, Păuleşti, Amaţi, Satu Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 86 Îndiguire Someş II-1 MS &quot; Satu Mare - front.cu Ungaria 19000 4 1973- 1975 1 3400 Sătmărel, Decebal, Doba, Traian, Boghiş, Dacia, Păulian, Vetiş, Oar A.B.A. Someş - Tisa - - 87 Îndiguire Runcu II-1.69 MD &quot; Pomi / Aciua 525 2 1986 5 25 Aciua A.B.A. Someş - Tisa - - 88 Îndiguire Runcu II-1.69 MS &quot; Pomi / Aciua 725 2 1986 5 25 Borleşti A.B.A. Someş - Tisa - - 89 Îndiguire cn. Culciu Livada necodific at MD &quot; Medieşu Aurit/Româneşti- Odoreu / Eteni 5200 2.5 1975 1 17,5 - A.B.A. Someş - Tisa - - 90 Îndiguire cn. Culciu Livada necodific at MS &quot; Medieşu Aurit / Româneşti - Odoreu / Eteni 4900 2.5 1975 1 17,5 - A.B.A. Someş - Tisa - - 91 Îndiguire Homorodul Nou II-1.75a MD &quot; Ardud / Ardud 10400 1.8 1975 1 95 Ardud A.B.A. Someş - Tisa - - 92 Îndiguire Homorodul Nou II-1.75a MD &quot; Viile SM / Tătăreşti - Păuleşti / Petin 9000 3.5 1975 1 95 Petin A.B.A. Someş - Tisa - - 93 Îndiguire Homorodul Nou II-1.75a MS &quot; Ardud / Ambud 29400 3 1914 1977 1 95 Ambud, Hrip, Cioncheşti A.B.A. Someş - Tisa - - 94 Îndiguire Homorod II-1.75a.2 MD &quot; Homoroade / Necopoi - Viile SM / Tătăreşti 9950 2 1977 5 62 Tireac A.B.A. Someş - Tisa - - 95 Îndiguire Homorod II-1.75a.2 MS &quot; Homoroade / Necopoi - Viile SM / Tătăreşti 3950 2 1977 5 62 Tătărăşti, Necopoi A.B.A. Someş - Tisa - - 29 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 96 Îndiguire p. Nou necodific at MD &quot; Viile Satu Mare / Tătăreşti 1400 1.3 1977 5 16.3 Tătărăşti A.B.A. Someş - Tisa - - 97 Îndiguire p. Nou necodific at MS &quot; Viile Satu Mare / Tătăreşti 2320 2.5 1977 5 16.3 Tătărăşti A.B.A. Someş - Tisa - - 98 Îndiguire Medişa II- 1.75a.2.2 MS &quot; Viile Satu Mare / Tătăreşti 1400 2.5 1977 5 6.85 Tătărăşti A.B.A. Someş - Tisa - - 99 Îndiguire Crasna II-2 MD &quot; Supur / Giorocuta - confl. cu Cerna 6286 2 1980- 1988 5 175 Supuru de Jos, Giorocuta A.B.A. Someş - Tisa 2011, 2007, 1999 alunecare taluz eroziuni interne (taluz ext.) 100 Îndiguire Crasna II-2 MD &quot; Confl. cu Cerna - Confl.cu Maria 14520 2.5 1980- 1988 5 210 Dobra, Acâş, Ghiungi A.B.A. Someş - Tisa 1996, 2006 2011 eroziuni interne (taluz ext.) 101 Îndiguire Crasna II-2 MD &quot; Confl. cu Maria - Moftin / Ghilvaci 15580 2.5 1980- 1988 5 280 Ghirişa, Craidorolţ A.B.A. Someş - Tisa 1989, 2000 deversări 102 Dig inelar Crasna II-2 MD &quot; Moftin / Ghilvaci 1260 2 1980- 1988 5 280 - A.B.A. Someş - Tisa - - 103 Îndiguire Crasna II-2 MD &quot; Moftin /Ghilvaci - front. cu Ungaria 23200 3.5 1901 5 280 Ghilvaci, Domăneşti, Berveni, A.B.A. Someş - Tisa 2000 deversări 104 Îndiguire Crasna II-2 MS &quot; Supur / Supuru de Sus - confl. cu Cerna 7000 2 1980- 1988 5 175 Giorocuta, Supuru de Jos A.B.A. Someş - Tisa 1997, 1998, 1999 eroziuni interne (taluz ext.) 105 Îndiguire Crasna II-2 MS &quot; Confl. cu Cerna - confl. cu Maria 14600 2.5 1980- 1988 5 210 Supuru de Jos, Acâş, Mihăieni A.B.A. Someş - Tisa 1999, 2003, 2004, 2008, 2010 eroziuni interne (taluz ext.) 106 Îndiguire Crasna II-2 MS &quot; Confl.cu Maria - Moftin / Ghilvaci 15400 2.5 1980- 1988 5 280 Ţeghea, Craidorolţ, Crişeni A.B.A. Someş - Tisa 1989, 2000 deversări 107 Dig şosea Crasna II-2 MS &quot; Moftin / Moftinu Mare 4310 2 1980- 1988 5 280 Moftinu Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 108 Îndiguire Crasna II-2 MS &quot; Moftin / Ghilvaci - Căpleni 15100 3 1980- 1988 5 280 - A.B.A. Someş - Tisa - - 109 Îndiguire Crasna II-2 MS &quot; Căpleni / Căpleni 1300 3 1996 5 280 Căpleni A.B.A. Someş - Tisa - - 110 Dig circular Căpleni Crasna II-2 MS &quot; Căpleni / Căpleni 3450 3 1901 5 - Căpleni A.B.A. Someş - Tisa 1989, 1997, 2000 deversări 111 Îndiguire Crasna II-2 MS &quot; Căpleni / front.cu Ungaria 9400 3 1980- 1988 5 280 Lucăceni A.B.A. Someş - Tisa 1989, 2000 deversări 112 Dig Agerdo Crasna II-2 MS &quot; Berveni / Lucăceni 600 2.5 1942 5 280 Lucăceni A.B.A. Someş - Tisa - - Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 30 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 113 Dig circular Lucăceni Crasna II-2 MS Berveni / Lucăceni 1300 1.5 1942 5 280 - A.B.A. Someş - Tisa - - 114 Îndiguire Făget II-2.20a MD &quot; Supur / Supuru de Sus 945 2 1981 5 20 - A.B.A. Someş - Tisa - - 115 Îndiguire Făget II-2.20a MS &quot; Supur / Supuru de Sus 945 2 1981 5 20 - A.B.A. Someş - Tisa - - 116 Îndiguire Maja II-2.20 MD &quot; Supur / Supuru de Jos 2000 2 1982 5 85 - A.B.A. Someş - Tisa - - 117 Îndiguire Maja II-2.20 MS &quot; Supur / Giorocuta 2000 2 1982 5 85 - A.B.A. Someş - Tisa - - 118 Îndiguire Cerna II-2.21 MD &quot; Supur / Hurezu Mare 3024 2 1982 5 43 Hurezu Mare A.B.A. Someş - Tisa - - 119 Îndiguire Cerna II-2.21 MS &quot; Supur / Supuru de Jos 3024 2 1982 5 43 Hurezu Mare, Supuru de Jos A.B.A. Someş - Tisa 1998, 1999 eroziuni interne (taluz ext.) 120 Îndiguire Maria II-2.23 MD &quot; Beltiug / Răteşti /Ghirişa 10000 2 1982 5 55 Răteşti, Ghirişa A.B.A. Someş - Tisa - - 121 Îndiguire Maria II-2.23 MS &quot; Beltiug / Răteşti /Giungi 10000 2 1982 5 55 Răteşti, Giungi A.B.A. Someş - Tisa - - 122 Îndiguire Valea Poştei necodific at MD &quot; Căpleni / Căpleni 525 3 1996 5 - Căpleni A.B.A. Someş - Tisa - - 123 Îndiguire Valea Poştei necodific at MS &quot; Căpleni / Căpleni 1600 3 1984 5 - Căpleni A.B.A. Someş - Tisa - - 124 Dig CP 92 canal CP 92 - MS,MD SM Foieni 2500 1.5 1988 - - - A.N.I.F. - - 125 Dig stg. Derivaţie Canal Derivatie - MS SM Urziceni 1715 2.5 1988 -- - Urziceni A.N.I.F. - - 126 Dig dr.Derivaţie Canal Derivatie - MD SM Urziceni 1720 2.5 1988 - - Urziceni A.N.I.F. - - 127 Amenajare complexă Craidorolţ - Vârşolţ L=44900 ml r. Crasna şi afl. L=34900 ml II-2 MD SJ Sărmăşag Măierişte Bobota 16400 1,5-2,0 1982 10 5% Sărmăşag Măierişte Bobota A.B.A. Someş - Tisa - - MS SJ Sărmăşag Măierişte Bobota 15800 1,5-2,0 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - v. Hordocuta - AM SJ - 600 1,5-2,0 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - v. Meja - MS SJ - 250 1,5-2,0 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - MD SJ - 300 1,5-2,0 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - v. Carastelec II-2.15 MS SJ - 500 1,5-2,0 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - 31 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) v. Zanicel II-2.18 MS SJ - 500 1,5-2,0 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - MD SJ - 550 1,5-2,0 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - v. Zalău şi afl. L=10000 ml II-2.17 MS SJ - 4100 1,0-1,5 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - MD SJ - 4000 1,0-1,5 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - v. Lescut II-2.17.5 AM SJ - 1900 1,0-1,5 1982 - - - A.B.A. Someş - Tisa - - 128 Amenajare r. Someş şi afluenţi la Jibou D1=3100 ml D2=3200 ml r. Someş II-1 MS SJ Jibou 5200 2,0-2,5 1982 10 D1=2% D2=1% Jibou A.B.A. Someş - Tisa - - v. Agrij II-1.49 MS SJ - 260 2,0-2,5 1982 10 D1=2% D2=1% - A.B.A. Someş - Tisa - - v. Apa Sărată II-1.50 MS,MD SJ Jibou 840 2,0-2,5 1982 D1=2% D2=1% Jibou A.B.A. Someş - Tisa - - 129 Regularizare r. Sălaj 1,5 km v. Sălaj II-1.60 MS,MD SJ Sălătig / Bulgari 368572 0,5-1,0 1982 10 10 % + 0,5 garda Bulgari A.B.A. Someş - Tisa - - MD SJ Cehu Silvaniei 600 0,5-1,0 1982 10 11 % + 0,5 garda Cehu Silvaniei A.B.A. Someş - Tisa - - 130 Diguri r. Crasna 5,2 km r. Crasna II-2 MS,MD SJ Crasna 4200 1,5 -2,0 1980 10 - Crasna A.B.A. Someş - Tisa - - v. Mortăuţa II-2.7 MD SJ Crasna 1000 1,5 -2,0 1980 10 - Crasna A.B.A. Someş - Tisa - - 131 Apărare împotriva inundaţiilor a platformei industriale Zalău, r. Mâţei p. Mâţei II-2.17.1 MD SJ Zalău 1300 2.0 1982 10 1% Zalău A.B.A. Someş - Tisa - - 132 Dig de ap. Derivaţia Barcău - ac. Vârşolţ r. Barcău III- 1.44.33 MS,MD SJ Nuşfalău 1500 2,0-2,5 1993 10 5% Nusfalau A.B.A. Someş - Tisa - - 133 Regularizare p. Râturilor la Cehu Silvaniei v. Râturilor II-1.60.3 MS SJ Cehu Silvaniei 950 0,5-1,0 1986 10 5% Cehu Silvaniei A.B.A. Someş - Tisa - - MD SJ Cehu Silvaniei 1020 0,5-1,0 1986 5% Cehu Silvaniei A.B.A. Someş - Tisa - - 134 Acumulare Vârşolţ dig interfluviu, dig de remu r. Crasna II-2 MD SJ Crasna 2100 2,0-2,5 1979 10 1% Crasna A.B.A. Someş - Tisa - - MD SJ Crasna 800 2,0-2,5 1979 10 1% Crasna A.B.A. Someş - Tisa - - 135 Îndiguire Lăpuş la remetea Chioarului Lăpuş II-1.66 MS MM Remetea Chioarului, Sacalaseni, Coltau, Recea 16600 2 1973 5 660 Remetea Chioarului, Culcea, Sacalaseni, Catalina, Lapuşel A.B.A. Someş - Tisa - - Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 32 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 136 Îndiguire Dobric la Târgu Lăpuş Dobric II-1.66 MD MM Targu Lapuş 3800 1 1974 5 - Dumbrava, Borcut, Razoare A.B.A. Someş - Tisa - - 137 Îndiguire Dobric la Târgu Lăpuş Dobric II-1.66.10 MS MM Targu Lapuş 2800 1 1975 5 - Targu Lapuş A.B.A. Someş - Tisa - - 138 Îndiguire Lăpuş la Târgu Lăpuş Lăpuş II-1.66 MD MM Targu Lapuş 590 3 1976 5 - Targu Lapuş Primăria Târgu Lapuş - - 139 Îndiguire Lăpuş la Târgu Lăpuş Lăpuş II-1.66 MS MM Targu Lapuş 500 1 1976 5 - Targu Lapuş Primăria Târgu Lapuş - - 140 Îndiguire r. Sălaj la Salsig V. Sălaj II-1.60 MS MM Sălsig 1750 3 1981 5 185 Sălsig A.B.A. Someş - Tisa - - 141 Îndiguire r. Sălaj la Salsig V. Sălaj II-1.60 MD MM Sălsig 500 3 1981 5 185 Sălsig A.B.A. Someş - Tisa - - 142 Îndiguire r. Vişeu la Vişeu de Sus (Vişeu de Mijloc) Vişeu I-1.1 MS MM Vişeu de Sus 1750 2 1984 5 480 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 143 Îndiguire r. Vişeu la Vişeu de Jos Vişeu I-1.1 MS,MD MM Vişeu de Jos 1700 2 1984 5 480 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 144 Îndiguire r. Vişeu la Leordina Vişeu I-1.1 MS MM Leordina 1550 1.2 1984 5 690 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 145 Îndiguire r. Vişeu la Petrova Vişeu I.1.1 MS MM Petrova 2850 2 1984 5 - 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 146 Îndiguire r. Vişeu la Vişeu de Sus (Vişeu de Est) Vişeu I-1.1 MD MM Vişeu de Sus 600 2.5 1981 5 480 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 147 Îndiguire r. Vişeu la Petrova Vişeu I-1.1 MS MM Petrova 285 2.4 1981 5 690 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 148 Amenajare rau Viseu în zona Petrova -Leordina - V. Vişeului - zona Petrova Vişeu I-1.1 MS MM Petrova 1005 2 2004 5 690 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 149 Îndiguire r. Vişeu laPetrova Vişeu I-1.1 MS MM Petrova 1290 3 2012 5 690 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 150 Îndiguire r. Vişeu la Valea Vişeului Vişeu I-1.1 MS MM Leordina 550 3.5 2009 5 690 - A.B.A. Someş - Tisa - - 151 Amenajare r. Vişeu în zona Petrova -Leordina - V. Vişeului - OB zona V. Vişeului Vişeu I-1.1 MS MM Petrova 550 2 2009 5 690 1 A.B.A. Someş - Tisa - - 152 Îndiguire r. Iza la Bogdan Voda Iza I-1.2 MD MM Bogdan Voda 1400 2 1983 5 330 Bogdan Voda A.B.A. Someş - Tisa - - 153 Îndiguire r. Iza la Bârsana Iza I-1.2 MD MM Bârsana 750 2 1989 5 540 Bârsana A.B.A. Someş - Tisa - - 154 Îndiguire r. Iza la Rozavlea Iza I-1.2 MD MM Rozavlea 2100 2 1990 5 330 Rozavlea A.B.A. Someş - Tisa - - 33 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / Localitate Lungime (m)* Inalţime medie (m)* P.I.F. Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depaşire p c ^ Qcalcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune interna / alunecare taluz (surpare) 155 Îndiguire r. Iza la Sighetu Marmaţiei Iza I-1.2 MS MM Sighetu Marmaţiei 2000 1.5 1990 5 - Sighetu Marmaţiei A.B.A. Someş - Tisa - - 156 Îndiguire r. Iza la Onceşti Năneşti Iza I-1.2 MD MM Onceşti 3050 1.7 1989 5 540 Onceşti A.B.A. Someş - Tisa - - 157 Îndiguire r. Iza la Bârsana (între poduri) Iza I-1.2 MD MM Bârsana 1100 2 1970 5 540 Bârsana A.B.A. Someş - Tisa - - 158 Îndiguire r. Iza la Sighetu Marmaţiei Iza I-1.2 MD MM Sighetu Marmaţiei 3050 1.8 1943 5 - Sighetu Marmaţiei A.B.A. Someş - Tisa - - 159 Îndiguire r. Iza la Bârsana Iza I-1.2 MD MM Bârsana 1300 2 1989 5 540 Bârsana A.B.A. Someş - Tisa - - 160 Îndiguire r. Iza la Rozavlea Iza I-1.2 MD MM Rozavlea 925 2 2004 5 330 Rozavlea A.B.A. Someş - Tisa - - 161 Îndiguire r. Tisa la Sighetu Marmaţiei Tisa I-1 MS MM Sighetu Marmaţiei 4900 3 1964 1 1645 Sighetu Marmaţiei A.B.A. Someş - Tisa - - 162 L.I. 6501/2 SJ Barcău MD - Boghiş Barcău(3) III- 1.44.33 MS Sălaj Boghiş 800,00 2,50 02.22.19 59 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - 163 L.I. 6501/1 SJ MD Barcău Boghiş Pr. Barcău(3) III- 1.44.33 MD Sălaj Boghiş 700,00 2,50 07.03.19 95 5 - - A.B.A. Someş - Tisa - - Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 34 35 Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1o 11 1 Fântânele Someşul Cald II-1.31 CJ 92 AM 213 250.42 37.42(bat. 2007) HVR Hidroelectrica S.A. 2 Tarniţa Someşul Cald II-1.31 CJ 97 A 70.3 77.4 7.1(bat.20 07) A,H,V,R Hidroelectrica S.A. 3 Someşul Cald Someşul Cald II-1.31 CJ 34 G 7,47 9,53 2.07(bat.2 006) A,H,V,R Hidroelectrica S.A. 4 Someş Rece I Someş Rece II-1.31.9 CJ 43.5 A 0.73 1.03 0.3 H Hidroelectrica S.A. 5 Floreşti II Someş Mic II-1.31 CJ 13 G+AM 0.89 1.87 0.98(bat.2 006) H Hidroelectrica S.A. 6 Gilău Someş Mic II-1.31 CJ 23 G+AM 2.44 3525 1.085(bat. 2011) A,H, A.B.A. Someş - Tisa 7 Mănăştur Someş Mic II-1.31 CJ 6.42(exp. 2012) SBB 0.01 0.01 0 H A.B.A. Someş - Tisa 8 Aruncuta Suatu II-1.31.23.1 CJ 3.33(exp. 2006) PM 0.110 0.241 0.131 P S.C. AQUA FISHProduction S.R.L. 9 Mica Someş Mare II-1 CJ 3 SBB 0.75 0.75 0 A S.C. M.H.P.P. Energy Someş S.R.L. Braşov 10 Berchieşu Suatu II-1.31.23.1 CJ 3.21 PM 0.15 0.33 0.18 P S.C. AQUA FISHProduction S.R.L. 11 Câmpeneşti Feiurdeni II-1.31.20 CJ 8.5 PM 1.65 3.2 1.55 P,A Primăria Apahida 12 Catina V. Fizeş II-1.31.28 CJ 4.00(exp. 2009) PM 0.86 2.36 1.5 P S.C. GRPL -S.C. Piscicola Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 13 Chiejd I V. Chiejd II-1.31.32.1 CJ 3.00(exp. 2008) PO 0.012 0.020 0.008 A S.C. Metalispas Dej 14 Chiejd II V. Chiejd II-1.31.32.1 CJ 2.3 PO 0.01 0.018 0.008 A,P Dragos Ionel 15 Chiejd III V. Chiejd II-1.31.32.1 CJ 1.70(exp. 2008) PO 0.004 0.006 0.002 A,P Ursu StefanTarnovan, Georgiu 16 Chinteni V. Chinteni II-1.31.15 CJ 2 PA 0.112 0.243 0.131 A,P Primaria Chinteni 17 Geaca I V. Fizeş II-1.31.28 CJ 2.25(exp. 2007) PM 0.37 0.59 0.22 P S.C. GRPL Piscicola 18 Geaca II V. Fizeş II-1.31.28 CJ 3; 2.30(exp. 2007) PM 0.27 0.52 0.25 P S.C. GRPL Piscicola 19 Geaca III V. Fizeş II-1.31.28 CJ 3.90(exp. 2007) PM 0.23 0.43 0.20 P S.C. CIM ServiceSPED S.R.L. Cluj 20 Rosieni V. Fizeş II-1.31.28 CJ 4,70 PM 0.24 0.53 0.29 P S.C. GEMATO Prod S.R.L. 21 Sfântu Florian V. Fizeş II-1.31.28 CJ 2.4 PO 0.45 0.45 0 P Fed Nat a Pompierilor 22 Nasal V. Suciuas II-1.31.28.7 CJ 4.78(exp. 2007) PM 0.315 0.546 0.231 P S.C. ACVA MC Nasal S.R.L. 23 Sântejude V.Sicu II-1.31.28.8 CJ 3.40(exp. 2007) PM 0.48 1.31 0.83 P S.C. GRPL Piscicola 24 Santejude II Borzas V.Sicu II-1.31.28.8 CJ 3.50(exp. 2014) PM 0.49 1.59 1.1 P S.C. DermatinConstruct S.R.L. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 36 Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 25 Sucutard I V. Fizeş II-1.31.28 CJ 2.80(exp. 2007) PM 0.44 0.96 0.52 P S.C. CIM ServiceSPED S.R.L. Cluj 26 Sucutard II V. Fizeş II-1.31.28 CJ 2.50(exp. 2007) PM 0.57 1.06 0.49 P S.C. GRPL Piscicola 27 Taga Mare V. Fizeş II-1.31.28 CJ 3.90(exp. 2007) PM 1.31 3.54 2.23 P S.C. CIM ServiceSPED S.R.L. Cluj 28 Taga Mica V. Fizeş II-1.31.28 CJ 3.50(exp. 2007) PM 0.2 0.33 0.13 P S.C. GRPL Piscicola 29 Tau Popii V. Fizeş II-1.31.28 CJ 2.60(exp. 2007) PM 0.57 1.03 0.46 P S.C. GRPL Piscicola 30 Manastirea Someş Mic II-1.31 CJ 4.5 SBB 0.5 0.5 0 H S.C. Three Pharm S.R.L.Targu Mureş 31 Colibiţa Bistriţa II-1.24.4 BN 92 AM 69.333(bat. 2008) 94.282 24.949 A,H,V Statul român 32 Anieş Anieş II-1.6 BN 9.50 G 0.01 0.01 0 H S.C. AQUABIS S.A. 33 Beclean / Săsarm - Baraj Priză A.A. Someşul Mare II-1 BN 5.20(exp. 2013) SBB SBB 0.201 0.201 A Consiliul Local Beclean 34 Bistriţa - Baraj Priză A.A. Bistriţa II-1.24.4 BN 11.10 SBB 0.007 0.008 0.001 A S.C. AQUABIS S.A. Bistriţa 35 Bistriţa - CHEMP Bistriţa II-1.24.4 BN 3.80 SBB 0.165 0.165 0 H S.C. MINERAL OIL S.R.L.Braşov 36 Brăteni V. Brăteni II-1.26.6.4.3 BN 2.50 PM 0.242 0.318 0.076 P,R PrimăriaSânmihaiu de Câmpie 37 Bolovanu MHC Budac II-1.24.3 BN 12.60 G 0.018 0.022 0.004 H S.C. MINERAL OIL S.R.L.Braşov 37 Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 38 Budurleni 1 V. Archiud II-1.24.6.2 BN 5.50 PM 0.720 1.45 0.730 P S.C. Bistriţa S.A. Bistriţa 39 Budurleni II V. Archiud II-1.24.6.2 BN 4.50 PM 0.680 0.925 0.245 P S.C. Bistriţa S.A. Bistriţa 40 Budurleni III V. Archiud II-1.24.6.2 BN 3.50 PM 0.520 0.875 0.355 P S.C. Bistriţa S.A. Bistriţa 41 Budac 1 MHC Budac II-1.24.3 BN 3.50 SBB 0.01 0.01 0 H S.C. MINERAL OIL S.R.L.Braşov 42 Manic V. Apatiu II-1.25.1 BN 3.70 PM 0.225 0.32 0.095 P,R SC Interpescarex SRLManic 43 Pr. Barg - Baraj Priza Bistriţa II-1.24.4 BN 4.63 SBB 0.1 0.1 0 Obiectiv nerecunoscut 44 Rebra -Baraj Priza Rebra II-1.15 Bn 2.80 SBB 0.01 0.01 0 A Consiliul Local Nasaud 45 Straja-Prag priza captare Bârgău II-1.24.4.7 BN 8.00 - - - - H Hidroelectrica S.A., Sucursala Hidrocentrale Cluj 46 Strugureni V. Apatiu II-1.25.1 BN 3.75 PM 0.189 0.224 0.035 P,R S.C. Interpescarex S.R.L. Manic 47 Calineşti Oaş Tur I-1.11 SM 16 PM 8434 26847 18413 V,I,H,P A.B.A. Someş - Tisa 48 Hodişa V. Hodisa II-2.23.2 SM 5 PM 0.282 0,348 0.066 V,I A.B.A. Someş - Tisa 49 Barcolta p. Mihai afl.Talna I-1.11.3 SM 5 Po 0,045 0,08 0,035 X,A Dir. Silv SM 50 Chilia V. Lupului II-1.75a.2.1 SM 5 PM 0,009 0,012 0,003 P,X,A Dir. Silv SM 51 Crucisor Raduri p. Raduriafl. V. Vinului II-1.74 SM 5 PO PM 0,015 0.021 0,028 0,013 0.007 X,A Dir. Silv SM Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 38 Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 52 Sălătruc afl. V. Rea I-1.11.2 SM 2,5 PO 0.01 0,01 0 P,X,A Dir. Silv SM 53 Mujdeni V. Scaldatului I-1.11.3 SM 8 PM 0.09 0,210 0,12 P,R A.N.I.F. SM 54 Oteloaia p. Oteloaiaafl. Homorod Vechi (cod inexistent) II-1.7.7 II-1.77 SM 7 PM 0,08 0,094 0,014 I,P,V A.N.I.F. SM 55 Sai afl. Morii II-1.75 SM 6 Po 0,065 0.092 0,027 I S.C. Agropod 56 V. Mariei I V.Mariei afl.Tur(cod r. Tur) I-1.11 SM 2,5 PM 0,0162 0,028 0,0118 R,X Pf. Salajean 57 V. Mariei II V. Mariei afl.Tur(cod r. Tur) I-1.11 SM 2,5 PM 0,011 0,028 0,017 R,X Prim. Negresti 58 Halmeu Vii afl. Egher I-.11.5.1 SM 13,0 G 0.01 - I,A S.C.Bela Cons 59 Medişa Medişa II-1.75a.2.2 SM 6 PO 0,17 0.38 0,21 I,V Scos 60 Iegherişte V. Barbatocafl. V. Vinului II-1.74 SM 6 PO PM 0,014 0,015 0,001 P P.F. Andretca 61 Oraşu Nou nep.afl. V. Muntelui I-1.2.11 SM 2,5 PO 0,003 0,007 0,004 P,R P.F. |ovacs 62 Baraj Vârşolţ r. Crasna II-2 SJ 14 PM 16.070 39.388 23.318 (bat.2002) A,V,P A.B.A. Someş - Tisa 63 Baraj Sălăţig V. Mineu II-1.60.1 SJ 10.80 PM 0.660 3.7 3.04 V,P A.B.A. Someş - Tisa 64 Baraj Bodia} V. Agrij II-1.49 SJ 11 PO 0.02 0.025 0.005 P,R P.F. Constantin Longodor 39 Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 65 Baraj Ortelec* afl. V. Ortelec II-1.49.6 SJ 2.5 PO 0.003 0.010 0.007 X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 66 BarajCehu Silvaniei* torent afl. V. Cioara II-1.60.2 SJ 3 0.002 0.007 0.005 X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 67 Baraj Lehel* Torentafl. Sălaj II-1.60 SJ 3 PO 0.0025 0.0075 0.005 X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 68 Baraj Peceiu* V. Pecei,afl. Ban II-2.5 SJ 2.5 PO 0.002 0.006 0.004 X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 69 Baraj Meseşeniide Jos* torent afl.Coliţca II-2.9 SJ 3.5 PO 0.010 0.026 0.016 X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 70 Baraj Ferma 3 Brant (6 baraje)* torent afl. Bic II-2.11 SJ 4.00/3.5/4 .8/6.4/2.8/ 2.0 PO 0.004/0.003 8/0.004/0.0 20/0.0029/0 .003 68000 - V,P S.C. Brant S.R.L.Şimleu Silvaniei 71 Baraj Carastelec I* V. Carastelec II-2.15 SJ 5.0 PO 0.0005 0.0092 0.0087 V,X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 72 Baraj Carastelec II* V. Carastelec II-2.15 SJ 4.1 PO, AA 0.0075 0.01 0.0025 V,X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 73 Baraj Noghey* torent,afl. Zalău II-2.17 SJ 4 PO 0.0084 0.016 0.0076 X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 74 Baraj Borla* V. B orlaafl. Zalău II-2.17 SJ 6 PO 0.0255 0.05 0.0245 V,I,X A.N.I.F. - Suc. Sălaj 75 Baraj Meseş* V. Zalău Meseşafl. Zalău II-2.17 SJ 7.5 PM 0.031 0.075 0.044 - A.N.I.F. - Suc. Sălaj 76 Baraj Şamşud* V. Samsudafl. V. Maja necodificat II-2.20 SJ 4 PO 0.0075 0.0145 0.0070 V,X A.N.I.F. - Suc. Sălaj Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 40 Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 77 Bodi Ferneziu pr. Vicleanu Mare, afl. Firiza II-1.66.19.2 MM 15 PM - 0.110 - R Primăria mun. Baia Mare,Ocolul SilvicMunicipal Baia Mare 78 Nistru curs necodificat,a fl. al V. Nistru II-1.67 MM 5.00 G - 0.074 - P,R Primăria Tăuţii Măgherăuş 79 Stur p. Stur, afl. Firiza II-1.66.19.2 MM 14.00 G - 0.007 - H Hidroelectrica S.A., Sucursala Hidrocentrale Cluj 80 Arieşel - Balta Două Veveriţe r. Arieş II-1.65 MM 3.00 PM 0.09 0.154 0.064 P,R Primăria comunei Recea 81 Dobricel pr. Dobricel II-1.66.10.2 MM 9.6 PM 0.145 0.185 0.04 R Primăria Târgu Lăpuş 82 Lighet pr. Nireş (Dobricel) II-1.66.8 MM 9.4 PM 0.059 0.075 0.016 P, R Direcţia Silvică Maramureş Ocolul Silvic Târgu Lăpuş 83 Bodi Mogoşa Vale locală,afl. al r. Săsar II-1.66.19 MM 8.00 PM - 0.200 - R Primăria Baia Sprie 84 Bodi Mogoşa II Valea Mogoşa II-1.66.19 MM 2.00 PO 0.001 0.001 0 P,R Primăria Baia Sprie 85 Bodi Mogoşa III Valea Mogoşa II-1.66.19 MM 2.00 PO 0.001 0.002 0.001 P,R Primăria Baia Sprie 86 Răchitişa Satulung pr. Răchitişa II-1.63 MM 5.7 PM 0.041 0.101 0.06 X Primăria com. Săcălăşeni 41 Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Înaltime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 87 Strâmtori - Firiza Firiza II-1.66.19.2 MM 51.5 C 15.77 17.52 1.75 110 mc/sec Alimentare cu apă brută şiproducere energie electrica 88 Berdu Firiza II-1.66.19.2 MM 14.5 AM 0.120 0.145 0.025 110 mc/sec Alimentare cu apă brută şiproducere energie electrica 89 Boghiş - Priză Barcău III-1.44.33 SJ 5 G 0,065 0,230 0,165 A A.B.A. Someş - Tisa Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 42 * Tip baraj* ** Folosinţe A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) V - apărarea împotriva inundaţiilor G Baraj de beton de greutate I - irigaţii C Baraj de beton cu contraforţi H - hidroenergie AA Baraj din anrocamante etanşat cu argile P - piscicultura AM Baraj din anrocamante etanşat cu mască amonte A - alimentări cu apă PO Baraj de pământ omogen R - agrement (recreere) PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin) X - alte folosinţe care nu se încadrează în tipurile menţionate PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu SS Stavilar cu stavile de suprafaţă SBB Stavilar cu baraj de închidere din beton SBML Stavilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., T.M.K., alţi deţinători) grupate pe subbazine Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări nepermanente Nr.crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Tip baraj* Înăltâţime baraj (m) Volum total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinător o 1 2 3 4 5 6 7 8 1 V. Vinului p. Rodina II-1.71 SM PO 7,9 1.7 (1%+20%) exp.2004 A.B.A. Someş - Tisa 2 Crucisor III V. Vinului II-1.74 SM PO 7,0 1.13 exp.2004 A.B.A. Someş - Tisa 3 Dada v. Dada afl. Valea Muntelui I-1.11.3.5 SM PO 6,3 0.155 exp.2013 A.B.A. Someş - Tisa 4 Turt Hodos p. Turt-Hodos I-1.11.4.2 SM PO 2,5 0.226 exp.2013 A.B.A. Someş - Tisa 5 Tamaseni p. Hodos afl.Tur I-1.10.5.1 SM PO 4,7 0.43 exp.2013 A.B.A. Someş - Tisa 6 Bucovita v.Bucovita afl.Tur I-1.11 SM PM 9,0 0.283 exp.2013 A.N.I.F. 7 Faget Faget afl.Tur I-1.11 SM PM 7.50 0.293 exp.2013 A.N.I.F. 8 Prilog v. Prilog afl.Talna I-11.3 SM PM 6 0.046 exp.2013 A.N.I.F. 9 Ac. nep. Cuceu v. Apa Sărată II-1.50 Salaj PO 10.0 0.7 exp.2012 A.B.A. Someş - Tisa Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., T.M.K., alţi deţinători) grupate pe subbazine Tip baraj * PO Baraj de pământ omogen PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin) PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu 43 SS Stăvilar cu stavile de suprafaţă Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 44 Tabel 2 - 5 Poldere Nr.crt Denumire polder Râul Cod cadastral Judeţ Comuna / localitate Tip dig (lateral, de contur) Lungime (m) Înaltime dig (m) Suprafaţa totală polder (ha) Volum Total (volum atenuare) (mii.m 3 ) Deţinător polder o 1 2 3 4 5 6 7 8 1o 11 12 1 Moftin r. Crasna II-2 S.M. Com.Moftin/Ghilvaci lateral 7596 3,50 294,00 Total 5686(2052 comp.I+3634 comp.II) A.B.A. Someş - Tisa 2 Supur r. Crasna II-2 S.M. Com.Supur/Supuru de Jos contur Total 5943 (1351+1807+2785) 5,00 134,23 5880 A.B.A. Someş - Tisa 3 Săcălăşeni v. Culcea, afl. al r. Lăpuş II-1.66 MM Com. Săcălăşeni contur 1050 3,45 9,30 133 A.N.I.F. - Filiala Maramureş 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situaţiilor de Urgenţă se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situatiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră&quot;. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: • previziunea şi prevenirea; • prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; • respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; • asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; • cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; • transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; • continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; • operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: • avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; • declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; • punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; • intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; • acordarea de ajutoare de urgenţă; • instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; • solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; • acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; • alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu ”Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră” , aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 Art. 7. - ”Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, şi Centrul operaţional judeţean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale”. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populaţiei în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Someş - Tisa permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu există. O situaţie detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populaţiei la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; se regăseşte la adresa : http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la %20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Sistemul informaţional hidrometeorologic Conform definiţiei din „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare bazinale, în vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul spaţiului hidrografic Someş - Tisa, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la: • Instituţiile Meteorologice şi Hidrologice de la care se declanşează primele informaţii / avertizări meteorologice şi hidrologice; • Instituţiile şi Ministerele de la nivel naţional cu funcţii de sprijin importante în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Unităţile Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt prezentate în Schema sinoptică în figura 2 - 7, informaţiile privind evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. + I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. + populaţie), de la aceştia din urmă reîntorcandu-se informaţiile privind evoluţia în teren a acestor fenomene. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 48 Figura 2 - 7 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Someş - Tisa Structura şi funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, şi anume, de jos în sus: • Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice şi de calitate a datelor sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene). La nivelul A.B.A. Someş - Tisa există o reţea de 101 staţii hidrometrice amplasate generalizat pe întreg spaţiul hidrografic Someş - Tisa, acestea transmiţînd datele necesare pentru diagnoză şi prognoză (temperatură aer, temperatură apă, precipitaţii solide / lichide, nivel, debit, echivalent în apă al stratului de zăpadă), precum şi orice altă apariţie a unor fenomene hidro-meteorlogice periculoase către unităţile colectoare conform fluxului informaţional; • Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial / judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă; la nivelul spaţiului hidrografic Someş - Tisa, datele hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) se colectează la nivelul celor 6 staţiilor hidrologice Sighetul Marmaţiei, Baia Mare, Bistriţa, Cluj - Napoca, Satu Mare, Zalău, acestea având atribuţiuni de prelucrare primară a datelor şi transmiterea lor către nivelul de decizie superior - serviciul P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) A.B.A. Someş - Tisa; • Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Serviciile de prognoză Bazinale coordonează la nivel bazinal activitatea tuturor staţiilor hidrometrice, staţiilor hidrologice, colectând, validând şi transmiţând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrele de prognoză bazinale care se identifică la nivelul Administraţiilor Bazinale cu Serviciile P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) împreună cu biroul Dispecerat identifică şi declanşează, când este cazul, stare de alertă hidrologică la bazinele / subbazinele hidrografice, informând conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa de intrarea în starea de alertă hidrologică; în situaţia de alertă hidrologică dispune toate măsurile necesare obţinerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările şi prognozele elaborate; • Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul I.N.H.G.A. şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, şi Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor - Direcţia Generală Ape (Direcţia Managementului Riscului la Inundaţii şi Siguranţa Barajelor) unde se colectează toate datele / 1 informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă. Prin acest sistem sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul 1, nivelul de coordonare şi control, permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile 2 şi 3 concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea calităţii datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente - tip, colapsuri etc. Ca regulă, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat de serviciile de dispecerat pentru gospodărirea apelor, care, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au de asemenea rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei administraţii bazinale de apă. Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informaţii şi date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună şi rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informaţional către Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; asigură următoarele funcţii: • Colectarea datelor şi informaţiilor; • Transmiterea datelor şi informaţiilor; • Procesarea datelor şi informaţiilor; • Stocarea datelor şi informaţiilor; • Diseminarea datelor şi informaţiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie . Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: • staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; • acumulări permanente şi nepermanente; • posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române&quot;; • prize de apă, aducţiuni, etc; la care se adaugă: • date furnizate din reţeaua A.N.M.: o de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; o prognoze şi avertizări meteorologice; o hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele SIMIN; • date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: o prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; o detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţă spaţiului hidrografic Someş - Tisa, provin de la: • 5 radare meteorologice: Vf. Ignis (de lângă Baia Mare), Tarnaveni / Bobohalma, Oradea, Timişoara, Iaşi; Timişoara şi Iaşi acoperă foarte puţin bazinul; Informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat SIMIN; • 101 staţii hidrometrice ale A.B.A. Someş - Tisa; • 49 staţii pluviometrice ale A.B.A. Someş - Tisa; • 14 staţii meteorologice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M.; • 6 staţii pluviometrice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M.; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Someş - Tisa şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situaţia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: • S.G.A. Cluj realizeaza monitorizarea prin: o 17 staţii hidrometrice din care 12 sunt automatizate; o 16 staţii pluviometrice din care 12 sunt automatizate; o 5 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; o 1 staţie pluviometrica a C.M.R. / A.N.M.; • S.G.A. Bistriţa - Năsăud realizeaza monitorizarea prin: o 26 staţii hidrometrice din care 15 sunt automatizate; o 9 staţii pluviometrice din care 5 sunt automatizate; o 1 staţie meteorologică a C.M.R. / A.N.M.; o 2 staţii pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.; • S.G.A. Maramureş realizeaza monitorizarea prin: o 31 staţii hidrometrice din care 28 sunt automatizate; o 6 staţii pluviometrice din care 4 sunt automatizate; o 5 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; • S.G.A. Salaj realizeaza monitorizarea prin: o 8 staţii hidrometrice din care 7 sunt automatizate; o 13 staţii pluviometrice din care 9 sunt automatizate; o 1 staţie meteorologică a C.M.R. / A.N.M.; o 2 staţii pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.; • S.G.A. Satu Mare realizează monitorizarea prin: o 19 staţii hidrometrice din care 16 sunt automatizate; o 5 staţii pluviometrice din care 2 sunt automatizate; o 2 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; o 1 staţie pluviometrică a C.M.R. / A.N.M. La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa, reţeaua de monitorizare a datelor hidrologice este constituită 101 staţii hidrometrice din care 79 sunt staţii automate. De altfel, există 59 staţii pluviometrice în cadrul A.B.A. Someş - Tisa din care: 15 staţii sunt neautomatizate (transmit hidrometri angajaţi precipitaţiile), 33 staţii sunt şi cu personal şi automatizate, 11 staţii sunt exclusiv automate. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) cuprinde şi informaţiile provenite de la acumulările, derivaţiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Someş - Tisa concentrarea informaţiilor făcându- se la nivelul 2 de decizie. Transmisia&#160; datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin: • reţeaua de radiocomunicaţie; • reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; • reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; • reţeaua VPN dintre Administraţiile Bazinale de Apă şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;. Procesarea datelor şi informaţiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Someş - Tisa). La nivelul serviciilor P.B.H.H. şi Dispecerat se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane. Stocarea datelor şi informaţiilor - se face la nivelurile de decizie 3 (Staţii hidrologice) şi 2 (A.B.A. Someş - Tisa), aceste informaţii constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. şi A.B.A. Someş - Tisa. Trebuie menţionat faptul că pe perioada producerii situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, informaţiile primite sunt considerate informaţii primare, după terminarea fenomenului realizându-se măsurători suplimentare privind reconstituirea undelor de viitură, aceste informaţii fiind cele validate, oficiale, care vor intra în baza de date a A.B.A. Someş - Tisa. Diseminarea datelor şi informaţiilor În prima fază, toate informaţiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la staţiile de măsură ale A.B.A. Someş - Tisa sunt transmise pentru informare conform fluxului informaţional operativ decizional către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate din cadrul A.B.A. Someş - Tisa (Serviciul P.B.H.H. şi Dispecerat), avându-se în vedere precipitaţiile înregistrate şi cele prognozate, situaţia hidologică actuală, informaţiile sunt diseminate şi în final sunt realizate prognozele / avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituţiilor judeţene şi locale implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Structurile de intervenţie sunt compuse din: • Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite, la nivel de judeţe, şi formaţiile de intervenţie operativă (personal şi utilaje); • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, cu personal specializat în intervenţii pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă care au fost constituite la nivel local Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (personal şi utilaje minime de intervenţie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 - „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene metorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii la nivel judeţean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 2.3. Istoricul inundaţiilor Dintre cele mai cunoscute inundaţii, se menţionează cele din anii 1970, 1974, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981, 1989, 1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2006 şi 2008. În anul 1970 inundaţiile s-au datorat ploilor abundente de durată, ce au depăşit pragurile critice, provocând revărsarea majorităţii râurilor din spaţiul hidrografic Someş - Tisa. În luna mai s-a produs o viitura în bazinele hidrografice ale Tisei, Someş, (cu probabilităţi de depăşire a debitelor maxime anuale cuprinse între 1% şi 2%) iar în luna iunie în bazinele hidrografice Crasna. În anul 1974 în perioada iunie - iulie inundaţiile s-au produs datorită precipitaţiilor care au depăşit cu mult media precipitaţiilor anuale în bazinele hidrografice Tur, Someş, Crasna, Vişeu. În anul 1980 inundaţiile s-au datorat căderii repetate pe un sol saturat de apă de precipitaţii care au depăşit pragurile critice, depăsindu-se cotele de apărare pe majoritatea cursurilor de apă din spaţiul hidrografic. Pe râurile Almaş, Crasna, Agrij, Sălaj, Budac, Zalău, Olpret, Iza şi Batarci s-au depăşit de 2 - 3 ori cotele de pericol. Pe râul Tur cota de pericol a fost depăşită de 4 ori. Cele mai importante viituri s-au produs în luna iulie cand la staţia meteorologică Sighet s-au înregistrat 178,6 l/mp, la Ocna Şugatag 158,6 l/mp, 146,5 la postul pluviometric Negreşti Oaş, 137,5 l/mp la postul pluviometric Vama şi 116,9 la postul pluviometric Turulung. Pe cursurile inferioare, datorită pantei mici viiturile au durat până la 7 zile (râul Tur). Un rol deosebit în apărarea împotriva inundaţiilor l-au avut lacurile de acumulare care au limitat producerea de pagube prin atenuarea undelor de viitura. În anul 1981 inundaţiile s-au datorat precipitaţiilor şi topirii zăpezilor (în trim. I) şi scurgerilor de pe versanţi, provocând pe majoritatea cursurilor de apă din bazin creşteri de niveluri care au depăşit cotele de aparare. Viiturile au avut urmatoarele asigurari: 4% la staţia hidrometrică Beclean pe râul Someşul Mare, 5% la staţia hidrometrică Sintereag pe râul Şieu, 7% la staţia hidrometrică Rastoci pe râul Someş, 8% la staţia hidrometrică Bistra pe râul Vişeu, 8% la staţia hidrometrică Lăpuşel pe râul Lapuş, 10% la staţia hidrometrică Hida pe râul Almaş, 11% la staţia hidrometrică Salatiu pe râul Someşul Mic. În anul 1995 inundaţiile s-au produs în luna decembrie datorită precipitaţiilor sub forma de ploaie şi topirea rapidă a zăpezii, favorizând apariţia undelor de viitura pe cursurilor de apă Someşul Mare şi afluenţi, Tisa şi afluenţi, Lapuş, Cavnic, Tur şi afluenţi. Probabilitatea de depăşire a debitelor maxime a fost cuprinsă între 5 - 30% pe râurile din Maramureş şi din bazinul hidrografic Someş. În anul 1998 inundaţiile produse în luna iunie şi în semestrul II al anului s-au datorat precipitaţiilor deosebit de abundente care au provocat scurgeri de pe versanţi. Viiturile au cuprins întregul teritoriu al spaţiului hidrografic, excepţie făcând bazinul râului Someşul Mic. Pe râul Crasna au fost depăşite cotele de pericol. În anul 2001 inundaţiile s-au produs datorită precipitaţiilor sub forma de ploaie şi topirea rapidă a zăpezii, precum şi a scurgerilor de pe versanţi, favorizând apariţia undelor de viitura. Fenomene hidrologice periculoase au avut loc pe aproape tot parcursul anului înregistrandu-se numeroase cazuri de viituri rapide cu debite mari care au determinat inundaţii cu efecte dezastruoase la nivel local. În luna martie - viituri pe râurile Vişeu, Iza, Ruscova, Firiza, cu debite cu probabilităţi de depăşire de 3 - 5% şi chiar de 1% pe râul Salcuta iar în luna noiembrie - viituri cu creşteri importante de debite, cu depăşiri ale cotelor de apărare pe râuri din Maramureş şi în bazinul hidrografic Someş. Judeţele cele mai afectate fiind: Bistriţa Năsaud, Sălaj, Cluj, Maramureş şi Satu Mare. În anul 2006, pe râul Ilişua, afluent al râului Someşul Mare, s-a produs o viitura rapidă în iunie. Durata totală a viiturii a fost de 34 de ore, iar debitul maxim de 212 m 3 /s (staţia hidrometrică Criseştii Ciceului). Aceasta a cauzat 13 pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale. În anul 2008 s-au înregistrat pagube majore datorită inundaţiilor produse în lunile: aprilie, mai, iulie (judeţ Maramureş) şi mai (judeţ Satu Mare). Cursurile de apă pe care s-au raportat pagube au fost urmatoarele: Tisa, Vişeu, Iza şi Mara din judeţul Maramureş la care se adaugă Valea Bârlogelor şi Lechincioara din judeţul Satu Mare. Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Tisa: • În general, debitele cele mai mari s-au înregistrat la viitura din 1970 la toate posturile hidrometrice de pe afluenţii râului Tisa. Probabilitate de depăşire a debitului maxim fiind de cca. 2%. • Duratele totală ale celor mai mari viituri din ultimii cca. 40 - 50 ani la posturile de pe afluenţi râului Tisa, variaza de la 24 ore (Huta Certeze pe râul Valea Rea în anul 1993 la o viitură cu un debit maxim corespunzator probabilităţii de depaşire de 5%) şi 360 ore (Călineşti Oaş pe râul Tur în anul 1998). Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Someş: • Viitura cea mai importanta din perioada 1965 - 2006 a fost ceea din luna mai a anului 1970 cand probabilităţile debitelor maxime au fost de cca. 1,5 - 2%. Valorile deosebite ale debitelor maxime din aceasta perioadă datorându-se şi unor coeficienţi de scurgere mari cauzaţi de o perioadă hidrologică excedentara îndelungată (ploi şi topiri de zapezi) la nivelul întregului bazin, începută înca din luna martie. • Datorită regimului temperaturilor şi a precipitaţiilor lichide şi solide care cad pe suprafaţa acestui spaţiu hidrografic, cele mai mari viituri care acopera procente semnificative ale suprafeţei bazinului, caracterizate, de debite şi volume maxime care au o probabilitate de depăşire :: 5% au de regulă o provenienţă mixtă: ploi şi topiri de zăpezi. Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Crasna: • Exceptând bazinul superior al râului Crasna (amonte staţia hidrometrică Crasna) la toate celelalte posturi hidrometrice de pe râul Crasna, debitele cele mai mari au fost înregistrate înaintea anului 1989 în deceniul 1970 - 1980. • Tendinţa generală de evoluţie a debitelor maxime este de scădere a acestora în perioada 1990 - 2006 faţă de perioda 1965 - 1989. În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 6, pentru spaţiul hidrografic Someş - Tisa, un istoric al evenimentelor de inundaţii, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundaţii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundaţii. Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în spaţiul hidrografic Someş - Tisa Unitate de management Nume eveniment Data producerii Durată (zile) Tisa mai 1970 10.05.1970 7 Iza mai 1970 12.05.1970 2 Vişeu mai 1970 12.05.1970 2 Sălaj mai 1970 10.05.1970 2 Someş mai 1970 11.05.1970 9 Lapuş mai 1970 10.05.1970 4 Tur mai 1970 10.05.1970 4 Crasna mai 1970 12.05.1970 4 Someş iunie 1974 12.06.1974 6 Sălaj iunie 1974 11.06.1974 7 Lapuş iunie1974 12.06.1974 2 Lapuş iunie 1974 25.06.1974 1 Vişeu iunie 1974 12.06.1974 2 Vişeu iulie 1974 20.07.1974 2 Administraţia Bazinală de Apă Iza iunie 1974 12.06.1974 2 Someş - Tisa Tisa iunie 1974 12.06.1974 2 Sălaj iulie 1980 21.07.1980 16 Someş martie 1981 11.03.1981 3 Lapuş martie 1981 11.03.1981 2 Vişeu martie 1981 12.03.1981 2 Iza martie 1981 12.03.1981 2 Tisa martie 1981 11.03.1981 2 Iza decembrie 1981 09.12.1981 1 Tisa decembrie 1981 09.12.1981 1 Lapuş decembrie 1981 13.12.1981 1 Tisa martie 1995 28.03.1995 1 Iza martie 1995 28.03.1995 1 Iza aprilie 1995 28.04.1995 1 Lapuş aprilie 1995 27.04.1995 2 Lapuş noiembrie 1995 17.11.1995 2 Unitate de management Nume eveniment Data producerii Durată (zile) Iza noiembrie 1995 17.11.1995 1 Tisa noiembrie 1995 17.11.1995 2 Vişeu noiembrie 1995 17.11.1995 2 Tisa decembrie 1995 23.12.1995 1 Vişeu decembrie 1995 23.12.1995 1 Iza decembrie 1995 23.12.1995 1 Someş decembrie 1995 23.12.1995 1 Lapuş decembrie 1995 23.12.1995 2 Vişeu aprilie 1998 11.04.1998 2 Someş iunie 1998 09.06.1998 1 Someş iunie 1998 20.06.1998 2 Vişeu iulie 1998 08.07.1998 1 Iza iulie 1998 08.07.1998 1 Lapuş iulie 1998 08.07.1998 1 Tisa noiembrie 1998 04.11.1998 1 Vişeu noiembrie 1998 04.11.1998 1 Iza noiembrie 1998 04.11.1998 1 Lapuş noiembrie 1998 04.11.1998 1 Crasna iunie 1998 12.06.1998 37 Someş ianuarie 1999 08.01.1999 2 Lapuş ianuarie 1999 08.01.1999 2 Vişeu ianuarie 1999 08.01.1999 2 Iza ianuarie 1999 08.01.1999 2 Tisa ianuarie 1999 08.01.1999 2 Vişeu iulie 1999 27.07.1999 1 Someş martie 2001 05.03.2001 3 Administraţia Bazinală de Apă Someş Mare martie 2001 03.03.2001 4 Someş - Tisa Someş Mic iunie 2001 18.06.2001 3 Someş Mic septembrie 2001 26.09.2001 2 Tisa martie 2001 03.03.2001 4 Ilisua iunie 2006 20.06.2006 1 Agrij iunie 2006 19.06.2006 2 Barcău iunie 2006 19.06.2006 2 Iza martie 2006 29.03.2006 2 Lapuş martie 2006 29.03.2006 2 Maja iunie 2006 20.06.2006 2 v. Kusal,Lelei, Nadisu iunie 2006 20.06.2006 2 Crasna iulie 2008 23.07.2008 3 Tisa iulie 2008 24.07.2008 4 Iza iulie 2008 24.07.2008 2 Lapuş mai 2008 20.05.2008 1 Lapuş iulie 2008 24.07.2008 2 Iza martie 2001 03.03.2001 2 Vişeu martie 2001 03.03.2001 3 Lapuş martie 2001 03.03.2001 2 Tur 2001 - Vişeu iulie 2008 24.07.2008 3 p.Lechincioara iunie 2008 18.06.2008 1 v. Maja iulie 2008 29.06.2008 5 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii Evenimentele semnificative de inundaţii selectate 1 în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii), aferente spaţiului hidrografic Someş - Tisa se prezintă în tabelul 2 - 7 respectiv în planşa nr. 4. Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Someş - Tisa Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Tisa - av. Loc. Bocicoiu Mare am. Loc. Teceu Mic A11, A21, A36, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Ruscova - av. Confl. Bardi A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970

Inundaţie r. Rona - sector loc. Rona de Sus A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Rona de Jos Inundaţie r. Tur - inclusiv afluenţi A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Someş - av. Confl. Şieu A11, A21, A38 Mai 1970 Inundaţie loc. Pinticu - r. Pintic A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundaţie loc. Ocna Dejului - r. Pârâul Ocnei A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundaţie loc. Şomcutu Mic - r. Olpret A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Sălaj - av. Loc. Oarţa de Jos A11, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Bârsău - av. Loc. Buciumi A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Lăpuş - av. Confl. Suciu A11, A15, A21, A31, A38 Mai 1970 Inundaţie loc. Copalnic-Mănăştur - r. Cavnic A11, A12, A15, A21, A31, A38 Mai 1970 Inundaţie loc. Baia Mare - r. Firiza A11, A12, A15, A21, A31, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Crasna - r. Ier A11, A13, A15, A21, A24, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Tisa - av. loc. Bocicoiu Mare am. A11, A21, A22, A36, A38 Martie 2001 loc. Teceu Mic

Inundaţie r. Vişeu - av. Confl. Ţâsla A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Iza - av. Loc. Săcel A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970

Inundaţie r. Vişeu - av. Confl. Vaser şi afl.

Inundaţie r. Ruscova - av. Confl. Bardi şi afl.
Repedea

A11, A12, A21, A31, A36, A38

Martie 2001

Vaser
A11, A12, A21, A22, A31, A36, A38

Martie 2001

A38

Inundaţie r. Iza - av. Confl. Boicu A11, A12, A21, A22, A31, A36,

Martie 2001

Inundaţie r. Mara - av. Loc. Deseşti şi afl.
Cosău

A11, A12, A21, A31, A36, A38

Martie 2001

Inundaţie loc. Gâlgău - r. Poiana

A11, A12, A21, A22, A24, A31, A38

Martie 2001

Inundaţie r. Someş - sector Loc. Şanţ Valea Luncii

A11, A21, A38 Martie 2001

Inundaţie loc. Hida - r. Almaş A11, A12, A21, A38 Martie 2001

1 Evenimentele istorice semnificative la inundaţii au fost selectate în baza criteriilor hidrologice şi a criteriilor privind efectele negative ale inundaţiilor asupra celor patru categorii de consecinţe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag şi analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.)

Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Lăpuş - av. Confl. Craica şi afl. Săsar, Firiza A11, A21, A36, A38 Martie 2001

Inundaţie r. Ilişua - av. Confl. Strâmba

A11, A12, A15, A21, A24, A31, A38

Iunie 2006

Inundaţie zona loc. Hereclean Bocşa - r. Zalău A11, A21, A38 Martie 2001

Inundaţie r. Vişeu - av. confl. Ţâsla A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

Inundaţie r. Tisa - av. Loc. Bocicoiu Mare A11, A21, A36, A38 Iulie 2008

Inundaţie r. Ţâsla - av. Confl. Secul şi afl.
Inundaţie r. Vaser - av. confl. Novăţ A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

Secul

Inundaţie r. Ruscova - av. confl. Bardi şi afl.
Repedea

A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008
Inundaţie r. Iza - av. Loc. Dragomireşti A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

Legenda:
A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A15 = Bararea artificială-Infrastructură de apărare; A21 = Depăşirea capacităţii de transport a albiei; AA24 = Blocare / Restricţionare; A22 = Depăşirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; AA31 = Flash Flood; A36 = Viitură cu transport mare de aluviuni; A38 = Viitura cu niveluri remarcabile.

2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Someş - Tisa au fost luate în considerare, într-o primă etapă , informaţiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017- 690.01.01 Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii (beneficiar - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Romane&quot;), şi anume: • zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor istorice extreme ; • evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi GIS, care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inundaJiilor istorice extreme ). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menţionat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundaţii şi, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O sinteză (analiză) a consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului comportă / prezintă anumite limite ; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk). Se menţionează că, într-o a&#160; doua&#160; etapă , delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea inundaţiiloristorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere-lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului naţional, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. (2oo9 - 2o1o) pentru realizarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al bazinului hidrografic Someş – Tisa, 2010-2013 Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză GIS semi-automată pe baza MDT-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa&#160; a&#160; treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice, pe baza: • normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcţiei şi clasa de importanţă a acestora, determinate pe baza valorii caselor inundate sau a numărului de locuitori afectaţi / evacuaţi precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul. • stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor : • potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; • evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfăşurătoare ) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ţine seama doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor. Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criteriu important de selecţie a A.P.S.F.R . Totuşi şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor ( expert judgement ). În tabelul 2 - 8 respectiv în planşa nr. 5, sunt prezentate zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate în cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa. Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Someş - Tisa Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) r. Tisa - av. loc. Bocicoiu Mare 49,6 r. Vişeu - av. confl. Ţâsla 62,6 r. Ţâsla - av. confl. Secul 8,4 r. Vaser - av. confl. Novăţ 12,0 r. Ruscova - av. confl. Bardi 20,1 r. Iza - av. loc. Săcel 67,4 r. Cosău - av. confl. Oanţa 17,8 r. Rona - sector loc. Rona de Sus Rona de Jos 8,1 r. Bătarci 7,7 r. Tarna Mare 10,9 r. Tur - av. loc. Negreşti-Oaş,inclusiv afluenţi 141,2 r. Lechincioara 11,3 r. Someş - av. loc. Şanţ, am. loc. Roşiori 287,1 r. Someş - av. loc. Roşiori 65,3 r. Ţibleş - av. loc. Suplai 24,7 r. Şieu 77,8 r. Dipşa - sector av. confl. Pinitic - confl. Chiraleş 25,9 r. Pintic - av. loc. Posmuş 11,1 r. Ilişua - av. confl. Strâmba 41,3 r. Someşul Mic - av. loc. Floreşti 94,9 r. Pârâul Ocnei - av. loc. Ocna Dejului 7,5 r. Olpret - av. loc. Bobîlna 17,7 r. Almaş - av. loc. Fildu de Jos 56,9 r. Sălaj - av. loc. Oarţa de Jos 16,1 r. Bârsău - av. confl. Ciont 19,7 r. Lăpuş - av. confl. Suciu 95,7 r. Dobric 8,6 r. Cavnic - av. loc. Copalnic-Mănăştur 13,0 r. Săsar - av. loc. Baia Sprie 20,6 r. Firiza- av. confl. Jidovaia 5,1 r. Homorod 22,2 r. Crasna - am. loc. Vârşolţ 27,5 r. Crasna - av. loc. Vârşolţ, am. loc. Acâş 61,9 r. Crasna - av. loc. Acâş, am. loc. Moftinu Mare 21,4 r. Crasna - av. loc. Moftinu Mare 23,1 r. Zalău - av. loc. Zalău 33,1 r. Maria 23,8 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii Hărţile de hazard la inundaţii oferă informaţii cu privire la extinderea suprafeţelor inundate, adâncimea apei şi, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărţi se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică şi hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului şi a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare a acestor hărţi este unul complex şi necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât şi un efort financiar susţinut. Hărţile de hazard la nivelul A.B.A. Someş - Tisa raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: • scenariul cu probabilitate mică (Qo,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani); • scenariul cu probabilitate medie (Q1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani); • scenariul cu probabilitate mare (Q1o% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1o de ani ). În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărţilor de hazard au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obţinute în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor (P.P.P.D.E.I.) 2 . Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundaţii Metoda folosită pentru elaborarea hărţilor de hazard la nivelul A.B.A. Someş - Tisa, în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice (desfăşurate în perioda 2011 - 2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice şi hidraulice) şi cuprinde două componente: I) studii topografice şi geodezice şi II) studii hidrologice şi hidraulice. 2 În cadrul acestui program, la nivel naţional , au fost realizate hărţi de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33.500 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (raportate la CE - martie 2012) beneficiază de harţi de hazard realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.100 km). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa I. Studii topografice şi geodezice • Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging); • Procesarea&#160; datelor&#160; după&#160; scanarea&#160; LIDAR rezultând un model digital al terenului primar (MDT); • Activităţi de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătăţirii MDT-ului rezultat în etapa anterioară (reţea geodezică, profile transversale, relevee structuri inginereşti, lucrări topometrice pentru obiectivele de infrastructură longitudinală, măsurători batimetrice); • Prelucrarea şi editarea Modelului Digital al Terenului . A fost obtinut un MDT care pentru zona considerată prioritară are o rezolutie foarte mare (± 10 - 15 cm pe verticală - nivel detaliere A) şi o rezoluţie mare (± 15 - 20 m pe verticală - nivel detaliere B) şi corespunde metodei LIDAR completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginereşti de pe cursurile de apă (poduri, podeţe, lucrări de barare, lucrări de apărare, etc), iar pentru restul de spaţiu hidrografic MDT-ul rezultat pe baza vectorizărilor hărţilor topografice disponibile (nivel de detaliere C). II. Studii hidrologice şi hidraulice • Modelarea&#160; hidrologică a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi. Datele hidrologicede bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire 10%, 1% , 0,5%, 0,2% şi 0,1% rezultând hidrografele de debit aferente. Au fost rulate modelele hidrologice CONSUL şi RAZVAN elaborate în cadrul I.N.H.G.A. • Modelarea&#160; hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potenţial inundabile cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) şi bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate, în condiţiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru generarea harţilor de inundabilitate s-a utilizat rularea software-urile HEC-RAS. Informaţii suplimentare cu privire la modelarea hidrologică şi hidraulică utilizată pentru realizarea Hărţilor de Hazard la Inundaţii (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20l a%20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităţilor de depăşire de 10%, 1% , 0,5%, 0,2% şi 0,1% din care 10%, Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 1% şi 0,1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerinţelor de implementare a Directivei 2007/60/CE. În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Someş - Tisa , au fost realizate hărţi de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de 7.837 km, din care 37 zone în lungime totală de 1.519 km, declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de harţi de hazard realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de 1.519 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A., hărţile realizate de contractorul A.B.A. Someş - Tisa (Aquaproiect Romania, RMD Germania), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate şi corectate, armonizate şi structurate unitar, codificate conform WISE şi mai apoi transmise Comisiei Europene. Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) aferentă spaţiului hidrografic Someş - Tisa este prezentată în planşa nr. 6. Hărţile de risc la inundaţii s-au elaborat pe baza hărţilor de hazard la inundaţii, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului şi vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potenţialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcţie de: populaţie, activitate economică, mediu şi patrimoniu cultural. Elaborarea şi raportarea hărţilor de risc la inundaţii, împreună cu metodologiile şi bazele de date asociate, a fost realizată de aceeaşi echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundaţii Pentru A.B.A. Someş - Tisa , ca pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei 2007/60/CE, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundaţii; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc şi, mai apoi, evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii, ţinând cont de adâncimea apei 3 şi de pagubele potenţiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc consideraţi. Hărţile de risc la inundaţii publicate la nivel naţional sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1%, 1% şi 10%, conform legislaţiei în vigoare, pentru următorii indicatori : 3 Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt : (a). adâncimea apei sub o,5 m ; (b). adâncimea apei intre o,5 m şi 1,5m ; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m . Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa • numărul aproximativ de locuitori afectaţi (pentru care s-a utilizat metoda statistică) • indicatori, aferenţi celorlalte tipuri de consecinţe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociaţi consecinţelor economice, în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, s-a dezvoltat şi aplicat o matrice de risc, care ia în considerare diverse straturi informaţionale (layere) din Corine Land Cover şi din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificaţie: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 - 1,5 m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roşie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. Harta de risc la inundaţii în cazul scenariului mediu pentru Spaţiului Hidrografic Someş - Tisa este prezentată în planşa nr. 7. * * * Hărţile de hazard şi risc la inundaţii publicate pe site-ul A.N.A.R. şi raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depăşire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depăşire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel naţional), din care 1.519 km la nivelul A.B.A. Someş - Tisa. Ulterior, s-au publicat hărţile elaborate şi în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depăşire) şi 10% (probabilitate mare de depăşire), conform legislaţiei în vigoare, dar acestea acoperă doar zonele pentru care au fost disponibile hărţi de hazard în cadrul P.P.P.D.E.I. (1.519 km la nivelul A.B.A. Someş-Tisa). Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Scenariul 1% obligatoriu pentru C.E. o,1 şi 1o % Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Someş-Tisa 1.519 km 1.519 km Notă : În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A. s-a continuat activitatea de verificare / corectare / adaptare a hărţilor de hazard disponibile şi de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor , chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.S.F.R. în 2012). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 2.7. Indicatori statistici

Pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii a fost dezvoltată o analiză statistică atât la nivel naţional (inclusiv fluviul Dunărea) cât şi la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, bazată pe rezultatele obţinute în urma aplicări scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani).
Populaţia reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundaţii. În cazul spaţiului hidrografic Someş -Tisa se poate discuta de aproximativ 99.000 de locuitori ce se afla în zone inundabile. Populaţia potenţial afectată în acest scenariu se regăseşte repartizată în aproximativ 342 de localităţi.
Au mai fost calculaţi o serie de indicatori - cheie care descriu principalele consecinţe pe care inundaţiile le pot avea asupra mediului înconjurator, cum ar fi instalaţiile I.E.D., zonele protejate (naţionale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, etc.), dar şi alţi indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel, la nivelul s.b.h. Someş - Tisa au rezultat 34 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile dintre care: 20 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 2 arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A.), 6 situri de importanţă comunitară (S.C.I.) şi 6 arii naturale protejate de interes naţional.
Instalaţiile I.E.D. sunt acele instalaţii descrise în cadrul Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive) care are „ca obiective reguli mai clare şi un aer mai curat&quot;. Având în vedere ca emisiile provenite de la instalaţiile industriale, au fost supuse legislaţiei la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze şi să simplifice legislaţia existentă şi pentru a o aduce în concordanţă cu evoluţiile tehnologice, politice, şi pentru a evita denaturarea concurenţei în cadrul UE.
La nivelul A.B.A. Someş - Tisa au fost identificate un numar de 4 instalaţii I.E.D. care sunt expuse riscului de a fi inundate în cadrul scenariului mediu.
O altă categorie de consecinţe pe care Directiva Inundaţii o are în vedere sunt consecinţele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei ţări, de aceea a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundaţiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când se discută despre transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii indică faptul că aproximativ 133 km de cale ferată, pot fi afectaţi de inundaţii în cadrul A.B.A. Someş - Tisa.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Drumurile publice, alături de transportul naval şi de căile ferate, completează infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a 2-a din Directiva Inundaţii a luat în calcul drumurile naţionale şi europene, drumurile judeţene, drumurile comunale, precum şi reţeaua de străzi.
Pentru această analiză au fost reţinute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel, sunt supuşi riscului de a fi inundaţi la nivelul A.B.A. Someş - Tisa aproximativ 98 km, de drum naţional/european, cca. 203 de km de drum judeţean şi aproximativ 59 km de drum comunal.
Efectele pe care inundaţiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecinţă pe care Directiva Inundaţii o impune Statelor Membre, spre evaluare. În acest sens, pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele şi muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru A.B.A. Someş - Tisa aproximativ 55 biserici, 2 muzee şi 2 monumente culturale, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundaţii cu perioada de revenire o dată la 100 de ani.
Situaţia centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinaţi la nivelul
A.B.A. Someş - Tisa pentru cele 4 categorii de consecinţe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundaţii, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 10.
Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Someş - Tisa în cazul scenariului mediu

Categorie consecinţe Indicatori Evaluare Social populaţia 99.000 locuitori expuşi Mediul înconjurător zone protejate 2 zone S.P.A. 6 zone S.C.I. 20 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman 6 arii protejate de interes naţional 4 instalaţii I.E.D. Economic infrastructura 133 km cale ferată 98 km drum naţional / european 203 km drum judeţean 59 km drum comunal Patrimoniul cultural obiective culturale 55 biserici 2 muzee 2 monumente culturale

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al
riscului la inundaţii

Ţinte minime şi Jinte aspiraJionale
După modelul irlandez, au fost stabilite ţinte minime şi ţinte aspiraţionale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii.
Ţinta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundaţii propuse. Dacă o măsură nu îndeplineşte ţinta minimă atunci i se atribuie un scor negativ.
Ţinta aspiraţională a fost definită pentru a permite măsurilor care exced ţinta minimă şi oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ţinta minimă. Cu cât masura de management al riscului la inundaţii va fi mai aproape de ţinta aspiraţională, cu atât va primi un scor mai mare.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)

Criterii de bază Nr. indicatori Obiective Indicatori Cerinţă minimă Ţintă aspiraţională 1 Economic I1 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport Lungimea şi importanţa infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii la 0 I2 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra activităţilor economice Numărul obiectivelor economice cu risc la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii la 0 I3 Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole Suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii Nu se aplică Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii la 0 2 Social I4 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii Numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Reducerea numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii la 0 I5 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităţii Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţământ, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii la 0 3 Mediu I6 Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge S.E.B. sau P.E.B. ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundaţii) Prin măsurile de management al riscului la inundaţii să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu (&quot;starea ecologică bună&quot; / &quot;potenţialul ecologic bun&quot;) Contribuţia semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundaţii în atingerea obiectivelor de mediu (&quot;stare ecologică bună&quot; / &quot;potenţial ecologic bun&quot;)

Criterii de bază Nr. indicatori Obiective Indicatori Cerinţă minimă Ţintă aspiraţională 3 Mediu I7 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii la 0 I8 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare Numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii Reducerea sau menţinerea la situaţia actuală a numărului de zone cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii Reducerea numărului zonelor cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii la 0 4 Patrimoniu I9 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii la 0

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

cultural

3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor

În stabilirea obiectivelor, s-a ţinut seama de datele geospaţiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări / îmbunătăţiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori :
• pentru componenta Populaţie o locuitori expuşi riscului la inundaţii; o infrastructuri sociale - spitale; o infrastructuri sociale - unităţi de învăţământ (universităţi, licee, şcoli, grădiniţe); o infrastructuri sociale - primării; o infrastructuri sociale - unităţi de poliţie. • pentru componenta Activitate economică o aeroporturi şi porturi; o linii ferate; o drumuri şi autostrăzi; o gări; o activităţi economice secundare; o obiective industriale de importanţă majoră; o terenuri agricole. • pentru componenta Mediu o corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potenţialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundaţii; o captări de apă; o instalaţii incluse în registrul E-PRTR; o instalaţii IPPC. • pentru componenta Patrimoniu cultural o biserici; o monumente istorice; o muzee. Layerele GIS utilizate au diferite surse , majoritatea provenind din baza de date a Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; (baza de date WIMS), baza de date geospaţiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) şi Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate şi corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: • aeroporturi şi porturi: I.N.H.G.A. • linii ferate, gări: WIMS • drumuri şi autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ • activităţi economice secundare: NAVTEQ • obiective industriale de importanţă majoră: WIMS • terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A. • locuitori expuşi riscului la inundaţii: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A. • spitale, unităţi de învăţământ, primării, unităţi de poliţie, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ • captări de apă: WIMS • instalaţii incluse în registrul E-PRTR: EEA • instalaţii IPPC: M.M.A.P.
O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanţelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum naţional, DJ - drum judeţean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate şi gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată.
Stratul informaţional Corine Land Cover (CLC 2006) a fost substanţial îmbunătăţit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea şi detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri şi căi ferate, depozite de deşeuri, lacuri şi acumulări etc.)
Utilizând informaţia geospaţială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanţa acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.), pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecţie şi însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanţei măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări.
Indicatorii şi receptorii stabiliţi şi utilizaţi sunt cei mai relevanţi pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundaţii (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum şi pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când ealuarea se realizează la nivel de măsură şi se referă la receptorii scoşi din zona inundabilă).

Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea
acestora

Procesul de identificare / stabilire a măsurilor structurale şi nestructurale la nivel de
A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri potenJiale la nivel naJional 4 (conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă 5 ), propus de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu contribuţia Administraţiilor Bazinale de Apă şi a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii / propuneri / observaţii ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect
S.A. etc.
Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii şi se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri).
Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune cu evidenţierea măsurilor structurale / nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4 - 1.
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri

4 http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundatii/Plan%20de%20Manag
ement%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.asp
5 http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundatii/Plan%20de%20Manag
ement%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.asp

4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional România a fost puternic afectată de inundaţii distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005 , 2006, 2008, 2010, şi 2014 s-au înregistrat inundaţii la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel europoean, (Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester - DG Environment - February 2014), în perioada 2oo2 - 2o13, au avut loc 2o de evenimente de inundaţii majore cu un cost total de 4,1 miliarde Euro rezultând o medie de cca 31o milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6,3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedeşte a fi cel mai mare la nivel european. În aceste condiţii, în România este absolut necesară îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare, alerta timpurie şi avertizare alarmare, în condiţiile în care se impune o schimbare a abordării de la &quot;apărarea împotriva inundaţiilor&quot; la o &quot;acţiune proactivă&quot; orientată către managementul riscului la inundaţii, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului, cât şi la reducerea vulnerabilităţii şi creşterea rezilienţei la inundaţii. În acest context, iniţiativa UE de a elabora şi implementa Directiva 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundaţii şi realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.), pentru fiecare bazin hidrografic este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic şi arie costieră în care sănătatea umană, activităţile economice, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural pot fi afectate. Măsurile propuse la nivel naţional, au aplicabilitate în fiecare administraţie bazinală de apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicaţiile de proiecte pentru fonduri europene, funcţie de specificul acestora. Măsurile aplicabile la nivel naţional cuprind măsuri cu rol esenţial în managementul riscului la inundaţii, care fac referire la legislaţia curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului şi urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundaţiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional, şi care presupun conlucrarea autorităţilor la nivel central (din domenii precum managementul situaţiilor de urgenţă, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Someş - Tisa. Măsurile aplicabile la nivel naţional sunt prezentate în tabelul 4 - 2. În vederea prevenirii riscului la inundaţii, în perioada 2007 - 2013 s-au finanţat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în cele 11 bazine hidrografice şi 12 proiecte de infrastructură proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I. În martie 2014 au fost raportate hărţile de hazard şi risc la inundaţii, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor de reducere a riscului la inundaţii. Propuneri&#160; de&#160; proiecte&#160; la&#160; nivel&#160; naţional&#160; în&#160; cadrul&#160; planului&#160; naţional&#160; de management al riscului la inundaţii (1) WATMAN - Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) şi Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2o16- 2o21. Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele: • Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcţii hidrotehnice; • Monitorizarea calităţii apei la 51 de staţii hidrometrice automate situate în secţiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situaţia unor poluări accidentale; • Monitorizarea nivelului de precipitaţii lichide şi solide şi a nivelurilor râurilor amonte şi aval de baraje, pe râuri şi derivaţii, în vederea îmbunătăţirii managementului riscului la inundaţii; • Transmiterea şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristică barajelor (AMC) şi staţii automate la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal şi naţional) - (Administraţiile Bazinale de Apă - A.B.A. - Someş - Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş - Vedea, Buzău - Ialomiţa, Siret, Prut - Bârlad şi Dobrogea - Litoral), şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); • Îmbunătăţirea prognozelor viiturilor şi a propagării poluărilor generate de inundaţii, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, şi implicit reducerea daunelor potenţiale; • Intervenţia pentru prevenirea şi/sau atenuarea efectelor inundaţiilor şi poluărilor,cu ajutorul echipamentelor şi dotărilor specifice. Proiectul WATMAN se integrează şi reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii prevederilor Strategiei Naţionale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum şi în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2). În cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicaţii a A.N. „Apele Române&quot; cu soluţii personalizate şi cu asigurarea redundanţei (radio digital pe frecvenţa alocată A.N.A.R., fibră optică, GSM/GPRS, satelit, sau alte soluţii) pentru fiecare locaţie identificată în funcţie de importanţă: baraje, noduri hidrotehnice, derivaţii, formaţii, cantoane şi alte sedii administrative ale A.N.A.R., ţinând cont de prevederile legislative aflate în vigoare, precum şi de necesitatea implementării Deciziei 2006/771/CE. Prin Decizia 2oo6/771/CE prin care frecvenţa 4o2 - 4o5 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. ,,Apele Române&quot; trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicaţii radio care să fie adaptat noii benzi de frecvente alocate. Astfel devine absolut necesar transferul reţelei de comunicaţii a A.N. ,,Apele Române&quot; din benzile de frecvenţă 4o3 - 4o3,4 MHz şi 4o8 - 4o8,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicaţia radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvenţă 41o,4 - 41o,8 MHz şi 42o,4 - 42o,8 MHz pentru reţelele de voce/date şi alarmare. În baza studiilor de identificare a locaţiilor, de audibilitate şi de comunicaţii radio la baraje şi aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare/alarmare cu sirene electronice, pentru prevenirea şi alarmarea populaţiei în caz de inundaţii sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor, sistemele de alarmare avertizare sunt învechite şi parţial funcţionale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populaţiei, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj şi, prin similitudine cu extindere pentru cel puţin toate barajele prevăzute în WATMAN I, un studiu de audibilitate necesar sistemului de alarmare a populaţiei în situaţii de urgenţă. Totodată, este necesar să se elaboreze şi un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a staţiilor de emisie recepţie care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populaţiei în situaţii de urgenţă, precum şi documentaţiile de autorizare necesare în frecvenţele alocate A.N.A.R., inclusiv avizul I.G.S.U. şi A.N.C.O.M. Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: • Modernizarea şi reabilitarea sistemului de comunicaţii al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu soluţii tehnologice (radio digital voce/date, GSM, GPRS, satelit, fibră optică WI-FI, etc.) care să permită redundanţa şi siguranţa comunicaţiilor în caz de dezastre; • Sisteme de avertizare - alarmare a populaţiei aval de barajele mari (minim 89); • Sistem suport decizional - DSS pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R., precum şi pe soluţii software de modelare recunoscute internaţional (HEC DSS / HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum şi implementarea softurilor de tip UCC-WAT bazate pe datele din WATMAN I şi bazele de date locale etc). De asemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT-FEWS care vor permite şi integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11 şi 21, HEC-RAS, ISIS, SMS - 2D, HYDRO - AS). (2) Proiectul RO-RISK (continuare - beneficiar I.G.S.U.) - componenţa inundaţii, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificativ datorat inundaţiilor torenţiale. Obiectivul proiectului: Obiectivul proiectului vizează pe de o parte îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor în vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020, precum şi asigurarea suportului pentru continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare periodică către Comisia Europeană solicitate prin Mecanismul de Protecţie Civilă. Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilor şi de integrare a rezultatelor evaluărilor pe fiecare risc în parte (metodologie, baze de date, portal GIS), precum şi o primă evaluare a acestora. Aceste instrumente vor facilita accesul tuturor factorilor interesaţi la informaţii importante privind expunerea la risc, vulnerabilităţile şi riscurile existente şi vor asigura schimbul de informaţii între autorităţi, aspecte care sunt deficitare în acest moment. Astfel, va fi posibilă identificarea interconexiunilor între diferitele tipuri de risc, evitarea suprapunerilor în eforturile autorităţilor, precum şi stabilirea unor priorităţi de acţiune comune în vederea reducerii riscurilor de dezastre. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei prioritare 1 - Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor prin realizarea unei prime evaluări a riscurilor în România, evaluare ce reprezintă o precondiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor europene în următorul exerciţiu financiar. Mai mult decat atât, rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării a noi proiecte cu fonduri europene în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor. Rezultate aşteptate: Prin realizarea activităţilor şi sub-activităţilor propuse în cadrul proiectului se preconizează atingerea obiectivului general propus, în speţa obţinerea unei prime evaluări a riscurilor de dezastre, cu accent pe asigurarea continuităţii procesului de evaluare după finalizarea activităţilor descrise anterior. La realizarea acestui obiectiv concură următoarele rezultate: • Studiul privind cadrul legal, reglementativ şi instituţional ce guvernează managementul riscurilor de dezastre; • Metodologia de integrare a rezultatelor evaluărilor sectoriale de risc , avizată de autorităţile cu atribuţii în domeniul managementului riscurilor; • Studiul privind riscul acceptabil în România; • Baza de date cu elementele expuse riscurilor la nivel de U.A.T. şi capacităţile de intervenţie existente (inclusiv hardurile şi softurile aferente): 9 pachete evaluarea scenariilor de risc; 1 raport de integrare a rezultatelor; 1 portal GIS funcţional (inclusiv harduri şi softuri aferente); • Management proiect asigurat, inclusiv condiţii logistice pentru implementarea acestuia , precum 11 echipamente IT achiziţionate; • 2 anunţuri de presă; o conferinţă ştiinţifică; 2.250 materiale de informare şi publicitate; 1 vizită de studiu într-un stat european care a efectuat o evaluare a riscurilor la nivel naţional în conformitate cu cerinţele C.E. şi a transmis un raport de ţară în acest sens; 1 vizită de studiu într-un Stat Membru UE (3) Proiect pentru completarea şi modernizarea sistemului naţional de veghe hidrologică şi diseminarea informaţiilor către autorităţi şi populaţie În contextul schimbărilor climatice este necesar să se realizeze un proiect pentru completarea sistemelor de monitorizare hidrologică ca o necesitate stringentă pentru îmbunătăţirea ulterioară a prognozelor. În acest context, la nivel naţional se are în vedere creşterea numărului de staţii automate de măsurare a nivelurilor cu cca. 1.000, staţii ce pot fi realizate în special în secţiunea amonte-aval a podurilor cu senzori radar şi monitorizare video. Aceste informaţii suplimentare vor fi integrate în bazele de date existente. De asemenea se are în vedere actualizarea platformelor de modelare atât pentru îmbunătăţirea sistemului de avertizare hidrologică, cât şi a prognozelor hidrologice şi integrarea acestora în platforma DELFT-FEWS dezvoltată în cadrul proiectului WATMAN 2. Proiectul va avea în vedere modernizarea platformelor web de prezentare şi a tehnologiilor de diseminare a avertizărilor hidrologice timpurii, precum şi a prognozelor hidrologice la nivelul autorităţilor locale. (4) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei 2oo7/6o/CE pentru perioada 2o16 - 2o21 • Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel naţional / bazinal: o identificarea de zone sau sectoare susceptibile la viituri de tip flash - flood; o estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă; o modelarea hidrologică a viiturilor urbane în vederea unei abordări integrate a managementului riscului la inundaţii; o stabilirea unor indicatori, la nivel bazinal, pentru evaluarea bonităţii hidrologice a folosinţelor şi pentru evaluarea managementului acestora • Actualizarea şi completarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii funcţie de mecanismul inundaţiilor: îmbunătăţirea hărţilor de hazard produse pe cursuri de apă (fluviale), viituri rapide (flash-flood), inundaţii din ape subterane (reevaluarea sistemelor de desecare, drenaj, inclusiv pentru zonele urbane), inundaţii datorate cedării de diguri / baraje ţinându-se cont de de efectele schimbărilor climatice; • Revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii ţinând cont de evaluarea şi completarea hazardului şi riscului la inundaţii. (5) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei Inspire 2oo7/2/CE în corelare cu Directiva Inundaţtii 2oo7/6o/CE pentru perioada 2o16-2o21 • crearea / corectarea seturilor de date geografice şi a metadatelor care intră în responsabilitatea M.M.A.P. / A.N.A.R. pentru implementarea Directivei Inspire: reţea hidrografică, lacuri naturale, lacuri artificiale, lucrări de apărare (diguri, baraje, prize derivaţii, etc.) • crearea serviciilor necesare publicării acestora şi definirea nivelurilor de acces; • constituirea şi corelarea bazelor de date referitoare la diguri, precum şi sistematizarea la nivel naţional a cărţilor tehnice (date tehnice, geologice, profile transversale şi longitudinale, rezultate - expertizare, rezultate - scenarii de rupere etc.). 83 Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) RO_M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al M.M.A.P., M.A.I., Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, M.F.E., M.D.R.A.P., renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / M.T., M.F.P. administratori ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.T. iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio- economice Inundaţii iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile M.M.A.P., M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., M.T., M.D.R.A.P. vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru M.M.A.P. zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole, conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO_M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, C.J. i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de gospodărire a apelor şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii corelate cu lucrările ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel dAe A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., C.J. RO_M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală şi actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorităţi locale, C.J., I.S.C. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 84 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorităţi locale, C.J., I.S.C. RO_M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V, actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Hărţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) RO_M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei în zonele cu risc la inundaţii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). M.S., Autorităţi locale 85 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoză şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 86 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) M.A.I. (I.G.S.U.), M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T. Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed - back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., A.N.A.R. 87 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Someş - Tisa Setul de măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. include acele măsuri, îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului la inundaţii, cu impact asupra întregului spaţiu hidrografic şi sunt prezentate în tabelul 4 - 3. 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Someş - Tisa La nivel de A.P.S.F.R. sunt propuse măsuri de acţiune / intervenţie pe zona A.P.S.F.R., în bazinul amonte al râului care traversează A.P.S.F.R.-ul şi / sau pe afluenţii acestuia. În general, aceste măsuri au ca domeniu de acţiune protecţia. Pentru toate cele 37 de zone A.P.S.F.R. declarate la nivel de A.B.A. Someş - Tisa în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/CE, s-au identificat, conform Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă , măsurile de reducere a riscului la inundaţii cu termen de finalizare 2021 / 2027 (pentru proiecte majore care încep în perioada 2016 - 2021, dar se vor finaliza după anul 2021 în ciclul următor de planificare), prezentate în tabelul 4 - 4. Se menţionează faptul că în anumite zone desemnate ca A.P.S.F.R. în anul 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii &#39; au fost executate unele lucrări în perioada 2010 - 2015 care au condus la diminuarea riscului la inundaţii. Unele lucrări au fost finalizate, ceea ce a condus la propuneri de măsuri pe lungimi mai reduse din lungimea totală a A.P.S.F.R.-urilor, dar cu toate acestea din lucrări, restul necesită a fi continuate prin investiţiile în derulare. Prin Programul de Gospodărire a Apelor (P.G.A.) în perioada 2010 - 2015 au fost executate din fonduri proprii lucrări de mărire a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin înlăturarea blocajelor şi a obstacolelor şi decolmatarea unor depuneri din albie. Aceste lucrări sunt necesare şi pe alte zone, precizate în tabelul 4 - 4. O menţiune specială se face privind consolidările vegetative din zonele cu eroziuni mai reduse şi renaturarea malurilor cursurilor de apă pentru refacerea zonei repariene. Aceste lucrări sunt prietenoase mediului având un impact pozitiv asupra cursurilor de apă şi chiar în apărarea împotriva inundaţiilor, prin reducerea eroziunilor malurilor. Aceste consolidări vegetative sunt de tipul: plantări de butaşi de salcie, brazduiri, cleionaje, perdele de protecţie etc. Lucrări recepţionate în perioada 2o12 - 1o15 cu efecte în A.P.S.F.R.-urile următoare: • A.P.S.F.R. 1 - r. Tisa aval loc. Bocicoiul Mare : o Îndiguire şi consolidare mal râu Tisa între BF 254-319 : ■ Recepţionate în 2013: Ob. 1 BF 319-316: consolidare mal zona Gara CFR şi traverse: 434 m; ■ Recepţionat în 2015: consolidare mal 11.436 m; traverse de colmatare: 1807 m; diguri de incintă: 4884 m; cantoane de exploatare: 2 buc. o Regularizare râul Tisa la Remeţi: ■ Recepţionate în 2015: refacere dig dirijare: 421 m; consolidare mal: 1200 m; traverse: 479 m; epiuri de dirijare: 60 m; decolmatare albie: 750 m. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 2 - r. Vişeu aval confl. Ţâsla : o Îndiguire râu Vişeu la Petrova: ■ Recepţionate în anul 2012: îndiguiri: 690 m; consolidare mal 770 m; protecţie taluz dig 770 m; ■ Recepţionate în anul 2013: îndiguiri: 550 m; consolidare mal 230 m; protecţie taluz dig 250 m; o Îndiguire râu Vişeu la Leordina: ■ Recepţionate în 2012: consolidare mal 250 m. ■ Recepţionate în 2013: consolidare mal 260 m; reprofilare albie: 250 m. o Amenajare r. Vişeu în zona Petrova-Leordina: ■ Recepţionate în 2012: consolidare mal 440 m; consolidare taluz 485 m; reprofilare albie: 250 m; ■ Recepţionate în 2013: consolidare mal 75 m; amenajare albie 550 m; îndiguire 550 m; protecţie taluz dig: 550 m. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 4 - r. Vaser aval confl. Novăţ : o Recepţionat 2013: Amenajare r. Vaser la Văşeul de Sus : recalibrare albie: 121 m; consolidare de mal: 121 m. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 5 - r. Ruscova aval confl. Bardi : o Recepţionat 2013: Amenajare r. Ruscova în loc. Ruscova, Repedea şi Poienile de Sub Munte : reprofilare albie: 700 m; consolidare mal: 275 m. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 6 - r. Iza aval loc. Săcel : o Recepţionat 2013: Amenajare r. Iza şi Baicu : protecţie mal 1.288 m. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 13 - r. Someş aval loc. Şanţ:- am. loc. Roşiori: o Recepţionate în 2012 - Amenajare râu Someşul Mare în zona loc. Nimigea de Sus: supraînălţare dig 1291 m; racord amonte şi aval 273+173 m; consolidare mal: 50 m. o Recepţionate în 2013: Amenajare râu Someş pe sectorul Ulmeni- Apateu : ■ Obiect 1- Gârdani: consolidare mal 1915 m; Fărcaşa: consolidare mal 1681 m; ■ Obiect 2- Tohat: consolidare mal 970 m; ■ Obiect 3- Mireşu Mare: consolidare mal 1128 m; Ardusat: consolidare mal 761 m; o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 2o - r. Someşul Mic aval loc. Floreşti: o Amenajare râu Someşul Mic în mun. Cluj Napoca: ■ Recepţionat în anul 2012: amenajare albie 13,2 km protecţie mal 2,4 km ■ Recepţionat în anul 2015: regularizare 4,1 km; îndiguire r. Someşul Mic: 4,55 km; amenajare confluenţe afluenţi: 3,85 km. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 25 - r. Bârsău aval loc. Ciont : o Recepţionat 2013: Amenajare r. Bârsău cu văile Răchitişa Iza şi Poşta : regularizare albie: 2,49 km; zid de sprijin: 542 m; consolidare mal: 160 m. • A.P.S.F.R. 33 - r. Crasna av. Loc. Vârşolţ - am. loc. Acâş : o Recepţionat 2014: Amenajare complexă a r. Crasna pe sectorul Craidorolţ- Vârşolţ: Sector Bobota : consolidare mal 3,2 km. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. • A.P.S.F.R. 36 - r. Zalău av. Loc. Zalău: o Recepţionat 2014: Amenajare împotriva inundaţiilor a mun. Zalău : Obiect 3: zid din beton: 1070 m; casetă beton: 70 m; pereu din piatră: 900 m; subzidiri: 247 m. o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4. Pe alte sectoare lucrările au fost începute, dar fără a fi recepţionate, acestea fiind în derulare. Pentru aceste lucrări au fost menţionate la măsurile aferente atât capacităţile totale, cât şi restul de executat: • A.P.S.F.R. 6 - r. Iza aval loc. Săcel: o RO_M11-1: Acumulare Runcu - lucrare de investiţie în derulare, nerecepţionată, rest de executat cca. 30%. • A.P.S.F.R. 13 - r. Someş aval loc. Şanţ:- am. Loc. Roşiori: o RO_M11-1: „Am. V. Seinel&quot;, jud. MM - baraj Seinel, Capacit. totală: 0,44 mc. ac, 5,0 km am. albie, 0,5 km protecţie mal; Rest de executat: baraj Seinel (circa 40%) o RO_M11-3: „Am.V. Seinel&quot; - am. albie în loc. Seini L = 1,995 km Pentru unele proiecte cu valori mari şi lucrări complexe nu au fost propuse toate măsurile necesare pentru a fi executate în perioada 2o16 - 2o21, ci s-a considerat că aceste proiecte de investiţii se vor derula şi după anul 2o21. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 92 Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: PROTECŢIE Categorie de măsură: Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor (recuperarea parţială a funcţiilor sau a structurilor ecosistemelor modificate, prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor) în managementul pădurilor Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor (împăduriri în afara fondului forestier) pe o suprafaţă de 107 ha Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităţi locale Realizarea de lucrări de amenajare a albiilor torenţiale (L = 11 km) R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Categorie de măsură: Măsuri de inspecţie şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO_M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice M.M.A.P., A.N.A.R., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A., alţi deţinători Categorie de măsură: Adaptarea structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO_M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A. RO_M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E.C.R.M.A., M.E., alţi deţinători DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. 93 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţie civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoză şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.(I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 94 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze / zone îndiguite / traversări / halde / versanţi / etc.) M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.E.C.R.M.A.; M.E., C.J.S.U., C.L.S.U. RO_M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P. Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.A.P.N. RO_M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.D.R.A.P., M.Ap..N., M.S. Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed - back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., A.N.A.R. 95 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 4.4. Prioritizarea măsurilor Lucrările propuse în P.M.R.I. al A.B.A. Someş - Tisa au fost prioritizate luându-se în calcul beneficiul fiecărei măsuri în raport cu cele 9 obiective de management al riscului la inundaţii (v. Tabelul 3 - 1 din Cap.3 - Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii), în conformitate cu Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost - beneficiu 6 . Gradul de prioritizare al lucrării a fost cuantificat funcţie de valoarea raportului scor beneficiu (B) / scor cost (C) 7 . În funcţie de rezultatul acestui raport a fost realizată ierarhizarea măsurilor propuse la nivelul A.B.A. Someş - Tisa astfel: cu prioritate mică, medie şi mare (în conformitate cu Floods Directive Reporting: User Guide to the reporting schema v 6.0). Rezultatele acestei analize multicriteriale cu elemente de cost - beneficiu la nivelul A.B.A. Someş - Tisa sunt prezentate în tabelul 4 - 4, urmând ca acestea să fie raportate către CE, conform schemei de raportare impusă de către WG Floods. Informaţii suplimentare privind analiza multicriterială cu elemente de cost - beneficiu se pot consulta la adresa: http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20l a%20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx 6 http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundatii/Plan%20de%20Manag ement%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Pag. 93 7 Conform Anexei 0 a Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu , nu toate măsurile propuse fac obiectul acestei analize. Au fost exceptate toate acele măsuri non-structurale, absolut necesare şi obligatorii datorită rolului esenţial pe care îl au în procesul de planificare coordonată în domeniul managementului riscului la inundaţii, măsuri aplicabile la nivel naţional şi / sau A.B.A., dar şi măsuri de management natural al inundaţiilor aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. cu beneficiu major asupra mediului înconjurător, fiind considerate din start ca prioritare ( high priority ). 97 Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Spaţiul Hidrografic. Someş - Tisa Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Prot. veget. 0,2 km, (Hm 200-202) M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Tisa aferente A.P.S.F.R.-ului S = 13,85 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Tisa aferent A.P.S.F.R-ului S = 15.250,82 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 1 r. Tisa - av. loc. Bocicoiu Mare M31 RO_M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale – amenajarea albiilor torenţiale Combaterea eroziunii solului şi eliminarea excesului de umiditate în zona Sighetu Marmaţiei, BH Tisa, mal stâng , judeţul Maramureş - Capacitate nouă CES: 500 ha Mic M.A.D.R. / A.N.I.F. M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Mare A.N.A.R. / A.B.A. Decolmatare 4 km (Hm 400-440) Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de M33 RO_M11-3 mal, stabilizare pat albie &quot;Cons. mal r. Tisa la Crăciuneşt&quot;, Capacit. totală: 0,13 km refacere dig închidere, 0,6 km refacere dig dirijare, 0,102 km prelungire traverse; Rest de executat: 0,3 km refacere Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. consolid. mal, 1,55 km consolid. mal, 13 buc traverse Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice, de amenajare a M35 RO_M13-2 cursurilor de apă &quot;Cons. mal r. Tisa la Lacul Raţelor în loc. Sarasău&quot;, Capacit. totală: 2,25 km refacere consolid. mal, 0,253 km traverse colmatare; Rest de executat: Refacere cons. mal L=2,25 Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. km Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M35 RO_M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice, de amenajare a cursurilor de apă &quot;Cons. mal r. Tisa la Sarasău - Ciarda&quot;, Capacit. totală: 1,2 km consolid. mal, 0,195 km traverse colmatare; Rest de executat: Refacere cons. mal L=1,2 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice, de amenajare a cursurilor de apă &quot;Cons. mal r. Tisa în loc. Săpânţa&quot;, Capacit. totală: 1,3 km refacere consolid. mal, 0,43 km traverse colmatare; Rest de executat: refacere cons. mal L=1,3 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere lucrări de apărare 10 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 2 r. Vişeu - av. confl. Ţâsla M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Prot. veget. loc. Vişeu de Jos, Leordina, Petrova, Bistra L=10 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Vişeu aferente A.P.S.F.R.-ului S = 58,57 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Vişeu aferent A.P.S.F.R.-ului S = 22.769,52 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni &quot;Am. râu Vişeu şi afluenţi &quot;: - Ac. Marza, am. Petrova V= 0,75 mil.mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 98 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Am. râu Vişeu şi afluenţi &quot; - am. albie r. Vişeu în loc. Borsa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos L=12 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Am. r. Izvorul Negru în loc. Moisei&quot;, jud. MM, - am. albie L=3,925 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Activitate curentă de întreţinere a albiei pentru asigurarea secţiunii de curgere, r. Vişeu în loc. Borsa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, L=10 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă L=15 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 3 r. Ţâsla - av. confl. Secul M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. vegetative L=1,5 km (Hm 129-144) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Ţâsla aferent A.P.S.F.R.-ului S = 1,44 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ţâsla aferent A.P.S.F.R.-ului S = 8.360,66 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Regularizare (Hm 196-121) 7,5 km şi decolmatare albie, loc. Borşa, L=3,0 km (Hm 200- 170) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 99 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere infrastructura existenta 2 km (Hm 116-136) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă L=2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 4 r. Vaser - av. confl. Novăţ M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolid. vegetative L=2 km, (Hm 420-440) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Vaser aferente A.P.S.F.R.-ului S = 39,75 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Vaser aferent A.P.S.F.R.-ului S = 36.750,09 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie în loc. Vişeu de Sus, L=1,5 km, (Hm 380-395) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere infrastructura existenţa L=1,2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursul de apă L=3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 100 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 5 Ruscova - av. confl. Bardi M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. în loc. Poienile de Sub Munte şi Ruscova, L=0,3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Ruscova aferente A.P.S.F.R.-ului S = 26,98 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ruscova aferent A.P.S.F.R.-ului S = 31.965,61 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Ac. Rica - am. confl Socolău, V= 2,2 mil.mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Am. râului Cvasnita în com. Poienile de Sub Munte&quot;, jud. MM, Capacit. totală: 5 km reg. albie în loc. Poienile de Sub Munte Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere infrastructură existentă în loc. Luhei, Poienile de Sub Munte, Repedea, Ruscova, L=3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursul de apă L=5 km, în loc. Ruscova şi Poienile de sub Munte Mare A.N.A.R. / A.B.A. 101 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 6 r. Iza - av. loc. Săcel M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Prot. veget. L=10 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Iza aferente A.P.S.F.R.-ului S = 23,75 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Iza aferent A.P.S.F.R.-ului S = 35.930,84 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Amenajare r. Iza pe trosonul Vadu Izei - confl. Tisa - Amenajare albie r. Iza Hm 680-800, L=12,2 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M11-1 Realizare de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitura &quot;Acumulare Runcu&quot; (legatura cu DC 60/2000) Atenuarea undelor de viitura şi alimentare cu apă, Capacit. totală: 26 mil. mc ac.; Rest de executat (circa 30%) V=23 mil. mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie &quot;Lucrări de regularizare a p. Baleasa (afluent al r.Iza) pe porţinea ce strabate intravilanul oraşului în Săliştea de Sus, judeţul Maramureş&quot;, Capacit. totală: 2,15 km albie reg. p. Baleasa Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie &quot;Am. r. Iza pe tronson Vadu Izei - confluenţă r. Tisa&quot;, Capacit. totală: 23,52 km am. albie, 1,2 mil. mc ac. neperman., Capacit. pe r.Iza L= 12,2 km Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 102 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Activitate curentă de întreţinere albiei pentru asigurarea secţiunii de curgere Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă (plutitori etc.) pe măsură ce se formează L=10 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 7 r. Cosău - av. confl. Oanţa M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Prot. veget. 0,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cosău aferent A.P.S.F.R.-ului S = 2.701,39 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare 2,5 km (Hm 225-250) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Activitate curentă de întreţinere albiei pentru asigurarea secţiunii de curgere L=3 km, (loc. Cornesti, Budesti) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă (plutitori etc.) L= 4 km, (Hm 120- 160) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 103 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 8 r. Rona - sector loc. Rona de Sus Rona de Jos M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Rona aferente A.P.S.F.R.-ului S = 10,68 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Rona aferent A.P.S.F.R.-ului S = 3.240,32 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie L= 2 km în loc. Rona de Jos şi Rona Sus Mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni &quot;Am. r. Iza pe sector Vadu Izei - confluenţă Tisa&quot;: - Ac. nep. Rona V=1,8 mil.mc, Hm: 143-145 Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie Amenajare r. Iza pe trosonul Vadu Izei - confl. Tisa: - Am. albie p. Rona (Hm 190-230), L=3,55 km Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L=0,5 km în loc. Rona de Sus Mare A.N.A.R. / A.B.A. 9 r. Bătarci M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Prot. vegetativa 0,8 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bătarci aferent A.P.S.F.R.-ului S = 1.858,41 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 104 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare şi reprofilare albie L=1,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere şi reparaţii curente diguri 3,7 km dig drept (Hm 73-110); 3,2 km dig stâng (Hm 73-105) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă în loc. Bătarci şi Comlausa 5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 10 r. Tarna Mare M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Prot. veget. 1 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Tarna Mare aferente A.P.S.F.R.-ului S = 5,81 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Tarna Mare aferent A.P.S.F.R.- ului S = 2.147,8 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare şi reg. albie în loc. Tarna Mare 4 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Activitate curentă de întreţinere diguri (drept 6,4 km (Hm 105-169) şi stâng 6,8 km (Hm 100-168)) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă în loc. Tarna Mare, 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 105 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 11 r. Tur - av. loc. Negreşti-Oaş, inclusiv afluenţi M31 RO_M04-1 Crearea de noi zone umede &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - zona umedă mal st. am. confl. cu Talna, S = 2 kmp Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M04-1 Crearea de noi zone umede &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - zona umeda mal dr. în zona loc. Gherta Mică, S = 3 kmp Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - restaurare zona inundabila r. Tur, aval acumulare Călineşti S = 0,5 kmp în zona av. conf. Turţ Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. vegetative (în zonele cu eroziuni) L =5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Tur aferente A.P.S.F.R.-ului S = 1.045,34 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Tur aferent A.P.S.F.R.-ului S = 22.548,25 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală lacului de acumulare Călineşti Oaş, judeţul Satul Mare (S = 785 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 106 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M34 RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Modernizare SP Turulung I din amenajarea de desecare Turulung Negreşti, judeţul Satu Mare; Reabilitare/modernizare 1 buc SP (SP Turulung I) Mare M.A.D.R. / A.N.I.F. M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatari curs de apă în loc. Turulung L= 0,5 km şi pârau Turt (la confl.) L= 1 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M08-4 Relocare diguri &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - Relocare dig mal stâng, amonte confl. Talna L=3 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M08-4 Relocare diguri &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - Relocare dig la confl. cu Turt L=2 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - Polder Tur mal drept am.confl.Turt volum 9 mil mc Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - Polder Tur mal stâng am. confl. Talna volum 5 mil mc Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni Ac. Negreşti am. loc. Negreşti Oaş pe r. Tur, V = 1,92 mil.mc Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni Ac. Brada am. loc. Luna pe r. Talna Mare, V = 2,34 mil.mc Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 107 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni Ac. Turt pe r.Turt am. loc. Turt, V = 1,34 mil.mc Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - Etanşare dig r. Tur la Turulung L = 1,5 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - PIS Baraj Călineşti Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; - PIS Tamaseni Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Creşterea capacitatii de atenuare a ACUMULĂRII CALINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judetul Satu Mare&quot;&quot; - PIS Hodoş Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente modernizări, retehnologizări etc.) Mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente prin personalul propriu de exploatare al A.B.A. Someş-Tisa Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 108 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere lucrări de apărare pe Valea Rea L=70 ml (Hm 157-158) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole în loc. Turulung, Mesteacan, Turt, Gherta Mare, Pasunea Mare, Călineşti, Tur, Negreşti, Vama şi Bixad pe o lungime de 18 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare &quot;Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare&quot;&quot; Înfiinţare staţie pluviometrică automată în loc. Luna Şes Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 12 r. Lechincioara M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 11,3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Lechincioara aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,32 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Lechincioara aferent A.P.S.F.R.- ului S = 1.591,01 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim - amenajare albie râu Tur şi Turt 48 km - consolidare mal Tur 15,7 km + 4 km Turt 109 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolm. în loc. Cămârzana şi Târşolţ L = 2,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere şi reparaţii diguri mal drept 7,3 km - (Hm 124-200), mal stâng 10,37 km - (Hm 98-200) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Elim. obstacole în loc. Cămârzana şi Târşolţ L=17,67 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 13 r. Someş - av. loc. Şanţ, am. loc. Roşiori M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. în zonele cu eroziuni de mal: jud. BN - L = 15,50 km (Hm 129-184, Hm 760-860); jud. SJ - L=1,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Someş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 242,74 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Someş aferent A.P.S.F.R.-ului S = 204.064,78 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M34 RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Completări desecare Bozânţa - Seini, BH Someş mal drept, judeţul Maramureş: 63 km drenuri (colectoare şi absorbante), reabilitare 23 buc CH Mare M.A.D.R. / A.N.I.F. M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolm. albie Solona în loc. Trestioara, Solona şi Surduc L = 6 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 110 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni „Am. V. Sălătruc, jud.Cluj&quot;, Capacit. totală: 42 km reg.albie, 5,26 km dig, 7,364 km zid sprijin, ac. neperm., Ac. Strâmbu V= 1,33 mil. mc, jud. CJ Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni „Am. V. Sălătruc, jud.Cluj&quot; - Ac. Opriş V= 0,83 mil. mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni „Am. V. Poiana şi afl.&quot;, jud. SJ, Capacit. totală: 19 km am. albie, 21,68 km cons.mal, 0,78 mil. mc ac., Ac. V. cu Mori, V=0,78 mil. mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Punere în siguranţă a ac. Cuceu&quot;, jud. SJ - PIS Cuceu Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitura „Am. V. Seinel&quot;, jud. MM - baraj Seinel, Capacit. totală: 0,44 mc. ac, 5,0 km am.albie, 0,5 km protectie mal; Rest de executat: baraj Seinel (circa 40%) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am. r. Someş Mare şi afluenţi între V. Mare şi Leleşti, sector oraş Năsaud, aval pod rutier DN 17 C&quot;, jud. Bistriţa Năsăud, Capacit. totală: 2,50 km reg. albie, 1,2 km ap. mal Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am. r. Someş Mare la Sângeorz Băi&quot;, jud. BN: am. albie în zona front captare L=0,67 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am. V. Sălătruc, jud. Cluj&quot; am. albie în loc. Chiuieşti şi Sălătruc L=5 km Mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am.V. Seinel&quot; - am. albie în loc. Seini L = 1,995 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 111 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am.V. Solona&quot;: am. albie Surduc, Solona, Trestioara, Capacit. totală: 18,195 km am. albie am. albie, 6,41 protecţie mal loc. Surduc, Solona, Trestioara L = 15,465 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere albie în jud. BN L=20 km, în jud.Cluj (în loc. Dej, Vad şi Cetan) L=15,5km, în jud. SJ L=10 km, în jud.MM L=8 km, în jud. SM L=6 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole: (Hm 320 Maieru, Hm 370 Sg. Băi, Hm 460 Ilva Mică, Hm 760 Nimigea de Sus, Hm 860 Sasarm, Hm 1055 Măluţ), jud.BN Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L=33,8 km (Hm 1208-1546), jud.CJ Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L=20 km, jud.SJ Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Staţii automate la Mica şi la Vad Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 14 r. Someş - av. loc. Roşiori M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Someş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 270,96 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Someş aferent A.P.S.F.R.-ului S = 7.733,56 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 112 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolm. L =3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am. r. Someş pe sectorul Ulmeni - Apateu&quot;, Capacit. totală: 9,6 km consolid. mal; Rest de exec.: consolid. mal în loc. Corod L=1,857 km şi în loc. Valea Vinului L=0,25 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere şi reparaţii diguri - dig drept 47,6 km (Hm 3093- 3760) şi stâng 39,643 km (Hm 2926 -3760) şi cantoane (Satu Mare Hm 3619, Dara Hm 3686, Oar Hm 3731, Vetiş Hm 3690, Corod Hm 3460, Berindan Hm 3416) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L=10 km, Hm 3180 - 3280 Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Amenajare staţie hidro la Satu Mare, Hm 3598 Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M44 RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare – evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. – F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. Dotări C.I.R. Satu Mare, achiz. mater. intervenţie Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 113 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 15 r. Ţibleş - av. loc. Suplai M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. vegetative L = 3,0 km (Hm 260-290) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Ţibleş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 35,95 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ţibleş aferent A.P.S.F.R.-ului S = 3.495,2 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolm. albie în loc. Zagra, Poienile Zagrei şi Suplai, L = 3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Ac. Suplai, am. loc. Suplai, V=1,95 mil. mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere curs apă în loc. Zagra, Poienile Zagrei şi Suplai, L= 7,5 (Hm 110-120, 150-190, 230-255) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Automatizare staţie hidrometrică Mocod şi Suplai Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 16 r. Şieu M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L =3,0 km (Hm 240-270) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Şieu aferente A.P.S.F.R.-ului S = 8,33 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 114 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Şieu aferent A.P.S.F.R.-ului S = 49.827,03 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M34 RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Desecare drenaj Şieu Măgheruş, judeţul Bistriţa Năsăud - Capacitate nouă desecare 3.200 ha Mic M.A.D.R. / A.N.I.F. M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolm. albie r. Şieu în loc. Şieu Odorhei, L = 2,0 km (Hm 580-600) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Ac. Bârgău (valea Străjii) - am. loc. Mureşenii Bârgăului, V = 2,62 mil mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa&quot;, jud. BN: - PIS Ac. Colibiţa Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa&quot;, jud.BN: am. albie r. Bistriţa av. baraj Colibiţa - confl. V. Bârgău în loc. Bistriţa Bârgăului, L=13,5 km: (recalibrare albie , cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa&quot;, jud.BN: am. albie r. Bistriţa - mun. Bistriţa, în loc. Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bărgăului, Valea Poienii, Livezile, Unirea, L = 22,7 km (recalibrare albie, cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 115 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa&quot;, jud.BN: am. albie V. Bârgău în loc. Muresenii Bârgâului, Tureac, Tiha Bârgâului, Prundu Bârgâului, L=10,4 km (recalibrare albie, cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa&quot;, jud.BN: am. albie r. Bistriţa - mun. Bistriţa - confl. Şieu în loc .Bistriţa, Viişoara, Sărata, L=14,5 km (recalibrare albie, cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere şi reparaţii curente la Ac. Colibiţa, jud.BN Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 1,5 km (Hm 520-535) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Automatizare staţii hidrometrice Straja şi Mita, staţie pluviometrica Piatra Fântânele, înfiinţare staţie pluviometrică automata la Tărpiu Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 17 r. Dipşa - sector av. confl. Pintic - confl. Chiraleş M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L=15 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Dipşa aferente A.P.S.F.R.-ului S = 1,07 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Dipşa aferent A.P.S.F.R.-ului S = 59.90,62 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 116 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolm. albie L = 8 km în loc. Teaca, Galaţii Bistriţei, Ţigău, Chiraleş, Viile Tecii Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Amenajare V. Dipşa şi afluenţi în loc.Chiraleş şi Teaca&quot;, Capacit. totală: 29,85 km reprof. albie, 4,2 km cons. mal în loc. Teaca, L= 5,7 km, loc. Galaţii Bistriţei, L=3,7 km, aval loc. Galaţii Bistriţei, L=5,5 km, loc.Ţigău, L=5,5 km, loc. Chiraleş, L=2,6 km, loc. Viile Tecii, L=4,05 km, loc. Dipşa L = 2,8 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întretinere albie L=10,5 km în loc. Dipşa Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Automatizare staţie hidrometrica Viile Tecii Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 18 r. Pintic - av. loc. Posmuş M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Pintic aferente A.P.S.F.R.-ului S = 8,32 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Pintic aferent A.P.S.F.R.-ului S = 1.669,37 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolm. albie L = 4 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. „Amenajare V. Dipşa şi afluenţi în loc.Chiraleş şi Teaca&quot;: amenaj. albie r. Pintic în loc. Pintic şi Teaca L=3,3 km 117 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere albie în loc. Pintic şi Teaca L=7,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Înfiinţare staţie pluviometrica Pintic Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Cons. veget. L = 4,50 km (Hm 155-165, 240-250, 270-295) M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Ilişua aferente A.P.S.F.R.-ului S = 23,04 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 19 r. Ilişua - av. confl. Strâmba M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ilişua aferent A.P.S.F.R.-ului S = 12.541,19 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni Ac. Molişet pe V. Lungă am. loc. Molişet V=1,581 mil.mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni Mare M.M.A.P. / Ac. Sendroaia pe r. Ilişua am. loc. Târlişua, V=1,051 mil.mc A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Mare A.N.A.R. / A.B.A. Întretinere albie în loc. Târlişua, Borleasa şi Spermezeu L = 8 km M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare blocaje L=4 km (Hm 330-370) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Mare M.M.A.P. / Înfiinţare staţie hidrometrica automată la Târlişua A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 118 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Cons. veget. L= 7,8 km (Hm 1000-1780) M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Someşul Mic aferente A.P.S.F.R.-ului S = 15,61 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Someşul Mic aferent A.P.S.F.R.- ului S = 96.254,95 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Mare M.M.A.P. / &quot;Am. r. Nadăş şi afluenţi jud. Cluj&quot;, acumularea Aghireş am loc. Aghireş V = 2,5 mil.mc A.N.A.R. / A.B.A. 20 r. Someşul Mic - av. loc. Floreşti M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni &quot;Am. V. Borşa şi afluenţi pe sectorul Răscruci - Borşa&quot;: ac. Ciumăfaia pe r. Borşa, am. loc. Borşa Vat=5,1 mil.mc,Vut=0,2 mil.mc (legatura cu DCA 60/2000), Vt=5,3 mil.mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Punere în siguranţă a ac. Gilău&quot;, jud. CJ: PIS Ac. Gilău Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de M33 RO_M11-3 mal, stabilizare pat albie &quot;Amenajare râu Someşul Mic pe sectorul Cluj-Dej etapa II&quot;, Capacit. totală: 42,3 km reg. albie, 9,5 km lungime diguri apărate, 3,2 supraînalţări diguri, 3.400 ha supraf. apărate; Rest de exec: am. albie în loc. Jucu, Bonţida, Răscruci, Fundătura, Iclod, Livada L= 32,96 Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. km M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie &quot;Am. V. Borşa şi afluenţi pe sectorul Răscruci - Borşa&quot;: am. albie în loc.Răscruci L=1,9 km, în loc. Borşa L=1,4 km şi între loc.Răscruci şi Borşa L=2,5 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 119 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie &quot;Amenajare râu Someşul Mic, în Cluj&quot;, Capacit. totală: 35,35 km reg. albie, 7,9 km îndig. incintă aeroport, 17,94 km cons. mal r. Someş, 14,8 km cons. mal afluenţi; Rest de exec.: am. albie L = 3,4525 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie &quot;Am. V. Sic şi afluenţi&quot;, jud.CJ - amenajare albie V. Sic în loc. Sic, L=4 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale &quot;Amenajare râu Someşul Mic pe sectorul Cluj-Dej etapa II&quot;, L = 0,3 km în loc. Livada (închidere dig) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale &quot;Amenajare râu Someşul Mic, în Cluj&quot;, L = 3,4 km dig Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor Stingerea formaţiunilor torenţiale, prevenirea alunecărilor de teren şi a inundaţiilor din BH Someşul Mic, V. Fizeşului - zona Pălatca, judeţul Cluj - Capacitate nouă CES 4.963 ha Mic M.A.D.R. / A.N.I.F. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinerea curentă infrastructură Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole în loc Jucu, Bontida, Răscruci, Fundătura, Iclod, Livada, L= 10 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Automatizare staţie hidrometrica Rădaia, Aghireşu şi Borşa, staţie pluviometrică Fizeşu Gherlii, înfiinţare staţii pluviometrice automate în loc. Chinteni şi Săvădisla Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 120 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 21 r. Pâraul Ocnei - av. loc. Ocna Dejului M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 6,0 km (Hm 40-100) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Pârâul Ocnei aferent A.P.S.F.R.- ului S = 591,69 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere albie L = 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 6,0 km (Hm 40-100) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 22 r. Olpret - av. loc. Bobâlna M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 2,0 km (Hm 180-200) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Olpret aferente A.P.S.F.R.-ului S = 30,98 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Olpret aferent A.P.S.F.R.-ului S = 3675,89 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întretinere albie L = 2,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L = 2,5 km (Hm 180-205) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 121 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Staţie automata în loc. Maia Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 23 r. Almaş - av. loc. Fildu de Jos M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. loc. Almaşu, Cuzăplac, Sutor, Zimbor, Hida, Bălan, Chechiş L = 2,1 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Almaş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 4,63 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Almaş aferent A.P.S.F.R.-ului S = 24.273,34 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin,apărări de mal, stabilizare pat albie „Am. V. Almaş&quot;, Capacit. totală: 2,45 km am. albie, 2,95 km cons. mal, 23 buc cadere beton; Rest de executat: am. albie în loc. Sutor L=1,09 km şi loc. Hida L=0,4 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere albie L = 5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Elimin. obstacole L= 5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 24 r. Sălaj - av. loc. Oarţa de Jos M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 0,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Sălaj aferent A.P.S.F.R.-ului S = 9.911,91 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 122 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M31 RO_M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale – amenajarea albiilor torenţiale Refacere infrastructura IF, judeţul Maramureş Mic M.A.D.R. / A.N.I.F. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) MGS Sălăţig Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întretinere infrastructura lucrări şi cantoane Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L = 5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 25 r. Bârsău - av. confl. Ciont M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons.veget. L = 2 km (Hm 220-240) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bârsău aferent A.P.S.F.R.-ului S = 3.282,09 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare L = 3 km (Hm 337-367) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere albie L = 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L = 1,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 123 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 26 r. Lăpuş - av. confl. Suciu M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Lăpuş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 134,8 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Lăpuş aferent A.P.S.F.R.-ului S = 51.419,62 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare L = 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parape’i, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie „Am. V. Cupşeni, Ungureni şi Rotunda în com.Cupşeni&quot;, Capacit. totală: 16 km am. albie, 850 m cons. mal, 129 m caderi, 138 m stabilizare pat albie; am. albie V. Cupşeni L=0,4 km, V. Ungureni L=1 km, V. Rotunda L=1,9 km în loc. Cupşeni Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere albie în loc. Lapuş, Tg. Lapuş şi Răzoare, L = 4 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole în loc. Lapuş, Tg. Lapuş şi Răzoare, L= 4 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 124 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 27 r. Dobric M34 RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Desecare Valea Dobric, judeţul Maramureş Refacere infrastructură 525 ha desecare ha Mic M.A.D.R. / A.N.I.F. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Dobric aferent A.P.S.F.R.-ului S = 2.030,91 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie în loc. Costeni şi Dobric L=3,6 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole în loc. Costeni şi Dobric, L= 3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Înfiinţare post pluvio Cupşeni Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 28 r. Cavnic - av. loc. Copalnic- Mănăştur M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. vegetative L = 0,5 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Cavnic aferente A.P.S.F.R.-ului S = 14,9 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din suprafţa bazinului hidrografic Cavnic aferent A.P.S.F.R.-ului S = 10007,31 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere lucrari existente şi albie L = 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 125 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole în loc. Copalnic, L = 2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 29 r. Săsar - av. loc. Baia Sprie M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L=0,2 km, (Hm 110-112) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Săsar aferent A.P.S.F.R.-ului S = 8.412,42 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare L = 0,5 km, (Hm 210-215) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie „Am. r. Săsar şi afl.,&quot; Capacit. totală: 33,472 km am. albie, 38,955 km zid sprijin, 1,285 km cons. mal; Rest de exec: amenaj albie L=18,5 km Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie „Am. r. Săsar în mun. Baia Mare&quot;, Capacit. totală: 5,12 km am. albie; Rest de exec: 4,2 km am. albie între pod Decebal şi pod CF Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere lucrări existente şi albie L = 2,5 km, (Hm 150-175) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 0,4 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 126 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 30 r. Firiza - av. confl. Jidovaia M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget L = 0,2 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Firiza aferente A.P.S.F.R.-ului S = 8,06 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Firiza aferent A.P.S.F.R.-ului S = 15.465,52 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie L=0,5 km, loc. Blidari Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am. Vale Firiza pe tronson Blidari - Firiza&quot;, Capacit. totală: 7,585 km am. albie; Rest de exec.: apărare de mal în cartierul Blidari (Baia Mare), L=1,435 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Am. Vale Firiza aval ac. Berdu&quot;, Capacit. totală: 2,6 km zid sprijin; 6,9 km cons.mal; 18 buc praguri şi căderi; am. albie L = 7,8 km Mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 2 km, (loc. Baia Mare, Blidari) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 127 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 31 r. Homorod M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L= 0,4 km (Hm 120-124) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Homorod aferente A.P.S.F.R.-ului S = 20,04 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Homorod aferent A.P.S.F.R.-ului S = 4.248,31 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare L =2 km (Hm 220-240) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor. Întreţinere lucr. existente şi reparaţii diguri (dr 9,95 Km şi stg. 3,95 Km) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 1,5km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 32 r. Crasna - am. loc. Vârşolt M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Prot. veget. L = 3,5 km ( r. Crasna în com.Crasna, Horoatu Crasnei şi Cizer ) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Crasna aferent A.P.S.F.R.-ului S = 4.092,33 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei: Decolmatare r. Crasna, L = 5,0 km (com. Horoatu Crasnei, Crasna, Cizer) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 128 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere lucr. existente: acumularea Varşolt, nodul hidrotehnic Nusfalau, regularizări de râuri L = 9,0 km, diguri L = 6,3 km, Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Elim. obstacole L= 0,5 km, Mare A.N.A.R. / A.B.A. 33 r. Crasna - av. loc. Vârşolţ, am. loc. Acâş M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 4,0 km ( Hm 534-730); L = 0,5 km (Hm 731-896) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Crasna aferente A.P.S.F.R.-ului S = 13,71 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Crasna aferent A.P.S.F.R.-ului S = 17.280,58 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare (loc. Şimleul Silvaniei), L=3,0 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni „Am. V. Maja şi afluenţi, confl. r. Crasna jud. SJ şi SM&quot;, Capacit. totală: 45 km am. albie, 1,6 mil. mc ac.; ac. Cosei pe p. Mare la 5,5 km amonte de confluenţă cu p. Serpuit, V = 0,6 mil.mc Mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni „Am. V. Maja şi afluenţi, confl. r. Crasna jud. SJ şi SM&quot; - ac. Chiejd pe V. Sighet (Chiejd) la 0,5 km amonte loc. Chiejd V = 1 mil.mc Mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 129 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie „Am. r. Crasna şi afluenţi aval de ac. Vârşolţ&quot;, jud. SJ, Capacit. totală: 20 km cons. mal, 20 buc praguri fund, 30 km supraînălţări diguri, 7 buc refaceri poduri, 4,75 mil. mc ac. neperman., 1 buc canton expl., 1 sistem informaţional; Rest de exec.: am. albie în loc.Vârşolţ, Şimleul Silvaniei, Cehei L = 20 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărari de mal, stabilizare pat albie „Am. V. Maja şi afluenţi, confl. r. Crasna jud. SJ şi SM&quot;: am. albie L = 29,6 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere şi reparaţii dig mal drept (km 44+000 - km 59+500) şi dig mal stâng (km 36+000 - km 52+500), polder Supur (Hm 775-792) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 4 km (Hm730-770) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire / apărare existente Supraînălţare dig r. Crasna 2 x 36,4 km de la Vârşolţ la Acâş Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Automatizare staţie pluviometrică Sărmăşag Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 34 r. Crasna - av. loc. Acâş, am. loc. Moftinu Mare M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons.veget. L = 0,5 km ( Hm 980-985) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Crasna aferente A.P.S.F.R.-ului S = 13,71 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 130 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Crasna aferent A.P.S.F.R.-ului S = 1.932,07 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei „Am. r. Crasna şi afluenţi aval de ac. Vârşolţ&quot;: decolm. albie L = 21 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) &quot;Reabilitare şi modernizare polder Moftin&quot;: PIS Polder Moftin Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere şi reparaţii curente dig drept (km 44+000 - km 24+000) şi dig stâng (km 36+000 - km 16+000), polder Moftin (Hm 1072-1100), canton Ghilvaci, (Hm 1108) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 0,4 km (Hm 1100-1104) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire / apărare existente „Am. r. Crasna şi afluenţi aval de ac.Vârşolţ&quot;, jud.SJ: supraînalţare dig L = 42,8 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M41 RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare &quot;Reabilitare şi modernizare polder Moftin&quot;: staţii hidrometrice Berveni, Domăneşti, Craidorolţ, Răteşti, Corund, sistem de avertizare - alarmare polder Moftin Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 35 r. Crasna - av. loc. Moftinu Mare M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 0,3 km (Hm 1189-1192) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Crasna aferent A.P.S.F.R.-ului S = 3.547,1 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 131 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei „Am. r. Crasna şi afluenţi aval de ac. Vârşolţ&quot;: decolm. albie L = 23 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere şi reparaţii curente dig mal drept (km 0+000 - km 24+000) şi dig mal stâng (km 0+000 - km 16+000), canton Moftin, Hm 1112, canton Domăneşti Hm 1186, Căpleni exterior Hm 1239, Căpleni interior Hm 1241, Canton Berveni Hm 1301 Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 2 km (Hm1150-1170), secţiune de interventie Berveni Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire/ aparare existente Reabilitare şi modernizare polder Moftin - supraînalţare diguri existente pe sector polder Moftin frontiera L = 46 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 36 r. Zalău - av. loc. Zalău M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L =5,47 km (Hm 129-184) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Zalău aferent A.P.S.F.R.-ului S = 5012,27 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprof. albie L=15,5 km în loc. Bocşa, Borla, Sălăjeni, Moiad, Bobota Mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni &quot;Apărare împotriva inundaţiilor a mun. şi platformei industriale Zalău - reg.V. Zalău&quot;, Capacit. totală: 12,8 km am. albie, 1,25 mil. mc ac.; Rest de exec.: Ac.amonte Zalău V=1,25 mil. mc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 132 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Apărare împotriva inundaţiilor a mun. şi platformei industriale Zalău - reg. V. Zalău&quot;: am. albie L = 4,5 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere albie L = 4 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L= 4,4 km (Hm 200-156) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 37 r. Maria M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Cons. veget. L = 0,150 km (Hm 129-184) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Maria aferent A.P.S.F.R.-ului S = 4.024,16 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatarea albiei, L = 1,3 km (Hm 140-153) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere diguri - mal drept L=10 km (Hm180- 280) şi mal stâng =10 km (Hm 180 - 280) pe pâraul Maria Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Eliminare obstacole L = 3 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. 133 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Decizia de realizare a măsurilor propuse de Administraţia Bazinala de Apă Someş - Tisa pentru ,, Crearea de noi zone umede &quot; se va face în urma unei analize de detaliu în ceea ce priveşte eficienţa tehnică a infrastructurii de desecare în raport cu pagubele evitate din zonele locuite şi nu numai, în condiţiile realizării unor zone umede, analiză la care M.A.D.R. şi A.N.I.F. vor fi implicate în mod direct. 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. P.M.R.I. reprezintă o viziune strategică pentru managementul riscului la inundaţii atât la nivel de UoM (A.B.A.), cât şi la nivel de A.P.S.F.R. În acest sens, s-au stabilit obiectivele de management al riscului la inundaţii, s-au identificat măsurile necesare în atingerea obiectivelor managementului riscului la inundaţii şi s-au pioritizat măsurile care vizează reducera riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R, ţinând cont de obiectivele specifice de management al riscului la inundaţii. Următorul pas îl reprezintă prezentarea unei imagini de ansamblu a strategiei managementului riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. şi definirea şi, într-o etapă ulterioară, promovarea proiectelor integrate de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. În acest capitol, se prezintă strategia măsurilor şi acţiunilor conjugate pentru reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor în anumite zone cu risc potenţial semnficativ la inundaţii, considerate prioritare. * * * Considerente generale privind specificul cursurilor de apă din B.H. Someş- Tisa Principalele caracteristici specific ale spaţiului hidrografic Someş-Tisa şi ale cursurilor de apă din cadrul acestuia sunt: • Forma bazinului hidrografic Someş este asemănătoare unui triunghi echilateral spre centrul căruia converg din direcţii opuse cele două ramuri (Someşul Mare din nord-est şi Someşul Mic din sud-vest), din confluenţa cărora se naşte Someşul, cu o dinamică specifică în desfăşurarea scurgerii maxime prin creşterea progresivă a debitelor pâna la confluenţa celor două Someşuri, şi o creştere accentuată, aproape bruscă, imediat aval de această confluenţă; • Gradul redus de echipare cu lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor a bazinului hidrografic, în special al bazinului Someşului Mare; Schema de amenajare a bazinului hidrografic al râului Someşul Mare a fost concepută încât se asigură o apărare împotriva inundaţiilor a principalelor localităţi din bazin prin lucrări hidrotehnice cu folosinţe complexe, dar aceasta nu s-a realizat, fiind executate doar câteva Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa lucrări de interes local şi o singură acumulare mare, care şi rol de atenuarea undelor de viitură (Colibiţa) în A.P.S.F.R. 16 - r. Şieu. Bazinul Someşului Mic are un grad ridicat de echipare cu lucrări hidrotehnice în amonte de municipiul Cluj Napoca, dar şi aceste lucrări, aflate în administrarea A.B.A. Someş - Tisa şi Hidroelectrica S.A., reprezintă un risc tehnic/tehnologic care trebuie luat în considerare. • Amplasarea localităţilor pe malurile cursurilor de apă, chiar în zona inundabilă; • O caracteristică importantă a scurgerii apelor mari pe cursurile de apă din spaţiul hidrografic Someş - Tisa o reprezintă cauzele care generează viiturile , care fac ca pe râurile Someş şi Tisa să se producă viituri cu valori maxime mult mai mari decât pe alte cursuri de apă de acelaşi ordin de mărime . Pe baza datelor provenite de la 14 staţii hidrometrice reprezentative au fost identificate 12 viituri cu geneză şi durate diferite şi a căror nivel a depăşit cota de inundaţii, frecvenţa acestora a fost maximă primăvara (50%), acestea fiind generate de variaţiile termice ale maselor de aer care traversează sau stagnează deasupra teritoriului, astfel: • din apa provenită din topirea zăpezii şi din precipitaţiile lichide abundente de natură frontală la începutul primăverii; • în lunile aprilie şi mai inundaţiile au fost generate de precipitaţiile abundente de natură frontală şi termoconvectivă şi uneori de topirea stratului de zăpadă existent încă în regiunea de munte. Inundaţiile din lunile mai 1970 şi 1991 au afectat o mare parte din bazinul hidrografic, având o probabilitate de apariţie de 1-3%. Inundaţiile înregistrate în perioada decembrie 1995 - ianuarie 1996 au fost cele mai mari inundaţii de iarnă cunoscute în istorie, afectând cea mai mare parte a teritoriului României, cu pagube însemnate şi în cele 59 de judeţe din cadrul bazinului. Viituri importante care au produs inundaţii mari au avut loc în luna noiembrie 1998 (viituri istorice în bazinul hidrografic Tisa), martie 2001 (viituri istorice în bazinul hidrografic Tisa), iunie 2006, iulie 2008 şi 2015. Efectul schimbărilor hidrologice şi climatice Analiza fenomenelor hidro - meteorologice şi a cauzelor producerii inundaţiilor pe o perioadă mai lungă şi din ultimii ani a condus la urmatoarele concluzii principale care au stat la baza alegerii variantelor şi a scenariilor de amenajare: • modul de formare şi declanşare a fenomenelor cu tranzitarea undelor de viitură din B.H. Someş -Tisa, cu producerea unor inundaţii catastrofale se datorează atât factorilor climatici cu influenţă majoră (precipitaţii mari sub formă de ploi şi zăpezi cu influenţe ciclonare cu inversiuni termice rapide), cât şi a factorilor fizico - geografici (pante mari cu concentrare rapidă a viiturilor şi cu coeficienţi de scurgere ridicaţi), iar acolo unde aceste văii trec prin teritorii joase se produc revărsări majore din albia minoră; • morfologia bazinului hidrografic al râului Someş determină suprapunerea undelor de viitura pe o mare parte a afluenţilor săi, ceea ce conduce la efecte cumulate importante; • cele mai mari unde de viitura se formează de obicei în perioada lunilor martie - mai datorită suprapunerii efectelor ploilor torenţiale cu topirea zăpezilor; • gradul mare de torenţialitate face ca valorile debitelor maxime să fie superioare celor care se înregistrează pe alte râuri, de acelaşi ordin de mărime din ţara; • aportul important în formarea undelor de viitură pe râul Someş îl are Someşul Mare şi datorită gradului redus de amenajare hidrotehnică, respectiv de atenuare a undelor de viitură. Efectele schimbarilor climatice şi a impactului acestora asupra regimului hidrologic se menifestă prin: • o evidentă tendinţă de torenţializare pe cursurile de apă din bazin, mai ales în zona Someşului Mare amonte Năsăud, bazinul râului Tisa şi bazinul râului Crasna; • o tendinţă generală după anul 1990 de creştere a debitelor care duc la depăşirea CA şi CI şi a numărului de cazuri în care acestea se produc; • studiul meteorologic indică o tendinţă de creştere a temperaturilor şi precipitaţiilor după 1990; • datele disponibile privind viiturile rapide indică producerea unui număr mai mare de viituri rapide. Cauzele locale ale producerii inundaţiilor sunt: • insuficienţa sistemelor de colectare şi evacuare a apelor pluviale la nivelul localităţilor şi/sau subdimensionarea acestora; • înfundarea şi neîntreţinerea canalelor şi rigolelor de scurgere existente din localităţi şi legat de aceasta capacităţii insuficiente de transport a podeţelor din localitate, care se înfundă atât datorită neîntreţinerii secţiunilor de scurgere; • capacităţii insuficiente de transport a podurilor care se înfunda datorita: subdimensionării, neîntreţinerii secţiunilor de scurgere şi/sau datorită aportului de material lemnos adus de pe versanţi în timpul perioadelor hidrologice excedentare; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa • colmatarea albiei minore cu dezvoltarea unei vegetaţii abundente ce a mărit rugozitatea de scurgere în albia minoră având ca efect creşterea nivelului, în regim natural precum şi înălţimea redusa a malurilor naturale. Fenomenul este cu atat mai periculos cu cât se manifestă cu pregnanţă pe cursurile de apă necadastrate care traversează localităţile; • extindrea necontrolată a construcţiilor de case şi vile în zone inundabile şi extinderea unor gospodării până la malul albiei minore îngustând şi mai mult secţiunea de scurgere, cu alte cuvinte, existenţa unei deficienţe majore în sistematizarea localităţilor; • în anumite zone, unde localităţiile sunt amplasate în lunca râurilor care au o lăţime relativ mică (100 -- 500 m între versanţi), apele pluviale adunate de pe versanţi creează adevărate lacuri de acumulare care băltesc pe terenul gospodăriilor din zonă, producând inundaţii la ploi locale de intensitate mare ce se scurg pe torenţi; • lipsa unei educaţii adecvate a populaţiei în ceea ce priveşte modul de comportare în zonele supuse riscurilor de inundaţii; • degradarea şi insuficienţa lucrărilor specifice de corectare a torenţilor şi de combatere a eroziunii solului în bazinele torenţiale; • degradarea sistemelor de desecare. Planul de Management al Riscului la Inundaţii propune un Set de măsuri structurale şi nestructurale, clasificate în 3 categorii, în funcţie de nivelul de aplicare, după cum urmează: • Măsuri la nivel naţional; • Măsuri la nivel bazinal (A.B.A.); • Măsuri la nivel de A.P.S.F.R. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel naţional reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizaţional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundaţii, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor &quot;actorilor&quot; şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel bazinal ţin de soluţiile organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii la nivelul întregului teritoriu al A.B.A. Măsurile aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. sunt măsuri specifice, „localizate&quot; fie la nivel de A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenţi sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra celor 37 de sectoare / zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.)., declarate şi raportate în martie 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii. În tabelul 4 - 5 sunt prezentate sintetic măsurile propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii. Tabel 4 - 5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tip masură Măsuri Nr de Măsuri Cod Masură Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) Crearea de noi zone umede 2 RO_M04-1 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile 1 RO_M04-2 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 33 RO_M04-4 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 26 RO_M07-1 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 37 RO_M07-2 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 1 RO_M07-3 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale 2 RO_M07-5 Alte măsuri de reducere a nivelului apei Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj 4 RO_M08-2 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei 28 RO_M08-3 Relocare diguri 2 RO_M08-4 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente 2 RO_M09-1 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni 18 RO_M09-2 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin marirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) 9 RO_M10-1 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) 1 RO_M10-2 Tip masură Măsuri Nr de Măsuri Cod Masură Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură 2 RO_M11-1 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 33 RO_M11-3 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale 2 RO_M11-4 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor 1 RO_M11-5 Măsuri de supraveghere, urmarirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi intreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă 3 RO_M13-2 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 32 RO_M13-3 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă 38 RO_M13-4 Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire / apărare existente 3 RO_M14-2 Măsuri privind monitorizarea, prognoză şi avertizarea inundaţiilor Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare 13 RO_M17 Asigurarea resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. 1 RO_M20 Total Măsuri 294 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Justificarea măsurilor propuse Se menţioneară faptul că unele Studii de Fezabilitate necesită reactualizarea întrucât au fost realizate anterior aprobării prin HG 846 / 11 august 2010 a Strategiei naJionale de management al riscului la inundaJii pe termen mediu şi lung care stabileşte ca obiectiv pe termen lung „asigurarea protecţiei localităţilor pentru viituri cu probabilităţi de depăşire cuprinse între 1% şi 0,01% diferenţiat în funcţie de rangul localităţilor”. Ca urmare a considerentelor prezentate mai sus, sunt cele mai importante / relevante tipuri de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R ., pe teritoriul gestionat de A.B.A. Someş-Tisa, se prezintă sintetic astfel: • RO_Mo4-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative ) – 33 măsuri propuse o Justificare : Măsura se aplică în zonele cu eroziuni active, prin lucrări prietenoase mediului, executate din surse proprii şi constă din plantare de butaşi de salcie, brăzduiri şi caroiaje. Prin aceste lucrări se urmăreşte un dublu effect: renaturarea malurilor şi stabilizarea lor. • RO_Mo8-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei – 28 măsuri propuse o Justificare : Măsurile de acest tip sunt necesare pentru asigurarea capacităţii de tranzitare a debitelor în perioadele de ape mari prin albiile cursurilor de apă prin îndepărtarea depunerilor de material solid provenit în cea mai mare parte din eroziunea solului din bazinul de recepţie (din scurgerile de pe versanţi, ca urmare a defrişărilor necontrolate şi a unor practici agricole neadecvate) şi care care obturează secţiunea de scurgere, în special la ape mari şi viituri. • R O_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă – 38 măsuri propuse o Justificare : Prin efectuarea lucrărilor de defrişare a vegetaţiei arborescente din albiile cursurilor de apă care reduce secţiunea de scurgere şi măreşte rugozitatea albiei, lucrări asociate cu îndepărtarea blocajelor din albie se urmăreşte creşterea capacităţii de tranzitare a debitelor de viitură prin mărirea secţiunii de scurgere, reducerea rugizităţii şi realizarea unor decolmatări hidraulice. • RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie – 33 măsuri propuse o Justificare : Caracterul puternic torenţial al majorităţii cursurilor de apă neamanajate din bazinul hidrografic Someş-Tisa are ca efect o dinamică accentuată a albiei, cu modificări frecvente ale acesteia, fiind necesare lucrări de reducere a eroziunilor, stabilizarea talvegului albiilor cursurilor de apă atât pentru apărarea directă a malurilor şi obiectivelor riverane, cât şi pentru asigurarea scurgerii în albie şi pentru siguranţa construcţiilor existente care realizează apărarea împotriva inundaţiilor. • RO_Mo9-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni – 18 măsuri propuse Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa o Justificare : Ţinând cont de considerentele prezentate mai sus şi în capitolele precedente, în special de caracterul puternic torenţial al cursurilor de apă din bazin şi a insuficientei echipări cu lucrări hidrotehnice a acestora, este necesară reţinerea volumelor de viitură acolo unde se formează scurgerea prin realizarea unor acumulări nepermanente de mici dimensiuni, dar mai multe ca număr. Alte soluţii de reducere a riscului la inundaţii, cum ar fi mărirea secţiunii de scurgere, execuţia de parapeţi din beton sau îndiguirea cursului de apă nu este posibilă datorită existenţei locuinţelor şi căilor de acces pe malul apei. În unele zone, în care o singură soluţie nu putea rezolva reducerea riscului la inundaţii, s-a ales o combinaţie de soluţii, cu efecte suprapuse, care numai împreună pot avea efecul scontat. • RO_M1o-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc .) – 9 măsuri propuse o Justificare : Construcţiile hidrotehnice existente în B.H. Someş - Tisa au fost realizate cu 30-70 ani în urmă cu folosinţe complexe, cu rol principal de apărare împotriva inundaţiilor şi alimentare cu apă a localităţilor din zona aval. Aceste construcţii sunt la capătul duratei lor de funcţionare, iar unele echipamente hidromecanice, instalaţii electrice de forţa, comanda şi semnalizare ale acestora au perioadă normală de funcţionare depaşită. În aceaste condiţii, costurile legate de întreţinerea şi repararea lor au devenint substanţiale, din cauza faptului ca piesele de schimb, nu se mai fabrică. Întrucât există riscul ca acestea să fie scoase din funcţiune, se impune reabiliatarea instalaţiilor electrice de forţa şi comanda, a mecanismelor şi instalaţiilor de acţionare a echipamentelor hidromecanice aferente barajelor, pentru creşterea siguranţei în exploatare a obiectivelor hidrotehice şi asigurarea exploatării lor la parametrii proiectaţi. Această măsura este esenţială pentru siguranţa în exploatare şi la parametrii proiectaţi ai amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (baraje şi lacuri de acumulare). Lucrările propuse vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei din zonă, deoarece scopul lacurilor de acumulare este prioritar social, apărând populaţia împotriva inundaţiilor şi stopând eroziunile active din zonele intravilane limitrofe albiei râurilor, dar are şi implicaţii economice prin evitarea pagubelor potenţiale ce se pot produce prin afectarea infrastructurii şi a lucrărilor de artă existente în zonă. Lucrările se încadrează în politicile de investiţii sectoriale, în acord cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi de asigurare a condiţiilor de dezvoltare durabilă. • Barajul Călineşti Oaş o Necesitatea lucrărilor: Modificări ale caracteristicilor undelor de viitură de la punerea în funcţiune datorate schimbărilor folosirii terenului, despăduririlor şi schimărilor climatice; Aplicarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 846/11.08.2010 modificări ale probabilităţilor anuale de depăşire pentru debitelor de calcul ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. o Concluzii şi recomandări ale experţilor barajului şi echipamentelor: ■ Baraj : necesitatea executării de umpluturi la piciorul aval al barajului şi înălţarea platformei aval pentru compensarea subpresiunilor; ■ Echipamente : uzura fizică şi morală ale echipamentelor şi acţionărilor electrice; ■ Digurile aval : necesită lucrări de etanşare ale fundaţiei în zonele în care au apărut grifoane; digurile necesită supraînălţări pentru asigurarea tranzitării viiturilor; ■ Sistemul de avertizare alarmare : uzat fizic şi moral şi/sau în unele zone nefuncţional. • Barajul Gilău o Necesitatea lucrărilor: ■ Vechimea lucrării (peste 45 ani); ■ Modificări ale caracteristicilor viiturilor de la punerea în funcţiune datorită lucrărilor din amonte şi schimbărillor climatice. o Concluzii şi recomandări ale experţilor barajului şi echipamentelor: ■ Baraj: sistemul AMC insuficient pentru asigurarea monitorizării; ■ Echipamente: uzura fizică şi morală ale echipamentelor şi acţionărilor electrice; ■ Albia amonte nestabilizată favorizează dezvoltarea de eroziuni şi creşterea debitului solid târât care determină colmatarea lacului; ■ Sistemul de avertizare alarmare: uzat fizic şi moral şi/sau în unele zone nefuncţional. • Barajul Colibiţa o Necesitatea lucrărilor: ■ Uzura echipamentelor hidromecanice (fizică şi morală); Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa ■ Modificări ale caracteristicilor undelor de viitură de la punerea în funcţiune. o Concluzii şi recomandări ale experţilor barajului şi echipamentelor: ■ Baraj: deteriorări ale măştii de etanşare a barajului; ■ Echipamente: uzura fizică şi morală ale echipamentelor şi acţionărilor electrice; ■ Albia aval nu asigură tranzitarea debitelor evacuate; ■ Sistemul de avertizare alarmare: uzat fizic şi moral şi/sau în unele zone nefuncţional. • Barajul Cuceu o Necesitatea lucrărilor: ■ Modificări ale caracteristicilor undelor de viitură de la punerea în funcţiune; o Concluzii şi recomandări ale experţilor barajului şi echipamentelor: ■ Barajul: versantul stâng instabil; ■ Echipamente: lipsa echipamentelor de închidere şi reglare a golirii de fund face imposibilă reglarea debitelor defluente la viituri; ■ Albia aval nu asigură tranzitarea debitelor evacuate; ■ Sistemul de avertizare alarmare: uzat fizic şi moral şi/sau în unele zone nefuncţional. • Barajul Sălăţig o Necesitatea lucrărilor: ■ Modificări ale caracteristicilor undelor de viitură de la punerea în funcţiune din cauza despăduririlor şi schimarillor climatice. o Concluzii şi recomandări ale experţilor barajului şi echipamentelor: ■ Barajul : sistemul AMC insuficient pentru asigurarea monitorizării ■ Echipamentele hidromecanice şi sistemele de scţionare sunt uzate fizic şi moral ■ Albia aval nu asigură tranzitarea debitelor evacuate prin descărcătorii de ape mari ■ Sistemul de avertizare alarmare : uzat fizic şi moral şi/sau în unele zone nefuncţional • RO_M1o-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente , modernizări, retehnologizări etc.) - 1 măsură propusă o Justificare : Această măsură cuprinde, în principal, lucrările de întreţinere şi reparaţii care au ca scop menţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente la nivelul necesar cerinţelor de siguranţă şi asigurarea funcţionalităţii amenajărilor hidrotehnice (baraje, lacuri de acumulare, diguri şi alte lucrări cu rol de apărare) conform normativelor tehnice în vigoare. În figura 4 - 1 sunt prezentate pentru fiecare A.P.S.F.R. măsurile estimate a se realiza pentru reducerea riscului la inundaţii. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 146 Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Someş-Tisa 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. În scopul identificării la nivel de A.B.A. a proiectelor integrate majore 8 , consultantul JASPERS a solicitat o analiză matriceală, la nivelul fiecarui A.P.S.F.R., analiză care indică pe de o parte, principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% (desemnate pe baza unui criteriu unitar la nivel naţional, care ţine seama de populaţia potenţial afectată - prag peste 150 locuitori potenţial afectaţi pe localitate), precum şi principalele măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundaţii (măsurile cele mai relevante din punct de vedere al reducerii riscului la inundaţii) în localităţile respective . Matricea oferă o imagine calitativă a principalelor localităţi / grupuri de localităţi apărate (importante sub aspectul numărului de locuitori potenţial afectaţi), precum şi a celor mai semnificative / eficiente măsuri ( măsuri structurale - hard şi soft, semnificative din punct de vedere al efectului produs) şi, prin urmare, ajută la gruparea măsurilor individuale în proiecte integrate (matricile pentru fiecare A.P.S.F.R. pot fi consultate pe site-ul www.rowater.ro ). Exemplu de matrice Cod măsură Tip măsură Măsură propusă A.P.S.F.R. Localitatea 1 Localitatea 2 Localitatea 3 Localitatea n Măsura 1 x xx FE x Măsura 2 x xx - x Măsura 3 FE x n Simbol Efectul (eficacitatea măsurii) FE Fără efect x Efect parţial (eficacitate parţială / apără parţial localitatea) xx Eficacitate foarte bună n Efect necunoscut - Măsura nu este aplicabilă pentru localitatea respectivă 8 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) acordă finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică de pregătire proiecte în sectorul de apă şi apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 5. Acest Program Operaţional reprezintă unul dintre programele operaţionale prin care pot fi accesate fondurile europene structurale şi de investiţii alocate României în perioada 2014 - 2020. Se reaminteşte că Obiectivul Specific 5.1 &quot;Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră&quot; promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse şi în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020. A.N.A.R. va transmite spre finanţare un număr de propuneri de proiecte integrate majore. Mai departe, aceste propuneri de proiecte integrate, vor face obiectul unui checking-list, prin care Autoritatea de Management pentru P.O.I.M. urmează să verifice încadrarea proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare, în conformitate cu o serie de elemente , evidenţiate în Ghidul P.O.I.M. ( Criterii pentru justificarea şi pregătirea proiectelor, recomandate de JASPERS). Informaţii detaliate cu privire la analiza matriceală realizata (sheet-uri excel) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20l a%20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx În tabelul 4 - 6 este prezentat numărul localităţilor / grupurilor de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Someş - Tisa. Tabel 4 - 6 Numărul localităţilor / grupurilor de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A Someş - Tisa Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectate &gt; 5oo Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectate &gt;25o Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectate &gt; 15o Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectate &gt; 8o 50 83 139 196 În sprijinul abordării mai sus-menţionate, în vederea definirii proiectelor integrate , se precizează: &quot; având în vedere necesarul masiv de investiţii comparativ cu fondurile nerambursabile disponibile, printre criteriile de prioritizare se vor număra: populaţia aflată sub incidenţa riscului, locaţia proiectului în zone cu incidenţă masivă a riscurilor,&#160; nivelul&#160; daunelor&#160; economice&#160; posibile,&#160; efectul&#160; pozitiv&#160; integrat&#160; al&#160; proiectului &quot; (extras Ghid P.O.I.M.). Pe baza analizei matriceale (localităţi / grupuri de localităţi supuse riscului la inundaţii în cazul scenariului de inundabilitate 1%, a măsurilor asociate propuse), la nivelul A.B.A. Someş - Tisa au fost identificate următoarele proiecte integrate majore: 1. Amenajarea râu Crasna aval Varşolţ - frontiera Ungaria, jud. Salaj şi Satu Mare 1.1. Cons. veget. L = 4,0 km ( Hm 534-730); L = 0,5 km (Hm 731-896) – A.P.S.F.R. 33 – RO_M04-4 1.2. Decolmatare (loc. Şimleul Silvaniei), L=3,0 km – A.P.S.F.R. 33 – RO_M08-3 1.3. „Am. V. Maja şi afluenJi, confl. r. Crasna jud. SJ şi SM”, Capacit. totală: 45 km am. albie, 1,6 mil. mc ac.; ac. Cosei pe p. Mare la 5,5 km amonte de confluenţă cu p. Serpuit, V = 0,6 mil.mc – A.P.S.F.R. 33 – RO_M09-2 1.4. „Am. V. Maja şi afluenţi, confl. r. Crasna jud. SJ şi SM” - ac. Chiejd pe V. Sighet (Chiejd) la 0,5 km amonte loc. Chiejd V = 1 mil. mc – A.P.S.F.R. 33 – RO_M09-2 1.5. „Am. r. Crasna şi afluenJi aval de ac. Vârşolţ”, jud. SJ, Capacit. totală: 20 km cons. mal, 20 buc praguri fund, 30 km supraînălţări diguri, 7 buc refaceri poduri, 4,75 mil. mc ac. neperman., 1 buc canton expl., 1 sistem informaţional; Rest de exec.: am. albie în loc. Vârşolţ, Şimleul Silvaniei, Cehei L = 20 km – A.P.S.F.R. 33 – RO_M11-3 1.6. „Am. V. Maja şi afluenJi, confl. r. Crasna jud. SJ şi SM”: am. albie L = 29,6 km – A.P.S.F.R. 33 – RO_M11-3 1.7. Întreţinere şi reparaţii dig mal drept (km 44+000 – km 59+500) şi dig mal stâng (km 36+000 - km 52+500), polder Supur (Hm 775-792) – A.P.S.F.R. 33 – RO_M13-3 1.8. Eliminare obstacole L= 4 km (Hm730-770) – A.P.S.F.R. 33 – RO_M13-4 1.9. Supraînălţare dig r. Crasna 2 x 36,4 km de la Vârşolţ la Acâş – A.P.S.F.R. 33 – RO_M14-2 1.10. Automatizare staţie pluviometrică Sărmăşag – A.P.S.F.R. 33 – RO_M17 1.11. Cons.veget. L = 0,5 km ( Hm 980-985) – A.P.S.F.R. 34 – RO_M04-4 1.12. „Am. r. Crasna şi afluenJi aval de ac. VârşolJ”: decolm. albie L = 21 km – A.P.S.F.R. 34 – RO_M08-3 1.13. “Reabilitare şi modernizare polder Moftin”: PIS Polder Moftin – A.P.S.F.R. 34 – RO_M10-1 1.14. Întreţinere şi reparaţii curente dig drept (km 44+000 - km 24+000) şi dig stâng (km 36+000 - km 16+000), polder Moftin (Hm 1072-1100), canton Ghilvaci, (Hm 1108) – A.P.S.F.R. 34 – RO_M13-3 1.15. Eliminare obstacole L= 0,4 km (Hm 1100-1104) – A.P.S.F.R. 34 – RO_M13-4 1.16. „Am. r. Crasna şi afluenţi aval de ac.Vârşolţ”, jud. SJ: supraînalJare dig L = 42,8 km – A.P.S.F.R. 34 – RO_M14-2 1.17. “Reabilitare şi modernizare polder Moftin”: staJii hidrometrice Berveni, Domăneşti, Craidorolţ, Răteşti, Corund, sistem de avertizare - alarmare polder Moftin – A.P.S.F.R. 34 – RO_M17 1.18. Cons. veget. L = 0,3 km (Hm 1189-1192) – A.P.S.F.R. 35 – RO_M04-4 1.19. „Am. r. Crasna şi afluenţi aval de ac. Vârşolţ”: decolm. albie L = 23 km – A.P.S.F.R. 35 – RO_M08-3 1.20. Întreţinere şi reparaţii curente dig mal drept (km 0+000 - km 24+000) şi dig mal stâng (km 0+000 - km 16+000), canton Moftin, Hm 1112, canton Domăneşti Hm 1186, Căpleni exterior Hm 1239, Căpleni interior Hm 1241, Canton Berveni Hm 1301 – A.P.S.F.R. 35 – RO_M13-3 1.21. Eliminare obstacole L= 2 km (Hm1150-1170), secţiune de intervenţie Berveni – A.P.S.F.R. 35 – RO_M13-4 1.22. Reabilitare şi modernizare polder Moftin - supraînalJare diguri existente pe sector polder Moftin frontiera L = 46 km – A.P.S.F.R. 35 – RO_M14-2 Concluziile privind proiectul integrat Amenajarea râu Crasna aval Varşolţ - frontiera Ungaria, jud. Salaj şi Satu Mare Realizarea acumulărilor nepermanente de mici dimensiuni, acumulare Cosei, acumulare Chiejd, coroborat cu lucrări de creştere a gradului de siguranţă a polderului Moftin, precum şi asigurarea tranzitarii debitelor prin albia amenajată (impermeabilizari, supraînălţări şi reparaţii diguri, parapeţi, ziduri de sprijin, stabilizare albie, recalibrări etc), reduc remnificativ riscul la inundaţii pentru localităţile aflate în aval de acumularea Varşolţ până la frontieră, precum şi asigurarea debitului şi nivelului în secţiunea de frontieră (conform Convenţiei Bilaterale Ape de Frontieră România - Ungaria) 2. Amenajarea râu Tur - aval localitatea Negreşti-Oaş, inclusiv afluenţi, judeţul Satu Mare 2.1. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - zona umedă mal st. am. confl. cu Talna, S = 2 kmp – A.P.S.F.R. 11 – RO_M04-1 2.2. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare” - zona umeda mal dr. în zona loc. Gherta Mică, S = 3 kmp – A.P.S.F.R. 11 – RO_M04-1 2.3. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’- restaurare zona inundabila r. Tur, aval acumulare Călineşti S = 0,5 kmp în zona av. conf. Turţ – A.P.S.F.R. 11 – RO_M04-2 2.4. Cons. vegetative (în zonele cu eroziuni) L =5 km – A.P.S.F.R. 11 – RO_M04-4 2.5. Modernizare SP Turulung I din amenajarea de desecare Turulung Negreşti, judeţul Satu Mare; Reabilitare/modernizare 1 buc SP (SP Turulung I) – A.P.S.F.R. 11 – RO_M08-2 2.6. Decolmatări curs de apă în loc. Turulung L= 0,5 km şi pârau Turt (la confl.) L= 1 km – A.P.S.F.R. 11 – RO_M08-3 2.7. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - Relocare dig mal stâng, amonte confl. Talna L=3 km – A.P.S.F.R. 11 – RO_M08-4 2.8. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - Relocare dig la confl. cu Turt L=2 km – A.P.S.F.R. 11 – RO_M08-4 2.9. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - Polder Tur mal drept am. confl. Turt volum 9 mil mc – A.P.S.F.R. 11 – RO_M09-1 2.10. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - Polder Tur mal stâng am. confl. Talna volum 5 mil. mc – A.P.S.F.R. 11 – RO_M09-1 2.11. Ac. Negreşti am. loc. Negreşti Oaş pe r. Tur, V = 1,92 mil. mc – A.P.S.F.R. 11 – RO_M09-2 2.12. Ac. Brada am. loc. Luna pe r. Talna Mare, V = 2,34 mil. mc – A.P.S.F.R. 11 – RO_M09-2 2.13. Ac. Turt pe r. Turt am. loc. Turt, V = 1,34 mil. mc – A.P.S.F.R. 11 – RO_M09-2 2.14. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - Etanşare dig r. Tur la Turulung L = 1,5 km – A.P.S.F.R. 11 – RO_M10-1 2.15. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - PIS Baraj Călineşti – A.P.S.F.R. 11 – RO_M10-1 2.16. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - PIS Tamaseni – A.P.S.F.R. 11 – RO_M10-1 2.17. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - PIS Hodoş – A.P.S.F.R. 11 – RO_M10-1 2.18. Mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente prin personalul propriu de exploatare al A.B.A. Someş - Tisa – A.P.S.F.R. 11 – RO_M10-2 2.19. “Creşterea capacităţii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare’’ - amenajare albie rau Tur şi Turt 48 km; - consolidare mal Tur 15.7 km + 4 km Turt – A.P.S.F.R. 11 – RO_M11-3 2.20. Întreţinere lucrări de apărare pe Valea Rea L=70 ml (Hm 157-158) – A.P.S.F.R. 11 – RO_M13-3 2.21. Eliminare obstacole în loc. Turulung, Mesteacan, Turt, Gherta Mare, Pasunea Mare, Călineşti, Tur, Negreşti, Vama şi Bixad pe o lungime de 18 km – A.P.S.F.R. 11 – RO_M13-4 2.22. “Creşterea capacităJii de atenuare a ACUMULĂRII CĂLINEŞTI şi de tranzitare a debitelor de viitura până la frontiera cu Republica Ungară, judeJul Satu Mare’’ - ÎnfiinJare staJie pluviometrică automată în loc. Luna Şes – A.P.S.F.R. 11 – RO_M17 Concluziile privind proiectul integrat Amenajarea râu Tur - aval localitatea Negreşti - Oaş, inclusiv afluenţi, judeţul Satu Mare Realizarea de noi poldere: Tur mal drept amonte confluenţă Turt, Tur mal stâng amonte confluenţă Talna, de noi acumulări nepermanente precum ac. Negreşti, ac. Brada, ac. Turt, creşterea gradului de siguranţă pentru ac. Călineşti, ac. Tamaseni, ac. Hodoş, relocare diguri, creareade noi zone umede, etanşare şi supraînălţare diguri existente, asigurare secţiune de curgere albie (recalibrări, decolmatări, stabilizari albie etc) au ca efect reducerea semnificativă a riscului la inundaţii a localităţilor aval acumulare Călineşti - frontiera precum şi asigurarea nivelului şi debitului în secţiunea de frontieră (conform Convenţiei Bilaterale Ape de Frontieră România - Ungaria). 3. Amenajarea râu Someşul Mic - aval loc. Floreşti, jud.Cluj 3.1. Cons. veget. L= 7,8 km (Hm 1000-1780) – A.P.S.F.R. 20 – RO_M04-4 3.2. “Am. r. Nadăş şi afluenJi jud. Cluj”, acumularea Aghireş am loc. Aghireş V = 2,5 mil. mc – A.P.S.F.R. 20 – M09-2 3.3. “Am. V. Borşa şi afluenJi pe sectorul Răscruci – Borşa”: ac. Ciumăfaia pe r. Borşa, am. loc. Borşa Vat=5,1 mil. mc, Vut=0,2 mil. mc (legatura cu DCA 60/2000), Vt=5,3 mil. mc – A.P.S.F.R. 20 – M09-2 3.4. “Punere în siguranJă a ac. Gilău”, jud. CJ: PIS Ac. Gilău – A.P.S.F.R. 20 – M10-1 3.5. “Amenajare râu Someşul Mic pe sectorul Cluj-Dej etapa II”, Capacit. totală: 42,3 km reg. albie, 9,5 km lungime diguri apărate, 3,2 supraînalţări diguri, 3.400 ha supraf. apărate; Rest de exec: am. albie în loc. Jucu, Bonţida, Răscruci, Fundătura, Iclod, Livada L= 32,96 km – A.P.S.F.R. 20 – M11-3 3.6. “Am. V. Borşa şi afluenţi pe sectorul Răscruci – Borşa”: am. albie în loc. Răscruci L=1,9 km, în loc. Borşa L=1,4 km şi între loc. Răscruci şi Borşa L=2,5 km – A.P.S.F.R. 20 – M11-3 3.7. “Amenajare râu Someşul Mic, în Cluj”, Capacit. totală: 35,35 km reg. albie, 7,9 km îndig. incintă aeroport, 17,94 km cons. mal r. Someş, 14,8 km cons. mal afluenţi; Rest de exec.: am. albie L = 3,4525 km – A.P.S.F.R. 20 – M11-3 3.8. &quot;Am. V. Sic şi afluenţi&quot;, jud. CJ - amenajare albie V. Sic în loc. Sic, L=4 km – A.P.S.F.R. 20 – M11-3 3.9. “Amenajare râu Someşul Mic pe sectorul Cluj-Dej etapa II”, L = 0.3 km în loc. Livada (inchidere dig) – A.P.S.F.R. 20 – M11-4 3.10. “Amenajare râu Someşul Mic, în Cluj”, L = 3,4 km dig – A.P.S.F.R. 20 – M11-4 3.11. Stingerea formaţiunilor torenţiale, prevenirea alunecărilor de teren şi a inundaţiilor din BH Someşul Mic, V. Fizeşului - zona Pălatca, judeţul Cluj - Capacitate nouă CES 4.963 ha – A.P.S.F.R. 20 – M11-5 3.12. Întreţinerea curentă infrastructură – A.P.S.F.R. 20 – M13-3 3.13. Eliminare obstacole în loc Jucu, Bontida, Răscruci, Fundătura, Iclod, Livada, L= 10 km – A.P.S.F.R. 20 – M13-4 3.14. Automatizare staJie hidrometrica Rădaia, Aghireşu şi Borşa, staJie pluviometrică Fizeşu Gherlii, înfiinJare staJii pluviometrice automate în loc. Chinteni şi Săvădisla – A.P.S.F.R. 20 – M17 Concluziile privind proiectul integrat Amenajarea râu Someşul Mic - aval loc. Floreşti, jud. Cluj Realizarea de noi acumulări nepermanente precum ac. Aghireş şi ac. Ciumafaia, creşterea gradului de siguranţă pentru ac. Gilău, realizarea lucrărilor de amenajare albie aval Floreşti - Someşu Mare (Dej), coroborat cu lucrările existente de amenajarea hidrotehnică complexa, amonte municipiul Cluj-Napoca, au ca efect reducerea riscului la inundaţii în Municipiul Cluj-Napoca precum şi a localităţilor riverane până în municipiul Dej. 4. Amenajarea râu Vişeu – aval confluenJa Ţâsla, jud. Maramureş 4.1. Prot. veget. loc. Vişeu de Jos, Leordina, Petrova, Bistra L=10 km – A.P.S.F.R. 02 – RO_M04-4 4.2. “Am. râu Vişeu şi afluenJi “: - Ac. Marza, am. Petrova V= 0,75 mil. mc – A.P.S.F.R. 02 – RO_M09-2 4.3. “Am. râu Vişeu şi afluenJi “ - am. albie r. Vişeu în loc. Borsa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos L=12 km – A.P.S.F.R. 02 – RO_M11-3 4.4. “Am. r. Izvorul Negru în loc. Moisei “, jud. MM - am. albie L=3,925 km – A.P.S.F.R. 02 – RO_M11-3 4.5. Activitate curentă de întreţinere albiei pentru asigurarea secţiunii de curgere, r. Vişeu în loc. Borsa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, L=10 km – A.P.S.F.R. 02 – RO_M13-3 4.6. Eliminarea blocajelor / obstacolelor pe cursurile de apă L=15 km – A.P.S.F.R. 02 – RO_M13-4 Concluziile privind proiectul integrat Amenajarea râu Vişeu – aval confluenJa Ţâsla, jud. Maramureş Realizarea acumulării neparmanente Marza, realizarea lucrărilor de mentenanţa pentru lucrările hidrotehnice existente, lucrări de asigurarea secţiunii de curgere (reprofilari, ziduri de sprijin, decolmatări etc) reduc semnificativ riscul la inundaţii pentru localităţile riverane, aflate aval confluenţă Ţâsla pană la confluenţă cu râul Vişeu. 5. Amenajarea râu Şieu, jud. BistriJa-Năsăud 5.1. Cons. veget. L =3,0 km (Hm 240-270) km – A.P.S.F.R. 16 – RO_M04-4 5.2. Desecare drenaj Şieu Măgheruş, judeţul Bistriţa Năsăud - Capacitate nouă desecare 3.200 ha – A.P.S.F.R. 16 – RO_M08-2 5.3. Decolm. albie r. Şieu în loc. Şieu Odorhei, L = 2,0 km (Hm 580-600) – A.P.S.F.R. 16 – RO_M08-3 5.4. Ac. Bârgău (valea Străjii) - am. loc. Mureşenii Bârgăului, V = 2,62 mil mc – A.P.S.F.R. 16 – RO_M09-2 5.5. “Mărirea gradului de siguranJă a acumulării ColibiJa”, jud. BN: - PIS Ac. ColibiJa – A.P.S.F.R. 16 – RO_M10-1 5.6. “Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, jud. BN: am. albie r. Bistriţa av. baraj Colibiţa – confl. V. Bârgău în loc. Bistriţa Bârgăului, L=13,5 km: (recalibrare albie , cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) – A.P.S.F.R. 16 – RO_M11-3 5.7. “Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, jud. BN: am. albie r. Bistriţa - mun. Bistriţa, în loc. Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bărgăului, Valea Poienii, Livezile, Unirea, L = 22,7 km (recalibrare albie, cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) – A.P.S.F.R. 16 – RO_M11-3 5.8. “Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, jud. BN: am. albie V. Bârgău în loc. Muresenii Bârgâului, Tureac, Tiha Bârgâului, Prundu Bârgâului, L=10,4 km (recalibrare albie , cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) – A.P.S.F.R. 16 – RO_M11-3 5.9. “Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, jud. BN: am. albie r. Bistriţa – mun. Bistriţa – confl. Şieu în loc. Bistriţa, Viişoara, Sărata, L=14,5 km (recalibrare albie, cons. mal, ap. mal, stabilizare pat albie) – A.P.S.F.R. 16 – RO_M11-3 5.10. Întreţinere şi reparaţii curente la Ac. Colibiţa jud. BN – A.P.S.F.R. 16 – RO_M13-3 5.11. Eliminare obstacole L= 1,5 km (Hm 520-5 35) – A.P.S.F.R. 16 – RO_M13-4 5.12. Automatizare staJii hidrometrice Straja şi Mita, staJie pluviometrica Piatra Fântânele, înfiinJare staJie pluviometrică automata la Tărpiu – A.P.S.F.R. 16 – RO_M17 Concluziile privind proiectul integrat Amenajarea râu Vişeu – aval confluenJă Ţâsla, jud. Maramureş Realizarea acumulării nepermanente Bârgău, a creşterii gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, precum şi realizarea lucrărilor de amenajare albie Vale Bârgău şi râu Bistriţa până la confluentă cu râul Şieu, au ca efect diminuarea semnificativă a riscului la inundaţii pentru municipiul Bistriţa şi localităţile riverane aval acumulare Colibiţa - până la confluenţă cu râul Şieu. 6. Studiu pentru analiza oportunitaăţii finalizării lucrărilor la Baraj Runcu sau a dezafectării acestuia şi realizarea aplicaţiei de finanţare pentru soluţia optimă “Acumulare Runcu” (legatura cu DC 60/2000) Atenuarea undelor de viitura şi alimentare cu apă, Capacit. totală: 26 mil. mc ac.; Rest de executat (circa 30%) V=23 mil. mc – A.P.S.F.R. 6 – RO_M11-1 Notă: Obiectele marcate cu bold reprezintă opţiunile principale care trebuie analizate în cadrul aplicaţiilor de proiect. În Planşa nr. 8 sunt evidenţiate proiectele integrate majore propuse la nivel de A.B.A. Someş - Tisa. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice (P.M.B.H.) şi Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice şi, de aici, importanţa coordonării între cele două procese ghidate de Directiva Cadru Apă şi, respectiv, de Directiva Inundaţii.

1. Aspecte instituJionale A.N. „Apele Române&quot; este autoritatea statului care are ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE şi Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuţiile principale ale A.N.A.R., se numără atât elaborarea Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice precum şi elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii realizate pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii. 2. Aspecte de planificare / raportare Planificare / Raportare P.M.B.H. / P.M.R.I. Ciclul 2 - WFD RBMPs (D.C.A. - P.M.B.H.) Ciclul 1 - FRMPs (Directiva Inundaţii - P.M.R.I.) Data finalizării consultării publice (draft P.M.B.H. / P.M.R.I.) Etapa I:22/12/2014-22/06/2015; A doua etapă:08/2015-11/2015 06.2015 - 12.2015 Data de adoptare a P.M.B.H. / P.M.R.I. (aşteptată / previzionată) După 22/12/2015, în funcţie de procedura S.E.A. şi procedura de adoptare prin H.G. (Oct. 2016) Idem P.M.B.H. Date de raportare în WISE Între 22/03/2016 şi data adoptării prin H.G. Idem P.M.B.H. 3. Aspecte metodologice În vederea realizării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice din România, au fost elaborate o serie de metodologii. Modul cum au fost luate în considerare obiectivele de mediu ale Directivei 2ooo/6o/CE, în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (art. 7.3 şi 9) se regăseşte, concret, în: a) Alegerea obiectivelor de management al riscului la inundaţii (v. Cap. 3, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă); b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. ( v. Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu); c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. Cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă . * * * a) Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază : social, economice, mediu şi patrimoniu cultural . În ceea ce priveşte criteriul Mediu , s-au stabilit 3 obiective de management al riscului la inundaţii, în strânsă legătură cu Directiva Cadru Apă : o Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; Toate acestea vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2ooo/6o/CE , între care se menţionează: conservarea &quot;stării bune&quot; şi a &quot;stării foarte bune&quot; a apelor, atingerea unei &quot;stări bune&quot; a apelor de suprafaţă, atingerea unui &quot;potenţial ecologic bun&quot; pentru apele artificiale sau cu regimul foarte mult modificat antropic. b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. În procesul de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii, în vederea considerării beneficiului fiecărei măsuri, se evaluează performanţa acesteia, pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii - sub forma unui scor. Scorul acordat fiecărei măsuri variază între 0 (scor nul) şi 5 (scor maxim). În ceea ce priveşte.obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. , se acordă scor maxim (5) în cazul în care măsura nu aduce atingere S.E.B. sau P.E.B. pentru corpul de apă şi scor minim (o) în cazul în care măsura deteriorează S.E.B. sau P.E.B. a corpului de apă . c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă) o Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional - În vederea stabilirii / definirii măsurilor de management al riscului la inundaţii la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, s-a elaborat Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional . Acest catalog este foarte util în definirea, la nivelul A.B.A., a măsurilor celor mai relevante într-un mod unitar. În ceea ce priveşte tipurile de măsuri propuse, s-a realizat o amplă documentare bibliografică cu referire la măsurile structurale, dar mai ales a celor nestructurale (cu accent pe promovarea lucrărilor referitoare la infrastructura verde). Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune, în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire; Protecţie; Conştientizarea publicului; Pregătire; Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie. Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri ; pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă). o Se evidenţiază atenţia specială acordată tipurilor de măsuri nestructurale , în acord cu ghidurile EU / recomandările DG Environement şi DG Regio . Astfel, din cele 23 de tipuri de măsuri, 22 sunt nestructurale sau structurale uşoare (M11 fiind singura structurală - hard engeenering works ). o În ceea ce priveşte măsurile nestructurale , s-a recomandat ca acestea să fie aplicate la nivelul A.P.S.F.R.-urilor , dar pentru îmbunătăţirea semnificativă a managementului riscului la inundaţii, s-a recomandat aplicarea acestora pe scară largă la nivel de sub- bazin / bazin hidrografic (A.B.A.). o Tipurile de măsuri propuse în Catalogul de măsuri potenţiale, avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. sunt clasificate în domeniul de acţiune PROTECŢIE , având codificarea RO_Mo4, RO_Mo5, RO_Mo6, RO_Mo7, RO_Mo8 . Aplicarea acestui tip de măsuri se face la nivel de A.P.S.F.R. şi/sau A.B.A. 4. Măsurile concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Someş - Tisa
În cadrul A.B.A. Someş - Tisa situaţia măsurilor care vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2ooo/6o/CE , se prezintă după cum urmează:

Categoria de măsură conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional Cod Măsură Măsură propusă în P.M.R.I. (în coordonare cu D.C.A. - P.M.B.H.) Nr măsuri Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO_M04-1 Crearea de noi zone umede 2 RO_M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile 1 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 33 TOTAL RO_Mo4 36 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 26 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 37 RO_M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 1 RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) 1 TOTAL RO_Mo7 65 Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO_M08-4 Relocare diguri 2 TOTAL RO_Mo8 2 TOTAL măsuri concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Someş - Tisa 1o3
În acelaşi timp, măsurile cu o localizare precisă (georeferenţiate), încadrate în tipul de măsură RO_M09-1, RO_M09-2, RO_M11-1, RO_M11-2, RO_M11-3, RO_M11-4 au fost
analizate în corelaţie cu corpurile de apă. Astfel, s-a verificat dacă măsura respectiva ar putea să conducă la deteriorarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a noilor modificări ale caracteristicilor fizice ale acestora sau să împiedice ne-atingerea stării ecologice bune / potenţialului ecologic bun. Verificarea s-a realizat pe baza criteriilor abiotice privind presiunile hidromorfologice semnificative şi a aspectelor metodologice stabilite în cadrul Elementelor metodologice privind aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu în cadrul articolului 4.7. al Directivei Cadru în domeniul Apei.

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat şi raportat (conform Anexă - partea A.II.1 din Directiva Inundaţii).
Pentru toate măsurile de management al riscului la inundaţii propuse, codificate (M01
- M23), conform Catalogului de măsuri potenţiale, indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (naţional / A.B.A. / A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului de implementare a măsurilor şi s-a propus periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare (verificare/control a progresului de implementare a măsurii) pentru fiecare măsură (v. tabelul 5 - 1). În ultima coloană a tabelului se furnizează informaţia cu privire la autoritatea / autorităţile responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor propuse .
Monitorizarea măsurilor naţionale şi coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competenţe specifice în managementul riscurilor la inundaţii, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A. / A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R. / A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. şi în cadrul Comitetelor de Bazin.

161

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO_M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / administratori Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele Număr reglementări legale şi tehnice Anuală 1 M.T iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio-economice Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.D.R.A.P., I.S.C. iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 Comisia de supraveghere a asigurarilor, M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.T. vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Număr revizuiri privind normele de proiectare Anuală 1 M.M.A.P. RO_M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de G.A. şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii Număr studii, proiecte Anuală 1 M.M.A.P. ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood Număr studii Anuală 1 M.T. iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic; Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub- bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Număr studii Anuală 1 M.M.A.P.

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) Raportare la C.E. 22 martie 2018 Anuală 12 M.M.A.P. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Raportare la C.E. 22 martie 2020 Anuală 12 M.M.A.P. M.M.A.P. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) Raportare la C.E. 22 martie 2022 Anuală 12 M.M.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare Suprafaţa intabulată (ha) Lungime totală a cursuri de apă amenajate cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor intabulate(km) Anuală 70% din lungimea de cca. 12000 km de diguri şi 50% din cca. 200 baraje cu volum mare de atenuare M.M.A.P. RO_M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală şi actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate Anuală Toate U.A.T.-urile aflate în zonele cu hazard la inundaţii 1% identificat (cca. 600 din cca. 2.700 U.A.T.) C.J. RO_M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare Număr controale Număr studii fundamentare care să stea la baza elaborării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism Anuală 5-10 controale 42 de studii de fundamentare I.S.C. C.J. RO_M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V , actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate/actualizate Anuală Actualizarea P.A.T.N. secţiunea V Zone de risc natural -; 42 P.A.T.J. reactualizate; P.A.T.Z. elaborate pentru zonele cu risc la inundaţii M.D.R.A.P. C.J.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

162

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO_M04-1 Crearea de noi zone umede Număr zone umede nou create Suprafaţa zonelor umede nou create (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile Număr lucrări de reconectare Suprafaţa restaurată a luncii inundabile (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-3 Remeandrarea cursului de apă Lungimea cursului de apă remeandrat (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Lungimea cursului de apă cu lucrări de renaturare a malurilor (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-5 Restaurarea lacurilor naturale Număr lacuri naturale restaurate Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri naturale de retenţie a apei în zone urbane / populate RO_M05-1 Rigole &quot;verzi&quot;, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. RO_M05-2 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane Număr localităţi cu măsura aplicată Capacitate de stocare (m 3 ) Anuală C.J. RO_M05-3 Pavaje permeabile, acoperişuri verzi, zone de bioretenţie, canale de infiltraţie, spaţii verzi amenajate (inclusiv plantarea de arbori şi arbuşti pentru drenarea biologică a excesului de umiditate) etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în agricultura RO_M06-1 Menţinerea arealelor ocupate de fâneţe şi păşuni în zonele inundabile Suprafaţa zonelor menţinute cu fâneţe şi păşuni - an de referinţă 2015 (ha) Anuală 100% M.A.D.R. RO_M06-2 Practici de cultivare pentru conservarea solului Număr zone supuse practicilor de cultivare pentru conservarea solului Suprafaţa aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului(ha) Anuală 148 125.252 ha M.A.D.R. RO_M06-3 Terasarea versanţilor Număr zone amenajate Suprafaţa acoperită cu lucrări de terasare a versanţilor (ha) Anuală 67 193.468 ha M.A.D.R.

163

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Suprafaţa pădurilor din zonele inundabile (ha) Proporţia suprafeţelor cu pădure în zona inundabilă (%) 6 ani În funcţie de necesităţi M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor Suprafaţa pădurilor în bazine de recepţie (ha) Proporţia pădurilor în suprafaţa de recepţie (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Suprafaţa de pădure în zonele perimetrale (ha) Proporţia pădurilor pe terenurile care reprezintă versanţii direcţi ai acumulărilor (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Suprafaţa terenurilor împădurite cu altă destinaţie decât cea forestieră (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (ha) 6 ani cca. 5000 ha M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale Lungimea de albie torenţială corectată (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (km) 6 ani 138 km M.M.A.P., Gărzile forestiere, M.A.D.R., A.N.I.F. Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO_M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Număr poduri redimensionate Anuală cca. 60 la nivel naţional M.T. RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Suprafeţe de teren desecate / drenate cu efect în intravilan (ha) Anuală 0,2 mil. ha M.A.D.R. RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Lungimea cursurilor de apă decolmatate/reprofilate (km) Volum de terasamente rezultat din decolmatarea / reprofilarea cursului de apă Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M08-4 Relocare diguri Lungime diguri relocate (km) Suprafaţa inundată prin relocare (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M08-5 Demolare, sau după caz relocare lucrări / construcţii diverse amplasate în albie care obturează secţiunea de scurgere Număr intervenţii Anuală Funcţie de necesităţi M.M.A.P. RO_M08-6 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente) Volum de atenuare asigurat (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

164

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) RO_M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) RO_M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură Număr lucrări Volum total de atenuare (m 3 ) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 -4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-2 Realizarea de derivaţii de ape mari Lungime derivaţii pentru ape mari (km) Debit tranzitat de derivaţii pentru ape mari (m 3 /s) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lungime cursuri de apă cu lucrări de stabilizare a albiei (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Lungime diguri noi (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor Suprafaţa amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solurilor (ha) Anuală 2,2 mil. ha M.A.D.R.

165

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri pentru creşterea rezilienţei populaţiei (Implementarea şi adaptarea de măsuri de protecţie pentru diverse obiective - clădiri, construcţii) RO_M12-1 Supraînălţarea construcţiei, inundarea controlată a subsolului (Wet Floodproofing); materialele de construcţii trebuie să fie rezistente la apă şi toate utilităţile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundaţii (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari şi viteze mari ale apei) Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de supraînălţare / inundare controlată a subsolului (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO_M12-2 Impermeabilizarea construcţiei (Dry Floodproofing) - etanşeizarea clădirii cu materiale impermeabile (folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuinţă) şi este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică şi viteză redusă a apei, în caz de inundare Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de impermeabilizare (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO_M12-3 Praguri / diguri locale / ziduri de protecţie împotriva inundaţiilor (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălţime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcţii sau a unui grup redus de construcţii (trebuie să includă şi sisteme de drenaj şi evacuare a apei din incinta protejată) Număr construcţii/grupuri de construcţii cu protecţie individuală Anuală 4 C.J. Autorităţi locale Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO_M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. Număr rapoarte / expertize / documentaţii Anuală Minim 80% dintre lucrări să aibă rapoarte şi expertize în termen de valabilitate şi documentaţii de stabilire a soluţiilor de remediere M.M.A.P. RO_M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă Număr lucrări de modernizare şi/sau consolidare Lungime cursuri de apă amenajate cu lucrări de modernizare şi/sau consolidare (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Număr lucrări de mentenanţă realizate Lungime cursuri de apă amenajate pentru care s-au realizat lucrări de mentenanţă (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Lungime cursuri de apă (km) Suprafaţa albiei întreţinute (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

166

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO_M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării Număr studii cu analiză bazinală a impactului schimbărilor climatice asupra lucrărilor hidrotehnice Număr studii privind adaptarea lucrărilor hidrotehnice în conformitate de cu prevederile S.N.C.S. şi S.M.R.I. Anuală 11 M.M.A.P. RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lungime diguri supraînălţate (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate Anuală Principalele lacuri de acumulare (41) M.M.A.P. Conştientizarea publicului Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. Număr acţiuni de informare / an Nr. de materiale publicate Anuală 252 (42/an) 10.000 buc M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.S. RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii Număr acţiuni de implicare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii în E.P.R.I., HH HR, P.M.R.I. Anuală 11 rapoarte bazinale anuale, 1 raport naţional M.M.A.P. RO_M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei în zonele cu risc la inundaţii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). Număr de exemplare ghid diseminat la nivel de primării şi în mediul şcolar / gimnazial / universitar Număr verificări privind însuşirea cunoştinţelor de comportament la evenimente de inundaţii Anuală 420 exemplare hârtie (cca. 2700 diseminate în format electronic către U.A.T.) M.S. Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. Număr ore alocate / an Număr cercuri Număr participanţi / an Număr. participanţi / an Anuală 12 (2/an) 250 60.000 (10.000/an) 15.000 (2.500/an) M.A.I. (I.G.S.U.) M.M.A.P.

