Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2017
ANEXE din 20 noiembrie 2017 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.678/2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Transporturilor · ID sursă 199769
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXE din 20 noiembrie 2017
la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.678/2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1
EMITENT MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 996 bis din 15 decembrie 2017
A. Plan de operaţiuni
Anexa nr. 1
Nr. crt. Denumire verificare Metodă de control şi aparatură necesară Defecte constatate Evaluare defecte DMi DMa DP O. IDENTIFICARE VEHICUL 0.1. Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV) Inspecţie vizuală a)Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul X b)Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil X c)Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele vehiculului X d)Placă confecţionată artizanal X 0.2. Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motorului Se verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV a)Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de identificare) X b)Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu documentele vehiculului X c)Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu inexactităţi materiale X d)Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului, tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea X e)Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate neconform) X f)Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de sudură) X g)Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de 50% X
1. SISTEM DE FRÂNARE 1.1. Stare mecanică şi funcţionare 1.1.1. Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a)Ax prea strâns X b)Uzură avansată sau joc excesiv X c)Lipsă siguranţă pedală X 1.1.2. Stare şi cursă pedală / manetă de frână Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a)Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de acţionare X b)Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială Dacă funcţionalitatea este afectată X X c)Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă X d)Dispozitiv de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt X 1.1.6. Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet, frână de staţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Blocare incorectă a mecanismului cu clichet X b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet Uzură excesivă X X c)Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect X d)Element de acţionare lipsă, deteriorat sau nefuncţional X e)Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcţionare defectuoasă X 1.1.10. Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Dispozitiv servofrână defect sau ineficient Nu funcţionează X X b)Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este afectată X X
c)Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna încă funcţionează Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât funcţionalitatea frânei este afectată X X d)Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN Lichidul de frână nu este vizibil X X X e)Lipsă capac rezervor lichid de frână X f)Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de producător) X g)Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător) X 1.1.11. Conducte de frână rigide Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat A se vedea anexa nr. 2 la reglementări pct. C a)Risc iminent de fisurare sau rupere X b) Conducte sau conexiuni neetanşe X c)Conducte deteriorate sau corodate excesiv Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere X X d)Conductă poziţionată necorespunzător Risc de producere a unei avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare X X 1.1.12. Furtunuri de frână Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Risc iminent de fisurare sau de rupere X b)Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare X X c)Furtun sau conexiune neetanşă X d)Umflare a furtunului sub presiune X
Cord deteriorat X e)Furtun cu porozităţi X 1.1.13. Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi) Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare a)Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim) Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este vizibil) X X b)Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.) Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii X X c)Garnitură lipsă sau montată greşit X 1.1.14. Tamburi şi discuri de frână Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie a)Tambur sau disc uzat Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau spart X X b)Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.) Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a discului X X c)Tambur sau disc lipsă X d)Platou fixat nesigur, joc platou X 1.1.15. Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Cablu deteriorat sau cu noduri Funcţionarea frânei este afectată X X b)Componentă corodată sau uzată excesiv Funcţionarea frânei este afectată X X c)Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare X d)Ghidaj de cablu necorespunzător X e)Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare X f)Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii excesive X
g)Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei X 1.1.16. Elemente de acţionare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână hidraulici) Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Element de acţionare fisurat sau deteriorat Funcţionarea frânei este afectată X X b) Element de acţionare neetanş Funcţionarea frânei este afectată X X c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător Funcţionarea frânei este afectată X X d)Element de acţionare corodat excesiv Risc de fisurare X X e)Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană Funcţionarea frânei este afectată X X f)Deteriorarea învelişului de protecţie Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv X X 1.1.17. Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă este prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Timonerie defectă X b)Timonerie reglată necorespunzător X c)Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional Regulator blocat sau nefuncţional X X d)Regulator lipsă X 1.1.21. Ansamblu sistem de frânare Inspecţie vizuală a)Alte dispozitive ale sistemului deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afectează sistemul de frânare Funcţionalitatea frânei este afectată X X c)Orice altă componentă fixată nesigur sau montată necorespunzător X d)Modificare nesigură a unei componente 2) X X
Performanţa frânei este afectată 1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu 1.2.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare şi compensare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri) Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi X X b) În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie X c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) X d)Timp de răspuns prea mare la frânare la orice roată X e)Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei roţi X 1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri) Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe în parcurs) X Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe în parcurs) X 1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (mopede cu 3 roţi, mototricicluri şi cvadricicluri) 1.4.1. Performanţă (+E) Probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Frâna nu acţionează pe una / mai multe roţi. Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie X 1.4.2. Eficacitate (+E) Probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic de 1,6 m/s 2 , după caz, pentru toate categoriile de vehicule Mai pu ţ in de 50% din valoarea de mai sus (0.8 m/s 2 ) X X 1.6. Sistem antiblocare (ABS) Inspec ţ ie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare sau prin probe în parcurs a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează X b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea X
necorespunzătoare a sistemului c)Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat X d)Cablaj electric ABS deteriorat X e)Alte componente lipsă sau deteriorate X 1.7. Sistem electronic de frânare (EBS) Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează X b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului X 1.8. Lichid de frână Inspecţie vizuală Lichid de frână contaminat sau cu sedimente Risc iminent de avarie X X 2. SISTEM DE DIRECŢIE 2.1. Stare mecanică 2.1.1. Starea mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie (+E) Cu vehiculul urcat pe un elevator, cric sau pe canal şi cu roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte ghidonul / volanul într-o parte şi-n alta Inspec ţ ie vizuală a modului de funcţionare a mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie a)Sistem de direcţie greu manevrabil X b)Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate Funcţionalitate afectată X X c)Palier de arbore uzat excesiv Funcţionalitate afectată X X d)Deplasare excesivă a arborelui Funcţionalitate afectată X X e)Scurgeri de lichid Formare de picături X X 2.1.2. Fixare mecanism de direcţie / casetă de direcţie (+E) Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte ghidonul / volanul stânga-dreapta Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător În cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreapta Inspecţie vizuală a fixării mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie a)Fixare necorespunzătoare a mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de şasiu/caroserie/cadru X X b)Găuri de fixare ovalizate Fixare grav afectată X X c)Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă Fixare grav afectată X X d)Casetă de direcţie fisurată Stabilitatea sau fixarea casetei afectată X X 2.1.3. Stare conexiuni sistem de direcţie (+E) Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, a)Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe X
fisurile şi siguranţa, în timp ce ghidonul / volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta Starea axului ghidonului se verifică cu frâna pe roata/roţile faţă acţionată Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere X b)Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie Risc foarte mare de desprindere X X c)Deformări sau fisuri ale oricărei componente Funcţionalitate afectată X X d)Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor X e)Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.) X f)Modificare nesigură 2) Funcţionalitate afectată X X g)Burduf de protecţie la praf deteriorat Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv X X 2.1.4. Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E) Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea a)Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte fixă a şasiului/caroseriei X b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător) X c)Atingerea componentelor X 2.1.5. Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E) Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată X b)Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN) Lipsă lichid în rezervor X X c)Mecanismul nu funcţionează Direcţia afectată X X d)Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat Direcţia afectată X X
e)Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, ori de o parte fixă a şasiului/caroseriei Direcţia afectată X X f)Reparaţii necorespunzătoare / modificări nesigure 2) Direcţia afectată X X g)Cablu, conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv Direcţia afectată X X 2.2. Ghidon / volan şi coloană volan / coloană ghidon (furca faţă) 2.2.1. Stare, fixare ghidon / volan Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul / volanul la coloană, se mişcă ghidonul / volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspec ţ ie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice a)Deplasare relativă între ghidon / volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv Risc foarte mare de desprindere X X b)Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe furcă / pe butucul volanului Risc foarte mare de desprindere X X c)Butucul, coroana, spiţele volanului sau ghidonul fisurate sau fixate necorespunzător Risc foarte mare de desprindere X X 2.2.2. Stare, fixare coloană de direcţie ghidon / volan / juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul / volanul la coloană, se mişcă ghidonul/volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a altor articulaţii (la motocvadricicluri) a)Joc excesiv axial al centrului ghidonului / volanului în raport cu coloana X b)Joc excesiv radial al centrului ghidonului / volanului în raport cu coloana X c)Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat X d)Fixare necorespunzătoare Risc foarte mare de desprindere X X e)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură 2) X
f)Cadru furcă corodat excesiv sau deformat Cadru furcă montat necorespunzător sau fisurat X X g) Joc excesiv al furcii în cadru X 2.3. Joc în sistemul de direcţie Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe cât posibil fără a mişca roţile Inspecţia vizuală a mişcării libere Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) sau neconformitate cu cerinţele 1) Siguranţa este afectată X X 2.4. Aliniament roţi Verificarea aliniamentului roţilor pentru motociclete şi mopede cu două roţi - control vizual conform pct. C Verificarea aliniamentului roţilor pentru celelalte categorii - control vizual Roţi nealiniate în mod evident X 2.6. Servodirecţie electronică (EPS) Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul ghidonului / volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului X b)Neconcordanţă între unghiul ghidonului / volanului şi unghiul roţilor Direcţia afectată X X c)Nefuncţionare a servodirecţiei X 3. VIZIBILITATE 3.1. Câmp de vizibilitate Inspecţie vizuală de pe şa sau de la postul de conducere Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz) Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile X X 3.2. Stare geamuri (inclusiv parbriz) Inspecţie vizuală Evaluare conform anexei nr. 2 la reglementări pct. D a)Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz X
Zona din raza de ac ţ iune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare X b)Geam cu transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor 1) Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor 1) în zona din raza de ac ţ iune a ştergătoarelor de parbriz sau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare) X X c)Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/ neomologată) Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz diminuată semnificativ X X 3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere a)Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele 1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare) Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare X X b)Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de cădere X X 3.4. Ştergătoare de parbriz (dacă este cazul) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu cerinţele 1) X b)Lamela ştergătorului deteriorată Lamela ştergătorului lipsă sau deteriorată excesiv X X 3.5. Spălător de parbriz (dacă este cazul) Inspecţie vizuală şi funcţională Spălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte dar pompa funcţionează sau jetul de X
apă direcţionat necorespunzător) Nefuncţionare spălător X 3.6. Sistem de dezaburire (dacă este cazul) Inspecţie vizuală şi funcţională Sistem care nu funcţionează corespunzător sau este deteriorat X 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 4.1. Faruri 4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri multiple/surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte afectată X X b)Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) X X c)Far fixat necorespunzător X d) Lipsă far X 4.1.2. Orientare (+E) Inspecţie vizuală şi funcţională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor. Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerin ţ e 1) X 4.1.3. Comutare lumini Inspecţie vizuală şi funcţională a)Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele 1) (număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent) Depăşirea luminozităţii maxime admise în partea din faţă (număr mai mare de faruri care funcţionează concomitent) X X b)Dispozitiv de comandă defect X 4.1.4. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Far, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X
b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise X c)Sursă de lumină şi far incompatibile X 4.1.5. Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Dispozitivul nu funcţionează X b)Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe şa / scaunul conducătorului auto X 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi 4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente -LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din acestea, constituite într- un grup compact) X b)Dispersor spart sau lipsă X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă X 4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Lămpile de poziţie spate se sting când farurile sunt aprinse X X b)Comutator defect, nu funcţionează X 4.2.3. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic X X b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic X X 4.3. Lămpi de frânare 4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină X
multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu func ţ ionează ) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) Nicio sursă de lumină nu funcţionează X X b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) X X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.3.2. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Funcţionare întârziată Complet nefuncţional X X X b)Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată X 4.3.3. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic X X 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu func ţ ionează ) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) X X b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) X X c)Lampă fixată nesigur X
Risc foarte mare de desprindere X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.4.2. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Complet nefuncţional X X 4.4.3. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X 4.4.4. Frecvenţă semnal luminos Inspecţie vizuală şi funcţională Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele 1) (frecvenţa diferă cu mai mult de 25%) X 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu func ţ ionează ) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) X X b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) X X c)Far/lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus X X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.5.2. Orientare Inspecţie funcţională Deviere a farului de ceaţă de la orientarea orizontală X 4.5.3. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerin ţ ele 1) Complet nefuncţional X X 4.5.4. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X b)Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele 1) X 4.6. Lămpi de mers înapoi 4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă X b)Dispersoare defecte X c)Lampă fixată nesigur X