167

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Pregătirea Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Număr avertizări emise / număr evenimente hidrologice înregistrate Număr unităţi administrativ teritoriale avertizate / alarmate / număr de U.A.T.-uri afectate Anuală 100% 100% M.M.A.P. M.A.I. (I.G.S.U.) Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor Număr Planuri locale / judeţene de apărare împotriva inundaţiilor revizuite Anuală 1oo% M.M.A.P. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii Număr de exerciţii de simulare Anuală 24o M.A.I Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. Proporţie personal de intervenţie instruit Grad dotare cu mijloace şi echipamente (faţă de anul 2015) Anuală 50% din personal instruit Creşterea cu 10% a capacităţii operative de apărare cu caracter local M.A.I Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde/ versanţi / etc.) Număr intervenţii Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tab. 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate Număr acţiuni de localizare inundaţii Anuală În funcţie de evenimente M.M.A.P. RO_M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) Număr proceduri intervenţie reactualizate Anuală Toate procedurile situaţiilor de urgenţă reactualizate 100%, funcţie de necesităţi M.A.I.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

168

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2o21 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) Număr rapoarte de sinteză / număr de evenimente Metodologie aprobată Anuală 100% 1 M.M.A.P. RO_M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora Număr lucrări reparaţii / intervenţie Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile care au în administrare infrastructuri RO_M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) Număr infrastructuri / proprietăţi refăcute / reabilitate Total costuri alocate refacerii infrastructurii şi proprietăţilor afectate (Euro) Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile cu atribuţii în domeniu Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii învăţate Număr Rapoarte post- eveniment / eveniment Anuală 100% M.M.A.P.

169

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

În conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii (Articolele 9 şi 10, Anexă - partea A.II.2), au fost întreprinse o serie de demersuri pentru informarea şi consultarea publicului, precum şi pentru încurajarea implicării active a părţilor interesate în dezvoltarea P.M.R.I. în coordonare cu D.C.A.
Se evidenţiază demersurile întreprinse:
• la nivel naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central), • la nivel bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin), • precum şi la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor). Acţiunile cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central, au constat în: • Activităţi premergatoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planuluil de comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.1); o Stabilirea listei de stakeholderi (autorităţi publice centrale şi locale, autorităţi judeţene, instituţii colaboratoare, mediul academic, ONG, operatori de apă), inclusiv identificarea persoanelor de contact invitate la dezbateri şi care primesc periodic informaţii / metodologii etc. şi de la care se aşteaptă feedback; o Conceperea primului chestionar (diseminat la 30.06.2015) privind elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice (Anexa 6.2) şi a primului Newsletter cu scop de informare cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.3). o Conceperea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. (Anexa 6.4). o Conceperea celui de-al doilea Chestionar cu privire la draft-ul P.M.R.I. aferent fiecărei A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al P.M.R.I. o Organizarea unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului academic în cadrul căreia s-a susţinut o prezentare tehnică, de informare, dedicată P.M.R.I. - la U.P.B., Facultatea de Energetică (3 iunie 2015); o Participări la emisiuni radio (Radio Antena Satelor - 7 aprilie, 16 iunie 2015); o Organizarea primei dezbateri la nivel central (30 iunie 2015, sediul M.M.A.P.) în cadrul căreia au fost supuse consultării publice obiectivele de management al riscului la inundaţii şi Catalogul de măsuri potenţiale de la nivel naţional; au participat instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în domeniul managementului riscului la inundaţii (M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.A.D.R., M.S. şi I.G.S.U.), A.N.A.R., I.N.H.G.A., institute de cercetare şi reprezentanţi ai mediului academic precum şi ai M.F.E.; o Diseminarea chestionarelor către lista de stakeholderi, chestionar conţinând întrebări de verificare a modului de informare şi consultare a publicului; o Diseminarea Newsletter-ului către lista de stakeholderi, cu scopul de a-i informa cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii şi obţinerea din partea stakeholderilor a unui punct de vedere cu privire la (1) obiectivele de management al riscului la inundaţii şi indicatorii asociaţi şi (2) Catalogul de măsuri potenţiale (s-a realizat un număr de 6.000 de exemplare (500 x 11 - câte 500 exemplare / A.B..A. şi 500 exemplare / Bucureşti, care au fost diseminate la nivelul stakeholderilor); o Organizarea unei dezbateri tehnice - la sediul U.T.C.B., Facultatea de Hidrotehnică (15 iulie 2015) - cu participarea cadrelor universitare, cu privire la P.M.R.I. şi Catalogul de măsuri potenţiale propus; o Organizarea unei dezbateri şi întâlniri de lucru (18 septembrie 2015, sediul M.M.A.P) în scopul elaborării Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii şi pentru stabilirea de măsuri concrete ale altor autorităţi responsabile. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.). Reprezentanţii I.N.H.G.A. au prezentat stadiul de implementare a Directivei Inundaţii şi cerinţele principale de raportare pentru autorităţile implicate în managementul riscului la inundaţii (prezente la întâlnire), în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora; o Elaborare de prezentări şi articole ştiinţifice pe tematica P.M.R.I.; o Prezentări şi dezbateri în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Anuale a I.N.H.G.A. pe problematica riscului la inundaţii (metode şi indicatori pentru ierarhizarea A.P.S.F.R.-urilor din România din punct de vedere al severităţii riscului, indicatori pentru evaluarea expunerii la risc a diferitelor tipuri de receptori la nivelul ţării, dificultăţi de abordare a riscului specific râurilor mici, etc.) şi a Planului de Management al Riscului la Inundaţii (stadiu, abordare, măsuri, exemple, modul de aplicare al art. 4.7 al Directivei Cadru Apă etc.); o Participarea la o emisiune televizată - film documentar Apa Şi Tehnologia în slujba Oamenilor (4 episoade), dedicat problematicii Managementului Riscului la Inundaţii, Hărţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii, Catalogului de măsuri potenţiale, Planului de Management al Riscului la Inundaţii, proiectelor A.N.A.R. (Watman) etc; filmul este difuzat la postul public, naţional de televiziune - TVR 1 şi are ca scop atât promovarea politicilor de gospodărire a apelor a celor două instituţii, cât şi conştientizarea riscului la inundaţii (distribuit de TVR1 în cursul lunii noiembrie 2015); o Diseminarea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. şi rolurile autorităţilor responsabile; postarea lui în format electronic pe site-ul I.N.H.G.A.; o Organizarea unei noi dezbateri şi întâlniri de lucru în perioada 17/18 martie 2016 la sediul M.M.A.P, în vederea definitivării Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii, agrearea indicatorilor de monitorizare a progresului de implementare a măsurilor, a autorităţilor responsabile pentru aceasta monitorizare, în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora, şi a ţintelor 2021. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.); o Organizarea în data de 21 martie 2016 a sedinţei Consiliului Interministerial al Apelor pentru avizarea Planului de Management al Riscului la Inundatii, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Interministerial al Apelor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 316/2007. La această sedinţă au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Gărzii Naţionale de Mediu, Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Hidroelectrica S.A. o Celebrarea pe 22 martie 2016 a Zilei Mondiale a Apei, ocazie cu care Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor face anunţul legat de finalizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) pentru ciclul de raportare 2016-2021, elaborat pe baza principiilor dezvoltării durabile şi al adaptării la efectele schimbărilor climatice şi raportarea acestuia în sistemul WISE al Comisiei Europene. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui Plan a constituit o proritate a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi este în concordanţă cu Planul sectorial de acţiune al Guvernului României pentru domeniul apelor. o Realizarea unei adrese de email comunicare.inundatii@rowater.ro , unde să poată fi colectate orice fel de opinii ale stakeholderilor; o Postarea pe site-ul A.N.A.R. ( www.rowater.ro ) şi I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) a P.M.R.I., precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii ). Acţiunile desfăşurate la nivelul A.B.A. Someş - Tisa şi a Comitetului de Bazin • Activităţi premergătoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind P.M.R.I la nivel de A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al P.M.R.I.: o În data de 20.03.2013 a avut loc şedinţa Comitetului bazinal al A.B.A. Someş - Tisa, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sub denumirea &quot;Anului Internaţional al cooperării în domeniul Apei&quot;, adoptat de plenul Adunării Generale a ONU În cadrul sedinţei s-au prezentat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Someş Tisa şi P.M.R.I., cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră şi stadiul actual al P.P.P.D.E.I.. o În data de 09.07.2013 a avut loc şedinţa Comitetului bazinal al A.B.A Someş Tisa, cu ocazia aniversării a 9 de ani de la semnarea Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea, sub sloganul &quot;Fii activ pentru sturion&quot;. În cadrul sedinţei s-a discutat avizarea Planului de Amenajare pe Bazin Hidrografic şi avizarea hărţilor de hazard la inundaţii din cadrul P.P.P.D.E.I.. o În data de 12.11.2013 a avut loc şedinţa Comitetului bazinal al A.B.A. Someş Tisa, în care s-a prezentat abordarea de perspectivă activităţii din domeniul gospodaririi apelor în vederea menţinerii organizării pe bazine hidrografice, în conformitate cu cerinţele politicilor agreate la nivel european şi mondial. În cadrul şedinţei s-a discutat perspective în domeniul managementului apelor, istoricul instituţional al managementului apelor şi avizarea harţilor de hazard din cadrul proiectului P.P.P.D.E.I.. o În data de 29.06.2015 a avut loc şedinţa Comitetului bazinal al A.B.A. Someş Tisa, cu ocazia aniversării a 21 de ani de la semnarea Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea. În cadrul sedinţei s-a discutat avizarea P.M.R.I. , proiectul de amenajare a râului Someşul Mic în municipiul Cluj Napoca, prezentarea şi avizarea scenariilor de amenajare şi prioritizare măsuri din cadrul P.P.P.D.E.I.. o În data de 29 iunie 2015 a avut loc întâlnirea Comitetul de Bazin Someş- Tisa cu ocazia Zilei Dunării, în cadrul căreia a fost prezentat şi avizat Planul de Mangement al Riscului la Inundaţii Someş-Tisa (Cap. 1-3); o Informarea stakeholderilor cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, ataşat, prin transmiterea Newsletter-ului privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii cu Obiectivele de management al riscului la inundaţii şi Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional; o Diseminarea primului chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii al spaţiului hidrografic Someş-Tisa. Chestionarul a fost transmis membrilor Comitetului de Bazin Someş- Tisa, altor autorităţi publice locale, unităţi de învăţământ etc. o Au fost organizate Puncte de informare în cadrul autorităţilor publice locale şi în unităţi de învăţământ; o Prezentarea şi avizarea P.M.R.I. Someş - Tisa a avut loc în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin organizat în data de 10 decembrie 2015; o Solicitarea din partea A.B.A. Someş-Tisa privind transmiterea de către toate instituţiile cu atribuţii în domeniul managementului riscului la inundaţii, de la nivel local (Direcţiile Silvice, A.N.I.F., Consilii Judeţene, Direcţii Agricole, I.G.S.U. etc.), a măsurilor specifice pentru reducerea riscului la inundaţii (măsuri în curs de realizare sau propuse, având ca perioadă de implementare 2015 - 2021). o Prezentarea în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin organizat în data de 16 martie 2016 a versiunii finale a Planului de Management al Riscului la Inundaţii şi avizarea acestuia, inclusiv a propunerilor de proiecte integrate; o Distribuirea chestionarului nr. 2 membrilor Comitetului de Bazin Someş-Tisa, precum şi altor părţi implicate (A.N.I.F., A.P.M.-uri, Direcţiile Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor); o Postarea pe site-ul A.B.A. Someş - Tisa a Planului de Management al Riscului la Inundaţii precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii, Metodologie - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, Catalog de măsuri potenţiale pentru reducerea riscului la inundaţii, Pliant informativ, Centralizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma implementării activităţilor de diseminare a materialelor referitoare la Planul de Management al Riscului la Inundatii pentru Spaţiul Hidrografic Someş - Tisa; o Transmiterea de comunicate de presă către mass-media locală privind activităţile desfăşurate la nivelul A.B.A. Someş - Tisa în cadrul P.M.R.I. Acţiunile desfăşurate la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor): • Verificări prin sondaj, la nivelul Consiliilor judeţene, a prefecturilor şi primăriilor dacă sunt cunoscute responsabilităţile ce le revin în domeniul managementului riscului la inundaţii în cadrul Acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre, indiferent de deţinător (01 septembrie - 27 noiembrie 2015). Totodată s-a verificat stadiul integrării hărţilor de risc la inundaţii în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului de interes judeţean şi local. • Exerciţiul pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare - alarmare a populaţiei, care trebuia să se desfăşoare în luna mai 2015 a fost contramandat pe baza prognozelor meteorologice şi hidrologice; • În perioada martie - aprilie 2016 la nivelul tuturor judeţelor s-a desfăşurat Programul anual de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, efectuându-se verificări la nivelul tuturor primăriilor / localităţilor cu risc din punct de vedere al inundaţiilor; Toate activităţile mai sus amintite au avut la bază o serie de întâlniri de lucru dedicate elaborării P.M.R.I., cu participarea Grupului de lucru constituit la nivel naţional, format din specialişti: 11 A.B.A. şi A.N.A.R. (cu participarea departamentelor de specialitate D.S.U., D.M.L.H., D.D.I.) şi I.N.H.G.A. (având rolul de coordonare metodologică). Rezultatele privind activităţile de diseminare a informaţiilor privind stadiul de implementare a P.M.R.I., analiză chestionare şi newsletter, răpunsurile primite din partea stakeholderilor / instituţiilor implicate se regasesc la adresa: http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20l a%20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I. 7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică şi funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Consiliul este format din preşedinte, 18 membri titulari şi 18 membri supleanţi, reprezentanţi cu funcţie de demnitate publică şi/sau conducere, având următoarea componenţă instituţională: • preşedinte - conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • secretarul pentru inundaţii - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene; • un reprezentant al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri; • un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; • un reprezentant al Ministerului Transporturilor; • un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; • un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; • un reprezentant al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; • un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; • un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine; • un reprezentant al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; • un reprezentant al Administraţiei Fondului pentru Mediu; • un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu; • un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare; • un reprezentant al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.. Consiliul coordonează şi avizează politicile şi strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii, pentru realizarea unei abordări integrate şi durabile. Consiliul are următoarele atribuţii: a. coordonează elaborarea şi urmăreşte implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă, pentru apă uzată şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi în cadrul procesului de integrare europeană ; b. urmăreşte implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 8o/2o11 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României , precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; c. stabileşte priorităţile în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi protecţiei împotriva inundaţiilor şi face propuneri în vederea alocării şi mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităţilor stabilite ; d. avizează planurile de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, urmăreşte realizarea acestora, asigură colaborarea şi facilitează schimbul de informaţii între instituţii în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor şi managementului riscului la inundaţii ; e. raportează şi ţine legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene şi cu Grupul de experţi în gospodărirea apelor al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii; f. avizează programele şi planurile în vederea asigurării corelării şi integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii cu/în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi urmăreşte modul efectiv de aplicare a acestora; g. face propuneri şi urmăreşte activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă şi implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii în bazinul respectiv; h. analizează acţiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecţie şi utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum şi de management al riscului la inundaţii, în vederea corelării acestora, şi face propuneri pentru îmbunătăţirea colaborării; i. urmăreşte respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la informarea şi consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă şi protecţie împotriva inundaţiilor; j. coordonează activităţile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare şi de redimensionarea economică şi ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; k. urmăreşte stadiul implementării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung . SISTEMUL&#160; NAŢIONAL&#160; DE&#160; MANAGEMENT&#160; AL&#160; SITUAŢIILOR&#160; DE URGENŢĂ, format din : i. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ, În conformitate cu prevederile H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.), acest Comitet se constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Comitetul Naţional se compune din: • preşedinte: viceprim-ministru pentru securitate naţională; • vicepreşedinte: ministrul afacerilor interne; • membri: miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale. Comitetul naţional asigură: a. îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor; b. adoptarea de politici şi strategii pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru limitarea efectelor; c. coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de principalele tipuri de risc; d. monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, din domeniul de competenţă; e. îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin alte dispoziţii legale. ii. COMITETELE MINISTERIALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel ministerial iii. COMITETE JUDEŢENE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel judeţean iv. COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel local. COMITETELE DE BAZIN În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din: • 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia şi unul numit din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică; • 2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor; • preşedinţii tuturor consiliilor judeţene din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • 3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; • 2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, respectiv ai administraţiei bazinale de apă, recomandaţi de conducerea acesteia; • un reprezentant din cadrul comisariatelor judeţene de protecţie a consumatorilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Comitetele de Bazin au următoarele atribuţii principale: a. avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor; b. colaborează pentru elaborarea şi actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai consiliilor judeţene, consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, precum şi ai institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor; c. urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a II-a „Apă&quot;, cu modificările ulterioare; d. colaborează cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ale Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi cu alţi deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi cu rol în crearea condiţiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; e. avizează planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului/spaţiului hidrografic respectiv; f. aprobă schemele locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, şi stabilesc priorităţile tehnice şi financiare; g. avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricţii şi de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de Administraţia Bazinală de Apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; h. propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; i. aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; j. propun revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; k. avizează lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop; l. avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; m. avizează lista cu lucrările de protecţie antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; n. recomandă autorităţilor locale, în funcţie de prioritate şi urgenţă realizărea lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; o. participă la deciziile privind formarea şi utilizarea fondului pentru amenajarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; p. avizează hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii; q. avizează Planurile de Management al Riscului la Inundaţii; r. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora; s. asigură consultarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului şi încurajează participarea activă a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; t. asigură dezbateri şi audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; u. asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice şi la documentele lor oficiale; v. se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea şi educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesaţi pe anumite probleme care ţin de competenţa acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenţii de parteneriat cu colectivităţile locale, asociaţii sau cu instituţiile de învăţământ; w. cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cu Administraţia Naţională „Apele Române&quot; şi cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile şi regulamentele de apărare împotriva inundaţiilor; x. avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de Administraţiile Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; y. analizează implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, a Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; ``. au acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înţelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informaţiile, rapoartele şi auditurile pe care le consideră necesare, precum şi în legătură cu spaţiul necesar în vederea desfăşurării şedinţelor de lucru şi a dezbaterilor publice. 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp. Autorită ţ ile competente în implementarea P.M.R.I. sunt evidenţiate în Cap. 4 (tabelel 4_2, 4_3, 4_4), pentru fiecare măsură propusă. Autoritaţile competente în monitorizarea şi evaluarea în timp a P.M.R.I. sunt evidenţiate în Cap. 5, pentru fiecare tip de măsura. Programul de monitorizare va include următoarele activităţi: • Monitorizarea măsurilor generale la nivel naţional şi A.B.A.; • Monitorizarea măsurilor specifice la nivel de A.P.S.F.R.; • Colectarea informaţiilor periodice privind rezultatul monitorizării, elaborarea unui raport final, explicarea posibilelor abateri / modificări, etc., ca bază pentru activitatea din ciclul următor (revizuirea planului).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Bibliografie

Mutihac, V., Structura geologică a teritoriului României. Editura Tehnică Bucureşti, 1990 Săndulescu, M., Geotectonica României, Editura Tehnică Bucureşti, 1984
Viorel Al. Stănescu, Radu Drobot, 2002, Măsuri nestructurale de gestionarea inundaţiior, Editura HGA, Bucureşti, ISBN 973-8176-16-6
***Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii, P.H.A.R.E. 2005/017- 690.01.01
***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
***Flood Risk Management Plan for the Danube River Basin District, Version 2, International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR), 2014
***Floods Directive reporting - A user guide for electronic reporting, version 5, June 2013.
***Guidance for Reporting under the Floods Directive (2007/60/EC). Guidance Document No. 29 A compilation of reporting sheets adopted by Water Directors Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) - Technical Report - 2013 – 071.
***Guideline for objectives of Flood Risk Management and financially balanced programme of measures, The European Union Twinning Project for Turkey “Capacity building to implement the Flood Directive” TR 10 IB EN 01.
***Hochwasserrisikomanagementplan (HWRMP) Fulda – Maßnahmentypenkatalog, Dezember 2010.
***Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.
***Humber River Basin District-Consultation on the draft Flood Risk Management Plan, October 2014.
***Lee Catchment Flood Risk Assessment and Management Study (CFRAMS), Final Report, Halcrow, January 2014.
***Maßnahmensteckbrief –Hochwasserrisikomanagementplan für die Gersprenz, Regierungspräsidium Darmstadt, BGS / LANDSCHAFTSÖKOLOGIE + PLANUNG, Oktober 2014.
***National CFRAM Programme Guidance Note NO. 28, Option Appraisal and the Multi-Criteria Analysis Framework, Version Rev. C, Michael Adamson, Richael Duffy, CFRAM Consultants, March 2015
***Nationaler Hochwasserrisiko – Managementplan Sicher Leben mit der Natur, Bundesministerium für Land - und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien, 2015
***Planul de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al bazinului hidrografic Someş – Tisa, 2010- 2013
***Plan de gestion des risques d’inedation dans le District Hydrographique International Rhin, Commission Internationale pour la Protection du Rhin, Décembre 2014
***Report of the WG F and STAR-FLOOD Workshop on Objectives, Measures and Prioritisation Workshop, D. Hegger (STAR-FLOOD), M. van Herten, T. Raadgever (STAR-FLOOD), M. Adamson (OPW, IE), B. Näslund-Landenmark (MSB, SE), C. Neuhold (BMLFUW, Austria), April 2014.
***Reporting of spatial data for the Floods Directive (Part II) - Guidance on reporting for flood hazard and risk maps of spatial information, version 5.1, December 2013.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

***Studiu I.N.H.G.A - Studii necesare implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii a teritoriului României), 2010.
***Studiu I.N.H.G.A. - Actualizarea şi completarea infrastructurii de date spaţiale necesare implementării Directivelor Europene şi activităţilor de hidrologie şi managementul resurselor de apă. Pregătirea seturilor de date spaţiale necesare evaluării preliminare a riscului la inundaţii în conformitate cu Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Coordonarea tehnică privind realizarea raportărilor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii în conformitate cu cerinţele de raportare pentru statele membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii” (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii pe teritoriul României), 2012.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE privind „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii”, 2013, 2014
***Support for reporting of Floods Directive - Guidance on reporting of spatial data - Tools and services for reporting under WISE, version 3, June 2011.
***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user guide to the floods reporting schemas, version 5, June 2013.

Resurse Web: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/strategia_nationala_mri.htm http://www.rowater.ro http://icm.eionet.europa.eu/schemas/dir200760ec/resources
http://www.nwd-mr.usace.army.mil/rcc/MRFTF/docs/USACE- FPC%20Nestructural%20Measures%20Definitions.pdf
http://daad.wb.tu-harburg.de/homepage/
http://nwrm.eu/sites/default/files/documents-docs/nwrmconceptnote_to_regional_stakeholders.pdf

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

PLANŞE
Planşa nr. 1 Harta hipsometrică 184
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice 185
Planşa nr. 3 Utilizarea terenului 186
Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ 188
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) 189
Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu 190
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore. 191

187

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

188

189

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

190

191

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

192

193

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Zona 2 Amenajare rau Tur si
afluenti aval Ac. Calinesti

Proiecte reducere risc POS Mediu realizate: Tisa la Remeti
Tisa intre borne

Lucrarile de indiguire pentru protectia Satu Mare au un grad de siguranta ridicat

Zona 4 Amenajare rau Viseu si afluenti aval confluenta r.
Tasla

Zona 1 Amenajare rau Crasna aval Ac.
Varsolt

Zona 5 Amenajare rau Sieu
si afluenti aval confluenta r. Tasla

Zona 3 Amenajare rau Somesul Mic
aval Floresti

194

ANEXE

Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii
Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la Inundaţii Anexa 6.3 Newsletter nr.1
Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.
Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

Anexa 6.1

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

PLANUL DE COMUNICARE PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA
INUNDAŢII

CUPRINS

INTRODUCERE
OBIECTIVE DE COMUNICARE AUTORITĂŢILE RESPONSABILE STAKEHOLDERII
SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PRIMELOR DOUĂ ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/EC
DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

INTRODUCERE

Necesitatea elaborării unui Plan de Comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii este legiferată, pe de o parte, prin Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, art.9, alin.3 şi art.10, alin. 1-2, care face referire la două aspecte:
- Punerea la dispoziţia publicului, în ordinea cronologică, a rezultatelor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii (E.P.R.I.), a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii; - Implicarea activă a părţilor interesate în elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii . Activitatea de planificare, implementare şi evaluare a procesului de comunicare privind managementul riscului la inundaţii face parte integrantă din Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.), aşa cum este el definit în cap. IV al aceleiaşi Directive. Acest aspect este legiferat şi prin HG nr. 846 din 11 august 2010 (cap. 2: &quot;Scopul strategiei&quot;, pct. a), în care activitatea de informare publică (pct. 3, cap. 2), cea de comunicare, şi cea de educare a populaţiei cu privire la riscul la inundaţii (pct. 9, cap. 3) sunt definite printre principalele activităţi de gestionare a riscului la inundaţii, mai precis ca acţiuni preventive (cap. 3, pct. a). În acord şi cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, Planul de Comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) trebuie să includă acţiuni de informare şi consultare, fiind vorba despre procesul formal, legiferat, al comunicării, dar şi despre activităţi de participare publică care nu sunt legiferate, dar care trebuie încurajate de către autorităţile care implementează P.M.R.I., prin implicarea părţilor interesate. OBIECTIVE DE COMUNICARE Obiectivele generale ale realizării acestui plan constau în planificarea tuturor activităţilor de informare, consultare şi participare publică, pe de o parte, şi în implementarea acestor tipuri de activităţi de comunicare la nivelul populaţiei expuse efectelor negative ale producerii inundaţiilor, pe de altă parte. Obiectivele de comunicare sunt concepute, atât prin raportare la contextul general al Directivei 2007/60/CE, cât şi prin prisma principiilor şi a conceptelor de bază, aşa cum sunt transpuse ele în HG nr. 846/2010, cap. 3, secţiunile 1 şi 2. Aceste obiective sunt integrate la trei niveluri: - naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central); - bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin); - local şi judeţean (la nivelul judeţelor, comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi care pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor).
Modul de definire a obiectivelor de comunicare face referire implicită la cele trei categorii de activităţi, aşa cum sunt definite ele prin legislaţia europeană şi naţională, respectiv activitiăţile de: informare, consultare şi participare publică , activităţi pe care se pliază, de altfel, întregul Plan de Comunicare privind P.M.R.I. Succesul implementării planului de comunicare privind P.M.R.I. depinde de modul de realizare a obiectivelor de comunicare, dupa cum urmează:
✓ LA NIVELUL PUBLICULUI LARG şi a STAKEHOLDERILOR: O1: Organizarea activităţilor de informare a publicului, astfel încât acesta să-şi însuşească o serie de noţiuni elementare referitoare la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; O2: Organizarea activităţilor de consultare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind P.M.R.I., în urma cărora să poată fi evaluată reacţia publicului; O3: Organizarea activităţilor de participare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind P.M.R.I., în urma cărora să poată fi evaluat aportul publicului în luarea deciziilor. ✓ L A NIVELUL ACTORILOR IMPLICAŢI ÎN MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAŢII:
O4: Implicarea autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.) în procesul de planificare şi organizare a activităţilor de comunicare privind P.M.R.I.;
O5: Întărirea rolului Comitetelor de bazin , prin atribuirea de responsabilităţi clare legate de organizarea activităţilor de comunicare privind P.M.R.I.;
O6: Instruirea personalului responsabil în managementul riscului la inundaţii , de la nivelul autorităţilor responsabile în implementarea planului de comunicare (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.-uri).
Nivelul de îndeplinire a obiectivelor de comunicare privind P.M.R.I. este reflectat la nivelul unor beneficii sociale generale, sub forma unor rezultate pe care orice campanie de informare şi conştientizare a riscului la inundaţii şi le poate propune. Ele sunt şi cele care reies din prevederile legislative europene şi naţionale şi anume:
1. publicul (interesat şi/sau potenţial afectat) să fie informat , astfel încât să fie capabil să accepte riscul la inundaţii la care poate să fie expus; 2. publicul (interesat şi/sau potenţial afectat) să dobândească şi să-şi însuşească acele forme de comportament şi deprinderi adecvate care să-l ajute să convieţuiască raţional cu inundaţiile, iar, în cazul în care există riscul de producere a inundaţiilor, să fie capabil să ia decizii/măsuri proprii, raţionale utile, reducând în acest fel consecinţele expunerii la inundaţii, prin salvarea propriei sale vieţi, a familiei şi a bunurilor sale.

AUTORITĂŢILE RESPONSABILE

Autorităţile responsabile pentru implementarea Planului de Comunicare privind elaborarea P.M.R.I. sunt:
1. La nivel central: - Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; (A.N.A.R.); - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); 2. La nivel bazinal: - Administraţiile Bazinale de Apă (A.B.A.); 3. La nivel local / judeţean: - Sistemele de Gospodărire a Apelor (S.G.A.)
La nivelul autorităţilor responsabile, au fost constituite grupe de lucru, prin desemnarea persoanelor care sunt implicate în procesul implementării P.M.R.I..
La nivelele autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.), se realizează o bază de date cu persoanele de contact, atât în ceea ce priveşte grupele de lucru, în implementarea P.M.R.I., cu datele lor de contact, cât şi în ceea ce priveşte stakeholderii, din cadrul tuturor categoriilor de mai jos.

STAKEHOLDERII

Definit în literatura de specialitate ca orice categorie de public, mai mult sau puţin organizată în grupuri, care poate fi afectată/poate fi interesată de problematicile puse în discuţie, în cadrul acestui plan de comunicare, conceptul de &quot;stakeholderi&quot; va fi detaliat în funcţie de cele trei niveluri de referinţă, alese deja, adică la nivel naţional, bazinal şi local.
I. La nivel naţional: - Populaţia riverană; - Autorităţile publice centrale: instituţiile/autorităţile guvernamentale (ministere, autorităţi, agenţii etc.), aşa cum sunt definite prin HG nr. 846/2010; - Mediul universitar (oameni de ştiinţă, profesori etc.); - Mediul privat (agenţi economici, potenţiali investitori, asigurătorii); - Publicul larg. II. La nivel bazinal - Comitetele de Bazin. III. La nivel local/judeţean: - Autorităţile locale (primării, consilii locale); - Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (C.L.S.U.); - Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; - Autorităţile judeţene (Consilii Judeţene, prefecţi); - Inspectoratul General/Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PRIMELOR DOUĂ
ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2oo7/6o/CE

Deşi în România nu a existat o campanie propriu-zisă de informare sau de consultare publică privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi nici în ceea ce priveşte realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în spiritul art. 9 şi art.10, Anexa - partea A.II.2 din Directiva 2007/60/CE, în cele ce urmează, pot fi menţionate o serie de activităţi de informare / comunicare desfăşurate la nivel naţional / central (1), respectiv bazinal (2), astfel:
(1) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivel central (A.N.A.R./I.N.H.G.A.):
- Publicarea pe portalul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, inclusiv pe cel al Administraţiilor Bazinale de Apă, a Rapoartelor privind Evaluarea Preliminară a Rsicului la Inundaţii, a hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, precum şi a metodologiilor aferente (martie 2012); - Organizarea conferinţei de presă cu titlul &quot;Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii&quot; (cu participarea ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - M.M.S.C.), a conducerii A.N.A.R. şi I.N.H.G.A., în luna aprilie 2014), în urma căreia au apărut ştiri TV în prime-time, ştiri radio şi articole de presă în presa centrală şi locală; reflectarea informaţiilor transmise a fost una exclusiv pozitivă; - Articole de presă în mass-media centrală şi locală, având ca subiect modul de realizare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii, utilitatea acestor hărţi pentru public şi autorităţi, pe tot parcursul anului 2014; - Participări la emisiuni radio-TV, care auimplicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Intervenţii radio-TV care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Interviuri în presa centrală; - Publicarea pe site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, website link - http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ a hărţilor de hazard şi de risc pentru toate A.B.A. (aprilie 2014), numele portalului şi modul de accesare a lui a fost anunţat public şi a generat o serie de reacţii ale publicului; - Întâlniri organizate de A.N.A.R. şi I.N.H.G.A. la nivel naţional cu reprezentanţii Consiliilor Judeţene în vederea diseminării rezultatelor obţinute în cadrul E.P.R.I. şi a Elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii (28 octombrie, respectiv 30 octombrie 2014); - Elaborarea de broşuri privind E.P.R.I. şi realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii şi diseminarea informaţiilor la nivelul stakeholderilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivel bazinal şi local; - Susţinerea de prezentări de specialitate la nivelul workshopurilor (de ex. Conferinţe ştiinţifice naţionale/internaţionale - I.N.H.G.A., Ziua Mondială a Apei - A.N.A.R.) (august 2008 - iunie 2013, aprilie - iulie 2014).
(2) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivelul A.B.A. - cu precădere în cadrul proiectului Plan pentru Prevenirea Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundatiilor la nivel de bazin hidrografic (P.P.P.D.E.I.) - proiect care se referă la hărţile de hazard la inundaţii:
- Publicarea pe site-ul Administraţiilor Bazinale de Apă a prezentărilor privind proiectul P.P.P.D.E.I.; - Articole şi anunţuri de presă în mass-media locală privind hărţile de hazard la inundaţii; - Intervenţii şi participări la emisiuni radio - TV privind hărţile de hazard la inundaţii; - Materiale informative cu privire la P.P.P.D.E.I. (de ex. panouri informative); - Prezentări în cadrul Comitetului de Bazin asupra stadiului derulării proiectului privind hărţile de hazard la inundaţii; - Organizarea de întâlniri la nivelul consiliilor judeţene, prefecturi, primării şi S.G.A.- uri, la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

În cele ce urmează, sunt descrise activităţile planificate la nivelul celor trei categorii de referinţă: informare, consultare şi participare publică , precum şi perioada de desfăşurare a acestora. Activităţile sunt organizate, atât la nivel A.N.A.R. / I.N.H.G.A., cât şi la nivel de A.B.A., în funcţie de tipul de activităţi şi intervalul de timp alocat.
Activităţile, care sunt marcate în tabel cu culoarea albastră, sunt activităţile minime obligatorii care sunt realizate pentru implementarea cu succes a Planului de Comunicare privind P.M.R.I., iar cele trasate cu galben sunt doar recomandate.
Autorităţile responsabile îşi aleg datele de organizare a activităţilor, în intervalul de timp colorat, cu menţiunea că cel puţin o activitate de acel tip este organizată în perioada de timp marcată în tabel.

În ceea ce priveşte tipul de activităţi de comunicare şi instrumentele cu ajutorul cărora se realizează comunicarea, în perioada de consultare a publicului, se poate detalia semnificaţia şi necesitatea acestora, după cum urmează:
1. Punctele de informare: o sunt organizate la sediile autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.); o se folosesc materialele informative diseminate în cadrul unor evenimente de tipul: Ziua Mondială a Apei, Ziua Internaţională a Dunării, la nivelul Comitetelor de bazin, cu prilejul unor evenimente expoziţionale sau în cadrul întâlnirilor cu stakeholderii; o în cadrul acestor activităţi, publicul larg este informat, şi se explică informaţiile conţinute în broşuri, dar, în acelaşi timp, există posibilitatea de a pune întrebări şi a primi răspunsuri de la reprezentantul autorităţii responsabile (A.N.A.R. / I.N.H.G.A. / A.B.A.); 2. Prezentările ştiinţifice: o la nivelul mediului universitar, la nivel central, sau la nivelul întâlnirilor de lucru de pe plan local; o constituie instrument - suport în co-interesarea unei părţi importante a stakeholderilor, respectiv a celor de profil tehnic, unde diseminarea informaţiilor are loc la un alt nivel; 3. Comunicarea în mass-media: o sub forma unei campanii de informare şi conştientizare publică, prin articole publicate în presa centrală şi locală; o prin intervenţii radio - TV, interviuri, în funcţie de interesul manifestat de mass-media locală sau centrală; 4. Comunicarea online - este una dintre cele mai importante activităţi de comunicare privind P.M.R.I. care este derulată în perioada mai-decembrie 2o15, dar şi după acest interval de timp. Comunicarea online se concretizează în două tipuri de sub-activităţi: o Newsletter-ul: ■ realizat de către autoritatea responsabilă centrală (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.); ■ realizat exclusiv în format electronic; ■ sub forma unei scurte publicaţii, cu un design atractiv; ■ transmis exclusiv specialiştilor selectaţi într-o bază de date a autorităţilor responsabile de la nivel central şi local; ■ la finalul documentului, stakeholderii primesc o întrebare la se răspunde într-un anumit termen-limită, stabilit de autoritatea responsabilă; ■ se creează o bază de date cu răspunsurile primite. o Elaborarea chestionarelor de către autoritatea responsabilă; ■ se recomandă elaborarea unei baze de date a stakeholderilor, care primesc chestionarele; ■ chestionarele sunt transmise în format electronic şi letric spre stakeholderi; ■ se va construi o bază de date cu răspunsurile celor intervievaţi; ■ nu se recomandă postarea chestionarelor aleatorie pe site. 5. Workshop-urile/mesele rotunde: o vor fi organizate sub forma unor întâlniri de lucru la nivelul specialiştilor (profesori, specialişti de la nivelul A.B.A., A.N.A.R., I.N.H.G.A. sau a altor instituţii cu responsabilităţi stabilite prin HG nr. 846/2010), de tipul unor activităţi de tip brainstorming (dezbatere de idei) unde există posiblitatea colectării opiniilor şi a centralizării lor, astfel încât aceştia să poată contribui la elaborarea P.M.R.I.; o Brainstorming-ul - o conferinţă tehnică care are ca scop rezolvarea problemelor care sunt supuse discuţiei, prin acumularea de informaţii, stimularea gândirii creative a participanţilor, dezvoltarea unor noi idei, etc., iar participarea la discuţie este spontană şi neîngrădită de reguli prestabilite; 6. Dezbaterea publică o va fi organizată conform legislaţiei în vigoare, la nivelul secretariatelor tehnice ale Comitetelor de Bazin de la nivelul fiecărei A.B.A.

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R./I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. INFORMARE PUBLICĂ Puncte de informare Realizarea de pliante informative - Diseminarea informaţiilor către factorii interesaţi Prezentări ştiinţifice Susţinerea de prezentări la nivelul universitar - Susţinerea de prezentări la nivelul întâlnirilor de lucru Comunicare în mass-media Articole în presa centrală şi locală Realizare şi difuzare film documentar Intervenţii radio-tv

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

205

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R./I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A A.B.A. A.N.A.R.- I.N.H.G.A. A.B.A. CONSULTARE PUBLICĂ Comunicarea online Realizarea de chestionare - Transmiterea de chestionare , analizarea răspunsurilor Realizarea unui newsletter - Transmiterea unui newsletter Gestionarea răspunsurilor PARTICIPARE PUBLICĂ Workshop/mese rotunde Întâlniri de lucru ale specialiştilor Dezbatere publică - Activităţi în Comitetele de bazin

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

206

Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii

CHESTIONAR 1
1. Care este domeniul dvs. de activitate? □ Agricultură; □ Transport; □ Operatori de apă; □ Autorităţi publice naţionale (minister, agenţii); □ Autorităţi publice locale (primării, consiliile locale); □ Autorităţi publice judeţene (consiliile judeţene, prefecturi); □ Organizaţii profesionale; □ Institute de cercetare; □ Mass-media; □ Învăţământ; □ ONG-uri; □ Mediul privat (investitori, asiguratori, firme de construcţii); □ Armată (Jandarmerie/Poliţie/Pompieri/IGSU); □ Biserică; □ Persoane casnice (riverane); □ Altele. Care? 2. Care sunt documentele pe care le-aţi studiat până în prezent (din conţinutul proiectului Planului de Management al Riscului la Inundaţii) ? □ Informare cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.); □ Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii; □ Versiunile preliminare ale celor 11 Planuri de Management al Riscului la Inundaţii 3. Care au fost sursele de informare prin intermediul cărora aţi aflat de aceste documente? □ Pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro sau locale www.rowater/aba ; □ Puncte de informare/standuri expoziţionale; □ Pliant informativ; □ Newsletter; □ De la întâlnirile Comitetului de bazin; □ De la întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R./A.B.A./I.N.H.G.A.; □ Conferinţe ştiinţifice/ în mediul academic; □ Mass-media; □ Alte surse. Care? 4. Aţi formulat opinii, sugestii, comentarii pe marginea documentelor bifate la nr. 2? □ Da; □ Nu. 5. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 4 este &quot;da&quot;, veţi răspunde la întrebarea de mai jos. Dacă nu, se va trece peste această întrebare. Unde aţi transmis/postat opiniile, sugestiile, comentariile dvs. pentru a fi sigur că ele au ajuns la autoritatea responsabilă? □ Pe pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro , locale www.rowater/aba ; □ Prin email; □ Prin corespondenţă scrisă; □ la întâlnirile Comitetului de bazin □ la întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R./A.B.A./I.N.H.G.A.; □ în cadrul conferinţelor ştiinţifice; □ Prin altă sursă. Care? 6. Sunteţi informat ca Planul de Management al Riscului la Inundaţii va avea caracter legislativ obligatoriu ? □ Da □ Nu 7. Credeţi că este important. ? □ să fiţi informat şi consultat despre proiectul Planului de Managementul Riscului la Inundaţii, la nivel bazinal? □ să aveţi contacte permanente cu autorităţile în domeniul gospodăririi apelor ? □ sa participaţi activ în dezvoltarea programului de măsuri şi a Planului de Management Bazinal? □ Altceva. Ce anume? ............................................................................................. 8. Care sunt metodele de informare pe care le preferaţi şi pe care le găsiţi mai eficiente pentru informarea dvs privind proiectul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Websiteul autorităţilor responsabile; □ Newsletter (transmis prin email); □ scrisori oficiale; □ pliante informative; □ întâlniri organizate la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ workshop/mese rotunde; □ puncte de informare/standuri expoziţionale; □ prezentări academice/conferinţe ştiinţifice □ altele. Care? 9. Consideraţi că există informaţii publice suficiente şi disponibile pentru informarea şi participarea activă a dumnevoastră în procesul de consultare? □ Da □ Nu 1o. Care sunt metodele pe care dvs. le consideraţi ca fiind cele mai eficiente pentru consultarea/participarea dvs. activă la procesul de luare a deciziilor? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Pe platforma electronică a autorităţilor responsabile; □ Prin întrebările transmise în newsletterul periodic (transmis prin email); □ Prin corespondenţă instituţională; □ În cadrul întălnirilor de lucru de la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ În cadrul workshopurilor/la mese rotunde; □ În cadrul conferinţelor ştiinţice; □ La puncte de informare/standuri expoziţionale; □ La nivelul mediului universitar; □ altele. Care?

Anexa 6.3 NEWSLETTER nr.1

1. Ce este riscul la inundaţii? 2. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii ? 3. Ce reprezintă Planurile de Management al Riscului la Inundaţii? 4. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? 5. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii 6. Ce conţine Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional?

Prin intermediul acestui newsletter, ne dorim să vă informăm cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii şi să obţinem din partea dumneavoastră un punct de vedere cu privire la Obiectivele de management al riscului la inundaţii şi Catalogul de măsuri potenţiale (anexate).

Ce este riscul la inundaţii?
În concordanţă cu documentul referitor la realizarea hărţilor de risc de la nivel european realizat de JRC în Programul Hazarde Naturale, în context climatic, riscul este definit ca un produs de trei componente:
• Hazard (H): apariţia unui eveniment periculos natural, incluzând probabilitatea de apariţie a acestuia; • Expunere (E): bunurile şi numărul locuitorilor din zona afectată; • Vulnerabilitate (V): lipsa sau pierderea rezistenţei în faţa forţelor distructive sau pagubele.
Riscul la inundaţii se defineşte prin:
a) natura fenomenului de inundare ; mai exact, este vorba despre inundaţii generate de: revărsarea cursurilor de apă, viituri rapide; creşterea nivelului apelor subterane, furtuni marine, dar şi inundaţii excepţionale generate de accidente şi incidente la construcţii hidrotehnice: diguri şi baraje; b) probabilitatea de producere asociată a inundaţiilor ; c) gradul de expunere al receptorilor (numărul persoanelor şi al bunurilor expuse riscului la inundaţii); d) valoarea economică a bunurilor, a infrastructurii, a mediului înconjurător şi al activităţilor umane care pot fi afectate ; e) vulnerabilitatea la inundaţii a receptorilor .
Astfel, pentru reducerea riscului la inundaţii, autorităţile responsabile trebuie să acţioneze asupra tuturor elementelor componente expuse mai sus în direcţia diminuării riscului la inundaţii.
Diminuarea consecinţelor negative produse de inundaţii este rezultatul unei combinaţii între trei categorii de activităţi:
1. activităţi de prevenire, de protecţie şi de pregătire (care includ măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului de inundaţie); 2. activităţile de managementul situaţiilor de urgenţă (care se referă la acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor); 3. activităţile post - inundaţii (care includ acţiunile de reconstrucţie, precum şi lecţiile învaţate atât de către autorităţile responsabile în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi de persoanele care au fost afectate direct de fenomenul de producere a inundaţiilor).
În acord cu legislaţia europeană şi literatura de specialitate internaţională, o gestionare adecvată / bună a riscului la inundaţii înseamnă ca autorităţile responsabile să aplice cele mai

eficiente politici, practici şi proceduri, astfel încât riscul la inundaţii să fie substanţial redus, iar cetăţenii să poată trăi într-un mediu fizic şi social durabil.

1. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii? Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii 2007/60/CE prevede parcurgerea următoarelor etape, cu următoarele termene de raportare: • EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2o12; • ELABORAREA HĂRŢILOR DE HAZARD ŞI A HĂRŢILOR DE RISC LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2o14; • ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII – urmează să fie elaborat şi raportat la Comisia Europeană în martie 2o16 . Conform cerinţelor Directivei privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, toate Statele Membre au obligaţia să elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundaţii pentru toate zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, zone pentru care s- au realizat hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, în a doua etapă de implementare a aceleiaşi Directive. Statele Membre stabilesc obiective de management al riscului la inundaţii pentru zonele identificate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Aceste obiective urmăresc reducerea potenţialelor efecte negative pe care le pot avea inundaţiile pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural. 2. Ce reprezintă Planurile de Management ale Riscului la Inundaţii? Planurile de Management al Riscului la Inundaţii vor aborda toate aspectele managementului riscului la inundaţii, punând accentul pe acţiunile de prevenire, protecţie şi pregătire. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii trebuie coordonate la nivel de bazin hidrografic ( Unitate de Management) , respectiv - în cazul României - la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot;. Planurile de management al riscului la inundaţii (P.M.R.I.) iau în considerare aspecte relevante, cum ar fi: • zonele de extindere a inundaţiilor; retenţie naturală); • zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore cu • obiectivele de mediu stabilite în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE (Directiva Cadru Apă); • aspectele de gestionare integrată a solului şi a apei; • planificarea spaţială; • utilizarea terenurilor; • conservarea mediului înconjurător etc. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt supuse consultării publice, timp de 6 luni de zile, în intervalul mai - noiembrie 2o15 , iar versiunea sa finală trebuie publicată până la data de 22 decembrie 2o15. Prin urmare, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt puse la dispoziţia publicului, prin intermediul paginilor de internet ale instituţiilor responsabile, respectiv A.N.A.R. ( www.rowater.ro ), I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) şi cele 11 A.B.A. ( www.rowater.ro/aba ), în data de 22 decembrie 2o15 La data de 22 martie 2o16, România transmite Comisiei Europene Planurile de Management al Riscului la Inundaţii. 3. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii a fost dezvoltat luând în considerare cerinţele formulate în cadrul Directivei privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii , precum şi recomandările Ghidurilor UE care fac referire la procesul de elaborare a planurilor. Astfel, Planul de Management al Riscului la Inundaţii conţine următoarele: • Cap. 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic • Cap. 2. Riscul la inundaţii la nivelul A.B.A. • Cap. 3. Descrierea obiectivelor de management al riscului de inundaţii • Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora • Cap. 5. Descrierea modului în care progresul de implementare al măsurilor va fi monitorizat • Cap. 6. Informarea şi consultarea publicului • Cap. 7. Lista autorităţilor competente Capitole opţionale: • Descrierea procesului de coordonare în D.B.H. internaţional; • Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. (Directiva 2000/60/CE). 4. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii? Sunt stabilite două tipuri de obiective: cele strategice şi cele operaţionale . a. Obiective&#160; de&#160; management&#160; al&#160; riscului&#160; la&#160; inundaţii&#160; definite&#160; la&#160; nivel&#160; naţional (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice, pentru România, s- a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R. (Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea), după cum urmează: • evitarea/prevenirea unor riscuri noi ; • reducerea riscurilor existente ; • creşterea rezilienţei ; • conştientizarea publicului . b. Obiective &#160;&#160; specifice &#160;&#160; de &#160;&#160; management &#160;&#160; al &#160;&#160; riscului &#160;&#160; la &#160;&#160; inundaţii &#160;&#160; (obiective operaţionale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice . În Anexa nr. 1, sunt prezentate obiectivele specifice care acoperă patru criterii de bază : economice, sociale, de mediu şi de patrimoniu cultural. 5. Ce conţine catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional? În Anexa nr. 2, este prezentat Catalogul de măsuri potenJiale de la nivel naJional . Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune care sunt în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: • Prevenire ( Prevention ) ; • Protecţie ( Protection ) ; • Conştientizarea riscului la inundaţii ( Awareness ) ; • Pregătire ( Preparedness ) ; • Refacere/Reconstrucţie ( Recovery ) .
Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri , iar pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă).

În tabelul centralizator de mai jos, este prezentată sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune, cu evidenţierea măsurilor structurale şi măsurile nestructurale. Cele mai multe măsuri se înscriu în cadrul domeniului de acţiune Protecţie (11 din 23 tipuri de măsuri). De asemenea, o atenţie specială este acordată măsurilor nestructurale, în acord cu ghidurile europene şi recomandările DG Environement şi ale DG Regio .

Centralizator tipuri de măsuri

DOMENII DE ACŢIUNE (5) TIPURI DE MĂSURI (23) MĂSURA STRUCTURALĂ vs MĂSURA NESTRUCTURALĂ PREVENIRE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_Mo1 + RO_Mo3) PROTECŢIE 11 1 STRUCTURALĂ (RO_M11) 1o NESTRUCTURALE (RO_Mo4 + RO_M14) CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI 2 2 NESTRUCTURALE (RO_M15 + RO_M16) PREGĂTIRE 4 4 NESTRUCTURALE (RO_M17 - RO_M2o) RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M21 + RO_M23)

În urma analizei obiectivelor de management al riscului la inundaţii şi a Catalogului de măsuri potenţiale , vă rugăm ca, pe baza experienţei dvs., să ne oferiţi o opinie/un punct de vedere cu privire la: • obiectivele propuse şi indicatorii asociaţi • încadrarea măsurilor pe domeniile de acţiune şi pe tipuri de măsuri; în acelaşi timp, puteţi contribui cu exemple de măsuri care să vină în completarea celor prezentate în coloana specifică.

Anexa 6.4 PLIANT P.M.R.I.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

216

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

217

Anexa 7.1 LEGISLAŢIA DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea 15/2005. 3. Hotărârea Guvernului 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.). 4. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Hotărârea Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Interministerial al Apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007. 6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. 7. Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră. 8. Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr. 600/332/15.04.2014 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă. 9. Ordinul comun nr.170/3.423 din 2013 al Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi al viceprim-ministrului, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, privind aprobarea conţinutului - cadru al protocolului de colaborare încheiat între Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; şi consiliile judeţene în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 10. Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică. 11. Hotărârea Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin. 12. Legea 575/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de Risc Natural. 13. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa 14. Legea nr. 481/2004 privind Protecţia civilă. 15. Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Legea 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 16. Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste. 17. Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. 18. Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare. 19. Hotărârea Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. 20. Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. 21. Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului (republicată 2007), cu modificările şi completările ulterioare. 22. Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. 23. Ordonanţa Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, cu modificările şi completările ulterioare. 24. Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare.

PLANUL DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII
Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

CUPRINS

Abrevieri
Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Crişuri Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic Crişuri
2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii 2.3. Istoricul inundaţiilor 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii 2.7. Indicatori statistici
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii
3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor
Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora
4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Crişuri 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Crişuri 4.4. Prioritizarea măsurilor 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat
Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului
Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/ evaluarea P.M.R.I.
7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp
Bibliografie

PLANŞE
Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundatii in scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

ANEXE
Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii
Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la Inundaţii Anexa 6.3 Newsletter nr.1
Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.
Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

TABELE
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice
Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari Tabel 2 - 3 Diguri
Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 6 Poldere
Tabel 2 - 7 Debite maxime înregistrate pe râuri din
spaţiul hidrografic Crişuri în timpul viiturii din mai 1970 Tabel 2 - 8 Niveluri şi debite în spaţiul hidrografic
Crişuri în perioada 7 - 13 mai 1989
Tabel 2 - 9 Niveluri şi debite în spaţiul hidrografic Crişuri în decembrie 1995 Tabel 2 - 10 Inundaţii istorice în spaţiul hidrografic Crişuri
Tabel 2 - 11 Evenimente istorice semnificative în
A.B.A. Crişuri în cazul scenariului mediu
Tabel 2 - 12 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Crişuri Tabel 2 - 13 Lungimi sectoare de râu acoperite de
hărţi de hazard şi de risc la inundaţii
Tabel 2 - 14 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Crişuri Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului
riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale
sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri
Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R.
pentru Spaţiul Hidrografic Crişuri
Tabel 4 - 5 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de zone
(nedeclarate A.P.S.F.R. la raportarea din 2012) cu risc de flash-floods

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

sau în care s-au înregistrat viituri majore în perioada 2010 - 2015, conform Rapoartelor de Sinteză, aferente A.B.A. Crişuri
Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii
Tabel 4 - 7 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul
A.P.S.F.R. - A.B.A. Crişul
Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

FIGURI
Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crişul Alb
Figura 2 - 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crişul Negru
Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crişul Repede
Figura 2 - 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Barcău
Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Ier Figura 2 - 6 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Crişuri Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii
pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Crişuri

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură şi control
A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române&quot;
A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie
A.R.A. - Asociaţia Română a Apei
A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice &quot;Gheorghe Ionescu - Şişeşti&quot;
B.H. - Bazin Hidrografic
C.E. - Comisia Europeană
CFR - Compania Naţională de Căi Ferate
C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă
C.J. - Consiliul Judeţean
C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă
C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional

E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii
E-PRTR – Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi
F.I.R. - Formaţie de Intervenţie Rapidă
G.A. - Gospodărirea Apelor
HH - Hărţi de hazard la inundaţii HR - Hărţi de risc la inundaţii
I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea
I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă I.N.C.D.D.D. - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

I.N.C.D.S. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea&quot;
I.N.H.G.A. - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii
I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean LDE - Linie Dublă Electrificată
LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă
LII - Linie Îngustă
LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată
LSN - Linie Simplă Neelectrificată
M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naţionale
M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MDT - Modelul Digital al Terenului
M.E. - Ministerul Energiei
M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
M.E.N.C.S. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene
M.F.P. - Ministerul Finanţelor Publice MHC - Microhidrocentrală
M.M.A.P. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
M.M.D.D. - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
M.R.I. - Managementul Riscului la Inundaţii
M.S. - Ministerul Sănătăţii
M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizaţie Neguvernamentală
P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean
P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie
P.E.B. - Potenţial Ecologic Bun
P.F. - Persoană Fizică
P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor
P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic
P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundaţii
P.O.I.M. - Programul Operaţional &quot;Infrastructură Mare&quot;
P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice
P.U.D. - Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare
P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale
P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal
PAT - Planul de Amenajare a Teritoriului
PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional PATZ - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

R.E.B.A.R. - Registrul Naţional al Barajelor din România
R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
R.N.T.D.G.A. - Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor
S.A. - Societate pe Acţiuni
S.C. - Societate Comercială
S.C.I. - Situri de importanţă comunitară
S.C.P.P. - Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă
S.E.B. - Starea Ecologică Bună
S.G. A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spaţiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent
S.I.M.I.N. - Sistemul Meteorologic Integrat Naţional
S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundaţii
S.N.C.S. - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice
S.P.A. - Arii de protecţie specială avifaunistică
S.P.B.H.H. - Serviciul de Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie
S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de Stat
TVR - Televiziunea Română
U.A.T. - Unitate Administrativ-Teritorială
U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcţiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană
U.N.S.A.R. din România - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România
U.P.B. - Universitatea Politehnica Bucureşti
U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover
DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

EEA - European Economic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service
GSM - Global System for Mobile Communications
I.E.D. - Industrial Emissions Directive
IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre
LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies
OSM - Open Street Map
P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management
VPN - Virtual Private Network
WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

WG-Floods - Working Group Floods
WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System
WISE - Web-based Inquiry Science Environment WSR - Weather Surveillance Radar

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiului hidrografic
Crişuri

În administrarea A.B.A. Crişuri se află spaţiul hidrografic Crişuri, având o suprafaţă de 14860 km2 (reprezentând circa 6,3% din teritoriul ţării).
Bazinul Crişurilor este situat în partea vestică a României şi este încadrat între 47°06&#39; şi 47°47&#39; latitudine nordică şi 20°04&#39; şi 23°09&#39; longitudine estică.
Se învecinează cu bazinele: Someş la nord şi nord - est, Mureş la sud şi sud - est, iar la vest cu Ungaria. Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic este de 25537 km 2 , şi se desfăşoară pe teritoriul a două state: România şi Ungaria. Principalele râuri se unesc două câte două pe teritoriul Ungariei, formând un singur curs care confluează cu Tisa.

Relieful
Relieful spaţiului hidrografic Crişuri este compus din 3 zone geomorfologice: munţi (în proporţie de 22,4%), dealuri (20,2%) şi câmpii (48,4%), eşalonate în ordine de la est la vest şi prezentând altitudini între 1842 m (Vârful Curcubăta Mare din Munţii Bihor) şi 85 m (în Câmpia Crişului Alb).
Zona de munte se încadrează în marea unitate a Carpaţilor Apuseni şi este reprezentată prin munţi înalţi de 1600 - 1800 m (Munţii Bihorului), mijlocii de 800-1200 m (Munţii Metaliferi) şi joşi de 600-800 m (Munţii Zarand, Codru - Moma, Pădurea Craiului, Plopiş), despărţiţi prin depresiuni (Brad, Hălmagiu, Huedin, Gurahonţ, Beiuş, Borod) şi teritorii joase colinare ce pătrund adânc în munţi ca nişte golfuri de câmpie.
Relieful acestei zone apare fragmentat fie de văi adânci şi înguste cu versanţi împăduriţi (Munţii Bihorului, Zarand), fie de văi în formă de chei cu pereţi abrupţi în regiunile calcaroase (Munţii Metaliferi, Pădurea Craiului), fie de văi largi în zona munţilor cu altitudine joasă.
Zona dealurilor formează o treaptă mai joasă şi îngustă la poalele munţilor, cu înălţimi de 250 - 650 m, cu văi largi şi terase. Astfel sunt Dealurile Pădurii Craiului între Crişul Negru şi Crişul Repede, Dealurile Ghepişului între Crişul Repede şi marginea Munţilor Plopiş, zona dealurilor cu aspect de platformă străbătută de râul Barcău.
Zona de câmpie face parte din marea unitate a Câmpiei Tisa. Este o arie de aluvionare intensă, străbătută de ape curgătoare cu direcţia est - vest. Râurile cu albii abia schiţate fac meandre, unele dintre ele părăsite.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a spaţiului hidrografic Crişuri.

Geologia
Din punct de vedere geologic, teritoriul administrat de A.B.A. Crişuri prezintă particularităţi în funcţie de unităţile de relief peste care este suprapus.
Carpaţii Apuseni sunt alcătuiţi din formaţiuni cristaline, sedimentare (de tip fliş), dar şi vulcanice. Pătura sedimentară este de vârstă mezozoică şi este dominată de calcare şi dolomite.
Dealurile de Vest au fundamentul cristalin (precambrian - paleozoic) faliat, nivelat şi ulterior afectat de ridicări şi scufundări diferite, reprezentat prin blocuri situate la adâncimi diferite, peste care sunt sedimente (gresii, marne, nisipuri etc.) dispuse monoclinal.
Câmpia de Vest, suprapusă peste Depresiunea Panonică, prezintă fundamentul cristalin, peste care se găseşte un sedimentar mezozoic, apoi o cuvertură sedimentară neozoică, şi deasupra depozite mai noi pleistocene şi holocene (argilă, loess, nisipuri eoliene, nisipuri lacustre), cu grosimi de până la 400 m.

Clima
Din punct de vedere climatic, spaţiul hidrografic Crişuri beneficiază de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de o interferenţă a influenţelor de tip mediteranean, baltic şi continental.
Pentru acest spaţiu se remarcă următoarele caracteristici ale factorilor climatici:
• precipitaţiile medii anuale prezintă valori de până la 1600 mm în zona montană, 650 - 800 mm în zona de dealuri şi 550 - 600 mm în zona de câmpie; • temperatura medie multianuală variază între 4 0 C în zona montană (la Stâna de Vale) şi peste 10 0 C în zona de câmpie (la Oradea, Salonta, Chişineu Criş); • evapotranspiraţia este maximă în sezonul cald. Evaporarea potenţială atinge sub 600 mm în zona de deal şi în jurul valorii de 650 mm în zona de câmpie, iar în zona montană ajunge la 450 mm.

Resursa de apă
Spaţiul hidrografic Crişuri cuprinde apele unei reţele hidrografice cadastrate însumând 365 cursuri de apă cadastrate şi 5785 km (7,3% din lungimea totală a reţelei cadastrate în ţară şi o densitate de 0,39 km/km 2 , superioară faţă de media pe ţară - 0,33 km/km 2 , şi variază între 0,7 - 0,9 km/km 2 în zona montană şi 0,1 - 0,3 km/km 2 în zona de câmpie).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Principalul râu din spaţiul hidrografic Crişuri este considerat Crişul Alb din cauza lungimii sale maxime de la izvor. Acesta confluează pe teritoriul Ungariei cu Crişul Negru, formând Crişul Dublu. Acesta colectează o serie de pâraie de câmpie din România, de pe interfluviul Crişul Negru - Crişul Repede, cum sunt: Culişerul, Barmodul şi Ghepeşul. Mai în aval în Crişul Dublu se varsă şi Crişul Repede, după ce acesta a primit pe Barcău cu Ier.
Crişul Alb (cod cadastral III - 1) izvorăşte de pe pantele estice ale Munţilor Bihorului, râul având o lungime de 234 km pe teritoriul României, panta medie de 4o şi un coeficient de sinuozitate de 1,92, iar suprafaţa bazinului colector este de 4240 km 2 . Colectează 42 de afluenţi, dintre care cei mai importanţi sunt: Sebiş, Sighişoara, Cigher (L = 56 km, S = 856 km2), Matca (L = 41 km, S = 257 km2), Canalul Morilor (L = 45 km, S = 630 km2), Canalul Militar (L = 23 km, S = 175 km2) şi Budieru.
Crişul Negru (cod cadastral III -1.42) izvorăşte de pe versantul nordic al Vârfului Curcubăta, de la altitudinea de 1 460 m, din apropierea izvoarelor Arieşului Mic. Râul are o lungime de 164 km pe teritoriul României, panta medie de 8o şi un coeficient de sinuozitate de 1,50, iar suprafaţa bazinului colector este de 4237 km 2 . Colectează câte 16 afluenţi de pe ambele părţi, cei mai importanţi fiind: Crişul Pietros (L = 32 km, S = 229 km2), Valea Roşie/ Roşia (L = 28 km, S = 298 km2), Holod (L = 60 km, S = 560 km2), Ţopa/ Râu (L = 38 km, S
= 276 km2), Valea Nouă/ Valea cea Mare, Beliu (L = 46 km, S = 395 km2), Teuz (L = 87 km, S = 725 km2), Frunziş.
Crişul Repede (cod cadastral III -1.44) izvorăşte de la o altitudine de 710 m în apropiere de localitatea Izvorul Crişului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Râul are o lungime de 171 km pe teritoriul României, panta medie de 3o şi un coeficient de sinuozitate de 1,47, iar suprafaţa bazinului colector este de 2986 km 2 . Colectează 36 de afluenţi, dintre care cei mai important sunt Călata, Săcuieu/ Henţ (L = 31 km, S = 226 km2), Drăgan (L = 42 km, S = 254 km2), Iad (L = 46 km, S = 220 km2), Peţa, Corhana (L = 38 km, S = 418 km2).
Barcăul (cod cadastral III -1.44.33) îşi are obârşia în platoul calcaros de sub Ponor, din apropierea satului Tusa. Râul are o lungime de 134 km pe teritoriul României, panta medie de 4o şi un coeficient de sinuozitate de 1,72, iar suprafaţa bazinului colector este de 2005 km 2 . Colectează 28 de afluenţi, dintre care cei mai importanţi sunt Bistra (L = 47 km, S
= 175 km2), Valea Fâneţelor/ Ghepeş (L = 30 km, S = 178 km2).
Ierul / Eriul (cod cadastral III - 1.44.33.28) are o lungime de 100 km pe teritoriul României, panta medie de 1o şi un coeficient de sinuozitate de 1,55, iar suprafaţa bazinului colector este de 1392 km2. Colectează 11 afluenţi, dintre care cei mai importanţi sunt: Checheţ (L = 33 km, S = 151 km2), Santău/ Ceha (L = 35 km, S = 169 km2), Rât, Salcia.
În structura reţelei hidrologice se găsesc 101 de staţii hidrometrice.
În tabelul 1 - 1 sunt prezentaţi principalii parametri hidrologici ai celor mai importante cursuri de apă din spaţiul hidrografic Crişuri.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici

Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică F (km 2 ) H med (m) Parametrii hidrologici Q mediu multianual (m 3 /s) Q max 1% (m 3 /s) R (kg/s) 1 Crişul Alb Chişineu Criş 3483 351 22,8 810 7,59 2 Crişul Negru Zerind 3750 351 30,3 840 6,32 3 Crişul Repede Oradea 2176 630 25,4 1000 8,27 4 Barcău Sălard 1686 254 6,39 400 3,48 5 Ier/ Eriu Ianca 1346 146 3,20 100 -
În spaţiul hidrografic Crişuri există 9 lacuri de acumulare importante, care au folosinţă complexă. În spaţiul hidrografic Crişuri, se află un număr de două lacuri naturale cu apă dulce totalizând un volum de 1,95 mil.m3 şi însumând o suprafaţă de 51 ha. Lacul Ghioroc (48 ha - 1,92 mil.m3) este un lac de excavaţie, iar Lacul Ponoare (3 ha - 0,03 mil.m3) este de natură carstică.
Resursa de apă de suprafaţă a spaţiului hidrografic Crişuri, din râurile interioare, este de 2937,4 mil.m 3 , iar resursa de apă din apele subterane este de 788,4 mil.m 3 .
În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul spaţiului hidrografic Crişuri.

Solurile
În spaţiul hidrografic Crişuri solurile au o mare varietate ce este generată de acţiunea complexă exercitată de către condiţiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici, precum şi cei topoclimatici.
Solurile dominante aparţin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) şi rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL), luvosoluri(LV) şi planosoluri (PL); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) şi districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu prepodzoluri (EP); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) şi stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu soloneţuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), psamosol (PS) şi litosol (LS); antrisolurilor cu antrosoluri (AT).
Predomină cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane şi de dealuri şi luvisolurile (LUV) întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podişuri, dar şi câmpie.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Biodiversitatea
Vegeta/ia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale.
Vegetaţia forestieră este alcătuită din grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto- carpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete, gârniţeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.
Vegetaţia de silvostepă se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonala de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plopi, anini). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.
În ceea ce priveşte fauna, se întâlnesc grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi gârniţă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. În stepă şi silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări dropia şi prepeliţa, în pădurile subxerofile: chişcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc. Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.
Pe teritoriul administrat de A.B.A. Crişuri se găsesc teritorii aparţinând de 2 parcuri naturale, 11 arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A.) şi 43 situri de importanţă comunitară (S.C.I.) care fac parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000. Nu există zone umede de interes comunitar.

Popula/ie, aşezări umane
Din punct de vedere administrativ, spaţiul administrat de A.B.A. Crişuri cuprinde teritoriul a 6 judeţe, respectiv: Hunedoara (6,3%), Arad (29%), Bihor (50,8%), Cluj (5,1%),
Sălaj (3%) şi Satu Mare (5,8%).
Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, acest spaţiu include teritorii aparţinând de 2 regiuni de dezvoltare: 33,7% din Regiunea de Dezvoltare Vest şi 66,3% din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest.
Populaţia totală este de circa 835420 locuitori, din care 357745 locuitori în mediul urban şi 478675 locuitori în mediul rural.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Cele mai importante aglomerări umane sunt: municipiile Oradea, Brad, Beiuş, Salonta, şi oraşele Huedin, Ştei, Tăşnad, Chişineu-Criş, Ineu, Sântana.

Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenului spaţiului hidrografic Crişuri, este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici. Terenurile arabile reprezintă 20,2 %, pădurile 33,4 % şi sunt dezvoltate în special în sectoarele montane şi de dealuri înalte. Culturile perene au o dezvoltare relativ mare ocupând 41,6 %, iar celelalte categorii ocupă suprafeţe mai reduse (0,27 % luciile de apă).
În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Crişuri.

Activitatea economică
Principalele activităţi economice din spaţiul hidrografic Crişuri sunt reprezentate de industrie şi agricultură.
Principalele ramuri industriale sunt:
• industria extractivă şi prelucrarea ţiţeiului; • industria pielăriei şi încălţămintei; • industria mobilei; • industria chimică; • industria confecţiilor; • industria materialelor de construcţii; • industria construcţiilor; • industria alimentară etc. În ceea ce priveşte agricultura, profilul dominant este dat de producţia mixtă, vegetală şi animală. Principalele produse agricole din spaţiul hidrografic Crişuri sunt: porumbul, grâul, secara, ovăzul, orzul, cartofii, sfecla de zahăr, floarea - soarelui, legumele etc. Se întâlnesc condiţii favorabile cultivării viţei de vie pentru vin. Cea mai propice zonă pentru cultivarea pomilor fructiferi (pruni, meri, peri, cireşi şi vişini) este Nuşfalău. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Infrastructura Spaţiul hidrografic Crişuri este traversat de 3 drumuri europene (E 60 Viena - Braşov - Bucureşti, E 79 Oradea - Calafat - Craiova, E 671 Oradea - Timişoara), 4 drumuri naţionale (DN 79A, DN 75, DN 19, DN 1H), totalizând împreună 578 km, şi mai multe drumuri judeţene şi comunale. Şi reţeaua de căi ferate este destul de dezvoltată. Acest teritoriu este traversat de magistrala feroviară: 300 Bucureşti - Braşov - Oradea. Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internaţional Oradea, care este principala poartă de intrare în ţară din zona nord - vestică. Recreere şi turism Spaţiul hidrografic se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, motiv pentru care zona deţine un potenţial turistic ridicat. Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: izbucuri (Izbucul Boiului, Izbucul de la Călugări), avene (Avenul Iliei), peşteri (Peştera Câmpenească, peşterile Fâneţe, Peştera Urşilor, Peştera Măgura, Peştera Meziad, peşterile Şura Boghii), sectoare de chei (Cheile Umbrăreşti, Cheile Galbenei), sectoare de defilee (Defileul Crişului Alb, Defileul Crişului Repede), Platoul Carstic Padiş, Cetăţile Ponorului etc. De asemenea, în acest spaţiu se găsesc numeroase arii protejate , cele mai importante fiind: Parcul Natural Apuseni şi Parcul Natural Cefa. În continuare sunt amintite câteva exemple de situri S.C.I. şi S.P.A.: • Situri de tip S.P.A. sunt: Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, Lunca Barcăului, Câmpia Nirului – Valea Ierului, Valea Alceului, Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede , etc.; • Situri de tip S.C.I. sunt: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Beftia, Lunca Inferioară a Crişului Repede, Defileul Crişului Negru , etc.

Patrimoniul cultural
Obiectivele culturale care se află pe teritoriul A.B.A Crişuri sunt numeroase şi sunt constituite din vestigii aparţinând tuturor epocilor istorice (zonele: Brad, Ribiţa, Baia de Criş, Vaşcău, Nucet, Beiuş, Oradea), cetăţi (Cetatea din oraşul Ineu (1295), Cetatea din secolele XI
- XII de la Oradea, Cetatea de Pământ de la Biharia, Cetatea Adorian de la Sălard), mănăstiri (Mănăstirea Buna Vestire, Mănăstirea Sfintei Cruci, Mănăstirea Izbuc, Mănăstirea Voievozi, Mănăstirea Stâna de Vale, schiturile Huţa, Inand, Poiana Florilor, Sfântul Ioan Botezătorul,

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Valea lui Mihai), biserici vechi (biserica veche din Ineu (secolele XIII - XIV), Catedrala Romano - Catolica (1750 - 1790) şi Biserica cu Lună de la Oradea, bisericile din lemn din Mierag, Totoreni, Sohodol, Dumbrăveni, Rieni, Beznea Braţca şi Brădet), muzee (Muzeul Ţării Crişurilor organizat în fostul Palat Episcopal (1762 - 1776) din Oradea, muzeele &quot;Ady Endre&quot; şi &quot;Iosif Vulcan&quot; din Oradea, Muzeul Orăşenesc de Istorie şi Etnografie din Beiuş), monumente (Şirul Canonicilor, Teatrul de Stat şi Primăria din Oradea, monument în stil baroc (1773), Moara din Sălard, Ştrandul Apollo din Băile Felix, Castelul Ordinului Premonstratens din Sânmartin) etc.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic
Crişuri

2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Crişuri este prezentată schematic în figurile 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4 şi 2 - 5, respectiv pentru bazinele hidrografice ale râurilor Crişul Alb, Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău şi Ier. Spaţiul hidrografic Crişuri deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Pentru alimentarea cu apă a unor folosinţe (alimentări cu apă, irigaţii, piscicultură), cât şi pentru colectarea apelor mari din interfluvii etc. au fost realizate 27 de aducţiuni şi de derivaţii , dintre care se amintesc: • Amenajarea râului Barcău - Lacul de Acumulare Vârşolţ (de pe râul Crasna) - alimentarea cu apă potabilă a localităţilor Zalău şi Şimleu Silvaniei; • Canalul Colector - leagă Crişul Repede de Crişul Negru - alimentări cu apă, irigaţii, colector de desecare şi de ape mari; • Canalul Culişer - face legătura între Crişul Negru şi Crişul Unit (de pe teritoriul ungar) - alimentări cu apă în zona Salonta şi pe teritoriul ungar; • Canalul Beliu - Cermei - Tăut - colector de ape mari din interfluviul râurilor Beliu - Crişul Negru; • Canalul Morilor - derivaţie din Crişul Alb, cu un parcurs paralel cu râul, cu care confluează în amonte de frontieră - alimentări cu apă, irigaţii, colector de ape mari; • Canalul Matca - derivează apa din Mureş în Crişul Alb - irigaţii, colector de ape mari. Lucrările existente de apărare împotriva inundaţiilor aflate în funcţiune pe ansamblul spaţiului hidrografic Crişuri, constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum şi acumulări permanente, nepermanente sau poldere. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Dintre principalele lucrări realizate se menţionează regularizarea Văii Ierului, regularizarea şi îndiguirea cursului mijlociu si inferior al Barcăului şi a principalilor săi afluenţi de pe acest sector, îndiguirea Crişului Repede în municipiul Oradea şi în aval până la frontieră, îndiguirea cursului inferior al Crişului Negru de la confluenţa canalului Beliu - Cermei - Tăuţ şi până la frontieră, regularizarea şi îndiguirea cursului mijlociu şi inferior al Teuzului în aval de Lacul de Acumulare (nepermanentă) Carand, îndiguirea Canalului Beliu - Cermei - Tăuţ, îndiguirea cursului inferior al Crişului Alb între Bogsig şi frontieră, îndiguirea şi regularizarea Văii Cigherului în aval de Lacul de Acumulare Tăuţ etc. Principalele lacuri de acumulare nepermanente (temporare), cu rol important în apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor, obiectivelor economice şi terenurilor agricole sunt: în bazinul hidrografic Ier - Andrid pe Valea Ierului, Simian - pe Valea Salcia şi Galoşpetreu - pe Valea Rât; în bazinul hidrografic Barcău - Polderul Sălard pe Barcău; în bazinul hidrografic Crişul Negru - Polderele Tămaşda şi Zerind pe Crişul Negru, Acumularea nepermanentă Carand pe râul Teuz, Acumulările, Leveleş I şi Leveleş II pe Canalul Beliu - Cermei - Tăuţ; în bazinul hidrografic Crişul Alb - Polderul Chier pe Valea Dudiţa; în bazinul hidrografic Crişul Repede, cele patru acumulări complexe: Leşu, Drăgan, Lugaşu şi Ţileagd. Prin aceste lucrări se asigură apărarea de inundaţii a unei suprafeţe totale de cca. 264000 ha, a cca. 59000 gospodării, 157 obiective industriale, cca. 174 km căi ferate, cca. 1360 km drumuri etc. Dintre localităţile principale care beneficiază de lucrări de apărare se menţionează: Marghita, Oradea, Aleşd, Huedin, Vaşcău, Ştei, Beiuş, Brad, Sebiş, Ineu, Chişineu - Criş etc. În tabelele nr. 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5, 2 - 6 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor . Starea principalelor componente ale sistemului naţional de gospodărire a apelor cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, repectiv diguri, acumulari permanente / nepermanente, se regaseşte la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundatii.aspx Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 238 239 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 240 241 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 242 243 Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice Nr. crt. Denumirea Cursul de apă Codul cadastral Judeţul Localitatea Deţinătorul 1 2 3 4 5 6 7 1 S.C. EDILUL BEIUŞ - ALIM. DELANI Crişul Negru III-1.42 BH DELANI S.C. EDILUL S.A. (CUI: 8274620) 2 S.C. EDILUL BEIUŞ Crişul Negru III-1.42 BH BEIUŞ S.C. EDILUL S.A. (CUI: 8274620) 3 S.C. EDILUL - ALIM. MIZIEŞ Crişul Negru III-1.42 BH MIZIEŞ S.C. EDILUL S.A. (CUI: 8274620) 4 S.C. COMPANIA DE APĂ SOMEŞ S.A. CLUJ Crişul Repede III-1.14 CJ HUEDIN COMPANIA DE APĂ SOMEŞ S.A. (CUI: 201217) 5 S.C. AQUA NOVA HARGITA S.R.L. Culiser II-1.43 BH SALONTA S.C. AQUA NOVA HARGITA S.R.L. Odorheiu Secuiesc (CUI: 18246807) 6 APASERV SATU MARE Santău (Ceha) III-1.44.33.28.3 SM TĂŞNAD FAMILY SERVICE S.R.L. (CUI: 8932352) Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 244 Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari Nr. crt. Denumirea Judeţul Comuna/ localitatea Cursul de apă derivat Codul cadastral Cursul de apă în care se derivă Codul cadastral Lungi mea (km) Debitele derivate (m 3 /s) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 GD 5504 CJ Derivaţie Aluniş (mal drept derivaţie Săcuieu) CJ Săcuieu Aluniş III-1.44.3.4 Iad III-1.44.10 0.7 0.05 Hidroelectrica S.A. 2 GD 3002 AR Aducţiune Beliu - Tăut AR Beliu Beliu (2) III-1.42.26a 31.8 66 E.L.H. Chişineu 3 GD 3001 AR Aducţiune Canalul Morilor (Buteni - Pilu - Vărşand) AR Crişul Alb Canalul Morilor III-1.40a Crişul Alb III-1 92 2.5 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 4 GD 2 BH Derivaţie Culişer -Tăut - Salonta) BH Salonta Crişul Negru III-1.42 Frontier a 48 A.B.A. Crişuri 5 GD 7 BH Derivaţie CPE1 BH Mădăraş Crişul Negru III-1.42 Cpe 2 12.5 A.N.I.F.- Filiala Teritorială Some ş - Cri ş 6 GD 8 BH Derivaţie CPE2 BH Ant Crişul Negru III-1.42 Crişul Negru III-1.42 8.8 3.5 A.N.I.F.- Filiala Teritorială Some ş - Cri ş 7 GD 3 BH Aducţiune Vad - Aştileu BH Vadu Crişului Crişul Repede III-1.44 14.5 10 S.C. IDRORADEA S.R.L. 8 GD 4 BH Aducţiune Tileagd - Săcădat - Fughiu BH Ţileagd Crişul Repede III-1.44 Iad III-1.44.10 11 90 Hidroelectrica S.A. 9 GD 1 BH Canalul Colector (Tărian - Tăma ş da) BH Tamaşda Crişul Repede III-1.44 Crişul Negru III-1.42 61.8 3.5 A.B.A. Crişuri 10 GD 5508 CJ Aducţiune Dara CJ Săcuieu Dara III-1.44.5.4 Iad III-1.44.10 0.2 0.19 Hidroelectrica S.A. 11 GD 6 BH Aducţiune Remeţi - Munteni BH Remeţi Dasor III-1.44.10.2 Iad III-1.44.10 2.1 49 Hidroelectrica S.A. Nr. crt. Denumirea Judeţul Comuna/ localitatea Cursul de apă derivat Codul cadastral Cursul de apă în care se derivă Codul cadastral Lungi mea (km) Debitele derivate (m 3 /s) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 GD 14 BH Derivaţie Salhiş BH Remeţi Dasor III-1.44.10.2 Iad III-1.44.10 1.11 0.12 Hidroelectrica S.A. 13 GD 5503 CJ Derivaţie Drăgan - Remeţi CJ Lunca Vişagului Drăgan III-1.44.5 Iad III-1.44.10 4.3 40 Hidroelectrica S.A. 14 GD 5510 CJ Derivaţie Mona (Anişel - Valea cu Peşti) CJ Lunca visagului Drăgan III-1.44.5 Iad III-1.44.10 3 0.1 Hidroelectrica S.A. 15 GD 9 BH Aducţiune Leşu - Remeţi BH Remeţi Iad III-1.44.10 Iad III-1.44.10 8.1 8.5 Hidroelectrica S.A. 16 GD 11 BH Aducţiune Iad - Cârligate - Drăgan BH Remeţi Iad III-1.44.10 Iad III-1.44.10 4.67 1.16 Hidroelectrica S.A. 17 GD 12 BH Derivaţie Zimbru - Remeţi BH Remeţi Iad III-1.44.10 Iad III-1.44.10 0.53 0.12 Hidroelectrica S.A. 18 GD 13 BH Izvor amonte Remeţi BH Remeţi Iad III-1.44.10 Iad III-1.44.10 1.16 0.21 Hidroelectrica S.A. 19 GD 10 BH Derivaţia Iad - Drăgan BH Remeţi Iad III-1.44.10 Iad III-1.44.10 4.7 2.8 Hidroelectrica S.A. 20 GD 5 BH Aducţiune Munteni - Bulz BH Munteni Iad III-1.44.10 Iad III-1.44.10 4.3 49 Hidroelectrica S.A. 21 GD 3003 AR Derivaţie Matca AR Andrei Şaguna Mureş III-1.39.10 Cigher 41.2 3 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 22 GD 5501 CJ Aducţiune Răcad - Drăgan CJ Săcuieu Răcad III-1.44.4.4 Iad III-1.44.10 1 0.27 Hidroelectrica S.A. 23 GD 5502 CJ Derivaţie gl Săcuieu - Drăgan CJ Săcuieu Săcuieu (Henţ) III-1.44.4 Iad III-1.44.10 16.6 4.76 Hidroelectrica S.A. 245 Nr. crt. Denumirea Judeţul Comuna/ localitatea Cursul de apă derivat Codul cadastral Cursul de apă în care se derivă Codul cadastral Lungi mea (km) Debitele derivate (m 3 /s) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 24 GD 5505 CJ Derivaţie Valea lui Şerp CJ Săcuieu Săcuieu (Henţ) III-1.44.4 Iad III-1.44.10 0.50 0.07 Hidroelectrica S.A. 25 GD 5506 CJ Derivaţie Rujet CJ Săcuieu Săcuieu (Henţ) III-1.44.4 Iad III-1.44.10 0.60 0.04 Hidroelectrica S.A. 26 GD 5507 CJ Aducţiune Bănişor CJ Săcuieu Vişag (Hordangusa) III-1.44.4.5 Iad III-1.44.10 0.50 0.05 Hidroelectrica S.A. 27 GD 5509 CJ Aducţiune Zărnişoara CJ Săcuieu Zarna III-1.44.5.2 Iad III-1.44.10 0.50 0.11 Hidroelectrica S.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 246 247 Tabel 2 - 3 Diguri Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1 LI 163 BH: Dig remuu mal stâng Alceu 0+000-2+100 Alceu III-1.44.31 MS BH Toboliu 2100.00 4.50 Pământ 06/06/2011 A.B.A. Crişuri 2 LI 162 BH: Dig mal drept Toboliu 0+000-1+860 Alceu III-1.44.31 MD BH Toboliu 1860.00 2.50 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 3 LI 136 BH: Ciuhoi - Cenaloş mal stâng Almaş (3) III-1.44.33.20 MS BH Sâniob 1700.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 4 LI 85 BH: Sârbi - Fegernic mal stâng Almaş (3) III-1.44.33.20 MS BH Sârbi 200.00 1.00 Pământ 02/22/1983 5 A.B.A. Crişuri 5 LI 156 BH: Dig mal drept V. Almaşului la Cenaloş Almaş (3) III-1.44.33.20 MD BH Sâniob 580.00 2.50 Pământ 02/22/1989 5 A.B.A. Crişuri 6 LI 137 BH: Ciuhoi - C.F. Pod Cenaloş mal drept Almaş (3) III-1.44.33.20 MD BH Sâniob 630.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 7 LI 128 BH: Sâniob - Sălard mal drept Barcău (3) III-1.44.33 MD BH Sâniob 4100.00 2.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 8 LI 123 BH: Marghita - Abrămuţ mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Marghita 8000.00 2.50 Pământ 02/22/1991 5 215 A.B.A. Crişuri 9 LI 125 BH: Abrămuţ - Sâniob mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Sâniob 1300.00 2.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 10 LI 121 BH: Marghita - Abram mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Marghita 4000.00 2.00 Pământ 02/22/1991 5 215 A.B.A. Crişuri 11 LI 124 BH: Abramuţ - Sâniob mal drept Barcău (3) III-1.44.33 MD BH Sâniob 9800.00 2.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 12 LI 43 BH: Sântimbreu mal drept Barcău (3) III-1.44.33 MD BH Sântimreu 16000.00 3.00 Pământ 5 255 A.B.A. Crişuri 13 LI 82 BH: Marghita - Chiribiş mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Marghita 2300.00 2.00 Pământ 02/22/1983 5 215 A.B.A. Crişuri 14 LI 122 BH: Marghita - Abrămuţ mal drept Barcău (3) III-1.44.33 MD BH Marghita 7500.00 2.00 Pământ 02/22/1991 5 215 A.B.A. Crişuri 15 LI 126 BH: Ciuhoi - Sălard mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Sâniob 7100.00 2.50 Pământ 02/22/1987 5 A.B.A. Crişuri 16 LI 127 BH: Ciuhoi - Sâniob mal drept Barcău (3) III-1.44.33 MD BH Sâniob 2600.00 2.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 17 LI 149 BH: Marghita - S.I.R.D.E.S.C. mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Marghita 100.00 2.50 Pământ 02/22/1975 5 215 A.B.A. Crişuri 18 LI 6503 SJ: mal stâng Barcău Ip Barcău (3) III-1.44.33 MS SJ Ip 1830.00 2.00 Pământ 02/22/2001 A.B.A. Crişuri 19 LI 6501 SJ: Barcău mal drept - Zăuan Barcău (3) III-1.44.33 MD SJ Zăuan 3000.00 1.00 Pământ 02/22/1959 A.B.A. Crişuri 20 LI 120 BH: Cohani - Suiug mal drept Barcău (3) III-1.44.33 MD BH Cohani 1400.00 2.00 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 21 LI 81 BH: Marghita - Chiribiş mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Marghita 300.00 2.00 Pământ 02/22/1983 5 215 A.B.A. Crişuri 22 LI 44 BH: Sălard - Frontieră mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Sălard 1750.00 3.00 Pământ 02/22/1967 5 255 A.B.A. Crişuri 23 LI 148 BH: Marghita - I.T.A. mal stâng Barcău (3) III-1.44.33 MS BH Marghita 400.00 2.50 Pământ 02/22/1975 5 215 A.B.A. Crişuri 24 LI 119 BH: Ghida - Balc mal drept Barcău (3) III-1.44.33 MD BH Ghida 7000.00 2.00 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 25 LI 6502 SJ: mal drept Barcău Ip Barcău (3) III-1.44.33 MD SJ Ip 1320.00 1.50 Pământ 02/22/2001 A.B.A. Crişuri 26 LI 3040 AR: Dig mal drept Beliu Talpoş Beliu (1) III-1.42.26a MD AR Beliu 23600.00 4.00 Pământ 5 64 A.B.A. Crişuri 27 LI 3042 AR: Dig mal drept Beliu - Tăut Beliu (2) III-1.42.28.4 MD AR Beliu 24500.00 2.50 Pământ 08/19/1981 A.B.A. Crişuri Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 28 LI 3041 AR: dig mal stâng Beliu - Tăut Beliu (2) III-1.42.28.4 MS AR Beliu 31100.00 2.50 Pământ A.B.A. Crişuri 29 LI 112 BH: Pădurea Neagră mal stâng Bistra III-1.44.33.15 MS BH Pădurea Neagră 500.00 2.00 Pământ 02/22/1978 1 105 Primăria Oraşului Aleşd 30 LI 84 BH: Chiribiş mal drept Bistra III-1.44.33.15 MD BH Chiribiş 2700.00 1.50 Pământ 02/22/1989 5 130 A.B.A. Crişuri 31 LI 45 BH: Pădurea Neagră mal stâng Bistra III-1.44.33.15 MS BH Pădurea Neagră 500.00 1.50 Pământ 02/22/1972 5 60 A.B.A. Crişuri 32 LI 83 BH: Chiribiş mal stâng Bistra III-1.44.33.15 MS BH Chiribiş 2400.00 1.50 Pământ 02/22/1983 5 130 A.B.A. Crişuri 33 LI 117 BH: Borod - Gheghie mal drept Borod (Borozel) III-1.44.14 MD BH Gheghie 200.00 1.00 Pământ 02/22/1980 5 S.C. ACOMIN S.A. 34 LI 116 BH: Borod - Gheghie mal stâng Borod (Borozel) III-1.44.14 MS BH Gheghie 200.00 1.50 Pământ 02/22/1979 5 A.B.A. Crişuri 35 LI 5008 HD: Criscior mal stâng Bucuresci II-1.3 MS HD Crişcior 500.00 1.20 Pământ 02/21/1970 1 200 A.B.A. Crişuri 36 LI 3020 AR: Grăniceri - Vărşand mal drept Budieru III-1.40a.4 MD AR Vărşand 10000.00 4.00 Pământ 02/21/1924 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 37 LI 3019 AR: Grăniceri - Vărşand mal stâng Budieru III-1.40a.4 MS AR Vărşand 10300.00 3.00 Pământ 02/21/1924 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 38 LI 42 BH: Berechiu mal drept Canaliş (Râturi) III-1.44.32.4 MD BH Berechiu 1260.00 4.70 Pământ 06/02/1902 5 90 A.B.A. Crişuri 39 LI 41 BH: Berechiu mal stâng Canaliş (Râturi) III-1.44.32.4 MS BH Berechiu 1450.00 4.60 Pământ 06/06/2011 5 90 A.B.A. Crişuri 40 LI 3501 AR: Dig mal stâng Canalul Morilor - Socodor Canalul Morilor III-1.40a MS AR Socodor 16200.00 2.50 Pământ 04/01/2011 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 41 LI 3500 AR: mal drept Canalul Morilor - Socodor Canalul Morilor III-1.40a MD AR Socodor 16500.00 3.00 Pământ 04/01/2011 1 A.B.A. Crişuri 42 LI 210 BH: Dig mal stâng Canal Descărcător 0+000-2+200 Canalul Vechi III-1.44.33.24 MS BH Tămăşeu 2200.00 2.50 Pământ 04/02/2012 A.B.A. Crişuri 43 LI 209 BH: Dig mal drept Canal Descărcător 0+000 - 2+200 Canalul Vechi III-1.44.33.24 MD BH Tămăşeu 2200.00 2.50 Pământ A.B.A. Crişuri 44 LI 6504 BH: mal stâng Cerâşa - Cosniciu de Jos - Ip Cerasei III-1.44.33.6 MS SJ Cosniciu de Jos 480.00 2.00 Pământ 02/22/2001 A.B.A. Crişuri 45 LI 7505 SM: Checheţ - Căuaş mal drept Checheţ III- 1.44.33.28.1 MD SM Căuaş 7800.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 46 LI 7506 SM: Checheţ - Căuaş mal stâng Checheţ III- 1.44.33.28.1 MS SM Căuaş 7800.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 47 LI 3049 AR: Dig mal stâng Buteni Chişindia (Pătrăneasa) III-1.31 MS AR Buteni 1350.00 2.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 48 LI 3009 AR: Silindia mal drept Cigher III-1.39 MD AR Şilindia 400.00 3.50 Pământ 02/21/1924 2 A.B.A. Crişuri 49 LI 3008 AR: Tauţ - Chier mal stâng Cigher III-1.39 MS AR Chier 13200.00 3.00 Pământ 02/21/1924 2 155 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 50 LI 3010 AR: Şilindia mal stâng Cigher III-1.39 MS AR Şilindia 400.00 2.00 Pământ 02/21/1900 2 A.B.A. Crişuri 51 LI 3007 AR: Tauţ - Zărand mal drept Cigher III-1.39 MD AR Zărand 35100.00 3.50 Pământ 02/21/1924 2 A.B.A. Crişuri 52 LI 3011 AR: Moroda - Zărand mal stâng Cigher III-1.39 MS AR Zărand 13200.00 3.50 Pământ 02/21/1900 2 A.B.A. Crişuri 53 LI 98 BH: Sâmbăta mal drept Cârpeştii Mici III-1.42.22.2.4 MD BH Sâmbăta 1200.00 2.00 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 54 LI 16 BH: Dig de remuu Arpăşel mal drept (ABAC) Ciumeghiu III-1.43.2.1 MD BH Arpăşel 1660.00 2.00 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 248 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 55 LI 17 BH: Dig Arpăşel mal stâng (ABAC) Ciumeghiu III-1.43.2.1 MS BH Arpăşel 1800.00 2.00 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 56 LI 46 BH: Dig mal drept V. Corbeni Corbeni (Sacalasău) III- 1.44.33.19.3 MD BH Sacalasău 2850.00 1.50 Pământ 02/22/1967 A.B.A. Crişuri 57 LI 38 BH: Inand mal drept (Valea Inand) Corhana III-1.44.32 MD BH Inand 1340.00 4.80 Pământ 06/02/1902 5 A.B.A. Crişuri 58 LI 164 BH: Dig delimitare Chiuneta Ac. Şes - CEFA mal drept Corhana III-1.44.32 MD BH Cefa 1540.00 1.80 Pământ 02/22/1983 5 A.B.A. Crişuri 59 LI 37 BH: Inand mal stâng dig remuu (Valea Inand) Corhana III-1.44.32 MS BH Inand 1670.00 5.00 Pământ 06/02/1902 5 A.B.A. Crişuri 60 LI 5014 HD: Brad mal drept Crişul Alb III-1 MD HD Brad 4190.00 0.00 Pământ 07/11/2011 A.B.A. Crişuri 61 LI 5012 HD: Brad mal stâng Crişul Alb III-1 MS HD Brad 220.00 0.00 Pământ 07/11/2011 A.B.A. Crişuri 62 LI 5006 HD: Mesteacăn mal stâng Crişul Alb III-1 MS HD Mesteacăn 1000.00 1.50 Pământ 02/21/1976 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 63 LI 3002/1 AR: Bocsig - Ineu mal stâng Crişul Alb III-1 MS AR Bocsig 5700.00 1.50 Pământ 02/21/1924 1 880 A.B.A. Crişuri 64 LI 3004 AR: Sicula - Vărşand mal stâng Crişul Alb III-1 MS AR Şicula 47620.00 3.50 Pământ 02/21/1924 1 A.B.A. Crişuri 65 LI 5007 HD: Vaţa de Jos mal stâng Crişul Alb III-1 MS HD Vaţa de Jos 300.00 2.50 Pământ 02/21/1970 A.B.A. Crişuri 66 LI 5002 HD: Crişcior mal drept Crişul Alb III-1 MD HD Crişcior 200.00 2.50 Pământ 02/21/1920 A.B.A. Crişuri 67 LI 5005 HD: Brad mal stâng Crişul Alb III-1 MS HD Brad 2200.00 2.00 Pământ 02/21/1976 2 A.B.A. Crişuri 68 LI 5015 HD: Brad mal drept Crişul Alb III-1 MD HD Brad 510.00 0.00 Pământ 07/11/2011 A.B.A. Crişuri 69 LI 3003 AR: Ineu - Şicula mal stâng 0+000-5+900 Crişul Alb III-1 MS AR Şicula 5900.00 2.00 Pământ 02/21/1924 1 A.B.A. Crişuri 70 LI 5003 HD: Crişcior mal stâng Crişul Alb III-1 MS HD Crişcior 100.00 1.00 Pământ 02/21/1920 A.B.A. Crişuri 71 LI 3036 AR: Gurahonţ mal stâng Crişul Alb III-1 MS AR Gurahonţ 800.00 2.00 Pământ 02/21/1980 1 680 A.B.A. Crişuri 72 LI 5004 HD: Brad mal drept Crişul Alb III-1 MD HD Brad 3400.00 2.00 Pământ 02/21/1976 2 A.B.A. Crişuri 73 LI 5016 HD: Brad mal stâng Crişul Alb III-1 MS HD Brad 430.00 0.00 Pământ 07/11/2011 A.B.A. Crişuri 74 LI 5011 BH: Brad mal drept Crişul Alb III-1 MD HD Brad 900.00 0.00 Pământ 07/11/2011 A.B.A. Crişuri 75 LI 3001 AR: Bocsig Vărşand mal drept Crişul Alb III-1 MD AR Bocsig 66900.00 4.00 Pământ 07/11/2011 A.B.A. Crişuri 76 LI 3050 AR: mal stâng afluent dreapta Crişul Alb - Revetiş Crişul Alb III-1 MD AR Revetiş 160.00 2.00 Pământ 02/21/2002 A.B.A. Crişuri 77 LI 5001 HD: Zdrapţi mal stâng Crişul Alb III-1 MS HD Zdrapţi 1200.00 1.20 Pământ 02/21/1920 A.B.A. Crişuri 78 LI 59 BH: Ştei mal drept Crişul Băiţa III-1.42.5 MD BH Ştei 560.00 1.50 Pământ 02/22/1982 1 160 A.B.A. Crişuri 79 LI 60 BH: Ştei mal stâng Crişul Băiţa III-1.42.5 MS BH Ştei 200.00 1.50 Pământ 02/22/1982 1 160 A.B.A. Crişuri 80 LI 61 BH: Ştei mal stâng Crişul Băiţa III-1.42.5 MS BH Ştei 700.00 1.50 Pământ 02/22/1982 1 160 A.B.A. Crişuri 81 LI 66 BH: Grădinari mal drept Crişul Negru III-1.42 MD BH Grădinari 2500.00 2.50 Pământ 02/21/1982 5 A.B.A. Crişuri 82 LI 2 BH: Uileacu de Beiuş mal drept Crişul Negru III-1.42 MD BH Uileacu de Beiuş 3200.00 2.50 Pământ 02/21/1943 1 A.B.A. Crişuri 83 LI 69 BH: Tărcaia mal stâng Crişul Negru III-1.42 MS BH Tărcaia 2300.00 2.50 Pământ 02/21/1982 5 A.B.A. Crişuri 84 LI 73 BH: Finiş mal stâng Crişul Negru III-1.42 MS BH Finiş 2700.00 2.50 Pământ 02/21/1982 5 510 A.B.A. Crişuri 85 LI 86 BH: Tărcaia mal stâng Crişul Negru III-1.42 MS BH Tărcaia 620.00 2.00 Pământ 02/21/1968 1 A.B.A. Crişuri 86 LI 4750 AR: Iermata - Talpoş mal stâng Crişul Negru III-1.42 MS AR Iermata 36600.00 4.00 Pământ 02/21/1900 5 A.B.A. Crişuri 249 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 87 LI 4 BH: Tărian - Tămaşda mal drept (CC) Crişul Negru III-1.42 MD BH Tărian 56600.00 4.00 Pământ 11/15/2010 5 A.B.A. Crişuri 88 LI 197 BH: Dig mal drept Tinca Crişul Negru III-1.42 MD BH Tinca 1030.00 2.00 Pământ 02/21/2000 A.B.A. Crişuri 89 LI 199 BH: Dig mal drept Râpa Crişul Negru III-1.42 MD BH Râpa 610.00 1.00 Pământ 02/21/2000 A.B.A. Crişuri 90 LI 170 BH: CN mal drept amonte - aval pod Tinca Crişul Negru III-1.42 MD BH Tinca 1420.00 2.00 Pământ A.B.A. Crişuri 91 LI 169 BH: Dig mal drept Căpâlna Crişul Negru III-1.42 MD BH Căpâlna 1200.00 2.00 Pământ 02/21/1980 5 Primăria Comunei Căpâlna 92 LI 208 BH: mal stâng Crişul Negru la Şoimi - Borz Crişul Negru III-1.42 MS BH Borz 1300.00 2.50 Pământ 07/07/2010 5 A.B.A. Crişuri 93 LI 64 BH: Cucuceni - Valea Mare mal stâng Crişul Negru III-1.42 MS BH Cucuceni 2600.00 1.80 Pământ 02/21/1982 5 A.B.A. Crişuri 94 LI 3021 AR: Beliu - Berechiu mal stâng Crişul Negru III-1.42 MS AR Beliu 31100.00 3.00 Pământ 02/21/1900 1 A.B.A. Crişuri 95 LI 196 BH: Dig mal stâng Tăut - Batar Crişul Negru III-1.42 MS BH Tăut 3160.00 4.00 Pământ 02/21/2000 A.B.A. Crişuri 96 LI 3023 AR: Beliu - Berechiu mal drept Crişul Negru III-1.42 MD AR Beliu 30000.00 3.00 Pământ 02/21/1970 2 A.B.A. Crişuri 97 LI 118 BH: Tinca mal stâng amonte pod. Crişul Negru III-1.42 MS BH Tinca 600.00 1.20 Pământ 02/21/1984 S.C. Gospodărire Comunală Tinca S.A. 98 LI 198 BH: Dig mal drept Tinca Crişul Negru III-1.42 MD BH Tinca 380.00 1.00 Pământ 02/21/2000 A.B.A. Crişuri 99 LI 1 BH: Uzina de Apă Beiuş mal drept Crişul Negru III-1.42 MD BH Beiuş 1000.00 1.20 Pământ 02/21/1968 1 750 A.B.A. Crişuri 100 LI 3 BH: Tăut - Ant mal drept Crişul Negru III-1.42 MD BH Ant 46200.00 4.00 Pământ 02/21/1900 2 A.B.A. Crişuri 101 LI 5 BH: Tprian - Tămaşda mal stâng (CC) Crişul Negru III-1.42 MS BH Tărian 56250.00 4.00 Pământ 11/30/2010 5 A.B.A. Crişuri 102 LI 70 BH: Beiuş mal drept Crişul Negru III-1.42 MD BH Beiuş 1100.00 2.20 Pământ 02/21/1982 5 510 A.B.A. Crişuri 103 LI 65 BH: Drăgăneşti mal drept Crişul Pietros III-1.42.9 MD BH Drăgăneşti 900.00 2.00 Pământ 02/22/1982 5 180 A.B.A. Crişuri 104 LI 111 BH: Drăgăneşti mal drept Crişul Pietros III-1.42.9 MD BH Drăgăneşti 800.00 2.00 Pământ 02/22/1989 A.B.A. Crişuri 105 LI 146 BH: Gurani - Pietroasa mal stâng Crişul Pietros III-1.42.9 MS BH Gurani 710.00 2.50 Pământ 02/22/1975 5 A.B.A. Crişuri 106 LI 28 BH: Tileagd mal stâng Crişul Repede III-1.44 MS BH Tileagd 5000.00 1.80 Pământ 02/22/1966 5 A.B.A. Crişuri 107 LI 32 BH: Oradea mal stâng Crişul Repede III-1.44 MS BH Oradea 4100.00 2.30 Pământ 02/22/1971 5 690 S.C. COMPANIA DE APĂ Oradea 108 LI 5502 CJ: Bucea mal stâng Crişul Repede III-1.44 MS CJ Bucea 300.00 1.00 Pământ 02/22/1971 10 S.C. EUROGLORIA S.R.L. Bucea 109 LI 27 BH: Aleşd mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Aleşd 400.00 3.50 Pământ 02/22/1935 1 Direcţia de Drumuri şi Poduri Bucureşti 110 LI 30 BH: Fughiu mal stâng Crişul Repede III-1.44 MS BH Fughiu 2400.00 3.00 Pământ 02/22/1969 5 A.B.A. Crişuri 111 LI 145 BH: Ştrand municipal mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Oradea 200.00 1.30 Pământ 02/22/1977 5 690 A.B.A. Crişuri 112 LI 20 BH: Bulz mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Bulz 400.00 1.00 Pământ 02/22/1955 10 C.N. C.F. &quot;C.F.R.&quot; S.A. - Sucursala Regională C.F. Cluj 113 LI 29 BH: Fughiu mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Fughiu 1345.00 3.00 Pământ 02/22/1974 1 HIDROELECTRICA S.A. 114 LI 24 BH: amonte pod C.F.R. - mal drept Vadu Crişului Crişul Repede III-1.44 MD BH Vadu Crişului 300.00 3.20 Pământ 02/22/1949 5 565 C.N. C.F. &quot;C.F.R.&quot; S.A. - Sucursala Regională C.F. Cluj 115 LI 26 BH: Aleşd mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Aleşd 1200.00 1.00 Pământ 02/22/1969 1 S.C. SALUBRI S.A. Aleşd Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 250 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 116 LI 31 BH: Oradea mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Oradea 3200.00 3.70 Pământ 02/22/1963 5 690 S.C. COMPANIA DE APĂ Oradea 117 LI 21 BH: Şuncuiuş mal stâng amonte LP Crişul Repede III-1.44 MS BH Şuncuiuş 300.00 1.00 Pământ 04/01/2011 5 A.B.A. Crişuri 118 LI 114 BH: Gheghie - Auşeu mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Gheghie 300.00 3.00 Pământ 02/22/1980 5 S.C. ACOMIN S.A. 119 LI 33 BH: mal drept Oradea amonte PR. CET I Crişul Repede III-1.44 MD BH Oradea 1600.00 3.50 Pământ 12/12/1963 1 1000 A.B.A. Crişuri 120 LI 25 BH: Cacuciu Vechi mal stâng Crişul Repede III-1.44 MS BH Cacuciu Vechi 800.00 1.20 Pământ 02/22/1968 10 A.B.A. Crişuri 121 LI 35 BH: Oradea - Frontieră mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Oradea 23500.00 4.00 Pământ 11/30/2010 5 690 A.B.A. Crişuri 122 LI 36 BH: Tărian - Frontieră mal stâng Crişul Repede III-1.44 MS BH Tarian 11600.00 4.00 Pământ 11/30/2010 5 A.B.A. Crişuri 123 LI 5501 CJ: Bucea mal stâng Crişul Repede III-1.44 MS CJ Bucea 200.00 1.00 Pământ 02/22/1970 10 S.C. EUROGLORIA S.R.L. Bucea 124 LI 23 BH: Şuncuiuş mal drept aval LP Crişul Repede III-1.44 MD BH Şuncuiuş 700.00 2.50 Pământ 02/22/1959 5 A.B.A. Crişuri 125 LI 34 BH: mal stâng Crişul Repede amonte PR. CET 1 Crişul Repede III-1.44 MS BH Oradea 1600.00 35.00 Pământ 12/12/1993 1 1000 A.B.A. Crişuri 126 LI 115 BH: Gheghie - Auşeu mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Gheghie 600.00 3.00 Pământ 02/22/1979 5 A.B.A. Crişuri 127 LI 113 BH: Gheghie - Auşeu mal drept Crişul Repede III-1.44 MD BH Gheghie 400.00 2.00 Pământ 02/22/1979 5 A.B.A. Crişuri 128 LI 22 BH: Şuncuiuş mal drept amonte LP. Crişul Repede III-1.44 MD BH Şuncuiuş 300.00 1.00 Pământ 02/22/1952 5 A.B.A. Crişuri 129 LI 7502 SM: Căua ş - Rădule ş ti mal stâng Cubic Cubic III- 1.44.33.28.a MS SM Răduleşti 4800.00 2.50 Pământ 12/19/1970 5 A.B.A. Crişuri 130 LI 7501 SM: Căuaş - RăduleştI mal drept Cubic Cubic III- 1.44.33.28.a MD SM Răduleşti 4800.00 2.50 Pământ 12/20/1970 5 A.B.A. Crişuri 131 LI 13 BH: Tăut mal stâng Culişer III-1.43 MS BH Tăut 500.00 2.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 132 LI 159 BH: Îndiguire Gurbediu mal stâng Culişer III-1.43 MS BH Gurbediu 1000.00 2.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 133 LI 12 BH: Tăut mal drept (ABAC) Culişer III-1.43 MD BH Tăut 500.00 2.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 134 LI 14 BH: Tulca mal drept Canal Culişer 0+000-7+250 Culişer III-1.43 MD BH Tulca 6750.00 2.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 135 LI 15 BH: Tulca mal stâng Culişer III-1.43 MS BH Tulca 5400.00 2.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 136 LI 141 BH: Sălard mal drept Danţa III- 1.44.33.23.3 MD BH Sălard 6500.00 2.50 Pământ 02/22/1987 5 A.B.A. Crişuri 137 LI 142 BH: Sfârnaş mal stâng Danţa III- 1.44.33.23.3 MS BH Sfârnaş 3300.00 2.50 Pământ 02/22/1987 5 A.B.A. Crişuri 138 LI 204 BH: Dig mal drept V. Derna la confluenţa cu V. Fânaţelor Derna III- 1.44.33.19.4 MD BH Sărsig 1930.00 2.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 139 LI 3012 AR: Târnova - Dud mal stâng Dudiţa III-1.39.7 MS AR Târnova 2600.00 1.70 Pământ 02/21/1973 2 A.B.A. Crişuri 140 LI 3013 AR: Târnova - Dud mal drept Dudiţa III-1.39.7 MD AR Tarnova 2000.00 2.60 Pământ 02/21/1973 2 A.B.A. Crişuri 251 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 LI 131 BH: Dig remuu V. Făncica mal drept Făncica (Valea Rece) III-1.44.33.17 MD BH Făncica 1400.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 142 LI 130 BH: Dig remuu V. Făncica mal stâng Făncica (Valea Rece) III-1.44.33.17 MS BH Făncica 1500.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 143 LI 158 BH: Dig longitudinal Făncica amonte lac mal stâng Făncica (Valea Rece) III-1.44.33.17 MS BH Albiş 1900.00 2.70 Pământ 02/22/1975 5 A.B.A. Crişuri 144 LI XXXa Fâneaţa Mare - Barcău mal stâng Fâneaţa Mare III-1.44.33.25 MS BH Tămăşeu 2200.00 2.50 Pământ 04/02/2012 A.B.A. Crişuri 145 LI 47 BH: Dig de remuu Tămăşeu - Biharia mal stâng Fâneaţa Mare III-1.44.33.25 MS BH Biharia 1800.00 3.00 Pământ 07/11/2011 5 A.B.A. Crişuri 146 LI 48 BH: Dig de remuu Tămăşeu - Biharia mal drept Fâneaţa Mare III-1.44.33.25 MD BH Biharia 1950.00 2.50 Pământ 02/22/1967 5 A.B.A. Crişuri 147 LI XXXb Fâneaţa Mare - Barcău mal drept Fâneaţa Mare III-1.44.33.25 MD BH Tămăşeu 2200.00 2.50 Pământ 04/02/2012 A.B.A. Crişuri 148 LI 74 BH: Finiş mal drept Finiş III-1.42.14 MD BH Finiş 600.00 1.80 Pământ 02/21/1982 5 110 A.B.A. Crişuri 149 LI 11 BH: Călacea mal drept Frunziş (2) III-1.42.26a.9 MD BH Călacea 1100.00 2.00 Pământ 02/22/1973 5 A.B.A. Crişuri 150 LI 4753 AR: Zerindul Mic - Mişca mal drept Frunziş (2) III-1.42.28.9 MD AR Zerindu Mic 4300.00 3.00 Pământ 1 A.B.A. Crişuri 151 LI 10 BH: Călacea mal stâng Frunziş (2) III-1.42.26a.9 MS BH Călacea 1000.00 2.00 Pământ 02/22/1973 5 A.B.A. Crişuri 152 LI 3032 AR: Berechiu mal stâng Frunziş (2) III-1.42.28.9 MS AR Berechiu 1100.00 2.00 Pământ 02/22/1973 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 153 LI 3031 AR: Berechiu mal drept Frunziş (2) III-1.42.28.9 MD AR Berechiu 1100.00 2.20 Pământ 02/22/1973 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 154 LI 19 BH: Ghiorac mal stâng (V. Ghepeş 0+000-6+620) Ghepeş III-1.43.3 MS BH Ghiorac 6620.00 3.00 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 155 LI 18 BH: Ghiorac mal drept (V. Ghepeş 0+000-4+700) Ghepeş III-1.43.3 MD BH Ghiorac 4700.00 3.00 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 156 LI 3044 AR: Gurahonţ mal stâng V.Gruieţ Gruieţ III-1.20 MS AR Gurahonţ 50.00 0.00 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 157 LI 3043 AR: Dig localitate Pleşcuţa V.Gruieţ mal stâng Gruieţ III-1.20 MS AR Gurahonţ 50.00 0.00 Pământ Primăria Gurahonţ 158 LI 3006 AR: Mocrea - Şicula mal stâng Gut (Condratău) III-1.37 MS AR Mocrea 4400.00 3.00 Pământ 02/21/1968 1 A.B.A. Crişuri 159 LI 3005 AR: Mocrea - Şicula mal drept Gut (Condratău) III-1.37 MD AR Mocrea 4300.00 3.00 Pământ 02/21/1968 1 A.B.A. Crişuri 160 LI 105 BH: Holod mal stâng Hidişel (1) III-1.42.22.3 MS BH Holod 400.00 1.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 161 LI 106 BH: Holod mal drept Hidişel (1) III-1.42.22.3 MD BH Holod 400.00 1.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 162 LI 109 BH: Holod mal drept Hârja III-1.42.22.4 MD BH Holod 200.00 0.20 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 163 LI 110 BH: Holod mal stâng Hârja III-1.42.22.4 MS BH Holod 500.00 2.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 164 LI 94 BH: aval V.Hârje mal stâng Holod III-1.42.22 MS BH Copăceni 1300.00 1.80 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 165 LI 89 BH: Dumbrăviţa mal drept Holod III-1.42.22 MD BH Dumbrăviţ a 400.00 2.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 166 LI 95 BH: Ginta mal stâng Holod III-1.42.22 MS BH Ginta 700.00 2.30 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 167 LI 103 BH: Holod mal drept (vale locală afluent) Holod III-1.42.22 MD BH Holod 400.00 0.80 Pământ 02/21/1986 10 134 A.B.A. Crişuri Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 252 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 168 LI 104 BH: Holod mal stâng (vale locală afluent) Holod III-1.42.22 MS BH Holod 400.00 0.80 Pământ 02/21/1986 10 134 A.B.A. Crişuri 169 LI 93 BH: Holod mal stâng Holod III-1.42.22 MS BH Holod 500.00 1.00 Pământ 02/21/1986 10 134 A.B.A. Crişuri 170 LI 92 BH: Copăceni mal stâng Holod III-1.42.22 MS BH Copăceni 2400.00 1.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 171 LI 107 BH: Holod mal drept (vale locală afluent) Holod III-1.42.22 MD BH Holod 700.00 1.50 Pământ 02/21/1986 10 134 A.B.A. Crişuri 172 LI 91 BH: Dumbrăviţa mal stâng (vale locală afluent) Holod III-1.42.22 MS BH Dumbrava 200.00 1.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 173 LI 88 BH: Rogoz - Dumbrăviţa mal drept Holod III-1.42.22 MD BH Rogoz 1800.00 2.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 174 LI 87 BH: Copăceni mal drept Holod III-1.42.22 MD BH Copăceni 1800.00 1.50 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 175 LI 108 BH: Holod mal stâng (vale locală afluent) Holod III-1.42.22 MS BH Holod 200.00 1.50 Pământ 02/21/1986 10 134 A.B.A. Crişuri 176 LI 90 BH: Dumbrăviţa - Dumbrava mal drept Holod III-1.42.22 MD BH Dumbrăviţ a 6600.00 1.00 Pământ 02/21/1986 10 A.B.A. Crişuri 177 LI 203 BH: Dig mal stâng amonte Ac. Munteni şi pod Iad III-1.44.10 MS BH Munteni 130.00 2.50 Pământ 5 Hidroelectrica S.A. 178 LI 202 BH: Îndiguire mal drept Munteni Viad Iad III-1.44.10 MD BH Munteni 270.00 2.50 Pământ 5 Hidroelectrica S.A. 179 LI 49 BH: Diosig - Sălacea mal stâng Ier (Eriu) III-1.44.33.28 MS BH Sălacea 48000.00 3.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 180 LI 7503 SM: Andrid mal stâng Ier (Eriu) III-1.44.33.28 MS SM Andrid 16550.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 65 A.B.A. Crişuri 181 LI 7504 SM: Căuaş - Ady Endre mal drept Ier (Eriu) III-1.44.33.28 MD SM Ady Endre 16550.00 2.60 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 182 LI 54 BH: Adoni - Cherechiu mal drept (Canal Anticar) Ier (Eriu) III-1.44.33.28 MD BH Cherechiu 3450.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 183 LI 53 BH: Adoni - Cherechiu mal stâng (Canal Anticar) Ier (Eriu) III-1.44.33.28 MS BH Cherechiu 3900.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 184 LI 50 BH: Diosig mal drept Ier (Eriu) III-1.44.33.28 MD BH Sălacea 48000.00 2.50 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 185 LI 49 BH: Diosig - Sălacea mal stâng Ier (Eriu) III-1.44.33.28 MS BH Sălacea 48000.00 3.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 186 LI 57 BH: Diosig mal stâng Ierul Îngust III- 1.44.33.28.11 MS BH Diosig 8250.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 187 LI 58 BH: Diosig mal drept Ierul Îngust III- 1.44.33.28.11 MD BH Diosig 820.00 2.00 Pământ 02/01/1971 5 A.B.A. Crişuri 188 LI 75 BH: Marghita mal drept Inot III-1.44.33.13 MD BH Marghita 3400.00 2.00 Pământ 02/22/1980 10 A.B.A. Crişuri 189 LI 77 BH: Viişoara mal stâng Inot III-1.44.33.13 MS BH Viişoara 3300.00 1.50 Pământ 02/22/1980 10 A.B.A. Crişuri 190 LI 76 BH: Marghita mal stâng Inot III-1.44.33.13 MS BH Marghita 1200.00 2.00 Pământ 02/22/1980 10 A.B.A. Crişuri 191 LI 6505 BH: Dig mal drept Valea Ip - Ip Ip III-1.44.33.7 MD SJ Ip 360.00 2.00 Pământ 02/22/2001 A.B.A. Crişuri 192 LI 200 BH: Dig mal stâng Valea Izvor - Ale ş d aval LP Izvor (Lucuţ) III-1.44.19 MS BH Aleşd 500.00 2.00 Pământ 02/22/2002 Hidroelectrica S.A. 193 LI 201 BH: Dig mal drept Valea Izvor - Ale ş d aval LP Izvor (Lucuţ) III-1.44.19 MD BH Aleşd 650.00 2.00 Pământ 02/22/2002 Hidroelectrica S.A. 194 LI 5009 HD: Brad mal drept Luncoiu III-1.4 MD HD Brad 1200.00 1.50 Pământ 2 143 A.B.A. Crişuri 195 LI 5010 HD: Brad mal stâng Luncoiu III-1.4 MS HD Brad 1200.00 1.50 Pământ 02/21/1976 2 143 A.B.A. Crişuri 196 LI 5013 HD: Brad mal stâng Luncoiu III-1.4 MS HD Brad 900.00 0.00 Pământ 5 96 A.B.A. Crişuri 197 LI 3017 AR: Seleuş mal stâng Matca III-1.39.10 MS AR Seleuş 3400.00 2.50 Pământ 02/21/1972 1 A.B.A. Crişuri 253 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 198 LI 3018 AR: Seleuş mal drept Matca III-1.39.10 MD AR Seleuş 3000.00 2.50 Pământ 02/21/1972 1 A.B.A. Crişuri 199 LI 3048 AR: mal drept dig V.Minezel Prăjeşti Minezel (Nădălbeşti) III-1.33.4 MD AR Ineu 400.00 2.50 Pământ 02/21/2002 A.B.A. Crişuri 200 LI 3029 AR: Avram Iancu mal stâng Mocirla (2) III-1.42.28.8.3 MS AR Avram Iancu 600.00 2.00 Pământ 02/21/1973 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 201 LI 3030 AR: Avram Iancu mal drept Mocirla (2) III-1.42.28.8.3 MD AR Avram Iancu 700.00 2.00 Pământ 02/21/1973 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 202 LI 168 BH: Dig mal drept Curăţele Nimăieşti III-1.42.13 MD BH Curăţele 5200.00 2.50 Pământ 02/21/2000 5 A.B.A. Crişuri 203 LI 72 BH: Beiuş mal drept Nimăieşti III-1.42.13 MD BH Beiuş 3300.00 0.80 Pământ 02/21/1982 5 113 A.B.A. Crişuri 204 LI 71 BH: Beiuş mal stâng Nimăieşti III-1.42.13 MS BH Beiuş 3200.00 0.80 Pământ 02/21/1982 5 113 A.B.A. Crişuri 205 LI 143 BH: Peţa mal drept Oradea Peţa III-1.44.30 MD BH Oradea 4100.00 2.00 Pământ 02/22/1950 5 55 A.B.A. Crişuri 206 LI 144 BH: Peţa mal stâng Oradea Peţa III-1.44.30 MS BH Oradea 2000.00 1.20 Pământ 02/22/1950 5 55 A.B.A. Crişuri 207 LI 147 BH: mal drept şi mal stâng Şoimi - Ursad - Poclusa Poclusa III-1.42.20 MD-MS BH Şoimi 1800.00 1.20 Pământ 02/21/1972 A.B.A. Crişuri 208 LI 9 BH: Batăr mal drept Rachest III-1.42.27 MD BH Batăr 1100.00 2.00 Pământ 02/21/1973 5 A.B.A. Crişuri 209 LI 8 BH: Batăr mal stâng Rachest III-1.42.27 MS BH Batăr 1100.00 2.00 Pământ 02/21/1973 5 A.B.A. Crişuri 210 LI 52 BH: Galo ş petreu mal drept Rât (2) III- 1.44.35.28.9 MD BH Galoşpetru 5900.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 211 LI 51 BH: Galo ş petreu mal stâng Rât (2) III- 1.44.35.28.9 MS BH Galoşpetru 5900.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 212 LI 56 BH: Şimian mal drept Salcia III- 1.44.33.28.10 MD BH Şimian 8400.00 2.00 Pământ 02/22/1969 5 A.B.A. Crişuri 213 LI 55 BH: Şimian mal stâng Salcia III- 1.44.33.28.10 MS BH Şimian 8330.00 2.00 Pământ 02/22/1969 5 A.B.A. Crişuri 214 LI 205 BH: Dig delimitarea Lacului Şimian km 12+625 Salcia III- 1.44.33.28.10 MS BH Şimian 2950.00 4.00 Pământ 01/01/1970 5 A.B.A. Crişuri 215 LI 7510 SM: Sudurău - Santău mal drept Santău (Ceha) III- 1.44.33.28.3 MD SM Santău 2930.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 216 LI 7509 SM: Sudurău - Santău mal stâng Santău (Ceha) III- 1.44.33.28.3 MS SM Santău 4250.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 217 LI 3028 AR: Cermei mal drept Sartiş (2) III-1.42.28.8 MD AR Cermei 6100.00 2.00 Pământ 02/21/1973 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 218 LI 3034 AR: Sebiş mal stâng V. Sebiş Sebiş (Dezna) III-1.33 MS AR Sebiş 1700.00 2.50 Pământ 02/21/1980 5 136 A.B.A. Crişuri 219 LI 3035 AR: Sebiş mal drept V. Sebiş Sebiş (Dezna) III-1.33 MD AR Sebiş 1700.00 2.50 Pământ 09/28/2009 5 136 A.B.A. Crişuri 220 LI 3037 AR: Gurahonţ mal drept V. Sighişoara Sighişoara III-1.21 MD AR Gurahonţ 500.00 2.50 Pământ 02/21/1980 5 124 A.B.A. Crişuri 221 LI 3046 AR: Dig Iacobini mal stâng V. Sighişoara Sighişoara III-1.21 MS AR Iacobini 320.00 0.00 Pământ A.B.A. Crişuri 222 LI 3047 AR: Gurahonţ mal stâng V. Sighişoara Sighişoara III-1.21 MS AR Gurahonţ 40.00 0.00 Pământ 5 124 A.B.A. Crişuri 223 LI 166 BH: Dig mal drept Şilindru Şilindru III- 1.44.33.28.10. 2 MD BH Şilindru 500.00 1.20 Pământ A.B.A. Cri &quot; uri 224 LI 167 BH: Dig mal stâng Şilindru Şilindru III- 1.44.33.28.10. 2 MS BH Şilindru 500.00 1.20 Pământ A.B.A. Cri &quot; uri Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 254 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 225 LI 139 BH: Sălard mal drept Sânnicolau III-1.44.33.21 MD BH Sălard 800.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 226 LI 138 BH: Ciuhoi - Sâniob mal stâng Sânnicolau III-1.44.33.21 MS BH Sâniob 3800.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 227 LI 7508 SM: Tiream - Vezendiu mal drept Sânmiclăuş III- 1.44.33.28.2 MD SM Vezendiu 3950.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 228 LI 7507 SM: Tiream - Vezendiu mal stâng Sânmiclăuş III- 1.44.33.28.2 MS SM Vezendiu 9400.00 2.00 Pământ 02/22/1970 5 A.B.A. Crişuri 229 LI 3015 AR: Seleuş mal drept Sodom III-1.39.9 MD AR Seleuş 600.00 1.40 Pământ 02/21/1973 2 A.B.A. Crişuri 230 LI 3014 AR: Seleuş mal stâng Sodom III-1.39.9 MS AR Seleuş 2700.00 1.40 Pământ 02/21/1973 2 A.B.A. Crişuri 231 LI 195 BH: Dig mal drept Lazuri de Beiuş Şoimuş (2) III-1.42.15.2 MD BH Lazuri de Beiuş 180.00 1.00 Pământ 02/21/2001 A.B.A. Crişuri 232 LI 67 BH: Grădinari mal stâng Talpe III-1.42.11 MS BH Grădinari 800.00 1.80 Pământ 02/21/1982 5 A.B.A. Crişuri 233 LI 193 BH: Îndiguire mal drept V. Tărcăiţa Tărcaia Tărcăiţa (Topliţa) III-1.42.10 MD BH Tărcaia 80.00 2.00 Pământ 02/21/2001 5 A.B.A. Crişuri 234 LI 68 BH: Tărcaia mal stâng Tărcăiţa (Topliţa) III-1.42.10 MS BH Tărcaia 200.00 1.20 Pământ 02/21/1982 5 A.B.A. Crişuri 235 LI 4751 AR: Sepreus - Zerind mal stâng Teuz III-1.42.28 MS AR Sepreuş 24200.00 3.80 Pământ 02/21/1954 1 A.B.A. Crişuri 236 LI 3038 AR: Dig Sebiş Prunişor Teuz III-1.42.28 MS AR Sebiş 8400.00 3.00 Pământ A.B.A. Crişuri 237 LI 3039 AR: Dig Sebiş Prunişor Teuz III-1.42.28 MD AR Sebiş 8400.00 3.00 Pământ A.B.A. Crişuri 238 LI 4752 AR: Şintea Mare - Zerind mal drept Teuz III-1.42.28 MD AR Şintea Mare 16600.00 2.00 Pământ 1 A.B.A. Crişuri 239 LI 99 BH: Sâmbăta mal drept Topa (Râu) III-1.42.22.2 MD BH Sâmbăta 6100.00 2.00 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 240 LI 96 BH: Dobreşti mal stâng Topa (Râu) III-1.42.22.2 MS BH Dobreşti 900.00 2.00 Pământ 02/21/1986 1 174 A.B.A. Crişuri 241 LI 100 BH: Rogoz - Sâmbăta mal drept Topa (Râu) III-1.42.22.2 MD BH Rogoz 1600.00 2.00 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 242 LI 101 BH: Sâmbăta mal stâng - afluent vale locală Topa (Râu) III-1.42.22.2 MS BH Sâmbăta 100.00 1.80 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 243 LI 97 BH: Dobreşti mal drept Topa (Râu) III-1.42.22.2 MD BH Dobreşti 700.00 1.20 Pământ 02/21/1986 5 102 A.B.A. Crişuri 244 LI 102 BH: Sâmbăta mal drept - afluent vale locală Topa (Râu) III-1.42.22.2 MD BH Sâmbăta 300.00 1.80 Pământ 02/21/1986 1 A.B.A. Crişuri 245 LI 132 BH: Dig remuu V. Tria mal drept Tria III-1.44.33.18 MD BH Tria 1400.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 246 LI 206 BH: Dig mal drept V. Uileac PH.118 Uileac III-1.44.24a MD BH Ineu 2200.00 2.50 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 247 LI 207 BH: Dig mal stâng V. Uileac PHM.118 Uileac III-1.44.24a MS BH Ineu 2200.00 2.50 Pământ 5 A.B.A. Crişuri 248 LI 129 BH: Dig remuu V. Alba mal stâng Valea Albă III-1.44.33.16 MS BH Sanlazăr 1300.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 A.B.A. Crişuri 249 LI 135 BH: Dig remuu V. Fânaţe mal stâng Valea Fâneţelor (Ghepeş) III-1.44.33.19 MS BH Sărsig 1800.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 82 A.B.A. Crişuri 250 LI 134 BH: Sarsig - Spinuş mal stâng Valea Fâneţelor (Ghepeş) III-1.44.33.19 MS BH Sărsig 3100.00 1.50 Pământ 02/22/1991 5 82 A.B.A. Crişuri 251 LI 133 BH: Dig remuu V. Fânaţe mal drept Valea Fâneţelor (Ghepeş) III-1.44.33.19 MD BH Sărsig 5200.00 1.50 Pământ 02/22/1988 5 82 A.B.A. Crişuri 252 LI 3016 AR: Pâncota mal drept Valea Fântânilor III-1.39.9.1 MD AR Pâncota 1900.00 1.50 Pământ 02/21/1937 2 A.B.A. Crişuri 253 LI 62 BH: Cusuiuş - Cucuceni mal drept Valea Mare (3) III-1.42.7 MD BH Cusuiuş 340.00 1.20 Pământ 02/22/1982 5 A.B.A. Crişuri 255 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng/ mal drept) MS/MD Judeţul Comuna / localitatea Lungimea (m)* Inălţimea medie (m)* Material structură dig PIF Condiţiile normale de exploatare Deţinătorul Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 254 LI 63 BH: Cucuceni - Cusuiuş mal stâng Valea Mare (3) III-1.42.7 MS BH Cucuceni 400.00 1.20 Pământ 02/22/1982 5 A.B.A. Crişuri 255 LI 161 BH: Dig mal drept Valea Mare (Ciur) Valea Mare (3) III-1.44.32.3 MD BH Inand 1100.00 2.50 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 256 LI 160 BH: Dig mal stâng Valea Mare (Ciur) Valea Mare (3) III-1.44.32.3 MS BH Inand 1900.00 2.50 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 257 LI 6 BH: Tăut mal drept (Valea Gurbediu - A.N.I.F.) Valea Nouă (Valea cea Mare) III-1.42.25 MD BH Tăut 5900.00 2.00 Pământ 1 A.B.A. Crişuri 258 LI 7 BH: Talpoş - Tăut mal drept Valea Nouă (Valea cea Mare) III-1.42.25 MD BH Talpoş 6100.00 2.50 Pământ 02/21/1900 5 A.B.A. Crişuri 259 LI 194 BH: Dig mal drept V. Roşie - Remetea Valea Roşie (Roşia) III-1.42.15 MD BH Remetea 450.00 1.00 Pământ 02/21/2001 A.B.A. Crişuri 260 LI 140 BH: Sălard mal drept Valea Viţeilor III-1.44.33.23 MD BH Sălard 2000.00 2.50 Pământ 02/22/1987 5 A.B.A. Crişuri 261 LI 3027 AR: Susag - Tălmaciu mal stâng Veljul III- 1.42.26a.8.1 MS AR Suşag 1100.00 2.00 Pământ 02/22/1973 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 262 LI 3026 AR: Susag - Tălmaciu mal drept Veljul III- 1.42.26a.8.1 MD AR Suşag 1000.00 2.00 Pământ 02/22/1973 1 A.N.I.F. - Filiala Teritorială Timi ş - Mure ş Inferior 263 LI 39 BH: Dig remuu mal drept Homorog Veljul Negreştilor III-1.44.32.3.2 MD BH Homorog 1000.00 3.00 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 264 LI 40 BH: Dig remuu mal stâng Homorog Veljul Negreştilor III-1.44.32.3.2 MS BH Homorog 2070.00 3.00 Pământ 06/06/2011 5 A.B.A. Crişuri 265 LI 3045 AR: Dig Iacobini mal stâng V. Zeldiş în localitatea Iacobini Zeldiş III-1.21.2 MS AR Iacobini 210.00 0.00 Pământ A.B.A. Crişuri Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 256 257 Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 Leşu Iad III- 1.44.10 BH Remeţi 60.5 AM 28.3 33.8 4.2 AHVR A.B.A. Crişuri 2 Tauţ Cigher III-1.39 AR Tauţ 22 PM 15.21 33.7 18.49 VR A.B.A. Crişuri 3 Priza CET I Crişul Repede III-1.44 BH Oradea 9 SS 0.45 0.85 0.4 A A.B.A. Crişuri 4 Suplacu de Barcău Barcău III- 1.44.33 BH Suplacu de Barcău 11 PM 6.2 15.849 13.649 AV A.B.A. Crişuri 5 Mihăileni Crişul Alb III-1 HD 34 A diafr 10.33 AHV A.B.A. Crişuri 6 Delani I afluent Crişul Negru necadastr at BH Beiuş / Delani 6 PM 0.009 0.017 0* X A.B.A. Crişuri 7 Delani II afluent Crişul Negru necadastr at BH Beiuş / Delani 5 PM 0.021 0.041 0* X A.B.A. Crişuri 8 Budureasa I afluent Nimăieşti necadastr at BH Budureasa 4 PM 0.004 0.008 0* X A.B.A. Crişuri 9 Cărăsău Valea de Izvor III- 1.42.21.1 BH Cociuba Mare / Cărăsău 15 PM 1.148 1.920 0.772 IV A.B.A. Crişuri 10 Ucuriş I Valea Ogrăşele/ afluent Călacea necadastr at BH Olcea / Ucuriş 4 PM 0.042 0.062 0* X A.B.A. Crişuri 11 Ucuriş II afluent Frunziş necadastr at BH Olcea / Ucuriş 5 PM 0.035 0.047 0* X A.B.A. Crişuri Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 12 Crestur Făncica III- 1.44.33.1 7 BH Abrămuţ / Crestur 6.5 PM 0.581 4.030 3.449 VR A.B.A. Crişuri 13 Paleu Comorilor III- 1.44.33.2 5.1 BH Paleu / Paleu 8.5 PM 0.109 1.047 0.938 VR A.B.A. Crişuri 14 Miersig I Valea Nesecată III- 1.44.32.2. 1 BH Husasău de Tinca / Miersig 5 PM 0.050 0.090 0* AR A.B.A. Crişuri 15 Silindru Silindru III- 1.44.33.2 8.10.2 BH Şimian / Şilindru 4.8 PM 0.400 0.700 0.300 IVR A.B.A. Crişuri 16 Sălacea Făncica III- 1.44.33.1 7 BH Sălacea 5 PM 0.320 1.200 0.880 IVR A.B.A. Crişuri 17 Diosig I Ieru - Cheşcheni III- 1.44.33.2 8.11 BH Diosig 8,5 PM 1.000 1.250 0.250 IVR A.B.A. Crişuri 18 Sântimbreu Roşiori (Niloş) III- 1.44.33.2 6 BH Sălard / Sântimreu 9.95 PM 1.093 2.018 0.925 IVR A.B.A. Crişuri 19 Fegernic Almaş III- 1.44.33.2 0 BH Sîrbi / Fegernic 7,5 PM 1.370 2.733 1.363 IVR A.B.A. Crişuri 20 Steluţei Pârâul Înstelat III- 1.44.33.2 3.1 BH Sălard 10,6 PM 0.376 0.633 0.257 IVR A.B.A. Crişuri Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 258 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 21 Viţeilor Valea Viţeilor III- 1.44.33.2 3 BH Sălard 10,6 PM 1.030 1.930 0.900 IVR A.B.A. Crişuri 22 Popilor Valea Popilor III- 1.44.33.2 3.1 BH Sălard 11,6 PM 0.470 0.950 0.480 IVR A.B.A. Crişuri 23 Leş Canalis III- 1.44.32.4 BH Nojorid / Leş 9.5 PM 0.540 1.800 1.260 IVR A.B.A. Crişuri 24 Şauaieu Gepiu III- 1.44.32.2 BH Nojorid / Şauaieu 11.8 PM 0.860 1.820 0.960 IVR A.B.A. Crişuri 25 Miersig II Corhana III- 1.44.32.1 BH Husasău de Tinca / Miersig 9.4 PM 0.540 2.010 1.47 IVR A.B.A. Crişuri 26 Şimian I şi II Salcia III- 1.44.33.2 8.10 BH Şimian 3 PM 0.100 3.560 3.46 IVR A.B.A. Crişuri 27 Livada - Alceu Alceu III- 1.44.32.4 BH Nojorid / Livada 8.2 PM 0.319 1.267 0.948 IVR A.B.A. Crişuri 28 Zimoiaş - Andrid Zimoiaş III- 1.44.33.2 8.7 SM Petreşti / Dindeştiu Mic 3 PM 0.430 0.880 0.45 IVR A.B.A. Crişuri 29 Boghis - priză Barcău III.- 1.44.33 SJ Nuşfalău/ Boghiş 5 PM 0,230 A A.B.A. Someş - Tisa 30 Becheni - Chereuşa afluent Santău III- 1.44.33.2 8.3.4 SM Santău / Chereuşa 4.5 PM 0.535 0.712 0.177 IVR Persoană fizică 31 Rovina Gut III.1.37 AR Ineu 7 PM 2.340 3.660 1.32 VP Persoană fizică 259 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 32 Luncasprie Holod III- 1.42.22 BH Dobreşti / Luncasprie 15 AA 0.196 0.334 0.138 AR Primăria Dobreşti 33 Budureasa II afluent V. Nimăieşti necadastr at BH Curăţele 6 PM 0.009 0.034 0* X Primăria Curăţele 34 Călacea Călacea III- 1.42.26a. 9.1 BH Olcea / Călacea 6 PM 0.099 0.107 0 I Primăria Olcea 35 Otomani afluent Făncica necadastr at BH Sălacea / Otomani 4 PM 0.069 0.069 0** I Primăria Sălacea 36 Albiş I afluent Făncica necadastr at BH Buduslău / Albiş 4 PM 0.330 0.330 0** I Primăria Buduslău 37 Albiş II afluent Făncica necadastr at BH Buduslău / Albis 3 PM 0.060 0.060 0** I Primăria Buduslău 38 Cubulcut aflluent Santău BH Săcueni / Cubulcuţ 3 PM 0.150 0.150 0** I Primăria Săcueni 39 Târguşor afluent Ier III- 1.44.33.2 8 BH Cherechiu / Târguşor 5 PM 0.012 0.023 0* IR Primăria Cherechiu 40 Gepiu I Valea Nesecată III- 1.44.32.2. 1 BH Gepiu 6 PM 0.236 0.632 0.396 VR Primăria Gepiu 41 Ştei Crişul Negru III-1.42 BH Ştei 6 PM 0.027 0* AR Primăria Ştei 42 Iănculeşti Sânmiclăuş III- 1.44.33.2 8.2 SM Carei / Iănculeşti 3 PM 0.170 0* I Primăria Carei Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 260 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 43 Zugău - Tiream Sânmiclăuş III- 1.44.33.2 8.2. SM Tiream 3 PM 0.026 0.040 0* I Primăria Tiream 44 Săuca Săuca III- 1.44.33.2 8.3.4 SM Săuca 4 PM 0.018 0.030 0* I Primăria Săuca 45 Tăşnad I şi II Valea Neagră III- 1.44.33.2 8.3.2 SM Tăşnad 5 PM 0.640 0* I Primăria Tăşnad 46 Petreşti I Valea Morii III- 1.44.33.2 8.5a SM Petreşti 3 PM 0.021 0.030 0* I Primăria Petreşti 47 Petreşti II Valea Morii III- 1.44.33.2 8.5a SM Petreşti 3 PM 0.011 0.015 0* I Primăria Petreşti 48 Petreşti III Valea Morii III- 1.44.33.2 8.5a SM Petreşti 3 PM 0.017 0.025 0* I Primăria Petreşti 49 Galoşpetreu II Rât III- 1.44.33.2 8.9 BH Tarcea / Galoşpetreu 4 PM 0.422 0.498 0* I Primăria Tarcea 50 Ieud - Supur Checheţ III- 1.44.33.2 8.1 SM 4 PM 0.010 0* X R.N.P. - Romsilva 51 Hereşti - Săcăşeni Checheţ III- 1.44.33.2 8.1 SM Săcăşeni 4 PM 0.030 0.045 0* X R.N.P. - Romsilva 261 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 52 Pir Pir III- 1.44.33.2 8.6 SM Pir 6 PM 0.020 0.032 0* X R.N.P. - Romsilva 53 Izvor afluent Criş Repede III-1.44 BH Oradea 5 PM 0.079 0* I S.C.P.P. - Universitatea Oradea 54 Pasteur Pasteur III- 1.44.29 BH Oradea 9 PM 0.212 0.444 0.232 IR S.C.P.P. - Universitatea Oradea 55 Dacia Lacul Lighet III- 1.44.33.1 5a BH Marghita 9 PM 0.300 0.376 0 IR VAN DEN HEERIK AGRICOLA Marghita 56 Ianca - Diosig afluent Roşiori III- 1.44.33.2 6 BH Ianca 10 PM 0.340 0.616 0.276 I S.C. Bizofruct 57 Cadea afluent Ier III- 1.44.33.2 8 BH Săcueni / Cadea 12 PM 0.060 0.291 0.231 I A.S. Dinamo Oradea 58 Mouca I Mouca III- 1.44.33.2 8.10.1 BH Valea lui Mihai 6 PM 0.740 0.967 0*** X Betarom Impex 59 Mouca II Mouca III- 1.44.33.2 8.10.1 BH Valea lui Mihai 3 PM 0.040 0.040 0 I Brazda Agroprod 60 Văşad Ieru Morii III- 1.44.33.2 8.9.2 BH Curtuişeni / Văşad 5 PM 0.350 0.644 0.294 I S.C.Agrodav Impex S.R.L. Valea lui Mihai Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 262 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 61 Cehal I afluent Santău III- 1.44.33.2 8.3 SM Cehal 5 PM 0.065 0.105 0 I S.C. Pomicola B.C.L. 62 Cehal II Orbău III- 1.44.33.2 8.3.1 SM Cehal 4 PM 0.020 0.038 0 I S.C.Pomicola B.C.L. 63 Lugaşu Crişul Repede III-1.44 BH Lugaşu de Jos 37 PM 63.500 74.500 11 H Hidroelectrica S.A. 64 Tileagd Crişul Repede III-1.44 BH Tileagd 37 PM 52.900 63.300 10.4 H Hidroelectrica S.A. 65 Drăgan Drăgan III-1.44.5 CJ Lunca Vişagului 120 A 112.000 127.050 15.1 H Hidroelectrica S.A. 66 Priza CET II Crişul Repede III-1.44 BH Oradea 4 G 0.025 0.025 0 A Termoelectrica 67 Munteni Iad III- 1.44.10 BH Bulz / Munteni 7 PM 0.120 0.120 0 H Hidroelectrica S.A. 68 Săcuieu Săcuieu III-1.44.4 CJ Săcuieu 20.5 PM+SS 0.600 0.910 0.31 H Hidroelectrica S.A. 69 Bulz Iad III- 1.44.10 BH Bulz 17 PM+SS 0.538 0.700 0**** V Hidroelectrica S.A. 70 Săcădat Crişul Repede III-1.44 BH Săcădat / Săbolciu 10 SS 0.380 H Hidroelectrica S.A. 71 Oşorhei Crişul Repede III-1.44 BH Oşorhei 10.6 PM 1.070 2.000 1.38 H Hidroelectrica S.A. 72 Fughiu Crisul Repede III-1.44 BH Osorhei/Fug hiu H Hidroelectrica S.A. 263 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună/ localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volumul NNR (mil.m 3 ) Volumul total la NME* (mil.m 3 ) Volumul de atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 73 Cârligate Iad III- 1.44.10 BH Stâna de Vale 6 G 0.020 0.020 0 X Hidroelectrica S.A. 74 Jolţa - Blaja afluent Santău III- 1.44.33.2 8.3 SM Tăşnad / Blaja 5 PM 0.120 IR Persoană fizică 75 Vetijgat Vetişgat III- 1.44.33.2 8.2.1 SM Tiream 4 PM 0.056 0.206 0.15 IR Persoană fizică 76 Olosig Sânnicolau BH Săcueni / Olosig 5 PM 0.136 0.335 0.199 IR Persoană fizică Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 264 Nota: Nu au rol de apărare (volum de atenuare). Au rol de alimentare cu apă (inclusiv pentru animalele de pe păşune) Baraje practic scoase din funcţiune (colmatate 90 - 100%) Bacumularea Mouca I este de fapt un bazin de colectare a apelor tehnologice de la Betarom 0**** - Lacul de acumulare Bulz are un volum mic, care nu permite atenuarea undei de viitura. Ca urmare descărcătorii de ape mari au fost dimensionaţi astfel încât să permită tranzitarea debitelor de viitură în regim natural. Notă: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine * Tipul barajului* ** Folosinţele A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) V – apărare împotriva inundaţiilor G Baraj de beton de greutate I - irigaţii C Baraj de beton cu contraforţi H - hidroenergie AA Baraj din anrocamente etanşat cu argile P - piscicultură AM Baraj din anrocamente etanşat cu mască amonte A - alimentări cu apă PO Baraj de pământ omogen R - agrement (recreere) PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin) X - alte folosinţe care nu se încadrează în tipurile menţionate PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafaţă SBB Stăvilar cu baraj de închidere din beton SBML Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale 265 Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Tipul barajului* Inălţimea barajului (m) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Irina Irina III-1.42.26.2 BH PO 7 0.900 A.B.A. Crişuri 2 Asou Asou III-1.42.26.1 BH PO 8 0.639 A.B.A. Crişuri 3 Botean Valea la Arini III-1.44.24a.1 BH PO 4 0.400 A.B.A. Crişuri 4 1 Mai Peţa III-1.44.30 BH PO 10.2 1.212 A.B.A. Crişuri 5 Felix Hidişel III-1.42.21.1 BH PO 13.5 2.480 A.B.A. Crişuri 6 Adona Adona III-1.44.30.2 BH PO 8.5 2.024 A.B.A. Crişuri 7 Valea Cerului Borumblaca III-1.44.33.8 BH PO 10.7 0.420 A.B.A. Crişuri 8 Ciutelec Bistra III-1.44.33.15 BH PO 7.7 3,4 A.B.A. Crişuri 9 Egher Cheţ III-1.44.33.14 BH PO 7 1.561 A.B.A. Crişuri 10 Sânnicolau de Munte Sânnicolau III-1.44.33.21 BH PO 8 2.300 A.B.A. Crişuri 11 Uileacul de Munte Cosmo III-1.44.33.25 BH PO 6 2,75 A.B.A. Crişuri 12 Hodişel Hodişel III-1.42.22.3 BH PO 12,55 1.879 A.B.A. Crişuri 13 Cărand - Răpsig Teuz III-1.42.28 AR PO 6 20.200 A.B.A. Crişuri 14 Cârpeştii Mici Cârpeştii Mici III.1.42.22.2.4 BH PO 7.2 2.600 A.B.A. Crişuri 15 Filip Valea Nesecată III-1.44-32.2.1 BH PO 9,8 0.980 A.B.A. Crişuri 16 Ianoşda - Velju Pustei Velju Pustei III-1.44.32.3.2.1 BH PM 7 0.092 A.B.A. Crişuri 17 Homorog Valea Pustă III-1.44.32.3.2.2 BH PO 6.4 0.926 A.B.A. Crişuri 18 Mădărăsău afluent Valea Nouă III-1.42.25 BH PO 9 0.365 A.B.A. Crişuri 19 Galoşpetreu I Rât III-1.44.33.28.9 BH PO 5 3.840 A.B.A. Crişuri 20 Reghea afluent Înot III-1.44.33.13 BH PO 6,45 0.900 A.B.A. Crişuri 21 Dania Dania III-1.44.33.13.2 BH PO 6.5 0.555 A.B.A. Crişuri 22 Înot (Păgaia II) Înot III-1.44.33.13 BH PO 6.75 0.400 A.B.A. Crişuri 23 Păgaia I afluent. Înot III-1.44.33.13 BH PO 6 0.070 A.B.A. Crişuri 24 Boianu Mare Boianu III-1.44.33.13.1 BH PO 6.8 0.325 A.B.A. Crişuri Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Tipul barajului* Inălţimea barajului (m) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 25 Dolea - Săldăbagiu Săldăbagiu III-1.44.33.10 BH PO 8 0.720 A.B.A. Crişuri 26 Iertaş - Almaşu Mare afluent Camăr III-1.44.33.9a BH PO 7 0.250 A.B.A. Crişuri 27 Gepiu II Gepiu III-1.44.32.2 BH PO 8.15 1.590 A.B.A. Crişuri 28 Bicaciu Corhana III-1.44.32.1 BH PO 7.6 3.590 A.B.A. Crişuri 29 Velju Mare - Inand Velju Mare III-1.44.32.3 BH PO 6.4 0.270 A.B.A. Crişuri 30 Hotar Medeş BH PO 6 0.156 A.B.A. Crişuri 31 Tilecuş Closcoi III-1.44.24.1 BH PO 7 0.430 A.B.A. Crişuri 32 Botean Valea la Arini III-1.44.24a.1 BH PO 8 0.330 A.B.A. Crişuri 33 Pălincăriei afluent Valea Nouă III-1.42.25 BH PO 7 0.330 A.B.A. Crişuri 34 Şipot afluent Valea Nouă III-1.42.25 BH PO 7 1.040 A.B.A. Crişuri 35 Tăşad Tăşad III-1.44.27 BH PO 9 0.750 A.B.A. Crişuri 36 Rogoz - Vlad afluent Topa III-1.42.22.2 BH PO 7 0,312 A.B.A. Crişuri 37 Domnului Valea Domnului III-1.42.22.5 BH PO 8 0.360 A.B.A. Crişuri 38 Andrid Ier III-1.44.33.28 SM PO 6 17.500 A.B.A. Crişuri 39 Loranta Loranta III-1.44.33.19.1 BH PO 10.8 0.783 Primăria Brusturi 40 Corbeni Corbeni III-1.44.33.19.3 BH PO 8 0.845 Primăria Derna 41 Orvişele Orvişele III-1.44.33.19.2 BH PO 5,3 0.960 Primăria Brusturi 42 Săuca II Săuca III-1.44.33.28.3.4 SM PO 5 0.570 Primăria Săuca 43 Almaşu Mic afluent Barcău III-1.44.33 BH PO 7 0.475 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 44 Suiug Curătură III-1.44.33.11 BH PO 6 0.280 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 45 Urvind II afluent Crişul Repede III-1.44 BH PO 5 0.017 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 266 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Tipul barajului* Inălţimea barajului (m) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 46 Urvind I afluent Crişul Repede III-1.44 BH PO 6 0.004 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 47 Husasău de Criş Valea la Arini III-1.44.26 BH PO 4 0.020 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 48 Ineu Valea la Arini III-1.44.26 BH PO 4 0.014 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 49 Bălaia I Valea la Arini III-1.44.24a.1 BH PO 4 0.028 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 50 Bălaia II Valea la Arini III-1.44.24a.1 BH PO 4 0.016 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 51 Luncşoara Valea Omului III-1.44.15 BH PO 5 0.016 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 52 Lola afluent Huta III-1.44.21 BH PO 6 0.062 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 53 Huta Huta III-1.44.21 BH PO 6 0.062 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 54 Uileacu de Criş I afluent Crişul Repede III-1.44 BH PO 5 0.007 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 267 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Tipul barajului* Inălţimea barajului (m) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 55 Uileacu de Criş II afluent Crişul Repede III-1.44 BH PO 6 0.014 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 56 Chegea I Checheţ III-1.44.33.28.1 SM PO 8 0.290 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 57 Chegea II Timiş III-1.44.33.28.1.1 SM PO 6 0.450 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş 58 Chegea III afluent Timiş III-1.44.33.28.1.1 SM PO 7 0.305 A.N.I.F. - FilialaTeritorială Some ş - Cri ş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 268 Notă: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine Tipul barajului * PO Baraj de pământ omogen PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin) PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafaţă 269 Tabel 2 - 6 Poldere Nr. crt. Denumirea polderului Râul Codul cadastral Judeţul Comuna / localitatea Tipul digului (lateral/ de contur/ de compartimentare/ perimetral/ de închidere/ de remuu) Lungimea (km) Inălţimea digului (m) Suprafaţa totală a polderului (ha) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul polderului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 Tămaşda Crişul Negru III-1.42 BH Tămaşda dig perimetral, dig închidere dig compartimentare 9.779 2.3 - 7 507 22.12 A.B.A. Crişuri 2 Coşdeni Holod III-1.42.22 BH Coşdeni diguri laterale, diguri contur 4.635 9 148 2.9 A.B.A. Crişuri 3 Ginta Holod III-1.42.22 BH Ginta diguri contur 7.800 4 17.30 A.B.A. Crişuri 4 Sâmbăta Topa III- 1.42.22.2 BH Sâmbăta dig contur, dig închidere 6.822 3 104 4.500 A.B.A. Crişuri 5 Sălard Barcău III-1.44.33 BH Sălard dig contur 10.960 4 15.000 A.B.A. Crişuri 6 Chier Valea Mare III-1.39.8 AR Chier dig contur 6.940 4 404 9.950 A.B.A. Crişuri 7 Zerindu Mic Crişul Negru III-1.42 AR Avram Iancu/ Tămaşda diguri laterale, diguri compartimentare 12.680 2.40 - 7 475 23.380 A.B.A. Crişuri 8 Beliu Beliu III-1.42.26a AR Beliu dig perimetral, dig închidere, dig compartimentare 4.440 2.15 - 3.9 143 2.700 A.B.A. Crişuri 9 Sartiş Sartiş III- 1.42.26a.6 AR Cermei dig perimetral, dig închidere, dig compartimentare, dig remuu 7.360 1.5 - 3.2 210 3.600 A.B.A. Crişuri Nr. crt. Denumirea polderului Râul Codul cadastral Judeţul Comuna / localitatea Tipul digului (lateral/ de contur/ de compartimentare/ perimetral/ de închidere/ de remuu) Lungimea (km) Inălţimea digului (m) Suprafaţa totală a polderului (ha) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul polderului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 Frunziş Frunziş III- 1.42.26a.9 AR Apateu/ Berechiu dig perimetral, dig închidere, dig remuu 9.250 2 - 3.3 405 6.200 A.B.A. Crişuri 11 Şes Inand Corhana III-1.44.32 BH Cefa dig perimetral 2.117 3 2.325 A.B.A. Crişuri 12 Şicula Crişul Alb III-1 AR Şicula dig perimetral, dig remuu dig închidere 10.052 4 - 4.5 680 (2%) 6.500 A.B.A. Crişuri 13 Cigher Crişul Alb III-1 AR Zărand dig perimetral, dig remuu dig inelar de apărare 13.771 4.5 1.000 (2%) 8.000 A.B.A. Crişuri Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 270 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situaţiilor de Urgenţă se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră&quot;. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: • previziunea şi prevenirea; • prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; • respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; • asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; • cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; • transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; • continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; • operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: • avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri • declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; • punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; • intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; • acordarea de ajutoare de urgenţă; • instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; • solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; • acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; • alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu &quot; Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră” , aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 Art. 7. - Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, şi Centrul operaţional judeţean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale”. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populaţiei în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Crişuri permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu există. O situaţie detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populaţiei la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; se regăseşte la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundatii.aspx Sistemul informa/ional hidrometeorologic Conform definiţiei din „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul spaţiului hidrografic Crişuri, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la: • Instituţiile Meteorologice şi Hidrologice de la care se declanşează primele informaţii / avertizări meteorologice şi hidrologice; • Instituţiile şi Ministerele de la nivel naţional, cu funcţii de sprijin, importante în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Unităţile Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A. / S.H.I.) implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt prezentate în Schema sinoptică prezentată în figura 2 - 6, informaţiile privind evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. şi I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. şi populaţie), de la aceştia din urmă reîntorcându-se informaţiile privind evoluţia în teren a acestor fenomene. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Pag. 54 274 Figura 2 - 6 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Crişuri Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Structura şi func/iile sistemului informa/ional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, şi anume, de jos în sus: • Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene). La nivelul spaţiului hidrografic Crişuri există o reţea de 101 staţii hidrometrice. Staţiile hidrometrice transmit la unităţile colectoare (Staţiile Hidrologice, Servicul P.B.H.H. A.B.A. Crişuri, Dispecerat A.B.A. Crişuri) conform fluxului informaţional datele necesare pentru diagnoză şi prognoză (temperatură aer, temperatură apă, precipitaţii solide / lichide, nivel, debit, echivalent în apă al stratului de zăpadă), precum şi orice altă apariţie a unor fenomene hidro-meteorlogice periculoase; • Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial / judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (staţii hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă; la nivelul spaţiului hidrografic Crişuri, datele hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) se colectează la nivelul celor 7 staţii hidrologice, acestea având atribuţiuni de prelucrare primară a datelor şi transmiterea lor către nivelul de decizie superior - serviciul P.B.H.H.A.B.A. Crişuri; • Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/ Serviciilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Serviciile de Prognoză Bazinale coordonează la nivel bazinal activitatea tuturor staţiilor hidrometrice, staţiilor hidrologice, colectând, validând şi transmiţând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrele de prognoză bazinale care se identifică la nivelul Administraţiilor Bazinale cu Serviciile P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) împreună cu biroul Dispecerat identifică şi declanşează, când este cazul, starea de alertă hidrologică la bazinele/ subbazinele hidrografice, informând conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri de intrarea în starea de alertă hidrologică; în situaţia de alertă hidrologică dispune toate măsurile necesare obţinerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările şi prognozele elaborate; • Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia Generală Ape (Direcţia Managementului Riscului la Inundaţii şi Siguranţa Barajelor) unde se colectează toate datele / informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, acestea fiind transmise mai departe, conform fluxului informaţional operativ decizional către toate Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă de la nivel naţional implicate în managementul situaţiilor de urgenţă. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice etc.) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date etc.). Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente - tip, colapsuri etc. Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie şi dispecerat, unde se colectează toate informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe baza analizelor efectuate, dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea şi monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei administraţii bazinale de gospodărire a apelor. Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informaţii şi date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună şi rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informaţional către Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi către Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; asigură următoarele funcţii: • Colectarea datelor şi informaţiilor; • Transmiterea datelor şi informaţiilor; • Procesarea datelor şi informaţiilor; • Stocarea datelor şi informaţiilor; • Diseminarea datelor şi informaţiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie . Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: o staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; o acumulări permanente şi nepermanente; o posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române&quot; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri o prize de apă, aducţiuni, etc.; • la care se adaugă: • date furnizate din reţeaua A.N.M.: o de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; o prognoze şi avertizări meteorologice; o hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; • date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: o prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; o detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa spaţiului hidrografic Crişuri, provin de la: • 4 radare meteorologice: WSR-98D Oradea, WSR-98D Timişoara, WSR-98D Bobohalma (Târnăveni), Igniş (Baia Mare); informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.; • 101 staţii hidrometrice ale A.B.A. Crişuri; • 112 staţii pluviometrice ale A.B.A. Crişuri; • 12 staţii meteorologice ale A.N.M., dintre care: 2 ale C.M.R. Transilvania Nord (Huedin, Vlădeasa 1800) şi alte 10 ale C.M.R. Banat - Crişana (Oradea, Săcuieni, Borod, Holod, Chişineu Criş, Stâna de Vale, Ştei, Gurahonţ, Şiria Cetate, Dumbrăviţa de Codru); Monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin Serviciul Prognoze Bazinale, Hidrologie şi Hidrogeologie (S.P.B.H.H.) şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Crişuri şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. S.P.B.H.H. realizează monitorizarea prin: • 88 staţii hidrometrice, din care 65 sunt automatizate; • 11 secţiuni în bazine reprezentative; • 2 staţii automate pe calitate; • 74 staţii pluviometrice la staţiile hidrometrice din care 62 sunt automatizate; • 19 posturi pluviometrice în bazinele reprezentative; • 19 staţii automate; • 12 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) cuprinde şi informaţiile provenite de la acumulările, derivaţiile, nodurile hidrotehnice etc. din administrarea A.B.A. Crişuri, concentrarea informaţiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia&#160; datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin: • reţeaua de radiocomunicaţie; • reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; • reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; • reţeaua V.P.N. dintre Administraţiile Bazinale de Apă şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;. Procesarea datelor si informaţiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Crişuri). La nivelul serviciilor P.B.H.H. şi Dispecerat se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane. Stocarea datelor şi informaţiilor - se face la nivelurile de decizie 3 (Staţii hidrologice) şi 2 (A.B.A. Crişuri), aceste informaţii constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. şi A.B.A. Crişuri. Trebuie menţionat faptul că pe perioada producerii situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, informaţiile primite sunt considerate informaţii primare, după terminarea fenomenului realizându-se măsurători suplimentare privind reconstituirea undelor de viitură, aceste informaţii fiind cele validate, oficiale, care vor intra în baza de date a A.B.A. Crişuri. Diseminarea datelor şi informaţiilor . În primă fază, toate informaţiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la staţiile de măsură ale A.B.A. Crişuri sunt transmise pentru informare conform fluxului informaţional operativ decizional către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate din cadrul A.B.A. Crişuri (Serviciul P.B.H.H. şi Dispecerat), avându-se în vedere precipitaţiile înregistrate şi cele prognozate, situaţia hidologică actuală, informaţiile sunt diseminate şi în final sunt realizate prognozele/ avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituţiilor judeţene şi locale implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Structurile de intervenţie sunt compuse din: • Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite la nivel de judeţe şi formaţii de intervenţie operativă (personal şi utilaje); • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă cu personal specializat în intervenţii pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă care au fost constituite la nivel local, Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (personal şi utilaje minime de intervenţie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 - „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii la nivel judeţean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 2.3. Istoricul inundaţiilor În spaţiul hidrografic Crişuri se formează viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către masele de aer. În primăvara anului 1970 s-au produs viituri deosebite, înregistrându-se debite de apă importante pe aproape toate cursurile mari din România. Inundaţiile din mai - iunie 1970 au avut ca factor declanşator un regim de ploi abundente, torenţiale. De altfel, întreaga perioadă 1 ianuarie - 10 mai a fost bogată în precipitaţii, înregistrându-se cantităţi duble de apă în raport cu valorile normale multianuale, fapt ce a determinat infiltrarea a cel mult 20 - 25% din cantitatea de apă căzută, restul intrând în procesul de scurgere. Caracteristica generală a viiturilor înregistrate a constituit-o caracterul singular (monoundic), cu creşteri bruşte şi descreşteri mai lente. Debitele maxime înregistrate în timpul viiturii din mai - iunie 1970 au fost următoarele: Tabel 2 - 7 Debite maxime înregistrate pe râuri din spaţiul hidrografic Crişuri în timpul viiturii din mai 1970 Râul Staţia hidrometrică F (km 2 ) Q max1970 (m 3 /s) Probabilitatea de depăşire (%) Data Crişul Repede Oradea 2198 576 10 11 iunie Crişul Negru Tinca 2216 626 5 - 10 11 iunie Crişul Negru Zerind 3750 517 10 13 iunie Crişul Alb Bocsig 2376 466 10 13 iunie Valoarea pagubelor înregistrate în spaţiul hidrografic Crişuri s-a ridicat la mai mult de 390 milioane lei în 1970. În intervalul 7 - 9 mai 1989, în bazinele hidrografice ale râurilor Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, au căzut cantităţi mari de precipitaţii, care s-au suprapus peste o perioadă în care solul era îmbibat cu apă, fapt ce a determinat ca cea mai mare parte a ploii căzute să contribuie la scurgerea de suprafaţă. Astfel, s-au produs niveluri şi debite importante în bazinele râurilor amintite. Tabel 2 - 8 Niveluri şi debite în spaţiul hidrografic Crişuri în perioada 7 - 13 mai 1989 Râul Staţia hidrometrică F (km 2 ) H max (cm) Q max (m 3 /s) Probabilitatea de depăşire (%) Barcău Nuşfalău 269 *) 250 130 9 Barcău Marca 404 *) 364 134 5 Barcău Marghita 812 321 143 7 Barcău Sălard 1686 666 192 10 Bistriţa Chiribiş 174 367 59 24 Valea Fâneţelor Sărsig 170 331 31,6 29 Crişul Repede Ciucea 830 140 142 9 Crişul Repede Vadu Crişului 1325 *) 285 328 20 Crişul Repede Oradea 2215 *) 357 538 9 Drăgan Valea Drăganului 84 88 24,1 - Iad Leşu amonte 54,2 75 15,1 50 Iad Leşu aval 90,1 109 31,4 - Crişul Negru Beiuş 954 *) 376 416 6 Crişul Negru Tinca 2216 *) 535 825 3 Crişul Negru Talpoş 2575 837 604 4 Crişul Negru Zerind 3750 910 444 11 Nimăieşti Beiuş 108 170 67 12 Valea Roşie Pocola 255 *) 370 190 4 Holod Holod 494 *) 405 85,4 15 *) niveluri maxime care au depăşit cota de inundaţie (C.I.) Viiturile formate în perioada decembrie 1995 - ianuarie 1996 au avut drept cauze: încălzirea şi topirea rapidă a stratului de zăpadă cu precădere în zonele montane şi deluroase, dispariţia gheţii pe râuri, precipitaţii lichide însemnate cantitativ în condiţiile unui sol îngheţat, incapabil să permită infiltrarea, şi scurgerea de apă pe versanţi către albiile râurilor. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Viiturile s-au produs în două intervale de timp, primul interval a fost 23 - 25 decembrie, iar al doilea - 26 - 27 decembrie şi a durat până la sfârşitul lunii. Râul Staţia hidrometrică Data Q max (m3/s) H max (cm) C.I. (cm) Q 1% (m 3 /s) Q 10% (m 3 /s) Crişul Alb Chişineu Criş 29.12.1995 605 903 950 810 455 Crişul Negru Zerind 28.12.1995 548 962 1000 870 535 S-au produs niveluri şi debite importante pe râurile din spaţiul hidrografic Crişuri. Tabel 2 - 9 Niveluri şi debite în spaţiul hidrografic Crişuri în decembrie 1995 În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 10 pentru spaţiul hidrografic Crişuri, un istoric al evenimentelor de inundaţii, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundaţii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundaţii. Tabel 2 - 10 Inundaţii istorice în spaţiul hidrografic Crişuri viiturii Unitatea de management Eveniment (viitură) Data începerii Durata viiturii (zile) Administraţia Bazinală de Apă Barcău mai 1970 10.05.1970 24 Crişul Alb iunie 1970 12.05.1970 64 Crişul Repede iunie 1970 9.06.1970 8 Crişul Alb iunie 1974 11.06.1974 13 Crişul Negru iunie 1974 15.06.1974 ? Crişul Repede iunie 1974 12.06.1974 ? Barcău iulie 1974 19.07.1974 16 Crişul Negru iulie 1980 22.07.1980 12 Crişul Repede iulie 1980 21.07.1980 22 Barcău iulie 1980 21.07.1980 36 Crişul Alb mai 1989 07.05.1989 6 Crişul Negru mai 1989 07.05.1989 6 Crişul Repede mai 1989 07.05.1989 6 Barcău mai 1989 07.05.1989 6 Crişuri Crişul Alb decembrie 1995 Crişul Negru decembrie 23.12.1995 10 Crişul Repede decembrie 23.12.1995 10 Barcău decembrie 1995 23.12.1995 9 Barcău iunie 1997 12.06.1997 15 Barcău iulie 1998 07.07.1998 15 Crişul Negru februarie 5.02.1999 54 1999 Crişul Repede februarie 17.02.1999 17 1999 Barcău februarie 1999 20.02.1999 10 Crişul Alb martie 2000 1.03.2000 24 1995 1995 23.12.1995 10 Crişul Negru decembrie Crişuri Barcău decembrie 2001 29.12.2001 30.12.2001 10 12 Crişul Alb martie 2005 12.03.2005 14 Crişul Negru mai 2005 18.05.2005 13 Barcău august 2005 17.08.2005 19 Ier august 2005 24.08.2005 6 Unitatea de management Eveniment (viitură) Data începerii viiturii Durata viiturii (zile) Administraţia Bazinală de Apă 2001 Crişul Alb aprilie 2000 5.04.2000 10 Crişul Negru aprilie 2000 5.04.2000 9 Crişul Repede aprilie 1.04.2000 11 2000 Barcău aprilie 2000 6.04.2000 16 Crişul Negru aprilie 2001 21.04.2001 14 Crişul Alb iunie 2001 28.06.2001 14 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii Evenimentele semnificative de inundaţii selectate 1 în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundaţii (Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii), aferente spaţiului hidrografic Crişuri se prezinta în tabelul 2 - 11, respectiv în planşa 4. Tabel 2 - 11 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Crişuri în cazul scenariului mediu iulie 1980 A11, A21, A22, A23, A32, A38 Inundaţie râul Crişul Negru - aval confluenţă Criştior Data producerii Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Nume eveniment A31, A32 Inundaţie râul Crişul Băiţa - aval localitate Băiţa A11, A12, A21, A22, A23, iulie 1980 Inundaţie râul Crişul Pietros - aval confluenţă Valea Mare Cărpinoasă A11, A21, A22, A23, A32, A38 iulie 1980 Inundaţie râul Valea Roşie A11, A21, A22, A23, A32, A37 iulie 1980 Inundaţie râul Nimăieşti - aval localitate Budureasa şi afluentul Beiuşele A11, A21, A22, A23, A32, A38 iulie 1980 Inundaţie râul Valea Nouă - sector localitate Husasău de Tinca şi afluentul Pârâu A11, A21, A22, A23, A32, A38 iulie 1980 Inundaţie râul Holod - aval Acumulare Luncasprie şi afluenţi A11, A21, A22, A23, A32, A38 iulie 1980 1 Evenimentele istorice semnificative la inundaţii au fost selectate în baza criteriilor hidrologice şi a criteriilor privind efectele negative ale inundaţiilor asupra celor patru categorii de consecinţe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag şi analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.) Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie râul Iad - aval confluenţă Dasor A11, A12, A21, A31, A32 iulie 1980

Inundaţie râul Crişul Repede - aval localitate Izvoru Crişului

A11, A21, A32, A38 iulie 1980
Inundaţie râul Barcău - aval confluenţă Valea Mare A11, A21, A22, A32, A38 iulie 1980

Inundaţie localitate Sânmartin - râul Peţa A12, A21, A31, A32 iulie 1980

Inundaţie sector localitate Aştileu - Măgeşti A11, A21, A32, A38 iulie 1980

Inundaţie râul Borod - aval localitate Corniţel A11, A12, A21, A31, A32 iulie 1980 Inundaţie localitate Săcădat - râul Chijic A12, A21, A31, A32 iulie 1980 Inundaţie localitate Cefa - râul Corhana A12, A21, A22, A32, A38 iulie 1980
A31, A32

Inundaţie râul Înot şi afluentul Boian A11, A12, A21, A22, A23,
iulie 1980

Inundaţie râul Bistra - aval localitate Voivozi

A11, A21, A22, A23, A31, A32

iulie 1980

Inundaţie localitate Sârbi - râul Almaş

A12, A21, A22, A23, A31, A32

iulie 1980

1995

Inundaţie râul Valea Fâneţelor - aval localitate Cuieşd şi afluentul Derna
A11, A21, A22, A23, A32, A38

iulie 1980

Inundaţie localitate Buceş - râul Valea Satului A11, A12, A21, A31, A32, decembrie A38 1995 Inundaţie râul Băneşti - aval localitate Băneşti şi A11, A12, A21, A31, A32, decembrie afluentul Hălmăgel A38 1995 Inundaţie localitate Vârfurile - râul Valea de la A11, A12, A21, A31, A32, decembrie Lazuri A38 1995

Inundaţie râul Crişul Alb - aval localitate Criş amonte Acumulare nepermanentă Ţipar
A11, A21, A32, A38 decembrie

A38

Inundaţie localitate Moneasa - râul Moneasa A11, A12, A21, A31, A32,
decembrie 1995
Inundaţie râul Barcău - aval localitate Marca A11, A21, A38 iunie 1997

Inundaţie râul Băneşti - aval localitate Băneşti şi afluentul Hălmăgel

A12, A13, A21, A31, A32

aprilie 2000

Inundaţie râul Crişul Alb - aval localitate Mihăileni A11, A13, A21, A32, A38 aprilie 2000

Inundaţie localitate Buduslău - râul Făncica A11, A12, A21, A31 iunie 1997

Inundaţie râul Bistra - aval localitate Voivozi A11, A12, A21, A31 iunie 1997 Inundaţie localitate Săcueni - râul Ier A11, A12, A21, A22, A31 iunie 1997 Inundaţie râul Obârşa - aval localitate Obârşa A12, A13, A21, A31, A32 aprilie 2000

A32, A37

Inundaţie râul Cigher - aval localitate Tauţ A11, A12, A21, A22, A31,

aprilie 2000

Inundaţie râul Crişul Negru - aval localitate Poiana A11, A21, A22, A32, A38 aprilie 2000

Inundaţie râul Nimăieşti - aval localitate Budureasa şi afluentul Beiuşele

A11, A12, A21, A22, A31, A32

aprilie 2000

Inundaţie râul Crişul Băiţa - aval localitate Nucet A12, A21, A22, A31, A32 aprilie 2000

Inundaţie râul Beliu - aval confluenţă Urviş şi afluentul Hăşmaş

A11, A12, A21, A31, A32, A37

aprilie 2000

Inundaţie râul Valea Roşie - aval localitate Căbeşti şi afluentul Meziad
A11, A12, A21, A22, A31, A32

aprilie 2000

Legenda:
A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A21 = Depăşirea capacităţii de transport a albiei; A22 = Depăşirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; A31 = Flash Flood; A32 = Viitură de primăvară datorată topirii zăpezii; A37 = Viitură cu propagare rapidă; A38 = Viitură cu niveluri remarcabile.

2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Crişuri au fost luate în considerare, într-o&#160; primă&#160; etapă , informaţiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017- 690.01.01: &quot;Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii&quot; (beneficiar - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;), şi anume: • zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor istorice extreme ; • evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi GIS, care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inunda/iilor istorice extreme ). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menţionat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundaţii şi, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O sinteză (analiză) a consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului comportă / prezintă anumite limite ; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk). Se menţionează că, într-o a doua etapă , delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea inunda/iilor istorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere- lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritorilui naţional, cu sprijinul Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale . Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză GIS semi-automată pe baza MDT-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa&#160; a&#160; treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice , pe baza: • normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcţiei şi clasa de importanţă a acestora, determinate pe baza valorii caselor inundate sau a nr. numărului de locuitori afectaţi / evacuaţi, precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul. • stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor: • potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; • evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfăşurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ţine seama doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor . Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criterau important de selecţie a A.P.S.F.R. Totuşi, şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor ( expert judgement ). În tabelul 2 - 12, respectiv în planşa nr. 5, sunt prezentate zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate în cadrul spaţiului hidrografic Crişuri. Tabel 2 - 12 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Crişuri Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) râul Bistra - aval localitate Voivozi 23.0 râul Obârşa - aval localitate Obârşa 15.9 râul Crişul Băiţa - aval localitate Băiţa 15.4 râul Crişul Pietros - aval confluenţă Valea Mare Cărpinoasă 18.7 râul Valea Roşie - aval localitate Roşia 25.0 râul Iad - aval confluenţă Dasor 13.5 râul Borod - aval localitate Corniţel 13.8 râul Râciu 7.8 râul Valea Satului 18.6 râul Almaş - aval localitate Burzuc 18.9 râul Hălmăgel - aval localitate Sârbi 4.2 râul Nimăieşti - aval localitate Budureasa şi afluentul Beiuşele 17.4 râul Beliu 12.3 râul Valea lui Vasile - aval localitate Dobreşti 4.7 râul Inot aval confluenţă Boian 17.1 râul Făncica - aval localitate Buduslău 16.7 râul Chijic - aval localitate Săcădat 6.3 râul Moneasa - aval confluenţă Megheş 11.1 râul Valea de la Lazuri - aval localitate Lazuri 11.1 râul Botfei 16.3 râul Valea Nouă - aval confluenţă Pârâu 5.1 râul Valea Nouă 6.2 râul Peţa 6.3 râul Peţa - sectorul localitate Haieu - localitate Oradea 6.7 râul Holod - aval localitate Copăceni 19.5 râul Valea Fâneţelor - aval localitate Păuleşti 10.6 râul Derna - aval localitate Derna 12.1 râul Sebiş - aval confluenţă Vâlceaua 6.4 râul Canalul Morilor - aval Canalul Militar 23.3 râul Ier - aval localitate Mihăieni 64.3 râul Crişul Alb - aval confluenţă Valea Satului 223.2 râul Cigher - aval confluenţă Miniş 43.7 râul Crişul Negru - aval localitate Poiana 155.6 râul Tauz - aval confluenţă Groşeni 82.7 râul Crişul Repede - aval confluenţă Şipot 154.2 râul Barcău - aval localitate Subcetate 116.8 râul Ier - sectorul aval localitate Unimăt amonte confluenţă Checheţ 27.0 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii Hărtile de hazard la inundaţii oferă informaţii cu privire la extinderea suprafeţelor inundate, adâncimea apei şi, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărţi se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică şi hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului şi a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare a acestor hărţi este unul complex şi necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât şi un efort financiar susţinut. Hărţile de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Crişuri raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: • scenariul cu probabilitate mică ( Q0,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani ); • scenariul cu probabilitate medie ( Q1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani ); • scenariul cu probabilitate mare ( Q10% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani ). În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţii au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obţinute în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor (P.P.P.D.E.I.) 2 . Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inunda/ii Metodele folosite pentru elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri sunt de două tipuri după cum urmează: • Metode avansate dezvoltate în cadrul Programului Naţional Planul de prevenire, protecţie ş diminuare a efectelor inundaţiilor pe bazine hidrografice (P.P.P.D.E.I.), bazate pe studii topogeodezice, hidrologice şi hidraulice desfăşurate în perioda 2007 - 2013, ale căror rezultate obţinute sunt de înaltă 2 În cadrul acestui program, la nivel naţional , au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33500 km, din care aproximativ 13250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012) beneficiază de harţi de hazard la inundaţii realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard la inundaţii raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca. 1100 km). rezoluţie şi care acoperă cca. 54 % din zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) declarate la C.E., la nivelul A.B.A. Crişuri. • Metode simplificate de generare a hărţilor de hazard la inundaţii pentru A.P.S.F.R. neacoperite în cadrul P.P.P.D.E.I. (cca. 46 % din A.P.S.F.R. declarate în cadrul P.F.R.A.), metode robuste, dar cu un grad mai mare de aproximare, rezultatele având asociat un grad mai ridicat de incertitudine decât în cazul metodelor bazate pe modelare hidrologică - hidraulică detaliată. Au fost utilizate următoarele metode aproximative: o Modelare cu sisteme fuzzy, folosind ca variabile fuzzy o serie de indicatori obţinuţi prin procesare GIS, pentru aplicarea căreia a fost utilizată aplicaţia open source GIS &quot;GrassGIS&quot;; o O a doua metodă utilizată a constat în aplicarea unui instrument (extensie ArcView) dezvoltat special pentru delimitarea zonelor inundabile prin aplicarea ecuaţiei Chezy, fiind determinat nivelul apei corespunzător acelui debit; o Modelare hidraulică simplificată cu HEC - RAS. În general, aceste metode au fost utilizate fie combinat, fie pentru verificarea reciprocă. Metoda folosită pentru elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Crişuri, în cadrul Programului Naţional Planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor pe bazine hidrografice ( desfăşurate în perioda 2011-2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice şi hidraulice) şi cuprinde două componente: I) studii topografice şi geodezice şi II) studii hidrologice şi hidraulice . I. Studii topografice şi geodezice • Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) de-a lungul cursurilor de apă care fac obiectul contractului (L = 649 km şi S = 1074 km 2 ) în vederea obţinerii unui grad de precizie superior (nivel detaliere A); • Procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital al terenului de-a lungul cursurilor de apă (MDT) cu un nivel de precizie în plan vertical de ± 20 cm, iar în plan orizontal rezoluţie de 2 - 3 m; • Activităţi de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătăţirii MDT-ului rezultat în etapa anterioară, dar şi pentru culegerea datelor necesare realizării studiilor hidraulice. Au fost executate următoarele produse: planuri de situaţie aferente unei lungimi de 649 km de curs de apă, 4128 profile transversale inclusiv cu componenta batimetrică, 239 relevee structuri inginereşti, verificarea axului cadastral pe cursurile de apă, reţea de 618 borne de diverse tipuri; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri • Prelucrarea şi editarea Modelului Digital al Terenului (lucrări GIS), întrunit la nivelul întregului spaţiu hidrografic (14860 km 2 ). A fost obţinut un MDT care pentru zona considerată prioritară are o precizie mare (±20 cm pe verticală) şi corespunde metodei LIDAR (nivel detaliere A) completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginereşti de pe cursurile de apă (poduri, podeţe, lucrări de barare, lucrări de apărare etc.), iar pentru restul de spaţiu hidrografic MDT-ul are o rezoluţie medie (±50 cm pe verticală), model rezultat prin îmbunătăţirea MDT-ului preluat de la A.N.C.P.I. (nivel de detaliere B). II. Studii hidrologice şi hidraulice • Modelarea&#160; hidrologică s-a realizat la nivel de bazin hidrografic cu ajutorul softurilor de specialitate. Această analiză a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi. Datele hidrologice de bază au constat în debite maxime îin regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire 10%, 5%, 1% şi 0,1% rezultând hidrografele de debit aferente. Pentru calculul hidrografelor de viitură a fost aleasă metoda hidrografului unitar (UHM). În acest scop a fost rulat modelul MIKE UHM al aplicaţie MIKE 11 elaborat de către DHI. Cu ajutorul aplicaţiei MIKE Basin elaborată de catre DHI s-a realizat delimitarea subbazinelor. Pentru calculul atenuării undei de viitură necesar procesului de validare s-a utilizat metoda Muskingum. Calibrarea şi validarea modelului s-a realizat folosind valori ale debitelor maxime înregistrate la inundaţii istorice (1980, 1981, 1989, 1998 şi 2000). Modelarea hidrologică furnizează datele de intrare în modelul hidraulic, respectiv parametrii caracteristici ai viiturilor (hidrografele), produse atât în anii cu viituri istorice, cât şi pentru viiturile de calcul cu probabilităţile de depăşire de 10%, 5%, 1% şi 0,1%. • Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potenţial inundabile, cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) şi bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate. Lungimea totală de cursuri de apă modelate hidraulic este de 649 km. Pentru modelarea hidraulică 1D s-a determinat dependenţa nivel în funcţie de debit - Z=f(Q) prin rularea aplicaţiei MIKE 11 (DHI), iar pentru zonele care necesită detaliere s-a utilizat aplicaţia MIKE 21 (DHI). Modelarea hidrodinamică 1D, respectiv 2D (347 km modelaţi 1D şi 1D+ şi 302 km modelaţi 2D) a fost aplicată cu calibrare şi verificare pentru inundaţii istorice remarcabile. Informaţii suplimentare cu privire la modelarea hidrologică şi hidraulică utilizată pentru realizarea Hărţilor de Hazard la Inundaţii (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundatii.aspx Hărţile de hazard la inundaţii s-au obţinut prin utilizarea modelului matematic MIKE Flood (DHI), model care a permis cuplarea modelelor 2D şi 1D într-un singur sistem de calcul. Acestea indică, pentru diferite scenarii analizate (Q p %) extinderea suprafeţelor inundate şi adâncimea apei. Scenariile considerate în modelare au fost cele corespunzătoare probabilităţilor de depăşire de 10%, 5%, 1% şi 0,1%, din care 10%, 1% şi 0,1% au fost selectate în vederea respectării cerinţelor de implementare a Directivei 2007/ 60/ EC. Metode simplificate de generare a hăr/ilor de hazard la inunda/ii • Modelare cu sisteme fuzzy în GIS Această metodă are la bază o serie de rezultate prezentate în ultimii ani în literatura de specialitate (Jasiewicz 2010, Margherita 2011), care au demonstrat posibilitatea realizării unor estimări robuste şi cu erori acceptabile a zonelor inundabile doar prin aplicarea unor metode de procesare GIS a modelului digital al terenului, mai ales în situaţiile în care o serie de parametrii care intervin în etapele de procesare GIS pot fi ajustaţi prin compararea rezultatelor cu determinările zonelor inundabile obţinute prin modelare hidraulică detaliată în bazine similare. În cadrul acestei modelări au fost utilizate ca variabile fuzzy indicatori obtinuţi prin procesare GIS, care sunt în strânsă corelaţie cu extinderea zonei inundabile: indicele topografic modificat, propus de Margherita în 2011; înălţimea şi distanţa faţă de cursul de apă; curbura minimă a terenului. Metoda de modelare fuzzy a fost aplicată pentru bazinele neacoperite în cadrul P.P.P.D.E.I., exclusiv pentru probabilitatea de depăşire 1%. Pentru aplicarea acestei metode a fost utilizată aplicaţia open source GIS &quot;GrassGIS&quot;. • Modelare hidraulică simplificată HEC - RAS Modelarea hidraulică simplificată cu modelul HEC - RAS s-a realizat utilizând pentru configurarea modelului hidraulic doar informaţiile din modelul digital al terenului şi debite cu probabilităţi de depăşire de 0.1%, 1% şi 10%. Această metodă a fost aplicată pe sectorul A.P.S.F.R. din spaţiul hidrografic Crişuri de pe râul Ier (sau Eriu - cod cadastral III - 1.44.33.28) şi Tăuz - cod cadastral III - 1.42.28). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri S-a simulat mişcarea permanentă a apei prin albie în spaţiul 1D. Nu au fost utilizate în procesul de configurare informaţii detaliate privind măsurători în teren de profile transversale, respectiv pentru structurile inginereşti de pe cursurile de apă (poduri, podeţe, lucrări de barare, lucrări de apărare etc). De asemenea, modelul hidraulic rezultat nu a fost calibrat, fiind adoptate o serie de valori apriorice pentru coeficienţii de rugozitate, conform recomandărilor din literatura de specialitate, pe baza aerofotogramelor. Se menţionează faptul că efectele schimbărilor climatice nu au fost luate în considerare în modelarea/ analiza efectuată. Evident aceste rezultate reprezintă o primă etapă de estimare a zonelor inundabile în cadrul acestor sectoare A.P.S.F.R., urmând ca pentru următoarea etapă de raportare să fie realizate şi pe aceste bazine/ sectoare studii detaliate de modelare hidrologică şi hidraulică, pentru obţinerea unor estimări de precizie ridicată. Astfel, pentru cursurile de apă care nu au fost modelate detaliat pentru această etapă, se precizează că este în curs de desfăşurare Proiectul „ Informaţii geografice pentru mediu, schimbări climatice şi integrare UE &quot; - LAKI 2 din cadrul Programului RO 03 „Monitorizarea mediului şi planificare şi control integrat&quot; finanţat din Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014 pentru mediu, schimbări climatice şi integrare UE. Proiectul îşi propune realizarea prin tehnologie LIDAR a modelului digital al terenului, precum şi a hărţii vectoriale pentru o suprafaţă de 50 000 km 2 . În cadrul Programului Naţional Planul de prevenire, protecţie ş diminuare a efectelor inundaţiilor pe bazine hidrografice (P.P.P.D.E.I.), la nivelul A.B.A. Crişuri , au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 649 km, acoperind cca. 54% din totalul celor 37 zone în lungime totală de 1251,8 km, declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012). Hărţile de hazard la inundaţii raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 1251,8 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central si I.N.H.G.A., hărţile realizate de contractorul A.B.A. Crişuri (S.C. BLOM România), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate şi corectate, armonizate şi structurate unitar, codificate conform WISE şi mai apoi transmise Comisiei Europene. Mai mult decât atât, pentru zonele raportate la Comisia Europeană şi neacoperite de P.P.P.D.E.I., s-au generat curbe de inundabillitate pe baza unor metode simplificate, aproximative (modelare cu sisteme fuzzy - GrassGIS, instrumente care utilizează extensii ArcView, modelare hidraulică simplificată cu HEC-RAS etc.), pe o lungime de cca. 602,8 km, urmând ca aceste zone să fie modelate detaliat până la următoarea etapă de raportare. Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1% şi 10%) aferentă bazinului Crişuri este prezentată în planşa nr. 6. Hărţile de risc la inundaţii s-au elaborat pe baza hărţilor de hazard la inundaţii, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului şi vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potenţialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcţie de: populaţie, activitate economică, mediu şi patrimoniu cultural. Elaborarea şi raportarea hărţilor de risc la inundaţii, împreună cu metodologiile şi bazele de date asociate, a fost realizată de aceeaşi echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inunda/ii Pentru A.B.A. Crişuri , ca pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară, în cadrul primului ciclu de raportare a Directivei 2007/ 60/ EC, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundaţii; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc şi, mai apoi, evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii, ţinând cont de adâncimea apei 3 şi de pagubele potenţiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc consideraţi. Hărţile de risc la inundaţii publicate la nivel naţional sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1%, 1% şi 10%, conform legislaţiei în vigoare, pentru următorii indicatori: • numărul aproximativ de locuitori afectaţi (pentru care s-a utilizat metoda statistică); • indicatori, aferenţi celorlalte tipuri de consecinţe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociaţi consecinţelor economice, în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, s-a dezvoltat şi aplicat o matrice de risc , care ia în considerare diverse straturi informaţionale (layere) din Corine Land Cover şi din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificaţie: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 - 1,5m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roşie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. 3 Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub 0,5 m ; (b). adâncimea apei intre 0,5 m şi 1,5 m ; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m . Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Harta de risc la inundaţii în cazul scenariului mediu pentru Spaţiul Hidrografic Crişuri este prezentată în planşa nr. 7. * * * Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii publicate pe site-ul A.N.A.R. şi raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depăşire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depăşire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel naţional), din care 1251,8 km la nivelul A.B.A. Crişuri. Ulterior, s-au publicat hărţile elaborate şi în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depăşire) şi 10% (probabilitate mare de depăşire), conform legislaţiei în vigoare, dar acestea acoperă doar zonele pentru care au fost disponibile hărţi de hazard la inundaţii în cadrul P.P.P.D.E.I. (649 km la nivelul A.B.A. Crişuri). Tabel 2 - 13 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Scenariul 1% obligatoriu pentru C.E. 0,1 şi 10 % Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Crişuri 1251,8 km 649 km Notă: In cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A., s-a continuat activitatea de verificare/ corectare/ adaptare a hărţilor de hazard la inundaţii disponibile şi de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul Programului Na/ional Planul de Prevenire, Protec/ie şi Diminuare a Efectelor Inunda/iilor , chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.S.F.R. în 2012). 2.7. Indicatori statistici

protejate care se regăsesc în zone inundabile, dintre care: 26 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 13 situri de importanţă comunitară (S.C.I.), 5 arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A.) şi 5 arii naturale protejate de interes naţional.
Instalaţiile I.E.D. sunt acele instalaţii descrise în cadrul Directivei 2010/ 75/ UE privind emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive), care are ca obiective &quot;reguli mai clare şi un aer mai curat&quot;. Având în vedere că emisiile provenite de la instalaţiile industriale, au fost supuse legislaţiei la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze şi să simplifice legislaţia existentă, şi pentru a o aduce în concordanţă cu evoluţiile tehnologice şi politice, şi pentru a evita denaturarea concurenţei în cadrul U.E.
În cadrul spaţiului hidrografic Crişuri au fost identificate 7 instalaţii I.E.D. care sunt expuse riscului de fi inundate.
O altă categorie de consecinţe pe care Directiva Inundaţii o are în vedere sunt consecinţele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei ţări, de aceea, a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundaţiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când se face referire la transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii indică faptul că aproximativ 95 km de cale ferată pot fi afectaţi de inundaţii în cadrul spaţiului hidrografic Crişuri.
Drumurile publice alături de transportul naval şi de căile ferate completează infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a doua din Directiva Inundaţii a luat în calcul drumurile naţionale şi europene, drumurile judeţene, drumurile comunale, precum şi reţeaua de străzi.
Pentru această analiză au fost reţinute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel, sunt supuşi riscului de a fi inundaţi la nivelul spaţiului hidrografic Crişuri aproximativ 45 km de drum naţional/ european, circa 139 de km de drum judeţean şi aproximativ 153 km de drum comunal.
Efectele pe care inundaţiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecinţă pe care Directiva Inundaţii o impune Statelor Membre spre evaluare. În acest sens, pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele şi muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru spaţiul hidrografic Crişuri aproximativ 70 biserici şi 4 muzee, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundaţii cu perioada de revenire o dată la 100 de ani.
Situaţia centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinaţi la nivelul
A.B.A. Crişuri pentru cele 4 categorii de consecinţe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundaţii, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 14.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Tabel 2 - 14 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Crişuri

Categorie consecinţe Indicatori Evaluare Social populaţia 112.900 locuitori expuşi Mediul înconjurător zone protejate 26 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman 5 zone S.P.A. 13 zone S.C.I. 5 arii protejate de interes naţional 7 instalaţii I.E.D. Economic infrastructura 95 km cale ferată 45 km drum naţional / european 139 km drum judeţean 153 km drum comunal Patrimoniul cultural obiective culturale 70 biserici 4 muzee

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al
riscului la inundaţii

3 - 1).
o Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole:

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii.
• Social: o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii: numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunită/ii: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţămant, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii; • Mediu: o Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A. : numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman : numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare : numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; • Patrimoniu cultural: o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural : numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii. Fiecare obiectiv specific are un indicator, o ţintă minimă şi o ţintă aspiraţională (Tabel Indicatori Deşi cele mai multe State Membre îşi definesc obiectivele de management al riscului la inundaţii calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori ( ca /inte cuantificabile ) . În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ . Indicatorii au fost aleşi pe baza: • informaţiilor GIS disponibile (GIS datasets) şi a relevanţei acestora în raport cu obiectivul respectiv; • capacităţii acestora de a măsura /cuantifica cele două situaţii: situaţia existentă ( baseline scenario ) şi cea în care măsura / opţiunea de management al riscului la inundaţii este implementată.

Ţinte minime şi /inte aspira/ionale
După modelul irlandez, au fost stabilite ţinte minime şi ţinte aspiraţionale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii.
Ţinta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundaţii propuse. Dacă o ămăsură nu îndeplineşte ţinta minimă, atunci i se atribuie un scor negativ.
Ţinta aspiraţională a fost definită pentru a permite măsurilor care exced ţinta minimă şi oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ţinta minimă. Cu cât masura de management al riscului la inundaţii va fi mai aproape de ţinta aspiraţională, cu atât va primi un scor mai mare.

3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor

următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum naţional, DJ - drum judeţean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate şi gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată.
Stratul informaţional Corine Land Cover (CLC2006) a fost substanţial îmbunătăţit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea şi detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri şi căi ferate, depozite de deşeuri, lacuri şi acumulări etc.)
Utilizând informaţia geospaţială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanţa acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.), pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecţie şi însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanţei măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări.
Indicatorii şi receptorii stabiliţi şi utilizaţi sunt cei mai relevanţi pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundaţii (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum şi pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură şi se referă la receptorii scoşi din zona inundabilă).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

301

Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)

Criterii de bază Nr. indicatori Obiective Indicatori Cerinţă minimă Ţintă aspiraţională 3 Mediu I6 Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundaţii) Prin măsurile de management al riscului la inundaţii să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu (&quot;starea ecologică bună&quot; / &quot;potenţialul ecologic bun&quot;) Contribuţia semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundaţii în atingerea obiectivelor de mediu (&quot;stare ecologică bună&quot; / &quot;potenţial ecologic bun&quot;) 3 Mediu I7 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii la 0 I8 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare Numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii Reducerea sau menţinerea la situaţia actuală a numărului de zone cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii Reducerea numărului zonelor cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii la 0 4 Patrimoniu I9 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii la 0

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

302

cultural

Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi
prioritizarea acestora

Procesul de identificare / stabilire a măsurilor structurale şi nestructurale la nivel de
A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri poten/iale la nivel na/ional 4 (conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă 5 ), propus de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu contribuţia Administraţiilor Bazinale de Apă şi a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii / propuneri / observaţii ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect
S.A. etc.
Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii şi se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri).
Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune cu evidenţierea măsurilor structurale / nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4 - 1.
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri

DOMENII DE ACŢIUNE (5) TIPURI DE MĂSURI (23) MĂSURĂ STRUCTURALĂ vs NESTRUCTURALĂ PREVENIRE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M01 - RO_M03) PROTECŢIE 11 1 STRUCTURALĂ (RO_M11) 10 NESTRUCTURALE (RO_M04 - RO_M14) CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI 2 2 NESTRUCTURALE (RO_M15 - RO_M16) PREGĂTIRE 4 4 NESTRUCTURALE (RO_M17 - RO_M20) RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M21 - RO_M23)
În funcţie de nivelul de aplicare / domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel:
• naţional; • bazinal (la nivel de A.B.A.); • local (la nivel de A.PS.F.R. / localitate / U.A.T.).

4 http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx 5 http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx

Întreţinere covor vegetal (cosiri) Baraj Felix Suprafaţa: 2 ha.
Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.)
Întreţinere covor vegetal (cosiri) Baraj 1 Mai Suprafaţa: 2 ha.
Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.)

Întreţinere covor vegetal (cosiri) Baraj Adona Suprafaţa: 1 ha.
Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa.
Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri de vegetaţie) Valea Peţa - 4 km.

Gradul de prioritizare

Mare

362

Autoritate responsabilă

Gărzile forestiere,
R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de
Regim Gărzile forestiere,
R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de
Regim

A.N.A.R. / A.B.A.

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 28 r. Peţa M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Peţa aferenta A.P.S.F.R.- ului S = 370,27 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) diguri Valea Peţa Suprafaţa: 12 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. 29 r. Barcău - aval localitate Subcetate M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă r. Barcău, loc. Ip Lungime = 310 ml. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă r. Barcău, loc. Zăuan Lungime = 290 ml. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă r. Barcău, loc. Marghita Lungime = 200 ml. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă r. Barcău, loc. Parhida Lungime = 110 ml. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Barcău aferente A.P.S.F.R.-ului S = 179,49 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Barcău aferentă A.P.S.F.R.- ului S = 22770,41 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim

363

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Cerâşa, loc. Cerâşa Lungime= 2 km.; Volum = 5 000 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Roşiori, loc. Sântimbreu Lungime= 19 km.; Volum = 47 500 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Crişul Mic, loc. Santău Lungime= 1,2 km.; Volum = 2 400 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Viţeilor, loc. Sălard Lungime= 20 km.; Volum = 50 000 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Danţa, loc. Sălard Lungime= 7 km.; Volum = 17 500 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în b.h. Barcău în perioada 14 - 16 iunie 1997, jud. Bihor şi Sălaj Capacităţi: canton de exploatare Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Dotare motogenerator Baraj Suplacu de Barcău Mare A.N.A.R. / A.B.A.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

364

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Dotare motogenerator Baraj Paleu Mare A.N.A.R. / A.B.A. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Permanentizarea Acumulării Egher, judeţul Bihor Capacităţi: acumulare volum - 3,6 mil. mc. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Punerea în siguranţă a barajelor Viţeilor, Popii şi Steluţei în B.H. Barcău, judeţul Bihor Localizare: Barajul Viţeilor este amplasat pe Valea Viţeilor, afluent al văii Csillagos (Steluţei), afluent al râului Barcău, comuna Sălard, jud Bihor; Barajul Popii este amplasat pe Valea Popii afluent al văii Csillagos (Steluţei), afluent al râului Barcău, comuna Sălard, jud Bihor; Barajul Steluţa este amplasat pe Valea Csillagos (Steluţei), afluent al râului Barcău, comuna Sălard, jud Bihor; Capacităţi: Punerea în siguranţă a barajelor Viţeilor, Popii şi Steluţei (Proiect ro-hu: Monitorizarea şi gestionarea situaţiilor hidrologice extreme pe râul Barcău, în zona transfrontalieră) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Executare deversor de ape mari în urma expertizei la acumularea Sânicolau, judeţul Bihor Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Suplacu de Barcău Suprafaţa: 6,5 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

365

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Borumlaca Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Egher Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Polderul Sălard Suprafaţa: 13 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Steluţa Suprafaţa: 0,9 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Săldăbagiu Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Sânnicolau Suprafaţa: 1,1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

366

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Sântimreu Suprafaţa: 1,2 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Popii Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Viţeilor Suprafaţa: 1,5 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Uileacu de Munte Suprafaţa: 1,6 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Paleu Suprafaţa: 1,1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură Realizarea Acumulării Preoteasa, jud. Sălaj Capacităţi: volum acumulare: 5 mil. mc. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A.

367

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Permanentizarea Acumulării Egher, judeţul Bihor Capacităţi: amenajare albie - 2,4 km. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Tria, judeţul Bihor Capacităţi: reprofilare albie - 9,875 km.; consolidări de mal - 3,36 km. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău, km 67-60, Zonare Leşmir-Şumal mal dr. 7700 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău, km 63+500-61, Zonare Borumblaca pod BA21 mal stg. 1700 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău km 65+800-74+200, Zonare Balc - Abram mal stg. 7700 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău, km 74+800 - km 83+500, Zonare Ghida mal stg. 7500 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău, km 74+400 - 75+400, Zonare Ghida mal dr. 1400 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău, km 76 + 400 - 80+200, Zonare Suiug mal dr. 3400 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău, aval confl. Dijir, mal dr. 2100 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

368

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe Barcău, amonte confl. Dijir, mal dr. 1100 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe pr. Dijir, amonte confl. Barcău, mal dr. 1200 m., Zonare Iteu Nou Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig pe pr. Dijir, amonte confl. Barcău, mal stg. 1100 m., Zonare Iteu Nou Mică M35 RO M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a constructiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa Îmbunătăţirea infrastructurii operative de intervenţie la ape mari şi poluări accidentale pe râul Barcău în zona transfrontalieră - coronament carosabil - 6 km. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) Râul Barcău, Ip, Cerâşa, Valea Albă, Sânicolau Suprafaţa: 153,1 h. Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa. Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri vegetaţie) Barcău, Sânicolau de Munte, Egher, Cerâşa 16 km. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 68+200 - 74+430, Zonare Balc - Ghida, mal dr. 6400 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 74+200 - 74+800, Zonare Ghida mal stg. 600 m. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 75+400 - 76+400, Zonare Ghida Mal dr. 1000 m. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 81, Zonare Cohani mal dr. 1400 m. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 83+500 - 88+000, Zonare Marghita, mal stg. 4500 m. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A.

369

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 89-100, Zonare Abrămuţ, mal dr. 8800 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 100 - 109+900, Zonare Făncica - Abrămuţ mal dr. 7700 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 112+900 - 115+200, Zonare Sâniob, mal dr. 2300 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 120 -134+700, Zonare Sălard Frontieră mal stg. 14800 m. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Barcău, km 115+400 - 134+700, Zonare confl. Sânicolau-Frontieră mal dr. 19200 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 30 r. Înot - aval confluenţă Boian M31 RO M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Inot aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,25 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Inot aferenta A.P.S.F.R.- ului S = 2411,2 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Înot, loc. Marghita Lungime= 6 km.; Volum = 11 000 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Înot Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

370

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Boianu Mare Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Păgaia Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Dania Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Reghea Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Iertaş Suprafaţa: 1 ha. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) diguri Valea Înot Suprafaţa: 9,2 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

371

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri vegetaţie) Valea Înot - 2 km. Mare A.N.A.R. / A.B.A. 31 r. Bistra - aval localitate Voivozi M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Bistra aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,06 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bistra aferentă A.P.S.F.R.- ului S = 7366,44 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Ciutelec Suprafaţa: 3,8 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Bistra, judeţul Bihor Capacităţi: amenajare albii: 13,7 km.; protecţii de mal - 10,44 km.; pod - 1 buc. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) diguri Valea Bistra Suprafaţa: 5,9 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri de vegetaţie) Valea Bistra 12 km. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

372

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 32 r. Făncica - aval localitate Buduslău M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Făncica aferente A.P.S.F.R.-ului S = 7,81 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Făncica aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 817,5 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M35 RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Reabilitare acumulare Crestur, judeţul Bihor Capacităţi: reabilitare acumulare Crestur; reabilitare şi extindere canton exploatare Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Modernizare drum de acces Ac. Crestur 1,1 km. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Dotare generator Ac. Crestur Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Crestur Suprafaţa: 1 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Sălacea Suprafaţa: 1,2 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

373

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) digur Valea Făncica Suprafaţa:1,5 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri vegetaţie) Valea Făncica 7 km. Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Făncica, km 100, Zonare Făncica, mal dr. 1400 m. Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig pe Făncica, km 100, Zonare Făncica, mal stg. 1300 m. Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 33 r. Valea Fâneţelor - aval localitate Păuleşti M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă v. Fânaţelor, loc. Sărsig Lungime = 300 ml. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Valea Fâneţelor aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 5450,27 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Fâneţelor, loc. Spinuş Lungime= 5 km.; Volum = 10 000 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea albiei Decolmatare v. Corbeni (Sacalasău), loc. Sălişte Lungime= 2 km.; Volum = 8 600 mc. Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) diguri Valea Fâneţelor, Valea Corbeni Suprafaţa: 15 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

374

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri vegetaţie) Valea Fâneţelor 5 km. Mare A.N.A.R. / A.B.A. 34 r. Derna - aval localitate Derna M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Derna aferente A.P.S.F.R.-ului S = 6,22 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Derna aferentă A.P.S.F.R.- ului S = 499,89 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) Valea Derna Suprafaţa: 6 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. 35 r. Almaş - aval localitate Burzuc M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Almaş aferentă A.P.S.F.R.- ului S = 430,95 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Fegernic Suprafaţa: 1,1 ha. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) diguri Valea Almaş 2,5 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri vegetaţie) Valea Almaş - 1 km. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

375

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 36 r. Ier - aval localitate Mihăileni M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă v.Ier , loc. Sălacea Lungime = 70 ml Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă v. Ier, loc. Adoni Lungime = 30 ml Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă v.Ier, loc. Săcuieni Lungime = 60 ml Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă v. Ier, loc. Diosig Lungime = 100 ml Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Consolidare vegetativă v. Ier, loc. Ianca Lungime = 40 ml Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M07-1 Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Ier aferente A.P.S.F.R.-ului S = 33,4 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ier aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 5469,57 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M34 RO M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne pe cursuri de apă transfrontaliere româno-maghiare, Valea Ier, judeţul Bihor Reabilitare / modernizare 3 buc. SP (SP8 Săcuieni, SP 13 Săcuieni, SP5 Diosig) Medie M.A.D.R. / A.N.I.F.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

376

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea şi reprofilare a albiei Decolmatare v. Orbău, loc. Cehal Lungime= 6 km; Volum = 15 000 mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea şi reprofilare a albiei Decolmatare v.Vetijgat, loc. Tiream Lungime= 5 km; Volum = 12 500 mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări de decolmatarea şi reprofilare a albiei Decolmatare v. Salcia, loc. Şimian Lungime= 26 km; Volum = 65 000 mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Punerea în siguranţă a barajelor Şilindru şi Sălacea, judeţul Bihor Capacităţi: punere în siguranţă a barajelor Şilindru şi Sălacea Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Şilindru Suprafaţa: 0,6 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Întreţinere covor vegetal (cosire) Baraj Becheni Suprafaţa: 0,8 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Întreţinere şi igienizare curs de apă (tăieri vegetaţie) Valea Ier, Canalul Morilor, Valea Salcia, Valea Rât, Valea Zimoiaş - 7 km. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

377

Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate responsabilă 37 r. Ier - sector aval Unimăţ amonte confluenţă Checheţ M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ier aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4429,36 ha Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva , Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Întreţinere covor vegetal (cosire) diguri Valea Ier Suprafaţa: 2 ha. Mare A.N.A.R. / A.B.A.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

378

* La A.P.S.F.R. nr. 1 măsurile RO_M09-2 (Acumulare nepermanentă Zeldiş, judeţul Arad - Volum - 2.500.000 mc.); RO_M11-3 ( Acumulare nepermanentă Zeldiş, judeţul Arad - Capacităţi: albie reprofilată - 1,8 km; protecţii de mal - 0,51 km) sunt obiecte ale investiţiei: &quot;Acumulare nepermanentă Zeldiş, judeţul Arad&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 1 măsurile RO_M11-3 (Regularizare Valea Ţebea, judeţul Hunedoara - Regularizare albie - 2,544 km; apărări de mal cu gabioane - 0,750 km;); RO_M11-4 (Amenajare Valea Ţebea, judeţul Hunedoara – dig de pământ - 2,050 km) sunt obiecte ale investiţiei: „ Regularizare Valea Ţebea, judeţul Hunedoara&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 1 măsurile RO_M11-3 (Regularizare Valea Ţebea, judeţul Hunedoara - Regularizare albie - 2,544 km; apărări de mal cu gabioane - 0,750 km.); RO_M11-4 (Amenajare Valea Ţebea, judeţul Hunedoara – dig de pământ - 2,050 km.) sunt obiecte ale investiţiei: „ Regularizare Valea Ţebea, judeţul Hunedoara&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 4 măsurile RO_M09-2 (Amenajare Valea Băneşti, judeţul Arad - Volum - 990.000 mc. acumulare nepermanentă); RO_M11-3 (Amenajare Valea Băneşti, judeţul Hunedoara - Regularizare albie - 14,00 km; Consolidări de mal - 4,5 km) sunt obiecte ale investiţiei: &quot;Amenajare Valea Băneşti, judeţul Arad&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 4 măsurile RO_M09-2 (Amenajare Valea Luncşoara, judeţul Arad - capacitate de atenuare - 0,64 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare Valea Luncşoara, judeţul Arad - albie amenajată - 3,195 km.; protecţie de mal - 2,795 km.;) sunt obiecte ale investiţiei: “ Amenajare Valea Luncşoara, judeţul Arad&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 4 măsurile RO_M09-2 (Amenajare Valea Hălmăgel, judeţul Arad – 0,75 mil. mc. acumulare nepermanentă); RO_M11-3 (Amenajare Valea Hălmăgel, judeţul Arad - amenajare albie - 4,5 km.) sunt obiecte ale investiţiei: “ Amenajare Valea Hălmăgel, judeţul Arad&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 5 măsurile RO_M09-2 (Amenajare complexă Valea Leuca, judeţul Arad - volum atenuat - 8 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare complexă Valea Leuca, judeţul Arad - consolidări mal - 2 km.; baraje filtrante - 3 buc.) sunt obiecte ale investiţiei: “ Amenajare complexă Valea Leuca, judeţul Arad&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-1 (Amenajare Valea Briheni, judeţul Bihor - acumulare - volum total 5,5 mil. mc.); RO_M11- 3 (Amenajare Valea Briheni, judeţul Bihor - reprofilare albie - 2650 ml.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Amenajare Valea Briheni, judetul Bihor&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-1 (Amenajare Crişul Nou la Lunca, judeţul Bihor - acumulare - 1,100 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare Crişul Nou la Lunca, judeţul Bihor - ziduri de sprijin - 7,95 km.; consolidări de mal - 4,5 km.; stabilizare pat albie - 0,275 km.; prag de retenţie - 0,3 km.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Amenajare Crişul Nou la Lunca, judeţul Bihor&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-1 (Amenajare Valea Tărcăiţa, judeţul Bihor - Acumulare Tărcăiţa: 2,5 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare Valea Tărcăiţa, judeţul Bihor - reprofilare albie - 2,4 km.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Amenajare Valea Tărcăiţa, judeţul Bihor&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-3 (Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în b.h. Crişul Negru, judeţul Bihor - reprofilare albie: 22,05 km.; apărări de mal - 28,305 km.; parapet din beton - 5,935 km.; impermeabilizări din beton - 1,22 km.; regularizare - 2,37 km.; stabilizare pat albie - 19 buc.;); RO_M11-4 (Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în b.h. Crişul Negru, judeţul Bihor - diguri de apărare - 25,535 km.;); RO_M14-2 (Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în b.h. Crişul Negru, judeţul Bihor - supraînălţări diguri - 4,575 km.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în b.h. Crişul Negru, judeţul Bihor&quot;; 379 * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-3 (Protecţii de mal punctuale în bazinul hidrografic Crişul Negru apărute în urma viiturilor din anul 2004 - amenajare albie - 5,5 km.; consolidări de mal - 4,14 km.; stabilizare pat albie - 3,450 km.); RO_M11-4 (Protecţii de mal punctuale în Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 380 bazinul hidrografic Crişul Negru apărute ăn urma viiturilor din anul 2004 - dig - 3,45 km.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Protecţii de mal punctuale în bazinul hidrografic Crişul Negru apărute în urma viiturilor din anul 2004&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M10-1 (Punere în siguranţă acumulare nepermanentă Beliu, Sartiş, Frunziş pe Canalul Cermei - Tăut, judeţul Arad - punerea în siguranţă a barajelor); RO_M14-2 (Punere în siguranţă acumulare nepermanentă Beliu, Sartiş, Frunziş pe Canalul Cermei - Tăut, judeţul Arad - supraînalţare dig mal stg. al Canalului Cermei - Tăut - 7 km.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Punere în siguranţă acumulare nepermanentă Beliu, Sartiş, Frunziş pe Canalul Cermei - Tăut, judeţul Arad&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 14 măsurile RO_M09-2 (Acumulare nepermanentă Sohodol, judeţul Bihor - acumulare nepermanentă - 1 buc.); RO_M11-3 (Acumulare nepermanentă Sohodol, judeţul Bihor - regularizare albie - 4 km; reprofilare albie - 4 km.; consolidări de mal - 0,85 km.; zid de sprijin din zidărie piatră - 0,15 km.; căderi gabioane - 3 buc.; prag de retenţie - 5 buc.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Acumulare nepermanentă Sohodol, judeţul Bihor&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 14 măsurile RO_M09-2 (Amenajare Valea Şoimuş, judeţul Bihor - acumulare nepermanentă - 0,54 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare Valea Şoimuş, judeţul Bihor - acumulare nepermanentă - 0,54 mil. mc.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Amenajare Valea Şoimuş, judeţul Bihor&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 14 măsurile RO_M09-2 (Acumulare nepermanentă Meziad, judeţul Bihor - acumulare nepermanentă - Vtot. = 1,10 mil. mc.); RO_M11-3 (Acumulare nepermanentă Meziad, judeţul Bihor - reprofilare albie - 11,75 km.; zid de sprijin beton - 0,8 km.; consolidări de mal gabioane - 1 km.; consolidări de mal pereu zidit - 10,45 km.; prag de retenţie - 1 buc.) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Acumulare nepermanentă Meziad, judeţul Bihor&quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 22 măsurile RO_M11-1 (Amenajare Valea Călata, judeţul Cluj - Acumulare Călata: Vtot. = 2.115.000 mc.); RO_M11-3 (Amenajare Valea Călata, judeţul Cluj - amenajare albie: 29,3 km.; ziduri de sprijin - 7,36 km.; consolidări de mal - 20,4 km.) sunt obiecte ale investiţiei: ,, Amenajare Valea Călata, judeţul Cluj &quot;; * La A.P.S.F.R. nr. 29 măsurile RO_M10-1 (Permanentizarea Acumulării Egher, judeţul Bihor - acumulare volum - 3,6 mil. mc.); RO_M11-3 (Permanentizarea Acumulării Egher, judeţul Bihor - amenajare albie - 2,4 km) sunt obiecte ale investiţiei: ,,Permanentizarea Acumulării Egher, judeţul Bihor&quot;.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Decizia de realizare a măsurilor propuse de Administraţia Bazinala de Apă Crişuri pentru ,, Crearea de noi zone umede &quot; se va face în urma unei analize de detaliu în ceea ce priveşte eficienţa tehnică a infrastructurii de desecare în raport cu pagubele evitate din zonele locuite şi nu numai, în condiţiile realizării unor zone umede, analiză la care M.A.D.R. şi A.N.I.F. vor fi implicate în mod direct.
Tabelul 4 - 5 cuprinde măsurile de reducere a riscului la inundaţii pentru zonele cunoscute ca fiind afectate de inundaţii, în următoarele două situaţii excepţionale.
1. Inundaţii semnificative care au avut loc după anul 2010 (zone afectate de inundaţii majore, în ultimii 5 ani - cu îndeplinirea criteriilor de hazard, respectiv de pagube considerate în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel naţional în anul 2011); 2. Inundaţii de tip Flash Flood (viituri rapide / torenţiale deosebite).
Sunt cazuri în care s-au identificat în perioada 2012 - 2015 noi informaţii privind o anumită zona supusa riscului la inundaţii, faţă de zonele declarate şi raportate la CE ca fiind zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) în martie 2012.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

382

Tabel 4 - 5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii asociate zonelor nou identificate cu risc la inundaţii pentru Spaţiul Hidrografic Crişuri
Nr. crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 1 r. Valea Junc (Crişan) M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Junc (Crişan), loc. Crişan, judeţul Hunedoara Recalibrare albie - 8km. Pentru apărarea împotriva inundaţiilor în caz de viitură a localităţilor Juncu de Jos şi Crişan, cât şi a terenurilor agricole, a căilor de comunicaţii din zonă, sunt necesare lucrări de regularizare a albiei şi refacere a secţiunii de curgere. Se impun ca necesare şi oportune a fi realizate lucrările pentru „Amenajarea Văii Crişan” în conformitate cu tema de proiectare din cadrul „Documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei”, prin care se solicită: - refacerea secţiunii de scurgere pe 2km; - consolidări de maluri pe 1,0 km; - lucrări de întreţinere a materialului solid; - o acumulare nepermanentă cu V = 0,5 mil mc, amonte de localitatea Crişan. 2 r. Valea Uibăreşti M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Uibăreşti, judeţul Hunedoara Albie reprofilată - 3,721 km; Protecţie de mal - 1,52km În urma viiturilor excesive din perioada 2005 – 2007, s-au produs pagube în zona Uibăreşti , Grohot, Bulzeştii de Jos şi Bulzeştii de Sus, astfel: 7 buc gospodării, 3km drumuri comunale, 105 ha suprafeţe inundate, 2 buc obiective social – economice, 3 buc. Poduri, 3 buc podeţe. Pe sectorul propus pentru regularizare, malurile au fost erodate, iar debitul solid trasportat a colmatat secţiunea de curgere. Capacitatea actuală de transport are valori cuprinse între 14 şi 75 mc/s, inferioare debitului corespondent probabilităţii de depăşire 5% (Q 5% = 88 mc/s – amonte confluenţă pârâu Ribiţa; Q 5% = 77 mc/s – amonte confluenţă V. Bulz). Având în vedere cuantumul pagubelor înregistrate, pentru prevenirea unor noi pagube, lucrările de amenajare propuse sunt necesare şi oportune.

Nr. crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 3 r. V. Sighişoara M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Stabilizare pat albie v. Sighişoara din anrocamente = 320 mc Lucrare prinsă în lista punctelor critice elaborată în urma verificărilor pe judeţ a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. 4 r. Valea Bighiu M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Bighiu la Pâncota, judeţul Arad Capacităţi: reprofilare albie - 10 km . Lucrarea este cu prioritate social-economică şi prevede lucrări de amenajare a cursului valea Sodom şi ai principalilor afluenţi ai acestuia, pentru reducerea riscului la inundaţii şi evitarea repetării pagubelor care au afectat case, gospodării, zeci de km de drumuri şi străzi şi zeci de hectare de teren aparţinând locuitorilor din oraşul Pancota. Cursul are o lungime de 15 km, traversează oraşul Pâncota şi localitatea Măderat şi prezintă o panta medie de 16‰, coeficient de sinuozitate 1.19, iar altitudinea medie de 159 m. În prezent, albia pârâului Sodom este colmatată, secţiunea fiind obturată de vegetaţie. Procesele cele mai prezente sunt cele aluvionare. Se produc eroziuni ale terenurilor din bazin şi ale malurilor albiei, materialul depus în albie determină divagarea şi meandrarea acesteia.Cursul este incorsetat de prezenta factorului uman, pe maluri fiind amplasate construcţii sau drumul DJ 709. Fenomenele hidrologice periculoase ce s-au înregistrat in bazinul hidrografic al părâului Sodom, unde pe data de 10.07.2011, în urma precipitaţiilor de aproximativ 93 l/mp, au fost afectate 18 locuinţe, 63 gospodării, 12 străzi din oraşul Pâncota (Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Piaţa Libertaţii, Traian, Decebal, Soarelui, Eroilor, Gheorghe Doja, Campiei, Extravilan, Crişului, Vasile Goldis); DJ 709 intre Mâsca şi Pâncota a fost inundate. Se impune realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru a evita pierderi de vieţi omeneşti şi mari pierderi materiale, în eventualitatea producerii de ape mari. Se propun lucrări de amenajare a albiei, sprijiniri şi consolidări de mal de tip rigid si elastic, reconfigurarea malurilor erodate, lucrari hidrotehnice de stabilizare a patului albiei prin realizarea de praguri de fund si amenajarea confluentelor cu afluentii principali.

383

Nr. crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 5 r.Valea Mare M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare Valea Mare la Cusuiuş, judeţul Bihor Capacităţi: recalibrare albie - 5 km.; consolidări mal - 1,5 km. Cusuiuş este un sat în comuna Lazuri de Beiuş, judeţul Bihor, Transilvania, România. Se impune realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru a evita pierderi de vieţi omeneşti si mari pierderi materiale, în eventualitatea producerii de ape mari. 6 r.Valea Mare M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare Valea Mare la Hinchiriş, judeţul Bihor Capacităţi: recalibrare albie - 3km.; consolidări mal - 1km. Hinchiriş este un sat în comuna Lazuri de Beiuş, judeţul Bihor, Transilvania, România. Biserica de lemn din Hinchiriş se află în localitatea omonimă din judeţul Bihor şi a fost ridicată în secolul 18, sau chiar mai devreme. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: BH-II-m-B-01159. Se impune realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru a evita pierderi de vieţi omeneşti si mari pierderi materiale, în eventualitatea producerii de ape mari.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

384

Nr. crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 7 r. Valea Pocluşa M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Pocluşa, judeţul Bihor Capacităţi: reprofilare albie - 8 km.; consolidare de mal - 4,7 km.; zid de sprijin - 3,0 km. În urma viiturilor din 2005 au fost afectate, pe Valea Pocluşa şi afluenţii Valea Şoimului şi Valea Zarzag, obiective social – economice, case, drumuri, terenuri agricole, consolidări existente, amplasate de-a lungul văii. Obiectul investiţiei este de a se executa lucrări pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi evitarea pagubelor produse de viituri pe teritoriul localităţilor riverane, cuprinzând lucrări de amenajare: - recalibrarea secţiunii de transport pentru tranzitarea debitului de calcul; - protecţii de maluri şi praguri de fund; - amenajarea torenţilor. 8 r. Valea Rătăşel M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare Valea Rătăşel, judeţul Bihor Capacităţi: recalibrare albie - 10 km.; consolidări de mal - 1km. Valea Rătăşel curge prin satul Girişu Negru comuna Tinca. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei este determinată de valoarea şi amploarea pagubelor înregistrate şi de necesitatea adoptării de măsuri pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Girişu Negru

385

Nr. crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 9 r. Valea Sărand M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Sărand, judeţul Bihor Capacitati: amenajare albie - 11,0 km. Evoluţia şi modificarea condiţiilor de scurgere din bazinul hidrografic şi a proceselor morfologice din albia văii Sărand au determinat creşterea frecvenţei de producere a inundaţiilor. În ultimii ani, viiturile formate la debite cu probabilitatea de producere de 7-10% au cauzat inundarea gospodăriilor şi terenurilor agricole din localitatea Sărand, înregistrându-se pagube importante. Albia minoră a văii Sărand are o secţiune variabilă determinată de colmatările produse, formă laternativă triunghiulară şi trapezoidală, cu lăţimi de 1,6 – 3,0 m şi înălţimi de 1,0 – 2,3 m. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei este determinată de valoarea şi amploarea pagubelor înregistrate şi de necesitatea adoptării de măsuri pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Sărand şi pentru asigurarea unei scurgeri libere a apei în albia Văii Sărand. Obiectivul investiţiei este realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi evitarea pagubelor produse pe teritoriul localităţii. 10 r. Valea Tăşad M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Tăşad, judeţul Bihor Capacităţi: reprofilare albie - 15 km.; consolidări de mal - 100 ml ; refacere traversări - 3 buc.; Lucrarea este necesară pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor Oşorhei, Alparea şi Felcheriu. In ultimii ani, datorită creşterilor de debite pe cursul de apă, s-au creat probleme prin revărsarea din albie datorită colmatării albiei, inundând suprafeţe de teren şi punând în pericol gospodării, anexe gospodăreşti, strâzi din localităţi şi rambleul de cale ferată Oradea – Cluj – Napoca.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

386

Nr. crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 11 r. Valea Camăr M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Camăr, judeţul Bihor Capacităţi: amenajare albie - 10 km. Panta sectorului de curs analizat este de 4-6‰. Din cauza obturării şi colmatării albiei, secţiunea este insuficientă pentru tranzitarea debitelor de viitură, inundaţiile provocând instabilitate pentru viata locuitorilor, afectând dezvoltarea economică şi socială a localităţii. Viiturile, în decursul anilor, pe lângă starea de degradare la care au adus albiile, au produs pagube deosebite localităţilor riverane, care se materializează prin: 12 buc case inundate, 50 buc gospodării inundate, 1 buc pod principal, 3 buc podeţe, 2 km drum comunal, 1 km reţele electrice, 150 ha terenuri agricole. Obiectivul investiţiei constă în realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva inundaţiilor prin amenajarea albiilor, stabilizări ale malurilor şi a talvegurilor, propunând: mărirea capacităţii de scurgere a albiei minore pentru asigurarea tranzitării debitelor mari, lichide şi solide, prin reprofilarea albiilor minore; stoparea fenomenelor erozionale laterale prin consolidarea malurilor; evitarea adâncimii albiei prin stabilizarea talvegurilor. 12 r. Valea Sarcău M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare Valea Sarcău, judeţul Bihor Capacităţi: reprofilare albie - 2,6 km.; consolidare de mal - 0,81 km Sectorul pe care se propun lucrări este situat pe zona de curs mediu şi inferior. Cursul are panta de 7‰, lăţimi de albie minore cuprinse între 0,5 – 2,5m şi înălţimea malurilor de 0,2 – 2,5m. Principala caracteristică a cursului este transportul şi depunerea de aluviuni care obturează albia şi determină erodarea malurilor în concavităţi determinând divagarea albiei. Se produc eroziuni ale malurilor şi degradarea terenurilor riverane. Aval podului DJ, colmatările au determinat eroziuni ale culeelor. Prezenţa vegetaţiei pe maluri şi în patul albiei, sub formă de blocaje a dus la o secţiune a albiei insuficientă pentru tranzitarea apelor mari şi a viiturilor. Pagubele produse de curs sunt însemnate, greu de suportat de către comunitatea care locuieşte în zonă. Prin lucrările propuse, vor fi apărate împotriva inundaţiilor case, anexe, poduri, terenuri agricole şi căi de comunicaţie de importanţă judeţeană.

387

* Zonele care nu sunt declarate ca A.P.S.F.R. în cadrul raportării din 2012, dar pe care s-au înregistrat viituri rapide sau viituri însemnate în perioada 2010 - 2015

4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. P.M.R.I. reprezintă o viziune strategică pentru managementul riscului la inundaţii atât la nivel de UoM (A.B.A.) cât şi la nivel de A.P.S.F.R. În acest sens, s-au stabilit obiectivele de management al riscului la inundaţii, s-au identificat măsurile necesare în atingerea obiectivelor managementului riscului la inundaţii şi s-au pioritizat măsurile care vizează reducera riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R, ţinând cont de obiectivele specifice de management al riscului la inundaţii. Următorul pas îl reprezintă prezentarea unei imagini de ansamblu a strategiei managementului riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. şi definirea şi, într-o etapă ulterioară, promovarea proiectelor integrate de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. În acest capitol, se prezintă strategia măsurilor şi acţiunilor conjugate pentru reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor în anumite zone cu risc potenţial semnficativ la inundaţii, considerate prioritare. * * * Schema de amenajare a spaţiului hidrografic Crişuri a fost astfel concepută încât să asigure o apărare împotriva inundaţiilor a principalelor localităţi din spaţiul hidrografic. Lucrările existente de apărare împotriva inundaţiilor aflate în funcţiune pe ansamblul spaţiului hidrografic Crişuri, constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum şi acumulări permanente, nepermanente sau poldere. Dintre localităţile principale care beneficiază de lucrări de apărare se menţionează: Marghita, Oradea, Aleşd, Huedin, Vaşcău, Ştei, Beiuş, Brad, Sebiş, Ineu, Chişineu - Criş etc. • Salba de lacuri de acumulare, cu folosinţă complexă de pe râul Crişul Repede asigură o mai bună gestionare a viiturilor prin atenuarea acestora, având ca efect diminuarea semnificativă a debitelor cursurilor de apă aval, astfel că apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane râului Crişul Repede şi mai ales a municipiului Oradea se realizează prin: o Acumularea permanentă Drăgan, pe valea Drăgan; acumularea permanentă Leşu, pe Valea Iad; acumularea permanentă Lugaş, pe râul Crişul Repede; acumularea permanentă Tileagd pe râul Crişul Repede; acumularea permanentă Priza CET I, pe râul Crişul Repede; o Linii de apărare compuse din lucrări de îndiguire. Men ţ ionăm faptul că datorită existen ţ ei acestor lacuri de acumulare cu folosin ţ ă de atenuare a undelor de viitură, bazinul hidrografic Crişul Repede este considerat cu un grad mai mic de risc din punct de vedere al inunda ţ iilor, existând totusi un risc tehnic/tehnologic asociat amenajărilor hidrotehnice / barajelor care trebuie redus. • Pe râul Crişul Alb apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane acestuia, şi în special a oraşelor Ineu şi Chişineu Criş se realizează prin: o Acumularea permanentă Tauţ, pe v. Cigher; polderul Chier, pe v. Cigher; polderele Şicula şi Zărand pe râul Crişul Alb; o Linii de apărare compuse din lucrări de îndiguire. • Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane râului Crişul Negru şi în special a municipiului Beiuş se realizează prin: o Polderul Ginta pe râul Crişul Negru; polderele Tămaşda şi Zerindu Mic, pe râul Crişul Negru. o Liniile de apărare compuse din lucrări de îndiguire. • Bazinul Hidrografic Barcău prezintă următoarele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, lucrări care protejează municipiul Marghita şi localităţile riverane râului Barcău: o Acumularea permanentă Suplacu de Barcău pe râul Barcău; acumularea nepermanentă Egher pe valea Egher; polderul Sălard pe râul Barcău. o Linii de apărare compuse din lucrări de îndiguire. • Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane văii Ier şi a oraşului Săcuieni se realizează prin: o Acumularea Andrid, pe valea Ier; o Linii de apărare compuse din lucrări de îndiguire. Planul de Management al Riscului la Inundaţii propune un Set de măsuri structurale şi nestructurale, clasificate în 3 categorii, în funcţie de nivelul de aplicare, după cum urmează: • Măsuri la nivel naţional; • Măsuri la nivel bazinal (A.B.A.); • Măsuri la nivel de A.P.S.F.R. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel naţional reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizaţional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundaţii, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor &quot;actorilor&quot; şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel bazinal ţin de soluţiile organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii la nivelul întregului teritoriu al A.B.A. Măsurile aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. sunt măsuri specifice, „localizate&quot; fie la nivel de A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenţi sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra celor 37 de sectoare / zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.)., declarate şi raportate în martie 2012, în cadrul evaluării preliminare a riscului la inundaţii. În tabelul 4 - 6 sunt prezentate sintetic măsurile propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii. Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tip masură Măsuri Nr. de Măsuri Cod Măsură Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) Crearea de noi zone umede 1 RO M04-1 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 26 RO M04-4 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 26 RO M07-1 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ala A.P.S.F.R.-urilor 37 RO M07-2 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 2 RO M07-3 Alte măsuri de reducere a nivelului apei Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj 5 RO M08-2 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei 46 RO M08-3 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanenete / nepermanente) 1 RO M08-6 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni 15 RO M09-2 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin marirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) 20 RO M10-1 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) 69 RO M10-2 Măsuri structurale de protec ţ ie Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură 7 RO M11-1 Tip masură Măsuri Nr. de Măsuri Cod Măsură (planificare ş i realizare) Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 44 RO M11-3 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 18 RO M11-4 Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă 3 RO M13-2 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 24 RO M13-3 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă 19 RO M13-4 Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 37 RO M14-2 Asigurarea resurselor umane, financiare şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. 2 RO M20 Total Măsuri 402 Din cele 332 de măsuri identificate de către Administraţia Bazinală de Apă Crişuri pentru reducerea riscului la inundaţii, un număr de 187 măsuri sunt propuse în vederea realizării acestora cu fonduri proprii ale Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri (prin Programul de Gospodărire al Apelor sau Programul de Investiţii Surse Proprii), restul de 145 de măsuri urmând a fi propuse spre finanţare cu Fonduri de la Bugetul de Stat sau Fonduri Europene nerambursabile / Credite Externe. Menţionăm faptul că în cadrul măsurilor propuse pentru reducera riscului la inundaţii, majoritatea Studiilor de Fezabilitate au fost realizate în perioada 2003 - 2008, fiind necesară reactualizarea lor în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung aprobată prin HG 846 / 11 august 2010 - obiectivul pe termen lung este asigurarea protecţiei localităţilor pentru viituri cu probabilităţi de depăşire cuprinse între 1% şi 0,01% diferenţiat în funcţie de rangul localităţilor . După cum se poate observa, cele mai importante / relevante tipuri de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R. , pe teritoriul gestionat de A.B.A. Crişuri, se prezintă sintetic astfel: • RO_M10-2 (Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) – 69 măsuri şi RO_M13-3 ( Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor) – 26 măsuri. o Justificare : Aceste măsuri se referă la aplicabilitatea prevederilor Ordinului 819 / 2007 al Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile privind aprobarea Normativului pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” . Lucrările de întreţinere şi reparaţii au ca scop menţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente la nivelul necesar cerinţelor şi asigurarea functionalităţii amenajărilor hidrotehnice - lacuri de acumulare şi alte lucrări cu rol de apărare (îndiguiri, regularizări etc.). o decolmatări hidraulice în aceste perioade. • RO_M08-3 - Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei (46 măsuri) o Justificare : Măsura este necesară în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor în perioadele de ape mari prin albiile cursurilor de apă. Implementarea măsurii apare ca necesară din cauza colmatării rapide a acestora ca urmare a creşterii transportului aluvionar de debit solid în perioadele de viitură, provenit în principal din scurgerile de pe versanţi, ca urmare a defrişărilor necontrolate. • RO_M11-3 - Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie (44 măsuri) o Justificare : Măsura este necesară pentru stoparea coborârii talvegului albiilor cursurilor de apă în vederea punerii în siguranţă a construcţiilor care realizează retenţii cu rol de aparare, precum şi stabilizarea malurilor şi asigurarea secţiunilor de scurgere în vederea tranzitării unor debite de viitură cu probabilitatea de depaşire de 1%, fără inundarea localităţilor riverane. • RO_M14-2 - Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente (37 măsuri) o Justificare : conform Strategiei na ţ ionale de management al riscului la inunda ţ ii pe termen mediu ş i lung aprobată prin HG 846 / 11 august 2010 - obiectivul pe termen lung este asigurarea protec ţ iei localită ţ ilor pentru viituri cu probabilită ţ i de depă ş ire cuprinse între 1% ş i 0,01% diferen ţ iat în func ţ ie de rangul localită ţ ilor, cee ce duce la necesitatea lucrărilor de supraînălţare a digurilor existente. • RO_M04-4 (Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative)) ( 26 măsuri ) o Justificare : Măsura este necesară pentru combaterea eroziunilor de mal şi protejarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi a obiectivelor socio - economice. • RO_M10-1 (Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.)) – 20 măsuri o Justificare : Amenajările hidrotehnice din spaţiul hidrografic Crişuri, cu folosinţă complexă, au rol preponderent de apărare împotriva inundaţiilor şi alimentare cu apă a localităţilor din aval. Acestea au fost construite între anii 1970 - 1990, la data actuală construcţiile aferente amenajărilor hidrotehnice ajungând la limita inferioară a perioadei normale de funcţionare (40 - 60 ani). De asemenea, echipamentele hidromecanice, instalaţiile electrice de forţa, comandă şi semnalizare a acestora, precum şi cele de iluminat au perioada normală de funcţionare depăşită, iar costurile legate de întreţinerea şi repararea lor au devenit substanţiale, din cauza faptului că piesele de schimb, nu se mai fabrică. Întrucât există riscul ca acestea să fie scoase din fucnţiune, se impune reproiectarea instalaţiilor electrice de forţă şi comandă, a mecanismelor şi instalaţiilor de acţionare a echipamentelor hidromecanice aferente barajelor, pentru creşterea siguranţei în exploatare a obiectivelor hidrotehnice şi asigurarea exploatării lor la parametrii proiectaţi. La cele descrise mai sus se adaugă necesitatea refacerii infrastructurii podurilor, aceasta fiind comună cu cea a barajului, a cărei degradare are efecte negative asupra părţilor de construcţie (fisuri, crăpături ale pilele / culeelor barajului, etc). Măsura RO_M10-1 este esenţială pentru siguranţa în exploatare şi la parametrii proiectaţi a amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (baraje + lacuri de acumulare). Lucrările necesare vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei din zonă, deoarece scopul lacurilor de acumulare este prioritar social apărând populaţia împotriva inundaţiilor şi stopând eroziunile active din zonele intravilane limitrofe albiei râurilor, dar are şi implicaţii economice prin evitarea pagubelor potenţiale ce se pot produce prin afectarea infrastructurii şi a lucrărilor de artă existente în zonă. • RO_M11-4 - Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale (18 măsuri) o Justificare: îndiguirile locale sunt construite pentru apărarea centrelor populate, obiectivelor şi terenurilor din incinta protejată şi pentru întregirea liniei de apărare existentă. • RO_M13-4 - Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă (17 măsuri) o Justificare : Prin efectuarea lucrărilor de defrişare punctuale a vegetaţiei din imediata vecinătate a albiilor minore ale cursurilor de apă se asigură capacitatea de tranzitare a debitelor de viitură, prin eliminarea îngustărilor de secţiunii de scurgere şi realizarea unor decolmatări hidraulice în aceste perioade. • RO_M09-2 - Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni (15 măsuri) o Justificare : Prin realizarea acestor acumulări nepermanente se reduce riscul de inundaţii a localităţilor din aval prin reţinerea pentru o perioadă de timp a volumelor de viitură şi reducerea debitului maxim tranzitat în aval prin albie, fără a mai fi necesare alte măsuri structurale punctuale de tipul diguri, regularizări, apărări de mal, etc. În figura 4 - 1 sunt prezentate pentru fiecare A.P.S.F.R. măsurile estimate a se realiza pentru reducerea riscului la inundaţii Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 395 Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Crişuri 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. În scopul identificării la nivel de A.B.A. a proiectelor integrate majore 7 , consultantul JASPERS a solicitat o analiză matriceală, la nivelul fiecărui A.P.S.F.R., analiză care indică pe de o parte, principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% (desemnate pe baza unui criteriu unitar la nivel naţional, care ţine seama de populaţia potenţial afectată - prag peste 150 locuitori potenţial afectaţi pe localitate), precum şi principalele măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundaţii (măsurile cele mai relevante din punct de vedere al reducerii riscului la inundaţii) în localităţile respective . Matricea oferă o imagine calitativă a principalelor localităţi / grupuri de localităţi apărate (importante sub aspectul numărului de locuitori potenţial afectaţi), precum şi a celor mai semnificative / eficiente măsuri ( măsuri structurale - hard şi soft, semnificative din punct de vedere al efectului produs) şi, prin urmare, ajută la gruparea măsurilor individuale în proiecte integrate (matricile pentru fiecare A.P.S.F.R. pot fi consultate pe site-ul www.rowater.ro ) Exemplu de matrice : Cod măsură Tip măsură Măsură propusă A.P.S.F.R. Localitatea 1 Localitatea 2 Localitatea 3 Localitatea n Măsura 1 x xx FE x Măsura 2 x xx - x Măsura 3 FE x n 7 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) acordă finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică de pregătire proiecte în sectorul de apă şi apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 5. Acest Program Operaţional reprezintă unul dintre programele operaţionale prin care pot fi accesate fondurile europene structurale şi de investiţii alocate României în perioada 2014-2020. Se reaminteşte că Obiectivul Specific 5.1 &quot;Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră&quot; promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse şi în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020. A.N.A.R. va transmite spre finanţare un număr de propuneri de proiecte integrate majore. Mai departe, aceste propuneri de proiecte integrate, vor face obiectul unui checking-list, prin care Autoritatea de Management pentru POIM urmează să verifice încadrarea proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare, în conformitate cu o serie de elemente , evidenţiate în Ghidul POIM ( Criterii pentru justificarea şi pregătirea proiectelor, recomandate de JASPERS). Simbol Efectul (eficacitatea măsurii) FE Fără efect x Efect parţial (eficacitate parţială / apără parţial localitatea) xx Eficacitate foarte bună n Efect necunoscut - Măsura nu este aplicabilă pentru localitatea respectivă Informaţii detaliate cu privire la analiza matriceală realizata (sheet-uri excel) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundatii.aspx În tabel 4 - 7 sunt descrise numărul localităţilor / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Crişuri. Tabel 4 - 6 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Crişuri Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată &gt; 500 Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată &gt; 250 Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată &gt; 150 Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată &gt; 80 26 62 92 134 În sprijinul abordării mai sus-menţionate, în vederea definirii proiectelor integrate , se precizează: &quot; având în vedere necesarul masiv de investiţii comparativ cu fondurile nerambursabile disponibile, printre criteriile de prioritizare se vor număra: populaţia aflată sub incidenţa riscului, locaţia proiectului în zone cu incidenţă masivă a riscurilor,&#160; nivelul&#160; daunelor&#160; economice&#160; posibile,&#160; efectul&#160; pozitiv&#160; integrat&#160; al&#160; proiectului &quot; (extras Ghid POIM). Pe baza analizei matriceale (localităţi / grupuri de localităţi supuse riscului la inundaţii în cazul scenariului de inundabilitate 1%, a măsurilor asociate propuse), la nivelul A.B.A. Crişuri au fost identificate următoarele proiecte integrate majore: 1. Amenajarea complexă a Râului Crişul Alb în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 1.1. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Amenajare Valea Băneşti, jude/ul Arad Volum - 990.000 mc. acumulare nepermanentă – APSFR 4 - RO_M09-2 1.2. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie - Amenajare Valea Băneşti, judeţul Arad Regularizare albie - 14,00 km; Consolidări de mal - 4,5 km - APSFR 4 - RO_M11-3 1.3. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Amenajare Valea Tăcăşele, jude/ul Arad (volum atenuare: 600.000 mc.) – APSFR 1 – RO_M09-2 1.4. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Acumulare nepermanentă Zimbru, jude/ul Arad (Volum acumulat - 1.300.000 mc.) – APSFR 1 – RO_M09-2 1.5. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Acumulare nepermanentă Zeldiş, jude/ul Arad (Volum - 2.500.000 mc.) – APSFR 1 – RO_M09-2 1.6. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Acumulare nepermanentă Zeldiş, judeţul Arad, albie reprofilată - 1,8 km; protecţii de mal 0,51 km - APSFR 1 - RO_M11-3 1.7. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie - Amenajare Valea Bradului, municipiul Brad, judeţul Hunedoara Recalibrare albie - 7438 ml; Apărare de mal cu gabioane - 1000 ml - APSFR - RO_M11-3 1.8. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) - Amenajare coronament pe râul Crişul Alb, Chişineu Criş - Frontieră km 214 - 237+400, mal stg. zonare Chişineu Criş - Frontieră Lungime - 22540 m. - APSFR 1 - RO_M10-1 1.9. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) - Inlăturarea infiltraţiilor prin diguri pe Crişul Alb km 237+400 - 235, mal stg, zonare Vărşand Lungime - 2400 m - APSFR 1 - RO_M10-1 1.10. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente - Punere în siguranţă lucrări pe Crişul Alb la Ineu, judeţul Arad Capacităţi: apărari de mal - 0,55 km; parapet beton - 0,50 km; supraînalţare de diguri - 14 km - APSFR 1 - RO_M14-2 1.11. Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă - Amenajare coronament în vederea asigurării accesului în perioade de ape mari pe râul Crişul Alb pe sectorul Chişineu Criş - Frontieră, judeţul Arad Capacităţi: amenajare coronament dig - 45 km - APSFR 1 - RO_13-2 1.12. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare/drenaj - Dezvoltarea sistemului de ape interne de interes comun pe malul Crişul Alb şi Crişul Negru, judeţul Arad (reabilitare SP Vărşand, SP Becheni, SP Poganier, 3 buc. canton, 6 buc. CH, 3 buc. devresor, decolmatare Canalul Morilor 77 km) - APSFR 1 - RO_M08-2 1.13 Finalizarea lucrării ,,Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb , judeţul Hunedoara&quot; Rest de executat: a. Drum exploatare mal stâng • Terasamente executate 98%; • Consolidări executate 70%; • Pod tronson1 L=16m. b. Deviere DN 74 BRAD - ABRUD executat până în 1990 Devierea drumului a fost prevazută pe 4,5 km, s-au realizat 3,8 km, rest de realizat de 0,7 km. • Viaductul km. 13+350 s-au realizat următoarele lucrări : o Culee amonte; o Pile pod integral; o Structură montată 1 deschidere; o Grinzile precomprimate şi procurate la faţa locului. • Viaductul km. 14+74 o Structura terminată fără rampe de acces. c. Deviere LEA • Reţelele necesită proiectare şi execuţie: o 110 KW neatacat o 20 KW neatacat d. rest de strămutat - 25 gospodării; e. rest de expropriat terenuri - 23,15 ha teren. 1.14 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile (S=76,93 ha) - APSFR 1 - RO_M07-1 . Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR-urilor - Menţinerea stării pădurilor pentru suprafaţa bazinului hidrografic Crişul Alb (S=88562,9 ha) - APSFR 1 - RO_M07-2 1.15. Elaborarea de Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe afluenţii de ordinul 2,3,4 ai Crişului Alb - RO_M01_2 1.16. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 1.17. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 Concluzii: Finalizarea Acumulării Mihăileni şi realizarea acumulărilor Băneşti, Tăcăşele, Zimbru, Zeldiş, reduce semnificativ riscul la inundaţii pe sectoarele superior şi mijlociu al râului Crişul Alb. Pentru reducerea riscului la inundaţii pe sectorul inferior este necesară supraînălţarea digurilor existente şi realizarea măsurilor de asigurare a capacităţilor de desecare/drenaj, precum şi finalizarea lucrărilor şi exproprierile pentru Acumularea Mihăileni. 2. Amenajarea complexă a Râului Crişul Negru în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane pe cursul superior şi mijlociu 2.1. Crearea de noi zone umede - Crearea unor zone umede pe Crisul Negru pentru îmbunătă/irea scurgerii în condi/ii de ape mari, jude/ul Bihor; Capacită/i: crearea unor zone umede: 10 kmp – APSFR 10 - RO_M04-1 2.2. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Acumulare Poiana, jud. Bihor; Capacită/i: acumulare - 650.000 mc.; deviere drum - 1,2 km APSFR 10 – RO_M09-2 2.3. Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură - Amenajare Valea Briheni, jude/ul Bihor; Capacită/i: acumulare - volum total 5,5 mil. mc. – APSFR 10 – RO_M11-1 2.4. Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură- Amenajare Crişul Nou la Lunca, jude/ul Bihor; Capacită/i: acumulare - 1,100 mil. mc. – APSFR 10 – RO_M11-1 2.5. Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură - Amenajare Valea Tărcăi/a, jude/ul Bihor; Capacită/i: Acumulare Tărcăi/a: 2,5 mil. mc.– APSFR 10 – RO_M11-1 2.6. Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură - Acumulare Pietroasa, jude/ul Bihor – APSFR 12 – RO_M11-1 2.7. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Amenajare Valea Şoimuş, jude/ul Bihor; Capacită/i: acumulare nepermanentă - 0,54 mil. mc.– APSFR 14 - RO_M09-2 2.8. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Acumulare nepermanentă Sohodol, jude/ul Bihor; Capacită/i: acumulare nepermanentă – 1 buc. - 0,54 mil. mc.– APSFR 14 - RO_M09-2 2.9. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Acumulare nepermanentă Meziad, jude/ul Bihor; Capacită/i: acumulare nepermanentă – Vtot. = 1,10 mil. mc.– APSFR 14 - RO_M09-2 2.10. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente- Dig Crişul Negru, km 44 -46+200, Zonare Grădinari mal dr. 2800 m – APSFR 10 - RO_M14-2 2.11. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente - Dig Crişul Negru, km 49 - 52, Zonare Beiuş mal dr. 1100 .– APSFR 10 - RO_M14-2 2.12. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente- Dig Crişul Negru, km 61+700 - 65, Zonare Uileacu de Beiuş mal dr. 3200 m – APSFR 10 - RO_M14-2 2.13 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie- Protecţii de mal punctuale în bazinul hidrografic Crişul Negru apărute în urma viiturilor din anul 2004 Capacităţi: amenajare albie - 5,5 km; consolidări de mal - 4,14 km; stabilizare pat albie - 3,450 km - APSFR 10 - RO M011-3 2.14 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale - Dig pe Crişul Negru km 49+100 - 50+100 Zonare Beiuş mal dr. 1000 m.– APSFR 10 - RO_M11-4 2.15. Îmbunătă/irea managementului pădurilor în zonele inundabile - Îmbunătă/irea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Crişul Negru aferente APSFR-ului – APSFR 10 – RO_M07-1 2.16. Menţinerea suprafeţei pădurilor pentru suprafa/a bazinul hidrografic Crişul Negru aferenta APSFR-ului – APSFR 10 – RO_M07-2 2.17. Elaborarea de Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe afluenţii de ordinul 2, 3, 4 ai Crişului Negru - RO_M01_2 2.18. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. - RO_M15-1 2.19. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 2.20. Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.)- Consolidare vegetativă râul Crişul Negru, localitatea Uileacu de Beiuş (Lungime = 150 ml) - APSFR 10 - RO_M04-4 Concluzii: Ţinând cont de specificul bazinului hidrografic superior şi mijlociu al râului Crişul Negru reducerea semnificativă a riscului la inundaţii se poate realiza prin acumulări permannete şi nepermanente atât pe cursul principal, cât şi pe afluenţi. 3. Amenajarea complexă a Râului Crişul Negru în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane pe cursul inferior 3.1. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - Acumulare nepermanentă Tăgădău, judeţul Arad Capacităţi: volum acumulat - 2,5 mil. mc. - APSFR 19 - RO_M09-2 3.2. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) - Punere în siguranţa acumulare nepermanentă Beliu, Sartiş, Frunziş pe Canalul Cermei - Tăut, judeţul Arad Capacităţi: punerea în siguranţă a barajelor- APSFR 10 - RO_M10-1 3.3. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) - Reabilitare lucrări de artă nod hidrotehnic Tulca - dotare cu curăţător de plutitori (Proiect ro-hu: ,,Reabilitarea staţiilor de pompare Sarkad-Sitka, a stăvilarului şi echipamentelor hidromecanice de la Tulca&quot;) - APSFR 10 - RO_M10-1 3.4. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) - Reabilitare Priză Tăut - Canalul Culişer - APSFR 10 - RO_M10-1 3.5. Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă - Reabilitare coronament şi creere sistem rutier în vederea asigurării accesului în perioade de ape mari pe râul Crişul Negru, judeţul Bihor Capacităţi: reabilitare coronament - APSFR 10 - RO_M13-2 3.6 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente- Punere în siguranţă acumulari nepermanente Beliu, Sartiş, Frunziş pe Canalul Cermei - Tăut, judeţul Arad Capacităţi: supraînălţare dig mal stg al Canalulul Cermei - Tăut - 7 km - APSFR 10 - RO_M14-2 3.7. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente - Dig Crişul Negru, km 77+300 - 79+200, Zonare Suplacu de Tinca mal dr. 2300 m - APSFR 10 - RO_M14-2 3.8. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente - Dig Crişul Negru, km 100+600 - 101+950, Zonare Tinca mal dr. 2600 m - APSFR 10 - RO_M14-2 3.9. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente - Dig Crişul Negru, km 114 - 115, Zonare Tăut - Batăr mal stg.1100 m - APSFR 10 - RO_M14-2 3.10. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente- Dig Crişul Negru, km 115 - 117, Zonare Tăut - Batăr mal stg. 2120 m - APSFR 10 - RO_M14-2 3.11. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente- Dig Crişul Negru, km 115 - 160+500, Zonare Tăut - Ant mal dr. 35000 m - APSFR 10 - RO_M14-2 3.12 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente- Dig Crişul Negru, km 117+500 - 161+500, Zonare Tăut - Ant mal stg. 25000 m - APSFR 10 - RO_M14-2 3.13 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile - Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Crişul Negru aferente APSFR-ului (S = 743,67 ha) - APSFR 10 - RO_M07-1 3.14. - Menţinerea suprafeţei pădurilor pentru suprafaţa bazinul hidrografic Crişul Negru aferentă APSFR-ului (S = 47135,84 ha ) - APSFR 10 - RO_M07-2 3.15. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare/drenaj - Modernizare SPD Corhana, BH Canal colector mal drept, judeţul Bihor: 1 buc. Reabilitare/modernizare SP Corhana - APSFR 10 - RO_M08-2 3.16. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare/drenaj - Modernizare SPD Corhana, BH Canal colector mal drept, judeţul Bihor: Reabilitare lucrări de desecare afectate în urma inundaţiilor din martie - aprilie 2013, produse de apele interne pe cursurile de apă transfrontaliere româno-maghiare, Bihor - Bekes, &quot;Canal colector mal stâng Inand&quot;, judeţul Bihor, Reabilitare/modernizare 4 buc SP (SP Boiu, SP Arpăşel, SP Homorog, SP Culişer)&quot;- APSFR 10 - RO_M08-2 3.17. Elaborarea de Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe afluenţii de ordinul 2, 3, 4 ai râului Crişului Negru - RO_M01_2 3.18. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 3.19. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 Concluzii: Riscul semnificativ la inundaţii pe partea inferioară a bazinului hidrografic Crişul Negru se poate reduce prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente, prin asigurarea capacităţilor de desecare şi drenaj a staţiilor de pompare şi prin supraînălţarea lucrărilor de îndiguire existente. 4. Amenajarea Crişului Repede în vederea apărării împotriva inundaţiilor a Municipiului Oradea şi a localităţilor din aval 4.1. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare, modernizări, retehnologizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor, etc - Punerea în siguranţă a barajului Leşu, judeţul Bihor; Capacităţi: reabilitare baraj - APSFR 23 - RO_M10-1 4.2. Refacerea/Creşterea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanenete/nepermanente) - Lucrări de decolmatare prin dragare râul Crişul Repede între Pod Decebal şi Pod CFR (Acumulare CET I) - 20000 mc. - APSFR 22 - RO_M08_6 4.3. Menţinerea şi extinderea pădurilor în zonele perimetrale a lacurilor de acumulare - Menţinerea şi extinderea pădurilor în zonele perimetrale a lacurilor de acumulare Lugaşu şi Ţileagd (S = 349,96 ha) - APSFR 22 - RO_M07-3 4.4. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare/drenaj - Dezvoltarea colaborării româno - maghiare privind apărarea împotriva inundaţiilor în zona de frontieră româno - maghiare - reabilitarea ,,Crişul Repede mal drept aval Oradea&quot;, judeţul Bihor, Reabilitare/modernizare 2 buc. SP (SP Santău, SP Cheresig) - APSFR 22 - RO_M08-2 4.5. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Dig Crişul Repede, km 133 - 157, Zonare Frontieră mal dr. 23500 m - APSFR 22 - RO_M14-2 4.6. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente - Dig Crişul Repede, km 145 - 157, Zonare Frontieră mal stg. 11600 m - APSFR 22 - RO_M14-2 4.7. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente - Dig Crişul Repede, km 142, Zona localităţii Tărian mal stg. 500 m - APSFR 22 - RO_M14-2 4.8. Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare - RO_M14_3 4.9. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. - M15-1 Concluzii: 1. Punerea în siguranţă a acumulării permanente Leşu coroborat cu refacerea/creşterea volumelor de atenuare a acumulării Priza CET I, precum şi asigurarea tranzitării debitelor prin salba de lacuri Drăgan, Lugaşu şi Tileagd, reprezintă combinaţia de măsuri cu importanţă maximă pentru reducerea riscului în Municipiul Oradea; 2. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire pe sectorul Oradea – Frontieră protejează atât municipiul Oradea, cât şi localăţile din aval de aceasta. 5. Amenajarea complexă a Râului Barcău în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 5.1. Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură - Realizarea Acumulării Preoteasa, jud. Sălaj Capacităţi: 5 mil. mc. - acumulare - APSFR 29 - RO_M11-1 5.2. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) - Permanentizarea Acumulării Egher, judeţul Bihor , capacităţi acumulare volum 3,6 mil. mc. - APSFR 29 - RO_M10-1 5.3. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.)- Executare deversor de ape mari în urma expertizei la acumularea Sânicolau, judeţul Bihor - APSFR 29 - RO_M10-1 5.4. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, retehnologizări măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.)- Punerea în siguranţă a barajelor Viţeilor, Popii şi Steluţei în B.H. Barcău, judeţul Bihor Localizare: Barajul Viteilor este amplasat pe Valea Viteilor, afluent al văii Csillagos (Steluţei), afluent al râului Barcău, comuna Sălard, jud Bihor; Barajul Popii este amplasat pe Valea Popii afluent al văii Csillagos (Steluţei), afluent al râului Barcău, comuna Sălard, jud Bihor; Barajul Steluţa este amplasat pe Valea Csillagos (Steluţei), afluent al râului Barcău, comuna Sălard, jud Bihor; Capacităţi: Punerea în siguranţă a barajelor Viţeilor, Popii şi Steluţei - APSFR 29 - RO_M10-1 5.5. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale- Dig pe Barcău, km 67 - 60, Zonare Leşmir-Şumal mal dr. 7700 m - APSFR 29 - RO_M11-4 5.6. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale- Dig pe Barcău km 65+800-74+200, Zonare Balc - Abram mal stg. 7700 m - APSFR 29 - RO_M11-4 5.7. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie- Amenajare Valea Tria, judeţul Bihor Capacităţi: reprofilare albie - 9,875 km; consolidări de mal - 3,36 km- APSFR 29 - RO_M11-3 5.8. Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) - Consolidare vegetativă râului Barcău, localitatea Ip (lungime = 310 ml) - APSFR 29 - RO_M04-4 5.9. Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) - Consolidare vegetativă râul Barcău, localitatea Zăuan (lungime = 290 ml) - APSFR 29 - RO_M04-4 5.10. Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) - Consolidare vegetativă râul Barcău, localitatea Marghita (lungime = 200 ml) - APSFR 29 - RO_M04-4 5.11. Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) - Consolidare vegetativă râul Barcău, localitatea Parhida lungime = 110 ml - APSFR 29 - RO_M04-4 5.12. Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile - Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Barcău aferente APSFR-ului (S = 179,49 ha) - APSFR 29 -RO_M07-1 5.13. Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR - urilor - Menţinerea suprafeţei pădurilor pentru suprafaţa bazinul hidrografic Barcău aferentă APSFR-ului (S = 22770,41 ha ) - APSFR 29 - RO_M07-2 5.14. Elaborarea de Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe afluenţii de ordinul 2,3,4 ai râului Barcău - RO_M01_2 5.15. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 5.16. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 Concluzii: realizarea acumulării Preoteasa, mărirea gradului de siguranţă a acumulărilor existente coroborate cu supraînălţarea şi amenajarea coronamentului digurilor existente va reduce semnificativ riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Barcău. Notă: Obiectele marcate cu bold reprezintă opţiunile principale care trebuie analizate în cadrul aplicaţiilor de proiect. Proiectele integrate propuse urmează a se realiza etapizat, în funcţie de disponibilităţile de resurse financiare. În Planşa nr. 8 sunt evidenţiate proiectele integrate majore propuse la nivel de A.B.A. Crişuri. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

1. Aspecte institu/ionale A.N. &quot;Apele Române&quot; este autoritatea statului care are ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE şi Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuţiile principale ale A.N.A.R., se numără atât elaborarea Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice, precum şi elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii realizate pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii. 2. Aspecte de planificare / raportare Planificare / Raportare P.M.B.H. / P.M.R.I. Ciclul 2 - WFD RBMPs (D.C.A. - P.M.B.H.) Ciclul 1 - FRMPs (Directiva Inundaţii - P.M.R.I.) Data finalizării consultării publice (draft P.M.B.H. / P.M.R.I.) Etapa I: 22/12/2014-22/06/2015; Etapa a II-a: 08/2015-11/2015 06.2015 - 12.2015 Data de adoptare a P.M.B.H. / P.M.R.I. (aşteptată / previzionată) După 22/12/2015, în funcţie de procedura S.E.A. şi procedura de adoptare prin H.G. (Oct. 2016) Idem P.M.B.H. Date de raportare în WISE Între 22/03/2016 şi data adoptării prin H.G. Idem P.M.B.H. 3. Aspecte metodologice În vederea realizării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice din România, au fost elaborate o serie de metodologii. Modul cum au fost luate în considerare obiectivele de mediu ale Directivei 2000/60/CE, în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (art. 7.3 şi 9) se regăseşte, concret, în: a) Alegerea obiectivelor de management al riscului la inundaţii (v. Cap. 3, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă); b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. ( v. Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu); c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. Cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă . * * * a) Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază : social, economic, , mediu şi patrimoniu cultural . În ceea ce priveşte criteriul Mediu , s-au stabilit 3 obiective de management al riscului la inundaţii, în strânsă legătură cu Directiva Cadru Apă : i. Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); ii. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; iii. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; Toate acestea vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , între care se menţionează: conservarea &quot;stării bune&quot; şi a &quot;stării foarte bune&quot; a apelor, atingerea unei &quot;stări bune&quot; a apelor de suprafaţă, atingerea unui &quot;potenţial ecologic bun&quot; pentru apele artificiale sau cu regimul foarte mult modificat antropic. b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. În procesul de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii, în vederea considerării beneficiului fiecărei măsuri, se evaluează performanţa acesteia, pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii - sub forma unui scor. Scorul acordat fiecărei măsuri variază între 0 (scor nul) şi 5 (scor maxim). În ceea ce priveşte obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. , se acordă scor maxim (5) în cazul în care măsura nu aduce atingere S.E.B. sau P.E.B. pentru corpul de apă şi scor minim (0) în cazul în care măsura deteriorează S.E.B. sau P.E.B. a corpului de apă . c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă) i. Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional - În vederea stabilirii / definirii măsurilor de management al riscului la inundaţii la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, s-a elaborat Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional . Acest catalog este foarte util în definirea, la nivelul A.B.A., a măsurilor celor mai relevante într-un mod unitar. În ceea ce priveşte tipurile de măsuri propuse, s-a realizat o amplă documentare bibliografică cu referire la măsurile structurale, dar mai ales a celor nestructurale (cu accent pe promovarea lucrărilor referitoare la infrastructura verde). Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune, în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire; Protecţie; Conştientizarea publicului; Pregătire; Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie. Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri ; pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă). ii. Se evidenţiază atenţia specială acordată tipurilor de măsuri nestructurale , în acord cu ghidurile EU / recomandările DG Environement şi DG Regio . Astfel, din cele 23 de tipuri de măsuri, 22 sunt nestructurale sau structurale uşoare (M11 fiind singura structurală - hard engeenering works ). iii. În ceea ce priveşte măsurile nestructurale , s-a recomandat ca acestea să fie aplicate la nivelul A.P.S.F.R.-urilor , dar pentru îmbunătăţirea semnificativă a managementului riscului la inundaţii, s-a recomandat aplicarea acestora pe scară largă la nivel de sub- bazin / bazin hidrografic (A.B.A.). iv. Tipurile de măsuri propuse în Catalogul de măsuri potenţiale, avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. sunt clasificate în domeniul de acţiune PROTECŢIE , având codificarea RO_M04, RO_M05, RO_M06, RO_M07, RO_M08 . Aplicarea acestui tip de măsuri se face la nivel de A.P.S.F.R. şi/sau A.B.A. 4. Măsurile concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Crişuri
În cadrul A.B.A. Crişuri situaţia măsurilor care vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , se prezintă după cum urmează:

Categoria de măsură conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional Cod Măsură Măsură propusă în P.M.R.I. (în coordonare cu D.C.A. - P.M.B.H.) Nr măsuri Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO M04-1 Crearea de noi zone umede 1 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 26 TOTAL RO_M04 27 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 26 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 37 RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 2 RO M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) 1 TOTAL RO_M07 66 TOTAL măsuri concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Crişuri 93
În acelaşi timp, măsurile cu o localizare precisă (georeferenţiată), încadrate în tipul de măsură RO M09-1, RO M09-2, RO M11-1, RO M11-2, RO M11-3, RO M11-4 au fost
analizate în corelaţie cu corpurile de apă. Astfel, s-a verificat dacă măsura respectiva ar putea să conducă la deteriorarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a noilor modificări ale caracteristicilor fizice ale acestora sau să împiedice ne-atingerea stării ecologice bune / potenţialului ecologic bun. Verificarea s-a realizat pe baza criteriilor abiotice privind presiunile hidromorfologice semnificative şi a aspectelor metodologice stabilite în cadrul Elementelor metodologice privind aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu în cadrul articolului 4.7. al Directivei Cadru în domeniul Apei .

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat (v. Anexă - partea A.II.1 din Directiva Inundaţii).
Pentru toate măsurile de management al riscului la inundaţii propuse, codificate (M01
- M23), conform Catalogului de măsuri potenţiale, indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (naţional / A.B.A. / A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului de implementare a măsurilor şi s-a propus periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare (verificare / control a progresului de implementare a măsurii) pentru fiecare măsură (v. tabelul 5 - 1). În ultima coloană a tabelului se furnizează informaţia cu privire la autoritatea / autorităţile responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor propuse .
Monitorizarea măsurilor naţionale şi coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competenţe specifice în managementul riscurilor la inundaţii, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor.
Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A. / A.P.S.F.R. vor fi monitorizate în cadrul
A.N.A.R. / A.B.A., cu raportare anuală către M.M.A.P. şi în cadrul Comitetelor de Bazin.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

414

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / administratori Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele Număr reglementări legale şi tehnice Anuală 1 M.T iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio-economice Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.D.R.A.P., I.S.C. iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 Comisia de supraveghere a asigurarilor, M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.T vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Număr revizuiri privind normele de proiectare Anuală 1 M.M.A.P. RO M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de G.A. şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii Număr studii, proiecte Anuală 1 M.M.A.P. ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood Număr studii Anuală 1 M.T iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic; Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub- bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Număr studii Anuală 1 M.M.A.P.

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) Raportare la CE 22 martie 2018 Anuală 12 M.M.A.P. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Raportare la CE 22 martie 2020 Anuală 12 M.M.A.P. M.M.A.P. RO M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) Raportare la CE 22 martie 2022 Anuală 12 M.M.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare Suprafaţa intabulată (ha) Lungime totală a cursuri de apă amenajate cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor intabulate (km) Anuală 70% din lungimea de cca. 12000 km de diguri şi 50% din cca. 200 baraje cu volum mare de atenuare M.M.A.P. RO M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate Anuală Toate U.A.T.-urile aflate în zonele cu hazard la inundaţii 1% identificat (cca. 600 din cca. 2700 U.A.T.) C.J. RO M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare Număr controale Număr studii fundamentare care să stea la baza elaborării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism Anuală 5 - 10 controale 42 de studii de fundamentare I.S.C. C.J. RO M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V , actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate / actualizate Anuală Actualizarea PATN secţiunea V Zone de risc natural ; 42 PATJ reactualizate; PATZ elaborate pentru zonele cu risc la inundaţii M.D.R.A.P. C.J.

415

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO M04-1 Crearea de noi zone umede Număr zone umede nou create Suprafaţa zonelor umede nou create (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile Număr lucrări de reconectare Suprafaţa restaurată a luncii inundabile (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4.-.4 şi 4.- .5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-3 Remeandrarea cursului de apă Lungimea cursului de apă remeandrat (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4.- 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Lungimea cursului de apă cu lucrări de renaturare a malurilor (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-5 Restaurarea lacurilor naturale Număr lacuri naturale restaurate Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri naturale de retenţie a apei în zone urbane / populate RO M05-1 Rigole &quot;verzi&quot;, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. RO M05-2 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane Număr localităţi cu măsura aplicată Capacitate de stocare (m 3 ) Anuală C.J. RO M05-3 Pavaje permeabile, acoperişuri verzi, zone de bioretenţie, canale de infiltraţie, spaţii verzi amenajate (inclusiv plantarea de arbori şi arbuşti pentru drenarea biologică a excesului de umiditate) etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în agricultura RO M06-1 Menţinerea arealelor ocupate de fâneţe şi păşuni în zonele inundabile Suprafaţa zonelor menţinute cu fâneţe şi păşuni - an de referinţă 2015 (ha) Anuală 100% M.A.D.R. RO M06-2 Practici de cultivare pentru conservarea solului Număr zone supuse practicilor de cultivare pentru conservarea solului Suprafaţa aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha) Anuală 148 125252 ha M.A.D.R. RO M06-3 Terasarea versanţilor Număr zone amenajate Suprafaţa acoperită cu lucrări de terasare a versanţilor (ha) Anuală 67 193468 ha M.A.D.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

416

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Suprafaţa pădurilor din zonele inundabile (ha) Proporţia suprafeţelor cu pădure în zona inundabilă (%) 6 ani În funcţie de necesităţi M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor Suprafaţa pădurilor în bazine de recepţie (ha) Proporţia pădurilor în suprafaţa de recepţie (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Suprafaţa de pădure în zonele perimetrale (ha) Proporţia pădurilor pe terenurile care reprezintă versanţii direcţi ai acumulărilor (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Suprafaţa terenurilor împădurite cu altă destinaţie decât cea forestieră (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (ha) 6 ani cca. 5000 ha M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale Lungimea de albie torenţială corectată (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (km) 6 ani 138 km M.M.A.P., Gărzile forestiere, M.A.D.R., A.N.I.F. Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Număr poduri redimensionate Anuală cca. 60 la nivel naţional M.T. RO M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Suprafeţe de teren desecate / drenate cu efect în intravilan (ha) Anuală 0,2 mil. ha M.A.D.R. RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Lungimea cursurilor de apă decolmatate / reprofilate (km) Volum de terasamente rezultat din decolmatarea / reprofilarea cursului de apă Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-4 Relocare diguri Lungime diguri relocate (km) Suprafaţa inundată prin relocare (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-5 Demolare, sau după caz relocare lucrări / construcţii diverse amplasate în albie care obturează secţiunea de scurgere Număr intervenţii Anuală Funcţie de necesităţi M.M.A.P. RO M08-6 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente) Volum de atenuare asigurat (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

417

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) RO M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) RO M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură Număr lucrări Volum total de atenuare (m 3 ) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-2 Realizarea de derivaţii de ape mari Lungime derivaţii pentru ape mari (km) Debit tranzitat de derivaţii pentru ape mari (m 3 /s) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lungime cursuri de apă cu lucrări de stabilizare a albiei (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Lungime diguri noi (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor Suprafaţa amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solurilor (ha) Anuală 2,2 mil. ha M.A.D.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

418

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri pentru creşterea rezilienţei populaţiei (Implementarea si adaptarea de măsuri de protecţie pentru diverse obiective - clădiri, construcţii) RO M12-1 Supraînălţarea construcţiei, inundarea controlată a subsolului (Wet Floodproofing); materialele de construcţii trebuie să fie rezistente la apă şi toate utilităţile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundaţii (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari şi viteze mari ale apei) Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de supraînălţare / inundare controlată a subsolului (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO M12-2 Impermeabilizarea construcţiei (Dry Floodproofing) - etanşeizarea clădirii cu materiale impermeabile (folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuinţă) şi este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică şi viteză redusă a apei, în caz de inundare Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de impermeabilizare (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO M12-3 Praguri / diguri locale / ziduri de protecţie împotriva inundaţiilor (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălţime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcţii sau a unui grup redus de construcţii (trebuie să includă şi sisteme de drenaj şi evacuare a apei din incinta protejată) Număr construcţii / grupuri de construcţii cu protecţie individuală Anuală 4 C.J. Autorităţi locale Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. Număr rapoarte / expertize / documentaţii Anuală Minim 80% dintre lucrări să aibă rapoarte şi expertize în termen de valabilitate şi documentaţii de stabilire a soluţiilor de remediere M.M.A.P. RO M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă Număr lucrări de modernizare şi/sau consolidare Lungime cursuri de apă amenajate cu lucrări de modernizare şi/sau consolidare (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Număr lucrări de mentenanţă realizate Lungime cursuri de apă amenajate pentru care s-au realizat lucrări de mentenanţă (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Lungime cursuri de apă (km) Suprafaţa albiei întreţinute (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

419

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării Număr studii cu analiză bazinală a impactului schimbărilor climatice asupra lucrărilor hidrotehnice Număr studii privind adaptarea lucrărilor hidrotehnice în conformitate cu prevederile S.N.C.S. şi S.M.R.I. Anuală 11 M.M.A.P. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lungime diguri supraînălţate (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate Anuală Principalele lacuri de acumulare (41) M.M.A.P. Conştientizarea publicului Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. Număr acţiuni de informare / an Număr de materiale publicate Anuală 252 (42/an) 10.000 buc. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.S. RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii Număr acţiuni de implicare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii în E.P.R.I., H.H.H.R., P.M.R.I. Anuală 11 rapoarte bazinale anuale, 1 raport naţional M.M.A.P. RO M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei în zonele cu risc la inundaţii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). Număr de exemplare ghid diseminat la nivel de primării şi în mediul şcolar / gimnazial / universitar Număr verificări privind însuşirea cunoştinţelor de comportament la evenimente de inundaţii Anuală 420 exemplare hârtie (cca. 2700 diseminate în format electronic către U.A.T.) M.S.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

420

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. Număr ore alocate / an Număr cercuri Număr participanţi / an Număr participanţi / an Anuală 12 (2/an) 250 60.000 (10.000/an) 15.000 (2.500/an) M.A.I. (I.G.S.U.) M.M.A.P. Pregătirea Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Număr avertizări emise / număr evenimente hidrologice înregistrate Număr unităţi administrativ teritoriale avertizate / alarmate / număr de U.A.T.-uri afectate Anuală 100% 100% M.M.A.P. M.A.I. (I.G.S.U.) Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor Număr Planuri locale / judeţene de apărare împotriva inundaţiilor revizuite Anuală 100% M.M.A.P. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii Număr de exerciţii de simulare Anuală 240 M.A.I Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. Proporţie personal de intervenţie instruit Grad dotare cu mijloace şi echipamente (faţă de anul 2015) Anuală 50% din personal instruit Creşterea cu 10% a capacităţii operative de apărare cu caracter local M.A.I Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde/ versanţi / etc.) Număr intervenţii Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate Număr acţiuni de localizare inundaţii Anuală În funcţie de evenimente M.M.A.P.

421

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitate a (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor RO M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) Număr proceduri intervenţie reactualizate Anuală Toate procedurile situaţiilor de urgenţă reactualizate (100%), funcţie de necesităţi M.A.I. Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Evaluarea pagubelor şi refacere RO M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) Număr rapoarte de sinteză / număr de evenimente Metodologie aprobată Anuală 100% 1 M.M.A.P. RO M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora Număr lucrări reparaţii / intervenţii Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile care au în administrare infrastructuri RO M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) Număr infrastructuri / proprietăţi refăcute / reabilitate Total costuri alocate refacerii infrastructurii şi proprietăţilor afectate (Euro) Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile cu atribuţii în domeniu Documentare şi analiză RO M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii învăţate Număr Rapoarte post- eveniment / eveniment Anuală 100% M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

422

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

Acţiunile desfăşurate la nivelul A.B.A. Crişuri şi a Comitetului de Bazin
• Activităţi premergatoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind P.M.R.I la nivel de A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al PMRI: o A fost prezentat P.M.R.I. membrilor Comitetului de Bazin Crişuri în şedinţa publică din data de 25 iunie 2015; o Transmiterea Newsletterul nr. 1 către stakeholderi; o În data de 25 iunie 2015 a fost transmis către mass-media locală comunicatul de presă în care a fost menţionat Planul de Management al Riscului la Inundaţii prezentat în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin; o A fost realizată o secţiune specială pe site-ul A.B.A. Crişuri în care a fost publicat Newsletterul nr. 1 şi anexele acestuia; o Diseminarea primului chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii al spaţiului hidrografic Crişuri. În perioada septembrie-octombrie 2015, Chestionarul a fost oferit spre completare părţilor implicate fie prin e-mail, poştă sau personal; o În luna septembrie a fost transmis un Comunicat de presă pentru mass- media locală cu referire la stadiul activităţilor din cadrul P.M.R.I.; o A fost organizat Punctul de informare la sediul A.B.A. Crişuri în cadrul Dispeceratului; o Diseminarea celui de-al doilea chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii al spaţiului hidrografic Crişuri. În perioada noiembrie-decembrie 2015, Chestionarul a fost oferit spre completare părţilor implicate fie prin email, poştă sau personal; o În data de 7 decembrie 2015 membrii Comitetului de Bazin Crişuri au fost informaţi şi consultaţi cu privire la măsurile propuse a fi raportate la Comisia Europeană în vederea realizării Planului de Management al Riscului la Inundaţii; o Prezentarea în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin organizat în data de 17 martie 2016 a versiunii finale a Planului de Management al Riscului la Inundaţii şi avizarea acestuia, inclusiv a propunerilor de proiecte integrate; o Postarea pe site-ul A.B.A. Crişuri ( www.rowater.ro/dacrisuri ) a Planului de Management al Riscului la Inundaţii, precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii. Acţiunile desfăşurate la nivel local şi jude/ean (la nivelul jude/elor, a comunelor, localită/ilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inunda/iilor): • A.B.A. Crişuri a organizat un exerciţiu pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare - alarmare a populaţiei, prin simularea unei viituri pe râul Barcău. Exerciţiul a fost organizat în judeţele Sălaj şi Bihor, în perioada 17 - 18 iunie 2015; • În data de 30.10.2015 au fost diseminate un număr de 100 de pliante la Colegiul Agricol nr. 1 Valea lui Mihai; • Verificări prin sondaj, la nivelul Consiliilor judeţene, a prefecturilor şi primăriilor dacă sunt cunoscute responsabilităţile ce le revin în domeniul managementului riscului la inundaţii în cadrul Acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre, indiferent de deţinător (01 septembrie - 27 noiembrie 2015). Totodată s-a verificat stadiul integrarii hărţilor de risc la inundaţii în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului de interes judeţean şi local; • În data de 10 noiembrie, A.B.A. Crişuri a prezentat pliantul şi în judeţul Arad cu ocazia workshop-ului aferent proiectului &quot;Amenajare Valea Groşeni&quot;; • În perioada 25 - 26 noiembrie, A.B.A. Crişuri a prezentat pliantul cu ocazia workshop-urilor aferente proiectelor „Amenajare Valea Cosmo (Fâneaţa Mare)&quot; şi &quot;Amenajare Valea Pasteur&quot;; • În perioada octombrie - noiembrie 2015, în cadrul evenimentelor publice au fost diseminate pliante, atât către stakeholderi, cât şi către publicul larg; • În data de 02 februarie 2016 cu ocazia Zilei Zonelor Umede, la Clubul Copiilor din Beiuş au fost diseminate 100 de pliante; • În perioada martie - aprilie 2016 la nivelul tuturor judeţelor s-a desfăşurat Programul anual de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, efectuându-se verificări la nivelul tuturor primăriilor / localităţilor cu risc din punct de vedere al inundaţiilor.
Toate activităţile mai sus-amintite au avut la bază o serie de întâlniri de lucru dedicate elaborării P.M.R.I., cu participarea Grupului de lucru constituit la nivel naţional, format din specialişti: 11 A.B.A. + A.N.A.R. (cu participarea departamentelor de specialitate D.S.U., D.M.L.H., D.D.I.) + I.N.H.G.A. (având rolul de coordonare metodologică).
Rezultatele privind activită ţ ile de diseminare a informa ţ iilor privind stadiul de implementare a PMRI, analiză chestionare ş i newsletter, răspunsurile primite din partea stakeholderilor / institu ţ iilor implicate se regăsesc la adresa:
http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundatii.aspx

Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/ evaluarea P.M.R.I.

7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu este organism consultativ, fără personalitate juridică, şi funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Consiliul este format din preşedinte, 18 membri titulari şi 18 membri supleanţi, reprezentanţi cu funcţie de demnitate publică şi/sau conducere, având următoarea componenţă instituţională: • preşedinte - conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • secretarul pentru inundaţii - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene; • un reprezentant al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri; • un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; • un reprezentant al Ministerului Transporturilor; • un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; • un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; • un reprezentant al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; • un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; • un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine; • un reprezentant al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; • un reprezentant al Administraţiei Fondului pentru Mediu; • un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu; • un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare; • un reprezentant al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. Consiliul coordonează şi avizează politicile şi strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii, pentru realizarea unei abordări integrate şi durabile. Consiliul are următoarele atribuţii: a. coordonează elaborarea şi urmăreşte implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă, pentru apă uzată şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi în cadrul procesului de integrare europeană ; b. urmăreşte implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României , precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; c. stabileşte priorităţile în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi protecţiei împotriva inundaţiilor şi face propuneri în vederea alocării şi mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităţilor stabilite ; d. avizează planurile de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, urmăreşte realizarea acestora, asigură colaborarea şi facilitează schimbul de informaţii între instituţii în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor şi managementului riscului la inundaţii ; e. raportează şi ţine legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene şi cu Grupul de experţi în gospodărirea apelor al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii; f. avizează programele şi planurile în vederea asigurării corelării şi integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii cu/în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi urmăreşte modul efectiv de aplicare a acestora; g. face propuneri şi urmăreşte activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă şi implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii în bazinul respectiv; h. analizează acţiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecţie şi utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum şi de management al riscului la inundaţii, în vederea corelării acestora, şi face propuneri pentru îmbunătăţirea colaborării; i. urmăreşte respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la informarea şi consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă şi protecţie împotriva inundaţiilor; j. coordonează activităţile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare şi de redimensionarea economică şi ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; k. urmăreşte stadiul implementării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung . SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ, format din: i. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ În conformitate cu prevederile H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.), acest Comitet se constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Comitetul Naţional se compune din: • preşedinte: viceprim-ministru pentru securitate naţională; • vicepreşedinte: ministrul afacerilor interne; • membri: miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale. Comitetul naţional asigură: a. îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor; b. adoptarea de politici şi strategii pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru limitarea efectelor; c. coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de principalele tipuri de risc; d. monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, din domeniul de competenţă; e. îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin alte dispoziţii legale. ii. COMITETELE MINISTERIALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel ministerial iii. COMITETE JUDEŢENE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel judeţean iv. COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel local. COMITETELE DE BAZIN În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din: • 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia şi unul numit din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică; • 2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor; • preşedinţii tuturor consiliilor judeţene din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • 3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; • 2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, respectiv ai administraţiei bazinale de apă, recomandaţi de conducerea acesteia; • un reprezentant din cadrul comisariatelor judeţene de protecţie a consumatorilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Comitetele de Bazin au următoarele atribuţii principale: a. avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor; b. colaborează pentru elaborarea şi actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai consiliilor judeţene, consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, precum şi ai institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor; c. urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a II-a „Apă&quot;, cu modificările ulterioare; d. colaborează cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ale Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, şi cu alţi deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi cu rol în crearea condiţiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; e. avizează planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului/spaţiului hidrografic respectiv; f. aprobă schemele locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, şi stabilesc priorităţile tehnice şi financiare; g. avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricţii şi de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de administraţia bazinală de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; h. propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; i. aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; j. propun revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; k. avizează lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop; l. avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; m. avizează lista cu lucrările de protecţie antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; n. recomandă autorităţilor locale, în funcţie de prioritate şi urgenţă realizarea lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; o. participă la deciziile privind formarea şi utilizarea fondului pentru amenajarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; p. avizează hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii; q. avizează Planurile de Management al Riscului la Inundaţii; r. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora; s. asigură consultarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului şi încurajează participarea activă a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; t. asigură dezbateri şi audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; u. asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice şi la documentele lor oficiale; v. se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea şi educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesaţi pe anumite probleme care ţin de competenţa acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenţii de parteneriat cu colectivităţile locale, asociaţii sau cu instituţii de învăţământ; w. cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cu Administraţia Naţională „Apele Române&quot; şi cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile şi regulamentele de apărare împotriva inundaţiilor; x. avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administraţiile bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; y. analizează implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, a Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; ``. au acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înţelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informaţiile, rapoartele şi auditurile pe care le consideră necesare, precum şi în legătură cu spaţiul necesar în vederea desfăşurării şedinţelor de lucru şi a dezbaterilor publice. 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea
acestuia în timp

Autorităţile competente în implementarea P.M.R.I. sunt evidenţiate în Cap. 4 (tabelel 4 - 2, 4 - 3, 4 - 4), pentru fiecare măsură propusă.
Autorităţile competente în monitorizarea şi evaluarea în timp a P.M.R.I. sunt evidenţiate în Cap.5, pentru fiecare tip de măsură.
Programul de monitorizare va include următoarele activităţi:
• Monitorizarea măsurilor generale la nivel naţional şi A.B.A.; • Monitorizarea măsurilor specifice la nivel de A.P.S.F.R.; • Colectarea informaţiilor periodice privind rezultatul monitorizării, elaborarea unui raport final, explicarea posibilelor abateri / modificări, etc., ca bază pentru activitatea din ciclul următor (revizuirea planului).

Bibliografie

Mutihac, V., Structura geologică a teritoriului României. Editura Tehnica Bucureşti, 1990 Săndulescu, M., Geotectonica României, Editura Tehnica Bucureşti, 1984
Viorel Al. Stănescu, Radu Drobot, 2002, Măsuri nestructurale de gestionarea inundaţiilor, Editura HGA, Bucureşti, ISBN 973-8176-16-6
***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
***Flood Risk Management Plan for the Danube River Basin District, Version 2, International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR), 2014
***Floods Directive reporting - A user guide for electronic reporting, version 5, June 2013.
***Guidance for Reporting under the Floods Directive (2007/60/EC). Guidance Document No. 29 A compilation of reporting sheets adopted by Water Directors Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) - Technical Report - 2013 – 071.
***Guideline for objectives of Flood Risk Management and financially balanced programme of measures, The European Union Twinning Project for Turkey “Capacity building to implement the Flood Directive” TR 10 IB EN 01.
***Hochwasserrisikomanagementplan (HWRMP) Fulda – Maßnahmentypenkatalog, Dezember 2010.
***Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.
***Humber River Basin District-Consultation on the draft Flood Risk Management Plan, October 2014.
***Lee Catchment Flood Risk Assessment and Management Study (CFRAMS), Final Report, Halcrow, January 2014.
***Maßnahmensteckbrief –Hochwasserrisikomanagementplan für die Gersprenz, Regierungspräsidium Darmstadt, BGS / LANDSCHAFTSÖKOLOGIE + PLANUNG, Oktober 2014.
***National CFRAM Programme Guidance Note NO. 28, Option Appraisal and the Multi-Criteria Analysis Framework, Version Rev. C, Michael Adamson, Richael Duffy, CFRAM Consultants, March 2015
***Nationaler Hochwasserrisiko – Managementplan Sicher Leben mit der Natur, Bundesministerium für Land - und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien, 2015
***Plan de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al spaţiului hidrografic Crişuri, 2014 - 2017
***Plan de gestion des risques d’inondation dans le District Hydrographique International Rhin, Commission Internationale pour la Protection du Rhin, Décembre 2014
***Report of the WG F and STAR-FLOOD Workshop on Objectives, Measures and Prioritisation Workshop, D. Hegger (STAR-FLOOD), M. van Herten, T. Raadgever (STAR-FLOOD), M.

Adamson (OPW, IE), B. Näslund-Landenmark (MSB, SE), C. Neuhold (BMLFUW, Austria), April 2014.
***Reporting of spatial data for the Floods Directive (Part II) - Guidance on reporting for flood hazard and risk maps of spatial information, version 5.1, December 2013.
***Studiu I.N.H.G.A - Studii necesare implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii a teritoriului României), 2010.
***Studiu I.N.H.G.A. - Actualizarea şi completarea infrastructurii de date spaţiale necesare implementării Directivelor Europene şi activităţilor de hidrologie şi managementul resurselor de apă. Pregătirea seturilor de date spaţiale necesare evaluării preliminare a riscului la inundaţii în conformitate cu Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Coordonarea tehnică privind realizarea raportărilor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii în conformitate cu cerinţele de raportare pentru statele membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii” (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii pe teritoriul României), 2012.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE privind „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii”, 2013, 2014
***Support for reporting of Floods Directive - Guidance on reporting of spatial data - Tools and services for reporting under WISE, version 3, June 2011.
***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user guide to the floods reporting schemas, version 5, June 2013.

Resurse Web: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/strategia_nationala_mri.htm http://www.rowater.ro http://icm.eionet.europa.eu/schemas/dir200760ec/resources
http://www.nwd-mr.usace.army.mil/rcc/MRFTF/docs/USACE- FPC%20Nonstructural%20Measures%20Definitions.pdf
http://daad.wb.tu-harburg.de/homepage/
http://nwrm.eu/sites/default/files/documents-docs/nwrmconceptnote_to_regional_stakeholders.pdf

PLANŞE

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundatii in scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Zona 5 Amenajare rau Barcau

Zona 4 Amenajare rau Crisul Repede

Zona 3 Amenajare rau Crisul Negru – inferior

Zona 2 Amenajare rau Crisul Negru – amonte si mijlociu

Zona 1 Amenajare rau Crisul Alb

ANEXE

Anexa 6.1

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

PLANUL DE COMUNICARE PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

CUPRINS

INTRODUCERE
OBIECTIVE DE COMUNICARE AUTORITĂŢILE RESPONSABILE STAKEHOLDERII
SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PRIMELOR DOUĂ ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/CE
DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

INTRODUCERE

OBIECTIVE DE COMUNICARE

Obiectivele generale ale realizării acestui plan constau în planificarea tuturor activităţilor de informare, consultare şi participare publică, pe de o parte, şi în implementarea acestor tipuri de activităţi de comunicare la nivelul populaţiei expuse efectelor negative ale producerii inundaţiilor, pe de altă parte.
Obiectivele de comunicare sunt concepute, atât prin raportare la contextul general al Directivei 2007/60/CE, cât şi prin prisma principiilor şi a conceptelor de bază, aşa cum sunt transpuse ele în HG nr. 846/2010, cap. 3, secţiunile 1 şi 2.
Aceste obiective sunt integrate la trei niveluri:
naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central);
bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin);
local şi judeţean (la nivelul judeţelor, comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi care pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor).

Modul de definire a obiectivelor de comunicare face referire implicită la cele trei categorii de activităţi, aşa cum sunt definite ele prin legislaţia europeană şi naţională, respectiv activităţile de: informare, consultare şi participare publică , activităţi pe care se pliază, de altfel, întregul plan de comunicare privind P.M.R.I.. Succesul implementării Planului de Comunicare privind P.M.R.I. depinde de modul de realizare a obiectivelor de comunicare, după cum urmează:
✓ LA NIVELUL PUBLICULUI LARG şi a STAKEHOLDERILOR: O1: Organizarea activităţilor de informare a publicului, astfel încât acesta să-şi însuşească o serie de noţiuni elementare referitoare la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; O2: Organizarea activităţilor de consultare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind P.M.R.I., în urma cărora să poată fi evaluată reacţia publicului; O3: Organizarea activităţilor de participare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind P.M.R.I., în urma cărora să poată fi evaluat aportul publicului în luarea deciziilor. ✓ L A NIVELUL ACTORILOR IMPLICAŢI ÎN MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAŢII:
O4: Implicarea autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.) în procesul de planificare şi organizare a activităţilor de comunicare privind P.M.R.I.;
O5 Întărirea rolului Comitetelor de bazin , prin atribuirea de responsabilităţi clare legate de organizarea activităţilor de comunicare privind P.M.R.I.;
O6 : Instruirea personalului responsabil în managementul riscului la inundaţii , de la nivelul autorităţilor responsabile în implementarea planului de comunicare (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.).
Nivelul de îndeplinire a obiectivelor de comunicare privind P.M.R.I. este reflectat la nivelul unor beneficii sociale generale, sub forma unor rezultate pe care orice campanie de informare şi conştientizare a riscului la inundaţii şi le propune. Ele sunt şi cele care reies din prevederile legislative europene şi naţionale şi anume:
1. publicul (interesat şi/sau potenţial afectat) să fie informat , astfel încât să fie capabil să accepte riscul la inundaţii la care poate să fie expus; 2. publicul (interesat şi/sau potenţial afectat) să dobândească şi să-şi însuşească acele forme de comportament şi deprinderi adecvate care să-l ajute să convieţuiască raţional cu inundaţiile, iar, în cazul în care există riscul de producere a inundaţiilor, să fie capabil să ia decizii / măsuri proprii, raţionale, utile, reducând în acest fel consecinţele expunerii la inundaţii, prin salvarea propriei sale vieţi, a familiei şi a bunurilor sale.

AUTORITĂŢILE RESPONSABILE

Autorităţile responsabile pentru implementarea Planului de Comunicare privind elaborarea P.M.R.I. sunt:
1. La nivel central: Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; (A.N.A.R.); Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); 2. La nivel bazinal: Administraţiile Bazinale de Apă (A.B.A.); 3. La nivel local / judeţean:
Sistemele de Gospodărire a Apelor (S.G.A.)
La nivelul autorităţilor responsabile, au fost constituite grupe de lucru, prin desemnarea persoanelor care sunt implicate în procesul implementării P.M.R.I..
La nivelurile autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.), se realizează o bază de date cu persoanele de contact, atât în ceea ce priveşte grupele de lucru, în implementarea P.M.R.I., cu datele lor de contact, cât şi în ceea ce priveşte stakeholderii, din cadrul tuturor categoriilor de mai jos.

STAKEHOLDERII

Definit în literatura de specialitate ca orice categorie de public, mai mult sau mai puţin organizată în grupuri, care poate fi afectată / poate fi interesată de problematicile puse în discuţie, în cadrul acestui plan de comunicare, conceptul de &quot;stakeholderi&quot; va fi detaliat în funcţie de cele trei niveluri de referinţă, alese deja, adică la nivel naţional, bazinal şi local.
I. La nivel naţional: - Populaţia riverană; - Autorităţile publice centrale: instituţiile / autorităţile guvernamentale (ministere, autorităţi, agenţii etc.), aşa cum sunt definite prin HG nr. 846/2010; - Mediul universitar (oameni de ştiinţă, profesori etc.); - Mediul privat (agenţi economici, potenţiali investitori, asiguratorii); - Publicul larg. II. La nivel bazinal - Comitetele de Bazin. III. La nivel local / judeţean:
Autorităţile locale (primării, consilii locale);
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (C.S.L.U.);
Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă;
Autorităţile judeţene (Consilii Judeţene, prefecţi);
Inspectoratul General/Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE IN CADRUL PRIMELOR DOUĂ
ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/CE

Deşi în România nu a existat o campanie propriu -zisă de informare sau de consultare publică privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi nici în ceea ce priveşte realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în spiritul art. 9 şi art. 10, Anexa - partea A.II.2 din Directiva 2007/60/CE, în cele ce urmează, pot fi menţionate o serie de activităţi de informare / comunicare desfăşurate la nivel naţional / central (1), respectiv bazinal (2), astfel:
(1) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivel central (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.):
- Publicarea pe portalul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, inclusiv pe cel al Administraţiilor Bazinale de Apă, a Rapoartelor privind Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii, a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, precum şi a metodologiilor aferente (martie 2012); - Organizarea conferinţei de presă cu titlul &quot;Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii&quot; (cu participarea ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - M.M.S.C.), a conducerii A.N.A.R. şi I.N.H.G.A., în luna aprilie 2014), în urma căreia au apărut ştiri TV în prime-time, ştiri radio şi articole de presă, în presa centrală şi locală; reflectarea informaţiilor transmise a fost una exclusiv pozitivă; - Articole de presă în mass-media centrală şi locală, având ca subiect modul de realizare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii, utilitatea acestor hărţi pentru public şi autorităţi, pe tot parcursul anului 2014; - Participări la emisiuni radio - TV, care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Intervenţii radio - TV care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Interviuri în presa centrală; - Publicarea pe site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, website link - http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii pentru toate A.B.A. (aprilie 2014); numele portalului şi modul de accesare a lui a fost anunţat public şi a generat o serie de reacţii ale publicului; - Întâlniri organizate de A.N.A.R. şi I.N.H.G.A. la nivel naţional cu reprezentanţii Consiliilor Judeţene în vederea diseminării rezultatelor obţinute în cadrul E.P.R.I. şi a Elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii (28 octombrie, respectiv 30 octombrie 2014); - Elaborarea de broşuri privind E.P.R.I. şi realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii şi diseminarea informaţiilor la nivelul stakeholderilor, atât de la nivel naţional, cât şi la nivel bazinal; - Susţinerea de prezentări de specialitate la nivelul workshop-urilor (de ex. Conferinţe ştiinţifice naţionale / internaţionale - I.N.H.G.A., Ziua Mondială a Apei - A.N.A.R.) (august 2008 - iunie 2013, aprilie - iulie 2014).
(2) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivelul A.B.A. - cu precădere în cadrul proiectului Plan pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor la nivel de bazin hidrografic (P.P.P.D.E.I.) - proiect care se referă la hărţile de hazard la inundaţii:
Publicarea pe site-ul Administraţiilor Bazinale de Apă a prezentărilor privind proiectul P.P.P.D.E.I.;
Articole şi anunţuri de presă în mass-media locală privind hărţile de hazard la inundaţii;
Intervenţii şi participări la emisiuni radio - TV privind hărţile de hazard la inundaţii;
Materiale informative cu privire la P.P.P.D.E.I. (de ex. panouri informative);
Prezentări în cadrul Comitetului de Bazin asupra stadiului derulării proiectului privind hărţile de hazard la inundaţii;
Organizarea de întâlniri la nivelul consiliilor judeţene, prefecturi, primării şi S.G.A.- uri, la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

1. Punctele de informare: o sunt organizate la sediile autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.); o se folosesc materialele informative diseminate în cadrul unor evenimente de tipul: Ziua Mondială a Apei, Ziua Internaţională a Dunării, la nivelul Comitetelor de bazin, cu prilejul unor evenimente expoziţionale sau în cadrul întâlnirilor cu stakeholderii; o în cadrul acestor activităţi, publicul larg este informat, şi se explică informaţiile conţinute în broşuri, dar, în acelaşi timp, există posibilitatea de a pune întrebări şi a primi răspunsuri de la reprezentantul autorităţii responsabile (A.N.A.R. / I.N.H.G.A. / A.B.A.); 2. Prezentările ştiinţifice: o la nivelul mediului universitar, la nivel central, sau la nivelul întâlnirilor de lucru de pe plan local; o constituie instrument - suport în co-interesarea unei părţi importante a stakeholderilor, respectiv a celor de profil tehnic, unde diseminarea informaţiilor are loc la un alt nivel; 3. Comunicarea în mass-media: o sub forma unei campanii de informare şi conştientizare publică, prin articole publicate în presa centrală şi locală; o prin intervenţii radio - TV, interviuri, în funcţie de interesul manifestat de mass-media locală sau centrală; 4. Comunicarea online - este una dintre cele mai importante activităţi de comunicare privind P.M.R.I. care este derulată în perioada mai-decembrie 2015, dar şi după acest interval de timp. Comunicarea online se concretizează în două tipuri de sub-activităţi: o Newsletter-ul: ■ realizat de către autoritatea responsabilă centrală (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.); ■ realizat exclusiv în format electronic; ■ sub forma unei scurte publicaţii, cu un design atractiv; ■ transmis exclusiv specialiştilor selectaţi într-o bază de date a autorităţilor responsabile de la nivel central şi local; ■ la finalul documentului, stakeholderii primesc o întrebare la se răspunde într-un anumit termen-limită, stabilit de autoritatea responsabilă; ■ se creează o bază de date cu răspunsurile primite; o Elaborarea chestionarelor de către autoritatea responsabilă; ■ Se recomandă elaborarea unei baze de date a stakeholderilor, care primesc chestionarele; ■ Chestionarele sunt transmise în format electronic şi letric spre stakeholderi; ■ Se construieşte o bază de date cu răspunsurile celor intervievaţi; ■ Nu se recomandă postarea aleatorie a chestionarelor pe site. 5. Workshop-urile/mesele rotunde: o organizate sub forma unor întâlniri de lucru la nivelul specialiştilor (profesori, specialişti de la nivelul A.B.A., A.N.A.R., I.N.H.G.A. sau a altor instituţii cu responsabilităţi stabilite prin HG nr. 846/2010), de tipul unor activităţi de tip brainstorming (dezbatere de idei) unde există posiblitatea colectării opiniilor şi a centralizării lor, astfel încât aceştia să poată contribui la elaborarea P.M.R.I.; o Brainstorming-ul - o conferinţă tehnică, care are ca scop rezolvarea problemelor care sunt supuse discuţiei, prin acumularea de informaţii, stimularea gândirii creative a participanţilor, dezvoltarea unor noi idei, etc., iar participarea la discuţie este spontană şi neîngrădită de reguli prestabilite; 6. Dezbaterea publică o organizată conform legislaţiei în vigoare, la nivelul secretariatelor tehnice ale Comitetelor de Bazin de la nivelul fiecărei A.B.A..

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal mai iunie Iulie august Septembrie octombrie noiembrie A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. . A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. INFORMARE PUBLICĂ Puncte de informare Realizarea de pliante informative - Diseminarea informaţiilor către factorii interesaţi Prezentări ştiinţifice Susţinerea de prezentări la nivelul universitar - Susţinerea de prezentări la nivelul întâlnirilor de lucru Comunicare în mass-media Articole în presa centrală şi locală Realizare şi difuzare film documentar Intervenţii radio-tv

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

457

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. CONSULTARE PUBLICĂ Comunicarea online Realizarea de chestionare - Transmiterea de chestionare, analizarea răspunsurilor Realizarea unui newsletter - Transmiterea unui newsletter Gestionarea răspunsurilor PARTICIPARE PUBLICĂ Work-shop / mese rotunde Întâlniri de lucru ale specialiştilor Dezbatere publică - Activităţi în Comitetele de bazin

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

458

Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii

CHESTIONAR 1
1. Care este domeniul dvs. de activitate? □ Agricultură; □ Transport; □ Operatori de apă; □ Autorităţi publice naţionale (minister, agenţii) □ Autorităţi publice locale (primării, consilii locale); □ Autorităţi publice judeţene (consilii judeţene, prefecturi); □ Organizaţii profesionale; □ Institute de cercetare; □ Mass-media; □ Învăţământ; □ ONG-uri; □ Mediul privat (investitori, asiguratori, firme de construcţii); □ Armată (Jandarmerie / Poliţie / Pompieri / I.G.S.U.); □ Biserică; □ Persoane casnice (riverane); □ Altele. Care? 2. Care sunt documentele pe care le-aţi studiat până în prezent (din conţinutul proiectului Planului de Management al Riscului la Inundaţii)? □ Informare cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.); □ Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii; □ Versiunile preliminare ale celor 11 Planuri de Management al Riscului la Inundaţii 3. Care au fost sursele de informare prin intermediul cărora aţi aflat de aceste documente? □ Pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro sau locale www.rowater/aba ; □ Puncte de informare / standuri expoziţionale; □ Pliant informativ; □ Newsletter; □ De la întâlnirile Comitetului de bazin; □ De la întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R. / A.B.A. / I.N.H.G.A.; □ Conferinţe ştiinţifice / în mediul academic; □ Mass-media; □ Alte surse. Care? 4. Aţi formulat opinii, sugestii, comentarii pe marginea documentelor bifate la nr.2? □ Da; □ Nu. 5. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 4 este &quot;Da&quot;, veţi răspunde la întrebarea de mai jos. Dacă nu, se va trece peste această întrebare. Unde aţi transmis / postat opiniile, sugestiile, comentariile dvs. pentru a fi sigur că ele au ajuns la autoritatea responsabilă? □ Pe pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro , locale www.rowater/aba ; □ Prin e-mail; □ Prin corespondenţă scrisă; □ La întâlnirile Comitetului de bazin □ La întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R. / A.B.A. / I.N.H.G.A.; □ În cadrul conferinţelor ştiinţifice; □ Prin altă sursă. Care? 6. Sunteţi informat ca Planul de Management al Riscului la Inundaţii va avea caracter legislativ obligatorau ? □ Da □ Nu 7. Credeţi că este important. ? □ să fiţi informat şi consultat despre proiectul Planului de Managementul Riscului la Inundaţii, la nivel bazinal? □ să aveţi contacte permanente cu autorităţile în domeniul gospodăririi apelor ? □ sa participaţi activ în dezvoltarea programului de măsuri şi a Planului de Management Bazinal? □ Altceva. Ce anume?............................................................................................. 8. Care sunt metodele de informare pe care le preferaţi şi pe care le găsiţi mai eficiente pentru informarea dvs privind proiectul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Web-site-ul autorităţilor responsabile; □ Newsletter (transmis prin e-mail); □ Scrisori oficiale; □ Pliante informative; □ Întâlniri organizate la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ Work-shop / mese rotunde; □ Puncte de informare / standuri expoziţionale; □ Prezentări academic / conferinţe ştiinţifice □ Altele. Care?.......................................................................... 9. Considerati ca există informaţii publice suficiente şi disponibile pentru informarea şi participarea activă a dumnevoastră în procesul de consultare? □ Da □ Nu 10. Care sunt metodele pe care dvs. le consideraţi ca fiind cele mai eficiente pentru consultarea / participarea dvs. activă la procesul de luare a deciziilor? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Pe platforma electronică a autorităţilor responsabile; □ Prin întrebările transmise în newsletter-ul periodic (transmis prin e-mail); □ Prin corespondenţă instituţională; □ În cadrul întălnirilor de lucru de la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ În cadrul work-shopurilor / la mese rotunde; □ În cadrul conferinţelor ştiinţice; □ La puncte de informare / standuri expoziţionale; □ La nivelul mediului universitar; □ Altele. Care?..........................................................................

Anexa 6.3 NEWSLETTER nr.1

1. Ce este riscul la inundaţii? 2. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii ? 3. Ce reprezintă Planurile de Management al Riscului la Inundaţii? 4. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? 5. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii 6. Ce conţine Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional?

Ce este riscul la inundaţii?
În concordanţă cu documentul referitor la realizarea hărţilor de risc de la nivel european realizat de JRC în Programul Hazarde Naturale, în context climatic, riscul este definit ca un produs de trei componente:
• Hazard (H): apariţia unui eveniment periculos natural, incluzând probabilitatea de apariţie a acestuia; • Expunere (E): bunurile şi numărul locuitorilor din zona afectată; • Vulnerabilitate (V): lipsa sau pierderea rezistenţei în faţa forţelor distructive sau pagubele.
Riscul la inundaţii se defineşte prin:
a) natura fenomenului de inundare ; mai exact, este vorba despre inundaţii generate de: revărsarea cursurilor de apă, viituri rapide; creşterea nivelului apelor subterane, furtuni marine, dar şi inundaţii excepţionale generate de accidente şi incidente la construcţii hidrotehnice: diguri şi baraje; b) probabilitatea de producere asociată a inundaţiilor ; c) gradul de expunere al receptorilor (numărul persoanelor şi al bunurilor expuse riscului la inundaţii); d) valoarea economică a bunurilor, a infrastructurii, a mediului înconjurător şi al activităţilor umane care pot fi afectate ; e) vulnerabilitatea la inundaţii a receptorilor .
Astfel, pentru reducerea riscului la inundaţii, autorităţile responsabile trebuie să acţioneze asupra tuturor elementelor componente expuse mai sus în direcţia diminuării riscului la inundaţii.
Diminuarea consecinţelor negative produse de inundaţii este rezultatul unei combinaţii între trei categorii de activităţi:
1. activităţi de prevenire, de protecţie şi de pregătire (care includ măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului de inundaţie); 2. activităţile de managementul situaţiilor de urgenţă (care se referă la acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor); 3. activităţile post-inundaţii (care includ acţiunile de reconstrucţie, precum şi lecţiile învăţate, atât de către autorităţile responsabile în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi de persoanele care au fost afectate direct de fenomenul de producere a inundaţiilor).

În acord cu legislaţia europeană şi literatura de specialitate internaţională, o gestionare adecvată / bună a riscului la inundaţii înseamnă ca autorităţile responsabile să aplice cele mai eficiente politici, practici şi proceduri, astfel încât riscul la inundaţii să fie substanţial redus, iar cetăţenii să poată trăi într-un mediu fizic şi social durabil.
1. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii? Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii 2007/60/CE prevede parcurgerea următoarelor etape, cu următoarele termene de raportare: • EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2012; • ELABORAREA HĂRŢILOR DE HAZARD ŞI A HĂRŢILOR DE RISC LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2014; • ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII – urmează să fie elaborat şi raportat la Comisia Europeană în martie 2016 . Conform cerinţelor Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii, toate Statele Membre au obligaţia să elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundaţii pentru toate zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, zone pentru care s- au realizat hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, în a doua etapă de implementare a aceleiaşi Directive. Statele Membre stabilesc obiective de management al riscului la inundaţii pentru zonele identificate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Aceste obiective urmăresc reducerea potenţialelor efecte negative pe care le pot avea inundaţiile pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural. 2. Ce reprezintă Planurile de Management ale Riscului la Inundaţii? Planurile de Management al Riscului la Inundaţii vor aborda toate aspectele managementului riscului la inundaţii, punând accentul pe acţiunile de prevenire, protecţie şi pregătire. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii trebuie coordonate la nivel de bazin hidrografic ( Unitate de Management) , respectiv - în cazul României - la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot;. Planurile de management al riscului la inundaţii (P.M.R.I.) iau în considerare aspecte relevante, cum ar fi: • zonele de extindere a inundaţiilor; • zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore cu retenţie naturală); • obiectivele de mediu stabilite în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/EC (Directiva Cadru Apă); • aspectele de gestionare integrată a solului şi a apei; • planificarea spaţială; • utilizarea terenurilor; • conservarea mediului înconjurător etc. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt supuse consultării publice, timp de 6 luni de zile, în intervalul mai-noiembrie 2015 , versiunea sa finală trebuie publicată până la data de 22 decembrie 2015. Prin urmare, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt puse la dispoziţia publicului, prin intermediul paginilor de internet ale instituţiilor responsabile, respectiv A.N.A.R. ( www.rowater.ro ), I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) şi cele 11 A.B.A. ( www.rowater.ro/aba ), în data de 22 decembrie 2015. La data de 22 martie 2016, România transmite Comisiei Europene Planurile de Management al Riscului la Inundaţii. 3. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii a fost dezvoltat luând în considerare cerinţele formulate în cadrul Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii , precum şi recomandările Ghidurilor U.E. care fac referire la procesul de elaborare a planurilor. Astfel, Planul de Management al Riscului la Inundaţii conţine următoarele: • Cap. 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic • Cap. 2. Riscul la inundaţii la nivelul A.B.A. • Cap. 3. Descrierea obiectivelor de management al riscului de inundaţii • Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora • Cap. 5. Descrierea modului în care progresul de implementare al măsurilor va fi monitorizat • Cap. 6. Informarea şi consultarea publicului • Cap. 7. Lista autorităţilor competente Capitole opţionale: • Descrierea procesului de coordonare în D.B.H. internaţional; • Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. (Directiva 2000/60/EC). 4. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii? Sunt stabilite două tipuri de obiective: cele strategice şi cele operaţionale . a. Obiective&#160; de&#160; management&#160; al&#160; riscului&#160; la&#160; inundaţii&#160; definite&#160; la&#160; nivel&#160; naţional (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice, pentru România, s- a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R. (Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea), după cum urmează: • Evitarea / prevenirea unor riscuri noi ; • reducerea riscurilor existente ; • creşterea rezilienţei ; • conştientizarea publicului . b. Obiective &#160;&#160; specifice &#160;&#160; de &#160;&#160; management &#160;&#160; al &#160;&#160; riscului &#160;&#160; la &#160;&#160; inundaţii &#160;&#160; (obiective operaţionale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice . In Anexa nr. 1, sunt prezentate obiectivele specifice care acoperă patru criterii de bază : social, economic, de mediu şi de patrimoniu cultural. 5. Ce conţine catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional? În Anexa nr. 2, este prezentat Catalogul de măsuri poten/iale de la nivel na/ional . Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune care sunt în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: • Prevenire ( Prevention ) ; • Protecţie ( Protection ) ; • Conştientizarea riscului la inundaţii ( Awareness ) ; • Pregătire ( Preparedness ) ; • Refacere/Reconstrucţie ( Recovery ) .
Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri , iar pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă).
În tabelul centralizator de mai jos, este prezentată sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune, cu evidenţierea măsurilor structurale şi a măsurilor nestructurale. Cele mai multe măsuri se înscriu în cadrul domeniului de acţiune Protecţie (11 din 23 tipuri de măsuri). De asemenea, o atenţie specială este acordată măsurilor nestructurale, în acord cu ghidurile europene şi recomandările DG Environment şi ale DG Regio .

Centralizator tipuri de măsuri

DOMENII DE ACŢIUNE (5) TIPURI DE MĂSURI (23) MĂSURĂ STRUCTURALĂ vs MĂSURĂ NESTRUCTURALĂ PREVENIRE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M01 + RO_M03) PROTECŢIE 11 1 STRUCTURALĂ (RO_M11) 10 NESTRUCTURALE (RO_M04 + RO_M14) CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI 2 2 NESTRUCTURALE (RO_M15 + RO_M16) PREGĂTIRE 4 4 NESTRUCTURALE (RO_M17 - RO_M20) RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M21 + RO_M23)

În urma analizei obiectivelor de management al riscului la inundaţii şi a Catalogului de măsuri potenţiale , vă rugăm ca, pe baza experienţei dvs., să ne oferiţi o opinie / un punct de vedere cu privire la: • obiectivele propuse şi indicatorii asociaţi, • încadrarea măsurilor pe domeniile de acţiune şi pe tipuri de măsuri; în acelaşi timp, puteţi contribui cu exemple de măsuri care să vină în completarea celor prezentate în coloana specifică.

Anexa 6.4 PLIANT P.M.R.I.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

468

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

469

Anexa 7.1 LEGISLAŢIA DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Natţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea 15/2005 3. Hotărârea Guvernului 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.); 4. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Hotărârea Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Interministerial al Apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung; 7. Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; 8. Ordinul comun al Ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr. 600/332/15.04.2014 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă 9. Ordinul comun nr.170/3.423 din 2013 al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind aprobarea conţinutului-cadru al protocolului de colaborare încheiat între Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; şi consiliile judeţene în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii 10. Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică 11. Hotărârea Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin 12. Legea 575/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de Risc Natural 13. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa 14. Legea nr. 481/2004 privind Protecţia civilă 15. Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Legea 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare 16. Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste 17. Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă 18. Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare 19. Hotărârea Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă 20. Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă 21. Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului (republicată în 2007), cu modificările şi completările ulterioare 22. Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale 23. Ordonanţa Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, cu modificările şi completările ulterioare 24. Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare

PLANUL DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII
Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

CUPRINS

Abrevieri
Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureş Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş
2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii 2.3. Istoricul inundaţiilor 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii 2.7. Indicatori statistici
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii
3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor
Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora
4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Mureş 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Mureş 4.4. Prioritizarea măsurilor 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat
Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului
Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.
7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp.
Bibliografie

PLANŞE
Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

ANEXE
Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii
Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la Inundaţii Anexa 6.3 Newsletter nr.1
Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.
Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

TABELE
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice
Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari Tabel 2 - 3 Diguri
Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 6 Poldere
Tabel 2 - 7 Inundaţii istorice în bazinul hidrografic Mureş Tabel 2 - 8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Mureş
Tabel 2 - 9 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Mureş
Tabel 2 - 10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Tabel 2 - 11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Mureş
Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri
Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R.
pentru A.B.A. Mureş
Tabel 4 - 5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii asociate zonelor nou identificate cu risc la inundaţii pentru Spaţiul hidrografic Mureş
Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii
Tabel 4 - 7 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul
A.P.S.F.R. - A.B.A. MUREŞ
Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

FIGURI
Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Mureş Figura 2 - 2 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Mureş
Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Mureş

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură şi control
A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române&quot;
A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie
A.R.A. - Asociaţia Română a Apei
A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice &quot;Gheorghe Ionescu - Şişeşti&quot;
B.H. - Bazin Hidrografic
C.E. - Comisia Europeană
CFR - Companiei Naţionale de Căi Ferate
C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă
C.J. - Consiliul Judeţean
C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă
C.M.R. - Centru Meteorologic Regional

E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii
E-PRTR - Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi
F.I.R. - Formaţie de Intervenţie Rapidă
G.A. - Gospodărirea Apelor
HH - Hărţi de hazard la inundaţii HR - Hărţi de risc la inundaţii
I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea
I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă I.N.C.D.D.D. - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării
I.N.C.D.S. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea&quot;
I.N.H.G.A. - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii
I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean LDE - Linie Dublă Electrificată
LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă
LII - Linie Îngustă
LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată
LSN - Linie Simplă Neelectrificată
M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naţionale
M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
M.D.T. - Modelul digital al terenului
M.E. - Ministerul Energiei
M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
M.E.N.C.S. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene
M.F.P. - Ministerul Finanţelor Publice MHC - Microhidrocentrală
M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor
M.M.D.D. - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
M.R.I. - Managementul Riscului la Inundaţii
M.S. - Ministerul Sănătăţii
M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizaţie Neguvernamentală
P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean
P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie
P.E.B. - Potenţial ecologic bun
P.F. - Persoană Fizică
P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor
P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic
P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundaţii
P.O.I.M. - Programul Operaţional „Infrastructură Mare„
P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor
P.U.D. - Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare
P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale
P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal
PAT - Planul de Amenajare a Teritoriului
PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional PATZ - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat
REBAR - Registrul Naţional al Barajelor din România
R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor Romsilva
R.N.T.D.G.A. - Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

S.A. - Societate pe Acţiuni
S.C. - Societate Comercială
S.C.I. - Situri de importanţă comunitară
S.E.B. - Starea ecologică bună
S.G. A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spaţiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent
SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Naţional
S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundaţii
S.N.C.S. - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice
S.P.A. - Arii de protecţie specială avifaunistică
S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de stat
TVR - Televiziunea Română
U.A.T. - Unitate administrativ teritorială
U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcţiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană
U.N.S.A.R. din România - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România
U.P.B. - Universitatea Politehnica Bucureşti
U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover
DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods - Working Group Floods
WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System
WISE - Web-based Inquiry Science Environment

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureş

Bazinul hidrografic Mureş este situat în partea centrală şi de vest a României, având pentru extremităţi următoarele coordonate: longitudine: 20 o 11&#39;- limita vestică; 25 o 44&#39;-limita estică şi latitudine: 45 o 14&#39;- limita sudică şi 47 o 08&#39;- limita nordică.
Bazinul hidrografic Mureş se învecinează la nord cu spaţiile hidrografice Crişuri şi Someş, la sud cu spaţiul hidrografic Banat, bazinele hidrografice Jiu şi Olt, la vest bazinul hidrografic Siret, iar la est graniţa cu Ungaria. Bazinul este amplasat în spaţiul delimitat de Carpaţii Orientali, Meridionali şi Apuseni, iar sectorul sau inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei.

Relief
Bazinul hidrografic Mureş cuprinde toate formele de relief. Relieful prezintă o mare varietate de la câmpie la munţi (altitudinea minimă este de 80m, la ieşirea din ţară, în Câmpia de Vest, iar cea maximă de 2509m, în Munţii Retezat). Aproximativ 25% din suprafaţa bazinului revine munţilor, 55% dealurilor şi podişurilor, 15% văilor şi luncilor şi 5% câmpiilor.
Ansamblul fizico-geografic se caracterizează prin existenţa mai multor unităţi de
relief:
• Unitatea Carpatică montană • Unitatea Podişului Transilvaniei • Unitatea Piemontană • Unitatea de Câmpie 1. Unitatea Carpatică montană compusa din Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali. 2. Podişul Transilvaniei care cuprinde: dealurile înalte piemontane din estul Transilvaniei (Hm 650-700m); podişul înalt al Târnavelor (Hm 600-700m). podişul înalt al Târnavelor; podişul Bistriţei ardelene (Hm 850-900m); câmpia Transilvaniei şi podişul Secaşelor; podişul de jos al Târnavelor (Hm 500-600m). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 3. Unitatea Piemontană (Hm 200-250m) o treaptă de relief intermediară între Carpaţii Occidentali şi Câmpia Tisei, constituită parţial din albia majoră a Mureşului şi versantul nordic al dealurilor Lipovei. 4. Unitatea de Câmpie - o mică parte din sectorul estic al Câmpiei Tisei. În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic Mureş. Geologia Râul Mureşul Superior, între Izvoare şi defileul Topliţa - Deda este situat într-o zonă de provenienţă neovulcanică (zona Oaş, Gutîi, Văratec în nord şi zona Călimani, Gurghiu, Harghita în sud) unde predomină andezitele şi piroclastitele, în zona de nord şi respectiv andezite, riolite, dacite şi mai puţin aglomerate, în sud. Râul Mureşul mijlociu, amplasat în zona centrală a Podişului Transilvaniei între Deda şi Alba Iulia (266 km.), este situat în Podişul Transilvaniei care, datorită mişcărilor neotectonice din cuaternar, este structurat în trei mari fişii (domuri, diapir şi monoclin) fiind repartizat pe 8 niveluri de terase. Depozitele din terase sunt de origine aluvială, granulometric predominând pietrişurile şi nisipurile. Culoarul Mureşului inferior, situat între Munţii Apuseni şi Munţii Poiana Ruscăi, între Alba Iulia şi Lipova (255 km) se încadrează din punct de vedere morfostructural, în subunităţile Munţilor Metaliferi, a depresiunilor intramontane şi a Subcarpatilor de Curbura şi este alcătuit din depozite de conglomerate, marne, gresii, masive de sare, tufuri şi nisipuri. Sarea, formată în tortolian, străpunge formaţiunile mai noi sub formă de diapir. Mureşul inferior din Câmpia de Vest, cuprins între Lipova şi graniţa cu Ungaria (117 km), se situează la marginea estică a Depresiunii Panonice. Fundamentul cristalin este la mică adâncime (300-400 m) şi este acoperit de depozite tortolian-pliocene. Clima Bazinul hidrografic Mureş se află în sectorul de climat continental-moderat cu veri călduroase şi ierni lungi şi reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul bazinului, iar în vest climatul prezintă nuanţe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase şi mai calde. În bazinul hidrografic al Mureşului superior temperaturile medii multianuale oscilează între 5 0 C - 6 0 C în sectorul depresionar şi cu puţin peste 0 0 C în sectorul muntos, cu luna cea mai rece, ianuarie (-6 0 C . -7 0 C) şi luna cea mai calda, iulie (12 0 C . 17 0 C). Climatul în bazinul mijlociu al Mureşului este caracterizat prin valori medii anuale ale temperaturii de aproxmativ 8 0 C, temperaturile medii lunare coboară până la -4 0 C în luna ianuarie şi depăşeşte pe alocuri 18 0 C - 19 0 C în iulie. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Culoarul Mureşului inferior, situat între Munţii Apuseni şi Munţii Poiana Ruscăi, între Alba Iulia şi Lipova se caracterizează din punct de vedere climatic prin temperaturi anuale sub 6 0 C în sectorul montan şi 9 0 C - 10 0 C în lungul văii Mureşului. În zona Mureşului inferior din Câmpia de Vest temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 0 C - 11 0 C. Temperatura medie lunară în ianuarie este de -2 - 3 0 C şi de 18 0 C -21 0 C în luna iulie. Cantitatea de precipitaţii medie multianuală este cuprinsă între 480 mm şi 980 mm, cu o medie de 610 mm pe bazin. Resursa de apă Râul Mureş (cod cadastral: IV.1) are izvorul propriu-zis în sudul Depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, lângă comuna Izvorul Mureşului. Bazinul hidrografic al râului Mureş are o suprafaţă de 28.310 km 2 , inclusiv Canalul Ier, ceea ce reprezintă 11,7 % din suprafaţa ţării. Mureşul curge în cea mai mare parte pe teritoriul ţării noastre pe o lungime de 761 km. Reţeaua hidrografică codificată însumează 758 cursuri de apă şi 10.861 km. Principalii afluenţi ai râului Mureş sunt: r. Gurghiu (L=53km, S=563km 2 ); r. Arieş (L=166km, S=3005km 2 ); r. Niraj (L= 82 km, S= 651km 2 ); r. Târnave (L= 246km, S=6253km 2 , denumită de la izvor r .Târnava Mare L=223km, S= 3666km 2 până la confluenţa cu r . Târnava Mică); r .Târnava Mică (L= 196km, S= 2071km 2 ); r. Ampoi (L= 57km, S=576km 2 ); r. Sebeş (L= 96km, S= 1304km 2 ) si r. Strei (L= 93 km, S= 1983km 2 ). Cursul Mureşului de la obârşie până la vărsare se poate împărţi în patru sectoare caracteristice: • Mureşul superior ce cuprinde Depresiunea Giurgeului şi defileul Topliţa-Deda; • Mureşul mijlociu axat pe zona centrală a Podişului Transilvaniei, între Deda şi Alba Iulia; • Culoarul Mureşului inferior , cuprins între Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali şi Munţii Banatului, între Alba Iulia şi Lipova; • Mureşul inferior din Câmpia de Vest, între Lipova şi graniţa cu Ungaria.
În cadrul bazinului hidrografic Mureş se desfăşoară activitate hidrometrică pe 64 cursuri de apă, la 109 staţii hidrometrice de bază unde se efectuează complexul de observaţii şi măsurători, având ca scop cunoaşterea regimului hidrologic.
În tabelul 1 - 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici
Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică F (km 2 ) H med (m) Q mma (m 3 /s) Q max 1% (m 3 /s) R (kg/s) 1. Mureş Glodeni 3781 849 39.8 1195 13.1 2. Mureş Alba Iulia 18055 625 103.6 2455 55.1 3. Mureş Arad 27280 618 186.0 2390 69.6 4. Arieş Turda 2403 897 25.3 1170 5. Târnava Mare Blaj 3653 558 14.9 925 13.2 6. Strei Petreni 1948 928 25.5 680 12.8

Parametri hidrologici

În bazinul hidrografic Mureş există un număr de 47 lacuri naturale , printre care putem enumera: Lacul Ursu, Lacul Roşu, Lacul Iezer, Lacul Ana, Lacul Tăul etc.
Resursa de apă din apele de suprafaţă este de 5,966 mil.m 3 .
În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic Mureş.

Solurile
Solurile, prin numeroasele lor caracteristici, au o influenţă directă asupra scurgerii, deoarece reprezintă elementul principal al mediului în care ea se formează.
În Culoarul Depresionar al Mureşului apar soluri aluviale, pe luncă şi cernoziomuri cambice (levigate) şi argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regulă cu textură fină.
Relieful colinar de podiş se caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice (cu levigare slabă), soluri închise şi brune (inclusiv eu-mezobazice), pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite (dominante la contactul cu muntele), la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile.
În regiunea montană de sud (M. Şureanu), unde domină şisturile cristaline, se poate urmări o clară etajare, pe verticală, începând cu solurile brune acide, la altitudini joase şi continuând cu soluri brune podzolice şi podzoluri humico-feriiluviale la altitudini mari.
În regiunea montană de nord-vest (M. Trascău şi M. Bihor) datorită constituţiei mai variate de roci, învelişul de sol este mai eterogen; pe lângă solurile brune acide şi brune podzolice apar şi soluri argilo-iluviale brune şi brune podzolite (pe unele roci sedimentare), apoi rendzine şi terra rossa (pe calcare) şi, pe alocuri, ando-soluri (pe roci vulcanice).
În luncă solurile sunt de vârstă recentă, în formare, tipul caracteristic fiind aluviosolul, iar pe terasele aluviale, ceva mai vechi ca vârstă dar cu material litologic aluvic, s-au dezvoltat eutricambosolurile, cu caracteristici aluviale (subtipul aluvic).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Biodiversitate
În anumite zone ale bazinului hidrografic s-au păstrat complexe de vegetaţie de mare interes fitogeografic, cazul cel mai interesant fiind cel de la Şesul Craiului - Scăriţa-Belioara (din masivul Muntele Mare), unde coboară la altitudini de circa 1300 m câteva elemente circumpolar arcto-alpine şi anume arginţica ( Dryas octopetala ) - care nu se mai întâlneşte în nici un alt punct în Munţii Apuseni, strugurii ursului ( Arctostaphyllos Uva-Ursi ), ca şi specia eurasiatică arcto-alpină Pinguicula alpina şi o specie alpino-carpatică de genţiană (Gentiana clusii ). În acelaşi timp, aici se întâlnesc specii submediteraneene, printre care o raritate floristică - săpunariţa ( Saponaria bellidifolia ), în cel mai nordic punct al arealului său, precum şi o serie de specii carpato-balcanice.
În alte locuri se mai păstrează mici ochiuri de mlaştină la Luncile Prigoanei, cu Vaccinium oxycoccus ssp. Microcarpum, Orchis maculata ş.a. În apele lacului Şureanu se întâlnesc cca. 300 de specii de diatomee endemice, ca şi diverse nevertebrate interesante şi batracianul Triturus alpestris . Mlaştina din aval de lac adăposteşte fitocenoze de Adenostyles alliariae şi o specie rară de orhidacee Leuchorchis albida .
În masivul Muntele Mare, la 1600 m altitudine, în aria mlăştinoasă cunoscută sub numele de Molhaşurile de la Căpăţâna se află o serie de plante higrofile rare ca Scheuchzeria palustris (stuf), Drosera intermedia (roua cerului), pedicularis limnogen (paduchernita), Carex paupercula (rogoz) , ca şi o frumoasă asociaţie de muşchi Sphagnum cu bumbăcariţa ( Eriophorum vaginatum ).
În estul Dealurilor Târnavelor se află Tăul fără fund de la Băgău, care are şi o porţiune de mlaştină eutrofă, care adăposteşte o serie de plante specifice, cum sunt Carex panicula f. Simplex, Lemna minor, Lycopus europaeus, Theypteris palustris (feriga de balta).
Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: capra neagră, cerbul, ursul carpatin, mistreţul, vulpea, lupul, iepurele şi toată gama păsărilor cântătoare.
Cercetările ihtiologice din ultimii ani au relevat existenţa în râurile şi lacurile interioare a unui număr de 55 de specii de peşti printre care patru endemice: Sabanejewia aurata şi Gobio gobio muresia semnalate din râul Mureş (zona Stânceni) şi alte două specii înregistrate în bazinul hidrografic al râului Sebeş - Barbus pelopponnesius petenyi şi Eudontomyzon danfordi . Dintre speciile care au devenit rare în ultimul timp amintim: Lota lota, Stizostedion luciuperca şi Carassius carassius . O specie extrem de rară considerată dispărută - Acipenser ruthenus - a reapărut într-o captură în anul 2005 pe sectorul apropiat de Arad al râului Mureş.
La nivelul bazinului hidrografic Mureş, există un număr de 273 sectoare (3825 km) amplasate pe cursurile de apă din zona montană în care predomină păstrăvul comun ( Salmo trutta fario ) şi 5 lacuri (716 ha) în care se găseşte păstrăvul comun ( Salmo trutta fario ).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Lipanul ( Thymallus thymallus ) se găseşte pe sectoarele din aval ale cursurilor de apă montane (30 de râuri). Lostriţa ( Hucho hucho ) a fost identificată pe sectorul între Deda şi Topliţa al râului Mureş, fiind semnalată şi în râul Sălard, în perioada de reproducere. Aceste specii au fost considerate importante economic, privind activităţile de pescuit sportiv, recreere şi turism.
Varietatea mare a cadrului natural a permis desemnarea unui număr mare de arii protejate pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş. Astfel, au fost identificate 2 parcuri naţionale, 5 parcuri naturale, 71 arii speciale de conservare, 19 arii de protecţie specială avifaunistice şi 147 de rezervaţii incluse în Registrul Ariilor Protejate care este parte integrantă al planului de management al bazinuli hidrografic. Aceste arii protejate însumează 9833,04 Km 2 şi reprezintă aproximativ 35% din suprafaţa bazinului hidrografic Mureş. Majoritatea ariilor sunt situate în zonele montane şi de deal, pe cursurile superioare ale râurilor Mureş, Gurghiu, Arieş, Strei, Râul Mare şi Geoagiu.

Populaţie, aşezări umane
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Mureş cuprinde integral judeţele Mureş şi Alba, parţial judeţele Harghita, Sibiu, Cluj, Hunedoara, Arad, Timiş şi mici suprafeţe din judeţele Braşov, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin. Bazinul hidrografic Mureş se situează în regiunea de dezvoltare Vest (25,19%), Nord Vest (4,69%) şi Centru (54,03%).
La nivelul anului 2011, populaţia totală existentă pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş era de 1.877.642 locuitori, variind între 550.846 loc. în judeţul Mureş şi 2.357 loc. în judeţul Braşov. În mediul urban, la nivelul bazinului hidrografic sunt 1.052.037 locuitori, iar în mediul rural sunt 825.605 locuitori.
La nivel de bazin hidrografic se regăsesc: 16 municipii, 23 oraşe, 303 comune şi 1.780 sate.
Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Tg. Mureş, Sighişoara, Arad, Deva, Alba - Iulia, Turda, Dumbrăveni, Luduş etc.

Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenului bazinului hidrografic Mureş este influenţat atât de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici, şi prezintă următoarea distribuţie (conform Proiectului Corine Land Cover ): areale artificiale (zone construite) - 4,24%; teren agricol - 37,70%; păduri şi vegetaţie forestieră - 57,76%; zone umede şi râuri - 0,27%.
În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din bazinul hidrografic Mureş.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Activitatea economică
Principalele activităţi din bazinul hidrografic Mureş sunt: zootehnia, irigaţii, piscicultura, industria extractivă, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, industria de prelucrări chimice, industria metalurgică, industria construcţiei de maşini, industria de mecanică fină şi electronică, industria mijloacelor de transport, producţia de mobilier, producţia de energie electrică şi termică, captarea şi prelucrarea apei, construcţii, comerţ şi servirea populaţiei, transport, învăţământ, sănătate, alte activităţi de servicii.

Infrastructura
Infrastructura este bine dezvoltată, principalii indicatori fiind: drumuri europene, naţionale, judeţene, căi ferate, precum şi Aeroportul Internaţional Târgu-Mureş.
Bazinul hidrografic Mureş este traversat de 4 drumuri europene şi 6 drumuri naţionale: E60, E81, E79, E68 şi DN 14 Sibiu, DN 14A, DN 14B, DN 16 Apahida - Reghin, drumul naţional 15 A.

Recreere şi turism
Potenţialul morfoturistic este reprezentat de dealuri împădurite, lanţurile montane de natură vulcanică Călimani şi Gurghiu, cu forme spectaculoase ( cratere vulcanice , relief glaciar , Munţii de sare de la Sovata sau Defileul Deda-Topliţa - 34 km lungime), precum şi de M-ţii Apuseni, Retezat, Bucegi. În toate zonele muntoase cât şi pe vaile Mureşului şi Crişului se găsesc multe zone de interes turistic dotate cu hoteluri, hanuri, moteluri, tabere şi vile de vacanţă. Cele 47 lacuri naturale, luncile şi pădurile situate pe valea Mureşului şi Crişului au o valoare peisagistică deosebită, existând multe locaţii amenajate cu baze moderne de agrement şi cu scop terapeutic.
În continuare amintim câteva exemple de situri S.C.I. şi S.P.A.:
• Situri de tip S.P.A.: Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului; Piemontul Munţilor Metaliferi şi Vinţului etc.; • Situri de tip S.C.I.: Defileul Mureşului; Munţii Călimani – Gurghiu etc. Patrimoniu cultural Patrimoniul cultural cuprinde obiective declarate monumente istorice (de exemplu: 1.015 numai în judeţul Mureş), reprezentând situri arheologice, cetăţi şi fortificaţii, castele, biserici, alte clădiri etc. Obiectivele culturale cuprind multe biserici, complexe arhitectonice urbane, monumente istorice, dar şi obiective care reflectă cultura materială şi spirituală din mediul rural (obiceiuri, tradiţii etc.), bine conservate. Oraşul Sighişoara şi împrejurimile (zona Sovata, Praid în judeţul Mureş) reprezintă un exemplu în acest sens. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Mureş este prezentată în figura 2 - 1. În bazinul hidrografic Mureş se află un număr de 210 lucrări de îndiguire (din care un număr de 27 sunt principale) cu o lungime totală de cca. 825 km. Aceste lucrări apară 240 localităţi (dintre care 55 oraşe şi municipii), 8.827 case în mediul urban şi 60.240 în mediul rural, 314 km linie C.F., 242 km drumuri naţionale şi 313 km judeţene. Suprafaţa totală apărată, conform raportărilor, este de cca. 190.000 ha. Printre cele mai importante lucrări de îndiguire se amintesc cele de la Reghin, Tg. Mureş, Luduş, îndiguirea râului Niraj şi Comlod, îndiguirea râului Târnava Mică la Târnăveni, îndiguirea Piriului de Cimpie, apărarea municipiilor Sighişoara, Blaj, Mediaş, Dumbrăveni, Copşa Mică, Alba Iulia şi Deva. Tot în categoria lucrărilor importante se află îndiguirea de la Mihalţ, Ilia, Lipova, Mureş mal drept Arad-Pecica, Sâmbăteni - Păuliş, Felnac - Periam şi Periam - Cenad. Pe judeţe, cele mai multe lucrări se află în judeţul Mureş (8), Alba (3), Sibiu (3), Hunedoara (2) şi Arad (7). Cu excepţia îndiguirilor de pe Mureşul inferior din zona de graniţă, al caror debit de calcul corespunde unei frecvenţe de apariţie a debitelor maxime de 1/500 ani, restul sunt calculate pentru 1/100 ani la oraşe, 2/100 ani pentru localităţi rurale şi 1/10 ani la restul terenurilor. Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (acumulări) mai semnificative sunt următoarele: • în bazinul hidrografic Târnava Mare: acumularea nepermanentă Vânatori pe râul Târnava Mare (25 mil. m 3 ) şi acumularea permanentă Zetea cu un volum de atenuare de 18,4 mil.m 3 ; • în bazinul hidrografic Târnava Mică: acumularea nepermanentă Bălăuşeri (24,5 mil. m 3 ) şi acumularea permanentă Bezid, pe râul Cuşmed, cu un volum de atenuare de 16 mil.m 3 ; • în bazinul hidrografic Arieş: acumularea permanentă Mihoieşti cu un volum de atenuare de 3.25 mil.m 3 ; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş • în bazinul hidrografic Cerna: acumularea Cinciş cu un volum de atenuare 17,2 mil.m 3 .
Principalele acumulări nepermanente care sunt administrate de către Administraţia Naţională „ Apele Române &quot; - A.B.A. Mureş sunt: Vânători (Târnava Mare), Bălăuşeri (Târnava Mica), Nemşa (Mojna), Tăul Ceanului (Valea Caldă), Drăuţ (Drăuţ), Sistarovăţ (Sistarovăţ), Cladova (Cladova).
În tabelele nr. 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5, 2 - 6 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.
Starea principalelor componente ale sistemului naţional de gospodărire a apelor cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, repectiv diguri, acumulări permanente/nepermanente, se regăseşte la adresa:
http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

488

Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Mureş

489

Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice

Nr. crt. Denumire Curs de apă Cod cadastral Judeţ Comuna Localitate Debite maxime derivate (m 3 /s) Deţinător 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Regularizarea pâraielor Ditrău şi Martonka în scopul prevenirii revarsărilor de apă în com. Ditrău jud. HR. (braţ drept N.H 1) pr. Ditrău IV-1.18 Harghita Ditrău Ditrău 6.2 Prim. Ditrău 2 Regularizarea pâraielor Ditrău şi Martonka în scopul prevenirii revarsărilor de apă în com. Ditrău jud. HR. (braţ stăng N.H.2) pr. Ditrău IV-1.18 Harghita Ditrău Ditrău 1.6 Prim. Ditrău 3 NH Gurghiu Gurghiu IV-1.54 Mureş Reghin Reghin 0.5 A.B.A. Mureş 4 Priză şi canal Turbină Mureş IV-1 Mureş mun. Tg Mureş mun. Tg Mureş 56 A.B.A. Mureş 5 Nod hidrotehnic Niraj Niraj Mic IV-1.67.5 Mureş oraşul Miercurea Nirajului oraşul Miercurea Nirajului A.B.A. Mureş

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

490

Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari

Nr. crt. Denumire Judeţ Comuna/ localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime (m) Debite derivate (m 3 /s) Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 Canal Veţca MS M.Niraj-Cinta Niraj Mic IV-1.67.5 Niraj IV-1-67 22400 A.B.A. Mureş 2 Canal turbină MS Tg Mureş Mureş IV-1 Pocloş IV-1.63 1534 A.B.A. Mureş 3 Canal Batiz - Simeria HD Băcia/Batiz Strei IV-1.117 Mureş IV-1 15500 7.93 A.B.A. Mureş 4 Canal Cârlete HD Râu de Mori/ Brazi Canal Odovaşniţa IV-1.117.14 Râul Galben IV-1.117.14.11 18800 0,222 A.B.A. Mureş 5 Canal Odovaşniţa HD Râu de Mori /Clopotiva Râu Mare IV-1.117.14 Breazova IV-1.117.14.11.4 7400 0,482 A.B.A. Mureş 6 Canal Pârâul de Câmp HD Râu de Mori/ Clopotiva Canal Odovaşniţa IV-1.117.14 Râul Galben IV-1.117.14.11 12000 0,156 CL Toteşti 7 Aducţiunea Râu Bărbat HD Pui/Hobiţa Râu Bărbat IV-1.117.7 Staţia de tratare a apei pt. mun. Hunedoara IV-1.119 36000 0,374 SC Apaprod SA Hunedoara 8 Derivaţie Iara (Bondureasa) CJ Valea Ierii/ Caps Iara IV-1.81.28 Someşul Cald II-1.31 3970 0,97 Hidroelectrica S.A. 9 Derivaţie Şoimu CJ Valea Ierii/ Măguri - Racătău Şoimu IV-1.81.28.2 Someşul Cald II-1.31 5079 1,75 Hidroelectrica S.A. 10 Derivaţie Calu CJ Valea Ierii/ Caps Valea Calului IV-1.81.28.3 Someşul Cald II-1.31 3259 0,22 Hidroelectrica S.A. 11 Derivaţie Lindru CJ Valea Ierii/ Caps Lindru Necodif / aflunet de Soimu Someşul Cald II-1.31 884 1,03 Hidroelectrica S.A.

Nr. crt. Denumire Judeţ Comuna/ localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime (m) Debite derivate (m 3 /s) Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 Canal Matca AR Păuliş Ghioroc Şiria Pâncota Zarand Mureş IV-1 Pârâul Cigher III-1.39 7,4 km până la stăvilar canal Ier şi canal Matca- legator (Bazin Mureş) 33,8 km canal Matca (DA Criş III- 1.39.10)

491

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

492

Tabel 2 - 3 Diguri

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 Amenajare râu Mureş şi afluent la Lalaşinţ râu Mureş IV-1 MS Arad Bârzava 2,720 2.2 1979 5% 1750 Lalaşinţ A.B.A. Mureş Vale Lalaşinţ IV-1.151a MS Arad Bârzava 770 1979 5% 1750 25 Lalaşinţ A.B.A. Mureş Vale Lalaşinţ IV-1.151a MD Arad Bârzava 660 1979 5% 1751 25 Lalaşinţ A.B.A. Mureş 2 Dig mal stâng râu Mureş la Chelmac râu Mureş IV-1 MS Arad Conop 6000 2.7 1976 20% 1120 Chelmac A.B.A. Mureş 2002 deversare 3 Amenajare râu Mureş şi afluent la Chelmac râu Mureş IV-1 MS Arad Conop 3000 2.0 1979 5% 1750 Chelmac A.B.A. Mureş 4 Amenajare râu Mureş şi afluent la Ususău râu Mureş IV-1 MS Arad Ususău 2900 2.8 1980 5% 1750 Ususău A.B.A. Mureş Pârâul Mare IV - 1.155 MS Arad Ususău 440 2.0 1981 5% 1750 56 Ususău A.B.A. Mureş Pârâul Mare IV - 1.156 MD Arad Ususău 340 2.0 1981 5% 1751 56 Ususău A.B.A. Mureş 5 Dig mal stâng râu Mureş la Lipova râu Mureş IV-1 MS Arad Lipova 4740 4.0 1981 2% 2300 Lipova A.B.A. Mureş 6 Dig remuu deviere Vale Şiştarovăţ la Lipova Vale Şiştarovăţ IV- 1.158 MD Arad Lipova 2430 2.5 1981 2% 34.5 Lipova A.B.A. Mureş 7 Dig mal drept râu Mureş la Baraţca râu Mureş IV-1 MD Arad Păuliş 850 2.1 1980 5% 1650 Baraţca A.B.A. Mureş 8 Amenajare rau Mureş la Păuliş -Sâmbăteni râu Mureş IV-1 MD Arad Păuliş 9850 2.6 1978 5% 1650 Păuliş Sâmbăteni A.B.A. Mureş 9 Dig de compartimentare mal drept râu Mureş la CICH Arad râu Mureş IV-1 MD AR Vladimirescu 2500 3.0 1976 1% 2600 Vladimirescu A.B.A. Mureş 10 Dig mal drept râu Mureş Pecica - Vladimirescu râu Mureş IV-1 MD AR Vladimirescu Arad Pecica 36993 6.0 1975 1981 1% 2600 Pecica Sântoma Arad Vladimirescu A.B.A. Mureş 11 Dig mal stâng râu Mureş la Arad râu Mureş IV-1 MS AR Arad 9930 5.0 1976 1% 2600 Arad A.B.A. Mureş 12 Dig compartimentare mal stâng râu Mureş la Arad râu Mureş IV-1 MS AR Arad 2100 1.5 1969 5% 1720 Arad A.B.A. Mureş 13 Dig mal stâng râu Mureş la Bodrogul Nou râu Mureş IV-1 MS AR Zădăreni 2131 3.0 2009 5% 1720 Mănăstire Hodoş - Bodrog A.B.A. Mureş 14 Canal Arad - Pecica râu Mureş IV-1 MS AR Pecica 1350 1.5 1969 1% 2600 Pecica A.B.A. Mureş 15 Canal Arad - Pecica râu Mureş IV-1 MD AR Pecica 1350 1.5 1969 1% 2600 Pecica A.B.A. Mureş 16 Dig mal drept râu Mureş la Pecica râu Mureş IV-1 MD AR Pecica 6691 3.5 1975 1% 2600 Pecica A.B.A. Mureş

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 17 Dig mal stang râu Mureş Felnac - Periam port râu Mureş IV-1 MS AR Felnac Secusigiu 22365 4.5 1975 2% 2050 Felnac Sânpetru German Munar Satu Mare Secusigiu A.B.A. Mureş 18 Dig mal drept râu Mureş la Semlac râu Mureş IV-1 MD AR Semlac 1350 4.5 1968 5% 1720 Semlac A.B.A. Mureş 19 Dig mal drept râu Mureş la Seitin râu Mureş IV-1 MD AR Seitin 2150 3.0 1968 1% 2600 Şeitin A.B.A. Mureş 20 Dig mal drept râu Mureş Nadlac - Seitin râu Mureş IV-1 MD AR Nadlac Seitin 17400 3.0 1989 2% 2050 Nadlac Şeitin A.B.A. Mureş 21 Dig mal drept râu Mureş Nadlac râu Mureş IV-1 MD AR Nadlac 4375 4.0 1968 1% 2600 Nadlac A.B.A. Mureş 22 Dig de compartimentare mal stang râu Mureş la Periam râu Mureş IV-1 MS TM Periam 2500 2.5 1932 10% 1310 Periam A.B.A. Mureş 23 Dig mal stang râu Mureş şi drum la sector Cenad râu Mureş IV-1 MS TM Periam Sânpetru Mare Cenad 43374 4.5 1932 2% 2050 Cenad Saravale Igriş Periam A.B.A. Mureş 24 Îndiguire r.T-va Mica la Ghindari r.T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Ghindari 2400 2 1977. 1981 5 240 Ghindari A.B.A. Mureş 25 Îndiguire r.T-va Mica la Sg.de Pădure r.T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Fântanele 1046 1,2 1987 5 185 Fântanele A.B.A. Mureş 26 Îndiguire r.T-va Mica la Coroi r.T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Coroi 1630 1,3 2010 5 127 Coroi A.B.A. Mureş 27 Îndiguire pr.Cund şi Pr. Idiciu la Bahnea pr. Cund IV-1.96.52.18 MS MS Bahnea 1542 1,5 1978 10 38 Bahnea A.B.A. Mureş pr. Cund IV-1.96.52.18 MD MS Bahnea 1550 1,5 1978 10 38 Bahnea A.B.A. Mureş pr. Idiciu IV- 1.96.52.18.1 MS MS Bahnea 1112 1,3 1978 10 59 Bahnea A.B.A. Mureş pr. Idiciu IV- 1.96.52.18.1 MD MS Bahnea 1112 1,3 1978 10 59 Bahnea A.B.A. Mureş 28 Îndiguire pr. Şaroş la Târnăveni pr.Şaroş IV-1.96.52.23 MS MS Târnăveni 975 1 1962 2 50.4 Târnăveni A.B.A. Mureş pr.Şaroş IV-1.96.52.23 MD MS Târnăveni 975 1 1962 2 50.4 Târnăveni A.B.A. Mureş 29 Îndiguire şi regularizare râu Târnava Mică şi afluenţi la Târnăveni r. T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Cuştelnic 596 3 1972 1982 1 444 Târnăveni A.B.A. Mureş r. T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Târnăveni 3850 3 1972 1982 1 444 Târnăveni A.B.A. Mureş r. T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Dâmbău 2517 3 1972 1982 1 444 Târnăveni A.B.A. Mureş r. T-va Mică IV-1.96.52 MS MS Seuca 4968 3 1972 1982 1 444 Târnăveni A.B.A. Mureş

493

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 r. T-va Mică IV-1.96.52 MS MS Adămuş 2244 3 1972 1982 1 444 Târnăveni A.B.A. Mureş pr. Sărata IV-1.96.52.22 MS MS Târnăveni 2200 2,5 1982 2 444 Târnăveni A.B.A. Mureş pr. Sărata IV-1.96.52.22 MD MS Târnăveni 2200 2,5 1982 2 444 Târnăveni A.B.A. Mureş pr. Plopilor necadastrat MS MS Târnăveni 1280 2.8 1982 5 444 Târnăveni A.B.A. Mureş pr. Plopilor necadastrat MD MS Târnăveni 1140 2.8 1982 5 444 Târnăveni A.B.A. Mureş pr. Şaroşpata necadastrat MS MS Dâmbău 1160 2 1982 1 444 Târnăveni A.B.A. Mureş pr. Şaroşpata necadastrat MD MS Dâmbău 680 2 1982 1 444 Târnăveni A.B.A. Mureş 30 Amenajare râu T-va Mică la Suplac, Adămuş, Corneşti, Crăieşti r.T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Suplac 2489 1.2 2001 5 si 1 240 Suplac A.B.A. Mureş r.T-va Mică IV-1.96.52 MS MS Adămuş 1130 2 2002 5 240 Adămuş A.B.A. Mureş r.T-va Mică IV-1.96.52 MD MS Crăieşti 1984 2 2004 5 240 Crăieşti A.B.A. Mureş r.T-va Mică IV-1.96.52 MS MS Corneşti 4510 2 2009 5 240 Corneşti A.B.A. Mureş 31 Îndiguire şi regularizare r. Mureş în Depres. Gheorgheni Mureş IV-1 MD HR Suseni 300 2 1984 5 112 A.B.A. Mureş Mureş IV-1 MS HR Suseni 300 2 1984 5 112 A.B.A. Mureş Mureş IV-1 MD HR Ciumani 1220 2 1984 5 112 A.B.A. Mureş Mureş IV-1 MS HR Ciumani 1800 2 1984 5 112 A.B.A. Mureş Mureş IV-1 MS HR Borzonţ 500 2 1984 5 105 A.B.A. Mureş 32 Regularizare şi îndiguire pr. Belcina la Joseni Belcina IV-1.9 MD HR Joseni 300 1.5 1972 5 105 A.B.A. Mureş Belcina IV-1.9 MD HR Joseni 2130 1.5 1972 5 105 A.B.A. Mureş Belcina IV-1.9 MS HR Joseni 500 1.5 1972 5 105 A.B.A. Mureş Belcina IV-1.9 MS HR Joseni 2130 1.5 1972 5 105 A.B.A. Mureş 33 Îndiguire râul Mureş la Topliţa Mureş IV-1 MD HR Topliţa 1100 2 2007 5 353 Topliţa A.B.A. Mureş Mureş IV-1 MS HR Topliţa 1200 2 2007 5 353 Topliţa A.B.A. Mureş

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

494

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 34 Amenajarea pr.Topliţa pt. apărare împotriva inundaţiilor a loc. Toplita pr. Topliţa IV-1.4 MD HR Topliţa 2510 3.5 2007 A.B.A. Mureş pr. Topliţa IV-1.4 MS HR Topliţa 2510 3.5 2007 A.B.A. Mureş 35 Regularizare şi îndiguire T-va Mare la Mediaş râul Târnava Mare IV-1.96 MD SB Mediaş 5000 3.5 1977 1%+P10:W10 / 5%+40 cm 940/ 530 1(mun. Mediaş) A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MS SB Mediaş 7090 3.5 1977 1%+P10:W10 / 5%+40 cm 940/ 530 1(mun. Mediaş) A.B.A. Mureş pârâul Moşna IV-1.96.41 MD SB Mediaş 600 3.5 1977 1% 37,5/94 0 1(mun. Mediaş) A.B.A. Mureş pârâul Moşna IV-1.96.41 MD SB Mediaş 590 3.5 1977 1% 37,5/94 0 1(mun. Mediaş) A.B.A. Mureş pârâul Ighiş IV-1.96.42 MD SB Mediaş 440 3.5 1977 1% 940 1(mun. Mediaş) A.B.A. Mureş 36 Regularizare şi îndiguire T-va Mare la Târnava râul Târnava Mare IV-1.96 MD SB Târnava 3900 2 1980 5% 530 1(mun. Mediaş) A.B.A. Mureş pârâul Târnava (Lai) IV-1.96.42a MD SB Târnava 460 2 1980 5% 34 A.B.A. Mureş pârâul Târnava (Lai) IV-1.96.42a MS SB Târnava 460 2 1980 5% 34 A.B.A. Mureş 37 Regularizare şi îndiguire T-va Mare la Copşa Mică râul Târnava Mare IV-1.96 MS SB Copşa Mică 6910 2.5 1977 2% 760 1(oraş Copşa Mică) A.B.A. Mureş pârâul Vorumloc IV-1.96.43 MD SB Copşa Mică 530 2.5 1977 2% 760 A.B.A. Mureş pârâul Vorumloc IV-1.96.43 MS SB Copşa Mică 520 2.5 1977 2% 760 A.B.A. Mureş pârâul Vişa IV-1.96.44 MD SB Copşa Mică 800 2.5 1977 2% 760 A.B.A. Mureş 38 Regularizare şi îndiguire T-va Mare la Hoghilag şi Dumbrăveni râul Târnava Mare IV-1.96 MD SB Hoghilag 1000 2.25 1977 2% 470 A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MD SB Hoghilag 1004 2.25 1977 2% 470 A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MD SB Dumbrăveni 2624 2.25 1977 2% 470 A.B.A. Mureş pârâul Căpâlna necadastrat MD SB Dumbrăveni 634 2.25 1977 2% 470 A.B.A. Mureş pârâul Căpâlna necadastrat MS SB Dumbrăveni 634 2.25 1977 2% 470 A.B.A. Mureş pârâul Râtului necadastrat MS SB Dumbrăveni 831 2.25 1977 2% 470 A.B.A. Mureş pârâul Satului necadastrat MS SB Dumbrăveni 692 2.25 1977 2 35 Dumbrăveni A.B.A. Mureş pârâul Satului necadastrat MD SB Dumbrăveni 1,122 2.25 1977 2 35 Dumbrăveni A.B.A. Mureş

495

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 39 Îndiguire. pr. Biertan la Şaroş pe Târnava pârâu Biertan IV-1.96.34 MD SB Şaroş 1170 1.5 2007 5% A.B.A. Mureş pârâu Biertan IV-1.96.34 MS SB Şaroş 1380 1.5 2007 5% A.B.A. Mureş 40 Amenajare r. Mureş la Răstoliţa Mureş IV-1 MS MS Răstoliţa/Iod 2610 2 2004 5 559 Iod A.B.A. Mureş Mureş IV-1 MS MD Răstoliţa/Iod 1130 2014 A.B.A. Mureş 41 Îndiguire r. Mureş la Lunca Mureşului Mureş IV-1 MS MS Aluniş/Lunca Mureşului 2430 2 2000 5 523 Lunca Mureşului A.B.A. Mureş 42 Îndiguire şi regularizare r. Mureş la Reghin Mureş IV-1 MS MS Reghin/Reghi n 4730 2.25 1979 1 895 Reghin A.B.A. Mureş MD MS Reghin/Reghi n 10620 2.25 Reghin A.B.A. Mureş 43 Îndiguire şi regularizare r. Gurghiu la Reghin Gurghiu IV-1.54 MS MS Reghin, Solovăstru 3520 2 1979 1 660 Reghin, Solovăstru A.B.A. Mureş MD MS Reghin/Reghi n 1598 2 Reghin A.B.A. Mureş 44 Îndiguire şi regularizare pr. Luţ Luţ IV-1.59 MS MS Voivodeni, Glodeni 8000 2 1979 10 127 Voivodeni, Glodeni A.B.A. Mureş 2005 deversare MD MS Voivodeni, Glodeni 8000 2 Voivodeni, Glodeni A.B.A. Mureş 2005 deversare 45 Îndiguire şi regularizare pr. Luţ amonte Agriş Luţ IV-1.59 MS MS Voivodeni 1300 1.5 1984 10 97 Voivodeni A.B.A. Mureş 46 Regularizare şi îndiguire mal drept r. Mureş la Suseni Mureş IV-1 MD MS Suseni / Suseni 315 2008 Suseni A.B.A. Mureş 47 Îndiguire şi regularizare. T-va Mare la Odorhei râul Târnava Mare IV.1.96 MD HR municipiu Odorheiu Secuiesc 1200 1.5 1980 5 250 A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MD HR municipiu Odorheiu Secuiesc 200 1.5 1980 5 250 A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MD HR municipiu Odorheiu Secuiesc 500 1.5 1980 5 250 A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MS HR municipiu Odorheiu Secuiesc 1500 1.5 1980 5 250 A.B.A. Mureş 48 Regularizare pr. Selykeje la Odorheiu Secuiesc pârâul Sărat IV-1.96.11 MD HR municipiu Odorheiu Secuiesc 250 2005 A.B.A. Mureş 49 Regularizare r. Feernic şi a afluenţilor la Cobăteşti şi Simoneşti pârâul Feernic IV-1.96.19 MD HR loc. Cobăteşti 400 2011 A.B.A. Mureş pârâul Feernic IV-1.96.19 MS HR loc. Cobăteşti 500 2011 A.B.A. Mureş

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

496

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 pârâul Feernic IV-1.96.19 MD HR loc. Şimoneşti 600 2011 A.B.A. Mureş pârâul Feernic IV-1.96.19 MD HR loc. Şimoneşti 400 2011 A.B.A. Mureş pârâul Feernic IV-1.96.19 MS HR loc. Şimoneşti 1000 2011 A.B.A. Mureş pârâul Turdeni IV-1.96.19.4 MD HR loc. Şimoneşti 100 2011 A.B.A. Mureş pârâul Turdeni IV-1.96.19.4 MS HR loc. Şimoneşti 50 2011 A.B.A. Mureş 50 Îndiguire şi regularizare r. T- Va Mare şi afluenţi la Sighişoara pârâul Valea Dracului IV-1.96.27 MD MS municipiu Sighişoara 900 1984 1 39.1 A.B.A. Mureş pârâul Valea Dracului IV-1.96.27 MS MS municipiu Sighişoara 850 1984 1 39.1 A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MD MS municipiu Sighişoara 6580 1984 1 755 A.B.A. Mureş râul Târnava Mare IV-1.96 MS MS municipiu Sighişoara 6330 1984 1 755 A.B.A. Mureş pârâul Cloasterf (necadastrat) MD MS municipiu Sighişoara 500 1984 1 22.8 A.B.A. Mureş pârâul Cloasterf (necadastrat) MS MS municipiu Sighişoara 500 1984 1 22.8 A.B.A. Mureş pârâul Câinelui (Vilcăndorf) IV-1.96.28 MD MS municipiu Sighişoara 690 1984 1 49.2 A.B.A. Mureş pârâul Câinelui (Vilcăndorf) IV-1.96.28 MS MS municipiu Sighişoara 170 1984 1 49.2 A.B.A. Mureş 51 Regularizare pr. Criş la Daneş pârâul Criş IV-I.96.30 MS MS comuna Daneş 900 1.5 1980 5 92 A.B.A. Mureş 52 Amenajare r.Mureş la Iernut DJ 152 A Iernut-Lechinţa râu Mureş IV-1 MS Ms Iernut 2040 2011 2 1135 A.B.A. Mureş 53 Dig mal stg. r. Mureş la Sânpaul râu Mureş IV-1 MS Ms Sânpaul 857 1 12/31 /1968 1% 1548 A.B.A. Mureş 54 Îndiguire r. Mureş la Iernut D2 Şeulia IV-1.73 MS Ms Iernut 1355 3 2002 5 910 A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MS Ms Iernut 3070 3 2004 +200 8 2 1135 A.B.A. Mureş Şeulia IV-1.73 MD Ms Iernut 1610 3 2004 5 910 A.B.A. Mureş 55 Îndiguire şi regularizare r.Mureş şi afluenţi la Tg.Mureş râu Mureş IV-1 MS Ms Tg Mureş 11000 3 12/31 /1977 1 1110 A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MD Ms Sântana 15230 3 12/31 /1982 1 1110 A.B.A. Mureş

497

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

498

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Tirimia IV-1.67.11 MD Ms Leordeni 590 1 12/31 /1969 10 155 A.B.A. Mureş Tirimia IV-1.67.11 MS Ms Leordeni 1300 1 12/31 /1969 10 155 A.B.A. Mureş râu Niraj IV-1.67 MS MS Leordeni- Vidrasău 4000 1 12/31 /1969 10 155 A.B.A. Mureş râu Niraj IV-1.67 MD Ms M Niraj 3500 1 12/31 /1969 10 155 A.B.A. Mureş Canal J2 necadastrat MD Ms Leordeni 300 1 12/31 /1969 10 155 A.B.A. Mureş Canal J2 necadastrat MS Ms Leordeni 850 1 12/31 /1969 10 155 A.B.A. Mureş 58 Îndiguire pr. Comlod pr. Comlod IV-1.74 MS Ms Lecinţa- Milaş 37000 2 12/31 /1973 10 130 A.B.A. Mureş pr. Comlod IV-1.74 MD Ms 34000 2 12/31 /1973 10 130 A.B.A. Mureş 59 Îndiguire şi regularizare Pr.de Câmpie Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS Ms Sărmaşu 6600 2.2 12/31 /1982 10 205 A.B.A. Mureş Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS Ms Miheşu de Câmpie 5600 1 12/31 /1982 10 205 A.B.A. Mureş Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS Ms Luduş 1240 1 12/31 /1982 5 250 A.B.A. Mureş Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS Ms Luduş 320 3 12/31 /1982 5 250 A.B.A. Mureş 60 Îndiguire şi regularizare r.Mureş la Luduş Gheja necadastrat MD Ms Gheja 230 2 12/31 /1982 5 A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MS Ms Luduş 7650 5 12/31 /1982 1 1560 A.B.A. Mureş 61 Regularizare pr.Cocoş la Tg- Mureş pr. Cocoş necadastrat MD Ms Tg Mureş 2100 2 1979 2 20 A.B.A. Mureş pr. Cocoş necadastrat MS Ms Tg Mureş 500 2 1979 2 20 A.B.A. Mureş 62 Regularizare pr. Pocloş la Tg- Mureş pr. Poclos IV-1.63 MS Ms Tg Mureş 1670 2 12/31 /1982 1 1110 A.B.A. Mureş 63 Voiniceni şi afluenţii la Tg Mureş pr. Voiniceni IV-1-62 MS Ms Sântana 2300 2 12/31 /1976 5/1% 54/1110 A.B.A. Mureş pr. Voiniceni IV -1-62 MD Ms Săntana Ms 2300 2 12/31 /1976 5/1% 54 A.B.A. Mureş 64 Dig mal stg. r.Mureş la Şibot mf.104560 râu Mureş IV-1 MS Alba Şibot 290 0 12/23 /1974 5 1700 Şibot A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MS Alba Şibot 5840 2.7 12/23 /1974 5 1700 Şibot A.B.A. Mureş 65 Dig r. Mureş la Blandiana-am. confl.Mureş Mf.104564 râu Mureş IV-1 MD Alba Blandiana 1600 2.5 12/30 /1975 10 1310 Blandiana A.B.A. Mureş

499

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 66 Dig m. dr. r. Mureş la Blandiana - Acmariu Mf.104580 râu Mureş IV-1 MD Alba Blandiana 4960 2.5 12/30 /1975 10 1310 Blandiana A.B.A. Mureş 67 Amenajare V.Ampoi la Bărăbanţ Mf.104583 Ampoi IV-1.99 MD Alba Bărăbanţ 5420 2.5 12/31 /1976 1 330 Bărăbanţ A.B.A. Mureş Ampoi IV-1.99 MS Alba Bărăbanţ 4410 2.8 12/31 /1976 1 330 Bărăbanţ A.B.A. Mureş 68 Dig şi reg.V. Unirea la Unirea Mf.104592 Unirea IV-1.85 MS Alba Unirea 1200 2.3 12/31 /1976 10 55 Unirea A.B.A. Mureş Unirea IV-1.85 MD Alba Unirea 800 2.3 12/31 /1976 10 55 Unirea A.B.A. Mureş 69 Dig m. stg. r. Târnava la Mihalţ Mf.104593 Târnava IV-1.96 MS Alba Mihaţ 2550 2.5 12/30 /1977 5 645 Mihaţ A.B.A. Mureş 70 Dig m. stg. r. Mureş la Cistei Mf.104596 râu Mureş IV-1 MS Alba Cisteiu de Mureş 2400 2 12/30 /1977 5 1215 Cisteiu de Mureş A.B.A. Mureş Ciunga IV-1.86 MS Alba Cisteiu de Mureş 900 2 12/30 /1977 5 1215 Cisteiu de Mureş A.B.A. Mureş 71 Dig m. stg. r. Mureş la Drâmbar Mf.104598 râu Mureş IV-1 MS Alba Drâmbar 1260 3.5 12/30 /1980 1 2600 Drâmbar A.B.A. Mureş 72 Dig m. stg. r. Mureş la Rădeşti Mf.104601 râu Mureş IV-1 MS Alba Rădeşti 2380 1.8 12/30 /1981 10 948 Rădeşti A.B.A. Mureş 73 Dig m. dr. şi regularizare r. T-Va Mare la Blaj Mf.104604 Târnava IV-1.96 MD Alba Blaj 4170 2.5 12/30 /1981 2 745 Blaj A.B.A. Mureş 74 Amenajare r. T-Va Mare şi Tiur la Blaj Mf.104606 Târnava IV-1.96 MS Alba Tiur 6990 2.5 12/23 /1981 2 745 Tiur A.B.A. Mureş Veza IV-1.96.51a MD Alba Blaj 380 0 12/23 /1981 2 745 Blaj A.B.A. Mureş Veza IV-1.96.51a MS Alba Blaj 380 0 12/23 /1981 2 745 Blaj A.B.A. Mureş Tur (Tiur) IV-1.96.53 MD Alba Blaj 380 0 12/23 /1981 2 745 Blaj A.B.A. Mureş Tur (Tiur) IV-1.96.53 MS Alba Blaj 60 0 12/23 /1981 2 745 Blaj A.B.A. Mureş 75 Dig m. dr. r. Mureş la Vurpăr Mf.104609 râu Mureş IV-1 MD Alba Vurpăr 4900 2.8 12/31 /1982 5 1420 Vurpăr A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MD Alba Vurpăr 470 2.8 12/31 /1982 5 1420 Vurpăr A.B.A. Mureş Valea Vinţului IV-1.103 MD Alba Vurpăr 230 1.3 06/30 /1982 5 1420 Vurpăr A.B.A. Mureş Valea Vinţului IV-1.103 MS Alba Vurpăr 100 2 12/29 /1982 5 1420 Vurpăr A.B.A. Mureş 76 Amenajare r. Mureş şi Afl. zona Alba Iulia Mf.104610 râu Mureş IV-1 MS Alba Ciugud 2610 4.4 12/17 /1984 5 1404 Ciugud A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MD Alba Alba Iulia 4940 6.5 12/30 /1984 1 2600 Alba Iulia A.B.A. Mureş

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

500

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 râu Mureş IV-1 MS Alba Oarda 2020 6.5 12/30 /1984 5 1404 Oarda A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MS Alba Oarda 720 3 12/30 /1984 5 1404 Oarda A.B.A. Mureş Sebeş IV-1.102 MS Alba Oarda 1550 4.5 12/30 /1984 5 1404 Oarda A.B.A. Mureş Sebeş IV-1.102 MD Alba Oarda 1290 4.5 12/30 /1984 5 1404 Oarda A.B.A. Mureş Pârâul cel Mare IV-1.102a MS Alba Pâclişa 910 2.5 12/30 /1984 1 2600 Pâclişa A.B.A. Mureş Ampoi IV-1.99 MD Alba Alba Iulia 2510 6.5 12/30 /1984 1 2600 Alba Iulia A.B.A. Mureş 77 Amenajare r. Mureş şi V. Blandiana Mf.104613 râu Mureş IV-1 MS Alba Mereteu 3750 1.5 12/31 /1986 10 1310 Mereteu A.B.A. Mureş 78 Amenajare r. T-Va Mică la Cetatea de Baltă - Jidvei Mf.104618 Târnava Mică IV-1.96.52 MD/MS Alba Cetatea de Baltă 340 3.5 06/24 /2009 5 345 Cetatea de Baltă A.B.A. Mureş Târnava Mică IV-1.96.52 MS Alba Cetatea de Baltă 2500 3 12/31 /1989 5 345 Cetatea de Baltă A.B.A. Mureş Târnava Mică IV-1.96.52 MS Alba Jidvei 1900 2 12/31 /1998 5 345 Jidvei A.B.A. Mureş Târnava Mică IV-1.96.52 MD Alba Jidvei 3290 2.3 12/31 /1998 5 345 Jidvei A.B.A. Mureş Târnava Mică IV-1.96.52 MD Alba Şona 4780 2 06/28 /1989 10 205 Şona A.B.A. Mureş Târnava Mică IV-1.96.52 MD/MS Alba Cetatea de Baltă 70 0 06/30 /2009 5 345 Cetatea de Baltă A.B.A. Mureş Corund (Târnava Mică) IV-1.96.52 MD/MS Alba Jidvei 160 0 06/24 /2009 5 345 Jidvei A.B.A. Mureş 79 Dig m. dr. şi reg. r.Arieş la Mihoieşti Mf.104619 Arieş IV-1.81 MD Alba Mihoeşti 800 2.5 12/23 /1987 5 350 Mihoeşti A.B.A. Mureş 80 Amenajare R. Arieş mal dr. Tronson 8 - Viişoara Mf.104621 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Viişoara 2100 2.5 12/31 /1985 1 1100 Viişoara A.B.A. Mureş 81 Amenajare r. Arieş Tronson 6 şi 7 - Poiana - C.Turzii Mf.104623 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Turda 5660 2 12/31 /1987 1 1100 Turda A.B.A. Mureş 82 Amenajare r. Arieş Tronson 4 - Turda Mf.104648 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Turda 480 2 12/31 /1987 1 1100 Turda A.B.A. Mureş 83 Amenajare r. Arieş Tronson 5 - Oprisan Mf.104650 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Turda 1200 2 12/31 /1987 1 1100 Turda A.B.A. Mureş 84 Amenajare r. Arieş.Tronson 2 - F-ca de ciment Mf.104652 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Turda 720 2 04/28 /1987 1 1100 Turda A.B.A. Mureş 85 Dig remuu Câmpia Turzii Mf.104654 Racoşa IV-1.81.37a MS CLUJ Câmpia Turzii 310 2 12/31 /1987 1 1100 Câmpia Turzii A.B.A. Mureş