Risc foarte mare de desprindere X d)Lipsă lampă X 4.6.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X b) Funcţionarea sistemului nu este în conformitate cu cerinţele 1) X 4.6.3. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziţia de mers înapoi X X 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate 4.7.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate X b)Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple) Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică ) X X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.7.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) X 4.8. Catadioptri 4.8.1. Stare Inspecţie vizuală a)Defect sau deteriorat Capacitatea de reflexie este diminuată X X b)Element reflectorizant fixat nesigur Se poate desprinde X X 4.8.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele 1) Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre fa ţ ă sau culoarea albă spre spate X X 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare 4.9.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională Nu funcţionează X X
Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate 4.9.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Neconform cu cerinţele 1) X 4.10. Conexiuni electrice între autovehicul şi remorcă Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii a)Componente fixe ataşate necorespunzător Priză cu fixare necorespunzătoare X X b)Izolaţie deteriorată Poate provoca scurtcircuit X X c)Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor Luminile de frână ale remorcii nu funcţionează deloc X X 4.11. Cablaj electric Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv, dacă este cazul, în compartimentul motor. a)Cablaj electric fixat necorespunzător Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori ce se pot deconecta Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare ş i de direcţie) X X X b)Cablaj electric uşor deteriorat Cablaj electric foarte deteriorat Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie) X X X c)Izolaţie deteriorată Poate provoca scurtcircuit Risc major de incendiu, formare de scântei X X X 4.12. Lămpi şi catadioptri facultativi Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele 1) Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate X X b)Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele 1) X
Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă. Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate X c)Lampă/catadioptru fixat necorespunzător Risc foarte mare de desprindere X X 4.13. Baterie (baterii) de acumulatori Inspecţie vizuală a)Fixată necorespunzător Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit X X b)Scurgeri reduse de electrolit Scurgeri majore de electrolit X X c)Comutator defect (dacă este necesar) X d)Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare) X e)Ventilaţie necorespunzătoare (dacă e necesară) X 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 5.1. Punţi (axe) 5.1.1. Punţi (axe) (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri a)Punte (axă) deformată sau fisurată X b)Fixare nesigură la vehicul Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: joc excesiv în punctele de fixare X X c)Modificare nesigură 2) Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de sol X X 5.1.2. Fuzetă (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri Se aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei a)Fuzetă fisurată X b)Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X c)Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X d)Joc al pivotului fuzetei în punte X
Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată X 5.1.3. Rulmenţi roţi (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri Se roteşte fiecare roată Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată mişcarea relativă dintre roată şi fuzetă a)Joc excesiv în rulment Stabilitatea direcţională afectată; pericol de distrugere X X b)Rulment prea strâns, gripat Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere X X 5.2. Roţi, jante şi anvelope 5.2.1. Butuc roată Inspecţie vizuală a)Prezon sau piuli ţă de fixare a ro ţ ii lipsă sau strâns slab Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab , astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră X X b)Butuc uzat sau deteriorat Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei X X 5.2.2. Jante (+E) Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal a)Jantă fisurată sau cu defect de sudură X c)Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei X X d)Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu cerin ţ ele 1) X e)Spiţe rupte, deformate sau lipsă Este afectată conducerea în siguranţă a autovehiculului X X f)Valvă anvelopă deteriorată (autovehicule cu două sau trei roţi) X 5.2.3. Anvelope (+E) Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi pe canal sau prin rotirea a)Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca X
roţii când vehiculul este suspendat pe elevator. A se vedea pct. D de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele 1) Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător pentru utilizare, anvelopa atinge alte părţi fixe ale vehiculului, afectând conducerea în siguranţă X b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă X c)Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal) pe aceeaşi axă X d)Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi Cord vizibil sau deteriorat X X e)Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm X X f)Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare) Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în siguran ţ ă) X X h)Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident Nefuncţionare evidentă a sistemului X X i)Uzură neuniformă pronunţată a anvelopei pe banda de rulare (cu excepţia cvadriciclurilor) X 5.3. Suspensie 5.3.1. Arcuri (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Arc fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite X X b)O componentă a arcului deteriorată sau fisurată Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate X X
c)Lipsă arc Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate X X d)Modificare nesigură 2) Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu funcţionează X X 5.3.2. Amortizoare (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Amortizor fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte Prinderea amortizorului slăbită X X b)Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare necorespunzătoare X c)Lipsă amortizor X 5.3.3. Bare de torsiune, bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu, cadru sau punte Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X b)Componentă deteriorată sau corodată excesiv Stabilitatea componentei este afectată sau componentă fisurată X X c)Modificare nesigură 2) Distanţă prea mică faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcţionează X X d)Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător) X 5.3.4. Articulaţii suspensie (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X b)Burduf de protecţie la praf foarte deteriorat Burduf de protecţie la praf lipsă sau fisurat X X 6. ŞASIU, CADRU ŞI ELEMENTE ATAŞATE 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu, cadru şi accesorii
6.1.1. Stare generală (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări pct. G a)Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor X X b)Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor X X c)Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului Rezistenţă insuficientă a pieselor X X d)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv X 6.1.2. Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot (+E) Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator a)Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş X b)Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X X c)Lipsă element din tubulatura de evacuare X d)Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător X 6.1.3. Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator În cazul sistemelor GPL/GNC cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor a)Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un risc deosebit de incendiu X b)Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş Risc de incendiu; pierdere importantă de substanţe periculoase X X c)Conductă sau racord uzat din cauza frecării Conductă sau racord deteriorat X X d)Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este prevăzut) X e)Risc de incendiu datorat: - scurgerilor de combustibil; X
- protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare; - stării compartimentului motor f)Sistem GPL/GNC neconform cu cerinţele, oricare parte a sistemului este defectă 1 X o)Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat X 6.1.4. Bare de protecţie (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecţie vizuală Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact Componente care se pot desprinde; funcţionalitate puternic afectată X X 6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală a)Suportul nu este într-o stare corespunzătoare X b)Suport fisurat sau fixat nesigur X c)Roată de rezervă fixată nesigur pe suport Risc foarte mare de desprindere X X 6.1.6. Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E) Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şublerului Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări pct. H a)Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este utilizată) X X b)Uzură excesivă a unei componente Limita de uzură depăşită X X c)Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de desprindere X X d) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă, sau care nu funcţionează corespunzător X e)Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare X f)Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când X
dispozitivul de cuplare nu este utilizat) Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat) X g)Modificare nesigură 2) (piese secundare) Modificare nesigură 2) (piese principale) X X h)Cuplare prea slabă X i)Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat/necertificat X 6.1.7. Transmisie (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului a)Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră X X b)Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X X c)Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X X d)Cuplaje flexibile deteriorate Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X X e)Arbore deteriorat sau îndoit X f)Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X X g)Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ Element de protecţie la praf lipsă sau spart X X h)Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă X
i)Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se formează picături) X j)Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, deformată, lipsă element de asigurare comandă X k)Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracţiune integrală X 6.1.7.1. Funcţionare transmisie Inspecţie funcţională Funcţionare necorespunzătoare X 6.1.8. Supor ţ i motor Inspecţie vizuală Suport motor deteriorat grav şi evident Suport motor slăbit sau rupt X X 6.1.9. Performanţe motor a)Unitate de comandă modificată, afectând siguranţa ş i/sau mediul X b)Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau mediul X 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 6.2.1. Stare (inclusiv ataş) (+E) Inspecţie vizuală Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G a)Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri Se poate desprinde X X b)Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor) Stabilitate afectată X X c)Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X X d)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură 2) Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele aflate în mişcare X X e)Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată X f)Caroserie şi cabină corodată excesiv X h)Dispozitiv de cuplare ataş necorespunzător X
6.2.2. Montare (+E) Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canal Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G a)Caroserie sau cabină nesigură Stabilitatea este afectată X X b)Caroserie/cabină în mod evident centrată necorespunzător pe şasiu X c)Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol X X d)Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă Stabilitate afectată X X 6.2.3. Uşi şi dispozitive de închidere uşi Inspecţie vizuală şi funcţională Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G a)Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător X b)Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi glisante) Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi pivotante) X X c)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit X X d)Uşi corodate excesiv X 6.2.4. Podea (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal Se vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseria Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G Podea nesigură sau foarte deteriorată Podea instabilă X X 6.2.5. Şa / scaun conducător auto Inspecţie vizuală şi funcţională a)Şa / scaun cu structură defectă Şa / scaun slăbit sau fixat necorespunzător X X
b)Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare Şaua / scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nu poate fi fixat X X 6.2.6. Alte scaune (inclusiv scaunul din ataş) Inspecţie vizuală a)Scaune defecte sau nesigure (piese secundare) Scaune defecte sau nesigure (piese principale) X X b)Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerinţele 1) ; numărul de scaune nu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu omologarea X c)Scaune modificate sau neomologate X 6.2.7. Comenzile conducătorului auto Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului Operarea în siguranţă a vehiculului afectată X X 6.2.9. Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare Inspecţie vizuală a)Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament X b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele 1) Element montat care poate provoca răniri; siguran ţ a este afectată X X c)Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic Scurgeri majore de substanţe periculoase X X 6.2.10. Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi Inspecţie vizuală a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate Pot provoca răniri; risc de desprindere X X b)Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători) X X c)Neconforme cu cerinţele 1) Acoperire insuficientă a profilului anvelopei X X
6.2.11. Stativ, picior de sprijin Inspec ţ ie vizuală a) Lipsă, prost fixat sau foarte corodat X b) Neconform cu cerin ţ ele 1) X c) Risc de desfacere atunci când vehiculul se află în mi ş care X 6.2.12. Mânere ş i suporturi pentru picioare Inspec ţ ie vizuală a) Lipsă, prost fixate sau foarte corodate X b) Neconforme cu cerin ţ ele 1) X 7. ALTE ECHIPAMENTE 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere 7.1.1. Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente Inspecţie vizuală a)Ancorare deteriorată excesiv Ancorare cu risc de desprindere X X b)Ancorare slăbită X 7.1.2. Stare centuri de siguranţă, catarame Inspecţie vizuală şi funcţională a)Centură de siguranţă obligatorie lipsă sau care nu a fost montată X b)Centură de siguranţă deteriorată Orice tăietură sau urmă de supratensionare X X c)Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele 1) X d) Catarama centurii de siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă X e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorat sau cu funcţionare incorectă X 7.2. Stingător de incendiu Inspecţie vizuală a)Lipsă X b)Neconform cu cerinţele 1) X 7.3. Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt Inspecţie vizuală şi funcţională a)Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător X b)Dispozitiv defect Închidere sau blocare inopinată X X 7.4. Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare Inspecţie vizuală a)Lipsă sau incomplete X b)Neconform cu cerinţele 1) X 7.5. Trusă de prim ajutor Inspecţie vizuală Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele 1) X 7.7. Dispozitiv de avertizare acustică Inspecţie vizuală şi funcţională a)Nu funcţionează corespunzător Nu funcţionează deloc X X b)Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător X c) Neconform cu cerinţele 1) X X
Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale 7.8. Vitezometru Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs a)Nu este montat conform cerinţelor 1) Lipsă (dacă este obligatoriu) X X b)Funcţionare necorespunzătoare Total nefuncţional X X c)Insuficient iluminat Lipsa iluminării X X 7.11. Odometru (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală a)Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehicul X b)Nefuncţionare evidentă X 7.12. Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală a)Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat X b)Instalaţie electrică deteriorată X c)Alte componente lipsă sau deteriorate X d)Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a comutatorului X e)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului X 8. EMISII POLUANTE 8.1. Zgomot 8.1.1. Sistem de reducere a zgomotului (+E) Evaluare subiectivă a)Nivelul de zgomot depăşeşte nivelul maxim permis de cerinţe 1) X b)Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot Risc foarte mare de cădere X X 8.2. Emisii de gaze de evacuare 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas) 8.2.1.1. Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident X b)Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor X
8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac) 8.2.2.1. Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect în mod evident X b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor X 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu 8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecţie vizuală Orice scurgere în exces de lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare X X 8.4.2. Fum vizibil Inspecţie vizuală Fum în exces de orice culoare X 9. ALTE VERIFICĂRI 9.1. Vehicul în ansamblu Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat a)Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice X b)Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice X c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte accidentale etc) 3) X
NOTE:
1) "Cerinţe" se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerin ţ ele. 2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului 3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP
E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)
DMi (deficienţe minore) - deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore
DMa (deficienţe majore) - deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante
DP (deficienţe periculoase) - deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului
Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere
Prescurtări utilizate în tabel:
CI - certificat de înmatriculare
CIV - cartea de identitate a vehiculului ITP - inspecţie tehnică periodică
GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC)
Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.