501

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 86 Amenajare r.Arieş.Tronson 1 - Mihai Viteazu Mf.104656 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Mihai Viteazu 5380 2.5 08/12 /1988 1 1100 Mihai Viteazu A.B.A. Mureş 87 Amenajare r.Arieş.Tr. 3 mal stg. - Electroceramica Mf.104663 Arieş IV-1.81 MS CLUJ Turda 590 2.5 12/31 /1988 5 670 Turda A.B.A. Mureş 88 Amenajare r.Arieş.Tr. 3 mal dr. - Electroceramica Mf.104664 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Turda 1000 2.5 04/21 /1988 1 1100 Turda A.B.A. Mureş 89 Amenajare r. Arieş. Mal stg.Tronson 8 - Viişoara Mf.104666 Arieş IV-1.81 MS CLUJ Viişoara 310 1.5 12/31 /1988 5 670 Viişoara A.B.A. Mureş Arieş IV-1.81 MS CLUJ Viişoara 500 2 12/31 /1988 5 670 Viişoara A.B.A. Mureş 90 Dig Remuu Câmpia Turzii Mf.104667 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Câmpia Turzii 1250 2 12/31 /1988 1 1100 Câmpia Turzii A.B.A. Mureş 91 Dig închidere Cheia Mf.104669 Arieş IV-1.81 MD CLUJ Mihai Viteazu 1550 2 07/14 /1988 1 1100 Mihai Viteazu A.B.A. Mureş 92 Dig M. stg.şi cons.m. r. Mureş la Ocna Mureş Mf.116446 râu Mureş IV-1 MS Alba Ocna Mureş 1760 1.8 12/31 /1971 5 1215 Ocna Mureş A.B.A. Mureş 93 Dig şi cons. m. r.Arieş zona Baia de Arieş Mf.145294 Arieş IV-1.81 MD Alba Baia de Arieş 170 1.2 12/31 /2002 2 536 Baia de Arieş A.B.A. Mureş 94 Acumulare Tureni Mf.64178 Valea Racilor (Cheia Turului) IV-1.81.34 MS Cluj Tureni 500 2 12/31 /1981 5 Tureni A.B.A. Mureş 95 Dig m.stg.r. Mureş la Vinţu de Jos Mf.64354 râu Mureş IV-1 MS Alba Vinţu de Jos 3930 2.5 12/31 /1973 5 1420 Vinţu de Jos A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MS Alba Vinţu de Jos 900 2.5 12/30 /1973 5 1420 Vinţu de Jos A.B.A. Mureş Pianul (Mardile) IV-1.104 MD Alba Vinţu de Jos 370 1.5 12/30 /1973 5 1420 Vinţu de Jos A.B.A. Mureş 96 Amenajare r. Mureş şi afl. z.Coslariu-Sântimbru Inv.100596 râu Mureş IV-1 MD/MS Alba Sântimbru 6260 3.5 06/27 /2012 5 1475 Sântimbru A.B.A. Mureş Galda IV-1.97 MD/MS Alba Sântimbru 3840 3.5 06/25 /2009 5 160 Sântimbru A.B.A. Mureş 97 Dig m.stg.şi regularizare V.Cugir la Vinerea Inv.100604 Cugir (Râul Mare) IV-1.108 MS Alba Vinerea 9000 1.8 01/01 /2003 5 161 Vinerea A.B.A. Mureş 98 Amenajare r.Arieş la Câmpeni Inv.100621 Arieş IV-1.81 MD Alba Câmpeni 450 2.2 08/12 /2004 2 450 Câmpeni A.B.A. Mureş Arieş IV-1.81 MS Alba Câmpeni 240 2.2 05/12 /2004 2 450 Câmpeni A.B.A. Mureş 99 Dig m. dr. r. Mureş la Sărăcsău Inv.100704 râu Mureş IV-1 MD Alba Sărăcsău 430 0 01/01 /2011 5 1550 Sărăcsău A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MS Alba Sărăcsău 430 0 01/01 /2011 10 Sărăcsău A.B.A. Mureş râu Mureş IV-1 MD Alba Sărăcsău 1130 0 01/01 /2011 5 Sărăcsău A.B.A. Mureş

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

502

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 100 Li 51 Ab-îndiguire mal drept la Lunca Arieş Arieş IV-1.81 MD Alba Lunca 2200 2 12/31 /1997 5 638 Lunca A.B.A. Mureş 101 Îndiguire şi regularizare albie râu Mureş la Ilia-dig Ilia râu Mureş IV-1 MD HD Ilia/Ilia 5260 5 1981 2% 2530 Ilia A.B.A. Mureş Îndiguire şi regularizare albie râu Mureş la Ilia- dig Brâznic râu Mureş IV-1 MS HD Ilia/Brâznic 1600 3 1981 5% 1875 Brâznic A.B.A. Mureş Îndiguire şi regularizare albie râu Mureş la Ilia- dig Valea Bacea Băcişoara IV-1.131a MS HD Ilia/Bacea 2380 4 1981 2% 2530 Bacea A.B.A. Mureş Îndiguire şi regularizare albie râu Mureş la Ilia- dig Valea Bătrână Sârbi (Valea Bătrână) IV-1.128 MD HD Ilia/Ilia 800 5 1981 2% 2530 Ilia A.B.A. Mureş Îndiguire şi regularizare albie râu Mureş la Ilia -dig Săcămaş Săcămaş IV-1.129 MS HD Ilia/Săcămaş 1410 3 1981 5% 1875 Săcămaş A.B.A. Mureş Îndigiure şi regularizare albie râu Mureş la Ilia- dig Săcămaş Săcămaş IV-1.129 MD HD Ilia/ Săcămaş 600 3 1981 5% 1875 Săcămaş A.B.A. Mureş 102 Îndiguire râu Mureş la Lăpuşnic râu Mureş IV-1 MS HD Dobra/ Lăpuşnic 6520 3 1971 5% 1850 Lăpuşnic A.B.A. Mureş 1998 infiltraţii-eroziune internă 103 Îndiguire râu Mureş la Stretea râu Mureş IV-1 MS HD Dobra/ Stretea 4600 2 1972 5% 1850 Stretea A.B.A. Mureş 104 Îndiguire şi apărare mal râu Strei la Covragiu Strei IV-1.117 MD HD Bretea Română/ Covragiu 1100 2.5 1976 5% 430 Covragiu A.B.A. Mureş 105 Îndiguire şi regularizare râu Strei la Simeria-Batiz Strei IV-1.117 MS HD Băcia/Batiz 7500 2 1981 5% 386 Băcia,Batiz A.B.A. Mureş 106 Îndiguire pârâul Lăpugiu la Lăpugiu Lăpugiu IV-1.135.1 MD HD Lăpugiu de Jos/Lăpugiu de Jos 540 1.5 1971 5% 150 Lăpugiu de Jos A.B.A. Mureş 107 Îndiguire şi regularizare r. Mureş la Homorod - dig Gelmar râu Mureş IV-1 MS HD Geoagiu/ Gelmar 3080 4 1981 5% 1410 Gelmar A.B.A. Mureş Îndiguire şi regularizare râu Mureş la Homorod-dig Aurel Vlaicu râu Mureş IV-1 MS HD Geoagiu/ Aurel Vlaicu 2650 3 1981 5% 1410 Aurel Vlaicu A.B.A. Mureş Îndiguire şi regularizare râu Mureş la Homorod-dig Suinprod Orăştie râu Mureş IV-1 MS HD Orăştie/ Orăştie 2060 3.3 1981 5% 1410 Gelmar A.B.A. Mureş 108 Îndiguire şi regularizare râu Mureş la Deva râu Mureş IV-1 MS HD Deva/Deva 8830 5 1981 1% 2640 Deva, Sântuhalm A.B.A. Mureş 109 Îndiguire râu Mureş la Brănişca râu Mureş IV-1 MD HD Brănişca/ Brănişca 4690 2 1985 5% 1850 Brănişca A.B.A. Mureş 1998 deversare 110 Îndiguire şi regularizare râu Cerna la Hunedoara Cerna IV-1.119 MS HD Simeria/ Sântandrei 1940 1.5 2003 5% 150 Sântandrei A.B.A. Mureş 111 Amenajare râu Mureş în zona Folt râu Mureş IV-1 MD HD Rapoltu Mare/Folt 1840 3 2002 5% 1710 Folt A.B.A. Mureş

503

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

504

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 râul Târnava Mare IV-1.96 MS HR municipiu Odorheiu Secuiesc 1200 1.5 1980 Primărie 117 Îndiguire şi regularizare R.T- va Mare şi afluenţi la Sighişoara pârâul Şapartoc IV-1.96.26 MD MS municipiu Sighişoara 750 1984 Primărie pârâul Şapartoc IV-1.96.26 MS MS municipiu Sighişoara 1000 1984 Primărie râu Târnava Mare IV-1.96 MD MS municipiu Sighişoara 500 1984 CFR 118 Supraînălţare dig r. Mureş şi cons m.dr.- la Dileul Nou, com. Sânpaul râu Mureş IV-1 MD Ms Sânpaul/ Dileu 1820 2 12/31 /1968 Asociaţie particulară 119 SC AGRIM, ferma Sânpaul râu Mureş IV-1 MS Ms Sânpaul 1800 2 12/31 /1968 5 Asociatia Valea Mare IV-1-69 MS Ms Sânpaul 65 2 12/31 /1968 5 Asociatia 120 LI 25 AB - dig Ocna Mureş râu Mureş IV-1 MD Alba Ocna Mureş 900 1.3 12/23 /1987 10 Ocna Mureş Consiliul local Ocna Mureş 121 LI 17 AB - dig r. Mureş la Aiud râu Mureş IV-1 MD Alba Aiud 2250 2.7 12/30 /1979 5 1021 Aiud SC REMARUL 16 FEBRUARIE SA Cluj Napoca 122 LI 3 AB - dig r. Mureş la Leorinţ râu Mureş IV-1 MS Alba Leorinţ 1130 1.5 12/30 /1972 10 Leorinţ Consiliul local Rădeşti 123 LI 16 AB - dig r. Mureş la Beldiu râu Mureş IV-1 MD Alba Beldiu 3940 1.4 12/30 /1976 10 Beldiu Consiliul local Teiuş 124 LI 48 AB - dig r. Mureş la Totoi Sat râu Mureş IV-1 MS Alba Totoi 2200 1.8 12/30 /1982 10 Totoi Consiliul local Sântimbru 125 LI 4 AB -Dig R. Mures La Totoi râu Mureş IV-1 MS Alba Totoi 800 2 12/30 /1976 10 Totoi Consiliul local Sântimbru 126 LI 29 AB -Dig R. Mures La Vinţu De Jos Mal S. Aval râu Mureş IV-1 MS Alba Vinţu de Jos 1840 1.8 12/30 /1982 10 Vinţu de Jos Consiliul local Vinţu de Jos 127 LI 28 AB -Dig R. Mures La Vinţu De Jos Cimpu Goblii râu Mureş IV-1 MD Alba Vinţu de Jos 1500 2 12/30 /1981 10 Vinţu de Jos Consiliul local Vinţu de Jos 128 LI 30 AB -Dig Blandiana râu Mureş IV-1 MD Alba Blandiana 2080 2.5 12/30 /1984 10 Blandiana Consiliul local Blandiana

505

Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Poziţie dig (mal stâng / mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* !nălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Incidente Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 129 LI 31 AB -Dig Blandiana Loc. râu Mureş IV-1 MD Alba Blandiana 830 1.8 12/30 /1983 5 638 Blandiana Consiliul local Blandiana 130 LI 32 AB -Dig Blandiana râu Mureş IV-1 MD Alba Blandiana 3600 2.7 12/30 /1984 1 Blandiana Consiliul local Blandiana 131 LI 407 CJ - Dig mal drept Câmpia Turzii - aval staţia de epurare Arieş IV-1.81 MD Cluj Câmpia Turzii 1970 0 06/17 /2008 10 Câmpia Turzii SC FAD ARANJAME NT SI DESIGN FLORAL SRL 132 LI 70 AB - Dig închidere Mina Roşia Roşia Montană IV-1.81.10.4 MD/MS Alba Roşia Montană 0.1 0 10 Roşia Montană Filiala Rosiamin S.A ROSIA MONTANA 133 LI 22 AB - Dig r. Târnava Mare la Mănărade mal drept Târnava IV-1.96 MD Alba Mănărade 1930 1.7 12/30 /1983 10 Mănărade Primăria Blaj 134 LI 10 AB - Dig r. Târnava Mare la Mănărade mal sting Târnava IV-1.96 MS Alba Mănărade 1540 1.7 12/30 /1982 10 Mănărade Primăria Blaj 135 LI 21 AB - Dig r. Târnava Mare la Spătac Târnava IV-1.96 MS Alba Spătac 1200 1.7 12/30 /1983 10 Spătac Primăria Blaj 136 LI 54 AB - Dig pr. Spătac la Spătac Spătac (Cergau) IV-1.96.51 MS Alba Spătac 400 1.5 12/30 /1983 10 Spătac Primăria Blaj 137 LI 62 AB - Dig pr. Spătac la Spătac Spătac (Cergau) IV-1.96.51 MS Alba Spătac 400 1.5 12/30 /1983 10 Spătac Primăria Blaj 138 LI 37 AB - Îndiguire Sântămărie Târnava Mică IV-1.96.52 MS Alba Sântămărie 2100 2.5 10 Sântămărie Consiliul local Jidvei 139 LI 39 AB - Îndiguire aval Pod B.A. Biia Târnava Mică IV-1.96.52 MS Alba Biia 940 1.5 Biia Consiliul local Şona 140 LI 41 AB - Îndiguire Biia- Sântămărie Târnava Mică IV-1.96.52 MD Alba Biia 2500 2.7 10 Biia Consiliul local Şona 141 LI 40 AB - Îndiguire Şona - amonte Târnava Mică IV-1.96.52 MD Alba Şona 980 2.2 0 Şona Consiliul local Şona 142 LI 42 AB - Îndiguire Biia - Sânmiclauş Târnava Mică IV-1.96.52 MD Alba Biia 1750 2.5 10 Biia Consiliul local Şona 143 Îndiguire Sucursala Electrocentrale Deva la Mintia râu Mureş IV-1 MS HD Veţel/Mintia 2900 3.5 1969 1% 2640 Mintia Complexul Energetic Hunedoara- Sucursala Electrocentra le Deva

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

506

507

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

508

Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente

Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună/localitate !nălţime baraj (m) Tip baraj* lolum NNR (mil.m 3 ) lolum total la NME* (mil.m 3 ) lolum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 Acumulare Somonita - Căpâlnaş Pr. Feregari Necadastrat IV- 1.144(Somonita) Arad Birchiş Sat Căpâlnaş 6.16 PM 0.024 0.0395 0.015 Consiliul local Birchiş 2 Zetea Târnava Mare IV-1.96 HR Zetea 48 PA 16.50 44.10 18.40 VH A.B.A. MUREŞ 3 Bezid Cuşmed IV-1.96.52.7 MS Sangeorgiu de Pădure 29 PA 15 31 16 VH A.B.A. MUREŞ 4 Ighiş Ighiş IV-1.96.42 SB Mediaş 36 PA 5 6.27 VA A.N.A.R.-A.B.A. MUREŞ 5 Baraj Mihoeşti Arieş (Arieşul Mare) IV-1.81 AB Câmpeni/Mihoieşti 25,35 PM 6.25 9.45 3.25 V,A,H A.B.A. MUREŞ 6 Baraj Rediu Pr.Mărtineşti IV-1.81.34.1 CJ Tureni/Mărtineşti 14.7 PO 0.2 2.45 2.25 V,P A.B.A. MUREŞ 7 Baraj Tureni Pr. Racilor IV-1.81.34 CJ Tureni 14.5 PO 0.27 10.5 9.78 V,P A.B.A. MUREŞ 8 Baraj Fâneaţa Vacilor pr. Fâneaţa Vacilor IV-1.81.34.2 CJ Turda 17 PO 0.45 8.32 7.87 V,P A.B.A. MUREŞ 9 Baraj Cinciş Cerna IV-1.119 HR Teliucu Inferior/Cinciş Cerna 48.00 A 24.910 32.086 7.176 A.H.V A.B.A. MUREŞ 10 Batoş 1 pr. Esig afl. necodificat al pr. Uila IV-1.59.1 MS comuna Batoş 3 PO 0.021 Nu este cazul I S.C Pomicola Batoş S.R.L. 11 Batoş 2 pr. Esig afl. necodificat al pr. Uila IV.1.59.1 MS comuna Batoş 3.4 PO 0.032 Nu este cazul I S.C Pomicola Batoş S.R.L. 12 Batoş 3 pr. Esig afl. necodificat al pr. Uila IV-1.59.1 MS comuna Batoş 4.5 PO 0.183 Nu este cazul I S.C Pomicola Batoş S.R.L. 13 Batoş 4 pr. Esig afl. necodificat al pr. Uila IV-1.59.1 MS comuna Batoş 3.9 PO 0.019 Nu este cazul I S.C Pomicola Batoş S.R.L. 14 Batoş 5 pr. Esig afl. necodificat al pr. Uila IV-1.59.1 MS comuna Batoş 3 PO 0.022 Nu este cazul I S.C Pomicola Batoş S.R.L. 15 Fărăgău pr. Şar IV-1.60 MS comuna Fărăgău 4 PM 0.186 Nu este cazul P SC Aquafarm Terana SRL 16 Ercea Băla pr. Şar IV-1.60 MS sat Ercea 5.1 PM 0.234 Nu este cazul P SC Aquafarm Terana SRL 17 Toldal pr. Şar IV-1.60 MS sat Toldal 4.5 PM 0.486 Nu este cazul P SC Aquafarm Terana SRL 18 Păingeni pr. Şar IV-1.60 MS sat Păingeni 4 PM 0.466 Nu este cazul P SC Aquafarm Terana SRL 19 Glodeni II pr. Şar IV-1.60 MS com. Glodeni 4.2 PM 0.467 Nu este cazul P SC Aquafarm Terana SRL 20 Glodeni I pr. Şar IV-1.60 MS com. Glodeni 6.25 PM 0.375 Nu este cazul P SC Aquafarm Terana SRL 21 Văleni pr. Şes IV-1.78.3 MS sat Văleni 5 PM 0.5 Nu este cazul P S.C. Agroindustriala S.A. Cristeşti 22 Iaz Nr.3 pr. Şes IV-1.78.3 MS comuna Şăulia 5 PM 0.36 Nu este cazul P P.F. Vancea Grigore 23 Şăulia Gară pr. Şes IV-1.78.3 MS comuna Şăulia 4 PM 0.28 Nu este cazul PR Fundaţia &quot;Andrei Provita&quot; 24 Boca Iacob pr. Şes IV-1.78.3 MS com. Şăulia şi com Miheşu de Câmpie 4 PM 0.255 Nu este cazul P Persoană fizică Boca Iacob 25 Şăulia II pr. Şes IV-1.78.3 MS comuna Miheşu de Câmpie 4.8 PM 0.09 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Agripinerolo SRL Timişoara

Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună/localitate !nălţime baraj (m) Tip baraj* lolum NNR (mil.m 3 ) lolum total la NME* (mil.m 3 ) lolum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 26 Şăulia I pr. Şes IV-1.78.3 MS comuna Miheşu de Câmpie 3.3 PM 0.55 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Agripinerolo SRL Timişoara 27 Miheş Ii pr. Şes IV-1.78.3 MS comuna Miheşu de Câmpie 3 PM 0.15 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Agripinerolo SRL Timişoara 28 Miheş I Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS comuna Miheşu de Câmpie 4.7 PM 0.28 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Agripinerolo SRL Timişoara 29 Bujor I Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS comuna Miheşu de Câmpie 3.7 PM 0.27 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Agripinerolo SRL Timişoara 30 Bujor II Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS comuna Miheşu de Câmpie 2.7 PM 0.34 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Agripinerolo SRL Timişoara 31 Zau Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS comuna Zau de Câmpie 3.5 PM 1.753 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Agripinerolo SRL Timişoara 32 Tăureni Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS localitatea Tăureni 3 PM 0.154 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Piscicola Tăureni 33 Sânger Pârâul de Câmpie IV-1.78 MS comuna Sânger 4 PM 0.182 Nu este cazul P S.C. Piscicola Zau S.A. / SC Piscicola Tăureni 34 Iclănzel pârâul Valea Fâneaţelor afluent necodificat al pr. Lechinţa IV-1.74 MS comuna Iclănzel 5 PO 0.83 Nu este cazul PR Primăria Iclănzel 35 Lac agrement Cristur- Şoimuş Afl.dr.pr.Goagiu IV-1.96.20 HR Cristuru Secuiesc 5.7 PO 0.395 R SC AGRO-MAR ET SRL Cristuru Secuiesc 36 Lac piscicol Uilac curs necodificat, afluent dr.pr.Uilac IV-1.96.23.3 MS Uilac 2.3 PO 0.033 PR AVPS Sighisoara 37 Lac agrement Rugăneşti afl.dr. pr.Feernic IV-1.96.19 HR Rugăneşti 5.3 PO 0.18 P SC GRAND CARP ZOLA SRL Cristuru Secuiesc 38 Lac piscicol şi agrement Oţeni pr.Hodoş (Oţeni) IV-1.96.14 HR Oţeni 3 PO 0.03 P SC Matula SRL Cristuru Secuiesc 39 Lacuri Criţ-Creşterea peştelui cu furajare ecologică pr. Valea Vaidnei IV-1.96.21.2 BV Criţ 2,5-3,5 PO 0.017 P SC PA TO SU SRL Vânători 40 Baraj Liapesco Târnava Mică IV-1.96.52 MS Sângeorgiu de Pădure 2.1 PO 0,04 PR Ioniţă Liviu Florin 41 Baraj Valea Rorii pr. Rora IV-1.96.52.25.b SB Bazna 9.3 PO 0,045 A SNGN Romgaz - Sucursala Mediaş 42 Baraj Piţigoi şi Câmpean Valea Mărului, curs necodif. afl.pr. Balta IV-1.96.52.25 SB Bazna 1.5 PO PR Piţigoi Cornel şi Câmpean Gheorghe 43 Baraj Zărnescu Rotaru Daniel Valea Lempeş, curs necodif. afl.pr. Balta IV-1.96.52.25 SB Bazna 3.5 PO PR Zărnescu Rotaru Daniel 44 Baraj SC Vitis Augusta SRL Valea Bleşubleş, curs necodif, afl. pr. Spinoasa IV-1.96.52.26 AB Lunca Târnavei 3 PO PR SC Vitis Augusta 45 Baraj Sejke (bresat) Pârâul Sărat IV-1.96.11 HR Odorheiu Secuiesc PO 5.6 I ANIF -Filiala Harghita 46 Acumularea Senetea pr. Senetea IV-1.3 HR Suseni 8 PO/AA S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A. Bucureşti

509

Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună/localitate !nălţime baraj (m) Tip baraj* lolum NNR (mil.m 3 ) lolum total la NME* (mil.m 3 ) lolum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 47 Râura 1 pr. Râura IV-1.96.44.2 SB la cca. 1 km amonte de loc. Mândra 5.5 PO 1.09 Nu este cazul PR S.C. Logitax S.R.L. Cluj Napoca 48 Râura 2 pr. Râura IV-1.96.44.2 SB amonte de loc. Mândra 5.5 PO 0.819 Nu este cazul PR S.C. Logitax S.R.L. Cluj Napoca 49 Râura 3 pr. Râura IV-1.96.44.2 SB amonte de loc. Mândra 5.5 PO 0.98 Nu este cazul PR S.C. Logitax S.R.L. Cluj Napoca 50 Alămor 1 pr. Alamor IV-1.96.44.2.1 SB amonte de loc. Mândra 4.5 PO 0.334 Nu este cazul PR S.C. Logitax S.R.L. Cluj Napoca 51 Alămor 2 pr. Alamor IV-1.96.44.2.1 SB amonte de loc. Mândra 4.5 PO 0.276 Nu este cazul PR S.C. Logitax S.R.L. Cluj Napoca 52 Alămor 3 pr. Alamor IV-1.96.44.2.1 SB amonte de loc. Mândra 4.5 PO 0.34 Nu este cazul PR S.C. Logitax S.R.L. Cluj Napoca 53 Alămor 4 pr. Alamor IV-1.96.44.2.1 SB amonte de loc. Mândra 4 PO 0.226 Nu este cazul PR S.C. Logitax S.R.L. Cluj Napoca 54 Ocna Sibiului 1 pr. Vişa IV-1.96.44 SB aval loc. Ocna Sibiului PO Nu este cazul PR S.C. Dara Impex S.R.L. Sibiu 55 Ocna Sibiului 2 pr. Vişa IV-1.96.44 SB aval loc. Ocna Sibiului 4 PO 0.19 Nu este cazul PR S.C. Dara Impex S.R.L. Sibiu 56 Târnava 1 (Amonte) pr. Lai (Târnava) IV-1.96.42a SB la cca. 2 km amonte de loc. Târnava 2.45 PO 0.006 Nu este cazul P Cucerzan Gheorghe şi Cucerzan Ioan Cosmin 57 Târnava 2 (Aval) pr. Lai (Târnava) IV-1.96.42a SB la cca. 2 km amonte de loc. Târnava 6.9 PO 0.006 Nu este cazul P Cucerzan Gheorghe şi Cucerzan Ioan Cosmin 58 Pescăruş 1 (Aval) Fucusdorf pârâu necodificat, afluent al pârâului Moşna IV-1.96.41 SB la circa 6 km amonte de oraşul Mediaş 4 PO 0.027 Nu este cazul PR A.J.V.P.S. Filiala Mediaş / S.C. TITAN CONSTRUCT SRL Mediaş 59 Pescăruş 2 Fucusdorf pârâu necodificat, afluent al pârâului Moşna IV-1.96.41 SB la circa 6 km amonte de oraşul Mediaş PO Nu este cazul PR A.J.V.P.S. Filiala Mediaş / S.C. TITAN CONSTRUCT SRL Mediaş 60 Pescăruş 3 (Amonte) Fucusdorf pârâu necodificat, afluent al pârâului Moşna IV-1.96.41 SB la circa 6 km amonte de oraşul Mediaş PO Nu este cazul PR A.J.V.P.S. Filiala Mediaş / S.C. TITAN CONSTRUCT SRL Mediaş 61 Binder Bubi pr. necodificat Binder Bubi, afluent al pr. Moşna IV-1.96.41 SB Mediaş, str. Buzdului 4.5 PO 0.013 PR DAFORA Mediaş 62 Nou Săsesc Laslea IV-1.96.32 SB amonte loc. Nou Săsesc cca 2 PO cca 0,0002 R SNGN Romgaz SA Sucursala Mediaş 63 Păucea pr. Păucea IV-1.96.40 SB extravilan loc. Păucea 2 PO 0.007 R P.F. Mihut Ioan 64 Dupuş pr. Dupuş IV-1.96.36.1 SB Loc. Dupuş 2.3 PO 0.015 PR P.F.Balazs Tiberiu 65 Moşna pârâul Fucusdorf, afluent necodificat al pr. Moşna, amonte de oraşul Mediaş şi de ac. AJVPS IV-1.96.41 SB la cca 8 km amonte de loc. Mediaş 2.3 PO 0.0086 R P.F. Popa Florin 66 Giacăş pr. Giacăş IV-1.96.35a SB Loc. Alma cca 3 PO cca 0,008 R ComunaAlma

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

510

Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună/localitate !nălţime baraj (m) Tip baraj* lolum NNR (mil.m 3 ) lolum total la NME* (mil.m 3 ) lolum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 67 4 Hotare pr. necodificat Valea Viilor afluent pr. Vorumloc IV-1.96.43 SB Loc. Valea Viilor cca 2 PO cca 0,043 PR Comuna Valea Viilor/P.F. Todoran Sorin 68 Poligon pr. necodificat Poligon afluent al T-vei Mari IV-1.96 SB la cca. 2 km amonte de loc. Dumbrăveni 3.5 PO 0.014 PR P.F. Virca Mircea 69 Hoghilag pr. Valea Nucilor afuent necodificat al Târnavei Mari IV-1.96 SB aval loc. Dumbrăveni cca 4 PO cca 0,02 R S.C. Tavi}Flori SRL 70 Baraj Roşia Montană/Tăul Mare Pr. Roşia IV-1.81.10.4 AB Roşia Montană PO R C.L. Roşia Montană 71 Baraj Roşia Montană/Tăul Brazi Pr. Roşia IV-1.81.10.4 AB Roşia Montană PO R C.L. Roşia Montană 72 Baraj Roşia Montană/Tăul Anghel Pr. Roşia IV-1.81.10.4 AB Roşia Montană PO R C.L. Roşia Montană 73 Baraj Roşia Montană/Tăul Corna Pr. Corna IV-1.81.10.2 AB Roşia Montană PO R C.L. Roşia Montană 74 Baraj Roşia Montană/Tăul Ţarinii Pr. Roşia IV-1.81.10.4 AB Roşia Montană PO R C.L. Roşia Montană 75 Baraj Mărtineşti pr. Mărtineşti IV-1.81.34.1 CJ Tureni/Mărtineşti 5 PM 0.67 P ANPA 76 Baraj Fâneaţa Vacilor Pr. Fâneaţa Vacilor IV-1.81.34.2 CJ Turda 6 PM 1.2 P ANPA 77 Baraj Beclean Pr. Valea Calda Mare IV-1.81.34.2.1 CJ Turda 5 PM 0.61 P ANPA 78 Baraj Pădureni Pr. Hăşdate IV-1.81.31 CJ Pădureni/Ciurila 5 PM 0.507 P Piscicola Cluj 79 Baraj Sutu Pr. Hăşdate IV-1.81.31 CJ Sutu/Ciurila 5 PM 0.2 P Piscicola Cluj 80 Baraj Filea Pr. Hăşdate IV-1.81.31 CJ Filea/Ciurila 5 PM 0.283 P Piscicola Cluj 81 Baraj Miceşti Pr. Micuş IV-1.81.31.4 CJ Miceşti/Tureni 8.5 PM 0.042 0.087 P,R Intrepr Indiv Bodea Valer 82 Baraj Stejăriş Pr. Unirea IV-1.85 CJ Stejăriş/Moldoveneşti 2.15 PM 0.113 P,R C.L. Moldovenesti 83 Baraj Bădeni Pr. Unirea IV-1.85 CJ Bădeni/Moldoveneşti 4.43 PM 0.096 P,R C.L. Moldovenesti 84 Baraj Valea Grindului (aval) Pr. Grindu necodif CJ Luncani/Luna 5.5 PM 0.042 0.085 P,R SA TEOCRISTA SRL Campia Turzii 85 Baraj Valea Grindului II Pr. Grindu necodif CJ Luncani/Luna 5.6 PM 0.05 0.076 P,R SA TEOCRISTA SRL Campia Turzii 86 Baraj Valea Grindului III (Amonte) Pr. Grindu necodif CJ Luncani/Luna 5.4 PM 0.088 0.135 P,R SA TEOCRISTA SRL Campia Turzii 87 Baraj Gura Apelor Râu Mare IV-1.117.14 Hunedoara Râu de Mori/Brazi 168.00 AA 200.000 226.180 26.180 H Hidroelectrica S.A. 88 Baraj Ostrovu Mic Râu Mare IV.1.117.14 Hunedoara Râu de Mori/Ostrovu Mic 32.50 G 9.200 10.020 0.820 H Hidroelectrica S.A. 89 Baraj Păclişa Râu Mare IV-1.117.14 Hunedoara Toteşti/Păclişa 32.50 G 9.100 10.420 1.320 H Hidroelectrica S.A. 90 Baraj Haţeg Râu Mare IV-1.117.14 Hunedoara Haţeg/Haţeg 32.50 G 11.580 13.480 1.900 H Hidroelectrica S.A. 91 Baraj Subcetate Strei IV-1.117 Hunedoara Sântămărie Orlea /Subcetate 23.50 G 6.070 6.600 0.530 H Hidroelectrica S.A. 92 Baraj Mintia Mureş IV-1 Hunedoara Veţel/Mintia 17.40 SBB (baraj mobil cu stavile segment) 1.800 1.800 0.000 H CEH Hunedoara 93 Baraj Tăul Făerag Valea Făerag (afluent al râului Certej) IV-1.120 Hunedoara Certeju de Sus/Certeju de Sus 17.00 AA 0.073 0.073 0.000 A Consiliul local Certeju de Sus 94 Baraj Poienile Beriului Pârâul Căltăbău (afluent al râului Orăştie) IV-1.114 Hunedoara Beriu/Beriu 9.30 PM 0.085 0.085 0.000 R Dăneasă Mircea 95 Baraj Bărăştii Haţegului Valea Mare (afluent necodificatal al râului Sibişel) IV-1.117.14.11a Hunedoara Sântămărie Orlea/Bărăştii Haţegului 5.90 PO 0.024 0.024 0.000 Consiliul local Sântămărie Orlea

511

Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună/localitate !nălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total la NME* (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 96 Baraj Iaz Piscicol 1 Brănişca Valea Hidicuţ afluent necodificat al r. Mureş IV-1 Hunedoara Brănişca/Brănişca 3.50 PO 0.009 0.009 0.000 P SC Lazăr Company SNC Deva 97 Baraj Iaz Piscicol 2 Brănişca Valea Hidicuţ afluent necodificat al r. Mureş IV-1 Hunedoara Brănişca/Brănişca 3.00 PO 0.021 0.021 0.000 P SC Lazăr Company SNC Deva 98 Baraj Iaz Piscicol 3 Brănişca Valea Hidicuţ afluent necodificat al r. Mureş IV-1 Hunedoara Brănişca/Brănişca 3.00 PO 0.074 0.074 0.000 P SC Lazăr Company SNC Deva * Pentru situaţii excepţionale de ape mari, la depăşirea Nivelului Maxim de Exploatare, Volumul de gardă poate reţine un aflux suplimentar de viitură fără a se ajunge la depăşirea coronamentului barajului.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

512

Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine
* Tip baraj* ** Folosinţe
A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) V - apărarea împotriva inundaţiilor
G Baraj de beton de greutate I - irigaţii
C Baraj de beton cu contraforţi H - hidroenergie
AA Baraj din anrocamante etanşat cu argile P - piscicultură
AM Baraj din anrocamante etansat cu masca amonte A - alimentări cu apă
PO Baraj de pământ omogen R - agrement (recreere)
PA Baraj de pământ etansat cu argile (pamant fin) X - alte folosinţe care nu se încadrează în tipurile menţionate
PM Baraj de pământ etansat cu masca amonte sau pereu
SS Stavilar cu stavile de suprafaţă
SBB Stavilar cu baraj de închidere din beton
SBML Stavilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente

Nr. crt Denumire baraj / acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Tip baraj* !nălţime baraj (m) Volum total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinător 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Baraj de atenuare Cladova Cladova IV-1.159 Arad PO 10.0 5% - 0,650 1% - 0,800 0,1%-1,01 A.B.A. MUREŞ 2 Acumulare Şiştarovăţ Şiştarovăţ IV - 1.158 Arad PO 9.0 2%-1,100 0,5%-1,780 0,1%-2,100 A.B.A. MUREŞ 3 Acumulare Drauţ Drauţ IV -1.158.1 Arad PO 10.0 2%-0,575 0,5%-0,955 0,1%-1,160 A.B.A. MUREŞ * în avizele 45,46,47 - &quot;C&quot; este trecut eronat în avizul de funcţionare în condiţii de siguranţă 4 Vânători Tânava Mare IV-1-96 Mureş G/PO 24 25.5 A.B.A. MUREŞ 5 Bălăuşeri Târnava Mică IV-1.96.52 Mureş G/PO 19 24.5 A.B.A. MUREŞ 6 Nemşa pr. Moşna IV-1.96.41 Sibiu PO 21.3 7.94 A.B.A. MUREŞ 7 Valea Niraj IV-1.67 Mureş PO/G 14 6 A.B.A. MUREŞ 8 Baraj Tăul Ceanului Valea Caldă Mare IV- 1.81.34.2.1 CJ PO 8,5 4,45 A.B.A. MUREŞ
Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine Tip baraj *
PO Baraj de pământ omogen
PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin)
PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu
513

SS Stăvilar cu stavile de suprafaţă

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

514

Tabel 2 - 6 Poldere

Nr.crt Denumire polder Râul Cod cadastral Judeţ Comuna / localitate Tip dig (lateral, de contur) Lungime (m) !nălţime dig (m) Suprafaţa totală polder (ha) Volum total (volum atenuare) (mii.m 3 ) Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 Vânători Tânava Mare IV-1.96 Mureş Albeşti de contur de compartimentare 6500 2090 medie 10 350 8000 A.B.A. MUREŞ 2 Balăuşeri Târnava Mică IV-1.96.52 Mureş Bălăuşeri de contur de compartimentare de apărare 7300 3670 2330 0,5-12 2,4-6,6 2 325 11400 A.B.A. MUREŞ

2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situaţiilor de Urgenţă se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră&quot;. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: • previziunea şi prevenirea; • prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; • respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; • asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; • cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; • transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; • continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; • operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: • avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; • declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; • punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; • intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; • acordarea de ajutoare de urgenţă; • instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; • solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; • acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; • alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră” , aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 Art. 7. - „Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, şi Centrul operaţional judeţean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.” Sistemul actual de avertizare - alarmare a populaţiei în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. MUREŞ permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu există. O situaţie detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populaţiei la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; se regăseşte la adresa: http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscul ui%20la%20Inundatii.aspx Sistemul informaţional hidrometeorologic Conform definiţiei din „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic Mureş, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la: • Instituţiile Meteorologice şi Hidrologice de la care se declanşează primele informaţii/avertizări meteorologice şi hidrologice; • Instituţiile şi Ministerele de la nivel naţional cu funcţii de sprijin importante în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Unităţile Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A. / S.H.I.) implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt prezentate în Schema sinoptică prezentată în figura 2 - 2, informaţiile privind evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. şi I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. şi populaţie), de la aceştia din urmă reîntorcându-se informaţiile privind evoluţia în teren a acestor fenomene. Figura 2 - 2 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Mureş Structura şi funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, şi anume, de jos în sus: • Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia staţiilor hidrologicede colectare judeţene); • Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (Dispeceratele de S.G.A.), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă; • Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor Operative/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă; • Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice etc), cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date etc.). Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control, permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente-tip, colapsuri etc. Ca regulă generală, la nivelurile 2 şi 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă de Dispeceratul Bazinal şi Dispeceratele de S.G.A. unde se colectează toate informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea şi monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei Administraţii Bazinale de Apă. Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; şi Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informaţii şi date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună şi rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informaţional către Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; asigură următoarele funcţii: • Colectarea datelor şi informaţiilor; • Transmiterea datelor şi informaţiilor; • Procesarea datelor şi informaţiilor; • Stocarea datelor şi informaţiilor; • Diseminarea datelor şi informaţiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie . Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: • staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; • acumulări permanente şi nepermanente; • prize de apă, aducţiuni etc; • date furnizate din reţeaua A.N.M.: 1. de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; 2. prognoze şi avertizări meteorologice; 3. hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; • date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: 1. prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică al I.N.H.G.A.; 2. detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa bazinului hidrografic Mureş, provin de la: • 3 radare meteorologice: Târnăveni (Bobohalma), Cluj Napoca, Timişoara - informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.; • 113 staţii hidrometrice ale A.B.A. Mureş din care 109 apartin reţelei naţionale şi 4 sunt de exploatare; • 103 staţii pluviometrice ale A.B.A. Mureş; • 19 staţii meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; • 4 staţii pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Mureş şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situaţia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: • S.G.A. Tg. Mureş realizează monitorizarea prin: o 43 staţii hidrometrice din care 34 sunt automatizate; o 38 staţii pluviometrice din care 32 sunt automatizate; o 13 posturi pluviometrice automate (DESWAT); o 9 staţii meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; o 3 staţii pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; • S.G.A. Deva realizează monitorizarea prin: o 22 staţii hidrometrice din care 17 sunt automatizate; o 20 staţii pluviometrice din care 15 sunt automatizate; o 3 posturi pluviometrice automate (DESWAT); o 1 staţie meteorologică a C.M.R./A.N.M.; • S.G.A. Arad realizează monitorizarea prin: o 7 staţii hidrometrice din care 6 sunt automatizate; o 9 staţii pluviometrice din care 5 sunt automatizate; o 2 staţii meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; • S.G.A. Alba Iulia realizează monitorizarea prin: o 41 staţii hidrometrice din care 31 sunt automatizate; o 36 statii pluviometrice din care 29 sunt automatizate; o 5 posturi pluviometrice automate (DESWAT); o 7 staţii meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; o 1 staţie pluviometrică a C.M.R. / A.N.M.; De asemenea, fluxul informaţional cuprinde şi informaţii provenite de la acumulări, derivaţii, nodurile hidrotehnice etc. din administrarea A.B.A. Mureş şi terţi, privind: niveluri, volume, debite uzinate, prelevate, precipitaţii lichide şi solide, concentrarea informaţiilor făcându-se la nivelul 3 şi 2 de decizie. Transmisia&#160; datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei Administraţii Bazinale, reprezentată prin: • reţeaua de radiocomunicaţie; • reţeaua de telefonie fixă, mobilă şi fax; • reţeaua V.P.N. existentă în cadrul Administraţie Naţionale „Apele Române&quot;; • reţeaua de calculatoare şi servere care asigură legăturile între nivelurile 3, 2 şi 1; Procesarea datelor si informaţiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Dispeceratele de S.G.A. şi Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie - Dispeceratul Bazinal. La nivelul Dispeceratului Bazinal şi P.B.H.H. se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane. Stocarea datelor şi informaţiilor -se face la nivelurile de decizie 3 (Dispeceratele de S.G.A si Staţii hidrologice) şi 2 (A.B.A. Mureş), aceste informaţii constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. şi A.B.A. Mureş. Diseminarea datelor şi informaţiilor În primă fază, toate informaţiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la staţiile de monitorizare ale A.B.A. Mureş sunt transmise conform fluxului informaţional operativ decizional către Nivelul 1 şi spre informare la Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă. Structurile de intervenţie , sunt compuse din: • Sistemele de Gospodărire a Apelor, cu formaţii de intervenţie operativă (personal şi utilaje); • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, care sunt constituite, la nivel de judeţe,cu personal specializat în intervenţii pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă care au fost constituite la nivel local; • Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (personal şi utilaje minime de intervenţie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 - „ Regulamentul privind gestionarea situaţiiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene metorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii la nivel judeţean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Sistemele de Gospodarire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 2.3. Istoricul inundaţiilor Principalele inundaţii istorice produse în bazinul hidrografic Mureş sunt cele înregistrate în anii 1970 (mai), 1975 (iulie), 1981 (martie), 1995-1996 (decembrie1995 - ianuarie 1996), 1998 (iunie), 2005 (august), 2010 (iulie). Urmare a precipitaţiilor înregistrate s-au produs viituri care au condus la creşteri de debite deosebite pe principalele cursuri de apă: Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică, Arieş şi pe afluenţii acestora. Debitele maxime înregistrate în primăvara 1970 au fost de 1.580 m 3 /s la Ocna Mureş, 2.450 m 3 /s la Alba Iulia, 2.320 m 3 /s la Arad şi 700 m 3 /s la Topa (Târnava Mare). Viitura din luna iulie 1975 a fost cauzată de cantităţile de precipitaţii deosebit de mari căzute în perioada 01 -03.07.1975 pe un sol cu un grad ridicat de saturare. Debitele maxime înregistrate au fost de 900 m 3 /s la Mediaş, 851 m 3 /s la Blaj 630 m 3 /s la Târnăveni şi 950 m 3 /s la Turda. Viitura produsă în bazinul superior al râului Arieş în perioada 10 - 15.03.1981 a fost produsă ca urmare a ploilor intense şi calde şi cedării apei din stratul de zăpadă, datorită încălzirii bruşte a vremii. Debite maxime înregistrate: 735 m 3 /s la Câmpeni, 860 m 3 /s la Baia de Arieş, 820 m 3 /s la Buru şi 780 m 3 /s la Turda. În perioada decembrie 1995 - ianuarie 1996 inundaţiile produse în b.h. Mureş s-au datorat precipitaţiilor sub formă de ploaie şi topirii zăpezii din zonele montane datorită temperaturilor ridicate (13-14 grade Celsius). Debite maxime înregistrate se prezintă astfel: pe râul Mureş la Glodeni 1.125 m 3 /s, Alba-Iulia 1.247 m 3 /s şi Arad 1.046 m 3 /s. Pe râul Arieş debitul maxim a fost înregistrat la staţia hidrometrică Baia de Arieş 805 m 3 /s. Cauza formării viiturii din anul 1998 o constituie cantităţile mari de precipitaţii cazute în intervalul 11.06.1998-20.06.1998. Debite maxime înregistrate au fost 1.660 m 3 /s la Alba Iulia, 1.716 m 3 /s la Acmariu şi 1.660 m 3 /s la Gelmar pe Mureş. Viiturile din 2005 şi 2010 au fost viituri locale, cu caracter torenţial, generate de precipitaţii sub formă de averse locale. În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 7, pentru bazinul hidrografic Mureş, un istoric al evenimentelor de inundaţii, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundaţii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundaţii. Tabel 2 - 7 Inundaţii istorice în bazinul hidrografic Mureş Unitatea de management Nume eveniment Data producerii Durată (zile) Mureş mai 1970 5/13/1970 21 Mureş iulie 1975 7/3/1975 12 Mureş martie1981 3/13/1981 11 Mureş decembrie 1995 12/27/1995 7 Mureş iunie 1998 6/19/1998 12 Mureş aprilie 2000 4/6/2000 10 Arieş (Arieşul Mare) iulie 1975 7/2/1975 12 Arieş (Arieşul Mare) martie 1981 3/12/1981 13 Arieş (Arieşul Mare) decembrie 1995 12/27/1995 8 Arieş (Arieşul Mare) aprilie 2000 4/6/2000 8 Administraţia Bazinală de Târnave (Târnava Mare) mai 1970 5/14/1970 13 Apă Mureş Târnave (Târnava Mare) iulie 1975 7/3/1975 10 Târnave (Târnava Mare) martie 1981 3/13/1981 11 Târnave (Târnava Mare) iunie 1998 6/19/1998 9 Târnave Mică mai 1970 5/13/1970 11 Târnave Mică iulie 1975 7/2/1975 9 Târnave Mică iunie 1998 6/18/1998 9 Strei august 2006 8/14/2006 9 Feernic august 2005 8/23/2005 2 Feernic iulie 2010 7/14/2010 2 Cuşmed iulie 2010 7/14/2010 2 Aiudul de Sus iulie 2005 7/11/2005 2 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii Evenimentele semnificative de inundaţii selectate 1 în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii), aferente bazinul hidrografic Mureş se prezintă în tabelul 2 - 8, respectiv planşa nr. 4. Tabel 2 - 8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Mureş Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Mureş - av. Loc. Neagra A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Gurghiu - av. Loc. Pârâu Mare A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Luţ - av. Loc. Monor A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Voiniceni sector loc. Ceuaşu de Câmpie - Voiniceni A12, A21, A32 mai 1970 Inundaţie r. Niraj - av. Loc. Eremitu A11, A12, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Comlod - av. Loc. Milaş A11, A12, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Pârâul de Câmpie - av. Loc. Budeşti- Fânaţe A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Abrud - av. Confl. Cerniţa A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Târnava - av. Loc. Sub Cetate A11, A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Târnava Mică - av. Loc. Praid A11, A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Corund - loc. Corund A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Sovata - loc. Sovata A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Cuşmed - loc. Atid A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Balta A11,A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Ampoi - av. Confl. Trâmpoiele am. Loc. Şard A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Secaş - av. Loc. Ludoş am. Loc. Cunţa şi afl. Apold A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Orăştie - av. Loc. Orăştioara de Sus şi afl. Sibişel A11, A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Strei - av. Confl. Crivadia am. Loc. Călan A11, A21, A32, A38 mai 1970 Inundaţie r. Cerna - av. Confl. Zlaşti A11, A21, A32, A37, A38 mai 1970 Inundaţie r. Sârbi - sector loc. Vorţa Valea Lungă A12, A21, A31, A32 mai 1970 Inundaţie r. Mureş - av. Loc. Glodeni A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Luţ - av. Confl. Fleţ şi afl. Agriş A11, A13, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Şar A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Terebici -loc. Ernei A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Voiniceni A12, A21, A31 iulie 1975 1 Evenimentele istorice semnificative la inundaţii au fost selectate în baza criteriilor hidrologice şi a criteriilor privind efectele negative ale inundaţiilor asupra celor patru categorii de consecinţe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag şi analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.) Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Niraj - av. Loc. Vărgata şi afl. Nirajul Mic A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Cucerdea -loc. Cucerdea A12, A21, A31, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Comlod - av. Loc. Milaş am. Loc. Iclănzel şi afl. Drăculea A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Aţintiş - loc. Bichiş A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Pârâul de Câmpie - av. Loc. Sărmaşu şi afl. Şes, Valea Morii A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Arieş - av. Loc. Albac A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Iara - av. Confl. Valea Calului şi afl. A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Văleni -loc. Moldoveneşti A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Valea Largă - av. Loc. Soporu de Câmpie şi afl. A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Aiudul de Sus - av. Loc. Vălişoara A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Geoagiu -loc. Stremţ A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Târnava - av. Loc. Cristuru Secuiesc A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Scroafa - av. Confl. Pârâul Mare şi afl. A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Pârâul Cărbunarilor -loc.Vânători A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Elişeni A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Criş - av. Valea Fâneţelor A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Biertan şi afl. Richiş A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Curciu - loc. Curciu A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Vişa - av. Loc. Ocna Sibiului şi afl. A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Târnava Mică - av. Loc. Praid A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Corund - loc. Corund A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Sovata - loc. Sovata A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Cuşmed - av. Loc. Cuşmed A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Ghegheş - av. Loc. Ghineşti şi afl. Tarasveld A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Veţca - av. Loc. Jacodu A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Nadeş - av. Loc. Pipea A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Domald - av. Loc. Viişoara A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Sântioana - loc. Laslău Mare - A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Cund - loc. Bahnea A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Adămuş - loc. Adămuş A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Balta - av. Loc. Blăjel A11, A12, A21, A31, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Secaş - av. Confl. Lunca Satului şi afl. A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Ampoi - av. Loc. Boteşti A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Strei - loc. Ohaba de sub Piatră şi afl. Sălaş A11, A21, A38 iulie 1975 Inundaţie r. Cerna - loc. Topliţa şi afl. Vălăriţa A11, A12, A21, A31 iulie 1975 Inundaţie r. Mureş - av. Confl. Arieş A11, A12, A23, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Aiudul de Sus - av. Loc. Vălişoara A11, A21, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Târnava - av. Confl. Vişa A11, A21, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Târnava Mică - av. Loc. Crăieşti A11, A21, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Secaş - av. Loc. Broşteni A11, A21, A38 iunie 1998 Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Galda - av. Loc. Poiana Galdei A11, A12, A21, A31 iunie 1998 Inundaţie r. Ampoi - av. Loc. Izvoru Ampoiului şi afl. Ighiu A11, A21, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Sebeş - av. Confl. Dobra şi afl. Secaş A11, A21, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Valea Vinţului - av. Loc. Valea Vinţului A11, A21, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Cugir - av. Confl. Brustura A11, A12, A21, A31 iunie 1998 Inundaţie r. Orăştie - av. Loc. Ludeştii de Jos A11, A12, A21, A31 iunie 1998 Inundaţie r. Strei - av. Confl. Crivadia A11, A21, A38 iunie 1998 Inundaţie r. Căian -loc. Băiţa A12, A21, A31 iunie 1998 Inundaţie r. Feernic A11, A12, A21, A31, A36, A38 august 2005 Legenda: A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A14 = Marină; A15=Bararea artificială - Infrastructură de apărare; A21 = Depăşirea capacităţii de transport a albiei; A22 = Depăşirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; A24 = Blocare / Restricţionare; A31 = Flash Flood; A32 = Viitură de primăvară datorată topirii zăpezii; A33 = Viitură cu alt tip de timp de creştere; A36 = Viitură, A37-viituri de mare viteză, A38- inundaţii cu adâncime mare. 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Mureş au fost luate în considerare, într-o primă etapă , informaţiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii (beneficiar - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;), şi anume: • zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor istorice extreme ; • evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi G.I.S., care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inundaţiilor istorice extreme ). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menţionat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundaţii şi, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O sinteză (analiză) a consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului comportă/prezintă anumite limite ; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk). Se menţionează că, într-o a&#160; doua&#160; etapă , delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea inundaţiilor istorice extreme a fost ameliorată; elaborarea layere- lor G.I.S. a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului naţional, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilor de prevenire şi de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale . Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză G.I.S. semi-automată pe baza M.D.T.-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa&#160; a&#160; treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice , pe baza: • normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcţiei şi clasa de importanţă a acestora determinate pe baza valorii caselor inundate sau a numărului de locuitori afectaţi/evacuaţi precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul. • stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi asupra activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor: • potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; • evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfăşurătoare) - de exemplu, în cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, delimitarea zonei ca A.P.S.F.R. ţine seama doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor . Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criteriu important de selecţie a A.P.S.F.R. Totuşi, şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor ( expert judgement ). În tabelul 2 - 9, respectiv în planşa nr. 5, sunt prezentate zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate în cadrul bazinul hidrografic Mureş. Tabel 2 - 9 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Mureş Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) r. Mureş - av. loc. Neagra 681.75 r. Gurghiu - av. loc. Pârâu Mare 26.82 r. Luţ - av. loc. Monor 39.94 r. Curciu - av. loc. Curciu 9.84 r. Vişa - av. loc. Ocna Sibiului 41.55 r. Târnava Mică - av. loc. Praid 170.88 r. Agriş - av. loc. Cozma 18.20 r. Şar - av. loc. Fărăgău 17.14 r. Voiniceni 12.10 r. Niraj - av. loc. Eremitu 80.38 r. Cucerdea - av. loc. Cucerdea 12.50 r. Comlod 61.34 r. Aţintiş - av. loc. Ozd 16.28 r. Pârâul de Câmpie - av. loc. Sărmăşel Gară 47.87 r. Arieş - av. loc. Albac 144.95 r. Abrud - av. confl. Cerniţa 11.17 r. Iara - av. confl. Valea Calului 34.52 r. Văleni - av. loc. Moldoveneşti 4.24 r. Valea Largă - av. loc. Soporu de Câmpie 18.50 Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) r. Aiudul de Sus - av. loc. Vălişoara 20.72 r. Geoagiu 54.15 r. Târnava - av. loc. Sub Cetate 219.36 r. Feernic 42.18 r. Archita - av. confl. Pârâul Mare 16.26 r. Pârâul Cărbunarilor - av. loc. Vânători 8.99 r. Elişeni 13.79 r. Criş 15.84 r. Biertan - av. confl. Richiş 13.40 r. Corund - av. loc. Corund 16.42 r. Sovata - av. loc. Sovata 9.02 r. Cuşmed - av. loc. Cuşmed 25.60 r. Ghegheş - av. loc. Ghineşti şi afl. Tarasveld 10.47 r. Veţca - av. loc. Jacodu 10.18 r. Nadeş - av. loc. Pipea 14.68 r. Domald - av. loc. Viişoara 14.21 r. Sântioana - av. loc. Ormeniş 10.82 r. Cund - av. loc. Gogan 13.33 r. Păuca - av. loc. Presaca 9.46 r. Galda - av. loc. Poiana Galdei 20.82 r. Ampoi - av. loc. Boteşti, sect. Indiguit 43.22 r. Ampoi - av. Loc. Boteşti 8.53 r. Sebeş - av. Confl. Dobra 40.96 r. Secaş - av. Loc. Ludoş am. Loc. Cunţa şi afl. Boz 21.18 r. Valea Vinţului - av. Loc. Valea Vinţului 4.52 r. Cugir - av. Confl. Brustura 18.09 r. Orăştie - av. Confl. Feierag 27.29 r. Strei - av. Loc. Petros 65.29 r. Râul Galben - av. Confl. Valea Mare 10.18 r. Cerna - av. Confl. Zlaşti 5.62 r. Cerna - av.confl. Zlaşti, sect. Indig. 5.38 r. Caian 18.75 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii Hărţile de hazard la inundaţii oferă informaţii cu privire la extinderea suprafeţelor inundate, adâncimea apei şi după caz viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărţi se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică şi hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului şi a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare a acestor hărţi este unul complex şi necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât şi un efort financiar susţinut. Hărţile de hazard la nivelul A.B.A. Mureş raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: • scenariul cu probabilitate mică ( Q 0,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani ); • scenariul cu probabilitate medie ( Q 1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani ); • scenariul cu probabilitate mare ( Q 10% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani ). În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărţilor de hazard au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obţinute în cadrul Programului Naţional „Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor” (P.P.P.D.E.I.) 2 . Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundaţii Metoda folosită pentru elaborarea hărţilor de hazard la nivelul A.B.A. Mureş, în cadrul Programului Naţional Planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor pe bazine hidrografice ( desfăşurate în perioda 2011-2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice şi hidraulice) şi cuprinde două componente: I) studii topografice şi geodezice şi II) studii hidrologice şi hidraulice . 2 În cadrul acestui program, la nivel naţional , au fost realizate hărţi de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33.500 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012) beneficiază de harţi de hazard realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.100 km). I. Studii topografice şi geodezice • Scanare&#160; teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia L.I.D.A.R. (Light Intensity Detection and Ranging); • Procesarea&#160; datelor&#160; după&#160; scanarea&#160; L.I.D.A.R. rezultând un model digital al terenului primar (M.D.T). • Activităţi de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătăţirii M.D.T.-ului rezultat în etapa anterioară (reţea geodezică, profile transversale, relevee structuri inginereşti, lucrări topometrice pentru obiectivele de infrastructură longitudinală, măsurători batimetrice). • Prelucrarea şi editarea Modelului Digital al Terenului . A fost obtinut un M.D.T. care pentru zona considerată prioritară are o rezoluţie foarte mare (±20 cm pe verticală - nivel detaliere A) şi o rezoluţie mare (±50 m pe verticală - nivel detaliere B) şi corespunde metodei L.I.D.A.R. completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginereşti de pe cursurile de apă (poduri, podeţe, lucrări de barare, lucrări de apărare etc), iar pentru restul de bazin hidrografic, M.D.T.-ul a rezultat pe baza vectorizărilor hărţilor topografice disponibile (nivel de detaliere C). II. Studii hidrologice şi hidraulice • Modelarea&#160; hidrologică a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi. • Datele hidrologice de bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire 0,1%, 1%, 5% şi 10% rezultând hidrografele de debit aferente. • Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potenţial inundabile cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) şi bidimensionala (2D - QUASI 2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate, în condiţiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru generarea harţilor de inundabilitate s-a utilizat modelul MI E Flood (D.H.I.) şi Arc G.I.S. Informaţii suplimentare cu privire la modelarea hidrologică şi hidraulică utilizată pentru realizarea Hărţilor de Hazard la Inundaţii (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la %20Inundatii.aspx Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităţilor de depăşire de 10%, 5%, 1% şi 0,1%, din care 10%, 1% şi 0,1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerinţelor de implementare a Directivei 2007/60/EC. În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Mureş , au fost realizate hărţi de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 1.173 km, din care 4 zone în lungime totală de 1.046 km, declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de hărţi de hazard realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 2.284 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G..A., hărţile realizate de contractorul A.B.A. Mureş (Blom Romania), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate şi corectate, armonizate şi structurate unitar, codificate conform WISE şi mai apoi transmise Comisiei Europene. Mai mult decât atât, pentru 47 de zone raportate la Comisia Europeană şi neacoperită de P.P.P.D.E.I., s-au generat curbe de inundabilitate pe baza unor metode simplificate, aproximative (modelare cu sisteme fuzzy - GrassGIS, instrumente care utilizeaza extensii ArcView, modelare hidraulică aproximativă cu HEC-RAS etc.), pe o lungime de cca. 1.238 km, urmând ca aceste zone să fie modelate detaliat până la următoarea etapă de raportare. Extindera arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) pentru bazinul hidrografic Mureş este prezentată în planşa nr. 6. Hărţile de risc la inundaţii s-au elaborat pe baza hărţilor de hazard la inundaţii, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului şi vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potenţialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcţie de: populaţie, activitate economică, mediu şi patrimoniu cultural. Elaborarea şi raportarea hărţilor de risc la inundaţii, împreună cu metodologiile şi bazele de date asociate, a fost realizată de aceeaşi echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundaţii Pentru A.B.A. Mureş , ca pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară, în cadrul primului ciclu de raportare a Directivei 2007/60/EC, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundaţii; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc şi, mai apoi, evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii, ţinând cont de adâncimea apei 3 şi de pagubele potenţiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc consideraţi. Hărţile de risc la inundaţii publicate la nivel naţional sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1%, 1% şi 10%, conform legislaţiei în vigoare, pentru următorii indicatori: • numărul aproximativ de locuitori afectaţi (pentru care s-a utilizat metoda statistică) • indicatori, aferenţi celorlalte tipuri de consecinţe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociaţi consecinţelor economice, în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, s-a dezvoltat şi aplicat o matrice de risc , care ia în considerare diverse straturi informaţionale (layere) din Corine Land Cover şi din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificaţie: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 - 1,5m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roşie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. Harta de risc la inundaţii în cazul scenariului mediu pentru Bazinul Hidrografic Mureş este prezentată în planşa nr. 7. * * * Hărţile de hazard şi risc la inundaţii publicate pe site-ul A.N.A.R. şi raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depăşire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depăşire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel naţional), din care 2.284 km la nivelul A.B.A. Mureş. Ulterior, s-au publicat hărţile elaborate şi în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depăşire) şi 10% (probabilitate mare de depăşire), conform legislaţiei în vigoare. 3 Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub 0,5 m ; (b). adâncimea apei între 0,5 m şi 1,5m ; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m . Tabel 2 - 10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Scenariul 1% obligatoriu pentru C.E. 0,1 şi 10 % Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Mureş 2.284 km 1.046 km Notă: În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A. s-a continuat activitatea de verificare/corectare/adaptare a hărţilor de hazard disponibile şi de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor , chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.F.S.R. în 2012). 2.7. Indicatori statistici

Pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii a fost dezvoltată o analiză statistică atât la nivel naţional (inclusiv fluviul Dunărea) cât şi la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, bazată pe rezultatele obţinute în urma aplicăriii scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani).
Populaţia reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundaţii. În cazul bazinului hidrografic Mureş se poate discuta de aproximativ 157.000 de locuitori expuşi riscului la inundaţii.
Au mai fost calculaţi o serie de indicatori-cheie care descriu principalele consecinţe pe care inundaţiile le pot avea asupra mediului înconjurator, cum ar fi instalaţiile I.E.D., zonele protejate (naţionale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman etc.), dar şi alţi indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel, la nivelul bazinului hidrografic Mureş au rezultat 72 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile dintre care: 18 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 11 arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A.), 16 situri de importanţă comunitară (S.C.I.) şi 27 arii protejate de interes naţional.
Instalaţiile I.E.D. sunt acele instalaţii descrise în cadrul Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive) care are ,,ca obiective reguli mai clare şi un aer mai curat&quot;. Având în vedere că emisiile provenite de la instalaţiile industriale, au fost supuse legislaţiei la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze şi să simplifice legislaţia existentă şi pentru a o aduce în concordanţă cu evoluţiile tehnologice, politice şi pentru a evita denaturarea concurenţei în cadrul U.E.
În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate 6 instalaţii I.E.D. care sunt expuse riscului de fi inundate.

O alta categorie de consecinţe pe care Directiva Inundaţii o are în vedere sunt consecinţele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei ţări, de aceea a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundaţiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când se discută despre transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii indică faptul că aproximativ 257 km de cale ferată, pot fi afectaţi de inundaţii în cadrul bazinul hidrografic Mureş.
Drumurile publice, alături de transportul naval şi de căile ferate completează, infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a 2-a din Directiva Inundaţii a luat în calcul drumurile naţionale şi europene, drumurile judeţene, drumurile comunale, precum şi reţeaua de străzi.
Pentru aceasta analiză au fost reţinute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel, sunt supuşi riscului de a fi inundaţi la nivelul bazinului hidrografic Mureş aproximativ 162 km de drum naţional/european, cca. 239 de km. de drum judeţean şi aproximativ 208 km. de drum comunal.
Efectele pe care inundaţiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecinţă pe care Directiva Inundaţii o impune Statelor Membre spre evaluare. În acest sens, pentru România, au fost luate în considerare bisericile, monumentele şi muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru bazinul hidrografic Mureş aproximativ 84 biserici, 2 muzee şi un monument cultural, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundaţii cu perioada de revenire o dată la 100 de ani.
Situaţia centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinaţi la nivelul
A.B.A. Mureş pentru cele 4 categorii de consecinţe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundaţii, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 11.

Tabel 2 - 11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Mureş în cazul scenariului mediu

Categorie consecinţe Indicatori Evaluare Social populaţia 157.000 locuitori expuşi Mediul înconjurător zone protejate 11 zone S.P.A. 16 zone S.C.I. 18 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman 27 arii protejate de interes naţional 6 instalaţii I.E.D. Economic infrastructura 257 km cale ferată 162 km drum naţional / european 239 km drum judeţean 208 km drum comunal Patrimoniul cultural obiective culturale 84 biserici 2 muzee 1 monument cultural

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al
riscului la inundaţii

Acest capitol este unitar la nivel de Administraţie Bazinală de Apă şi prezintă următoarele aspecte:
• Obiective de management al riscului la inundaţii definite la nivel naţional (obiective strategice); • Obiective specifice de management al riscului la inundaţii (obiective operaţionale). Obiective de management al riscului la inundaţii definite la nivel naţional (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice pentru România, s-a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R., după cum urmează: • evitarea/prevenirea unor riscuri noi; • reducerea riscurilor existente; • creşterea rezilienţei; • conştientizarea publicului. Obiective specifice de management al riscului la inundaţii (obiective operaţionale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice . Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază (tabel 3 - 1): economic, social, mediu şi patrimoniu cultural , după cum urmează: • Economic: 1. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport : lungimea şi importanţa infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundaţii ; 2. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra activităţilor economice: numărul obiectivelor economice cu risc la inundaţii; 3. Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole: suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii. • Social : 1. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii: numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii; 2. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităţii: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţămant, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii. • Mediu: 1. Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A. : numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); 2. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman : numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; 3. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare : numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei I.P.P.C. - I.E.D. (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii. • Patrimoniu cultural: 1. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural : numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii. Fiecare obiectiv specific are un indicator, o ţintă minimă şi o ţintă aspiraţională (Tabel 3 - 1). Indicatori Deşi cele mai multe State Membre îşi definesc obiectivele de management al riscului la inundaţii calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori ( ca ţinte cuantificabile ) . În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ . Indicatorii au fost aleşi pe baza: • informaţiilor GIS disponibile (GIS datasets) şi a relevanţei acestora în raport cu obiectivul respectiv; • capacităţii acestora de a măsura/cuantifica cele două situaţii: situaţia existentă ( baseline scenario ) şi cea în care măsura/opţiunea de management al riscului la inundaţii este implementată. Ţinte minime şi ţinte aspiraţionale După modelul irlandez, au fost stabilite ţinte minime şi ţinte aspiraţionale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii. Ţinta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundaţii propuse. Dacă o măsura nu îndeplineşte ţinta minimă, atunci i se atribuie un scor negativ. Ţinta aspiraţională a fost definită pentru a permite măsurilor care exced ţinta minimă şi oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ţinta minimă. Cu cât masura de management al riscului la inundaţii va fi mai aproape de ţinta aspiraţională, cu atât va primi un scor mai mare Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 541 Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%) Criterii de bază Nr. indicatori Obiective Indicatori Cerinţă minimă Ţintă aspiraţională 1 Economic I1 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport Lungimea şi importanţa infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii la 0 I2 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra activităţilor economice Numărul obiectivelor economice cu risc la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii la 0 I3 Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole Suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii Nu se aplică Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii la 0 2 Social I4 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii Numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Reducerea numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii la 0 I5 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităţii Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţământ, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii la 0 3 Mediu I6 Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (SEB)/potenţialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerinţele D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundaţii) Prin măsurile de management al riscului la inundaţii să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu (&quot;starea ecologică bună&quot;/ &quot;potenţialul ecologic bun&quot;) Contribuţia semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu (&quot;stare ecologică bună&quot;/&quot;potenţial ecologic bun&quot;) Criterii de bază Nr. indicatori Obiective Indicatori Cerinţă minimă Ţintă aspiraţională 3 Mediu I7 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii la 0 I8 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare Numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii Reducerea sau menţinerea la situaţia actuală a numărului de zone cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii Reducerea numărului zonelor cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii la 0 4 Patrimoniu I9 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii la 0 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 542 cultural 1.1. Procesul de elaborare a obiectivelor În stabilirea obiectivelor, s-a ţinut seama de datele geospaţiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări/îmbunătăţiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori : • pentru componenta Populaţie: 1. locuitori expuşi riscului la inundaţii; 2. infrastructuri sociale - spitale; 3. infrastructuri sociale - unităţi de învăţământ (universităţi, licee, şcoli, grădiniţe); 4. infrastructuri sociale - primării; 5. infrastructuri sociale - unităţi de poliţie. • pentru componenta Activitate economică: 1. aeroporturi şi porturi; 2. linii ferate; 3. drumuri şi autostrăzi; 4. gări; 5. activităţi economice secundare; 6. obiective industriale de importanţă majoră; 7. terenuri agricole. • pentru componenta Mediu: 1. corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potenţialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundaţii; 2. captări de apă; 3. instalaţii incluse în registrul E-PRTR; 4. instalaţii IPPC. • pentru componenta Patrimoniu cultural: 1. biserici; 2. monumente istorice; 3. muzee. Layerele GIS utilizate au diferite surse , majoritatea provenind din baza de date a Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; (baza de date WIMS), baza de date geospaţiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) şi Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate şi corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: • aeroporturi şi porturi: I.N.H.G.A.; • linii ferate, gări: WIMS; • drumuri şi autostrăzi: WIMS, OSM, NAVTEQ; • activităţi economice secundare: NAVTEQ; • obiective industriale de importanţă majoră: WIMS; • terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A.; • locuitori expuşi riscului la inundaţii: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A.; • spitale, unităţi de învăţământ, primării, unităţi de poliţie, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ; • captări de apă: WIMS; • instalaţii incluse în registrul E-PRTR: EEA; • instalaţii IPPC: MMAP. O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanţelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum naţional, DJ - drum judeţean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate şi gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată. Stratul informaţional Corine Land Cover (CLC2006) a fost substanţial îmbunătăţit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea şi detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri şi căi ferate, depozite de deşeuri, lacuri şi acumulări etc.). Utilizând informaţia geospaţială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanţa acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.), pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecţie şi însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanţei măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări. Indicatorii şi receptorii stabiliţi şi utilizaţi sunt cei mai relevanţi pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundaţii (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum şi pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură şi se referă la receptorii scoşi din zona inundabilă). Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora Procesul de identificare/stabilire a măsurilor structurale şi nenstructurale la nivel de A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional 4 (conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă 5 ), propus de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu contribuţia Administraţiilor Bazinale de Apă şi a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii/propuneri/observaţii ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect S.A. etc. Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii şi se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri). Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune cu evidenţierea măsurilor structurale/nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4 - 1. Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri DOMENII DE ACŢIUNE (5) TIPURI DE MĂSURI (23) MĂSURA STRUCTURALĂ vs NESTRUCTURALĂ PREVENIRE 3 3 NESTRUCTURALE (RO M01 - RO M03) PROTECŢIE 11 1 STRUCTURALĂ (RO M11) 10 NESTRUCTURALE (RO M04 - RO M14) CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI 2 2 NESTRUCTURALE (RO M15 - RO M16) PREGĂTIRE 4 4 NESTRUCTURALE (RO M17 - RO M20) RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE 3 3 NESTRUCTURALE (RO M21 - RO M23) 4 http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx 5 http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx În funcţie de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel: • naţional; • bazinal (la nivel de A.B.A.); • local (la nivel de A.PS.F.R./localitate/U.A.T.). 1.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional

România a fost puternic afectată de inundaţii distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005, 2006, 2008, 2010 şi 2014 s-au înregistrat inundaţii la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel european, (Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester - D.G. Environment - February 2014), în perioada 2002-2013, au avut loc 20 de evenimente de inundaţii majore cu un cost total de 4,1 miliarde Euro rezultând o medie de cca 310 milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6,3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedeşte a fi cel mai mare la nivel european.
În aceste condiţii, în România este absolut necesară îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare, alertă timpurie şi avertizare alarmare, în condiţiile în care se impune o schimbare a abordării de la &quot;apărarea împotriva inundaţiilor&quot; la o &quot;acţiune proactivă&quot; orientată către managementul riscului la inundaţii, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului, cât şi la reducerea vulnerabilităţii şi creşterea rezilienţei la inundaţii.
În acest context, iniţiativa U.E. de a elabora şi implementa Directiva 60/2007/C.E. privind Managementul Riscului la Inundaţii şi realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.), pentru fiecare bazin hidrografic, este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic şi arie costieră în care sănătatea umană, activităţile economice, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural pot fi afectate.
Măsurile propuse la nivel naţional, au aplicabilitate în fiecare Administraţie Bazinală de Apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicaţiile de proiecte pentru fonduri europene, funcţie de specificul acestora.
Măsurile aplicabile la nivel naţional cuprind măsuri cu rol esenţial în managementul riscului la inundaţii, care fac referire la legislaţia curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările

legislative din domeniul amenajării teritoriului şi urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundaţiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional, şi care presupun conlucrarea autorităţilor la nivel central (din domenii precum managementul situaţiilor de urgenţă, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Mureş.
În vederea prevenirii riscului la inundaţii, în perioada 2007 - 2013 s-au finanţat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în cele 11 bazine hidrografice şi 12 proiecte de infrastructură, proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I.. În martie 2014 au fost raportate hărţile de hazard şi risc la inundaţii, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor de reducere a riscului la inundaţii.

PROPUNERI DE PROIECTE LA NIVEL NAŢIONAL ÎN CADRUL PLANULUI NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII
(1) WATMAN - Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) şi Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2016- 2021. Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele: • Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcţii hidrotehnice; • Monitorizarea calităţii apei la 51 de staţii hidrometrice automate situate în secţiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situaţia unor poluări accidentale; • Monitorizarea nivelului de precipitaţii lichide şi solide şi a nivelurilor râurilor amonte şi aval de baraje, pe râuri şi derivaţii, în vederea îmbunătăţirii managementului riscului la inundaţii; • Transmiterea şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristica barajelor (AMC) şi staţii automate la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal şi naţional) - (Administraţiile Bazinale de Apă - A.B.A. - Someş - Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş - Vedea, Buzău - Ialomiţa, Siret, Prut - Bârlad şi Dobrogea - Litoral), şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); • Îmbunătăţirea prognozelor viiturilor şi a propagării poluărilor generate de inundaţii, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, şi implicit reducerea daunelor potenţiale; • Intervenţia pentru prevenirea şi/sau atenuarea efectelor inundaţiilor şi poluărilor, cu ajutorul echipamentelor şi dotărilor specifice. Proiectul WATMAN se integrează şi reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii prevederilor Strategiei Naţionale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum şi în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2). !n cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicaţii a A.N. „Apele Române&quot; cu soluţii personalizate şi cu asigurarea redundanţei (radio digital pe frecvenţa alocatş A.N.A.R., fibră optică, G.S.M. / G.P.R.S., satelit, sau alte soluţii) pentru fiecare locaţie identificată, în funcţie de importanţă: baraje, noduri hidrotehnice, derivaţii, formaţii, cantoane şi alte sedii administrative ale A.N.A.R., ţinând cont de prevederile legislative aflate în vigoare precum şi de necesitatea implementării Deciziei 2006/771/CE. Prin Decizia 2006/771/CE, frecvenţa 402 - 405 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. ,,Apele Române&quot; trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicaţii radio care să fie adaptat noii benzi de frecvenţe alocate. Astfel devine absolut necesar transferul reţelei de comunicaţii a A.N. ,,Apele Române&quot; din benzile de frecvenţă 403 - 403,4 MHz şi 408-408,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicaţia radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvenţă 410.4 - 410.8 MHz şi 420,4 -420.8 MHz pentru reţelele de voce/date şi alarmare. În baza studiilor de identificare a locaţiilor, de audibilitate şi de comunicaţii radio, la baraje şi aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare/alarmare cu sirene electronice , pentru prevenirea şi alarmarea populaţiei în caz de inundaţii sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor, sistemele de alarmare avertizare sunt învechite şi parţial funcţionale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populaţiei, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj şi, prin similitudine cu extindere pentru cel puţin toate barajele prevăzute în WATMAN I, un studiu de audibilitate necesar sistemului de alarmare a populaţiei în situaţii de urgenţă. Totodată, este necesar să se elaboreze şi un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a staţiilor de emisie recepţie care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populaţiei în situaţii de urgenţă precum şi documentaţiile de autorizare necesare în frecvenţele alocate A.N.A.R. inclusiv avizul I.G.S.U. şi A.N.C.O.M.. Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: • Modernizarea şi reabilitarea sistemului de comunicaţii al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu soluţii tehnologice (radio digital voce/date, G.S.M., G.P.R.S., satelit, fibră optică WI-FI etc.) care să permită redundanţa şi siguranţa comunicaţiilor în caz de dezastre; • Sisteme de avertizare - alarmare a populaţiei aval de barajele mari (minim 89); • Sistem suport decizional - D.S.S. pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R. precum şi pe soluţii software de modelare recunoscute internaţional (HEC D.S.S./HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum şi implementarea softurilor de tip UCC - WAT bazate pe datele din WATMAN I şi bazele de date locale etc); Deasemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT - FEWS care vor permite şi integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11 şi 21, HEC-Ras, ISIS, SMS- 2D, HYDRO AS) (2) Proiectul RO-RISK (continuare - beneficiar I.G.S.U.) - componenta inundaţii, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificativ datorat inundaţiilor torenţiale. Obiectivul proiectului: Obiectivul proiectului vizează, pe de o parte îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor în vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020, precum si asigurarea suportului pentru continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare periodică către Comisia Europeană, solicitate prin Mecanismul de Protecţie Civilă. Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilor şi de integrare a rezultatelor evaluărilor pe fiecare risc în parte (metodologie, baze de date, portal G.I.S.), precum şi o primă evaluare a acestora. Aceste instrumente vor facilita accesul tuturor factorilor interesaţi la informaţii importante privind expunerea la risc, vulnerabilităţile şi riscurile existente, şi vor asigura schimbul de informaţii între autorităţi, aspecte care sunt deficitare în acest moment. Astfel, va fi posibilă identificarea interconexiunilor între diferitele tipuri de risc, evitarea suprapunerilor în eforturile autorităţilor, precum şi stabilirea unor priorităţi de acţiune comune în vederea reducerii riscurilor de dezastre. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei prioritare 1 Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor prin realizarea unei prime evaluări a riscurilor în România, evaluare ce reprezintă o precondiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor europene în urmatorul exerciţiu financiar. Mai mult decât atât, rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării a noi proiecte cu fonduri europene în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor. Rezultate aşteptate: Prin realizarea activităţilor şi sub-activităţilor propuse în cadrul proiectului se preconizează atingerea obiectivului general propus, în speţă obţinerea unei prime evaluări a riscurilor de dezastre, cu accent pe asigurarea continuităţii procesului de evaluare după finalizarea activităţilor descrise anterior. La realizarea acestui obiectiv concură următoarele rezultate: • Studiu privind cadrul legal, reglementativ şi instituţional ce guvernează managementul riscurilor de dezastre; • Metodologia de integrare a rezultatelor evaluărilor sectoriale de risc, avizată de autorităţile cu atribuţii în domeniul managementului riscurilor - Studiul privind riscul acceptabil în România; • Baza de date cu elementele expuse riscurilor la nivel de U.A.T. şi capacităţile de intervenţie existente (inclusiv hard-urile şi soft-urile aferente) - 9 pachete evaluarea scenariilor de risc - 1 raport de integrare a rezultatelor - 1 portal G.I.S. funcţional (inclusiv hard-uri şi soft-uri aferente); • Management proiect asigurat, inclusiv condiţii logistice pentru implementarea acestuia, precum 11 echipamente IT achiziţionate; • 2 anunţuri de presă - o conferinţă ştiinţifică - 2.250 materiale de informare şi publicitate - 1 vizită de studiu într-un stat european care a efectuat o evaluare a riscurilor la nivel naţional în conformitate cu cerinţele C.E. şi a transmis un raport de ţară în acest sens; - 1 vizită de studiu într-un Stat Membre U.E. (3) Proiect pentru completarea şi modernizarea sistemului naţional de veghe hidrologică şi diseminarea informaţiilor catre autorităţi şi populaţie În contextul schimbărilor climatice este necesar să se realizeze un proiect pentru completarea sistemelor de monitorizare hidrologică ca o necesitate stringentă pentru îmbunătăţtirea ulterioară a prognozelor. În acest context, la nivel naţional se are în vedere creşterea numărului de staţii automate de măsurare a nivelurilor cu cca. 1.000, staţii ce pot fi realizate în special în secţiunea amonte - aval a podurilor cu senzori radar şi monitorizare video. Aceste informaţii suplimentare vor fi integrate în bazele de date existente. De asemenea, se are în vedere actualizarea platformelor de modelare atât pentru îmbunătăţirea sistemului de avertizare hidrologică, cât şi a prognozelor hidrologice şi integrarea acestora în platforma DELFT-FEWS dezvoltată în cadrul proiectului WATMAN 2. Proiectul va avea în vedere modernizarea platformelor web de prezentare şi a tehnologiilor de diseminare a avertizărilor hidrologice timpurii precum şi a prognozelor hidrologice la nivelul autorităţilor locale. (4) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021 • Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea/actualizarea A.P.S.F.R. Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel naţional/bazinal: o identificarea de zone sau sectoare susceptibile la viituri de tip flash - flood; o estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă; o modelarea hidrologică a viiturilor urbane în vederea unei abordări integrate a managementului riscului la inundaţii; o stabilirea unor indicatori, la nivel bazinal, pentru evaluarea bonităţii hidrologice a folosinţelor şi pentru evaluarea managementului acestora. • Actualizarea şi completarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii funcţie de mecanismul inundaţiilor: îmbunătăţirea hărţilor de hazard produse pe cursuri de apă (fluviale), viituri rapide (flash-flood), inundaţii din ape subterane (reevaluarea sistemelor de desecare drenaj inclusiv pentru zonele urbane), inundaţii datorate cedării de diguri/baraje, ţinându-se cont de de efectele schimbărilor climatice; • Revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii ţinând cont de evaluarea şi completarea hazardului şi riscului la inundaţii. (5) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei Inspire 2007/2/CE în corelare cu Directiva Inundaţii 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021
• crearea/corectarea seturilor de date geografice şi a metadatelor care intră în responsabilitatea M.M.A.P./A.N.A.R. pentru implementarea Directivei Inspire: reţea hidrografică, lacuri naturale, lacuri artificiale, lucrări de apărare (diguri, baraje, prize, derivaţii etc.); • crearea serviciilor necesare publicării acestora şi definirea nivelurilor de acces; • constituirea şi corelarea bazelor de date referitoare la diguri, precum şi sistematizarea la nivel naţional a cărţilor tehnice (date tehnice, geologice, profile transversale şi longitudinale, rezultate expertizare, rezultate scenarii de rupere etc).
Măsurile aplicabile la nivel naţional sunt prezentate în tabelul 4 - 2.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

552

Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea/condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari/administratori M.M.A.P., M.A.I., M.F.E., M.D.R.A.P., M.T., M.F.P. ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.T. iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio- economice iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile M.M.A.P., MFP v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., M.T., M.D.R.A.P. vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii M.M.A.P vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole, conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, C.J. i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de gospodarire a apelor şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii corelate cu lucrările ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a Planurilor de Amenjare a Teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu planurile de management al riscului la inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J., M.T., C.J. RO M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală şi actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. M.M.A.P., A.N.A.R., C.J., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorităţi locale, C.J., I.S.C.

553

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu planurile de management al riscului la inundaţii RO M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare M.D.R.A.P., M.M.A.P., MT, M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorităţi locale, C.J., I.S.C. RO M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V, actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Harţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.(I.G.S.U.) RO M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei în zonele cu risc la inundaţii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). M.S., Autorităţi locale

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

554

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţie civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale IGSU; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare/prognoză şi avertizare/alarmare A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane, financiare şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale

555

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) M.A.I. (I.G.S.U.), M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. Evaluarea pagubelor şi refacere RO M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T. Documentare şi analiză RO M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed- back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T., I.G.S.U., A.N.A.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

556

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Mureş Setul de măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. include acele măsuri, îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului la inundaţii, cu impact asupra întregului spaţiu hidrografic şi sunt prezentate în tabelul 4 - 3. 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Mureş La nivel de A.P.S.F.R. sunt propuse măsuri de acţiune/intervenţie pe zona A.P.S.F.R., în bazinul amonte al râului care traversează A.P.S.F.R.-ul şi/sau pe afluenţii acestuia. În general, aceste măsuri au ca domeniu de acţiune protecţia. Pentru toate cele 51 de zone A.P.S.F.R. declarate la nivel de A.B.A. Mureş în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/EC, s-au identificat, conform Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă , măsurile de reducere a riscului la inundaţii cu termen de finalizare 2021 / 2027 (pentru proiecte majore care incep in perioada 2016 - 2021 dar se vor finaliza dupa anul 2021 în ciclul urmator de planificare). Acestea sunt prezentate in tabelul 4 - 4 si reprezentate grafic în Planşa nr. 8. Se menţionează faptul că în anumite zone desemnate ca A.P.S.F.R. în anul 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii , au fost executate lucrări în perioada 2010 - 2015 care au condus la diminuarea riscului la inundaţii dupa cum urmeaza: • Prin Programul de Gospodărire a Apelor în perioada 2010 - 2015 au fost executate din fonduri proprii lucrări de mărire a capacităţii de tranzitare a albiei minore. • A.P.S.F.R nr.20 r. Feernic 1. Lucrări de amenajare a pârâului Feernic şi afluenţi aval localitate Lupeni, judeţul Harghita ( Refaceri : regularizare albie 5,56 km; apărare mal 0.71 km; lucrări de stabilizare pat albie 8 buc; lucrări noi : apărare mal 2,5 km) • A.P.S.F.R nr.1 r. Mureş 1. Amenajare râu Mureş la Iernut, zona D.J. 152 A Iernut-Lechinţa, jud. Mureş (dig: 2.040 km; parapet beton: 0.450 km; protecţie de mal: 0.450 km) Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 2. Supraînalţare dig râu Mureş şi consolidare mal drept în zona localităţii Dileul Nou, comuna Sânpaul, jud. Mureş (consolidări de mal: 0.750 km; supraînălţare dig: 1.820 km; consolidare mal: 1.040 km; subtraversari: 4 buc.) 3. Reabilitarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul cuprins între barajele de priza nr. 1 şi nr. 2 pe râul Mureş în mun. Tg. Mureş, jud. Mureş (drum tehnologic: 0.12 km; refacere rizberma: 1 buc.; consolidare debuşeu: 1 buc.; stabilizare pat albie: 1 buc.; supraînălţare dig: 0.675 km; supraînălţare ziduri: 0.505 km; ziduri noi: 0.025km; amenajare coronament: 1.910 km; refacere câmp dale: 0.9 km; refacere prism anrocamente: 0.55 km; refacere pereu P.B.: 2000 mp) 4. Punere în siguranţă a digului de apărare pe râul Mureş mal drept Nadlac-Seitin, jud. Arad (17,412 km dig) • A.P.S.F.R nr.2 r. Gurghiu 1. Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Gurghiu pe tronsonul Reghin - Lăpuşna, jud.Mureş (recalibrare albie: 3.5 km; consolidări mal: 4.41 km; ziduri de sprijin: 2.38 km) • A.P.S.F.R nr.46 r. Orăştie 1. Regularizare şi apărare de mal pe râu Orăştie pe sectorul Costeşti- Orăştie, jud. Hunedoara (Reprofilare albie: 15.7 km; Consolidări mal: 11.56 km; refacere lucrări de stabilizare pat albie: 100 buc.) • A.P.S.F.R nr. 7 r. Niraj 1. Amenajări hidrotehnice în b.h. Niraj, judeţul Mureş (diguri: 7.2 km; ziduri de sprijin: 1.68 km; supraînălţare diguri: 30.204 km; apărări de mal: 16.925 km; stabilizare pat albie: 44 buc.; amenajare Valea Maiad: 1.25 km; reabilitare Nod hidrotehnic; acumulare nepermanentă: 6.0 mil.mc - recepţionată înainte de 2010) 559 Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) Revizuirea si actualizarea planurilor de managem e nt al riscului la inundatii RO M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea/actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk)) Actualizarea/redefinirea A.P.S.F.R în urma actualizării hărţilor de hazard şi risc în B.H. Mures M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Studii topogeodezice, realizare DTM si Modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine, pentru abordarea integrata la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii si a actualizarii hartilor de hazard ( PPPDEI 2) M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A (Unit of Management - UoM) Revizuirea şi actualizarea P.M.R.I. în urma actualizării/redefinirii A.P.S.F.R, Hărti de hazard şi în urma unor evenimente neprevazute (tip Flash-Flood etc.) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu planurile de management al riscului la inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare Continuarea activităţilor de intabulare a terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Mureş M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J., M.T., C.J. Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PROTECŢIE Categorie de măsură: Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor (recuperarea parţială a funcţiilor sau a structurilor ecosistemelor modificate, prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor) în managementul pădurilor Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R - urilor M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P, - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor (împăduriri în afara fondului forestier) pe o suprafaţă de 765 ha Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităţi locale Categorie de măsură: Măsuri de inspecţie şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi UCCT, expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. M.M.A.P., A.N.A.R., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A., alţi deţinători Categorie de măsură: Adaptatea structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A. RO M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E.C.R.M.A., M.E., alţi deţinători Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 560 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvata a publicului şi de promovare a participării publicului RO M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.(I.G.S.U.) Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin temedică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţie civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale IGSU. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire/de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare - Dotarea cu programe Software si sisteme Hardware (compatibile cu sistemele de evaluare si gestiune a riscurilor existente si/sau folosite in studiile de specialitate in evaluarea si gestionarea riscului la inundatii ) pentru imbunatatirea sistemelor de monitorizare/prognoza/avertizare/alarmare a compartimentelor responsabile cu managementul riscului la inundatii aferente A.B.A. MUREŞ A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. 561 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I., I.G.S.U., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane, financiare şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde/ versanţi / etc.) M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.E.C.R.M.A.; M.E., C.J.S.U., C.L.S.U. RO M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale cailor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate - Evacuarea apei din zonele inundate aferente B.H. Mureş: 2 buc. motopompe - cca 1000 mc/ora M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P. Evaluarea pagubelor şi refacere RO M22-2 Reparaţii provizorii a tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea functionalităţii minimale a acestora M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.A.p.N. RO M22-3 Refacerea / reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.D.R.A.P., M.A.N., M.S Documentare şi analiză RO M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., I.G.S.U., A.N.A.R. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 562 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 4.4. Prioritizarea măsurilor Lucrările propuse în P.M.R.I. al A.B.A. Mureş au fost prioritizate luându-se în calcul beneficiul fiecărei măsuri în raport cu cele 9 obiective de management al riscului la inundaţii (v. Tabelul 3 - 1 din Cap.3 - Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii ), în conformitate cu Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu 6 . Gradul de prioritizare al lucrării a fost cuantificat funcţie de valoarea raportului scor beneficiu (B) / scor cost (C) 7 . În funcţie de rezultatul acestui raport a fost realizată ierarhizarea măsurilor propuse la nivelul A.B.A. Mureş, astfel: cu prioritate mică, medie şi mare (în conformitate cu Floods Directive Reporting: User Guide to the reporting schema v 6.0 ). Rezultatele acestei analize multicriteriale cu elemente de cost - beneficiu la nivelul A.B.A. Mureş sunt prezentate în tabelul 4 - 4, urmând ca acestea să fie raportate către C.E., conform schemei de raportare impusă de către W.G. Floods. Informaţii suplimentare privind analiza multicriterială cu elemente de cost - beneficiu se pot consulta la adresa: http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx 6 http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx 7 Conform Anexei 0 a Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu , nu toate măsurile propuse fac obiectul acestei analize. Au fost exceptate toate acele măsuri nestructurale, absolut necesare şi obligatorii datorită rolului esenţial pe care îl au în procesul de planificare coordonată în domeniul managementului riscului la inundaţii, măsuri aplicabile la nivel naţional şi/sau A.B.A., dar şi măsuri de management natural al inundaţiilor aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. cu beneficiu major asupra mediului înconjurător, fiind considerate din start ca prioritare ( high priority ). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 564 Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru A.B.A. Mureş Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 1 r. Mureş - aval localitate Neagra M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc. Inoc, jud. Alba: consolidări vegetative - 1000 ml mare A.N.A.R./A.B.A. M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc. Blandiana - zona Dig, jud. Alba: consolidări vegetative - 300 ml mare A.N.A.R./A.B.A. M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc. Lipova, jud. Arad: consolidări vegetative - 1000 ml mare A.N.A.R./A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Mureş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 6618,77 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Mureş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 364491,81 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră - Curtici - Arad - km 614 tronsonul 1, parte a Coridorului IV Paneuropean mare M.T. M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria componentă a Coridorului IV Paneuropean, tronsonul Coşlariu - Simeria** mare M.T. M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria componentă a Coridorului IV Paneuropean, tronsonul Sighişoara - Coşlariu*** mare M.T. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Loc. Gălăuţaş, jud. Harghita: decolmatare 3 mii mc/0.3 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Loc. Topliţa, jud. Harghita: decolmatare 1.2 mii mc/0.6 km mare A.N.A.R./A.B.A. Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Zona Loc. Ciumani, jud. Harghita: decolmatare 9 mii mc / 1.8 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Zona Loc. Borzonţ, jud. Harghita: decolmatare 11.5 mii mc / 1.4 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Zona Loc.Reghin, jud. Mureş: decolmatare 32 mii mc mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Târgu Mureş, jud. Mureş: decolmatare 3.5 mii mc/0.7 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Stânceni, jud. Mureş: decolmatare 1000 mc/0.1 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Extravilan Loc. Ususău, jud. Arad: decolmatare 300 mc mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Loc. Chelmac, jud. Arad: decolmatare 2 mii mc mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Loc. Lalaşinţ, jud.Arad: decolmatare 4.8 mii mc mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Loc. Reghin, jud Mureş, confluenţa cu r. Gurghiu: decolmatare 12 mii mc/0.4 km mare A.N.A.R./A.B.A. 565 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Depres. Gheorgheni, jud. Harghita: decolmatare 0.9 mii mc/0.5 km mare A.N.A.R./A.B.A. M32 RO M11-1 Realizarea de noi acumulari pentru atenuarea undelor de viitura Acumulare permanentă Remetea, jud. Harghita - 70 mil mc mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Loc. Aiud, jud. Alba: 9.35 km dig mic M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc .Ocna Mureş, jud. Alba: 1.76 km supraînălţare zid/dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Închidere linie de apărare dig mal stâng r. Mureş în Loc.Târgu Mureş: dig 20 ml; mecanism metalic de închidere (porţi metalice) 1 buc. mic A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Loc.Unirea, jud. Alba: 3.96 km dig, 0.52 km zid) mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Loc. Luduş, jud. Mureş: 3.49 km dig, 3.692 km zid; 4.256 km supraînălţare diguri mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Loc. Sângeorgiu de Mureş. jud. Mureş: 2 km dig, 1.85 km zid mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Zona Alba Iulia, jud. Alba: reparaţii blindaje dig mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Loc. Luduş, jud.Mureş: completări terasamente dig 1.2 mii mc terasamente. mare A.N.A.R./A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 566 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Loc. Reghin, jud.Mureş: completări terasamente dig mal drept amonte şi aval de pod DJ153 - 0.9 mii mc terasamente. mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Ciumani, jud. Harghita: Tăieri vegetative - 32 smp / 0.4 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Topliţa, jud. Harghita: Tăieri vegetative - 50 smp / 0.5 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Borzonţ, jud. Harghita: Tăieri vegetative - 140 smp / 1.4 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Răstoliţa: Tăieri vegetative - 54 smp mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Reghin: Tăieri vegetative - 240 smp mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Lalaşinţ şi Zabrani, jud. Arad: Tăieri vegetative - 180 smp / 2 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Săvârşin, jud. Arad: Tăieri vegetative - 360 smp / 4 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Sector Milova - Chelmac, jud. Arad: Tăieri vegetative - 1250 smp / 9.2 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc. Lipova, jud. Arad: Tăieri vegetative - 700 smp / 2.1 km mare A.N.A.R./A.B.A. 567 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Sector Arad - Vladimirescu, jud. Arad: Tăieri vegetative - 450 smp / 5 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Sector Cenad - Frontieră, jud. Arad: Tăieri vegetative - 1992 smp/ 33.2 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Saracsău, jud. Alba: 1.99 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Şibot, jud. Alba: 7 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Vurpar, jud. Alba: 5.7 km supraînălţare dig şi diguri de remuu pe V.Vinţului mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc.Vinţu de Jos, jud. Alba: 4.75 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Chelmac, jud. Arad: 3 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Lalaşinţ, com. Bârzava, jud. Arad: 2.7 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Ususău, jud. Arad: 2.9 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Ilia, jud. Hunedoara: 7.6 km supraînălţare dig; 0.6 km supraînălţare zid mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Săcămaş, jud. Hunedoara: 2 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Braznic, jud. Hunedoara: 1.6 km supraînălţare dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Supraînălţare dig mal stâng râu Mureş în localitatea Luduş, Jud Mureş: 1.75 km supraînălţare dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 568 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc.LIPOVA, jud. ARAD: 1 km supraînălţare zid; 0.35 km zid mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa &quot;Amenajarea râului Mureş pt. apararea împotriva inundaţiilor pe sectorul IOD-RĂSTOLIŢA-BORZIA, jud. Mureş&quot;: 5.14 km consolidări dig; 1.66 km consolidări mal - Rest de executat 30%: 4.18 km consolidări dig mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 2 r. Gurghiu - av. loc. Paraul Mare M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Gurghiu aferente A.P.S.F.R.-ului S = 34,85 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Gurghiu aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 36628,21 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Reparaţie lucrare stabilizare pat albie în Loc.REGHIN, jud. Mureş - 8.80 smc piatră brută mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Loc.Reghin , jud. Mureş: Tăieri vegetative - 290 smp mare A.N.A.R./A.B.A. 3 r.Lut - av. Loc. Monor M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Luţ aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,79 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Luţ aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 3839,97 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Sectorul Voivodeni-Glodeni: decolmatarea albiei 32 mii mc / 2 km mare A.N.A.R./A.B.A. 569 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Sectorul Voivodeni-Glodeni: tăieri vegetative - 120 smp mare A.N.A.R./A.B.A. mare 4 r. Agris - av. loc. Cozma M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Agriş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 771,58 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. COZMA, jud. Mureş : decolmatarea albiei 8 mii mc / 2 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. COZMA, jud. Mureş: tăieri vegetative - 80 smp / 2 km mare A.N.A.R./A.B.A. 5 r. Sar - av. loc. Faragau M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Şar aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,52 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Şar aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1194,45 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Lacurile piscicole amonte de Loc. Glodeni, jud. Mureş: decolmatarea albiei - 2 mii / 2 km mare A.N.A.R./A.B.A. 6 r. Voiniceni, sect. indig. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Voiniceni aferente A.P.S.F.R.-ului S = 1,26 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 570 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Voiniceni aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1036,58 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. Ceuaşu de Câmpie ,jud. Mureş: tăieri vegetaţie lemnoasă 10 smp mare A.N.A.R./A.B.A. 7 r. Niraj - av. loc. Eremitu, sect. îndig. aval M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Niraj aferente A.P.S.F.R.-ului S = 13,3 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Niraj aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 17712,46 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Canal Veţca - Sector Acăţari - Roteni, jud. Mureş: decolmatare albie 13.7 mii mc / 2.1 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Canal Veţca - Sector Troiţa-Roteni, jud. Mureş: decolmatare albie 43.2 mii mc / 7.2 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Canal Veţca -Sector M. Nirajului - Troiţa, jud. Mureş: decolmatare albie 40.2 mii mc / 6.7 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-6 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de retenţie (permanenete / nepermanente) Ac. Valea, jud. Mureş prin decolmatare - 45 mii mc mare A.N.A.R./A.B.A. 571 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Canal Veţca - Sector Troiţa - M. Nirajului, jud. Mureş: tăieri vegetative - 5.6 smp / 6.7 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Canal Veţca - Sector Troiţa - Roteni, jud. Mureş: tăieri vegetative - 6 smp / 7 km mare A.N.A.R./A.B.A. 8 r. Cucerdea - av. loc. Cucerdea M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Cucerdea aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,8 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cucerdea aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 471,25 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Confluenţa cu r. Mureş: decolmatare 4 mii mc / 1.5 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul aval Loc. Cucerdea, jud. Mureş: decolmatare 7.2 mii mc / 1.2 km mare A.N.A.R./A.B.A. 9 r. Comlod - sect. îndig. aval M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Comlod aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,01 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Comlod aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4121,36 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc. Valea Rece, jud. Mureş : 100 ml protecţii vegetative mare A.N.A.R./A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 572 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc.Crăieşti, jud.Mureş: 50 ml protecţii vegetative mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul Comlod - Milaş, jud. Mureş: decolmatare albie - 8 mii mc / 2 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Îndiguire Sânmartin - (pod Gara Sânmartin): lucrări de piatră şi anrocamente - 105 mc; peree: 350 mp ; rostuit peree: 960 mp mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Îndiguire r. Comlod, 12 buc. reparaţii clapeţi DN 600 mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Sectorul Crăieşti - Lechinţa, jud. Mureş: tăieri vegetaţie lemnoasă - 100 smp mare A.N.A.R./A.B.A. 10 r. Aţinţis - av. loc. Ozd M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Aţintiş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,45 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Aţintiş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1457,02 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Zona Loc. OZD, jud. Mureş: tăieri vegetative - 20smp / 4 km mare A.N.A.R./A.B.A. 11 r. Paraul de Campie - av. loc. Sarmasel Gara M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc.Luduş - cart. Rosiori, jud.Mureş : protecţii vegetative 150 ml mare A.N.A.R./A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Pârâul de Câmpie aferente A.P.S.F.R.-ului S = 4,64 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 573 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Pârâul de Câmpie aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2968,75 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Tagu, jud.Mureş : decolmatare 3 mii mc/2 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Miheş, jud.Mureş: decolmatare 2.7 mii mc/1.5 km mare A.N.A.R./A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Luduş, jud.Mureş: decolmatare 3 mii mc/2 km mare A.N.A.R./A.B.A. 12 r. Arieş - av. loc. Albac M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Arieş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 160,17 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Arieş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 76586,43 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-5 Măsuri de reducere a scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor: Amenajarea terenurilor agricole cu lucrări antierozionale, lucrări de stăvilire a alunecărilor, eliminare exces de umiditate şi prevenire inundaţii bh Arieş, sbh V. Hăsdaţii, judeţul Cluj. Capacitate CES 5410 ha mica A.N.I.F Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 574 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale &quot;Amenajarea râului Arieş şi afluenţi pentru apărarea împotriva inundaţiilor a loc. Câmpeni, Baia de Arieş, Lunca Arieşului şi aval ac. Mihoieşti, jud. Alba&quot;: 3.225 km dig; 2.107 km zid de sprijin; 2.3 km reprofilare albie; 6.875 km apărare mal; 2.3 km pereu beton - Rest de executat 32%: 0.206 km dig; 0.85 km zid de sprijin; 3.117 km apărare mal; 2.3 km pereu beton mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Acumularea Mihoieşti pentru apărare împotriva inundaţiilor şi alte folosinţe, jud. Alba - Punere în siguranţă - :Reabilitare galerie energetica ET 2 - 401 ml, Dig 3.9 m; Amenajare dren aval baraj - 329.45 ml; Refacere parapet protectie aval baraj - 240 ml; Reabilitare drum exploatare - 274 ml; Cabina de protectie pod rulant; Carucior de actionare vana plana; Rest de executat 40.5% - Reabilitare galerie energetica ET 2 - 401 ml; Refacere parapet protectie aval baraj - 120 ml; Reabilitare drum de exploatare - 274 ml; Cabina de protectie pod rulant; Carucior de actionare vana plana. mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Intravilan loc. Câmpia Turzii, jud. Cluj: 2 km dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Intravilan loc.Viişoara, jud. Cluj: 0.71 km dig; 2.24 km zid; 0.5 km supraînălţare zid mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Intravilan loc. Câmpia Turzii, jud. Cluj (prelungire linie apărare prin diguri remuu pr. Racoşa ): 1.5 km dig; 580 m supraînălţare dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 575 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Loc. Turda, jud. Cluj: 6.2 km dig ; 0.34 km zid ; 0.9 km supraînălţare dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Sector Moldoveneşti -Arieşeni : 66 km lucrări I.C.A. mare A.N.A.R./A.B.A. 13 r. Abrud - av. confl. Cernita M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Abrud aferente A.P.S.F.R.-ului S = 9,33 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Abrud aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 9864,85 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa . Zona Câmpeni ,jud. Alba: 12 km lucrări I.C.A. mare A.N.A.R./A.B.A. 14 r. Iara - av. confl. Valea Calului M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Iara aferente A.P.S.F.R.-ului S = 68,86 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Iara aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 16367,26 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Sectorul Buru-Valea Ierii: 18 km lucrări I.C.A. mare A.N.A.R./A.B.A. 15 r. Valeni - av. loc. Moldovenesti M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Văleni aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 465,97 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 576 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Intravilan loc. Moldoveneşti, jud. Cluj: decolmatarea albiei punctiform 3 mii mc / 3 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan loc. Moldoveneşti, jud. Cluj: tăieri vegetative - 15 smp mare A.N.A.R./A.B.A. 16 r. Valea Larga - av. loc. Soporu de Campie M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Valea Largă aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 220,34 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Intravilan loc.Viişoara, Jud Cluj: decolmatarea albiei punctiform 5 mii mc / 5 km mare A.N.A.R./A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan loc.Viişoara, jud. Cluj: Tăieri vegetative - 20 smp / 5 km mare A.N.A.R./A.B.A. 17 r. Aiudul de Sus - av. loc. Valisoara M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Aiudul de Sus aferente A.P.S.F.R.-ului S = 4,4 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Aiudul de Sus aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 7239,27 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni : Acumulare nepermanentă Aiudul de Sus, loc.Aiudul de Sus - 4.5 mil mc mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 577 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie : Regularizare rau Aiudel la Aiud - 7.2 km regularizare; 5.82 km protectie mal; 1.1 km reabilitare protectie mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul Aiudul de Sus-Măgina, jud. Alba: reprofilare albie 10 mii mc/5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Livezile, jud. Alba: reprofilare albie 10 mii mc/5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 18 r. Geoagiu M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Geoagiu aferente APSFR-ului, S = 89,01ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Geoagiu aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 6168,96 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Mogoş, jud. Alba: reprofilare albie 4 mii mc / 2 km mare A.N.A.R./A.B.A. 19 r. Târnava - av. loc. Sub Cetate M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc. Zetea, jud. Harghita: protecţii vegetative 60 ml A.N.A.R./A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Târnava aferente A.P.S.F.R.-ului S = 71,61 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Târnava aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 94533,29 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 578 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Acumularea Zetea, r. Târnava Mare, jud. HR: 196 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Amonte baraj Copşa Mică, jud.Sibiu: decolmatare albie 11 mii mc / 0.2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări, etc.) Acumulare Zetea, jud. Harghita: decolmatare canal descarcator de ape mari 1.2 mii mc/0.2km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări, etc.) Acumularea Vânători, jud.Mureş: restabilirea sectiunii de scurgere sub barajul frontal - decolmatare 4 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Loc. Mediaş, jud. Sibiu: 1 km dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Odorheiul Secuiesc: tăieri vegetative - 120 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Mediaş: tăieri vegetative - 270 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Dumbraveni: tăieri vegetative - 90 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 579 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Târnava: tăieri vegetative - 60 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Hoghilag: tăieri vegetative - 100 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Aval de Baraj frontal Ac.Vânători prin înlăturarea obstacolelor aduse pe 8.6 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Blaj-Tiur, jud. Alba : 12.16 km supraînălţare dig si diguri de remuu pe pr.Tiur şi pr.Veza mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente Loc. Mediaş, jud. Sibiu: 1.4 km supraînălţare dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 20 r. Feernic M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Feernic aferente A.P.S.F.R.-ului S = 22,01 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Feernic aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4262,12 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Închiderea liniei de apărare, mal stâng r. Feernic, intravilan com. Şimoneşti, jud.Harghita: 1045 ml dig, 181 ml zid; apărari de mal din anrocamente 380 ml. mediu M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 580 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 21 r. Archita av. confl. Pârâul Mare M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Archita aferente A.P.S.F.R.-ului S = 37,63 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Scroafa aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 5149,41 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Zona loc. Archita, jud. Mureş: decolmatarea albiei 20 mii mc / 5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Zona loc. Archita, jud. Mureş: tăieri vegetative - 60smp/5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 22 r. Pârâul Cărbunarilor - av. loc. Vânători M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Pârâul Cărbunarilor aferente A.P.S.F.R.-ului S = 29,33 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Pârâul Cărbunarilor aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 835 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Zona Vânători , jud. Mureş: decolmatarea albiei - 3 mii mc / 1 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 23 r. Elişeni M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Elişeni aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 1678,4 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul Săcel, Jud Harghita - Şoard, jud. Mureş: decolmatări albie 10 mii mc / 10 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 581 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Sectorul Săcel, Jud Harghita - Şoard , jud. Mureş: tăieri vegetative 120 smp / 3 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 24 r. Criş M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Criş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 6,5 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Criş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4517,21 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Criş - Daneş: decolmatare albie 4 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Daneş: tăieri vegetaţie lemnoasă - 15 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 25 r. Biertan - av. confl. Richiş M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Biertan aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,01 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Biertan aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 1784,68 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Biertan: tăieri vegetative - 100 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Şaroş: tăieri vegetative - 60 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 582 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 26 r. Curciu - av. loc. Curciu M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Curciu aferente A.P.S.F.R.-ului S = 1,97 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Curciu aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 867,94 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan loc. Curciu , jud. Sibiu: tăieri vegetative 100 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan loc. Dârlos, jud. Sibi : tăieri vegetative 80 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 27 r. Vişa - av. loc. Ocna Sibiului M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Vişa aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 16924,66 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Şeica Mare: Tăieri vegetative - 100 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan Copşa Mică: tăieri vegetative - 80 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 28 r. Târnava Mică - av. loc. Praid M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Târnava Mică aferente A.P.S.F.R.-ului S = 117,1 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Târnava Mică aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 35638,89 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 583 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO M11-5 Măsuri de reducere a scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor: CES Târnăveni-Bobohalma, judetul Mureş: Capacitate noua CES 1417 ha - Lucrare in executie mare A.N.I.F M33 RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Acumulare Bezid, r. Cusmed , jud. Mureş: 863 Ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul Sovata - Praid, jud. Mureş: decolmatarea albiei - 20 mii mc / 4 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Sânmiclăuş, jud.Alba: reprofilare 1000 mc/ 1 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări, etc.) Închidere rosturi zid parapet acumulare nepermanentă Bălăuşeri : 300 ml mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Regularizare rau Târnava Mică in zona localitatii Mica, jud.Mureş&quot; - 3.4 km dig; 6 km reprofilare albie, 2 stabilizări pat albie , 4.2 km cons.mal - Rest de executat 69%: 3.4 km dig; 3.5 km reprofilare albie,1 stabilizare pat albie, 2.2 km cons.mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Zona Târnăveni - Coroi.Jud Mure: tăieri vegetative - 320 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Zona Bălăuşeri ,jud. Mureş: tăieri vegetative - 180 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 584 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 29 r.Corund - av.loc. Corund M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Corund aferente A.P.S.F.R.-ului S = 2,11 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Corund aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 2265,15 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Corund, jud. Harghita: decolmatare albie 2.4 mii mc/ 0.5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Loc. Corund, jud. Harghita - stopare eroziune mal şi stabilizare talveg: lucrări din piatra si anrocamente 350 mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. Corund, jud. Harghita: tăieri de vegetaţie - 30 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 30 r. Sovata - av. loc. Sovata M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Sovata aferente A.P.S.F.R.-ului S = 13,98 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Sovata aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 8794,2 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Intravilanul loc. Sovata, jud. Mureş: decolmatare albie 10 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. 31 r. Cuşmed - av.loc. Cuşmed M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Cuşmed aferente A.P.S.F.R.-ului S = 8,67 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 585 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cuşmed aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 5106,25 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul Atid - Crişeni, jud. Harghita: decolmatarea albiei - 20 mii mc / 4 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul aval loc. Crişeni, jud. Harghita: decolmatarea albiei - 10 mii mc / 2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 32 r. Ghegheş - av. loc. Ghinesti si afl. Tarasveld M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Loc.Vădaş , jud Mureş: consolidări vegetative - 200 ml mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Ghegheş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 1,92 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ghegheş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1717,03 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 33 r. Veţca - av. loc. Jacodu M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul sat. Salasiu - sat. Bordoşiu, jud. Mureş: decolmatări albie punctiforme - 3 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Veţca aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,29 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Veţca aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 1709,18 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 586 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Sectorul sat. Salasiu - sat. Bordoşiu, jud. Mureş: tăieri vegetative - 15 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 34 r. Nadeş - av. loc. Pipea M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Nadeş aferenta A.P.S.F.R.-ului S = 1736,06 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sectorul şi intravilanul loc. Nadeş-Ţigmandru-Chendu; jud. Mureş: 20 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Sectorul Nadeş - Chendu, jud. Mureş prin lucrări I.C.A. - 16 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intravilan loc.Chendu, jud Mureş: Tăieri Vegetative - 80 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 35 r. Domald - av. loc. Viişoara M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Domald aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,86 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Domald aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2287,03 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Amonte confluenţa cu Târnava Mică: tăieri vegetative - 80 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 36 r. Sîntioana - av. loc. Ormeniş M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Sântioana aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1411,83 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 587 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Tronsonul amonte loc. Laslăul Mic - confluenţa Târnava Mică: decolmatarea albiei 100 mii mc / 11 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 37 r. Cund - av. loc. Gogan M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cund aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1793,02 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Amonte loc. Bahnea, jud. Mureş: decolmatări albie - 15 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. Bahnea, jud. Mureş: tăieri vegetative - 80 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 38 r. Păuca - av. loc. Presaca M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Păuca aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 405,03 mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Zona loc. Păuca: decolmatări albie 7 mii mc / 4 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 39 r. Galda - av. loc. Poiana Galdei M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Galda aferente A.P.S.F.R.-ului S = 1,55 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Galda aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 9343,34 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 588 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Poiana Galdei, jud. Alba: reprofilare albie 3 mii mc/ 1 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Mesentea, jud. Alba: reprofilare albie 16 mii mc/ 2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Zona galtiu-sântimbru - de la conf. cu r. Mureş pana la DN1: decolmatări 8 mii mc / 4km mare A.N.A.R. / A.B.A. 40 r.Ampoi - av. loc. Botesti M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ampoi aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 28025,85 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. Zlatna, jud. Alba: tăieri vegetative - 120 smp / 6 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 41 r. Ampoi - av. loc. Botesti, sect. indig. M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Ampoi aferente A.P.S.F.R.-ului S = 34,04 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ampoi aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 933,25 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Alba Iulia, jud. Alba: reprofilare albie 6 mii mc/2km mare A.N.A.R. / A.B.A. 589 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 42 r.Sebeş - av. confl. Dobra M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Sebeş aferente A.P.S.F.R.-ului S = 88,61 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Sebeş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 56742,31 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Acumulare Oaşa, r. Sebeş, jud. Sibiu: 492.78 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Acumulare Tău, r. Sebeş, jud. Sibiu: 195ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Sector Lancram-Tău, jud. Alba: reprofilare 10 mii mc / 5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. Petreşti, jud. Alba: tăieri vegetative - 150 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 43 r.Secaş - av. loc. Ludoşam. loc. Cunţa şi afl. Boz M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Secaş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 6729,32 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Zona loc. Cunţa, jud. Alba: tăieri vegetaţie lemnoasă 10 smp mare A.N.A.R. / A.B.A. 44 r. Valea Vinţului - av. loc. Valea Vinţului M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Valea Vinţului aferente A.P.S.F.R.-ului S = 8,41 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 590 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Valea Vinţului aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2014,2 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Confluenţa cu r. Mureş , loc.Vurpăr, jud .Alba: 3 mii mc / 1km mare A.N.A.R. / A.B.A. 45 r.Cugir - av. confl. Brustura M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Cugir aferente A.P.S.F.R.-ului S = 4,53 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cugir aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 26309,39 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Intravilan loc.Cugir: 3 km lucrări I.C.A. mare A.N.A.R. / A.B.A. 46 r.Orăştie - av. Confl. Feierag M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Orăştie aferente A.P.S.F.R.-ului S = 0,43 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Orăştie aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 28840,48 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. Orăştie: tăieri vegetative - 100 smp / 2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Sectorul Costeşti - Beriu: tăieri vegetative - 250 smp / 4.5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 591 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Aval şi amonte loc. Beriu, jud. Hunedoara: decolmatarea albiei - 7 mii mc/ 0.7 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Amonte loc. Orăştie: decolmatarea albiei - 5 mii mc / 0.5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 47 r.Strei - av. loc. Petros M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Strei aferente A.P.S.F.R.-ului S = 17,35 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Strei aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 77628,58 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Com. Baru, jud Hunedoara: tăieri vegetative 170 smp / 1.5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Com. Pui, sat. Galaţi, jud Hunedoara: tăieri vegetative 50 smp / 0.5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Batiz, jud. Hunedoara: recalibrare albie 1 km / terasamente 20 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Baru, jud. Hunedoara: delcomatare albie 0.8 km / terasamente 6.8 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 592 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 48 r. Râul Galben - av. confl. Valea Mare, sect.indig M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Râul Galben aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 16471,03 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Com. General Berthelot, jud. Hunedoara (Com. General Berthelot; sat. Fărcădin; sat. Tuştea): decolmatare albie 1,9 km / 15 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Haţeg, jud. Hunedoara - amonte sector regularizat: decolmatare albie 1,5 km / 14 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Loc. Densuş, jud. Hunedoara - sector regularizat şi amonte sector regularizat: decolmatare albie 2 km / 16 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Loc. Haţeg, jud. Hunedoara - amonte şi aval pod DN 66: decolmatare albie 1,5 km / 10 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Loc. Haţeg, jud. Hunedoara: tăieri vegetative - 200 smp / 2.5 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 ÎÎntreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Com. Densuş, jud. Hunedoara: tăieri vegetative - 160 smp / 2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 49 r. Cerna - av. confl. Zlaşti M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cerna aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 34055,86 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 593 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 50 r.Cerna - av. confl. Zlaşti, sect.indig. M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cerna aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 540,38 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Sector Sântuhalm - Sântandrei, jud. Hunedoara: decolmatare - 20 mii mc / 2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Sector Sântuhalm - Sântandrei, jud. Hunedoara: tăieri vegetative - 100 smp/ 2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. 51 r.Căian M31 RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Căian aferente A.P.S.F.R.-ului S = 2,62 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Căian aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 6282,5 ha mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Com. Băiţa (Chişcădaga - Lunca - Crăciuneşti), jud. Hunedoara: recalibrare albie 7 km / 40 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Com. Băiţa (Chişcădaga - Lunca - Crăciuneşti), jud. Hunedoara: tăieri vegetative 700 smp / 7 km mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 594 Notă: ** Cu influenţă şi asupra A.P.S.F.R. 39, 41, 45, 46, 47 *** Cu influenţă şi asupra A.P.S.F.R. 19, 24, 25, 27, 28. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Tabelul 4.5 cuprinde măsurile de reducere a riscului la inundaţii pentru zonele cunoscute ca fiind afectate de inundaţii, în următoarele două situaţii excepţionale. 1. Inundaţii semnificative care au avut loc după anul 2010 (zone afectate de inundaţii majore, în ultimii 5 ani - cu îndeplinirea criteriilor de hazard, respectiv de pagube considerate în definirea APSFR-urilor la nivel naţional în anul 2011); 2. Inundaţii de tip Flash Flood (viituri rapide/torenţiale deosebite). Sunt cazuri în care s-au identificat în perioada 2012 - 2015 noi informaţii privind o anumită zonă supusă riscului la inundaţii, faţă de zonele declarate şi raportate la CE ca fiind zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) în martie 2012. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 596 Tabel 4 - 5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii asociate zonelor nou identificate cu risc la inundaţii pentru Bazinul Hidrografic Mureş Nr. crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 1 Com. Guraşada, jud. Hunedoara M32 RO M11-3 Amenajarea pârâului Guraşada şi afluenţi pentru apărarea împotriva inundaţiilor pe teritoriul Com. Guraşada, jud. Hunedoara – Amenajare curs de apă 22.9 km Inundaţie de tip flash-flood Conform raportului C.J.S.U.- Hunedoara din iunie 2012 pagubele înregistrate au fost următoarele: 30 case avariate; 62 anexe gospodăreşti; 52 ha teren agricol; 94 fântâni; 5 DC afectate (0.46 km ziduri de sprijin distruse; 1.1 km corp drum asfalt distrus, 15.68 km şanţuri/rigole colmatate, etc) * Zonele care nu sunt declarate ca A.P.S.F.R. în cadrul raportării din 2012, dar pe care s-au înregistrat viituri rapide sau viituri însemnate în perioada 2010 - 2015 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. P.M.R.I. reprezintă o viziune strategică pentru managementul riscului la inundaţii atât la nivel de UoM (A.B.A.) cât şi la nivel de A.P.S.F.R. În acest sens, s-au stabilit obiectivele de management al riscului la inundaţii, s-au identificat măsurile necesare în atingerea obiectivelor managementului riscului la inundaţii şi s-au pioritizat măsurile care vizează reducera riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R, ţinând cont de obiectivele specifice de management al riscului la inundaţii. Următorul pas îl reprezintă prezentarea unei imagini de ansamblu a strategiei managementului riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. şi definirea şi, într-o etapă ulterioară, promovarea proiectelor integrate de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. În acest capitol, se prezintă strategia măsurilor şi acţiunilor conjugate pentru reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor în anumite zone cu risc potenţial semnficativ la inundaţii, considerate prioritare. * * * Spaţiul Hidrografic Mureş al bazinului Mureş este amenajat printr-o serie de acumulări îndiguiri, regularizari şi o derivaţie de ape mari. Lacurile de acumulare, majoritatea cu folosinţă complex, asigură o bună gestionare a viiturilor prin atenuarea acestora, având ca efect diminuarea semnificativă a debitelor cursurilor de apă din aval. Menţionăm faptul că datorită existenţei acestor lacuri de acumulare cu folosinţă de atenuare a undelor de viitură, bazinul hidrografic Mureş este considerat cu un grad mediu de risc din punct de vedere al inundaţiilor, existand şi un risc tehnic/tehnologic asociat amenajărilor hidrotehnice/barajelor care trebuie redus. Exploatarea coordonată a tuturor construcţiilor hidrotehnice se realizeaza de către dispeceratul bazinal de gospodărire a apelor pe baza prognozelor meteorologice şi hidrologice de scurtă durată. Schema de amenajare a bazinului hidrografic Mureş cu lacurile de acumulare cu folosinţă complexă şi derivaţia de ape mari a fost astfel concepută încât se asigură o apărare împotriva inundaţiilor a principalelor localităţi / municipii din Bazinul Hidrografic Mureş al bazinului râului Mureş. Sistemul actual de protecţie împotriva inundaţiilor în bazinul hidrografic Mureş cuprinde: • 8 acumulări permanente cu un volum total de 144,84 mil. mc şi cu un volum total de atenuare de 71,17 mil.mc; • 8 acumulări nepermanente cu un volum total de atenuare de 71,48 mil.mc.; • 832,614 m îndiguiri; • 1131,337 km regularizări. Prin aceste lucrări de apărare, sunt scoase de sub efectul inundaţiilor 15 municipii, 20 oraşe şi 132 de localităţi. Planul de Management al Riscului la Inundaţii propune un Set de măsuri structurale şi nestructurale , clasificate în 3 categorii, în funcţie de nivelul de aplicare, după cum urmează: • Măsuri la nivel naţional; • Măsuri la nivel bazinal (A.B.A.); • Măsuri la nivel de A.P.S.F.R. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel naţional reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizaţional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundaţii, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor &quot;actorilor&quot; şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel bazinal ţin de soluţiile organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii la nivelul întregului teritoriu al A.B.A. Măsurile aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. sunt măsuri specifice, „localizate&quot; fie la nivel de A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenţi sau în bazinul amonte al sectorului respectiv, dar care au efect asupra celor 51 de sectoare/zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.)., declarate şi raportate în martie 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii. În tabelul 4 - 6 sunt prezentate sintetic măsurile propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tip masură Măsuri Nr de măsuri Cod masură Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 8 RO M04-4 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 37 RO M07-1 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR - urilor 51 RO M07-2 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 4 RO M07-3 Alte măsuri de reducere a nivelului apei Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor 3 RO M08-1 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei 60 RO M08-3 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanenete / nepermanente) 1 RO M08-6 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni 1 RO M09-2 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) 1 RO M10-1 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări, etc.) 3 RO M10-2 Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură 1 RO M11-1 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 3 RO M11-3 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 13 RO M11-4 Măsuri de reducere a scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor 2 RO M11-5 Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării , expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă 1 RO M13-2 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 6 RO M13-3 Tip masură Măsuri Nr de măsuri Cod masură Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă 59 RO M13-4 Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 15 RO M14-2 Total Masuri P.M.R.I. A.B.A MUREŞ 269 Din cele 269 de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii în spaţiul hidrografic Mureş, un număr de 141 măsuri sunt propuse a se realiza cu fonduri proprii ale Administraţiei Bazinale de Apă Mureş (prin Programul de Gospodărire al Apelor sau Programul de Investiţii Surse Proprii), restul de 128 măsuri urmând a fi propuse spre finanţare cu Fonduri de la Bugetul de Stat sau Fonduri Europene nerambursabile / Credite Externe. După cum se poate observa, cele mai importante / relevante tipuri de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R. , pe teritoriul gestionat de A.B.A. Mureş, se prezintă sintetic astfel: • RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc. – 1 măsură propusă Justificare : Măsura RO_M10-1&#160; este esenţială pentru siguranţa în exploatare şi la parametrii proiectaţi a amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (baraje + lacuri de acumulare). Lucrările necesare vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei din zonă, deoarece scopul lacurilor de acumulare este prioritar social apărând populaţia împotriva inundaţiilor şi stopând eroziunile active din zonele intravilane limitrofe albiei râurilor, dar are şi implicaţii economice prin evitarea pagubelor potenţiale ce se pot produce prin afectarea infrastructurii şi a lucrărilor de artă existente în zonă. • RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente - lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări, etc. - 3 măsuri propuse şi RO M13-3&#160; Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor - 6 măsuri propuse Justificare : Aceste măsuri se referă la aplicabilitatea prevederilor Ordinului 819 / 2007 al MMDD privind aprobarea Normativului pentru lucrările de intreţinere şi reparaţii din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Lucrările de întreţinere şi reparaţii au ca scop menţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente la nivelul necesar Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş cerinţelor şi asigurarea functionalităţii amenajărilor hidrotehnice - lacuri de acumulare şi alte lucrări cu rol de apărare (îndiguiri, regularizări etc.). • RO&#160; M11-1&#160; şi&#160; RO M09-2 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură şi realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - 2 măsuri propuse Justificare : Prin realizarea acestor acumulări se reduce riscul de inundaţii a localităţilor din aval prin reţinerea pentru o perioadă de timp a volumelor de viitură şi reducerea debitului maxim • RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă - 59 de măsuri propuse Justificare : Prin efectuarea lucrărilor de defrişare punctuale a vegetaţiei din imediata vecinatate a albiilor minore ale cursurilor de apă se asigura capacitatea de tranzitare a debitelor de viitură, prin eliminarea îngustarilor de secţiunii de scurgere şi realizarea unor decolmatări hidraulice în aceste perioade . • RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei - 60 de măsuri propuse Justificare : Măsura este necesară învederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor în perioadele de ape mari prin albiile cursurilor de apă. Implementarea măsurii apare ca necesară din cauza colmatării rapide a acestora ca urmare a creşterii transportului aluvionar de debit solid în perioadele de viitură, provenit în principal din scurgerile de pe versanţi, ca urmare a defrişărilor necontrolate • RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie - 3 măsuri propuse Justificare : Măsura este necesară pentru stoparea coborârii talvegului albiilor cursurilor de apă în vederea punerii în siguranţă a construcţiilor cu rol de apărare, infrastructurii de transport, stabilizarea malurilor etc . • RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale - 13 măsuri propuse Justificare Măsura este necesară pentru protecţia localităţiilor, obiectivelor sociale, infrastructura etc. acolo unde protecţia la inundaţii nu se poate realiza prin alte soluţii . • RO M14-2 Supraînălţare lucrărilor de îndiguire/apărare existente - 15 măsuri propuse Justificare Măsura este necesara deoarece o parte din infrastructura existenta de aparare împotriva inundaţiilor trebuie ridicată la o clasă de importanţa mai mare, conform Directivei 2007/60/CE si H.G. 846/2010 în vederea apararii împotriva unei probabilităţi minime de 1%. În figura 4 - 1 sunt prezentate pentru fiecare A.P.S.F.R. măsurile estimate a se realiza pentru reducerea riscului la inundaţii. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 603 Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. În scopul identificării la nivel de A.B.A. a proiectelor integrate majore 8 , consultantul JASPERS a solicitat o analiză matriceală, la nivelul fiecarui A.P.S.F.R., analiză care indică pe de o parte, principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% (desemnate pe baza unui criteriu unitar la nivel naţional, care ţine seama de populaţia potenţial afectată - prag peste 150 locuitori potenţial afectaţi pe localitate), precum şi principalele măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundaţii (măsurile cele mai relevante din punct de vedere al reducerii riscului la inundaţii) în localităţile respective . Matricea oferă o imagine calitativă a principalelor localităţi/grupuri de localităţi apărate (importante sub aspectul numărului de locuitori potenţial afectaţi) precum şi a celor mai semnificative / eficiente măsuri ( măsuri structurale - hard şi soft, semnificative din punct de vedere al efectului produs) şi, prin urmare, ajută la gruparea măsurilor individuale în proiecte integrate (matricile pentru fiecare A.P.S.F.R. pot fi consultate pe site-ul www.rowater.ro ) Exemplu de matrice : Cod măsură Tip măsură Măsură propusă A.P.S.F.R. Localitatea 1 Localitatea 2 Localitatea 3 Localitatea n Măsura 1 x xx FE x Măsura 2 x xx - x Măsura 3 FE x n Simbol Efectul (eficacitatea măsurii) FE Fără efect x Efect parţial (eficacitate parţială / apără parţial localitatea) xx Eficacitate foarte bună n Efect necunoscut - Măsura nu este aplicabilă pentru localitatea respectivă 8 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) acordă finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică de pregătire proiecte în sectorul de apă şi apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 5. Acest Program Operaţional reprezintă unul dintre programele operaţionale prin care pot fi accesate fondurile europene structurale şi de investiţii alocate României în perioada 2014-2020. Se reaminteşte că Obiectivul Specific 5.1 &quot;Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră&quot; promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse şi în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020. A.N.A.R. va transmite spre finanţare un număr de propuneri de proiecte integrate majore. Mai departe, aceste propuneri de proiecte integrate, vor face obiectul unui checking-list, prin care Autoritatea de Management pentru POIM urmează să verifice încadrarea proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare, în conformitate cu o serie de elemente , evidenţiate în Ghidul POIM ( Criterii pentru justificarea şi pregătirea proiectelor, recomandate de JASPERS). Informaţii detaliate cu privire la analiza matriceală realizata (sheet-uri excel) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx În tabelul 4 - 7 este prezentat numărul localităţilor/grupurilor de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. MUREŞ. Tabel 4 - 7 Numărul localităţilor/grupurilor de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. MUREŞ Nr. Localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 500 Nr. Localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 250 Nr. Localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 150 Nr. Localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 80 55 113 177 248 În sprijinul abordării mai sus-menţionate, în vederea definirii proiectelor integrate , se precizează: &quot; având în vedere necesarul masiv de investiţii comparativ cu fondurile nerambursabile disponibile, printre criteriile de prioritizare se vor număra: populaţia aflată sub incidenţa riscului, locaţia proiectului în zone cu incidenţă masivă a riscurilor,&#160; nivelul&#160; daunelor&#160; economice&#160; posibile,&#160; efectul&#160; pozitiv&#160; integrat&#160; al&#160; proiectului &quot; (extras Ghid P.O.I.M.). Pe baza analizei matriceale (localităţi/grupuri de localităţi supuse riscului la inundaţii în cazul scenariului de inundabilitate 1%, a măsurilor asociate propuse), la nivelul A.B.A. Mureş au fost identificate următoarele proiecte integrate majore: 1. Planul&#160; pentru&#160; prevenirea,&#160; protecţia&#160; şi&#160; diminuarea&#160; efectelor&#160; inundaţiilor&#160; în&#160; bazinul hidrografic Mureş - Etapa 2 (A.P.S.F.R – toate) 1.1. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând&#160; seama&#160; de&#160; viiturile&#160; rapide&#160; (flash-flood),&#160; de&#160; alte&#160; mecanisme&#160; de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Studii topogeodezice, realizare DTM şi modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine, pentru abordarea integrata la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii şi a actualizării hărţilor de hazard (PPPDEI 2) 1.2 RO_M02-1&#160; - Revizuirea&#160; E.P.R.I.,&#160; respectiv&#160; redefinirea/actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) în B.H Mureş. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Actualizarea/redefinirea A.P.S.F.R în urma actualizării hărţilor de hazard în B.H. Mureş 1.3 RO_M02-3&#160; - Revizuirea&#160; şi&#160; actualizarea&#160; Planurilor&#160; de&#160; Management&#160; al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A (Unit of Management – UoM) Revizuirea şi actualizarea P.M.R.I. în urma actualizării/redefinirii A.P.S.F.R, Hărţi de hazard şi în urma unor evenimente neprevazute (tip Flash-Flood etc.) 1.4 RO_M17 &#160;&#160; - &#160;&#160; Îmbunătăţirea &#160;&#160; sistemelor &#160;&#160; de &#160;&#160; monitorizare/prognoză &#160;&#160; şi avertizare/alarmare Dotarea cu programe Software şi sisteme Hardware (compatibile cu sistemele de evaluare şi gestiune a riscurilor existente şi/sau folosite în studiile de specialitate în evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii) pentru îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare/prognoză/avertizare/ alarmare a compartimentelor responsabile cu managementul riscului la inundaţii aferente ABA Mureş. 1.5 RO_M15-1 - Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. 1.6 RO M16 - Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. 2. Amenajarea complexă a râului Mureş - Tronson Amonte Ocna Mureş în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 2.1 Realizare Acumulare permanentă REMETEA , r.Mureş, jud.Harghita – (70 mil mc) - (A.P.S.F.R 1 – RO_M11-1) 2.2 Amenajarea râului Mureş pt. apărarea împotriva inundaţiilor pe sectorul IOD-RĂSTOLIŢA-BORZIA, jud. Mureş&quot;: 5.14 km consolidări dig; 1.66 km consolidări mal - Lucrare în Execuţie - Rest de executat 30%: 4.18 km consolidări dig - (A.P.S.F.R 1 – RO_M13-2) 2.3 Apărarea împotriva inundaţiilor a Loc. Luduş, jud. Mureş o Supraînălţare dig mal stâng râu Mureş în loc.Luduş,Jud Mureş: 1.75 km supraînălţare dig (Execuţie - Rest de Executat 100%) - (A.P.S.F.R 1 – RO_M14-2) o PROPUNERE P.P.P.D.E.I. (r.Mureş A.P.S.F.R 1 şi remuu r. Pârâul de Câmpie A.P.S.F.R. 11): 3.49 km dig ,3.692 km zid;4.256 km supraînălţare diguri) - (A.P.S.F.R 1 – RO_M11-4) 2.4 Apărarea împotriva inundaţiilor a Loc. SÂNGEORGIU DE MUREŞ, jud. Mureş: 2 km dig ,1.85 km zid - PROPUNERE PPPDEI - (A.P.S.F.R 1 – RO_M11-4) 2.5 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor – RO_M18 2.6 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. - RO_M15-1 2.7 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare – RO_M03-1 2.8 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U..- M16 3. Amenajarea complexă a râului Arieş în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 3.1. Acumularea Mihoieşti pentru apărare împotriva inundaţiilor şi alte folosinţe, jud. Alba – Punere în siguranţă - :Reabilitare galerie energetică ET 2 - 401 ml, Dig 3.9 m; Amenajare dren aval baraj – 329.45 ml; Refacere parapet protecţie aval baraj – 240 ml; Reabilitare drum exploatare – 274 ml; Cabina de protecţie pod rulant; Cărucior de acţionare vană plană – Lucrare în execuţie – Rest de executat 40.5% - Reabilitare galerie energetică ET 2 – 401 ml; Refacere parapet protecţie aval baraj – 120 ml; Reabilitare drum de exploatare – 274 ml; Cabină de protecţie pod rulant; Cărucior de acţionare vană plană. (A.P.S.F.R 12 - M10_1) Amenajarea râului Arieş şi afluenţi pt. apărarea împotriva Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş inundaţiilor a loc. Câmpeni, Baia de Arieş, Lunca Arieşului şi aval ac. Mihoieşti, jud. Alba&quot;: 3.225 km dig; 2.107 km zid de sprijin; 2.3 km reprofilare albie;6.875 km apărare mal; 2.3 km pereu beton - Lucrare în Execuţie - Rest de executat 32%: 0.206 km dig; 0.85 km zid de sprijin; 3.117 km apărare mal; 2.3 km pereu beton- (A.P.S.F.R 12 - M11_4) 3.2. Apărarea împotriva inundaţiilor a Mun. Turda, jud. Cluj: 6.2 km dig; 0.34 km zid ; 0.9 km supraînălţare dig - PROPUNERE PPPDEI - (A.P.S.F.R 12 - M11_4) 3.3. Apărarea împotriva inundaţiilor a Mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj , r. Arieş şi prelungire linie apărare prin diguri remuu pr. Racoşa: 2.65 km dig ; 580 m supraînălţare dig - PROPUNERE PPPDEI- (A.P.S.F.R 12 - M11_4) 3.4. Apararea impotriva inundatiilor a Loc. Viişoara, jud. Cluj , r.Arieş: 0.71 km Dig; 2.24 km zid; 0.5 km Supraînălţare zid - - PROPUNERE PPPDEI- (A.P.S.F.R 12 - M11_4) 3.5. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor – RO_M18 3.6. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. – RO_M15-1 3.7. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare – RO_M03-1 3.8. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U..- M16 4. Amenajarea&#160; complexă&#160; a&#160; râului&#160; Mureş&#160; –&#160; Tronson&#160; Aval&#160; Ocna&#160; Mureş&#160; şi&#160; afluenţi&#160; în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 4.1. Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor Aiud şi Aiudul de Sus, jud. Alba o Realizare acumulare nepermanentă Aiudul de Sus, Loc. Aiudul de Sus – 4.5 mil mc - (A.P.S.F.R 17 – M09-2) o Îndiguire r. Mureş mal drept Loc. Aiud, jud. Alba: 9.35 km dig - PROPUNERE PPPDEI – (A.P.S.F.R 1 – M11-4) o Amenajarea r. Aiudul de Sus în Loc. Aiud şi Aiudul de Sus - 7.2 km regularizare; 5.82 km protecţie mal; 1.1 km reabilitare protecţie mal – (A.P.S.F.R 17 – M11-3) 4.2. Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Unirea, jud. Alba: 3.96 km dig, 0.52 km zid - PROPUNERE PPPDEI - (A.P.S.F.R 1 – M11-4) 4.3. Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Lipova, jud. Arad : 1 km supraînălţare zid ; 0.35 km zid - PROPUNERE PPPDEI- (A.P.S.F.R 1 – M14-2) 4.4. Amenajarea pr. Guraşada în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor din Com. Guraşada, jud. Hunedoara în urma viiturilor din 2012: amenajare curs de apă 22.9 km - Tab.4.5 RO_M11-3 4.5. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare – M03_1 4.6. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor – RO_M18 4.7. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. – M15_1 4.8. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U..- M16 5. Mărirea gradului de protecţie împotriva inundaţiilor în B.H Mureş prin ridicarea clasei de importanţă a infrastructurii existente de apărare. 5.1. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Ocna Mureş. jud. ALBA: 1.76 km supraînălţare zid (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.2. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Saracsău, jud. Alba: 1.99 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 5.3. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire/ apărare existente în Loc. Şibot, jud. Alba: 7 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.4. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Vurpar, jud. Alba: 5.7 km supraînălţare dig si diguri de remuu pe V. Vinţului (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.5. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc.Vinţu de Jos, jud. Alba: 4.75 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.6. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Chelmac, jud. Arad: 3 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.7. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Lalaşinţ, Com. Bârzava, jud. Arad: 2.7 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.8. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Ususău, jud. Arad: 2.9 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.9. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Ilia, jud. Hunedoara: 7.6 km supraînălţare dig; 0.6 km supraînălţare zid (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.10. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Săcămaş, jud. Hunedoara: 2 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.11. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Braznic, jud. Hunedoara: 1.6 km supraînălţare dig (A.P.S.F.R. 1 - M14-2) 5.12. Supraînălţarea lucrărilor de îndigurire / apărare existente în Loc. Blaj- Tiur, jud. Alba : 12.16 km supraînălţare dig şi diguri de remuu pe pr. Tiur şi pr. Veza (A.P.S.F.R. 19 - M14-2) 5.13. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare – M03_1 5.14. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. – M15_1 5.15. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. - M16 5.16. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - M18 Nota: Obiectele marcate cu bold reprezinta optiunile principale care trebuiesc analizate in cadrul aplicatiilor de proiect În Planşa nr. 8 sunt evidenţiate proiectele integrate majore propuse la nivel de A.B.A. Mureş. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

1. Aspecte instituţionale A.N. „Apele Române&quot; este autoritatea statului care are ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE şi Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuţiile principale ale A.N.A.R., se numără atât elaborarea Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice precum şi elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii realizate pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii. 2. Aspecte de planificare / raportare Planificare / Raportare P.M.B.H. / P.M.R.I. Ciclul 2 - W.F.D. R.B.M.P.s (D.C.A. - P.M.B.H.) Ciclul 1 - F.R.M.P.s (Directiva Inundaţii - P.M.R.I.) Data finalizării consultării publice (draft P.M.B.H. / P.M.R.I.) Etapa I:22/12/2014-22/06/2015; A doua etapă: 08/2015-11/2015 06.2015 - 12.2015 Data de adoptare a P.M.B.H. / P.M.R.I. (aşteptată / previzionată) După 22/12/2015, în funcţie de procedura S.E.A. şi procedura de adoptare prin H.G. (Oct. 2016) Idem P.M.B.H. Date de raportare în WISE Între 22/03/2016 şi data adoptării prin H.G. Idem P.M.B.H. 3. Aspecte metodologice În vederea realizării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice din România, au fost elaborate o serie de metodologii. Modul cum au fost luate în considerare obiectivele de mediu ale Directivei 2000/60/CE, în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (art. 7.3 şi 9) se regăseşte, concret, în: a) Alegerea obiectivelor de management al riscului la inundaţii (v. Cap. 3, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă); b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea SEB / PEB în conformitate cu cerinJele D.C.A. ( v. Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu); c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. Cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă . * * * a) Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază : social, economic, mediu şi patrimoniu cultural . În ceea ce priveşte criteriul Mediu , s-au stabilit 3 obiective de management al riscului la inundaţii, în strânsă legătură cu Directiva Cadru Apă : 1. Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenJialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinJele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); 2. Minimizarea riscului inundaJiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; 3. Minimizarea riscului inundaJiilor asupra obiectivelor potenJial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; Toate acestea vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , între care se menţionează: conservarea &quot;stării bune&quot; şi a &quot;stării foarte bune&quot; a apelor, atingerea unei &quot;stări bune&quot; a apelor de suprafaţă, atingerea unui &quot;potenţial ecologic bun&quot; pentru apele artificiale sau cu regimul foarte mult modificat antropic. b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinJele D.C.A. În procesul de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii, în vederea considerării beneficiului fiecărei măsuri, se evaluează performanţa acesteia, pentru Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii - sub forma unui scor. Scorul acordat fiecărei măsuri variază între 0 (scor nul) şi 5 (scor maxim). În ceea ce priveşte obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinJele D.C.A. , se acordă scor maxim (5) în cazul în care măsura nu aduce atingere S.E.B. sau P.E.B. pentru corpul de apă şi scor minim (0) în cazul în care măsura deteriorează S.E.B. sau P.E.B. a corpului de apă . c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă) i. Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional - În vederea stabilirii / definirii măsurilor de management al riscului la inundaţii la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, s-a elaborat Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional . Acest catalog este foarte util în definirea, la nivelul A.B.A., a măsurilor celor mai relevante într-un mod unitar. În ceea ce priveşte tipurile de măsuri propuse, s-a realizat o amplă documentare bibliografică cu referire la măsurile structurale, dar mai ales a celor nestructurale (cu accent pe promovarea lucrărilor referitoare la infrastructura verde). Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune, în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire; Protecţie; Pregătire; Conştientizarea publicului; Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie. Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri ; pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă). ii. Se evidenţiază atenţia specială acordată tipurilor de măsuri nestructurale , în acord cu ghidurile EU / recomandările DG Environement şi DG Regio . Astfel, din cele 23 de tipuri de măsuri, 22 sunt nestructurale sau structurale uşoare (M11 fiind singura structurală - hard engeenering works ). iii. În ceea ce priveşte măsurile nestructurale , s-a recomandat ca acestea să fie aplicate la nivelul A.P.S.F.R.-urilor , dar pentru îmbunătăţirea semnificativă a managementului riscului la inundaţii, s-a recomandat aplicarea acestora pe scară largă la nivel de sub- bazin / bazin hidrografic (A.B.A.). iv. Tipurile de măsuri propuse în Catalogul de măsuri potenţiale, avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. sunt clasificate în domeniul de acţiune PROTECŢIE , având codificarea RO M04, RO M05, RO M06, RO M07, RO M08 . Aplicarea acestui tip de măsuri se face la nivel de A.P.S.F.R. şi/sau A.B.A. 4. Măsurile concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Mureş
În cadrul A.B.A.&#160; Mureş situaţia măsurilor care vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , se prezintă după cum urmează:

Categoria de măsură conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional Cod Măsură Măsură propusă în P.M.R.I. (în coordonare cu D.C.A. - P.M.B.H.) Nr măsuri Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 8 TOTAL RO M04 8 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 37 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 51 RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 4 RO M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) 1 TOTAL RO M07 93 TOTAL măsuri concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Mureş 101
În acelaşi timp, măsurile cu o localizare precisă (georeferenţiată), încadrate în tipul de măsură RO M09-1, RO M09-2, RO M11-1, RO M11-2, RO M11-3, RO M11-4, au fost
analizate în corelaţie cu corpurile de apă. Astfel, s-a verificat dacă măsura respectiva ar putea să conducă la deteriorarea stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a noilor modificări ale caracteristicilor fizice ale acestora sau să împiedice ne-atingerea stării ecologice bune/potenţialului ecologic bun. Verificarea s-a realizat pe baza criteriilor abiotice privind presiunile hidromorfologice semnificative şi a aspectelor metodologice stabilite în cadrul Elementelor metodologice privind aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu în cadrul articolului 4.7. al Directivei Cadru în domeniul Apei .

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat (v. Anexă - partea A.II.1 din Directiva Inundaţii).
Pentru toate măsurile de management al riscului la inundaţii propuse, codificate (M01
- M23), conform Catalogului de măsuri potenţiale, indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (naţional / A.B.A. / A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului de implementare a măsurilor şi s-a propus periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare (verificare/control a progresului de implementare a măsurii) pentru fiecare măsură (v. tabelul 5 - 1). În ultima coloană a tabelului se furnizează informaţia cu privire la autoritatea / autorităţile responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor propuse .
Monitorizarea măsurilor naţionale şi coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice in managementul riscurilor la inundaţii, cu raportare anuala in cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A. / A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R. / A.B.A, cu raportare anuala catre M.M.A.P. si in cadrul Comitetelor de Bazin.

617

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / administratori Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele Număr reglementări legale şi tehnice Anuală 1 M.T iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio-economice Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.D.R.A.P., I.S.C. iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 Comisia de supraveghere a asigurărilor, M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.T vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Număr revizuiri privind normele de proiectare Anuală 1 M.M.A.P. RO M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de G.A. şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii Număr studii, proiecte Anuală 1 M.M.A.P. ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood Număr studii Anuală 1 M.T iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. RO M01-2 iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic; Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub- bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Număr studii Anuală 1 M.M.A.P.

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) Raportare la CE 22 martie 2018 Anuală 12 M.M.A.P. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Raportare la CE 22 martie 2020 Anuală 12 M.M.A.P. M.M.A.P. RO M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A (Unit of Management - UoM) Raportare la CE 22 martie 2022 Anuală 12 M.M.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare Suprafaţa intabulată (ha) Lungime totală a cursuri de apă amenajate cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor intabulate(km) Anuală 70% din lungimea de cca. 12000 km de diguri şi 50% din cca. 200 baraje cu volum mare de atenuare M.M.A.P. RO M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate Anuală Toate U.A.T.-urile aflate în zonele cu hazard la inundaţii 1% identificat (cca. 600 din cca. 2700 U.A.T.) C.J. RO M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare Număr controale Număr studii fundamentare care să stea la baza elaborării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism Anuală 5-10 controale 42 de studii de fundamentare I.S.C. C.J. RO M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V, actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Harţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate/actualizate Anuală Actualizarea P.A.T.N. sectiunea V Zone de risc natural -; 42 P.A.T.J. reactualizate; P.A.T.Z. elaborate pentru zonele cu risc la inundaţii M.D.R.A.P. C.J.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

618

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO M04-1 Crearea de noi zone umede Număr zone umede nou create Suprafaţa zonelor umede nou create (ha) Anuală Conform propuneri lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile Număr lucrări de reconectare Suprafaţa restaurată a luncii inundabile (ha) Anuală Conform propuneri lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-3 Remeandrarea cursului de apă Lungimea cursului de apă remeandrat (km) Anuală Conform propuneri lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Lungimea cursului de apă cu lucrări de renaturare a malurilor (km) Anuală Conform propuneri lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-5 Restaurarea lacurilor naturale Număr lacuri naturale restaurate Anuală Conform propuneri lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri naturale de retenţie a apei în zone urbane / populate RO M05-1 Rigole &quot;verzi&quot;, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. RO M05-2 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane Număr localităţi cu măsura aplicată Capacitate de stocare (m 3 ) Anuală C.J. RO M05-3 Pavaje permeabile, acoperişuri verzi, zone de bioretenţie, canale de infiltraţie, spaţii verzi amenajate (inclusiv plantarea de arbori şi arbuşti pentru drenarea biologică a excesului de umiditate) etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în agricultura RO M06-1 Menţinerea arealelor ocupate de fâneţe şi păşuni în zonele inundabile Suprafaţa zonelor menţinute cu fâneţe şi păşuni - an de referinţă 2015 (ha) Anuală 100% M.A.D.R. RO M06-2 Practici de cultivare pentru conservarea solului Număr zone supuse practicilor de cultivare pentru conservarea solului Suprafaţa aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului(ha) Anuală 148 125.252 ha M.A.D.R. RO M06-3 Terasarea versanţilor Număr zone amenajate Suprafaţa acoperită cu lucrări de terasare a versanţilor (ha) Anuală 67 193.468 ha M.A.D.R.

619

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Suprafaţa pădurilor din zonele inundabile (ha) Proporţia suprafeţelor cu pădure în zona inundabilă (%) 6 ani În funcţie de necesităţi M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor Suprafaţa pădurilor în bazine de recepţie (ha) Proporţia pădurilor în suprafaţa de recepţie (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Suprafaţa de pădure în zonele perimetrale (ha) Proporţia pădurilor pe terenurile care reprezintă versanţii direcţi ai acumulărilor (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Suprafaţa terenurilor cu altă destinaţie decât cea forestieră împădurite (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (ha) 6 ani cca. 5000 ha M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale Lungime amenajare/corectie torenţi - an referinţă 2015 (km) 6 ani 138 km M.M.A.P., Gărzile forestiere, MA.D.R., A.N.I.F. Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Număr poduri redimensionate Anuală cca. 60 la nivel naţional M.T. RO M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Suprafeţe de teren desecate / drenate cu efect în intravilan (ha) Anuală 0,2 mil. ha M.A.D.R. RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Lungimea cursurilor de apă decolmatate/reprofilate (km) Volum de terasamente rezultat din decolmatarea / reprofilarea cursului de apă Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-4 Relocare diguri Lungime diguri relocate (km) Suprafaţa inundată prin relocare (ha) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-5 Demolare, sau după caz relocare lucrări / construcţii diverse amplasate în albie care obturează secţiunea de scurgere Număr intervenţii Anuală Funcţie de necesităţi M.M.A.P. RO M08-6 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente) Volum de atenuare asigurat (mc) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

620

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) RO M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări, etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) RO M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură Număr lucrări Volum total de atenuare (m 3 ) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-2 Realizarea de derivaţii de ape mari Lungime derivaţii pentru ape mari (km) Debit tranzitat de derivaţii pentru ape mari (m 3 /s) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lungime cursuri de apă cu lucrări de stabilizare a albiei (km) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Lungime diguri noi (km) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor Suprafaţa amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solurilor (ha) Anuală 2,2 mil. ha M.A.D.R.

621

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri pentru creşterea rezilienţei populaţiei (Implementarea si adaptarea de măsuri de protecţie pentru diverse obiective - clădiri, construcţii) RO M12-1 Supraînălţarea construcţiei, inundarea controlată a subsolului (Wet Floodproofing); materialele de construcţii trebuie să fie rezistente la apă şi toate utilităţile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundaţii (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari şi viteze mari ale apei) Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de supraînălţare / inundare controlată a subsolului (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO M12-2 Impermeabilizarea construcţiei (Dry Floodproofing) - etanşeizarea clădirii cu materiale impermeabile (folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuinţă) şi este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică şi viteză redusă a apei, în caz de inundare Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de impermeabilizare (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO M12-3 Praguri / diguri locale / ziduri de protecţie împotriva inundaţiilor (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălţime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcţii sau a unui grup redus de construcţii (trebuie să includă şi sisteme de drenaj şi evacuare a apei din incinta protejată) Număr construcţii/grupuri de construcţii cu protecţie individuală Anuală 4 C.J. Autorităţi locale Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. Număr rapoarte / expertize / documentaţii Anuală Minim 80% lucrări să aibă rapoarte şi expertize în termen de valabilitate şi documentaţii de stabilire a soluţiilor de remediere M.M.A.P. RO M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă Număr lucrări de modernizare şi/sau consolidare Lungime cursuri de apă amenajate cu lucrări de modernizare şi/sau consolidare (km) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Număr lucrări de mentenanţă realizate Lungime cursuri de apă amenajate pentru care s-au realizat lucrări de mentenanţă (km) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Lungime cursuri de apă (km) Suprafaţa albiei întreţinută (ha) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

622

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării Număr studii cu analiză bazinală a impactului schimbărilor climatice asupra lucrărilor hidrotehnice Număr studii privind adaptarea lucrărilor hidrotehnice în conformitate cu prevederile S.N.C.S. şi S.M.R.I. Anuală 11 M.M.A.P. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lungime diguri supraînălţate (km) Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate Anuală principalele lacuri de acumulare (41) M.M.A.P. Conştientizarea publicului Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. Numar acţiuni de informare / an Număr de materiale publicate Anuală 252 (42/an) 10.000 buc M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.S. RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii Număr acţiuni de implicare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii în E.P.R.I., H.H. şi H.R., P.M.R.I. Anuală 11 rapoarte bazinale anuale, 1 raport naţional M.M.A.P. RO M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei în zonele cu risc la inundaţii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). Număr de exemplare ghid diseminat la nivel de primării şi în mediul şcolar / gimnazial / universitar Număr verificări privind însuşirea cunoştinţelor de comportament la evenimente de inundaţii Anuală 420 exemplare hârtie (cca. 2700 diseminate în format electronic către U.A.T.) M.S.

623

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. Număr ore alocate / an Număr cercuri Număr participanţi / an Număr participanţi / an Anuală 12 (2/an) 250 60.000 (10.000/an) 15.000 (2.500/an) M.A.I. (I.G.S.U.) M.M.A.P. Pregătirea Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Număr avertizări emise / număr evenimente hidrologice înregistrate Număr unităţi administrativ teritoriale avertizate / alarmate / număr de U.A.T.-uri afectate Anuală 100% 100% M.M.A.P. M.A.I. (I.G.S.U.) Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor Număr Planuri locale / judeţene de apărare împotriva inundaţiilor revizuite Anuală 100% M.M.A.P. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii Număr de exerciţii de simulare Anuală 240 M.A.I Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. Proporţie personal de intervenţie instruit Grad dotare cu mijloace şi echipamente (faţă de anul 2015) Anuală 50% din personal instruit Creşterea cu 10% a capacităţii operative de apărare cu caracter local M.A.I Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde/ versanţi / etc.) Număr intervenţii Anuală Conform propunerii lucrări ABA (tabelele 4-4 şi 4-5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate Număr acţiuni de localizare inundaţii Anuală În funcţie de evenimente M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

624

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor RO M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) Număr proceduri intervenţie reactualizate Anuală toate procedurile situaţiilor de urgenţă reactualizate (100%), functţe de necesitati M.A.I. Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Evaluarea pagubelor şi refacere RO M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) Număr rapoarte de sinteză / număr de evenimente Metodologie aprobată Anuală 100% 1 M.M.A.P. RO M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora Număr lucrări reparaţii / intervenţie Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile care au în administrare infrastructuri RO M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) Număr infrastructuri / proprietăţi refăcute / reabilitate Total costuri alocate refacerii infrastructurii şi proprietăţilor afectate (Euro) Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile cu atribuţii în domeniu Documentare şi analiză RO M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii învăţate Număr Rapoarte post- eveniment / eveniment Anuală 100% M.M.A.P.

625

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

În conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii (Articolele 9 şi 10, Anexă - partea A.II.2), au fost întreprinse o serie de demersuri pentru informarea şi consultarea publicului, precum şi pentru încurajarea implicării active a părţilor interesate în dezvoltarea P.M.R.I. în coordonare cu D.C.A.
Se evidenţiază demersurile întreprinse:
• la nivel naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central), • la nivel bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin), • precum şi la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor). Acţiunile cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central, au constat în: • Activităţi premergatoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind Planului de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.1); o Stabilirea listei de stakeholderi (autorităţi publice centrale si locale, autorităţi judeţene, instituţi colaboratoare, mediul academic, O.N.G., operatori de apă), inclusiv identificarea persoanelor de contact invitate la dezbateri şi care primesc periodic informaţii / metodologii etc. şi de la care se aşteaptă feedback; o Conceperea primului chestionar (diseminat la 30.06.2015) privind elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice (Anexa 6.2) şi a primului Newsletter cu scop de informare cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.3). o Conceperea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. (Anexa 6.4). o Conceperea celui de-al doilea Chestionar cu privire la draftul P.M.R.I. aferent fiecarei A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al P.M.R.I. o Organizarea unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului academic în cadrul căreia s-a susţinut o prezentare tehnică, de informare, dedicată P.M.R.I. - la U.P.B., Facultatea de Energetică (3 iunie 2015); o Participări la emisiuni radio (Radio Antena Satelor - 7 aprilie, 16 iunie 2015); o Organizarea primei dezbateri la nivel central (30 iunie 2015, sediul M.M.A.P.) în cadrul căreia au fost supuse consultării publice obiectivele de management al riscului la inundaţii şi Catalogul de măsuri potenţiale de la nivel naţional; au participat instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în domeniul managementului riscului la inundaţii (M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.A.D.R., M.S. şi I.G.S.U.), A.N.A.R., I.N.H.G.A., institute de cercetare şi reprezentanţi ai mediului academic precum şi ai M.F.E.; o Diseminarea chestionarului către lista de stakeholderi, chestionar conţinând întrebări de verificare a modului de informare şi consultare a publicului; o Diseminarea Newsletterului către lista de stakeholderi, cu scopul de a-i informa cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii şi obţinerea din partea stakeholderilor a un punct de vedere cu privire la (1) obiectivele de management al riscului la inundaţii şi indicatorii asociaţi şi (2) Catalogul de măsuri potenţiale (s-a realizat un număr de 6000 de exemplare (500 x 11 - câte 500 exemplare / A.B..A. şi 500 exemplare / Bucureşti, care au fost diseminate la nivelul stakeholderilor); o Organizarea unei dezbateri tehnice - la sediul U.T.C.B., Facultatea de Hidrotehnică (15 iulie 2015) - cu participarea cadrelor universitare, cu privire la P.M.R.I. şi Catalogul de măsuri potenţiale propus; o Organizarea unei dezbateri şi întâlniri de lucru (18 septembrie 2015, sediul M.M.A.P) în scopul elaborării Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii şi pentru stabilirea de măsuri concrete ale altor autorităţi responsabile. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.). Reprezentanţii I.N.H.G.A. au prezentat stadiul de implementare a Directivei Inundaţii şi cerinţele principale de raportare pentru autorităţile implicate în managementul riscului la inundaţii (prezente la întâlnire), în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora; o Elaborare de prezentări şi articole ştiinţifice pe tematica P.M.R.I.; o Prezentări şi dezbateri în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Anuale a I.N.H.G.A. pe problematica riscului la inundaţii (metode şi indicatori pentru ierarhizarea A.P.S.F.R.-urilor din România din punct de vedere al severităţii riscului, indicatori pentru evaluarea expunerii la risc a diferitelor tipuri de receptori la nivelul ţării, dificultăţi de abordare a riscului specific râurilor mici, etc.) şi a Planului de Management al Riscului la Inundaţii (stadiu, abordare, măsuri, exemple, modul de aplicare al art. 4.7 al Directivei Cadru Apă etc); o Participarea la o emisiune televizată - film documentar Apa Şi Tehnologia în slujba Oamenilor (4 episoade), dedicat problematicii managementului riscului la inundaţii, hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, Catalogului de măsuri potenţiale, Planului de Management al Riscului la Inundaţii, proiectelor A.N.A.R. (Watman) etc.; filmul a fost difuzat la postul public, naţional de televiziune - TVR 1 şi are ca scop atât promovarea politicilor de gospodărire a apelor a celor două instituţii, cât şi conştientizarea riscului la inundaţii (distribuit de TVR 1 în cursul lunii noiembrie 2015); o Diseminarea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. şi rolurile autorităţilor responsabile; postarea lui în format electronic pe siteul I.N.H.G.A.; o Organizarea unei noi dezbateri şi întâlniri de lucru în perioada 17/18 martie 2016 sediul M.M.A.P, în vederea definitivării Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii, agrearea indicatorilor de monitorizare a progresului de implementare a masurilor,a autorităţilor responsabile pentru aceasta monitorizare, în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora, şi a ţintelor 2021. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.); o Organizarea în data de 21 martie 2016 a şedinţei Consiliului Interministerial al Apelor pentru avizarea Planului de Management al Riscului la Inundatii, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 316/2007. La această şedinţă au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Economiei, Comerţuului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot;, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Gărzii Naţionale de Mediu, Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Hidroelectrica S.A. o Celebrarea pe 22 martie 2016 a Zilei Mondiale a Apei, ocazie cu care Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a făcut anunţul legat de finalizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) pentru ciclul de raportare 2016-2021, elaborat pe baza principiilor dezvoltării durabile şi al adaptării la efectele schimbărilor climatice si raportarea acestuia în sistemul WISE al Comisiei Europene. Trebuie menţionat ca faptul că realizarea acestui Plan a constituit o prioritate a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi este în concordanţă cu Planul sectorial de acţiune al Guvernului României pentru domeniul ape . o Realizarea unei adrese de email comunicare.inundatii@rowater.ro , unde să poată fi colectate orice fel de opinii ale stakeholderilor; o Postarea pe site-ul A.N.A.R. ( www.rowater.ro ) şi I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) a P.M.R.I. precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii ). Acţiunile desfăşurate la nivelul A.B.A. Mureş şi a Comitetului de Bazin • Activităţi premergătoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind P.M.R.I la nivel de A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al PMRI: o Prezentarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii, Newsletterul şi chestionarul privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii al spaţiului hidrografic Mureş au fost transmise părţilor implicate, în cadrul şedinţelor publice organizate de: ■ Instituţia Prefectului Judeţului Harghita (1 septembrie 2015), ■ Instituţia Prefectului Judeţului Alba (16 noiembrie 2015), ■ Instituţia Prefectului Judeţului Sibiu (24 septembrie 2015), ■ Comitetului de Bazin Mureş din data de 29 iunie 2015, cât şi prin mail pentru diseminare de Instituţiile Prefectului către primăriile aferente bazinului hidrografic Mureş în vederea susţinerii şedinţelor de prezentare a P.M.R.I. cu următoarele puncte de dezbatere : ■ Descrierea P.M.R.I. şi însemnătatea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundaţii. ■ Importanţa implicării tuturor instituţiilor cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii în elaborarea acestui plan şi în special a identificării măsurilor proprii pentru reducerea riscului la inundaţii; ■ Solicitarea din partea A.B.A. privind transmiterea de către toate instituţiile cu atribuţii în domeniul managementului riscului la inundaţii, de la nivel local (Direcţiile Silvice, A.N.I.F., Consilii Judeţene, Direcţii Agricole, I.G.S.U., etc.), a măsurilor specifice pentru reducerea riscului la inundaţii (masuri în curs de realizare sau propuse, având ca perioadă de implementare 2016-2021). o Postarea pe site-ul A.B.A. Mureş a Planului de Management al Riscului la Inundaţii precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii. http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al %20riscului%20la%20Inundatii.aspx ; o Diseminarea chestionarului nr. 2 cu privire la draft-ul P.M.R.I. - A.B.A. Mureş. Chestionarele au fost oferite spre completarea părţilor implicate în cadrul Comitetului de Bazin. Acţiunile desfăşurate la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor): • În conformitate cu prevederile „Planului principalelor activităţi ale Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă pntru anul 2015&quot;, aprobat de către ministrul mediului, apelor şi pădurilor şi a Programului exerciţiilor de simulare a producerii de inundaţii pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare-alarmare a populaţiei 2015, în perioada 22-26 iunie 2015 s-a organizat exerciţiul de simulare a inundaţiilor în bazinul hidrografic Mureş, în vederea verificării modului de funcţionare a fluxului informaţional-decizional pentru avertizarea-alarmarea populaţiei, a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, a modului în care administraţia publică locală cunoaşte procedurile elaborate pentru managmentul riscului la inundaţii, precum şi a unor instruiri ale agenţilor de inundaţii pe baza atribuţiilor ce le revin conform Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii. Acţiunea s-a desfăşurat în: o judeţul Alba - localităţile: Cîmpeni, Bistra şi Lupşa; o judeţul Arad - localităţile: Bârzava, Lipova şi Păuliş. • Structurile implicate în desfăşurarea acestui exerciţiu de simulare au fost: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor-C.O.S.U., Administraţia Naţională „Apele Române&quot;, Administraţia Naţională de Meteorologie-CMR „Transilvania Sud&quot; Sibiu, Administraţia Naţională de Meteorologie-C.M.R. Banat Crişana; Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, A.B.A. Mureş, C.J.S.U. Alba, C.J.S.U. Arad, S.G.A. Alba, SGA Arad, I.S.U.J. Alba, I.S.U.J. Arad, C.L.S.U. - Cîmpeni, Bistra şi Lupşa, jud. Alba, C.L.S.U. - Bârzava, Lipova şi Păuliş-jud. Arad. Verificări prin sondaj, la nivelul Consiliilor judeţene, a prefecturilor şi primăriilor dacă sunt cunoscute responsabilităţile ce le revin în domeniul managementului riscului la inundaţii în cadrul Acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre, indiferent de deţinător (01 septembrie - 27 noiembrie 2015). Totodată s-a verificat stadiul integrarii hărţilor de risc la inundaţii în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului de interes judeţean si local . • În perioada martie-aprilie 2016 la nivelul tuturor judeţelor s-a desfăşurat Programul anual de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari , efectuându-se verificări la nivelul tuturor primăriilor / localităţilor cu risc din punct de vedere al inundaţiilor; Toate activităţile mai sus amintite au avut la bază o serie de întâlniri de lucru dedicate elaborării P.M.R.I., cu participarea Grupului de lucru constituit la nivel naţional, format din specialişti: 11 A.B.A., A.N.A.R. (cu participarea departamentelor de specialitate D.S.U., D.M.L.H., D.D.I.) şi I.N.H.G.A. (având rolul de coordonare metodologică). Rezultatele privind activităţile de diseminare a informaţiilor privind stadiul de implementare a PMRI, analiză chestionare şi newsletter, răspunsurile primite din partea stakeholderilor / instituţiilor implicate se regăsesc la adresa: http://www.rowater.ro/damures/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I. 7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică şi funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Consiliul este format din preşedinte, 18 membri titulari şi 18 membri supleanţi, reprezentanţi cu funcţie de demnitate publică şi/sau conducere, având următoarea componenţă instituţională: • preşedinte - conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • secretarul pentru inundaţii - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene;
• un reprezentant al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri; • un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; • un reprezentant al Ministerului Transporturilor; • un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; • un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; • un reprezentant al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; • un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; • un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine; • un reprezentant al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; • un reprezentant al Administraţiei Fondului pentru Mediu; • un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu; • un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare; • un reprezentant al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. Consiliul coordonează şi avizează politicile şi strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii, pentru realizarea unei abordări integrate şi durabile. Consiliul are următoarele atribuţii: a. coordonează elaborarea şi urmăreşte implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă, pentru apă uzată şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi în cadrul procesului de integrare europeană ; b. urmăreşte implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României , precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; c. stabileşte priorităţile în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi protecţiei împotriva inundaţiilor şi face propuneri în vederea alocării şi mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităţilor stabilite ; d. avizează planurile de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, urmăreşte realizarea acestora, asigură colaborarea şi facilitează schimbul de informaţii între instituţii în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor şi managementului riscului la inundaţii ; e. raportează şi ţine legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene şi cu Grupul de experţi în gospodărirea apelor al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii; f. avizează programele şi planurile în vederea asigurării corelării şi integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii cu/în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi urmăreşte modul efectiv de aplicare a acestora; g. face propuneri şi urmăreşte activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă şi implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii în bazinul respectiv; h. analizează acţiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecţie şi utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum şi de management al riscului la inundaţii, în vederea corelării acestora, şi face propuneri pentru îmbunătăţirea colaborării; i. urmăreşte respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la informarea şi consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă şi protecţie împotriva inundaţiilor; j. coordonează activităţile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare şi de redimensionarea economică şi ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; k. urmăreşte stadiul implementării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung . SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ, format din : i. COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ În conformitate cu prevederile H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.), acest Comitet se constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Comitetul Naţional se compune din: • preşedinte: viceprim-ministru pentru securitate naţională; • vicepreşedinte: ministrul afacerilor interne; • membri: miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale. Comitetul naţional asigură: a. îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor; b. adoptarea de politici şi strategii pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru limitarea efectelor; c. coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de principalele tipuri de risc; d. monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, din domeniul de competenţă; e. îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin alte dispoziţii legale. ii. COMITETELE MINISTERIALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel ministerial iii. COMITETE JUDETENE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ cu atributii in managementul riscului la inundaţii la nivel judeţean iv. COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel local. COMITETELE DE BAZIN În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din: • 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia şi unul numit din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică; • 2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor; • preşedinţii tuturor consiliilor judeţene din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • 3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; • 2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, respectiv ai administraţiei bazinale de apă, recomandaţi de conducerea acesteia; • un reprezentant din cadrul comisariatelor judeţene de protecţie a consumatorilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Comitetele de Bazin au următoarele atribuţii principale: a. avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor; b. colaborează pentru elaborarea şi actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai consiliilor judeţene, consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, precum şi ai institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor; c. urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a II-a „Apă&quot;, cu modificările ulterioare; d. colaborează cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ale Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi cu alţi deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi cu rol în crearea condiţiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; e. avizează planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului/spaţiului hidrografic respectiv; f. aprobă schemele locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, şi stabilesc priorităţile tehnice şi financiare; g. avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricţii şi de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de administraţia bazinală de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; h. propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; i. aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; j. propun revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; k. avizează lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop; l. avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; m. avizează lista cu lucrările de protecţie antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; n. recomandă autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenţă realizarea lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; o. participă la deciziile privind formarea şi utilizarea fondului pentru amenajarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; p. avizează hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii; q. avizează Planurile de Management al Riscului la Inundaţii; r. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora; s. asigură consultarea utilizatorilor de apă a riveranilor şi publicului şi încurajează participărea activă a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; t. asigură dezbateri şi audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; u. asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice şi la documentele lor oficiale; v. se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea şi educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesaţi pe anumite probleme care ţin de competenţa acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenţii de parteneriat cu colectivităţile locale, asociaţii sau cu instituţii de învăţământ; w. cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cu Administraţia Naţională „Apele Române&quot; şi cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile şi regulamentele de apărare împotriva inundaţiilor; x. avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administraţiile bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; y. analizează implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, a Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; ``. au acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înţelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informaţiile, rapoartele şi auditurile pe care le consideră necesare, precum şi în legătură cu spaţiul necesar în vederea desfăşurării şedinţelor de lucru şi a dezbaterilor publice. 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp. Autorităţile competente în implementarea P.M.R.I. sunt evidenţiate în Cap. 4 (tabelel 4 - 2, 4 - 3, 4 - 4), pentru fiecare măsură propusă. Autorităţile competente în monitorizarea şi evaluarea în timp a P.M.R.I. sunt evidenţiate în Cap. 5, pentru fiecare tip de măsură. Programul de monitorizare va include următoarele activităţi: • Monitorizarea măsurilor generale la nivel naţional şi A.B.A.; • Monitorizarea măsurilor specifice la nivel de A.P.S.F.R.; • Colectarea informaiilor periodice privind rezultatul monitorizării, elaborarea unui raport final, explicarea posibilelor abateri / modificări, etc., ca bază pentru activitatea din ciclul următor (revizuirea planului).

Bibliografie

Mutihac, V., Structura geologică a teritoriului României. Editura Tehnica Bucureşti, 1990 Săndulescu, M., Geotectonica României, Editura Tehnica Bucureşti, 1984
Viorel Al. Stănescu, Radu Drobot, 2002, Măsuri nestructurale de gestionarea inundaţiior, Editura HGA, Bucureşti, ISBN 973-8176-16-6
***Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii, proiect PHARE 2005/ 017 - 690.01.01
***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
***Flood Risk Management Plan for the Danube River Basin District, Version 2, International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR), 2014
***Floods Directive reporting - A user guide for electronic reporting, version 5, June 2013.
***Guidance for Reporting under the Floods Directive (2007/60/EC). Guidance Document No. 29 A compilation of reporting sheets adopted by Water Directors Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) - Technical Report - 2013 – 071.
***Guideline for objectives of Flood Risk Management and financially balanced programme of measures, The European Union Twinning Project for Turkey “Capacity building to implement the Flood Directive” TR 10 IB EN 01.
***Hochwasserrisikomanagementplan (HWRMP) Fulda – Maßnahmentypenkatalog, Dezember 2010.
***Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.
***Humber River Basin District-Consultation on the draft Flood Risk Management Plan, October 2014.
***Lee Catchment Flood Risk Assessment and Management Study (CFRAMS), Final Report, Halcrow, January 2014.
***Maßnahmensteckbrief –Hochwasserrisikomanagementplan für die Gersprenz, Regierungspräsidium Darmstadt, BGS / LANDSCHAFTSÖKOLOGIE + PLANUNG, Oktober 2014.
***National CFRAM Programme Guidance Note NO. 28, Option Appraisal and the Multi-Criteria Analysis Framework, Version Rev. C, Michael Adamson, Richael Duffy, CFRAM Consultants, March 2015
***Nationaler Hochwasserrisiko – Managementplan Sicher Leben mit der Natur, Bundesministerium für Land - und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien, 2015
***Plan de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al spaJiului hidrografic Mureş, 2014 - 2017
***Plan de gestion des risques d’inondation dans le District Hydrographique International Rhin, Commission Internationale pour la Protection du Rhin, Décembre 2014

***Report of the WG F and STAR-FLOOD Workshop on Objectives, Measures and Prioritisation Workshop, D. Hegger (STAR-FLOOD), M. van Herten, T. Raadgever (STAR-FLOOD), M. Adamson (OPW, IE), B. Näslund-Landenmark (MSB, SE), C. Neuhold (BMLFUW, Austria), April 2014.
***Reporting of spatial data for the Floods Directive (Part II) - Guidance on reporting for flood hazard and risk maps of spatial information, version 5.1, December 2013.
***Studiu I.N.H.G.A - Studii necesare implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii a teritoriului României), 2010.
***Studiu I.N.H.G.A. - Actualizarea şi completarea infrastructurii de date spaţiale necesare implementării Directivelor Europene şi activităţilor de hidrologie şi managementul resurselor de apă. Pregătirea seturilor de date spaţiale necesare evaluării preliminare a riscului la inundaţii în conformitate cu Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Coordonarea tehnică privind realizarea raportărilor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii în conformitate cu cerinţele de raportare pentru statele membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii” (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii pe teritoriul României), 2012.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE privind „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii”, 2013, 2014
***Support for reporting of Floods Directive - Guidance on reporting of spatial data - Tools and services for reporting under WISE, version 3, June 2011.
***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user guide to the floods reporting schemas, version 5, June 2013.

Resurse Web: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/strategia_nationala_mri.htm http://www.rowater.ro http://icm.eionet.europa.eu/schemas/dir200760ec/resources
http://www.nwd-mr.usace.army.mil/rcc/MRFTF/docs/USACE- FPC%20Nonstructural%20Measures%20Definitions.pdf
http://daad.wb.tu-harburg.de/homepage/
http://nwrm.eu/sites/default/files/documents-docs/nwrmconceptnote_to_regional_stakeholders.pdf

PLANŞE

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

642

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică

Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice

643

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

644

Planşa nr. 3 Utilizarea terenului

Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative

645

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

646

Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ

nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%)

647

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

648

Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu

Zona 2 Amenajare rau Aries

Zona 3 Amenajare rau Mures
aval Ocna Mures

Zona 1 Amenajare rau Mures
amonte Ludus

Zona 4 Amenajare rau Mures (punere in siguranta
indiguiri)

Proiecte reducere risc POS Mediu realizate: Niraj

Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

649

ANEXE

Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii
Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la Inundaţi Anexa 6.3 Newsletter nr.1
Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.
Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

Anexa 6.1

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

PLANUL DE COMUNICARE PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

CUPRINS

INTRODUCERE
OBIECTIVE DE COMUNICARE AUTORITĂŢILE RESPONSABILE STA EHOLDERII
SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PRIMELOR DOUĂ ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/EC
DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

INTRODUCERE

Necesitatea elaborării unui Plan de Comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii este legiferată, pe de o parte, prin Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, art.9, alin.3 şi art.10, alin. 1-2, care face referire la două aspecte:
Punerea la dispoziţia publicului, în ordinea cronologică, a rezultatelor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii (E.P.R.I.), a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii;
Implicarea activă a părţilor interesate în elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii .
Activitatea de planificare, implementare şi evaluare a procesului de comunicare privind managementul riscului la inundaţii face parte integrantă din Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.), aşa cum este el definit în cap. IV al aceleiaşi Directive. Acest aspect este legiferat şi prin HG nr. 846 din 11 august 2010 (cap. 2: &quot;Scopul strategiei&quot;, pct. a), în care activitatea de informare publică (pct. 3, cap. 2), cea de comunicare, şi cea de educare a populaţiei cu privire la riscul la inundaţii (pct. 9, cap. 3) sunt definite printre principalele activităţi de gestionare a riscului la inundaţii, mai precis ca acţiuni preventive (cap. 3, pct. a).
În acord şi cu Directiva Cadru Apă 2000/60/EC, Planul de Comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) trebuie să includă acţiuni de informare şi consultare, fiind vorba despre procesul formal, legiferat, al comunicării, dar şi despre activităţi de participare publică care nu sunt legiferate, dar care trebuie încurajate de către autorităţile care implementează P.M.R.I., prin implicarea părţilor interesate.

OBIECTIVE DE COMUNICARE

Obiectivele generale ale realizării acestui plan constau în planificarea tuturor activităţilor de informare, consultare şi participare publică, pe de o parte, şi în implementarea acestor tipuri de activităţi de comunicare la nivelul populaţiei expuse efectelor negative ale producerii inundaţiilor, pe de altă parte.
Obiectivele de comunicare sunt concepute, atât prin raportare la contextul general al Directivei 2007/60/EC, cât şi prin prisma principiilor şi a conceptelor de bază, aşa cum sunt transpuse ele în HG nr. 846/2010, cap. 3, secţiunile 1 şi 2.
Aceste obiective sunt integrate la trei niveluri:
naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central);
bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin);
local şi judeţean (la nivelul judeţelor, comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi care pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor).

AUTORITĂŢILE RESPONSABILE

STAKEHOLDERII

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE !N CADRUL PRIMELOR DOUĂ
ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/EC

Deşi în România nu a existat o campanie propriu -zisă de informare sau de consultare publică privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi nici în ceea ce priveşte realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în spiritul art. 9 şi art. 10, Anexa - partea A.II.2 din Directiva 2007/60/EC, în cele ce urmează, pot fi menţionate o serie de activităţi de informare / comunicare desfăşurate la nivel naţional / central (1), respectiv bazinal (2), astfel:
(1) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivel central (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.): - Publicarea pe portalul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, inclusiv pe cel al Administraţiilor Bazinale de Apă, a Rapoartelor privind Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii, a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, precum şi a metodologiilor aferente (martie 2012); - Organizarea conferinţei de presă cu titlul &quot;Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii&quot; (cu participarea ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - M.M.S.C.), a conducerii A.N.A.R. şi I.N.H.G.A., în luna aprilie 2014), în urma căreia au apărut ştiri TV în prime-time, ştiri radio şi articole de presă, în presa centrală şi locală; reflectarea informaţiilor transmise a fost una exclusiv pozitivă; - Articole de presă în mass-media centrală şi locală, având ca subiect modul de realizare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii, utilitatea acestor hărţi pentru public şi autorităţi, pe tot parcursul anului 2014; - Participări la emisiuni radio - TV, care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Intervenţii radio - TV care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Interviuri în presa centrală; - Publicarea pe site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, website link - http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii pentru toate A.B.A. (aprilie 2014); numele portalului şi modul de accesare a lui a fost anunţat public şi a generat o serie de reacţii ale publicului; - Întâlniri organizate de A.N.A.R. şi I.N.H.G.A. la nivel naţional cu reprezentanţii Consiliilor Judeţene în vederea diseminării rezultatelor obţinute în cadrul E.P.R.I. şi a Elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii (28 octombrie, respectiv 30 octombrie 2014); - Elaborarea de broşuri privind E.P.R.I. şi realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii şi diseminarea informaţiilor la nivelul stakeholderilor, atât de la nivel naţional, cât şi la nivel bazinal; - Susţinerea de prezentări de specialitate la nivelul workshop-urilor (de ex. Conferinţe ştiinţifice naţionale / internaţionale - I.N.H.G.A., Ziua Mondială a Apei - A.N.A.R.) (august 2008 - iunie 2013, aprilie - iulie 2014). (2) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivelul A.B.A. - cu precădere în cadrul proiectului Plan pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor la nivel de bazin hidrografic (P.P.P.D.E.I.) - proiect care se referă la hărţile de hazard la inundaţii:
Publicarea pe site-ul Administraţiilor Bazinale de Apă a prezentărilor privind proiectul P.P.P.D.E.I.;
Articole şi anunţuri de presă în mass-media locală privind hărţile de hazard la inundaţii;
Intervenţii şi participări la emisiuni radio - TV privind hărţile de hazard la inundaţii;
Materiale informative cu privire la P.P.P.D.E.I. (de ex. panouri informative);
Prezentări în cadrul Comitetului de Bazin asupra stadiului derulării proiectului privind hărţile de hazard la inundaţii;
Organizarea de întâlniri la nivelul consiliilor judeţene, prefecturi, primării şi S.G.A.- uri, la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. INFORMARE PUBLICĂ Puncte de informare Realizarea de pliante informative - Diseminarea informaţiilor către factorii interesaţi Prezentări ştiinţifice Susţinerea de prezentări la nivelul universitar - Susţinerea de prezentări la nivelul întâlnirilor de lucru Comunicare în mass-media Articole în presa centrală şi locală Realizare şi difuzare film documentar Intervenţii radio-tv

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

660

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R./ I.N.H.G.A. A.B.A. CONSULTARE PUBLICĂ Comunicarea online Realizarea de chestionare - Transmiterea de chestionare, analizarea răspunsurilor Realizarea unui newsletter - Transmiterea unui newsletter Gestionarea răspunsurilor PARTICIPARE PUBLICĂ Workshop/mese rotunde Întâlniri de lucru ale specialiştilor Dezbatere publică - Activităţi în Comitetele de bazin

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

661

Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii

CHESTIONAR 1
1. Care este domeniul dvs. de activitate? □ Agricultură; □ Transport; □ Operatori de apă; □ Autorităţi publice naţionale (minister, agenţii,) □ Autorităţi publice locale (primării, consiliile locale); □ Autorităţi publice judeţene (consiliile judeţene, prefecturi); □ Organizaţii profesionale; □ Institute de cercetare; □ Mass-media; □ Învăţământ; □ ONG-uri; □ Mediul privat (investitori, asiguratori, firme de construcţii); □ Armată (Jandarmerie/Poliţie/Pompieri/IGSU); □ Biserică; □ Persoane casnice (riverane); □ Altele. Care? 2. Care sunt documentele pe care le-aţi studiat până în prezent (din conţinutul proiectului Planului de Management al Riscului la Inundaţii)? □ Informare cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.); □ Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii; □ Versiunile preliminare ale celor 11 Planuri de Management al Riscului la Inundaţii 3. Care au fost sursele de informare prin intermediul cărora aţi aflat de aceste documente? □ Pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro sau locale www.rowater/aba; □ Puncte de informare/standuri expoziţionale; □ Pliant informativ; □ Newsletter; □ De la întâlnirile Comitetului de bazin; □ De la întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R./A.B.A./I.N.H.G.A.; □ Conferinţe ştiinţifice/ în mediul academic; □ Mass-media; □ Alte surse. Care? 4. Aţi formulat opinii, sugestii, comentarii pe marginea documentelor bifate la nr.2? □ Da; □ Nu. 5. Dacă răspunsul la întrebarea nr.4 este &quot;Da&quot;, veţi răspunde la întrebarea de mai jos. Dacă nu, se va trece peste această întrebare. Unde aţi transmis/postat opiniile, sugestiile, comentariile dvs. pentru a fi sigur că ele au ajuns la autoritatea responsabilă? □ Pe pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro , locale www.rowater/aba; □ Prin email; □ Prin corespondenţă scrisă; □ La întâlnirile Comitetului de bazin □ La întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R./A.B.A./I.N.H.G.A.; □ În cadrul conferinţelor ştiinţifice; □ Prin altă sursă. Care? 6. Sunteţi informat ca Planul de Management al Riscului la Inundaţii va avea caracter legislativ obligatoriu ? □ Da □ Nu 7. Credeţi că este important. ? □ să fiţi informat şi consultat despre proiectul Planului de Managementul Riscului la Inundaţii, la nivel bazinal? □ să aveţi contacte permanente cu autorităţile în domeniul gospodăririi apelor ? □ sa participaţi activ în dezvoltarea programului de măsuri şi a Planului de Management al Riscului la Inundaţii? □ Altceva. Ce anume?............................................................................................. 8. Care sunt metodele de informare pe care le preferaţi şi pe care le găsiţi mai eficiente pentru informarea dvs privind proiectul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Websiteul autorităţilor responsabile; □ Newsletter (transmis prin email); □ Scrisori oficiale; □ Pliante informative; □ Întâlniri organizate la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ Workshop/mese rotunde; □ Puncte de informare/standuri expoziţionale; □ Prezentări academice/conferinţe ştiinţifice □ Altele. Care?.......................................................................... 9. Considerati ca există informaţii publice suficiente şi disponibile pentru informarea şi participarea activă a dumnevoastră în procesul de consultare? □ Da □ Nu 10. Care sunt metodele pe care dvs. le consideraţi ca fiind cele mai eficiente pentru consultarea/participarea dvs. activă la procesul de luare a deciziilor? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Pe platforma electronică a autorităţilor responsabile; □ Prin întrebările transmise în newsletterul periodic (transmis prin email); □ Prin corespondenţă instituţională; □ În cadrul întălnirilor de lucru de la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ În cadrul workshopurilor/la mese rotunde; □ În cadrul conferinţelor ştiinţice; □ La puncte de informare/standuri expoziţionale; □ La nivelul mediului universitar; □ Altele. Care?..........................................................................

Anexa 6.3 NEWSLETTER nr.1

Ce este riscul la inundaţii?
În concordanţă cu documentul referitor la realizarea hărţilor de risc de la nivel european realizat de JRC în Programul Hazarde Naturale, în context climatic, riscul este definit ca un produs de trei componente:
• Hazard (H): apariţia unui eveniment periculos natural, incluzând probabilitatea de apariţie a acestuia; • Expunere (E): bunurile şi numărul locuitorilor din zona afectată; • Vulnerabilitate (V): lipsa sau pierderea rezistenţei în faţa forţelor distructive sau pagubele.
Riscul la inundaţii se defineşte prin:
a) natura fenomenului de inundare ; mai exact, este vorba despre inundaţii generate de: revărsarea cursurilor de apă, viituri rapide; creşterea nivelului apelor subterane, furtuni marine, dar şi inundaţii excepţionale generate de accidente şi incidente la construcţii hidrotehnice: diguri şi baraje; b) probabilitatea de producere asociată a inundaţiilor ; c) gradul de expunere al receptorilor (numărul persoanelor şi al bunurilor expuse riscului la inundaţii); d) valoarea economică a bunurilor, a infrastructurii, a mediului înconjurător şi al activităţilor umane care pot fi afectate ; e) vulnerabilitatea la inundaţii a receptorilor .
Astfel, pentru reducerea riscului la inundaţii, autorităţile responsabile trebuie să acţioneze asupra tuturor elementelor componente expuse mai sus în direcţia diminuării riscului la inundaţii.
Diminuarea consecinţelor negative produse de inundaţii este rezultatul unei combinaţii între trei categorii de activităţi:
1. activităţi de prevenire, de protecţie şi de pregătire (care includ măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului de inundaţie); 2. activităţile de managementul situaţiilor de urgenţă (care se referă la acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor); 3. activităţile post-inundaţii (care includ acţiunile de reconstrucţie, precum şi lecţiile învăţate, atât de către autorităţile responsabile în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi de persoanele care au fost afectate direct de fenomenul de producere a inundaţiilor).

În acord cu legislaţia europeană şi literatura de specialitate internaţională, o gestionare adecvată / bună a riscului la inundaţii înseamnă ca autorităţile responsabile să aplice cele mai eficiente politici, practici şi proceduri, astfel încât riscul la inundaţii să fie substanţial redus, iar cetăţenii să poată trăi într-un mediu fizic şi social durabil.
1. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii? Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii 2007/60/EC prevede parcurgerea următoarelor etape, cu următoarele termene de raportare: • EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2012; • ELABORAREA HĂRŢILOR DE HAZARD ŞI A HĂRŢILOR DE RISC LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2014; • ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII – urmează să fie elaborat şi raportat la Comisia Europeană în martie 2016 . Conform cerinţelor Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii, toate Statele Membre au obligaţia să elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundaţii pentru toate zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, zone pentru care s- au realizat hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, în a doua etapă de implementare a aceleiaşi Directive. Statele Membre stabilesc obiective de management al riscului la inundaţii pentru zonele identificate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Aceste obiective urmăresc reducerea potenţialelor efecte negative pe care le pot avea inundaţiile pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural. 2. Ce reprezintă Planurile de Management ale Riscului la Inundaţii? Planurile de Management al Riscului la Inundaţii vor aborda toate aspectele managementului riscului la inundaţii, punând accentul pe acţiunile de prevenire, protecţie şi pregătire. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii trebuie coordonate la nivel de bazin hidrografic ( Unitate de Management) , respectiv - în cazul României - la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot;. Planurile de management al riscului la inundaţii (P.M.R.I.) iau în considerare aspecte relevante, cum ar fi: • zonele de extindere a inundaţiilor; • zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore cu retenţie naturală); • obiectivele de mediu stabilite în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/EC (Directiva Cadru Apă); • aspectele de gestionare integrată a solului şi a apei; • planificarea spaţială; • utilizarea terenurilor; • conservarea mediului înconjurător etc. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt supuse consultării publice, timp de 6 luni de zile, în intervalul mai-noiembrie 2015 , versiunea sa finală trebuie publicată până la data de 22 decembrie 2015. Prin urmare, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt puse la dispoziţia publicului, prin intermediul paginilor de internet ale instituţiilor responsabile, respectiv A.N.A.R. ( www.rowater.ro ), I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) şi cele 11 A.B.A. ( www.rowater.ro/aba ), în data de 22 decembrie 2015. La data de 22 martie 2016, România transmite Comisiei Europene Planurile de Management al Riscului la Inundaţii. 3. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii a fost dezvoltat luând în considerare cerinţele formulate în cadrul Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii , precum şi recomandările Ghidurilor U.E. care fac referire la procesul de elaborare a planurilor. Astfel, Planul de Management al Riscului la Inundaţii conţine următoarele: • Cap. 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic • Cap. 2. Riscul la inundaţii la nivelul A.B.A. • Cap. 3. Descrierea obiectivelor de management al riscului de inundaţii • Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora • Cap. 5. Descrierea modului în care progresul de implementare al măsurilor va fi monitorizat • Cap. 6. Informarea şi consultarea publicului • Cap. 7. Lista autorităţilor competente Capitole opţionale: • Descrierea procesului de coordonare în D.B.H. internaţional; • Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. (Directiva 2000/60/EC). 4. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii? Sunt stabilite două tipuri de obiective: cele strategice şi cele operaţionale . a. Obiective&#160; de&#160; management&#160; al&#160; riscului&#160; la&#160; inundaţii&#160; definite&#160; la&#160; nivel&#160; naţional (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice, pentru România, s- a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R. (Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea), după cum urmează: • Evitarea / prevenirea unor riscuri noi ; • reducerea riscurilor existente ; • creşterea rezilienţei ; • conştientizarea publicului . b. Obiective &#160;&#160; specifice &#160;&#160; de &#160;&#160; management &#160;&#160; al &#160;&#160; riscului &#160;&#160; la &#160;&#160; inundaţii &#160;&#160; (obiective operaţionale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice . In Anexa nr. 1, sunt prezentate obiectivele specifice care acoperă patru criterii de bază : social, economic, de mediu şi de patrimoniu cultural. 5. Ce conţine catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional? În Anexa nr. 2, este prezentat Catalogul de măsuri potenţiale de la nivel naţional . Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune care sunt în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: • Prevenire ( Prevention ) ; • Protecţie ( Protection ) ; • Conştientizarea riscului la inundaţii ( Awareness ) ; • Pregătire ( Preparedness ) ; • Refacere/Reconstrucţie ( Recovery ) .
Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri , iar pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă).
În tabelul centralizator de mai jos, este prezentată sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune, cu evidenţierea măsurilor structurale şi a măsurilor nestructurale. Cele mai multe măsuri se înscriu în cadrul domeniului de acţiune Protecţie (11 din 23 tipuri de măsuri). De asemenea, o atenţie specială este acordată măsurilor nestructurale, în acord cu ghidurile europene şi recomandările DG Environment şi ale DG Regio .

Centralizator tipuri de măsuri

DOMENII DE ACŢIUNE (5) TIPURI DE MĂSURI (23) MĂSURĂ STRUCTURALĂ vs MĂSURĂ NESTRUCTURALĂ PREVENIRE 3 3 NESTRUCTURALE (RO M01 + RO M03) PROTECŢIE 11 1 STRUCTURALĂ (RO M11) 10 NESTRUCTURALE (RO M04 + RO M14) CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI 2 2 NESTRUCTURALE (RO M15 + RO M16) PREGĂTIRE 4 4 NESTRUCTURALE (RO M17 - RO M20) RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE 3 3 NESTRUCTURALE (RO M21 + RO M23)

În urma analizei obiectivelor de management al riscului la inundaţii şi a Catalogului de măsuri potenţiale , vă rugăm ca, pe baza experienţei dvs., să ne oferiţi o opinie / un punct de vedere cu privire la: • obiectivele propuse şi indicatorii asociaţi, • încadrarea măsurilor pe domeniile de acţiune şi pe tipuri de măsuri; în acelaşi timp, puteţi contribui cu exemple de măsuri care să vină în completarea celor prezentate în coloana specifică.

Anexa 6.4 PLIANT P.M.R.I.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

671

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

672

Anexa 7.1 LEGISLAŢIA DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea 15/2005 3. Hotărârea Guvernului 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.); 4. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Hotărârea Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Interministerial al Apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung; 7. Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; 8. Ordinul comun al Ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr. 600/332/15.04.2014 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă 9. 9.Ordinul comun nr.170/3.423 din 2013 al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind aprobarea conţinutului-cadru al protocolului de colaborare încheiat între Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; şi consiliile judeţene în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii 10. Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică 11. Hotărârea Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin 12. Legea 575/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de Risc Natural 13. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa 14. Legea nr. 481/2004 privind Protecţia civilă 15. Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Legea 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare 16. Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste 17. Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă 18. Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare 19. Hotărârea Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă 20. Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă 21. Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului (republicată 2007), cu modificările şi completările ulterioare 22. Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale 23. Ordonanţa Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, cu modificările şi completările ulterioare 24. Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare

PLANUL DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII
Administraţia Bazinală de Apă Banat

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

CUPRINS

Abrevieri
Cap. 1:Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Banat Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrograficBanat
2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii 2.3. Istoricul inundaţiilor 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii 2.7. Indicatori statistici
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii
3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor
Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora
4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Banat 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Banat 4.4. Prioritizarea măsurilor 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat
Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului
Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.
7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp
Bibliografie

PLANŞE
Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul al inundţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

TABELE
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice
Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari Tabel 2 - 3 Diguri
Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 6 Poldere
Tabel 2 - 7 Inundaţii istorice în Spaţiul Hidrografic Banat Tabel 2 - 8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Banat
Tabel 2 - 9 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Banat Tabel 2 - 10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard
şi de risc la inundaţii
Tabel 2 - 11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Banat (în cazul scenariului mediu)
Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii si tintele managementului riscului la inundatii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri
Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Banat Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de
A.P.S.F.R. pentru A.B.A. Banat
Tabel 4 - 5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii
Tabel 4 - 6 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate,
situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform
Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

FIGURI
Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Banat Figura 2 - 2 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Banat
Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă
A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române&quot;
A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie
A.R.A. - Asociaţia Română a Apei
A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice &quot;Gheorghe Ionescu - Şişeşti&quot; AMC - Aparate de măsură şi control
C.E. - Comisia Europeană
C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă
C.J. - Consiliul Judeţean
C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă
C.M.R. - Centru Meteorologic Regional

C.N.A.D.N.R. - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
C.N.S.S.U. - Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă CFR - Companiei Naţionale de Căi Ferate
D.A.I.I. - Dispecerat şi Apărare Împotriva Inundaţiilor
D.B.H. - District de Bazin Hidrografic
D.C.A. - Directiva Cadru Apă
D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiţii
D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice
D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul A.N.A.R.
D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal
DE - Drum European DJ - Drum Judeţean DN - Drum Naţional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii
I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean LDE - Linie Dublă Electrificată
LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă
LII - Linie Îngustă
LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată
LSN - Linie Simplă Neelectrificată
M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naţionale
M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
M.D.T. - Modelul digital al terenului
M.E. - Ministerul Energiei
M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
M.E.N.C.S. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene
M.F.P. - Ministerul Finanţelor Publice
M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor
M.M.D.D. - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
M.R.I. - Managementul Riscului la Inundaţii
M.S. - Ministerul Sănătăţii
M.T. - Ministerul Transporturilor MHC - Microhidrocentrală
ONG - Organizaţie Neguvernamentală
P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean
P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie
P.E.B. - Potenţial ecologic bun
P.F. - Persoană Fizică
P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor
P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic
P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundaţii
P.O.I.M. - Programul Operaţional „Infrastructură Mare„
P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor
P.U.D. - Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare
P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale
P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal
P.A.T. - Planul de Amenajare a Teritoriului
P.A.T.N. - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
P.A.T.Z. - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat
REBAR - Registrul Naţional al Barajelor din România
R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor Romsilva
R.N.T.D.G.A. - Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

S.A. - Societate pe Acţiuni
S.C. - Societate Comercială
S.C.I. - Situri de importanţă comunitară
S.E.B. - Starea ecologică bună
S.G. A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spaţiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent
S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundaţii
S.N.C.S. - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice
S.P.A. - Arii de protecţie specială avifaunistică
S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Naţional STAS - Standard de stat
TVR - Televiziunea Română
U.A.T. - Unitate administrativ teritorială
U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcţiilor Tehnice
U.N.S.A.R. din România - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România
U.P.B. - Universitatea Politehnica Bucureşti
U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti UE - Uniunea Europeană
A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover
DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

Cap. 1:Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Banat

Spaţiul hidrografic administrat de Administraţia Bazinală de Apă Banat, cuprinde bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Timiş, Caraş, Nera, Cerna, situate în extremitatea de Sud-Vest a României, precum şi sectorul fluviului Dunarea situat aval de confluenţa cu râul Nera - amonte de confluenţa cu râul Cerna (inclusiv afluenţii de stânga ai Dunării situaţi în acest sector).
Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic este de 18.393,15 km 2 .

Relief

Spaţiul hidrografic Banatse caracterizează prin prezenţa tuturor treptelor de relief . Zona montană este redusă ca suprafaţă (13%) reprezentată de Munţii Godeanu,
Munţii Cernei, Munţii Banatului, ce fac parte din Carpaţii Meridionali. Culmile acestor munţi au înălţimi cuprinse între 2.229 m şi600-700 m. Munţii Mehedinţi se continuă cu Podişul Mehedinţi, piemont cu altitudini mai reduse.
Zona dealurilor (Dealurile Lipovei, Dealurile Sacos-Zagujeni, Dealurile Tirolului, Dealurile Oraviţei, Dealurile Bozoviciului) se află în prelungirea munţilor şi au o răspândire relativ restrânsă. Înălţimea lor variază între 170 şi 800 m şi ocupă 25 % din suprafaţa spaţiul hidrografic Banat.
Zona de câmpie este întinsă fiind reprezentată de Câmpia Banatului ce acoperă 60% din suprafaţa spaţiul hidrografic Banat, fiind o câmpie joasa (altitudinea minimă 77 m).
O altă unitate geomorfologica distinctă este Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km.
În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a spaţiului hidrografic Banat.

Geologie
Din punct de vedere geologic,în spaţiul hidrografic Banatpredomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsescîn special în fâşiitransversal iar rocile organice ocupă suprafeţe restrânse. Formaţiunile montane aparţin cristalinului autohton şi Pânzei Getice.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri, calcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrişuri.

Clima
Spaţiul hidrografic Banat are o climă temperat continentală moderată cu influenţe submediteraneene.
Temperaturile variază astfel: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11 o C, iar în zona montană ajung la -2 o C. Temperatura medie multianuală este cuprinsă între 10°C - 11°C, în zonele de câmpie, 9°C - 10°C în zona dealurilor joase şi 5°C - 8°C în zona dealurilor înalte. În zona montană temperatura medie multianuală variază între 9°C - 4°C şi 0°C.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea au valori de 500 mm în zonele de câmpie, în zonele înalte din Munţii Poiana Ruscă, Munţii Semenic şi Munţii Anine se înregistrează 1.000
- 1.200 mm iar în zona aferentă afluenţilor Dunării sunt de 500 - 600 mm.

Resurse de apă
Resursele de apă de suprafaţă ale spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, cuprinde resursele de apă ale celor 6 bazine hidrografice: Aranca, Bega, Timiş, Caraş, Nera, Cerna, plus resursele de apă ale fluviulu Dunărea. Lungimea total ă a reţelei hidrografice aferent ă spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat este de 6.705 km.Pe teritoriul acestuia, resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 81 staţii hidrometrice.
Râul Aranca (cod cadastral IV.2.), are o lungime de 76 km pe teritoriul românesc şi mai parcuge încă alţi 41 km pânăla vărsarea în Tisa. I zvorăşte la Sud- Vest de municipiulArad, după care îşi începe parcursul spre vest, prin judeţul Timiş.
Râul Bega (cod cadastral V.1.) este situat în partea de vest a ţării şi are o orientare generală Est-Vest. Răul Bega izvorăşte din Carpaţii Apuseni (Munţii Poiana Ruscă) şi are lungimea (până la graniţa) de 170 km. El cuprinde 80 de cursuri de apă codificate. Lungimea totală a reţelei hidrografice este de 1.418 km densitatea medie fiind de 0,38 km / km 2 . Suprafaţa totală a bazinului este de 4.470 km 2 , din care cursului principal îi revin 2.362 km 2 . Principalul afluent al Begăi este răul Bega Veche (L = 107 km, S = 2.108 km 2 ) punctul de confluenţa situându-se pe teritoriul Serbiei.
Râul Timiş (cod cadastral V.2.) este situat în partea de vest a ţării având orientarea generală Est-Vest. Răul Timiş izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) şi are o lungime de 244 km pe teritoriul românesc. Răul Timiş colectează - pe teritoriul României - apele unui număr de 150 afluenţi (cursuri de apă codificate), lungimea totală a reţelei hidrografice fiind de 2.434 km, iar densitatea medie de 0,33 km / km 2 . Suprafaţa totală a

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

bazinului este de 7.310 km 2. Principalii afluenţi ai Timişului sunt Bistra (L = 60 km, S = 919 km 2 ) şi Bârzava (L = 154 km, S = 1.202 km 2 ), punctele de confluenţa cu aceste două râuri situându-se pe teritoriul sârbesc.
Râul Caraş (cod cadastral V.3.) este situat în partea de Sud-Vest a ţării şi are o orientare NordEst-SudVest. Răul Caraş izvorăşte că şi răul Timiş din Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) şi are o lungime de 72 km pe teritoriul României. Colectează apele unui număr de 31 cursuri de apă codificate, lungimea reţelei hidrografice este de 502 km iar densitatea medie de 0,39 km/km 2 . Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1.280 km 2 .
Râul Nera (cod cadastral VI.1.) este situat în partea de Sud-Vest a ţării şi are orientarea generală Est-Vest. Râul Nera izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) şi se varsă direct în Dunăre. Lungimea cursului său este de 143 km. Adună 36 cursuri de apă codificate, lungimea reţelei hidrografice este de 574 km, densitatea fiind de 0,42 km/km 2 . Suprafaţa bazinului este de 1.380 km 2 .
Râul Cerna (cod cadastral VI.2.) este situat în partea de sud a ţării având orientarea generală Nord-Sud. Răul Cerna izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Vălcan), are lungimea de 79 kmşi se varsă direct în Dunăre. Cuprinde 42 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 524 km şi are o densitate de 0,39 km/km 2 . Bazinul acoperă o suprafaţă de
1.360 km 2 . Singurul afluent important al Cernei este Bela Reca (L = 36 km, S = 713 km 2 ).
În tabelul 1 - 1. se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici.
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici

Nr. crt Râul Staţia hidrometrică F (km 2 ) H (m) Q max1% (mc/s) 1 Bega Balint 1002 335 265 2 Bega Veche (Beregsău) Cenei 1592 126 100 3 Timiş Lugoj 2827 666 1225 4 Timiş Şag 4493 477 1425 5 Bârzava Partoş 933 293 205 6 Caraş Carasova 131 615 190 7 Caraş Varadia 897 347 450 8 Nera Mocerniş - Dalboşeţ 817 676 605 9 Nera Sasca Montană 1160 626 685 10 Nera Naidaş 1264 590 700
Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică acestui spaţiu hidrografic; se regăsesc doar 9 lacuri cu o suprafaţă mai mare de 0,5 km 2 dar toate sunt lacuri de acumulare (Gozna, Timiş Trei Ape, Secul, Poiana Mărului, Valea lui Iovan, Herculane, Surduc, Murani, Greoni).
Pe teritoriul spaţiului hidrografic Banat au fost delimitate 20 corpuri de apă subterană: 9 corpuri sunt de tip poros permeabil, 8 corpuri sunt de tip fisural - carstic şi 3 corpuri sunt de tip mixt (poros permeabil şi fisural).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul spaţiului hidrografic Banat.

Soluri
Solurile din spaţiul hidrografic Banat variază în aceeaşi măsură ca şi formele de relief şi anume:
• soluri schelete şi podzoluri de locuri înalte - pe înălţimile munţilor; • podzoluri, soluri brune sau brun roşcate - în zona deluroasă; • soluri aluviale - în depresiuni; • cu exces de apă la suprafaţă şi în masa lor - la câmpia joasă; • soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii - pe formele ridicate ale câmpiei joase. Biodiversitate La nivelul bazinului hidrografic Banat flora sălbatică se diferenţiază în funcţie de relief si se întâlnesc pădurile de foioase (fag în amestec cu răşinoase), numeroase specii de ciuperci dar şi specii submediteraneene rare. În regiunea de câmpie, pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. În luncile râurilor se găsesc specii de sălcii, plopi, etc. În regiunea de deal şi munte, în zona pădurilor, predomina fagul, speciile tari, răşinoasele, stejarii şi apoi speciile moi. În zona alpină se întâlnesc pajiştile şi iarba câmpului. Fauna sălbatică este diversă şi se regăsesc numeroase specii de animale şi păsări protejate. Popula/ie, aşezări umane Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaţiul hidrografic Banat include teritorii administative din doua regiuni: 2,8 % din regiunea Sud-Vest şi 55,1 % din regiunea Vest. Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Banat ocupă integral judeţele Timiş şi Caraş-Severin şi parţial judeţele Arad, Mehedinţi şi Gorj. În ceea ce priveşte situaţia aşezărilor umane, în componenţa spaţiului hidrografic Banatse întâlnesc 5 municipii şi14 oraşe (în a căror componenţă intră în afara localităţilor de reşedinţă şi un număr de 45 de sate) şi 161 de comune (având în componenţă 516 de sate). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat Populaţia totală din spaţiul hidrografic Banat era conform recensamantului din 2011 de 1.000.617 locuitori, din care 593.338 locuitori în mediul urban (59,3 %) şi 407.279 locuitori în mediul rural (40,7 %). Ponderea populaţiei din spaţiul hidrografic Banat faţă de populaţia totală a României este de 4,97 %. Utilizarea terenului În cadrul spaţiului hidrografic Banat predomină pădurile, care reprezintă cca. 45% din total. Pe locurile următoare se situează terenuri arabile care ocupă cca. 27% şi apoi de arii agricole eterogene (păşuni 1,89%, ape şi zone umede 0,45%, culturi perene 21,5%). De remarcat este faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţă de 3,89% din totalul spaţiului hidrografic Banat. Suprafaţa totală agricolă este de cca. 12 mii ha. În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Banat. Activitatea economică În spaţiul hidrografic Banat activităţile economice variate: industria minieră, tratarea şi prelucrarea lemnului, industria metalurgică de prelucrare a metalelor feroase, industria chimică, alimentară, fabricarea celulozei şi aproduselor din hârtie, producerea energiei electrice,extracţii petroliere etc. Infrastructura Pe teritoriul acoperit de spaţiul hidrografic Banat există o reţea relativ densă de drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Lungimea totală drumurilor naţionale şi europene însumează aproximativ 4.800 km. Reţeaua de căi ferate cu ecartament normal însumează 1.190 km. Spaţiul hidrografic Banat dispune şi de căi navigabile, reprezentate de Canalul Bega navigabil în lungime de cca. 44,5 km. Recreere si turism Spaţiul hidrografic Banat dispune de un valoros potenţial touristic ce face posibil practicarea unui turism variat: de tranzit, montan şi balnear (Băile Herculane). Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: Cheile Minişului, Cheile Carasului, MunJii Semenic, Muntele Mic - Tarcu, Valea Cerni, MunJii Aninei, Defileul Dunării, Parcul NaJional Valea Cernei – Domogled, Băile Herculane, Lacul Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat Prisaca, Grota Haiducilor, Sfinxul BanaJean, Lacul de acumulare Poiana Mărului, Peştera Pietroasa, Peştera Româneşti, MunJii Poiana Ruscăi, Lacul Surduc. Siturile Natura 2000 din cadrul spaţiului hidrografic Banat includ 14 situri tip S.P.A. (arii pentru protecţie specială) conform HG 1284/2007 şi 22 situri de tip S.C.I. (arii de importanţă comunitară) conform O.M. 776/2007. • Situri de tipS.P.A. sunt: Teremia Mare – Tomnatic, Hunedoara Timişană, Pădurea Macedonia, Depresiunea Bozovici, Livezile DolaJ, Lunca Bârzavei, etc.; • Situri de tip S.C.I. sunt: Pajiştea Cenad, Mlaştina Satchinez, Râul Timişului între Rusca şi Prisaca, Semenic – Cheile Caraşului, Cheile Nerei – BeuşniJa, PorJile de Fier, Cheile Rudăriei, Râul Cerna între Bozovici şi Moceriş, Cheile Teregovei, etc.

Patrimoniu cultural
Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Banat sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu Muzeul Satului BănăJean, Mănăstirea Nera, Muzeul Locomotivelor cu abur ReşiJa, Castelul Huniade, Catedrala Mitropolitană Timişoara, Muzeul Traia Vuia, Mănăstirea Partos, Castelul Reginei Elisabeta Banloc; Castelul Contelui Mercy Carani şi multe altele.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul
hidrograficBanat

2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Banat este prezentată în figura 2 - 1. Spaţiul hidrografic Banat deţine lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând îndiguri, regularizări, derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, acumulări permanente şi nepermanente. O caracteristică principală a acestei zone, o reprezintă faptul că, Banatul este zona geografică cea mai îndiguită din România. Cea mai mare parte a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sunt realizate în bazinele râurilor Bega şi Timiş (550 km îndiguiri şi 480 km regularizări, suprafaţa apărată fiind de 230.000 ha). În cadrul acestor lucrări se include şi derivaţia de ape mari (canalul descărcător) Bega - Timiş - destinat apărării împotriva inundaţiilor a municipiului Timişoara şi a localităţilor limitrofe canalului Bega aval Topolovăţ (L = 5,9 km, Q capabil = 560 m 3 /s). Ca principale lucrări de aparare împotriva inundaţiilor în spaţiul hidrografic Banat există 29 de acumulări nepermanente însumând un volum destinat atenuării viiturilor de 211 mil.m 3 , 1.118 km de diguri, 1.037 km de regularizări de albii şi 150 km de apărări de maluri. Acumulările cu scop complex au prevăzut un volum de atenuare a viiturilor ce însumează cca. 69,6 mil.m 3 . Se face precizarea că pe teritoriul spaţiului hidrografic Banat se află în exploatare un număr de 8 baraje de categorie A şi B, respectiv un numar de 55 baraje de categorie C şi D. În tabelele nr. 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5, 2 - 6 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Starea principalelor componente ale sistemului naţional de gospodărire a apelor cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, repectiv diguri, acumulări permanente / nepermanente, se regăseşte la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundatii.aspx Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 689 Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Banat Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 690 Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice Nr.crt. Denumire Curs de apă Cod cadastral Judeţ Comuna Localitate Debite maxime derivate (m 3 /s) Deţinător 1 2 3 4 5 6 7 9 10 BAZIN HIDROGRAFIC BEGA 1 NH Sânmartinu Maghiar Bega V-1 TM Uivar Sânmartinu Maghiar 83,5 A.B.A. Banat 2 NHTopolovăţ Bega V-1 TM Topolovăţ Topolovăţ 400 A.B.A. Banat 3 NH Sânmihaiu Roman Bega V-1 TM Sânmihaiu Roman Sânmihaiu Roman 83,5 A.B.A. Banat 4 Bega - baraj şi bloc priză Bega V-1 TM Timişoara 83,5 S.C. COLTERM S.A. Timişoara BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIŞ 5 NH Costei Timiş V-2 TM Costei Costei 40 A.N.A.R. -A.B.A. Banat Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari Nr.crt. Denumire Judeţ Comuna / localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime (m) Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 BAZIN HIDROGRAFIC BEGA 1 Canal descarcare Bega - Timiş TM Topolovat Bega V-1 Timiş V-2 5570 A.B.A. Banat 2 Canal alimentare Timiş - Bega TM Costei Timiş V-2 Bega V-1 9700 A.B.A. Banat BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIŞ 3 Canal italian TM Deta Bârzava V-2.38 Bârzava V-2.38 12000 A.B.A. Banat 691 Tabel 2 - 3 Diguri Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* Inălţim e medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 BAZINUL HIDROGRAFIC BEGA 1 Dig Bega Navigabila mal stg Bega V-1 MS TM Timişoara, Peciu, Uivar, Timiş 37340 3 1915 5 47,00 7 A.B.A. Banat 2 Dig Bega Navigabila mal drept Bega V-1 MD TM Timişoara, Sinmihaiul Roman, Uivar,Timiş 39595 3 1915 5 47,00 5 A.B.A. Banat 3 Dig Bega Nenavigabil mal drept Bega V-1 MD TM Topolovat, Remetea, Timiş 12865 3 1915 2 72 2 A.B.A. Banat 4 Dig Bega Nenavigabila mal stg. Bega V-1 MS TM Topolovat, Remetea, Timiş 20375 3 1915 2 72 5 A.B.A. Banat 5 Dig Bega mal drept Bega V-1 MD TM Balint, Belint, Chizatau, Timiş 10051 3 1860 2 365 3 A.B.A. Banat 6 Dig Bega mal stang Bega V-1 MS TM Bethausen, Balint, Chizatau, Timiş 26285 3 1860 1 A.B.A. Banat 7 Dig Chizdia mal drept Chizdia V-1.16 MD TM Ghizela, Timiş 2700 2 1984 5 1 A.B.A. Banat 8 Dig Chizdia mal stang Chizdia V-1.16 MS TM Ghizela,Timiş 2200 2 1984 5 1 A.B.A. Banat 9 Dig Bega Veche m.stg. Bega Veche V-1.21 MS TM Sacalaz, Becicherec, Cenei, Timiş 33360 4 1898 5 47 2 A.B.A. Banat 10 Dig Bega Veche mal dr. Bega Veche V-1.21 MD TM Sacalaz, Becicherec, Cenei, Timiş 32080 4 1898 5 47 4 A.B.A. Banat 11 Dig canal Carlea mal drept Glavita-Riul V-1.15 V-1.10 MD TM Traian Vuia, Timiş 1950 2 1976 5 0 A.B.A. Banat 12 Dig canal Carlea mal stang Glavita-Riul V-1.15 V-1.10 MS TM Traian Vuia, Timiş 1500 2 1976 5 A.B.A. Banat 13 Dig Glavita mal drept Glavita V-1.15 MD TM Traian Vuia, Timiş 4200 1,5 1975 2 1 A.B.A. Banat 14 Dig Glavita mal stang Glavita V-1.15 MS TM Traian Vuia, Timiş 3800 1,5 1975 2 1 A.B.A. Banat 15 Dig Apa Mare (Ier) m.dr. km 0+000 - 12+606 Apa Mare V-1.21.4 MD TM Satchinez, Biled, Becicherec, Timiş 12606 3 1898 5 9 A.B.A. Banat 16 Dig Apa Mare (Ier) m.stg. km 0+000-12+119 Apa Mare V-1.21.4 MS TM Ier, Timiş 12119 3 1898 5 9 1 A.B.A. Banat 17 Dig Minis mal drept Minis V-1.14 MD TM Ghizela, Timiş 1500 2 1973 5 3 A.B.A. Banat 18 Dig Radasel mal drept Riul V-1.10 MD TM Traian Vuia, Timiş 1350 1 1975 2 1 A.B.A. Banat 19 Dig Radasel mal stang Riul V-1.10 MS TM Traian Vuia, Timiş 1400 1 1975 2 A.B.A. Banat 20 Dig Saraz mal stang Saraz V-1.15.1 MS TM Traian Vuia, Timiş 450 2 1977 5 1 A.B.A. Banat 21 Dig canal descarcare Bega m.dr. Bega V-1 MD TM Topolovat, Timiş 5758 4 1910 2 350 A.B.A. Banat 22 Dig canal descarcare Bega m.stg Bega V-1 MS TM Topolovat, Timiş 5777 4 1915 2 350 1 A.B.A. Banat 23 Dig pamint Iercici mal dr. Iercici V-1.21.4.5 MD TM Becicherecul Mic, Timiş 1600 2 1973 5 9 A.B.A. Banat Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* Inălţim e medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 24 Dig pamint Iercici mal stg. Iercici V-1.21.4.5 MS TM Becicherecul Mic, Timiş 1600 2 1973 5 9 1 A.B.A. Banat 25 Dig de pamint Surduc mal dr. Surduc V-1.21.4.6 MD TM Becicherecul Mic, Timiş 2900 2 1973 5 9 A.B.A. Banat 26 Dig pamint mal stg. Surduc Surduc V-1.21.4.6 MS TM Becicherecul Mic, Timiş 2900 2 1973 5 9 2 A.B.A. Banat 27 Dig Riu mal drept Riul V-1.10 MD TM Traian Vuia, Timiş 1975 2 1976 5 50 1 A.B.A. Banat 28 Dig Riu mal stang Riul V-1.10 MS TM Traian Vuia, Timiş 2100 2 1976 5 50 2 A.B.A. Banat 29 Dig remu Gherteamos m.dr. 2050m Gherteamos V-1.19 MD TM Remetea Mare, Timiş 2050 2 1970 2 72 A.B.A. Banat 30 Dig remu Gherteamos m.stg.1300m Gherteamos V-1.19 MS TM Remetea Mare, Timiş 1300 2 1970 2 72 A.B.A. Banat 31 Dig remu Giurita m.stg. 250 ml Remetea V-1.19a MS TM Remetea Mare, Timiş 2250 2 1970 2 72 1 A.B.A. Banat 32 Dig remu Giurita mal dr. Remetea V-1.19a MD TM Remetea Mare, Timiş 600 2 1970 2 72 A.B.A. Banat BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIŞ 33 Dig Timiş m.dr. Timiş V-2 MD TM Costei,Boldur,Racovita,Cheveres ,Giera 99760 5 1896 5 900 14 A.B.A. Banat 34 Dig Timiş m.stg. Timiş V-2 MS TM Costei,Belint,Topolovat,Recas,G iulvaz 99136 5 1896 5 900 15 A.B.A. Banat 35 Dig Fizes mal stg Fizes V-2.38.8 MS CS Berzovia,Caras-Severin 1600 1,5 1984 5 188 3 A.B.A. Banat 36 Dig Fizes mal dr. Fizes V-2.38.8 MD CS Berzovia,Fisez,Caras-Severin 500 1,5 1983 5 36 3 A.B.A. Banat 37 Dig Birzava mal stg, sect Ghertenis-Bocsa Bârzava V-2.38 MS CS Bocsa-limita judet CS 35106 1,5-1,8 1984 2 215 3 A.B.A. Banat 38 Dig Birzava mal dr Bârzava V-2.38 MD CS Bocsa-limita judet CS 35635 1,5-1,8 1982 2 215 A.B.A. Banat 39 Dig Bistra mal stg. Bistra V-2.20 MS CS Obreja,Glimboca,Caras-Severin 6400 0,8 - 2,0 1974 5 360 2 A.B.A. Banat 40 Indiguire Bistra la Otelu Rosu Bistra V-2.20 MS CS Otelu Rosu, Glimboca Caras- Severin 7900 3 1996 5 260 3 A.B.A. Banat 41 Dig Bistra mal drept Bistra V-2.20 MD CS Obreja,Glimboca,Caras-Severin 900 0,8 - 2,0 1973 5 360 A.B.A. Banat 42 Dig Poganis mal dr. Poganis V-2.35 MD CS Brebu,Vermes,Caras-Severin 26430 1 - 1,6 1986 5 59 4 A.B.A. Banat 43 Dig Poganis mal stg.+parapet beton ciclopian pr. Poganis, sector Remetea Poganici Poganis V-2.35 MS CS Brebu,Vermes,Caras-Severin 44400 1 - 1,6 1986 5 59 4 A.B.A. Banat 44 Dig Carastau mal drept Cherastau V-2.30.5 MD TM Racovita, Timiş 2290 2,5 1970 5 1 A.B.A. Banat 45 Dig Carastau mal stang Cherastau V-2.30.5 MS TM Racovita, Timiş 2163 2,5 1970 5 1 A.B.A. Banat 46 Dig Cernabora Sergani mal drept Cernabora V-2.29c MD TM VV Delamarina, Darova, Timiş 503 3 1975 2 A.B.A. Banat Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 692 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* Inălţim e medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 47 Dig Cernabora Sergani mal stang Cernabora V-2.29c MS TM VV Delamarina, Darova, Timiş 666 3 1975 2 A.B.A. Banat 48 Dig Cernabora Stiuca Timiş mal. Dr. Cernabora V-2.29c MD TM VV Delamarina, Stiuca, Timiş 2087 3 1975 1 A.B.A. Banat 49 Dig Cernabora Stiuca Timiş mal st. Cernabora V-2.29c MS TM VV Delamarian, Stiuca, Timiş 2400 3 1975 A.B.A. Banat 50 Dig Cernabora mal drept Cernabora V-2.29c MD TM VV Delamarina, Timiş 1010 3 1975 A.B.A. Banat 51 Dig Cernabora mal stang Cernabora V-2.29c MS TM VV Delamarina, Timiş 625 3 1975 A.B.A. Banat 52 Dig DIcsani mal drept Dicsani V-2.30.4 MD TM Boldur, Timiş 2938 2,5 1970 5 1 A.B.A. Banat 53 Dig Dicsani mal stang Dicsani V-2.30.4 MS TM Boldur, Timiş 2967 2,5 1970 5 1 A.B.A. Banat 54 Dig Moravita m.dr. 11,450 km Moravita V-2.38.12 MD TM Moravita, Timiş 11450 3 1984 5 83,5 3 A.B.A. Banat 55 Dig Moravita m.stg. 13,320 km Moravita V-2.38.12 MS TM Moravita, Timiş 11230 3 1983 5 83,5 A.B.A. Banat 56 Dig Poganis m.dr.km 0+000- 5+235 Poganis V-2.35 MD TM Sacosu Turcesc, Timiş 5235 3,5 1908 5 2 A.B.A. Banat 57 Dig Poganis m.stg. 0+000-4+620 Poganis V-2.35 MS TM Sacosu Turcesc, Timiş 4620 3,5 1952 5 A.B.A. Banat 58 Dig Sechelita mal stang Dicsani V-2.30.4 MS TM Darova, Timiş 2472 2,5 1975 5 A.B.A. Banat 59 Dig Sculea m.dr. km 0+000-4+300 Barzava V-2.38 MD TM Gataia,Timiş 4300 2 1970 5 1 A.B.A. Banat 60 Dig Sculea m.stg.km 0+000-3+30 Barzava V-2.38 MS TM Gataia, Timiş 3300 2 1970 5 1 A.B.A. Banat 61 Dig Sergani mal drept Cernabora V-2.29c MD TM VV Delamarina, Timiş 11600 3 1975 A.B.A. Banat 62 Dig Sergani mal stang Cernabora V-2.29c MS TM VV Delamarina,, Timiş 11700 3 1975 2 A.B.A. Banat 63 Dig Stiuca mal stang Stiuca V-2.29 MS TM Lugoj, Timiş 200 2 1975 A.B.A. Banat 64 Dig Timiş mal drept Timiş V-2 MD TM Lugoj, Timiş 10260 2 1860 5 860 1 A.B.A. Banat 65 Dig Timiş mal stang Timiş V-2 MS TM Lugoj, Timiş 11070 2 1860 5 860 1 A.B.A. Banat 66 Dig Timiş mal drept Timiş V-2 MD TM Lugoj, Timiş 5190 2 1987 5 860 1 A.B.A. Banat 67 Dig Timiş m. stang Timiş V-2 MS TM Lugoj, Timiş 2237 2 1987 5 860 1 A.B.A. Banat 68 Dig Timişina mal drept Timişina V-2.31 MD TM Boldur Racovita, Timiş 20770 3 1970 5 5 A.B.A. Banat 69 Dig Timişina mal stang Timişina V-2.31 MS TM Boldur Racovita, Timiş 18000 3 1970 5 3 A.B.A. Banat 70 Dig Tofaia m.dr. km 0+000-7+630 Lanca Birda V-2.36 MD TM Voiteg, Timiş 7630 2 1970 A.B.A. Banat 693 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* Inălţim e medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 71 Dig Tofaia m.stg.km 0+000-6+670 Lanca Birda V-2.36 MS TM Voiteg, Timiş 6670 2 1970 A.B.A. Banat 72 Dig canal alimentare mal drept Timiş V-2 MD TM Costei, Timiş 3930 3 1860 2 1 A.B.A. Banat 73 Dig canal alimentare mal stang Timiş V-2 MS TM Costei, Timiş 3665 3 1860 2 1 A.B.A. Banat 74 Dig izolare Preco-Bara 3,05 km Timiş V-2 MD TM Foieni, Timiş 3050 3 1967 5 1 A.B.A. Banat 75 Dig m.dr. Birda Veche 5,250 km Birdanca V-2.38.11 MD TM Deta, Timiş 5250 1,5 1858 5 1 A.B.A. Banat 76 Dig m.dr. Boruga 0+000-1+400 km Boruga V-2.38.12.6 MD TM Jamu Mare, Timiş 1400 2 1983 5 1 A.B.A. Banat 77 Dig m.stg. Boruga 0+000- 1+500km Boruga V-2.38.12.6 MS TM Moravita, Timiş 1500 2 1983 5 1 A.B.A. Banat 78 Dig m.dr. Lanca-Birda 17,100 km Lanca Birda V-2.36 MD TM Jebel, Ciacova, Timiş 17100 3 1968 5 1 A.B.A. Banat 79 Dig m.stg.Lanca-Birda 18,400 km Lanca Birda V-2.36 MS TM Jebel, Ciacova, Timiş 18400 3 1968 5 A.B.A. Banat 80 Dig m.dr. Roiga km 0+000-4+842 Roiga V-2.38.12.7 MD TM Moravita, Timiş 4842 2 1890 5 A.B.A. Banat 81 Dig m.stg.Roiga km 0+000-4+882 Roiga V-2.38.12.7 MS TM Moravita, Timiş 4882 2 1980 5 1 A.B.A. Banat 82 Dig m.dr. V.Singeorge km.1+450 Barzava V-2.38 MD TM Gataia, Timiş 1450 1,5 1986 5 A.B.A. Banat 83 Dig m.stg.V.Singeorge 1,450 km Barzava V-2.38 MS TM Gataia, Timiş 1450 1,5 1985 5 4 A.B.A. Banat 84 Dig m.dr.Birzava 36,360 km Barzava V-2.38 MD TM Gataia, Denta, Banloc, Timiş 36360 2 1858 5 128 2 A.B.A. Banat 85 Dig m.stg.Birzava Veche 41,33km Barzava V-2.38 MS TM Gataia, Denta, Banloc, Timiş 41330 2 1858 5 128 7 A.B.A. Banat 86 Dig m.dr.Clopodia 0+000-2,400km Clopodia V-2.38.12.3 MD TM Jamu Mare, Timiş 2400 2 1984 5 A.B.A. Banat 87 Dig m.stg.Clopodia 0+000-1+500 Clopodia V-2.38.12.3 MS TM Jamu Mare, Timiş 1500 2 1984 5 A.B.A. Banat 88 Dig m.dr.Surgani 0+000- 11+600km Surgani V-2.33 MD TM Sacosu Turcesc, Cheveres, Timiş 11600 3 1868 5 3 A.B.A. Banat 89 Dig m.stg.Surgani 0+000-11+700 Surgani V-2.33 MS TM Sacosu Turcesc, Cheveres, Timiş 11700 3 1868 5 A.B.A. Banat 90 Dig m.dr.V.Brestei 0+000-0+400 Barzava V-2.38 MD TM Denta, Timiş 400 1,5 1985 5 2 A.B.A. Banat 91 Dig m.stg.V.Brestei 0+000-0+400 Barzava V-2.38 MS TM Denta, Timiş 400 1,5 1985 5 A.B.A. Banat 92 Dig m.dr.V.Manastirii 0,360 km] Barzava V-2.38 MD TM Gataia, Timiş 360 1,5 1986 5 1 A.B.A. Banat 93 Dig m.stg.V.Manastirii 0,360 km Barzava V-2.38 MS TM Gataia, Timiş 360 1,5 1986 5 1 A.B.A. Banat 94 Dig m.dr.V.Voita 0+000-0+300 km Barzava V-2.38 MD TM Gataia, Timiş 300 2 1984 5 37,8 1 A.B.A. Banat Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 694 Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţ Comuna / localitate Lungime (m)* Inălţim e medie (m)* PIF Condiţii normale de exploatare Localităţi apărate Deţinător Probabilitate de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 95 Dig m.dr.Valea Vucovei 1,100 km Vucova V-2.33.2 MD TM Sacosul Turcesc, Timiş 1100 2,5 1958 5 1 A.B.A. Banat 96 Dig m.stg.Vucovei 0+000- 2+200km Vucova V-2.33.3 MS TM Sacosul Turcesc, Timiş 2200 1,5 1969 5 1 A.B.A. Banat 97 Dig m.dr. Semnita 3,615 km Semnita V-2.38.12.5 MD TM Jamu Mare, Timiş 3640 2 1984 5 A.B.A. Banat 98 Dig m.stg.Semnita 3,745 km Semnita V-2.38.12.5 MS TM Jamu Mare, Timiş 3745 2 1983 5 A.B.A. Banat 99 Dig Caras mal stg. Caras V-3 MS CS am.Gradinari-frontiera,Caras- Severin 35512 1,5 - 1,6 1987 5 220 4 A.B.A. Banat 100 Dig Caras mal dr. Caras V-3 MD CS am.Gradinari-frontiera,Caras- Severin 35688 1,5 - 1,6 1986 5 220 2 A.B.A. Banat BAZINUL HIDROGRAFIC NERA 101 Dig Nera mal stg. Nera VI-1 MS CS Socol,Caras-Severin 2000 1,6 1977 5 438 1 A.B.A. Banat 695 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 696 Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente Nr. crt. Denumire baraj / acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Inălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 BAZIN HIDROGRAFIC BEGA 1 Sustra Lipari V-1.16b.1 TM Sustra, UAT Topolovatu Mare 8,5 PO 0,06 0,92 0,86 V,P A.B.A. Banat 2 Topolovat Mociur V-1.16b TM Topolovatu Mare 9,5 PM 0,325 4,2 3,875 VPR A.B.A. Banat 3 Ianova Gherteamos V-1.19 TM Ianova, UAT Remetea Mare 8,75 PM 0,68 5,5 4,82 V,P A.B.A. Banat 4 Giarmata Behela V-1.20 TM Giarmata 10,5 PM 0,6 1,34 0,74 VPIR A.B.A. Banat 5 Dumbravita Behela V-1.20 TM Dumbravita 5 PM 0,1 1,32 1,22 VPR A.B.A. Banat 6 Satchinez Sisco V-1.21.4.3 TM Satchinez, 6,3 PM 0,26 3,35 3,09 V A.B.A. Banat 7 Murani Magherus V-1.21.2 TM Murani UAT Pischia 7,65 PM 1,47 6,24 4,77 VP A.B.A. Banat 8 Sinandrei V.Lacului V-1.21.3 TM Sinandrei 7,25 PM 0,643 1,509 0,866 I SANTIM Sinandrei SA 9 Surduc Gladna V-1.10 TM 34,0 AM 24,225 50,000 25,775 V,H,R,A A.B.A. Banat 10 Mailat Sisco V-1.21.4.3 AR Mailat UAT Vinga 2,50 0,500 P Primarie Vinga BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIS 11 Salcia Surgani, V-2.33 TM Buzias 9,7 PM 0,082 1,525 1,443 VP A.B.A. Banat 12 Latunas V.Semnita V-2.38.11.5 TM Latunas UAT Jamu Mare 6,5 PO 0,09 0,81 0,72 VP A.B.A. Banat 13 Liebling Lanca Birda V-2.36 TM Liebling 5,35 PO 0,420 0,42 P SCMAGUS Nr. crt. Denumire baraj / acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Inălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 Honorici I afl. Sezonier piriu Fata necodificat TM Herendesti UAT Victor Vlad Delamarina 7,8 PO 0,097 0,097 P SCAGROME C HONORICI SA Lugoj 15 Honorici II afl. Sezonier piriu Fata necodificat TM Herendesti UAT Victor Vlad Delamarina 7,8 PO 0,065 0,065 P SCAGROME C HONORICI SA Lugoj 16 Honorici III afl. Sezonier piriu Fata necodificat TM Herendesti UAT Victor Vlad Delamarina 5,5 PO 0,083 0,083 P SCAGROME C HONORICI SA Lugoj 17 Timis Trei Ape Timis V-2 CS 30,0 AA 4,8 5,800 1,000 A,V,R,H SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita 18 Poiana Marului Bistra Marului V-2.20.5 CS 125,0 AA 90 102,000 12,000 A,H,V Hidroelectrica S.A. Suc. Hidr.Caranse bes 19 Poiana Rusca Piriu Rece V-2.5 CS 75,0 A 15,098 18,990 3,892 V,H Hidroelectrica S.A. Suc. Hidr.Caranse bes BAZINUL HIDROGRAFIC CARAS 20 Oravita Mare Oravita V-3.10a.1 CS Oravita 12,5 AA 0,207 0,341 0,134 A A.B.A. Banat 21 Oravita Mica Oravita V-3.10a.1 CS Oravita 7,5 AA 0,043 0,043 A A.B.A. Banat 22 Dognecea Mare Dognecea V-3-5 CS Dognecea 14,8 AA 0,305 0,391 0,086 A A.B.A. Banat 697 Nr. crt. Denumire baraj / acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Inălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 23 Dognecea Mica V.Lacului, necodif. necodif. CS Dognecea 12 AA 0,07 0,133 0,063 A A.B.A. Banat 24 Buhui Buhui V-3.1 CS Anina 17 PM 0,505 0,726 0,221 A A.B.A. Banat 25 Marghitas Buhui V-3.1 CS Anina 10,00 A 0,044 0,230 0,186 R Primarie Anina BAZINUL HIDROGRAFIC BARZAVA 26 Valiug Barzava V-2.38 CS Valiug UAT Valiug 27,0 G 1,20 1,32 0,124 A,R,H SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita 27 Danila Moravita V-2.38.5 CS Ocna de Fier 0 Primaria Ocna de Fier 28 Gozna Barzava V-2-38 CS Valiug 48,0 AM 9,924 12,050 2,126 A,V,R,H SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita 29 Secul Barzava V-2-38 CS Resita 41,0 C 8 14,300 6,300 A,V,R,H SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita 30 Medres Medres necodificat CS Bocsa 8,00 PO 0,027 0,070 0,043 V,R Primarie Bocsa BAZINUL HIDROGRAFIC CERNA 31 Herculane Cerna VI-2 CS Baile Herculane 58,0 A 12,37 14,940 2,570 V,H,A Hidroelectrica S.A. Suc. Hidr.Caranse bes Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 698 Nr. crt. Denumire baraj / acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Inălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 32 Valea Lui Iovan (Cerna Principal) Cerna VI-2 GJ 110,0 A 111 120,000 9,000 V,H Hidroelectrica S.A. Suc. Hidr.Tg. Jiu BAZINUL HIDROGRAFIC NERA 33 Gura Golumbului Minis VI-1.7 CS Valea Minisului UAT Bozovici 9,5 SBB 0,35 0,35 0 H Hidroelectrica S.A. Suc. Hidr. Caransebes 34 Taria Taria VI-1.7.2 CS Bozovici 10,45 AM 0,082 0,125 0,043 A,V A.B.A. Banat 699 * Tip baraj* ** Folosinţe A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) V - apărarea împotriva inundaţiilor G Baraj de beton de greutate I - irigaţii C Baraj de beton cu contraforJi H - hidroenergie AA Baraj din anrocamente etanşat cu argile P - piscicultură AM Baraj din anrocamente etansat cu masca amonte A - alimentări cu apă PO Baraj de pământ omogen R - agrement (recreere) PA Baraj de pământ etansat cu argile (pamant fin) X - alte folosinţe care nu se încadreazăîn tipurile menţionate PM Baraj de pământ etansat cu masca amonte sau pereu SS Stavilar cu stavile de suprafaJă SBB Stavilar cu baraj de închidere din beton SBML Stavilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 700 Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Tip baraj* Inălţime baraj (m) Volum total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinător 0 1 2 3 4 7 8 9 10 BAZIN HIDROGRAFIC BEGA 1 Iosifalau Iosifalau V-1.16a TM PO 9,15 0,99 A.B.A. Banat 2 Cosarii II Chizdia V-1.16 TM PO 7,6 2 A.B.A. Banat 3 Cosarii I Chizdia V-1.16 TM PO 6,6 0,325 A.B.A. Banat 4 Repas Repas V-1.16.1 TM PO 7,6 1,6 A.B.A. Banat 5 Hodos Hodos V-1.16.2 TM PO 6,6 0,875 A.B.A. Banat 6 Recas Curasita V-1.18.1 TM PO 8,5 0,52 A.B.A. Banat 7 Pischia Bega Veche V-1.21 TM PO 10,4 13,3 A.B.A. Banat 8 Manastur Apa Mare(Rat), V-1.21.4 AR PO 8 10,15 A.B.A. Banat 9 Izvorin Slatina (Izvorin), V-1.21.4.2 AR PO 8,05 6,64 A.B.A. Banat 10 Secas I Minis V-1.14 TM PO 5,67 0,482 A.B.A. Banat 11 Secas II Minis V-1.14 TM PO 5,59 0,495 A.B.A. Banat 12 Secas III Minis V-1.14 TM PO 6,43 0,559 A.B.A. Banat BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIS 13 Silagiu Silagiu V-2.33.a TM PM 9,15 0,635 A.B.A. Banat 14 Cadar duboz Poganis V-2.35 TM PO 10 41,4 A.B.A. Banat 15 Moravita Moravita V-2.38.12 TM PO 6,5 11,35 A.B.A. Banat 16 Nanoviste Moravita V-2.38.12 TM PO 6,5 0,37 A.B.A. Banat 17 Porcareata Clopodia V-2.38.12.3 TM PO 5,1 0,2 A.B.A. Banat 18 Pruni La Pruni V-2.38.12.3.1 TM PO 5,4 0,097 A.B.A. Banat 19 Boculundia Boculundia V-2.38.12.a TM PO 5,1 0,133 A.B.A. Banat 20 Stiuca Timisana V-2.30 TM PM 12,1 2,309 A.B.A. Banat 21 Herendesti Fata V-2.30.2 TM PM 11,8 1,6 A.B.A. Banat BAZINUL HIDROGRAFIC CARAS 22 Mercina I (Vrani) Mercina V-3.11 CS PO 6,80 0,130 ANIF CS Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Tip baraj* Inălţime baraj (m) Volum total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinător 0 1 2 3 4 7 8 9 10 23 Rovina (Vrani - Mercina III Rovina necodif. CS PO 6,00 0,080 ANIF CS 24 Valea Virtopului - Vicinic Vartopului necodificat CS PO 8,00 0,111 ANIF CS 25 Bucovat - Mercina Ii (Vrani) Bucovat necodif. CS PO 5,75 0,136 ANIF CS BAZINUL HIDROGRAFIC BARZAVA 26 Pastoanea (Barzava Mijlocie) Pastoanea, necodif. CS PO 5,00 0,035 ANIF CS 27 Fizes Fizes,Necodif. necodif. CS PO 6,00 0,013 ANIF CS 28 Valea Satului Valea Satului,Necodif. necodif. CS PO 6,00 0,025 ANIF CS 29 Valea Vina Satului Valea Vina Satului,Necodif. necodif. CS PO 6,00 0,250 ANIF CS Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine Tip baraj * PO Baraj de pământ omogen PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin) 701 PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafaJă Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 702 Tabel 2 - 6 Poldere Nr . crt Denumire polder Râul Cod cadastral Judeţ Comuna / localitate Tip dig (lateral, de contur) Lungim e (m) Inălţim e dig (m) Suprafaţa totală polder (ha) Volum total (volum atenuare ) (mii.m 3 ) Deţinător polder 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 BAZIN HIDROGRAFIC TIMIS 1 Hitias- Polder Timiş-Bega Timis-Bega TM Hitias UAT Racovita lateral 11310 5 1430 20 A.B.A. Banat 2 Gad -Polder Timiş -- - Lanca Birda Timis,V-2-- Lanca Birda- V-2.36 TM Gad UAT Ghilad inchidere 4500 5 420 20,5 A.B.A. Banat 3 Padureni- Polder Timiş V-2 TM Padureni lateral 8640 8 1120 35 A.B.A. Banat 4 Ghertenis- Polder Bârzava V-2.38 CS Ghertenis UAT Berzovia lateral 8100 4,25 456 17,7 A.B.A. Banat 5 Zervesti - Polder Sebeş V-2.18 CS Caransebeş frontal 1260 12 21,83 1,156 Hidroelectrica S.A.Suc. Hidr.Caransebes BAZINUL HIDROGRAFIC CARAS 6 Varadia- Incinta Caraş- Ciornovat V-3 / V-3.8 CS Gradinari contur 6950 4,75 335 8,84 A.N.A.R.A.B.A. Banat 7 Lisava- Incinta Caraş - Lisava V-3 / V-3.10a CS Gradinari contur 7635 4,8 495 10,24 A.N.A.R. A.B.A. Banat BAZINUL HIDROGRAFIC BEGA 8 Cenei Bega Veche V-1.21 TM Cenei laterala 3200 3 193 4 A.N.I.F. 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situaţiilor de Urgenţă se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră&quot;. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: • previziunea şi prevenirea; • prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; • respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; • asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; • cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; • transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; • continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; • operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: • avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; • declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; • punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; • intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; • acordarea de ajutoare de urgenţă; • instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; • solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; • acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; • alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră” , aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 Art. 7. - ,, DeJinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcJii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaJia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităJile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaJi să le întreJină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaJiei în localităJile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaJiei din zona de risc creată ca urmare a activităJilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeJean, după caz, şi Centrul operaJional judeJean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenJie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaJiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaJiilor, gheJurilor şi accidentelor la construcJii hidrotehnice, planurilor de acJiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale”. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populaţiei în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Banat permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu există. O situaţie detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populaţiei la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române se regăseşte la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx Sistemul informa/ional hidrometeorologic Conform definiţiei din „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informaJional hidrometeorologic pe ansamblul spaţiului hidrografic Banat, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la: • Instituţiile Meteorologice şi Hidrologice de la care se declanşează primele informaţii/avertizări meteorologice şi hidrologice; • Instituţiile şi Ministerele de la nivel naţional cu funcţii de sprijin importante în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Unităţile A.N.A.R. (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Judetene pentru Situaţii de Urgenţă; • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt prezentate în Schema sinoptică prezentată în figura 2 - 2, informaţiile privind evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. + I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. + populaţie), de la aceştia din urmă reîntorcându-se informaţiile privind evoluţia în teren a acestor fenomene. Structura şi func/iile sistemului informa/ional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, şi anume, de jos în sus: • Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene); • Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă; • Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă; • Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.) Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie şi dispecerat unde se colectează toate informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea şi monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei administraţii bazinalede apă. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 707 Figura 2 - 2 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Banat Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informaţii şi date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună şi rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informaţional către Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; asigură următoarele funcţii: • Colectarea datelor şi informaţiilor; • Transmiterea datelor şi informaţiilor; • Procesarea datelor şi informaţiilor; • Stocarea datelor şi informaţiilor; • Diseminarea datelor şi informaţiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie. Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: • staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; • acumulări permanente şi nepermanente; • posturi pluvio din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române&quot;; • prize de apă, aducţiuni, etc; lacare se adaugă: • date furnizate din reţeaua A.N.M.: o staţii meteorologice şi posturi pluvio; o prognoze şi avertizări meteorologice; o hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; • date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: o prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; o detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa spaţiului hidrografic Banat, provin de la: • 1 radar meteorologic (Timişoara); informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potentiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.; • 81staţii hidrometrice ale A.B.A. Banat; • 88 staţii pluviometrice ale A.B.A. Banat; • 14staţii meteorologice ale C.M.R. Banat - Crişana / A.N.M.; • 2staţii pluviometrice ale C.M.R. Banat - Crişana / A.N.M.; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Banat şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situaţia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: • S.G.A. Timiş realizează monitorizarea prin: o 26 staţii hidrometrice din care 15 sunt automatizate; o 28staţii pluviometrice din care 9 sunt automatizate; o 5staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; o 2 staţii pluviometrica ale C.M.R. / A.N.M.; • S.G.A. Caraş -Severin realizează monitorizarea prin: o 55 staţii hidrometrice din care 39 sunt automatizate; o 60 staţii pluviometrice din care 53 sunt automatizate; o 9 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M. Deasemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) cuprinde şi informaţiile provenite de la acumulările, derivaţiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Banat concentrarea informaţiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia&#160; datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin: • reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; • reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; • reţeaua V.P.N. dintre Administraţiile Bazinale de Apă şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;. Procesarea datelor si informaJiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Banat). La nivelul serviciilor P.B.H.H. şi Dispecerat se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane. Stocarea datelor şi informaJiilor -se face la nivelurile de decizie 3 (Staţii hidrologice) şi 2 (A.B.A. Banat), aceste informaţii constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. şi A.B.A. Banat. Diseminarea datelor şi informaJiilor În primă fază, toate informaţiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la staţiile de măsură ale A.B.A. Banat sunt transmise pentru informare conform fluxului informaţional operativ decizional către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. Structurile de intervenJie , sunt compuse din: • Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite, la nivel de judeţe, formaţii de intervenţie operativă (utilaje şi personal); • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă cu personal specializat în intervenţii pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de inundatii; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă care au fost constituite la nivel local Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (personal şi utilaje minime de intervenţie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 - „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene metorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii la nivel judeţean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 2.3. Istoricul inundaţiilor Ca zone supuse inundaţiilor sunt cunoscute cele din bazinul superior al râului Bega şi afluenţi, Bega Veche şi afluenţi, Timişul până la Lugoj şi afluenţi, Bârzava între Reşiţa şi Gătaia, Caraşul şi Nera. Istoricul inundatiilor pe râul Timiş începe cu anul 1753 când a avut loc prima viitură semnificativă care a determinat apariţia primelor proiecte de amenajare a bazinelor Bega şi Timiş. Însă, cea mai mare inundaţie produsă în Banat a avut loc în luna iulie a anului 1859 cu consecinţe negative importante. Secolul XX aduce cu el evenimente hidrologice extreme. Importante şi de menţionat sunt inundaţiile ce au avut loc în anii 1912, 1966, 1999. În secolul XXI sunt importante de reţinut evenimentele extreme din anii 2000, 2005, 2006 şi respectiv 2010. În 1966 au fost inundaţii în tot spaţiul hidrografic Banat şi au culminat cu ruperea digului de apărare pe râul Timiş, mal stâng în zona localităţii Gad. Ca şi cauză cunoscută a acestor inundaţii a fost cantitatea mare de precipitaţii cazută în tot spaţiul. Această viitură excepţională a generat debite de vârf de 1.100 m 3 /s la Lugoj şi de 1.416 m 3 /s la Şag. Inundaţiile din februarie 1999 au fost cauzate de viituride origine pluvio-nivală şi s-au produs în bazinele hidrografice Bega Veche, Bega - bazinul mijlociu şi inferior, Timiş - bazinul inferior, Pogăniş, Moraviţa, Bârzava - bazinul mijlociu şi inferior. În anul 2000, pe fondul existenţei în zona montană şi de deal a unui strat de zapadă consistent, peste care s-au înregistrat cantităţi mari de precipitaţii lichide (120 mm în 24 de ore) a dus la ieşirea râurilor din albie în zonele neamenajate şi la deversarea şi ruperea digului pe râul Timiş, mal stâng, în zona localităţii Grăniceri, provocand inundarea unor suprafeţe extinse de teren pe malul stâng al cursului principal. În aprilie 2005 s-a inregistrat un excedent pluviometric îndeosebi în Banat. La majoritatea staţiilor meteorologice dinBanat au fost depăşite vechile recorduri lunare la cantitatea de apă înregistrată. Aceste precipitaţii, la care s-a adăugat şi aportul provenit din topirea zăpezilor, au produs în bazinul Timiş o undă de viitură compusă în care se remarcă un vârf principal şi alte vârfuri secundare care au precedat sau au urmat vârfului principal. Astfel, au loc inundaţii excepţionale provocate de ruperea digurilor pe malul drept al Timişului. Pe teritoriul României, aceasta a afectat suprafeţe întinse de teren, în zona localităţilor Otelec, Iohanisfeld, Foeni şi Cruceni. În anul 2006, în luna aprilie, cantităţile de precipitaţii au depăşit media multianuală (10,4 mm la Cebza până la 28,6 mm la Gătaia). Caracterul precipitaţiilor şi cantităţile de apă înregistrate au condus la formarea unei viituri monoundice pe cea mai mare parte a cursurilor de apă, viitură ce a avut ca efect depăşirea cotelor de apărare. În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 7, pentruA.B.A. Banat, un istoric al evenimentelor de inundaţii, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundatii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundaţii. Tabel 2 - 7 Inundaţii istorice în Spaţiul Hidrografic Banat Unitate de management Nume eveniment Data producerii Durată (zile) Bega Veche - Apa Mare, Magheruş 1999 7 Bega - Riul, Gladna 1999 7 Timiş 1999 7 Caraş 1999 7 Bârzava - Vicinic, Oraviţa 1999 5 Timiş - Nădrag 2000 6 Bârzava 2000 6 Caraş 2000 6 Bega - Riu, Hauzeasca, Poieni, Sasa 2000 6 Administraţia Timiş - Bistra, Bolvasnita, Vana Secaneasca, Tau, Poganis, Rusca, Sebes, Surgani, Nădrag 2005 15 Bazinală de Apă Banat Bega - Hauzeasca, Munisel, Gladna, Icui, Bega Poienilor, Minis, Glaviţa, Saraz 2005 15 Barzava - Sodol, Moniomel, Boruga, Fizes, Cheie(necodif), Moraviţa (de Bocsa) 2005 15 Nera - Minis, Rudaria, Lapusnic, Putna, Sopot 2005 15 Caraş - Lisava, Ciornovat, Ciclova, Ogasu Popii, Gelug, Vicinic 2005 15 Cerna - Bela Reca 2005 15 Timiş 2006 9 Bega 2006 9 Bârzava 2006 9 Bega - Vadana 2010 2 Timiş - Bistra, Rusca, Poganiş 2010 15 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii Evenimentele semnificative de inundaţii selectate 1 în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii), aferente A.B.A. Banat se prezintă în tabelul 2-8, respectiv planşa 4. Tabel 2 - 8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Banat Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Bega - av. loc. Luncanii de Jos am. loc. Topolovăţu Mare A11, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Bega - av. loc. Luncanii de Jos am. loc. Topolovăţu Mare A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Bega Poienilor - av. loc. Crivina de Sus A11, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Gladna - av. loc. Fârdea am. ac. Surduc şi afl. Hăuzeasca A11, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Munişel - av. loc. Drăgsineşti am. ac. Surduc A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Glaviţa - sector loc. Păru - Gruni A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Săraz - av. confl. Verdea am. loc. Săceni A11, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Săraz - av. confl. Verdea am. loc. Săceni A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Curaşiţa - loc. Recaş A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Timiş - av. loc. Teregova am. loc. Coşteiu A11, A12, A21, A22, A23, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Timiş - av. loc. Teregova am. loc. Coşteiu A11, A13, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Timiş - sector loc. Cebza loc. Grănicerii A11, A12, A21, A22, A23, A32 Aprilie 2000 Inundaţie interfluviu r. Timiş - r. Bega, loc. Cruceni - Uivar A11, A13, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Bistra - av. loc. Bucova A11, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Bistra - av. confl. Bucoviţa A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Rusca - loc. Rusca Montană A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Vâna Secănească - loc. Copăcele A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Nădrag - sector loc. Nădrag Crivina A11, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Şurgani A11, A21, A22, A23 Aprilie 2005 1 Evenimentele istorice semnificative la inundaţii au fost selectate în baza criteriilor hidrologice şi a criteriilor privind efectele negative ale inundaţiilor asupra celor patru categorii de consecinţe stabilite în cadrul Directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag şi analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.) Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Sariş - loc. Sacoşu Turcesc A11, A12, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Pogăniş - sector av. confl. Igăzău loc. Remetea-Pogănici A11, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Pogăniş - av. loc. Delineşti A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Tău - av. loc. Soceni A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Bârzava - av. confl. Terova A11, A21, A22, A23, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Bârzava - av. loc. Reşiţa A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Moraviţa - loc. Ocna de Fier A11, A12, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Fizeş - av. loc. Doclin A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Caraş - av. confl. Dognecea A11, A21, A22, A23, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Caraş - av. loc. Caraşova A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Gârlişte - loc. Anina A11, A12, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Dognecea - loc. Dognecea A11, A12, A21, A32 Aprilie 2000 Inundaţie r. Dognecea - loc. Dognecea A11, A12, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Oraviţa - loc. Oraviţa A11, A12, A21, A22, A23 A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Vicinic - av. loc. Macovişte A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Nera - av. loc. Borlovenii Vechi am. confl. Răchita A11, A13, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Nera - av. confl. Beu A11, A13, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Miniş - loc. Bozovici A11, A12, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Cerna - av. confl. Bela Reca A11, A21, A38 Aprilie 2005 Inundaţie r. Globul - av. loc. Pârvova A11, A21, A38 Aprilie 2005 Legenda: A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A21 = Depăşirea capacităţii de transport a albiei; A22 = Depăşirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; A32 = Viitură de primăvară datorată topirii zăpezii; A38 = Viitură cu niveluri remarcabile. 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Banat au fost luate în considerare, într-o primă etapă , informaţiile disponibile la momentul respectiv, rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 ContribuJii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaJii (beneficiar - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;), şi anume: • zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundaJiilor istorice extreme ; • evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi G.I.S., care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inunda/iiloristorice extreme ). Bunurile considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi cai ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menţionat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundaJii şi, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O sinteză (analiză) a consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului comportă / prezintă anumite limite ; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk). Se menţionează că, într- o a doua etapă , delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea inunda/iiloristorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere-lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului naţional, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilorde apărare împotriva inundaJiilor şi gheJurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcJii hidrotehnice şi poluărilor accidentale. Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză G.I.S. semi-automată pe baza M.D.T.-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa&#160; a&#160; treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice , pe baza: • normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcţiei şi clasa de importanţă determinate pe baza valorii caselor inundate sau a numărului de locuitori afectaţi/evacuaţi precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul. • stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, s-au considerat toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor: • potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; • evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfăşurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ţine seama doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor . Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor viitoare (pe diverse categorii de bunuri) reprezintă un criteriu important de selecţie a A.P.S.F.R. Totuşi şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor ( expert judgement ). În tabelul 2 - 9, respectiv în planşa 5, sunt prezentate zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate în A.B.A. Banat. Tabel 2 - 9 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Banat Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) r. Bega - av. loc. Luncanii de Jos am. confl. Iosifalău 87.1 r. Bega - av. loc. Topolovăţul Mic 77.5 r. Bega Poienilor - av. loc. Crivina de Sus 10.5 r. Râu - av. loc. Traian Vuia 7 r. Hăuzeasca - av. loc. Hăuzeşti 3.9 r. Munişel - sector av. loc. Drăgsineşti am. ac. Surduc 4.6 r. Glaviţa - av. loc. Păru 8.9 r. Glaviţa - av confl. Biniş 3.1 r. Săraz - sector av. confl. Verdea am. loc. Săceni 12.5 r. Chizdia - av. confl. Hisiaş 6.4 r. Curaşiţa 9.4 r. Bega Veche - loc. Sânandrei 31.6 Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) r. Bega Veche - av. loc. Săcălaz 7.2 r. Apa Mare - av. confl. Iercici 14 r. Timiş - sector av. loc. Teregova am. loc. Coşteiu 80.4 r. Timiş - sect. av.loc. Coşteiu am.loc. Cebza 23.4 interfluviu r. Timiş - r. Bega, loc. Cruceni - Uivar 12.2 r. Timiş - sect. av.loc. Cebza am.loc. Grănicerii 26.8 r. Timiş - av. loc. Grăniceri 3.8 r. Bistra - av. loc. Bucova 43.3 r. Rusca - av. confl. Lozna 8.1 r. Vâna Secănească - av. loc. Copăcele 15.9 r. Nădrag - sector av. loc. Nădrag am. loc Crivina 12 r. Timişana - av. confl. Faţa, sect. îndig. 106.2 r. Şurgani 19.5 r. Şurgani - av. confl. Vucova 11.6 r. Şariş 8.8 r. Pogăniş - av. loc. Delineşti 106.3 r. Tău - av. loc. Soceni 19.7 r. Lanca Birda - av. confl. Folea 27.1 r. Bârzava - av. confl. Bârzăviţa 98.3 r. Moraviţa 14.9 r. Vornic - av. loc. Ramna 5.1 r. Fizeş - av. loc. Doclin 19.4 r. Moraviţa - av. loc. Şemlacu Mic 21.2 r. Caraş - av. loc. Caraşova 50.3 r. Gârlişte 19.6 r. Dognecea -av. loc. Dognecea 21.9 r. Oraviţa 19.4 r. Vicinic - sector av. loc. Macovişte am. loc. Milcoveni 22.7 r. Vicinic - av. loc. Milcoveni 7.6 r. Nera - sect. av. loc. Borlovenii Vechi am. confl. Răchita 38.8 r. Nera - av. confl. Beu 53 r. Miniş - av. loc. Valea Minişului 22.1 r. Cerna - sector av. confl. Bela Reca am. Orşova 14.6 r. Globul - av. loc. Pârvova 15.5 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii Hărţile de hazard la inundaţii oferă informaţii cu privire la extinderea suprafeţelor inundate, adâncimea apei şi după caz viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărţi se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică şi hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului şi a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare al acestor hărţi este unul complex şi necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare cât şi un efort financiar susţinut. Hărţile de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Banat raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: • scenariul cu probabilitate mică ( Q0,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani ); • scenariul cu probabilitate medie ( Q1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani ); • scenariul cu probabilitate mare ( Q10% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani ). În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţiiau fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obţinute în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor (P.P.P.D.E.I.) 2 . Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundaţii Metoda folosită pentru elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Banat, în cadrul Programului Naţional Planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor pe bazine hidrografice ( desfăşurate în perioda 2011-2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice şi hidraulice) şi cuprinde două componente: I) studii topografice şi geodezice şi II) studii hidrologice şi hidraulice . I. Studii topografice şi geodezice • Scanare&#160; teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia L.I.D.A.R. (Light Intensity Detection and Ranging); • Procesarea&#160; datelor&#160; după&#160; scanarea&#160; L.I.D.A.R. rezultând un model digital al terenului primar (M.D.T). • Activităţi de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătăţirii M.D.T.-ului rezultat în etapa anterioară (reţea geodezică, profile transversale, relevee structuri inginereşti, lucrări topometrice pentru obiectivele de infrastructură longitudinală, măsurători batimetrice). • Prelucrarea şi editarea Modelului Digital al Terenului . A fost obtinut un M.D.T. care pentru zona considerată prioritară are o rezolutie foarte mare (±10-15 cm 2În cadrul acestui program, la nivel naţional , au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33.500 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012) beneficiază de harţi de hazard la inundaţiirealizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard la inundaţii raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.100 km). pe verticală - nivel detaliere A) şi o rezoluţie mare (±15-20 m pe verticală - nivel detaliere B) şi corespunde metodei L.I.D.A.R. completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginereşti de pe cursurile de apă (poduri, podeţe, lucrări de barare, lucrări de apărare, etc), iar pentru restul de spaţiu hidrografic M.D.T.-ul rezultat pe baza vectorizărilor hărţilor topografice disponibile (nivel de detaliere C). II. Studii hidrologice şi hidraulice • Modelarea&#160; hidrologică a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi. Datele hidrologicede bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire 0,1%, 1%, 5% şi rezultând hidrografele de debit aferente. Au fost rulate modelele hidrologice CONSUL şi RAZVAN elaborate în cadrul I.N.H.G.A. Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potenţial inundabile cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) şi bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate, în condiţiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru generarea harţilor de inundabilitate s-a utilizat rularea software-urile HEC RAS Informaţii suplimentare cu privire la modelarea hidrologică şi hidraulică utilizată pentru realizarea Hărţilor de Hazard la Inundaţii (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităţilor de depăşire de 80%, 10%, 5%, 1% şi 0,1%, din care 10%, 1% şi 0,1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerinţelor de implementare a Directivei 2007/60/EC. În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Banat , au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 3.624 km, din care 41 zone în lungime totală de 1.188km, declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de harţi de hazard la inundaţii realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard la inundaţii raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 1.246 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central si I.N.H.G..A., hărţile realizate de contractorul A.B.A. Banat(Aquaproiect, Cornel&amp;Cornel Topoexim, U.T.C.B.), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate şi corectate, armonizate şi structurate unitar, codificate conform WISE şi mai apoi transmise Comisiei Europene. Mai mult decât atât, pentru trei zone raportate la Comisia Europeană şi neacoperite de P.P.P.D.E.I. (r. Glaviţa - av. confl. Biniş, r. Timiş - av. loc. Grăniceri, r. Timiş - sect. av.loc. Cebza am.loc. Grănicerii, ceea ce reprezintă cca 4,7 % din A.P.S.F.R. declarate in cadrul P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment), s-au generat curbe de inundabillitate pe baza unor metode simplificate, aproximative (modelare cu sisteme fuzzy - GrassGIS, instrumente care utilizeaza extensii ArcView, modelare hidraulica aproximativă cu HEC-RAS, etc), pe o lungime de cca. 58 km, urmând ca aceste zone să fie modelate detaliat până la următoarea etapă de raportare. Extindera arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) pentru spaţiul hidrografic Banat este prezentată în planşa 6. Hărţile de risc la inundaţii s-au elaborat pe baza hărţilor de hazard la inundaţii, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului şi vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potenţialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcţie de: populaţie, activitate economică, mediu şi patrimoniu cultural. Elaborarea şi raportarea hărţilor de risc la inundaţii, împreună cu metodologiile şi bazele de date asociate, a fost realizată de aceeaşi echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundaţii Pentru A.B.A. Banat , ca pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei 2007/60/EC, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundaţii; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc şi, mai apoi, evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii, ţinând cont de adâncimea apei 3 şi de pagubele potenţiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc consideraţi. Hărţile de risc la inundaţii publicate la nivel naţional sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1%, 1% şi 10%, conform legislaţiei în vigoare, pentru următorii indicatori: • numărul aproximativ de locuitori afectaţi (pentru care s-a utilizat metoda statistică) 3 Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub 0,5 m ; (b). adâncimea apei intre 0,5 m şi 1,5m ; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m . • indicatori, aferenţi celorlalte tipuri de consecinţe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociaţi consecinţelor economice, în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, s-a dezvoltat şi aplicat o matrice de risc , care ia în considerare diverse straturi informaţionale (layere) din Corine Land Cover şi din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificaţie: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 ÷ 1,5m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roşie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. Harta de risc la inundaţii în cazul senariului mediu pentru Spaţiului Hidrografic Banat este prezentată în planşa nr. 7. * * * Hărţile de hazard şi risc la inundaţii publicate pe site-ul A.N.A.R. şi raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depăşire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depăşire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel naţional), din care 1.246 km la nivelul A.B.A. Banat. Ulterior, s-au publicat hărţile elaborate şi în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depăşire) şi 10% (probabilitate mare de depăşire), conform legislaţiei în vigoare. Tabel 2 - 10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Scenariul 1% obligatoriu pentru C.E. 0,1 şi 10 % Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Banat 1.246 km 1.188 km Notă: În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A. s-a continut activitatea de verificare / corectare / adaptare a hărţilor de hazard la inundaţii disponibile şi de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul ProgramuluiNaJional Planul de Prevenire, ProtecJie şi Diminuare a Efectelor InundaJiilor , chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.S.F.R.în 2012). 2.7. Indicatori statistici

se poate discuta de aproximativ 32.500 de locuitori expuşi riscului

la inundaţii.

Populaţia reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundaţii. În cazul spaţiului hidrografic Banat

pe care inundaţiile le pot avea asupra mediului înconjurator, cum ar fi instalaţiile I.E.D., zonele protejate (naţionale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, etc), dar şi alţi indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel la nivelul spaţiului hidrografic Banat au rezultat 28 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile dintre care: 11 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 4 arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A.), 6 situri de importanţă comunitară (S.C.I.) şi 7 arii protejate de interes naţional.

Au mai fost calculaţi o serie de indicatori-cheie care descriau principalele consecinţe

emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive) care are,,ca obiective reguli mai clare şi un aer mai curat&quot;. Având în vedere ca emisiile provenite de la instalaţiile industriale, au fost supuse legislaţiei la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze şi să simplifice legislatia existentăşi pentru a o aduce în concordanţă cu evoluţiile tehnologice, politice şi pentru a evita denaturarea concurenţei în cadrul U.E.

Instalaţiile I.E.D. sunt acele instalaţii descrise în cadrul Directivei 2010/75/UE privind

expuse riscului de fi inundate.

În cadrul spaţiul hidrografic Banatnu au fost identificate instalaţii I.E.D. care sunt

consecinţele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei ţări, de aceea a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundaţiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când discutăm despre transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărţilor de hazard şi risc la inundaţii ne arată că aproximativ 52 km de cale ferată, poate fi afectată de inundaţii în cadrul spaţiul hidrografic Banat.

O alta categorie de consecinţe pe care Directiva Inundaţii o are în vedere sunt

infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a doua din Directiva Inundaţii

Drumurile publice alături de transportul naval şi de căile ferate completează,

a luat în calcul drumurile naţionale şi europene, drumurile judeţene, drumurile comunale, precum şi reţeaua de străzi.
Pentru această analiză au fost reţinute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel sunt supuşi riscului de a fi inundaţi la nivelul spaţiului hidrografic Banat aproximativ 51 km. de drum naţional/european, cca. 88 de km. de drum judeţean şi aproximativ 77 km. de drum comunal.
Efectele pe care inundaţiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecinţă pe care Directiva Inundaţii o impune Statelor Membre, spre evaluare. În acest sens pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele şi muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru spaţiul hidrografic Banat aproximativ 19 biserici şi unmuzeu, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundaţii cu perioada de revenire o dată la 100 de ani.
Situaţia centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinaţi la nivelul
A.B.A. Banat pentru cele 4 categorii de consecinţe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundaţii, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 11.
Tabel 2 - 11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Banat (în cazul scenariului mediu)

Categorie consecinţe Indicatori Evaluare
Sanatate umana populaJia 32.500 locuitori expuşi Mediul înconjurător zone protejate 11 zone protejate pentru captarea apei în scopul uman 4 zone S.P.A. 6 zone S.C.I. 7 arii protejate de interes naJional Economic infrastructura 52 km cale ferată 51 km drum naJional / european 88 km drum judeJean 77 km drum comunal Patrimoniul cultural obiective culturale 19 biserici 1 muzeu

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al
riscului la inundaţii

Obiective&#160; specifice&#160; de&#160; management&#160; al&#160; riscului&#160; la&#160; inunda/ii&#160; (obiective opera/ionale)
Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază: criteriul economic, social, mediu şi patrimoniu cultural. Fiecare obiectiv specific are asociat un indicator, după cum urmează:
► Economic: o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport Indicator : lungimea şi importanţa infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundaţii ; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra activităţilor economice Indicator : numărul obiectivelor economice cu risc la inundaţii; o Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole Indicator : suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii. ► Social: o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii Indicator : numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunită/ii Indicator : numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţămant, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii; ► Mediu: o Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (SEB) / potenţialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerinţele D.C.A. Indicator : numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Indicator :numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare Indicator : numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; ► Patrimoniu cultural: o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Indicator : umărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii.
După cum se poate observa, pentru fiecare obiectiv, s-a stabilit, un indicator măsurabil cantitativ . Indicatorii au fost aleşi pe baza:
• informaţiilor GIS disponibile (GIS datasets) şi a relevanţei acestora în raport cu obiectivul respectiv; • capacităţii acestora de a măsura / cunatifica cele două situaţii: situaţia existentă ( baseline scenario ) şi cea în care masura de reduere a riscului la inundaţii este implementată. Au fost stabilite ţinte minime şi ţinte aspiraţionale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii. Ţinta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al masurii de management al riscului la inundaţii propuse. Fiecare obiectiv specific are un indicator, o ţintă minimă şi o ţintă aspiraţională (Tabel 3 - 1). Indicatori Deşi cele mai multe State Membre îşi definesc obiectivele de management al riscului la inundaţii calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori (ca /inte cuantificabile ) . În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ . Indicatorii au fost aleşi pe baza: • informaţiilor GIS disponibile (GIS datasets) şi a relevanţei acestora în raport cu obiectivul respectiv; • capacităţii acestora de a măsura/cuantifica cele două situaţii: situaţia existentă ( baseline scenario ) şi cea în care masura / opţiunea de management al riscului la inundaţii este implementată. Ţinte minime şi /inte aspira/ionale Dupa modelul irlandez, au fost stabilite ţinte minime şi ţinte aspiraţionale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii. Ţinta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al masurii de management al riscului la inundaţii propuse. Dacă o masura nu îndeplineşte ţinta minimă atunci i se atribuie un scor negativ. Ţinta aspiraţională a fost definită pentru a permite masurilor care exced ţinta minimă şi oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ţinta minimă. Cu cât masura de management al riscului la inundaţii va fi mai aproape de ţinta aspiraţională, cu atât va primi un scor mai mare. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 727 Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii si tintele managementului riscului la inundatii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%) Criterii de bază Nr. indicatori Obiective Indicatori Cerinţă minimă Ţintă aspiraţională 1 Economic I1 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport Lungimea şi importanţa infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii la 0 I2 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra activităţilor economice Numărul obiectivelor economice cu risc la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii la 0 I3 Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole Suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii Nu se aplică Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii la 0 2 Social I4 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii Numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Reducerea numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii la 0 I5 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităţii Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţământ, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii la 0 3 Mediu I6 Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (SEB) / potenţialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerinţele D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundatii) Prin măsurile de management al riscului la inundaţii să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu (&quot;starea ecologică bună&quot; / &quot;potenţialul ecologic bun&quot;) Contribuţia semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu (&quot;stare ecologică bună&quot; / &quot;potenţial ecologic bun&quot;) 728 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat Criterii de bază Mediu 3 Patrimoniu cultural 4 Nr. indicatori I7 I8 I9 Obiective Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Indicatori Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii Numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii Numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii Cerinţă minimă Menţinerea la situaţia actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii Reducerea sau menţinerea la situaţia actuală a numărului de zone cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii Ţintă aspiraţională Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundaţii la 0 Reducerea numărului zonelor cu poluare potenţială expuse riscului la inundaţii la 0 Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundaţii la 0 3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor În stabilirea obiectivelor, s-a ţinut seama de datele geospaţiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări / îmbunătăţiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori: • pentru componenta Populaţie: o locuitori expuşi riscului la inundaţii, o infrastructuri sociale - spitale, o infrastructuri sociale - unităţi de învăţământ (universităţi, licee, şcoli, grădiniţe), o infrastructuri sociale - primării, o infrastructuri sociale - unităţi de poliţie, • pentru componenta Activitate economica: o aeroporturi şi porturi, o linii ferate, o drumuri şi autostrăzi, o gări, o activităţi economice secundare, o obiective industriale de importanţă majoră, o terenuri agricole. • pentru componenta Mediu: o corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potenţialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundaţii, o captări de apă, o instalaţii incluse în registrul E-PRTR, o instalaţii IPPC. • pentru componenta Patrimoniu cultural: o biserici, o monumente istorice, o muzee. Layerele GIS utilizate au diferite surse, majoritatea provenind din baza de date a Administraţiei Naţionale Apele Române (baza de date WIMS), baza de date geospaţiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) şi Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate şi corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: • aeroporturi şi porturi: I.N.H.G.A. • linii ferate, gări: WIMS • drumuri şi autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ • activităţi economice secundare: NAVTEQ • obiective industriale de importanţă majoră: WIMS • terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A. • locuitori expuşi riscului la inundaţii: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A. • spitale, unităţi de învăţământ, primării, unităţi de poliţie, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ • captări de apă: WIMS • instalaţii incluse în registrul E-PRTR: EEA • instalaţii IPPC: M.M.A.P..
O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanţelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostrada, DE - drum european, DN - drum naţional, DJ - drum judeţean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate şi gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie inchisă, LII - linie ingustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată.
Stratul informaţional Corine Land Cover (CLC2006) a fost substanţial îmbunătăţit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea şi detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri şi căi ferate, depozite de deşeuri, lacuri şi acumulări etc.)
Utilizând informaţia geospaţială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanţa acestora în zona inundabilă (APSFR), scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecţie şi însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanţei măsurii presupune peste 40 de astfel de analize.
Indicatorii şi receptorii stabiliţi şi utilizaţi sunt cei mai relevanţi pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundaţii (atunci când evaluarea se realizează la nivel de APSFR), precum şi pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură şi se referă la receptorii scoşi din zona inundabilă).

Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea
acestora

4 http://www.rowater.ro/pmri_site/Catalog%20de%20m%C4%83suri%20poten%C6%ABiale_dec.pdf
5 http://www.rowater.ro/pmri_site/Metodologie%20cadru%20pentru%20PMRI_dec.pdf

În funcţie de nivelul de aplicare / domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel:
• naţional; • bazinal (la nivel de A.B.A.); • local (la nivel de A.PS.F.R. / localitate / U.A.T.). 4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional România a fost puternic afectată de inundaţii distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005, 2006, 2008, 2010 şi 2014 s-au înregistrat inundaţii la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel european, ( Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester -DG Environment - February 2014), în perioada 2002-2013, au avut loc 20 evenimente de inundaţii majore cu un cost total de 4,1 miliarde Euro rezultând o medie de cca 310 milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6,3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedeşte a fi cel mai mare la nivel european. În aceste condiţii, în România este absolut necesară îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare, alertă timpurie şi avertizare alarmare, în condiţiile în care se impune o schimbare a abordării de la &quot;apărarea împotriva inundaţiilor&quot; la o &quot;acţiune proactivă&quot; orientată către managementul riscului la inundaţii, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului cât şi la reducerea vulnerabilităţii şi creşterea rezilienţei la inundaţii. În acest context, iniţiativa UE de a elabora şi implementa Directiva 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundaţii şi realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) pentru fiecare bazin hidrografic este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic şi arie costieră în care sănătatea umană, activităţile economice, mediul înconjurător şi patrimoniul culturalpot fi afectate. Măsurile aplicabile la nivel naţional cuprind măsuri cu rol esenţial în managementul riscului la inundaţii, care fac referire la legislaţia curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului şi urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundaţiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional, şi care presupun conlucrarea autorităţilor la nivel central (din domenii precum managementul situaţiilor de urgenţă, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Banat. Măsurile propuse la nivel naţional, au aplicabilitate în fiecare Administraţie Bazinală de Apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicaţiile de proiecte pentru fonduri europene, funcţie de specificul acestora. În vederea prevenirii riscului la inundaţii, în perioada 2007-2013 s-au finanţat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în cele 11 bazine hidrografice şi 12 proiecte de infrastructură proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I.. În martie 2014 au fost raportate hărţile de hazard şi risc la inundaţii, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor reducere a riscului la inundaţii. Propuneri de proiecte la nivel naţional în cadrul planului naţional de management al riscului la inundaţii (1) WATMAN - Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) şi Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2016- 2021. Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele: • Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcţii hidrotehnice; • Monitorizarea calitătii apei la 51 de staţii hidrometrice automate situate în secţiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situaţia unor poluări accidentale; • Monitorizarea nivelului de precipitaţii lichide şi solide şi a nivelurilor râurilor amonte şi aval de baraje, pe râuri şi derivaţii, în vederea îmbunătăţirii managementului riscului la inundaţii; • Transmiterea şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristică barajelor (AMC) şi staţii automate la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal şi naţional) - (Administraţiile Bazinale de Apă - A.B.A. - Someş - Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş - Vedea, Buzău - Ialomiţa, Siret, Prut - Bârlad şi Dobrogea - Litoral), şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); • Îmbunătăţirea prognozelor viiturilor şi a propagării poluărilor generate de inundaţii, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, şi implicit pentru a reducerea daunelor potenţiale; • Intervenţia pentru prevenirea şi / sau atenuarea efectelor inundaţiilor şi poluărilor, cu ajutorul echipamentelor şi dotărilor specifice.
Proiectul WATMAN se integrează şi reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii prevederilor Strategiei Naţionale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum şi în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2).
In cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicaţii a A.N. Apele Române cu soluţii personalizate şi cu asigurarea redundanţei (radio digital pe frecvenţa alocatş A.N.A.R., fibră optică, G.S.M. / G.P.R.S., satelit, sau alte soluţii) pentru fiecare locaţie identificată în funcţie de importanţă: baraje, noduri hidrotehnice, derivaţii, formaţii, cantoane şi alte sedii administrative A.N.A.R., ţinând cont de prevederile legislative aflate în vigoare precum şi de necesitatea implementării Deciziei 2006/771/CE.
Prin Decizia 2006/771/CE prin care frecvenţa 402 - 405 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. Apele Române trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicaţii radio care să fie adaptat noii benzi de frecvenţe alocate. Astfel devine absolut necesar transferul reţelei de comunicaţii a A.N. Apele Române din benzile de frecvenţă 403 - 403,4 MHz şi 408-408,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicaţia radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvenţă 410.4
- 410.8 MHz şi 420,4 -420.8 MHz pentru reţelele de voce/date şi alarmare.
În baza studiilor de identificare a locaţiilor, de audibilitate şi de comunicaţii radio la baraje şi aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare/alarmare cu sirene electronice, pentru prevenirea şi alarmarea populaţiei în caz de inundaţii sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor sistemele de alarmare avertizare sunt învechite şi parţial funcţionale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populaţiei, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj şi prin similitudine cu extindere pentru cel puţin toate barajele prevăzute în WATMAN I se va realiza un studiu de audibilitate privind dimensionarea numărului de sirene necesar sistemului de alarmare a populaţiei în situaţii de urgenţă. Totodată, este necesar să se elaboreze şi un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a staţiilor de emisie recepţie care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populaţiei în situaţii de urgenţă precum şi documentaţiile de autorizare necesare în frecvenţele alocate
A.N.A.R. inclusiv avizul I.G.S.U. şi A.N.C.O.M..
Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
• Modernizarea şi reabilitarea sistemului de comunicaţii al Administraţiei Naţionale Apele Române cu soluţii tehnologice (radio digital voce/date, G.S.M., G.P.R.S., satelit, fibră optică WI-FI, etc) care să permită redundanţa şi siguranţa comunicaţiilor în caz de dezastre; • Sisteme de avertizare - alarmare a populaţiei aval de barajele mari (minim 89); • Sistem suport decizional - D.S.S. pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R. precum şi pe soluţii software de modelare recunoscute internaţional (HEC D.S.S. / HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum şi implementarea softurilor de tip UCC - WAT bazate pe datele din WATMAN I şi bazele de date locale etc); Deasemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT - FEWS care vor permite şi integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11, 21, HEC-Ras, ISIS, SMS-- 2D, HYDRO AS).
(2) Proiectul RO-RISK (continuare - beneficiar I.G.S.U.) - componenta inundaţii, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificativ datorat inundaţiilor torenţiale. Obiectivul proiectului: Obiectivul proiectului vizează pe de o parte îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor în vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020, precum şi asigurarea suportului pentru continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare periodică către Comisia Europeană solicitate prin Mecanismul de Protecţie Civilă. Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilor şi de integrare a rezultatelor evaluărilor pe fiecare risc în parte (metodologie, baze de date, portal G.I.S.), precum şi o primă evaluare a acestora. Aceste instrumente vor facilita accesul tuturor factorilor interesaţi la informaţii importante privind expunerea la risc, vulnerabilităţile şi riscurile existente şi vor asigura schimbul de informaţii între autorităţi, aspecte care sunt deficitare în acest moment. Astfel va fi posibilă identificarea interconexiunilor între diferitele tipuri de risc, evitarea suprapunerilor în eforturile autorităţilor, precum şi stabilirea unor priorităţi de acţiune comune în vederea reducerii riscurilor de dezastre. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei prioritare 1 Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor prin realizarea unei prime evaluări a riscurilor în România, evaluare ce reprezintă o precondiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor europene în urmatorul exerciţiu financiar. Mai mult decât atât, rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării a noi proiecte cu fonduri europene în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor. Rezultate aşteptate: Prin realizarea activităţilor şi sub-activităţilor propuse în cadrul proiectului se preconizează atingerea obiectivului general propus, în speţă obţinerea unei prime evaluări a riscurilor de dezastre, cu accent pe asigurarea continuităţii procesului de evaluare după finalizarea activităţilor descrise anterior. La realizarea acestui obiectiv concură următoarele rezultate: - Studiu privind cadrul legal, reglementativ şi instituţional ce guvernează managementul riscurilor de dezastre - Metodologia de integrare a rezultatelor evaluărilor sectoriale de risc, avizată de autorităţile cu atribuţii în domeniul managementului riscurilor - Studiul privind riscul acceptabil în România - Baza de date cu elementele expuse riscurilor la nivel de U.A.T. şi capacităţile de intervenţie existente (inclusiv hardurile şi softurile aferente) - 9 pachete evaluarea scenariilor de risc - 1 raport de integrare a rezultatelor - 1 portal G.I.S. funcţional (inclusiv harduri şi softuri aferente) - Management proiect asigurat, inclusiv condiţii logistice pentru implementarea acestuia, precum 11 echipamente IT achiziţionate - 2 anunţuri de presă - o conferinţă ştiinţifică - 2.250 materiale de informare şi publicitate - 1 vizită de studiu într-un stat european care a efectuat o evaluare a riscurilor la nivel naţional în conformitate cu cerinţele C.E. şi a transmis un raport de ţară în acest sens; - 1 vizită de studiu într-un Stat Membre U.E.. (3) Proiect pentru completarea şi modernizarea sistemului naţional de veghe hidrologică şi diseminarea informaţiilor catre autorităţi şi populaţie În contextul schimbărilor climatice este necesar să se realizeze un proiect pentru completarea sistemelor de monitorizare hidrologică ca o necesitate stringentă pentru îmbunătăţtirea ulterioară a prognozelor. În acest context, la nivel naţional se are în vedere creşterea numărului de staţii automate de măsurare a nivelurilor cu cca. 1.000, staţii ce pot fi realizate în special în secţiunea amonte - aval a podurilor cu senzori radar şi monitorizare video. Aceste informaţii suplimentare vor fi integrate în bazele de date existente. Deasemenea se are în vedere actualizarea platformelor de modelare atât pentru îmbunătăţirea sistemului de avertizare hidrologică cât şi a prognozelor hidrologice şi integrarea acestora în platforma DELFT-FEWS dezvoltată în cadrul proiectului WATMAN 2. Proiectul va avea în vedere modernizarea platformelor web de prezentare şi a tehnologiilor de diseminare a avertizărilor hidrologice timpurii precum şi a prognozelor hidrologice la nivelul autorităţilor locale. (4) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei 2007/60/CE pentru perioada 2016-2021 • Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel naţional / bazinal: o identificarea de zone sau sectoare susceptibile la viituri de tip flash - flood; o estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă; o modelarea hidrologică a viiturilor urbane în vederea unei abordări integrate a managementului riscului la inundaţii; o stabilirea unor indicatori, la nivel bazinal, pentru evaluarea bonităţii hidrologice a folosinţelor şi pentru evaluarea managementului acestora. • Actualizarea şi completarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii funcţie de mecanismul inundaţiilor: îmbunătăţirea hărţilor de hazard produse pe cursuri de apă (fluviale), viituri rapide (flash-flood), inundaţii din ape subterane (reevaluarea sistemelor de desecare drenaj inclusiv pentru zonele urbane), inundaţii datorate cedării de diguri / baraje ţinându-se cont de de efectele schimbărilor climatice; • Revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii ţinând cont de evaluarea şi completarea hazardului şi riscului la inundaţii. (5) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei Inspire 2007/2/CE în corelare cu Directiva Inundaţii 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021
• crearea / corectarea seturilor de date geografice şi a metadatelor care intră în responsabilitatea M.M.A.P. / A.N.A.R. pentru implementarea Directivei Inspire: reţea hidrografică, lacuri naturale, lacuri artificiale, lucrări de apărare (diguri, baraje, prize, derivaţii, etc); • crearea serviciilor necesare publicării acestora şi definirea nivelurilor de acces; • constituirea şi corelarea bazelor de date referitoare la diguri precum şi sistematizarea la nivel naţional a cărţilor tehnice (date tehnice, geologice, profile transversale şi longitudinale, rezultate expertizare, rezultate scenarii de rupere etc).
Măsurile aplicabile la nivel naţional sunt prezentate în tabelul 4 - 2.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

738

Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO_M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / administratori M.M.A.P., M.A.I., M.F.E., M.D.R.A.P., M.T., M.F.P. ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.T. iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio-economice iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile M.M.A.P., M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., M.T., M.D.R.A.P. vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole, conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO_M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, C.J. i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de. gospodărire a apelor şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii corelate cu lucrările ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land- use) asupra regimului hidrologic iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land- use) asupra regimului hidrologic M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, C.J. Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P.

739

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., C.J. RO_M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală şi actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorităţi locale, C.J., I.S.C. RO_M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorităţi locale, C.J., I.S.C. RO_M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V, actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Harţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

740

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaJiei în zonele cu risc la inundaJii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). M.S., Autorităţi locale Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare - prognoză şi avertizare - alarmare A.N.M., A.N.A.R..-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.

741

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) M.A.I. (I.G.S.U.), M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T. Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed - back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T., I.G.S.U., A.N.A.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

742

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Banat Setul de măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. include acele măsuri, îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului la inundaţii, cu impact asupra întregului spaţiu hidrografic şi sunt prezentate în tabelul 4 - 3. 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Banat La nivel de A.P.S.F.R. sunt propuse măsuri de acţiune / intervenţie pe zona A.P.S.F.R., în bazinul amonte al râului care traversează A.P.S.F.R.-ul şi / sau pe afluenţii acestuia. În general, aceste măsuri au ca domeniu de acţiune protecţia. Pentru 45 de zone A.P.S.F.R. declarate la nivel de A.B.A. Banat în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/EC, s-au identificat, conform Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, măsurile de reducere a riscului la inundaţii termen de finalizare 2021 / 2027 (pentru proiecte majore care incep in perioada 2016 - 2021 dar se vor finaliza dupa anul 2021 în ciclul urmator de planificare), prezentate in tabelul 4 - 4. Se menţionează faptul că în anumite zone desemnate ca A.P.S.F.R. în anul 2012, în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundaţii , au fost executate lucrări în perioada 2010 - 2015 care au condus la diminuarea riscului la inundaţii. Prin Programul de Gospodărire a Apelor în perioada 2010 - 2015 au fost executate din fonduri proprii lucrări de mărire a capacităţii de tranzitare a albiei minore. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 4.4. Prioritizarea măsurilor Lucrările propuse în P.M.R.I. al A.B.A. Banat au fost prioritizate luându-se în calcul beneficiul fiecărei masuri în raport cu cele 9 obiective de management al riscului la inundaţii (v. Tabelul 3 - 1 din Cap.3 -Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaJii ), in conformitate cu Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu 6 . Gradul de prioritizare al lucrării a fost cuantificat funcţie de valoarea raportului scor beneficiu (B) / scor cost (C) 7 . În funcţie de rezultatul acestui raport a fost realizată ierarhizarea măsurilor propuse la nivelul A.B.A. Banat astfel: cu prioritate mică, medie şi mare (în conformitate cu Floods Directive Reporting: User Guide to the reporting schema v 6.0 ). Rezultatele acestei analize multicriteriale cu elemente de cost - beneficiu la nivelul A.B.A. Banat sunt prezentate în tabelul 4 - 4, urmând ca acestea să fie raportate către C.E., conform schemei de raportare impusă de către WG Floods. Informaţii suplimentare privind analiza multicriterială cu elemente de cost - beneficiu se pot consulta la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx . 6 http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx 7 Conform Anexei 0 a Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu , nu toate măsurile propuse fac obiectul acestei analize. Au fost exceptate toate acele măsuri non-structurale, absolut necesare şi obligatorii datorită rolului esenţial pe care îl au în procesul de planificare coordonată în domeniul managementului riscului la inundaţii, măsuri aplicabile la nivel naţional şi / sau A.B.A., dar şi măsuri de management natural al inundaţiilor aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. cu beneficiu major asupra mediului înconjurător, fiind considerate din start ca prioritare ( high priority ). 745 Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Banat Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., , M.T., C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: PROTECŢIE Categorie de măsură: Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor (recuperarea parţială a funcţiilor sau a structurilor ecosistemelor modificate, prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor) în managementul pădurilor Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) - 520 ha Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor (împăduriri în afara fondului forestier) S = 244 ha Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale M.M.A.P., M.S.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităţi locale Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale – amenajarea albiilor torenţiale L = 13 km R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Categorie de măsură: Măsuri de inspecţie şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO_M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. M.M.A.P., A.N.A.R., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A., alţi deţinători Categorie de măsură: Adaptarea structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO_M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.E.C.T., M.E., Hidroelectrica S.A. RO_M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E.C.R.M.A., M.E., alţi deţinători DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 746 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare A.N.M., A.N.A.R. - A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. 747 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde / versanţi / etc.) M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.E.C.R.M.A., M.E., C.J.S.U., C.L.S.U. RO_M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale cailor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P. Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-2 Reparaţii provizorii a tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.A.p.N. RO_M22-3 Refacerea / reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.D.R.A.P., M.A.p.N., M.S Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed - back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., A.N.A.R. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 748 749 Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru A.B.A. Banat Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 1 r. Bega - aval loc. Luncanii de Jos - am. confl. Iosifalău M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Bega aferente APSFR-ului S = 26,48 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bega aferenta APSFR-ului S = 33480,04 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Tomesti si Romanesti L=14,78 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Bega si afluenti pe sectorul Timisoara- Balint - regularizare si recalibrare albie rau Bega L=22 km, etapa I (1,1 km dig r.Bega si 10,1km suprainaltare diguri existente r. Bega) Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Bega si afluenti pe sectorul Timisoara- Balint - regularizare si recalibrare albie afluenti Lipari, Mociur, Curasita, Gherteamos, Behela, L=36,2km, etapa II (8,6 km dig afluenti si 2,4km suprainaltare diguri existente afluenti Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Bega si afluenti pe sectorul Curtea - Valea lui Liman: recalibrare albie L= 11,5 km, consolidari de mal L=2,75 km, traverse beton ciclopian 75 buc, lucrari stabilizare pat albie 4 buc, zid sprijin zidarie piatraL=0,71km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou, zona Curtea (L=0,30 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector Av.Luncani - am confl. Iosifalau: intretinere lucrari r. Bega: finisare taluz -96x100mp, cosire manuala=2400x100mp, cosire mecanica =56,6 ha, curatire teren=480x100mp, decolmatare 240 mc, degajare teren=2950x 100mp, vopsitorii metalice=1200 mp,val.=270000 lei, afluenti: cosire veget.=3912x100 mp, cosiri mec. 120ha, finisare taluze=100x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari sector Av.Luncani - am confl. Iosifalau: intretinere lucrari r. Bega si afluenti, finisare taluze=18x100mp, cosire man.=900x100mp, taiere veget.lemnoasa=18ha, degajare teren=780x100mp, igienizare curs=600ore, decolmatare canale=30mc, consolidare r. Bega: cosire veget.=4900x100 mp., cosiri mec.=84ha, degajare teren=4500x100mp,igienizare curs =600 ore, defrisari man.=480x100 mp, val.=675000 lei, afluenti: igienizare curs =600 ore, defrisari man.480x1oo mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Curtea, Margina, Faget, Bodo, Balint, Paru, Tipari (L=50,90 km) Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 2 r. Bega - av. Loc. Topolovăţul Mic, sect. indig. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bega aferenta APSFR-ului S = 2484,17 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 750 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M10-1 Marirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraJiilor etc.) Punerea in siguranta a Nodului Hidrotehnic Sanmihaiul Roman: reparatii si reabilitare baraj si constructii hidrotehnice (disipator, risberme, pile si culei), echipament hidromecanic (stavila cilindrica, stavile plane, confectii metalice diverse), dispozitive de manevra, urmand punerea la uscat a ecluzei si reabilitarea ecluzei (echipament hidromecanic, porti buscate, vane, confectii metalice), amenajari peisagistice Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Consolidare si reprofilare canal descarcare Bega-Timis pe sector Topolovat - confl. r Timis: reprofilare albie L= 6,0 km, consolidare mal L= 12,0 km, completari terasamente dig Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Bega si afluenti pe sectorul Timisoara- Balint: regularizare si recalibrare albie r. Bega L=33 km, etapa I (1,6 dig mat local, suprainaltare dig existent 15,2km, palplanse sintetice 2,5km, parapet beton 1,8km) Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Bega si afluenti pe sectorul Timisoara - Balint: regularizare albie afluenti Lipari, Mociur, Curasita, Gherteamos, Behela etapa II (46,58 km regularizare albie afluenti, 6,15 km dig mat local afluenti, 3,6km suprainaltare dig existent afluenti Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 3 r. Bega Poienilor - av. loc. Crivina de Sus M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Bega Poienilor aferente APSFR-ului S = 6,88 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale 751 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bega Poienilor aferenta APSFR-ului S = 10984,35 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari sector rau Bega Poieni: intretinere lucrari r. Bega Poieni si afluenti, curatire vegetatie=120x100mp, cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=15 ha, insamantare man=360x100mp, zugraveli=60mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. 4 r. Riu - av.loc Traian Vuia, sect. indig. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Râu aferente APSFR-ului S = 12,41 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Râu aferenta APSFR-ului S = 6038,05 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M10-1 Marirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraJiilor etc.) Mărirea gradului de siguranţă in exploatare a acumularii Surduc jud. Timis, capacitati: reabilitare si retehnologizare echipamente hidromecanice golire de fund baraj Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector av.loc Traian Vuia: intretinere lucrari r. Riu, cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=15 ha, insamantare man=360x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 752 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari sector av.loc Traian Vuia: intretinere lucrari r. Riu, si afluenti, curatire vegetatie=120x100mp, cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=15 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. 5 r. Hăuzeasca - av. Loc. Hăuzeşti M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Hăuzeasca aferente APSFR-ului S = 1,79 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Hăuzeasca aferenta APSFR-ului S = 2507,03 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Ziduri de sprijin, zona Hauzesti, Fardea (L=2,27 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou zona Hauzesti, Fardea (L=0,29 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari rau Hauzeasca curatire vegetatie=120x100mp, cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=15 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Fardea (L= 1,34 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 6 r. Munişel - av. loc. Drăgşineşti - am.ac. Surduc M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Munişel aferente APSFR-ului S = 1,36 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale 753 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Munişel aferenta APSFR-ului S = 1276,04 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Ziduri de sprijin, zona Dragsinesti (L=1,96 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou zona Mitnicu Mic (L=0,31 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari rau Munisel: cosire vegetatie= 300ha, curatire vegetatie, 2400x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Mitnicu Mic (L= 0,63 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 7 r. Glavita - av. loc. Paru M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Glaviţa aferenta APSFR-ului S = 2214,43 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou zona Paru (L= 2,40 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector r.Glavita: cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=15 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 754 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari rau Glavita: curatire vegetatie=120x100mp, cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=10 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Paru (L=5,14 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 8 r. Glavita - av. confl. Binis, sect. indig. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector r.Glavita: cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=15 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari rau Glavita-aval Binis: intretinere lucrari r. Glavita curatire vegetatie=120x100mp, cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=10 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Paru (L=3,95 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 9 r. Saraz - sect. av. confl. Verdea - am. loc. Saceni M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Săraz aferente APSFR-ului S = 6,7 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Săraz aferenta APSFR-ului haS = 4500,34 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Ziduri de sprijin, zona Drinova (L=1,11 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 755 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari rau Saraz: curatire vegetatie=150x100mp, cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=20 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. 10 r. Chizdia - av. confl. Hisias, sect. indig. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Chizdia aferenta APSFR-ului S = 9853,36 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou zona Ghizela L=4,58 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Întretinere lucrari sector r.Chizdia: cosire manuala=5000x100mp, cosire mecanica=15 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari rau Chizdia: cosire vegetatie= 300ha, curatire vegetatie, 2400x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Sanovita (L=2,67 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 11 r. Curasita M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Bega si afluenti pe sectorul Timisoara- Balint, jud Timis: regularizare albie Curasita, etapa II (7,72 km reprofilare albie Curasita, 6,750km dig Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou zona Recas (L=0,82 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 756 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari sector rau Curasita: cosire vegetatie= 350ha, curatire vegetatie, 3400x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Curasita L=5,24 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 12 r. Bega Veche -loc. Sanandrei, sect. indig. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou mal dr zona Cerneteaz L=4,01 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Bega Veche aferente APSFR-ului S = 206,69 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bega Veche aferenta APSFR-ului S = 10567,62 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector r. Bega Veche: cosiri mecanice 60 ha, cosiri manuale 1000x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere curs de apa Bega Veche si afluenti: cosiri mecanice 20 ha, cosiri manuale 200x100 mp, defrisari 60x100 mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri: suprainaltare dig mal stg.+mal dr. zona Sanandrei L=5,355 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 757 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 13 r. Bega Veche - av. loc. Sacalaz, sect. indig. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector r. Bega Veche, intretinere diguri Bega Veche: cosiri mecanice 620 ha, cosiri manuale 5800x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere curs de apa Bega Veche si afluenti, cosiri mecanice 120 ha, cosiri manuale 1200x100 mp, defrisari 60x100 mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare zid de sprijin zona Sacalaz (L=12,365 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 14 r. Apa Mare -av. confl. Iercici, sect. indig. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou mal drep zona Biled (L=6,62 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector, pr.Apa Mare: cosiri mecanice 100 ha, cosiri manuale 450x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intrtinere curs apa p.Apa Mare si afluenti: cosiri mecanice 121 ha, cosiri manuale 650x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Becicherecu Mic (L=4,14 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 15 r. Timiş - sect. av. loc. Teregova am. loc. Costei M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Timiş aferente APSFR-ului S = 25,44 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Timiş aferenta APSFR-ului S = 74695,29 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 758 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni Aparare impotriva inundatiilor a municipiului Caransebes zona Aeroport si zona Caransebesul Nou, jud Caras Severin, realizare acumulare nepermanenta Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-2 Realizarea de derivatii de ape mari Aparare impotriva inundatiilor a municipiului Caransebes zona Aeroport si zona Caransebesul Nou, jud Caras Severin prin devierea paraului Zlagna in r.Sebes: Devierea paraului Zlagna in r.Sebes: (devierea a cca. 80% din debitul Q 1%), realizarea a 1,25km canal deviere in r. Sebes, recalibrare albie pr. Potoc pe 250m Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M34 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Sadova Veche, mal stg. (L=1,39 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare r.Sebes pe sector ac. Zervesti - confl.r.Timis, jud Caras Severin, capacitati: recalibrare albie L=1,5 km, consolidare mal L=3,75km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Macicas la Prisaca, com. Constantin Daicoviciu, jud. Caras Severin, capacitati: reprofilare albie L=4 km, consolidari de mal L=3,1 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Criva, pr. Teregova si r. Timis la Teregova, jud Caras Severin, capacitati: recalibrare albie L=9,2 km, canal rapid beton L=0,4 km, consolidari mal L=1,7 km, dig de aparare L=0,275km, lucrari de stabilizare pat albie 9 buc., zid de sprijin L=1,075 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 759 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare p.Bucosnita, p.Golet la Golet si p.Slatina la Slatina Timis: amenajare albie p.Bucosnita (recalibrare si reprofilare albie 0,9km, gabioane 250m pe ambele maluri, zid sprijin 300m), p.Golet la Golet (reprofilare albie 2,8km, consolidari cu gabioane 1,0km, zid sprijin 900m) si p.Slatina la Slatina Timis (reprofilare albie 1,5km, consolidari cu gabioane 950m) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Recalibrari albii, ziduri de sprijin, zona Teregova - p.Criva (mal stg si mal dr L=0,44km) si p.Teregova ( mal stg si mal dr L=1,85km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Recalibrari albii, ziduri de sprijin, zona Jupa si Sacu: Consolidare maluri r. Timis la Jupa si Sacu, jud. Caras Severin, capacitati totale: consolidari de mal L=0,735 km, lucrari de stabilizare pat albie 2 buc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Recalibrari albii, ziduri de sprijin: Consolidare r. Timis la Prisian si Buchin, comuna Buchin, jud. Caras Severin, Capacitati totale: reprofilare albie L=2,4km, consolidari de mal L=2,0 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Recalibrari albii, ziduri de sprijin Amenajare pr. Bolvasnita, in comuna Bolvasnita, jud CS Capacitati totale: amenajare albie L=11,75km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 760 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector rau Timis Av.Teregova - am. Costeiu: intretinere rau Timis si afluenti, cosiri manuale 3600x100mp, cosiri mecanice 120 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Slatina Timis - Daicoviciu - Sacu - Lugoj (L=26,62 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 16 r. Timiş - sect. av. loc. Costeiu - am. loc. Cebza, sect. indig. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Timiş aferente APSFR-ului S = 25,18 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Timiş aferenta APSFR-ului S = 5206,13 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanJă pentru exploatarea în siguranJă a construcJiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreJinere şi reparaJii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Reparatii echipamente hidromecanice Polder Hitias si Padureni Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Consolidare si reprofilare r.Timis pe sector Lugoj - frontiera Serbia, jud Timis; tronson av Costeiu-am.Cebza, capacitati totale: consolidare de mal r.Timis L=21,7km, suprainaltare diguri L=57,8km, recalibrare albie r Timis L=3,0km, capacitati ramase: consolidare de mal r.Timis L=6 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 761 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari pe sector Costei - Cebza intretinere lucrari r. Timis si afluenti, cosiri manuale 60000x100mp, cosiri mecanice 2200 ha, completari terasamente 50000mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere rau Timis sector Costei - Cebza: intretinere rau Timis si afluenti, defrisari manuale 2800x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. 17 interfluviu r. Timiş - r. Bega, loc. Cruceni - Uivar M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari r. Bega, sector Topolovat-frontiera Serbia: intretinere lucrari r. Bega: cosiri mec. = 930 ha, cosiri man. = 37850 x 100 mp, defrisari man. = 2064 x 100mp, finisari man. =1740 x 100 mp, doborare arbusti = 14400 buc.vopsitorii 21000mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari r. Bega, sector Topolovat-frontiera Serbia: intretinere curs r. Bega si afluenti, ore functionare salupa=3500 ore Mare A.N.A.R. / A.B.A. 18 r. Timiş - sect. av. loc. Cebza am. loc. Grăniceri, indig. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Timiş aferente APSFR-ului S = 51,45 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Timiş aferenta APSFR-ului S = 326,18 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 762 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanJă pentru exploatarea în siguranJă a construcJiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreJinere şi reparaJii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Reparatii echipamente hidromecanice Polder Gad Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari pe sector Cebza - Frontiera Serbia: intretinere lucrari r. Timis cosiri manuale 37000x100mp, cosiri mecanice 1700 ha, defrisari 360x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere lucrari sector Cebza - Frontiera Serbia: intretinere rau Timis si afluenti, defrisari manuale 1600x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. 19 r. Timiş - av. loc. Grăniceri, sect. indig. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Consolidare si reprofilare r.Timis pe sector Lugoj - frontiera Serbia, jud Timis: tronson Cebza - Graniceri, capacitati totale: consolidare de mal r.Timis L=1,4 km, suprainaltare diguri L=3,55km, capacitati ramase: consolidare de mal r.Timis L=1,3 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector aval Graniceri: intretinere lucrari r. Timis cosiri manuale 1300x100mp, cosiri mecanice 170 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector aval Graniceri: intretinere rau Timis si afluenti, defrisari manuale 1000x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. 763 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 20 r. Bistra - av. loc. Bucova M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Bistra aferente APSFR-ului S = 0,12 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bistra aferenta APSFR-ului S = 49167,8 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare p.Axin in loc. Var, com. Obreja, jud. Caras Severin: consolidari mal L=3,5km, diguri L=1,7km, lucrari de stabilizare pat albie 25 buc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Zona Bautar - vama Marga si Ciuta: dig nou L=6,98 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector r,.Bistra zona Bucova - conf. R.Timis: intretinere lucrari r.Bistra si afluenti, terasamente, cosiri manuale si cosiri mecanice Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector rau Bistra zona Bucova - conf. R.Timis: intretinere lucrari r.Bistra si afluenti, cosiri manuale si cosiri mecanice Mare A.N.A.R. / A.B.A. 21 r. Rusca - av. confl Lozna M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Rusca aferente APSFR-ului S = 0,87 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 764 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Rusca aferenta APSFR-ului S = 15320,05 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Rusca Montana: tronson Rusca Montana, zid de sprijin (L= 1,89 km) Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector r.Rusca: intretinere rau Rusca si afluenti, defrisari si cosiri manuale Mare A.N.A.R. / A.B.A. 22 r. Vana Secaneasca - av. loc. Copacele M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Vâna Secănească aferente APSFR-ului S = 25,92 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Vâna Secănească aferenta APSFR-ului S = 1885,83 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Ziduri de sprijin, zona Sacu (L=1,98 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou zona Copacele L=0,95 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Iintretinere sector Valea Secaneasca - Copacele: intretinere V.Secaneasca si afluenti, defrisari si cosiri manuale Mare A.N.A.R. / A.B.A. 765 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 23 r. Nădrag - sect. av. loc. Nădrag am. loc. Crivina M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Nădrag aferente APSFR-ului S = 48,75 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Nădrag aferenta APSFR-ului S = 10596,69 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Ziduri de sprijin, zona Nadrag (L=7,40 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Nadrag si afluenti pe sector am. Nadrag- confl.r.Timis: amenajare albia L=6,0 km, consolidari de mal L=12,54 km Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector Nadrag - am.loc. Crivina: intretinere rau Nadrag si afluenti, defrisari si cosiri manuale Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare zid sprijin zona zona Nadrag (L=3,85 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 24 r. Timişana - av. confl. Faţa, sect. indig. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Timişana aferente APSFR-ului S = 121,31 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Timişana aferenta APSFR-ului S = 3352 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 766 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector Boldur - confl. Fata: intretinere lucrari r Timisana si afluenti, cosiri manuale 2100x100mp, cosiri mecanice 180ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector Boldur - confl. Fata: intretinere rau Timisana si afluenti, cosiri mecanice 90ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri mal stg.+mal dr. (L=36,00 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 25 r. Surgani M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Şurgani aferenta APSFR-ului S = 2038,52 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Buzias (L=2,84 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector Buzias - conf.Vucova: intretinere rau Surgani si afluenti, defrisari manuale 800x100mp, decolmatare 30000 mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. 26 r. Surgani - av. confl. Vucova, sect. indig. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Şurgani aferente APSFR-ului S = 30,93 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Şurgani aferenta APSFR-ului S = 147,2 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale 767 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector Boldur - confl. Fata: intretinere lucrari r. Surgani si afluenti, cosiri manuale 2520x100mp, defrisari mec 1000x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector conf.Vucova - confl.Timis: intretinere rau Surgani si afluenti, defrisari manuale 1200x100mp, decolmatare 60000 mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri mal stg.+mal dr. Zona Cheveresul Mare, Dragsina, Sacosu Turcesc (L=25,26km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 27 r. Saris M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere pr. Saris, defrisari si cosiri manual Mare A.N.A.R. / A.B.A. 28 r. Pogăniş - av. loc. Delineşti M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Pogăniş aferente APSFR-ului S = 431,17 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Pogăniş aferenta APSFR-ului S = 16166,22 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M10-1 Marirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraJiilor etc.) Ac Cadar Duboz (reparatii deversor ape mari, canal evacuare, etc) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 768 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanJă pentru exploatarea în siguranJă a construcJiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreJinere şi reparaJii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Intretinere şi reparaţii curente echipamente hidromecanice,etc la ac. Cadar Duboz Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou zona Duboz (L= 4,623 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector Brebu - av.loc. Delinesti: intretinere lucrari r. Poganis si afluenti, cosiri manuale 500x100mp, terasamente Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector Brebu - av.loc. Delinesti: intretinere rau Poganis si afluenti, defrisari manual Mare A.N.A.R. / A.B.A. 29 r. Tau - av. loc. Soceni M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Tău aferente APSFR-ului S = 35,77 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Tău aferenta APSFR-ului S = 4575,28 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector av.loc. Soceni: intretinere rau Tau defrisari si cosiri manuale Mare A.N.A.R. / A.B.A. 769 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 30 r. Lanca-Birda - av. confl. Folea, sect. indig. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector Liebling - av.confl. Folea: intretinere lucrari r. Lanca Birda si afluenti cosiri manuale 12600x100mp, cosiri mecanice 3300ha, defrisari manuale 450x100 mp, terasamente Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector Liebling - av.confl. Folea: intretinere rau Lanca Birda si afluenti, cosiri manuale 1500x100mp, decolmatare 20000 mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri mal stg.+mal dr.zona Ghilad, Gad ( L=48,98 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 31 r. Bârzava-av. confl. Bârzăviţa sect. indig. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Bârzava aferente APSFR-ului S = 200,61 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bârzava aferenta APSFR-ului S = 30200,9 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanJă pentru exploatarea în siguranJă a construcJiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreJinere şi reparaJii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Reparatii echipamente hidromecanice Polder Ghertenis Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Resita, jud Caras Severin mal dr.+ mal stg. (L=20,34 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 770 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou mal drep si mal stang zona Berzovia - Gataia - Manastire (L=11,78 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Amenajare r.Barzava si afluenti pe sector Bocsa - Gataia jud.CS: Capacitati totale: indiguire L=16,82 km, decolmatare albie L=0,35 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Amenajare pr. Valea Cremenii in orasul Bosca jud.Caras Sevein. Capacitati totale: reprofilare si amenajare albie L= 1,7 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector r. Barzava: intretinere lucrari r. Barzava si afluenti,cosiri manuale 24000x100mp, cosiri mecanice 570ha, defrisari manuale 1200x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector r. Barzava: intretinere curs r. Barzava si afluenti, zidarie piatra 500mc, anrocamente 150mc, gabioane 1000mc, defrisari manuale 1200x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare diguri zona Bocsa, Sosdea, Berecuta, Sangeorge si Rovinita Mare, L=37,47 km, suprainaltare zid de sprijin zona Bocsa L=1,22 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 32 r. Moraviţa M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Moraviţa aferenta APSFR-ului S = 2992,4 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale 771 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Bocs mal dr.+ mal stg. (L=3,43 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector r.Moravita defrisari manuale (S= 60 ha) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare zid de sprijin zona Bocsa (L=0,86 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 33 r. Vornic - av. loc. Ramna M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Vornic aferenta APSFR-ului S = 3407,58 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Ramna,mal dr.+ mal stg. (L=5,39 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou mal stang zona Ramna (L=1,33 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector r. Vornic: intretinere rau Vornic defrisari manuale, terasamente mecanice 60000mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. 34 r. Fizeş - av. loc. Doclin M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Fizeş aferenta APSFR-ului S = 1048,97 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M08-4 Relocare diguri Regularizare p.Fizes la Tirol, Fizes si Berzovia - jud. CS: albie noua L=0,700 km si relocare diguri L=1,400 km Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 772 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Doclin mal dr.+ mal stg. (L=0,91 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Recalibrare albie, regularizare p.Fizes la Tirol, Fizes si Berzovia - jud. CS: recalibrare albie L=13,1 km, consolidari de maluri L=10,91 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari sector r. Fizes: intretinere lucrari r. Fizes, terasamente, nivelari si compactari, 50000mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere sector r. Fizes: intretinere rau Fizes, defrisari manuale, cosiri Mare A.N.A.R. / A.B.A. 35 r. Moraviţa - av. loc. Semlacu Mic, sect. indig. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Moraviţa aferenta APSFR-ului S = 2991,74 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanJă pentru exploatarea în siguranJă a construcJiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreJinere şi reparaJii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Reparatii echipamente hidromecanice Ac. nepermanenta Moravita Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Ziduri de sprijin zona Semlacu Mare (L=1,115 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 773 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Diguri noi mal stg.+mal dr. L=2,549 km, zona Semlacu Mic, Butin si Percosova Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari r.Moravita si afluenti, cosoro manuale 13800x100mp, cosiri mecanice, 550ha, defrisari 650x100mp Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere curs apa Moravita: intretinere rau Moravita si afluenti, defrisari manuale 8050x100mp, terasamente 60000mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare dig L=22,040 km zona Percosova Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 36 r. Caraş - av. loc. Caraşova, sect. indig. M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Caraş aferente APSFR-ului S = 76,44 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Caraş aferenta APSFR-ului S = 33305,94 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanJă pentru exploatarea în siguranJă a construcJiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreJinere şi reparaJii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Reparatii echipamente hidromecanice Polder Lisava si Varadia Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Carasova mal dr.+ mal stg. (L=5,095 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 774 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Caras si afluenti pe sector Giurgiova-frontiera Serbia, jud. Caras Severin Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig mal drep si mal stang zona Mercina, Varadia si Gradinari, suprainaltare dig mal stg.+mal dr. Zona Gradinari: dig nou, L=5,348 km si suprainaltare diguri L=41,122 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari r. Caras, zona Ticvaniu Mare - Iam: intretinere lucrari r. Caras si afluenti, zona Ticvaniu Mare - Iam, completari terasamente 15000mc Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere r. Caras, zona Ticvaniu Mare - Iam: cosiri mecanice 600ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de indigurire / aparare existente Suprainaltare dig mal stg.+mal dr. Zona Gradinari: suprainaltare diguri L=41,12 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 37 r. Gârlişte M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Gârlişte aferente APSFR-ului S = 18,18 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Gârlişte aferenta APSFR-ului S = 3419,76 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Garliste mal dr.+ mal stg. (L=2,23 km) Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 775 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere curs apa Garliste: intretinere r. Garliste, defrisari S=40ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. 38 r. Dognecea - av. loc. Dognecea M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Dognecea aferente APSFR-ului S = 42,82 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Dognecea aferenta APSFR-ului S = 7155,01 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Dognecea si Secaseni mal dr.+ mal stg. L=7,37 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare p.Dognecea Mare: Capacitati totale: amenajare albie L=2,0 km, zid de sprijin L=1,0 km, consolidari de mal L=3,95 km,lucrari de stabilizare pat albie L=0,165 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou mal stang zona Secaseni (L=1,53 km) Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere r. Dognecea: defrisari: Mare A.N.A.R. / A.B.A. 39 r. Oraviţa M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Oraviţa aferente APSFR-ului S = 2,67 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 776 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Oraviţa aferenta APSFR-ului S = 776,41 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraJiilor etc.) Refacerea lucrarilor calamitate la acumularea Oravita I, jud Caras Severin, capacitati totale: Punerea in siguranta a acumularilor Oravita I si Oravita II, regularizare albie L=2,97km, capacitati ramase: punerea in siguranta a acumularii Oracita II prin refacere baraj Oravita II si regularizare albie L=2,97m Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Oravita, mal dr.+ mal stg. (L=3,84 km) Medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig mal drept si mal stang zona Brosteni: dig nou, mal stg. L=1,57 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere r. Oravita: defrisari Mare A.N.A.R. / A.B.A. 40 r. Vicinic-sect. av. loc. Macoviste am. loc. Milcoveni M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Zid de sprijin zona Ciuchici si Ilidia, mal dr.+ mal stg. (L=3,96 km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig nou mal stang zona Ciuchici (L=0,56 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 777 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere rau Vicinic: defrisari Mare A.N.A.R. / A.B.A. 41 r. Vicinic-av. loc. Milcoveni, sect. indig. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Vicinic aferenta APSFR-ului S = 2012,33 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M35 RO_M13-3 MentenanJa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor Intretinere lucrari r. Vicinic, aval Milcoveni: intretinere lucrari r. Vicinic,S=10 ha Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere r. Vicinic, aval Milcoveni: defrisari Mare A.N.A.R. / A.B.A. 42 r. Nera - aval loc. Borlovenii Vechi - am. confl. Rachita M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Nera aferente APSFR-ului S = 38,32 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Nera aferenta APSFR-ului S = 45629,09 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Nera si afluenti pe sector Borlovenii Vechi - Sopotul Nou - Zlatita, jud Caras Severin: recalibrare albie 4,790 km, consolidare de mal 2,800 km, lucrari stabilizare pat albie 21buc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig mal drept si mal stg Prilipet L=3,587km si ziduri de sprijinla Borlovenii Vechi L=2,103km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 778 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere rau Nera pe tronsonul confl.rau Minis-confl.Lapusnicu Mare: intretinere rau Nera si afluenti, terasamente 30000mc, defrisari Mare A.N.A.R. / A.B.A. 43 r. Nera - av. confl. Beu M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Nera aferente APSFR-ului S = 64,63 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Nera aferenta APSFR-ului S = 19904,76 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Nera si afluenti pe sector Borlovenii Vechi - Sopotul Nou - Zlatita, jud Caras Severin: recalibrare albie 8,152 km, consolidare de mal 6,658 km, praguri 33 buc Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig mal drept Bogodint si dig mal stg Zlatita si Sasca Romana L=3,332km si ziduri de sprijin la Lescovita, Naidas si Sasca Montana L=3,541km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere rau Nera pe sector aval confl Beu: intretinere r. Nera si afluenti, defrisari, cosiri Mare A.N.A.R. / A.B.A. 44 r. Miniş - av. loc Valea Minişului M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Miniş aferente APSFR-ului S = 16,43 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale 779 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Miniş aferenta APSFR-ului S = 18283,6 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Nera si afluenti pe sector Borlovenii Vechi - Sopotul Nou-Zlatita, jud Caras Severin: ziduri de sprijin la Bozovici L=2,869 km Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere rau Minis la Bozovici: intretinere r. Minis si afluenti, defrisari manuale, cosiri Mare A.N.A.R. / A.B.A. 45 r.Cerna-sect. av.c onfl. Belareca am. Orşova M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Cerna aferente APSFR-ului S = 20,25 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cerna aferenta APSFR-ului S = 77254,57 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Ziduri de sprijin, mal stang,mal drept zona Toplet: zid mal drept Toplet L=1,709 km Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere curs apa Cerna si afluenti aval sect. av. Confl Belareca- am.Orsova,defrisari manuale, cosiri Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 780 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod masură CE Cod măsură RO Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabilă 46 r. Globu-av. loc. Parvova M31 RO_M07-1 ÎmbunatăJirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Globul aferente APSFR-ului S = 5,48 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeJei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Globul aferenta APSFR-ului S = 4873,85 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Dig mal drept si mal stang Iablanita (L=2,994km) Mica M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Intretinere curs apa Globu si afluenti aval Parvova, defrisari manuale, cosiri Mare A.N.A.R. / A.B.A. Nota : * Măsura de stabilizare a albiei (M33 RO_M11-3.2) - Consolidare şi reprofilare canal descarcare Bega-Timiş pe sector Topolovă/ - confl. râu Timiş cuprinsă pe APSFR 2, are efect şi pe APSFR 16; 781 Măsura de stabilizare a albiei (M33 RO_M11-3) - Amenajare râu Nera şi afluen/i pe sector Borlovenii Vechi - Sopotul Nou - Zlatita, jud. Caraş Severin a fost împărţită pe 3 APSFR-uri, respectiv APSFR 42, 43 şi 44. 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. P.M.R.I. reprezintă o viziune strategică pentru managementul riscului la inundaţii atât la nivel de UoM (A.B.A.) cât şi la nivel de A.P.S.F.R. În acest sens, s-au stabilit obiectivele de management al riscului la inundaţii, s-au identificat măsurile necesare în atingerea obiectivelor managementului riscului la inundaţii şi s-au pioritizat măsurile care vizează reducera riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R, ţinând cont de obiectivele specifice de management al riscului la inundaţii. Următorul pas îl reprezintă prezentarea unei imagini de ansamblu a strategiei managementului riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. şi definirea şi, într-o etapă ulterioară, promovarea proiectelor integrate de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. În acest capitol, se prezintă strategia măsurilor şi acţiunilor conjugate pentru reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor în anumite zone cu risc potenţial semnficativ la inundaţii, considerate prioritare. * * * Spaţiul hidrografic Banat deţine lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând îndiguri, regularizări, derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, acumulări permanente şi nepermanente.O caracteristică principală a acestei zone, o reprezintă faptul că, Banatul este zona geografică cea mai îndiguită din România. Cea mai mare parte a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sunt realizate în bazinele râurilor Bega şi Timiş(550 km îndiguiri şi 480 km regularizări, suprafaţa apărată fiind de 230.000 ha). În cadrul acestor lucrări se include şi derivaţia de ape mari (canalul descărcător) Bega - Timiş - destinat apărării împotriva inundaţiilor a municipiului Timişoaraşi a localităţilor limitrofe canalului Bega aval Topolovăţ (L = 5,9 km, Q capabil = 560 m 3 /s). Ca principale lucrări de aparare împotriva inundaţiilor în spaţiul hidrografic Banat există 29 de acumulări nepermanente însumând un volum destinat atenuării viiturilor de 211 mil.m 3 , 1.118 km de diguri, 1.037 km de regularizări de albii şi 150 km deapărări de maluri. Acumulările cu scop complex au prevăzut un volum de atenuare a viiturilor ce însumează cca. 69,6 mil.m 3 . Se face precizarea că pe teritoriul spaţiului hidrografic Banat se află în exploatare un număr de 8 baraje de categorie A şi B, respectiv un numar de 55 baraje de categorie C şi D. Planul de Management al Riscului la Inundaţii propune un Set de măsuri structurale şi nestructurale, clasificate în 3 categorii, în funcţie de nivelul de aplicare, după cum urmează: • Măsuri la nivel naţional; • Măsuri la nivel bazinal (A.B.A.); • Măsuri la nivel de A.P.S.F.R. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel naţional reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizaţional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundaţii, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor &quot;actorilor&quot; şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel bazinal ţin de soluţiile organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii la nivelul întregului teritoriu al A.B.A. Măsurile aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. sunt măsuri specifice, „localizate&quot; fie la nivel de A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenţi sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra a 45 de sectoare / zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.)., declarate şi raportate în martie 2012, în cadrul evaluării preliminare a riscului la inundaţii. În tabelul 4 - 5 sunt prezentate sintetic măsurile propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii. Tabel 4 - 5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tip masură Măsuri Nr. de măsuri Cod Masură Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 28 RO_M07-1 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale APSFR - urilor 37 RO_M07-2 Alte măsuri de reducere a nivelului apei Relocare diguri 1 RO_M08-4 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni 1 RO_M09-2 Tip masură Măsuri Nr. de măsuri Cod Masură Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin marirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) 4 RO_M10-1 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) 6 RO_M10-2 Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) Realizarea de derivaţii de ape mari 1 RO_M11-2 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 45 RO_M11-3 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 23 RO_M11-4 Măsuri de supraveghere, urmarirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi intreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 22 RO_M13-3 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă 45 RO_M13-4 Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 19 RO_M14-2 Total Măsuri 232 Din cele 232 măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii în spaţiul hodrogrfic Banat, un număr de 67 măsuri sunt propuse a se realiza cu fonduri proprii ale Administraţiei Bazinale de Apă Banat (prin Programul de Gospodărire al Apelor), restul de 167 de măsuri urmând a fi propuse spre finanţare cu Fonduri de la Bugetul de Stat sau Fonduri Europene nerambursabile / Credite Externe. Se menţionează faptul că în cadrul măsurilor propuse pentru reducera riscului la inundaţii, majoritatea Studiilor de Fezabilitate au fost realizate în perioada 2008 - 2009, fiind necesară reactualizarea lor în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung aprobată prin HG 846 / 11 august 2010 - obiectivul pe termen lung este asigurarea protecţiei localităţilor pentru viituri cu probabilităţi de depăşire cuprinse între 1% şi 0,01% diferenţiat în funcţie de rangul localităţilor . După cum se poate observa, cele mai importante / relevante tipuri de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R. , pe teritoriul gestionat de A.B.A. Banat, se prezintă sintetic astfel: • RO_M10-1 (Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraJiilor etc.) – 4 măsuri propuse) o Justificare : Starea avansata de degradare a echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund de la barajul Surduc precum si cu imposibilitatea sau deficienta de manevra a dispozitivelor stavilarului de la Nodul Hidrotehnic Sinmihaiul Roman, pericliteaza siguranta generala a amenajarilor hidrotehnice de pe raul Bega, cu grave consecinte sub aspectiul inundabilitatii localitatilor aflate in aval. In vederea cresterii gradului de siguranta a obiectivelor, se impune refacerea constructiilor si retehnologizarea instalatiilor si a echipamentelor, folosind echipamente moderne, fiabile si cu asigurarea unor protectii adecvate mediului umed in care trebuie sa functioneze acestea. Măsura RO_M10-1 este esenţială pentru siguranţa în exploatare şi la parametrii proiectaţi a amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (baraje + lacuri de acumulare). Lucrările necesare vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei din zonă, deoarece scopul lacurilor de acumulare este prioritar social apărând populaţia împotriva inundaţiilor şi cu implicaţii economice prin evitarea pagubelor potenţiale ce se pot produce prin afectarea infrastructurii şi a lucrărilor de artă existente în zonă. • RO_ M10-2 (Realizarea lucrărilor de mentenanJă pentru exploatarea în siguranJă a construcJiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente - lucrări de întreJinere şi reparaJii curente, modernizări, retehnologizări etc.) – 6 măsuri şi RO_M13-3&#160; ( Mentenanţa infrastructurilor existente de protecJie împotriva inundaJiilor) – 22 măsuri o Justificare : Aceste măsuri se referă la aplicabilitatea prevederilor Ordinului 819 / 2007 al MMDD privind aprobarea Normativului pentru lucrarile de intretinere şi reparatii din administrarea AdministraJiei NaJionale „Apele Române” . Lucrările de întreţinere şi reparaţii au ca scop menţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente la nivelul necesar cerinţelor şi asigurarea functionalităţii amenajărilor hidrotehnice - lacuri de acumulare şi alte lucrări cu rol de apărare (îndiguiri, regularizări etc.). • RO_M09-2 - Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni (1 măsura) o Justificare : Prin realizarea acestor acumulări nepermanente se reduce riscul de inundaţii a localităţilor din aval prin reţinerea pentru o perioadă de timp a volumelor de viitură şi reducerea debitului maxim tranzitat în aval prin albie, fără a mai fi necesare alte măsuri structurale punctuale de tipul diguri, regularizări, apărări de mal, etc. • RO_M11-2 - Realizarea de derivaţii de ape mari , un alt obiectiv important al A.B.A. Banat (1 măsura) o Justificare: Măsura presupune amenajarea cursului de apa Zlagna, conform Studiului de Fezabilitate prin devierea unui debit din paraul Zlagna in raul Sebes, reducându-se astfel riscul la inundaţii pentru zona Caransebes. • RO_M13-4 - Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă (45 măsuri) o Justificare : Prin efectuarea lucrărilor de defrişare punctuale a vegetaţiei din imediata vecinatate a albiilor minore ale cursurilor de apă se asigura capacitatea de tranzitare a debitelor de viitură, prin eliminarea ingustarilor de secţiunii de scurgere şi realizarea unor decolmatări hidraulice în aceste perioade. • RO_M08-4 - Relocare diguri (1 măsura) o Justificare : Măsura este necesară în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitului de calcul cu probabilitatea de 1%, prin relocarea digurilor de pe paraul Fizes in zona de confluenta cu raul Barzava, reducand riscul de inundatii a localitatii Berzovia. • RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie (45 masuri) o Justificare : Măsura este necesară pentru stoparea coborârii talvegului albiilor cursurilor de apă în vederea punerii în siguranţă a construcţiilor care realizează retenţii cu rol de aparare, precum şi stabilizarea malurilor şi asigurarea secţiunilor de scurgere în vederea tranzitării unor debite de viitură cu probabilitatea de depaşire de 1%, fără inundarea localităţilor riverane. • RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale (23 masuri) o Justificare : Măsura este necesară pentru realizarea unei linii de aparare prin realizarea unor diguri noi, corespunzator debitului de calcul de 1%, in conformitate cu Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung precum si a prevederilor Directivei Cadru Apa CE 60/2000. • RO_M14-2 Măsuri de supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente (19 masuri) o Justificare : Măsura este necesară pentru refacerea liniilor de aparare prin aducerea la gradul corespunzator debitului de calcul de 1%, prin suprainaltarea si completarea de terasamente in corpul digurilor existente, in conformitate cu Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung precum si a prevederilor Directivei Cadru Apa CE 60/2000. În figura 4 - 1 sunt prezentate pentru fiecare A.P.S.F.R. măsurile estimate a se realiza pentru reducerea riscului la inundaţii: Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat 788 Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. În scopul identificării la nivel de A.B.A. a proiectelor integrate majore 8 , consultantul JASPERS a solicitat o analiză matriceală, la nivelul fiecarui A.P.S.F.R., analiză care indică pe de o parte, principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% (desemnate pe baza unui criteriu unitar la nivel naţional, care ţine seama de populaţia potenţial afectată - prag peste 150 locuitori potenţial afectaţi pe localitate) precum şi principalele măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundaţii (măsurile cele mai relevante din punct de vedere al reducerii riscului la inundaţii) în localităţile respective . Matricea oferă o imagine calitativă a principalelor localităţi / grupuri de localităţi apărate (importante sub aspectul numărului de locuitori potenţial afectaţi) precum şi a celor mai semnificative / eficiente măsuri ( măsuri structurale - hard şi soft, semnificative din punct de vedere al efectului produs) şi, prin urmare, ajută la gruparea măsurilor individuale în proiecte integrate (matricile pentru fiecare A.P.S.F.R. pot fi consultate pe site-ul www.rowater.ro ) Exemplu de matrice: Cod măsură Tip măsură Măsură propusă A.P.S.F.R. Localitatea 1 Localitatea 2 Localitatea 3 Localitatea n Măsura 1 x xx FE x Măsura 2 x xx - x Măsura 3 FE x n Simbol Efectul (eficacitatea măsurii) FE Fără efect x Efect parţial (eficacitate parţială / apără parţial localitatea) xx Eficacitate foarte bună n Efect necunoscut - Măsura nu este aplicabilă pentru localitatea respectivă 8 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) acordă finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică de pregătire proiecte în sectorul de apă şi apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 5. Acest Program Operaţional reprezintă unul dintre programele operaţionale prin care pot fi accesate fondurile europene structurale şi de investiţii alocate României în perioada 2014-2020. Se reaminteşte că Obiectivul Specific 5.1 &quot;Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră&quot; promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse şi în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020. A.N.A.R. va transmite spre finanţare un număr de propuneri de proiecte integrate majore. Mai departe, aceste propuneri de proiecte integrate, vor face obiectul unui checking-list, prin care Autoritatea de Management pentru POIM urmează să verifice încadrarea proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare, în conformitate cu o serie de elemente , evidenţiate în Ghidul POIM ( Criterii pentru justificarea şi pregătirea proiectelor, recomandate de JASPERS). Informaţii detaliate cu privire la analiza matriceală realizata (sheet-uri excel) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dabanatEPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundatii.aspx În tabel 4 - 6 sunt descrise numarul localităţilor / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat. Tabel 4 - 6 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 500 Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 250 Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 150 Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectabilă &gt; 80 10 30 42 61 În sprijinul abordării mai sus-menţionate, în vederea definirii proiectelor integrate , se precizează: &quot; având în vedere necesarul masiv de investiţii comparativ cu fondurile nerambursabile disponibile, printre criteriile de prioritizare se vor număra: populaţia aflată sub incidenţa riscului, locaţia proiectului în zone cu incidenţă masivă a riscurilor,&#160; nivelul&#160; daunelor&#160; economice&#160; posibile,&#160; efectul&#160; pozitiv&#160; integrat&#160; al&#160; proiectului &quot; (extras Ghid POIM). Pe baza analizei matriceale (localităţi / grupuri de localităţi supuse riscului la inundaţii în cazul scenariului de inundabilitate 1%, a măsurilor asociate propuse), la nivelul A.B.A. Banat au fost identificate următoarele proiecte integrate majore: 1. Amenajarea complexa a raului Bega în vederea apărării împotriva inundaţiilor a municipiului Timisoara si a zonelor riverane 1.1. Punerea in siguranta a nodului hidrotehnic Sanmihaiu Roman, jud.Timis APSFR 2 - M10-2 1.2. Marirea gradului de siguranta in exploatare a acumularii Surduc, jud.Timis APSFR 4- M10-1 1.3. Amenajare rau Bega si afluenti pe sector Timisoara - Balint, jud.Timis APSFR 1si 2 – M11-3 1.4. Amenajare rau Bega si afluenti pe sector Curtea –Valea lui Liman, jud.Timis APSFR1-M11-3 1.5. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe subbazinul hidrografic Bega – M01_2 1.6. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaJiilor, în conformitate cu dispoziJiile legate în materia cadastrului şi a publicităJii imobiliare – M03_1 1.7. ActivităJi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaJii adaptate specific nevoilor comunităJilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaJie de urgenJă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M15_1 1.8. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. - M16 1.9. Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare - M14_3 1.10. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - M18 Concluzie: Starea avansată de degradare a echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund de la barajul Surduc, precum şi imposibilitatea sau deficienţa de manevra a stavilelor de la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Roman, pericliteaza siguranţa generală a amenajărilor hidrotehnice de pe râul Bega, cu grave consecinţe sub aspectul inundabilităţii localităţilor aflate în aval. În vederea creşterii gradului de siguranţă a obiectivelor, se impune refacerea construcţiilor hidrotehnice, retehnologizarea instalaţiilor şi a echipamentelor, folosind echipamente moderne, fiabile şi cu asigurarea unor protecţii adecvate mediului umed în care trebuie să funcţioneze acestea. Inudaţiile de tip flash flood din anul 2012 şi inundaţiile repetate din anul 2013, conform rapoartelor de sinteză, pe sectorul Farasesti - Balint al râului Bega au pus în evidenţă existenta unui risc major de inundaţii pentru toate localităţile limitrofe cursului de apă, impunandu-se ca fiind necesare o serie de lucrări pentru supraînălţarea şi completarea cu terasamente a digurilor existente, inclusiv cu realizarea unor diguri noi, corespunzător debitului de calcul de 1%, concomitent cu execuţia lucrărilor de consolidare a malurilor pentru punerea în siguranţă a liniei de aparare. Măsurile integrate de punere în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente, coroborate cu măsurile structurale de aducere a liniei de apărare la gradul de asigurare corespunzător Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung şi a prevederilor Directivei Cadru Apă CE 60/2000, pe sectorul Balint - Timişoara, vor reduce semnificativ riscul de inundaţii a zonelor populate şi a obiectivelor social - economice din zonă. 2. Amenajarea complexă a raului Barzava si afluenti în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 2.1. Amenajare rau Barzava pe sector Bocsa – Gataia, jud. Caras Severin - APSFR 31-M11-4 2.2. Regularizare pârâu Fizeş la Tirol si Berzovia, judeJul Caraş-Severin - APSFR 34-M08-4 2.3. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe subbazinul hidrografic Barzava – M01_2 2.4. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaJiilor, în conformitate cu dispoziJiile legate în materia cadastrului şi a publicităJii imobiliare – M03_1 2.5. ActivităJi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaJii adaptate specific nevoilor comunităJilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaJie de urgenJă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. – M15_1 2.6. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. - M16 2.7. Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare - M14_3 2.8. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - M18 Concluzie : Pentru prevenirea sau limitarea efectelor distrugătoare provocate de inundaţiile din perioada 2011-2015, în care s-au înregistrat importante pagube materiale în zonele de locuit, cu afectarea gravă a căilor de comunicaţii, pe sectorul Bocşa - Gătaia, prin lucrări de diguri noi şi supraînălţare a digurilor existente, de consolidare a malurilor, de recalibrare a secţiunii de scurgere ale albiilor râului Bârzava şi Fizeş, coroborata cu: • măsură de punere în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice de la polderul Gherteniş, prin refacerea în totalitate a elementelor de construcţii ale disipatorului de energie; • măsură de relocare a digurilor de remuu ale pârâului Fizeş în zona de confluenţă cu râul Bârzava se va realiza capacitatea de transport al albiilor necesară tranzitării debitului de calcul cu probabilitatea de 1%, reducând semnifivativ riscul la inudaţii a localităţilor Berzovia, Fizeş, Tirol, Sosdea, a oraşului Gătaia şi a infrastructurii de comunicaţii /transport din zonă. 3. Amenajarea complexă a râului Timis si afluenti în vederea apărării împotriva inundaţiilor a orasului Caransebes si a localitatilor riverane 3.1. Apararea impotriva inundatiilor a municipiului Caransebes- zona aeroport si zona Caransebesul Nou, jud. Caras Severin - APSFR 15- M09-2 si M11-2 3.2. Regularizare rau Sebes pe sector acumulare Zervesti- confluenta rau Timis, jud. Caras Severin - APSFR 15-M11-3 3.3. Regularizare parau Macicas la Prisaca, com.Constantin Daicoviciu, jud. Caras Severin - APSFR 15 – M11-3 3.4. Consolidare maluri rau Timis la Jupa si Sacu - APSFR 15 – M11-3 3.5. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe subbazinul hidrografic Timis – M01_2 3.6. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaJiilor, în conformitate cu dispoziJiile legate în materia cadastrului şi a publicităJii imobiliare – M03_1 3.7. ActivităJi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaJii adaptate specific nevoilor comunităJilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaJie de urgenJă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. – M15_1 3.8. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile ”Cu viaţa mea apăr viaţa”; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. - M16 3.9. Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare - M14_3 3.10. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - M18 Concluzie : Prin realizarea acumulării nepermanente pe pârâul Potoc, precum şi prin realizarea lucrărilor de deviere a pârâului Zlagna până în râul Sebeş, coroborat cu lucrări de îndiguire, reprofilare - stabilizare pat albie, consolidări de maluri ale râului Timiş şi a afluenţilor acestuia, Sebeş şi Macicas, se va asigura diminuarea semnificativă a riscului de inundaţii din zonă, prevenindu-se astfel pagube potenţiale privind obiectivele social economice, a caselor şi a gospodăriilor localnicilor din zonă. Consolidarea malurilor râului Timiş la Jupa şi Sacu se realizează în vederea protejării şi punerii în siguranta a digurilor de apărare existente, în prezent aflate în pericol iminent de prăbuşire. În planşa nr. 8 sunt evidenţiate proiectele integrate majore propuse la nivel de A.B.A. Banat. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

1. Aspecte institu/ionale A.N.A.R. este autoritatea statului care are ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE şi Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuţiile principale ale A.N.A.R., se numără atât elaborarea Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice precum şi elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii realizate pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii. 2. Aspecte de planificare / raportare Planificare / Raportare P.M.B.H. / P.M.R.I. Ciclul 2 - WFD RBMPs (D.C.A. - P.M.B.H.) Ciclul 1 - FRMPs (Directiva Inundaţii - P.M.R.I.) Data finalizării consultării publice (draft P.M.B.H. / P.M.R.I.) Etapa I:22/12/2014-22/06/2015; A doua etapă: 08/2015-11/2015 06.2015 - 12.2015 Data de adoptare a P.M.B.H. / P.M.R.I. (aşteptată / previzionată) După 22/12/2015, în funcţie de procedura S.E.A. şi procedura de adoptare prin H.G. (Oct. 2016) Idem P.M.B.H. Date de raportare în WISE Între 22/03/2016 şi data adoptării prin H.G. Idem P.M.B.H. 3. Aspecte metodologice În vederea realizării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice din România, au fost elaborate o serie de metodologii. Modul cum au fost luate în considerare obiectivele de mediu ale Directivei 2000/60/CE, în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (art. 7.3 şi 9) se regăsesc, concret, în: a) Alegerea obiectivelor de management al riscului la inundaţii (Cap. 3, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul AdministraJiilor Bazinale de Apă); b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea SEB / PEB în conformitate cu cerinJele D.C.A. ( v. Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu); c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (Cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul AdministraJiilor Bazinale de Apă . * * * a) Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază : economice, sociale, mediu şi patrimoniu cultural . În ceea ce priveşte criteriul Mediu , s-au stabilit 3 obiective de management al riscului la inundaţii, în strânsă legătură cu Directiva Cadru Apă : i. Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); ii. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; iii. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; Toate acestea vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , între care se menţionează: conservarea &quot;stării bune&quot; şi a &quot;stării foarte bune&quot; a apelor, atingerea unei &quot;stări bune&quot; a apelor de suprafaţă, atingerea unui &quot;potenţial ecologic bun&quot; pentru apele artificiale sau cu regimul foarte mult modificat antropic. b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinJele D.C.A. În procesul de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii, în vederea considerării beneficiului fiecărei măsuri, se evaluează performanţa acesteia, pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii - sub forma unui scor. Scorul acordat fiecărei măsuri variază între 0 (scor nul) şi 5 (scor maxim). În ceea ce priveşte.obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinJele D.C.A. , se acordă scor maxim (5) în cazul în care măsura nu aduce atingere S.E.B. sau P.E.B. pentru corpul de apă şi scor minim (0) în cazul în care măsura deteriorează S.E.B. sau P.E.B. a corpului de apă . c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul AdministraJiilor Bazinale de Apă) i. Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional - În vederea stabilirii / definirii măsurilor de management al riscului la inundaţii la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, s-a elaborat Catalogul de măsuri potenJiale la nivel naJional . Acest catalog este foarte util în definirea, la nivelul A.B.A., a măsurilor celor mai relevante într-un mod unitar. În ceea ce priveşte tipurile de măsuri propuse, s-a realizat o amplă documentare bibliografică cu referire la măsurile structurale, dar mai ales a celor non-structurale (cu accent pe promovarea lucrărilor referitoare la infrastructura verde). Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune, în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire; Protecţie; Pregătire; Conştientizarea publicului; Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie. Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri ; pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă). ii. Se evidenţiază atenţia specială acordată tipurilor de măsuri non- structurale , în acord cu ghidurile EU / recomandările DG Environement şi DG Regio . Astfel, din cele 23 de tipuri de măsuri, 22 sunt non-structurale sau structurale uşoare (M11 fiind singura structurală - hard engeenering works ). iii. În ceea ce priveşte măsurile non-structurale , s-a recomandat ca acestea să fie aplicate la nivelul A.P.S.F.R.-urilor , dar pentru îmbunătăţirea semnificativă a managementului riscului la inundaţii, s-a recomandat aplicarea acestora pe scară largă la nivel de sub- bazin / bazin hidrografic (A.B.A.). iv. Tipurile de măsuri propuse în Catalogul de măsuri potenţiale, avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. sunt clasificate în domeniul de acţiune PROTECŢIE , având codificarea RO_M04, RO_M05, RO_M06, RO_M07, RO_M08 . Aplicarea acestui tip de măsuri se face la nivel de A.P.S.F.R. şi/sau A.B.A. 4. Măsurile concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Banat
În cadrul A.B.A.&#160; Banat situaţia măsurilor care vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , se prezintă după cum urmează:

Categoria de măsură conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional Cod Măsură Măsură propusă în P.M.R.I. (în coordonare cu D.C.A. - P.M.B.H.) Nr măsuri Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 29 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 38 RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) 1 TOTAL RO_M07 68 Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO_M08-4 Relocare diguri 1 TOTAL RO_M08 1 TOTAL măsuri concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Banat 69
În acelaşi timp, măsurile cu o localizare precisă (georeferenţiate), încadrate în tipul de măsură RO M09-1, RO M09-2, RO M11-1, RO M11-2, RO M11-3, RO M11-4 au fost
analizate în corelaţie cu corpurile de apă. Astfel, s-a verificat dacă măsura respectiva ar putea să conducă la deteriorarea stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor de apă de

suprafaţă ca urmare a noilor modificări ale caracteristicilor fizice ale acestora sau să împiedice ne-atingerea stării ecologice bune/potenţialului ecologic bun. Verificarea s-a realizat pe baza criteriilor abiotice privind presiunile hidromorfologice semnificative şi a aspectelor metodologice stabilite în cadrul Elementelor metodologice privind aplicarea excepJiilor de la obiectivele de mediu în cadrul articolului 4.7. al Directivei Cadru în domeniul Apei .

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat (v. Anexă - partea A.II.1 din Directiva Inundaţii)
Pentru toate măsurile de management al riscului la inundaţii propuse, codificate (M01
- M23), conform Catalogului de măsuri potenţiale, indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (naţional / A.B.A. / A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului de implementare a măsurilor şi s-a propus periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare (verificare/control a progresului de implementare a măsurii) pentru fiecare măsură (v. tabelul 5 - 1). În ultima coloană a tabelului se furnizează informaţia cu privire la autoritatea / autorităţile responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor propuse .
Monitorizarea măsurilor naţionale şi coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice in managementul riscurilor la inundaţii, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A. / A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R. / A.B.A, cu raportare anuala catre M.M.A.P. şi în cadrul Comitetelor de Bazin.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

800

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO_M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / administratori Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele Număr reglementări legale şi tehnice Anuală 1 M.T iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio-economice Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.D.R.A.P., I.S.C. iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 Comisia de supraveghere a asigurarilor, M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.T vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Număr revizuiri privind normele de proiectare Anuală 1 M.M.A.P. RO_M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de G.A. şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii Număr studii, proiecte Anuală 1 M.M.A.P. ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood Număr studii Anuală 1 M.T iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic; Număr studii Anuală 1 M.M.A.P.

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. Prevenire Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) Raportare la CE 22 martie 2018 Anuală 12 M.M.A.P. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Raportare la CE 22 martie 2020 Anuală 12 M.M.A.P. M.M.A.P. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) Raportare la CE 22 martie 2022 Anuală 12 M.M.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare Suprafaţa intabulată (ha) Lungime totală a cursuri de apă amenajate cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor intabulate(km) Anuală 70% din lungimea de cca. 12000 km de diguri şi 50% din cca. 200 baraje cu volum mare de atenuare M.M.A.P. RO_M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate Anuală Toate U.A.T.-urile aflate în zonele cu hazard la inundaţii 1% identificat (cca. 600 din cca. 2700 U.A.T.) C.J. RO_M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare Număr controale Număr studii fundamentare care să stea la baza elaborării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism Anuală 5 - 10 controale 42 de studii de fundamentare I.S.C. C.J. RO_M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V , actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate / actualizate Anuală Actualizarea PATN secţiunea V Zone de risc natural ; 42 PATJ reactualizate; PATZ elaborate pentru zonele cu risc la inundaţii M.D.R.A.P. C.J.

801

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO_M04-1 Crearea de noi zone umede Număr zone umede nou create Suprafaţa zonelor umede nou create (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4-4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile Număr lucrări de reconectare Suprafaţa restaurată a luncii inundabile (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4-4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-3 Remeandrarea cursului de apă Lungimea cursului de apă remeandrat (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4-4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Lungimea cursului de apă cu lucrări de renaturare a malurilor (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4- 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M04-5 Restaurarea lacurilor naturale Număr lacuri naturale restaurate Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4-4din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri naturale de retenţie a apei în zone urbane / populate RO_M05-1 Rigole &quot;verzi&quot;, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. RO_M05-2 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane Număr localităţi cu măsura aplicată Capacitate de stocare (m 3 ) Anuală C.J. RO_M05-3 Pavaje permeabile, acoperişuri verzi, zone de bioretenţie, canale de infiltraţie, spaţii verzi amenajate (inclusiv plantarea de arbori şi arbuşti pentru drenarea biologică a excesului de umiditate) etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în agricultura RO_M06-1 Menţinerea arealelor ocupate de fâneţe şi păşuni în zonele inundabile Suprafaţa zonelor menţinute cu fâneţe şi păşuni - an de referinţă 2015 (ha) Anuală 100% M.A.D.R. RO_M06-2 Practici de cultivare pentru conservarea solului Număr zone supuse practicilor de cultivare pentru conservarea solului Suprafaţa aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului(ha) Anuală 148 125252 ha M.A.D.R. RO_M06-3 Terasarea versanţilor Număr zone amenajate Suprafaţa acoperită cu lucrări de terasare a versanţilor (ha) Anuală 67 193468 ha M.A.D.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

802

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Suprafaţa pădurilor din zonele inundabile (ha) Proporţia suprafeţelor cu pădure în zona inundabilă (%) 6 ani În funcţie de necesităţi M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor Suprafaţa pădurilor în bazine de recepţie (ha) Proporţia pădurilor în suprafaţa de recepţie (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Suprafaţa de pădure în zonele perimetrale (ha) Proporţia pădurilor pe terenurile care reprezintă versanţii direcţi ai acumulărilor (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Suprafaţa terenurilor împădurite cu altă destinaţie decât cea forestieră (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (ha) 6 ani cca. 5000 ha M.M.A.P., Gărzile forestiere RO_M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale Lungimea de albie torenţială corectată (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (km) 6 ani 138 km M.M.A.P., Gărzile forestiere, M.A.D.R., A.N.I.F. Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO_M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Număr poduri redimensionate Anuală cca. 60 la nivel naţional M.T. RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Suprafeţe de teren desecate / drenate cu efect în intravilan (ha) Anuală 0,2 mil. ha M.A.D.R. RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Lungimea cursurilor de apă decolmatate / reprofilate (km) Volum de terasamente rezultat din decolmatarea / reprofilarea cursului de apă Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M08-4 Relocare diguri Lungime diguri relocate (km) Suprafaţa inundată prin relocare (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M08-5 Demolare, sau după caz relocare lucrări / construcţii diverse amplasate în albie care obturează secţiunea de scurgere Număr intervenţii Anuală Funcţie de necesităţi M.M.A.P. RO_M08-6 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente) Volum de atenuare asigurat (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4-4 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

803

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) RO_M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) RO_M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură Număr lucrări Volum total de atenuare (m 3 ) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-2 Realizarea de derivaţii de ape mari Lungime derivaţii pentru ape mari (km) Debit tranzitat de derivaţii pentru ape mari (m 3 /s) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4-4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lungime cursuri de apă cu lucrări de stabilizare a albiei (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Lungime diguri noi (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor Suprafaţa amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solurilor (ha) Anuală 2,2 mil. ha M.A.D.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

804

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri pentru creşterea rezilienţei populaţiei (Implementarea si adaptarea de măsuri de protecţie pentru diverse obiective - clădiri, construcţii) RO_M12-1 Supraînălţarea construcţiei, inundarea controlată a subsolului (Wet Floodproofing); materialele de construcţii trebuie să fie rezistente la apă şi toate utilităţile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundaţii (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari şi viteze mari ale apei) Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de supraînălţare / inundare controlată a subsolului (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO_M12-2 Impermeabilizarea construcţiei (Dry Floodproofing) - etanşeizarea clădirii cu materiale impermeabile (folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuinţă) şi este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică şi viteză redusă a apei, în caz de inundare Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de impermeabilizare (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO_M12-3 Praguri / diguri locale / ziduri de protecţie împotriva inundaţiilor (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălţime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcţii sau a unui grup redus de construcţii (trebuie să includă şi sisteme de drenaj şi evacuare a apei din incinta protejată) Număr construcţii / grupuri de construcţii cu protecţie individuală Anuală 4 C.J. Autorităţi locale Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO_M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. Număr rapoarte / expertize / documentaţii Anuală Minim 80% dintre lucrări să aibă rapoarte şi expertize în termen de valabilitate şi documentaţii de stabilire a soluţiilor de remediere M.M.A.P. RO_M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă Număr lucrări de modernizare şi/sau consolidare Lungime cursuri de apă amenajate cu lucrări de modernizare şi/sau consolidare (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Număr lucrări de mentenanţă realizate Lungime cursuri de apă amenajate pentru care s-a realizat lucrări de mentenanţă (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Lungime cursuri de apă (km) Suprafaţa albiei întreţinute (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO_M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării Număr studii cu analiză bazinală a impactului schimbărilor climatice asupra lucrărilor hidrotehnice Număr studii privind adaptarea lucrărilor hidrotehnice în conformitate cu prevederile S.N.C.S. şi S.M.R.I. Anuală 11 M.M.A.P. RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lungime diguri supraînălţate (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

805

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor RO_M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate Anuală Principalele lacuri de acumulare (41) M.M.A.P. Conştientizarea publicului Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. Număr acţiuni de informare / an Număr de materiale publicate Anuală 252 (42/an) 10.000 buc. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.S. RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii Număr acţiuni de implicare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii în E.P.R.I., H.H.&amp;H.R., P.M.R.I. Anuală 11 rapoarte bazinale anuale, 1 raport naţional M.M.A.P. RO_M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaJiei în zonele cu risc la inundaJii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). Număr de exemplare ghid diseminat la nivel de primării şi în mediul şcolar / gimnazial / universitar Număr verificări privind însuşirea cunoştinţelor de comportament la evenimente de inundaţii Anuală 420 exemplare hârtie (cca. 2700 diseminate în format electronic către U.A.T.) M.S. Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. Număr ore alocate / an Număr cercuri Număr participanţi / an Număr participanţi / an Anuală 12 (2/an) 250 60.000 (10.000/an) 15.000 (2.500/an) M.A.I. (I.G.S.U.) M.M.A.P. Pregătirea Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Număr avertizări emise / număr evenimente hidrologice înregistrate Număr unităţi administrativ teritoriale avertizate / alarmate / număr de U.A.T.-uri afectate Anuală 100% 100% M.M.A.P. M.A.I. (I.G.S.U.) Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor Număr Planuri locale / judeţene de apărare împotriva inundaţiilor revizuite Anuală 100% M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

806

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Pregătirea Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii Număr de exerciţii de simulare Anuală 240 M.A.I Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. Proporţie personal de intervenţie instruit Grad dotare cu mijloace şi echipamente (faţă de anul 2015) Anuală 50% din personal instruit Creşterea cu 10% a capacităţii operative de apărare cu caracter local M.A.I Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde/ versanţi / etc.) Număr intervenţii Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tabel 4 - 4 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO_M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate Număr acţiuni de localizare inundaţii Anuală În funcţie de evenimente M.M.A.P. RO_M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) Număr proceduri intervenţie reactualizate Anuală Toate procedurile situaţiilor de urgenţă reactualizate (100%), funcţie de necesităţi M.A.I. Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) Număr rapoarte de sinteză / număr de evenimente Metodologie aprobată Anuală 100% 1 M.M.A.P. RO_M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora Număr lucrări reparaţii / intervenţii Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile care au în administrare infrastructuri RO_M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) Număr infrastructuri / proprietăţi refăcute / reabilitate Total costuri alocate refacerii infrastructurii şi proprietăţilor afectate (Euro) Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile cu atribuţii în domeniu Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii învăţate Număr Rapoarte post-eveniment / eveniment Anuală 100% M.M.A.P.

807

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

În conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii (Articolele 9 şi 10, Anexă - partea A.II.2), au fost întreprinse o serie de demersuri pentru informarea şi consultarea publicului, precum şi pentru încurajarea implicării active a părţilor interesate în dezvoltarea P.M.R.I. în coordonare cu D.C.A.
Se evidenţiază demersurile întreprinse:
• la nivel naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central), • la nivel bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin), • precum şi la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor). Acţiunile cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central, au constat în: • Activităţi premergatoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind Planului de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.1); o Stabilirea listei de stakeholderi (autorităţi publice centrale si locale, autoritati judetene, institutii colaboratoare, mediul academic, ONG, operatori de apa), inclusiv identificarea persoanelor de contact invitate la dezbateri şi care primesc periodic informaţii / metodologii etc. şi de la care se aşteaptă feedback; o Conceperea primului chestionar (diseminat la 30.06.2015) privind elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice (Anexa 6.2) si a primului Newsletter cu scop de informare cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.3). o Conceperea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. (Anexa 6.4). o Conceperea celui de-al doilea Chestionar cu privire la draftul P.M.R.I. aferent fiecarei A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al P.M.R.I. o Organizarea unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului academic în cadrul căreia s-a susţinut o prezentare tehnică, de informare, dedicată P.M.R.I. - la U.P.B., Facultatea de Energetică (3 iunie 2015); o Participări la emisiuni radio (Radio Antena Satelor - 7 aprilie, 16 iunie 2015); o Organizarea primei dezbateri la nivel central (30 iunie 2015, sediul M.M.A.P.) în cadrul căreia au fost supuse consultării publice obiectivele de management al riscului la inundaţii şi Catalogul de măsuri potenţiale de la nivel naţional; au participat instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în domeniul managementului riscului la inundaţii (M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.A.D.R., M.S. şi I.G.S.U.), A.N.A.R., I.N.H.G.A., institute de cercetare şi reprezentanţi ai mediului academic precum şi ai M.F.E.; o Diseminarea chestionarului către lista de stakeholderi, chestionar conţinând întrebări de verificare a modului de informare şi consultare a publicului; o Diseminarea Newsletterului către lista de stakeholderi, cu scopul de a-i informa cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii şi obţinerea din partea stakeholderilor a un punct de vedere cu privire la (1) obiectivele de management al riscului la inundaţii şi indicatorii asociaţi şi (2) catalogul de măsuri potenţiale (s-a realizat un numar de 6000 de exemplare (500 x 11 - cate 500 exemplare / A.B..A. si 500 exemplare / Bucuresti, care au fost diseminate la nivelul stakeholderilor); o Organizarea unei dezbateri tehnice - la sediul U.T.C.B., Facultatea de Hidrotehnică (15 iulie 2015) - cu participarea cadrelor universitare, cu privire la P.M.R.I. şi Catalogul de măsuri potenţiale propus; o Organizarea unei dezbateri şi întâlniri de lucru (18 septembrie 2015, sediul M.M.A.P) în scopul elaborării Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii şi pentru stabilirea de măsuri concrete ale altor autorităţi responsabile. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.). Reprezentanţii I.N.H.G.A. au prezentat stadiul de implementare a Directivei Inundaţii şi cerinţele principale de raportare pentru autorităţile implicate în managementul riscului la inundaţii (prezente la întâlnire), în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora; o Elaborare de prezentări şi articole ştiinţifice pe tematica P.M.R.I.; o Prezentări şi dezbateri în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Anuale a I.N.H.G.A. pe problematica riscului la inundaţii (metode şi indicatori pentru ierarhizarea A.P.S.F.R.-urilor din România din punct de vedere al severităţii riscului, indicatori pentru evaluarea expunerii la risc a diferitelor tipuri de receptori la nivelul ţării, dificultăţi de abordare a riscului specific râurilor mici, etc.) şi a Planului de Management al Riscului la Inundaţii (stadiu, abordare, măsuri, exemple, modul de aplicare al art. 4.7 al Directivei Cadru Apa etc); o Participarea la o emisiune televizată - film documentar Apa Şi Tehnologia în slujba Oamenilor (4 episoade), dedicat problematicii managementului riscului la inundaţii, hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, Catalogului de măsuri potenţiale, Planului de Management al Riscului la Inundaţii, proiectelor A.N.A.R. (Watman) etc; filmul este difuzat la postul public, national de televiziune - TVR 1 si are ca scop atat promovarea politicilor de gospodărire a apelor a celor două instituţii, cât şi conştientizarea riscului la inundaţii (distribuit de TVR1 în cursul lunii noiembrie 2015); o Diseminarea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. şi responsabilităţile autorităţilor responsabile; postarea lui în format electronic pe siteul I.N.H.G.A.; o Organizarea unei noi dezbateri şi întâlniri de lucru in perioada 17/18 martie 2016 sediul M.M.A.P, în vederea definitivarii Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii, agrearea indicatorilor de monitorizare a progresului de implementare a masurilor,a autoritatilor responsabile pentru aceasta monitorizare, în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora, si a tintelor 2021. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.); o Organizarea in data de 21 martie 2016 a sedintei Consiliului Interministerial al Apelor pentru avizarea Planului de Management al Riscului la Inundatii, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 316/2007. La aceasat sedinta au participat reprezentanti ai Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, Administraţiei Naţionale «Apele Române», Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Gărzii Naţionale de Mediu, Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Hidroelectrica S.A. o Celebrarea pe 22 martie 2016 a Zilei Mondiale a Apei, ocazie cu care Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor a făcut anuntul legat de finalizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) pentru ciclul de raportare 2016-2021, elaborat pe baza principiilor dezvoltării durabile şi al adaptării la efectele schimbărilor climatice si raportarea acestuia in sistemul WISE al Comisiei Europene. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui Plan a constituit o prioritate a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor si este in concordanta cu Planul sectorial de acţiune al Guvernului României pentru domeniul ape . o Realizarea unei adrese de email comunicare.inundatii@rowater.ro , unde să poată fi colectate orice fel de opinii ale stakeholderilor; o Postarea pe site-ul A.N.A.R. ( www.rowater.ro ) şi I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) a P.M.R.I. precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la InundaJii; ConJinutul Planului de Management al Riscului la InundaJii ). Ac/iunile desfăşurate la nivelul A.B.A. Banat • Activităţi premergătoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind P.M.R.I la nivel de A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al PMRI: o Workshop privind managementul riscului la inundaţii, în data de 30.07.2015. Au participat membrii grupului de lucru pentru elaborarea PMRI. Temele supuse discuţiilor au fost: ■ Planul de management al riscului la inundaţii; ■ Obiectivele de management al riscului la inundaţii; ■ Catalogul de măsuri potenţiale la nivel regional; o Diseminarea primului chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) al spaţiului hidrografic Banat şi diseminarea Newsletter-ului nr. 1 către întreg grupul de lucru instituit la nivelul spaţiului hidrografic Banat. Chestionarul şi newsletter-ul au fost oferite spre completare părţilor implicate, în data de 31 iulie 2015, prin email. Pentru membrii care nu au participat la workshop, s-a transmis şi catalogul de măsuri ce trebuie luate în cazul inundaţiilor, cu rugămintea consultării lui şi, dacă e cazul, să se facă alte propuneri. o Prezentarea în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin organizat în data de 03 iulie 2015 a Planului de Management al Riscului la Inundaţii. o A fost realizată o secţiune specială pe site-ul A.B.A. Banat în care au fost postate informaţii utile despre draftul P.M.R.I.Banat: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%2 0al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx cât şi alte materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la InundaJii; ConJinutul Planului de Management al Riscului la InundaJii. o În data de 3 octombrie 2015, A.B.A. Banat a participat la evenimentul expoziţional &quot; Ziua Serviciilor Publice&quot;, organizat de Primăria municipiului Timişoara. A.B.A. Banat a personalizat pavilionul repartizat cu materiale informative şi promoţionale a activităţilor specifice instituţiei, printre care şi broşura ”ImplicaJi-vă! Pentru reducerea consecinJelor negative produse de inundaJii”. o În data de 13 octombrie 2015 a fost transmis către mass-media locală comunicatul de presă &quot; Se elaborează Planul de Management al Riscului la InundaJii pentru toate zonele identificate cu risc potenJial semnificativ la inundaJii” o Prezentarea în cadrul Comitetului de Bazin organizat în data de 16 martie 2016 a versiunii finale a Planului de Management al Riscului la Inundaţii Ac/iunile&#160; desfăşurate&#160; la&#160; nivel&#160; local&#160; şi&#160; judeţean&#160; (la&#160; nivelul&#160; judeţelor,&#160; a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor): o A.B.A. Banat a organizat un exerciţiu pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare - alarmare a populaţiei, prin simularea unei viituri pe râul Bârzava. Exerciţiul a fost organizat în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, în perioada 08-12 iunie 2015; o Verificări prin sondaj, la nivelul Consiliilor judeţene, a prefecturilor şi primăriilor dacă sunt cunoscute responsabilităţile ce le revin în domeniul managementului riscului la inundaţii în cadrul Acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcJionale a construcJiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaJiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre, indiferent de deJinător ( 01 septembrie - 27 noiembrie 2015). Totodată s-a verificat stadiul integrarii hărţilor de risc la inundaţii în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului de interes judeţean si local. o În perioada martie-aprilie 2016 la nivelul tuturor judeţelor s-a desfăşurat Programul anual de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, efectuându-se verificări la nivelul tuturor primăriilor / localităţilor cu risc din punct de vedere al inundaţiilor; Toate activităţile mai sus amintite au avut la bază o serie de întâlniri de lucru dedicate elaborării P.M.R.I., cu participarea Grupului de lucru constituit la nivel naţional, format din specialişti: 11 A.B.A. + A.N.A.R. (cu participarea departamentelor de specialitate D.S.U., D.M.L.H., D.D.I.) + I.N.H.G.A. (având rolul de coordonare metodologică). Rezultatele privind activităţile de diseminare a informaţiilor privind stadiul de implementare a PMRI, analiză chestionare şi newsletter, răsunsurile prrimire din partea stakeholderilor / instituţiilor implicate se regasesc la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundatii.aspx . Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I. 7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică şi funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Consiliul este format din preşedinte, 18 membri titulari şi 18 membri supleanţi, reprezentanţi cu funcţie de demnitate publică şi/sau conducere, având următoarea componenţă instituţională: • preşedinte - conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • secretarul pentru inundaţii - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene;
• un reprezentant al Ministerului Economiei, , Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri; • un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; • un reprezentant al Ministerului Transporturilor; • un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; • un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; • un reprezentant al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice • un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; • un reprezentant al Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine; • un reprezentant al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; • un reprezentant al Administraţiei Fondului pentru Mediu; • un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu; • un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare; • un reprezentant al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. Consiliul coordonează şi avizează politicile şi strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii, pentru realizarea unei abordări integrate şi durabile. Consiliul are următoarele atribuţii: a. coordonează elaborarea şi urmăreşte implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi în cadrul procesului de integrare europeană ; b. urmăreşte implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României , precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; c. stabileşte priorităţile în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi protecţiei împotriva inundaţiilor şi face propuneri în vederea alocării şi mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităţilor stabilite ; d. avizează planurile de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, urmăreşte realizarea acestora, asigură colaborarea şi facilitează schimbul de informaţii între instituţii în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor şi managementului riscului la inundaţii ; e. raportează şi ţine legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene şi cu Grupul de experţi în gospodărirea apelor al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii; f. avizează programele şi planurile în vederea asigurării corelării şi integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii cu/în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi urmăreşte modul efectiv de aplicare a acestora; g. face propuneri şi urmăreşte activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă şi implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii în bazinul respectiv; h. analizează acţiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecţie şi utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum şi de management al riscului la inundaţii, în vederea corelării acestora, şi face propuneri pentru îmbunătăţirea colaborării; i. urmăreşte respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la informarea şi consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă şi protecţie împotriva inundaţiilor; j. coordonează activităţile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare şi de redimensionarea economică şi ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; k. urmăreşte stadiul implementării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung . SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ, format din: i. COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ În conformitate cu prevederile H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.), acest Comitet se constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Comitetul Naţional se compune din: • preşedinte: viceprim-ministru pentru securitate naţională; • vicepreşedinte: ministrul afacerilor interne; • membri: miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale. Comitetul naţional asigură: a. îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor; b. adoptarea de politici şi strategii pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru limitarea efectelor; c. coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de principalele tipuri de risc; d. monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, din domeniul de competenţă; e. îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin alte dispoziţii legale. ii. COMITETELE MINISTERIALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atributii in managementul riscului la inundatii la nivel ministerial iii. COMITETE JUDETENE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ cu atributii in managementul riscului la inundatii la nivel judetean iv. COMITETE LOCALE PENTRU SITUATII DE URGENTA, cu atributii in managementul riscului la inundatii la nivel local. COMITETELE DE BAZIN În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din: • 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia şi unul numit din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică; • 2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor; • preşedinţii tuturor consiliilor judeţene din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • 3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; • 2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, respectiv ai administraţiei bazinale de apă, recomandaţi de conducerea acesteia; • un reprezentant din cadrul comisariatelor judeţene de protecţie a consumatorilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Comitetele de Bazin au următoarele atribuţii principale: a. avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor; b. colaborează pentru elaborarea şi actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai consiliilor judeţene, consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, precum şi ai institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor; c. urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a II-a „Apă&quot;, cu modificările ulterioare; d. colaborează cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ale Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi cu alţi deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi cu rol în crearea condiţiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; e. avizează planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului/spaţiului hidrografic respectiv; f. aprobă schemele locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, şi stabilesc priorităţile tehnice şi financiare; g. avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricţii şi de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de administraţia bazinală de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; h. propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; i. aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; j. propun revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; k. avizează lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop; l. avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; m. avizează lista cu lucrările de protecţie antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; n. recomandă autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenţa realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; o. participă la deciziile privind formarea şi utilizarea fondului pentru amenajarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; p. avizează hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii; q. avizează planurile de management al riscului la inundaţii; r. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora; s. asigură consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului şi încurajarea participării active a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; t. asigură dezbateri şi audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; u. asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice şi documentele lor oficiale; v. se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea şi educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesaţi pe anumite probleme care ţin de competenţa acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenţii de parteneriat cu colectivităţile locale, asociaţii sau cu instituţii de învăţământ; w. cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cu Administraţia Naţională „Apele Române&quot; şi cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile şi regulamentele de apărare împotriva inundaţiilor; x. avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administraţiile bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; y. analizează implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, a Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; ``. au acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înţelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informaţiile, rapoartele şi auditurile pe care le consideră necesare, precum şi în legătură cu spaţiul necesar în vederea desfăşurării şedinţelor de lucru şi a dezbaterilor publice. 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp Autoritatile competente în implementarea P.M.R.I. sunt evidentiate in cap. 4 (tabelel 4.2, 4.3, 4.4), pentru fiecare masura propusa. Autoritatile competente în monitorizarea şi evaluarea în timp P.M.R.I. sunt evidentiate in cap.5, pentru fiecare tip de masura. Programul de monitorizare va include următoarele activităţi: • Monitorizarea măsurilor generale la nivel naţional şi A.B.A. • Monitorizarea măsurilor specifice la nivel de A.P.S.F.R. • Colectarea informatiilor periodice privind rezultatul monitorizării, elaborarea unui raport final, explicarea posibilelor abateri / modificări, etc., ca bază pentru activitatea din ciclul următor (revizuirea planului).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

Bibliografie

Mutihac, V., Structura geologică a teritoriului României. Editura Tehnica Bucureşti, 1990 Săndulescu, M., Geotectonica României, Editura Tehnica Bucureşti, 1984
Viorel Al. Stănescu, Radu Drobot, 2002, Măsuri nestructurale de gestionarea inundaJiior, Editura HGA, Bucureşti, ISBN 973-8176-16-6
***ContribuJii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaJii, proiect PHARE 2005/ 017 - 690.01.01
***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaJii.
***Flood Risk Management Plan for the Danube River Basin District, Version 2, International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR), 2014
***Floods Directive reporting - A user guide for electronic reporting, version 5, June 2013.
***Guidance for Reporting under the Floods Directive (2007/60/EC). Guidance Document No. 29 A compilation of reporting sheets adopted by Water Directors Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) - Technical Report - 2013 – 071.
***Guideline for objectives of Flood Risk Management and financially balanced programme of measures, The European Union Twinning Project for Turkey “Capacity building to implement the Flood Directive” TR 10 IB EN 01.
***Hochwasserrisikomanagementplan (HWRMP) Fulda – Maßnahmentypenkatalog, Dezember 2010.
***Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei NaJionale de Management al Riscului la InundaJii pe termen mediu şi lung.
***Humber River Basin District-Consultation on the draft Flood Risk Management Plan, October 2014.
***Lee Catchment Flood Risk Assessment and Management Study (CFRAMS), Final Report, Halcrow, January 2014.
***Maßnahmensteckbrief –Hochwasserrisikomanagementplan für die Gersprenz, Regierungspräsidium Darmstadt, BGS / LANDSCHAFTSÖKOLOGIE + PLANUNG, Oktober 2014.
***National CFRAM Programme Guidance Note NO. 28, Option Appraisal and the Multi-Criteria Analysis Framework, Version Rev. C, Michael Adamson, Richael Duffy, CFRAM Consultants, March 2015
***Nationaler Hochwasserrisiko – Managementplan Sicher Leben mit der Natur, Bundesministerium für Land - und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien, 2015
***Plan de apărare împotriva inundaJiilor şi gheJurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcJii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al spaJiului hidrografic Banat, 2014 - 2017
***Plan de gestion des risques d’inondation dans le District Hydrographique International Rhin, Commission Internationale pour la Protection du Rhin, Décembre 2014

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

***Report of the WG F and STAR-FLOOD Workshop on Objectives, Measures and Prioritisation Workshop, D. Hegger (STAR-FLOOD), M. van Herten, T. Raadgever (STAR-FLOOD), M. Adamson (OPW, IE), B. Näslund-Landenmark (MSB, SE), C. Neuhold (BMLFUW, Austria), April 2014.
***Reporting of spatial data for the Floods Directive (Part II) - Guidance on reporting for flood hazard and risk maps of spatial information, version 5.1, December 2013.
***Studiu I.N.H.G.A - Studii necesare implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii a teritoriului României), 2010.
***Studiu I.N.H.G.A. - Actualizarea şi completarea infrastructurii de date spaJiale necesare implementării Directivelor Europene şi activităJilor de hidrologie şi managementul resurselor de apă. Pregătirea seturilor de date spaJiale necesare evaluării preliminare a riscului la inundaJii în conformitate cu Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaJii, Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Coordonarea tehnică privind realizarea raportărilor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaJii în conformitate cu cerinJele de raportare pentru statele membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaJii, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE „Evaluarea şi Managementul Riscului la InundaJii” (evaluarea preliminară a riscului la inundaJii pe teritoriul României), 2012.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE privind „Evaluarea şi Managementul Riscului la InundaJii”, 2013, 2014
***Support for reporting of Floods Directive - Guidance on reporting of spatial data - Tools and services for reporting under WISE, version 3, June 2011.
***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user guide to the floods reporting schemas, version 5, June 2013.