Anexa nr. 2
A. Plan de operaţiuni
Nr. crt. Denumire verificare Metodă de control şi aparatură necesară Defecte constatate Evaluare defecte DMi DMa DP O. IDENTIFICARE VEHICUL 0.1. Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV) Inspecţie vizuală a)Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul X b)Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil X c)Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele vehiculului X d)Placă confecţionată artizanal X 0.2. Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motorului Se verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV a)Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de identificare) X b)Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu documentele vehiculului X c)Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu inexactităţi materiale X d)Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului, X
tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea e)Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate neconform) X f)Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de sudură) X g)Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de 50% X 1. SISTEM DE FRÂNARE 1.1. Stare mecanică şi funcţionare 1.1.1. Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a)Ax prea strâns X b)Uzură avansată sau joc excesiv X c)Lipsă siguranţă pedală X 1.1.2. Stare şi cursă pedală / manetă de frână Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a)Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de acţionare X b)Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială Dacă funcţionalitatea este afectată X X c)Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă X d)Dispozitiv de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt X 1.1.3. Pompă de vacuum sau compresor şi rezervoare de aer Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru Se verifică timpul necesar pompei sau compresorului să atingă valoarea de operare sigură Se verifică funcţionarea avertizorului, a supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de siguranţă la suprapresiune a)Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin patru acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos) Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin două acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când X X
manometrul indică un nivel periculos) b)Timpul de formare a presiunii/ vidului la valoarea sigură de operare este prea lung faţă de cerinţe 1) X c)Supapa de protecţie multicircuit sau supapa de siguranţă la suprapresiune nu funcţionează X d)Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv X e)Deteriorare exterioară care poate afecta funcţionarea sistemului de frânare Nivelul de performanţă al frânei de securitate nu este respectat X X 1.1.4. Manometru sau indicator pentru presiune scăzută Verificare funcţională Funcţionare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută ori a manometrului Este imposibilă identificarea presiunii scăzute X X 1.1.5. Supapă de comandă a frânei, cu acţionare manuală Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Dispozitiv de acţionare a supapei uzat excesiv, fisurat sau deteriorat X b)Dispozitiv de acţionare a supapei nesigur sau supapă fixată necorespunzător X c)Pierderi de aer în sistem, conexiuni strânse necorespunzător X d)Funcţionare necorespunzătoare X 1.1.6. Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet frână de staţionare, frână de staţionare cu acţionare electrică Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Blocare incorectă a mecanismului cu clichet X b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet Uzură excesivă X X c)Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect X d)Element de acţionare lipsă, deteriorat sau nefuncţional X e)Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare X
indică o funcţionare defectuoasă 1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.) Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Supapă deteriorată sau pierderi excesive de aer Funcţionalitatea este afectată X X b)Pierderi de ulei importante la compresor X c)Supapă fixată sau montată necorespunzător X d)Pierdere sau scurgere de lichid de frână Funcţionalitatea este afectată X X 1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor (semi)remorcii (electrice şi pneumatice) Deconectarea şi reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemelor de frânare dintre autovehiculul tractor şi (semi)remorcă Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Robinet de închidere defect sau supapă cu etanşare automată defectă Funcţionalitatea este afectată X X b) Robinet de închidere sau supapă nefixat/nefixată sau montate necorespunzător Funcţionalitatea este afectată X X c)Pierderi excesive de aer Funcţionalitatea este afectată X X d)Funcţionare necorespunzătoare Acţionarea frânei este afectată X X 1.1.9. Rezervoare de aer comprimat Inspecţie vizuală şi auditivă a)Rezervor uşor deteriorat sau uşor corodat Rezervor foarte deteriorat, foarte corodat sau cu pierderi de aer X X b)Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de purjare Nefuncţionarea dispozitivului de purjare X X c)Fixare sau montare necorespunzătoare X 1.1.10. Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic) Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Dispozitiv servofrână defect sau ineficient Nu funcţionează X X b)Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează X
Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este afectată X c)Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna încă funcţionează Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât funcţionalitatea frânei este afectată X X d)Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN Lichidul de frână nu este vizibil X X X e)Lipsă capac rezervor lichid de frână X f)Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de producător) X g)Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător) X 1.1.11. Conducte de frână rigide Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat A se vedea pct. C a)Risc iminent de fisurare sau rupere X b) Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme pneumatice) Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme de frânare cu acţionare hidraulică) X X c)Conducte deteriorate sau corodate excesiv Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere X X d)Conductă poziţionată necorespunzător Risc de producere a unei avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare X X 1.1.12. Furtunuri de frână Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce a)Risc iminent de fisurare sau de rupere X
sistemul de frânare este acţionat b)Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare X X c)Neetanşeitate furtun sau racord (sisteme pneumatice) Furtun sau conexiune neetanşă (sisteme hidraulice) X X d)Umflare a furtunului sub presiune Cord deteriorat X X e)Furtun cu porozităţi X 1.1.13. Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi) Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare a)Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim) Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este vizibil) X X b)Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.) Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii X X c)Garnitură lipsă sau montată greşit X 1.1.14. Tamburi şi discuri de frână Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie a)Tambur sau disc uzat Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau spart X X b)Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.) Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a discului X X c)Tambur sau disc lipsă X d)Platou fixat nesigur, joc platou X 1.1.15. Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Cablu deteriorat sau cu noduri Funcţionarea frânei este afectată X X b)Componentă corodată sau uzată excesiv Funcţionarea frânei este afectată X X
c)Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare X d)Ghidaj de cablu necorespunzător X e)Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare X f)Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii excesive X g)Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei X 1.1.16. Elemente de acţionare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de frână hidraulici) Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Element de acţionare fisurat sau deteriorat Funcţionarea frânei este afectată X X b) Element de acţionare neetanş Funcţionarea frânei este afectată X X c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător Funcţionarea frânei este afectată X X d)Element de acţionare corodat excesiv Risc de fisurare X X e)Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană Funcţionarea frânei este afectată X X f)Deteriorarea învelişului de protecţie Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv X X 1.1.17. Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă a fost prevăzută de producător) Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Timonerie defectă X b)Timonerie reglată necorespunzător X c)Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional Regulator blocat sau nefuncţional X X d)Regulator lipsă (dacă este prevăzut) X
e)Lipsa plăcuţei cu datele tehnice principale X f)Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele 1) X 1.1.18. Dispozitive şi indicatoare de reglare a jocurilor Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat a)Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mişcare anormală, uzat excesiv sau reglat necorespunzător X b)Dispozitiv de reglare a jocului defect X c)Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect X 1.1.19. Frână de încetinire (dacă a fost prevăzută de producător sau dacă este obligatorie) Inspecţie vizuală a)Conector sau suport fixat nesigur Funcţionalitatea este afectată X X b)Sistem defect în mod evident sau lipsă X 1.1.20. Acţionare automată a frânei (semi)remorcii Deconectare cuplă de frânare dintre autovehicul şi (semi)remorcă Frâna (semi)remorcii nu acţionează automat la deconectarea dispozitivului de cuplare X 1.1.21. Ansamblu sistem de frânare Inspecţie vizuală şi auditivă a)Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afectează sistemul de frânare Funcţionalitatea frânei este afectată X X b)Pierderi de aer sau de antigel Funcţionalitatea sistemului este afectată X X c)Orice altă componentă fixată nesigur sau montată necorespunzător X d)Modificare nesigură a unei componente 2) Performanţa frânei este afectată X X 1.1.22. Conectoare de testare (atunci când sunt montate sau obligatorii) Inspecţie vizuală a)Lipsă X b)Deteriorate Inutilizabile sau neetanşe X X 1.1.23. Frânare inerţială Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării Eficienţă insuficientă X 1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu 1.2.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare. a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi X X
Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim Pentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentar. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi b)Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50% În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 50% X X c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) X d)Timp de răspuns prea mare la frânare la orice roată X e)Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei roţi X 1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de frânare cu role (cu utilizarea, după caz, a dispozitivului de măsurare a forţei la pedală, a dispozitivului de măsurare a presiunii în instalaţia de frânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare şi, după caz, dispozitiv de măsurare a efortului la pedală Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs) X
Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim Pentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentar Autovehiculele sau (semi)remorcile cu masa totală maximă admisibilă mai mare de 3,5 tone trebuie inspectate în conformitate cu standardele ISO 21069. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs) X 1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate (dacă este acţionată printr-un sistem separat) 1.3.1. Performanţă (+E) În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi X X b)Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50%. În cazul frânării în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 50% X X c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) X 1.3.2 Eficacitate (+E) În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1. Nu se efectuează la tractoare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2 X Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2 X 1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (când nu este frână de securitate) 1.4.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un Frâna nu acţionează pe una dintre părţi X
decelerometru cu compensare şi înregistrare Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie 1.4.2. Eficacitate (+E) Inspecţie pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut. Se acţionează frâna gradual (după caz) până la obţinerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic de 16% sau 1,6 m/s 2 , după caz, pentru toate categoriile de vehicule Mai pu ţ in de 50% din valorile de mai sus (8% sau 0.8 m/s 2 ) X X 1.5. Performanţă frână de încetinire Inspecţie vizuală şi, dacă este posibil, probe funcţionale în parcurs a)Forţa de frânare nu variază gradual (nu se aplică la frâna de încetinire pe evacuare) X b)Sistem inoperant X 1.6. Sistem antiblocare (ABS) Inspec ţ ie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează X b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului X c)Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat X d)Cablaj electric ABS deteriorat X e)Alte componente lipsă sau deteriorate X f)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 1.7. Sistem electronic de frânare (EBS) Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează X b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului X c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 1.8. Lichid de frână Inspecţie vizuală Lichid de frână contaminat sau cu sedimente Risc iminent de avarie X X 2. SISTEM DE DIRECŢIE 2.1. Stare mecanică 2.1.1. Starea casetei de direcţie (+E) Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu a)Sistem de direcţie greu manevrabil X
roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte volanul într-o parte şi-n alta Inspec ţ ie vizuală a modului de funcţionare a casetei de direcţie b)Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate Funcţionalitate afectată X X c)Palier de arbore uzat excesiv Funcţionalitate afectată X X d)Deplasare excesivă a arborelui Funcţionalitate afectată X X e)Scurgeri de lichid Formare de picături X X 2.1.2. Fixare casetă de direcţie (+E) Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte volanul stânga- dreapta Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător În cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreapta Inspecţie vizuală a fixării casetei de direcţie a)Fixare necorespunzătoare a casetei Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de şasiu/caroserie X X b)Găuri de fixare ovalizate Fixare grav afectată X X c)Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă Fixare grav afectată X X d)Casetă de direcţie fisurată Stabilitatea sau fixarea casetei de direcţie afectată X X 2.1.3. Stare conexiuni sistem de direcţie (+E) Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi siguranţa, în timp ce volanul este rotit stânga- dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta a)Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere X X b)Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie Risc foarte mare de desprindere X X c)Deformări sau fisuri ale oricărei componente Funcţionalitate afectată X X d)Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor X e)Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.) X f)Modificare nesigură 2) Funcţionalitate afectată X X
g)Burduf de protecţie la praf deteriorat Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv X X 2.1.4. Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E) Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea a)Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte fixă a şasiului/caroseriei X b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător X c)Atingerea componentelor X 2.1.5. Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E) Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată X b)Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN) Lipsă lichid în rezervor X X c)Mecanismul nu funcţionează Direcţia afectată X X d)Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat Direcţia afectată X X e)Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, ori de o parte fixă a şasiului/caroseriei Direcţia afectată X X f)Reparaţii necorespunzătoare / modificări nesigure 2) Direcţia afectată X X g)Cablu,conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv Direcţia afectată X X 2.2. Volan şi coloană volan 2.2.1. Stare, fixare volan Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul a)Deplasare relativă între volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv Risc foarte mare de desprindere X X
în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspec ţ ie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice b)Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe butucul volanului Risc foarte mare de desprindere X X c)Butucul, coroana sau spiţele volanului fisurate sau fixate necorespunzător Risc foarte mare de desprindere X X 2.2.2. Stare, fixare coloană volan/juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice a)Joc excesiv axial al centrului volanului în raport cu coloana X b)Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana X c)Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat X d)Fixare necorespunzătoare Risc foarte mare de desprindere X X e)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură 2) X 2.3. Joc în sistemul de direcţie Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe cât posibil fără a mişca roţile Inspecţia vizuală a mişcării libere Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) sau neconformitate cu cerinţele 1) Siguranţa este afectată X X 2.4. Aliniament roţi Verificarea aliniamentului roţilor Control vizual Roţi nealiniate în mod evident X 2.5. Placa turnantă a axei directoare la remorci (+E) Inspecţie vizuală sau utilizând un detector de jocuri corespunzător Se decuplează remorca şi apoi proţapul este rotit stânga-dreapta sau roţile punţii directoare sunt deplasate stânga-dreapta până la cursa maximă a)Componentă uşor deteriorată Componentă puternic deteriorată sau fisurată X X b) Joc excesiv Deplasarea în linie dreaptă sau stabilitatea direcţională afectată X X c)Fixare necorespunzătoare Poate conduce la desprindere X X
2.6. Servodirecţie electronică (EPS) Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului X b)Neconcordanţă între unghiul volanului şi unghiul roţilor Direcţia afectată X X c)Nefuncţionare a servodirecţiei X d)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 3. VIZIBILITATE 3.1. Câmp de vizibilitate Inspecţie vizuală de la postul de conducere Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz) Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile X X 3.2. Stare geamuri (inclusiv parbriz) Inspecţie vizuală Evaluare conform pct. D a)Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz Zona din raza de ac ţ iune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare X X b)Geam cu transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor 1) Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor 1) în zona din raza de ac ţ iune a ştergătoarelor de parbriz sau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare) X X c)Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/ neomologată) X X
Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz diminuată semnificativ 3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare (+E) Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în poligonul de probe conform anexei nr. 3 la reglementări pentru oglinzile din clasele IV şi V a)Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele 1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare) Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare X X b)Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de cădere X X c)Câmp vizual necesar neacoperit X d)Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto deteriorată, montată necorespunzător Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto lipsă X X 3.4. Ştergătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi funcţională a)Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu cerinţele 1) X b)Lamela ştergătorului deteriorată Lamela ştergătorului lipsă sau deteriorată excesiv X X 3.5. Spălător de parbriz Inspecţie vizuală şi funcţională Spălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte, dar pompa funcţionează sau jetul de apă direcţionat necorespunzător) Nefuncţionare spălător X X 3.6. Sistem de dezaburire Inspecţie vizuală şi funcţională Sistem care nu funcţionează corespunzător sau este deteriorat X 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 4.1. Faruri 4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri multiple/surse de lumină X
multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte afectată X b)Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) X X c)Far fixat necorespunzător X d) Lipsă far X 4.1.2. Orientare (+E) Inspecţie vizuală şi funcţională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional a)Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerin ţ e 1) X b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 4.1.3. Comutare lumini Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului a)Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele 1) (număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent) Depăşirea luminozităţii maxime admise în partea din faţă (număr mai mare de faruri care funcţionează concomitent) X X b)Dispozitiv de comandă defect X c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 4.1.4. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Far, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise X
c)Sursă de lumină şi far incompatibile X d)Faruri destinate conducerii pe partea stângă X 4.1.5. Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil, sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului a)Dispozitivul nu funcţionează X b)Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe scaunul conducătorului auto X c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil Ştergătorul şi/sau spălătorul nu funcţionează În cazul lămpilor cu descărcare în gaz X X 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate, lămpi de gabarit, lămpi de contur şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi 4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente -LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din acestea, constituite într- un grup compact) X b)Dispersor spart sau lipsă X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă X 4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Lămpile de poziţie spate şi lămpile de contur se sting când farurile sunt aprinse X X b)Comutator defect, nu funcţionează X 4.2.3. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic X X b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; X X
intensitate luminoasă redusă puternic 4.3. Lămpi de frânare 4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu func ţ ionează) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) Nicio sursă de lumină nu funcţionează X X X b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) X X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.3.2. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Funcţionare întârziată Complet nefuncţional X X X b)Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată X c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X d)Lampa pentru frâna de urgenţă nu funcţionează sau nu funcţionează corect X 4.3.3. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic X X 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu func ţ ionează) X X
Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) X X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.4.2. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Complet nefuncţional X X 4.4.3. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X 4.4.4. Frecvenţă semnal luminos Inspecţie vizuală şi funcţională Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele 1) (frecvenţa diferă cu mai mult de 25%) X 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu func ţ ionează) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) X X b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) X X c)Far/lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus X X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.5.2. Orientare Inspecţie funcţională Deviere a farului de ceaţă de la orientarea orizontală X 4.5.3. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerin ţ ele 1) X
Complet nefuncţional X 4.5.4. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X b)Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele 1) X 4.6. Lămpi de mers înapoi 4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă X b)Dispersoare defecte X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă X 4.6.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele 1) X b) Funcţionarea sistemului nu este în conformitate cu cerinţele 1) X 4.6.3. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziţia de mers înapoi X X 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate 4.7.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate X b)Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple) Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică) X X c)Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Lipsă lampă sau dispersor X 4.7.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele 1) X 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur 4.8.1. Stare Inspecţie vizuală a)Echipament reflectorizant defect sau deteriorat Capacitatea de reflexie este diminuată X X b)Element reflectorizant fixat nesigur Se poate desprinde X X
4.8.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală A se vedea anexa nr. 15 la reglementări Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele 1) Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre fa ţ ă sau culoarea albă spre spate X X 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare 4.9.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi funcţională Nu funcţionează Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate X X 4.9.2. Respectare cerinţe 1) Inspecţie vizuală şi funcţională Neconform cu cerinţele 1) X 4.10. Conexiuni electrice între autovehiculul tractor şi (semi)remorcă Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii a)Componente fixe ataşate necorespunzător Priză cu fixare necorespunzătoare X X b)Izolaţie deteriorată Poate provoca scurtcircuit X X c)Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale (semi)remorcii sau ale vehiculului tractor Luminile de frână ale (semi)remorcii nu funcţionează deloc X X 4.11. Cablaj electric Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv dacă este cazul în compartimentul motor În cazul troleibuzelor se verifică şi existenţa şi starea cablurilor de descărcare la pământ, dacă acestea au fost prevăzute de producător a)Cablaj electric fixat necorespunzător Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori ce se pot deconecta Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare ş i de direcţie) X X X b)Cablaj electric uşor deteriorat Cablaj electric foarte deteriorat Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie) X X X c)Izolaţie deteriorată Poate provoca scurtcircuit X X
Risc major de incendiu, formare de scântei X 4.12. Lămpi şi catadioptri facultativi Inspecţie vizuală şi funcţională a)Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele 1) Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate X X b)Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele 1) Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă. Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate X X c)Lampă/catadioptru fixat necorespunzător Risc foarte mare de desprindere X X 4.13. Baterie (baterii) de acumulatori Inspecţie vizuală a)Fixată necorespunzător Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit X X b)Scurgeri reduse de electrolit Scurgeri majore de electrolit X X c)Comutator defect (dacă este necesar) X d)Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare) X e)Ventilaţie necorespunzătoare (dacă e necesară) X 4.14 Caseta ŞCOALĂ Inspecţie vizuală şi funcţională a)Sursă de lumină defectă X b)Caseta lipsă sau deteriorată X c)Caseta fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere X X d)Caseta nu funcţionează corespunzător la comutarea luminilor de poziţie şi a farurilor X e)Caseta necertificată, montată necorespunzător X 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 5.1. Punţi (axe) 5.1.1. Punţi (axe) (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare a)Punte (axă) deformată sau fisurată X b)Fixare nesigură la vehicul X
Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: joc excesiv în punctele de fixare X c)Modificare nesigură 2) Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de sol X X 5.1.2. Fuzetă (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone Se aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei conform procedurii prevăzute la pct. E a)Fuzetă fisurată X b)Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X c)Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X d)Joc al pivotului fuzetei în punte Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X 5.1.3. Rulmenţi roţi (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone Se roteşte fiecare roată. Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată mişcarea relativă dintre roată şi fuzetă a)Joc excesiv în rulment Stabilitatea direcţională afectată; pericol de distrugere X X b)Rulment prea strâns, gripat Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere X X 5.2. Roţi jante şi anvelope 5.2.1. Butuc roată Inspecţie vizuală a)Prezon sau piuli ţ ă de fixare a ro ţ ii lipsă sau strâns slab Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră X X b)Butuc uzat sau deteriorat Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei X X
5.2.2. Jante (+E) Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal a)Jantă fisurată sau cu defect de sudură X b)Montare necorespunzătoare a inelului de reţinere a anvelopei Risc de desprindere a inelului X X c)Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei X X d)Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu cerin ţ ele 1) X 5.2.3. Anvelope (+E) Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi pe canal sau prin rotirea roţii când vehiculul este suspendat pe elevator A se vedea pct. F a)Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele 1) Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător pentru utilizare, anvelopa atinge alte părţi fixe ale vehiculului, afectând conducerea în siguranţă X X b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă sau pe roţile jumelate X c)Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal) pe aceeaşi axă X d)Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi Cord vizibil sau deteriorat X X e)Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la anvelopele cu diametrul jantei până la 20" inclusiv X X
sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20") f)Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare) Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în siguran ţ ă) X X g)Anvelopă reşapată neconformă cu cerinţele 1) Stratul de protecţie al cordului afectat X X h)Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident Nefuncţionare evidentă a sistemului X X 5.3. Suspensie 5.3.1. Arcuri (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Arc fixat nesigur pe şasiu sau punte Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite X X b)O componentă a arcului deteriorată sau fisurată Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate X X c)Lipsă arc Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate X X d)Modificare nesigură 2) Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu funcţionează X X 5.3.2. Amortizoare (+ E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Amortizor fixat nesigur pe şasiu sau punte Prinderea amortizorului slăbită X X b)Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare necorespunzătoare X c)Lipsă amortizor X
5.3.3. Bare de torsiune, bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu sau punte Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X b)Componentă deteriorată sau corodată excesiv Stabilitatea componentei este afectată sau componentă fisurată X X c)Modificare nesigură 2) Distanţă prea mică faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcţionează X X d)Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător) X 5.3.4. Articulaţii suspensie (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a)Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată X X b)Burduf de protecţie la praf deteriorat semnificativ Burduf de protecţie la praf lipsă sau spart X X 5.3.5. Suspensie pneumatică (+E) Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal a)Sistem nefuncţional X b)Orice componentă deteriorată, defectă sau modificată care afectează funcţionarea sistemului Funcţionarea sistemului afectată puternic X X c) Pierderi de aer audibile X 6. ŞASIU ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu şi accesorii cadru 6.1.1. Stare generală (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la pct. G a)Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor X X b)Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure X X
Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor c)Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului Rezistenţă insuficientă a pieselor X X d)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv X 6.1.2. Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot (+E) Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator a)Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş X b)Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X X c)Lipsă element din tubulatura de evacuare X d)Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător X 6.1.3. Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (inclusiv rezervor şi conducte de combustibil pentru dispozitivul de încălzire) (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator. În cazul sistemelor GPL/GNC/GNL cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor a)Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un risc deosebit de incendiu. X b)Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş Risc de incendiu; pierdere importantă de substanţe periculoase X X c)Conductă sau racord uzat din cauza frecării Conductă sau racord deteriorat X X d)Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este prevăzut) X e) Risc de incendiu datorat: - scurgerilor de combustibil; - protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare; - stării compartimentului motor X f)Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neconform cu cerinţele, X
oricare parte a sistemului este defectă 1) g)Plăcuţă cu data omologării rezervorului GPL lipsă ori cu data respectivă ilizibilă; etichetă sau inscripţie poansonată cu data limită de expirare a valabilităţii rezervorului GNC lipsă ori cu data respectivă ilizibilă X h)Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neomologat ori necertificat X i)Lipsă rezervor corespunzător fiecărui combustibil menţionat în CIV X j)Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani faţă de data omologării poansonată; rezervor GNC cu vechime mai mare decât data limită de expirare a valabilităţii de pe etichetă sau poansonată X k)Carcasă multisupapă neetanşă, fisurată sau fără capac X l)Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de GPL/GNC/GNL neetanşă ori nefixată X m)Ţevi pentru GPL din cupru fără înveliş de protecţie din cauciuc sau plastic Racorduri GPL sudate sau lipite pe ţevi; racorduri GNC lipite pe ţevi X X n)Rezervor suplimentar care nu este menţionat în CIV X o)Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat X 6.1.4. Bare de protecţie, dispozitive de protecţie laterală şi dispozitive de protecţie antiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecţie vizuală a)Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact Componente care se pot desprinde; funcţionalitate puternic afectată X X b)Dispozitiv în mod evident neconform cu cerin ţ ele 1) X 6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală a)Suportul nu este într-o stare corespunzătoare X b)Suport fisurat sau fixat nesigur X
c)Roată de rezervă fixată nesigur pe suport Risc foarte mare de desprindere X X 6.1.6. Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E) Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şublerului Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la pct. H a)Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este utilizată) X X b)Uzură excesivă a unei componente Limita de uzură depăşită X X c)Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de desprindere X X d) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă sau care nu funcţionează corespunzător X e)Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare X f)Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat) Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat) X X g)Modificare nesigură 2) (piese secundare) Modificare nesigură 2) (piese principale) X X h)Cuplare prea slabă X i)Dispozitiv de cuplare (semi)remorcă neomologat/necertificat X 6.1.7. Transmisie (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului, reductorului şi a frânei de încetinire (dacă nu acţionează pe a)Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră X X b)Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv X
evacuare) Se verifică inclusiv dubla comandă pentru ambreiaj în cazul autovehiculelor ŞCOALĂ Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X c)Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X X d)Cuplaje flexibile deteriorate Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X X e)Arbore deteriorat sau îndoit X f)Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare X X g)Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ Element de protecţie la praf lipsă sau spart X X h)Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă X i)Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se formează picături) X j)Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, lipsă element de asigurare comandă (inclusiv dubla comandă) X k)Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracţiune integrală X 6.1.7.1. Funcţionare transmisie Inspecţie funcţională Funcţionare necorespunzătoare X 6.1.8. Supor ţ i motor Inspecţie vizuală Suport motor deteriorat grav şi evident Suport motor slăbit sau rupt X X 6.1.8.1. Stare ventilator Inspecţie vizuală Ventilator deteriorat, paletă ventilator fisurată X 6.1.8.2. Stare, fixare componente pentru alimentarea duală a motorului Inspecţie vizuală a)Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau unitate de control electronic fără marcaj conform X
Regulamentului CEE-ONU nr. 67 sau nr. 110 b)Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte componente (GPL/GNC/GNL) poziţionate sau fixate necorespunzător X 6.1.9. Performanţe motor a)Unitate de comandă modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul X b)Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau mediul X 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 6.2.1. Stare (+E) Inspecţie vizuală Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzută la pct. G a)Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri Se poate desprinde X X b)Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor) Stabilitate afectată X X c)Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X X d) Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură 2) Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele aflate în mişcare X X e)Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată X f)Caroserie şi cabină corodată excesiv X g)Mecanism de zăvorâre sau dispozitiv de rabatare a cabinei pe şasiu defect sau lipsă (dacă a fost prevăzut de producător) X 6.2.1.1. Stare, fixare semiremorcă autobuz articulat (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare Se va inspecta şi zona de pe acoperişul autobuzului Se va utiliza un detector de jocuri cu 8 mişcări a)Ansamblul burduf deteriorat X b)Jocuri excesive în articulaţiile braţelor de fixare X c)Braţe cadru fixate necorespunzător, reparate X
Se va inspecta şi prin probă în parcurs necorespunzător sau cu deformări importante d)Zonele de fixare a braţelor corodate excesiv X e)Jocuri în leviere, bare şi articulaţiile acestora la puntea directoare spate X f)Zgomote la virarea ansamblului burduf X 6.2.2. Montare (+E) Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canal Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G a)Caroserie sau cabină nesigură Stabilitatea este afectată X X b)Caroserie/cabină în mod evident centrată necorespunzător pe şasiu X c)Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol X X d)Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă Stabilitate afectată X X 6.2.3. Uşi şi dispozitive de închidere uşi Inspecţie vizuală şi funcţională Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G a)Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător X b)Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi glisante) Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi pivotante) X X c)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit X X d)Uşi corodate excesiv X 6.2.4. Podea (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal Podea nesigură sau foarte deteriorată Podea instabilă X X
Se vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseria Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G 6.2.5. Scaun conducător auto Inspecţie vizuală şi funcţională a)Scaun cu structură defectă Scaun slăbit sau fixat necorespunzător X X b)Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare Scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nu poate fi fixat X X 6.2.6. Alte scaune Inspecţie vizuală a)Scaune defecte sau nesigure (piese secundare) Scaune defecte sau nesigure (piese principale) X X b)Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerinţele 1) ; numărul de scaune nu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu omologarea X c)Scaune modificate sau neomologate X 6.2.7. Comenzile conducătorului auto Inspecţie vizuală şi funcţională Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului Operarea în siguranţă a vehiculului afectată X X 6.2.8. Treptele şi scara cabinei Inspecţie vizuală a)Treaptă sau scară nesigură Stabilitate insuficientă X X b)Treaptă sau scară care poate provoca rănirea utilizatorilor X 6.2.9. Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare Inspecţie vizuală a)Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament X b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele 1) Element montat care poate provoca răniri; siguran ţ a este afectată X X c)Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic Scurgeri majore de substanţe periculoase X X
6.2.10. Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi, dispozitive antiîmproşcare Inspecţie vizuală a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate Pot provoca răniri; risc de desprindere X X b)Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (dispozitive antiîmproşcare) Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători) X X c)Neconforme cu cerinţele 1) Acoperire insuficientă a profilului anvelopei X X 7. ALTE ECHIPAMENTE 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere 7.1.1. Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente Inspecţie vizuală a)Ancorare deteriorată excesiv Ancorare cu risc de desprindere X X b)Ancorare slăbită X 7.1.2. Stare centuri de siguranţă, catarame Inspecţie vizuală şi funcţională a)Centură de siguranţă obligatorie lipsă sau care nu a fost montată X b)Centură de siguranţă deteriorată Orice tăietură sau urmă de supratensionare X X c)Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele 1) X d) Catarama centurii de siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă X e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorat sau cu funcţionare incorectă X 7.1.3. Limitatorul de sarcină al centurii de siguran ţ ă (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a)Limitator de sarcină lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză X b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 7.1.4. Dispozitiv de pretensionare al centurii de siguranţă (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a)Dispozitiv de pretensionare lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză X b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 7.1.5. Airbaguri a)Airbag lipsă în mod evident sau care nu e X
Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice adecvat pentru vehiculul în cauză b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X c)Airbag evident nefuncţional X 7.1.6. Sistem de reţinere suplimentar (SRS) Inspecţia vizuală a martorului indicator de defecţiuni (MIL) şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al SRS indică funcţionarea defectuoasă a sistemului X b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 7.2. Stingător de incendiu Inspecţie vizuală a)Lipsă X b)Neconform cu cerinţele 1) X 7.3. Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt Inspecţie vizuală şi funcţională a)Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător X b)Dispozitiv defect Închidere sau blocare inopinată X X 7.4. Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare Inspecţie vizuală a)Lipsă sau incomplete X b)Neconforme cu cerinţele 1) X 7.5. Trusă de prim ajutor Inspecţie vizuală Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele 1) X 7.6. Cale de roată (dacă sunt obligatorii) Inspecţie vizuală A se vedea anexa nr. 14 la reglementări Lipsă sau în stare necorespunzătoare, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică X 7.7. Dispozitiv de avertizare acustică Inspecţie vizuală şi funcţională a)Nu funcţionează corespunzător Nu funcţionează deloc X X b)Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător X c) Neconform cu cerinţele 1) Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale X X 7.8. Vitezometru Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs sau prin mijloace electronice a)Nu este montat conform cerinţelor 1) Lipsă (dacă este obligatoriu) X X b)Funcţionare necorespunzătoare Total nefuncţional X X c)Insuficient iluminat Lipsa iluminării X X 7.9. Tahograf (dacă este montat/obligatoriu conform legislaţiei) Inspecţie vizuală a)Nu este montat conform cerinţelor 1) X b)Nu funcţionează X c)Sigiliu lipsă sau deteriorat X
d)Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat X e)Falsificare sau manipulare evidentă X f)Dimensiunea anvelopelor diferită de cea înscrisă pe placa de montare X 7.10. Limitator de viteză (dacă este montat/obligatoriu conform legislaţiei) Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă echipamentul de verificare a limitatoarelor de viteză este disponibil) a)Nu este montat conform cerinţelor 1) X b)Evident nefuncţional X c)Limită de viteză setată incorect (dacă este verificată) X d)Sigiliu deteriorat sau lipsă X e)Placă de montare lipsă, ilizibilă X f)Dimensiunea anvelopelor nu corespunde cu parametrii de calibrare X g)Limita de viteză menţionată pe placa de montare nu corespunde cu cerinţele 1) X h) Termenul de valabilitate al verificării înscris pe placa de montare expirat X 7.11. Odometru (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a)Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehicul X b)Nefuncţionare evidentă X 7.12. Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a)Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat X b)Instalaţie electrică deteriorată X c)Alte componente lipsă sau deteriorate X d)Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a comutatorului X e)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului X f)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului X 8. EMISII POLUANTE 8.1. Zgomot 8.1.1. Sistem de reducere a zgomotului (+E) Evaluare subiectivă a)Nivelul de zgomot depăşeşte nivelul maxim permis de cerinţe 1) X
b)Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot Risc foarte mare de cădere X X 8.2. Emisii de gaze de evacuare 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas) 8.2.1.1. Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident X b)Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor X 8.2.1.2. Emisii de gaze (+E) Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet. Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet şi la turaţia de mers în gol accelerat (min. 2000 rot/min, max. 3000 rot/min) Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi Nu se efectuează această probă pentru tractoare Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat La motoarele cu alimentare duală benzină /carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea a)Fie emisiile de gaze depăşesc nivelurile specifice stabilite de producător X b) Fie, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, emisiile de CO cor şi HC depăşesc: 1) pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor: - 4,5% sau - 3,5%; pt. CO cor, în funcţie de data primei înmatriculări (data fabricaţiei, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă), conform anexei nr. 13 la reglementări - 1000 ppm pt. HC 2) pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor, - 0,5% la turaţia de mers în gol încet şi - 0,3% la turaţia de mers în gol accelerat; sau - 0,3% la turaţia de mers în gol încet şi - 0,2% la turaţia de mers in gol accelerat; pt. CO cor , în funcţie de nivelul de poluare menţionat în CIV, conform X
corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice A se vedea anexa nr. 13 la reglementări anexei nr. 13 la reglementări - 100 ppm pt. HC la turaţia de mers în gol accelerat. c)Coeficientul lambda nu se încadrează în domeniul 1 0,03 sau nu este conform cu valoarea specificată de producător la turaţia de mers în gol accelerat X d) Citirea OBD indică o funcţionare necorespunzătoare X 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac) 8.2.2.1. Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect în mod evident X b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor X 8.2.2.2. Verificare opacitate (+E) Control cu opacimetrul în accelerare liberă. Se accelerează motorul de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de regulator. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exceptate de la această verificare Nu se efectuează această probă pentru tractoare Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice A se vedea anexa nr. 13 la reglementări a)Opacitatea depăşeşte nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe vehicul X b) Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate K depăşeşte: 1) pentru autovehiculele echipate cu mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m -1 2) pentru autovehicule echipate cu mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m -1 3) pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la reglementări: 1,5 m -1 sau 0,7 m -1 X 8.3. Suprimarea interferenţei electromagnetice Interferenţă radio Orice nerespectare a cerinţelor 1) X 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecţie vizuală Orice scurgere în exces de lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare X X 8.4.2. Fum vizibil Inspecţie vizuală Fum în exces de orice culoare X 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE (M2, M3) 9.1. Uşi 9.1.1. Uşi de intrare şi de ieşire Inspecţie vizuală şi funcţională a)Funcţionare necorespunzătoare X b)Uşă deteriorată Poate provoca răniri X X c)Sistem de control în caz de urgenţă defect X d)Controlul de la distanţă al uşilor sau dispozitiv de avertizare defect X e)Neconformă cu cerinţele 1) Lăţime insuficientă a uşii X X f)Uşă improvizată X 9.1.2. Ieşiri de urgenţă Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil) a)Funcţionare necorespunzătoare X b)Indicatoare ilizibile pentru ieşirile de urgenţă Indicatoare lipsă pentru ieşirile de urgenţă X X c)Ciocan de spart geamul lipsă X d)Neconforme cu cerinţele 1) Lăţime insuficientă sau acces blocat X X 9.2. Sistem de dezaburire şi dezgheţare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Funcţionare necorespunzătoare Afectează operarea în siguranţă a autovehiculului X X b)Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X X c)Sistem de dezgheţare defect (dacă este obligatoriu) X
9.3. Sistem de ventilaţie şi de încălzire Inspecţie vizuală şi funcţională a)Funcţionare necorespunzătoare Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X X b)Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord X X 9.4. Scaune 9.4.1. Scaune pasageri (inclusiv pentru personalul de însoţire) Inspecţie vizuală Strapontine (dacă sunt permise) nu funcţionează automat Blochează o ieşire de urgenţă X X 9.4.2. Scaun conducător auto (cerinţe suplimentare) Inspecţie vizuală a)Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecţia antireflexie Câmpul vizual diminuat X X b)Sistemul de protecţie pentru conducătorul auto nesigur sau neconform cu cerinţele 1) Poate provoca răniri X X 9.5. Lumini interioare şi dispozitive de ghidare Inspecţie vizuală şi funcţională Dispozitiv defect sau neconform cu cerinţele 1) Nu funcţionează deloc X X 9.6. Culoare şi zone de staţionare în picioare Inspecţie vizuală a)Podea nesigură Stabilitate afectată X X b)Bare sau mânere de susţinere defecte Fixate necorespunzător sau inutilizabile X X c)Neconforme cu cerinţele 1) Lăţime sau spaţiu insuficient X X 9.7. Scări şi trepte Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil) a)Deteriorate Puternic deteriorate Stabilitatea este afectată X X X b)Scări retractabile care nu funcţionează corespunzător X c)Neconforme cu cerinţele 1) Lăţime insuficientă sau înălţime excesivă X X d)Scări şi trepte modificate X
9.8. Sistem de comunicare cu pasagerii Inspecţie vizuală şi funcţională Sistem defect Nu funcţionează deloc X X 9.10. Cerinţe privind transportul copiilor 9.10.1. Uşi Inspecţie vizuală Dispozitivul de siguranţă al uşii neconform cu cerinţele 1) privind acest mod de transport X 9.10.2. Echipamente de semnalizare şi speciale Inspecţie vizuală Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă sau neconforme cu cerinţele 1) X 9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă 9.11.1. Uşi, rampe şi elevatoare Inspecţie vizuală şi funcţională a)Funcţionare necorespunzătoare Siguranţa este afectată X X b)Deteriorat(ă) Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri X X c)Element de comandă defect Siguranţa operării afectată X X d)Dispozitiv de avertizare defect Nu funcţionează X X e)Neconforme cu cerinţele 1) X 9.11.2. Sistem de blocare a scaunului rulant Inspecţie vizuală şi funcţională dacă este cazul a)Funcţionare necorespunzătoare Siguranţa operării afectată X X b)Deteriorat Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri X X c)Element de comandă defect Siguranţa operării afectată X X d)Neconforme cu cerinţele 1) X 9.11.3. Echipamente de semnalizare şi speciale Inspecţie vizuală Echipament lipsă sau nu corespunde cerinţelor 1) X 9.12. Alte echipamente speciale 9.12.1. Instalaţii de preparare a alimentelor Inspecţie vizuală a)Instalaţie neconformă cu cerinţele 1) X b)Instalaţie deteriorată astfel încât devine periculoasă utilizarea ei X 9.12.2. Instalaţie sanitară Inspecţie vizuală Instalaţie neconformă cu cerinţele 1) Poate provoca răniri X X 9.12.3. Alte dispozitive (de exemplu sisteme audio-video) Inspecţie vizual Neconform cu cerinţele 1) Funcţionarea în siguranţă a autovehiculului este afectată X X
9.12.4. Martorul dispozitivului de sesizare a tensiunii periculoase (pentru troleibuze) Inspecţie vizuală Nu funcţionează X 1O. ALTE VERIFICĂRI 10.1. Vehicul în ansamblu Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat a)Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice X b)Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice X c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte accidentale etc) 3) X
NOTE:
1) "Cerinţe" se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerin ţ ele. 2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului 3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate) DMi (deficienţe minore) - deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore DMa (deficienţe majore) - deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante; DP (deficienţe periculoase) - deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului. Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere. Prescurtări utilizate în tabel: CI - certificat de înmatriculare CO - oxid de carbon CIV - cartea de identitate a vehiculului HC - hidrocarburi total ITP - inspecţie tehnică periodică GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC) GNL - gaz natural lichefiat MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă) Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2 RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR D. Deficienţe privind parbrizul şi alte geamuri 1. Deficienţe parbriz autoturisme şi autovehicule cu MTMA până la 3.5OO kg inclusiv Deteriorări permise: a) în zona de acţiune a ştergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm. b) în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz: - o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia; - zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm; - o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm; - patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm. c) pe marginea parbrizului, în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz, se admit fisuri simple neramificate ca în figură. 2. Deficienţe autovehicule cu MTMA peste 3.5OO kg Deteriorări permise: a) în zona de acţiune a ştergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm. b) în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz: - o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia; - zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm; - o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm; - trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm. c) Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus. Prin deteriorări se înţeleg şi bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului. METODA DE CONTROL: 1. Prin examinare vizuală; 2. Dacă este cazul, prin măsurare, utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă). 3. Condiţii privind transparenţa geamurilor
Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate şi să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi remorcilor acestora sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU - Dispoziţii uniforme privind omologarea geamurilor de securitate
Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puţin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.