Resurse Web: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/strategia_nationala_mri.htm http://www.rowater.ro http://icm.eionet.europa.eu/schemas/dir200760ec/resources
http://www.nwd-mr.usace.army.mil/rcc/MRFTF/docs/USACE- FPC%20Nonstructural%20Measures%20Definitions.pdf
http://daad.wb.tu-harburg.de/homepage/
http://nwrm.eu/sites/default/files/documents-docs/nwrmconceptnote_to_regional_stakeholders.pdf

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

PLANŞE

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul al inundţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

Lucrari de suprainaltare diguri pe raul Timis – sector Sag-Frontiera executate in perioada 2007-2011

Zona 1 Amenajare rau Bega

Zona 3 Amenajare rau Timis

Zona 2 Amenajare rau Barzava

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

ANEXE

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

Anexa 6.1

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

PLANUL DE COMUNICARE PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA
INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

CUPRINS

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

INTRODUCERE

Necesitatea elaborării unui Plan de Comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii este legiferată, pe de o parte, prin Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, art.9, alin.3 şi art.10, alin. 1-2, care face referire la două aspecte:
Punerea la dispoziţia publicului, în ordinea cronologică, a rezultatelor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii (E.P.R.I.), a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii;
Implicarea activă a părţilor interesate în elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii ;
Activitatea de planificare, implementare şi evaluare a procesului de comunicare privind managementul riscului la inundaţii face parte integrantă din Planul de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI), aşa cum este el definit în cap. IV al aceleiaşi Directive. Acest aspect este legiferat şi prin HG nr. 846 din 11 august 2010 (cap. 2: &quot;Scopul strategiei&quot;, pct. a), în care activitatea de informare publică (pct.3, cap.2), cea de comunicare, ci şi cea de educare a populaţiei cu privire la riscul la inundaţii (pct.9, cap.3) sunt definite printre principalele activităţi de gestionare a riscului la inundaţii, mai precis ca acţiuni preventive (cap.3, pct. a).
În acord şi cu Directiva Cadru Apă 2000/60/EC, planul de comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) trebuie să includă acţiuni de informare şi consultare, fiind vorba despre procesul formal, legiferat, al comunicării, dar şi despre activităţi de participare publică care nu sunt legiferate, dar care trebuie încurajate de către autorităţile care implementează PMRI, prin implicarea părţilor interesate.

OBIECTIVE DE COMUNICARE

Obiectivele generale ale realizării acestui plan constau în planificarea tuturor activităţilor de informare, consultare şi participare publică, pe de o parte şi în implementarea acestor tipuri de activităţi de comunicare la nivelul populaţiei expuse efectelor negative ale producerii inundaţiilor, pe de altă parte.
Obiectivele de comunicare sunt concepute, atât prin raportare la contextul general al Directivei 2007/60/EC, cât şi prin prisma principiilor şi a conceptelor de bază, aşa cum sunt transpuse ele în HG nr. 846/2010, cap.3, secţiunile 1 şi 2.
Aceste obiective sunt integrate la trei nivele:
naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central);
bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin);

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

localşi judeţean (la nivelul judeţelor, comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi care pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor).
Modul de definire a obiectivelor de comunicare face referire implicită la cele trei categorii de activităţi, aşa cum sunt definite ele prin legislaţia europeană şi naţională, respectiv activitiăţile de: informare, consultare şi participare publică , activităţi pe care se pliază, de altfel, întregul plan de comunicare privind PMRI. Succesul implementării planului de comunicare privind PMRI depinde de modul de realizare a obiectivelor de comunicare, dupa cum urmează:
✓ LA NIVELUL PUBLICULUI LARG şi a STAKEHOLDERILOR: O1: Organizarea activităţilor de informare a publicului, astfel încât acesta să-şi însuşească o serie de noţiuni elementare referitoare la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; O2: Organizarea activităţilor de consultare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind PMRI, în urma cărora să poată fi evaluată reacţia publicului; O3: Organizarea activităţilor de participare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind PMRI, în urma cărora să poată fi evaluat aportul publicului în luarea deciziilor. ✓ L A NIVELUL ACTORILOR IMPLICAŢI ÎN MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAŢII:
O4: Implicarea autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.) în procesul de planificare şi organizare a activităţilor de comunicare privind PMRI;
O5 Întărirea rolului Comitetelor de bazin , prin atribuirea de responsabilităţi clare legate de organizarea activităţilor de comunicare privind PMRI;
O6 : Instruirea personalului responsabil în managementul riscului la inundaţii , de la nivelul autorităţilor responsabile în implementarea planului de comunicare (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.-uri).
Nivelul de îndeplinire a obiectivelor de comunicare privind PMRI este reflectat la nivelul unor beneficii sociale generale, sub forma unor rezultate pe care orice campanie de informare şi conştientizare a riscului la inundaţii şi le poate propune. Ele sunt şi cele care reies din prevederile legislative europene şi naţionale şi anume:
1. publicul (interesat şi/sau potenţial afectat) să fie informat , astfel încât să fie capabil să accepte riscul la inundaţii la care poate să fie expus; 2. publicul (interesat şi/sau potential afectat) să dobândească şi să-şi însuşească acele forme de comportament şi deprinderi adecvate care să-l ajute să convieţuiască raţional cu inundaţiile, iar, în cazul în care există riscul de producere a inundaţiilor, să fie capabil să ia decizii/măsuri proprii, raţionale utile, reducând în acest fel consecintele expunerii la inundaţii, prin salvarea propriei sale vieţi, a familiei şi a bunurilor sale.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

AUTORITĂŢILE RESPONSABILE

Autorităţile responsabile pentru implementarea planului de comunicare privind elaborarea PMRI sunt:
1. La nivel central: Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; (A.N.A.R.); Institutul Naţional de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (I.N.H.G.A.); 2. La nivel bazinal: Administraţiile Bazinale de Apă (A.B.A.); 3. La nivel local/judeţean:
Sistemele de Gospodărire a Apelor (SGA)
La nivelul autorităţilor responsabile, au fost constituite grupe de lucru, prin desemnarea persoanelor care sunt implicate în procesul implementării PMRI.
La nivelele autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.), se realizează o bază de date cu persoanele de contact, atât în ceea ce priveşte grupele de lucru, în implementarea PMRI, cu datele lor de contact, cât şi în ceea ce priveşte stakeholderii, din cadrul tuturor categoriilor de mai jos.

STAKEHOLDERII

Definit în literatura de specialitate ca orice categorie de public, mai mult sau puţin organizată în grupuri, care poate fi afectată/poate fi interesată de problematicile puse în discuţie, în cadrul acestui plan de comunicare, conceptul de &quot;stakeholderi&quot; va fi detaliat în funcţie de cele trei nivele de referinţă, alese deja, adică la nivel naţional, bazinal şi local.
I. La nivel naţional: - Populaţia riverană; - Autorităţile publice centrale: instituţiile/autorităţile guvernamentale (ministere, autorităţi, agenţii etc.), aşa cum sunt definite prin HG nr. 846/2010; - Mediul universitar (oameni de ştiinţă, profesori etc.); - Mediul privat (agenţi economici, potenţiali investitori, asiguratorii); - Publicul larg. II. La nivel local/judeţean: Autorităţile locale (primării, consilii locale); Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (CSLU); Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; Autorităţile judeţene (Consilii Judeţene, prefecţi); Inspectoratul General/Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; III. La nivel bazinal
Comitetele de Bazin.

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE IN CADRUL PRIMELOR DOUĂ
ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/EC

Deşi în România nu a existat o campanie propriu-zisă de informare sau de consultare publică privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi nici în ceea ce priveşte realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în spiritul art. 9 şi art.10, anexa - partea A.II.2 din Directiva 2007/60/EC, în cele ce urmează, pot fi menţionate o serie de activităţi de informare / comunicare desfăşurate la nivel naţional / central (1), respectiv bazinal (2), astfel:
(1) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivel central (A.N.A.R./I.N.H.G.A.):
- Publicarea pe portalul Administraţia Naţională „Apele Române&quot;, inclusiv pe cel al Administraţiilor Bazinale de Apă, a rapoartelor privind evaluarea preliminară a rsicului la inundaţii, a hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, precum şi a metodologiilor aferente (martie 2012); - Organizarea conferinţei de presă cu titlul &quot;Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii&quot; (cu participarea ministrului delegat pentru ape, paduri si piscicultura din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice - MMSC), a conducerii A.N.A.R. şi I.N.H.G.A., în luna aprilie 2014), în urma căreia au apărut ştiri TV în prime-time, ştiri radio şi articole de presă în presa centrală şi locală; reflectarea informaţiilor transmise a fost una exclusiv pozitivă; - Articole de presă în mass-media centrală şi locală, având ca subiect modul de realizare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii, utilitatea acestor hărţi pentru public şi autorităţi, pe tot parcursul anului 2014; - Participări la emisiuni radio-tv, care auimplicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Intervenţii radio-tv care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Interviuri în presa centrală; - Publicarea pe site-ul ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE „APELE ROMÂNE&quot;, website link - http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ a hărţilor de hazard şi de risc pentru toate A.B.A. (aprilie 2014), numele portalului şi modul de accesare a lui a fost anunţat public şi a generat o serie de reacţii ale publicului; - Intâlniri organizate de A.N.A.R. si I.N.H.G.A. la nivel naţional cu reprezentantii Consiliilor Judeţene în vederea diseminării rezultatelor obţinute în cadrul E.P.R.I. şi a Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii (28 octombrie, respectiv 30 octombrie 2014); - Elaborarea de broşuri privind E.P.R.I. şi realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii şi diseminarea informaţiilor la nivelul stakeholderilor, atât de la nivel naţional, cât şi la nivel de bazinal; - Susţinerea de prezentări de specialitate la nivelul workshopurilor (de ex. Conferinţe ştiinţifice naţionale/internaţionale - I.N.H.G.A., Ziua Mondială a Apei- A.N.A.R.) (august 2008-Iunie 2013, aprilie-Iulie 2014).
(2) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivelul A.B.A. - cu precădere în cadrul proiectului Plan pentru prevenirea protectia si diminuarea efectelor inundatiilor la nivel de bazin hidrografic (PPPDEI)- proiect care se referă la hărţile de hazard la inundaţii:
Publicarea pe site-ul Administraţiilor Bazinale de Apă a prezentărilor privind proiectul P.P.P.D.E.I.;
Articole şi anunţuri de presă în mass-media locală privind hărţile de hazard la inundaţii;
Intervenţii şi participări la emisiuni radio-tv privind hărţile de hazard la inundaţii;
Materiale informative cu privire la PPPDEI (de ex. panouri informative);
Prezentări în cadrul Comitetului de Bazin asupra stadiului derulării proiectului privind hărţile de hazard la inundaţii;
Organizarea de întâlniri la nivelul consiliilor judeţene, prefecturi, primării şi S.G.A.- uri, la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

În cele ce urmează, sunt descrise activităţile planificate la nivelul celor trei categorii de referinţă: informare, consultare şi participare publică , precum şi perioada de desfăşurare a acestora. Activităţile sunt organizate, atât la nivel A.N.A.R./I.N.H.G.A., cât şi la nivel de A.B.A., în funcţie de tipul de activităţi şi intervalul de timp alocat.
Activităţile, care sunt marcate în tabel cu culoarea albastră, sunt activităţile minime obligatorii care sunt realizate pentru implementarea cu succes a planului de comunicare privind PMRI, iar cele trasate cu galben sunt doar recomandate .
Autorităţile responsabile îşi aleag datele de organizare aactivităţilor, în intervalul de timp colorat, cu menţiunea că cel puţin o activitate de acel tip este organizată în perioada de timp marcată în tabel.
În ceea ce priveşte tipul de activităţi de comunicare şi instrumentele cu ajutorul cărora se realizează comunicarea, în perioada de consultare a publicului, se poate detalia semnificaţia şi necesitatea acestora, după cum urmează:

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

1. Punctele de informare: o sunt organizate la sediile autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.); o se folosesc materialele informative diseminate în cadrul unor evenimente de tipul: Ziua Mondială a Apei, Ziua Internaţională a Dunării, la nivelul Comitetelor de bazin, cu prilejul unor evenimente expoziţionale sau în cadrul întâlnirilor cu stakeholderii; o în cadrul acestor activităţi, publicul larg este informat, şi se explică informaţiile conţinute în broşuri, dar, în acelaşi timp, există posibilitatea de a pune întrebări şi a primi răspunsuri de la reprezentantul autorităţii responsabile (A.N.A.R. / I.N.H.G.A. / A.B.A.); 2. Prezentările ştiinţifice: o la nivelul mediului universitar, la nivel central, sau la nivelul întâlnirilor de lucru de pe plan local; o constituie instrument - suport în co-interesarea unei părţi importante a stakeholderilor, respectiv a celor de profil tehnic, unde diseminarea informaţiilor are loc la un alt nivel; 3. Comunicarea în mass-media: o sub forma unei campanii de informare şi conştientizare publică, prin articole publicate în presa centrală şi locală; o prin intervenţii radio - TV, interviuri, în funcţie de interesul manifestat de mass-media locală sau centrală; 4. Comunicarea online = este una dintre cele mai importante activităţi de comunicare privind P.M.R.I. care este derulată în perioada mai-decembrie 2015, dar şi după acest interval de timp. Comunicarea online se concretizează în două tipuri de sub-activităţi: o Newsletterul: ■ realizat de către autoritatea responsabilă centrală (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.); ■ realizat exclusiv în format electronic; ■ sub forma unei scurte publicaţii, cu un design atractiv; ■ transmis exclusiv specialiştilor selectaţi într-o bază de date a autorităţilor responsabile de la nivel central şi local; ■ la finalul documentului, stakeholderii primesc o întrebare la se răspunde într-un anumit termen-limită, stabilit de autoritatea responsabilă; ■ se creează o bază de date cu răspunsurile primite; o Elaborarea chestionarelor de către autoritatea responsabilă; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat ■ Se recomandă elaborarea unei baze de date a stakeholderilor, care primesc chestionarele; ■ Chestionarele sunt transmise în format electronic si letric spre stakeholderi; ■ Se va construi o bază de date cu răspunsurile celor intervievaţi; ■ Nu se recomandă postarea chestionarelor aleatorie pe site. 5. Workshop-urile/mesele rotunde: o organizate sub forma unor întâlniri de lucru la nivelul specialiştilor (profesori, specialişti de la nivelul A.B.A., A.N.A.R., I.N.H.G.A. sau a altor instituţii cu responsabilităţi stabilite prin HG nr. 846/2010), de tipul unor activităţi de tip brainstorming (dezbatere de idei) unde există posiblitatea colectării opiniilor şi a centralizării lor, astfel încât aceştia să poată contribui la elaborarea P.M.R.I.; o Brainstorming-ul = o conferinţă tehnică care are ca scop rezolvarea problemelor care sunt supuse discuţiei, prin acumularea de informaţii, stimularea gândirii creative a participanţilor, dezvoltarea unor noi idei, etc., iar participarea la discuţie este spontană şi neîngrădită de reguli prestabilite; 6. Dezbaterea publică o organizată conform legislaţiei în vigoare, la nivelul secretariatelor tehnice ale Comitetelor de Bazin de la nivelul fiecărei A.B.A..

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal mai iunie Iulie august Septembrie octombrie noiembrie A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. INFORMARE PUBLICĂ Puncte de informare Realizarea de pliante informative - Diseminarea informaţiilor către factorii interesaţi Prezentări ştiinţifice Susţinerea de prezentări la nivelul universitar - Susţinerea de prezentări la nivelul întâlnirilor de lucru Comunicare în mass-media Articole în presa centrală şi locală Realizare şi difuzare film documentar Intervenţii radio-tv

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

843

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal iunie Iulie august septembrie octombrie noiembrie A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. A.N.A.R./ INHGA A.B.A. CONSULTARE PUBLICĂ Comunicarea online Realizarea de chestionare - Transmiterea de chestionare, analizarea răspunsurilor Realizarea unui newsletter - Transmiterea unui newsletter Gestionarea răspunsurilor PARTICIPARE PUBLICĂ Workshop/mese rotunde Întâlniri de lucru ale specialiştilor Dezbatere publică - Activităţi în Comitetele de bazin

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

844

Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii

CHESTIONAR 1
1. Care este domeniul dvs. de activitate? □ Agricultură; □ Transport; □ Operatori de apă; □ Autorităţi publice naţionale (minister, agenţii, ) □ Autorităţi publice locale (primării, consiliile locale); □ Autorităţi publice judeţene (consiliile judeţene, prefecturi); □ Organizatii profesionale; □ Institute de cercetare; □ Mass-media; □ Învăţământ; □ ONG-uri; □ Mediul privat (investitori, asiguratori, firme de construcţii); □ Armată (Jandarmerie/Poliţie/Pompieri/IGSU); □ Biserică; □ Persoane casnice (riverane); □ Altele. Care? 2. Care sunt documentele pe care le-aţi studiat până în prezent (din conţinutul proiectului Planului de management al riscului la inundaţii? □ Informare cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.); □ Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii; □ Versiunile preliminare ale celor 11 Planuri de Management al Riscului la Inundaţii 3. Care au fost sursele de informare prin intermediul cărora aţi aflat de aceste documente? □ Pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro sau locale www.rowater/aba; □ Puncte de informare/standuri expoziţionale; □ Pliant informativ; □ Newsletter; □ De la întâlnirile Comitetului de bazin; □ De la întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R./A.B.A./I.N.H.G.A.; □ Conferinţe ştiinţifice/ în mediul academic; □ Mass-media; □ Alte surse. Care? 4. Aţi formulat opinii, sugestii, comentarii pe marginea documentelor bifate la nr.2? □ Da; □ Nu. 5. Dacă răspunsul la întrebarea nr.4 este &quot;da&quot;, veţi răspunde la întrebarea de mai jos. Dacă nu, se va trece peste această întrebare. Unde aţi transmis/postat opiniile, sugestiile, comentariile dvs. pentru a fi sigur că ele au ajuns la autoritatea responsabilă? □ Pe pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro , locale www.rowater/aba; □ Prin email; □ Prin corespondenţă scrisă; □ la întâlnirile Comitetului de bazin □ la întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R./A.B.A./I.N.H.G.A.; □ în cadrul conferinţelor ştiinţifice; □ Prin altă sursă. Care? 6. Sunteţi informat ca Planul de Management al Riscului la Inundaţii va avea caracter legislativ obligatoriu ? □ Da □ Nu 7. Credeţi că este important. ? □ să fiţi informat şi consultat despre proiectul Planului de Managementul Riscului la Inundaţii, la nivel bazinal? □ să aveţi contacte permanente cu autorităţile în domeniul gospodăririi apelor ? □ sa participaţi activ în dezvoltarea programului de măsuri şi a Planului de Management Bazinal? □ Altceva. Ce anume?............................................................................................. 8. Care sunt metodele de informare pe care le preferaţi şi pe care le găsiţi mai eficiente pentru informarea dvs privind proiectul planului de management al riscului la inundaţii? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Websiteul autorităţilor responsabile; □ Newsletter (transmis prin email); □ scrisori oficiale; □ pliante informative; □ întâlniri organizate la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ workshop/mese rotunde; □ puncte de informare/standuri expoziţionale; □ prezentări academice/conferinţe ştiinţifice □ altele. Care?.......................................................................... 9. Considerati ca există informaţii publice suficiente şi disponibile pentru informarea şi participarea activă a dumnevoastră în procesul de consultare? □ Da □ Nu 10. Care sunt metodele pe care dvs. le consideraţi ca fiind cele mai eficiente pentru consultarea/participarea dvs. activă la procesul de luare a deciziilor? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Pe platforma electronică a autorităţilor responsabile; □ Prin întrebările transmise în newsletterul periodic (transmis prin email); □ Prin corespondenţă instituţională; □ În cadrul întălnirilor de lucru de la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ În cadrul workshopurilor/la mese rotunde; □ În cadrul conferinţelor ştiinţice; □ La puncte de informare/standuri expoziţionale; □ La nivelul mediului universitar; □ altele. Care?..........................................................................

Anexa 6.3 NEWSLETTER nr.1

1. Ce este riscul la inundaţii? 2. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii ? 3. Ce reprezintă Planurile de management al riscului la inundaţii? 4. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? 5. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii 6. Ce conţine catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional?

Ce este riscul la inundaţii?
În concordanţă cu documentul referitor la realizarea hărţilor de risc de la nivel european realizat de JRC în Programul Hazarde Naturale, în context climatic, riscul este definit ca un produs de trei componente:
• Hazard (H): apariţia unui eveniment periculos natural, incluzând probabilitatea de apariţie a acestuia; • Expunere (E): bunurile şi numărul locuitorilor din zona afectată; • Vulnerabilitate (V): lipsa sau pierderea rezistenţei în faţa forţelor distructive sau pagubele.
Riscul la inundaţii se defineşte prin:
a) natura fenomenului de inundare ; mai exact, este vorba despre inundaţii generate de: revărsarea cursurilor de apă, viituri rapide; creşterea nivelului apelor subterane, furtuni marine, dar şi inundaţii excepţionale generate de accidente şi incidente la construcţii hidrotehnice: diguri şi baraje; b) probabilitatea de producere asociată a inundaţiilor ; c) gradul de expunere al receptorilor (numărul persoanelor şi al bunurilor expuse riscului la inundaţii); d) valoarea economică a bunurilor, a infrastructurii, a mediului înconjurător şi al activităţilor umane care pot fi afectate ; e) vulnerabilitatea la inundaţii a receptorilor .
Astfel, pentru reducerea riscului la inundaţii, autorităţile responsabile trebuie să acţioneze asupra tuturor elementelor componente expuse mai sus în direcţia diminuării riscului la inundaţii.
Diminuarea consecinţelor negative produse de inundaţii este rezultatul unei combinaţii între trei categorii de activităţi:
1. activităţi de prevenire, de protecţie şi de pregătire (care includ măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului de inundaţie); 2. activităţile de managementul situaţiilor de urgenţă (care se referă la acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor); 3. activităţilepost-inundaţii (care includ acţiunile de reconstrucţie, precum şi lecţiile învaţate atât de către autorităţile responsabile în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi de persoanele care au fost afectate direct de fenomenul de producere a inundaţiilor).

În acord cu legislaţia europeană şi literatura de specialitate internaţională, o gestionare adecvată / bună a riscului la inundaţii înseamnă ca autorităţile responsabile să aplice cele mai eficiente politici, practici şi proceduri, astfel încât riscul la inundaţii să fie substanţial redus, iar cetăţenii să poată trăi într-un mediu fizic şi social durabil.
1. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii? Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaJii 2007/60/EC prevede parcurgerea următoarelor etape, cu următoarele termene de raportare: • EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2012; • ELABORAREA HĂRŢILOR DE HAZARD ŞI A HĂRŢILOR DE RISC LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2014; • ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII – urmează să fie elaborat şi raportat la Comisia Europeană în martie 2016 . Conform cerinţelor Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii, toate statele membre au obligaţia să elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundaţii pentru toate zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, zone pentru care s- au realizat hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, în a doua etapă de implementare a aceleiaşi Directive. Statele membre stabilesc obiective de management al riscului la inundaţii pentru zonele identificate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Aceste obiective urmăresc reducerea potenţialelor efecte negative pe care le pot avea inundaţiile pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural. 2. Ce reprezintă Planurile de management ale riscului la inundaţii? Planurile de management al riscului la inundaţii vor aborda toate aspectele managementului riscului la inundaţii, punând accentul pe acţiunile de prevenire, protecţie şi pregătire. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii trebuie coordonate la nivel de bazin hidrografic ( Unitate de Management) , respectiv - în cazul României - la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot;. Planurile de management al riscului la inundaţii (P.M.R.I.) iau în considerare aspecte relevante, cum ar fi: • zonele de extindere a inundaţiilor; • zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore cu retenţie naturală); • obiectivele de mediu stabilite în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/EC (Directiva Cadru Apă); • aspectele de gestionare integrată a solului şi a apei; • planificarea spaţială; • utilizarea terenurilor; • conservarea mediului înconjurător etc. Planurile de management al riscului la inundaţii sunt supuse consultării publice, timp de 6 luni de zile, în intervalul mai-noiembrie 2015 , iar versiunea sa finală trebuie publicată până la data de 22 decembrie 2015. Prin urmare, Planurile de management al riscului la inundaţii sunt puse la dispoziţia publicului, prin intermediul paginilor de internet ale instituţiilor responsabile, respectiv A.N.A.R. ( www.rowater.ro ), I.N.H.G.A. (www.inhga.ro) şi cele 11 A.B.A. (www.rowa ter.ro/aba), în data de 22 decembrie 2015 La data de 22 martie 2016, România transmite Comisiei Europene Planurile de Management al Riscului la Inundaţii. 3. Care este conţinutul Planului de Management al riscului la inundaţii? Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii a fost dezvoltat luând în considerare cerinţele formulate în cadrul Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii , precum şirecomandările Ghidurilor U.E. care fac referire la procesul de elaborare a planurilor. Astfel, Planul de Management al Riscului la Inundaţii conţine următoarele: • Cap. 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic • Cap. 2. Riscul la inundaţii la nivelul A.B.A. • Cap. 3. Descrierea obiectivelor de management al riscului de inundaţii • Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora • Cap. 5. Descrierea modului în care progresul de implementare al măsurilor va fi monitorizat • Cap. 6. Informarea şi consultarea publicului • Cap. 7. Lista autorităţilor competente Capitole opţionale: • Descrierea procesului de coordonare în D.B.H. internaţional; • Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. (Directiva 2000/60/EC). 4. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii? Sunt stabilite două tipuri de obiective: cele strategice şi cele operaţionale . a. Obiective&#160; de&#160; management&#160; al&#160; riscului&#160; la&#160; inundaţii&#160; definite&#160; la&#160; nivel&#160; naţional (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice, pentru România, s- a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R. (Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea), după cum urmează: • evitarea/prevenirea unor riscuri noi ; • reducerea riscurilor existente ; • creşterea rezilienţei ; • conştientizarea publicului . b. Obiective &#160;&#160; specifice &#160;&#160; de &#160;&#160; management &#160;&#160; al &#160;&#160; riscului &#160;&#160; la &#160;&#160; inundaţii &#160;&#160; (obiective operaţionale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice . In Anexa nr. 1, sunt prezentate obiectivele specifice care acoperă patru criterii de bază : economice, sociale, de mediu şi de patrimoniu cultural. 5. Ce conţine catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional? În Anexa nr. 2, este prezentat Catalogul de măsuri poten/iale de la nivel na/ional . Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune care sunt în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: • Prevenire ( Prevention ) ; • Protecţie ( Protection ) ; • Pregătire ( Preparedness ) ; • Conştientizarea riscului la inundaţii ( Awareness ) ; • Refacere/Reconstrucţie ( Recovery ) .
Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri , iar pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă).
În tabelul centralizator de mai jos, este prezentată sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune, cu evidenţierea măsurilor structurale şi măsurile nestructurale. Cele mai multe măsuri se înscriu în cadrul domeniului de acţiune ProtecJie (11 din 23 tipuri de măsuri). De asemenea, o atenţie specială este acordată măsurilor nestructurale, în acord cu ghidurile europene şi recomandările DG Environement si ale DG Regio .
Centralizator tipuri de măsuri

DOMENII DE ACŢIUNE (5) TIPURI DE MĂSURI (23) MĂSURA STRUCTURALĂ vs MĂSURA NESTRUCTURALĂ PREVENIRE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M01 + RO_M03) PROTECŢIE 11 1 STRUCTURALĂ (RO_M11) 10 NESTRUCTURALE (RO_M04 + RO_M14) CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI 2 2 NESTRUCTURALE (RO_M15 + RO_M16) PREGĂTIRE 4 4 NESTRUCTURALE (RO_M17 - RO_M20) RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M21 + RO_M23)

În urma analizei obiectivelor de management al riscului la inundaţii şi a Catalogului de măsuri potenţiale , vă rugăm ca, pe baza experienţei dvs., să ne oferiţi o opinie / un punct de vedere cu privire la: • obiectivele propuse şi indicatorii asociaţi, • încadrarea măsurilor pe domeniile de acţiune şi pe tipuri de măsuri; în acelaşi timp, puteţi contribui cu exemple de măsuri care să vină în completarea celor prezentate în coloana specifică.

Anexa 6.4 PLIANT P.M.R.I.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

854

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

855

Anexa 7.1 LEGISLAŢIA DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat

1. Ordonanta de Urgentă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă 2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea 15/2005 3. Hotărârea Guvernului 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă (CNSSU); 4. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Hotărârea Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung; 7. Ordinul Comun al ministrului mediului şi pădurilor şi ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; 8. Ordinul comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 600/332/15.04.2014 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaii de urgenţă cu activitate permanentă 9. 9.Ordinul comun nr.170/3.423 din 2013 al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind aprobarea conţinutului-cadru al protocolului de colaborare încheiat între Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; şi consiliile judeţene în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii 10. Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Banat Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică 11. Hotărârea Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin 12. Legea 575/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de Risc Natural 13. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa 14. Legea nr. 481/2004 privind Protecţia civilă 15. Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Legea 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare 16. Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste 17. Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă 18. Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare 19. Hotărârea Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă 20. Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă 21. Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului (republicată 2007), cu modificările şi completările ulterioare 22. Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale 23. Ordonanţa Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, cu modificările şi completările ulterioare 24. Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare

PLANUL DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII
Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

CUPRINS

Abrevieri
Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Jiu Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Jiu
2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii 2.3. Istoricul inundaţiilor 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii 2.7. Indicatori statistici
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii
3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor
Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora
4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Jiu 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Jiu 4.4. Prioritizarea măsurilor 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat
Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului
Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea / evaluarea P.M.R.I.
7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp.
Bibliografie

PLANŞE
Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundaţii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

TABELE
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici
Tabel 2 - 1 Derivaţii de ape mari Tabel 2 - 2 Diguri
Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 5 Poldere
Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în bazinul hidrografic Jiu Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Jiu
Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Jiu Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de
hazard şi de risc la inundaţii
Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Jiu în cazul scenariului mediu Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului
riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri
Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional
Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R.
pentru Bazinul Hidrografic Jiu
Tabel 4 - 5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii asociate
zonelor nou identificate cu risc la inundaţii pentru Bazinul Hidrografic Jiu Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul
A.P.S.F.R.-urilor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tabel 4 - 7 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate,
situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Jiu Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform
Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

FIGURI
Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Jiu. Figura 2 - 2 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Jiu
Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Jiu

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură şi control
A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române&quot;
A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie
A.R.A. - Asociaţia Română a Apei
A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice &quot;Gheorghe Ionescu - Şişeşti&quot;
B.H. - Bazin Hidrografic
C.E. - Comisia Europeană
CFR - Companiei Naţionale de Căi Ferate
C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă
C.J. - Consiliul Judeţean
C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă
C.M.R. - Centru Meteorologic Regional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover
DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Jiu

Spaţiul hidrografic aferent Administraţiei Bazinale de Apă Jiu se suprapune bazinului hidrografic Jiu şi a afluenţilor Dunării din sud-vestul Olteniei: Bahna, Topolniţa, Blahniţa, Drincea, Balasan, Desnăţui, ş.a.
Suprafaţa spaţiului hidrografic administrat de Administraţia Bazinală de Apă Jiu este de 16.676 km 2 .
Aceste bazine hidrografice sunt situate în partea de sud-vest a ţării între 43 o 45&#39; şi 45 o 30&#39; latitudine nordică şi 22 o 34&#39; şi 24 o 10&#39; longitudine estică. Sunt delimitate la nord de bazinul hidrografic al râului Mureş, la vest de bazinul hidrografic al râului Cerna şi de graniţa de stat a Serbiei, la sud de graniţa de stat a Bulgariei, iar la est de bazinul hidrografic al râului Olt.

Relief
Relieful este caracterizat de prezenţa a trei mari zone geomorfologice: 21% munte (M- ţii Mehedinţi, M-ţii Cernei, M-ţii Godeanu, M-ţii Retezat, M-ţii Vulcan, M-ţii Şureanu şi M- ţii Parâng), 47% podiş (Podişul Coşuştea, Podişul Argetoaia, Podişul Jieţului, Podişul Sterpoaia, Podişul Amaradia), câmpie 32% (Câmpia Română), ce sunt eşalonate în ordine de la nord la sud.
Ca dispunere, în nord se află munţii Şureanu şi Retezat, în vest munţii Mehedinţi, Câmpia Băileştilor în sud, iar în est se află munţii Parâng, dealurile Olteţului şi vestul Câmpiei Oltene (Câmpia Romanaţilor). Tot în acest bazin se află depresiunea Petroşani, cea mai închisă depresiune din ţară.
Altitudinile extreme din bazinul hidrografic al Jiului sunt de 2.519 mdM în Parâng (vf.
Mândra) şi 26 mdMN la confluenţa cu fluviul Dunărea.
Zona submontană din sudul Carpaţilor, denumită zona subcarpatică sau Subcarpaţii Getici, este caracterizată prin predominarea dealurilor cu altitudini ce depăşesc rar 700 m. În sudul Subcarpaţilor Getici se dezvoltă o zonă cu aspect de podiş, cunoscută sub denumirea de Piemontul Getic.
Zona colinară este extinsă de la limita sudică a munţilor până puţin mai la sud de Craiova. Lăţimea acestei zone este cuprinsă între valea Motrului şi valea Gilortului. Altitudinea medie a acestei zone este de cca. 600 - 800 m pe culmi şi de 100 - 275 m pe fundul văilor.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

De la sud de Craiova, Jiul străbate partea sud - vestică a Câmpiei Române printr-o luncă foarte largă mărginită de versanţi abrupţi. Lunca este dominată de înălţimi care încep cu 5 m şi ajung la 100 m şi peste aceste înălţimi (înălţimea luncii se menţine între 70 - 30 m altitudine absolută).
Începând din zona localităţilor Bârza - Dobreşti, Jiul intră în zona teraselor Dunării străbătând între Bârza şi Greceşti terasa superioară, iar între Greceşti şi Zăval terasa inferioară a Dunării. Între Zăval şi Lişteava, Jiul intră în lunca Dunării, vărsându-se în fluviu în dreptul ostrovului Copăniţa.
În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic Jiu.

Geologie
Din punct, de vedere geologic, suprafaţa bazinului hidrografic Jiu se caracterizează printr-o complexitate de formaţiuni geologice, deosebite ca vârstă şi constituţie petrografică, datorită în primul rând tectonicii complicate şi apoi diversităţii de relief.
În timpul mişcărilor tectonice mezozoice, rocile cristaline care formează nucleele Carpaţilor actuali au suferit fracturi şi şariaje schiţându-se primele linii ale acestor munţi, iar în faza laramică s-a produs un proces de ridicare a lanţului carpatic adăugându-se şi fâşiile de fliş cretacic. Mişcările tectonice noi au contribuit la definitivarea depresiunilor intramontane. Sedimentarul are o extensiune mai mică şi este alcătuit din calcare, gresii şi marne, ceea ce favorizează o puternică infiltraţie a apelor şi formarea unei scurgeri subterane.
Zona subcarpatică are un fundament cristalin acoperit cu formaţiuni senoniene, paleogene şi neogene, reprezentate prin conglomerate fine în bază, apoi gresii cenuşii şi marne, iar către partea superioară nisipuri şi pietrişuri mio-pliocene care au o mare dezvoltare şi în câmpie.
Rocile sedimentare sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-a format prin scufundarea fundamentului carpatic la începutul senonianului. Sub raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condiţiile petrografice şi fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător.
Piemontul Getic, străbătut de Jiu şi afluenţii săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălţată şi fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrişuri, calcare, argile, roci în general friabile şi permeabile.
Ultima formaţiune străbătută de Jiu, zona de câmpie, prezintă un relief de acumulare fluvio - lacustru şi eolian. Litologic zona este alcătuită din marne, nisipuri, gresii şi pietrişuri peste care s-a depus un strat de loess.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Depozitele de terasă alcătuite din nisipuri şi pietrişuri cu grosimi variabile au o permeabilitate foarte accentuată, din care cauză o mare parte din apele superficiale se infiltrează alimentând apele freatice.
Depozitele loessoide au o foarte mare dezvoltare în partea de est a câmpiei, având un aspect cafeniu prăfos, iar în partea de sud, la contactul cu Lunca Dunării, se întâlnesc sub formă de lut roşcat cu resturi de pietrişuri şi nisipuri.
Depozitele de dune ocupă suprafeţe întinse, acoperind de multe ori pătura de loess.
Aceste formaţiuni sunt bine dezvoltate în zona Cetate-Calafat
În cuprinsul câmpiei se mai întâlnesc şi depozite proluviale şi gravitaţionale reprezentate prin conuri de dejecţie, bine dezvoltate la vărsarea Jiului în Dunăre şi în general la baza teraselor.

Clima
Prin poziţia pe care o ocupă bazinul hidrografic Jiu, precum si prin diversitatea reliefului, faţă de principalele componente ale circulaţiei generale a atmosferei au făcut ca regimul climatic să prezinte o mare varietate de nuanţe.
Clima prezintă un caracter temperat cu variaţii de la N la S şi de la V la E. Această diferenţiere se datorează condiţiilor geomorfologice, cât şi influenţei climatice mediteraneene care se face simţită în zona de vest şi a fost constatată în toate elementele climatice.
În ceea ce priveşte regimul termic, pe versantul sudic al munţilor Retezat temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 6°C şi 0°C, în luna ianuarie scăzând de la -5°C, la -7°C, iar în luna iulie de la 18°C la 10°C, pe versantul nord - estic al munţilor Mehedinţi temperatura medie lunară în luna ianuarie este de -2°-5°C, în iulie 14°-20°C, regiunea subcarpatică are temperaturi medii anuale de 7°C în nord şi 10°C în sud, iar în Câmpia Olteniei temperatura medie anuală este de 10°- 11°C, cea a lunii iulie de 23°- 26°C iar cea a lunii ianuarie de 1°- 2°C.
Pentru bazinul hidrografic Jiu harta izohietelor medii multianuale variază între 400 -
1.400 mm/an (între 400 - 500 mm/an în câmpia Dunării, între 700 - 800 mm/an în regiunea subcarpatică, între 1200 - 1400 mm/an în zonele înalte ale munţilor ce înconjoară zona izvoarelor Jiului de Vest şi a Jiului de Est). Regimul precipitaţiilor prezintă o mare variabilitate atât în ceea ce priveşte cantitatea cât şi repartiţia lor în timp. În cazuri excepţionale în anii ploioşi pot fi depăşiţi în zona de câmpie 1.000 mm/an şi în zona de munte
2.400 mm/an. În contrast în anii secetoşi s-au înregistrat valori de 200 mm/an în sudul Câmpiei Române şi valori cuprinse între 300 - 500 mm/an în regiunea subcarpatică. Cantitatea de precipitaţii creşte de la sud-est la nord-vest.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Resursa de apă
Lugimea reţelei hidrografice aferente spaţiului hidrografic administrat de Administraţia Bazinală de Apă Jiu este de 4.954 km.
Resursele de apă de suprafaţă cuprind resursele de apă aferente bazinului hidrografic Jiu şi resursele de apă aferente sectorului de Dunăre.
Râul Jiu (cod cadastral VII.1) este afluent de ordinul I al Dunării şi se formează prin unirea la Livezeni, în Depresiunea Petroşani, a Jiului de Vest numit şi Jiul Românesc, considerat ca şi izvor, cu Jiul de Est. Acesta are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 10.080 km 2 . Reţeaua hidrografică a bazinului hidrografic Jiu cuprinde 232 de cursuri de apă cu o lungime de 3.876 km şi o densitate de 0,34 km/km 2 .
Jiul-de-Vest sau Românesc (S = 496 km 2 ; L = 54 km) izvorăşte din M-ţii Retezat, Retezatul Mic de la o altitudine de 1.720 m, din căldarea glaciară a Scoroţilor dominată de vârful Drăgăşanului (2.076 m).
Jiul-de-Est sau Transilvan (cod cadastral VII.1.15, S = 468 km 2 ; L = 29 km) soseşte din partea estică a Depresiunii Petroşani, mai largă, cuprinsă între munţii Surian şi Parâng.
În total râul Jiu primeşte 31 de afluenţi de dreapta şi 21 de afluenţi de stânga, dintre care amintim: Valea de Peşti (S = 32 km 2 ; L = 11 km), Taia (S = 88 km 2 ; L = 21 km), Izvorul (S = 39 km 2 ; L = 11 km), Sadu (S = 95 km 2 ; L = 21 km), Tismana (L=42 km; S=894 km 2 ), Gilort (S = 1.358 km 2 ; L = 116 km), Motru (S = 1.895 km 2 ; L=134 km), Amaradia (Gorj S = 247 km 2 ; L = 41 km), Şuşiţa (S = 234 km 2 ; L = 37 km), Jilţ (S = 377 km 2 ; L=49 km), Argetoaia ( S = 249 km 2 ; L=50 km), Amaradia (Dolj S= 879 km 2 L = 106 km), Raznic ( S = 498 km 2 ; L=58 km) ş.a.
Bazinele hidrografice ale afluenţilor Dunării din sud - vestul Olteniei: Bahna,Topolniţa, Blahniţa, Drincea, Balasan, Desnăţui ocupă o suprafaţă de 6.596,6 km 2 .
Pe teritoriul aferent Administraţiei Bazinale de Apă Jiu resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 79 de staţii hidrometrice, din care 11 se află pe fluviul Dunărea şi afluenţii ei direcţi.
În tabelul 1-1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici ai bazinului hidrografic Jiu.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici
Nr. Crt. Râul Staţia hidrometrică F (km 2 ) H (m) Q mma Q max 1% R (m 3 /s) (m 3 /s) (kg/s) 1 Jiu Câmpu lui Neag 155 1.346 3,45 390 0,202 2 Jiu Iscroni 496 1.134 10,8 705 9,79 3 Jiul de Est Livezeni 440 1.256 8,31 525 - 4 Blahniţa Târgu Cărbuneşti 220 467 1,7 320 - 5 Gilort Turburea 1.078 590 11,3 880 16,5 6 Jiu Filiaşi 5.304 563 64,5 2.325 52 7 Motru Apa Neagră Tirmigani 304 751 6,51 620 1,56 8 Motru Broşteni 646 526 8,77 900 4,31 9 Coşuştea Corcova 420 482 3,04 645 1,66 10 Motru Faţa Motrului 1.740 384 13,9 1.265 7,09 11 Jiu Podari 9.334 446 88,4 2.330 94,2 12 Jiu Zăval 10.073 417 85,5 2.330 101

Parametri hidrologici

În bazinul hidrografic Jiu sunt 36 lacuri şi bălţi naturale din care 14 sunt mai mari de 0,5 km 2 . Dintre lacurile cele mai importante amintim: Fântâna Banului (S = 3,14 km 2 ), Balta Rotunda (S = 3,00 km 2 ) Balta Mărginiţa (S = 2,56 km 2 ), Balta Ciupercenilor (S = 1,68 km 2 ) ş.a.
Pe râurile interioare există 61 acumulări cu folosinţă complexă cu un volum util de 944,904 mil. m 3 . Dintre cele mai importante acumulări amintim: Valea de Peşti (Vt = 5,3 mil. m 3 ), Vădeni-Târgu Jiu (Vt = 2,623 mil. m 3 ), Turceni (Vt = 9,9 mil. m 3 ) ş.a.
Resursa de apă de suprafaţă aferentă arealului A.B.A. Jiu, din râurile interioare, este de 4.059,1 mil. m 3 (128,7 m 3 /s), iar resursa de apă subterană este de 1.035 mil. m 3 (32,8 m 3 /s) din care 568 mil. m 3 provin din surse freatice şi 467 mil. m 3 din surse de adâncime.
În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic Jiu.

Soluri
Pe cuprinsul bazinului hidrografic Jiu învelişul de sol este foarte variat şi complex ca urmare a diversităţii şi complexităţii condiţiilor fizico-geografice ale acestui teritoriu, întâlnindu-se soluri de la cele caracteristice stepelor până la soluri montane de pădure şi soluri de pajişti alpine.
Solurile dominante sunt: cernisolurile dezvoltate pe depozite sedimentare loesssoide, pe nisipuri sau aluviuni vechi ( cernoziomuri, faeoziomuri, rendzine ) întâlnite în Câmpia Română, pe câmpurile înalte Leu-Rotunda şi Sălcuţa-Drănic; luvisoluri ( preluvosoluri ) in Piemontul Getic, în Câmpia Olteniei, în zona Subcarpaţilor Getici şi a munţilor cu altitudini mijlocii Vâlcan, Cernei, Godeanu; cambisoluri ( districambosoluri ) în regiunea montană de la 800-1000 m altitudine până la 1800-2000 m; spodisoluri (podzoluri) întâlnite în Munţii

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Retezat şi Parâng; salsodisoluri (solonceacuri); hidrisoluri (lăcovişti); histisoluri (turbosoluri); protisoluri (psamosoluri) .
Pătura de sol este supusă eroziunii sub acţiunea agenţilor externi. Intensitatea procesului de eroziune diferă de la o regiune la alta, în funcţie de condiţiile naturale şi social economice. Procesul de eroziune este cu atât mai intens cu cât energia de relief este mai mare, substratul geologic mai friabil şi precipitaţiile mai abundente.

Biodiversitate
În zona Luncii Jiului vegetaţia este reprezentată de sălcii, plopi, răchită, specii de stejar în asociaţie cu subarboret de alun, măceş, cătină etc. În perimetrul bălţilor şi zonelor umede (mlaştini) apare o vegetaţie hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoşului, lintiţă etc.
În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu). Pajiştile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă.
În zona de deal se găsesc: păduri de cer, gârniţă, gorun ş.a.
În zona montană predomină vegetaţia alpină şi subalpină cu păduri de conifere, păduri de foioase: fag, păduri amestecate de fag şi gorun, cer etc.
Fauna specifică zonei montane este dominată de: capre negre, râşi , acvile de munte (cele mai puternice păsări răpitoare din ţară), cocoşi de munte, urşi, căprioare, cerbi, lupi, vulturi pleşuvi etc.
Fauna acvatică este reprezentată de: lipan, clean, păstrăv indigen ş.a.
Pentru zonele de deal amintim: fluturele cap de mort, salamandra, piţigoiul moţat, fazanul, stăncuţa etc.
În zona de câmpie fauna este reprezentată de: mistreţi , căprioare , iepuri , dihori , nevăstuici, popândăi, şoarecii de câmp, coţofene, ciori, pupeze, broaşte ţestoase etc.
Siturile Natura 2000 din cadrul bazinului hidrografic Jiu includ numeroase situri de tip SPA - 129.040 ha (arii pentru protecţie specială) conform HG 1284/2007 şi S.C.I. - 348.066 ha (arii de importanţă comunitară) conform O.M. 776/2007.
La nivelul bazinului hidrografic Jiu au fost desemnate 5 zone umede, 21 situri de importanţă comunitară (S.C.I.), 12 arii speciale de protecţie avifaunistică (S.P.A.).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Populaţie, aşezări umane
Din punct de vedere administrativ, Administraţia Bazinală de Apă Jiu ocupă suprafeţe semnificative din judeţele Dolj (84%), Mehedinţi (88%) şi Gorj (94%), şi o suprafaţă mai mică din judeţul Hunedoara (14%).
Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, bazinul hidrografic Jiu inlcude teritorii administative din două regiuni de dezvoltare: regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia (90,3%) şi din regiunea de dezvoltare Vest (9,7%).
Populaţia totală aferentă Administraţiei Bazinale de Apă Jiu conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011 era de 1.340.499 locuitori, din care 720.886 locuitori în mediul urban (54%) şi 619.613 locuitori în mediul rural (46%).
Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Petroşani, Lupeni, Vulcan, Târgu Jiu, Turceni, Rovinari, Craiova, Bechet, Drobeta Turnu Severin ş.a.

Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenului în cadrul bazinului hidrografic Jiu este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât si de factorii antropici.
Predominante în b.h. Jiu sunt terenurile arabile (48,32%). Pădurile sunt reprezentative pentru 29,98% din suprafaţa bazinului hidrografic Jiu.
Terenurile agricole sunt predominante în bazinele hidrografice a celorlalţi afluenţi direcţi ai Dunării din partea de sud-vest a ţării şi reprezintă 54,12% din suprafaţa totală a bazinului hidrografic Jiu. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 5,16%. Zonele urbane şi industriale reprezintă 5,94% din suprafaţa bazinului hidrografic Jiu. Apele şi zonele umede ocupă 2,78% din suprafaţa bazinului hidrografic Jiu.
Terenurile agricole sunt reprezentate de terenuri arabile, păşuni, fâneţe, terenuri ocupate de vii şi pepiniere viticole şi livezi şi pepiniere pomicole. Pe terenurile arabile se cultivă preponderent cerealele şi plantele tehnice.
În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din bazinul hidrografic Jiu.

Activitatea economică
Activităţile economice din bazinul hidrografic Jiu acoperă o gamă largă de activităţi cu specificarea că în unele judeţe industria este preponderentă, în timp ce în altele activităţile industriale sunt îmbinate cu agricultura (creşterea animalelor, cultura cerealelor, viticultura), piscicultura (păstrăvării, creşterea ciprinidelor), silvicultura (exploatarea lemnului şi răchitării) şi cu alte activităţi (comerţ, turism etc.).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Activităţile industriale predominante sunt: extracţia cărbunelui, reparaţii utilaj minier, producerea de energie electrică şi termică, construcţii navale, industria chimică (apa grea), industria alimentară, prelucrarea lemnului, producerea celulozei şi hârtiei, cauciucului, industria electrotehnică, producerea de utilaje şi automobile.

Infrastructura
Infrastructura este reprezentată de căi de transport rutiere, feroviare, navale (porturi fluviale: Orşova, Drobeta Turnu Severin, Cetate, Calafat şi Bechet) şi aeriene (Aeroportul Internaţional Craiova). Teritoriul aferent Administraţiei Bazinale de Apă Jiu este străbătut de magistrale de cale ferată Bucureşti - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Timişoara, Craiova - Tg Jiu - Petroşani - Simeria - Arad şi de o serie de drumuri naţionale, judeţene şi comunale.
Reţeaua de transporturi cuprinde cca. 6.000 km drumuri publice şi cca. 700 km căi
ferate.
Singura cale navigabilă este constituită de fluviul Dunărea pe care s-au realizat
sistemele de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.

Recreere şi turism
În bazinul hidrografic Jiu zonele de recreere şi turism sunt reprezentate de arii protejate, parcuri, cetăţi, construcţii religioase, situri arheologice, staţiuni balneoclimatice, staţiuni pentru turismul de iarnă şi schi ş.a.
În continuare amintim câteva exemple de situri S.C.I. şi S.P.A.:
• Situri de tip SPA sunt: Bistreţ, Blahniţa, Domogled - Valea Cernei, Parcul Naţional Retezat, Locul fosilifer Bahna, Gruia - Gârla Mare, Confluenţa Jiu - Dunăre etc.; • Situri de tip SCI sunt: Ciuperceni - Desa: Balta Neagră, Balta Lată, Rezervaţia ornitologică, Coridorul Jiului: locul fosilifer Gârbovu, locul fosilifer Drănic, locul fosilifer Bucovăţ , Defilelul Jiului: Parcul Naţional Defileul Jiului, Sfinxul Lainicilor, Stâncile Rafailă, Porţile de Fier , Silvostepa Olteniei : Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa etc. Dintre ariile protejate reprezentative mai amintim: în judeţul Mehedinţi - Cheile Coşuştei, Complexul Carstic, Cheile Topolniţei şi Peştera Topolniţei, Pădurea Borovăţ, Tufărişurile mediteraneene de la Isverna , în judeţul Dolj - Pădurea Ciurumela, în judeţul Gorj - Cheile Corcoaiei, Locul fosilifer valea Deşului, Pădurea Tismana-Pocruia, Peştera Gura Plaiului, Piatra Biserica Dracilor ş.a. Pe teritoriul bazinului hidrografic Jiu se găseşte una dintre cele mai importante staţiuni turistice specifică drumeţiilor montane, turismului de iarnă şi de schi, staţiunea Rânca. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Aceasta este situată la o altitudine de 1.650 m pe versantul sudic al Munţilor Parâng şi se bucură de numeroase atracţii turistice: lacuri glaciare - Roşiile, Călcescu, Lacul Verde, piscurile Parângului - Carja, Mândra, Vârful Păpuşa, 6 pârtii de schi amplasate pe Muntele Cornescu şi Vârful Păpuşa. Un alt obiectiv turistic este Şoseaua Transalpina &quot; Drumul Regelui &quot;, care este cel mai înalt drum rutier din România cât şi din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi, atât din ţară cât şi din afara ei şi face legătura între Domeniu Ski Rânca şi Domeniu Ski Vidra. Patrimoniul cultural În bazinul hidrografic Jiu patrimoniul cultural este reprezentat prin situri de tip aşezare, biserici, mănăstiri, tezaure, etc. Dintre obiectivele culturale importante amintim: Castrul Roman de la Turnu Severin, Cula Izvoranu-Geblescu (comuna Brabova), judeţul Dolj, Cetatea Dacică de la Băniţa, judeţul Hunedoara, Casa Memorială Constantin Brâncuşi (sat Hobiţa, comuna Peştişani), judeţul Gorj, Ansamblul cultural Constantin Brâncuşi compus din 5 capodopere: Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Masa Festivă, Casa Memorială Tudor Vladimirescu (comuna Vladimir), judeţul Gorj, Casa Memorială Ecaterina Teodorescu, judeţul Gorj. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Jiu 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Jiu este prezentată schematic în figura 2-1. Bazinul hidrografic Jiu deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu au fost executate şi sunt în funcţiune numeroase lucrări de reducere a riscului la inundaţii. Printre cele mai semnificative asemenea lucrări se amintesc: • diguri în lungime de 725,41 km (pe ambele maluri, inclusiv râul Teslui şi afluenţii fluviului Dunărea); • regularizări de albii în lungime de 549 km; • lacuri de acumulare nepermanente însumând un voulm de 150,5 mil.m 3 (Rovinari cu un volum de 150 mil.m 3 şi Prodila cu un volum de 0,5 mil.m 3 ).
În plus, şi unele lacuri de acumulare permanente existente în acest bazin hidrografic, contribuie la atenuarea undelor de viitură.
În tabelele nr. 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.
Starea principalelor componente ale sistemului naţional de gospodărire a apelor cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, repectiv diguri, acumulări permanente / nepermanente, se regăseşte la adresa:
http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului% 20la%20Inundatii.aspx

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Jiu.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

876

Tabel 2 - 1 Derivaţii de ape mari

Nr. crt. Denumire Judeţ Comună / Localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime (m) Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Aducţiune Bistriţa - Tismana Gorj Tismana Bistriţa VII-1.31.6b Tismana VII-1.31 11.450 Hidroelectrica S.A. 2 Derivaţia Cerna - Motru Gorj Valea lui Iovan Cerna VI-2 Motru VII-1.36 5.930 Hidroelectrica S.A. 3 Derivaţia Motru - Tismana Gorj Valea Mare Motru VII-1.36 Tismana VII-1.31 8.580 Hidroelectrica S.A. 4 Derivaţia Galbenu - Olteţ Gorj/Vâlcea Baia de Fier Galbenu VII-1.34.5 Olteţ VIII-1.173 4.800 Hidroelectrica S.A.

877

Tabel 2 - 2 Diguri

Nr. crt. Denu ire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) 4O/4D Judeţ omuna / localitate Lungime (m)* Inălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de ex loatare ocalităţi apărate/Numă Deţinător Incidente Probabilitate de depă]ire p c % Q calcul (m /s) $nul producerii 4ecanis ul de cedare de ersare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Bazinul hi rografic Jiu 1 Dig Li&#39;teava Jiu VII-1 MS Dolj Zstroveni 5700 3,0 1976 Zstroveni A.B.A. Jiu 2 Di Murta - Li&#39;teava Jiu VII-1 MS Dolj Sadova 15800 1,5 1972 Dobre&#39;ti, Sadova A.B.A. Jiu 3 Dig Roji&#39;te - Murt Jiu VII-1 MS Dolj Rojiste 13600 1,5 1972 Roji]te A.B.A. Jiu 4 Dig Secui - Bratovoe&#39;ti Jiu VII-1 MS Dolj Teasc 14200 1,7 1962 Teasc, Bratovoe&#39;ti A.B.A. Jiu 5 Dig Podari - Ţuglui Jiu VII-1 MD Dolj Podari 14570 1,7 1979 Podari, Ţuglui A.B.A. Jiu 6 Dig Confluen&#39;ă Amaradia - Mofleni - Podari Jiu VII-1 MS Dolj Craiova 13100 2,5 1963 Craiova, Bucovă&#39; A.B.A. Jiu 7 Dig P dari Prodila Jiu VII-1 MD Dolj Podari 3160 1,5 1979 Podari A.B.A. Jiu 8 Dig Br asta - Raznic Jiu VII-1 MD Dolj Breasta 1530 2,2 1978 Breasta A.B.A. Jiu 9 Dig Inelar Mic Leamna Jiu VII-1 MD Dolj Bucovă&#39; 590 2,5 1963 Bucovă&#39; A.B.A. Jiu 10 Dig Inelar Mare Leamna Jiu VII-1 MD Dolj Bucovă&#39; 2290 2,5 1979 Bucovă&#39; A.B.A. Jiu 11 Dig Leamna - Bucovă&#39; Jiu VII-1 MD Dolj Bucovă&#39; 2550 2,5 1979 Bucovă&#39; A.B.A. Jiu 12 Dig Beharca - Tatomire&#39;ti Jiu VII-1 MS Dolj Almaj 12300 3,5 1977 Almaj, Brăde&#39;ti, Co&#39;ofenii din Fa&#39;ă A.B.A. Jiu 2013 Deversare 13 Dig Beharca - Haldă cenusă Jiu VII-1 MS Dolj I&#39;alni&#39;a 3240 4,0 1963 I&#39;alni&#39;a A.B.A. Jiu 14 Dig Coţofenii din Dos - Mihăiţa Jiu VII-1 MD Dolj C &#39;ofenii din Dos 4200 3,0 1974 Co&#39;ofenii din Dos A.B.A. Jiu 15 Dig Mihăi&#39;a - Estacada Jiu VII-1 MD Dolj C &#39;ofenii din Dos 4900 2.2 1963 Co&#39;ofenii din Dos A.B.A. Jiu 16 Dig Termo - Doljchim Jiu VII-1 MS Dolj I&#39;alni&#39;a 2260 4,0 1987 I&#39;alni&#39;a A.B.A. Jiu 17 Dig alda - Braj Jiu VII-1 MS Dolj I&#39;alni&#39;a 840 4,0 1963 I&#39;alni&#39;a A.B.A. Jiu 18 Dig Schitu Jiu VII-1 MD Dolj Bralo&#39;ti&#39;a 1700 2,5 2010 Bralo&#39;ti&#39;a A.B.A. Jiu 19 Dig Pod C.F. - Canal Termo Jiu VII-1 MS Dolj I&#39;alni&#39;a 5530 2,0 1963 I&#39;alni&#39;a A.B.A. Jiu 20 Dig Meline&#39;ti Amaradia VII-1.42 MS Dolj Meline&#39;ti 800 1,9 1966 Meline&#39;ti A.B.A. Jiu 21 Dig Raznic Raznic VII-1.43 MS/MD Dolj Prede&#39;ti 5000 1,5 1977 Pre e&#39;ti, Breast A.B.A. Jiu 22 Dig CUrne&#39;ti CUrne&#39;ti VII-1.37 MS Dolj Filia&#39;i 1200 1,0 1973 Filia&#39;i A.B.A. Jiu 23 Dig Racovi&#39;a Racovi&#39;a VII-1.38 MS/MD Dolj Bralo&#39;ti&#39;a 3600 1,5 1963 Bralo&#39;ti&#39;a A.B.A. Jiu

Nr. crt. Denu ire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) 4O/4D Judeţ omuna / localitate Lungime (m)* Inălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de ex loatare ocalităţi apărate/Numă Deţinător Incidente Probabilitate de depă]ire p c % Q calcul (m /s) $nul producerii 4ecanis ul de cedare de ersare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 24 Dig Pr. Argetoaia Bralo&#39;ti&#39;a Argetoaia VII-1.40 MS/MD Dolj Bralo&#39;ti&#39;a 4800 1,5 1963 Scăe&#39;ti, Bralo&#39;ti&#39;a A.B.A. Jiu 25 Dig Pr. Argetoaia la Valea Lui Pătru Argetoaia VII-1.40 MS/MD Dolj Scăe&#39;ti 1300 1963 Scăesti A.B.A. Jiu 26 Dig Brabova Brabova VII-1.43.2.2 MS/MD Dolj Brabova 16500 1976 So ot, Brabova A.B.A. Jiu 27 Di Mere&#39;el Mere&#39;el VII-1.43.2 MS/MD Dolj Prede&#39;ti 8500 1975 Pre e&#39;ti, Breast A.B.A. Jiu 28 Dig Pitula&#39;i Pitula&#39;i n cadastrat MS/MD Dolj C &#39;ofenii din Dos 1400 1962 Co&#39;ofenii din Dos A.B.A. Jiu 29 Dig Abator Abator n cadastrat MS Dolj Podari 1350 1979 Podari A.B.A. Jiu 30 Dig Pr.^ovodarva la Căzăne&#39;ti ^ovo arva VII-1.36.8.3 MS/MD Mehedin&#39;i Căzăne&#39;ti / Căzăne&#39;ti 2600 1,6 2008 5 33 Severine&#39;ti A.B.A. Jiu 31 Dig Pr. Cotoroaia în Loc.Voloiac, Cotoroaia V I-1.36.10 MS/MD Mehedin&#39;i Vol iac/Sperle&#39;ti 1000 0,5 2008 5 29 Voloiac A.B.A. Jiu 32 Dig Pr. Cotoroaia la Voloiac, Cotoroaia Sperle&#39;ti Cotoroaia V I-1.36.10 MS/MD Mehedin&#39;i Voloiac / Sperle&#39;ti 2900 1,5 2008 5 35 Sperle&#39;ti, Cotoroaia A.B.A. Jiu 33 Dig Fa&#39;a Motrului Mo ru VII-1.36 MS Mehedin&#39;i St ngăceaua / Fa&#39;a Motrului 400 7,0 1973 5 865 Fa&#39;a Motrului Sec&#39;ia CFR.l7 (CUI: 0000000) 34 Dig Meri&#39; Mo ru VII-1.36 MD Mehedin&#39;i Bro&#39;teni/ Meri&#39; 4100 2,0 1978 10 460 Meri&#39; Primăria Brosteni (CUI: 5927254) 35 Di Pruni&#39;or Hu&#39; i&#39;a V I-1.36.11 MS Mehedin&#39;i runi&#39;or / Pruni&#39;or 1200 1,5 1978 5 280 Pruni&#39;or A.B.A. Jiu 36 Di Pruni&#39;or Hu&#39; i&#39;a V I-1.36.11 MD Mehedin&#39;i runi&#39;or / Pruni&#39;or 1000 1,5 1978 5 280 Pruni&#39;or A.B.A. Jiu 37 Dig Igiroasa-Timna Hu&#39; i&#39;a V I-1.36.11 MS Mehedin&#39;i runi&#39;or / Igiroasa 4200 1,5 1978 5 180 Sec&#39;ia CFR.L7 (CUI: 0000000) 38 Dig mal stUng linie CFR Videle-Zr&#39;ov , _m 338+150- 338+700 ^helmegioaia VII- 1.36.11.4 MS Mehedin&#39;i runi&#39;or / Prunaru 550 2,0 Regionala C FR Craiova (CUI: 15603417) 39 Dig Vl. Zra&#39;ului Vl. Zr ]ului VII-1.36.3 MD Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 100 1,5 1979 5 51 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 40 Dig Pr. Bulba Bulba VII-1.36.3 MS Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 200 1,2 1979 5 133 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 41 Dig Vl.Zra&#39;ului Vl. Zr &#39;ului VII-1.36.3 MS Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 100 1,5 1979 5 51 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 42 Dig Vl. Zra&#39;ului VL Zra&#39;ului VII-1.36.3 MD Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 500 1,5 1979 5 51 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 43 Dig Pr. Bulba Bulba VII-1.36.3 MD Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 400 1,1 1979 5 133 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu
Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

undaţii

878

Nr. crt. Denu ire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) 4O/4D Judeţ omuna / localitate Lungime (m)* Inălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de ex loatare ocalităţi apărate/Numă Deţinător Incidente Probabilitate de depă]ire p c % Q calcul (m /s) $nul producerii 4ecanis ul de cedare de ersare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 44 Dig Pr. Bulba Bulba VII-1.36.3 MS Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 200 1,0 1979 5 133 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 45 Dig Pr. Bulba Av. Dn.57 Bulba VII-1.36.3 MD Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 900 1,0 1979 5 133 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 46 Dig l. Zra&#39;ului Vl. Zr &#39;ului VII-1.36.3 MS Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 200 1,5 1979 5 51 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 47 Dig Pr. Brebina Brebina VII-1.36.3 MD Mehedin&#39;i Baia de Aramă / Baia de Aramă 800 1,0 1979 5 97 Ba a de Aramă A.B.A. Jiu 48 Di Corcova Co&#39;u&#39;tea VII-1.36.8 MS Mehedin&#39;i Corcova / Corcova 2100 2,0 1932 10 330 Corcova Primărie Com. orcova (CUI: 4018631) 49 Dig - Apărare mal stân râu Jiu la D ăgu&#39;e&#39;ti Jiu VII-1 MS Gorj răgu&#39;e&#39;ti 1200 3,0 1974 5 960 1 A.B.A. Jiu 50 Dig - Canal devier râu Jiu aval evacuator Jiu VII-1 MS/MD Gorj Rovinari MS-7400 MD-7400 3,0 1968 1 A.B.A. Jiu 51 Dig - anal deviere râu Jiu aval evacuator - dig Can l Beterega Beterega n codificat MS/MD Gorj B lteni- Moi MS-3500 MD-3500 2,0 1968 1 A.B.A. Jiu 52 Dig - Canal devier râu Jiu aval evacuator-dig Canal Dâmbova Dâm ova VII-1.31.a MS/MD Gorj Rovinari MS-5400 MD-5400 1,5 1968 A.B.A. Jiu 53 Dig -Canal deviere râu Tismana- dig Tisma a la Calnic - Somăne&#39;ti Tismana VII-1.31 MS/MD Gorj Calnic MS-5920 MD-5620 2,0 1963 0,5 750 2 A.B.A. Jiu 54 Dig - Canal devier râu Tismana- dig p . Strâmba la Strâmb Strâ ba VII-1.31.5 MS/MD Gorj Strâmba MS-1100 MD-1030 1,0 1969 1 A.B.A. Jiu 55 Dig - anal deviere râu Tismana- dig pr.Calnic la Calnic Calnic VII-1.31.6 MS/MD Gorj Calnic MS-75 MD-750 2,0 1969 1 A.B.A. Jiu 56 Dig -Canal deviere râu Tismana - dig pr. Icazna la Calni Icazna VII-1.31.6a MS/MD Gorj Calnic MS-80 MD-800 2,0 1969 1 A.B.A. Jiu 57 Dig incinta Somăne&#39;ti Bistrita Tismana VII.1.31.6b VII.1.31 MD MS Gorj Somăne&#39;ti 3700 2,0 1969 1 A.B.A. Jiu 58 Dig incinta Buduhala Jales Bistri&#39;a VII.1.31.7 VII.1.31.6b MD MS Gorj Buduhala 5530 2,0 1969 1 A.B.A. Jiu

879

Nr. crt. Denu ire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) 4O/4D Judeţ omuna / localitate Lungime (m)* Inălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de ex loatare ocalităţi apărate/Numă Deţinător Incidente Probabilitate de depă]ire p c % Q calcul (m /s) $nul producerii 4ecanis ul de cedare de ersare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 59 Dig âu Jales la Corne&#39;ti - Buduhala Jales VII-1.31.7 Gorj Corne&#39;ti 4500 3,5 1969 1 A.N.I F. Gorj 60 Dig - Regularizare râu Jiu aval Ro&#39;ia Vlădu eni - dig râu Jiu Jiu VII-1 MS/MD Gorj Vlăduleni MS-5500 MD-4900 3,0 1984 5 1.434 2 A.B.A. Jiu 61 Dig- egularizare râu Jiu aval Ro&#39;ia Vlăduleni - Dig remuu Valea Fântânii Valea Fântânii n codificat MS/MD Gorj ărcă&#39;e&#39;ti MS-2900 MD-2900 2,0 1984 1 A.B.A. Jiu 62 Dig - Regularizare râu Jiu la Plop&#39;oru Jiu VII-1 MS/MD Gorj Plop&#39;oru MS-5400 MD-5620 2,0 1981 5 1.434 1 A.B.A. Jiu 63 Îndigu re râu Şu&#39;i&#39; la Tg-Jiu z. pod D 67- pod CF Susita VII-1.25b MS/MD Gorj Tg-Jiu MS-2000 MD-2000 1,0 1972 5 211 1 A.B.A. Jiu 64 Îndigu re râu Motr l Motru Mo ru VII-1.36 MS Gorj Motru 4000 4,0 1965 1 A.B.A. Jiu 65 Dig - Regularizare parau Lupoaia la Motru Lup aia VII-1.36.5 MS/MD Gorj Motru MS-2000 MD-2000 3,0 1963 1 A.B.A. Jiu 66 Dig - Regularizare râu Amaradia la Tg - Jiu Amaradia VII-1.26 MS/MD Gorj Tg-Jiu MS-5000 MD-5000 3,0 1978 5 105 2 A.B.A. Jiu 67 Dig - Regularizare Valea Pietroasă la T rcine&#39;ti Valea Pietroasa n codificat MS/MD Gorj Turcine&#39;ti - sat Pietrosu MS-1000 MD-1000 0,7 1969 1 38 1 A.B.A. Jiu 68 Dig - Regularizare i îndi uire pârâu Ciocadia la Benge&#39;ti - Ciocadia Ciocadia VII-1.34.6 MD Gorj enge&#39;ti - Ciocadia 2000 1,5 1977 5 199 1 A.B.A. Jiu 69 Dig - Regularizare i îndigu re râu Gilort la Novaci Gilort VII-1.34 MD Gorj Novaci 5000 2,0 1978 5 256 1 A.B.A. Jiu 70 Dig - Regularizare i îndigu re râu Gilort la P ciovali&#39;te Gilort VII-1.34 MD Gorj Pociovali&#39;te 5000 2,0 1981 5 256 1 A.B.A. Jiu 71 Dig râu Jiu - Complei Porcine Iezureni Jiu VII-1 MS/MD Gorj urtisoara 1500 2,0 1977 1 Hidro lectrica S.A. 72 Dig Baraj CHE Vădeni Jiu VII-1 MS/MD Gorj Vădeni MS-1880 MD-330 9,5 7,0 1992 1 Hidro lectrica S.A.
Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

undaţii

880

Nr. crt. Denu ire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) 4O/4D Judeţ omuna / localitate Lungime (m)* Inălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de ex loatare ocalităţi apărate/Numă Deţinător Incidente Probabilitate de depă]ire p c % Q calcul (m /s) $nul producerii 4ecanis ul de cedare de ersare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 73 Dig Baraj CHE Tg- Jiu Jiu VII-1 MS/MD Gorj Tg-Jiu MS-1730 MD-1300 7,0 7,0 1997 1 Hidro lectrica S.A. 74 Dig r u Jiu - Pod Abator - pod CF Jiu VII-1 MS/MD Gorj Tg-Jiu 3800 7,5 1997 1 Primăr a Tg-Jiu 75 Dig r. jla&#39;ti la udieni jlast VII-1.26.5 MS/MD Gorj Budieni MS-120 0 MD- 14000 1,5 1,5 1982 1 A.N.I F. Gorj 76 Dig - pârâu Cioiana la Bălteni Cioiana VII-1.32 MS/MD Gorj Bălteni- 500 1,5 1,5 1984 1 SNL 77 Dig - Regularizare râu Jiu aval Treapt Vlădu eni- Treapta Cocoreni Jiu VII-1 MS/MD Gorj Cocoreni MS-135 0 MD- 13500 3,0 1984 2 SNL 78 Dig - Regularizare râu Jiu aval Treapt Cocoreni- Treapta Plop&#39;oru Jiu VII-1 MS/MD Gorj ocoreni- Plop&#39;oru MS-3550 MD-4100 3,0 1984 2 SNL 79 Dig - râu Jiu CET urceni Jiu VII-1 MS/MD Gorj Turceni MS-5300 MD-6200 1,54 3,60 1984 1 SE Turceni 80 Dig -Acumulare urceni Jiu VII-1 MS/MD Gorj Turceni MS-9500 MD- 12500 8 8 1987 1 SE Turceni 81 Dig B raj Tismana Aval Tismana VII-1.31 MS/MD Gorj Tismana MS-75 MD-260 12,5 12,5 1969 1 Hidro lectrica S.A. 82 Dig - Haldă steril Cătunele Mo ru VII-1.36 MS/MD Gorj Cătunele 7980 2,5 1 SNL Bazinul hidrografic Dunărea 83 Dig Baboia Baboia XIV-1.27.9 MS/MD Dolj 72000 2,0 1974 Barca, Urzicu&#39;a Afu a&#39;i, Cioroia&#39;i Galiciuica, Galic a Mare, Sili&#39;tea Crucii, Izvoare, Caraula A.B.A. Jiu 84 Dig Terpezita Terpezita XIV-1.27.4 MS/MD Dolj Terpezita 16800 1,0 1980 Terpezita A.B.A. Jiu 85 Di Ciutura Desnă&#39;ui IV-1.27 MS/MD Dolj Vâ voru de Jos 2630 1972 Vârvoru de Jos A.B.A. Jiu 86 Dig Goicea Desnă&#39;ui IV-1.27 MS/MD Dolj Goicea 5360 Goicea A.B.A. Jiu 87 Dig Polder Desnă&#39;ui IV-1.27 MS/MD Dolj Bistret 15560 1973 Bistre&#39;, Cârna A.B.A. Jiu 88 Dig R.Drincea 1 la Punghina Drincea 1 IV-1.25 MS/MD Mehedin&#39;i Punghina / Punghina 2300 1,45 2008 5 250 Punghina A.B.A. Jiu 2014 eroziuni interne 89 Dig R.Drincea 1 la Recea Drincea 1 IV-1.25 MS/MD Mehedin&#39;i Pun hina / Recea 4700 2,2 2009 5 250 Recea A.B.A. Jiu 2014 eroziuni interne

881

Nr. crt. Denu ire lucrare Curs de apă Cod cadastral Pozitie dig (mal stâng /mal drept) 4O/4D Judeţ omuna / localitate Lungime (m)* Inălţime medie (m)* PIF Condiţii normale de ex loatare ocalităţi apărate/Numă Deţinător Incidente Probabilitate de depă]ire p c % Q calcul (m /s) $nul producerii 4ecanis ul de cedare de ersare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 90 Dig Batal Nămol omag Topo ni&#39;a IV-1.23 MS Mehedin&#39;i Izvorul Barziihalanga 780 4,0 Putinei R.A.A.N. Sucursala Rom g Prod (CUI: 12611350) 91 Dig Dănceu - ogo&#39;u Blahni&#39;a IV-1.24 MD Mehedin&#39;i Jiana / Dănceu 12900 2,3 1984 10 109 Dănceu A.B.A. Jiu 92 Dig Dănceu - ogosu Blahni&#39;a IV-1.24 MS Mehedin&#39;i Jiana / Dănceu 12900 2,3 1894 10 109 Dănceu A.B.A. Jiu 93 Dig Jiana - Via&#39;u Blahni&#39;a IV-1.24 MD Mehedin&#39;i Rogova- Pătulele 13200 1,0 1987 10 100 Via&#39;u A.B.A. Jiu 94 Dig Jiana - Via&#39;u Blahni&#39;a IV-1.24 MS Mehedin&#39;i Rogova-Pătulele 13200 1,0 1987 10 100 Via&#39;u A.B.A. Jiu 95 Dig Rogova- Pătulele Blahni&#39;a IV-1.24 MD Mehedin&#39;i Rogova-Pătulele 18600 1,5 1984 10 109 Pătulele A.B.A. Jiu 96 Dig Rogova- Patulele Blahni&#39;a IV-1.24 MS Mehedin&#39;i Rogova-Pătulele 18600 2,3 1984 10 109 Pătulele A.B.A. Jiu 97 Dig Vânju M. - ucura re i&#39;a XIV-1.24.2 MD Mehedin&#39;i V nju Mare / Vânju Mare 2850 1,0 1977 10 100 Vânju Mare A.B.A. Jiu 98 Dig revi&#39;a M. - Vânju M. re i&#39;a XIV-1.24.2 MD Mehedin&#39;i V nju Mare - revi&#39;a Mare 4130 1,0 1977 5 40.5 Vânju Mare A.B.A. Jiu 2014 eroziuni interne 99 Dig Vânju M. - ucura re i&#39;a XIV-1.24.2 MS Mehedin&#39;i V nju Mare / Vânju Mare 2850 1,0 1977 10 100 Vânju Mare A.B.A. Jiu 100 Dig revi&#39;a M. - Vânju M. re i&#39;a XIV-1.24.2 MS Mehedin&#39;i V nju Mare / revi&#39;a Mare 4130 1,0 1977 5 40.5 Vânju Mare A.B.A. Jiu 2014 eroziuni interne 101 Dig Punghina Drincea 1 IV-1.25 MS Mehedin&#39;i Punghina / Punghina 950 2,0 Punghina Primărie Com.Punghina (CUI: 6449913) Bazinul hi rografic Ol 102 Dig Pr. Teslui la Ghercesti Teslui VIII-1.175 MS Dolj Gherce&#39;ti 6400 1986 Gherce&#39;ti A.B.A. Jiu 103 Dig Pr. Teslui la Robăneşti Teslui VIII-1.175 MS/MD Dolj obăne&#39;ti 4000 1986 Robăne&#39;ti A.B.A. Jiu 104 Dig Pr. Teslui la iele&#39;ti Teslui VIII-1.175 MD Dolj Piele&#39;ti 3000 1986 Piele&#39;ti A.B.A. Jiu 105 Dig Pr. Teslui la Preajba de Pădure Teslui VIII-1.175 MS/MD Dolj Teslui 8000 1988 Teslui A.B.A. Jiu 106 Dig Pr. Teslui la Vlasca Vla ca VIII-1.175.2 MS/MD Dolj obăne&#39;ti 7500 1988 Robăne&#39;ti A.B.A. Jiu
Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

undaţii

882

883

Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente

Nr. crt. Denumire baraj/ acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Înălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Bazinul hidrografic Jiu 1 Castranova Gioroc VII-1.50 Dolj Castranova 6 PO - 1,25 P, V Primăria Castranova 2 Ciliboaica Preajba VII-1.45.1 Dolj Malu mare 4 PO 0,08 P A.G.V.P.S. 3 Circea Preajba VII-1.45.1 Dolj Circea 2,8 PM - 0,06 P Primăria Circea 4 Facai I Preajba VII-1.45.1 Dolj Malu mare 4 PM - 0,09 P A.G.V.P.S. 5 Facai M.I. Preajba VII-1.45.1 Dolj Malu mare 4 PM - 0,1 R I.P.J. Dolj 6 Filiaşi I Cârneşti VII-1.37 Dolj Filiaşi 3 PO - 0,01 P Primăria Filiaşi 7 Filiaşi II Cârneşti VII-1.37 Dolj Filiaşi 4 PO - 0,01 P Primăria Filiaşi 8 Filiaşi III Cârneşti VII-1.37 Dolj Filiaşi 2 PO - 0,01 P Primăria Filiaşi 9 Lala Leu VII-1.47 Dolj Ghindeni 5 PM - 0,1 P Primăria Ghindeni 10 Hanul Doctorului I Canalul N-V necod. necadastrat Dolj Craiova 2 PM 0,0006 - R Primăria Craiova 11 Hanul Doctorului II Canalul N-V necod necadastrat Dolj Craiova 4 PM 0,033 - R Primăria Craiova 12 Leu I Leu VII-1.47 Dolj Leu 4 PM - 0,53 P Primăria Leu 13 Leu II Leu VII-1.47 Dolj Leu 5 PM - 0,14 P Primăria Leu

Nr. crt. Denumire baraj/ acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Înălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 Malu Mare I Lumasu VII-1.46 Dolj Malu Mare 4 PM - 0,02 P Primăria Malu Mare 15 Plosca Plosca VII- 1.42.11 Dolj Fărcaş 6 PO - - - Primăria Fărcaşu 16 Preajba I Preajba VII-1.45.1 Dolj Malu Mare 2 PO - - P A.G.V.P.S. 17 Preajba II Preajba VII-1.45.1 Dolj Malu Mare 2 PO - - P A.G.V.P.S. 18 Preajba III Preajba VII-1.45.1 Dolj Malu Mare 2 PO - - P A.G.V.P.S. 19 Priza Isalniţa Jiu VII-1 Dolj Işalniţa 18 SBB 1,5 - V, A A.N.A.R. 20 Valea Fetii I Vl. Fetii necodifi cat necadastrat Dolj Craiova 4 PO 0,019 - R Primăria Craiova 21 Valea Fetii II Vl. Fetii necodifi cat necadastrat Dolj Craiova 2 PO - - - Primăria Craiova 22 Valea Fetii III Vl. Fetii necodifi cat necadastrat Dolj Craiova 2 SBML 0,055 - R Primăria Craiova 23 Valea Şarpelui I Canalul N-V necod. necadastrat Dolj Craiova 2 PO 0,026 0,067 R Primăria Craiova 24 Valea Şarpelui II Canalul N-V necod. necadastrat Dolj Craiova 3 PM 0,031 0,06 R Primăria Craiova 25 Baraj Turceni Jiu VII-1 Gorj Turceni 23 SS 7,4 8 1,3 H S.E. Turceni 26 Baraj Turceni - aval Priza Veche Jiu VII-1 Gorj Turceni 12,5 SS 0,94 0,94 H S.E. Turceni

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

884

Nr. crt. Denumire baraj/ acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Înălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 27 Baraj Tg-Jiu Jiu VII-1 Gorj Tg-Jiu 24,5 SS 0,854 0,94 Lac de regulariza re zilnică orară. Nu are rol de atenuare H Hidroelectrica S.A. 28 Baraj Vădeni Jiu VII-1 Gorj Tg-Jiu Vădeni 24,6 SS 0,87 1,078 Lac de regulariza re zilnică orară. Nu are rol de atenuare H Hidroelectrica S.A. 29 Baraj Clocotiş Bistriţa VII- 1.31.6b Gorj Peştişani 57 A 2,11 2,64 0,5261 H, A Hidroelectrica S.A. 30 Baraj Vaja Bistriţa VII- 1.31.6b Gorj Peştişani 92 AM 1,58 7,745 6,157 H, V Hidroelectrica S.A. 31 Baraj Tismana Aval Tismana VII-1.31 Gorj Tismana 21,6 G 0,75 1,36 0,62 H, A, P Hidroelectrica S.A. 32 Baraj Motru (Valea Mare) Motru VII-1.36 Gorj Cloşani 47 AM 4,8 6,4 1,432 H, Hidroelectrica S.A. 33 Baraj Sadu Sadu VII-1.20 Gorj Bumbeşti Jiu 15,5 SSB 0,12 0,15 H CN Romarm UM Sadu 34 Priza cu barare Rovinari Jiu VII-1 Gorj Rovinari 5,5 SS 0,55 0,55 H A.B.A. Jiu

885

Nr. crt. Denumire baraj/ acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Înălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 35 Pârvuleşti Izvoare de coastă în b.h. Coşuşte a VII-1.36.8 Mehedinţi Pârvuleşti 4 PO 0,2 0,2 P 36 Stângăceaua Stângăc eaua VII- 1.36.14 Mehedinţi Stângăceaua 10 PM 0,01 0,01 P Comuna Stângăceaua 37 Dumbrava Argetoai a VII-1.40 Mehedinţi Dumbrava de Sus 10 PM 0,84 1,04 0,2 V A.B.A. Jiu Bazinul hidrografic Dunărea 38 Băileşti Balasan XIV-1.26 Dolj Băileşti 2 SS - - P Primăria Băileşti 39 Caraula Baboia XIV- 1.27.9 Dolj Caraula 6 PM - 2,2 P, V A.N.A.R. - A.B.A. Jiu 40 Ratarie Colectar e Izvoare - Dolj Cetate 4 PO - - P Primăria Cetate 41 Cilieni I Balasan XIV-1.26 Dolj Băileşti 2 PO 0,0067 0,013 P A.G.V.P.S. 42 Cilieni II Balasan XIV-1.26 Dolj Băileşti 2 PO 0,011 0,018 P A.G.V.P.S. 43 1 Mai Balasan XIV-1.26 Dolj Băileşti 2 PM 0,002 0,0034 P A.G.V.P.S. 44 Cornu Baboia XIV- 1.27.9 Dolj Vârtop 9 PM - 2,17 P, V A.N.A.R. - A.B.A. Jiu 45 Cazan Bocu Colectar e Izvoare - Dolj Cetate 4 PO - 0,02 P S.C. Agricola 46 Fântânele Desnăţui XIV-1.27 Dolj Radovan 13,5 PM 25,8 28,9 P, V A.N.I.F.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

886

Nr. crt. Denumire baraj/ acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Înălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 47 Giurgita Buzat XIV- 1.27.8 Dolj Giurgita 4 PA - 0,33 P Primăria Giurgita 48 Locusteni Vl. Predeşti XIV- 1.28.2 Dolj Daneţi 2 PO - 0,01 A Spiru Dincă (persoană fizică) 49 Locusteni Vl. Predeşti XIV- 1.28.2 Dolj Daneţi 2 PO - 0,01 A Primăria Daneţi 50 Perişor Baldal XIV- 1.27.7 Dolj Perişor 5 PM - 0,13 P Primăria Perişor 51 Radovan Banagui XIV- 1.27.6 Dolj Radovan 4 PM - - P S.C. Agrifarm S.R.L. 52 Verbicioara Baboia XIV- 1.27.9 Dolj Verbiţa 4 PO - - P Primăria Verbita 53 Verbiţa Baboia XIV- 1.27.9 Dolj Verbiţa 3,4 PO - - P Primăria Verbita 54 Vârtop Teiu XIV- 1.27.9.1 Dolj Vârtop 8 PO - - P Primăria Vârtop 55 Polder Bistreţ Desnăţui XIV-1.27 Dolj Bistreţ 6 SS 18 70 V, P A.B.A. Jiu - S.G.A. Dolj 56 Cetate I,II Izvoare - Dolj Cetate 4 PO - - P PF. Mircea Dinescu Bazinul hidrografic Olt 57 Preajba de Pădure Teslui VIII-1.175 Dolj Teslui 2 PO - - P Primăria Teslui 58 Teslui Teslui VIII-1.175 Dolj Teslui 5 PM - - P S.C. Eurocarp S.R.L.

887

Nr. crt. Denumire baraj/ acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Cea mai apropiată comună / localitate Înălţime baraj (m) Tip baraj* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 59 Răchita Răchita VIII- 1.173.13.2. 2 Dolj Bulzeşti 6,4 PO - - P, V A.B.A. Jiu - S.G.A. Dolj

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

888

Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine Tip baraj* ** Folosinţe
A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)
AM Baraj din anrocamante etanşat
cu mască amonte SS Stăvilar cu stavile de suprafaţă
V - apărarea împotriva
inundaţiilor A - alimentări cu apă
SBB Stăvilar cu baraj de închidere din
G Baraj de beton de greutate PO Baraj de pământ omogen beton
I - irigaţii R - agrement (recreere)
PA Baraj de pământ etanşat cu
C Baraj de beton cu contraforţi
SBML Stăvilar cu baraj de închidere
H - hidroenergie X - alte folosinţe care nu se
AA Baraj din anrocamante
argile (pământ fin)
sau contur din materiale locale
încadrează în tipurile
PM Baraj de pământ etanşat cu
etanşat cu argile mască amonte sau pereu P - piscicultură
menţionate

Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări nepermanente

Nr. crt Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Judeţ Tip baraj* Înalţime baraj (m) Volum total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinător 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Bazinul hidrografic Jiu 1 Prodila Prodila VII-1.44b Dolj PO 11 0,5 A.B.A. Jiu 2 Baraj acumulare nepermanentă Rovinari Jiu VII-1 Gorj PM 14 150 A.B.A. Jiu 3 Grozeşti Şuşiţa VII-1.35 Mehedinţi PO 7,42 0,345 A.B.A. Jiu
Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine Tip baraj *
PO Baraj de pământ omogen
PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin)
PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu
SS Stăvilar cu stavile de suprafaţă

889

Tabel 2 - 5 Poldere

Nr. crt Denumire polder Râul Cod cadastral Judeţ Comună / Localitate Tip dig (lateral, de contur) Lungime (m) Înălţime dig (m) Suprafaţa totală polder (ha) Volum total (volum atenuare) (mii.m 3 ) Deţinător polder 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul hidrografic Dunărea 1 Bistreţ Desnăţui XIV-1.27 Dolj Bistreţ-Goicea De contur şi compartimentare 15.350 3,2 2.075 70 A.B.A. Jiu

2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situaţiilor de Urgenţă se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră&quot;. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: • previziunea şi prevenirea; • prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; • respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; • asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; • cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; • transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; • continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; • operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: • avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu • declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; • punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; • intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; • acordarea de ajutoare de urgenţă; • instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; • solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; • acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; • alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu &quot; Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră” , aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 Art. 7. - &quot; Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, şi Centrul operaţional judeţean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale&quot;. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populaţiei în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu există. O situaţie detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populaţiei la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române se regăseşte la adresa: http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%2 0Inundatii.aspx Sistemul informaţional hidrometeorologic Conform definiţiei din „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic Jiu conţine următoarele date şi informaţii referitoare la: • Instituţiile Meteorologice şi Hidrologice de la care se declanşează primele informaţii/avertizări meteorologice şi hidrologice; • Instituţiile şi Ministerele de la nivel naţional cu funcţii de sprijin importante în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Unităţile Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A. / S.H.I.) implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; • Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt prezentate în Schema sinoptică prezentată în figura 2 - 2, informaţiile privind evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. + I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. + populaţie), de la aceştia din urmă reîntorcându-se informaţiile privind evoluţia în teren a acestor fenomene. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 893 Figura 2 - 2 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Jiu Structura şi funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, şi anume, de jos în sus: • Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice şi de calitate a datelor, etc, sub jurisdicţia unor staţii de colectare judeţene); • Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial / judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă; • Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie Bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă; • Nivelul 1 - nivelul naţional care cuprinde Centrul Naţional de decizie de la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, I.N.H.G.A. şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie şi dispecerat unde se colectează toate informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea şi monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei administraţii bazinale de gospodărire a apelor. Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informaţii şi date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună şi rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informaţional către Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; asigură următoarele funcţii: • Colectarea datelor şi informaţiilor; • Transmiterea datelor şi informaţiilor; • Procesarea datelor şi informaţiilor; • Stocarea datelor şi informaţiilor; • Diseminarea datelor şi informaţiilor; De asemenea în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie. Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: • staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; • acumulări permanente şi nepermanente; • posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române&quot;; • prize de apă, aducţiuni, etc; la care se adaugă: • date furnizate din reţeaua A.N.M.: o de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; o prognoze şi avertizări meteorologice; o hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; • date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: o prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; o detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, provin de la: • 1 radar meteorologic: Craiova; (informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţiile potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat SIMIN); • 79 staţii hidrometrice clasice (11 la Dunăre) şi 59 automate (7 la Dunăre) ale A.B.A. Jiu; • 52 staţii pluviometrice clasice şi 50 automate ale A.B.A. Jiu; • 12 staţii meteorologice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M.; • 7 staţii pluviometrice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M. La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Jiu şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situaţia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: • S.G.A. Dolj realizează monitorizarea prin: o 14 staţii hidrometrice clasice şi 12 automatizate; o 14 staţii pluviometrice clasice şi 11 automatizate; o 4 staţii meteorologice ale CMR / ANM; o 4 staţii pluviometrice ale CMR / ANM. • S.G.A. Gorj realizează monitorizarea prin: o 19 staţii hidrometrice clasice şi 16 automatizate; o 17 staţii pluviometrice clasice şi 16 automatizate; o 4 staţii meteorologice ale CMR / ANM; o 1 staţie pluviometrică a CMR / ANM. • S.G.A. Mehedinţi (are şi secţiuni pe Dunăre) realizează monitorizarea prin: o 17 staţii hidrometrice clasice şi 14 automatizate; o 10 staţii pluviometrice clasice şi 13 automatizate; o 2 staţii meteorologice ale CMR / ANM; o 2 staţii pluviometrice ale CMR / ANM. o pe Dunăre: ■ 11 staţii hidrometrice clasice şi 7 automatizate. • S.H.I. Petroşani realizează monitorizarea prin: o 18 staţii hidrometrice clasice şi 10 automatizate; o 11 staţii pluviometrice clasice şi 10 automatizate; o 2 staţii meteorologice ale CMR / ANM; o 0 staţii pluviometrice ale CMR / ANM. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) cuprinde şi informaţiile provenite de la acumulările, derivaţiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Jiu, concentrarea informaţiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia&#160; datelor&#160; este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, reprezentată prin: • reţeaua de radiocomunicaţie; • reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; • reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; • reţeaua V.P.N. dintre Administraţiile Bazinale de Apă şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;. Procesarea datelor si informaţiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Jiu). La nivelul serviciilor P.B.H.H. şi Dispecerat se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane. Stocarea datelor şi informaţiilor se face la nivelurile de decizie 3 (Staţii hidrologice) şi 2 (A.B.A. Jiu), aceste informaţii constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. şi A.B.A. Jiu. Trebuie menţionat faptul că pe perioada producerii situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, informaţiile primite sunt considerate informaţii primare, după terminarea fenomenului realizându-se măsurători suplimentare privind reconstituirea undelor de viitură, aceste informaţii fiind cele validate, oficiale, care vor intra în baza de date a A.B.A. Jiu. Diseminarea datelor şi informaţiilor În prima fază, toate informaţiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la staţiile de măsură ale A.B.A. Jiu sunt transmise pentru informare conform fluxului informaţional operativ decizional către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate din cadrul A.B.A. Jiu (Serviciul P.B.H.H. şi Dispecerat), avându-se în vedere precipitaţiile înregistrate şi cele prognozate, situaţia hidrologică actuală, informaţiile sunt diseminate şi în final sunt realizate prognozele/avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituţiilor judeţene şi locale implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Structurile de intervenţie , sunt compuse din: • Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite, la nivel de judeţe, formaţiile de intervenţie operativă (personal şi utilaje); • Sistemele hidrotehnice şi formaţiile de intervenţie ale acestora; • Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă cu personal specializat în intervenţii pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; • Consiliile locale pentru Situaţii de Urgenţă ale unităţilor administrativ- teritoriale prin formaţii proprii de intervenţie. În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 - „ Regulamentul privind gestionarea situaţiiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii la nivel judeţean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 2.3. Istoricul inundaţiilor Ca urmare a particularităţilor de dispunere a bazinului hidrografic al Jiului pe direcţia nord-sud şi a dezvoltării maxime în lăţime a bazinului în treimea superioară, viiturile care survin în bazin sunt concentrate pe cursul mijlociu şi atenuate în cursul inferior. Analiza statistică a viiturilor pe o perioadă ce începe în anul 1914, anul înfiinţării s.h. Podari, arată că majoritatea covârşitoare a viiturilor (peste 90%) sunt de origine pluvială. Caracteristic râurilor cu bazine de recepţie mici, ploile torenţiale produc debite deosebit de mari, în timp ce în subbazinele cu suprafeţe mai mari, efectul ploilor torenţiale scade sensibil, rolul determinant în formarea debitelor maxime revenind ploilor de lungă durată, sau topirii zăpezilor suprapuse peste o perioadă ploioasă. În bazinul hidrografic Jiu, pe afluenţii mici, creşteri de nivel care ar putea provoca inundaţii sunt date de ploi care depăşesc 10 mm/24 ore. Pe cursurile de apă mai mari ploile care produc creşteri de nivel şi pot genera inundaţii sunt acelea care depăşesc 30 mm/24 ore, iar pe cursul principal al râului Jiu cele care depăşesc 40-50 mm/24 ore. Dintre cele mai cunoscute inundaţii, se menţionează cele din anii 1961, 1965, 1966, 1969, 1970, 1972, 1975, 1978, 1989, 1991, 1998, 1999, 2000, 2004, 2005, 2006. Pagubele cele mai importante s-au înregistrat în anul 1999, pe râurile Jiu - av. confl Motru şi Motru - av. loc. Padeş, ca urmare a inundaţiilor care au afectat o suprafaţă de 53,52 km 2 , respectiv 41,68 km 2 . Viiturile ce au afectat bazinul râului Jiu în anul 1999, au luat naştere ca urmare a descărcării unor cantităţi foarte importante de apă generate de masele de aer deplasate din sud-vestul Europei ce au staţionat în partea de vest a Olteniei. Cantităţile însumate de precipitaţii pentru intervalul 11-15 iulie 1999 au măsurat până la: 212,8 mm la staţia Tarniţa, jud.Mehedinţi; 243,9 mm la staţia Tarmigani, jud. Mehedinţi; 268,2 mm la staţia Siseşti, jud.Mehedinţi; 123.8 mm la staţia Câmpul lui Neag, jud.Hunedoara; 125,7 mm la staţia Valea de Peşti, jud.Hunedoara; 191,5 mm la staţia Godineşti, jud.Gorj; 42 mm la staţia Filiaşi, jud.Dolj; 53 mm la staţia Răcari, jud. Dolj. Culminaţia viiturii a avut loc în ziua de 12 iulie în bazinul Jiului superior şi în bazinul Motrului, în bazinul Jiului mediu în ziua de 13 iulie, iar în partea inferioară a Jiului în zilele de 14 şi 15 iulie. Din analiza hidrografului total rezultă că perioada de creştere a debitelor a durat 10 ore, iar descreşterea lor s-a realizat în 124 ore. Datorită precipitaţiilor abundente din amonte s-au înregistrat creşteri rapide de niveluri depăşind debitul echivalent la cota de inundaţie posturile hidrometrice: p.h. Filiaşi, râul Jiu 658 mc/s în 13.07.1999; p.h. Răcari, râul Jiu 811 mc/s în 13.07.1999; p.h. Podari, râul Jiu 849 mc/s în 14.07.1999; p.h.Zaval, râul Jiu 884 mc/s în 15.07.1999. Volumul total al viiturii tranzitate în această perioadă a fost cuprins între 99.360 m 3 şi 183 milioane m 3 . Pagubele s-au datorat viiturii de pe Jiu declanşate de ploile din amonte, dar şi aportului râului Motru în Jiu, aval de Filiaşi. În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 6., pentru bazinul hidrografic Jiu, un istoric al evenimentelor de inundaţii, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundaţii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundaţii. Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în bazinul hidrografic Jiu Unitate de management Nume eveniment Data producerii Durată (zile) Administraţia Bazinală de Apă Jiu Jiu noiembrie 1961 06.11.1961 9 Jiu iunie 1965 03.06.1965 14 (11) Jiu iulie 1966 27.07.1966 9 Orlea iulie 1969 29.07.1969 9 Tismana iulie 1969 28.07.1969 7 Jiu iunie 1970 06.06.1970 12 Polatiştea iunie 1970 09.06.1970 6 Merişoara iunie 1970 10.06.1970 5 Jiu de Est iulie 1972 12.07.1972 8 (15) Taia iulie 1972 12.07.1972 8 Jieţ iulie 1972 12.07.1972 8 Jiu iulie 1972 12.07.1972 10 Gilort mai 1973 10.05.1973 10 Jiu de Est iunie 1975 30.06.1975 12 (14) Jieţ iunie 1975 30.06.1975 4 Jiu iulie 1975 09.07.1975 14 Jiu august 1975 24.08.1975 24 Jiu de Est iulie 1978 05.07.1978 14 Baniţa Iulie 1978 05.07.1978 6 Jilţ mai 1987 20.05.1987 6 Ciocadia iunie 1989 05.06.1989 7 (6) Jiu de Est iunie 1991 29.06.1991 15 Jiu iunie 1991 07.06.1991 9 Unitate de management Nume eveniment Data producerii Durată (zile) Administraţia Bazinală de Apă Jiu Bistriţa iunie 1991 07.06.1991 5 Jales iunie 1991 16.07.1991 12 Amaradia iulie 1991 30.07.1991 9 Jiu de Est decembrie 1995 27.12.1995 5 Jupâneasa iunie 1998 18.03.1998 3 Jiu de Est iunie 1998 11.06.1998 20 Maleia iunie 1998 11.06.1998 6 Galben iunie 1999 21.06.1999 5 Jiu iulie 1999 10.07.1999 13 Jiu iulie 1999 11.07.1999 5 Motru iulie 1999 12.07.1999 4 Coşuştea iulie 1999 12.07.1999 4 Huşniţa iulie 1999 12.07.1999 4 Huşnicioara iulie 1999 12.07.1999 4 Tismana iulie 1999 12.07.1999 4 Bistriţa iulie 1999 12.07.1999 4 Bahna iulie 1999 13.07.1999 3 Jidoştiţa iulie 1999 13.07.1999 3 Topolniţa iulie 1999 13.07.1999 3 Jiu de Est iulie 1999 26.07.1999 7 Jiu august 1999 11.08.1999 13 Jiu de Est august 1999 11.08.1999 11 Jiu august 1999 11.08.1999 13 V. Peşti august 1999 13.08.1999 11 Motru Sec septembrie 1999 02.09.1999 7 Jiu de Est martie 2000 27.03.2000 18 Jales noiembrie 2004 06.11. 2004 6 Motru Sec noiembrie 2004 07.11.2004 6 V. Peşti noiembrie 2004 08.11.2004 6 Poieniţa august 2005 16.08.2005 1 Jiu august 2005 24.08.2005 28 Orlea martie 2006 11.03.2006 6 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii Evenimentele semnificative de inundaţii selectate 1 în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii), aferente b.h. Jiu se prezintă în tabelul 2-7. respectiv planşa nr. 4. Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Jiu Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie r. Jiu - av. confl. Motru A11, A21, A38 Iulie 1999 Inundaţie r. Tismana - sector loc. Tismana Godineşti A11, A12, A21, A38 Iulie 1999 Inundaţie r. Bistriţa - loc. Gureni Hobiţa A11, A12, A21, A31, A38 Iulie 1999 Inundaţie r. Motru - av. loc. Padeş A11, A12, A22, A23, A31 Iulie 1999 Inundaţie r. Coşuştea - av. loc. Ilovăţ A11, A12, A21, A31 Iulie 1999 Inundaţie r. Huşniţa - av.confl. Zegaia A11, A12, A21, A31 Iulie 1999 Inundaţie r. Huşnicioara - loc. Huşnicioara A11, A12, A21, A31 Iulie 1999 Inundaţie r. Bahna - loc. Iloviţa A12, A21, A31 Iulie 1999 Inundaţie r. Jidoştiţa - loc. Gura Văii A12, A22, A31, A36 Iulie 1999 Inundaţie r. Topolniţa - loc. Izvoru Bârzii A12, A21, A31 Iulie 1999 Legenda: A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A21 = Depăşirea capacităţii de transport a albiei; A22 = Depăşirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; A31 = Flash Flood; A36 = Viitură cu transport mare de aluviuni; A38 = Viitura cu niveluri remarcabile. 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Jiu au fost luate în considerare, într-o&#160; primă&#160; etapă , informaţiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii (beneficiar - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;), şi anume: 1 Evenimentele istorice semnificative la inundaţii au fost selectate în baza criteriilor hidrologice şi a criteriilor privind efectele negative ale inundaţiilor asupra celor patru categorii de consecinţe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag şi analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.) • zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor istorice extreme ; • evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi GIS, care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inundaţiilor istorice extreme ). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menţionat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundaţii şi, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O sinteză (analiză) a consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului comportă / prezintă anumite limite ; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk). Se menţionează că, într-o a doua etapă , delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea inundaţiilor istorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere- lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului naţional, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilor de prevenire şi de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale . Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză GIS semi-automată pe baza M.D.T.-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa&#160; a&#160; treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice , pe baza: • normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcţiei şi clasa de importanţă a acestora determinate pe baza valorii caselor inundate sau a numărului de locuitori afectaţi / evacuaţi, precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul; • stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor: • potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; • evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfăşurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, considerarea că A.P.S.F.R. ţine seama doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor . Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criteriu important de selecţie a A.P.S.F.R. Totuşi, şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor ( expert judgement ). În tabelul 2-8, respectiv în planşa nr. 5, sunt prezentate zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate în cadrul bazinului hidrografic Jiu. Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Jiu Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) r. Jiu - av. confl. Porcul 241,1 r. Jiul de Est - av. loc. Câmpa 14,1 r. Amaradia - av. loc. Târgu Jiu 6,9 r. Tismana - sector loc. Tismana loc. Godineşti 16,6 r. Tismana - av. loc. Câlnicu de Sus 9,1 r. Bistriţa - sector av. loc. Gureni am. loc. Hobiţa 8,8 r. Gilort - sect. av.loc. Novaci am.loc. Pociovaliştea 13,5 r. Motru - av. loc. Padeş 106,2 r. Coşuştea - av. loc. Ilovăţ 39,0 Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) r. Huşniţa - av. confl. Zegaia 30,1 r. Raznic - av. loc. Busu 49,0 r. Bahna 40,4 r. Jidoştiţa 23,3 r. Topolniţa - av. loc. Bunoaica 30,1 r. Blahniţa - av. loc. Rogova 44,1 r. Desnăţui - av. loc. Radovan şi afl. Babola - am Afumaţi 64,3 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii Hărţile de hazard la inundaţii oferă informaţii cu privire la extinderea suprafeţelor inundate, adâncimea apei şi, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărţi se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică şi hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului şi a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare a acestor hărţi este unul complex şi necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât şi un efort financiar susţinut. Hărţile de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Jiu raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: • scenariul cu probabilitate mică ( Q 0,1 % - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani ); • scenariul cu probabilitate medie ( Q 1 % - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani ); • scenariul cu probabilitate mare ( Q 10 % - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani ). În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţii au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obţinute în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor (P.P.P.D.E.I.) 2 . 2 În cadrul acestui program, la nivel naţional , au fost realizate hărţi de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33.500 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012) beneficiază de harţi de hazard realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.100 km). Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundaţii Metoda folosită pentru elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Jiu, în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice ( desfăşurate în perioda 2011 - 2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice şi hidraulice) şi cuprinde două componente: I) studii topografice şi geodezice şi II) studii hidrologice şi hidraulice . I. Studii topografice şi geodezice • Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging); • Procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital al terenului primar (MDT). • Activităţi&#160; de&#160; teren având ca scop lucrările necesare îmbunătăţirii MDT-ului rezultat în etapa anterioară (reţea geodezică, profile transversale, relevee, structuri inginereşti, lucrări topometrice pentru obiectivele de infrastructură longitudinală, măsurători batimetrice). • Prelucrarea şi editarea Modelului Digital al Terenului . A fost obţinut un MDT care pentru zona considerată prioritară are o rezoluţie foarte mare (±10-15 cm pe verticală - nivel detaliere A) şi o rezoluţie mare (±15-20 m pe verticală - nivel detaliere B) şi corespunde metodei LIDAR completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginereşti de pe cursurile de apă (poduri, podeţe, lucrări de barare, lucrări de apărare, etc), iar pentru restul de bazin hidrografic MDT-ul rezultat pe baza vectorizărilor hărţilor topografice disponibile (nivel de detaliere C). II. Studii hidrologice şi hidraulice • Modelarea&#160; hidrologică a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi. Datele hidrologice de bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire 10%; 1%; 0,5%; 0,2% şi 0,1% rezultând hidrografele de debit aferente. S-a folosit o metodă cuplată hidrologică cu hidraulică aplicând modelul MIKE 11 U.H.M. folosind metoda S.C.S. - C.N. (Soil Conservation Service - Curve Number), ce calculează scurgerea precipitaţiilor. Calibrarea şi validarea modelului s-a realizat folosind valori ale debitelor maxime înregistrate la inundaţii istorice (1980, 1981, 1989, 1998 şi 2000). • Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potenţial inundabile cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) şi bidimensionala (2D - QUASI 2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate, în condiţiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru generarea hărţilor de inundabilitate s-a utilizat modelul MIKE Flood (D.H.I.) şi Arc GIS. Informaţii suplimentare cu privire la modelarea hidrologică şi hidraulică utilizată pentru realizarea Hărţilor de Hazard la Inundaţii (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului% 20la%20Inundatii.aspx Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităţilor de depăşire de 10%, 1%, 0,5% şi 0,2% din care 10% şi 1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerinţelor de implementare a Directivei 2007/60/EC. În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Jiu , au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 950 km, din care 12 zone în lungime totală de 620 km, declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de hărţi de hazard la inundaţii realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard la inundaţii raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 737 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G..A., hărţile realizate de contractorul A.B.A. Jiu (GEODIS Brno, DHI Hydroinform Cehia, Cartotop, Union CO), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate şi corectate, armonizate şi structurate unitar, codificate conform WISE şi mai apoi transmise Comisiei Europene. Mai mult decât atât, pentru 4 zone raportate la Comisia Europeană şi neacoperite de P.P.P.D.E.I. (ceea ce reprezintă cca 15,9 % din A.P.S.F.R. declarate în cadrul P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment), s-au generat curbe de inundabillitate pe baza unor metode simplificate, aproximative (modelare cu sisteme fuzzy - GrassGIS, instrumente care utilizează extensii ArcView, modelare hidraulică aproximativă cu HEC-RAS, etc), pe o lungime de cca. 117 km, urmând ca aceste zone să fie modelate detaliat până la următoarea etapă de raportare. Modelarea simplificată s-a aplicat doar pentru scenariul mediu, respectiv inundaţii care se pot produce în medie o data la 100 de ani. Extinderea arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) pentru b.h. Jiu este prezentată în planşa nr. 6. Hărţile de risc la inundaţii s-au elaborat pe baza hărţilor de hazard la inundaţii, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului şi vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potenţialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcţie de: populaţie, activitate economică, mediu şi patrimoniu cultural. Elaborarea şi raportarea hărţilor de risc la inundaţii, împreună cu metodologiile şi bazele de date asociate, a fost realizată de aceeaşi echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundaţii Pentru A.B.A. Jiu , ca pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară, în cadrul primului ciclu de raportare implementare a Directivei 2007/60/EC, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundaţii; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc şi, mai apoi, evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii, ţinând cont de adâncimea apei 3 şi de pagubele potenţiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc consideraţi. Hărţile de risc la inundaţii publicate la nivel naţional sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1%, 1% şi 10%, conform legislaţiei în vigoare, pentru următorii indicatori: • numărul aproximativ de locuitori afectaţi (pentru care s-a utilizat metoda statistică) • indicatori, aferenţi celorlalte tipuri de consecinţe economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociaţi consecinţelor economice, în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, s-a dezvoltat şi aplicat o matrice de risc , care ia în considerare diverse straturi informaţionale (layere) din Corine Land Cover şi din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificaţie: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 - 1,5 m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roşie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. Harta de risc la inundaţii în cazul scenariului mediu pentru Bazinul Hidrografic Jiu este prezentată în Planşa nr. 7. * * * Hărţile de hazard şi risc la inundaţii publicate pe site-ul A.N.A.R. şi raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depăşire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie 3 Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub 0,5 m ; (b). adâncimea apei intre 0,5 m şi 1,5m; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m . de depăşire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel naţional), din care 737 km la nivelul A.B.A. Jiu. Ulterior, s-au publicat hărţile elaborate şi în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depăşire) şi 10% (probabilitate mare de depăşire), conform legislaţiei în vigoare, dar acestea acoperă doar zonele pentru care au fost disponibile hărţi de hazard la inundaţii în cadrul P.P.P.D.E.I. (620 km la nivelul A.B.A. Jiu). Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Scenariul 1% obligatoriu pentru C.E. 0,1 şi 10 % Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Jiu 737 km 620 km Notă: În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A. s-a continuat activitatea de verificare / corectare / adaptare a hărţilor de hazard la inundaţii disponibile şi de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor , chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.F.S.R. în 2012). 2.7. Indicatori statistici

aduce în concordanţă cu evoluţiile tehnologice şi politice, şi pentru a evita denaturarea concurenţei în cadrul UE În cadrul b.h. Jiu a fost identificată o instalaţie I.E.D. care este expusă riscului de a fi inundată.
O altă categorie de consecinţe pe care Directiva Inundaţii o are în vedere sunt consecinţele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei ţări, de aceea a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundaţiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când se discută despre transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii indică faptul că aproximativ 20 km. de cale ferată, pot fi afectaţi de inundaţii în cadrul b.h. Jiu.
Drumurile publice alături de transportul naval şi de căile ferate completează, infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a 2-a din Directiva Inundaţii a luat în calcul drumurile naţionale şi europene, drumurile judeţene, drumurile comunale, precum şi reţeaua de străzi. Pentru această analiză au fost reţinute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel sunt supuşi riscului de a fi inundaţi la nivelul b.h. Jiu aproximativ 14 km. de drum naţional/european, cca. 22 de km. de drum judeţean şi aproximativ 27 km. de drum comunal.
Efectele pe care inundaţiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecinţă pe care Directiva Inundaţii o impune Statelor Membre, spre evaluare. În acest sens pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele şi muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru b.h. Jiu aproximativ 7 biserici, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundaţii cu perioada de revenire o dată la 100 de ani.
Situaţia centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) pentru scenariul 1% determinaţi la nivel de A.B.A. Jiu este prezentată în tabelul 2-10.
Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Jiu în cazul scenariului mediu

Categorie consecinţe Indicatori Evaluare Social populaţia 21.500 locuitori expuşi Mediul înconjurător zone protejate 4 S.P.A. 4 S.C.I. 3 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman 1 arie naturală protejată de interes naţional 1 instalaţii I.E.D. Economic infrastructura 20 km cale ferată 14 km drum naţional / european 22 km drum judeţean 27 km drum comunal Patrimoniul cultural obiective culturale 7 biserici

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al
riscului la inundaţii

În stabilirea obiectivelor, s-a ţinut seama de datele geospaţiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări / îmbunătăţiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori :
• pentru componenta Populaţie : o locuitori expuşi riscului la inundaţii; o infrastructuri sociale - spitale; o infrastructuri sociale - unităţi de învăţământ (universităţi, licee, şcoli, grădiniţe); o infrastructuri sociale - primării; o infrastructuri sociale - unităţi de poliţie. • pentru componenta Activitate economică : o aeroporturi şi porturi; o linii ferate; o drumuri şi autostrăzi; o gări; o activităţi economice secundare; o obiective industriale de importanţă majoră; o terenuri agricole • pentru componenta Mediu : o corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potenţialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundaţii; o captări de apă; o instalaţii incluse în registrul E-PRTR; o instalaţii IPPC • pentru componenta Patrimoniu cultural : o biserici; o monumente istorice; o muzee. Layerele GIS utilizate au diferite surse , majoritatea provenind din baza de date a Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; (baza de date WIMS), baza de date geospaţiale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) şi Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate şi corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: • aeroporturi şi porturi: I.N.H.G.A. ; • linii ferate, gări: WIMS; • drumuri şi autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ; • activităţi economice secundare: NAVTEQ; • obiective industriale de importanţă majoră: WIMS; • terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A. ; • locuitori expuşi riscului la inundaţii: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A. ; • spitale, unităţi de învăţământ, primării, unităţi de poliţie, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ; • captări de apă: WIMS; • instalaţii incluse în registrul E-PRTR: EEA; • instalaţii I.P.P.C.: M.M.A.P.
O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanţelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum naţional, DJ - drum judeţean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate şi gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată.
Stratul informaţional Corine Land Cover (CLC2006) a fost substanţial îmbunătăţit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea şi detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri şi căi ferate, depozite de deşeuri, lacuri şi acumulări etc.)
Utilizând informaţia geospaţială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanţa acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.),pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecţie şi însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanţei măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări.
Indicatorii şi receptorii stabiliţi şi utilizaţi sunt cei mai relevanţi pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundaţii (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum şi pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură şi se referă la receptorii scoşi din zona inundabilă).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi
prioritizarea acestora
Procesul de identificare / stabilire a măsurilor structurale şi nestructurale la nivel de
A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional 4 (conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă 5 ), propus de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu contribuţia Administraţiilor Bazinale de Apă şi a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii / propuneri / observaţii ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect
S.A. etc.
Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii şi se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri).
Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune cu evidenţierea măsurilor structurale / nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4-1.
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri

DOMENII DE ACŢIUNE (5) TIPURI DE MĂSURI (23) MĂSURA STRUCTURALĂ vs NESTRUCTURALĂ PREVENIRE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M01 - RO_M03) PROTECŢIE 11 1 STRUCTURALĂ (RO_M11) 10 NESTRUCTURALE (RO_M04 - RO_M14) CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI 2 2 NESTRUCTURALE (RO_M15 - RO_M16) PREGĂTIRE 4 4 NESTRUCTURALE (RO_M17 - RO_M20) RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE 3 3 NESTRUCTURALE (RO_M21 - RO_M23)
În funcţie de nivelul de aplicare / domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel:
• naţional; • bazinal (la nivel de A.B.A.); • local (la nivel de A.PS.F.R. / localitate / U.A.T.). 4 http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx 5 http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional România a fost puternic afectată de inundaţii distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005 , 2006, 2008, 2010, şi 2014 s-au înregistrat inundaţii la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel european, ( Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester -DG Environment - February 2014 ), în perioada 2002 - 2013, au avut loc 20 de evenimente de inundaţii majore cu un cost total de 4,1 miliarde Euro rezultând o medie de cca 310 milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6,3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedeşte a fi cel mai mare la nivel european. În aceste condiţii, în România este absolut necesară îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare, alertă timpurie şi avertizare alarmare, în condiţiile în care se impune o schimbare a abordării de la &quot;apărarea împotriva inundaţiilor&quot; la o &quot;acţiune proactivă&quot; orientată către managementul riscului la inundaţii, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului cât şi la reducerea vulnerabilităţii şi creşterea rezilienţei la inundaţii. În acest context, iniţiativa UE de a elabora şi implementa Directiva 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundaţii şi realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.), pentru fiecare bazin hidrografic este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic şi arie costieră în care sănătatea umană, activităţile economice, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural pot fi afectate. Măsurile propuse la nivel naţional, au aplicabilitate în fiecare Administraţie Bazinală de Apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicaţiile de proiecte pentru fonduri europene, funcţie de specificul acestora. Măsurile aplicabile la nivel naţional cuprind măsuri cu rol esenţial în managementul riscului la inundaţii, care fac referire la legislaţia curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului şi urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundaţiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional, şi care presupun conlucrarea autorităţilor la nivel central (din domenii precum managementul situaţiilor de urgenţă, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Jiu. Măsurile aplicabile la nivel naţional sunt prezentate în tabelul 4-2. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu În vederea prevenirii riscului la inundaţii, în perioada 2007 - 2013 s-au finanţat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în cele 11 bazine hidrografice şi 12 proiecte de infrastructură proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I. În martie 2014 au fost raportate hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor de reducere a riscului la inundaţii. Propuneri de proiecte la nivel naţional în cadrul planului naţional de management al riscului la inundaţii (1) WATMAN Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) şi Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2016- 2021. Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele: • Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcţii hidrotehnice; • Monitorizarea calitătii apei la 51 de staţii hidrometrice automate situate în secţiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situaţia unor poluări accidentale; • Monitorizarea nivelului de precipitaţii lichide şi solide şi a nivelurilor râurilor amonte şi aval de baraje, pe râuri şi derivaţii, în vederea îmbunătăţirii managementului riscului la inundaţii; • Transmiterea şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristica barajelor (AMC) şi staţii automate la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal şi naţional) - (Administraţiile Bazinale de Apă - A.B.A. - Someş - Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş - Vedea, Buzău - Ialomiţa, Siret, Prut - Bârlad şi Dobrogea - Litoral), şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); • Îmbunătăţirea prognozelor viiturilor şi a propagării poluărilor generate de inundaţii, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, şi implicit reducerea daunelor potenţiale; • Intervenţia pentru prevenirea şi / sau atenuarea efectelor inundaţiilor şi poluărilor, cu ajutorul echipamentelor şi dotărilor specifice.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Proiectul WATMAN se integrează şi reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii prevederilor Strategiei Naţionale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum şi în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2).
În cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicaţii a A.N. &quot;Apele Române&quot; cu soluţii personalizate şi cu asigurarea redundanţei (radio digital pe frecvenţa alocată A.N.A.R., fibră optică, GSM / GPRS, satelit, sau alte soluţii) pentru fiecare locaţie identificată în funcţie de importanţă: baraje, noduri hidrotehnice, derivaţii, formaţii, cantoane şi alte sedii administrative ale A.N.A.R., ţinând cont de prevederile legislative aflate în vigoare precum şi de necesitatea implementării Deciziei 2006/771/CE.
Prin Decizia 2006/771/CE prin care frecvenţa 402 405 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. &quot;Apele Române&quot; trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicaţii radio care să fie adaptat noii benzi de frecvenţe alocate. Astfel devine absolut necesar transferul reţelei de comunicaţii a A.N. &quot;Apele Române&quot; din benzile de frecvenţă 403 - 403,4 MHz şi 408-408,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicaţia radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvenţă 410.4
- 410.8 MHz şi 420,4 -420.8 MHz pentru reţelele de voce / date şi alarmare. În baza studiilor de identificare a locaţiilor, de audibilitate şi de comunicaţii radio la baraje şi aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare /alarmare cu sirene electronice, pentru prevenirea şi alarmarea populaţiei în caz de inundaţii sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor, sistemele de alarmare avertizare sunt învechite şi parţial funcţionale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populaţiei, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj şi, prin similitudine cu extindere, pentru cel puţin toate barajele prevăzute în WATMAN I, se va realiza un studiu de audibilitate necesar sistemului de alarmare a populaţiei în situaţii de urgenţă. Totodată, este necesar să se elaboreze şi un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a staţiilor de emisie recepţie care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populaţiei în situaţii de urgenţă precum şi documentaţiile de autorizare necesare în frecvenţele alocate A.N.A.R. inclusiv avizul I.G.S.U. şi A.N.C.O.M. Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: • Modernizarea şi reabilitarea sistemului de comunicaţii al Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; cu soluţii tehnologice (radio digital voce/date, G.S.M., G.P.R.S., satelit, fibră optică WI-FI, etc) care să permită redundanţa şi siguranţa comunicaţiilor în caz de dezastre; • Sisteme de avertizare - alarmare a populaţiei aval de barajele mari (minim 89); Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu • Sistem suport decizional - DSS.pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R. precum şi pe soluţii software de modelare recunoscute internaţional (HEC DSS / HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum şi implementarea softurilor de tip UCC - WAT bazate pe datele din WATMAN I şi bazele de date locale etc); Deasemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT - FEWS care vor permite şi integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11şi 21, HEC-Ras, ISIS, SMS - 2D, HYDRO - AS). (2) Proiectul RO-RISK (continuare beneficiar I.G.S.U.) componenta inundaţii, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificativ datorat inundaţiilor torenţiale. Obiectivul proiectului: Obiectivul proiectului vizează pe de o parte îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor în vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020, precum şi asigurarea suportului pentru continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare periodică către Comisia Europeană, solicitate prin Mecanismul de Protecţie Civilă. Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilor şi de integrare a rezultatelor evaluărilor pe fiecare risc în parte (metodologie, baze de date, portal GIS), precum şi o primă evaluare a acestora. Aceste instrumente vor facilita accesul tuturor factorilor interesaţi la informaţii importante privind expunerea la risc, vulnerabilităţile şi riscurile existente şi vor asigura schimbul de informaţii între autorităţi, aspecte care sunt deficitare în acest moment. Astfel, va fi posibilă identificarea interconexiunilor între diferitele tipuri de risc, evitarea suprapunerilor în eforturile autorităţilor, precum şi stabilirea unor priorităţi de acţiune comune în vederea reducerii riscurilor de dezastre. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei prioritare 1 Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor prin realizarea unei prime evaluări a riscurilor în România, evaluare ce reprezintă o precondiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor europene în urmatorul exerciţiu financiar. Mai mult decât atât, rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării a noi proiecte cu fonduri europene în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor. Rezultate aşteptate : Prin realizarea activităţilor şi sub-activităţilor propuse în cadrul proiectului se preconizează atingerea obiectivului general propus, în speţă obţinerea unei prime evaluări a riscurilor de dezastre, cu accent pe asigurarea continuităţii procesului de evaluare după finalizarea activităţilor descrise anterior. La realizarea acestui obiectiv concură următoarele rezultate: Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu • Studiul privind cadrul legal, reglementativ şi instituţional ce guvernează managementul riscurilor de dezastre; • Metodologia de integrare a rezultatelor evaluărilor sectoriale de risc , avizată de autorităţile cu atribuţii în domeniul managementului riscurilor ; • Studiul privind riscul acceptabil în România; • Baza de date cu elementele expuse riscurilor la nivel de U.A.T. şi capacităţile de intervenţie existente (inclusiv hard-urile şi soft-urile aferente): 9 pachete evaluarea scenariilor de risc; 1 raport de integrare a rezultatelor; 1 portal GIS funcţional (inclusiv hard-uri şi soft-uri aferente) ; • Management proiect asigurat, inclusiv condiţii logistice pentru implementarea acestuia , precum 11 echipamente IT achiziţionate ; • 2 anunţuri de presă - o conferinţă ştiinţifică - 2.250 materiale de informare şi publicitate; (1 vizită de studiu într-un stat european care a efectuat o evaluare a riscurilor la nivel naţional în conformitate cu cerinţele C.E. şi a transmis un raport de ţară în acest sens; 1 vizită de studiu într-un Stat Membre UE) (3) Proiect pentru completarea şi modernizarea sistemului naţional de veghe hidrologică şi diseminarea informaţiilor catre autorităţi şi populaţie În contextul schimbărilor climatice este necesar să se realizeze un proiect pentru completarea sistemelor de monitorizare hidrologică ca o necesitate stringentă pentru îmbunătăţirea ulterioară a prognozelor. În acest context, la nivel naţional se are în vedere creşterea numărului de staţii automate de măsurare a nivelurilor cu cca. 1.000, staţii ce pot fi realizate în special în secţiunea amonte - aval a podurilor cu senzori radar şi monitorizare video. Aceste informaţii suplimentare vor fi integrate în bazele de date existente. De asemenea, se are în vedere actualizarea platformelor de modelare atât pentru îmbunătăţirea sistemului de avertizare hidrologică cât şi a prognozelor hidrologice şi integrarea acestora în platforma DELFT-FEWS dezvoltată în cadrul proiectului WATMAN 2. Proiectul va avea în vedere modernizarea platformelor web de prezentare şi a tehnologiilor de diseminare a avertizărilor hidrologice timpurii, precum şi a prognozelor hidrologice la nivelul autorităţilor locale. (4) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021 ■ Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel naţional / bazinal: Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu o identificarea de zone sau sectoare susceptibile la viituri de tip flash - flood; o estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă; o modelarea hidrologică a viiturilor urbane în vederea unei abordări integrate a managementului riscului la inundaţii; o stabilirea unor indicatori, la nivel bazinal, pentru evaluarea bonităţii hidrologice a folosinţelor şi pentru evaluarea managementului acestora. • Actualizarea şi completarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii funcţie de mecanismul inundaţiilor: îmbunătăţirea hărţilor de hazard produse pe cursuri de apă (fluviale), viituri rapide (flash-flood), inundaţii din ape subterane (reevaluarea sistemelor de desecare drenaj inclusiv pentru zonele urbane), inundaţii datorate cedării de diguri / baraje ţinându-se cont de de efectele schimbărilor climatice; • Revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii ţinând cont de evaluarea şi completarea hazardului şi riscului la inundaţii. (5) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei Inspire 2007/2/CE în corelare cu Directiva Inundaţii 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021 • crearea / corectarea seturilor de date geografice şi a metadatelor care intră în responsabilitatea M.M.A.P. / A.N.A.R. pentru implementarea Directivei Inspire: reţea hidrografică, lacuri naturale, lacuri artificiale, lucrări de apărare (diguri, baraje, prize, derivaţii, etc); • crearea serviciilor necesare publicării acestora şi definirea nivelurilor de acces; • constituirea şi corelarea bazelor de date referitoare la diguri precum şi sistematizarea la nivel naţional a cărţilor tehnice (date tehnice, geologice, profile transversale şi longitudinale, rezultate expertizare, rezultate scenarii de rupere etc).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

924

Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) RO_M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al M.M.A.P., M.A.I., Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, M.F.E., M.D.R.A.P., renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / M.T., M.F.P. administratori ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.T. iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio- implementarea Directivei economice Inundaţii iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile M.M.A.P., M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., M.T., M.D.R.A.P. vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole, conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO_M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, C.J. i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de gospodărire a apelor şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii corelate cu lucrările ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenurilor (land- use) asupra regimului hidrologic v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., C.J. RO_M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală şi actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorităţi locale, C.J., I.S.C.

925

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare M.D.R.A.P., M.M.A.P., MT, M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorităţi locale, C.J., I.S.C. RO_M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V, actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Hărţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) RO_M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei în zonele cu risc la inundaţii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). M.S., Autorităţi locale

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

926

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I., (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I., (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I., (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale

927

Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) M.A.I. (I.G.S.U.), M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T. Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed - back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I., (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., A.N.A.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

928

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Jiu Setul de măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. include acele măsuri, îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului la inundaţii, cu impact asupra întregului spaţiu hidrografic şi sunt prezentate în tabelul 4-3. 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Jiu La nivel de A.P.S.F.R. sunt propuse măsuri de acţiune / intervenţie pe zona A.P.S.F.R., în bazinul amonte al râului care traversează A.P.S.F.R.-ul şi / sau pe afluenţii acestuia. În general, aceste măsuri au ca domeniu de acţiune protecţia. Pentru toate cele 16 zone A.P.S.F.R. declarate la nivel de A.B.A. Jiu în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/EC, s-au identificat, conform Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă , măsurile de reducere a riscului la inundaţii (tabelul 4-4) cu termen de finalizare 2021 / 2027 (pentru proiecte majore care încep în perioada 2016 - 2021 dar se vor finaliza după anul 2021 în ciclul următor de planificare). Se menţionează faptul că în anumite zone desemnate ca A.P.S.F.R. în anul 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii , au fost executate lucrări în perioada 2010 - 2015 care au condus la diminuarea riscului la inundaţii: • Aducerea la clasa de importanţă a digurilor de pe râul Jiu pe sectorul Rovinari - Văleni, judeţul Gorj pe L = 11,760 km (Supraînălţare diguri pe 11,760 km); • Regularizare râu Raznic în zona localităţii Greceşti - confluenţă râu Jiu, judeţul Dolj pe L = 15,425 km; • Amenajare de mal râu Topolniţa pe sectorul Schitul Topolniţei - Izvorul Bârzii, judeţul Mehedinţi pe L= 0,570 km; • Regularizare râu Şuşiţa pe sectorul pod Ursaţi DN 67 D - pod DN 67 Târgu Jiu - Drobeta Turnu Severin, judeţul Gorj pe L = 5 km (recalibrare albie L = 5 km, consolidări de mal L= 2,100 km, praguri de fund 10 buc.); Prin Programul de Gospodărire a Apelor în perioada 2010 - 2015 au fost executate, din fonduri proprii, lucrări de mărire a capacităţii de tranzitare a albiei minore: Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu • Punerea în siguranţă a barajului Fântânele pentru atenuarea undei de viitură, pe râul Desnăţui, judeţul Dolj (reabilitare stavilă golire de fund şi pereu parament amonte). În urma inundaţiilor istorice înregistrate în anul 2014 au fost realizate, cu fonduri de la bugetul de stat alocate în baza Hotărârilor de Guvern în regim de urgenţă, următoarele lucrări de investiţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor: • Prin HG 390 - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în lunile aprilie şi mai 2014 o Regularizare râu Coşuştea Mare în zona localităţii Corcova, judeţul Mehedinţi. Lucrări de regularizare albie prin reprofilarea albiei L = 4,5 km, diguri de apărare şi protecţii de taluz pentru stoparea eroziunilor de mal. o Amenajare pârâu Peşteana la Broşteni, judeţul Mehedinţi. Lucrări de regularizare albie prin supraînălţare refacere corp dig mal stâng L = 1.000 m, protecţie mal stâng L =1.000 m, reprofilare albie L = 2.300 m, deponii sistematizate L = 140 m, dig nou mal stâng L = 240 m. o Amenajare râu Desnăţui şi afluenţi în zona comunei Bălăciţa, satul Gvardiniţa, judeţul Mehedinţi. Lucrări de regularizare albie prin recalibrare albie L = 3,0 km, amenajare afluenţi L = 800 m, consolidări de mal L = 4.000 m, subtraversări şi praguri de stabilizare a talvegului, reabilitare poduri 4 buc, podeţe pietonale 5 buc. o Amenajare râu Desnăţui în zona comunei Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj. Lucrări de regularizare albie prin recalibrare albie L = 4.000 m, consolidări de mal L = 1.800 m, subtraversări şi praguri de stabilizare a talvegului, reabilitare poduri 6 buc, podeţe pietonale 5 buc. • Prin HG 636 - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în luna iulie 2014 o Regularizare pârâu Teslui şi refacerea liniei de apărare pe sectorul Mischi - Teslui, judeţul Dolj. Lucrări propuse: regularizare albie L = 12 km, protecţii de mal cu ziduri de beton L = 200 ml, refacere diguri L = 2,5 km, reabilitare poduri 5 buc, subtraversări deponii sistematizate şi praguri de stabilizare a talvegului. 931 Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO_M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO_M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO_M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: PROTECŢIE Categorie de măsură: Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor (recuperarea parţială a funcţiilor sau a structurilor ecosistemelor modificate, prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor) în managementul pădurilor Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor (împăduriri în afara fondului forestier ) pe o suprafaţă de 196 ha Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă RO_M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităţi locale Realizarea de lucrări de amenajare a albiilor torenţiale (L= 4 km) R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităţi locale Categorie de măsură: Măsuri de inspecţie şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO_M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. M.M.A.P., A.N.A.R., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A., alţi deţinători Categorie de măsură: Adaptarea structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO_M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A. RO_M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E.C.R.M.A., M.E., alţi deţinători DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO_M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 932 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă RO_M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO_M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO_M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO_M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO_M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I., (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. 933 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I., (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO_M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde / versanţi / etc.) M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.E.C.R.M.A., M.E., C.J.S.U., C.L.S.U. RO_M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P. Evaluarea pagubelor şi refacere RO_M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.Ap.N. RO_M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.D.R.A.P., M.Ap.N., M.S. Documentare şi analiză RO_M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I., (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., A.N.A.R. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 934 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 4.4. Prioritizarea măsurilor Lucrările propuse în P.M.R.I. al A.B.A. Jiu au fost prioritizate luându-se în calcul beneficiul fiecărei măsuri în raport cu cele 9 obiective de management al riscului la inundaţii (v. Tabelul 3-1 din Cap.3 - Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii ), în conformitate cu Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu 6 . Gradul de prioritizare al lucrării a fost cuantificat funcţie de valoarea raportului scor beneficiu (B) / scor cost (C) 7 . În funcţie de rezultatul acestui raport a fost realizată ierarhizarea măsurilor propuse la nivelul A.B.A. Jiu astfel: cu prioritate mică, medie şi mare (în conformitate cu Floods Directive Reporting: User Guide to the reporting schema v 6.0 ). Rezultatele acestei analize multi-criteriale cu elemente de cost - beneficiu la nivelul A.B.A. Jiu sunt prezentate în tabelul 4-4, urmând ca acestea să fie raportate către C.E., conform schemei de raportare impusă de către WG Floods. Informaţii suplimentare privind analiza multicriterială cu elemente de cost - beneficiu se pot consulta la adresa: http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului% 20la%20Inundatii.aspx 6 http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx 7 Conform Anexei 0 a Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu , nu toate măsurile propuse fac obiectul acestei analize. Au fost exceptate toate acele măsuri non-structurale, absolut necesare şi obligatorii datorită rolului esenţial pe care îl au în procesul de planificare coordonată în domeniul managementului riscului la inundaţii, măsuri aplicabile la nivel naţional şi / sau A.B.A., dar şi măsuri de management natural al inundaţiilor aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. cu beneficiu major asupra mediului înconjurător, fiind considerate din start ca prioritare ( high priority ). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 936 Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Bazinul Hidrografic Jiu Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M31 RO_M04-1 Crearea de noi zone umede Mare M.M.A.P. / Crearea zonei umede pe râul Jiu pe sectorul Bratovoieşti - Dobreşti (S A.N.A.R. / estimată = 8 ha) A.B.A. M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor râului Jiu prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe tronsonul oraş Filiaşi - Bratovoieşti L = cca. 50 km (gărduleţe şi cleionaje din nuiele, etc. pe cca. 1.420 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 1 r. Jiu aval confl. Porcul M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor pârâului Cioiana prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe raza oraşului Ticleni L = cca.10 km (gărduleţe şi cleionaje din nuiele, etc. pe cca. 250 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor pârâului Jilt şi afluenţi prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe tronsonul Mătăsari - oraş Turceni L = cca. 12 km (gărduleţe şi cleionaje din nuiele, etc. pe cca. 500 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor pârâului Amaradia şi afluenţi prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe tronsonul Roşia de Amaradia - Crusetu L = cca. 48 km (gărduleţe şi cleionaje din nuiele, etc. pe cca. Mare A.N.A.R. / A.B.A. 1.000 ml) M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor pârâului Argetoaia prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe tronsonul Baranu - confluenţă râul Jiu L = cca. 28 km (gărduleţe şi cleionaje din nuiele,etc. pe cca.720 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Jiu aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 6.622,91 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Jiu aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 234.060,36 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO _M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a lacului de acumulare Vădeni (S = 73,3 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Modernizare drumuri naţionale (inclusiv apărări de maluri, refaceri podeţe, redimensionare poduri şi podeţe, refacerea sistemului de colectare şi scurgere a apelor, refacere sistem drenaj, amenajare torenţi - unde este cazul) - Zona Craiova, DN6 Alexandria - Craiova, 48 km Mare M.T., 937 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M33 RO_M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Modernizare drumuri naţionale (inclusiv apărări de maluri, refaceri podeţe, redimensionare poduri şi podeţe, refacerea sistemului de colectare şi scurgere a apelor, refacere sistem drenaj, amenajare torenţi - unde este cazul) - DN 67B SCOARŢA - PITEŞTI, 48 km Mare M.T., M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râul Jiul de Vest şi afluenţi pe tronsonul Câmpul lui Neag - Livezeni L = cca.45 km (Jiul de Vest: Lmedie = 2,03 km, Cantitate medie = 15.312 mc şi afluent Aninoasa Lmedie = 0,98 km, Cantitate medie = 2.352 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râul Jiu şi afluenţi pe tronsonul municipiul Târgu Jiu - municipiul Craiova L = cca.125 km (Jiu: Lmedie = 44 km, Cantitate medie = 208000 mc şi afluenţi: Şuşiţa Lmedie = 6 km, Cantitate= 24000 mc; Jales Lmedie = 4 km, Cantitate= 20000 mc; Sohodol Lmedie = 4 km, Cantitate= 20000 mc; Cartiu Lmedie 6 km, Cantitate= 20000 mc; Cioiana Lmedie = 4 km, Cantitate= 20000 mc; Jilţ şi afluenţi Lmedie = 10 km, Cantitate= 54000 mc; Amaradia şi afuenţi Lmedie=10 km, Cantitate= 50000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Punerea în siguranţă a barajului Valea de Peşti, judeţul Hunedoara (refacera sistemului de etanşare amonte, consolidarea malului drept în zona de descarcare a conductei MHC, impermeabilizarea căminelor din zona aval, amenajarea coronamentului cu parapet aval, îmbunătăţirea sistemului de măsurare a debitelor drenate, realizarea a două cămine de vane Dn 1000, reabilitarea echipamentelor hidromecanice la golirea de fund şi la priza de apă, reabilitarea sistemului informaţional) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 938 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Punerea în siguranţa a prizei cu barare Rovinari, judeţul Gorj (reabilitare echipamente electrice, echipamente hidromecanice) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Punerea în siguranţă a barajului Işalniţa, judeţul Dolj (reabilitare baraj stăvilar ( lungime coronament L = 129,10 m; înălţime maximă H = 18,10 m), diguri de închidere L= 9,39 km, deznisipatoare (dacantoare longitudinale) - 2 buc, construcţii disipare 125 m) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Punerea în siguranţă a barajului Dumbrava-Rocşoreni, judeţul Mehedinţi (reabilitare pereu protecţie taluz amonte S = 6.450 mp, amenajare coronament L = 242 m, grindă susţinere L =350 m, deversor de ape mari - 1 buc, refacere construcţie disipare golire de fund - 1 buc, canton de exploatare Su = 50 mp) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Lucrări de mentenanţă a echipamentelor şi construcţiilor aferente la baraj Valea de Peşti (lucrări exploatare baraj manevre stavile, curăţire taluz amonte, canal de evacuare, etc., lucrări întreţinere mecanism stavile şi motoare, lucrări întreţinere instalaţii electrice, întreţinere reductori, ungere lanţuri, reparaţii curente cantoane, casa puţului, casa vanelor, etc.) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 939 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Lucrări de mentenanţă a echipamentelor şi construcţiilor aferente la priza cu barare Rovinari (lucrări exploatare baraj manevre stavile, curăţire taluz amonte, canal de evacuare, etc., lucrări întreţinere mecanism stavile şi motoare, lucrări întreţinere instalaţii electrice, întreţinere reductori, ungere lanţuri, reparaţii curente cantoane, casa puţului, casa vanelor, etc.) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Lucrări de mentenanţă a echipamentelor şi construcţiilor aferente la priza cu barare Işalniţa (lucrări exploatare baraj manevre stavile, curăţire taluz amonte, canal de evacuare, etc., lucrări întreţinere mecanism stavile şi motoare, lucrări întreţinere instalaţii electrice, întreţinere reductori, ungere lanţuri, reparaţii curente cantoane, casa puţului, casa vanelor, etc. ) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Lucrări de mentenanţă a echipamentelor şi construcţiilor aferente la baraj Dumbrava - Rocşoreni (lucrări exploatare baraj manevre stavile, curăţire taluz amonte, canal de evacuare, etc., lucrări întreţinere mecanism stavile şi motoare, lucrări întreţinere instalaţii electrice, întreţinere reductori, ungere lanţuri, reparaţii curente cantoane, casa puţului, casa vanelor, etc. ) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 940 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare râu Amaradia în zona localităţii Melineşti - confluenţa râu Jiu, judeţul Dolj pe L= 11,41 km (recalibrare albie pe 4 km, rectificare albie pe 0,625 km, apărări de mal pe 6,160 km şi lucrări de stabilizare pat albie pe 0,625 km) Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: îndiguri, regularizări pe râul Jiu L =cca 120 km, Jilţ L =cca 14,5 km, Gilort aval Pociovalişte L = cca 6,3 km, Argetoaia L = cca 3,4 km, Amaradia L = cca 11,2 km, Terpeziţa L = cca 12,5 km (defrişări man. 7.471 smp, cosiri mec.(defrişări) 54 ha, cosiri man. 8.971 smp, doborâre arbori 2.490 buc, curăţire teren 3.600 smp, supraînsămânţări 70,8 ha, admin.îngrăş. 31,1 to., tăieri vegetaţie 3.871 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Jiu în zona barajelor Vădeni, Târgu Jiu, Turceni şi a prizelor de apă cu barare Rovinari şi Işalniţa, dar şi a podurilor de pe râul Jiu şi afluenţi (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 86.375 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Jiu (defrişări man. 4.519,2 smp, doborâre arbori 2232 buc, degajare teren 4020 smp, igienizare manuală 907,2 smp, defrişare mecanică 1080 buc, igienizare mec.136,8 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 941 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/apărare existente Aducerea la clasa de importanţă a digurilor de pe râul Jiu pe sectorul Târgu Jiu - Drăguteşti, judeţul Gorj pe L = 2,4 km (Supraînălţare diguri pe 2,4 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/apărare existente Amenajarea râului Jiu pentru mărirea gradului de siguranţă a digurilor pe sectorul baraj Işalniţa - Aval Municipiul Craiova, judeţul Dolj (Aducerea la clasă de importanţă a digurilor L = 15,6 km; dig nou L = 0,450 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M44 RO_M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare – evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. – F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. Achiziţionarea / utilizarea unor sisteme mobile de protecţie împotriva inundaţiilor pentru: Centrul de Intervenţie Rapidă Craiova, Centrul de Intervenţie Rapidă Târgu Jiu, Formaţia IRCH Craiova, Formaţia IRCH Târgu Jiu, Formaţia IRCH Drobeta Turnu Severin, Formaţia IRCH Petroşani Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 942 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă 2 r. Jiul de Est aval loc. Câmpa M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Jiul de Est aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 30.458,49 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râul Jiul de Est şi afluenţi pe tronsonul aval Cimpa - confluenţă Jiul de Vest L = cca.18 km (Jiul de Est: Lmedie = 10,77 km, Cantitate medie = 14.4240 mc, afluenţi: Banita Lmedie = 1,46 km, Cantitate= 4.080 mc; Jieţ Lmedie = 4,76 km, Cantitate=56.280 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare râul Jiul de Est şi afluenţi - pârâul Staicului în municipiul Petroşani, judeţul Hunedoara pe L = 3,3 km (recalibrare albie 3,3 km şi consolidări de mal 3,662 km) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: îndiguiri, regularizări pe râul Jiul de Est L = cca 6,5 km, Jiet L = cca 2,5 km, Maleia L = cca 1,5 km (defrişări, cosiri, tăieri vegetaţie 4.421 smp, supraînsămânţări 16,2 ha, adm. îngr. 3,6 to, tăieri arboret 720 buc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Jiul de Est, Jieţ şi Maleia în oraşul Petrila şi municipiul Petroşani (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 10.486 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 943 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă 3 r. Amaradia aval loc. Târgu Jiu M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Amaradia aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 0,04 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Amaradia aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 7.214,41 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Amaradia pe tronsonul Muşeteşti - confluenţă râul Jiu L = cca.43 km (Lmedie = 8 km, Cantitate medie = 40.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova de pe râul Amaradia: îndiguire şi regularizare râu Amaradia aval Tg-Jiu L = cca 7 km (defrişări man. 2.160 smp, cosiri mec.(defrs) 18ha, cosiri man. 1440 smp, doborâre arbori 432 buc, curătire teren 2.160 smp, supraînsămânţări 43 ha, admin.îngrăş.29 to) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 944 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Amaradia în zona localităţilor şi podurilor la Drăguţeşti şi Iaşi - Gorj (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 7.258 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Amaradia (defrişări man. 720 smp, doborâre arbori 360 buc., degajare teren 720 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 4 r. Tismana sector loc. Tismana loc. Godineşti M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Tismana aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 5,36 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Tismana aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 17.037,95 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 945 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie pârâul Orlea pe tronsonul Sohodol - confluenţă râul Tismana L = cca.10 km (Lmedie = 4 km., Cantitate medie = 20.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Tismana pe raza oraşului Tismana şi a comunei Godineşti (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 7.258 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Tismana (defrişări man. 216 smp, doborâre arbori 360 buc, degajare teren 216 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 5 r. Tismana aval loc. Câlnicu de Sus M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Tismana aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 19.533,27 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea locală a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râul Tismana şi afluenţi pe tronsonul Câlnicu de Sus - Somăneşti L = cca.11 km (Tismana: Lmedie = 6 km, Cantitate medie = 18.000 mc, afluenţi: Câlnic Lmedie = 3 km - 10.000 mc, Icazna Lmedie =3 km - 8.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 946 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: îndiguiri şi regularizări pe râul Tismana pe sectorul aval localitatea Câlnicul de Sus L = cca 11 km (defrişări man. 1.116 smp, cosiri mec.(defrişări) 72 ha, cosiri man. 1.800 smp, doborâre arbori 1584 buc, curăţire teren 936 smp, supraînsămânţări 22 ha, admin. îngrăş.18 to) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Tismana pe raza comunei Câlnic (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 7.258 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 6 r. Bistriţa sector loc. Gureni am. loc. Hobiţa M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Bistriţa aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 9,57 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bistriţa aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 13.138,16 ha) Mare Gărzile forestiere, Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 947 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Bistriţa pe tronsonul Gureni - Hobiţa L = cca. 10 km (Lmedie = 4 km, Cantitate medie = 20.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: îndiguiri şi regularizări pe râul Bistriţa pe sectorul Gureni - amonte localitatea Hobita L = cca 5 km (defrişări man. 360 smp, doborâre arbori 350 buc, curăţire teren 360 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Bistriţa pe raza comunei Peştişani şi a comunei Teleşti (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 2.500 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Bistriţa (defrişări man. 360 smp, doborâre arbori 216 buc, curăţire teren 360 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 7 r. Gilort sector aval loc. Novaci am. loc. Pociovalişte M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Gilort aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 10.473,42 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 948 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare râu Gilort în zona localităţii Novaci, judeţul Gorj pe L=9 km (Amenajare albie afluenţi pe 4,715 km, Construcţii de retenţie 49 buc.) Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: îndiguire şi regularizare râu Gilort pe sectorul Novaci - Pociovalişte L = cca 10 km (defrişări man. 3600 smp, doborâre arbori 1.440 buc, curăţire teren 3.600 smp, supraînsămânţări 12 ha, admin.îngrăş. 9 to) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Gilort pe raza oraşului Novaci şi localităţii Pociovalişte (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 7.258 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Gilort (defrişări man. 720 smp, doborâre arbori 500 buc, degajare teren 720 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 8 r. Motru aval Padeş M31 RO_M04-1 Crearea de noi zone umede Crearea zonei umede pe râul Jiu pe sectorul Argineşti - Filiaşi (S estimată = 6 ha) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 949 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Motru aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 510,84 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Motru aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 55.349,22 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râul Motru şi afluenţi pe tronsonul Padeş - Strehaia L = cca.57 km (Motru: Lmedie = 33,7 km, Cantitate medie = 182.000 mc şi afluenţi: Motru Sec Lmedie = 4 km - 12.000 mc, Brebina L medie = 1,5 km - 1500 mc, Crainici Lmedie =1,5 km - 10.000 mc, Sovarna Lmedie = 3,5 km - 35.000 mc, Lupoaia Lmedie = 4 km - 16.000 mc, Ploştina Lmedie = 4 km - 16.000 mc, Jirov Lmedie = 5,2 km - 26.500 mc, Cotoroaia Lmedie = 1 km - 10.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Regularizare râul Motru pe sectorul localităţilor Glogova-Cătunele- Valea Mănăstirii pe L = 10,3 km (recalibrare albie 10,3 km, dig de pământ 782 m, adică: Glogova: recalibrare 1.343 m, dig de pământ 344 m; Clesneşti: recalibrare 1.821 m; Cătunele: recalibrare 1.373 m, dig de pământ 438 m; Steic: reprofilare 5.762 m) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 950 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Amenajare râul Motru pe sectorul confluenţă pr. Huşniţa şi pr. Stângăceaua pe L = 12,5 km (recalibrare albie 12,5 km, consolidări de mal 4,070 km, diguri de apărare 3.105 m) Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Regularizare râul Motru pe sectorul localitatea Pluta-confluenţă râul Jiu pe L = 14,75 km (recalibrare albie 14,75 km, diguri de apărare 3.600 m) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: îndiguiri şi regularizări râul Motru L = cca 2,1 km, Lupoaia L = 1,8 km, Ploştina L = cca 2,5 km (igenizări 2.520 smp, defrişări man. 625 smp, cosiri mec.(defriş) 5 ha, cosiri man. 900 smp, curăţire teren 820 smp, supraînsămânţări 2 ha, admin.îngrăş. 2 to) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Motru pe raza comunelor Glogova, Cătunele, Broşteni, Butoieşti (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 16.925 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Motru (igenizări 250 smp, defrişări man. 4.310 smp, doborâre arbori 2.232 buc, degajare teren 4.020 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 951 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă 9 r. Coşuştea aval loc. Ilovăţ M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Coşuştea aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 64,28 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Coşuştea aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 19.265,68 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Coşuştea pe tronsonul Ilovăţ - Corcova L = cca.38 km (Coşuştea: Lmedie = 9,5 km, Cantitatea medie = 123.000 mc şi afluenţi: Govodarva Lmedie = 2 km - 15.000 mc; Gârbovăţ Lmedie =2 km - 28.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Acumulare nepermanentă râu Coşuştea la Firizu (V estimat = 8 mil mc) Mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: regularizare râu Coşuştea L = 9,5 km (igienizări 470 smp, defrişări 220 smp, cosiri de vegetaţie 1.370 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 952 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Coşuştea pe raza comunelor Siseşti, Căzăneşti şi Corcova (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 9.850 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Coşuştea (defrişări 220 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 10 r. Huşniţa aval confl. Zegaia M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Huşniţa aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 7.823,65 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Huşniţa pe tronsonul Prunişor - oraşul Strehaia L = cca. 45 km (decolmatare albie Lmedie = 6,5 km, Cantitate medie = 55.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: regularizări Huşniţa, L= cca 23 km şi Ghelmegioaia, L= cca 1 km (igienizări 2.232 smp, defrişări 615 smp, curăţire teren de vegetaţie 3.744 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 953 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Huşniţa pe raza comunelor Prunişori, Tamna şi oraş Strehaia (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. - 10.080 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 11 r. Raznic aval loc. Busu M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor râului Raznic prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A.Jiu pe tronsonul Greceşti - Cernăteşti L = cca.20 km (gărduleţe şi cleionaje din nuiele,etc. pe cca. 720 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor pârâului Mereţel prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe tronsonul Sopot - confluenţă Raznic L = cca.10 km (gărduleţe şi cleionaje din nuiele,etc. pe cca. 900 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Raznic aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 8,25 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Raznic aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 3.765,98 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 954 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Raznic pe tronsonul Greceşti - Cernăteşti L = cca.20 km (Lmedie = 7,2 km, Cantitate medie = 29.160 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: regularizări râu Raznic L = cca 27 km, Mereţel L = cca 6 km, Urdiniţa L = cca 3,7 km, Brabova L cca = 16,5 km (defrişări man. 366.7 smp, cosiri mec. 520 smp, cosiri man. 630 smp, curăţire cu tract. SAME 1,11 ha, cosire cu motocoasa 520 smp, igenizare mecanică 55 mc, eliminări blocaje 46 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Raznic pe raza comunelor Greceşti, Cernăteşti şi Predeşti (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 2.863 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Raznic, Meretel, Urdinita, Brabova (defrisari man.100 smp, defrişare mecanică 200 buc, igenizare manuală 121 smp, igenizare mecanică 4 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 955 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă 12 r. Bahna M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Bahna aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 114,21 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bahna aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 8.635,54 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei: Decolmatare albie râu Bahna pe tronsonul Cireşu - Bahna L = cca.9 km (Lmedie = 1 km, Cantitate medie = 25.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Bahna pe raza comunelor Podeni, Cireşu şi Iloviţa (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 4.550 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Bahna (igienizări 360 smp, defrişări 150 smp, curăţire teren de vegetaţie 300 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 956 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă 13 r. Jidoştiţa M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Jidoştiţa aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 23,92 ha). Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Jidoştiţa aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 3.089,06 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Jidoştiţa pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin (Lmedie = 1 km, Cantitate medie = 10.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: regularizare râu Jidoştiţa la Gura Văii L = cca 0,800 km (igienizări 615 smp, defrişări 110 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă: Acţiuni de ecologizare a râului Jidoştiţa pe raza cartierului Gura Văii din municipiul Drobeta Turnu Severin (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 3.250 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 957 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă 14 r. Topolniţa aval loc. Bunoaica M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Topolniţa aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 2,51 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Topolniţa aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 12.804,5 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Topolniţa pe tronsonul Izvoru Bârzii - Topolniţa L = cca.15 km (Lmedie = 10 km, Cantitate medie = 66.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: Amenajare pârâu Crihala în Drobeta Turnu Severin L = cca 5 km (igienizări 2.304 smp, defrişări 540 smp, curăţire teren de vegetaţie 1.584 smp, cosiri de vegetaţie 1.224 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Topolniţa pe raza comunelor Godeanu, Izvoru Bârzii şi municipiu Drobeta Turnu Severin (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 8.040 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 958 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Topolniţa şi pârâul Crihala (igienizări 432 smp, defrişări 540 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 15 r. Blahniţa aval loc. Rogova M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor râului Oreviţa prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe raza oraşului Vânju Mare (gărduleţe şi cleionaje din nuiele, etc. pe cca. 1.000 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Blahniţa aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 175,55 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Blahniţa aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 6.432,98 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Blahniţa pe tronsonul Rogova - Gogoşu L = cca.50 km (Blahniţa: Lmedie = 3 km, Cantitate medie = 20.000 mc şi afuent: Oreviţa Lmedie = 2 km - 5.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 959 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: îndiguiri şi regularizări râu Blahniţa L = cca 52km, Oreviţa L = cca 9 km (igienizări 1.022 smp, defrişări 410 smp, curăţire teren de vegetaţie 1.152 smp, cosiri de vegetaţie 2.851 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe râul Blahniţa (igienizări 504 smp, defrişări 252 smp, curăţire teren de vegetaţie 576 smp, cosiri de vegetaţie 972 smp) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Blahniţa pe raza comunelor Rogova, Pătulele şi Gogoşu (Eliminare resturi lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 7.459 ore) Mare A.N.A.R. / A.B.A. 16 r. Desnăţui aval loc. Radovan şi afl. Baboia am. loc. Afumaţi M31 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Renaturarea malurilor râului Baboia prin realizarea de protecţii vegetative de către A.B.A. Jiu pe tronsonul Izvoare - Afumaţi (gărduleţe şi cleionaje din nuiele, etc. pe cca. 1.800 ml) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Desnăţui aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 346,03 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 960 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Desnăţui aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 16.508,03 ha) Mare Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Desnăţui pe tronsonul Calugărei - Dragoia L = cca.40 km (Lmedie = 14,4 km, Cantitate medie = 72.000 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare albie râu Terpezita pe tronsonul Carpen - Gabru L = cca.40 km (Lmedie = 7,99 km, Cantitate medie = 49.608 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Punerea în siguranţă (refacerea capacităţii de atenuare la viituri a digurilor de contur) polder Bistreţ râul Desnăţui, judeţul Dolj (reabilitare) Mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 961 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea M35 RO_M10-2 A.B.A. Jiu Craiova: acumularea Fântânele pe râul Desnăţui, regularizare Desnăţui la Goicea L = cca 0,860 km şi îndiguire Desnăţui Ciutura L cca = 2,650 km şi îndiguiri şi regularizări Terpezita L = cca Mare A.N.A.R. / A.B.A. 12,5 km (vopsitorii la tâmplarie metalica 302,4 mp, defrişare manuală 635,19 smp, curăţire manuală 1.829,58 smp, cosire manuală 3.317,35 smp, cosire cu motocoasa 1.276,8 smp, administrat îngrăşăminte chimice 6,19 to, defrişare mecanică 2.700 buc, cosire vegetaţie acvatică 1.080 smp, igienizare manuală 418,93 smp, eliminări blocaje 144 mc) Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) M35 RO_M10-2 Lucrări anuale de mentenanţă a lucrărilor hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu Craiova: acumularea Caraula pe râul Baboia, îndiguiri şi regularizări râu Baboia (defrişare manuală 515,21 smp, curăţire Mare A.N.A.R. / A.B.A. manuală 3.300,72 smp, cosire mecanică cu motocoasa 1.207,.01 smp, cosire manuală 2.886,48 smp, igienizare manuală 714,20 smp, defrişare mecanică 1.080 buc, cosire vegetaţie acvatică 1.872 smp, eliminări blocaje 288 mc) Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, M35 RO_M13-4 obstacolelor pe cursurile de apă Acţiuni de ecologizare a râului Desnăţui şi Baboia pe raza comunelor Giurgita, Barca, Goicea, Izvoare şi Afumaţi (Eliminare resturi Mare A.N.A.R. / A.B.A. lemnoase, resturi menajere mari, PET-uri, etc. 31.438 ore) Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 962 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritate Responsabilă M35 RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Activităţi de monitorizare permanentă a albiilor cursurilor de râu neamenajate, realizarea de rapoarte şi observaţii privind modificările morfologice apărute, realizarea de diverse lucrări punctuale pe raul Desnăţui (defrişare mecanică 2.538 buc, cosire vegetaţie acvatică 7.057,6 smp, defrişare manuală 373,15 smp, curăţire manuală 1.369,51 smp, igienizare manuală 719,71 smp, eliminări blocaje 297,6 mc, curăţire mecanică 345,6 mc) Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare Revizuirea regulilor de exploatare şi reactualizare regulamente de exploatare la Acumularea Cornu Mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO_M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare Revizuirea regulilor de exploatare şi reactualizare regulamente de exploatare la Acumularea Caraula Mare A.N.A.R. / A.B.A. 963 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Decizia de realizare a măsurilor propuse de Administraţia Bazinala de Apă Jiu pentru „ Crearea de noi zone umede &quot; se va face în urma unei analize de detaliu în ceea ce priveşte eficienţa tehnică a infrastructurii de desecare în raport cu pagubele evitate din zonele locuite şi nu numai, în condiţiile realizării unor zone umede, analiză la care M.A.D.R. şi A.N.I.F. vor fi implicate în mod direct. Tabelul 4.5 cuprinde măsurile de reducere a riscului la inundaţii pentru zonele cunoscute ca fiind afectate de inundaţii, în următoarele două situaţii excepţionale. 1. Inundaţii semnificative care au avut loc după anul 2010 (zone afectate de inundaţii majore, în ultimii 5 ani - cu îndeplinirea criteriilor de hazard, respectiv de pagube considerate în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel naţional în anul 2011); 2. Inundaţii de tip Flash Flood (viituri rapide / torenţiale deosebite). Sunt cazuri în care s-au identificat în perioada 2012 - 2015 noi informaţii privind o anumită zona supusă riscului la inundaţii, faţă de zonele declarate şi raportate la C.E. ca fiind zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) în martie 2012. Astfel, s-au înregistrat viituri rapide sau viituri însemnate în perioada 2010 - 2015, pe aceleaşi zone declarate A.P.S.P.F.R. - uri dar şi pe cursuri care nu sunt declarate APSFR precum: Maleia, Merişoara, Jieţ, Cioiana, Jilţ, Rasova, Orlea, Suşiţa, Jaleş, Galbenu, Strâmba, Totea, Gornacu, Ghelmegioaia, Cotoroaia, Oşteşcova, Rudina, Crainici, Drincea, Blahniţa, Brebina, Tălăpan, Peşteana, Govodarva, Ţurlui, Fratoştiţa, Amaradia, Argetoaia, Mereţel, Terpeziţa. Tabel 4 - 5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii asociate zonelor nou identificate cu risc la inundaţii pentru Bazinul Hidrografic Jiu Nr. crt. Zone nou identificate cu risc la inundaţii * Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Justificări 1 Pârâu Braia zona Lupeni M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pârâu Braia în zona localităţii Lupeni, judeţul Hunedoara (refacere baraj priza - 1 buc, refacere prag baraj de priză - 1 buc, refacerea zidului de sprijin L = 271,5 ml şi a pereului de fund S= 3935mp (distruse), canal deschis din zidărie cu piatră de râu L = 204 ml, refacerea zidului de sprijin baraj priza L = 19,2 ml) Inundaţie de tip flash-flood Pagube înregistrate în 14-15.11.2004 si 22- 24.10.2007, conform Raporte de Sinteză ale CJSU Hunedoara: Lucrare ,,Regularizare pârâu Braia în zona localităţii Lupeni”: baraj priză, pereul de fund şi zidurile de sprijin distruse (se pune în pericol podul DN 66A şi pod CF Lupeni - Uricani) 2 Gilort zona aval Tg.Cărbuneşti M33 RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare şi îndiguire râu Gilort pe tronsonul Târgu Cărbuneşti - Andreeşti, judeţul Gorj pe L=1,1 km (recalibrare albie pe 1,1 km şi consolidări mal 2,2 km, fără diguri) Inundaţie de tip flash-flood Pagube înregistrate în 27.07-01.08.2014, conform Raport de Sinteză al CJSU Gorj: Lucrarea ,, Regularizare şi îndiguire râu Gilort pe tronsonul Târgu Cărbuneşti – Andreeşti”: 135 ml consolidare mal cu gabioane avariată, 50 ml prag de fund realizat din gabioane avariat, 500 ml albie colmatată 965 * Zonele care nu sunt declarate ca A.P.S.F.R. în cadrul raportării din 2012, dar pe care s-au înregistrat viituri rapide sau viituri însemnate în perioada 2010 - 2015 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu • Regularizare pârâu Braia în zona localităţii Lupeni, judeţul Hunedoara. Lucrările prevăzute a fi realizate sunt amplasate pe pârâul Braia pe porţiunea ce traversează municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara. Pârâul Braia se varsă în râul Jiul de Vest după ce traversează cartierul de blocuri din partea de vest a oraşului Lupeni (cartierul Braia), podul de la DN 66 A şi podul de la calea ferată industrială Lupeni - Uricani. Acesta este un pârâu cu caracter torenţial care transportă un debit considerabil de aluviuni. În anii 1967 - 1969 au fost proiectate şi executate o serie de lucrări de amenajare a bazinului hidrografic al pârâului, date fiind inundaţiile provocate de acesta şi pagubele însemnate înregistrate la obiectivele social-economice. De-a lungul timpului datorită inundaţiilor şi a cantităţilor ridicate de aluviuni transportate lucrările hidrotehnice existente au fost în mare parte distruse sau deteriorate fiind necesară refacerea lor deoarece nu mai corespund din punct de vedere tehnic cât şi realizarea unei prelungiri a canalului existent în partea din amonte cu un canal asemător pe o lungime de 204 m. • Regularizare şi îndiguire râu Gilort pe tronsonul Târgu Cărbuneşti - Andreeşti, judeţul Gorj. Lucrările propuse sunt situate în albia minoră şi pe malurile râului Gilort pe sectorul cuprins între localităţile Târgu Cărbuneşti şi Andreeşti, judeţul Gorj. Râul Gilort prezintă în zona analizată o albie majoră cu o lăţime medie de 1,2 - 1,5 km şi o albie minoră de 30 - 60 m lăţime, foarte meandrată, străbătând o zonă colinară caracterizată prin versaţi abrupţi, care favorizează concentrarea rapidă a scurgerilor în albia râului Gilort. Formarea rapidă a viiturilor pe albia râului Gilort care, în zonă, străbate depozite aluvionare grosiere alcătuite din pietrişuri cu nisipuri şi bolovănişuri conduce în mod frecvent la apariţia eroziunilor de mal şi astfel prin modificarea în plan a traseului albiei produce degradarea atât a lucrărilor hidrotehnice existente cât şi pagube importante comunităţilor locale riverane albiei. În urma viiturilor din ultimii ani, pe râul Gilort au apărut o serie de eroziuni ale malurilor puternice şi active care s-au apropriat în mod periculos de case, obiective social- economice, drumuri, cale ferată, punându-le în pericol de distrugere parţială sau totală. • Amenajare râu Gilort în zona localităţii Novaci, judeţul Gorj. Amplasamentul lucrărilor se află în bazinul hidrografic Jiu, pe cursul râului Gilort pe teritoriul administrativ al oraşului Novaci, judeţul Gorj. Lucrarea este impusă de cerinţa de a implementa structuri adecvate de prevenire şi protecţiei împotriva inundaţiilor pe sectorul de râu Gilort şi de pe afluenţii de pe raza localităţilor Novaci şi Pociovaliştea. Lucrările de apărare a localităţii, executate în anii 1976 - 1978, au perioada de exploatare depăşită şi nu mai corespund cerinţelor impuse prin H.G. nr. 846/2010. Tranzitarea viiturilor repetate, pantele mari ale albiei şi transportul materialului aluvionar cu dimensiuni mari a bolovanilor, rădăcini şi trunchiuri de arbori transportaţi de pe versanţi la ape mari, au produs modificări morfometrice importante în albia râului Gilort, pe de o parte producând colmatări cu bolovani şi reducerea secţiunii utile de curgere, iar pe de altă parte producând afuieri ale fundaţiilor zidului de sprijin ce proteja digul de apărare, dig care în cele din urmă nu şi-a mai îndeplinit funcţia de apărare împotriva inundaţiilor a oraşului Novaci. Prin implementarea proiectului va creşte nivelul de siguranţă şi se vor diminua efectele unor fenomene care în prezent afectează lucrările hidrotehnice existente. Datorită inundaţiilor din 2014, potrivit raportului de sinteză din 27.07.2014 - 01.08.2014, pe teritoriul judeţului Gorj, a fost afectat oraşul Novaci şi satele aparţinătoare : Berceşti, Hirişeşti, Pociovaliştea, Siteşti), dar şi lucrările existente: Regularizare şi îndiguire râu Gilort la Novaci - Pociovaliştea; Regularizare şi îndiguire râu Gilort pe tronson Tg - Cărbuneşti - Andreeşti, zona Tg - Cărbuneşti, zona Bărbăteşti, zona Frasinu (Vladimir). Aceasta a fost o viitură extraordinară pe râul Gilort în zonele respective. În zona Novaci conducta ce deserveşte MHC-urile de la Novaci şi care este înglobată în corpul digului mal drept a lucrat ca o ultimă apărare a digului, împiedicând erodarea gravă a digului de către pietrele şi copacii aduşi de viitură, care prin prăbuşire ducea la distrugerea locuinţelor de pe malul drept în număr de cca. 43, afectând un număr de cca. 128 locuitori. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. P.M.R.I. reprezintă o viziune strategică pentru managementul riscului la inundaţii atât la nivel de UoM (A.B.A.), cât şi la nivel de A.P.S.F.R. În acest sens, s-au stabilit obiectivele de management al riscului la inundaţii, s-au identificat măsurile necesare în atingerea obiectivelor managementului riscului la inundaţii şi s-au pioritizat măsurile care vizează reducera riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R, ţinând cont de obiectivele specifice de management al riscului la inundaţii. Următorul pas îl reprezintă prezentarea unei imagini de ansamblu a strategiei managementului riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. şi definirea şi, într-o etapă ulterioară, promovarea proiectelor integrate de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. În acest capitol, se prezintă strategia măsurilor şi acţiunilor conjugate pentru reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor în anumite zone cu risc potenţial semnficativ la inundaţii, considerate prioritare. * * * Spaţiul hidrografic al bazinului Jiu este amenajat printr-o serie de acumulări pe râul Jiu cât şi pe principalii afluenţi, îndiguiri pe râul Jiu şi afluenţi în zona amonte defileului Jiului cât şi în zona aval defileului, precum şi o serie de derivaţii de ape mari. Lacurile de acumulare, majoritatea cu folosinţă complex, de pe râurile Jiu, Motru, Tismana, Bistriţa şi derivaţiile de ape mari existente în spaţiul geografic al bazinului hidrografic Jiu asigură o bună gestionare a viiturilor prin atenuarea acestora, având ca efect diminuarea semnificativă a debitelor cursurilor de apă din aval. Menţionăm faptul că datorită existenţei acestor lacuri de acumulare cu folosinţă de atenuare a undelor de viitură, bazinul hidrografic Jiu este considerat cu un grad mediu de risc din punct de vedere al inundaţiilor, existând şi un risc tehnic / tehnologic asociat amenajărilor hidrotehnice / barajelor care trebuie redus. Exploatarea coordonată a tuturor construcţiilor hidrotehnice se realizează de către dispeceratul bazinal de gospodărire a apelor pe baza prognozelor meteorologice şi hidrologice de scurtă durată. Schema de amenajare a bazinului hidrografic Jiu cu lacurile de acumulare cu folosinţă complexă şi derivaţiile de ape mari a fost astfel concepută încât se asigură o apărare împotriva inundaţiilor a principalelor localităţi / municipii din spaţiul hidrografic al bazinului râului Jiu: Uricani, Lupeni, Vulcan, Petroşani - judeţul Hunedoara, Târgu Jiu, Turceni - judeţul Gorj, Filiaşi, Craiova - judeţul Dolj, cu peste 426.013 de locuitori. • Apărarea împotriva inundaţiilor a oraşelor Uricani, Lupeni, Vulcan şi a municipiului Petroşani, localităţi riverane Jiului de Vest (Jiul Românesc) se realizează prin: o Acumularea Valea de Peşti - râul Valea de Peşti situată în partea de nord-vest a bazinului hidrografic Jiu; • Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane râului Jiu şi în special a municipiilor Târgu Jiu şi Craiova se realizează prin: o Acumulările Vădeni - Târgu Jiu - râul Jiu situate pe raza municipiului Târgu Jiu; o Acumulările Valea Mare - râu Motru, Tismana Aval - râu Tismana, Vâja şi Clocotiş - râu Bistriţa, nepermanentă Rovinari şi Turceni - râul Jiu; Planul de Management al Riscului la Inundaţii propune un Set de măsuri structurale şi nestructurale , clasificate în 3 categorii, în funcţie de nivelul de aplicare, după cum urmează: • Măsuri la nivel naţional; • Măsuri la nivel bazinal (A.B.A.); • Măsuri la nivel de A.P.S.F.R. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel naţional reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizaţional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundaţii, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor &quot;actorilor&quot; şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel bazinal ţin de soluţiile organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii la nivelul întregului teritoriu al A.B.A. Măsurile aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. sunt măsuri specifice, „localizate&quot; fie la nivel de A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenţi sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra celor 16 sectoare / zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.), declarate şi raportate în martie 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii. În tabelul 4 - 6 sunt prezentate sintetic măsurile propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-urilor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-urilor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tip masură Măsuri Nr de Măsuri Cod Măsură Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) Crearea de noi zone umede 2 RO_M04-1 Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 9 RO_M04-4 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 12 RO_M07-1 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 16 RO_M07-2 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 1 RO_M07-3 Alte măsuri de reducere a nivelului apei Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor 2 RO_M08-1 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei 17 RO_M08-3 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni 1 RO_M09-2 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin marirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) 5 RO_M10-1 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) 6 RO_M10-2 Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 3 RO_M11-3 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale 3 RO_M11-4 Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 13 RO_M13-3 Tip masură Măsuri Nr de Măsuri Cod Măsură expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi intreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă 28 RO_M13-4 Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire / apărare existente 2 RO_M14-2 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare 2 RO_M14-3 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. 1 RO_M20 Total Măsuri 123 Din 92 de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii în spaţiul hidrografic Jiu la nivel de A.P.S.F.R. având ca autoritate responsabilă M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A., un număr de 75 măsuri sunt propuse a se realiza cu fonduri proprii ale Administraţiei Bazinale de Apă Jiu (prin Programul de Gospodărire al Apelor sau Programul de Investiţii Surse Proprii), restul de 17 măsuri urmând a fi propuse spre finanţare cu Fonduri de la Bugetul de Stat sau Fonduri Europene nerambursabile / Credite Externe. Menţionăm faptul că în cadrul măsurilor propuse pentru reducera riscului la inundaţii, majoritatea Studiilor de Fezabilitate au fost realizate în perioada 2008 - 2009, fiind necesară reactualizarea lor în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung aprobată prin HG 846 / 11 august 2010 - obiectivul pe termen lung este asigurarea protecţiei localităţilor pentru viituri cu probabilităţi de depăşire cuprinse între 1% şi 0,01% diferenţiat în funcţie de rangul localităţilor . După cum se poate observa, cele mai importante / relevante tipuri de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R. , pe teritoriul gestionat de A.B.A. Jiu, se prezintă sintetic astfel: Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu • RO_M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.). - 5 măsuri propuse Justificare : Amenajările hidrotehnice din bazinul hidrografic Jiu, cu folosinţă complexă, au rol preponderent de apărare împotriva inundaţiilor şi alimentare cu apă a localităţilor din aval. Acestea au fost construite între anii 1970 - 1980, la data actuală construcţiile aferente amenajărilor hidrotehnice ajungând la limita inferioară a perioadei normale de funcţionare (40 - 60 ani). De asemenea, echipamentele hidromecanice, instalaţiile electrice de forţa, comandă şi semnalizare a acestora, precum şi cele de iluminat au perioada normala de funcţionare depăşită, iar costurile legate de intreţinerea şi repararea lor au devenint substanţiale, din cauza faptului că piesele de schimb nu se mai fabrică. Întrucât există riscul ca acestea să fie scoase din funcţiune, se impune reproiectarea instalaţiilor electrice de forţă şi comandă, a mecanismelor şi instalaţiilor de acţionare a echipamentelor hidromecanice aferente barajelor, pentru creşterea siguranţei în exploatare a obiectivelor hidrotehice şi asigurarea exploatării lor la parametrii proiectaţi. La cele descrise mai sus se adaugă necesitatea refacerii infrastructurii podurilor, aceasta fiind comună cu cea a barajului, a carei degradare are efecte negative asupra părţilor de construcţie (fisuri, crăpături ale pilelor / culeelor barajului, etc). Măsura RO_M10-1 este esenţială pentru siguranţa în exploatare şi la parametrii proiectaţi a amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (baraje şi lacuri de acumulare). Lucrările necesare vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei din zonă, deoarece scopul lacurilor de acumulare este prioritar social, apărând populaţia împotriva inundaţiilor şi stopând eroziunile active din zonele intravilane limitrofe albiei râurilor, dar are şi implicaţii economice prin evitarea pagubelor potenţiale ce se pot produce prin afectarea infrastructurii şi a lucrărilor de artă existente în zonă. • RO_M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.). 6 măsuri propuse şi RO_M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 13 măsuri propuse Justificare : Aceste măsuri se referă la aplicabilitatea prevederilor Ordinului 819 / 2007 al M.M.D.D. privind aprobarea Normativului pentru lucrarile de intretinere şi reparaţi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” . Lucrările de întreţinere şi reparaţii au ca scop menţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente la nivelul necesar cerinţelor şi asigurarea functionalităţii amenajărilor hidrotehnice - lacuri de acumulare şi alte lucrări cu rol de apărare (îndiguiri, regularizări etc.). • RO_M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni - 1 măsură propusă Justificare : Prin realizarea acestor acumulări nepermanente se reduce riscul de inundaţii a localităţilor din aval prin reţinerea pentru o perioadă de timp a volumelor de viitură şi reducerea debitului maxim tranzitat în aval prin albie, fără a mai fi necesare alte măsuri structurale punctuale de tipul diguri, regularizări, apărări de mal, etc. • RO_M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă - 28 de măsuri propuse Justificare: Prin efectuarea lucrărilor de defrişare punctuale a vegetaţiei din imediata vecinătate a albiilor minore ale cursurilor de apă se asigură capacitatea de tranzitare a debitelor de viitură, prin eliminarea îngustărilor de secţiunii de scurgere şi realizarea unor decolmatări hidraulice în aceste perioade. • RO_M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei - 17 măsuri propuse Justificare : Măsura este necesară în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor în perioadele de ape mari prin albiile cursurilor de apă. Implementarea măsurii apare ca necesară din cauza colmatării rapide a acestora ca urmare a creşterii transportului aluvionar de debit solid în perioadele de viitură, provenit în principal din scurgerile de pe versanţi, ca urmare a defrişărilor necontrolate. • RO_M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie - 3 măsuri propuse Justificare : Măsura este necesară pentru stoparea coborârii talvegului albiilor cursurilor de apă în vederea punerii în siguranţă a construcţiilor care realizează retenţii cu rol de apărare, precum şi pentru stabilizarea malurilor şi asigurarea secţiunilor de scurgere în vederea tranzitării unor debite de viitură cu probabilitatea de depăşire de 1%, fără inundarea localităţilor riverane. În figura 4 - 1 sunt prezentate pentru fiecare A.P.S.F.R. măsurile estimate a se realiza pentru reducerea riscului la inundaţii Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Număr măsuri pe A.P.S.F.R. la nivel de A.B.A. Jiu 30 28 25 20 15 12 10 10 7 8 7 5 5 6 5 6 6 4 5 4 5 5 0 APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR APSFR 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 974 Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Jiu 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. În scopul identificării la nivel de A.B.A. a proiectelor integrate majore 8 , consultantul JASPERS a solicitat o analiză matriceală, la nivelul fiecarui A.P.S.F.R., analiză care indică pe de o parte, principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% (desemnate pe baza unui criteriu unitar la nivel naţional, care ţine seama de populaţia potenţial afectată - prag peste 150 locuitori potenţial afectaţi pe localitate), precum şi principalele măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundaţii (măsurile cele mai relevante din punct de vedere al reducerii riscului la inundaţii) în localităţile respective . Matricea oferă o imagine calitativă a principalelor localităţi / grupuri de localităţi apărate (importante sub aspectul numărului de locuitori potenţial afectaţi), precum şi a celor mai semnificative / eficiente măsuri ( măsuri structurale - hard şi soft, semnificative din punct de vedere al efectului produs) şi, prin urmare, ajută la gruparea măsurilor individuale în proiecte integrate (matricile pentru fiecare A.P.S.F.R. pot fi consultate pe site-ul www.rowater.ro) Exemplu de matrice: Cod măsură Tip măsură Măsură propusă A.P.S.F.R. Localitatea 1 Localitatea 2 Localitatea 3 Localitatea n Măsura 1 x xx FE x Măsura 2 x xx - x Măsura 3 FE x n Simbol Efectul (eficacitatea măsurii) FE Fără efect x Efect parţial (eficacitate parţială / apără parţial localitatea) xx Eficacitate foarte bună n Efect necunoscut - Măsura nu este aplicabilă pentru localitatea respectivă 8 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) acordă finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică de pregătire proiecte în sectorul de apă şi apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 5. Acest Program Operaţional reprezintă unul dintre programele operaţionale prin care pot fi accesate fondurile europene structurale şi de investiţii alocate României în perioada 2014 - 2020. Se reaminteşte că Obiectivul Specific 5.1 &quot;Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră&quot; promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse şi în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020. A.N.A.R. va transmite spre finanţare un număr de propuneri de proiecte integrate majore. Mai departe, aceste propuneri de proiecte integrate, vor face obiectul unui checking-list, prin care Autoritatea de Management pentru P.O.I.M. urmează să verifice încadrarea proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare, în conformitate cu o&#160; serie&#160; de&#160; elemente , evidenţiate în Ghidul P.O.I.M. ( Criterii pentru justificarea şi pregătirea proiectelor, recomandate de JASPERS). Informaţii detaliate cu privire la analiza matriceală realizată (sheet-uri excel) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului% 20la%20Inundatii.aspx În tabel 4 - 7 este prezentat numărul localităţilor / grupurilor de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Jiu.. Tabel 4 - 7 Numărul localităţilor / grupurilor de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Jiu Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectată &gt; 500 Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectată &gt; 250 Nr. localităţi cu populaţie potential afectată &gt; 150 Nr. localităţi cu populaţie potenţial afectată &gt; 80 9 16 28 37 În sprijinul abordării mai sus-menţionate, în vederea definirii proiectelor integrate , se precizează: &quot; având în vedere necesarul masiv de investiţii comparativ cu fondurile nerambursabile disponibile, printre criteriile de prioritizare se vor număra: populaţia aflată sub incidenţa riscului, locaţia proiectului în zone cu incidenţă masivă a riscurilor,&#160; nivelul&#160; daunelor&#160; economice&#160; posibile,&#160; efectul&#160; pozitiv&#160; integrat&#160; al&#160; proiectului &quot; (extras Ghid POIM). Pe baza analizei matriceale (localităţi / grupuri de localităţi supuse riscului la inundaţii în cazul scenariului de inundabilitate 1%, a măsurilor asociate propuse), la nivelul A.B.A. Jiu au fost identificate următoarele proiecte integrate majore: 1. Amenajarea complexă a Râului Jiu în vederea apărării împotriva inundaţiilor a municipiului Craiova 1.1 Crearea zonei umede pe râul Jiu pe sectorul Argineşti - Filiaşi (S estimată = 6 ha) A.P.S.F.R. 8 RO_M04-1 1.2 Crearea zonei umede pe râul Jiu pe sectorul Bratovoieşti - Dobreşti (S estimată = 8 ha) A.P.S.F.R. 1 RO_M04-1 1.3 Punerea în siguranţă a barajului Dumbrava - Rocşoreni, judeţul Mehedinţi (reabilitare pereu protecţie taluz amonte S = 6.450 mp, amenajare coronament L = 242 m, grindă susţinere L =350 m, deversor de ape mari - 1 buc, refacere construcţie disipare golire de fund - 1 buc, canton de exploatare Su = 50 mp) – A.P.S.F.R. 1 RO_M10-1 1.4 Punerea în siguranţă a barajului Işalniţa, judeţul Dolj (reabilitare baraj stăvilar (lungime coronament L = 129,10 m; înălţime maximă H = 18,10 m), diguri de închidere L= 9,39 km, deznisipatoare (dacantoare longitudinale) - 2 buc, construcţii disipare 125 m) A.P.S.F.R. 1 RO_M10-1 1.5 Amenajarea râului Jiu pentru mărirea gradului de siguranţă a digurilor pe sectorul baraj Işalniţa - Aval Municipiul Craiova, judeţul Dolj (Aducerea la clasă de importanţă a digurilor L = 15,6 km; dig nou L = 0,450 km) A.P.S.F.R. 1 RO_M14-2 1.6 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare - RO_M03-1 1.7 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. - RO_M15-1 1.8 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. - RO_M16 1.9 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - RO_M18 Concluzie : Măsurile structurale integrate aplicate în zona amonte municipiului Craiova au efect semnificativ în reducerea riscului la inundaţii şi tranzitarea viiturilor. Acestea sunt completate în zona municipiului Craiova de lucrări de reabilitare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor. La depresurizarea debitelor de pe râul Jiu contribuie şi zona umedă de pe sectorul Bratvoieşti - Dobreşti. 2. Amenajarea complexă a râurilor Jiul de Vest şi Jiul de Est în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 2.1. Punerea în siguranţă a barajului Valea de Peşti, judeţul Hunedoara (refacera sistemului de etanşare amonte, consolidarea malului drept în zona de descărcare a conductei MHC, impermeabilizarea căminelor din zona aval, amenajarea coronamentului cu parapet aval, îmbunătăţirea sistemului de măsurare a debitelor drenate, realizarea a două cămine de vane Dn 1000, reabilitarea echipamentelor hidromecanice la golirea de fund şi la priza de apă, reabilitarea sistemului informaţional) - A.P.S.F.R. 1 RO_M10-1 2.2. Amenajare râul Jiul de Est şi afluenţi - pârâul Staicului în municipiul Petroşani, judeţul Hunedoara pe L = 3,3 km (recalibrare albie 3,3 km şi consolidări de mal 3,662 km) A.P.S.F.R. 2 RO_M11-3 2.3. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe subbazinul hidrografic Jiul de Vest şi subbazinul hidrografic Jiul de Est RO_M01-2 2.4. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare RO_M03-1 2.5. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. RO_ M15-1 2.6. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. - RO_M16 2.7. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - RO_ M18 Concluzie : Se realizează reducerea riscului la inundaţii a localităţilor din Valea Jiului şi municipiul Petroşani prin atenuarea undelor de viitură în lacul de acumulare şi regularizarea debitelor în aval, precum şi asigurarea capacităţii albiei de preluare şi tranzitare a debitelor de viitură. 3. Amenajarea complexă a râurilot Motru şi Coşuştea în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 3.1. Regularizare râul Motru pe sectorul localităţilor Glogova-Cătunele-Valea Mănăstirii pe L = 10,3 km (recalibrare albie 10,3 km, dig de pământ 782 m, adică: Glogova: recalibrare 1.343 m, dig de pământ 344 m; Clesneşti: recalibrare 1.821 m; Cătunele: recalibrare 1.373 m, dig de pământ 438 m; Steic: reprofilare 5.762 m) A.P.S.F.R. 8 RO_ M11-4 3.2. Amenajare râul Motru pe sectorul confluenţă pr.Huşniţa şi pr. Stângăceaua pe L = 12,5 km (recalibrare albie 12,5 km, consolidări de mal 4,070 km, diguri de apărare 3.105 m) - A.P.S.F.R. 8 RO_M11-4 3.3. Regularizare râul Motru pe sectorul localitatea Pluta-confluenţă râul Jiu pe L = 14,75 km (recalibrare albie 14,75 km, diguri de apărare 3.600 m) - A.P.S.F.R. 8 RO_M11-4 3.4. Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Motru aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 510,84 ha) A.P.S.F.R. 8 RO_M07-1 3.5. Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Motru aferent A.P.S.F.R.- ului (S = 55.349,22 ha) - A.P.S.F.R. 8 RO_M07-2 3.6. Realizare acumulare nepermanentă râu Coşuştea la Firizu (V estimat = 8 mil mc) A.P.S.F.R. 9 RO_M09-2 3.7. Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Coşuştea aferente A.P.S.F.R.-ului (S = 64,28 ha) A.P.S.F.R. 9 RO_M07-1 3.8. Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Coşuştea aferent A.P.S.F.R.-ului (S = 19.265,68 ha) A.P.S.F.R. 9 RO_M07-2 3.9. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe subbazinul hidrografic Motru şi subbazinul hidrografic Coşuştea - RO_M01-2 3.10. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare - RO_M03-1 3.11. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. - RO_M15-1 3.12. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. - RO_M16 3.13. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - RO_M18 Concluzie : Prin măsurile propuse se urmăreşte calibrarea albiei pentru mărirea capacităţii de tranzitare, coroborat cu atenuarea undei de viitură de pe principalul afluent, raul Coşuştea, prin acumularea nepermanentă Firizu. 4. Amenajarea complexă a râului Gilort în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 4.1. Amenajare râu Gilort în zona localităţii Novaci, judeţul Gorj pe L=9 km (Amenajare albie afluenţi pe 4,715 km, Construcţii de retenţie 49 buc.) - A.P.S.F.R. 7 RO_M11-3 4.2. Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Gilort aferent A.P.S.F.R.- ului (S = 10.473,42 ha) A.P.S.F.R. 7 RO_M07-2 4.3. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe subbazinul hidrografic Gilort RO_M01-2 4.4. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare - RO_M03-1 4.5. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. - RO_M15-1 4.6. Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. - RO_M16 4.7. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor - RO_M18 Concluzie : Având în vedere inundaţiile din 2014, se impune implementarea de măsuri pentru reducerea riscului la inundaţii provenit din revărsarea apelor, coroborat cu îmbunătăţirea managementului pădurilor în scopul reducerii scurgerilor de pe versanţi şi amenajarea corespunzătoare a torenţilor. În Planşa nr. 8 sunt evidenţiate proiectele integrate majore propuse la nivel de A.B.A. Jiu. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

1. Aspecte instituţionale A.N. &quot;Apele Române&quot; este autoritatea statului care are ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE şi Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuţiile principale ale A.N.A.R., se numără atât elaborarea Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice, precum şi elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii realizate pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii. 2. Aspecte de planificare / raportare Planificare / Raportare P.M.B.H. / P.M.R.I. Ciclul 2 - WFD RBMPs (D.C.A. - P.M.B.H.) Ciclul 1 - FRMPs (Directiva Inundaţii - P.M.R.I.) Data finalizării consultării publice (draft P.M.B.H. / P.M.R.I.) Etapa I:22/12/2014-22/06/2015; A doua etapă: 08/2015-11/2015 06.2015 - 12.2015 Data de adoptare a P.M.B.H. / P.M.R.I. (aşteptată / previzionată) După 22/12/2015, în funcţie de procedura S.E.A. şi procedura de adoptare prin H.G. (Oct. 2016) Idem P.M.B.H. Date de raportare în WISE Între 22/03/2016 şi data adoptării prin H.G. Idem P.M.B.H. 3. Aspecte metodologice În vederea realizării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice din România, au fost elaborate o serie de metodologii. Modul cum au fost luate în considerare obiectivele de mediu ale Directivei 2000/60/CE, în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (art. 7.3 şi 9) se regăseşte, concret, în: a) Alegerea obiectivelor de management al riscului la inundaţii (v. cap. 3, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă); b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. ( v. Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu); c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. Cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă . * * * a) Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază : social, economic, mediu şi patrimoniu cultural . În ceea ce priveşte criteriul Mediu , s-au stabilit 3 obiective de management al riscului la inundaţii, în strânsă legătură cu Directiva Cadru Apă : o Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; Toate acestea vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , între care se menţionează: conservarea &quot;stării bune&quot; şi a &quot;stării foarte bune&quot; a apelor, atingerea unei &quot;stări bune&quot; a apelor de suprafaţă, atingerea unui &quot;potenţial ecologic bun&quot; pentru apele artificiale sau cu regimul foarte mult modificat antropic. b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. În procesul de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii, în vederea considerării beneficiului fiecărei măsuri, se evaluează performanţa acesteia, pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii - sub forma unui scor. Scorul acordat fiecărei măsuri variază între 0 (scor nul) şi 5 (scor maxim). În ceea ce priveşte.obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. , se acordă scor maxim (5) în cazul în care măsura nu aduce atingere S.E.B. sau P.E.B. pentru corpul de apă şi scor minim (0) în cazul în care măsura deteriorează S.E.B. sau P.E.B. a corpului de apă . c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă) i. Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional - În vederea stabilirii / definirii măsurilor de management al riscului la inundaţii la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, s-a elaborat Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional . Acest catalog este foarte util în definirea, la nivelul A.B.A., a măsurilor celor mai relevante într-un mod unitar. În ceea ce priveşte tipurile de măsuri propuse, s-a realizat o amplă documentare bibliografică cu referire la măsurile structurale, dar mai ales a celor nestructurale (cu accent pe promovarea lucrărilor referitoare la infrastructura verde). Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune, în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire; Protecţie; Conştientizarea publicului; Pregătire; Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie. Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri ; pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă). ii. Se evidenţiază atenţia specială acordată tipurilor de măsuri nestructurale , în acord cu ghidurile EU / recomandările DG Environement şi DG Regio . Astfel, din cele 23 de tipuri de măsuri, 22 sunt nestructurale sau structurale uşoare (M11 fiind singura structurală - hard engeenering works ). iii. În ceea ce priveşte măsurile nestructurale , s-a recomandat ca acestea să fie aplicate la nivelul A.P.S.F.R.-urilor , dar pentru îmbunătăţirea semnificativă a managementului riscului la inundaţii, s-a recomandat aplicarea acestora pe scară largă la nivel de sub- bazin / bazin hidrografic (A.B.A.). iv. Tipurile de măsuri propuse în Catalogul de măsuri potenţiale, avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. sunt clasificate în domeniul de acţiune PROTECŢIE , având codificarea RO_M04, RO_M05, RO_M06, RO_M07, RO_M08 . Aplicarea acestui tip de măsuri se face la nivel de A.P.S.F.R. şi/sau A.B.A. 4. Măsurile concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Jiu
În cadrul A.B.A. Jiu situaţia măsurilor care vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , se prezintă după cum urmează:

Categoria de măsură conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional Cod Măsură Măsură propusă în P.M.R.I. (în coordonare cu D.C.A. - P.M.B.H.) Nr măsuri Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO_M04-1 Crearea de noi zone umede 2 RO_M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 9 TOTAL RO_M04 11 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 12 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 16 RO_M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 1 RO_M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) 1 TOTAL RO_M07 30 TOTAL măsuri concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Jiu 41
În acelaşi timp, măsurile cu o localizare precisă (georeferenţiate), încadrate în tipul de măsură RO M09-1, RO M09-2, RO M11-1, RO M11-2, RO M11-3, RO M11-4 au fost
analizate în corelaţie cu corpurile de apă. Astfel, s-a verificat dacă măsura respectiva ar putea să conducă la deteriorarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a noilor modificări ale caracteristicilor fizice ale acestora sau să împiedice ne-atingerea stării ecologice bune / potenţialului ecologic bun. Verificarea s-a realizat pe baza criteriilor abiotice privind presiunile hidromorfologice semnificative şi a aspectelor metodologice stabilite în cadrul Elementelor metodologice privind aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu în cadrul articolului 4.7. al Directivei Cadru în domeniul Apei.