În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.
În cazul în care geamurile vehiculului au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.
NOTĂ: Condiţiile precizate la pct. 1 - 3 se aplică şi motociclurilor carosate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări.
Anexa nr. 3 (ANEXA nr. 4 la reglementări - verso)
Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoria L
DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi lămpi/lumini pentru 6.1.3. a b c d e f o 0.1. a b c d circulaţia pe timp de zi 6.1.4. 0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.1.5. a b c 1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.1.6. a b c d e f g h i 1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.2.3. a b 6.1.7. a b c d e f g h i j k 1.1.1. a b c 1.1.2. a b c d 1.1.6. a b c d e 1.1.10. a b c d e f g 1.1.11. a b c d 1.1.12. a b c d e 1.1.13. a b c 1.1.14. a b c d 1.1.15. a b c d e f g 1.1.16. a b c d e f 1.1.17. a b c d 1.1.21. a c d 4.3. Lămpi de frânare 6.1.7.1. 4.3.1. a b c d 6.1.8. 4.3.2. a b 6.1.9. a b 4.3.3. 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 6.2.1. a b c d e f h 4.4.1. a b c d 6.2.2. a b c d 4.4.2. 6.2.3. a b c d 4.4.3. 6.2.4. 4.4.4. 6.2.5. a b 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 6.2.6. a b c 4.5.1. a b c d 6.2.7. 4.5.2. 6.2.9. a b c          1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu 4.5.3. 6.2.10. a b c 1.2.1. a b c d e 4.5.4. a b 6.2.11. a b c 1.2.2. 4.6. Lămpi de mers înapoi 6.2.12. a b 1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare 4.6.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE 1.4.1. 1.4.2. 1.6. a b c d e 1.7. a b 1.8. 4.6.2. a b 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de reţinere 4.6.3. 7.1.1. a b 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate 7.1.2. a b c d e 4.7.1. a b c d 7.2. a b 4.7.2. 7.3. a b 2. SISTEM DE DIRECŢIE 4.8. Catadioptri 7.4. a b 2.1. Stare mecanică 4.8.1. a b 7.5. 2.1.1. a b c d e 2.1.2. a b c d 2.1.3. a b c d e f g 4.8.2. 7.7. a b c 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de 7.8. a b c iluminare 7.11. a b 2.1.4. a b c 2.1.5. a b c d e f g 4.9.1. 4.9.2. 7.12. a b c d e 8. EMISII POLUANTE 2.2. Ghidon / volan şi coloană volan / coloană ghidon 4.10. a b c (furca faţă) 4.11. a b c 8.1. Zgomot 8.1.1. a b 2.2.1. a b c 2.2.2. a b c d e f g 4.12. a b c 4.13. a b c d e 8.2. Emisii de gaze de evacuare 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas) 2.3. 2.4. 2.6. a b c 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 8.2.1.1. a b 5.1. Punţi (axe) 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac) 5.1.1. a b c 8.2.2.1. a b 3. VIZIBILITATE 5.1.2. a b c d 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu 3.1. 3.2. a b c 3.3. a b 3.4. a b 3.5. 3.6. 5.1.3. a b 8.4.1. 5.2. Roţi, jante şi anvelope 8.4.2. 5.2.1. a b 9. ALTE VERIFICĂRI 5.2.2. a c d e f 9.1. a b c 5.2.3. a b c d e f h i 5.3. Suspensie 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 5.3.1. a b c d ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.2. a b c 4.1. Faruri 5.3.3. a b c d 4.1.1. a b c d 4.1.2.
4.1.3. a b 4.1.4. a b c 4.1.5. a b
5.3.4. a b
6. ŞASIU ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu, cadru şi accesorii cadru 6.1.1. a b c d 6.1.2. a b c d
Anexa nr. 4 (ANEXA nr. 5 la reglementări-verso)
Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoriile M, N, O şi T
DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL lămpi de contur şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe 6.2.1.1. a b c d e f 0.1. a b c d timp de zi 6.2.2. a b c d 0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.2.3. a b c d 1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.2.4. 1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.2.3. a b 6.2.5. a b 1.1.1. a b c 1.1.2. a b c d 1.1.3. a b c d e 1.1.4. 1.1.5. a b c d 1.1.6. a b c d e 1.1.7. a b c d 1.1.8. a b c d 1.1.9. a b c 1.1.10. a b c d e f g 1.1.11. a b c d 1.1.12. a b c d e 1.1.13. a b c 1.1.14. a b c d 1.1.15. a b c d e f g 1.1.16. a b c d e f 1.1.17. a b c d e f 1.1.18. a b c 1.1.19 a b 4.3. Lămpi de frânare 6.2.6. a b c 4.3.1. a b c d 6.2.7. 4.3.2. a b c d 6.2.8. a b 4.3.3. 6.2.9. a b c 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 6.2.10. a b c 4.4.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE 4.4.2. 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de 4.4.3. reţinere 4.4.4. 7.1.1. a b 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 7.1.2. a b c d e 4.5.1. a b c d 7.1.3. a b 4.5.2. 7.1.4. a b 4.5.3. 7.1.5. a b c 4.5.4. a b 7.1.6. a b 4.6. Lămpi de mers înapoi 7.2. a b 4.6.1. a b c d 7.3. a b 4.6.2. a b 7.4. a b 4.6.3. 7.5. 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de 7.6. 1.1.20. înmatriculare spate 7.7. a b c 1.1.21. a b c d 4.7.1. a b c d 7.8. a b c 1.1.22. a b 4.7.2. 7.9. a b c d e f 1.1.23 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate 7.10. a b c d e f g h 1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu reflect-fluor, marcaje reflectorizante pentru contur 7.11. a b 1.2.1. a b c d e 4.8.1. a b 7.12. a b c d e f 1.2.2. 4.8.2. 8. EMISII POLUANTE          1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de 8.1. Zgomot 1.3.1. a b c iluminare 8.1.1. a b 1.3.2. 4.9.1. 1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare 4.9.2. 8.2. Emisii de gaze de evacuare 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas) 1.4.1. 1.4.2. 1.5. a b 1.6. a b c d e f 1.7. a b c 4.10. a b c 4.11. a b c 4.12. a b c 4.13. a b c d e 4.14. a b c d e 8.2.1.1. a b 8.2.1.2. a b c d 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac) 8.2.2.1. a b 8.2.2.2. a b 1.8 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 8.3. 2. SISTEM DE DIRECŢIE 5.1. Punţi (axe) 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu 2.1. Stare mecanică 5.1.1. a b c 8.4.1. 2.1.1. a b c d e 2.1.2. a b c d 2.1.3. a b c d e f g 2.1.4. a b c 2.1.5. a b c d e f g 5.1.2. a b c d 8.4.2. 5.1.3. a b 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE M2, M3 5.2. Roţi jante şi anvelope 9.1. Uşi 5.2.1. a b 9.1.1. a b c d e f 5.2.2. a b c d 9.1.2. a b c d 2.2. Volan şi coloană volan 5.2.3. a b c d e f g h 9.2. a b c 2.2.1. a b c 5.3. Suspensie 9.3. a b 2.2.2. a b c d e 2.3. 2.4. 2.5. a b c 2.6. a b c d 5.3.1. a b c d 5.3.2. a b c 5.3.3. a b c d 5.3.4. a b 5.3.5. a b c 9.4. Scaune 9.4.1. 9.4.2. a b 9.5. 9.6. a b c 3. VIZIBILITATE 6. ŞASIU, CADRU ŞI ELEMENTE ATAŞATE 9.7. a b c d 3.1. 3.2. a b c 3.3. a b c d 3.4. a b 3.5. 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu şi accesorii cadru 9.8. 6.1.1. a b c d 9.10. Cerinţe privind transportul copiilor 6.1.2. a b c d 9.10.1. 6.1.3. a b c d e f g h i j k 9.10.2. l m n o 9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu 3.6. 6.1.4. a b mobilitate redusă 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.5. a b c ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.6. a b c d e f g h i 4.1. Faruri 6.1.7. a b c d e f g h i j k 9.11.1. a b c d e 9.11.2. a b c d 9.11.3. 4.1.1. a b c d 4.1.2. a b 4.1.3. a b c 4.1.4. a b c d 4.1.5. a b c 6.1.7.1. 6.1.8. 6.1.8.1. 6.1.8.2. a b 6.1.9. a b 9.12. Alte echipamente speciale 9.12.1. a b 9.12.2. 9.12.3. 9.12.4 4.1.6. 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 10. ALTE VERIFICĂRI 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate, lămpi de gabarit, 6.2.1. a b c d e f g 10.1. a b c
Anexa nr.5 (ANEXA nr. 7 1 la reglementări)
Cerinţe privind competenţa, examinarea şi atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici
1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerinţe: a) cu privire la competenţa profesională, că acesta deţine cuno ş tin ţ e şi capacitate de în ţ elegere certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii: - mecanică; - dinamică; - dinamica vehiculului; - motoarele cu ardere internă; - construcţia vehiculelor rutiere; - diagnosticarea vehiculelor rutiere; - materiale ş i prelucrarea materialelor; - electronică; - electricitate; - componentele electronice ale vehiculului; - aplica ţ ii IT. b) cu privire la experienţa profesională, că acesta are cel pu ţ in 3 ani de experien ţ ă profesională documentată în una dintre următoarele activităţi: - reparaţii auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfăşurarea cel puţin a activităţilor de reparaţii pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcţie şi sistemul de frânare; - omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorităţi de omologare ori servicii tehnice notificate; - ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii. c) cu privire la experienţa necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerinţe minimale: a) pentru clasa I - permis de conducere categoriile A şi B1; b) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B; c) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C şi/sau D. 2. Cerinţele de competenţă profesională precizate la pct. 1 lit. a) şi cele de experienţă profesională precizate la pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanţilor care deţin titlul de inginer în domeniul de studii de licenţă „Ingineria autovehiculelor" (se consideră ca echivalente calificările inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile). 3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică şi o examinare practică. 4. Programul de atestare acoperă cel pu ţ in următoarele aspecte: a) construcţia vehiculului: - identificarea vehiculului; - sistemul de frânare; - sistemul de direc ţ ie; - vizibilitatea; - lămpi, dispozitive reflectorizante şi echipamente electrice; - pun ţ i, jante, anvelope şi suspensie; - ş asiu ş i elemente ataşate şasiului; - alte echipamente; - emisii poluante; - inspecţii suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică; b) metode de inspec ţ ie; c) evaluarea deficien ţ elor; d) cerin ţ e legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării; e) cerin ţ e legale privind inspec ţ ia tehnică; f) dispozi ţ ii administrative privind omologarea, înmatricularea ş i inspec ţ ia tehnică periodică a vehiculelor; g) aplica ţ ii IT folosite în procedura de inspec ţ ie tehnică periodică ş i în cea administrativă. 5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu carburanţi alternativi este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind construcţia şi inspecţia tehnică periodică a acestor vehicule. 6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic. 7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări. 8. În cazurile menţionate la pct. 5 şi 6, în certificatul de atestare se menţionează în mod expres activităţile respective. 9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare este de 2 ani. 10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare. 11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influenţează valabilitatea certificatului de atestare sau activităţile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare. 12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilităţii certificatului de atestare pentru activităţi suplimentare faţă de cele pentru care a fost iniţial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare şi a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate. 13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conţine următoarele: a) cerere de atestare, care va include, după caz, şi o recomandare din partea operatorului economic sau a instituţiei publice la care va urma să îşi desfăşoare activitatea; b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz; c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă; d) documentele care atestă îndeplinirea cerinţei privind experienţa profesională documentată minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fişa postului şi/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz. e) copie de pe actul de identitate. 14. Copiile menţionate la pct. 13 lit. b) - e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul. 15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) şi e). 16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a). 17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a). 18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens. 19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică şi o examinare practică. 20. Programul de reatestare asigură men ţ inerea ş i actualizarea cuno ş tin ţ elor ş i abilită ţ ilor cerute inspectorilor tehnici în domeniile men ţ ionate la pct. 4 lit. a) - g). 21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5 -12. 22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum şi certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.