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

undaţii

986

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogul i de măsuri potenţiale la nivel na ional

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Definirea unui cadru legislativ, or anizaţional, tehnic pentru i plementarea Directivei Inundaţii RO M01-1 Î bunătăţirea cadrului legal privind i plementare Directivei nundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui dr pt limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management a Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a te ţilor proprietari / administratori Număr acte normative apr bate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. ii) Reglement ri legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se r alizează în zone potenţial inundabil , sau care se află în orice relaţie cu apele Număr reglementari legale şi tehnice Anuală 1 M.T iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursur lor de apă pentru protecţia o iectivelor s cio-economice Număr acte normative apr bate / revizuite Anuală 1 .D.R.A.P., I.S.C. iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile Număr acte normative apr bate / revizuite Anuală 1 Comisia de supraveghere a asigurarilor, M.F.P. v) Revizuirea reglementăr lor tehnice rivind soluţiile de const ucţie şi exploatare a infrastructurii de transpor (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor Număr acte normative apr bate / revizuite Anuală 1 M.T vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a ri cului la inu daţii Număr acte normative apr bate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. vii) Revizuire normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de epăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvol ate, pentru zonele urbane cu d zvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Număr revizuiri privind normele de proiectare Anuală 1 M.M.A.P. RO M01-5 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv t ansfer de k ow-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: i) Studii şi proiecte pentru informatiza ea şi actualizarea centra izată a datelor administrative şi tehnice a e construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de G.A. şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii Număr studii, p oiecte Anuală 1 M.M.A.P. ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip fl sh - flood Număr studii Anuală 1 M.T iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilo climatice asupra regim lui debitelor maxime ale curs rilor de apă Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic; Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub- bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea u ei abordări ntegrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Număr studii Anuală 1 M.M.A.P.

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO M02-1 Revizuirea E. .R.I., respe tiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas ith P tential Significant Floo Risk) Raportare la CE 22 martie 2018 Anuală 12 M.M.A.P. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de ri c la inundaţii, inclusiv ţ nând seama de viiturile rapid (flash-floo ), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Raportare la CE 22 martie 2020 Anuală 12 M.M.A.P. M.M.A.P. RO M02-3 Revizuirea şi ctualizarea Planurilor d Management al Riscul i la Inundaţ i la nivel de A.B. . (Unit of anagement - UoM) Raportare la CE 22 martie 2022 Anuală 12 M.M.A.P. Coordonarea trategiilor de planificare teritorială (p anurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor d ur anism - P.`.T., P.`. ., P.`.D.) cu Planurile de anagement al Riscului la Inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infr structura de apărare împotriva inundaţiilor, î conformitate cu dispoz ţiile legate în materia cadastrului şi p blicităţii imobiliare Suprafaţa intabulată (ha) Lungime totală a cursuri de apă amenajate cu lucrări de apă are împotri a inundaţiilor intabulate(km) Anuală 70% din lungimea de cca. 120 0 km de diguri şi 50% din cca. 200 baraje cu volum mare de atenuare M.M.A.P. RO M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de ri c la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanist ce Generale pentru unit ţile administrativ teritoriale, pri cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate rin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cup inse în P.M.R.I. Număr U.A.T. cu planuri de urb nism reactualizate Anuală Toate U.A.T.-urile aflate în zonele cu hazard la in ndaţii % identific t (cca. k00 din cca. 2700 U.A.T.) C. . RO M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Constr cţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea o ganelor M.M.A.P., cu privire la le alitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi lucrărilor de infrastructură amplasa e în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor / analiza soluţiilor tehnice pentru creşter a rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infra tructură afl te în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri n acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surs lor de finanţare Număr controale Număr studii fundamentare care să stea la baza elaborăr i documentaţiilor de amenaja ea teritoriului şi de urbanism Anuală 5 -1 0 controale a2 de studii de fundamentare I.S.C. C.=. RO M03-a Actualizarea Planului de menajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V , actualizarea c ordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene ş realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriulu Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, c relate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe ba a Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la nundaţii Număr planuri de amenajarea teritoriului elab rate / actualizate Anuală Actualizarea P.A.T.N. secţiunea V Zone de risc natural -; a2 P.A.T.J. reactualizate; P.A.T.Z. elaborate pentru zonele cu risc la inundaţii M.D.R.A.P. C.=.

z M

987

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inunda ile, zo e umede etc.) RO M04-1 C earea de no zone umede Număr zone umede nou cre te Suprafaţa zonelor umede nou create (ha) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile Număr lucrări de reconectare Suprafaţa restaurată a luncii inu dabile (ha) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-3 Remeandrarea cursului de apă Lungimea cursului de apă remeandrat (km) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă protecţii vegetative) Lungimea cursului de apă c lucrări de renaturare a malurilor (km) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-5 Restaurarea lacurilor naturale Număr lacuri naturale restaurate Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. M suri natur le de retenţie a apei în zone ur ane / populate RO M05-1 R gole lverzim, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. Număr localităţ cu măsura aplicată Anuală C. . RO M05-2 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / ubterane Număr localităţ cu măsura aplicată Capacitate de stocare (m 3 ) Anuală C. . RO M05-3 P vaje permeabile, acoperişuri verzi, zone de bioretenţie, canale de infiltraţie, spaţii verzi a enajate (inclusiv plantarea de arbori şi arbuşti pentru drenarea biologică a excesului de umiditate) etc. Număr localităţ cu măsura aplicată Anuală C. . M suri natur le de retenţie a pei prin sc im area sau adaptarea p acticilor de utilizare a terenurilor în agricultura RO M06-1 Menţinerea arealelor ocupate de fâneţe şi păşuni în zonele inundabile Suprafaţa zonelor menţinute cu fân ţe şi păşuni - an de referinţă 2015 (ha) Anuală 100% M.A.D.R. RO M06-2 Practici de cultivare pentr conservarea solului Număr zone supuse practici or de cultivare pentru conservarea solului Suprafaţa aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha) Anuală 148 125.252 ha M.A.D.R. RO M06-3 T rasarea versanţilor Număr zone amenajate Suprafaţa acoperită cu lucrări de terasare a versanţilor (ha) Anuală 67 193.468 ha M.A.D.R.

Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

undaţii

988

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie M suri natur le de retenţie a pei prin sc im area sau adaptarea p acticilor de utilizare a terenurilor în anagementul pădurilor RO M07-1 Î bunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Suprafaţa pădurilor din zonele inu dabile (ha) Proporţia suprafeţelor cu pădure în zona inundabilă ( ) 6 ani În funcţie de necesităţi M.M.A.P., (ărzile forestiere RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în baz nele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor Suprafaţa pădurilor în bazine de recepţie (ha) Proporţia pădur lor în suprafaţa de recepţie (%) 6 ani 100% M.M.A.P., (ărzile forestiere RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perime rale lacurilor de acumulare Suprafaţa de pădure în zone e perimetrale (ha) Proporţia pădur lor pe terenurile care reprezintă versanţii direcţi ai acumulăr lor (%) 6 ani 100% M.M.A.P., (ărzile forestiere RO M07-4 E tinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A. .S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Suprafaţa terenurilor împădurite cu altă destinaţie decât cea forestieră (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (ha) 6 ani cca. 5000 ha M.M.A.P., (ărzile forestiere RO M07-5 L crări de amenajare a ba inelor hidrografice tore ţiale - ame ajarea albiilor torenţiale Lungimea de albie torenţială cor ctată (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (k ) 6 ani 138 km M.M.A.P., (ărzile forestiere, MA.D.R., A.N.I.F. Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensiona ea podurilo Număr poduri r dimensionate Anuală cca. 60 la ivel naţional M.T. RO M08-2 Măsuri de asi urare a capacităţilor de esecare / drenaj Suprafeţe de teren desecate dre ate cu efect în intravilan (ha) Anuală 0,2 mil. ha M.A.D.R. RO M08-3 C eşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Lungimea cursurilor de apă decolmatate / reprofilate (k ) Volum de terasamente rezultat din decolmatarea / reprofilarea cursului de apă Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tabelele 4- 4 şi 4-5 in P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-4 Relocare diguri Lungime diguri relocate (km) Suprafaţa inundată prin relocare (ha) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tabelele 4- 4 şi 4-5 in P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-5 Demolare, sau după caz relocare lucrări / construcţii diverse a plasate în albie care obturează secţiunea de scurgere Număr intervenţii Anuală Funcţie de necesităţi M.M.A.P. RO M08-6 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de a umulare existente (permanente / nepermanente) Volum de atenuare asigurat (mc) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tabelele 4- 4 şi 4-5 in P.M.R.I.) M.M.A.P.
m

989

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de îm unătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul azinului hidrografic prin realizare de poldere şi lacuri de acu ulare de m ci imensiuni (realizate în zo a superioa ă a azinului hidrografic) RO M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri de îm unătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul azinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor ari existente / creştere capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectat RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a constr cţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, ăsuri de li itare a infiltraţiilor etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M10-2 Realizarea lucrărilor de m ntenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipame telor aferen e (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modern zări, retehn logizări etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri str cturale de rotecţie (planificare şi realizare) RO M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea unde or de viitură Număr lucrări Volum total de atenuare (m 3 ) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-2 Realizarea de derivaţii de ape mari Lungime derivaţii pentru ape mari (km) Debit tranzitat de derivaţii pentru ape mari (m 3 /s) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-3 Măsuri de sta ilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lungime cursuri de apă cu lucrări de stabilizare a albiei (km) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a l ngul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Lungime diguri noi (km) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-5 Măsuri pentru reducerea s urgerii pe versanţi şi reţinerea aluvi nilor / sedimentelor Suprafaţa amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solurilor (ha) Anuală 2,2 mil. ha M.A.D.R. Protecţie ăsuri pentru creşterea rezilienţei populaţiei (Implementarea si daptarea de măsuri de protecţie pe tru diverse RO M12-1 S praînălţarea construcţiei, inundarea controlată a subsolului (Wet Floodproofing); materialele de construcţii trebuie să fie reziste te la apă şi oate utilităţile treb ie să se afle deasupra cotei de proiectare la inun aţii (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adânci i mari şi vi eze mari ale apei) Număr construcţii la care s- aplicat măsura de supraînălţare / in ndare controlată a subsolului (an de referinţă 2015) Anuală C. . Autorităţi locale
Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

a m

undaţii

990

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor o iective - clădiri, construcţii) RO M12-2 I permeabilizarea construcţiei (Dry F oodproofin ) - etanşeizarea clădirii u materiale imp rmeabile (f lii impermeabile sau alte materiale rin care să se evite intrarea pei în locuinţă) şi este aplicabilă în onele caracterizate de adâncime mică şi viteză redusă a apei, în caz de in ndare Număr construcţii la care s- aplicat măsura de impermeabiliza e (an de referinţă 2015) Anuală C. . Autorităţi locale RO M12-3 Praguri / diguri locale / ziduri de protecţie împotriva inundaţiil r (Berms / ocal L vees and Floodwalls) - tructuri inelare de înălţime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcţii sau a unui grup redus de construcţii (trebuie să includă şi sist me de dren j şi evacuare a apei din incinta protejată) Număr construcţii / grupuri de construcţii cu protecţie individuală Anuală 4 C. . Autorităţi locale ăsuri de supraveghere, rmărirea comportării, expertizare, intervenţii de c nsolidare, ea ilitare şi întreţinere a ursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO M13-1 Î bunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi deter inare a soluţiilor de intervenţie la lucrările h drotehnice. Număr rapoarte / expertize / documentaţii Anuală Minim 80% dintre lucrări să aibă rapoarte şi xpertize în ermen de valabilitate şi documentaţii de tabilire a soluţiilor de remed ere M.M.A.P. RO M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehni e de amenajare a cursurilor de apă Număr lucrări de modernizare şi / sau consolidare Lungime cursuri de apă amenajate cu lucrări de mo ernizare şi / sau consolidare (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Număr lucrări de mentenanţă realizate Lungime cursuri de apă amenajate pentru care s-au realizat lucrări de mentenan ă (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă ş eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Lungime cursuri de apă (km) Suprafaţa albiei întreţinute (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Protecţie Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi tructurilor de apărare existente la condiţiile schim ărilor climatice RO M14-1 Recalcularea ivelurilor d proiectare a sistemului actual de pr tecţie împo riva inundaţiilor, i clusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării Număr studii cu analiză baz nală a impactului schimbărilor climatice asupra lucrărilor hidrotehnice Număr studii privind adaptarea lucrărilor hidrotehnice în conformitate cu prevederile S.N.C.S. şi S.M.R.I. Anuală M.M.A.P. RO M14-2 S praînălţarea lucrărilor de îndiguire / apărare existente Lungime diguri supraînălţate (km) Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

991

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor RO M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / aten are Număr regulamente de exploatare, incl siv reg lamente co rdonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate Anuală Principalele lacuri de acumulare (41) M.M.A.P. Conştienti area pu licu ui Activităţi de informare adecvată a pu licului şi de promovare a participării pu licului RO M15-1 Activităţi de i formare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv să ătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce treb ie luate într o situaţie de urgenţă, indiv duale şi de rup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, p iante fl ere, precum şi campanii şi comunic re în media. Număr acţiuni de informare / an Număr de materiale publica e Anuală 252 (42/an) 10.000 buc. M.M.A.P., M.A.I. (I.(.S.U.), M.S. RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a D rectivei Inundaţii Număr acţiuni de implicare a participării publicului în etapele de implementare a Dir ctivei Inundaţii în E.P.R.I., H.H.pH.R., P. .R.I. Anuală 11 rapoarte bazinale an ale, 1 raport naţional M.M.A.P. RO M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educa ea şi comportamentul populaJiei în onele cu risc la inundaJ i (coordonarea cţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medic le, manevre de prim ajutor ce se întreprin până la sosirea echipaj lor de specialitate, reali area u ei rezerve inimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potab lă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi co unitare adecvată). Număr de exemplare ghid diseminat la nivel de primării şi în mediul şcolar / gimnazial / uni ersitar Număr verificări privind însuşirea cunoştinţelor de comportament la evenimente de inundaţii Anuală 420 exem lare hârtie (cca. 2700 diseminate în format elec ronic către U.A.T.) M.S. Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, co iilor, elevil r şi studenţilor din învăţământul naţ onal preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de u genţă (inclusiv inundaţii) inclusă în progr mele şcolare; F ncţionarea ercurilor de elevi în do eniul prote ţiei civile &#39; u viaţa mea apăr viaţa&#39;; Pregătirea ele ilor în centre de inform re şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementul i situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centra e şi locale ş operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. Număr ore alocate / an Număr cercuri Număr participanţi / an Număr participanţi / an Anuală 12 (2/a ) 250 60.000 (10.000/an) 15.000 (2.5 0/an) M.A.I. (I.(.S.U.) M.M.A.P. Pregătirea Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Î bunătăţirea sistemelor de monitoriz re / prognoză şi avertizare / alarmar Număr avertizări emise / număr evenime te hidrologice înregistrate Număr unităţi administrativ teritoriale avertizate / alarm te / număr de U.A.T.-uri afectate Anuală 100% 100% M.M.A.P. M.A.I. (I.(.S.U.)

Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

undaţii

992

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor Ela orarea / revizuirea planurilor de apărare la in ndaţii în corelare cu alte planuri de m nagement l situaţiilor e urgenţă asociate (I.(.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor Număr Planuri locale / jud ţene de apă are împotriva inu daţiilor revizuite Anuală M.M.A.P. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinsti uţională RO M19 E erciţii de simulare anua e cu partici area tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii Număr de exerciţii de simulare Anuală 4 M.A.I Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi timularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pr gătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situ ţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor e v luntari care să participe la acţiunile e salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale ş mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi udeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de ucrări cu ro de apărare mpotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclu iv controlul calităţii apei potabile, c nsultanţă privind dezinfecţia fâ tânilor şi furnizarea ape din surse alternative. Proporţie perso al de intervenţie instruit Grad dotare cu mijloace şi ech pamente (faţă de anul 2015) Anuală 50% din pe sonal instruit Creşterea cu 10% a capacităţii operative de apărare cu caracter local M.A.I Răspun şi Refacere / Reconstr cţie Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea p nctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde / versanţi / etc.) Număr intervenţii Anuală Conform propunerii lucrări A.B.A. (tab lele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile sec ndare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare apei din zonele inundate Număr acţiuni de localizare inu datii Anuală În funcţie de evenimente M.M.A.P. RO M21-3 Î bunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) Număr procedu i intervenţie reactualizate Anuală Toate procedurile situaţiilor de urgenţă reactualizate (100%), funcţie de necesităţi M.A.I. Răspun şi Refacere / Reconstr cţie Evaluarea pagu elor şi refa ere RO M22-1 E aluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei etodologii de evaluare pagubelor; curbe probabilitate - pagube) Număr rapoarte de sinteză / număr de evenimente Metodologie aprobată Anuală 100% 1 M.M.A.P. RO M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastr cturi afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii mini ale a acestora Număr lucrări r paraţii / intervenţii Anuală Funcţie de evenimente Toate in tituţiile care au în administrare infrastructuri

993

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod ăsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă Autorităţi responsa ile pentru urmărirea implementării măsurilor RO M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afecta e (inclusiv monitorizarea calităţii ape , cu efectua ea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) Număr infrastructuri / proprietăţi refăcute / reabilitate Total costuri alocate refacer i infrastructurii şi proprietăţilor afectate (Euro) Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile cu atri uţii în domeniu ocumentare şi analiză RO M23 Î bunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii î văţate Număr Rapoart post- eveniment / eveniment Anuală 100% M.M.A.P.

Pl Ad

nul de Man ministraţia

agement al Bazinală de

iscului la In Apă Jiu

undaţii

994

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

În conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii (Articolele 9 şi 10, Anexă - partea A.II.2), au fost întreprinse o serie de demersuri pentru informarea şi consultarea publicului, precum şi pentru încurajarea implicării active a părţilor interesate în dezvoltarea P.M.R.I. în coordonare cu D.C.A.
Se evidenţiază demersurile întreprinse:
• la nivel naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central), • la nivel bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin), • precum şi la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor). Acţiunile cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central, au constat în: • Activităţi premergatoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.1); o Stabilirea listei de stakeholderi (autorităţi publice centrale şi locale, autorităţi judeţene, instituţii colaboratoare, mediul academic, ONG, operatori de apa), inclusiv identificarea persoanelor de contact invitate la dezbateri şi care primesc periodic informaţii / metodologii etc. şi de la care se aşteaptă feedback; o Conceperea primului chestionar (diseminat la 30.06.2015) privind elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice (Anexa 6.2) şi a Newsletter-ului cu scop de informare cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (Anexa 6.3) ; o Conceperea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. (Anexa 6.4). o Conceperea celui de-al doilea chestionar cu privire la draft-ul P.M.R.I. aferent fiecărei A.B.A.. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al P.M.R.I. o Organizarea unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului academic în cadrul căreia s-a susţinut o prezentare tehnică, de informare, dedicată P.M.R.I. - la U.P.B., Facultatea de Energetică (3 iunie 2015); o Participări la emisiuni radio (Radio Antena Satelor - 7 aprilie, 16 iunie 2015); o Organizarea primei dezbateri la nivel central (30 iunie 2015, sediul M.M.A.P.) în cadrul căreia au fost supuse consultării publice obiectivele de management al riscului la inundaţii şi Catalogul de măsuri potenţiale de la nivel naţional; au participat instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în domeniul managementului riscului la inundaţii (M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.A.D.R., M.S. şi I.G.S.U.), A.N.A.R., I.N.H.G.A., institute de cercetare şi reprezentanţi ai mediului academic, precum şi ai M.F.E.; o Diseminarea chestionarului către lista de stakeholderi, chestionar conţinând întrebări de verificare a modului de informare şi consultare a publicului; o Diseminarea Newsletter-ului către lista de stakeholderi, cu scopul de a-i informa cu privire la stadiul elaborării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii şi obţinerea din partea stakeholderilor a unui punct de vedere cu privire la (1) obiectivele de management al riscului la inundaţii şi indicatorii asociaţi şi (2) Catalogul de măsuri potenţiale (s-a realizat un numar de 6000 de exemplare (500 x 11 - cate 500 exemplare / A.B.A. şi 500 exemplare / Bucureşti, care au fost diseminate la nivelul stakeholderilor); o Organizarea unei dezbateri tehnice - la sediul U.T.C.B., Facultatea de Hidrotehnică (15 iulie 2015) - cu participarea cadrelor universitare, cu privire la P.M.R.I. şi Catalogul de măsuri potenţiale propus; o Organizarea unei dezbateri şi întâlniri de lucru (18 septembrie 2015, sediul M.M.A.P.) în scopul elaborării Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii şi pentru stabilirea de măsuri concrete ale altor autorităţi responsabile. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.). Reprezentanţii I.N.H.G.A. au prezentat stadiul de implementare a Directivei Inundaţii şi cerinţele principale de raportare pentru autorităţile implicate în managementul riscului la inundaţii (prezente la întâlnire), în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora; o Elaborare de prezentări şi articole ştiinţifice pe tematica P.M.R.I.; o Prezentări şi dezbateri în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Anuale a I.N.H.G.A. pe problematica riscului la inundaţii (metode şi indicatori pentru ierarhizarea A.P.S.F.R.-urilor din România din punct de vedere al severităţii riscului, indicatori pentru evaluarea expunerii la risc a diferitelor tipuri de receptori la nivelul ţării, dificultăţi de abordare a riscului specific râurilor mici, etc.) şi a Planului de Management al Riscului la Inundaţii (stadiu, abordare, măsuri, exemple, modul de aplicare al art. 4.7 al Directivei Cadru Apă etc.); o Participarea la o emisiune televizată - film documentar Apa Şi Tehnologia în slujba Oamenilor (4 episoade), dedicat problematicii managementului riscului la inundaţii, hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, Catalogului de măsuri potenţiale, Planului de Management al Riscului la Inundaţii, proiectelor A.N.A.R. (WATMAN) etc; filmul este difuzat la postul public, national de televiziune - TVR 1 şi are ca scop atât promovarea politicilor de gospodărire a apelor a celor două instituţii, cât şi conştientizarea riscului la inundaţii (distribuit de TVR1 în cursul lunii noiembrie 2015); o Diseminarea pliantelor conţinând informaţii despre P.M.R.I. şi rolurile autorităţilor responsabile; postarea lui în format electronic pe siteul I.N.H.G.A.; o Organizarea unei noi dezbateri şi întâlniri de lucru în perioada 17/18 martie 2016 la sediul M.M.A.P, în vederea definitivării Planului de măsuri privind managementul riscului la inundaţii, agrearea indicatorilor de monitorizare a progresului de implementare a măsurilor, a autorităţilor responsabile pentru această monitorizare, în conformitate cu domeniul specific de competenţă al acestora, şi a ţintelor 2021. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P., M.F.E., A.N.I.F. şi reprezentanţi ai Direcţiei Politici, Strategii şi Proiecte pentru Păduri (din cadrul M.M.A.P.); o Organizarea în data de 21 martie 2016 a şedinţei Consiliului Interministerial al Apelor pentru avizarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Interministerial al Apelor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 316/2007. La această şedinţă au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Economiei Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Administraţiei Naţionale «Apele Române», Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Gărzii Naţionale de Mediu, Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Hidroelectrica S.A.; o Celebrarea pe 22 martie 2016 a Zilei Mondiale a Apei, ocazie cu care Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a făcut anunţul legat de finalizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) pentru ciclul de raportare 2016 - 2021, elaborat pe baza principiilor dezvoltării durabile şi al adaptării la efectele schimbărilor climatice şi raportarea acestuia în sistemul WISE al Comisiei Europene. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui Plan a constituit o prioritate a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi este în concordanţă cu Planul sectorial de acţiune al Guvernului României pentru domeniul ape ; o Realizarea unei adrese de email comunicare.inundatii@rowater.ro , unde să poată fi colectate orice fel de opinii ale stakeholderilor; o Postarea pe site-ul A.N.A.R. ( www.rowater.ro ) şi I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) a P.M.R.I., precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii ). Acţiunile desfăşurate la nivelul A.B.A. Jiu şi a Comitetului de Bazin • Activităţi premergătoare informării şi consultării publicului: o Elaborarea Planului de comunicare privind P.M.R.I la nivel de A.B.A. • Activităţi de informare şi consultare a publicului cu referire la procesul de elaborare al PMRI: o A fost prezentat P.M.R.I. şi transmis Newsletterul către toţi membrii Colegiului Prefectural Dolj, în cadrul şedinţei publice din data de 21 octombrie 2015; o În data de 29 iunie 2015 a fost transmis către mass-media locală comunicatul de presă &quot;Administraţia Bazinală de Apă Jiu elaborează Planul de Management al Riscului la Inundaţii&quot;; o Prezentarea în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin organizat în data de 29.06.2015 (cu ocazia Zilei Dunării) a stadiului de implementare a Directivei Inundaţii la nivelul bazinului hidrografic, precum şi cerinţele şi provocările legate de întocmirea P.M.R.I. la nivelul A.B.A. Jiu (abordări, criterii, indicatori); o Diseminarea primului chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii al bazinului hidrografic Jiu. Chestionarul a fost oferit spre completare părţilor implicate în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin Jiu - Dunăre ( a cărui componenţă este formată din prefecţi, consilii judeţene, primării, directori ai deconcentratelor) din data de 29 iunie 2015, ulterior prezentându-se rezultatele analizei chestionarului; o În data de 30 iunie 2015 a apărut în mass-media locală informaţia despre Planul de Management al Riscului la Inundaţii prezentat în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin din 29 iunie 2015; o În cadrul jurnalelor de seară a apărut ştirea cu ce înseamnă P.M.R.I. la televiziunile Gtv, TV Oltenia, dar şi la Radio Oltenia Craiova, în data de 29 iulie 2015; o A fost realizată o secţiune specială pe site-ul A.B.A. Jiu în care a fost publicat Newsletter-ul şi anexele acestuia; o În data de 12 octombrie 2015, reprezentanţii A.B.A Jiu au susţinut o prezentare a P.M.R.I.în cadrul Colegiului Prefectural Dolj lărgit, unde au fost prezenţi toţi primarii şi secretarii, dar şi directorii instituţiilor membre ale acestui forum. Astfel au fost distribuite spre completare chestionarele, dar şi materiale informative: newsletter, pliant. (listă prezenţă); o În data de 11 noiembrie 2015 reprezentanţii A.B.A Jiu au susţinut o prezentare a P.M.R.I. în cadrul Colegiului Prefectural Mehedinţi lărgit, unde au fost prezenţi toţi primarii şi secretarii, dar şi directorii instituţiilor membre ale acestui forum. Astfel au fost distribuite spre completare chestionarele, dar şi materiale informative: newsletter, pliant (listă prezenţă); o A fost organizat Punctul de informare la sediul A.B.A. Jiu în cadrul biroului D.A.I.I.; o Prezentarea în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin organizat în data de 10 decembrie 2015 a Planului de Management al Riscului la Inundaţii, cu următoarele puncte de dezbatere: ■ Descrierea P.M.R.I. şi însemnătatea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundaţii. Importanţa implicării tuturor instituţiilor cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii în elaborarea acestui plan şi în special a identificării măsurilor proprii pentru reducerea riscului la inundaţii; ■ Informarea membrilor Comitetului de Bazin şi consultarea acestora cu privire la măsurile propuse a fi raportate la Comisia Europeană în vederea realizării Planului de Management al Riscului la Inundaţii (măsuri care intră strict în responsabilitatea Administraţia Naţională „Apele Române&quot;); ■ Solicitarea din partea A.B.A. privind transmiterea de către toate instituţiile cu atribuţii în domeniul managementului riscului la inundaţii, de la nivel local (Direcţiile Silvice, A.N.I.F., Consilii Judeţene, Direcţii Agricole, I.G.S.U. etc.), a măsurilor specifice pentru reducerea riscului la inundaţii (măsuri în curs de realizare sau propuse, având ca perioadă de implementare 2015 - 2021). o În data de 20 ianuarie 2016 reprezentanţii A.B.A Jiu au susţinut o prezentare a P.M.R.I. în cadrul Colegiului Prefectural Gorj lărgit, unde au fost prezenţi toţi primarii şi secretarii, dar şi directorii instituţiilor membre ale acestui forum. Astfel au fost distribuite spre completare chestionarele, dar şi materiale informative: newsletter, pliant. (listă prezenţă); o Diseminarea chestionarului nr. 2 cu privire la draft-ul Planului de Management al Riscului la Inundaţii A.B.A. Jiu. Chestionarele au fost oferite spre completare părţilor implicate prin fax şi e-mail, urmând a fi restituite la A.B.A. Jiu Craiova. o Prezentarea în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin organizat în data de 17 martie 2016 a versiunii finale a Planului de Management al Riscului la Inundaţii şi avizarea acestuia, inclusiv a propunerilor de proiecte integrate . o Postarea pe site-ul A.B.A. Jiu ( http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20a l%20riscului%20la%20Inundatii.aspx ) a Planului de Management al Riscului la Inundaţii precum şi a altor materiale informative referitoare la managementul riscului la inundaţii, respectiv: Informare generală cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii. o Apariţii în mass-media locală: presa scrisă, online, radio, tv. Acţiunile desfăşurate la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor): • A.B.A. Jiu împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dolj a organizat un exerciţiu pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare - alarmare a populaţiei, prin simularea unei viituri pe râul Jiu. • Verificări prin sondaj, la nivelul Consiliilor judeţene, a prefecturilor şi primăriilor dacă sunt cunoscute responsabilităţile ce le revin în domeniul managementului riscului la inundaţii în cadrul Acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre, indiferent de deţinător ( 01 septembrie - 27 noiembrie 2015). Totodată, s-a verificat stadiul integrării hărţilor de risc la inundaţii în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului de interes judeţean şi local. • În perioada martie - aprilie 2016 la nivelul tuturor judeţelor s-a desfăşurat Programul anual de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, efectuându-se verificări la nivelul tuturor primăriilor / localităţilor cu risc din punct de vedere al inundaţiilor; Toate activităţile mai sus amintite au avut la bază o serie de întâlniri de lucru dedicate elaborării P.M.R.I., cu participarea Grupului de lucru constituit la nivel naţional, format din specialişti: 11 A.B.A. + A.N.A.R. (cu participarea departamentelor de specialitate D.S.U., D.M.L.H., D.D.I.) + I.N.H.G.A. (având rolul de coordonare metodologică). Rezultatele privind activităţile de diseminare a informaţiilor privind stadiul de implementare a P.M.R.I., analiză chestionare şi newsletter, răspunsurile primite din partea stakeholderilor / instituţiilor implicate se regăsesc la adresa: http://www.rowater.ro/dajiu/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului% 20la%20Inundatii.aspx Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea / evaluarea P.M.R.I. 7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică şi funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Consiliul este format din preşedinte, 18 membri titulari şi 18 membri supleanţi, reprezentanţi cu funcţie de demnitate publică şi/sau conducere, având următoarea componenţă instituţională: • preşedinte - conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • secretarul pentru inundaţii - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene;
• un reprezentant al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri; • un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; • un reprezentant al Ministerului Transporturilor; • un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; • un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; • un reprezentant al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; • un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; • un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine; • un reprezentant al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; • un reprezentant al Administraţiei Fondului pentru Mediu; • un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu; • un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare; • un reprezentant al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. Consiliul coordonează şi avizează politicile şi strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii, pentru realizarea unei abordări integrate şi durabile. Consiliul are următoarele atribuţii: a. coordonează elaborarea şi urmăreşte implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă, pentru apă uzată şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi în cadrul procesului de integrare europeană ; b. urmăreşte implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României , precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; c. stabileşte priorităţile în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi protecţiei împotriva inundaţiilor şi face propuneri în vederea alocării şi mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităţilor stabilite ; d. avizează planurile de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, urmăreşte realizarea acestora, asigură colaborarea şi facilitează schimbul de informaţii între instituţii în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor şi managementului riscului la inundaţii ; e. raportează şi ţine legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene şi cu Grupul de experţi în gospodărirea apelor al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii; f. avizează programele şi planurile în vederea asigurării corelării şi integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii cu / în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi urmăreşte modul efectiv de aplicare a acestora; g. face propuneri şi urmăreşte activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă şi implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii în bazinul respectiv; h. analizează acţiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecţie şi utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum şi de management al riscului la inundaţii, în vederea corelării acestora, şi face propuneri pentru îmbunătăţirea colaborării; i. urmăreşte respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la informarea şi consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă şi protecţie împotriva inundaţiilor; j. coordonează activităţile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare şi de redimensionarea economică şi ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; k. urmăreşte stadiul implementării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung . SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ, format din : i. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ, În conformitate cu prevederile H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.), acest Comitet se constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Comitetul Naţional se compune din: • preşedinte: viceprim-ministru pentru securitate naţională; • vicepreşedinte: ministrul afacerilor interne; • membri: miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale. Comitetul naţional asigură: a. îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor; b. adoptarea de politici şi strategii pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru limitarea efectelor; c. coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de principalele tipuri de risc; d. monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, din domeniul de competenţă; e. îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin alte dispoziţii legale. ii. COMITETELE MINISTERIALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel ministerial iii. COMITETELE JUDEŢENE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel judeţean iv. COMITETELE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel local. COMITETELE DE BAZIN În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din: • 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia şi unul numit din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul / spaţiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică; • 2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din bazinul /spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor; • preşedinţii tuturor consiliilor judeţene din bazinul / spaţiul hidrografic respectiv; • 3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul / spaţiul hidrografic respectiv, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; • 2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, respectiv ai administraţiei bazinale de apă, recomandaţi de conducerea acesteia; • un reprezentant din cadrul comisariatelor judeţene de protecţie a consumatorilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Comitetele de Bazin au următoarele atribuţii principale: a. avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor; b. colaborează pentru elaborarea şi actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai consiliilor judeţene, consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, precum şi ai institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor; c. urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de Management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum şi a Master Planurilor elaborate în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - secţiunea a II-a „Apă&quot;, cu modificările ulterioare; d. colaborează cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ale Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi cu alţi deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi cu rol în crearea condiţiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; e. avizează planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului/spaţiului hidrografic respectiv; f. aprobă schemele locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, şi stabilesc priorităţile tehnice şi financiare; g. avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricţii şi de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de administraţia bazinală de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; h. propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; i. aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; j. propun revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; k. avizează lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop; l. avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul / spaţiul hidrografic respectiv; m. avizează lista cu lucrările de protecţie antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; n. recomandă autorităţilor locale, în funcţie de prioritate şi urgenţă realizarea lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; o. participă la deciziile privind formarea şi utilizarea fondului pentru amenajarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; p. avizează hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii; q. avizează Planurile de Management al Riscului la Inundaţii; r. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora; s. asigură consultarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului şi încurajează participarea activă a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; t. asigură dezbateri şi audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; u. asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice şi la documentele lor oficiale; v. se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea şi educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesaţi pe anumite probleme care ţin de competenţa acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenţii de parteneriat cu colectivităţile locale, asociaţii sau cu instituţii de învăţământ; w. cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cu Administraţia Naţională „Apele Române&quot; şi cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile şi regulamentele de apărare împotriva inundaţiilor; x. avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administraţiile bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; y. analizează implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, a Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; ``. au acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înţelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informaţiile, rapoartele şi auditurile pe care le consideră necesare, precum şi în legătură cu spaţiul necesar în vederea desfăşurării şedinţelor de lucru şi a dezbaterilor publice. 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp. Autorităţile competente în implementarea P.M.R.I. sunt evidenţiate în cap. 4 (tabelele 4 - 2, 4 - 3, 4 - 4), pentru fiecare măsură propusă. Autorităţile competente în monitorizarea şi evaluarea în timp a P.M.R.I. sunt evidenţiate în cap.5, pentru fiecare tip de măsură. Programul de monitorizare va include următoarele activităţi: • Monitorizarea măsurilor generale la nivel naţional şi A.B.A.; • Monitorizarea măsurilor specifice la nivel de A.P.S.F.R.; • Colectarea informaţiilor periodice privind rezultatul monitorizării, elaborarea unui raport final, explicarea posibilelor abateri / modificări, etc., ca bază pentru activitatea din ciclul următor (revizuirea planului).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Bibliografie

Mutihac, V., Structura geologică a teritoriului României. Editura Tehnica Bucureşti, 1990 Săndulescu, M., Geotectonica României, Editura Tehnica Bucureşti, 1984
Viorel Al. Stănescu, Radu Drobot, 2002, Măsuri nestructurale de gestionarea inundaţiior, Editura HGA, Bucureşti, ISBN 973-8176-16-6
***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
***Flood Risk Management Plan for the Danube River Basin District, Version 2, International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR), 2014
***Floods Directive reporting - A user guide for electronic reporting, version 5, June 2013.
***Guidance for Reporting under the Floods Directive (2007/60/EC). Guidance Document No. 29 A compilation of reporting sheets adopted by Water Directors Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) - Technical Report - 2013 – 071.
***Guideline for objectives of Flood Risk Management and financially balanced programme of measures, The European Union Twinning Project for Turkey “Capacity building to implement the Flood Directive” TR 10 IB EN 01.
***Hochwasserrisikomanagementplan (HWRMP) Fulda – Maßnahmentypenkatalog, Dezember 2010.
***Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.
***Humber River Basin District-Consultation on the draft Flood Risk Management Plan, October 2014.
***Lee Catchment Flood Risk Assessment and Management Study (CFRAMS), Final Report, Halcrow, January 2014.
***Maßnahmensteckbrief –Hochwasserrisikomanagementplan für die Gersprenz, Regierungspräsidium Darmstadt, BGS / LANDSCHAFTSÖKOLOGIE + PLANUNG, Oktober 2014.
***National CFRAM Programme Guidance Note NO. 28, Option Appraisal and the Multi-Criteria Analysis Framework, Version Rev. C, Michael Adamson, Richael Duffy, CFRAM Consultants, March 2015
***Nationaler Hochwasserrisiko – Managementplan Sicher Leben mit der Natur, Bundesministerium für Land - und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien, 2015
***Plan de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al bazinului hidrografic Jiu, 2014 - 2017
***Plan de gestion des risques d’inondation dans le District Hydrographique International Rhin, Commission Internationale pour la Protection du Rhin, Décembre 2014
***Report of the WG F and STAR-FLOOD Workshop on Objectives, Measures and Prioritisation Workshop, D. Hegger (STAR-FLOOD), M. van Herten, T. Raadgever (STAR-FLOOD), M. Adamson (OPW, IE), B. Näslund-Landenmark (MSB, SE), C. Neuhold (BMLFUW, Austria), April 2014.
***Reporting of spatial data for the Floods Directive (Part II) - Guidance on reporting for flood hazard and risk maps of spatial information, version 5.1, December 2013.
***Studiu I.N.H.G.A - Studii necesare implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii a teritoriului României), 2010.
***Studiu I.N.H.G.A. - Actualizarea şi completarea infrastructurii de date spaţiale necesare implementării Directivelor Europene şi activităţilor de hidrologie şi managementul resurselor de apă. Pregătirea seturilor de date spaţiale necesare evaluării preliminare a riscului la inundaţii în conformitate cu Directiva

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Coordonarea tehnică privind realizarea raportărilor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii în conformitate cu cerinţele de raportare pentru statele membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii” (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii pe teritoriul României), 2012.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE privind „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii”, 2013, 2014
***Support for reporting of Floods Directive - Guidance on reporting of spatial data - Tools and services for reporting under WISE, version 3, June 2011.
***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user guide to the floods reporting schemas, version 5, June 2013.

Resurse Web: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/strategia_nationala_mri.htm http://www.rowater.ro http://icm.eionet.europa.eu/schemas/dir200760ec/resources
http://www.nwd-mr.usace.army.mil/rcc/MRFTF/docs/USACE-FPC%20Nonstructural%20Measures%20Definitions.pdf
http://daad.wb.tu-harburg.de/homepage/
http://nwrm.eu/sites/default/files/documents-docs/nwrmconceptnote_to_regional_stakeholders.pdf

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

PLANŞE

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundaţii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Zona 2 Amenajarea complexă a râurilor
Jiul de Vest şi Jiul de Est

Zona 4 Amenajare complexă râu Gilort

Zona 3 Amenajarea
complexă a râurilor Motru şi Coşuştea

Zona 1 Amenajare râu Jiu în
vederea apărării împotriva inundaţiilor a municipiului Craiova

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

ANEXE

Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii
Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la Inundaţii Anexa 6.3 Newsletter nr.1
Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.
Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Anexa 6.1

PLANUL DE COMUNICARE PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA
INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

CUPRINS

INTRODUCERE
OBIECTIVE DE COMUNICARE AUTORITĂŢILE RESPONSABILE STAKEHOLDERII
SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PRIMELOR DOUĂ ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/CE
DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

INTRODUCERE

Necesitatea elaborării unui Plan de Comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii este legiferată, pe de o parte, prin Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, art.9, alin.3 şi art.10, alin. 1-2, care face referire la două aspecte:
Punerea la dispoziţa publicului, în ordinea cronologică, a rezultatelor privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii (E.P.R.I.), a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii;
Implicarea activă a părţilor interesate în elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii .
Activitatea de planificare, implementare şi evaluare a procesului de comunicare privind managementul riscului la inundaţii face parte integrantă din Planul de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI), aşa cum este el definit în cap. IV al aceleiaşi Directive. Acest aspect este legiferat şi prin HG nr. 846 din 11 august 2010 (cap. 2: &quot;Scopul strategiei&quot;, pct. a), în care activitatea de informare publică (pct.3, cap.2), cea de comunicare, şi cea de educare a populaţiei cu privire la riscul la inundaţii (pct.9, cap.3) sunt definite printre principalele activităţi de gestionare a riscului la inundaţii, mai precis ca acţiuni preventive (cap.3, pct. a).
În acord şi cu Directiva Cadru Apă 2000/60/EC, Planul de Comunicare privind Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.) trebuie să includă acţiuni de informare şi consultare, fiind vorba despre procesul formal, legiferat, al comunicării, dar şi despre activităţi de participare publică care nu sunt legiferate, dar care trebuie încurajate de către autorităţile care implementează P.M.R.I., prin implicarea părţilor interesate.

OBIECTIVE DE COMUNICARE

Obiectivele generale ale realizării acestui plan constau în planificarea tuturor activităţilor de informare, consultare şi participare publică, pe de o parte, şi în implementarea acestor tipuri de activităţi de comunicare la nivelul populaţiei expuse efectelor negative ale producerii inundaţiilor, pe de altă parte.
Obiectivele de comunicare sunt concepute, atât prin raportare la contextul general al Directivei 2007/60/EC, cât şi prin prisma principiilor şi a conceptelor de bază, aşa cum sunt transpuse ele în HG nr. 846/2010, cap. 3, secţiunile 1 şi 2.
Aceste obiective sunt integrate la trei niveluri:
naţional (cu acoperire naţională, inclusiv la nivel central);
bazinal (la nivelul bazinelor hidrografice şi a Comitetelor de Bazin);
local şi judeţean (la nivelul judeţelor, comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi care pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Modul de definire a obiectivelor de comunicare face referire implicită la cele trei categorii de activităţi, aşa cum sunt definite ele prin legislaţia europeană şi naţională, respectiv activităţile de: informare, consultare şi participare publică, activităţi pe care se pliază, de altfel, întregul plan de comunicare privind P.M.R.I.. Succesul implementării Planului de Comunicare privind P.M.R.I. depinde de modul de realizare a obiectivelor de comunicare, după cum urmează:
✓ LA NIVELUL PUBLICULUI LARG şi a STAKEHOLDERILOR: O1: Organizarea activităţilor de informare a publicului, astfel încât acesta să-şi însuşească o serie de noţiuni elementare referitoare la Planul de Management al Riscului la Inundaţii; O2: Organizarea activităţilor de consultare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind P.M.R.I., în urma cărora să poată fi evaluată reacţia publicului; O3: Organizarea activităţilor de participare a publicului prin implementarea unor activităţi specifice privind P.M.R.I., în urma cărora să poată fi evaluat aportul publicului în luarea deciziilor. ✓ L A NIVELUL ACTORILOR IMPLICAŢI ÎN MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAŢII:
O4: Implicarea autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.) în procesul de planificare şi organizare a activităţilor de comunicare privind P.M.R.I.;
O5 Întărirea rolului Comitetelor de bazin , prin atribuirea de responsabilităţi clare legate de organizarea activităţilor de comunicare privind P.M.R.I.;
O6 : Instruirea personalului responsabil în managementul riscului la inundaţii , de la nivelul autorităţilor responsabile în implementarea planului de comunicare (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.).
Nivelul de îndeplinire a obiectivelor de comunicare privind P.M.R.I. este reflectat la nivelul unor beneficii sociale generale, sub forma unor rezultate pe care orice campanie de informare şi conştientizare a riscului la inundaţii şi le propune. Ele sunt şi cele care reies din prevederile legislative europene şi naţionale şi anume:
1. publicul (interesat şi/sau potenţial afectat) să fie informat , astfel încât să fie capabil să accepte riscul la inundaţii la care poate să fie expus; 2. publicul (interesat şi/sau potenţial afectat) să dobândească şi să-şi însuşească acele forme de comportament şi deprinderi adecvate care să-l ajute să convieţuiască raţional cu inundaţiile, iar, în cazul în care există riscul de producere a inundaţiilor, să fie capabil să ia decizii / măsuri proprii, raţionale, utile, reducând în acest fel consecinţele expunerii la inundaţii, prin salvarea propriei sale vieţi, a familiei şi a bunurilor sale.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

AUTORITĂŢILE RESPONSABILE

Autorităţile responsabile pentru implementarea Planului de Comunicare privind elaborarea P.M.R.I. sunt:
1. La nivel central: Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; (A.N.A.R.); Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); 2. La nivel bazinal: Administraţiile Bazinale de Apă (A.B.A.); 3. La nivel local / judeţean:
Sistemele de Gospodărire a Apelor (S.G.A.)
La nivelul autorităţilor responsabile, au fost constituite grupe de lucru, prin desemnarea persoanelor care sunt implicate în procesul implementării P.M.R.I..
La nivelul autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.), se realizează o bază de date cu persoanele de contact, atât în ceea ce priveşte grupele de lucru, în implementarea P.M.R.I., cu datele lor de contact, cât şi în ceea ce priveşte stakeholderii, din cadrul tuturor categoriilor de mai jos.

STAKEHOLDERII

Definit în literatura de specialitate ca orice categorie de public, mai mult sau mai puţin organizată în grupuri, care poate fi afectată / poate fi interesată de problematicile puse în discuţie, în cadrul acestui plan de comunicare, conceptul de &quot;stakeholderi&quot; va fi detaliat în funcţie de cele trei niveluri de referinţă, alese deja, adică la nivel naţional, bazinal şi local.
I. La nivel naţional: - Populaţia riverană; - Autorităţile publice centrale: instituţiile / autorităţile guvernamentale (ministere, autorităţi, agenţii etc.), aşa cum sunt definite prin HG nr. 846/2010; - Mediul universitar (oameni de ştiinţă, profesori etc.); - Mediul privat (agenţi economici, potenţiali investitori, asiguratorii); - Publicul larg. II. La nivel bazinal Comitetele de Bazin. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu III. La nivel local / judeţean:
Autorităţile locale (primării, consilii locale);
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (C.L.S.U.);
Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă;
Autorităţile judeţene (Consilii Judeţene, prefecţi);
Inspectoratul General / Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PRIMELOR DOUĂ
ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/CE

Deşi în România nu a existat o campanie propriu -zisă de informare sau de consultare publică privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi nici în ceea ce priveşte realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în spiritul art. 9 şi art. 10, Anexa - partea
A.II.2 din Directiva 2007/60/EC, în cele ce urmează, pot fi menţionate o serie de activităţi de informare / comunicare desfăşurate la nivel naţional / central (1), respectiv bazinal (2), astfel:
(1) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivel central (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.):
- Publicarea pe portalul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, inclusiv pe cel al Administraţiilor Bazinale de Apă, a Rapoartelor privind Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii, a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, precum şi a metodologiilor aferente (martie 2012); - Organizarea conferinţei de presă cu titlul &quot;Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii&quot; (cu participarea ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - M.M.S.C.), a conducerii A.N.A.R. şi I.N.H.G.A., în luna aprilie 2014), în urma căreia au apărut ştiri TV în prime-time, ştiri radio şi articole de presă, în presa centrală şi locală; reflectarea informaţiilor transmise a fost una exclusiv pozitivă; - Articole de presă în mass-media centrală şi locală, având ca subiect modul de realizare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii, utilitatea acestor hărţi pentru public şi autorităţi, pe tot parcursul anului 2014; - Participări la emisiuni radio - TV, care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Intervenţii radio - TV care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Interviuri în presa centrală; - Publicarea pe site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, website link - http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii pentru toate A.B.A. (aprilie 2014); numele portalului şi modul de accesare a lui a fost anunţat public şi a generat o serie de reacţii ale publicului; - Întâlniri organizate de A.N.A.R. şi I.N.H.G.A. la nivel naţional cu reprezentanţii Consiliilor Judeţene în vederea diseminării rezultatelor obţinute în cadrul E.P.R.I. şi a Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii (28 octombrie, respectiv 30 octombrie 2014); - Elaborarea de broşuri privind E.P.R.I. şi realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii şi diseminarea informaţiilor la nivelul stakeholderilor, atât de la nivel naţional, cât şi la nivel bazinal; - Susţinerea de prezentări de specialitate la nivelul workshop-urilor (de ex. Conferinţe ştiinţifice naţionale / internaţionale - I.N.H.G.A., Ziua Mondială a Apei - A.N.A.R.) (august 2008 - iunie 2013, aprilie - iulie 2014).
(2) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivelul A.B.A. cu precădere în cadrul proiectului Plan pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor la nivel de bazin hidrografic (P.P.P.D.E.I.) - proiect care se referă la hărţile de hazard la inundaţii:
Publicarea pe site-ul Administraţiilor Bazinale de Apă a prezentărilor privind proiectul P.P.P.D.E.I.;
Articole şi anunţuri de presă în mass-media locală privind hărţile de hazard la inundaţii;
Intervenţii şi participări la emisiuni radio - TV privind hărţile de hazard la inundaţii;
Materiale informative cu privire la P.P.P.D.E.I. (de ex. panouri informative);
Prezentări în cadrul Comitetului de Bazin asupra stadiului derulării proiectului privind hărţile de hazard la inundaţii;
Organizarea de întâlniri la nivelul consiliilor judeţene, prefecturi, primării şi S.G.A.- uri, la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

1. Punctele de informare: o sunt organizate la sediile autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.); o se folosesc materialele informative diseminate în cadrul unor evenimente de tipul: Ziua Mondială a Apei, Ziua Internaţională a Dunării, la nivelul Comitetelor de bazin, cu prilejul unor evenimente expoziţionale sau în cadrul întâlnirilor cu stakeholderii; o în cadrul acestor activităţi, publicul larg este informat, şi se explică informaţiile conţinute în broşuri, dar, în acelaşi timp, există posibilitatea de a pune întrebări şi a primi răspunsuri de la reprezentantul autorităţii responsabile (A.N.A.R. / I.N.H.G.A. / A.B.A.); 2. Prezentările ştiinţifice: o la nivelul mediului universitar, la nivel central, sau la nivelul întâlnirilor de lucru de pe plan local; o constituie instrument - suport în co-interesarea unei părţi importante a stakeholderilor, respectiv a celor de profil tehnic, unde diseminarea informaţiilor are loc la un alt nivel; 3. Comunicarea în mass-media: o sub forma unei campanii de informare şi conştientizare publică, prin articole publicate în presa centrală şi locală; o prin intervenţii radio - TV, interviuri, în funcţie de interesul manifestat de mass-media locală sau centrală; 4. Comunicarea online - este una dintre cele mai importante activităţi de comunicare privind P.M.R.I. care este derulată în perioada mai-decembrie 2015, dar şi după acest interval de timp. Comunicarea online se concretizează în două tipuri de sub-activităţi: o Newsletter-ul: ■ realizat de către autoritatea responsabilă centrală (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.); ■ realizat exclusiv în format electronic; ■ sub forma unei scurte publicaţii, cu un design atractiv; ■ transmis exclusiv specialiştilor selectaţi într-o bază de date a autorităţilor responsabile de la nivel central şi local; ■ la finalul documentului, stakeholderii primesc o întrebare la se răspunde într-un anumit termen-limită, stabilit de autoritatea responsabilă; ■ se creează o bază de date cu răspunsurile primite; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu o Elaborarea chestionarelor de către autoritatea responsabilă; ■ Se recomandă elaborarea unei baze de date a stakeholderilor, care primesc chestionarele; ■ Chestionarele sunt transmise în format electronic şi letric spre stakeholderi; ■ Se construieşte o bază de date cu răspunsurile celor intervievaţi; ■ Nu se recomandă postarea aleatorie a chestionarelor pe site. 5. Workshop-urile/mesele rotunde: o organizate sub forma unor întâlniri de lucru la nivelul specialiştilor (profesori, specialişti de la nivelul A.B.A., A.N.A.R., I.N.H.G.A. sau a altor instituţii cu responsabilităţi stabilite prin HG nr. 846/2010), de tipul unor activităţi de tip brainstorming (dezbatere de idei) unde există posiblitatea colectării opiniilor şi a centralizării lor, astfel încât aceştia să poată contribui la elaborarea P.M.R.I.; o Brainstorming-ul - o conferinţă tehnică, care are ca scop rezolvarea problemelor care sunt supuse discuţiei, prin acumularea de informaţii, stimularea gândirii creative a participanţilor, dezvoltarea unor noi idei, etc., iar participarea la discuţie este spontană şi neîngrădită de reguli prestabilite; 6. Dezbaterea publică o organizată conform legislaţiei în vigoare, la nivelul secretariatelor tehnice ale Comitetelor de Bazin de la nivelul fiecărei A.B.A..

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. INFORMARE PUBLICĂ Puncte de informare Realizarea de pliante informative - Diseminarea informaţiilor către factorii interesaţi Prezentări ştiinţifice Susţinerea de prezentări la nivelul universitar - Susţinerea de prezentări la nivelul întâlnirilor de lucru Comunicare în mass-media Articole în presa centrală şi locală Realizare şi difuzare film documentar Intervenţii radio - TV

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

1030

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. CONSULTARE PUBLICĂ Comunicarea online Realizarea de chestionare - Transmiterea de chestionare, analizarea răspunsurilor Realizarea unui newsletter - Transmiterea unui newsletter Gestionarea răspunsurilor PARTICIPARE PUBLICĂ Work-shop / mese rotunde Întâlniri de lucru ale specialiştilor Dezbatere publică - Activităţi în Comitetele de bazin

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

1031

Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii

CHESTIONAR 1
1. Care este domeniul dvs. de activitate? □ Agricultură; □ Transport; □ Operatori de apă; □ Autorităţi publice naţionale (minister, agenţii); □ Autorităţi publice locale (primării, consilii locale); □ Autorităţi publice judeţene (consilii judeţene, prefecturi); □ Organizaţii profesionale; □ Institute de cercetare; □ Mass-media; □ Învăţământ; □ ONG-uri; □ Mediul privat (investitori, asiguratori, firme de construcţii); □ Armată (Jandarmerie / Poliţie / Pompieri / I.G.S.U.); □ Biserică; □ Persoane casnice (riverane); □ Altele. Care? 2. Care sunt documentele pe care le-aţi studiat până în prezent (din conţinutul proiectului Planului de Management al Riscului la Inundaţii)? □ Informare cu privire la Planul de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.); □ Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii; □ Versiunile preliminare ale celor 11 Planuri de Management al Riscului la Inundaţii 3. Care au fost sursele de informare prin intermediul cărora aţi aflat de aceste documente? □ Pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro sau locale www.rowater/aba ; □ Puncte de informare / standuri expoziţionale; □ Pliant informativ; □ Newsletter; □ De la întâlnirile Comitetului de bazin; □ De la întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R. / A.B.A. / I.N.H.G.A.; □ Conferinţe ştiinţifice / în mediul academic; □ Mass-media; □ Alte surse. Care? 4. Aţi formulat opinii, sugestii, comentarii pe marginea documentelor bifate la nr.2? □ Da; □ Nu. 5. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 4 este &quot;Da&quot;, veţi răspunde la întrebarea de mai jos. Dacă nu, se va trece peste această întrebare. Unde aţi transmis / postat opiniile, sugestiile, comentariile dvs. pentru a fi sigur că ele au ajuns la autoritatea responsabilă? □ Pe pagina de internet a autorităţii publice centrale www.rowater.ro , locale www.rowater/aba ; □ Prin e-mail; □ Prin corespondenţă scrisă; □ La întâlnirile Comitetului de bazin □ La întâlnirile de lucru cu reprezentanţii A.N.A.R. / A.B.A. / I.N.H.G.A.; □ În cadrul conferinţelor ştiinţifice; □ Prin altă sursă. Care? 6. Sunteţi informat ca Planul de Management al Riscului la Inundaţii va avea caracter legislativ obligatorau ? □ Da □ Nu 7. Credeţi că este important. ? □ să fiţi informat şi consultat despre proiectul Planului de Managementul Riscului la Inundaţii, la nivel bazinal? □ să aveţi contacte permanente cu autorităţile în domeniul gospodăririi apelor ? □ sa participaţi activ în dezvoltarea programului de măsuri şi a Planului de Management Bazinal? □ Altceva. Ce anume?............................................................................................. 8. Care sunt metodele de informare pe care le preferaţi şi pe care le găsiţi mai eficiente pentru informarea dvs privind proiectul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Web-site-ul autorităţilor responsabile; □ Newsletter (transmis prin e-mail); □ Scrisori oficiale; □ Pliante informative; □ Întâlniri organizate la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ Work-shop / mese rotunde; □ Puncte de informare / standuri expoziţionale; □ Prezentări academic / conferinţe ştiinţifice □ Altele. Care?.......................................................................... 9. Considerati ca există informaţii publice suficiente şi disponibile pentru informarea şi participarea activă a dumnevoastră în procesul de consultare? □ Da □ Nu 10. Care sunt metodele pe care dvs. le consideraţi ca fiind cele mai eficiente pentru consultarea / participarea dvs. activă la procesul de luare a deciziilor? (puteţi bifa mai multe, dacă consideraţi acest lucru) □ Pe platforma electronică a autorităţilor responsabile; □ Prin întrebările transmise în newsletter-ul periodic (transmis prin e-mail); □ Prin corespondenţă instituţională; □ În cadrul întălnirilor de lucru de la nivelul Comitetelor de Bazin (ad-hoc sau dezbatere publică); □ În cadrul work-shopurilor / la mese rotunde; □ În cadrul conferinţelor ştiinţice; □ La puncte de informare / standuri expoziţionale; □ La nivelul mediului universitar; □ Altele. Care?..........................................................................

Anexa 6.3 NEWSLETTER nr.1

Ce este riscul la inundaţii?
În concordanţă cu documentul referitor la realizarea hărţilor de risc de la nivel european realizat de JRC în Programul Hazarde Naturale, în context climatic, riscul este definit ca un produs de trei componente:
• Hazard (H): apariţia unui eveniment periculos natural, incluzând probabilitatea de apariţie a acestuia; • Expunere (E): bunurile şi numărul locuitorilor din zona afectată; • Vulnerabilitate (V): lipsa sau pierderea rezistenţei în faţa forţelor distructive sau pagubele.
Riscul la inundaţii se defineşte prin:
a) natura fenomenului de inundare ; mai exact, este vorba despre inundaţii generate de: revărsarea cursurilor de apă, viituri rapide; creşterea nivelului apelor subterane, furtuni marine, dar şi inundaţii excepţionale generate de accidente şi incidente la construcţii hidrotehnice: diguri şi baraje; b) probabilitatea de producere asociată a inundaţiilor ; c) gradul de expunere al receptorilor (numărul persoanelor şi al bunurilor expuse riscului la inundaţii); d) valoarea economică a bunurilor, a infrastructurii, a mediului înconjurător şi al activităţilor umane care pot fi afectate ; e) vulnerabilitatea la inundaţii a receptorilor .
Astfel, pentru reducerea riscului la inundaţii, autorităţile responsabile trebuie să acţioneze asupra tuturor elementelor componente expuse mai sus în direcţia diminuării riscului la inundaţii.
Diminuarea consecinţelor negative produse de inundaţii este rezultatul unei combinaţii între trei categorii de activităţi:
1. activităţi de prevenire, de protecţie şi de pregătire (care includ măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului de inundaţie); 2. activităţile de managementul situaţiilor de urgenţă (care se referă la acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor); 3. activităţile post-inundaţii (care includ acţiunile de reconstrucţie, precum şi lecţiile învăţate, atât de către autorităţile responsabile în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi de persoanele care au fost afectate direct de fenomenul de producere a inundaţiilor).

În acord cu legislaţia europeană şi literatura de specialitate internaţională, o gestionare adecvată / bună a riscului la inundaţii înseamnă ca autorităţile responsabile să aplice cele mai eficiente politici, practici şi proceduri, astfel încât riscul la inundaţii să fie substanţial redus, iar cetăţenii să poată trăi într-un mediu fizic şi social durabil.
1. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii? Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii 2007/60/EC prevede parcurgerea următoarelor etape, cu următoarele termene de raportare: • EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2012; • ELABORAREA HĂRŢILOR DE HAZARD ŞI A HĂRŢILOR DE RISC LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2014; • ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII – urmează să fie elaborat şi raportat la Comisia Europeană în martie 2016 . Conform cerinţelor Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii, toate Statele Membre au obligaţia să elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundaţii pentru toate zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, zone pentru care s- au realizat hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, în a doua etapă de implementare a aceleiaşi Directive. Statele Membre stabilesc obiective de management al riscului la inundaţii pentru zonele identificate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Aceste obiective urmăresc reducerea potenţialelor efecte negative pe care le pot avea inundaţiile pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural. 2. Ce reprezintă Planurile de Management ale Riscului la Inundaţii? Planurile de Management al Riscului la Inundaţii vor aborda toate aspectele managementului riscului la inundaţii, punând accentul pe acţiunile de prevenire, protecţie şi pregătire. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii trebuie coordonate la nivel de bazin hidrografic ( Unitate de Management) , respectiv - în cazul României - la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot;. Planurile de management al riscului la inundaţii (P.M.R.I.) iau în considerare aspecte relevante, cum ar fi: • zonele de extindere a inundaţiilor; • zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore cu retenţie naturală); • obiectivele de mediu stabilite în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/EC (Directiva Cadru Apă); • aspectele de gestionare integrată a solului şi a apei; • planificarea spaţială; • utilizarea terenurilor; • conservarea mediului înconjurător etc. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt supuse consultării publice, timp de 6 luni de zile, în intervalul mai-noiembrie 2015 , versiunea sa finală trebuie publicată până la data de 22 decembrie 2015. Prin urmare, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt puse la dispoziţia publicului, prin intermediul paginilor de internet ale instituţiilor responsabile, respectiv A.N.A.R. ( www.rowater.ro ), I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) şi cele 11 A.B.A. ( www.rowater.ro/aba ), în data de 22 decembrie 2015. La data de 22 martie 2016, România transmite Comisiei Europene Planurile de Management al Riscului la Inundaţii. 3. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii a fost dezvoltat luând în considerare cerinţele formulate în cadrul Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii , precum şi recomandările Ghidurilor U.E. care fac referire la procesul de elaborare a planurilor. Astfel, Planul de Management al Riscului la Inundaţii conţine următoarele: • Cap. 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic • Cap. 2. Riscul la inundaţii la nivelul A.B.A. • Cap. 3. Descrierea obiectivelor de management al riscului de inundaţii • Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora • Cap. 5. Descrierea modului în care progresul de implementare al măsurilor va fi monitorizat • Cap. 6. Informarea şi consultarea publicului • Cap. 7. Lista autorităţilor competente Capitole opţionale: • Descrierea procesului de coordonare în D.B.H. internaţional; • Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. (Directiva 2000/60/EC). 4. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii? Sunt stabilite două tipuri de obiective: cele strategice şi cele operaţionale . a. Obiective&#160; de&#160; management&#160; al&#160; riscului&#160; la&#160; inundaţii&#160; definite&#160; la&#160; nivel&#160; naţional (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice, pentru România, s- a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R. (Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea), după cum urmează: • Evitarea / prevenirea unor riscuri noi ; • reducerea riscurilor existente ; • creşterea rezilienţei ; • conştientizarea publicului . b. Obiective &#160;&#160; specifice &#160;&#160; de &#160;&#160; management &#160;&#160; al &#160;&#160; riscului &#160;&#160; la &#160;&#160; inundaţii &#160;&#160; (obiective operaţionale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice . In Anexa nr. 1, sunt prezentate obiectivele specifice care acoperă patru criterii de bază : social, economic, de mediu şi de patrimoniu cultural. 5. Ce conţine catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional? În Anexa nr. 2, este prezentat Catalogul de măsuri potenţiale de la nivel naţional . Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune care sunt în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: • Prevenire ( Prevention ) ; • Protecţie ( Protection ) ; • Conştientizarea riscului la inundaţii ( Awareness ) ; • Pregătire ( Preparedness ) ; • Refacere/Reconstrucţie ( Recovery ) .
Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri , iar pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă).
În tabelul centralizator de mai jos, este prezentată sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune, cu evidenţierea măsurilor structurale şi a măsurilor nestructurale. Cele mai multe măsuri se înscriu în cadrul domeniului de acţiune Protecţie (11 din 23 tipuri de măsuri). De asemenea, o atenţie specială este acordată măsurilor nestructurale, în acord cu ghidurile europene şi recomandările DG Environment şi ale DG Regio .

Centrali zator tipuri de măsuri

În urma analizei obiectivelor de management al riscului la inundaţii şi a Catalogului de măsuri potenţiale , vă rugăm ca, pe baza experienţei dvs., să ne oferiţi o opinie / un punct de vedere cu privire la: • obiectivele propuse şi indicatorii asociaţi, • încadrarea măsurilor pe domeniile de acţiune şi pe tipuri de măsuri; în acelaşi timp, puteţi contribui cu exemple de măsuri care să vină în completarea celor prezentate în coloana specifică.

Anexa 6.4 PLIANT P.M.R.I.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

1041

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

1042

Anexa 7.1 LEGISLAŢIA DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea 15/2005 3. Hotărârea Guvernului 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.); 4. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Hotărârea Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Interministerial al Apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung; 7. Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; 8. Ordinul comun al Ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr. 600/332/15.04.2014 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului Ministerial pentru situaţii de urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă 9. Ordinul comun nr.170/3.423 din 2013 al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind aprobarea conţinutului - cadru al protocolului de colaborare încheiat între Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; şi consiliile judeţene în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii 10. Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică 11. Hotărârea Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin 12. Legea 575/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de Risc Natural 13. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa 14. Legea nr. 481/2004 privind Protecţia civilă 15. Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Legea 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare 16. Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste 17. Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă 18. Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare 19. Hotărârea Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă 20. Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă 21. Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului (republicată 2007), cu modificările şi completările ulterioare 22. Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale 23. Ordonanţa Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, cu modificările şi completările ulterioare 24. Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare.

PLANUL DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII
Administraţia Bazinală de Apă Olt

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

CUPRINS

Abrevieri
Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Olt Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Olt
2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii 2.3. Istoricul inundaţiilor 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii 2.7. Indicatori statistici
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii
3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor
Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora
4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Olt 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Olt 4.4. Prioritizarea măsurilor 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat
Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului
Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.
7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp
Bibliografie

PLANŞE
Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr.2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul al inundaţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

ANEXE

TABELE
Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice
Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari Tabel 2 - 3 Diguri
Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în bazinul hidrografic Olt Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Olt
Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Olt
Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Olt
Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri
Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Olt Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R.
pentru Bazinul Hidrografic Olt
Tabel 4 - 5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii asociate zonelor nou identificate cu risc la inundaţii pentru bazinul hidrografic Olt
Tabel 4 - 6 Număr de localităţi potential afectate ca urmare a unei viituri cu probabilitatea de producere de 1%
Tabel 4 - 7 Propuneri de măsuri de retenţie a apei prin schimbarea sau
adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Tabel 4 - 8 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la
nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Tabel 4 - 9 Numărul măsurilor propuse a se realiza la nivelul
A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri
potenţiale la nivel naţional

FIGURI
Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Harghit
Figura 2 - 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Covasna
Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Braşov
Figura 2 - 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Sibiu
Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Vâlcea
Figura 2 - 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Olt
Figura 2 - 7 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Olt Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea
riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. OLT

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă
A.J.V.P.S. - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi AMC - Aparate de măsură şi control
A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române&quot;
A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie
A.R.A. - Asociaţia Română a Apei
A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice &quot;Gheorghe Ionescu - Şişeşti&quot;
B.H. - Bazin Hidrografic
C.E. - Comisia Europeană
CFR - Compania Naţională de Căi Ferate
C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă
C.J. - Consiliul Judeţean
C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă
C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional

C.N.A.D.N.R. - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
C.N.S.S.U. - Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă
C.N.U. Feldioara - Compania Naţională a Uraniului, Sucursala Feldioara
D.A.I.I. - Dispecerat şi Apărare Împotriva Inundaţiilor
D.B.H. - District de Bazin Hidrografic
D.C.A. - Directiva Cadru Apă
D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiţii
D.G.R.M. - Direcţia Generală de Resurse Minerale
D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice
D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul A.N.A.R.
D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal
DE - Drum European DJ - Drum Judeţean DN - Drum Naţional

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea
I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă I.N.C.D.D.D. - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării
I.N.C.D.S. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea&quot;
I.N.H.G.A. - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii
I.S.P.H. - Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice
I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean LDE - Linie Dublă Electrificată
LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă
LII - Linie Îngustă
LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată
LSN - Linie Simplă Neelectrificată
M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naţionale
M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MDT - Modelul Digital al Terenului
M.E. - Ministerul Energiei
M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
M.E.N.C.S. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene
M.F.P. - Ministerul Finanţelor Publice MHC - Microhidrocentrală
M.M.A.P. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
M.M.D.D. - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
M.R.I. - Managementul Riscului la Inundaţii
M.S. - Ministerul Sănătăţii
M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizaţie Neguvernamentală
P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean
P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie
P.E.B. - Potenţial Ecologic Bun
P.F. - Persoană Fizică
P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor
P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic
P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundaţii
P.O.I.M. - Programul Operaţional &quot;Infrastructură Mare&quot;
P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice
P.U.D. - Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare
P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale
P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

PAT - Planul de Amenajare a Teritoriului
PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional PATZ - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat
R.E.B.A.R. - Registrul Naţional al Barajelor din România
R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
R.N.T.D.G.A. - Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor
S.A. - Societate pe Acţiuni
S.C. - Societate Comercială
S.C.I. - Situri de importanţă comunitară
S.E.B. - Starea Ecologică Bună
S.G. A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spaţiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent
S.I.M.I.N. - Sistemul Meteorologic Integrat Naţional
S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundaţii
S.N.C.S. - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice
S.P.A. - Arii de protecţie specială avifaunistică
S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de Stat
TVR - Televiziunea Română
U.A.T. - Unitate Administrativ-Teritorială
U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcţiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană
U.M. - Unitatea Militară
U.N.S.A.R. din România - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România
U.P.B. - Universitatea Politehnica Bucureşti
U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover
DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

VPN - Virtual Private Network

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Olt

În administrarea A.B.A. Olt se află bazinul hidrografic Olt, având o suprafaţă de 24050 km 2 (reprezentând circa 10% din teritoriul ţării) şi o lungime totală de 9872 km, din care lungimea cursului râului Olt este de 615 km, şi cursuri de apă care sunt afluenţi ai Dunării având o suprafaţă de 604 km 2 .
Bazinul hidrografic al râului Olt (cod cadastral VIII - 1) este situat în partea centrală şi de sud a României şi se întinde între 43 o 47&#39; şi 46 o 45&#39; latitudine nordică şi între 23 o 35&#39; şi 26 o 24&#39; longitudine estică.
El este delimitat la nord şi nord - vest de bazinul hidrografic Mureş, la vest de bazinul hidrografic Jiu, la sud de fluviul Dunărea, la est şi sud - est de bazinul hidrografic Argeş, iar la nord - est de bazinul hidrografic Siret.

Relieful
Bazinul hidrografic Olt cuprinde toate formele majore de relief: munţi (31%), dealuri (53%) şi câmpie (16 %), cu altitudini variind între 2.544 m (Vf. Moldoveanu din Munţii Făgăraş) şi 50 - 100 m în zona de câmpie.
În funcţie de elementele caracteristice ale cursului său, de morfologia văii care se lărgeşte în multiple depresiuni pe care le drenează râul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (până la Racoş), Oltul mijlociu (Racoş - Râmnicu Vâlcea) şi Oltul inferior până la vărsare.
Sectorul superior, cuprins între izvor şi aval de confluenţa cu râul Homorod, are o suprafaţă a bazinului de recepţie de 6340 km 2 şi traversează două zone distincte: Depresiunea Ciucului şi Depresiunea Bârsei. Altitudinea medie este cuprinsă între 600 şi 750 m. Pe acest sector bazinul prezintă o simetrie accentuată, cu cursuri de apă care sunt aproape perpendiculare pe râul Olt.
Sectorul Oltului mijlociu. După confluenţa cu Homorod, Oltul intră în Depresiunea Făgăraş, Valea Oltului este largă cu panta medie de 1o. În această zonă, bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre dreapta. După confluenţa cu râul Cibin, Oltul pătrunde în defileu, unde valea se îngustează, versanţii sunt abrupţi, suprafaţa bazinului de recepţie ajungând la 15340 km 2 la Râmnicu Vâlcea.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Sectorul Oltului inferior. După ieşirea din defileu, Oltul traversează zona deluroasă a Subcarpaţilor şi zona de câmpie, cu terase bine conturate până la vărsarea în Dunăre. Zona de câmpie este caracterizată de numeroase cursuri de apă nepermanente, reprezentând circa 15,3% din lungimea totală a cursurilor din bazinul hidrografic Olt. Tot în această zonă se găseşte şi partea de bazin pe care sunt localizaţi afluenţii direcţi ai Dunării.
În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic Olt.

Geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul administrat de A.B.A. Olt prezintă particularităţi în funcţie de unităţile de relief peste care este suprapus.
Carpaţii Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâşia cristalino - mezozoică, fâşia flişului cretacic şi paleogen. În Carpaţii de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, calcare, gresii - calcaroase, marno - calcare, argile - marnoase etc.). Sunt şi apariţii sporadice ale cristalinului (sudul Munţilor Perşani). În Carpaţii Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline şi magmatice vechi, peste care se găseşte, sporadic, şi un sedimentar mezozoic (calcare) şi unul neozoic (în depresiunile intramontane), alcătuit din pietrişuri, nisipuri, argile etc.
Depresiunea Transilvaniei prezintă fundamentul format din şisturi cristaline, iar peste acesta se găsesc depozitele de umplutură reprezentate prin roci precum conglomerate, marne, gresii, argile, nisipuri, pietrişuri, intercalaţii de cinerite, aglomerate vulcanice şi sare.
Litologia Subcarpaţilor Getici este reprezentată de depozite sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor, nisipurilor, argilelor, pietrişurilor, la care se adaugă şi sarea sau gipsul.
În Podişul Getic, peste fundamentul carpatic şi de platformă (cristalin şi roci granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, calcare, marne, nisipuri, pietrişuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul.
Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din şisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găseşte cuvertura sedimentară alcătuită din calcare, pietrişuri, nisipuri, argile, bolovănişuri, peste care se găseşte loessul şi depozitele loessoide.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Clima

Din punct de vedere climatic, teritoriul aflat în administrarea A.B.A. Olt cunoaşte o
mare varietate, de la continental - moderată cu influenţe atlantice în partea de nord a bazinului, la submediteraneană şi continentală, în restul bazinului.
Pentru acest spaţiu se remarcă următoarele caracteristici ale factorilor climatici:
precipitaţiile medii anuale prezintă valori de până la 1400 mm în zona montană, 700 - 800 mm în Subcarpaţi, 600 - 800 mm în zona de podiş şi 500 - 600 mm în zona de câmpie;
temperatura medie anuală variază între 0,8°C (la Bâlea Lac în judeţul Sibiu) şi 11°C înregistrate la Drăgăşani (judeţul Vâlcea);
evapotranspiraţia este maximă în sezonul cald. Evaporarea potenţială atinge sub 650 mm în zona de podiş şi peste 700 mm în zona de câmpie, iar la altitudinea de 2000 m ajunge la 300 - 400 mm.

Resursa de apă
Râul Olt culege apele unei reţele hidrografice codificate însumând 622 cursuri de apă (cu suprafeţe mai mari de 10 km 2 ) în lungime de 9872 km (12,5% din lungimea totală a reţelei codificate în ţară, având o densitate de 0,41 km/km 2 , superioară faţă de media pe ţară - 0,33 km/km 2 ).
Pe partea stângă, râul Olt primeşte 99 de afluenţi, dintre care cei mai importanţi sunt: Fişag, Râul Negru, Bârsa, Homorod - Ciucaş, Şercaia, Topolog, Cungrişoara, Iminog.
Pe partea dreaptă, râul Olt primeşte 80 de afluenţi, dintre care cei mai importanţi sunt: Baraolt, Cormoş, Homorod, Cibin, Lotru, Olăneşti, Bistriţa, Luncavăţ, Pesceana, Olteţ, Teslui, Vlădila, Cruşov.
Principalii afluenţi din bazinul hidrografic Olt sunt: Râul Negru (L = 88 km, S = 2349 km 2 ), Bârsa (L = 73 km, S = 937 km 2 ), Cibin (L = 82 km, S = 2194 km 2 ), Hârtibaciu (L = 110 km, S = 1025 km 2 ), Lotru (L = 83 km, S = 990 km 2 ), Luncavăţ (L = 60 km, S = 274 km 2 ), Olteţ (L = 185 km, S = 2663 km 2 ) şi Cerna (L = 164 km, S = 618 km 2 ).
În structura reţelei hidrologice se găsesc 7 staţii hidrologice: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Braşov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Horezu şi Slatina, care cuprind un număr de 104 staţii hidrometrice.
În tabelul 1 - 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici

Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică F (km 2 ) H med (m) Parametri hidrologici Q mediu multianual (m 3 /s) Q max 1% (m 3 /s) R (kg/s) 1 Olt Sebeş - Olt 10990 748 82,50 1820 15,00 2 Râul Negru Reci 1698 760 8,29 305 2,37 3 Cibin Tălmaciu 2190 713 14,90 665 4,66 4 Lotru Valea lui Stan 921 1424 17,50 770 5,00 5 Olteţ Balş 2095 414 10,80 1160 42,60
În bazinul hidrografic Olt există 35 lacuri de acumulare importante, care au folosinţă complexă. Cele mai importante acumulări se găsesc pe râurile Olt, Lotru, Cibin, Târlung, Sadu, Frumoasa, Homorod - Ciucaş.
În bazinul hidrografic Olt, există numeroase lacuri naturale cu apă dulce, dintre acestea cele mai importante sunt de natură glaciară (Urlea, Podragu, Doamnei, Avrig, Bâlea, Iezerul Mare), iar Sf. Ana este de natură vulcanică.
Resursa de apă de suprafaţă a bazinului hidrografic Olt, din râurile interioare, este de 5300 mil. m 3 , iar resursa de apă din apele subterane este de 862 mil. m 3 .
În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul bazinul hidrografic Olt.

Solurile
Teritoriul administrat de A.B.A. Olt prezintă o mare varietate de soluri, care este generată de acţiunea complexă exercitată de condiţiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici, precum şi de cei topoclimatici.
Solurile dominante aparţin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) şi rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) şi luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) şi districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu tipurile prepodzol (EP) şi podzol (PD); umbrisolurilor (UMB) cu tipurile nigrosol (NS) şi humosiosol (HS); andisolurilor (AND) cu andosoluri (AN); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) şi stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu soloneţuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), regosol (RS), psamosol (PS) şi litosol (LS); histisolurilor (HIS) cu histosoluri (TB) şi antrisolurilor cu antrosol (AT).
Predomină luvisolurile (LUV), întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podişuri, dar şi câmpie, şi cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Biodiversitatea
Vegetaţia este diversă şi foarte bogată, în concordanţă cu relieful şi clima sa. Există circa 600 de specii sălbatice.
Aici se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore, în afară de habitatele costiere şi marine: habitate de ape dulci (vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition , vegetaţiă lemnoasă cu Myricaria germanica , cu Salix eleagnos ), habitate de pajişti şi tufărişuri (ierburi înalte higrofile, fâneţe, tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifoliu , cu specii sub-arctice de salix); habitate din turbării şi mlaştini (rogozul rostrat, muşchiul de turbă ( Sphagnum ), rogozul negru dacic, coada iepurelui de mlaştină, bumbăcăriţa cu frunze înguste, pipirigul alpin); habitate de stâncării şi peşteri (vegetaţie chasmofilică); habitate de pădure (păduri acidofile de Picea abies, păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior , păduri de castani, fag, stejar şi carpen).
Extrem de variată, fauna însumează peste 350 de specii de amfibieni (salamandra alpină, salamandra cu creastă, broasca râioasă brună, broasca ţestoasă de baltă etc.), reptile (şopârla de munte, şarpele de baltă, şarpele neted, vipera etc.), peşti (păstrăvul, carasul, cleanul, mreana, crapul etc.), păsări (cocoşul de munte, nagâţul, graurul, guguştucul, ciocârlia, lişiţa, prepeliţa etc.) şi mamifere (capra neagră, pisica sălbatică, râsul, cerbul, ursul, lupul, vulpea, mistreţul, iepurele, dihorul etc.).
Pe teritoriul administrat de A.B.A. Olt se găsesc teritorii aparţinând de 4 parcuri naţionale şi naturale, 18 arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A.) şi 59 situri de importanţă comunitară (S.C.I.) care fac parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, precum şi 2 zone umede (Complexul Piscicol Dumbrăviţa şi Confluenţa Olt - Dunăre).

Populaţie, aşezări umane
Din punct de vedere administrativ, spaţiul administrat de A.B.A. Olt cuprinde teritoriul a 10 judeţe, respectiv: integral sau aproape integral judeţele Vâlcea (100%), Braşov (93%), Covasna (81%) şi parţial judeţele Harghita (39%), Sibiu (48,4%), Olt (60,3%), Dolj
(11,9%), Argeş (11%), Gorj (1,6%) şi Teleorman (0,7%).
Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, acest spaţiu include teritorii aparţinând de 3 regiuni de dezvoltare: 1,7% din Regiunea de Dezvoltare Sud, 42,3% din Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Muntenia şi 56 % din Regiunea de Dezvoltare Centru.
Populaţia totală este de circa 1.931.397 locuitori, din care 1.069.205 locuitori în mediul urban şi 862.192 locuitori în mediul rural.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Principalele aglomerări urbane sunt: Miercurea Ciuc, Tuşnad, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Braşov, Făgăraş, Râşnov, Predeal, Sibiu, Cisnădie, Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Slatina, Caracal, Balş, Corabia.

Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenului este influenţat de condiţiile fizico - geografice, cât şi de factorii antropici, şi prezintă următoarea distribuţie: 34% păduri, 10% păşuni, 35% terenuri arabile, 2% luciu de apă etc.
În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din bazinul hidrografic Olt.

Activitatea economică
Principalele activităţi economice din teritoriul administrat de A.B.A. Olt sunt reprezentate de industrie şi agricultură.
Principalele ramuri industriale reprezentative pentru bazinul hidrografic Olt sunt:
industria textilă şi a confecţiilor textile; industria alimentară;
industria chimică; industria energetică;
exploatarea şi prelucrarea lemnului, incluzând şi producţia de mobilă.
Principalele culturi agricole sunt: grâul, porumbul, secara, orzul, orzoaica, plantele uleioase, cartofii, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreţ.

Infrastructura
Datorită poziţiei sale, în centrul teritoriului României, în acest areal, căile de comunicaţii joacă un rol esenţial.
Lungimea drumurilor publice este de circa 6500 km, din care 620 km drumuri naţionale (europene - E68, E70, E81), iar restul drumuri judeţene şi comunale.
O menţiune aparte trebuie făcută în cazul autostrăzilor, acest spaţiu urmând a fi traversat de autostrăzile A1 Bucureşti - Piteşti - Sibiu - Nădlac şi A3 Bucureşti - Ploieşti - Braşov - Făgăraş - Borş.
Şi reţeaua de căi ferate este foarte bine dezvoltată, lungimea acesteia depăşind 700 km. Acest teritoriu este traversat de magistralele feroviare: 200 (Bucureşti - Sibiu - Curtici), 300 (Bucureşti - Braşov - Oradea), 400 (Braşov - Satu Mare) şi 900 (Bucureşti - Craiova - Timişoara).

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

În ceea ce priveşte transportul aerian, există Aeroportul Internaţional Sibiu, care deserveşte judeţe importante precum Hunedoara, Alba, Cluj, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov, Argeş, Vâlcea şi Sibiu. De asemenea, se află în construcţie Aeroportul Internaţional Braşov, care va deservi judeţele Braşov, Harghita şi Covasna.
Pe malul stâng al Dunării, între km 628+600 şi km 630 se află portul Corabia.

Recreere şi turism
Terenul administrat de A.B.A. Olt se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, motiv pentru care zona deţine un potenţial turistic ridicat.
Se enumeră doar câteva dintre obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: staţiuni climatice (Poiana Braşov, Voineasa, Păltiniş), staţiuni balneoclimaterice (Harghita Băi, Băile Tuşnad, Balvanyos, Covasna, Vâlcele, Băile Olăneşti, Călimăneşti, Băile Govora), peşteri (Vereşti, Grota Puturoasă, Peştera Polovragi, Peştera Bistriţei), sectoare de chei (Cheile Vârghişului, Cheile Bistriţei, Cheile Olteţului), Lacul Sf. Ana, mlaştini cu ape minerale - Luci şi Mohoci etc.
De asemenea, în acest spaţiu se găsesc numeroase arii protejate , cele mai importante fiind: Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Cozia, Parcul Naţional Cheile - Bicazului - Hăşmaş, Parcul Natural Bucegi.
În continuare sunt amintite câteva exemple de situri S.C.I. şi S.P.A.:
Situri de tip S.C.I. sunt : Bazinul Ciucului de Jos, Aninişurile de pe Târlung, Munţii Făgăraş, Tamovaru Mare – Latoriţa, Pădurea Recea – Hotărani etc.
Situri de tip S.P.A. sunt : Munţii Bodoc – Baraolt, Dealurile Homoroadelor, Pădurea Bogata, Podişul Hârtibaciului, Confluenţa Olt – Dunăre etc.

Patrimoniul cultural
Obiectivele culturale aflate pe teritoriul A.B.A. Olt sunt numeroase şi sunt constituite din vestigii aparţinând tuturor epocilor istorice (zonele: Miercurea Ciuc, Covasna, Târgu Secuiesc, Breţcu, Braşov, Râşnov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Vlădeşti, Slatina, Caracal, Reşca, Celei), cetăţi (Cetatea Miko, fortificaţiile vechi din secolul XV - XVI din Braşov, cetăţile ţărăneşti de la Hărman, Prejmer şi Râşnov, Fortificaţiile Sibiului, Curtea Domnească de la Caracal), mănăstiri (Complexul Şumul din Miercurea Ciuc, mănăstirile Mănăstirea Dintr-un Lemn, Cozia, Surpatele, Bistriţa, Arnota, Hurezi, Polovragi, Clocociov, schiturile Turnu şi Strehăreţ), biserici vechi (Biserica fortificată de la Sfântu Gheorghe, Biserica Bartolomeu şi Biserica Neagră din Braşov, Biserica Sf. Nicolae şi cea Evanghelică din Râşnov, Catedrala Mitropolitană, Capela Crucii, Biserica Evanghelică şi cea Ortodoxă de la Sibiu, Episcopia Râmnicului şi Argeşului şi Biserica Buna Vestire din Râmnicu Vâlcea, Catedrala şi Biserica

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Troiţei din Slatina, Biserica Domnească din Caracal), muzee (muzeele judeţene din Sfântu Gheorghe, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală şi Casa - Muzeu Cristian din Sibiu, Casa Memorială Anton Pann şi Complexul Muzeistic Magheru din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Judeţean de Istorie şi Etnografie din Slatina), monumente (Case cu arcade, Monumentul lui Mihai Viteazul şi Monumentul Ostaşului Român din Sfântu Gheorghe, Casa Negustorilor din Braşov, Primăria Veche, Casa Artelor, Casa Haller, Casa Brukenthal, Casa Monetăriei, Casa Reissner, Casa Breslei Aurarilor, Hotelul Împăratul Romanilor, Moara Cetăţii, Casa cu Cariatide şi Podul de Fier / Podul Minciunilor din Sibiu) etc.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Olt

2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt este prezentată schematic în figurile 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5 şi 2 - 6, respectiv pentru fiecare judeţ (Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Olt). Bazinul hidrografic Olt deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Lucrările existente de apărare împotriva inundaţiilor aflate în funcţiune pe ansamblul bazinului hidrografic Olt, constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum şi în acumulări complexe, permanente şi nepermanente. În bazinul hidrografic Olt sunt un număr de 159 de acumulări, din care: 5 baraje cu lacuri de acumulare, pe afluenţi, pentru alimentarea cu apă a populaţiei - în administrarea A.B.A. Olt şi 13 baraje cu acumulări nepermanente pentru atenuare de viituri; 27 baraje cu lacuri de acumulare, pe râul Olt, cu folosinţă complexă (producere de energie electrică, alimentare cu apă industrială şi irigaţii) - în administrarea Hidroelectrica S.A.; 10 baraje cu lacuri de acumulare, pe afluenţi (Lotru şi Sadu), cu folosinţă energetică, din care lacul de acumulare Brădişor are şi folosinţă de alimentare cu apă a populaţiei - în administrarea Hidroelectrica S.A.; 108 baraje cu lacuri de acumulare, cu folosinţe: piscicolă, de agrement şi interes local - în administrarea altor deţinători. În cazul amenajărilor din cascada Oltului, pe lângă folosinţa energetică există şi alte folosinţe (alimentare cu apă industrială şi irigaţii). În tabelele nr. 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Starea principalelor componente ale sistemului naţional de gospodărire a apelor cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, repectiv diguri, acumulari permanente / nepermanente, se regaseşte la adresa: http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundatii.aspx Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Harghita 1063 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1064 Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Braşov 1065 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Vâlcea Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Figura 2 - 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în judeţul Olt Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1068 Tabel 2 - 1 Noduri hidrotehnice Nr. crt. Denumirea Cursul de apă Codul cadastral Judeţul Comuna Localitatea Debitele maxime derivate (m 3 /s) Deţinătorul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Ocland Homorodul Mic VIII-1.71.6 HR Ocland Ocland A.B.A. Olt 2 Canal Vârghiş Vârghiş VIII-1.67.7 HR Vlăhiţa 0.174 A.B.A. Olt 3 Cetăţuia Fişag VIII-1.28a HR Sânsimion Cetăţuia 8 A.B.A. Olt 4 Lunca Mare Lunca Mare VIII-1.5 HR Lunca Mare 35 Primăria Bălan 5 Chendreş Chendreş VIII-1.24 HR Sântimbru 15 Primăria Sântimbru 6 Priza Dâmbu Morii Timişul Sec VIII-1.50.6.2 BV Braşov A.B.A. Olt 7 Priza Vulcăniţa Vulcăniţa VIII-1.51.6 BV Codlea 75 A.B.A. Olt 8 Priza Bârsa Vulcăniţa VIII-1.51.6 BV Vulcan 4 A.B.A. Olt Tabel 2 - 2 Derivaţii de ape mari Nr. crt. Denumirea Judeţul Comuna/ localitatea Cursul de apă derivat Codul cadastral Cursul de apa în care se derivă Codul cadastral Lungimea (km) Debitele instalate (m 3 /s) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 Derivaţie Vârghiş - Harghita HR Vlăhiţa Vârghiş VIII- 1.67.7 Homorodul Mic VIII- 1.71.6 5 0.15 Primăria Vlăhiţa 2 Derivaţie Sântimbru HR Sântimbru Chendreş VIII-1.24 Valea Mare VIII-1.23 400 Primăria Sântimbru 3 Derivaţie Sândominic HR Sândominic Lunca Mare VIII-1.5 Olt VIII-1 1300 Primăria Bălan 4 Derivaţia Bâsca Mare - Covasna CV Comandău Bâsca Mare XII- 1.82.15 Covasna VIII- 1.45.18 14.8 0.07 Goscom Covasna 5 Canal Timiş BV Braşov Timişul Sec VIII- 1.50.6.2 Cosumatori + Ghimbăşel VIII- 1.50.6 17 2 A.B.A. Olt Nr. crt. Denumirea Judeţul Comuna/ localitatea Cursul de apă derivat Codul cadastral Cursul de apa în care se derivă Codul cadastral Lungimea (km) Debitele instalate (m 3 /s) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 6 Derivaţie Vulcăniţa - Bârsa BV Codlea Vulcăniţa VIII- 1.51.6 Bârsa VIII-1.50 2 75 A.B.A. Olt 7 Derivaţie Berivoi - Racoviţa - Hurez (nefuncţională) BV Hurez Berivoi şi Hurez VIII- 1.89.1 VIII-1.90 Racoviţa VIII-1.89 2.3 140 A.B.A. Olt 8 Canal derivaţie Hurez BV Hurez Hurez VIII-1.90 Hurez VIII-1.90 2.13 A.B.A. Olt 9 Canal Bârsa - Homorod Ciucaş BV Vulcan Vulcăniţa VIII- 1.51.6 Bârsa VIII-1.50 4 4 A.B.A. Olt 10 Derivaţie Sădurel - CHE Sadu V SB Sădurel Sădurel VIII- 1.120.14.2 Ac. Sadu V - conductă aducţiune VIII- 1.120.14 0.134 1.7 Hidroelectrica S.A. 11 Derivaţie Ramura - Nord VL Voineasa Afluenţii din stânga Lotrului, din bazinul Lotrioara, Uria şi Sadu (com. Voineasa este cea mai apropiată, captările se află în munţi, la cumpăna apelor) VIII- 1.124 VIII- 1.120.14 Ac. Jidoaia - pompaj Ac. Vidra VIII- 1.135 VIII- 1.135.10.1 (captările se duc în Ac. Jidoaia, după care sunt pompate în Ac. Vidra) 73.1 5.79 Hidroelectrica S.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1069 Nr. crt. Denumirea Judeţul Comuna/ localitatea Cursul de apă derivat Codul cadastral Cursul de apa în care se derivă Codul cadastral Lungimea (km) Debitele instalate (m 3 /s) Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 Derivaţie Ramura - Sud VL Voineasa Afluenţii din bazinul Latoriţei, Olteţului şi Gilort VIII- 1.135.13 VIII- 1.173 Ac. Petrimanu - pompaj Ac. Galbenu - Ac. Vidra VIII- 1.135 68.296 7.51 Hidroelectrica S.A. 13 Derivaţie Ramura - Vest VL Voineasa Afluenţii din bazinul Jieţului (ramura de vest captează vârful bazinului Jieţ) VII-1.15, VIII- 1.173 Acumularea Vidra VIII- 1.135 18.91 0.773 Hidroelectrica S.A. 14 Derivaţie captări secundare VL Voineasa Manileasa, Nopteasa, Rudareasa VIII- 1.135 VIII- 1.135.13.2 Aducţiunea principală - Ac. Vidra VIII- 1.135 2.3 0.442 Hidroelectrica S.A. 15 Derivaţie Păscoaia VL Păscoaia Pascoaia VIII- 1.135.15 Acumularea Brădişor VIII- 1.135 4.3 5 Hidroelectrica S.A. 16 Galerie de fugă Brădişor CHE VL Brezoi Lotru VIII- 1.135 Olt VIII-1 105 Hidroelectrica S.A. 17 Derivaţie Topolog VL Sălătruc Topolog VIII- 1.151 Acumulare Vidraru X-1 7.85 8.5 Hidroelectrica S.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1070 1071 Tabel 2 - 3 Diguri Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 Îndiguire Jigodin - Fitod Fitod VIII-1.22 MS-MD HR Miercurea-Ciuc 1.100 2 06/01/1977 1 A.B.A. Olt 2 Îndiguire Cârţa- Dăneşti Olt VIII-1 MD HR Cârţa 1.370 2 11/09/1970 3% 105 1 Primăria Dăneşti 3 Îndiguire Chendreş Sântimbru Chendreş VIII-1.24 MS-MD HR Sântimbru 1.450 1 11/09/1980 1 A.B.A. Olt 4 Îndiguire Dăneşti - Mădăraş Olt VIII-1 MS HR Dăneşti 1.140 2 11/09/1977 3% 105 2 Primăria Dăneşti 5 Îndiguire Mădăraş - Racu Olt VIII-1 MS-MD HR Mădăraş 7.080 2 11/09/1976 2 A.B.A. Olt 6 Îndiguire Siculeni-Tuşnad Olt VIII-1 MS-MD HR Siculeni 49.650 2 11/09/1980 5% 109 9 A.B.A. Olt 7 Îndiguire Pârâul Mare Sânsimion Pârâul Mare VIII-1.28 MS-MD HR Sânsimion 0.520 1 11/09/1981 A.B.A. Olt 8 Îndiguire Mitaci Tuşnad Nou Mitaci VIII-1.31 MS-MD HR Tuşnadu Nou 0.710 2 02/07/2011 1 A.B.A. Olt 9 Dig Sânsimion Chereş Chereş VIII-1.27 MS-MD HR Sânsimion 0.570 1 11/09/1981 1 A.B.A. Olt 10 Îndiguire Valea Mare Sâncrăieni Valea Mare VIII-1.23 MS-MD HR Sâncrăieni 0.810 1 11/09/1980 1 A.B.A. Olt 11 Îndiguire pr. Vrabia Pârâul Vrabia Necodificat MS-MD HR Vrabia 0.980 1 11/09/1978 1 A.B.A. Olt 12 Îndiguire Crăciunel - Satul Nou Homorodul Mic VIII-1.71.6 MS-MD HR Crăciunel 4.000 0.6 11/09/1977 3 A.B.A. Olt 13 Îndiguire Valea Merilor Sântimbru Valea Merilor VIII-1.25 MS-MD HR Sântimbru 0.840 1 11/09/1980 1 A.B.A. Olt 14 Îndiguire Ciceu Nicoleşti VIII-1.16 MS-MD HR Ciceu 4.000 1 11/09/1976 1 A.B.A. Olt 15 Îndiguire Tuşnad Tuşnad VIII-1.30 MS-MD HR Tuşnad 2.480 2 11/09/1978 1 A.B.A. Olt 16 Îndiguire Techera Miercurea-Ciuc Techera VIII-1.19 MS-MD HR Miercurea Ciuc 0.510 1 11/09/1980 1 A.B.A. Olt 17 Îndiguire Pârâul Felszeg Sâncrăieni Pârâul Felszeg Necodificat MS-MD HR Sâncrăieni 1.230 1 11/09/1981 1 A.B.A. Olt 18 Îndiguire Bancu - Cetăţuia Fişag VIII-1.28a MS-MD HR Bancu 18.760 1.2 11/09/1977 2 A.B.A. Olt 19 Îndiguire Carpitus Pârâul Carpitus Necodificat MD HR Carpitus 0.620 3 11/09/1982 1 ELECTRICA S.A. Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 20 Îndiguire râul Olt la Bodoc Olt VIII-1 MS CV Bodoc 0.85 2.5 1978 Bodoc A.B.A. Olt 21 Îndiguire râul Olt mal stâng la Ghidfalau Olt VIII-1 MS-MD CV Ghidfalău 3.41 1 1987 Ghidfalău A.B.A. Olt 22 Îndiguire râul Olt amonte Sfântu Gheorghe Arcuş VIII-1.40 MD CV Sfântu Gheorghe 0.6 2.5 1988 Sfântu Gheorghe A.B.A. Olt 23 Îndiguire râul Olt amonte Sfântu Gheorghe Olt VIII-1 MD CV Sfântu Gheorghe 0.626 2.5 1988 Sfântu Gheorghe A.B.A. Olt 24 Amenajare în b.h. Râul Negru şi râul Olt - dig pârâul Porumbele Porumbelor VIII-1.40a MD CV Sfântu Gheorghe 0.904 2.5 2007 Sfântu Gheorghe A.B.A. Olt 25 Îndiguire râul Olt la Sfântu Gheorghe Olt VIII-1 MD-MS CV Sfântu Gheorghe 9.3 2.5 1976 Sfântu Gheorghe A.B.A. Olt 26 Îndiguire râul Olt la Sfântu Gheorghe Debren VIII-1.41 MD-MS CV Sfântu Gheorghe 0.3 2.5 1976 Sfântu Gheorghe A.B.A. Olt 27 Îndiguire pârâul Sâmbrezii Sâmbrezii VIII-1.42 MD-MS CV Sfântu Gheorghe 3.1 1.5-2 1976 Sfântu Gheorghe A.B.A. Olt 28 Îndiguire râul Olt Sfântu Gheorghe - Ilieni Olt VIII-1 MD-MS CV Chilieni, Coseni, Ilieni 11.405 2.5 1989 Chilieni, Coseni, Ilieni A.B.A. Olt 29 Combaterea inundaţiilor r. Olt zona Sânpetru - Racoş Olt VIII-1 MD CV Ariuşd; Araci; Haghig; Arini; Belin; Aita Mare; Micloşoara; Căpeni; Baraolt 84.521 2.5 1978 Ariuşd; Araci; Haghig; Arini; Belin; Aita Mare; Micloşoara; Căpeni. A.B.A. Olt 30 Îndiguire Baraolt (îndiguire reg. Baraolt) Baraolt VIII-1.66 MD-MS CV Baraolt 10 2.0 1984 Baraolt A.B.A. Olt 31 Îndiguire Belin Belinul Mare VIII-1.60a MD-MS CV Belin 0.9 1.4 1979 Belin A.B.A. Olt 32 Îndiguire Aita Aita VIII-1.64 MD-MS CV Aita Mare 2.1 1.5 1984 Aita Mare A.B.A. Olt 33 Dig Cormos Cormos VIII-1.67 MD-MS CV extravilan 15.64 Carbonifera S.A. 34 Dig Rica Rica VIII-1.67.8 MD-MS CV Racoşu de Sus 0.85 Carbonifera S.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1072 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 35 Recalibrare Cormos dig apăarare mal drept în Talişoara Cormos VIII-1.67 MD-MS CV Talişoara 0.41 1.4 2011 Talişoara A.B.A. Olt 36 Îndiguire Gat Gat (rau Doboşeni) VIII-1.67.6 MD-MS CV Doboşeni 1.1 1.00 1987 Doboseni A.B.A. Olt 37 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Lemnia 1.23 1976 Lemnia A.B.A. Olt 38 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Lemnia 0.988 1976 Lemnia A.B.A. Olt 39 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Lemnia 1.862 1976 Lemnia A.B.A. Olt 40 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Lemnia-Lunga 2.163 1976 Lemnia-Lunga A.B.A. Olt 41 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Lunga-Săsăuşi 2.83 1976 Lunga-Săsăuşi A.B.A. Olt 42 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Săsăuşi-Tinoasa 2.23 1976 Săsăuşi-Tinoasa A.B.A. Olt 43 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Tinoasa-Ruşeni 4.075 1976 Tinoasa-Ruşeni A.B.A. Olt 44 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Caşin VIII-1.45.8 MS-MD CV Târgu Secuiesc 1.175 MS- 0.600 MD 1976 Târgu Secuiesc A.B.A. Olt 45 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Târgu Secuiesc- Ruşeni 2.1 1976 Târgu Secuiesc- Ruşeni A.B.A. Olt 46 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Ojdula 2.2 1976 Ojdula A.B.A. Olt 47 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Cătălina 2.32 1976 Cătălina A.B.A. Olt 48 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Cătălina- Imeni 2.6 1976 Cătălina- Imeni A.B.A. Olt 49 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Cătălina-Haţuica 6.945 1976 Cătălina- Haţuica A.B.A. Olt 50 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Ghelinţa VIII-1.45.10 MS-MD CV Ghelinţa-Imeni 2.662 MS- 2.2 MD 1976 Ghelinţa-Imeni A.B.A. Olt 51 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Imeni-Peteni 7.5 1976 Imeni-Peteni A.B.A. Olt 52 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Borviz VIII-1.45.12 MS-MD CV Peteni 5.58 MS- 6.83 MD 1976 Peteni A.B.A. Olt 53 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Tamaşfalău 3.2 1976 Tamaşfalău A.B.A. Olt 54 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Zăbala VIII-1.45.13 MS- /MD CV Tamaşfalău 3 MS-3.3 MD 1976 Tamaşfalău A.B.A. Olt 55 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Tamaşfalău- Surcea 2.45 1976 Tamaşfalău- Surcea A.B.A. Olt 1073 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 56 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Haţuica- Martineni 2.3 1976 Haţuica- Martineni A.B.A. Olt 57 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Valea Mare Necodificat MS-MD CV Martineni 1 MS-1.1 MD 1976 Martineni A.B.A. Olt 58 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Martineni- Marcuşa 3.5 1976 Martineni- Marcuşa A.B.A. Olt 59 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Marcuşa VIII-1.45.14 MS-MD CV Marcuşa 1.7 MS- 1.9MD 1976 Marcuşa A.B.A. Olt 60 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Marcuşa-Leţ 7.9 1976 Marcuşa-Leţ A.B.A. Olt 61 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Dâlnic VIII-1.45.16 MS-MD CV Leţ 0.8 MS- 1.1 MD 1976 Leţ A.B.A. Olt 62 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Leţ 2.84 1976 Leţ A.B.A. Olt 63 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Telechia-Brateş 1.4 1976 Telechia-Brateş A.B.A. Olt 64 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Tufalău Reci 6.31 1976 Tufalău Reci A.B.A. Olt 65 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Bita 2.374 1976 Bita A.B.A. Olt 66 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Pădureni VIII-1.45.17 MS-MD CV Bita 0.9 MS- 0.9 MD 1976 Bita A.B.A. Olt 67 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Reci-Bita 1.1 1976 Reci-Bita A.B.A. Olt 68 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Aninoasa-Reci 3.415 1976 Aninoasa-Reci A.B.A. Olt 69 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Reci 1.07 1976 Reci A.B.A. Olt 70 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Comalău-Reci 1.325 1976 Comalău-Reci A.B.A. Olt 71 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Comalău 2.1 1976 Comalău A.B.A. Olt 72 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Sântionlunca 1 1976 Sântionlunca A.B.A. Olt 73 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Sântionlunca 2.25 1976 Sântionlunca A.B.A. Olt 74 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Sântionlunca- Ozun 5.5 1976 Sântionlunca- Ozun A.B.A. Olt 75 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Beldi VIII-1.45.20 MS-MD CV Sântionlunca 0.5 MS- 1.34 MD 1976 Sântionlunca A.B.A. Olt 76 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Ozun-Lisnău 4.37 1976 Ozun-Lisnău A.B.A. Olt 77 Ind.R. Negru si afluenti Lisnău VIII-1.45.21 MS-MD CV Lisnău 4.8 MS- 4.64 MD 1976 Lisnău A.B.A. Olt Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1074 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 78 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Ozun 0.825 1976 Ozun A.B.A. Olt 79 Ind.R. Negru si afluenti Satului Necodificat MS-MD CV Bicfalău-Ozun 2.88 MS- 2.975 MD 1976 Bicfalău-Ozun A.B.A. Olt 80 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Bacel 0.487 1976 Bacel A.B.A. Olt 81 Ind.R. Negru si afluenti Târlung VIII-1.45.22 MS-MD CV Bacel 0.79 MS- 0.823 MD 1976 Bacel A.B.A. Olt 82 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Ozun 2.19 1976 Ozun A.B.A. Olt 83 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Ozun-Chichiş 6.2 1976 Ozun-Chichiş A.B.A. Olt 84 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MS CV Chchiş-Bacel 3.1 1976 Chchiş-Bacel A.B.A. Olt 85 Îndiguire Râul Negru şi afluenţi Râul Negru VIII-1.45 MD CV Chichiş 2.1 1976 Chichiş A.B.A. Olt 86 Îndiguire Caşin la Sânzieni Caşin VIII-1.45.8 MS-MD CV Sânzieni 5.39 1.4 1986 Sânzieni A.B.A. Olt 87 Îndiguire Râul Negru la Lemnia Râul Negru VIII-1.45 MD CV Lemnia 2.1 1.5 1988 Lemnia A.B.A. Olt 88 Îndiguire Râul Negru la Lemnia Lemnia VIII-1.45.2 MS-MD CV Lemnia 0.532 MS- 0.614MD 1.5 1988 Lemnia A.B.A. Olt 89 Îndiguire Turia Turia VIII-1.45.8.11 MS-MD CV Târgu Secuiesc 0.2 MS- 1.14 MD 1.4 1977 Târgu Secuiesc A.B.A. Olt 90 Îndiguire Târlung Târlung VIII-1.45.22 MS-MD CV Bacel - Lunca Marcuşului 7 1.6 1979 Bacel - Lunca Marcuşului A.B.A. Olt 91 Îndiguire Dobârlău Dobârlău VIII-1.45.22.7 MS-MD CV Dobârlău - Lunca Marcuşului 8 1.4 1984 Dobârlău- Lunca Marcuşului A.B.A. Olt 92 Îndiguire Poian - Estelnic Estelnic VIII-1.45.5 MS-MD CV aval Estelnic 13.3 1.45 1987 Săsăuşi A.B.A. Olt 93 Îndiguire Poian - Estelnic Poian Necodificat MS-MD CV aval Poian 2.6 1.27 1987 Săsăuşi A.B.A. Olt 94 Îndiguire Poian - Estelnic Lutoasa VIII-1.45.5.2 MS-MD CV aval Lutoasa 11.7 1.3 1987 Săsăuşi A.B.A. Olt 95 Îndiguire Poian - Estelnic Mereni I Necodificat MS-MD CV aval Mereni 0.3 1.1 1987 Săsăuşi A.B.A. Olt 96 Îndiguire Poian - Estelnic Mereni II Necodificat MS-MD CV aval Mereni 0.3 1.1 1987 Săsăuşi A.B.A. Olt 97 Îndiguire Poian - Estelnic Mereni III Necodificat MS-MD CV aval Mereni 0.4 1.1 1987 Săsăuşi A.B.A. Olt 98 Îndiguire Lunga - Ghelinţa Breţcu VIII-1.45.3 MS-MD CV aval Breţcu 8.1 1.67 1987 A.B.A. Olt 1075 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 99 Îndiguire Lunga - Ghelinţa Mărtănuş VIII-1.45.3.2 MS-MD CV aval Mărtănuş 4.3 1.45 1987 A.B.A. Olt 100 Îndiguire Lunga - Ghelinţa Stânca Uriaşului VIII-1.45.3a MS-MD CV 8 1.56 1987 A.B.A. Olt 101 Îndiguire Lunga - Ghelinţa Capolna VIII-1.45.6 MS-MD CV aval Ojdula 11 1.65 1987 A.B.A. Olt 102 Îndiguire Lunga - Ghelinţa Ojdula VIII-1.45.7 MS-MD CV aval Ojdula 7.8 1.80 1987 A.B.A. Olt 103 Îndiguire Lunga - Ghelinţa Racilor (Hilib) VIII-1.45.9 MS-MD CV aval Hilib 5.9 1.94 1987 A.B.A. Olt 104 Îndiguire Boroşneu Mare Covasna VIII-1.45.18 MS-MD CV Brateş; Boroşneu Mare 19.88 2.60 1983 Brateş;Boroşneu Mare A.B.A. Olt 105 Îndiguire Boroşneu Mare Păpăuţi VIII-1.45.18.3 MS-MD CV Brateş 1.08 1.55 1983 Brateş A.B.A. Olt 106 Îndiguire Boroşneu Mare Zagon VIII-1.45.18.4 MS-MD CV Boroşneu Mare 12.8 1.97 1983 Boroşneu Mare A.B.A. Olt 107 Îndiguire Boroşneu Mare Chiuruş VIII- 1.45.18.3.1 MS-MD CV Pachia 7.94 1.76 1983 Pachia A.B.A. Olt 108 Îndiguire Boroşneu Mare Telec VIII- 1.45.18.4.1 MS-MD CV 1.03 1.45 1983 A.B.A. Olt 109 Îndiguire Boroşneu Mare Valea Mare VIII-1.45.18.5 MD CV Boroşneu Mare 0.5 1.60 1983 Boroşneu Mare A.B.A. Olt 110 Îndiguire Boroşneu Mare Saciova VIII-1.45.18.6 MS-MD CV Reci 1.08 1.30 1983 Reci A.B.A. Olt 111 Regularizare - îndiguire Bârsa la Hălchiu - Bod Bârsa VIII-1.50 MS-MD BV Braşov, Bod, Hălchiu, Feldioara 6.6 2 1976 5% 10%(extravilan) Q.c 5%= 265 extravilan: Q.c 10%= 217 Braşov, Bod, Hălchiu, Feldioara A.B.A. Olt 16 - 17.05.2011 şi 10 - 15.06.2011; 23.03 - 27.03.2007 eroziuni 112 Regularizare - îndiguire Ghimbăşel la Bod Ghimbăşel VIII-1.50.6 MS-MD BV Braşov, Sânpetru, Bod 25 2 1977 5% 189 Braşov, Sânpetru, Bod A.B.A. Olt 23.03 - 27.03.2007; 21 - 27.09.2005; 30.04 - 03.05.2005 si 07.05- 15.05.2005 eroziuni 113 Regularizare Pănicel la Râşnov Sohodol VIII-1.50.5 MS-MD BV Râşnov 4 2 1977 5% 10%(extravilan) Q.c5% =71 extravilan: Q.c10% =53 Râşnov A.B.A. Olt 23.03 - 27.03.2007 eroziuni Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1076 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 114 Regularizare Tărlung la Teliu Tărlung Teliu VIII-1.45.22 VIII- 1.45.22.6b MS-MD BV Teliu 9.2 1,5 1981 5% 10%(extravilan) 62,71 Teliu A.B.A. Olt 16 - 17.05.2011 şi 10 - 15.06.2011 eroziuni 115 Apărare inundaţii Tărlung la Teliu Tărlung VIII-1.45.22 MS-MD BV Teliu 0.9 1,5 1986 5% 62,71 Teliu A.B.A. Olt eroziuni 116 Regularizare Ghimbăşel la Stupini Ghimbăşel VIII-1.50.6 MS-MD BV Braşov 11.6 1,5 1980 5% 186 Braşov A.B.A. Olt 11 - 15.07.2009 eroziuni 117 Apărare mal Sebeş Sebeş VIII-1.85 MS-MD BV Sebeş 2.1 1,5 1977 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=88,6 extravilan: Q.c 10%=65,9 Sebeş A.B.A. Olt 30.06- 01.07.2011; 16 - 17.05.2011 şi 10 - 15.06.2011; eroziuni 118 Combatere inundaţii râul Olt şi afluenţi Sânpetru-Racoş Olt VIII-1 MS-MD BV Podu Olt, Bod, Feldioara, Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Augustin 82.13 1,5 1982 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=510 extravilan: Q.c 10% =395 Podu Olt, Bod, Feldioara, Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Augustin A.B.A. Olt 30.06- 01.07.2011; 11 - 15.07.2009; 23.03 - 27.03.2007; 23.03 - 24.04.2006; 21 - 27.09.2005; 30.04 - 03.05.2005 si 07.05- 15.05.2005; eroziuni; breşă dig remuu pr.Bârsa11 - 15.07.2009 119 Regularizare - îndiguire Olt Hoghiz-Ungra Olt VIII-1 MS-MD BV Ungra, Hoghiz 8.6 2 1978 5% 10%(extravilan) Amonte/ aval confluenţă Homorod Q.c 5%=615/820 Q.c 10%=490/570 Ungra, Hoghiz A.B.A. Olt 120 Regularizare - îndiguire Homorodu Mare Homorodu Mare VIII-1.71 MS-MD BV Homorod 5.94 2 1978 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=272 extravilan: Q.c 10%=211 Homorod A.B.A. Olt 121 Regularizare - îndiguire Cozd la Lovnic Cozd VIII-1.71.7 MS-MD BV Lovnic, Jibert 4.3 1,5 1977 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=65 intrav. Q.c 10%=49 extrav Lovnic, Jibert A.B.A. Olt 1077 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 122 Regularizare - îndiguire Cozd la Rupea Cozd VIII-1.71.7 MS-MD BV Rupea 8.35 1,5 1977 5% 10%(extravilan) Q.c 5%= 137,7 extravilan: Q.c 10% =94,3 Rupea A.B.A. Olt 123 Regularizare Berivoi-Racoviţa Berivoi Racoviţa VIII-1.89.1 VIII-1.89 MS-MD BV Făgăraş 5.01 2 1977 5% 10%(extravilan) Q.c 2%=143 extravilan: Q.c10%= 38,6 Făgăraş A.B.A. Olt 124 Apărări mal Copăcioasa Sebeş VIII-1.85 MS-MD BV Sebeş 3 2 1977 5% 88 Sebeş A.B.A. Olt 125 Amenajare Terasa Făgăraş Sebeş Mândra VIII-1.85 VIII-1.83 MS-MD BV Mândra, Hârseni, Făgăraş, Beclean 6.2 1 1985 5% 10%(extravilan) Q.c 5%= 43 - 178 extravilan: Q.c 10%= 32- 132 Mândra, Hârseni, Făgăraş, Beclean A.B.A. Olt 30.06- 01.07.2011; 23.03 - 24.04.2006 eroziuni 126 Amenajare Homorodu Mic Homorodu Mic VIII-1.71.6 MS-MD BV Jimbor, Mercheaşa, Homorod 7 1,5 1988 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=150 extravilan: Q.c 10% =113 Jimbor, Mercheaşa, Homorod A.B.A. Olt 30.06- 01.07.2011; 16 - 17.05.2011 şi 10 - 15.06.2011; 30.04 - 03.05.2005 si 07.05- 15.05.2005 eroziuni 127 Dig Fabrica Postav Prejmer Valea Neagră VIII-1.46 MS-MD BV Lunca Câlnicului 1.9 1 1972 5% 10%(extravilan) 115 Lunca Câlnicului A.B.A. Olt 128 Combatere inundaţii în lunca râului Olt incinta 39 şi 40 Râul Negru VIII-1.45 MS-MD BV Lunca Câlnicului 5.9 1,5 1980 5% 200 Lunca Câlnicului A.B.A. Olt 129 Amenajare râul Olt Racoş - Hoghiz et.I Olt VIII-1 MS-MD BV Hoghiz 7.8 2 1987 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=615 extravilan: Q.c 10%=490 Hoghiz A.B.A. Olt 23.03 - 27.03.2007 grifoane 130 Amenajare râul Olt Racoş- Hoghiz et.II Olt VIII-1 MS-MD BV Racoş, Mateiaş, Dopca, Bogata 14.9 2 1994, 2000 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=615 extravilan: Q.c 10% = 686 Racoş, Mateiaş, Dopca, Bogata A.B.A. Olt 131 Regularizare râul Olt la Făgăraş Olt VIII-1 MS-MD BV Făgăraş 5.6 2 1975 5% 2% (dig contur) Q.c 5%=980 Dig contur: Q2% = 1220 mc/s Făgăraş A.B.A. Olt 30.06- 01.07.2011 eroziuni Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1078 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 132 Dig apărare râul Olt la Comăna Olt VIII-1 MS-MD BV Comăna de Jos 3.3 1,5 1985 20%(extravilan) 324 Comăna de Jos A.B.A. Olt 18 - 23.04.2012; 26.06 - 15.07.2010; 11 - 15.07.2009; 23.03 - 27.03.2007 eroziuni 133 Apărare inundaţii oraş Codlea prin deviaţie Vulcăniţa Vulcăniţa VIII-1.51.6 MS BV Codlea 0.5 2 1980 2% 10%(extravilan) Q.c 2%= 93,2 extravilan: Q.c10%= 48,2 Codlea A.B.A. Olt 134 Regularizare Valea Seacă la Budila Seaca VIII-1.45.22.6 MS-MD BV Budila 2.316 1,5 2010 5% 47,4 Budila A.B.A. Olt 135 Îndiguire Bârsa Bârsa VIII-1.50 BV Hălchiu, Braşov 7.776 2 1973 5% 104 Hălchiu, Braşov A.B.A. Olt 26.06 - 15.07.2010 eroziuni 136 Îndiguire Homorod-Ciucaş (Hălchiu- Feldioara) Vulcăniţa VIII-1.51.6 MS-MD BV Feldioara, Hălchiu 13.68 2 1975 5% 161 Feldioara, Hălchiu A.B.A. Olt 137 Îndiguire Homorod-Ciucaş (Vlădeni- Dumbrăviţa) Hamaradia VIII-1.51.2 MS-MD BV Dumbrăviţa, Vlădeni 5.64 1,5 1975 5% 134 Dumbrăviţa, Vlădeni A.B.A. Olt 26.06 - 15.07.2010 eroziuni 138 Îndiguire Homorod-Ciucaş (Satu Nou- Hălchiu) Homorod-Ciucaş VIII-1.51 MS-MD BV Satu Nou 5.98 1 1973 5% 134 Satu Nou A.B.A. Olt 139 Îndiguire Homorodu Mare Homorodu Mare VIII-1.71 MS-MD BV Caţa, Drăuşeni, Ioneşti 32.7 1,5 1985 5% 139 Caţa, Drăuşeni, Ioneşti A.B.A. Olt 26.06 - 15.07.2010 eroziuni 140 Îndiguire Cozd la Lovnic Cozd VIII-1.71.7 MS-MD BV Lovnic 2.114 1 1960 10% 49 Lovnic A.B.A. Olt 141 Îndiguire Hurez Hurez VIII-1.90 MS BV Hurez 2.3 1,5 1984 5% 26.2 Hurez A.B.A. Olt 142 Îndiguire Cincu Cincu VIII-1.95 MS-MD BV Cincşor 3.5 1 1975 5% 10%(extravilan) Q.c 5%=80 extravilan: Q.c10%= 60 Cincşor A.B.A. Olt 143 Îndiguire Ruginosu-Hotaru Ruginosu (Hotaru) VIII-1.100 MS-MD BV Olteţ 2.1 1 1988 10% 29 Olteţ A.B.A. Olt 144 Îndiguire Viştea Viştea VIII-1.101 MS-MD BV Viştea de Jos 2.4 1 1988 10% 51 Viştea de Jos A.B.A. Olt 145 Îndiguire râul Olt incinta Hoghiz II (Fântâna) Olt VIII-1 MS BV Fântâna 2.99 2 1998 5% 10%(extravilan) 615 Fântâna C.J. Braşov 1079 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 146 Îndiguire râul Olt la Hălmeag Olt VIII-1 MD BV Hălmeag 2.2 1,2 5% 10%(extravilan) 713 Hălmeag Primăria Şercaia 147 Îndiguire Ghimbăşel la Râşnov Ghimbăşel VIII-1.50.6 MD BV Râşnov 0.4 1,5 5% 102,3 Râşnov Primăria Râşnov 148 UHE Voila - Dig contur Olt VIII-1 MS BV Făgăraş 11.44 10 1989 2% 1235 Făgăraş Hidroelectrica S.A. 149 UHE Viştea - dig contur Olt VIII-1 MS-MD BV Rucăr, Olteţ 6.71 8,5 1989 2% 1294 Rucăr, Olteţ Hidroelectrica S.A. 150 UHE Arpaş - Dig contur (amonte/ aval Ucea) Olt VIII-1 MS BV Ucea de Jos 5.49 10 1988 2% 1377 Ucea de Jos Hidroelectrica S.A. 151 Priza Olt Făgăraş Olt VIII-1 MS BV Făgăraş 1.05 3 1972 Făgăraş S.C. Nitroporos S.R.L. 152 Îndiguire Cibin la Sibiu Cibin VIII-1.120 MS SB Sibiu/ Sibiu 6.4 1.5 1974 1% 440 Sibiu A.B.A. Olt 153 Îndiguire mal stâng Cibin la Bungard Cibin VIII-1.120 MS-MD SB Şelimbar/ Bungard 3.2 3.5 1979 5% 216 Bungard A.B.A. Olt 154 Îndiguire Cibin la Mohu Cibin VIII-1.120 MS SB Şelimbar/ Mohu 1.24 2 2009 5% 247 Mohu A.B.A. Olt 155 Îndiguire Valea Şerpuită la Şura Mare Valea Şerpuită VIII-1.120.6.3 MS-MD SB Şura Mare/ Şura Mare 1 1.5 1982 5% 59.5 Şura Mare A.B.A. Olt 156 Îndiguire Nou la Nou Român Nou (Somartin) VIII-1.108 MS-MD SB Arpaşu de Jos/ Noul Român 1.1 2.0 1980 5% 123 Nou Român A.B.A. Olt 157 Îndiguire Liscov la Porumbacu de Sus Liscov VIII-1.114.2 MD SB Porumbacu de Jos/ Porumbacu de Sus 1 1.2 1987 5% 28 Porumbacu de Sus A.B.A. Olt 158 Îndiguire Porumbacu la Porumbacu de Jos Porumbacu VIII-1.114 MD SB Porumbacu de Jos/ Porumbacu de Jos 3 2.0 1987 5% 78,8 Porumbacu de Jos A.B.A. Olt 2011 alunecare taluz (5 breşe, 500ml în total -în urma inundaţiilor din 2011) 159 Îndiguire Hârtibaciu la Caşolţ Hartibaciu VIII-1.120.11 MD SB Roşia/ Caşolţ 1.79 2.1 1978 5% 170 Caşolţ A.B.A. Olt 160 Îndiguire Hârtibaciu la Alţâna Hartibaciu VIII-1.120.11 MD SB Alţâna/ Alţâna 1.02 2.0 1980 5% 110 Alţâna A.B.A. Olt 161 Îndiguire Hârtibaciu la Beneşti Hartibaciu VIII-1.120.11 MD SB Alţâna/ Beneşti 2.2 2.4 1980 5% 110 Beneşti A.B.A. Olt Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1080 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 162 Îndiguire Hârtibaciu la Brădeni Hartibaciu VIII-1.120.11 MD SB Brădeni/ Brădeni 1.688 1.7 1980 5% 66 Brădeni A.B.A. Olt 163 Îndiguire Halmer la Brădeni Halmer VIII- 1.120.11.2 MS SB Brădeni/ Brădeni 1.345 1.5 1980 5% 58.7 Brădeni A.B.A. Olt 164 Îndiguire Hârtibaciu la Agnita Hârtibaciu VIII-1.120.11 MS-MD SB Agnita/ Agnita 5.734 1.0 1980 5% 115 Agnita A.B.A. Olt 165 Îndiguire Albac la Vărd Albac VIII- 1.120.11.10 MS-MD SB Chirpar/ Vărd 7 1.8 1973 5% 49 Vărd A.B.A. Olt 166 Îndiguire Albac la Dealul Frumos Albac VIII- 1.120.11.10 MD SB Merghindeal/ Dealul Frumos 3 1.5 1974 5% 40 Dealul Frumos A.B.A. Olt 167 Îndiguire Nou la Bruiu Nou (Şomartin) VIII-1.108 MD SB Bruiu/ Bruiu 1.004 1.7 1978 5% 43 Bruiu A.B.A. Olt 168 Îndiguire Hârtibaciu la Hosman Hârtibaciu VIII-1.120.11 MS SB Norcrich/ Hosman 0.677 1.5 1980 5% 141 Hosman A.B.A. Olt 169 Dig de apărare cu pereu zidit Olăneşti VIII-1.145 MS-MD VL Râmnicu Vâlcea 2.307 4.5 1980 276 Râmnicu Vâlcea A.B.A. Olt 2014 eroziune pereu 170 Dig de apărare cu pereu zidit Govora VIII-1.149 MS VL Buneşti 0.67 3.5 1977 104 Buneşti A.B.A. Olt 171 Dig de apărare din pământ cu pereu Bistriţa VIII-1.150 MS-MD VL Băbeni 2 2.5-4 1975 226 Băbeni A.B.A. Olt 172 Dig de apărare cu pereu betonat Topolog VIII-1.151 MS-MD VL Galicea 2.45 2.5 - 4 1980 530 Galicea A.B.A. Olt 2007 eroziune pereu 173 Dig de apărare pereat cu dale din beton Topolog VIII-1.151 MD VL Milcoiu 0.3 2.5 1977 300 Milcoiu A.B.A. Olt 174 Dig de apărare cu dale din beton Sălătrucel VIII-1.140 MD VL Jiblea 1.267 1.5 - 2 1981 101 Jiblea A.B.A. Olt 175 Dig de apărare din pamant nepereat Arşanca VIII-1.149a MD-MS VL Băbeni 2 2 - 3.5 1975 15.6 Băbeni A.B.A. Olt 176 Dig de apărare cu pereu din beton Otăsău VIII-1.150.4 MD-MS VL Păuşeşti Otăsău 0.979 3.5 1979 106 Păuşeşti A.B.A. Olt 177 Dig de apărare cu pereu din piatră Otăsău VIII-1.150.4 MD VL Frânceşti 0.816 3.5 1997 106 Frânceşti A.B.A. Olt 178 Dig de apărare cu dale din beton Cerna VIII-1.173.9 MD-MS VL Copăceni 3 3.5 1987 188 Copăceni A.B.A. Olt 179 Dig de apărare pereat cu dale din beton Geamăna VIII-1.156 MD-MS VL Drăgoeşti 3.48 2.5 2003 76.3 Drăgoeşti A.B.A. Olt 1081 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 180 Dig de apărare cu pereu zidit Olăneşti VIII-1.145 MD-MS VL Păuşeşti Măglaşi 4 3.5 1978 174 Păuşeşti Măglaşi A.B.A. Olt 181 Dig de apărare din pământ Luncavăţ VIII-1.152 MD-MS VL Marcea 2 3 1975 206 Marcea A.B.A. Olt 182 Dig de apărare din pământ cu pereu zidit Olteţ VIII-1.173 MS GJ Alimpeşti 3 3 1977 258 Alimpeşti A.B.A. Olt 183 Dig de apărare din pământ Olteţ VIII-1.173 MS GJ Alimpeşti 3.63 3 2001 258 Alimpeşti A.B.A. Olt 184 Dig de apărare din pământ Olteţ VIII-1.173 MS VL Grădiştea 4.7 3.5 1981 264 Grădiştea A.B.A. Olt 185 Dig de apărare din pământ cu dale din beton cu goluri Olteţ VIII-1.173 MS VL Alunu 7.7 3 1981 258 Alunu A.B.A. Olt 186 Dig de apărare din pământ Olteţ VIII-1.173 MS VL Alunu 10.75 3 1983 258 Alunu A.B.A. Olt 187 Dig de apărare pereat cu dale din beton Târaia VIII-1.173.3 MD-MS VL Berbeşti 8.85 3 1986 147 Berbeşti A.B.A. Olt 188 Dig de apărare din pământ Bistriţa VIII-1.150 MD-MS VL Băbeni 0.249 3 2007 226 Băbeni A.B.A. Olt 189 Dig de apărare cu pereu din piatră Olăneşti VIII-1.145 MS VL Vlădeşti 0.75 3 1975 180 Vlădeşti A.B.A. Olt 190 Regularizare Olteţ la Irimeşti - dig dirijare Olteţ VIII-1.173 VL Irimeşti 0.8 1977 A.B.A. Olt 191 Îndiguire Geamărtălui Geamărtălui VIII-1.173.13 MD-MS OT Balş 1.7 1 1980 10% 101 1 A.B.A. Olt 192 Îndiguire Iminog Iminog VIII-1.174 MD-MS OT Cătanele - Greci - Vâlcele 5,4 1.5 - 2.0 1982 3 A.B.A. Olt 193 Dig râu Olteţ la Dobrun Olteţ Pârâul Roşu VIII-1.173 VIII- 1.173.14a MD-MS OT Dobrun 3,335 4.0 - 3.0 2011 5% 720 1 A.B.A. Olt nu e cazul nu e cazul 194 Dig de apărare mal din pământ râul Olteţ la Morunglav Olteţ VIII-1.173 MS OT Morunglav 3,323 3.5 2011 5% 632 1 A.B.A. Olt nu e cazul nu e cazul Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1082 Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă Codul cadastral Poziţia digului (mal stâng /mal drept) MS/MD Judeţul Comuna/ localitatea Lungimea (km) Inălţimea medie (m)} PIF Condiţii normale de exploatare Localitaţile apărate Deţinătorul Incidente Probabilitatea de depăşire p c % Q calcul (m 3 /s) Anul producerii Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz (surpare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 195 Îndiguire râul Olt mal drept la Islaz - Moldoveni Olt VIII-1 MD TR Islaz - Moldoveni 13,20 4.5 1976 5% 2015 1 A.B.A. Olt 2004; 2005; 2012; An 2004 km 5+600 - 5+800 eroziune taluz exterior dig L =200 m; An 2005 km 1+ 400 Dig distrus pe L = 310 m; An 2005 km 5+600- 5+800 eroziune taluz exterior dig = 320 m; An 2005 km 9+800 eroziune taluz exterior L 60 m; An 2012 km 1+200 eroziune taluz exterior dig L =110 m; An 2012 km 9+800 eroziune taluz exterior L = 100 m 196 Amenajare şi îndiguire râul Olt, mal stâng Beciu - Liţa Olt Şîu VIII-1 XIV- 1.30 MD-MS TR Beciu - Liţa 20.40 4.5 - 3 1970 3 A.B.A. Olt 2005 An 2005 km 30+100, pct. Lunca eroziune taluz exterior dig L = 700 m, dig întrerupt L 350 m 197 Îndiguire Şîu Şîu XIV-1.30 MD TR Turnu-Măgurele - Liţa 9.60 3 1965 A.B.A. Olt 1083 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1084 Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări permanente Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună / localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 AGNITA I Hârtibaciu - Valea Cărămidăriei VIII-1.120.11 SB Agnita 5.00 PA 0.012 0.027 0.015 R,P S.C. PRIMA LIMITED S.R.L. 2 AGNITA II Pârâu necadastrat +Hârtibaciu VIII-1.120.11 SB Agnita 5.00 PO 0.013 0.036 0.023 R Primăria Agnita 3 AGROINDUSTRIALA FORTUNA Canal Hărman BV Hărman 3.10 PO 0.058 P Agroindustriala Fortuna 4 ARCEŞTI Olt VIII-1 OT Salcia 30.50 SBML 50.540 76.480 25.940 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA 5 ARPAŞU Olt VIII-1 SB Arpaşu 27.40 SBML 9.150 14.150 5.000 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 6 AVRIG Olt VIII-1 SB Avrig 22.50 SBML 10.640 14.940 4.300 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 7 BABENI Olt VIII-1 VL Băbeni 32.80 SBB 40.260 83.432 43.172 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 8 BALAN (MESTEACANU) Olt VIII-1 HR Bălan 18.50 AM 0.380 0.590 0.210 A A.B.A. Olt 9 BECLEAN Hurez VIII-1.90 BV Beclean 3.30 PO 0.114 R Concesionat - S.C. Fântâniţa Crăiesei - Făgăraş 10 BIXAD Olt VIII-1 CV Bixad 7.00 PO 0.070 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 11 BOBU Bobu VIII-1.173.15 OT Bobu 9.30 PO 0.092 0.196 0.104 X Consiliul Local Dobrun (Primăria nouă este la Osica de Jos) 12 BOIA I Boia VIII-1.130 VL Câineni 12.00 SBML 0.065 0.240 0.175 H HIDROELECTRICA S.A. S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 13 BOIA II Boia VIII-1.130 VL Câineni 12.50 SBML 0.028 0.031 0.003 H HIDROELECTRICA S.A. S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 14 BOIA III Boia VIII-1.130 VL Câineni 10.10 SBML 0.035 0.044 0.009 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 15 BRADIŞOR Lotru VIII-1.135 VL Mălaia 62.00 A 40.480 52.434 11.954 A,H,P HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 16 BREBENI Dârjov VIII-1.171 OT Brebeni 6.50 PO 0.200 V A.N.A.R. - A.B.A. OLT RÂMNICU VÂLCEA 17 BREBENI I - MILOVEANU Miloveanu VIII-1.174.2 OT Brebeni 7.00 PO 0.100 0.207 0.107 P,V Concesionat (persoană fizică - Scăete Constantin) 18 CALIMANEŞTI Olt VIII-1 VL Călimăneşti 28.50 SBB 2.540 3.870 1.330 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VALCEA 19 CARACAL II Gologan VIII-1.176.1 OT Caracal 4.50 PO 0.067 0.225 0.158 X Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal 20 CETA&#39;UIA I Crizbav VIII-1.53 BV Rotbav 26.50 PO 0.730 1.100 0.370 A C.N.U. - Feldioara 21 CEZIENI V. Anuţei (afluent Teslui) VIII-1.165 OT Cezieni 7.95 PO 0.050 0.290 0.240 R Consiliul Local Cezieni 22 CODLEA I Pârâul Auriu VIII-1.51.5 BV Codlea 8.00 PO 0.085 P S.C. Romprotocol 23 CODLEA II Pârâul Auriu VIII-1.51.5 BV Codlea 10.00 PO 0.145 P S.C. Romprotocol Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună / localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 24 CORNETU Olt VIII-1 VL Racoviţa 22.50 SBML 5.620 7.870 2.250 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 25 COTENI Valea Obârşia VIII-1.179.1 OT Obârşia 3.00 PO 0.150 R Consiliul Local Obârşia 26 COTENI&#39;A Miloveanu VIII-1.174.2 OT Coteana 8.50 PO 0.646 X Consiliul Local Coteana 27 CRIN&#39; 1 AV. Pârâu necadastrat +Tilişcuţa VIII-1.120.4.2.1 SB Sălişte 4.60 PO 0.006 0.008 0.002 P S.C. AGROCRIN TURISM S.R.L. 28 CRIN&#39; 2 Pârâu necadastrat +Tilişcuţa VIII-1.120.4.2.1 SB Sălişte 2.90 PO 0.002 0.003 0.001 P S.C. AGROCRIN TURISM S.R.L. 29 CRIN&#39; 3 Pârâu necadastrat +Tilişcuţa VIII-1.120.4.2.1 SB Sălişte 3.10 PO 0.001 0.002 0.001 P S.C. AGROCRIN TURISM S.R.L. 30 CRIN&#39; 4 AM. Pârâu necadastrat +Tilişcuţa VIII-1.120.4.2.1 SB Sălişte 2.90 PO 0.001 0.002 0.001 P S.C. AGROCRIN TURISM S.R.L. 31 CRUŞOV Valea Cruşov VIII-1.179 OT Brastavăţu 7.00 PO 0.326 0.980 0.654 X Stănică Dorel, Gune Ion 32 DAEŞTI Olt VIII-1 VL Dăeşti 27.65 SBB 4.850 9.600 4.750 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RM. VALCEA 33 DAIA Daia VIII-1.120.11.20 SB Roşia 5.00 PO 0.072 0.098 0.026 R,P TRANS - AGAPE SRL 34 DEALUL DAII (CAŞOLT) Caşolt VIII-1.120.11.21 SB Şelimbăr 6.00 PO 0.039 0.070 0.031 P Asociaţie fam. Pescăruşul 35 DOPCA Valea-Mare VIII-1.69 BV Dopca 18.00 PM 0.578 0.900 0.322 A A.B.A. Olt 36 DRAGANEŞTI Olt VIII-1 OT Drăgăneşti - Olt 30.50 SBML 81.940 101.890 19.950 H,I,V HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VALCEA 37 DRAGAŞANI Olt VIII-1 VL Drăgăşani 31.50 SBB 66.810 83.600 16.790 H HIDROELECTRICA S.A. S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VALCEA 38 DUMBRAVA I - LACUL I Trinkbach (afluent Cibin) VIII-1.120 SB Sibiu 3.62 PM 0.080 0.082 0.002 R Serviciul Public Grădina Zoologică 39 DUMBRAVA I LACUL II Trinkbach (afluent Cibin) VIII-1.120 SB Sibiu 2.50 PM 0.011 0.019 0.008 R Serviciul Public Grădina Zoologică 40 DUMBRAVA II Trinkbach (afluent Cibin) VIII-1.120 SB Sibiu 6.00 PO 0.165 0.293 0.128 R Muzeul &quot;Astra&quot; Sibiu 41 DUMBRAVA III Trinkbach (afluent Cibin) VIII-1.120 SB Sibiu 5.00 PO 0.010 0.035 0.025 R Primăria Sibiu 42 DUMBRAVA IV Trinkbach (afluent Cibin) VIII-1.120 SB Sibiu 4.00 PO 0.023 0.054 0.031 R Primăria Sibiu 43 DUMBRAVA V Trinkbach (afluent Cibin) VIII-1.120 SB Sibiu 6.00 PO 0.040 0.102 0.062 R Primăria Sibiu 44 ELIAS-BONDREA Pârâu necadastrat (afluent Teslui) VIII-1.165 OT Cezieni 3.33 PO 0.006 0.010 0.004 R Ferma Elias-Bondrea 45 FAGARAŞ Olt VIII-1 BV Făgăraş SSB A S.C. Nitroporos S.R.L. 46 FIŞER (RUPEA) Fişer VIII-1.71.7.4 BV Rupea 2.50 PO 0.051 0.094 0.043 R Primăria Rupea concesionat S.C. REPS S.R.L. 47 FRASINET I Valea Frăsinet VIII-1.175.5 OT Dobrosloveni 4.80 PO 0.263 0.422 0.159 P,R Consiliul Local Dobrosloveni (Royal Familly) 48 FRASINET II Valea Frăsinet VIII-1.175.5 OT Dobrosloveni 5.10 PO 0.054 0.203 0.149 P,R AGROPOD S.A.(baraj) Bărbuneanu Octav (lac), Şuţu Doru - Întreprindere individuală (administrator) 49 FRUMOASA Frumoasa VIII-1.14.2 HR Frumoasa 38.00 PA 7.191 10.697 3.506 A A.B.A. Olt 1085 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună / localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 50 FRUNZARU Olt VIII-1 OT Frunzaru 30.50 SBML 90.190 108.020 17.830 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA 51 GALBENU Latoriţa VIII-1.135.13 VL Ciunget 60.00 A 2.810 3.340 0.530 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 52 GANEASA Vaslui VIII-1.173.16.1.2 OT Găneasa 5.50 PO 0.070 0.158 0.088 R,P Concesionat (firma S.C. Megalit S.R.L. Slatina) 53 GODEANU Valea Godeanu (afluent Horezu) VIII-1.173.13.2 OT Dobreţu 4.36 PO 0.038 0.055 0.017 P,R Primăria Dobreţu 54 GOVORA Olt VIII-1 VL Stolniceni 26.00 SBB 12.480 28.800 16.320 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 55 GURA LOTRULUI Olt VIII-1 VL Brezoi 25.00 SBML 2.490 7.800 5.310 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 56 GURA RÂULUI Cibin VIII-1.120 SB Gura Râului 73.50 C 13.990 16.740 2.750 A A.B.A. Olt 57 HAMARADEA Hamaradia VIII-1.51.2 BV Dumbrăviţa 9.00 PM 1.899 3.619 1.720 I A.B.A. Olt 58 IANCA Pr. nec.(af. Dunarea) OT Ianca 3.10 PO 0.098 0.149 0.051 R,P Consiliul Local Ianca - Concesionat S.C. VISAMIR EUGEN S.R.L. 59 IONEŞTI Olt VIII-1 VL Ioneşti 32.50 SBB 29.700 51.200 21.500 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 60 IPOTEŞTI Olt VIII-1 OT Ipoteşti 31.50 SBML 112.890 143.000 30.110 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA 61 IZBICENI Olt VIII-1 OT Izbiceni 31.50 SBML 63.890 82.044 18.154 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA 62 JIDOAIA Jidoaia VIII-1.135.10.1 VL Voineasa 50.00 A 0.487 0.650 0.163 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 63 LACUL MIOARELE Latoriţa VIII-1.135.13 VL Voineasa 10.00 PO 0.120 0.148 0.028 X Primăria Voineasa 64 LOTRU AVAL Lotru VIII-1.135 VL Voineasa 41.50 A 0.443 0.682 0.239 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 65 MALAIA Lotru VIII-1.135 VL Mălaia 30.50 SBML 1.260 1.690 0.430 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 66 MARUN&#39;EI Valea Jugălia VIII-1.173.16.1.3 OT Mărunţei 5.00 PO 0.036 0.058 0.022 X Consiliul Local Mărunţei 67 MOACŞA - PADURENI Pădureni (Beşeneu) VIII-1.45.17 CV Reci 14.50 PO 2.700 6.400 3.700 I A.B.A. Olt 68 NEGOVANU (SADU V) Sadu VIII-1.120.14 SB Sadu 62.00 A 6.300 8.100 1.800 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 69 OBARŞIA Valea Obârşia VIII-1.179.1 OT Obârşia 3.00 PO 0.300 0.300 0.000 X Consiliul Local Obârşia 70 OBARŞIA NOUA Valea Obârşia VIII-1.179.1 OT Obârşia 3.00 PO 0.015 0.300 0.285 R Consiliul Local Obârşia (concesionat persoană fizică) 71 OBOGA Valea Românel OT Oboga 10.00 PO 0.032 0.485 0.453 I Consiliul Local Oboga 72 OLARI Bîrlui VIII-1.173.14 OT Pârşcoveni 5.40 PO 0.391 0.169 -0.222 R,P Concesionat (persoană fizică - Matei Dorin Nuţu) 73 PASTRAVARIA MAIERUŞ Măieruş VIII-1.58 BV Măieruş 2.80 A 0.007 0.008 0.001 P S.C. DORIPESCO S.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1086 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună / localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 74 PETRIMANU Latoriţa VIII-1.135.13 VL Ciunget 50.00 A 2.100 2.750 0.650 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 75 PERII DAII 1 Daia (Dochini) VIII-1.120.11.20 SB Roşia 3.80 PO 0.005 0.009 0.004 X Ministerul Apărării - U.M.01512 76 PERII DAII 2 Daia (Dochini) VIII-1.120.11.20 SB Roşia 4.00 PO 0.011 0.018 0.007 X Ministerul Apărării - U.M.01512 77 PERII DAII 3 Daia (Dochini) VIII-1.120.11.20 SB Roşia 3.50 PO 0.004 0.009 0.005 X Ministerul Apărării - U.M.01512 78 POTOPIN Potopin VIII-1.175.6 OT Dobrosloveni 8.10 PO 0.198 0.304 0.106 X Consiliul Local Dobrosloveni 79 POIANA RUIA Ruia Necadastrat BV Braşov 18.00 PO 0.129 0.146 0.017 X Primăria Municipiului Braşov 80 RACOVI&#39;A Olt VIII-1 SB Racoviţa 21.50 SBB 19.159 24.167 5.008 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 81 RAMNICU VÂLCEA Olt VIII-1 VL Râmnicu Vâlcea 35.65 SBB 8.960 25.025 16.065 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 82 RÂURENI Olt VIII-1 VL Râmnicu Vâlcea 29.00 SBML 5.740 7.650 1.910 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 83 REDEA Vlădila VIII-1.177 OT Redea 4.10 PO 0.052 0.179 0.127 P,R Consiliul Local Redea 84 ROTBAV - AMENAJARE PISCICOLA Crizbav VIII-1.53 BV Feldioara 3.00 PO 0.700 0.940 0.240 P A.J.V.P.S. - Braşov 85 ROBEŞTI Olt VIII-1 VL Robeşti 21.50 SBB 6.218 8.210 1.992 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 86 RUSANEŞTI Olt VIII-1 OT Cilieni 29.50 SBML 85.620 106.710 21.090 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA 87 RUSCIOR Ruscior VIII-1.120.6 SB Şura Mică 3.00 PO 0.015 0.033 0.018 P S.C. Libertatea Sibiu 88 SACEL I Mag VIII-1.120.3 SB Sălişte 7.00 PO 0.720 0.980 0.260 P S.C. LOGITAX S.R.L. 89 SACEL II Mag VIII-1.120.3 SB Sălişte 6.00 PO 0.380 0.540 0.160 P S.C. LOGITAX S.R.L. 90 SACEL III Mag VIII-1.120.3 SB Sălişte 5.00 PO 0.630 0.950 0.320 P S.C. LOGITAX S.R.L. 91 SACEL IV Mag VIII-1.120.3 SB Sălişte 5.00 PO 0.300 0.430 0.130 P S.C. LOGITAX S.R.L. 92 SACEL V Mag VIII-1.120.3 SB Sălişte 3.00 PO 0.060 0.100 0.040 P S.C. LOGITAX S.R.L. 93 SACEL VI Cernavodă SB Sălişte 7.00 PO 0.710 0.980 0.270 P S.C. LOGITAX S.R.L. 94 SACEL VII Cernavodă SB Sălişte 7.00 PO 0.470 0.600 0.130 P S.C. LOGITAX S.R.L. 95 SACEL VIII Cernavodă SB Sălişte 7.00 PO 0.570 0.740 0.170 P S.C. LOGITAX S.R.L. 96 SACELE Târlung VIII-1.45.22 BV Săcele 50.00 PA 25.000 28.780 3.780 A A.B.A. Olt 97 SADU I Sadu VIII-1.120.14 SB Sadu 5.35 SSB 0.080 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 98 SADU II Sadu VIII-1.120.14 SB Sadu 17.50 G 0.110 0.205 0.095 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 99 SÂNPAUL - AMENAJARE PISCICOLA Homorodul Mare VIII-1.71 HR Mărtiniş 3.00 PA 2.135 P S.C. AGROPISC S.R.L. 100 SATU NOU-DUMBRAVI&#39;A FERMA PISCICOLA Hamaradia - Holboşel VIII-1.51.2 BV Satu Nou 4.00 PO 0.700 1.913 1.213 I,P DORIPESCO S.R.L. 101 SCOREIU Olt VIII-1 SB Scoreiu 27.40 SBML 4.970 7.480 2.510 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 102 SEBEŞ - AMENAJARE HIDROTEHNICA Sebeş VIII-1.85 BV Hârşeni 9.15 SBML 0.001 0.001 0.000 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 103 SLATINA Olt VIII-1 OT Slatina 24.00 SBML 20.119 35.178 15.059 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA 1087 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună / localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 104 ŞOPA I Cisnădie (Şopa) VIII-1.120.10 SB Şelimbăr 5.00 PO 0.060 0.063 0.003 R,P A.J.V.P.S. - Sibiu 105 ŞOPA II Cisnădie (Şopa) VIII-1.120.10 SB Şelimbăr 6.00 PO 0.120 0.144 0.024 R,P A.J.V.P.S. - Sibiu 106 ŞOPA III Cisnădie (Şopa) VIII-1.120.10 SB Şelimbăr 5.00 PO 0.030 0.032 0.002 R,P A.J.V.P.S. - Sibiu 107 ŞTREANGU Valea Ştreangu VIII-1.167.1 OT Slatina 13.60 PO 0.282 0.420 0.138 X Consiliul Local al Municipiului Slatina 108 STREHARE&#39; Strehăreţ VIII-1.167 OT Slatina 5.00 PO 0.063 0.090 0.027 R S.C. HIDROCONSTRUC&#39;IA S.A. - Sucursala Olt Inferior Slatina 109 STREJEŞTI Olt VIII-1 OT Strejeşti 33.00 SBML 193.170 258.092 64.922 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA 110 STRÂMB I Strâmb VIII-1.120.6.2 SB Şura Mică 2.50 PO 0.014 0.018 0.004 P S.C. SCANIA ROMÂNIA S.A. 111 STRÂMB II Strâmb VIII-1.120.6.2 SB Şura Mică 2.50 PO 0.006 0.009 0.003 P S.C. SCANIA ROMÂNIA S.A. 112 STUDINA I Valea Studina (Suhat) VIII-1.178 OT Studina 5.00 PO 0.065 0.120 0.055 X S.C. STUDIAS - Studina, actualmente Primăria Studina 113 STUDINA II Valea Studina (Suhat) VIII-1.178 OT Studina 2.50 PO 0.045 0.100 0.055 X S.C. STUDIAS - Studina, actualmente Primăria Studina 114 ŞUICI Topolog VIII-1.151 AG Şuici 14.00 SBB 0.035 0.080 0.045 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CURTEA DE ARGEŞ 115 ŞUTA Fitod VIII-1.22 HR Miercurea Ciuc 7.00 PO 0.060 R A.B.A. Olt 116 ŞURA MICA Şura Mare NECADASTRAT BV Şura Mică I.C.D.M. Cristian 117 TOCILE I Tocile VIII-1.120.12 SB Cisnădie 4.87 PO 0.024 0.040 0.016 R,P S.C. SAT Cisnădie 118 TOCILE II Valea Tocilelor VIII-1.120.12 SB Cisnădie 5.00 PO 0.056 0.860 0.804 R,P S.C. SAT Cisnădie 119 TOCILE III Valea Tocilelor VIII-1.120.12 SB Cisnădie 2.60 PO 0.021 0.036 0.015 R,P S.C. SAT Cisnădie 120 TOCILE IV Valea Tocilelor VIII-1.120.12 SB Cisnădie 4.80 PO 0.060 0.085 0.025 R,P MARICU&#39;A IOAN DANIEL 121 TOCILE V Valea Tocilelor VIII-1.120.12 SB Cisnădie 4.80 PO 0.112 0.143 0.031 R,P MARICU&#39;A IOAN DANIEL 122 TOCILE VI Valea Tocilelor VIII-1.120.12 SB Cisnădie 4.00 PO 0.050 R,P MARICU&#39;A IOAN DANIEL 123 TOCILE VII Valea Tocilelor VIII-1.120.12 SB Cisnădie 4.20 PO 0.042 0.071 0.029 P S.C. SAT Cisnădie 124 TOCILE VIII Valea Tocilelor VIII-1.120.12 SB Cisnădie 5.30 PO 0.099 0.149 0.050 P S.C. SAT Cisnădie 125 TOMŞANI Bistriţa VIII-1.150 VL Tomşani 11.50 SBML 0.080 0.360 0.280 H Hidroelectrica S.A. - I.S.P.H. în baza convenţiei de exploatare 126 TURCU Turcu VIII-1.50.4 BV Turcu 4.50 SBB 0.000 A S.C. Tivina S.R.L. Braşov 127 TURNU Olt VIII-1 VL Călimăneşti 44.00 SBML 7.730 12.030 4.300 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA 128 VULCAN I Heleşteu (Vulcăniţa) VIII-1.51.6 BV Vulcan 4.50 PO 0.038 0.069 0.031 R Consiliul Local VULCAN 129 VULCAN II Heleşteu (Vulcăniţa) VIII-1.51.6 BV Vulcan 4.00 PO 0.033 0.052 0.019 R Consiliul Local VULCAN 130 ROTBAV - VADU ROŞU FERMA PISCICOLA Lunca Olt VIII-1 BV Vadu Roşu 5.00 PO 2.370 2.370 0.000 P DORIPESCO S.R.L. 131 VALEA SALCIILOR Valea Sălcii VIII-1.120.6.1 SB Şura Mică 6.30 PO 0.150 0.246 0.096 P,R S.C. SIRA S.R.L Sibiu 132 VIDRA Lotru VIII-1.135 VL Voineasa 118.00 AA 340.000 378.000 38.000 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RM. VALCEA 133 VIŞTEA Olt VIII-1 BV Viştea 21.00 SBML 2.980 5.910 2.930 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 134 VITOMIREŞTI Dejeasca VIII-1.156.1 OT Vitomireşti 7.10 PO 0.021 0.035 0.014 X Consiliul Local Vitomiresti 135 VLADEŞTI Olăneşti VIII-1.145 VL Vlădeşti 18.00 SSB H,X HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1088 Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Cea mai apropiată comună / localitate Inălţimea barajului (m) Tipul barajului* Volum NNR (mil.m 3 ) Volum total NME (mil.m 3 ) Volum atenuare (mil.m 3 ) Folosinţe** Deţinătorul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 136 VLADILA Vlădila VIII-1.177 OT Vlădila 2.30 PO 0.019 0.055 0.036 P OCOLUL-Silvic Caracal 137 VOILA Olt VIII-1 BV Voila 21.00 SBML 5.460 11.000 5.540 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 138 VULCAN III Heleşteu (Vulcăniţa) VIII-1.51.6 BV Vulcan 2.00 PM 0.090 0.130 0.040 R Consiliul Local VULCAN 139 ZARNEŞTI (VULCAN) Bârsa VIII-1.50 BV Râşnov 8.00 SBML 0.050 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU 140 ZAVIDENI Olt VIII-1 VL Zăvideni 30.50 SBB 53.230 75.310 22.080 H HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA Notă: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe sub-bazine * Tip baraj* ** Folosinţe A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) V - apărarea împotriva inundaţiilor G Baraj de beton de greutate I - irigaţii C Baraj de beton cu contraforfi H - hidroenergie AA Baraj din anrocamente etanşat cu argile P - piscicultură AM Baraj din anrocamente etanşat cu mască amonte A - alimentări cu apă PO Baraj de pământ omogen R - agrement (recreere) PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pamânt fin) X - alte folosinţe care nu se încadrează în tipurile menţionate PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafafă SBB Stăvilar cu baraj de închidere din beton 1089 SBML Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1090 Tabel 2 - 5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Tipul barajului* Inălţimea barajului (m) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul 0 1 2 3 5 6 7 8 9 1 Aleşteu Gologan (Aleşteu) VIII-1.176.1 OT PO 9.50 0.654 A.B.A. Olt 2 Beneşti Hârtibaciu VIII-1.120.11 SB PO 9.00 7.000 A.B.A. Olt 3 Caracal Gologan (Mărioara) VIII-1.176 OT PO 12.55 6.033 A.B.A. Olt 4 Comanca I Valea Comanca necadastrat OT PO 9.60 0.810 A.N.I.F. Bucureşti - U.A. Olt Caracal 5 Comanca II Valea Comanca necadastrat OT PO 11.71 1.970 A.N.I.F. Bucureşti - U.A. Olt Caracal 6 Comăncuţa V. Comăncuţa necadastrat OT PO 7.10 0.373 A.N.I.F. Bucureşti - U.A. Olt Caracal 7 Dobreţu (Curtişoara) Dobreţu VIII- 1.173.13.2.3 OT PO 6.87 0.421 Primăria Dobreţu 8 Deveselu V. Deveselu necadastrat OT PO 10.77 0.899 A.N.I.F. Bucureşti - U.A. Olt Caracal 9 Dioşti Gologan (Mărioara) VIII-1.176 OT PO 11.08 0.502 A.B.A. Olt 10 Drăghiceni Gologan (Mărioara) VIII-1.176 OT PO 9.57 1.973 A.B.A. Olt 11 Grozăveşti Gologan (Aleşteu) VIII-1.176.1 OT PM 9.60 1.100 A.B.A. Olt 12 Ocnele Mari Pârâul Sărat VIII-1.148 VL PO 12.30 0.641 M.E.F. - D.G.R.M. (S.C. CONVERSMIN S.A.) 13 Oboga I Oboga VIII-1.170 OT PO A.N.I.F. Bucureşti - U.A. Olt Caracal Nr. crt. Denumirea barajului / acumulării Râul Codul cadastral Judeţul Tipul barajului* Inălţimea barajului (m) Volumul total (volum atenuare) (mil.m 3 ) Deţinătorul 0 1 2 3 5 6 7 8 9 14 Redea I Valea Redea VIII-1.177.1 OT PM 11.20 2.560 A.B.A. Olt 15 Redişoara Valea Redea VIII-1.177.1 OT PM 11.00 1.540 A.B.A. Olt 16 Retiş Hârtibaciu VIII-1.120.11 SB PM 10.00 4.190 A.B.A. Olt 17 Săltăneşti Dârjov VIII-1.171 OT PO 10.10 0.600 A.B.A. Olt 18 Valea Cetăţii Răcădău BV PO 22.50 0.107 A.B.A. Olt 19 Vlădila I Valea Vlădila VIII-1.177 OT PO 13.60 3.570 A.B.A. Olt Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1091 PO Baraj de pământ omogen SS Stăvilar cu stavile de suprafafă PA Baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin) PM Baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu Notă: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deţinător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alţi deţinători) grupate pe subbazine Tip baraj * 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situaţiilor de Urgenţă se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră&quot;. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: o previziunea şi prevenirea; o prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; o respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; o asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; o cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; o transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; o continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; o operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: o avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; o declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; o punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; o intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; o acordarea de ajutoare de urgenţă; o instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; o solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; o acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; o alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu &quot; Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră” , aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 Art. 7. - &quot; Definătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcfii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populafia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităfile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligafi să le întrefină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populafiei în localităfile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populafiei din zona de risc creată ca urmare a activităfilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judefean, după caz, şi Centrul operafional judefean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenfie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizafiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundafiilor, ghefurilor şi accidentelor la construcfii hidrotehnice, planurilor de acfiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.”. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populaţiei în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Olt permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu există. O situaţie detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populaţiei la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; se regăseşte la adresa: http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundatii.aspx Sistemul informaţional hidrometeorologic Conform definiţiei din „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informafional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informafional hidrometeorologic pe ansamblul Administraţiei de Apă Bazinală Olt, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la: o Instituţiile Meteorologice şi Hidrologice de la care se declanşează primele informaţii / avertizări meteorologice şi hidrologice; o Instituţiile şi Ministerele de la nivel naţional cu funcţii de sprijin importante în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; o Unităţile Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A. / S.H.I.) implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; o Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; o Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; o Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt prezentate în Schema sinoptică prezentată în figura 2 - 7, informaţiile privind evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. şi I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. şi populaţie), de la aceştia din urmă reîntorcându-se informaţiile privind evoluţia în teren a acestor fenomene. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1095 Figura 2 - 7 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Olt Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Structura si funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, şi anume, de jos în sus: o Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene); o Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial / judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă; o Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor de decizie Bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă; o Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot; şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie şi dispecerat unde se colectează toate informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea şi monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei administraţii bazinale de apă. Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informaţii şi date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună şi rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informaţional către Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; asigură următoarele funcţii: o Colectarea datelor şi informaţiilor; o Transmiterea datelor şi informaţiilor; o Procesarea datelor şi informaţiilor; o Stocarea datelor şi informaţiilor; o Diseminarea datelor şi informaţiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie . Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: o staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; o acumulări permanente şi nepermanente; o posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române&quot; o prize de apă, aducţiuni, etc.; la care se adaugă: date furnizate din reţeaua A.N.M.: o de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; o prognoze şi avertizări meteorologice; o hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: o prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; o detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa bazinului hidrografic Olt, provin de la: o 2 radare meteorologice: C.M.R. Craiova, C.M.R. Sibiu (informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.); o 104 staţii hidrometrice ale A.B.A. Olt; o 121 staţii pluviometrice ale A.B.A. Olt; Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt o 19 staţii meteorologice ale C.M.R. Sibiu, C.M.R. Craiova / A.N.M.; o 6 staţii pluviometrice ale C.M.R. Sibiu, C.M.R. Craiova / A.N.M. La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Olt şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situaţia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: S.G.A. Covasna realizează monitorizarea prin: o 14 staţii hidrometrice, din care 9 sunt automatizate; o 18 staţii pluviometrice, din care 13 sunt automatizate; o 4 staţii meteorologice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 0 staţii pluviometrice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; S.G.A. Harghita realizează monitorizarea prin: o 10 staţii hidrometrice, din care 8 sunt automatizate; o 13 staţii pluviometrice, din care 12 sunt automatizate; o 1 staţie meteorologică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 1 staţie pluviometrică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; S.G.A. Braşov realizează monitorizarea prin: o 19 staţii hidrometrice, din care 16 sunt automatizate; o 22 staţii pluviometrice, din care 20 sunt automatizate; o 3 staţii meteorologice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 1 staţie pluviometrică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; S.G.A. Sibiu realizează monitorizarea prin: o 18 staţii hidrometrice, din care 18 sunt automatizate; o 20 staţii pluviometrice, din care 20 sunt automatizate; o 4 staţii meteorologice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 1 staţie pluviometrică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; S.G.A. Vâlcea realizează monitorizarea prin: o 32 staţii hidrometrice, din care 25 sunt automatizate; o 36 staţii pluviometrice, din care 29 sunt automatizate; o 5 staţii meteorologice ale C.M.R. Craiova / A.N.M.; o 2 staţii pluviometrice ale C.M.R. Craiova / A.N.M.; S.G.A. Olt realizează monitorizarea prin: o 11 staţii hidrometrice, din care 8 sunt automatizate; o 12 staţii pluviometrice, din care 9 sunt automatizate; o 2 staţii meteorologice ale C.M.R. Craiova / A.N.M.; o 1 staţie pluviometrică a C.M.R. Craiova / A.N.M.. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) cuprinde şi informaţiile provenite de la acumulările, derivaţiile, nodurile hidrotehnice etc. din administrarea A.B.A. Olt, concentrarea informaţiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia&#160; datelor&#160; este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin: o reţeaua de radiocomunicaţie; o reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; o reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; o reţeaua V.P.N. dintre Administraţiile Bazinale de Apă şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;. Procesarea datelor si informafiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Olt). La nivelul serviciilor P.B.H.H. şi Dispecerat se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu , se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane. Stocarea datelor şi informafiilor - se face la nivelurile de decizie 3 (Staţii hidrologice) şi 2 (A.B.A. Olt), aceste informaţii constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. şi A.B.A. Olt. Trebuie menţionat faptul că pe perioada producerii situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, informaţiile primite sunt considerate informaţii primare, după terminarea fenomenului realizându-se măsurători suplimentare privind reconstituirea undelor de viitură, aceste informaţii fiind cele validate, oficiale, care vor intra în baza de date a A.B.A. Olt. Diseminarea datelor şi informafiilor În prima fază, toate informaţiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la staţiile de măsură ale A.B.A. Olt sunt transmise pentru informare conform fluxului informaţional operativ decizional către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate din cadrul A.B.A. Olt (Serviciul P.B.H.H. şi Dispecerat), avându-se în vedere precipitaţiile înregistrate şi cele prognozate, situaţia hidologică actuală, informaţiile sunt diseminate şi în final sunt realizate prognozele/avertizările hidrologice care sunt transmise Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt tuturor instituţiilor judeţene şi locale implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Structurile de intervenfie sunt compuse din: o Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite la nivel de judeţe şi formaţiile de intervenţie operativă (personal şi utilaje); o Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, cu personal specializat în intervenţii pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii; o Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă care au fost constituite la nivel local; o Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (personal şi utilaje minime de intervenţie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 - „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene metorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră &quot;, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii la nivel judeţean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 2.3. Istoricul inundaţiilor În ultimii 100 de ani, bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt a fost afectat de inundaţii în: 1923, 1924, 1930, 1932, 1948, 1955, 1970, 1972, 1975, 1991, 1998, 2000, 2007, 2014. În perioada 1930 - 1970 cele mai mari viituri în bazinul hidrografic Olt au avut loc în anii 1932 (aprilie) şi 1948 (iunie). După anul 1970 principalele viituri s-au produs în anii: 1970 (mai), 1971 (iulie), 1972 (octombrie), 1973 (martie), 1975 (iulie), 1991 (mai-iunie, iulie), 2005 (mai, iulie-august). O caracterizare succintă a regimului principalelor viituri se poate face după cum urmează: 1970: Inundaţiile s-au produs în luna mai datorită ploilor abundente şi de durată, dar şi a modului cum au evoluat principalele elemente meteorologice din lunile anterioare, care au depăşit pragurile critice, provocând revărsarea majorităţii râurilor din bazinul hidrografic Olt. Cantităţile mari de apă căzute pe suprafeţe întinse, s-au suprapus pe un fond hidrologic foarte încărcat. Debitele maxime înregistrate în timpul viiturii din anul 1970 au fost următoarele: pe râul Olt: S.H. Făgăraş - 690 m 3 /s la un debit mediu multianual de 57 m 3 /s; S.H. Râmnicu Vâlcea - 1.715 m 3 /s la un debit mediu multianual de 128,3 m 3 /s; S.H. Stoeneşti - 1.460 m 3 /s la un debit mediu multianual de 159,82 m 3 /s. 1972: Inundaţiile s-au produs în luna octombrie (3 - 11 octombrie) datorită precipitaţiilor care au depăşit cu mult media precipitaţiilor anuale. În bazinul inferior al Oltului au căzut cele mai mari cantităţi de precipitaţii atât sub formă de ploaie, cât şi sub formă de zăpadă. 1975: S-au produs inundaţii în luna iulie (1 - 10 iulie), reţinându-se faptul că intensitatea maximă a căderii cantităţilor mari de apă s-a înregistrat în primele 3 zile. În prima zi au fost înregistrate cantităţi de precipitaţii în tot bazinul, maximele fiind în bazinul mijlociu şi inferior. În ziua a doua s-au acumulat cantităţi mai mari în bazinul hidrografic superior şi mijlociu pe un sol deja saturat cu apă, accelerând scurgerea către bazinul inferior, declanşând viitura şi inundarea suprafeţelor din Oltul Inferior. La confluenţa Homorodului cu Oltul, nivelurile au crescut la 2 m de suprafaţa solului, astfel că în zona Hoghiz nu se mai vedeau vârfurile copacilor. La Râmnicu Vâlcea, nivelurile au depăşit cota de inundaţie, rămânând 6 zile şi 17 ore peste această cotă. Debitele maxime înregistrate în timpul viiturii din anul 1975 au fost pe râul Olt: S.H. Râmnicu Vâlcea - 2.134 m 3 /s şi S.H. Stoeneşti - 2.570 m 3 /s. 1991: În perioadele 26 mai - 5 iunie 1991 şi 2 - 7 iulie 1991 pe afluenţii Oltului Inferior au căzut mari cantităţi de precipitaţii, înregistrându-se fenomene periculoase, respectiv creşteri mari de debite în intervale scurte de timp. Debitele înregistrate la principalele staţii hidrometrice din bazinul hidrografic Olt Inferior au fost: 160 m 3 /s la S.H. Strejeşti pe râul Mamu; 209 m 3 /s la S.H. Căzăneşti pe râul Cungrea Mică; 125 m 3 /s la S.H. Pleşoiu pe râul Beica; 385 m 3 /s la S.H. Băbeni pe râul Bistriţa; 1.190 m 3 /s la S.H. Balş pe râul Olteţ. Probabilitatea de depăşire a debitelor înregistrate pe afluenţi a fost între 0,2 - 2%. Pe Oltul Inferior, la toate staţiile hidrometrice, s-au înregistrat debite maxime cu probabilitatea de depăşire de 5% (Qmax la S.H. Izbiceni = 2.542 m 3 /s), tranzitate fără probleme având în vedere că lacurile de acumulare de pe Oltul Inferior, care funcţionează ca nişte îndiguiri sunt dimensionate la clasa a II-a (1%; 0,1%). Pe afluenţii Oltului Inferior, în judeţele Vâlcea şi Olt, la viitura din 1991 au fost inundate circa 36.000 ha, 1.700 gospodării, 800 km de drumuri, 15 obiective industriale şi instituţii publice, 60 poduri. Sectoarele de râuri unde s-au înregistrat pagubele sus menţionate au fost: râul Hinţa la Govora, Pârâul Sărat la Ocnele Mari, râul Râmeşti şi Pârâul Urşanilor la Horezu, râul Sălătrucel la Berislăveşti, râul Târâia la Polovragi, râul Olteţ la Alimpeşti, Morunglav şi Balş, râul Lotru la Voineasa şi Voineşiţa, râul Beica în zona Cârlogani - Pleşoiu. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 2005: În iulie - august 2005 au fost înregistrate cantităţi mari de precipitaţii în tot bazinul, înregistrându-se fenomene periculoase cu preponderenţă pe afluenţii Oltului din bazinul inferior. Debitele înregistrate la unele staţii hidrometrice au fost: 123 m 3 /s la S.H. Şercaia pe râul Şercaia; 161 m 3 /s la S.H. Oteşani pe râul Luncavăţ; 158 m 3 /s la S.H. Păuşeşti pe râul Otăsău; 129 m 3 /s la S.H. Câmpu Mare pe râul Cungra Mare; 947 m 3 /s la S.H. Balş pe râul Olteţ; 424 m 3 /s la S.H. Măciuca pe râul Cerna; 152 m 3 /s la S.H. Reşca pe râul Teslui. Probabilitatea de depăşire a debitelor înregistrate pe afluenţi a fost între 0,1 - 2%. Caracteristice râurilor cu bazine de recepţie mici sunt ploile torenţiale care produc debite deosebit de mari, în timp ce în subbazinele cu suprafeţe mai mari, efectul ploilor torenţiale scade sensibil, rolul determinant în formarea debitelor maxime revenind ploilor de lungă durată sau topirii zăpezilor suprapuse peste o perioadă ploioasă. Dintre cele mai cunoscute inundaţii, se menţionează cele din anii 1975 şi 2005. În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 6, pentru A.B.A. Olt, un istoric al evenimentelor de inundaţii, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundaţii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundaţii. Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în bazinul hidrografic Olt Unitatea de management Nume eveniment Data producerii Durata (zile) Olt iulie 1975 01.07.1975 15 Homorod iulie 1975 01.07.1975 10 Hârtibaciu iulie 1975 01.07.1975 10 Olăneşti iulie 1975 02.07.1975 10 Govora iulie 1975 02.07.1975 10 Bistriţa iulie 1975 02.07.1975 10 Otăsău iulie 1975 02.07.1975 10 Topolog iulie 1975 02.07.1975 10 Olteţ iulie 1975 02.07.1975 5 Olt iulie 2005 09.07.2005 12 Racul iulie 2005 09.07.2005 5 Administraţia Bazinală de Apă Lotru iulie 2005 22.07.2005 10 Olt Bistriţa iulie 2005 15.07.2005 5 Strehăreţi iulie 2005 15.07.2005 3 Milcov iulie 2005 15.07.2005 3 Dârjov iulie 2005 15.07.2005 5 Gota iulie 2005 15.07.2005 5 Olteţ iulie 2005 15.07.2005 5 Călui iulie 2005 15.07.2005 2 Geamărtălui iulie 2005 15.07.2005 9 Iminog iulie 2005 15.07.2005 9 Ciocârlia iulie 2005 15.07.2005 2 Teslui iulie 2005 15.07.2005 2 Şiu iulie 2005 15.07.2005 2 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii Evenimentele semnificative de inundaţii selectate 1 în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundaţii (Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii), aferente A.B.A. Olt, se prezintă în tabelul 2 - 7, respectiv planşa 4. Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Olt Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie râul Olt - aval localitate Podu Oltului - amonte localitate Arpaşu de Jos A11, A21, A38 07.1975 Inundaţie râul Olt - localitate Râmnicu Vâlcea A12, A21, A38 07.1975 Inundaţie râul Homorod - aval localitate Mărtiniş A11, A12, A21, A38 07.1975 Inundaţie râul Hârtibaciu - aval localitate Retiş şi afluenţi A11, A21, A38 07.1975 Inundaţie râul Olăneşti - localitate Băile Olăneşti A12, A21, A31 07.1975 Inundaţie râul Govora - localitate Mihăeşti A12, A21, A31 07.1975 Inundaţie râul Bistriţa - aval localitate Mănăileşti şi afluentul Otăsău A11, A21, A38 07.1975 Inundaţie râul Topolog - aval localitate Corbii din Vale A11, A21, A38 07.1975 Inundaţie râul Olteţ - aval localitate Alunu A11, A21, A38 07.1975 Inundaţie râul Olt - aval localitate Sândominic amonte localitate Băile Tuşnad A11, A21, A22, A38 07.2005 Inundaţie râul Racul - aval localitate Nădejdea şi afluentul ibre, Frumoasa A12, A21, A22, A38 07.2005 Inundaţie râul Lotru - localitate Brezoi A12, A21, A22, A37 07.2005 Inundaţie râul Bistriţa - aval localitate Frânceşti A11, A21, A38 07.2005 Inundaţie râul Strehăreţi - localitate Slatina A12, A21, A31 07.2005 Inundaţie râul Micov - localitate Milcovu din Vale A12, A21, A31 07.2005 1 Evenimentele istorice semnificative la inundaţii au fost selectate în baza criteriilor hidrologice şi a criteriilor privind efectele negative ale inundaţiilor asupra celor patru categorii de consecinţe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag si analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.) Nume eveniment Sursă, caracteristici, mecanism inundaţie Data producerii Inundaţie râul Dârjov - aval localitate Săltăneşti şi afluentul Gota A11, A12, A21, A38 07.2005 Inundaţie râul Olteţ - aval localitate Dobriceni A11, A21, A38 07.2005 Inundaţie râul Călui - aval localitate Călui A12, A21, A38 07.2005 Inundaţie râul Geamărtălui - aval localitate Vulpeni A11, A21, A38 07.2005 Inundaţie râul Iminog - aval localitate Bălteni A11, A15, A21, A38 07.2005 Inundaţie râul Ciocârlia - localitate Coteana A12, A15, A21, A31 07.2005 Inundaţie râul Teslui - localitate Dobrosloveni A11, A15, A21, A31 07.2005 Inundaţie râul Şiu - localitate Drăgăneşti- Olt A12, A15, A21, A31 07.2005 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Legenda: A11 - Fluvială; A12 - Pluvială; A15 - Bararea artificială - Infrastructură de apărare; A21 - Depăşirea capacităţii de transport a albiei; A22 - Depăşirea asigurării lucrărilor de apărare; A31 - Flash Flood; A37 - Viitură cu propagare rapidă; A38 - Viitura cu niveluri remarcabile. 2.5. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Olt au fost luate în considerare, într-o&#160; primă&#160; etapă , informaţiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01: &quot;Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii&quot; (beneficiar - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române&quot;), şi anume: • zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundafiilor istorice extreme ; • evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi GIS, care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inundaţiilor istorice extreme ). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menţionat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundafii şi, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O sinteză (analiză) a consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului comportă / prezintă anumite limite ; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk). Se menţionează că, într-o a doua etapă , delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea inundaţiilor istorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere- lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritorilui naţional, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundafiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcfiile hidrotehnice şi poluări accidentale . Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză GIS semi-automată pe baza MDT-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa&#160; a&#160; treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice , pe baza: • normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcţiei şi clasa de importanţă a acestora, determinate pe baza valorii caselor inundate sau a nr. numărului de locuitori afectaţi / evacuaţi, precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul. • stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt cultural şi activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor: • potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; • evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfăşurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ţine seama doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor . Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criterau important de selecţie a A.P.S.F.R. Totuşi, şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor ( expert judgement ). În tabelul 2 - 8, respectiv în planşa 5, sunt prezentate zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate în cadrul A.B.A. Olt. Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Olt Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) râul Geamărtălui - aval localitate Plopşorelu 29.2 râul Iminog - aval localitate Bălteni 51.9 râul Topolog - aval localitate Ginerica 22.5 râul Bistriţa - aval localitate Frânceşti 9.3 râul Govora 30.6 râul Strehareţi 13.1 râul Milcov 15.0 râul Ciocârlia 10.1 râul Hârtibaciu - aval localitate Retiş 84.1 râul Racul - aval localitate Nădejdea 9.9 râul Dârjov - aval localitate Buiceşti 36.1 râul Lotru - aval Acumulare Brădişor 16.2 râul Olăneşti - aval localitate Băile Olăneşti 22.6 râul Dobârlău 14.8 râul Valea Neagră 14.4 râul Baraolt - aval localitate Herculian 22.0 râul Ghimbăşel - aval localitate Braşov 13.9 râul Ghimbăşel - sectorul aval confluenţă Pârâul Mic - amonte confluenţă Canalul Timiş 16.6 râul Teslui - aval localitate Motoci 118.1 Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km) râul Fişag - aval localitate Ciucsângeorgiu 9.7 râul Caşin - sectorul aval confluenţă Cetatea de Piatră - amonte Târgu Secuiesc 7.7 râul Covasna - aval localitate Covasna 14.4 râul Bârsa - aval cartier Stupini, sectorul îndiguit 13.6 râul Homorod - sectorul amonte confluenţă Homorodul Vechi - aval Acumulare Dumbrăviţa 10.1 râul Homorod - amonte confluenţă Vulcăniţa 15.2 râul Homorodul Mic - aval localitate Mereşti - amonte Satu Nou 11.1 râul Cozd - localitatea Rupea 6.6 râul Hurez - aval localitate Hurez 6.9 râul Porumbacu - aval confluenţă Porumbăcel 10.4 râul Cibin - localitate Sibiu 9.5 râul Albac - aval confluenţă Rora 8.5 râul Sadu - aval localitate Sadu 9.5 râul Călui - aval localitate Călui 5.2 râul Olt - aval Acumulare Izbiceni 19.4 râul Olt - amonte Acumulare Arpaş 319.9 râul Râul Negru - aval localitate Lemnia 83.2 râul Râul Negru - aval localitate Lemnia 6.0 râul Cormoş - aval confluenţă Coşa 19.1 râul Homorod - aval confluenţă Băile Homorod 45.2 râul Olteţ - aval localitate Igoiu 160.9 2.6. Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii Hărţile de hazard la inundaţii oferă informaţii cu privire la extinderea suprafeţelor inundate, adâncimea apei şi, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărţi se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică şi hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului şi a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare al acestor hărţi este unul complex şi necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât şi un efort financiar susţinut. Hărţile de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Olt raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii, şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: scenariul cu probabilitate mică ( Q 0,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani ); scenariul cu probabilitate mică ( Q 0,2% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 500 de ani ); Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt scenariul cu probabilitate mică ( Q 0,5% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 200 de ani ); scenariul cu probabilitate medie ( Q 1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani ); scenariul cu probabilitate mare ( Q 10% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani ). Gradul de vulnerabilitate la inundaţii a fost apreciat în baza unor caracterizări globale şi în funcţie de probabilităţile anuale de depăşire enunţate în Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung (0,2% pentru zonele urbane dezvoltate cu peste 150.000 locuitori), 0,5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie - peste 75.000 locuitori), 1% pentru zonele locuite şi 10% pentru zonele agricole fără locuinţe sau bunuri sociale şi economice importante. În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţii au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obţinute în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor (P.P.P.D.E.I.) 2 . Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundaţii Metoda folosită pentru elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Olt, în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice (desfăşurat în perioda 2011 - 2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice şi hidraulice) şi cuprinde două componente: I) studii topografice şi geodezice şi II) studii hidrologice şi hidraulice . I. Studii topografice şi geodezice: Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate: cu elicopterul, utilizând scanarea laser - tehnologia LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) pentru zona considerată prioritară (L = 8737 km şi S = 13535 km 2 ), în vederea obţinerii unui grad de precizie superior (nivel detaliere A) şi cu avionul, utilizând metoda ortofotogrametrică (aerofotografiere digitală) pentru restul de bazin hidrografic (S= 11314 km 2 ) în vederea obţinerii datelor de acurateţe medie (nivel detaliere B); 2 În cadrul acestui program, la nivel naţional , au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33.500 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012) beneficiază de hărţi de hazard la inundaţii realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard la inundaţii raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.100 km). Procesarea&#160; datelor&#160; după&#160; scanarea&#160; LIDAR - rezultând un model digital al terenului primar (MDT); Activităţi de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătăţirii MDT-ului rezultat în etapa anterioară (recunoaşterea configuraţiei terenului, proiectare reţea geodezică, amplasare borne în teren, măsurători GPS, ridicări topografice de detaliu, batimetrie). Au fost executate următoarele: 1687 relevee la structuri inginereşti, 22958 profile transversale, verificarea axului cadastral pe cursurile de apă. Prelucrarea şi editarea Modelului Digital al Terenului , respectiv editarea de hărţi în format GIS, pe baza rezultatelor obţinute din zboruri, precum şi pe baza ridicărilor topografice clasice, pentru cursurile de apă şi zonele adiacente sectoarelor de râu care au făcut obiectul contractului. A fost obţinut un MDT care pentru zona considerată prioritară are o rezoluţie mare (±15 cm pe verticală) şi corespunde metodei LIDAR (nivel detaliere A), pentru limitele luciului de apă MDT-ul s-a completat cu lucrări batimetrice, iar pentru restul de bazin hidrografic MDT-ul are o rezoluţie medie (maxim ±50 cm pe verticală) şi corespunde metodei de aerofotografiere din avion (nivel de detaliere B). II. Studii hidrologice şi hidraulice Modelarea hidrologică - s-a realizat la nivel de bazin hidrografic cu ajutorul soft-urilor de specialitate. Această analiză a constat în calculul hidrografelor debitelor pe sub- bazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi. Datele hidrologice de bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere, corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire: 80%, 10%, 1%, 0,5% şi 0,2%, rezultând hidrografele de debit aferente. Pe baza acestora au fost calculate debitele în secţiunile amonte şi aval de fiecare afluent. Calibrarea şi verificarea modelului s-a realizat folosind valori ale debitelor maxime înregistrate la inundaţii istorice (1975, 2000 şi 2005). Modelarea hidrologică furnizează datele de intrare în modelul hidraulic, respectiv parametrii caracteristici ai viiturilor (hidrografele), produse atât în anii cu viituri istorice, cât şi pentru viiturile de calcul cu probabilităţile de depăşire de 80%, 10%, 1%, 0,5% şi 0,2%. În acest scop, au fost rulate modelele hidrologice CONSUL şi RAZVAN elaborate în cadrul I.N.H.G.A. Modelul CONSUL este un model matematic determinist care permite simularea continuă a tuturor fazelor scurgerii, atât în bazine mici, cât şi în bazine mari, complexe, naturale şi amenajate hidrotehnic, care se divizează în unităţi omogene (sub-bazine). Modelul permite calculul hidrografelor debitelor pe sub-bazine, propagarea şi compunerea acestora pe râul principal şi pe afluenţi, precum şi atenuarea lor prin lacuri de acumulare. Modelul simulează majoritatea proceselor hidrologice importante din bazinul hidrografic şi anume: topirea zăpezii, intercepţia, reţinerea în depresiuni, evapotranspiraţia, infiltraţia, scurgerea de suprafaţă, scurgerea hipodermică, percolaţia, scurgerea de bază. Modelul RAZVAN permite determinarea automată a formei undelor de viitură sintetice produse de afluenţi Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt (componente), compunerea acestora, precum şi propagarea pe diferite sectoare de râu, obţinându-se în secţiunea de închidere o undă de viitură cu debitul maxim de probabilitate de depăşire dată. De asemenea, se pot evalua modificările undelor de viitură ca urmare a influenţei amenajărilor hidrotehnice dintr-un bazin hidrografic. Modelarea hidraulică cu ajutorul soft-urilor de specialitate a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potenţial inundabile, a constat în simularea unidimensională (1D) şi bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate. Modelarea hidraulică generează nivelurile apei pe baza cărora se stabilesc limitele de inundabilitate la diferite probabilităţi de depăşire. Lungimea totală de cursuri de apă modelate hidraulic este de 8737 km. Pentru modelarea hidraulică 1D s-a determinat dependenţa nivel în funcţie de debit - Z=f(Q), prin rularea software-ului HEC-Ras 4.1.0, iar pentru modelarea hidraulică 2D a fost rulat software-ul SMS HYDRO AS - 2D. Modelarea hidrodinamică 1D şi 2D (8.517 km modelaţi 1D şi 220 km modelaţi 2D) a fost aplicată în condiţiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice, cu calibrare şi verificare pentru inundaţii istorice remarcabile, şi are ca rezultat final realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe cursuri de apă sau sectoare de râu din cele două zone de detaliere. Informaţii suplimentare cu privire la modelarea hidrologică şi hidraulică utilizată pentru realizarea Hărţilor de Hazard la Inundaţii (date de intrare, soft-uri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundatii.aspx Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităţilor de depăşire de 80%, 10%, 1%, 0,5% şi 0,2%, din care 10% şi 1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerinţelor de implementare a Directivei 2007/60/EC. În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Olt , au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 8737 km, din care 39 zone în lungime totală de 1342,5 km, declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de hărţi de hazard la inundaţii realizate în cadrul programului mai sus-menţionat. Hărţile de hazard la inundaţii raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 1342,5 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G..A., hărţile realizate de contractorul A.B.A. Olt (Aquaproiect, RMD - Consult Gmbh România, Primul Meridian), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate şi corectate, armonizate şi structurate unitar, codificate conform WISE şi mai apoi transmise Comisiei Europene. Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1% şi 10%) aferentă bazinului hidrografic Olt este prezentată în planşa nr. 6. Hărţile de risc la inundaţii s-au elaborat pe baza hărţilor de hazard la inundaţii, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului şi vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potenţialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcţie de: populaţie, activitate economică, mediu şi patrimoniu cultural. Elaborarea şi raportarea hărţilor de risc la inundaţii, împreună cu metodologiile şi bazele de date asociate, au fost realizate de aceeaşi echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundaţii Pentru A.B.A. Olt , ca pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară, în cadrul primului ciclu de raportare a Directivei 2007/60/EC, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundaţii; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc şi, mai apoi, evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii, ţinând cont de adâncimea apei 3 şi de pagubele potenţiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc consideraţi. Hărţile de risc la inundaţii publicate la nivel naţional sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1%, 1% şi 10%, conform legislaţiei în vigoare, pentru următorii indicatori: numărul aproximativ de locuitori afectaţi (pentru care s-a utilizat metoda statistică) indicatori, aferenţi celorlalte tipuri de consecinţe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociaţi consecinţelor economice, în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, s-a dezvoltat şi aplicat o matrice de risc , care ia în considerare diverse straturi informaţionale (layere) din Corine Land Cover şi din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificaţie: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 - 1,5m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roşie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. 3 Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub 0,5 m ; (b). adâncimea apei între 0,5 m şi 1,5m; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m . Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Harta de risc la inundaţii în cazul senariului mediu pentru Bazinul Hidrografic Olt este prezentată în planşa nr. 7. * * * Hărţile de hazard şi risc la inundaţii publicate pe site-ul A.N.A.R. şi raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depăşire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depăşire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel naţional), din care 1342,5 km la nivelul A.B.A. Olt. Ulterior, s-au publicat hărţile elaborate şi în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depăşire) şi 10% (probabilitate mare de depăşire), conform legislaţiei în vigoare, dar acestea acoperă doar zonele pentru care au fost disponibile hărţi de hazard la inundaţii în cadrul P.P.P.D.E.I. (1342,5 km la nivelul A.B.A. Olt). Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii Scenariul 1% obligatoriu pentru C.E. 0,1 şi 10 % Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Olt 1.342,5 km 1.342,5 km Notă: În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A., s-a continuat activitatea de verificare / corectare / adaptare a hărţilor de hazard la inundaţii disponibile şi de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul Programului Nafional Planul de Prevenire, Protecfie şi Diminuare a Efectelor Inundafiilor , chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.S.F.R. în 2012). 2.7. Indicatori statistici

Pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii a fost dezvoltată o analiză statistică atât la nivel naţional (inclusiv fluviul Dunărea), cât şi la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, bazată pe rezultatele obţinute în urma aplicăriii scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani).
Populaţia reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundaţii. În cazul bazinului hidrografic Olt, aproximativ 120200 locuitori sunt expuşi riscului la inundaţii, repartizaţi în 304 localităţi.
Au mai fost calculaţi o serie de indicatori - cheie care descriu principalele consecinţe pe care inundaţiile le pot avea asupra mediului înconjurator, cum ar fi instalaţiile I.E.D., zonele protejate (naţionale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman etc.), dar şi alţi indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel, la nivelul bazinului hidrografic Olt au rezultat 38 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile, dintre care: 14 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 12 situri de importanţă comunitară (S.C.I.), 11 arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A.) şi 1 arie naturală protejată de interes naţional.
Instalaţiile I.E.D. sunt acele instalaţii descrise în cadrul Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive), care are ca obiective &quot;reguli mai clare şi un aer mai curat&quot;. Având în vedere că emisiile provenite de la instalaţiile industriale, au fost supuse legislaţiei la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze şi să simplifice legislaţia existentă, şi pentru a o aduce în concordanţă cu evoluţiile tehnologice şi politice, şi pentru a evita denaturarea concurenţei în cadrul U.E.
În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost identificate 4 instalaţii I.E.D. care sunt expuse riscului de fi inundaţie.
O altă categorie de consecinţe pe care Directiva Inundaţii o are în vedere sunt consecinţele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei ţări, de aceea a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundaţiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când se face referire la transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărţilor de hazard şi risc la inundaţii indică faptul că aproximativ 67 km de cale ferată pot fi afectaţi de inundaţii în cadrul bazinului hidrografic Olt.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Drumurile publice, alături de transportul naval şi de căile ferate completează infrastructura de transport. Procesul de implementare a etapei a 2-a din Directiva Inundaţii a luat în calcul drumurile naţionale şi europene, drumurile judeţene, drumurile comunale, precum şi reţeaua de străzi.
Pentru această analiză au fost reţinute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel sunt supuşi riscului de a fi inundaţi la nivelul bazinului hidrografic Olt aproximativ 32 km de drum naţional / european, circa 127 de km de drum judeţean şi aproximativ 73 km de drum comunal.
Efectele pe care inundaţiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecinţă pe care Directiva Inundaţii o impune Statelor Membre, spre evaluare. În acest sens, pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele şi muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru teritoriul administrat de A.B.A. Olt aproximativ 17 biserici, 2 muzee şi 5 monumente culturale, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundaţii cu perioada de revenire o dată la 100 de ani.
Situaţia centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinaţi la nivelul
A.B.A. Olt pentru cele 4 categorii de consecinţe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundaţii, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 10.
Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Olt (în cazul scenariului mediu)

Categorie consecinţe Indicatori Evaluare Social populaţia 120.200 locuitori expuşi Mediul înconjurător zone protejate 11 zone S.P.A. 12 zone S.C.I. 14 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman 1 arie protejată de interes naţional 4 instalaţii I.E.D. Economic infrastructura 67 km cale ferată 32 km drum naţional / european 127 km drum judeţean 73 km drum comunal Patrimoniul cultural obiective culturale 17 biserici 2 muzee 5 monumente culturale

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al
riscului la inundaţii

3 - 1).
o Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole:

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii.
• Social: o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii: numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităţii: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţămant, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii; • Mediu: o Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A. : numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman : numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare : numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; • Patrimoniu cultural: o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural : numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii. Fiecare obiectiv specific are un indicator, o ţintă minimă şi o ţintă aspiraţională (Tabel Indicatori Deşi cele mai multe State Membre îşi definesc obiectivele de management al riscului la inundaţii calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori ( ca ţinte cuantificabile ) . În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ . Indicatorii au fost aleşi pe baza: • informaţiilor GIS disponibile (GIS datasets) şi a relevanţei acestora în raport cu obiectivul respectiv; • capacităţii acestora de a măsura/cuantifica cele două situaţii: situaţia existentă ( baseline scenario ) şi cea în care masura / opţiunea de management al riscului la inundaţii este implementată.

Ţinte minime şi ţinte aspiraţionale
După modelul irlandez, au fost stabilite ţinte minime şi ţinte aspiraţionale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii.
inta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundaţii propuse. Dacă o ămăsură nu îndeplineşte ţinta minimă, atunci i se atribuie un scor negativ.
inta aspiraţională a fost definită pentru a permite măsurilor care exced ţinta minimă şi oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ţinta minimă. Cu cât masura de management al riscului la inundaţii va fi mai aproape de ţinta aspiraţională, cu atât va primi un scor mai mare.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1118

Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)

Criterii de bază Nr. indicatori Obiective Indicatori Cerinţă minimă Ţintă aspiraţională 1 Economic I1 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport Lungimea şi importanţa infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundaţii la 0 I2 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra activităţilor economice Numărul obiectivelor economice cu risc la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundaţii la 0 I3 Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole Suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii Nu se aplică Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii la 0 2 Social I4 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii Numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii Reducerea numărului locuitorilor expuşi riscului la inundaţii la 0 I5 Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităţii Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţământ, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii Menţinerea la situaţia actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundaţii la 0 3 Mediu I6 Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundaţii) Prin măsurile de management al riscului la inundaţii să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu (&quot;starea ecologică bună&quot; / &quot;potenţialul ecologic bun&quot;) Contribuţia semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundaţii în atingerea obiectivelor de mediu (&quot;stare ecologică bună&quot; / &quot;potenţial ecologic bun&quot;)

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1119

cultural

3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor

În stabilirea obiectivelor, s-a ţinut seama de datele geospaţiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări / îmbunătăţiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori :
• pentru componenta Populaţie: o locuitori expuşi riscului la inundaţii; o infrastructuri sociale - spitale; o infrastructuri sociale - unităţi de învăţământ (universităţi, licee, şcoli, grădiniţe); o infrastructuri sociale - primării; o infrastructuri sociale - unităţi de poliţie; • pentru componenta Activitate economică: o aeroporturi şi porturi; o linii ferate; o drumuri şi autostrăzi; o gări; o activităţi economice secundare; o obiective industriale de importanţă majoră; o terenuri agricole; • pentru componenta Mediu: o corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potenţialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundaţii; o captări de apă; o instalaţii incluse în registrul E-PRTR; o instalaţii IPPC; • pentru componenta Patrimoniu cultural: o biserici; o monumente istorice; o muzee. Layerele GIS utilizate au diferite surse , majoritatea provenind din baza de date a Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; (baza de date WIMS), baza de date geospaţiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) şi Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate şi corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: • aeroporturi şi porturi: I.N.H.G.A.; • linii ferate, gări: WIMS; • drumuri şi autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ; • activităţi economice secundare: NAVTEQ; • obiective industriale de importanţă majoră: WIMS; • terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A.; • locuitori expuşi riscului la inundaţii: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A.; • spitale, unităţi de învăţământ, primării, unităţi de poliţie, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ; • captări de apă: WIMS; • instalaţii incluse în registrul E-PRTR: EEA; • instalaţii IPPC: M.M.A.P.
O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanţelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum naţional, DJ - drum judeţean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate şi gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată.
Stratul informaţional Corine Land Cover (CLC2006) a fost substanţial îmbunătăţit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea şi detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri şi căi ferate, depozite de deşeuri, lacuri şi acumulări etc.)
Utilizând informaţia geospaţială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanţa acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.), pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecţie şi însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanţei măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări.
Indicatorii şi receptorii stabiliţi şi utilizaţi sunt cei mai relevanţi pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundaţii (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum şi pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură şi se referă la receptorii scoşi din zona inundabilă).

Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi
prioritizarea acestora

Procesul de identificare / stabilire a măsurilor structurale şi nestructurale la nivel de
A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional 4 (conform Anexei 2 a Metodologiei-cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă 5 ), propus de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu contribuţia Administraţiilor Bazinale de Apă şi a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii / propuneri / observaţii ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect
S.A. etc.
Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii şi se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri).
Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune cu evidenţierea măsurilor structurale / nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4 - 1.
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri

4 http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx

5 http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundatii.aspx

4.1. Măsuri aplicabile la nivel naţional România a fost puternic afectată de inundaţii distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005, 2006, 2008, 2010, şi 2014 s-au înregistrat inundaţii la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel europoean, (Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester - DG Environment - February 2014), în perioada 2002 - 2013, au avut loc 20 de evenimente de inundaţii majore cu un cost total de 4.1 miliarde Euro, rezultând o medie de cca 310 milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6.3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedeşte a fi cel mai mare la nivel european. În aceste condiţii, în România este absolut necesară îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare, alerta timpurie şi avertizare alarmare, în condiţiile în care se impune o schimbare a abordării de la &quot;apărarea împotriva inundaţiilor&quot; la o &quot;acţiune proactivă&quot; orientată către managementul riscului la inundaţii, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului, cât şi la reducerea vulnerabilităţii şi creşterea rezilienţei la inundaţii. În acest context, iniţiativa U.E. de a elabora şi implementa Directiva 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundaţii şi realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.), pentru fiecare bazin hidrografic, este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic şi arie costieră în care sănătatea umană, activităţile economice, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural pot fi afectate . Măsurile propuse la nivel naţional, au aplicabilitate în fiecare administraţie bazinală de apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicaţiile de proiecte pentru fonduri europene, funcţie de specificul acestora. Măsurile aplicabile la nivel naţional cuprind măsuri cu rol esenţial în managementul riscului la inundaţii, care fac referire la legislaţia curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului şi urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundaţiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional, şi care presupun conlucrarea autorităţilor la nivel central (din domenii precum managementul situaţiilor de urgenţă, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Olt. Măsurile aplicabile la nivel naţional sunt prezentate în tabelul 4 - 2. În vederea prevenirii riscului la inundaţii, în perioada 2007 - 2013 s-au finanţat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în cele 11 bazine hidrografice şi 12 proiecte de infrastructură, proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I. În martie 2014 au fost raportate hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor reducere a riscului la inundaţii. Propuneri de proiecte la nivel naţional în cadrul planului naţional de management al riscului la inundaţii (1) WATMAN - Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) şi Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2016 - 2021. Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele: • Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcţii hidrotehnice; • Monitorizarea calităţii apei la 51 de staţii hidrometrice automate, situate în secţiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situaţia unor poluări accidentale; • Monitorizarea nivelului de precipitaţii lichide şi solide şi a nivelurilor râurilor amonte şi aval de baraje, pe râuri şi derivaţii, în vederea îmbunătăţirii managementului riscului la inundaţii; • Transmiterea şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristica barajelor (AMC) şi staţii automate, la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal şi naţional) - (Administraţiile Bazinale de Apă - A.B.A. - Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău- Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral), şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); • Îmbunătăţirea prognozelor viiturilor şi a propagării poluărilor generate de inundaţii, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, şi implicit reducerea daunelor potenţiale; • Intervenţia pentru prevenirea şi/sau atenuarea efectelor inundaţiilor şi poluărilor, cu ajutorul echipamentelor şi dotărilor specifice. Proiectul WATMAN se integrează şi reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii prevederilor Strategiei Naţionale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum şi în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2). In cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicaţii a A.N. &quot;Apele Române&quot; cu soluţii personalizate şi cu asigurarea redundanţei (radio digital pe frecvenţa alocată A.N.A.R., fibră optică, GSM/GPRS, satelit, sau alte soluţii) pentru fiecare locaţie identificată, în funcţie de importanţă: baraje, noduri hidrotehnice, derivaţii, formaţii, cantoane şi alte sedii administrative ale A.N.A.R., ţinând cont de prevederile legislative aflate în vigoare, precum şi de necesitatea implementării Deciziei 2006/771/CE. Prin Decizia 2006/771/CE frecvenţa 402-405 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. &quot;Apele Române&quot; trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicaţii radio care să fie adaptat noii benzi de frecvente alocate. Astfel, devine absolut necesar transferul reţelei de comunicaţii a A.N. &quot;Apele Române&quot; din benzile de frecvenţă 403-403,4 MHz şi 408-408,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicaţia radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvenţă 410.4-410.8 MHz şi 420,4-420.8 MHz pentru reţelele de voce/date şi alarmare. În baza studiilor de identificare a locaţiilor, de audibilitate şi de comunicaţii radio, la baraje şi aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare-alarmare cu sirene electronice, pentru prevenirea şi alarmarea populaţiei în caz de inundaţii sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor, sistemele de alarmare avertizare sunt învechite şi parţial funcţionale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populaţiei, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj şi, prin similitudine cu extindere, pentru cel puţin toate barajele prevăzute în WATMAN I, un studiu de audibilitate necesar sistemului de alarmare a populaţiei în situaţii de urgenţă. Totodată, este necesar să se elaboreze şi un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a staţiilor de emisie recepţie care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populaţiei în situaţii de urgenţă, precum şi documentaţiile de autorizare necesare în frecvenţele alocate A.N.A.R., inclusiv avizul I.G.S.U. şi A.N.C.O.M. Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: • Modernizarea şi reabilitarea sistemului de comunicaţii al Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot; cu soluţii tehnologice (radio digital voce/date, GSM, GPRS, satelit, fibră optică WI-FI, etc.) care să permită redundanţa şi siguranţa comunicaţiilor în caz de dezastre; • Sisteme de avertizare - alarmare a populaţiei aval de barajele mari (minim 89); • Sistem suport decizional - DSS pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R., precum şi pe soluţii software de modelare recunoscute internaţional (HEC DSS / HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum şi implementarea softurilor de tip UCC-WAT bazate pe datele din WATMAN I şi bazele de date locale etc). De asemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT-FEWS care vor permite şi integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11 şi 21, HEC - Ras, ISIS, SMS - 2D, HYDRO - AS). (2) Proiectul RO-RISK (continuare - beneficiar I.G.S.U.) - componenta inundaţii, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificativ datorat inundaţiilor torenţiale. Obiectivul proiectului: Obiectivul proiectului vizează, pe de o parte îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor în vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020, precum şi asigurarea suportului pentru continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare periodică către Comisia Europeană, solicitate prin Mecanismul de Protecţie Civilă. Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilor şi de integrare a rezultatelor evaluărilor pe fiecare risc în parte (metodologie, baze de date, portal GIS), precum şi o primă evaluare a acestora. Aceste instrumente vor facilita accesul tuturor factorilor interesaţi la informaţii importante privind expunerea la risc, vulnerabilităţile şi riscurile existente, şi vor asigura schimbul de informaţii între autorităţi, aspecte care sunt deficitare în acest moment. Astfel, va fi posibilă identificarea interconexiunilor între diferitele tipuri de risc, evitarea suprapunerilor în eforturile autorităţilor, precum şi stabilirea unor priorităţi de acţiune comune în vederea reducerii riscurilor de dezastre. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei prioritare 1 - Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor prin realizarea unei prime evaluări a riscurilor în România, evaluare ce reprezintă o precondiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor europene în următorul exerciţiu financiar. Mai mult decat atât, rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării a noi proiecte cu fonduri europene în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor. Rezultate aşteptate: Prin realizarea activităţilor şi sub-activităţilor propuse în cadrul proiectului se preconizează atingerea obiectivului general propus, în speţa obţinerea unei prime evaluări a riscurilor de dezastre, cu accent pe asigurarea continuităţii procesului de evaluare după finalizarea activităţilor descrise anterior. La realizarea acestui obiectiv concură următoarele rezultate: • Studiul privind cadrul legal, reglementativ şi instituţional ce guvernează managementul riscurilor de dezastre; • Metodologia de integrare a rezultatelor evaluărilor sectoriale de risc , avizată de autorităţile cu atribuţii în domeniul managementului riscurilor; • Studiul privind riscul acceptabil în România ; • Baza de date cu elementele expuse riscurilor la nivel de U.A.T. şi capacităţile de intervenţie existente (inclusiv hard-urile şi soft-urile aferente): 9 pachete evaluarea scenariilor de risc; 1 raport de integrare a rezultatelor; 1 portal GIS funcţional (inclusiv hard-uri şi soft-uri aferente); • Management proiect asigurat, inclusiv condiţii logistice pentru implementarea acestuia , precum 11 echipamente IT achiziţionate; • 2 anunţuri de presă; o conferinţă ştiinţifică; 2.250 materiale de informare şi publicitate; 1 vizită de studiu într-un stat european care a efectuat o evaluare a riscurilor la nivel naţional în conformitate cu cerinţele CE şi a transmis un raport de ţară în acest sens; 1 vizită de studiu într-un Stat Membru UE. (3) Proiect pentru completarea şi modernizarea sistemului naţional de veghe hidrologică şi diseminarea informaţiilor către autorităţi şi populaţie În contextul schimbărilor climatice este necesar să se realizeze un proiect pentru completarea sistemelor de monitorizare hidrologică ca o necesitate stringentă pentru îmbunătăţirea ulterioară a prognozelor. În acest context, la nivel naţional se are în vedere creşterea numărului de staţii automate de măsurare a nivelurilor cu cca. 1000, staţii ce pot fi realizate în special în secţiunea amonte-aval a podurilor cu senzori radar şi monitorizare video. Aceste informaţii suplimentare vor fi integrate în bazele de date existente. De asemenea, se are în vedere actualizarea platformelor de modelare, atât pentru îmbunătăţirea sistemului de avertizare hidrologică, cât şi a prognozelor hidrologice şi integrarea acestora în platforma DELFT-FEWS dezvoltată în cadrul proiectului WATMAN 2. Proiectul va avea în vedere modernizarea platformelor web de prezentare şi a tehnologiilor de diseminare a avertizărilor hidrologice timpurii, precum şi a prognozelor hidrologice la nivelul autorităţilor locale. (4) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021 • Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel naţional / bazinal: o identificarea de zone sau sectoare susceptibile la viituri de tip flash - flood; o estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă; o modelarea hidrologică a viiturilor urbane în vederea unei abordări integrate a managementului riscului la inundaţii; o stabilirea unor indicatori, la nivel bazinal, pentru evaluarea bonităţii hidrologice a folosinţelor şi pentru evaluarea managementului acestora. • Actualizarea şi completarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii functie de mecanismul inundaţiilor: îmbunătăţirea hărţilor de hazard produse pe cursuri de apă (fluviale), viituri rapide (flash-flood), inundaţii din ape subterane (reevaluarea sistemelor de desecare, drenaj, inclusiv pentru zonele urbane), inundaţii datorate cedării de diguri / baraje, ţinându-se cont de de efectele schimbărilor climatice; • Revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii ţinând cont de evaluarea şi completarea hazardului şi riscului la inundaţii. (5) Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei Inspire 2007/2/CE în corelare cu Directiva Inundaţii 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021 • crearea / corectarea seturilor de date geografice şi a metadatelor care intră în responsabilitatea M.M.A.P. / A.N.A.R. pentru implementarea Directivei Inspire: reţea hidrografică, lacuri naturale, lacuri artificiale, lucrări de apărare (diguri, baraje, prize derivaţii, etc.) • crearea serviciilor necesare publicării acestora şi definirea nivelurilor de acces; • constituirea şi corelarea bazelor de date referitoare la diguri, precum şi sistematizarea la nivel naţional a cărţilor tehnice (date tehnice, geologice, profile transversale şi longitudinale, rezultate - expertizare, rezultate - scenarii de rupere etc.). 1129 Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) RO M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al M.M.A.P., M.A.I., Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, M.F.E., M.D.R.A.P., renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / M.T., M.F.P. administratori ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele M.M.A.P., M.D.R.A.P., M.T. iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio- implementarea Directivei economice Inundaţii iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile M.M.A.P., M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., M.T., M.D.R.A.P. vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole, conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, C.J. i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de gospodărire a apelor şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii corelate cu lucrările ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub-bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., C.J. RO M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală şi actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorităţi locale, C.J., I.S.C. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1130 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.T., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorităţi locale, C.J., I.S.C. RO M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V, actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Harţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii M.D.R.A.P., M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) RO M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populafiei în zonele cu risc la inundafii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). M.S., Autorităţi locale 1131 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare - prognoză şi avertizare - alarmare A.N.M., A.N.A.R..- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I., I.G.S.U., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1132 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) M.A.I. (I.G.S.U.), M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. Evaluarea pagubelor şi refacere RO M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T. Documentare şi analiză RO M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed - back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., A.N.A.R. 1133 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Olt Setul de măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. include acele măsuri, îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului la inundaţii, cu impact asupra întregului spaţiu hidrografic şi sunt prezentate în tabelul 4 - 3. 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Olt La nivel de A.P.S.F.R. sunt propuse măsuri de acţiune / intervenţie pe zona A.P.S.F.R., în bazinul amonte al râului care traversează A.P.S.F.R.-ul şi / sau pe afluenţii acestuia. În general, aceste măsuri au ca domeniu de acţiune protecţia. Pentru toate cele 39 de zone A.P.S.F.R. declarate la nivel de A.B.A. Olt în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/EC, s-au identificat, conform Metodologiei-cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administrafiilor Bazinale de Apă , măsurile de reducere a riscului la inundaţii termen de finalizare 2021 / 2027 (pentru proiecte majore care încep în perioada 2016 - 2021, dar se vor finaliza după anul 2021 în ciclul următor de planificare). Acestea sunt prezentate în tabelul 4 - 4. Se menţionează faptul că în anumite zone desemnate ca A.P.S.F.R. în anul 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii , au fost executate lucrări în perioada 2010 - 2015, care au condus la diminuarea riscului la inundaţii: • A.P.S.F.R. nr.1 r. Olt - amonte Acumulare Arpaş o ,,Supraînalţare mal stâng râul Olt între localităţile Tuşnad-Sat şi Sâncrăieni, judeţul Harghita (3360 m recalibrare albie, 692 m supraînalţare dig, 510 apărari de mal) • APFSR nr. 6 r. Caşin -sector aval confluenţă Cetatea de Piatră- amonte Târgu Secuiesc: o Recalibrare pr. Caşin zona Valea Seacă - Cătruşa, jud. Covasna ( 6800 m regularizare şi recalibrare albie minoră) o Regularizare parâu Caşin pe sectorul Târgu Secuiesc - Valea Seacă, jud. Covasna (16080 m regularizare albie, 12075 m consolidarea malurilor) • APFSR nr.7 r. Covasna, aval localitatea Covasna: o Consolidare mal pr. Covasna în intravilan oraş Covasna, jud. Covasna (191 m consolidări de mal, 10 m subzidiri) o Regularizare pr. Covasna în Covasna, jud. Covasna (0,380 km reprofilare albie, 0,760 km ziduri de sprijin) • APFSR nr. 16 r. Cormoş - aval confluenţă Coşa: o Recalibrare pr. Cormoş, executare dig de apărare în Tălişoara, mal drept, jud. Covasna (1370 m recalibrare şi igenizare albie, 167 m consolidări de mal, 410 m dig ) • APFSR nr. 34 r. Olteţ - aval localitatea Igoiu o Apărare de mal pe râul Olteţ în zona Morunglav, etapa I, jud. Olt (3,3 km diguri, 2,492 km consolidări de mal, 0,5km reprofilare albie) o Regularizarea şi consolidarea malurilor râului Olteţ, comuna Dobrun, jud. Olt (0,815 km regularizare albie, 3,28 km consolidări de mal, 3,335 km dig) o Regularizare râul Olteţ la Laloşu, jud. Vâlcea (0,895 km diguri de dirijare, 0,990 km consolidări de mal, 0,75km canal de deviere, 0,177km traverse de colmatare). În urma inundaţiilor istorice înregistrate în anul 2014 au fost realizate cu fonduri de la bugetul de stat alocate în baza Hotărârii de Guvern nr. 390/2014, în regim de urgenţă, următoarele lucrări de investiţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor: • APFSR nr. 34 r. Olteţ - aval localitatea Igoiu o Apărare de mal râul Olteţ în zona localităţii Morunglav, jud. Olt - etapa I+II (0,265 km consolidări mal, 0,130km refacere taluz exterior dig apărare, 0,085 km amenajare zonă remuu) o Lucrări de deviere ale râului Olteţ în zona comunei Morunglav, jud. Olt (amenajarea albiei pe o lungime de 500 m). Prin Programul de Gospodărire a Apelor, în perioada 2010 - 2015, au fost executate din fonduri proprii lucrări de întreţinere şi reparaţii curente aferente lucrărilor hidrotehnice. Pentru asigurarea secţiunii de scurgere, menţinerea albiilor stabile, pentru protejarea localităţilor, terenurilor riverane, obiectivelor social - economice, se execută periodic în albiile minore ale cursurilor de apă amenajate şi neamenajate lucrări de întreţinere şi igienizare. Astfel se execută: • cosirea covorului vegetal de pe taluzurile şi coronamentele digurilor şi barajelor; • curăţirea protecţiei vegetative, reînsămânţări locale, cosiri de vegetaţie, tăieri de arboret; • decolmatări şi reprofilări ale albiei minore cu ajutorul mijloacelor mecanizate; • sistematizarea şi protejarea biologică a materialului rezultat în urma operaţiilor de decolmatare şi recalibrare, în afara zonelor de scurgere a apelor medii; • protejarea biologică a malurilor şi consolidarea malurilor cu materiale locale; • îndepărtarea sau arderea depozitelor de gunoaie menajere, a reziduurilor de orice fel; • tăierea şi îndepărtarea vegetaţiei acvatice şi lemnoase, a deşeurilor vegetale şi animale şi a plutitorilor de orice fel, având ca efect diminuarea riscului la viituri. Aceste lucrări diminuează procesele de eroziune sau de colmatare a albiilor, refac secţiunea de scurgere a apelor mari, reduc cantităţile de aluviuni transportate în lacurile de acumulare şi protejează malurile acestora. În anii anteriori, datorită mai multor factori, şi nu în ultimul rând al vechimii execuţiei digurilor, acestea s-au tasat pe diferite lungimi, existând pericolul ca la ape mari să fie deversate în zona şeilor rezultate. Refacerea liniei de apărare prin aducerea digurilor la cotele proiectate măreşte gradul de siguranţă a lucrărilor de apărare din zonele afectate (înlătură pericolul inundării localităţilor, obiectivelor social - economice, terenurilor agricole). Pe cursurile de apă neamenajate, malurile erodate se consolidează prin execuţia de lucrări de terasamente, lucrări vegetative şi din piatră. Pe sectoarele amenajate, în zonele critice, se execută lucrări de reparaţii cu piatră şi/sau beton la lucrările de apărare existente, pentru readucerea lor la parametrii din proiect şi punerea în siguranţă a zonelor prin asigurarea continuităţii liniei de apărare. Structura morfologică a unui curs de apă este dependentă de întreg regimul hidrologic al cursului respectiv. Acest regim determină atât caracteristicile generale ale albiilor minore (secţiune, lăţime, pantă), cât şi traseul albiilor (meandrare, parametrii curbelor traseului, etc.). Analizând situaţia de ansamblu a bazinelor hidrografice, se constată adeseori că afluenţii mici aduc debite solide importante, care sunt transportate pe văile acestora datorită pantelor mari. Aceste aluviuni se depun de obicei la confluenţa afluenţilor pe cursul principal, deoarece capacitatea de transport solid pe acesta este mai redusă, datorită pantei mai mici. O problemă deosebită în bazinul hidrografic Olt o ridică torenţii, care au pante foarte mari şi neregulate, maluri abrupte şi instabile, şi care în timpul viiturilor antrenează un volum important de apă şi aluviuni, cu efect negativ asupra terenurilor agricole, căilor de comunicaţii şi aşezărilor omeneşti din aval şi asupra râurilor în care deversează. Aceast fenomen este acentuat ca urmare a nerealizării lucrărilor de corectare a torenţilor. Când capacitatea de transport a albiei este fie prea redusă, fie obturată prin colmatări intense sau prin alte obstacole, sunt necesare lucrări de reprofilare a acesteia. 4.4. Prioritizarea măsurilor Lucrările propuse în P.M.R.I. al A.B.A. Olt au fost prioritizate luându-se în calcul beneficiul fiecărei masuri în raport cu cele 9 obiective de management al riscului la inundaţii (v. Tabelul 3 - 1 din Cap.3 - Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundafii ), în conformitate cu Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu. Gradul de prioritizare al lucrării a fost cuantificat funcţie de valoarea raportului scor beneficiu (B) / scor cost (C) 6 . În funcţie de rezultatul acestui raport a fost realizată ierarhizarea măsurilor propuse la nivelul A.B.A. Olt astfel: cu prioritate mică, medie şi mare (în conformitate cu Floods Directive Reporting: User Guide to the reporting schema v 6.0 ). Rezultatele acestei analize multicriteriale cu elemente de cost - beneficiu la nivelul A.B.A. Olt sunt prezentate în tabelul 4 - 4, urmând ca acestea să fie raportate către C.E., conform schemei de raportare impusă de către WG Floods. Informaţii suplimentare privind analiza multicriterială cu elemente de cost - beneficiu se pot consulta la adresa: http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundatii.aspx 6 Conform Anexei 0 a Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu , nu toate măsurile propuse fac obiectul acestei analize. Au fost exceptate toate acele măsuri nestructurale, absolut necesare şi obligatorii datorită rolului esenţial pe care îl au în procesul de planificare coordonată în domeniul managementului riscului la inundaţii, măsuri aplicabile la nivel naţional şi / sau A.B.A., dar şi măsuri de management natural al inundaţiilor aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. cu beneficiu major asupra mediului înconjurător, fiind considerate din start ca prioritare ( high priority ). Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1138 Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul A.B.A. Olt Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: PREVENIRE Categorie de măsură: Măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale .) Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. M.M.A.P., A.N.A.R. RO M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.D.R.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (a planurilor de amenjare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare M.D.R.A.P., A.N.C.P.I., M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., C.J. DOMENIU DE ACŢIUNE: PROTECŢIE Categorie de măsură: Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor (recuperarea parţială a funcţiilor sau a structurilor ecosistemelor modificate, prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor) în managementul pădurilor Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. -Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) - 758 ha Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităţi locale - 17 km R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităţi locale Categorie de măsură: Măsuri de inspecţie şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. M.M.A.P., A.N.A.R., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A., alţi deţinători Punctele critice: Râpa Brădişor - obturare r. Lotru A.N.A.R., A.B.A. Punctele critice: Halda Panga Nord – obturare pr. Tărâia A.N.A.R., A.B.A. Categorie de măsură: Adaptatea structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.E.C.R.M.A., M.E., Hidroelectrica S.A. RO M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E.C.R.M.A., M.E., alţi deţinători DOMENIU DE ACŢIUNE: CONŞTIENTIZAREA PUBLICULUI Categorie de măsură: Măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.R.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. 1139 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.) Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.N.C.S. DOMENIU DE ACŢIUNE: PREGĂTIREA Categorie de măsură: Măsuri de pregătire / de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare A.N.M., A.N.A.R. -A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorităţi locale Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorităţi ale administraţiei publice locale Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1140 Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Autoritate responsabilă DOMENIU DE ACŢIUNE: RĂSPUNS ŞI REFACERE / RECONSTRUCŢIE Categorie de măsură: Măsuri de refacere post eveniment Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde/ versanţi / etc.) M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.E.C.R.M.A., M.E., C.J.S.U., C.L.S.U. RO M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale cailor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate M.M.A.P., A.N.A.R., M.T., M.A.D.R., M.D.R.A.P. Evaluarea pagubelor şi refacere RO M22-2 Reparaţii provizorii a tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea functionalităţii minimale a acestora M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.A.P.N. RO M22-3 Refacerea / reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.D.R.A.P., M.Ap.N., M.S Documentare şi analiză RO M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed - back - lecţii învăţate M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.A.D.R., M.T., A.N.A.R. 1141 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1142 Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Bazinul Hidrografic Olt Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă 1 r. Olt - amonte Acumulare Arpaş M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Olt aferente A.P.S.F.R.-ului S = 206,2 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Olt aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 161758,09 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Dopca, judeţul Braşov - 69,3 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 13A, în apropierea localităţii Miercurea-Ciuc: km 112+894; km 114+098; km 126+986; km 127+241; km 127+328. mare M.T. Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 13, în apropierea localităţii Rotbav: km 20+903; km 25+710. mare M.T. Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 13, în apropierea localităţii Hoghiz: km 39+754; km 45+002; km 45+686; km 49+372. mare M.T. Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 1S, în apropierea localităţilor: km 7+929 - localitatea Veneţia de Jos; km 12+907 - localitatea Comana de Jos; mare M.T. Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 11C, în apropierea localităţii Bixad: km 30+600; km 31+900; km 30+200. mare M.T. RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări cursuri de apă în intervalul 2016 - 2021 Capacităţi: 80 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Acumularea Nepemanentă pe pr. Mansentea - Valea Fâneţelor, Miercurea Ciuc, jud. Harghita cu Vol.=630.73 mii mc mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Amenajari hidrotehnice pe pârâul Debren in municipiul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna - Acumularea Nepemanentă pe pr. Debren cu Vol=110 mii mc mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 1143 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Regularizare parau Valea Mandra, Judetul Brasov - Acumularea Nepemanentă Mândra pe pr. Mândra cu Vol.=3,5 mil.mc mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-1 Mărirea gradului de siguranfă a construcfiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrafiilor etc.) Punerea în siguranţă a barajului ŞUTA, jud. Harghita (supraînălţare baraj, descărcător de ape mari, bazin disipator, supraînălţare călugăr, supraînălţare cămin aval golire de fund, canal de evacuare aval cu debuşare în bazinul disipator, consolidare incintă la coada lacului, recalibrare şi toaletare albie aval acumulare mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Consolidări de maluri r. Olt şi recalibrare albie în localitatea Bălan Capacităţi: 8.0 km amenajare albie şi 4.05 km consolidări de mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajari hidrotehnice pe paraul Debren in municipiul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna Capacităţi: recalibrare albie pr. Debren L=150 m mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare parau Valea Mândra, judeţul Brasov - în localităţile Mândra şi Todoriţa - 7.6 km albie regularizată mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Regularizare parau Valea Mandra, Judetul Brasov - în loc Mândra şi Todoriţa - 3.5 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1144 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (15 km), reparaţii la lucrările de apărare cu piatră şi beton (200 ml) - pe r. Olt şi afluenţi în jud. HR, CV, BV mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizări (50 km), defrişări ( 5 ha), cosiri vegetaţie (70 ha), consolidări vegetative (800 ml), consolidări de mal (100 mc) pe r. Olt şi afluenţi în jud. HR, CV, BV mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Supraînălţarea lucrări existente pentru asigurarea de 1% - 4.35 km supraînălţare dig existent şi 1.35 km apărare de mal cu pereu zidit în oraşul Sfântu Gheorghe mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Supraînălţarea lucrări existente pentru asigurarea de 1% - 16.0 km supraînălţare dig existent în oraşul Făgăraş mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 2 r. Olt - aval Acumulare Izbiceni M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Olt aferente A.P.S.F.R.-ului S = 810,78 ha Mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Olt aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 195631,09 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilare şi decolmatare braţ stâng r. Olt - cca. 100 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. 1145 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M35 RO M10-1 Mărirea gradului de siguranfă a construcfiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrafiilor etc.) Punere în siguranţă a amenajării hidrotehnice Caracal, jud. Olt (aducere la cota de proiectare la coronamentele barajelor existente - Caracal, Drăghiceni, Dioşti, Grozăveşti şi Aleşteu, consolidarea turnurilor de manevră la toate barajele, refacere descărcători de ape mari, decolmatarea şi ecologizarea cuvetelor lacurilor de acumulare, înlocalitateuire mecanismelor de acţionare a vanelor plane cu mecanisme automatizate) mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Indiguire râu Olt pe sector Izlaz - Moldoveni, jud. Teleorman - 3.67 km protecţie mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Indiguire râu Olt pe sector Islaz-Moldoveni, jud. Teleorman - 0.78 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (10 km) - dig r. Olt, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (2 km) şi defrişare (2 ha) a braţului stâng al r. Olt, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 3 r. Racul - aval localitate Nădejdea M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Racul aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2635,3 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1146 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M31 RO_M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Frumoasa, judeţul Harghita - 418,5 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilare şi decolmatare pr. Racu (10 mii mc), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Acumulare nepermanentă pe pr. Racu cu Vol.=1.5 mil.mc mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 12.5 km regularizare albie, 6.7 km zid de sprijin şi parapeţi, 7.8 km apărări de mal, 29 buc. praguri din gabioane mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 1.65 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Reparaţii la lucrările de apărare existente pe pr. Racu, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (2 km) şi defrişare (1 ha) pr. Racu, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 0.66 km supraînălţare zid existent pe pr. Racu mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 4 r. Fişag aval localitate Ciucsângiorgiu M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Fişag aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4545,04 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 1147 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Fişag în zona Armăşeni - Bancu, jud. Harghita: Capacităţi: 3.346 km regularizare albie şi 1.543 km reprofilare albie, 1.803 km consolidare de mal din gabioane, 7 buc. praguri de fund din gabioane mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Pe r. Fişag - reparaţii la lucrări de apărare existente-300 ml, 2016-2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (5 km) şi defrişare (2 ha) pe pr. Fişag, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 5 r. Râul Negru - aval localitate Lemnia M31 RO M04-1 Crearea de noi zone umede Menţinerea zonei umede din arealul Mestecănişului de la Reci ROSCI 0111 prin lucrări care să oprească coborârea pânzei freatice - lucrări de ridicare a talvegului Râului Negru şi a pr. Beldre, sau prin construirea unei acumulări permanente pe cursul Râului Negru mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Râul Negru aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 66849,35 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Târlung, judeţul Braşov - 90,65 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1148 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 11, în apropierea localităţii Lemnia: km 69+936; km 70+302; km 70+656; km 71+302. mare M.T. Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 11, în apropierea localităţii Lunga: km 63+615. mare M.T. RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări cursuri de apă în intervalul 2016 - 2021 (15 mii mc) - pe Râul Negru şi afluenţi mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranfă a construcfiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întrefinere şi reparafii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Reparaţii la turnul de manevră la barajul Moacşa - Pădureni mare A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Târlung, aval baraj Săcele - confluenţă R. Negru, jud. Braşov şi jud. Covasna, Capacităţi: 1,878 km zid de sprijin şi parapet, 3,257 km protecţie mal, 23,192 km recalibrare albie medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (25 km), reparaţii la lucrări de apărare cu piatră şi beton (300 ml), consolidări de mal (40 mc), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 1149 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocalitateajelor, obstacolelor pe cursurile de apa Igienizări (80 km), defrişări (10 ha), cosiri vegetaţie (150 ha), consolidări vegetative (1000 ml), consolidări de mal (100 mc), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 6 r. Caşin - sector aval confluenţă Cetatea de Piatră - amonte Târgu Secuies M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Caşin aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 17642,96 ha M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 11B, în apropierea localităţii Caşinu Nou: km 23+160 şi km 28+243. mare M.T. Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 11C, în apropierea localităţilor: km 10+175 şi km 16+526 - localitatea Turia; km 20+188 - localitatea Balvanyos. mare M.T. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare şi apărări de mal pe pr. Caşin în loc. Plăieşii de Jos, jud. Harghita; Capacităţi: 2.5 km km regularizare albie, 6.55 km consolidare de mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (10 km), reparaţii la lucrări de apărare cu piatră şi beton (30 ml), consolidări de mal (10 mc) - pr. Caşin, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1150 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizări (40 km), defrişări (5 ha), cosiri vegetaţie (50 ha), consolidări de mal (100 mc) - pr. Caşin, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Covasna aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 13462,21 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de RO M08-3 decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări pr. Covasna şi afluenţi în intervalul 2016 - mare A.N.A.R. / A.B.A. 2021 - 25 mii mc Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de 7 r. Covasna, aval localitate Covasna M33 RO M11-3 sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Covasna în localitatea Pachia Capacităţi: 1.4 km regularizare albie, 5.24 km apărări de mal, 10 buc. praguri îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare parau Valea Mare pe sectorul Borosneu Mare-Valea Mare, jud. Covasna - 2,825 km consolidări mal, 5 km recalibrare albie mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva M35 RO M13-3 inundafiilor Aducere la cotă diguri (5 km), reparaţii la lucrări de apărare cu piatră şi beton (200 ml), consolidări de mal (30 mc) - pe. pr. Covasna, 2016 - mare A.N.A.R. / A.B.A. 2021 1151 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizări (15 km), defrişări (10 ha), cosiri vegetaţie (75 ha), consolidări vegetative (800 ml), consolidări de mal (25 mc) - pe pr. Covasna şi afluenţi, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 8 r. Dobârlău M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Î mbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Dobârlău aferente A.P.S.F.R.-ului ha S = 17,05 mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Dobârlău aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 3351,56 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări pe pr. Dobîrlău şi afluenţi (15 mii mc); decolmatare canale de desecare CPVI-3 - sistem de desecare Hărman - Prejmer mare A.N.I.F., A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Dobărlău pe sect. Dobărlău - Lunca Mărcuşului, jud. Covasna Capacităţi: 0.93 km consolidare de mal din gabioane, 0.645 km zid de sprijin, 5 buc. prag de fund mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (1 km), reparaţii la lucrări de apărare cu piatră şi beton (50 ml), consolidări de mal pe pr. Dobârlău şi afluenţi, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1152 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Pe pr. Dobârlău şi afluenţi: igienizări (3 km), defrişări (2 ha), cosiri vegetaţie (18 ha), consolidări vegetative (400 ml), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 9 r. Valea Neagră M31 RO_M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Valea Neagră aferente A.P.S.F.R.-ului S = 23,61 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Valea Neagră aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 133,6 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M34 RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităfilor de desecare / drenaj Completarea şi reabilitare amenajare desecare Hărman - Prejmer - staţie pompare pentru evacuarea apelor în exces Lunca Mărcuş, judeţul Covasna Staţie pompare nouă 1 buc. SP mare M.A.D.R. / A.N.I.F. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Lucrări de apărare pe pr. Valea Neagră - 12.0 km regularizare albie, 10.0 km apărări de mal RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Lucrări de apărare pe pr. Valea Neagră - 10.0 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (5 km), consolidări de mal (20 mc), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 1153 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizări (3 km), defrişări (2 ha), cosiri vegetaţie (16 ha), consolidări vegetative (200 ml), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lucrări de apărare pe pr. Valea Neagră - 0.65 km supraînălţare diguri mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bârsa aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 27996,26 mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor mare M.T. Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare pod pe DN 13, în apropierea localităţii Halchiu: km 9+732. RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor mare M.T. Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare pod pe DN 73A, în 10 r. Bârsa sectorul aval cartierul Stupini M33 apropierea localităţii Râşnov: km 17+946, km 21+726, km 22+763. RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări pr. Bârsa şi afluenţi (25 mii mc), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-2 Realizarea de derivaţii de ape mari Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe r. Bârsa în zona localităţii Ghimbav, jud. Braşov - 7.33 km canal de deviere pr. Beselcin mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe r. Bârsa în zona localităţii Ghimbav - 1.82 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva mare A.N.A.R. / A.B.A. inundafiilor Aducere la cotă diguri (4 km), consolidări de mal (20 mc), 2016 - 2021 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1154 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizări (10 km), defrişări (12 ha), cosiri vegetaţie (20 ha), consolidări vegetative (300 ml), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 10 km dig de apărare - supraînălţare pentru asigurare de 1% mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 11 r. Ghimbăşel sector aval confluenţă Pârâul Mic - amonte confluenţă - Canal Timiş M34 RO M05-1 Rigole “verzi”, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. Deviere canal Timiş pentru apărare împotriva inundaţiilor în intravilan municipiul Braşov, jud. Braşov - deviere traseu conductă L=0,375 km mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M05-2 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Amenajare împotriva inundaţiilor pe canalul Timiş - cartier Noua Dârste în municipiul Braşov, jud. Braşov - 1 buc. rezervor + staţie de pompare, 1 buc. captare, 2,5 km conductă refulare M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ghimbăşel aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 11230,92 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări pr. Ghimbăşel (35 mii mc), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Ghimbăşel pe tronsonul Râşnov - Ghimbav - 10.37 km zid de sprijin, 0.21 km apărare de mal, 40 buc. praguri îngropate mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (15 km), consolidări de mal (30 mc) pe pr. Ghimbăşel, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 1155 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizări (10 km), defrişări (12 ha), cosiri vegetaţie (20 ha), consolidări vegetative (300 ml) pe pr. Ghimbăşel, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ghimbăşel aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 11840,6 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de RO M08-3 decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări pr. Ghimbăşel (25 mii mc) - localitatea mare A.N.A.R. / A.B.A. Ghimbav, în intervalul 2016 - 2021 r. Ghimbăşel M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare pr. Ghimbăşel pe sectorul Cart. Stupini - Colonia mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. sector aval localitate Braşov Bod, jud. Braşov - 0.69 km apărare de mal, 3.4 km regularizare albie 12 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Lucrări de apărare pr. Ghimbăşel pe sectorul Cart. Stupini - Colonia Bod, jud. Braşov - 3.67 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva RO M13-3 inundafiilor Aducere la cotă diguri (9 km), consolidări de mal (20 mc), 2016 - 2021, mare A.N.A.R. / A.B.A. M35 executate în aval de localitatea Braşov Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, RO M13-4 obstacolelor pe cursurile de apă Igienizări (10 km), defrişări (12 ha), cosiri vegetaţie (20 ha), consolidări mare A.N.A.R. / A.B.A. vegetative (300 ml), 2016 - 2021 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1156 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Supraînălţare dig existent pr. Ghimbăşel pe sectorul Cart. Stupini - Colonia Bod, jud. Braşov - 28.77 km dig - asigurarea de 1% mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 13 r. Homorod - amonte Vulcăniţa M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecfii vegetative) Supraînălţare mal - 1.2 km mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Homorod aferente A.P.S.F.R.-ului S = 6,5 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Homorod aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 8696,57 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (10 km), consolidări de mal (50 mc), 2016 - 2021 pe pr. Homorod Ciucaş amonte Vulcăniţa mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 8.22 km supraînălţare dig existent - asigurarea de 1% mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 14 r. Homorod - sector amonte confluenţă Homorodul Vechi, aval Acumularea Dumbrăviţa M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Homorod aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4180,12 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 13, în apropierea localităţii Feldioara: km 16+943; km 17+271; km 19+070. mare M.T. 1157 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Lucrări de apărare pr. Homorod Ciucaş pe sectorul Satul Nou - Feldioara, jud. Braşov - 3,35 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (4.2 km), consolidări de mal (50 mc), 2016 - 2021 - aval Acumulare Dumbrăviţa mare A.N.A.R. / A.B.A. 15 r. Baraolt sector aval Herculian M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Baraolt aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 3,94 mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Baraolt aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 9838,53 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare parau Baraolt pe sectorul Biborteni, confluenţă r. Olt, jud. Covasna - 4,385 km reprofilare albie, 5,3 km consolidare mal - pr. Baraolt, aval localitatea Herculian mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Amenajare parau Baraolt pe sectorul Biborteni, confluenţă r. Olt, jud. Covasna - 3.36 km dig nou - pr. Baraolt aval localitatea Herculian mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (5.0 km), consolidări de mal (20 mc), 2016 - 2021, pr. Baraolt aval localitatea Herculian mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1158 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă 16 r. Cormoş - aval confluenţă Coşa M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Cormoş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 0,04 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cormoş aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 27625,13 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Cormoş pe sectorul Filia - Racoşul de Sus, jud. Braşov - 10.8 regularizare albie, 2.10 km zid de sprijin, 6.35 km apărări de mal, 8 buc. praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Amenajare pr. Cormoş pe sectorul Filia - Racoşul de Sus, jud. Braşov - 3.83 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (4.5 km), consolidări de mal (40 mc), lucrări de piatră şi beton (50 ml), 2016 - 2021, pr. Cormoş mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Supraînălţarea diguri existente pentru asigurarea de 1% pe tronsonul Filia - Racoşul de Sus, jud. Braşov - 7.8 km dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 17 r. Homorod aval confluenţă Băile Homorod M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Homorod aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 6,57 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 1159 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Homorod aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 8574,11 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 13, în apropierea localităţii Rupea: km 56+662; km 61+749. mare M.T. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Homorod şi afluenţi pe sectorul Băile Homorod - Orăşeni Capacităţi: 30.0 km regularizare albie, 5.0 km apărări de mal, 5 buc. praguri de fund îngropate medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (2.5 km), consolidări de mal (20 mc), lucrări de piatră şi beton (30 ml), 2016 - 2021, pe pr. Homorodul Mare mare A.N.A.R. / A.B.A. 18 r. Homorodul Mic, aval localitatea Mereşti - amonte Satu Nou M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Homorodul Mic aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 0,03 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Homorodul Mic aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2030,2 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1160 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Consolidare maluri pr. Homorodul Mic şi recalibrare albie în zona Lueta - Crăciunel, jud. Harghita: Capacităţi: 12,0 km reprofilare albie, 9,74 km consolidare de mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (2 km), consolidări de mal (30 mc), lucrări de piatră şi beton (20 ml), 2016 - 2021 - pr. Homorodul Mic în zona Mereşti - Satu Nou mare A.N.A.R. / A.B.A. 19 r. Cozd (Valea Mare) - localitatea Rupea M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cozd aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 5286,67 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Amenajare pr. Cozd - acumulare nepermanentă Dacia Vol.= 8.4 mil. mc, H=16 m mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Cozd - 2.0 regularizare albie, 2.3 km zid de sprijin, 2.0 apărări de mal, 12 buc. praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Amenajare pr. Cozd - 2.04 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (2.5 km), consolidări de mal (10 mc), lucrări de piatră şi beton (10 ml), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 1161 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă 20 r. Hurez - aval localitate Hurez M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare pr. Hurez în loc. Săsciori şi Hurez - 3.3 km regularizare albie, 6.6 km supraînălţare mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 2016 - 2021, pe pr. Hurez aval localitate Hurez mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lucrări de apărare pr. Hurez în loc. Săsciori şi Hurez- 2.3 km supraînălţare dig existent - asigurarea de 1% mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 21 r. Porumbacu, aval confluenţă Pr. Porumbăcel M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Porumbacu aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 3,34 mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Porumbacu aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4344,4 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor pe paraul Porumbacu, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu - 2.6 km consolidare de mal, 7 buc. praguri de fund îngropate, 2,65 km reprofilare albie mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor pe paraul Porumbacu, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu - 1.15 km dig nou Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1162 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă diguri (2.5 km), consolidări de mal (60 mc), lucrări de piatră şi beton (70 ml) - pr. Porumbacu, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Cibin aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 25215,77 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare mare Garzile forestiere, R.N.P. - Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Gura Romsilva, Ocoale Silvice Râului, judeţul Sibiu - 31,5 ha de Regim 22 r. Cibin - localitatea Sibiu M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Lucrări de apărare în Municipiul Sibiu - Acumularea nepermanentă Turnişor, H=10.0, Vol.=18.8 mil. mc, cartier al oraşului Sibiu mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Mărirea gradului de siguranfă a construcfiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrafiilor etc.) M35 RO M10-1 Marirea capacitatii de transport a aductiunii Gura Râului - Sibiu si lucrari de asigurare a comportarii in timp a barajului Gura Râului, jud. Sibiu - modernizare şi automatizare AMC-uri, schimbare 2 vane plane mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. la golirea de fund, modernizare sistem de alarmare - avertizare, reabilitare conductă de aducţiune pe o lungime L=14578 m Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de M33 RO M11-3 sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare în Municipiul Sibiu - 6.6 km regularizare albie, 7 km apărare mal, 7.0 km supraînălţare de mal, 7 buc. praguri de fund mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. îngropate 1163 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Valea Săpunului, jud. Sibiu - 2.293 km reprofilare albie, 2.371 km consol mal, 4 buc praguri de fund din anroc, 3 buc. subtraversări mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Reparaţii curente şi întreţinere - pr. Cibin, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (5 km) şi defrişare (1 ha) pr. Cibin, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lucrări de apărare în Municipiul Sibiu - 12.9 km supraînălţare zid de sprijin mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 23 r. Hârtibaciu - aval localitatea Retiş M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Hârtibaciu aferente A.P.S.F.R.-ului S = 25,65 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Hârtibaciu aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 23188,71 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare pe r. Hârtibaciu în zona localităţilor Brădeni, Noiştat şi Agnita - 4.0 km regularizare albie, 0.8 km supraînălţare mal, 1.65 km apărare mal cu pereu zidit, 2 buc. praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1164 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Reparaţii la lucrări de apărare existente - aducere la cotă dig - 10 km - r. Hârtibaciu, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (6 km), defrişare (1 ha) pr. Hârtibaciu, cosiri vegetaţie (10 ha), 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 4.97 km supraînălţare dig existent r. Hârtibaciu mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 24 r. Albac - aval confluenţă Rora M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Albac aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2353,06 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Aducere la cotă - 4.2 km, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocalitateajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (8 km) şi defrişare (1 ha) pe pr. Albac, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lucrări de apărare pe pr. Albac în zona localităţii Vărd - supraînălţare dig existent L=6.35 km mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 25 r. Sadu - aval localitate Sadu M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Sadu aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 21354,94 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 1165 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M31 RO_M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Gâtul Berbecului, judeţul Sibiu - 92,22 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 7, în apropierea localităţii Tălmaciu: km 254+840 şi km 255+342. mare M.T. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 3,0 km reprofilare albie, 3.73 km supraînălţare mal, 3.0 km zid de sprijin, 5.28 km apărare mal pereu zidit, 12 buc prag fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare rau Sadu pe sectorul Sadu-Talmaciu, jud. Sibiu&quot; - 1.022 km reprofilare albie, 0.35 km apărare mal cu pereu zidit mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 1.2 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Reparaţii la lucrări de apărare existente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (4 km) şi defrişare (1 ha) pe pr. Sadu, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 1.2 km supraînălţare zid existent mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 26 r. Lotru - aval Acumulare Brădişor M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Lotru aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 35,8 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1166 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Lotru aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 78058,4 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Decolmatare r. Lotru aval Acumularea Brădişor, jud. Vâlcea: - Râpa Brădişor - 500 mii mc mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare râul Lotru pe sectorul Sălişte, Păscoaia, Brezoi, jud. Vâlcea&quot; - 8,5 km recalibrare albie, 2.35 km apărare mal 2,2 km parapet mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Lucrări de apărare râu Lotru în loc. Sălişte, Păscoaia, Brezoi, jud Vâlcea. 5,65 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Igienizare (2 km) şi defrişare (1 ha) r. Lotru, decolmatare în urma surpărilor de la Râpa Brădişor - 30 mii mc, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 27 r. Olăneşti - aval localitate Băile Olăneşti M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Olăneşti aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 24,85 mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 1167 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Olăneşti aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 16823,33 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 15,0 km recalibrare albie, 1.27 km zid de sprijin, 2.3 km supraînălţare mal, 11 buc. praguri de fund îngropate, 4.58 km apărare de mal cu pereu zidit pe pr. Olăneşti, jud. Vâlcea mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare parau Cheia pe tronson Cheia - Valea Cheii, jud. Valcea 5.0 km regularizare albie, 1.73 km zid de sprijin şi 14 buc. praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 1.27 km dig nou pe pr. Olăneşti mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajarea terenurilor alunecate b.h. Olăneşti - subbazin V. Stânii, zona Islaz Epureşti, judeţul Vâlcea Capacităţi nouă CES: 3, 6 ha mare M.A.D.R. / A.N.I.F. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 4.0 km supraînălţare dig existent pr. Olăneşti mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1168 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă 28 r. Govora M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Govora aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 5797,55 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Îndiguire parau Govora pe sectorul Stoenesti - Govora sat, jud. Valcea - 15,0 km recalibrare albie, 13.52 km consolidare mal mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare pr. Govora - 2.1 km apărare mal cu pereu zidit, 8 buc. praguri îngropate, 5.5 km supraînălţare mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Reg. pr. Hinţa la Govora, jud. Vâlcea - 2,0 km regularizare albie, 2,0 km apărări mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi reparaţii pe pr. Govora şi pr. Hinţa mare A.N.A.R. / A.B.A. 29 pr. Bistriţa - aval localitate Frânceşti M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecfii vegetative) Regularizare pr. Bistriţa pe sectorul Costeşti - Băbeni, jud. Vâlcea - Protecţii vegetative şi plantaţii de sade - 18.6 km mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Bistriţa aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 23,01 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Bistriţa aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 21060,46 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 1169 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Reg. pr. Bistriţa pe sectorul Costeşti - Băbeni, jud. Vâlcea 10,0 km protecţie de mal pe sectorul Bistriţa - Băbeni mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Consolidari maluri pr. Iazul Morţilor în localitatea Băbeni, jud. Vâlcea - 3.0 km recalibrare albie, 3.0 km pereu mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente pr. Bistriţa la Tomşani, Frânceşti, Băbeni mare A.N.A.R. / A.B.A. 30 r. Topolog - aval localitate Ginerică M31 RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecfii vegetative) Amenajare râu Topolog şi afluenţi pe sectorul Sălătrucu - Tigveni, judeţul Argeş - Protecţii vegetative şi plantaţii de sade - 43,8 km mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Topolog aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 375,54 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Topolog aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 31571,44 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare rau Topolog si afluenti pe sectorul Salatrucu-Tigveni, judetul Arges - 60,15 km recalibrare albie, 43.80 km sprijiniri şi consolidări de mal mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1170 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Topolog pe sectorul Tigveni-Galicea, jud. Vâlcea si Argeş - 11,469 km recalibrare albie, 10.96 km apărare mal, 8 buc. praguri îngropate mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 243 buc praguri îngropate mică M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 0.58 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi lucrări de reparaţii curente la lucrările existente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 1.5 km supraînălţare dig existent mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 31 r. Strehăreţi M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Strehăreţi aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 43,83 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Strehareţi aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 4,64 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 1.55 km regularizare albie, 1.6 km zid de sprijin mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 1171 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi lucrări de reparaţii curente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 32 r. Milcov M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Milcov aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 46,51 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Milcov aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 84,37 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare paraul . Milcov in localitatea Milcov, judetul Olt&quot; - 10.25 km regularizare albie, 3.04 km apărare de mal cu pereu zidit şi prism de anrocamente, 5 buc. praguri îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi lucrări de reparaţii curente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 33 r. Dârjov - aval localitate Buiceşti M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Dirjov aferente A.P.S.F.R.-ului S = 59,21 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Dirjov aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1042,24 ha Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1172 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 5,0 km regularizare albie, 5.56 km apărare mal cu pereu zidit şi prism de anrocamente, 12 buc. praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 5.56 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 34 r. Olteţ - aval localitate Igoiu M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Olteţ aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1445,16 ha M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Olteţ aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 68784,68 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO_M08-2 Măsuri de asigurare a capacităfilor de desecare / drenaj Prevenirea inundaţiilor de teren in zona Dobrun şi Osica de Jos, judeţul Olt - Capacitate nouă de desecare 732 ha mare M.A.D.R. / A.N.I.F. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare râu Olteţ la Grădiştea, judeţul Vâlcea - 5.0 km amenajare albie, 3.9 km consolidare mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizarea râului Olteţ în zona oraşului Balş, jud. Olt - 0.54 km parapet, regularizare albie - 4.5 km mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 1173 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare râu Olteţ, loc. Iancu Jianu, jud. Olt - 3.0 km consolidare mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Indiguire mal drept râu Olteţ la Fălcoiu, judeţul Olt- 3.0 km amenajare albie, 1.7 km consolidare mal, 2 buc. subtraversări mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare râul Olteţ la Bârza, judeţul Olt&quot; - 3.5 km regularizare albie mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare raul Olteţ la Bârza, judeţul Olt&quot; - 9.6 km regularizare albie pr. Gengea, 2.6 km consolidare mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pârâu Olteţ la Pârşcoveni, jud. Olt&quot; - 1.0 km amenajare albie, 1.09 km consolidare mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Regularizare râu Olteţ la Grădiştea, judeţul Vâlcea - 6.62 km îndiguire mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Regularizare râu Olteţ, loc. Iancu Jianu, jud. Olt - 3.0 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Regularizarea raului Oltet in zona oraşului Balş, jud. Olt - 4.21 km dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1174 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Indiguire mal drept rau Oltet la Falcoiu, judetul Olt - 3.75 km dig şi consolidare taluz mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în localitatea Alunu, judeţul Vâlcea Capacitate nouă CES : 200 ha medie M.A.D.R. / A.N.I.F. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 35 R. Călui - aval localitate Călui M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Călui aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 340,56 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Călui aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2725,21 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare pr. Călui, aval localitate Călui - 5,0 km regularizare albie, 4,0 km supraînălţare mal, 8.85 km apărare mal, 10 buc. Praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă si eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Lucrări de igenizări, defrişări, cosiri de vegetaţie, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 1175 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă 36 R. Geamărtălui - aval localitate Plopşorelu M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Geamărtălui aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 75,68 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Geamărtălui aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 11315,9 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Acumulare nepermanentă Balota cu H=16 m, Vol.=2.7 mil. Mc medie M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare parau Gemartalui pe sectorul Vulpeni-Bals, jud. Olt - 22.5 km regularizare albie, 113 buc. Grinzi stabilizare albie, 0.45 km protecţie de mal mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 8.2 km apărări mal cu pereu mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Întreţinere şi reparaţii la lucrări de apărare existente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 37 r. Iminog - aval localitate Bălteni M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Iminog aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 163,71 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Iminog aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 1356,69 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Acumulare nepermanentă Bălteni cu H=12 m, Vol.=2.5 mil. Mc mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1176 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 20 km regularizare albie, 30 buc praguri de fund îngropate, 15.0 km apărări de mal cu pereu mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 14.5 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Întreţinere şi reparaţii la lucrări de apărare existente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 14.0 km supraînălţare dig mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. 38 r. Ciocârlia M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Ciocârlia aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 11,81 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Ciocârlia aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 111,61 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 2.3 km regularizare albie, 0.2 km zid de sprijin, 1.76 km apărare de mal cu pereu, 2 buc. Praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Întreţinere şi reparaţii la lucrări de apărare existente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. 1177 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură Gradul de prioritizare Autoritatea responsabil ă 39 r. Teslui - aval localitate Motoci M31 RO M07-1 Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Teslui aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 556,27 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M31 RO_M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Teslui aferentă A.P.S.F.R.-ului S = 2349,53 ha mare Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 2.3 km regularizare albie, 1.76 km apărări de mal cu pereu, 2 buc. Praguri de fund îngropate mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M33 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 3.83 km dig nou mare M.M.A.P. / A.N.A.R. / A.B.A. M35 RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecfie împotriva inundafiilor Întreţinere şi reparaţii la lucrări de apărare existente, 2016 - 2021 mare A.N.A.R. / A.B.A. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1178 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt Decizia de realizare a măsurilor propuse de Administraţia Bazinala de Apă Olt pentru „ Crearea de noi zone umede &quot; se va face în urma unei analize de detaliu în ceea ce priveşte eficienţa tehnică a infrastructurii de desecare în raport cu pagubele evitate din zonele locuite şi nu numai, în condiţiile realizării unor zone umede, analiză la care M.A.D.R. şi A.N.I.F. vor fi implicate în mod direct. Tabelul 4 - 5 cuprinde măsurile de reducere a riscului la inundaţii pentru zonele cunoscute ca fiind afectate de inundaţii, în următoarele două situaţii excepţionale. 1. Inundaţii semnificative care au avut loc după anul 2010 (zone afectate de inundaţii majore, în ultimii 5 ani - cu îndeplinirea criteriilor de hazard, respectiv de pagube considerate în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel naţional în anul 2011); 2. Inundaţii de tip Flash-Flood (viituri rapide / torenţiale deosebite). Sunt cazuri în care s-au identificat în perioada 2012 - 2015 noi informaţii privind o anumită zonă supusă riscului la inundaţii, faţă de zonele declarate şi raportate la C.E. ca fiind zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) în martie 2012. Având în vedere creşterea frecvenţei producerii de viituri rapide cu efect de calamitate şi necesitatea punerii în siguranţă a acestor zone, A.B.A. OLT a promovat în perioada 2011- 2015 lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, elaborând studiile de fezabilitate. Lipsa resurselor financiare nu a permis executarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, zonele anterior afectate fiind în continuare expuse riscului producerii de inundaţii. Totodată, există numeroase zone în care viiturile din ultimii ani au produs modificări morfologice ale albiilor cursurilor de apă, fiind prioritară reactualizarea documentaţiilor tehnice în funcţie de schimbările survenite. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1180 Tabel 4 - 5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii asociate zonelor nou identificate cu risc la inundaţii pentru bazinul hidrografic OLT Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare **** DN 1S - judeţul Braşov M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 1S, în apropierea localităţilor: km 3+568 - localitatea Parău; km 16+439 - localitatea Cuciulata; km 19+912 şi 20+939 - localitatea Fântâna. Măsură M.T. 1 r. Sâmbăta M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Sâmbăta în loc. Sâmbăta - 13.8 km recalibrare albie, 5.578 km consolidare mal, 17 buc. praguri de colmatare şi traverse Inundaţii 2012, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3680/07.05.2012, nr. 6131/20.08.2014 2 r. Şinca M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Şinca la Poiana Mărului - 4.52 km reprofilare albie, 4.91 km protecţie mal, 21 buc. praguri îngropate Inundaţii 2012, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3680/07.05.2012, nr. 6131/20.08.2014 3 r. Corlat M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Corlat la Măieruş - 2.435 km regularizare albie, 0.62 km consolidare mal, Inundaţii 2012, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3680/07.05.2012, nr. 6131/20.08.2014 **** DN 11, în apropierea localităţii Breţcu M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Măsură M.T. Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 11, în apropierea localităţii Breţcu: km 75+403. **** DN 11, în apropierea localităţii Cernatu M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 11, în apropierea localităţii Cernatu: km 42+125. Măsură M.T. Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 4 r. Lemnia M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Lemnia în localitatea Lemnia de Sus Capacităţi: recalibrare albie (1.74 km), apărare de mal cu gabioane(1.522 km, apărare de mal - zid beton (0.060 km) Inundaţii 2012, Rapoarte de Sinteză cu nr. 5021/30.08.2012 5 r. Breţcu M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Breţcu în localitatea Breţcu Capacităţi: - regularizare albie (L=3.0 km) şi apărare de mal (L=1.155 km) Inundaţii 2012, Rapoarte de Sinteză cu nr. 5021/30.08.2012 6 r. Zizin M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Zizin în zona localităţii Zizin Capacităţi: 3.5 km reprofilare albie, 5.1 km consolidare mal, 4 buc. Praguri fund din gabioane, 1.0 km amenajare torenţi, refacere 3 buc. Podeţe Inundaţii 2012, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3680/07.05.2012, nr. 6131/20.08.2014 **** Bazinul hidrografic Târlung M33 RO M08-1 Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 10, în apropierea localităţii Teliu: km 131+306; km 133+053. Măsură M.T. Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 1A, în apropierea localităţii Săcele: km 175+044; km 176+606; km 179+394; km 179+617; km 179+660. Măsură M.T. 1181 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare **** DN 73A, în apropierea localităţii Zărneşti M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare pod pe DN 73A, în apropierea localităţii Zărneşti: km 26+160 Măsură M.T. 9 r. Turcu M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Turcu pe sectorul Bran-confluenţă Pr. Bârsa - 8 km recalibrare albie şi 3.47 km consolidare de mal, 2.25 km zid de sprijin, 1.22 km pereu tip fagure, 8 buc. Praguri de fund din gabioane Inundaţii 2012, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3680/07.05.2012, nr. 6131/20.08.2014 10 r. Moeciu M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Moeciu în loc. Moeciu - 2,491 km consolidare de mal, 66 buc. Praguri de fund îngropate, 14,62 km recalibrare albie Inundaţii 2012, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3680/07.05.2012, nr. 6131/20.08.2014 11 r. Timişul Sec M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Timişul Sec aval pasarelă DN1 - DN11 - 0.915 km consolidare mal, 6 buc. Praguri de fund din gabioane Inundaţii 2012, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3680/07.05.2012, nr. 6131/20.08.2014 **** DN 13A - judeţul Harghita M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 13A, în apropierea localităţilor: km 97+877 - localitatea Căpâlniţa; km 103+072 şi km 105+046 - localitatea Vlăhiţa. Măsură M.T. **** DN 13, în apropierea localităţii Fişer M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 13, în apropierea localităţii Fişer: km 68+958; km 71+677. Măsură M.T. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1182 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare **** Bazinul hidrografic Şercaia M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 73A, în apropierea localităţilor: km 60+442 - localitatea Şinca Veche; km 61+874 - localitatea Ohaba; km 65+510 - localitatea Vad. Măsură M.T. 12 r. Cârţişoara la Cârţişoara M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Regularizare rau Cartisoara la Cartisoara, jud. Sibiu&quot;- 9.36 km consolidare de mal, 2 buc refacere podeţe, 5.5 km recalibrare albie Inundaţii 2009, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3504/19.08.2009, nr. 3298/27.06.2014 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale „Regularizare rau Cartisoara la Cartisoara, jud. Sibiu&quot;- 4.6 km dig nou Inundaţii 2009, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3504/19.08.2009, nr. 3298/27.06.2014 13 r. Sebeş la Sebeşul de Jos M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de regularizare în localitatea Sebeşul de Jos - 0.76 km recalibrare albie, 1.22 km consolidare mal, 3 buc. Căderi de beton Inundaţii 2009, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3504/19.08.2009, nr. 3298/27.0.2014 **** DN 1 - judeţul Sibiu M33 RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Lucrări de reparaţii, consolidare, reabilitare poduri pe DN 1, în apropierea localităţilor: km 303+61 şi km 306+674 - localitatea Şelimbăr; km 326+262 - localitatea Săcel. Măsură M.T. 1183 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 14 b.h. Sălişte M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Regularizare pr. Sălişte şi pr. Tilişca, jud. Sibiu&quot; - 5 buc. Cosol. Praguri degradate, 8 buc praguri îngropate, 0.791 km zid de sprijin, 0.575 km subzidire Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3377/24.07.2013, nr. 3298/27.06.2014, nr. 4476/27.08.2014 15 r. Valea Caselor M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Reg. Pr. Şteaza şi pr. Caselor la Răşinari, jud. Sibiu&quot; - 3.537 km reprofilare albie, 0.958 km consolidare mal, 14 buc. Căderi cu înălţime variabilă, 11 buc. Praguri îngropate Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3377/24.07.2013, nr. 3298/27.06.2014, nr. 4476/27.08.2014 16 r. Cisnădie M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Regularizare pr. Cisnădie şi pr. Popii, jud. Sibiu&quot;- 1.72 km reprofilare albie, 3.42 km protecţie mal Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 3377/24.07.2013, nr. 3298/27.06.2014, nr. 4476/27.08.2014 18 r. Geamăna M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Geamăna aval pod, jud. Vâlcea - 1.4 km consolidare de mal, 1.0 km recalibrare albie Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1184 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Amenajare pr. Geamăna aval pod, jud. Vâlcea - 1.2 km dig nou Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 19 r. Trepteanca M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie „Regularizare parau Trepteanca la Olanu, jud. Vâlcea&quot; - 6.0 km reprofilare albie, 1.6 km consolidare mal, 2 buc. Căderi beton Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente „Regularizare parau Trepteanca la Olanu, jud. Vâlcea&quot; - 5.2 km supraînălţare dig existent Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 1185 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 20 r. Sălătrucel M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări libi, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Sălătrucel pe sectorul Berislăveşti - Sălătrucel, Judeţul Vâlcea&quot; - 2.705 km reprofilare albie, 1.018 km consolidare mal Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale &quot;Regularizare pr. Sălătrucel pe sectorul Berislăveşti - Sălătrucel, Judeţul Vâlcea&quot; - 1.5 km dig de dirijare Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 **** CES b.h. Acumulare Dăeşti M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în localitatea Runcu, judeţul Vâlcea Capacitate nouă CES 110 ha Măsură A.N.I.F. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1186 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 21 r. Valea Satului M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Valea Satului la Fedeleşoiu, jud. Vâlcea &quot; - 0.55 km reprofilare albie, 0.134 km apărare mal, 2 buc. praguri de fund îngropate Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale &quot;Regularizare pr. Valea Satului la Fedeleşoiu, jud. Vâlcea &quot; - 0.6 km dig protecţie Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 **** Acumulare Râureni M31 RO M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Râureni, judeţul Vâlcea - 140,28 ha Măsură - Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim 22 r. Dosu M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare parau Dosu la Perişani, judeţul Vâlcea&quot; - 1.995 km consolidare mal, 13 buc. căderi beton, 3 buc. praguri de fund îngropate Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 1187 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 23 r. Valea Brădişor M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Valea Brădişor la Berislăveşti, jud. Vâlcea&quot; - 1.135 km consolidare mal, 0.20 km subzidiri, 8 buc. praguri de fund îngropate Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 24 r. Peşceana M32 RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni &quot;Regularizare pr. Peşceana pe tronson Suteşti - Drăgăşani, jud. Vâlcea&quot; - Acumulare nepermanentă Izvorul cu Vol.=4.0 mil. mc Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni &quot;Regularizare pr. Pesceana pe tronson Suteşti - Drăgăşani, jud. Vâlcea&quot; Acumulare nepermanentă Creţeni cu Vol.=1.5 mil.mc Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1188 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Pesceana pe tronson Suteşti - Drăgăşani, jud. Vâlcea&quot; - 20.0 km regularizare (1.11 km traverse şi căderi, 6 km apărări de mal) Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 25 r. Luncavăţ M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Luncavăţ şi afluenţi, sector Vaideeni-Popeşti, jud. Vâlcea - 3.52 km reprofilare albie, 0.92 km consolidare mal Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Amenajare pr. Luncavăţ, la Vaideeni - Atârnaţi, jud. Vâlcea - 1,25 km amenajare albie RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în localitatea Măldăreşti, judeţul Vâlcea Capacitate nouă CES 307,5 ha Măsură A.N.I.F. 1189 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 26 r. Otăsău M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Regularizare pr. Otăsău pe sectorul Bărbăteşti-Frânceşti - 4.0 km recalibrare albie, 4.08 km consolidare albie, 0.3 km pereu Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 27 r. Cernişoara M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Cernişoara şi Cernişoara Orlii în loc. Cernişoara, jud. Vâlcea&quot;- 16.529 km amenajare albie, 3.214 km protecţii mal Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 29 r. Bistricioara M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Bistricioara pe tronsonul Sălişte - Romanii de Sus, judeţul Vâlcea&quot;- 5.5 km regularizare albie, 9.0 km apărări mal Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1190 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 30 r. Râmeşti M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Râmeşti pe tronson Râmeşti - Horezu, jud. Vâlcea&quot;- 3.0 km regularizare albie, 2.04 km apărări mal, 22 buc. praguri de fund îngropate Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 31 r. Urşani M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Urşani pe tronson Urşani -Horezu, jud. Vâlcea&quot;- 4.0 km regularizare albie, 1.54 km consolidare mal cu gabioane, 27 buc. praguri de fund îngropate şi 3 buc. reabilitare praguri Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 M35 RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente &quot;Regularizare pr. Urşani pe tronson Urşani - Horezu, jud. Vâlcea&quot;- 3 buc. căderi existente - supraînălţare, reabilitare Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 1191 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 34 r. Cungra M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Cungra pe sectorul Dobroteasa- Sâmbureşti, judeţul Olt&quot; - 10 km recalibrare albie, 1.95 km consolidare mal îngropate Inundaţii 2013, 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 4869/10.06.2013, nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 35 r. Oltişor M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Oltişor la Găneasa, jud. Olt&quot;- 9.70 km amenajare albie minoră la Găneasa Inundaţii 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie &quot;Regularizare pr. Oltişor la Găneasa, jud. Olt&quot; - 8.07 km regularizare albie, 1.26 km apărare de mal Inundaţii 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1192 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale &quot;Regularizare pr. Oltişor la Găneasa, jud. Olt&quot;- 7.35 km dig Inundaţii 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 36 r. Cungrişoara M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare pe pr. Cungrişoara - 10.50 km regularizare albie, 11.78 km apărare de mal, 25 buc. praguri de fund îngropate Inundaţii 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Lucrări de apărare pe pr. Cungrişoara - 0.62 km dig Inundaţii 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 1193 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare 37 r. Beica M33 RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lucrări de apărare pe pr. Beica - 10 km regularizare albie, 1.9 km supraînălţare mal, 6.0 km apărare mal, 23 buc. praguri de fund îngropate Inundaţii 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale Lucrări de apărare pe pr. Beica - 7.0 km dig Inundaţii 2014, Rapoarte de Sinteză cu nr. 1519/04.03.2014, nr. 2247/02.04.2014, nr. 4104/29.05.2014, nr. 3632/16.06.2014, nr. 5843/23.07.2014, nr. 7147/29.08.2014, nr. 163/09.01.2015 **** Acumularea Băbeni M31 RO M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Băbeni, judeţul Vâlcea - 443,7 ha Măsură - Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim **** Acumularea Slatina M31 RO M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Slatina, judeţul Olt - 230 ha Măsură - Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim **** Acumularea Ipoteşti M31 RO M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Ipoteşti, judeţul Olt - 350 ha Măsură - Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim **** Acumularea Drăgăneşti M31 RO M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Drăgăneşti, judeţul Olt - 200 ha Măsură - Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1194 Nr. Crt. Zonă nou identificată cu risc la inundaţii * Cod măsură C.E. Cod măsură Nume măsură Justificare **** Acumularea Frunzaru M31 RO M07-3 Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Menţinerea pădurilor în zona perimetrală a Lacului de Acumulare Frunzaru, judeţul Olt - 700 ha Măsură - Garzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim **** M33 RO M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Consolidare DN1 km 204+434-205+546 Măsură M.T. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Consolidare DN7C la km 246+500-251+025 Măsură M.T. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Consolidare DN7C la km 117+000-140+000 Măsură M.T. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Consolidare DN73A la km 29+317-47+000 Măsură M.T. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tunele de cale ferată Măsură M.T. Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj DN67B - Scoarţa - Piteşti Măsură M.T. 1195 ** Zonele care nu sunt declarate ca A.P.S.F.R. la raportarea din 2012, dar în care s-au înregistrat viituri rapide sau viituri însemnate în perioada 2010 – 2015 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. P.M.R.I. reprezintă o viziune strategică pentru managementul riscului la inundaţii atât la nivel de UoM (A.B.A.), cât şi la nivel de A.P.S.F.R. În acest sens, s-au stabilit obiectivele de management al riscului la inundaţii, s-au identificat măsurile necesare în atingerea obiectivelor managementului riscului la inundaţii şi s-au pioritizat măsurile care vizează reducera riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R, ţinând cont de obiectivele specifice de management al riscului la inundaţii. Următorul pas îl reprezintă prezentarea unei imagini de ansamblu a strategiei managementului riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. şi definirea şi, într-o etapă ulterioară, promovarea proiectelor integrate de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A. În acest capitol, se prezintă strategia măsurilor şi acţiunilor conjugate pentru reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor în anumite zone cu risc potenţial semnficativ la inundaţii, considerate prioritare. * * * Bazinul hidrografic Olt este unul din bazinele amenajate cu lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Salba de lacuri de acumulare, cu folosinţă hidroenergetică şi de alimentare cu apă de pe râurile Olt, Sadu, Lotru, derivaţiile de ape mari existente şi barajele nepermanente din bazinul hidrografic Olt asigură o mai bună gestionare a viiturilor, prin atenuarea acestora, având ca efect diminuarea semnificativă a debitelor cursurilor de apă aval. Datorită existenţei salbei de lacuri de acumulare cu folosinţă hidroenergetică şi de alimentare cu apă, de pe râul Olt, Sadu şi Lotru, bazinul hidrografic Olt are un grad mai mic de risc din punct de vedere al inundaţiilor. Pe de altă parte, riscul tehnic asociat amenajărilor hidrotehnice - barajelor, este foarte mare. Exploatarea coordonată a tuturor construcţiilor hidrotehnice se realizează de către Dispeceratul bazinal de gospodărire a apelor pe baza prognozelor meteorologice şi hidrologice de scurtă durată. Dispeceratul bazinal centralizează, validează, prelucrează şi relaţionează toate informaţiile hidrometeorologice şi de exploatare a obiectivelor hidrotehnice. Schema de amenajare a bazinului hidrografic Olt (lacurile de acumulare cu folosinţă hidroenergetică şi de alimentare cu apă, acumulările nepermanente, liniile de apărare continue şi derivaţiile de ape mari) a fost astfel concepută încât să asigure o apărare împotriva inundaţiilor a principalelor localităţi / municipii din bazinul hidrografic Olt: Bălan, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Braşov, Săcele, Făgăraş, Sibiu, Avrig, Agnita, Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Slatina, Caracal, localităţi cu peste 803234 locuitori. • Apărarea împotriva inundaţiilor a oraşului Bălan şi a sectorului aval se realizează prin: o Acumularea Mesteacănu - de pe râul Olt, situată în partea de nord a bazinului hidrografic, şi lucrările de apărare de pe r. Olt. • Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor rivenare râului Olt, în special municipiile Miercurea-Ciuc (cu cartier Jigodin) şi Sf. Gheorghe se realizează prin: o Acumularea Frumoasa - de pe pârâul Frumoasa, situată în partea de nord a bazinului hidrografic Olt; o Acumularea Şuta - de pe pârâul Fitod, situată amonte de cartierul Jigodin - Miercurea Ciuc; o Linia de apărare continuă - de pe râul Olt, pentru localităţile riverane râului şi pentru municipiile Miercurea Ciuc şi Sf. Gheorghe. • Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor rivenare râului Olt, în special municipiile Braşov şi Săcele se realizează prin: o Acumularea Valea Cetăţii - de pe pârâul Răcădău - acumulare nepermanentă situată la poalele Muntelui Tâmpa, apără Braşovul; o Acumularea Târlung - de pe pârâul Târlung, situată în partea de nord a bazinului hidrografic al Târlungului, apără oraşul Săcele şi localităţile situate aval de baraj. • Linia de apărare continuă de pe râul Hârtibaciu apără localităţile riverane pârâului şi oraşul Agnita; o Acumulările nepermanente Beneşti şi Retiş - de pe râul Hârtibaciu, apără localităţile de pe cursul Hârtibaciului; • Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor rivenare râului Cibin, în special Municipiul Sibiu, se realizează prin: o Acumularea Gura - Râului - de pe pârâul Cibin, acumulare permanentă, situată în partea de nord a prâului Cibin; apără localităţile Gura-Râului, Orlat, Cristian şi Municipiul Sibiu. • Linia de apărare compusă din lucrările hidrotehnice de pe râul Cibin are rol de apărare a localităţilor riverane şi a localitatăţii Sibiu; • Linia de apărare compusă din lucrările hidrotehnice de pe Râul Negru apără localităţile limitrofe râului. • Linia de apărare compusă din lucrările hidrotehnice de pe râul Olăneşti apără localităţile limitrofe râului şi Municipiul Râmnicu Vâlcea. Pentru fiecare municipiu, oraş, comună, respectiv localitate (sat sau comună sub- componentă), din bazinul hidrografic Olt, pe baza hărţilor de hazard, au fost determinate suprafeţele de extravilan şi intravilan potenţial afectate de viituri corespunzătoare debitelor maxime cu probabilitatea de depăşire de 1%, 0,5%, 0,2%, în funcţie de clasificarea şi importanţa acestora. În tabelul 4 - 6 se prezintă pentru fiecare A.P.S.F.R. numărul localităţilor potenţial a fi afectate în cazul unei viituri cu probabilitatea de producere de 1%, corespunzătoare scenariului mediu. Tabel 4 - 6 Număr de localităţi potenţial afectate ca urmare a unei viituri cu probabilitatea de producere de 1% Nr. crt. A.P.S.F.R. Număr total de localităţi potenţial afectate Număr localităţi potenţial afectate tip A Număr localităţi potenţial afectate tip B Număr localităţi potenţial afectate tip C Număr localităţi potenţial afectate tip D 1 r. Olt - amonte Acumulare Arpaş 25 11 6 4 4 2 r. Olt - aval Acumulare Izbiceni 3 2 1 3 r. Racul - aval localitate Nădejdea 7 1 3 3 4 r. Fişag - aval localitate Ciucsângiorgiu 4 4 5 r. Râul Negru - aval localitate Lemnia 17 5 12 6 r. Caşin - sector aval confluenţă Cetatea de Piatră - amonte Târgu Secuiesc 4 2 1 1 7 r. Covasna - aval localitate Covasna 3 1 2 8 r. Dobârlău 1 1 9 r. Valea Neagră 2 2 10 r. Bârsa - sectorul aval cartierul Stupini 1 1 11 r. Ghimbăşel - sector aval confluenţă Pârâul Mic - amonte confluenţă - Canal Timiş 5 3 1 1 12 r. Ghimbăşel sector aval localitate Braşov 3 2 1 13 r. Homorod - amonte Vulcăniţa 2 1 1 14 r. Homorod - sector amonte confluenţă Homorodul Vechi, aval Acumularea Dumbrăviţa 2 1 1 15 r. Baraolt - sector aval Herculian 4 1 1 1 1 16 r. Cormoş - aval confluenţă Coşa 5 1 1 1 2 Nr. crt. A.P.S.F.R. Număr total de localităţi potenţial afectate Număr localităţi potenţial afectate tip A Număr localităţi potenţial afectate tip B Număr localităţi potenţial afectate tip C Număr localităţi potenţial afectate tip D 17 r. Homorodul - aval confluenţă Băile Homorod 12 2 1 9 18 r. Homorodul Mic - aval localitatea Mereşti - amonte Satu Nou 8 2 2 3 1 19 r. Cozd (Valea Mare) - localitatea Rupea 6 1 3 2 20 r. Hurez - aval localitate Hurez 3 1 1 1 21 r. Porumbacu - aval confluenţă Porumbăcel 1 1 22 r. Cibin - localitatea Sibiu 8 4 2 1 1 23 r. Hârtibaciu - aval localitatea Retiş 3 1 2 24 r. Albac - aval confluenţă Rora 1 1 25 r. Sadu - aval localitate Sadu 2 1 1 26 r. Lotru - aval Acumulare Brădişor 3 1 2 27 r. Olăneşti - aval localitate Băile Olăneşti 4 1 1 2 28 r. Govora 2 1 1 29 pr. Bistriţa - aval localitate Frânceşti 4 1 3 30 r. Topolog - aval localitate Ginerică 7 5 2 31 r. Strehăreţi 1 1 32 r. Milcov 2 2 33 r. Dârjov - aval localitate Buiceşti 5 1 4 34 r. Olteţ - aval localitate Igoiu 9 1 1 1 6 35 r. Călui - aval localitate Călui 1 1 36 r. Geamărtălui - aval localitate Plopşorelu 7 6 1 37 r. Iminog - aval localitate Bălteni 10 4 1 3 2 38 r. Ciocârlia 1 1 39 r. Teslui - aval localitate Motoci 9 1 1 2 5 TOTAL LOCALITĂŢI SUPUSE RISCULUI LA INUNDAŢII 197 54 27 45 71 NOTĂ : Localităţi potenţial afectate tip A – populaţie potenţial afectată &gt; 500 locuitori Localităţi potenţial afectate tip B - populaţie potenţial afectată între 251-500 locuitori Localităţi potenţial afectate tip C - populaţie potenţial afectată între 151-250 locuitori Localităţi potenţial afectate tip D - populaţie potenţial afectată între 80-150 locuitori (doar dacă p% &gt; 5%, adică, doar în cazul în care populaţia potenţial afectată reprezintă peste 5% din populaţia totală a localităţii). Planul de Management al Riscului la Inundaţii propune un Set de măsuri structurale şi nestructurale, clasificate în 3 categorii, în funcţie de nivelul de aplicare, după cum urmează: • Măsuri la nivel naţional; • Măsuri la nivel bazinal (A.B.A.); • Măsuri la nivel de A.P.S.F.R. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel naţional reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizaţional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundaţii, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor &quot;actorilor&quot; şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile. Măsurile cu nivel de aplicare la nivel bazinal ţin de soluţiile organizatorice şi tehnice, al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii la nivelul întregului teritoriu al A.B.A. Măsurile aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. sunt măsuri specifice, „localizate&quot; fie la nivel de A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenţi sau în bazinul amonte al sectorului respectiv, dar care au efect asupra celor 39 de sectoare / zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.), declarate şi raportate în martie 2012, în cadrul evaluării preliminare a riscului la inundaţii. Gradul de severitate al viiturilor rapide este amplificat de versanţii care au suferit despăduriri masive, fără a fi luate măsuri de reducere a scurgerilor de pe versanţi prin amenajări de torenţi şi întreţinerea amenajărilor existente. Pentru aducerea în parametrii funcţionali, reducerea torenţialităţii în B.H. Olt şi scăderea la limite admisibile a pierderilor de sol de pe versanţi, se impune refacerea tuturor lucrărilor distruse, inclusiv completarea cu lucrări noi de susţinere a celor transversale de suprafaţă. Datorită intensificării în ultimii ani a fenomenelor de scurgere de pe versanţi înregistrate în bazinul hidrografic Olt, sunt necesare măsuri de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor. În tabelul 4 - 7 sunt prezentate câteva propuneri de măsuri pentru reducerea riscului la inundaţii care se pot realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate. Oportunitatea acestor măsuri va fi analizată în perioada care urmează împreună cu autorităţile responsabile din domeniu. 1201 Tabel 4 - 7 Propuneri de măsuri de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură 1 r. Olt- amonte Acumulare Arpaş M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în: jud. HR=9,9 km, jud. CV=21,8 km, jud. BV=12,2 km 2 r. Racul - aval localitate Nădejdea M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Racu şi afluenţi 3 r. Fişag aval localitate Ciucsângiorgiu - sector îndiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Fişag 4 r. Râul Negru - aval localitate Lemnia, sector îndiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Râul Negru şi afluenţi - 17.8 km 5 r. Caşin - sector aval confluenţă Cetatea de Piatră - amonte Târgu Secuies, îndiguitc M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Caşin - 9.9 km Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură 6 r. Covasna, aval localitate Covasna, sector indiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajări văi torenţiale în bh Covasna: 9.9 km 7 r. Dobârlău M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajări văi torenţiale în bh Dobârlău - Târlung: 4,4 km M33 RO M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Execuţia unei staţii de pompare şi evacuare amplasată în avalul canalului de desecare CPVI-3 - comuna Dobârlău, intravilan sat Lunca Mărcuşului RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Reprofilări şi decolmatări pe pr. Dobîrlău şi afluenţi (15 mii mc); decolmatare canale de desecare CPVI-3 - sistem de desecare Hărman - Prejmer 8 r. Valea Neagră M33 RO M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Decolmatare canale de desecare la Sistemelor Feldioara - Măieruş, Hărman - Prejmer (4720 mc) M35 RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranfă a construcfiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întrefinere şi reparafii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Sistemele de desecare Sânpetru - Apaţa, Hărman - Prejmer, Bod - Hălchiu - Feldioara (18351 mc) 9 r. Bârsa sectorul aval cartierul Stupini, sector indiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajări văi torenţiale în bh Bârsa: 12.2 km Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1202 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură 10 r. Baraolt sector aval Herculian, sector îndiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajări văi torenţiale în bh Baraolt: 3.0 km 11 r. Cormoş - aval confluenţă Coşa, sectorul îndiguit aval M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajări văi torenţiale în bh Cormoş: 3.7 km 12 r. Homorodu Mare aval confluenta Băile Homorod, sector indiguit aval M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajări văi torenţiale în bh Homorodul Mare - 4.4 km 13 r. Homorodul Mic, aval localitatea Mereşti - amonte Satu Nou, sectorul îndiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajări văi torenţiale în bh Homorodul Mic - 5.8 km 14 r. Cibin - localitatea Sibiu, sectorul indiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Cibin şi afluenţi - 13.3 km 15 r. Hartibaciu - aval localitatea Retiş, sectorul indiguit M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Măsuri de reducere a scurgerii pe versanţi şi amenajarea torenţilor în bh Hârtibaciu şi afluenţi - 14.8 km 16 r. Olăneşti, aval loc. Băile Olăneşti M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Olăneşti şi afluenţi - 11.1 km 1203 Nr. crt. A.P.S.F.R. Cod măsură CE Cod măsură Nume măsură **** Zone afectate de flash - floods VL 2 M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Luncavăţ şi afluenţi - 18.8 km Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Otăsău - 14.6 km 17 r. Govora M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Govora şi afluenţi - 10.8 km 18 r. Bistriţa - aval localitate Frânceşti M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Bistriţa şi afluenţi - 8.8 km 19 r. Topolog - aval localitate Ginerică M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Topogol şi afluenţi - 14.3 km 20 r. Geamărtălui - aval localitate Plopşorelu M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Geamărtălui - 4.6 km în val 21 r. Teslui - aval localitate Motoci M33 RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în bh Teslui şi afluenţi - 7.6 km Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1204 În tabelul 4 - 8 sunt prezentate sintetic măsurile propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii. Tabel 4 - 8 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Tip măsură Măsuri Număr total de măsuri propuse de A.B.A. Olt Număr de măsuri propuse la nivel de A.P.S.F.R. Cod Măsură Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede, etc.) Crearea de noi zone umede 1 1 RO M04-1 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) 3 3 RO M04-4 Rigole &quot;verzi&quot;, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. 1 1 RO M05-1 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane 1 1 RO M05-2 Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile 24 24 RO M07-1 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor 38 38 RO M07-2 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 11 5 RO M07-3 Alte măsuri de reducere a nivelului apei Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor 24 14 RO M08-1 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj 10 2 RO M08-2 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei 11 10 RO M08-3 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni 10 8 RO M09-2 Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) 3 3 RO M10-1 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) 2 1 RO M10-2 Măsuri structurale de protecţie Realizarea de derivaţii de ape mari 1 1 RO M11-2 Tip măsură Măsuri Număr total de măsuri propuse de A.B.A. Olt Număr de măsuri propuse la nivel de A.P.S.F.R. Cod Măsură (planificare şi realizare) Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 86 53 RO M11-3 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 29 22 RO M11-4 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor 26 2 RO M11-5 Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apa şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor 38 38 RO M13-3 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă 18 18 RO M13-4 Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 18 16 RO M14-2 TOTAL MĂSURI 355 261 Din cele 220 măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hodrografic Olt propuse de către A.B.A. Olt, un număr de 67 măsuri sunt propuse a se realiza cu fonduri proprii ale Administraţiei Bazinale de Apă Olt - prin Programul de Gospodărire a Apelor sau Programul de Investiţii Surse Proprii, restul de 153 măsuri urmând a fi propuse spre finanţare cu Fonduri de la Bugetul de Stat sau Fonduri Europene nerambursabile / Credite Externe. Trebuie menţionat faptul că în cadrul măsurilor propuse pentru reducera riscului la inundaţii, un număr de 48 Studii de Fezabilitate au fost realizate în perioada 2006 - 2011, fiind necesară reactualizarea a 20 Studii de Fezabilitate în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung aprobată prin HG 846 / 11 august 2010 - obiectivul pe termen lung este asigurarea protecţiei localităţilor pentru viituri cu probabilităţi de depăşire cuprinse între 1% şi 0,01% diferenţiat în funcţie de rangul localităţilor . După cum se poate observa, cele mai importante / relevante tipuri de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii la nivel de A.P.S.F.R. , pe teritoriul gestionat de A.B.A. Olt, se prezintă sintetic astfel: • RO_M04-1 (Crearea de noi zone umede) - 1 măsură o Justificare : Aici se încadrează aria naturală protejată ROSCI0111 - Mestecănişul de la Reci, în care predomină luncile mlăştinoase. Din punct de vedere hidrologic, aria se află sub influenţa principalului curs de apă, respectiv Râul Negru, a pr. Beldii, iar la nord este influenţată de pr. Covasna şi Saciova. În rezervaţie se găsesc lacuri şi mlaştini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic şi angelica sălbatică, dar şi prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriţă, crinul broaştei, etc., precum şi animale ca broasca albastră. Tot în rezervaţie există şi o plantaţie de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiţii de vegetaţie foarte vitregă. Un factor negativ asupra lacurilor şi mlaştinilor îl are impactul antropic al populaţiei (dezvoltarea rurală şi turistică) din interiorul, cât şi în exteriorul ariei naturale protejate, inclusiv coborârea talvegului cursurilor de apă, ce au contribuit la scăderea nivelului piezometric şi a dus la dispariţia multor lacuri din situl şi rezervaţia naturală Mestecănişul de la Reci. Drept pentru care este foarte importantă menţinerea condiţiilor specifice create de zona umedă din arealul Mestecănişului de la Reci - ROSCI 0111 prin lucrări care să oprească coborârea pânzei freatice, lucrări de ridicare a talvegului Râului Negru şi a pr. Beldii, sau prin construirea unei acumulări permanente pe cursul Râului Negru, aval de zona protejată. • RO_M04-4 (Renaturarea malurilor cursului de apa (protecţii vegetative)) - 3 măsuri o Justificare : Printre principiile aplicării celor mai bune practici privind măsurile preventive împotriva inundaţiilor este şi renaturarea malurilor cursurilor de apă, măsură aplicată în trei A.P.S.F.R.-uri - 13, 29 şi 30, prin supraînălţarea de maluri cu protecţii vegetative de sade, care stopează eroziunile de mal. Măsura RO M04-4 este esenţială pentru renaturarea malurilor, acestea devenind rezistente la acţiunea apei, vântului şi gheţii şi fiind prietenoase cu mediu. • RO_M05-1 (Rigole ”verzi, canale şi rigole, sisteme de drenaj) - 1 măsură şi RO_M05-2 (Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / supterane) - 1 măsură o Justificare : Aceste măsuri se referă la apărarea împotriva inundaţiilor a Municipiului Braşov datorită scurgerilor de pe versanţi care se varsă în Canalul Timiş, provocând inundaţii. S-au propus lucrările de deviere traseu conductă pe o lungime L=0,375 km, pentru lucrarea Deviere Canal&#160; Timiş&#160; pentru&#160; apărare&#160; împotriva&#160; inundaţiilor&#160; în&#160; intravilan Municipiul&#160; Braşov , şi 1 buc. rezervor şi staţie de pompare, 1 buc. captare, 2,5 km conductă refulare pentru lucrarea Amenajare împotriva inundaţiilor&#160; pe&#160; canalul&#160; Timiş&#160; -&#160; cartier&#160; Noua&#160; Dârste&#160; în&#160; Municipiul Braşov . • RO_M07-1 (Îmbunătăfirea managementului pădurilor în zonele inundabile) - 24 măsuri , RO_M07-2 (Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. – urilor) - 38 măsuri şi RO_M07-3 (Menfinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare) - 11 măsuri o Justificare : O bună gestionare a managementului pădurilor este o măsură naturală de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor şi protejează cursurile de apă împotriva colmatărilor şi reduce procesul de formare a viiturilor. • RO_M08-1, RO_M08-2, RO_M08-3 - ( Alte măsuri de reducere a nivelului apei prin - Mărirea capacităfii de tranzitare prin redimensionarea podurilor - 24 măsuri ; Măsuri de asigurare a capacităfilor de desecare / drenaj - 10 măsuri ; Creşterea capacităfii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei - 11 măsuri ) o Justificare: Aceste măsuri se referă la lucrările de redimensionare a podurilor şi la lucrările de întreţinere a cursurilor de apă în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor în perioadele de ape mari. Implementarea măsurii se justifică din cauza colmatării rapide a acestora ca urmare a creşterii transportului aluvionar de debit solid în perioadele de viitura, provenit pe de-o parte din scurgerile de pe versanţi, ca urmare a defrişărilor necontrolate, şi pe de altă parte din depunerile aluvionare la confluenţa afluenţilor mici pe cursul de apă principal. Lucrările de decolmatare / reprofilare diminuează procesele erozionale şi de colmatare a albiilor, refăcând secţiunea de scurgere a apelor mari, cu efect favorabil în tranzitarea debitelor mari prin reducerea cantităţilor de aluviuni transportate. • RO_M09-2 - (Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni) - 10 măsuri o Justificare : Având în vedere valoarea pagubelor înregistrate în urma viiturilor produse pe cursurile de apa din B.H. Olt, s-a stabilit a fi oportună execuţia unui număr de 10 acumulări nepermanente (cu rol de reţinere a viiturilor). Prin realizarea acestor acumulări nepermanente se reduce riscul inundării localităţilor din aval prin reţinerea pentru o perioadă de timp a volumelor de viitură şi reducerea debitului maxim tranzitat în aval prin albie, fără a mai fi necesare alte măsuri structurale punctuale de tipul diguri, regularizări, apărări de mal, etc. • RO_M10-1 şi RO_M10-2 (Mărirea gradului de siguranfă a construcfiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrafiilor etc.) - 3 măsuri şi Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranfă a construcfiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întrefinere şi reparafii curente, modernizări, retehnologizări etc.) - 2 măsuri ) o Justificare : Amenajările hidrotehnice Şuta, jud. Harghita, cele 5 baraje de la Caracal, jud. Olt, barajul Moacşa - Pădureni, jud. Covasna şi amenajarea Gura Râului, jud. Sibiu, sunt lucrări care au rol preponderent de apărare împotriva inundaţiilor şi alimentare cu apă a localităţilor din aval. Acestea au fost construite între anii 1970 - 1980, la data actuală construcţiile aferente amenajărilor hidrotehnice ajungând la limita inferioară a perioadei normale de funcţionare (40 - 60 ani). Echipamentele hidromecanice au perioada de funcţionare depăşită, iar costurile legate de întreţinerea şi repararea lor au devenit substanţiale, din cauza faptului că piesele de schimb nu se mai fabrică. Întrucât există riscul ca acestea să fie scoase din funcţiune, se impune reproiectarea instalaţiilor electrice de forţă şi comandă, a mecanismelor şi instalaţiilor de acţionare, a echipamentelor hidromecanice aferente barajelor, pentru creşterea siguranţei în exploatare a obiectivelor hidrotehice şi asigurarea exploatării lor la parametrii proiectaţi. • RO_M11- 2 (Realizarea de derivaţii de ape mari) - 1 măsură , RO_M11-3 (Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie) - 86 măsuri, RO_M11-4 (Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale) - 29 măsuri , RO_M11-5 (Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanfi şi refinerea aluviunilor / sedimentelor) - 26 măsuri o Justificare : Pentru scoaterea de sub efectul inundabilităţii a zonei aeroportului Ghimbav, jud. Braşov, este necesară devierea pr. Beselcin printr-o derivaţie. Având în vedere regimul hidraulic al majorităţii cursurilor de apă din bazinul hidrografic Olt (viteze mari, caracter torenţial specific zonelor înalte de deal şi munte), măsurile RO M11-3, RO M11-4, sunt necesare pentru stoparea coborârii talvegului albiilor cursurilor de apă, în vederea punerii în siguranţă a construcţiilor cu rol de apărare, precum şi stabilizarea malurilor şi pentru asigurarea secţiunilor de scurgere în vederea tranzitării unor debite de viitură cu probabilitatea de depăşire de 1%, fără inundarea localităţilor riverane. Un alt factor care a influenţat profund negativ morfologia albiei este exploatarea necontrolată a balastului, cu extracţia unor volume mari, de multe ori sub talveg, peste capacitatea de refacere a rezervelor în mod natural. Aceasta a condus la degradarea albiilor (prăbuşiri de maluri, meandrări, creşteri de pantă pe tronsoanele respective, etc.). În acest caz, este fundamentală şi prioritară execuţia de praguri în vederea stabilizării talvegului şi susţinerii lucrărilor hidrotehnice existente. O problemă deosebită în bazinul hidrografic Olt o ridică torenţii, care au pante foarte mari şi neregulate, maluri abrupte şi instabile, care în timpul viiturilor antrenează un volum important de apă şi aluviuni, cu efect negativ asupra localităţilor din aval, terenurilor agricole, căilor de comunicaţii şi asupra râurilor în care deversează. Problema este cu atât mai serioasă cu cât lucrările de stingere a torenţilor se execută din ce în ce mai rar, datorită slabei organizări şi finanţări a A.N.I.F. - instituţie publică ce are în obiectul ei de activitate amenajarea torenţilor. • RO_M13-1 (Îmbunătăfirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a solufiilor de intervenfie la lucrările hidrotehnice) - 2 măsuri, RO_M13-3 (Măsuri de modernizare, consolidare a construcfiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă) - 38 măsuri , RO_M13-4 (Întrefinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă) - 18 măsuri o Justificare : Prin realizarea lucrărilor de aducere la cotă a digurilor existente şi de reparaţii la lucrările de apărare din piatră şi beton, va creşte eficienţa infrastructurii existente de apărare împotriva inundaţiilor, şi implicit gradul de siguranţă al populaţiei. Lucrările de apărare existente se readuc la parametrii din proiect, punând astfel în siguranţă zonele afectate, prin asigurarea continuităţii liniei de apărare. Efectuarea lucrărilor de defrişare a vegetaţiei din albiile cursurilor de apă contribuie la creşterea capacităţii de tranzitare a debitelor de viitură. Pentru asigurarea secţiunii de scurgere şi menţinerea albiilor stabile, în vederea prevenirii inundării localităţilor, terenurilor riverane şi obiectivelor social - economice, este necesar să se execute periodic în albiile minore ale cursurilor de apă amenajate şi neamenajate lucrări de întreţinere şi igienizare, constând din: cosirea covorului vegetal de pe taluzurile şi coronamentele digurilor şi barajelor; curăţirea protecţiei vegetative, reînsămânţări locale, cosiri de vegetaţie, tăieri de arboret; sistematizarea şi protejarea biologică a materialului rezultat în urma operaţiilor de decolmatare şi recalibrare, în afara zonelor de scurgere a apelor medii; protejarea biologică a malurilor; îndepărtarea sau arderea depozitelor de gunoaie menajere, a reziduurilor de orice fel; tăierea şi îndepărtarea vegetaţiei acvatice şi lemnoase, a deşeurilor vegetale şi animale şi a plutitorilor de orice fel, având ca efect diminuarea riscului la viituri. • RO_M14-2 (Supraînălfarea lucrărilor de îndiguire / apărare existente) - 18 măsuri o Justificare : &#39;inând cont de prevederile H.G. 846/2010 privind Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, şiavând în vedere frecvenţa ridicată a viiturilor înregistrate, este prioritară supraînălţarea lucrărilor de îndiguire / apărare existente, pentru debite cu asigurarea de 1%. În tabelul 4 - 9 sunt prezentate pentru fiecare A.P.S.F.R. numărul de măsuri estimate a se realiza pentru reducerea riscului la inundaţii. Tabel 4 - 9 Numărul măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii Nr. crt. A.P.S.F.R. Nr. de măsuri 1 r. Olt - amonte Acumulare Arpaş 21 2 r. Olt - aval Acumulare Izbiceni 8 3 r. Racul - aval localitate Nădejdea 9 4 r. Fişag aval localitate Ciucsângiorgiu 4 5 r. Râul Negru - aval localitate Lemnia 10 6 r. Caşin - sector aval confluenţă Cetatea de Piatră - amonte Târgu Secuiesc 6 7 r. Covasna - aval localitate Covasna 6 8 r. Dobârlău 6 9 r. Valea Neagră 8 10 r. Bârsa - sectorul aval cartierul Stupini 9 11 r. Ghimbăşel sector aval confluenţă Pârâul Mic - amonte confluenţă - Canal Timiş 7 12 r. Ghimbăşel - sector aval localitate Braşov 7 13 r. Homorod - amonte Vulcăniţa, sector îndiguit 5 14 r. Homorod - sector amonte confluenţă Homorodul Vechi, aval Acumularea Dumbrăviţa 4 15 r. Baraolt sector aval Herculian 5 16 r. Cormoş - aval confluenţă Coşa 6 17 r. Homorodul - aval confluenţă Băile Homorod 5 18 r. Homorodul Mic, aval localitatea Mereşti - amonte Satu Nou 4 19 r. Cozd (Valea Mare) - localitatea Rupea 5 Nr. crt. A.P.S.F.R. Nr. de măsuri 20 r. Hurez - aval localitate Hurez 3 21 r. Porumbacu, aval confluenţă Porumbăcel 5 22 r. Cibin - localitatea Sibiu 9 23 r. Hârtibaciu - aval localitatea Retiş 6 24 r. Albac - aval confluenţă Rora 4 25 r. Sadu - aval localitate Sadu 9 26 r. Lotru - aval Acumulare Brădişor 7 27 r. Olăneşti - aval localitate Băile Olăneşti 8 28 r. Govora 5 29 r. Bistriţa - aval localitate Frânceşti 6 30 r. Topolog - aval localitate Ginerică 9 31 r. Strehăreţi 4 32 r. Milcov 4 33 r. Dârjov - aval localitate Buiceşti 5 34 r. Olteţ - aval localitate Igoiu 16 35 r. Călui - aval localitate Călui 4 36 r. Geamărtălui - aval localitate Plopşorelu 6 37 r. Iminog - aval localitate Bălteni 7 38 r. Ciocârlia 4 39 r. Teslui - aval localitate Motoci 5 **** Zone afectate de flash - floods 68 **** Măsuri propuse în responsabilitatea M.M.A.P. / A.N.A.R./ A.B.A. 220 Măsuri propuse în responsabilitatea altor autorităţi 135 TOTAL 355 În figura 4 - 1 sunt prezentate pentru fiecare A.P.S.F.R. măsurile estimate a se realiza pentru reducerea riscului la inundaţii. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1213 Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Olt Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. În scopul identificării la nivel de A.B.A. a proiectelor integrate majore 7 , consultantul JASPERS a solicitat o analiză matriceală, la nivelul fiecărui A.P.S.F.R., analiză care indică pe de o parte, principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% (desemnate pe baza unui criteriu unitar la nivel naţional, care ţine seama de populaţia potenţial afectată - prag peste 150 locuitori potenţial afectaţi pe localitate), precum şi principalele măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundaţii (măsurile cele mai relevante din punct de vedere al reducerii riscului la inundaţii) în localităţile respective . Matricea oferă o imagine calitativă a principalelor localităţi / grupuri de localităţi apărate (importante sub aspectul numărului de locuitori potenţial afectaţi), precum şi a celor mai semnificative / eficiente măsuri ( măsuri structurale - hard şi soft, semnificative din punct de vedere al efectului produs) şi, prin urmare, ajută la gruparea măsurilor individuale în proiecte integrate (matricile pentru fiecare A.P.S.F.R. pot fi consultate pe site-ul www.rowater.ro ) Exemplu de matrice : Cod măsură Tip măsură Măsură propusă A.P.S.F.R. Localitatea 1 Localitatea 2 Localitatea 3 Localitatea n Măsura 1 x xx FE x Măsura 2 x xx - x Măsura 3 FE x n 7 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) acordă finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică de pregătire proiecte în sectorul de apă şi apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 5. Acest Program Operaţional reprezintă unul dintre programele operaţionale prin care pot fi accesate fondurile europene structurale şi de investiţii alocate României în perioada 2014-2020. Se reaminteşte că Obiectivul Specific 5.1 &quot;Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră&quot; promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse şi în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020. A.N.A.R. va transmite spre finanţare un număr de propuneri de proiecte integrate majore. Mai departe, aceste propuneri de proiecte integrate, vor face obiectul unui checking-list, prin care Autoritatea de Management pentru POIM urmează să verifice încadrarea proiectului ca fiind eligibil pentru finanţare, în conformitate cu o serie de elemente , evidenţiate în Ghidul POIM ( Criterii pentru justificarea şi pregătirea proiectelor, recomandate de JASPERS). Simbol Efectul (eficacitatea măsurii) FE Fără efect x Efect parţial (eficacitate parţială / apără parţial localitatea) xx Eficacitate foarte bună n Efect necunoscut - Măsura nu este aplicabilă pentru localitatea respectivă Informaţii detaliate cu privire la analiza matriceală realizata (sheet-uri excel) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundatii.aspx Având în vedere necesarul masiv de investiţii comparativ cu fondurile nerambursabile disponibile, printre criteriile de prioritizare se vor număra: populaţia aflată sub incidenţa riscului, locaţia proiectului în zone cu incidenţă masivă a riscurilor, nivelul daunelor economice posibile, efectul pozitiv integrat al proiectului. Pe baza analizei matriceale (localităţi / grupuri de localităţi supuse riscului la inundaţii în cazul scenariului de inundabilitate 1%, a măsurilor asociate propuse), la nivelul A.B.A. Olt au fost identificate următoarele proiecte integrate majore: Număr total localităţi cu populaţie potenţial afectată Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată tip A Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată tip B Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată tip C Număr localităţi cu populaţie potenţial afectată tip D 197 54 27 45 71 1. Amenajarea complexă a afluenţilor Oltului de pe rama nordică a Munţilor Făgăraş cu potenţial de risc la inundaţii din viituri rapide 1.1. Îmbunatăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile ale pr. Porumbacu S = 3,34 ha aferente A.P.S.F.R. 21 - RO_M07-1 1.2. Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Porumbacu - 400 ha - Plan de împădurire 2016 - 2021 - A.P.S.F.R. 21 - RO_M 07-2 1.3. Regularizare pr. Mândra, judeţul Braşov - acumularea nepermanentă Mândra, cu Vol = 3,5 mil. mc. - A.P.S.F.R. 1 - RO_M 09-2 1.4. Regularizare pr. Valea Mândra, judeţul Braşov în localităţile Mândra şi Todoriţa - 7,6 km albie regularizată - A.P.S.F.R. 1 - RO_M 11-3 1.5. Regularizare pr. Sâmbăta în localitatea Sâmbăta - 13.8 km recalibrare albie, 5.578 km consolidare mal, 17 buc. praguri de colmatare şi traverse - zonă cu fenomene flash-floods pr. Sâmbăta - RO_M11-3 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 1.6. Regularizare pr. Şinca la Poiana Mărului - 4.52 km reprofilare albie, 4.91 km protecţie mal, 21 buc. praguri îngropate - zonă cu fenomene flash-floods pr. Şinca - RO_M11-3 1.7. Regularizare pr. Cârţişoara la Cârţişoara, jud. Sibiu - 9.36 km consolidare de mal, 2 buc. refacere podeţe - zonă cu fenomene flash-floods pr. Cârţişoara şi pr. Sebeş - RO_M11-3 1.8. Lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe pr. Porumbacu, comuna Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu - 2,65 km reprofilare albie, 2.6 km consolidare de mal, 7 buc. praguri de fund îngropate - A.P.S.F.R. 21 - RO_M11-3 1.9. Lucrări de regularizare în localitatea Sebeşul de Jos, judeţul Sibiu - 0.76 km recalibrare albie, 1.22 km consolidare mal, 3 buc. căderi de beton - zonă cu fenomene flash-floods pr. Cârţişoara şi pr. Sebeş - RO_M11-3 1.10. Regularizare pârâu Cârţişoara la Cârţişoara, judeţul Sibiu - 4.6 km dig nou - zonă cu fenomene flash-floods pr. Cârţişoara şi pr. Sebeş - RO_M11-4 1.11. Lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe pârâul Porumbacu, comuna Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu - 1.15 km dig nou - A.P.S.F.R. 21 - RO_M11-4 1.12. Supraînălţarea lucrărilor existente pentru asigurarea de 1% - 16.0 km supraînălţare dig existent în oraşul Făgăraş, judeţul Braşov - A.P.S.F.R. 1 - RO_M14-2 1.13. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe sub-bazinul hidrografic Olt - RO_M01-2 1.14. Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare - RO_M03-1 1.15. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 1.16. Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii - RO_M15-2 1.17. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18. 2. Amenajarea&#160; hidrotehnică&#160; a&#160; pârâurilor&#160; Luncavăţ,&#160; Râmeşti&#160; şi&#160; Urşani&#160; în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane, judeţul Vâlcea 2.1. Amenajare pr. Luncavăţ, la Vaideeni - Atârnaţi, judeţul Vâlcea - 1,25 km amenajare albie - zonă cu fenomene flash-floods - RO_M11-3 2.2. Regularizare pr. Râmeşti pe tronson Râmeşti - Horezu, judeţul Vâlcea - 3.0 km regularizare albie, 2.04 km apărări mal, 22 buc. praguri de fund îngropate - zonă cu fenomene flash-floods - RO_M11-3 2.3. Regularizare pr. Urşani pe tronson Urşani - Horezu, judeţul Vâlcea- 4.0 km regularizare albie, 1.54 km consolidare mal cu gabioane, 27 buc. praguri de fund îngropate şi 3 buc. reabilitare praguri zonă cu fenomene flash-floods - M RO_11-3 2.4. Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în b.h. Luncavăţ şi afluenţi- 18.8 km- zonă cu fenomene flash-floods - RO_M11-5 2.5. Regularizare pr. Urşani pe tronson Urşani - Horezu, judeţul Vâlcea - 3 buc. căderi existente - supraînălţare, reabilitare - zonă cu fenomene flash-floods - RO_M14-2 2.6. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe sub-bazinul hidrografic Olt - RO_M01-2 2.7. Întabularea terenurilor ocupate de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor inclusiv zonele de protecţie - RO_M03-1 2.8. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 2.9. Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii - RO-M15-2 2.10. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO-M18 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 3. Amenajarea hidrotehnică a pârâurilor Bistriţa şi Iazul Morţilor în vederea apărării împotriva inundaţiilor a oraşului Băbeni, judeţul Vâlcea 3.1. Regularizare pârâu Bistriţa pe sectorul Costeşti - Băbeni, judeţul Vâlcea - 3,42 km amenajare albie cu supraînălţare mal şi protecţii vegetative cu plantaţii de sade în zona oraşului Băbeni - A.P.S.F.R. 29 - RO_M04-4 3.2. Împădurire zona montană a pr. Bistriţa - 14,4 ha - Plan de împădurire 2016 - 2021 - A.P.S.F.R. 29 - RO_M07-2 3.3. Regularizare pârâu Bistriţa pe sectorul Costeşti - Băbeni, judeţul Vâlcea - 3,42 km protecţie de mal în zona oraşului Băbeni - A.P.S.F.R. 29 - RO_M11-3 3.4. Consolidări maluri pr. Iazul Morţilor în localitatea Băbeni, judeţul Vâlcea - 3.0 km recalibrare albie, 3.0 km pereu - A.P.S.F.R. 29 - RO_M11-3 3.5. Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate în b.h. Bistriţa şi afluenţi - 8.8 km - A.P.S.F.R. 29 - RO_M11-5 3.6. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe sub-bazinul hidrografic Olt - RO_M01-2 3.7. Întabularea terenurilor ocupate de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor inclusiv zonele de protecţie - RO_M03-1 3.8. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 3.9. Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii - RO_M15-2 3.10. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 4. Amenajarea&#160; complexă&#160; a&#160; râului&#160; Olt&#160; şi&#160; afluenţilor&#160; în&#160; vederea&#160; apărării&#160; împotriva inundaţiilor&#160; a&#160; localităţilor&#160; Bălan,&#160; Miercurea&#160; Ciuc&#160; –&#160; cartier&#160; Jigodin,&#160; judeţul Harghita şi Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna 4.1. Îmbunatăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Olt aferente A.P.S.F.R. 1 - RO_M07-1 4.2. Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Olt aferentă A.P.S.F.R. 1 - RO_M07-2 4.3. Acumularea Nepemanentă pe pr. Misentea - Valea Fâneţelor, la Miercurea Ciuc, judeţul Harghita - realizarea unei acumulări nepemanente cu Vol. = 630.73 mii mc şi introducerea acesteia în schema de apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor din aval- A.P.S.F.R. 1 - RO_M09-2 4.4. Amenajări hidrotehnice pe pârâul Debren în Municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna - realizarea unei acumulări nepemanente pe pr. Debren cu Vol = 110 mii mc şi introducerea acesteia în schema de aparare împotriva inundaţiilor a localităţilor din aval- A.P.S.F.R. 1 - RO_M09-2 4.5. Punerea în siguranţă a barajului Şuta, judeţul Harghita - A.P.S.F.R. 1 - RO_M10-1 4.6. Amenajări hidrotehnice pe pârâul Debren în Municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna - recalibrare albie pr. Debren L = 150 m - A.P.S.F.R. 1 - RO_M11-3 4.7. Consolidări de maluri r. Olt şi recalibrare albie în localitatea Bălan - 8.0 km amenajare albie şi 4.05 km consolidări de mal - A.P.S.F.R. 1 - RO_M11-3 4.8. Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor - Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate - A.P.S.F.R. 1 - RO_M11-5 4.9. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire existente pentru asigurarea de 1% pentru apărarea împotriva inundaţiilor a Municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna - A.P.S.F.R. 1 - RO_M14-2 4.10. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe sub-bazinul hidrografic Olt - RO_M 01-2 4.11. Întabularea terenurilor ocupate de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor inclusiv zonele de protecţie - RO_M03-1 4.12. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 4.13. Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii - RO_M15-2 4.14. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 5. Amenajarea complexă a râului Olteţ şi a pârâului Geamărtălui în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane, zona amonte oraş Balş, judeţul Olt 5.1. Îmbunătăţirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Olteţ aferente A.P.S.F.R. 36 - RO_M07-1 Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 5.2. Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Olteţ aferentă A.P.S.F.R. 36 - RO_M07-2 5.3. Realizarea acumulării nepermanente Balota pe pârâul Geamărtălui şi introducerea acesteia în schema de apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor din aval (V = 2,7 mil. mc) - A.P.S.F.R. 36 - RO_M09-2 5.4. Regularizarea râului Olteţ în zona oraşului Balş, judeţul Olt - 0.54 km parapet, regularizare albie - 4.5 km, 3.048 km consolidări de mal - A.P.S.F.R. 34 - RO_M11-3 5.5. Regularizarea râului Olteţ în zona oraşului Balş, judeţul Olt - 4.21 km dig - A.P.S.F.R. 34 - RO_M11-4 5.6. Regularizare pârâu Geamărtălui pe sectorul Vulpeni - Balş, judeţul Olt - 22.5 km regularizare albie, 113 buc. grinzi stabilizare albie, 0.45 km protecţie de mal - A.P.S.F.R. 36 - RO_M11-3 5.7. Apărare de mal pârâu Gemărtălui pe sectorul Vulpeni - Balş, judeţul Olt - 8,2 km apărare de mal cu pereu - A.P.S.F.R. 36 - RO_M11_3 5.8. Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate, în b.h. Geamărtălui şi afluenţi - 4,6 km - A.P.S.F.R. 36 - RO_M11-5 5.9. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe sub-bazinul hidrografic Olt - RO_M01-2 5.10. Întabularea terenurilor ocupate de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor inclusiv zonele de protecţie - RO_M03-1 5.11. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 5.12. Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii - RO_M15-2 5.13. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 6. Amenajarea&#160; complexă&#160; a&#160; pârâului&#160; Racu,&#160; sector&#160; Livezi&#160; -&#160; Siculeni&#160; în&#160; vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane 6.1. Menţinerea suprafeţei pădurilor din bazinul hidrografic Racu aferentă A.P.S.F.R. 3 (S = 2635,3 ha) - RO_M07-2 6.2. Realizarea unei acumulări nepermanente pe pârâul Racu şi introducerea acesteia în schema de apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor din aval (V = 1,5 mil. mc) - A.P.S.F.R. 3 - RO_M09-2 6.3. Amenajări hidrotehnice prin lucrări de stabilizare a albiei pe pârâul Racu (12.5 regularizare albie, 6.7 km zid de sprijin şi parapeţi, 7.8 km apărări de mal, 29 buc. praguri) - A.P.S.F.R. 3 - RO_M11-3 6.4. Lucrări de protecţie a localităţilor riverane prin îndiguirea locală a pârâului Racu pe o lungime de 1.650 m - A.P.S.F.R. 3 - RO_M11-4 6.5. Amenajare văi torenţiale noi, necadastrate, în b.h. Racu şi afluenţi - 5.0 km - A.P.S.F.R. 3 - RO_M11-5 6.6. Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire existente pentru asigurarea de 1% pentru apărarea împotriva inundaţiilor (diguri, alte construcţii hidrotehnice) - A.P.S.F.R. 3 - RO_M14-2 6.7. Elaborarea de Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii de folosinţă a terenului (land - use) asupra regimului hidrologic şi Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe sub-bazinul hidrografic Olt - RO_M01-2 6.8. Întabularea terenurilor ocupate de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor inclusiv zonele de protecţie - RO_M03-1 6.9. Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media.- RO_M15-1 6.10. Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii - RO_M15-2 6.11. Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, corelarea multidisciplinară - RO_M18 Notă: Obiectele marcate cu bold reprezintă opţiunile principale care trebuie analizate în cadrul aplicaţiilor de proiect. Proiectele integrate propuse urmează a se realiza etapizat, în funcţie de disponibilităţile de resurse financiare. În Planşa nr. 8 sunt evidenţiate proiectele integrate majore la nivel de A.B.A. Olt. Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

1. Aspecte instituţionale A.N. &quot;Apele Române&quot; este autoritatea statului care are ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE şi Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuţiile principale ale A.N.A.R., se numără atât elaborarea Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice, precum şi elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii realizate pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii. 2. Aspecte de planificare / raportare Planificare / Raportare P.M.B.H. / P.M.R.I. Ciclul 2 - WFD RBMPs (D.C.A. - P.M.B.H.) Ciclul 1 - FRMPs (Directiva Inundaţii - P.M.R.I.) Data finalizării consultării publice (draft P.M.B.H. / P.M.R.I.) Etapa I: 22/12/2014-22/06/2015; Etapa a II-a: 08/2015-11/2015 06.2015 - 12.2015 Data de adoptare a P.M.B.H. / P.M.R.I. (aşteptată / previzionată) După 22/12/2015, în funcţie de procedura S.E.A. şi procedura de adoptare prin H.G. (Oct. 2016) Idem P.M.B.H. Date de raportare în WISE Între 22/03/2016 şi data adoptării prin H.G. Idem P.M.B.H. 3. Aspecte metodologice În vederea realizării Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pe bazine hidrografice din România, au fost elaborate o serie de metodologii. Modul cum au fost luate în considerare obiectivele de mediu ale Directivei 2000/60/CE, în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (art. 7.3 şi 9) se regăseşte, concret, în: a) Alegerea obiectivelor de management al riscului la inundaţii (v. Cap. 3, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administrafiilor Bazinale de Apă); b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. ( v. Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiu); c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. Cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administrafiilor Bazinale de Apă . * * * a) Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază : social, economic, , mediu şi patrimoniu cultural . În ceea ce priveşte criteriul Mediu , s-au stabilit 3 obiective de management al riscului la inundaţii, în strânsă legătură cu Directiva Cadru Apă : i. Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge &quot;starea Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt ecologică bună&quot; sau &quot;potenţialul ecologic bun&quot; ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii); ii. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii; iii. Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii; Toate acestea vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , între care se menţionează: conservarea &quot;stării bune&quot; şi a &quot;stării foarte bune&quot; a apelor, atingerea unei &quot;stări bune&quot; a apelor de suprafaţă, atingerea unui &quot;potenţial ecologic bun&quot; pentru apele artificiale sau cu regimul foarte mult modificat antropic. b) Modul de evaluare a performanţei măsurii de management al riscului la inundaţii, pe bază de scor, pentru obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. În procesul de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundaţii, în vederea considerării beneficiului fiecărei măsuri, se evaluează performanţa acesteia, pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii - sub forma unui scor. Scorul acordat fiecărei măsuri variază între 0 (scor nul) şi 5 (scor maxim). În ceea ce priveşte obiectivul Suport pentru atingerea şi conservarea S.E.B. / P.E.B. în conformitate cu cerinţele D.C.A. , se acordă scor maxim (5) în cazul în care măsura nu aduce atingere S.E.B. sau P.E.B. pentru corpul de apă şi scor minim (0) în cazul în care măsura deteriorează S.E.B. sau P.E.B. a corpului de apă . c) Recomandări metodologice în definirea măsurilor (v. cap. 4, Metodologia - cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administrafiilor Bazinale de Apă) i. Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional - În vederea stabilirii / definirii măsurilor de management al riscului la inundaţii la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă, s-a elaborat Catalogul de măsuri potenfiale la nivel nafional . Acest catalog este foarte util în definirea, la nivelul A.B.A., a măsurilor celor mai relevante într-un mod unitar. În ceea ce priveşte tipurile de măsuri propuse, s-a realizat o amplă documentare bibliografică cu referire la măsurile structurale, dar mai ales a celor nestructurale (cu accent pe promovarea lucrărilor referitoare la infrastructura verde). Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune, în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire; Protecţie; Conştientizarea publicului; Pregătire; Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie. Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri ; pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă). ii. Se evidenţiază atenţia specială acordată tipurilor de măsuri nestructurale , în acord cu ghidurile EU / recomandările DG Environement şi DG Regio . Astfel, din cele 23 de tipuri de măsuri, 22 sunt nestructurale sau structurale uşoare (M11 fiind singura structurală - hard engeenering works ). iii. În ceea ce priveşte măsurile nestructurale , s-a recomandat ca acestea să fie aplicate la nivelul A.P.S.F.R.-urilor , dar pentru îmbunătăţirea semnificativă a managementului riscului la inundaţii, s-a recomandat aplicarea acestora pe scară largă la nivel de sub- bazin / bazin hidrografic (A.B.A.). iv. Tipurile de măsuri propuse în Catalogul de măsuri potenţiale, avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. sunt clasificate în domeniul de acţiune PROTECŢIE , având codificarea RO_M04, RO_M05, RO_M06, RO_M07, RO_M08 . Aplicarea acestui tip de măsuri se face la nivel de A.P.S.F.R. şi/sau A.B.A. 4. Măsurile concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Olt
În cadrul A .B.A. Olt situaţia măsurilor care vin în sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale Directivei 2000/60/CE , se prezintă după cum urmează:

Categoria de măsură conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional Cod Măsură Măsură propusă în P.M.R.I. (în coordonare cu D.C.A. - P.M.B.H.) Nr măsuri TOTAL RO_M07 68 TOTAL măsuri concrete avute în vedere pentru coordonarea dezvoltării şi implementării P.M.R.I. şi a P.M.B.H. la nivelul A.B.A. Olt 72

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

În acelaşi timp, măsurile cu o localizare precisă (georeferenţiată), încadrate în tipul de măsură RO M09-1, RO M09-2, RO M11-1, RO M11-2, RO M11-3, RO M11-4 au fost
analizate în corelaţie cu corpurile de apă. Astfel, s-a verificat dacă măsura respectiva ar putea să conducă la deteriorarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a noilor modificări ale caracteristicilor fizice ale acestora sau să împiedice ne-atingerea stării ecologice bune / potenţialului ecologic bun. Verificarea s-a realizat pe baza criteriilor abiotice privind presiunile hidromorfologice semnificative şi a aspectelor metodologice stabilite în cadrul Elementelor metodologice privind aplicarea excepfiilor de la obiectivele de mediu în cadrul articolului 4.7. al Directivei Cadru în domeniul Apei .

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1228

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Definirea unui cadru legislativ, organizaţional, tehnic pentru implementarea Directivei Inundaţii RO M01-1 Îmbunătăţirea cadrului legal privind implementarea Directivei Inundaţii: i) Elaborarea şi / sau (după caz) adaptarea actelor normative de reglementare juridică privind ocuparea şi / sau stabilirea unui drept limitat de folosinţă a albiilor, acumulărilor şi terenurilor alocate sau afectate de implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (albie minoră, albie majoră, mal, cuvetă lac, zone tampon, acumulări, renaturări etc.); se are în vedere preluarea terenurilor în patrimoniul public al statului, sau (după caz) limitarea / condiţionarea dreptului de folosinţă a terţilor proprietari / administratori Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. ii) Reglementări legale şi tehnice specifice pentru toate categoriile de construcţii (noi) care se realizează în zone potenţial inundabile, sau care se află în orice relaţie cu apele Număr reglementări legale şi tehnice Anuală 1 M.T iii) Adaptarea legislaţiei în construcţii pentru a permite realizarea lucrărilor de intervenţii operative la construcţiile / albiile cursurilor de apă pentru protecţia obiectivelor socio-economice Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.D.R.A.P., I.S.C. iv) Reglementări privind sistemul de asigurare al construcţiilor situate în zone inundabile Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 Comisia de supraveghere a asigurarilor, M.F.P. v) Revizuirea reglementărilor tehnice privind soluţiile de construcţie şi exploatare a infrastructurii de transport (drumuri, căi ferate), care, în perioadele de ape mari au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.T vi) Revizuirea reglementărilor tehnice specifice pentru amenajarea cursurilor de apă cu rol de reducere a riscului la inundaţii Număr acte normative aprobate / revizuite Anuală 1 M.M.A.P. vii) Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare a probabilităţilor anuale de depăşire diferenţiată pentru zonele urbane dezvoltate, pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, zonele rurale şi pentru zonele agricole conform prevederilor Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung Număr revizuiri privind normele de proiectare Anuală 1 M.M.A.P. RO M01-2 Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional: i) Studii şi proiecte pentru informatizarea şi actualizarea centralizată a datelor administrative şi tehnice ale construcţiilor, albiilor şi amenajărilor sistemului naţional de G.A. şi de îmbunătăţiri funciare cu rol în managementul riscului la inundaţii Număr studii, proiecte Anuală 1 M.M.A.P. ii) Studii pentru identificarea zonelor şi sectoarelor susceptibile la viituri de tip flash - flood Număr studii Anuală 1 M.T iii) Studii pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. iv) Studii pentru estimarea impactului diverselor categorii folosinţă a terenurilor (land-use) asupra regimului hidrologic; Număr studii Anuală 1 M.M.A.P. v) Studii pentru modelarea hidrologică şi hidraulică a viiturilor pe bazine şi sub- bazine (necesare elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii) în vederea unei abordări integrate la nivel bazinal a managementului riscului la inundaţii Număr studii Anuală 1 M.M.A.P.

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Prevenire Revizuirea si actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii RO M02-1 Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk) Raportare la CE 22 martie 2018 Anuală 12 M.M.A.P. RO M02-2 Actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, inclusiv ţinând seama de viiturile rapide (flash-flood), de alte mecanisme de producere a inundaţiilor, de efectele schimbărilor climatice etc. Raportare la CE 22 martie 2020 Anuală 12 M.M.A.P. M.M.A.P. RO M02-3 Revizuirea şi actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivel de A.B.A. (Unit of Management - UoM) Raportare la CE 22 martie 2022 Anuală 12 M.M.A.P. Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional, judeţean şi zonal şi a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu Planurile de Management al Riscului la Inundaţii RO M03-1 Intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legate în materia cadastrului şi a publicităţii imobiliare Suprafaţa intabulată (ha) Lungime totală a cursuri de apă amenajate cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor intabulate (km) Anuală 70% din lungimea de cca. 12000 km de diguri şi 50% din cca. 200 baraje cu volum mare de atenuare M.M.A.P. RO M03-2 Introducerea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale şi Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii şi adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate Anuală Toate U.A.T.-urile aflate în zonele cu hazard la inundaţii 1% identificat (cca. 600 din cca. 2700 U.A.T.) C.J. RO M03-3 Efectuarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a unor controale periodice la interval de cel mult un an, şi oricând la sesizarea organelor M.M.A.P., cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi execuţia construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură amplasate în zonele inundabile. Analiza posibilităţilor de relocare a construcţiilor/analiza soluţiilor tehnice pentru creşterea rezilienţei construcţiilor şi a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile. Definirea unor planuri de măsuri în acest sens, cu identificarea soluţiilor juridice şi a surselor de finanţare Număr controale Număr studii fundamentare care să stea la baza elaborării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism Anuală 5 - 10 controale 42 de studii de fundamentare I.S.C. C.J. RO M03-4 Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V , actualizarea coordonată a Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Judeţene şi realizarea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru zonele cu risc la inundaţii, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pe baza Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii şi a prevederilor Planului de Management al Riscului la Inundaţii Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate / actualizate Anuală Actualizarea PATN secţiunea V Zone de risc natural ; 42 PATJ reactualizate; PATZ elaborate pentru zonele cu risc la inundaţii M.D.R.A.P. C.J.

1229

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de restaurare a zonelor de retenţie (lunci inundabile, zone umede etc.) RO M04-1 Crearea de noi zone umede Număr zone umede nou create Suprafaţa zonelor umede nou create (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-2 Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile Număr lucrări de reconectare Suprafaţa restaurată a luncii inundabile (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4.-.4 şi 4.- .5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-3 Remeandrarea cursului de apă Lungimea cursului de apă remeandrat (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4.- 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-4 Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) Lungimea cursului de apă cu lucrări de renaturare a malurilor (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M04-5 Restaurarea lacurilor naturale Număr lacuri naturale restaurate Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri naturale de retenţie a apei în zone urbane / populate RO M05-1 Rigole &quot;verzi&quot;, canale şi rigole, sisteme de drenaj etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. RO M05-2 Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane Număr localităţi cu măsura aplicată Capacitate de stocare (m 3 ) Anuală C.J. RO M05-3 Pavaje permeabile, acoperişuri verzi, zone de bioretenţie, canale de infiltraţie, spaţii verzi amenajate (inclusiv plantarea de arbori şi arbuşti pentru drenarea biologică a excesului de umiditate) etc. Număr localităţi cu măsura aplicată Anuală C.J. Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în agricultura RO M06-1 Menţinerea arealelor ocupate de fâneţe şi păşuni în zonele inundabile Suprafaţa zonelor menţinute cu fâneţe şi păşuni - an de referinţă 2015 (ha) Anuală 100% M.A.D.R. RO M06-2 Practici de cultivare pentru conservarea solului Număr zone supuse practicilor de cultivare pentru conservarea solului Suprafaţa aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha) Anuală 148 125252 ha M.A.D.R. RO M06-3 Terasarea versanţilor Număr zone amenajate Suprafaţa acoperită cu lucrări de terasare a versanţilor (ha) Anuală 67 193468 ha M.A.D.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1230

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri naturale de retenţie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO M07-1 Îmbunătăţirea managementului pădurilor în zonele inundabile Suprafaţa pădurilor din zonele inundabile (ha) Proporţia suprafeţelor cu pădure în zona inundabilă (%) 6 ani În funcţie de necesităţi M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-2 Menţinerea suprafeţei pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor Suprafaţa pădurilor în bazine de recepţie (ha) Proporţia pădurilor în suprafaţa de recepţie (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-3 Menţinerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare Suprafaţa de pădure în zonele perimetrale (ha) Proporţia pădurilor pe terenurile care reprezintă versanţii direcţi ai acumulărilor (%) 6 ani 100% M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-4 Extinderea pădurilor în bazinele de recepţie ale A.P.S.F.R. - urilor (împăduriri în afara fondului forestier) Suprafaţa terenurilor împădurite cu altă destinaţie decât cea forestieră (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (ha) 6 ani cca. 5000 ha M.M.A.P., Gărzile forestiere RO M07-5 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale - amenajarea albiilor torenţiale Lungimea de albie torenţială corectată (an referinţă 2015) - lucrări finalizate şi recepţionate (km) 6 ani 138 km M.M.A.P., Gărzile forestiere, M.A.D.R., A.N.I.F. Alte măsuri de reducere a nivelului apei RO M08-1 Mărirea capacităţii de tranzitare prin redimensionarea podurilor Număr poduri redimensionate Anuală cca. 60 la nivel naţional M.T. RO M08-2 Măsuri de asigurare a capacităţilor de desecare / drenaj Suprafeţe de teren desecate / drenate cu efect în intravilan (ha) Anuală 0,2 mil. ha M.A.D.R. RO M08-3 Creşterea capacităţii de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare şi reprofilare a albiei Lungimea cursurilor de apă decolmatate / reprofilate (km) Volum de terasamente rezultat din decolmatarea / reprofilarea cursului de apă Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-4 Relocare diguri Lungime diguri relocate (km) Suprafaţa inundată prin relocare (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M08-5 Demolare, sau după caz relocare lucrări / construcţii diverse amplasate în albie care obturează secţiunea de scurgere Număr intervenţii Anuală Funcţie de necesităţi M.M.A.P. RO M08-6 Refacerea / Menţinerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente) Volum de atenuare asigurat (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

1231

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere şi lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) RO M09-1 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcţionalităţii polderelor existente Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M09-2 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri de îmbunătăţire a capacităţii de retenţie la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor mari existente / creşterea capacităţii de atenuare a lacurilor de acumulare faţă de capacitatea proiectată RO M10-1 Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltraţiilor etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M10-2 Realizarea lucrărilor de mentenanţă pentru exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice existente şi a echipamentelor aferente (lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, modernizări, retehnologizări etc.) Număr construcţii hidrotehnice Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. Măsuri structurale de protecţie (planificare şi realizare) RO M11-1 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură Număr lucrări Volum total de atenuare (m 3 ) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-2 Realizarea de derivaţii de ape mari Lungime derivaţii pentru ape mari (km) Debit tranzitat de derivaţii pentru ape mari (m 3 /s) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-3 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie Lungime cursuri de apă cu lucrări de stabilizare a albiei (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-4 Măsuri de protecţie de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguire locale Lungime diguri noi (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M11-5 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanţi şi reţinerea aluviunilor / sedimentelor Suprafaţa amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solurilor (ha) Anuală 2,2 mil. ha M.A.D.R.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1232

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Măsuri pentru creşterea rezilienţei populaţiei (Implementarea si adaptarea de măsuri de protecţie pentru diverse obiective - clădiri, construcţii) RO M12-1 Supraînălţarea construcţiei, inundarea controlată a subsolului (Wet Floodproofing); materialele de construcţii trebuie să fie rezistente la apă şi toate utilităţile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundaţii (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari şi viteze mari ale apei) Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de supraînălţare / inundare controlată a subsolului (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO M12-2 Impermeabilizarea construcţiei (Dry Floodproofing) - etanşeizarea clădirii cu materiale impermeabile (folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuinţă) şi este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică şi viteză redusă a apei, în caz de inundare Număr construcţii la care s-a aplicat măsura de impermeabilizare (an de referinţă 2015) Anuală C.J. Autorităţi locale RO M12-3 Praguri / diguri locale / ziduri de protecţie împotriva inundaţiilor (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălţime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcţii sau a unui grup redus de construcţii (trebuie să includă şi sisteme de drenaj şi evacuare a apei din incinta protejată) Număr construcţii / grupuri de construcţii cu protecţie individuală Anuală 4 C.J. Autorităţi locale Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare şi întreţinere a cursurilor de apă şi mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO M13-1 Îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi U.C.C.T., expertizare şi determinare a soluţiilor de intervenţie la lucrările hidrotehnice. Număr rapoarte / expertize / documentaţii Anuală Minim 80% dintre lucrări să aibă rapoarte şi expertize în termen de valabilitate şi documentaţii de stabilire a soluţiilor de remediere M.M.A.P. RO M13-2 Măsuri de modernizare, consolidare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă Număr lucrări de modernizare şi/sau consolidare Lungime cursuri de apă amenajate cu lucrări de modernizare şi/sau consolidare (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-3 Mentenanţa infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor Număr lucrări de mentenanţă realizate Lungime cursuri de apă amenajate pentru care s-au realizat lucrări de mentenanţă (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M13-4 Întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă Lungime cursuri de apă (km) Suprafaţa albiei întreţinute (ha) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P.

1233

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Protecţie Adaptarea construcţiilor, infrastructurii şi structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice RO M14-1 Recalcularea nivelurilor de proiectare a sistemului actual de protecţie împotriva inundaţiilor, inclusiv a capacităţii descărcătorilor acumulării Număr studii cu analiză bazinală a impactului schimbărilor climatice asupra lucrărilor hidrotehnice Număr studii privind adaptarea lucrărilor hidrotehnice în conformitate cu prevederile S.N.C.S. şi S.M.R.I. Anuală 11 M.M.A.P. RO M14-2 Supraînălţarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente Lungime diguri supraînălţate (km) Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M14-3 Optimizarea exploatării lacurilor de acumulare în vederea creşterii capacităţii de retenţie / atenuare Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate Anuală Principalele lacuri de acumulare (41) M.M.A.P. Conştientizarea publicului Activităţi de informare adecvată a publicului şi de promovare a participării publicului RO M15-1 Activităţi de informare a publicului privind conştientizarea riscului la inundaţii adaptate specific nevoilor comunităţilor respective (inclusiv sănătate şi igiena la nivel local); măsuri preventive şi operative ce trebuie luate într-o situaţie de urgenţă, individuale şi de grup; realizare, publicare şi diseminare broşuri, pliante flyere, precum şi campanii şi comunicare în media. Număr acţiuni de informare / an Număr de materiale publicate Anuală 252 (42/an) 10.000 buc. M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.S. RO M15-2 Activităţi de promovare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii Număr acţiuni de implicare a participării publicului în etapele de implementare a Directivei Inundaţii în E.P.R.I., H.H.H.R., P.M.R.I. Anuală 11 rapoarte bazinale anuale, 1 raport naţional M.M.A.P. RO M15-3 Măsuri de protejare a stării de sănătate a populaţiei; Elaborarea unui Ghid privind educarea şi comportamentul populafiei în zonele cu risc la inundafii (coordonarea acţiunilor de ajutor şi asigurarea asistenţei medicale, manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea unei igiene individuale şi comunitare adecvată). Număr de exemplare ghid diseminat la nivel de primării şi în mediul şcolar / gimnazial / universitar Număr verificări privind însuşirea cunoştinţelor de comportament la evenimente de inundaţii Anuală 420 exemplare hârtie (cca. 2700 diseminate în format electronic către U.A.T.) M.S. Activităţi de educare / instruire a populaţiei RO M16 Pregătirea, copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior prin tematică dedicată situaţiilor de urgenţă (inclusiv inundaţii) inclusă în programele şcolare; Funcţionarea cercurilor de elevi în domeniul protecţiei civile &quot;Cu viaţa mea apăr viaţa&quot;; Pregătirea elevilor în centre de informare şi pregătire ale I.G.S.U.; Pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi operatori economici) în centre de pregătire ale I.G.S.U.. Număr ore alocate / an Număr cercuri Număr participanţi / an Număr participanţi / an Anuală 12 (2/an) 250 60.000 (10.000/an) 15.000 (2.500/an) M.A.I. (I.G.S.U.) M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1234

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Pregătirea Măsuri privind monitorizarea, prognoza şi avertizarea inundaţiilor RO M17 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare / prognoză şi avertizare / alarmare Număr avertizări emise / număr evenimente hidrologice înregistrate Număr unităţi administrativ teritoriale avertizate / alarmate / număr de U.A.T.-uri afectate Anuală 100% 100% M.M.A.P. M.A.I. (I.G.S.U.) Elaborarea / revizuirea planurilor de apărare la inundaţii în corelare cu alte planuri de management al situaţiilor de urgenţă asociate (I.G.S.U.) RO M18 Revizuirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor Număr Planuri locale / judeţene de apărare împotriva inundaţiilor revizuite Anuală 100% M.M.A.P. Activităţi de simulare a evenimentelor de inundaţii cu participare interinstituţională RO M19 Exerciţii de simulare anuale cu participarea tuturor instituţiilor judeţene cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii Număr de exerciţii de simulare Anuală 240 M.A.I Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale în situaţii de urgenţă şi stimularea voluntariatului RO M20 Asigurarea pregătirii resurselor umane şi materiale necesare gestionării în bune condiţii a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, inlcusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei; dotarea cu materiale şi mijloace de intervenţie la nivel judeţean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.). Autorităţi judeţene şi locale, precum şi pentru toţi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Asigurarea resurselor materiale, inclusiv controlul calităţii apei potabile, consultanţă privind dezinfecţia fântânilor şi furnizarea apei din surse alternative. Proporţie personal de intervenţie instruit Grad dotare cu mijloace şi echipamente (faţă de anul 2015) Anuală 50% din personal instruit Creşterea cu 10% a capacităţii operative de apărare cu caracter local M.A.I Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Acţiuni de răspuns în situaţii de urgenţă RO M21-1 Măsuri de intervenţie în regim de urgenţă pentru stabilizarea punctelor critice identificate în perioada premergătoare inundaţiei (eroziuni, alunecări de taluze zone îndiguite / traversări / halde/ versanţi / etc.) Număr intervenţii Anuală Conform propuneri lucrări A.B.A. (tabelele 4 - 4 şi 4 - 5 din P.M.R.I.) M.M.A.P. RO M21-2 Măsuri de limitare a zonei inundate prin liniile secundare de apărare (diguri de compartimentare, ramblee ale căilor de transport etc.); măsuri de evacuare a apei din zonele inundate Număr acţiuni de localizare inundaţii Anuală În funcţie de evenimente M.M.A.P. RO M21-3 Îmbunătăţirea modului de acţiune şi conlucrare a autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă (realizarea / reactualizarea procedurilor de intervenţie) Număr proceduri intervenţie reactualizate Anuală Toate procedurile situaţiilor de urgenţă reactualizate (100%), funcţie de necesităţi M.A.I.

1235

Domeniu de acţiune Tip de măsură Cod măsură Măsuri (Exemple) Indicatorii urmăriţi în evaluarea progresului Periodicitatea (frecvenţa) de monitorizare Ţintă 2021 Autorităţi responsabile pentru urmărirea implementării măsurilor Răspuns şi Refacere / Reconstrucţie Evaluarea pagubelor şi refacere RO M22-1 Evaluarea / Îmbunătăţirea procesului de evaluare a pagubelor (Baze de date - pagube; dezvoltarea unei metodologii de evaluare a pagubelor; curbe probabilitate - pagube) Număr rapoarte de sinteză / număr de evenimente Metodologie aprobată Anuală 100% 1 M.M.A.P. RO M22-2 Reparaţii provizorii ale tuturor tipurilor de infrastructuri afectate de inundaţii pentru asigurarea funcţionalităţii minimale a acestora Număr lucrări reparaţii / intervenţii Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile care au în administrare infrastructuri RO M22-3 Refacerea / Reabilitarea infrastructurii şi a proprietăţilor afectate (inclusiv monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi a altor surse de apă) Număr infrastructuri / proprietăţi refăcute / reabilitate Total costuri alocate refacerii infrastructurii şi proprietăţilor afectate (Euro) Anuală Funcţie de evenimente Toate instituţiile cu atribuţii în domeniu Documentare şi analiză RO M23 Îmbunătăţirea analizelor post eveniment (cauze, desfăşurare, efecte etc.), feed back - lecţii învăţate Număr Rapoarte post- eveniment / eveniment Anuală 100% M.M.A.P.

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1236

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

Acţiunile desfăşurate la nivel local şi judeţean (la nivelul judeţelor, a comunelor, localităţilor care pot fi supuse riscului şi pot fi afectate de efectele negative ale producerii inundaţiilor):
• A.B.A. Olt împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă &quot;Oltul&quot; judeţul Harghita şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă &quot;Mihai Viteazul&quot; judeţul Covasna a organizat un exerciţiu pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare - alarmare a populaţiei, prin simularea unei viituri pe râul Olt şi afluenţi. Exerciţiul a fost organizat în judeţele Harghita (16 -17 iunie 2015) şi Covasna (17 - 18 iunie 2015); • În cadrul Acţiunilor de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de pe râurile interioare şi de la Dunăre din bazinul hidrografic Olt, din lunile septembrie, octombrie şi noiembrie 2015 s-au efectuat prin sondaj verificări la nivelul primăriilor privind responsabilităţile în managementul riscurilor la inundaţii. • Verificări prin sondaj, la nivelul Consiliilor judeţene, a prefecturilor şi primăriilor dacă sunt cunoscute responsabilităţile ce le revin în domeniul managementului riscului la inundaţii în cadrul Acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre, indiferent de deţinător (01 septembrie - 27 noiembrie 2015). Totodată s-a verificat stadiul integrarii hărţilor de risc la inundaţii în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului de interes judeţean si local;
Toate activităţile mai sus amintite au avut la bază o serie de întâlniri de lucru dedicate elaborării P.M.R.I., cu participarea Grupului de lucru constituit la nivel naţional, format din specialişti: 11 A.B.A. + A.N.A.R. (cu participarea departamentelor de specialitate D.S.U., D.M.L.H., D.D.I.) + I.N.H.G.A. (având rolul de coordonare metodologică).
Rezultatele privind activităţile de diseminare a informaţiilor privind stadiul de implementare a PMRI, analiză chestionare şi newsletter, răspunsurile primite din partea stakeholderilor / instituţiilor implicate se regăsesc la adresa:
http://www.rowater.ro/daolt/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului
%20la%20Inundatii.aspx .

Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.

7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu este organism consultativ, fără personalitate juridică, şi funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Consiliul este format din preşedinte, 18 membri titulari şi 18 membri supleanţi, reprezentanţi cu funcţie de demnitate publică şi/sau conducere, având următoarea componenţă instituţională: • preşedinte - conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • secretarul pentru inundaţii - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor; • un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene; • un reprezentant al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri; • un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; • un reprezentant al Ministerului Transporturilor; • un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; • un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; • un reprezentant al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; • un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; • un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine; • un reprezentant al Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; • un reprezentant al Administraţiei Fondului pentru Mediu; • un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu; • un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA; • un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare; • un reprezentant al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.. Consiliul coordonează şi avizează politicile şi strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii, pentru realizarea unei abordări integrate şi durabile. Consiliul are următoarele atribuţii: a. coordonează elaborarea şi urmăreşte implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă, pentru apă uzată şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi în cadrul procesului de integrare europeană ; b. urmăreşte implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României , precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; c. stabileşte priorităţile în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi protecţiei împotriva inundaţiilor şi face propuneri în vederea alocării şi mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităţilor stabilite ; d. avizează planurile de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, urmăreşte realizarea acestora, asigură colaborarea şi facilitează schimbul de informaţii între instituţii în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor şi managementului riscului la inundaţii ; e. raportează şi ţine legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene şi cu Grupul de experţi în gospodărirea apelor al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii; f. avizează programele şi planurile în vederea asigurării corelării şi integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă şi managementului riscului la inundaţii cu/în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi urmăreşte modul efectiv de aplicare a acestora; g. face propuneri şi urmăreşte activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă şi implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii în bazinul respectiv; h. analizează acţiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecţie şi utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum şi de management al riscului la inundaţii, în vederea corelării acestora, şi face propuneri pentru îmbunătăţirea colaborării; i. urmăreşte respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la informarea şi consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă şi protecţie împotriva inundaţiilor; j. coordonează activităţile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare şi de redimensionarea economică şi ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; k. urmăreşte stadiul implementării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung . SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ, format din: i. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ În conformitate cu prevederile H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.), acest Comitet se constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Comitetul Naţional se compune din: • preşedinte: viceprim-ministru pentru securitate naţională; • vicepreşedinte: ministrul afacerilor interne; • membri: miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale. Comitetul naţional asigură: a. îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor; b. adoptarea de politici şi strategii pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru limitarea efectelor; c. coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de principalele tipuri de risc; d. monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, din domeniul de competenţă; e. îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin alte dispoziţii legale. ii. COMITETELE MINISTERIALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel ministerial iii. COMITETE JUDEŢENE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel judeţean iv. COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, cu atribuţii în managementul riscului la inundaţii la nivel local. COMITETELE DE BAZIN În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din: • 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia şi unul numit din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică; • 2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor; • preşedinţii tuturor consiliilor judeţene din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; • 3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; • 2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, respectiv ai administraţiei bazinale de apă, recomandaţi de conducerea acesteia; • un reprezentant din cadrul comisariatelor judeţene de protecţie a consumatorilor din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Comitetele de Bazin au următoarele atribuţii principale: a. avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor; b. colaborează pentru elaborarea şi actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai consiliilor judeţene, consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, precum şi ai institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor; c. urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum şi a master planurilor elaborate în cadrul Programului operaţional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a II-a „Apă&quot;, cu modificările ulterioare; d. colaborează cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ale Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, şi cu alţi deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi cu rol în crearea condiţiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; e. avizează planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului/spaţiului hidrografic respectiv; f. aprobă schemele locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, şi stabilesc priorităţile tehnice şi financiare; g. avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricţii şi de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de administraţia bazinală de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; h. propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; i. aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; j. propun revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; k. avizează lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop; l. avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; m. avizează lista cu lucrările de protecţie antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spaţiul hidrografic respectiv; n. recomandă autorităţilor locale, în funcţie de prioritate şi urgenţă realizarea lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; o. participă la deciziile privind formarea şi utilizarea fondului pentru amenajarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; p. avizează hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii; q. avizează Planurile de Management al Riscului la Inundaţii; r. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora; s. asigură consultarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului şi încurajează participarea activă a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; t. asigură dezbateri şi audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; u. asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice şi la documentele lor oficiale; v. se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea şi educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesaţi pe anumite probleme care ţin de competenţa acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenţii de parteneriat cu colectivităţile locale, asociaţii sau cu instituţii de învăţământ; w. cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cu Administraţia Naţională „Apele Române&quot; şi cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile şi regulamentele de apărare împotriva inundaţiilor; x. avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administraţiile bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;; y. analizează implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, a Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; ``. au acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înţelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informaţiile, rapoartele şi auditurile pe care le consideră necesare, precum şi în legătură cu spaţiul necesar în vederea desfăşurării şedinţelor de lucru şi a dezbaterilor publice. 7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea şi evaluarea
acestuia în timp

Bibliografie

Mutihac, V., Structura geologică a teritoriului României. Editura Tehnica Bucureşti, 1990 Săndulescu, M., Geotectonica României, Editura Tehnica Bucureşti, 1984
Viorel Al. Stănescu, Radu Drobot, 2002, Măsuri nestructurale de gestionarea inundafiilor, Editura HGA, Bucureşti, ISBN 973-8176-16-6
***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundafii.
***Flood Risk Management Plan for the Danube River Basin District, Version 2, International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR), 2014
***Floods Directive reporting - A user guide for electronic reporting, version 5, June 2013.
***Guidance for Reporting under the Floods Directive (2007/60/EC). Guidance Document No. 29 A compilation of reporting sheets adopted by Water Directors Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) - Technical Report - 2013 – 071.
***Guideline for objectives of Flood Risk Management and financially balanced programme of measures, The European Union Twinning Project for Turkey “Capacity building to implement the Flood Directive” TR 10 IB EN 01.
***Hochwasserrisikomanagementplan (HWRMP) Fulda – Maßnahmentypenkatalog, Dezember 2010.
***Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei Nafionale de Management al Riscului la Inundafii pe termen mediu şi lung.
***Humber River Basin District-Consultation on the draft Flood Risk Management Plan, October 2014.
***Lee Catchment Flood Risk Assessment and Management Study (CFRAMS), Final Report, Halcrow, January 2014.
***Maßnahmensteckbrief –Hochwasserrisikomanagementplan für die Gersprenz, Regierungspräsidium Darmstadt, BGS / LANDSCHAFTSÖKOLOGIE + PLANUNG, Oktober 2014.
***National CFRAM Programme Guidance Note NO. 28, Option Appraisal and the Multi-Criteria Analysis Framework, Version Rev. C, Michael Adamson, Richael Duffy, CFRAM Consultants, March 2015
***Nationaler Hochwasserrisiko – Managementplan Sicher Leben mit der Natur, Bundesministerium für Land - und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien, 2015
***Plan de apărare împotriva inundafiilor şi ghefurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcfii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al bazinului hidrografic Olt, 2014 - 2017
***Plan de gestion des risques d’inondation dans le District Hydrographique International Rhin, Commission Internationale pour la Protection du Rhin, Décembre 2014
***Report of the WGF and STAR-FLOOD Workshop on Objectives, Measures and Prioritisation Workshop, D. Hegger (STAR-FLOOD), M. van Herten, T. Raadgever (STAR-FLOOD), M.

Adamson (OPW, IE), B. Näslund-Landenmark (MSB, SE), C. Neuhold (BMLFUW, Austria), April 2014.
***Reporting of spatial data for the Floods Directive (Part II) - Guidance on reporting for flood hazard and risk maps of spatial information, version 5.1, December 2013.
***Studiu I.N.H.G.A - Studii necesare implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii a teritoriului României), 2010.
***Studiu I.N.H.G.A. - Actualizarea şi completarea infrastructurii de date spafiale necesare implementării Directivelor Europene şi activităfilor de hidrologie şi managementul resurselor de apă. Pregătirea seturilor de date spafiale necesare evaluării preliminare a riscului la inundafii în conformitate cu Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi managementul riscului la inundafii, Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Coordonarea tehnică privind realizarea raportărilor privind evaluarea preliminară a riscului la inundafii în conformitate cu cerinfele de raportare pentru statele membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundafii, 2011.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundafii” (evaluarea preliminară a riscului la inundafii pe teritoriul României), 2012.
***Studiu I.N.H.G.A. - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE privind „Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundafii”, 2013, 2014
***Support for reporting of Floods Directive - Guidance on reporting of spatial data - Tools and services for reporting under WISE, version 3, June 2011.
***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user guide to the floods reporting schemas, version 5, June 2013.

Resurse Web: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/strategia_nationala_mri.htm http://www.rowater.ro http://icm.eionet.europa.eu/schemas/dir200760ec/resources
http://www.nwd-mr.usace.army.mil/rcc/MRFTF/docs/USACE- FPC%20Nonstructural%20Measures%20Definitions.pdf
http://daad.wb.tu-harburg.de/homepage/
http://nwrm.eu/sites/default/files/documents-docs/nwrmconceptnote_to_regional_stakeholders.pdf

PLANŞE

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică
Planşa nr.2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului
Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul al inundaţii în scenariul mediu
Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică

Planşa nr.2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice

Planşa nr. 3 Utilizarea terenului

Planşa nr. 4 Zone afectate de inundatii istorice semnificative

Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii

Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%)

Planşa nr. 7 Riscul al inundaţii în scenariul mediu

Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

Zona 4
Amenajarea r. Olt şi afluenţilor în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor Bălan, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe

Zona 6 Amenajarea pr. Racu, sector Livezi- Siculeni

Zona 2 Amenajarea pr. Luncavăţ, Râmeşti şi Urşani

Zona 1 Amenajarea complexă a afluenţilor Oltului de pe rama nordică a Munţilor Făgăraş cu potenţial de risc la inundaţii din viituri
rapide

Zona 3 Amenajarea pr. Bistriţa
şi Iazul Morţilor în vederea apărării împotriva inundaţiilor a oraşului Băbeni

Zona 5 Amenajarea r. Olteţ şi pr.
Gemărtălui, zona amonte oraş Balş

ANEXE

Anexa 6.1

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDA&#39;II

PLANUL DE COMUNICARE PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

CUPRINS

INTRODUCERE
OBIECTIVE DE COMUNICARE AUTORITA&#39;ILE RESPONSABILE STAKEHOLDERII
SINTEZA ACTIVITA&#39;ILOR DE INFORMARE PUBLICA DESFAŞURATE ÎN CADRUL PRIMELOR DOUA ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/CE
DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITA&#39;ILOR DE COMUNICARE PRIVIND PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDA&#39;II

INTRODUCERE

AUTORITĂŢILE RESPONSABILE

Autorităţile responsabile pentru implementarea Planului de Comunicare privind elaborarea P.M.R.I. sunt:
1. La nivel central: - Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; (A.N.A.R.); - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); 2. La nivel bazinal: - Administraţiile Bazinale de Apă (A.B.A.); 3. La nivel local / judeţean: - Sistemele de Gospodărire a Apelor (S.G.A.)
La nivelul autorităţilor responsabile, au fost constituite grupe de lucru, prin desemnarea persoanelor care sunt implicate în procesul implementării P.M.R.I..
La nivelurile autorităţilor responsabile (A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.), se realizează o bază de date cu persoanele de contact, atât în ceea ce priveşte grupele de lucru, în implementarea P.M.R.I., cu datele lor de contact, cât şi în ceea ce priveşte stakeholderii, din cadrul tuturor categoriilor de mai jos.

STAKEHOLDERII

Definit în literatura de specialitate ca orice categorie de public, mai mult sau mai puţin organizată în grupuri, care poate fi afectată / poate fi interesată de problematicile puse în discuţie, în cadrul acestui plan de comunicare, conceptul de &quot;stakeholderi&quot; va fi detaliat în funcţie de cele trei niveluri de referinţă, alese deja, adică la nivel naţional, bazinal şi local.
I. La nivel naţional: - Populaţia riverană; - Autorităţile publice centrale: instituţiile / autorităţile guvernamentale (ministere, autorităţi, agenţii etc.), aşa cum sunt definite prin HG nr. 846/2010; - Mediul universitar (oameni de ştiinţă, profesori etc.); - Mediul privat (agenţi economici, potenţiali investitori, asiguratorii); - Publicul larg. II. La nivel bazinal - Comitetele de Bazin. III. La nivel local / judeţean: - Autorităţile locale (primării, consilii locale); - Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (C.S.L.U.); - Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă; - Autorităţile judeţene (Consilii Judeţene, prefecţi); - Inspectoratul General/Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE PUBLICĂ DESFĂŞURATE IN CADRUL PRIMELOR DOUĂ
ETAPE DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI 2007/60/CE

Deşi în România nu a existat o campanie propriu -zisă de informare sau de consultare publică privind evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi nici în ceea ce priveşte realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în spiritul art. 9 şi art. 10, Anexa - partea A.II.2 din Directiva 2007/60/CE, în cele ce urmează, pot fi menţionate o serie de activităţi de informare / comunicare desfăşurate la nivel naţional / central (1), respectiv bazinal (2), astfel:
(1) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivel central (A.N.A.R. / I.N.H.G.A.): - Publicarea pe portalul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, inclusiv pe cel al Administraţiilor Bazinale de Apă, a Rapoartelor privind Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii, a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, precum şi a metodologiilor aferente (martie 2012); - Organizarea conferinţei de presă cu titlul &quot;Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii&quot; (cu participarea ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - M.M.S.C.), a conducerii A.N.A.R. şi I.N.H.G.A., în luna aprilie 2014), în urma căreia au apărut ştiri TV în prime-time, ştiri radio şi articole de presă, în presa centrală şi locală; reflectarea informaţiilor transmise a fost una exclusiv pozitivă; - Articole de presă în mass-media centrală şi locală, având ca subiect modul de realizare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii, utilitatea acestor hărţi pentru public şi autorităţi, pe tot parcursul anului 2014; - Participări la emisiuni radio - TV, care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Intervenţii radio - TV care au implicat şi existenţa unor elemente de dezbatere publică pe tot parcursul anului 2014; - Interviuri în presa centrală; - Publicarea pe site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române&quot;, website link - http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii pentru toate A.B.A. (aprilie 2014); numele portalului şi modul de accesare a lui a fost anunţat public şi a generat o serie de reacţii ale publicului; - Întâlniri organizate de A.N.A.R. şi I.N.H.G.A. la nivel naţional cu reprezentanţii Consiliilor Judeţene în vederea diseminării rezultatelor obţinute în cadrul E.P.R.I. şi a Elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii (28 octombrie, respectiv 30 octombrie 2014); - Elaborarea de broşuri privind E.P.R.I. şi realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii şi diseminarea informaţiilor la nivelul stakeholderilor, atât de la nivel naţional, cât şi la nivel bazinal; - Susţinerea de prezentări de specialitate la nivelul workshop-urilor (de ex. Conferinţe ştiinţifice naţionale / internaţionale - I.N.H.G.A., Ziua Mondială a Apei - A.N.A.R.) (august 2008 - iunie 2013, aprilie - iulie 2014). (2) Demersurile întreprinse pentru informarea publicului la nivelul A.B.A. - cu precădere în cadrul proiectului Plan pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor la nivel de bazin hidrografic (P.P.P.D.E.I.) - proiect care se referă la hărţile de hazard la inundaţii: - Publicarea pe site-ul Administraţiilor Bazinale de Apă a prezentărilor privind proiectul P.P.P.D.E.I.; - Articole şi anunţuri de presă în mass-media locală privind hărţile de hazard la inundaţii; - Intervenţii şi participări la emisiuni radio - TV privind hărţile de hazard la inundaţii; - Materiale informative cu privire la P.P.P.D.E.I. (de ex. panouri informative); - Prezentări în cadrul Comitetului de Bazin asupra stadiului derulării proiectului privind hărţile de hazard la inundaţii; - Organizarea de întâlniri la nivelul consiliilor judeţene, prefecturi, primării şi S.G.A.- uri, la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

DESCRIEREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMUNICARE PRIVIND
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1271

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII MIJLOACE DE COMUNICARE TIPURI DE ACTIVITĂŢI central bazinal Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. A.N.A.R. / I.N.H.G.A. A.B.A. CONSULTARE PUBLICĂ Comunicarea online Realizarea de chestionare - Transmiterea de chestionare, analizarea răspunsurilor Realizarea unui newsletter - Transmiterea unui newsletter Gestionarea răspunsurilor PARTICIPARE PUBLICĂ Work-shop / mese rotunde Întâlniri de lucru ale specialiştilor Dezbatere publică - Activităţi în Comitetele de bazin

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

1272

Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii

Anexa 6.3 NEWSLETTER nr.1

Ce este riscul la inundaţii?
În concordanţă cu documentul referitor la realizarea hărţilor de risc de la nivel european realizat de JRC în Programul Hazarde Naturale, în context climatic, riscul este definit ca un produs de trei componente:
• Hazard (H): apariţia unui eveniment periculos natural, incluzând probabilitatea de apariţie a acestuia; • Expunere (E): bunurile şi numărul locuitorilor din zona afectată; • Vulnerabilitate (V): lipsa sau pierderea rezistenţei în faţa forţelor distructive sau pagubele.
Riscul la inundaţii se defineşte prin:
a) natura fenomenului de inundare ; mai exact, este vorba despre inundaţii generate de: revărsarea cursurilor de apă, viituri rapide; creşterea nivelului apelor subterane, furtuni marine, dar şi inundaţii excepţionale generate de accidente şi incidente la construcţii hidrotehnice: diguri şi baraje; b) probabilitatea de producere asociată a inundaţiilor ; c) gradul de expunere al receptorilor (numărul persoanelor şi al bunurilor expuse riscului la inundaţii); d) valoarea economică a bunurilor, a infrastructurii, a mediului înconjurător şi al activităţilor umane care pot fi afectate ; e) vulnerabilitatea la inundaţii a receptorilor .
Astfel, pentru reducerea riscului la inundaţii, autorităţile responsabile trebuie să acţioneze asupra tuturor elementelor componente expuse mai sus în direcţia diminuării riscului la inundaţii.
Diminuarea consecinţelor negative produse de inundaţii este rezultatul unei combinaţii între trei categorii de activităţi:
1. activităţi de prevenire, de protecţie şi de pregătire (care includ măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului de inundaţie); 2. activităţile de managementul situaţiilor de urgenţă (care se referă la acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor); 3. activităţile post-inundaţii (care includ acţiunile de reconstrucţie, precum şi lecţiile învăţate, atât de către autorităţile responsabile în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi de persoanele care au fost afectate direct de fenomenul de producere a inundaţiilor).

În acord cu legislaţia europeană şi literatura de specialitate internaţională, o gestionare adecvată / bună a riscului la inundaţii înseamnă ca autorităţile responsabile să aplice cele mai eficiente politici, practici şi proceduri, astfel încât riscul la inundaţii să fie substanţial redus, iar cetăţenii să poată trăi într-un mediu fizic şi social durabil.
1. Care sunt obligaţiile României în acord cu Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii? Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundafii 2007/60/CE prevede parcurgerea următoarelor etape, cu următoarele termene de raportare: • EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2012; • ELABORAREA HĂRŢILOR DE HAZARD ŞI A HĂRŢILOR DE RISC LA INUNDAŢII – raportat la Comisia Europeană în martie 2014; • ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII – urmează să fie elaborat şi raportat la Comisia Europeană în martie 2016 . Conform cerinţelor Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii, toate Statele Membre au obligaţia să elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundaţii pentru toate zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, zone pentru care s- au realizat hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, în a doua etapă de implementare a aceleiaşi Directive. Statele Membre stabilesc obiective de management al riscului la inundaţii pentru zonele identificate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Aceste obiective urmăresc reducerea potenţialelor efecte negative pe care le pot avea inundaţiile pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural. 2. Ce reprezintă Planurile de Management ale Riscului la Inundaţii? Planurile de Management al Riscului la Inundaţii vor aborda toate aspectele managementului riscului la inundaţii, punând accentul pe acţiunile de prevenire, protecţie şi pregătire. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii trebuie coordonate la nivel de bazin hidrografic ( Unitate de Management) , respectiv - în cazul României - la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale &quot;Apele Române&quot;. Planurile de management al riscului la inundaţii (P.M.R.I.) iau în considerare aspecte relevante, cum ar fi: • zonele de extindere a inundaţiilor; • zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore cu retenţie naturală); • obiectivele de mediu stabilite în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/EC (Directiva Cadru Apă); • aspectele de gestionare integrată a solului şi a apei; • planificarea spaţială; • utilizarea terenurilor; • conservarea mediului înconjurător etc. Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt supuse consultării publice, timp de 6 luni de zile, în intervalul mai-noiembrie 2015 , versiunea sa finală trebuie publicată până la data de 22 decembrie 2015. Prin urmare, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii sunt puse la dispoziţia publicului, prin intermediul paginilor de internet ale instituţiilor responsabile, respectiv A.N.A.R. ( www.rowater.ro ), I.N.H.G.A. ( www.inhga.ro ) şi cele 11 A.B.A. ( www.rowater.ro/aba ), în data de 22 decembrie 2015. La data de 22 martie 2016, România transmite Comisiei Europene Planurile de Management al Riscului la Inundaţii. 3. Care este conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii? Conţinutul Planului de Management al Riscului la Inundaţii a fost dezvoltat luând în considerare cerinţele formulate în cadrul Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii , precum şi recomandările Ghidurilor U.E. care fac referire la procesul de elaborare a planurilor. Astfel, Planul de Management al Riscului la Inundaţii conţine următoarele: • Cap. 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic • Cap. 2. Riscul la inundaţii la nivelul A.B.A. • Cap. 3. Descrierea obiectivelor de management al riscului de inundaţii • Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora • Cap. 5. Descrierea modului în care progresul de implementare al măsurilor va fi monitorizat • Cap. 6. Informarea şi consultarea publicului • Cap. 7. Lista autorităţilor competente Capitole opţionale: • Descrierea procesului de coordonare în D.B.H. internaţional; • Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. (Directiva 2000/60/EC). 4. Care sunt obiectivele de management al riscului la inundaţii? Sunt stabilite două tipuri de obiective: cele strategice şi cele operaţionale . a. Obiective&#160; de&#160; management&#160; al&#160; riscului&#160; la&#160; inundaţii&#160; definite&#160; la&#160; nivel&#160; naţional (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice, pentru România, s- a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R. (Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea), după cum urmează: • Evitarea / prevenirea unor riscuri noi ; • reducerea riscurilor existente ; • creşterea rezilienţei ; • conştientizarea publicului . b. Obiective &#160;&#160; specifice &#160;&#160; de &#160;&#160; management &#160;&#160; al &#160;&#160; riscului &#160;&#160; la &#160;&#160; inundaţii &#160;&#160; (obiective operaţionale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice . In Anexa nr. 1, sunt prezentate obiectivele specifice care acoperă patru criterii de bază : social, economic, de mediu şi de patrimoniu cultural. 5. Ce conţine catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional? În Anexa nr. 2, este prezentat Catalogul de măsuri potenţiale de la nivel naţional . Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune care sunt în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii: • Prevenire ( Prevention ) ; • Protecţie ( Protection ) ; • Conştientizarea riscului la inundaţii ( Awareness ) ; • Pregătire ( Preparedness ) ; • Refacere/Reconstrucţie ( Recovery ) .
Sunt propuse 23 de tipuri de măsuri , iar pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple (lista nefiind exhaustivă).
În tabelul centralizator de mai jos, este prezentată sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune, cu evidenţierea măsurilor structurale şi a măsurilor nestructurale. Cele mai multe măsuri se înscriu în cadrul domeniului de acţiune Protecfie (11 din 23 tipuri de măsuri). De asemenea, o atenţie specială este acordată măsurilor nestructurale, în acord cu ghidurile europene şi recomandările DG Environment şi ale DG Regio .

Centralizator tipuri de măsuri

În urma analizei obiectivelor de management al riscului la inundaţii şi a Catalogului de măsuri potenţiale , vă rugăm ca, pe baza experienţei dvs., să ne oferiţi o opinie / un punct de vedere cu privire la: • obiectivele propuse şi indicatorii asociaţi, • încadrarea măsurilor pe domeniile de acţiune şi pe tipuri de măsuri; în acelaşi timp, puteţi contribui cu exemple de măsuri care să vină în completarea celor prezentate în coloana specifică.

1282

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Anexa 6.4 PLIANT P.M.R.I.

1283

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt

Anexa 7.1
LEGISLA&#39;IA DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI SITUA&#39;IILOR DE URGEN&#39;Ă GENERATE DE INUNDA&#39;II

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Natţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea 15/2005 3. Hotărârea Guvernului 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.); 4. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Hotărârea Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Interministerial al Apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung; 7. Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; 8. Ordinul comun al Ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr. 600/332/15.04.2014 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă 9. Ordinul comun nr.170/3.423 din 2013 al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind aprobarea conţinutului-cadru al protocolului de colaborare încheiat între Administraţia Naţională &quot;Apele Române&quot; şi consiliile judeţene în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii 10. Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Olt 11. Hotărârea Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin 12. Legea 575/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de Risc Natural 13. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa 14. Legea nr. 481/2004 privind Protecţia civilă 15. Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Legea 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare 16. Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste 17. Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă 18. Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare 19. Hotărârea Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă 20. Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă 21. Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului (republicată în 2007), cu modificările şi completările ulterioare 22. Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale 23. Ordonanţa Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, cu modificările şi completările ulterioare 24. Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare

Preluat: 2026-09-23T16:42:56.559767+00:00 · SHA256: bfbea062c66b9fe8146e12afa5f620ef4688d61a2130f6a9b515f4afb36add9c