Anexa nr.6 (ANEXA nr. 11 la reglementări)
Condiţii tehnice
privitoare la verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor
A. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienţilor de frânare realizaţi de frâna de serviciu şi frâna de staţionare, precum şi verificarea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare. A1. Coeficientul de frânare n Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forţelor de frânare la roţile pe care acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului prezentat la ITP: Fis Fid Cf i 1 G 100(%) în care: Fis (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n - numărul de punţi; G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP. Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate şi tabelul 3 pentru frâna de staţionare. Tabelul 1 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu A. Autovehicule cu două roţi Categoria vehiculului Coeficient de frânare minim admisibil (%) (ambele frâne) Coeficient de frânare minim admisibil (%) (frână pe roata din spate) DMa DP DMa DP Mopede cu două roţi (L1e) 42 21 25 12 Motociclete fără ataş (L3e) 50 25 25 12 B. Autovehicule şi remorcile acestora Categoria vehiculului Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient de frânare minim admisibil (%) vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada: Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M 1 ) 50 până la 3O.O9.1991 O1.1O.1991 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 48 24 50 (cu ABS) 48 (fără ABS) 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 58 29 Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M 2 , M 3 ) 70 până la 3O.O9.1991 O1.1O.1991 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 48 24 50 (cu ABS) 48 (fără ABS) 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 50 25 Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N 1 ) 70 până la 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP 45 22 50 25 Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N 2 , N 3 ) 70 până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 43 21 45 22 50 25 Semiremorci*) (O 2 , O 3 şi O 4 ) - până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 40 20 43 21 45 22 Remorci cu proţap (O 1 ) - dacă este prevăzută - până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 40 20 43 21 50 25 Remorci cu proţap (O 2 , O 3 şi O 4 ) - până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 40 20 43 21 50 25 *) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii C. Tractoare Categoria vehiculului Efortul de acţionare maxim Coeficient de frânare minim Coeficient de frânare minim admisibil (%) (vehicule admisibil admisibil (%) înmatriculate sau fabricate la pedală (daN) (vehicule înmatriculate după O1.O1.2O18) cu viteza cu viteza sau fabricate maximă mai maximă mai până la mică sau egală mare de 3O O1.O1.2O18) cu 3O km/h km/h DMa DP DMa DP DMa DP Tractoare (T) 60 20 10 28 14 40 20 Tabelul 2 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat) Autovehicule şi remorcile acestora Categoria vehiculului Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient de frânare minim admisibil (%) vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada: Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M 1 ) 50 până la 3O.O9.1991 O1.1O.1991 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 24 12 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 12 (cu ABS) 12 (fără ABS) 29 14 Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M 2 , M 3 ) 70 până la 3O.O9.1991 O1.1O.1991 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 24 12 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) 12 (cu ABS) 12 (fără ABS) 25 12 Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N 1 ) 70 până la 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP 22 11 25 12 Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N 2 , N 3 ) 70 până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 21 10 22 11 25 12 Semiremorci*) (O 2 , O 3 şi O 4 ) - până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 20 10 21 10 22 11 Remorci cu proţap (O 1 ) - dacă este prevăzută - până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 20 10 21 10 25 12 Remorci cu proţap (O 2 , O 3 şi O 4 ) - până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 20 10 21 10 25 12 *) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii Tabelul 3 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staţionare Toate categoriile Coeficient de frânare minim admisibil (%) DMa DP 16 8 Notă: în cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii A2. Dezechilibrul Dezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia: d F max F min 100(%) F max în care: F max (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare superioară; F min (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare inferioară. Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4. Tabelul 4 - Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi Categoria vehiculului Dezechilibrul maxim admisibil (%) DMa DP Toate categoriile, cu excepţia autovehiculelor din categoria L 30 - 50 mai mare de 50 B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de staţionare în cazul frânării pe pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă. Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, prin măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare. Probele în parcurs trebuie desfăşurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted şi rectiliniu. Această verificare se aplică pentru: - maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h; - tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare se poate efectua şi pe standul cu role, în staţiile ITP autorizate); - autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare pe standul de frânare cu role; - autovehicule cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă; - mopede cu 3 roţi; - motociclete cu ataş; - mototricicluri: - cvadricicluri; - motocicluri cu roţi jumelate. Valorile minime admisibile ale deceleraţiei maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare. Tabelul 5 - Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de serviciu A. Autovehicule cu trei roţi şi cvadricicluri Categoria vehiculului Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s 2 ) (ambele frâne) Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s 2 ) (frână pe roata/axa din spate, după caz) DMa DP DMa DP Mopede cu trei roti (L2e) Cvadricicluri uşoare (L6e) 4,0 2,0 2,5 1,2 Motociclete cu ataş (L4e) 4,6 2,3 2,5 1,2 Mototricicluri (L5e) Cvadricicluri grele (L7e) 4,4 2,2 2,5 1,2 B. Autovehicule Categoria vehiculului Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s 2 ) vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada: Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M 1 ) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 50 până la 3O.O9.1991 O1.1O.1991 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 4,8 2,4 5,0 (cu ABS) 2,5 (cu ABS) 5,8 2,9 4,8 (fără ABS) 2,4 (fără ABS) Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M 2 , M 3 ) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 70 până la 3O.O9.1991 O1.1O.1991 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 4,8 2,4 5,0 (cu ABS) 4,8 (fără ABS) 2,5 (cu ABS) 2,4 (fără ABS) 5,0 2,5 Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N 1 ) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 70 până la 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP 4,5 2,2 5,0 2,5 Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N 2 , N 3 ) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă 70 până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5 Autoremorchere, autospecializate şi autospeciale 70 până la 31.12.1988 O1.O1.1989 - 31.12.2O11 după O1.O1.2O12 DMa DP DMa DP DMa DP 4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5 C. Tractoare Categoria vehiculului Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s 2 ) (vehicule înmatriculate sau fabricate până la O1.O1.2O18) Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s 2 ) (vehicule înmatriculate sau fabricate după O1.O1.2O18) cu viteza mai mică sau egală cu 3O km/h cu viteza mai mare de 3O km/h DMa DP DMa DP DMa DP Tractoare (T) 60 2,0 1,0 2,8 1,4 4,0 2,0 D. Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h Categoria vehiculului Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s 2 ) DMa DP Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h 2,0 1,0 Tabelul 6 - Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de staţionare Toate categoriile Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s 2 ) DMa DP 1,6 0,8 parcurs C. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează: - o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei); - acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează. Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi O cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role 1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice 1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA n Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuaţia următoare: Fis Fid Cf i 1 G 100(%) în care: Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = Forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi; G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP. 1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parţial încărcat - metoda de măsurare într-un punct Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forţelor de frânare obţinute la verificarea vehiculului descărcat sau parţial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA. Metoda presupune existenţa conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz. În timpul verificării pe fiecare punte, cel puţin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obţinută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării. Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoaşterea următorilor parametri: a) valoarea forţelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obţin prin măsurarea pe standul de frânare cu role); b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcţie de amplasarea conectorului de testare) la care se obţin forţele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obţin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii); c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcţie de datele existente pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acţionează regulatorul care este menţionată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul. Pentru o anumită punte, forţele de frânare maxime se obţin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afişaj a valorilor maxime. Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei: Ei p ex 0,4 p i 0,4 în care: i = numărul punţii verificate; p ex = valoarea presiunii de extrapolare; p i = valoarea presiunii măsurate la care s-au obţinut forţele maxime de frânare pe puntea i. Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula: Cf ( F 1 s F 1 d ) E 1 ( F 2 s F 2 d ) E 2 ... ( Fns Fnd ) En 100(%) G în care: Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i; n = numărul de punţi; G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA. n În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricaţie cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare: Fis Fid Cf i 1 G 100(%) în care: Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi; G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP. Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă. 2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice şi pentru sistemele de frânare complet hidraulice
n
Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare:
Fis Fid
Cf
i 1
G
100(%)
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP
Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.
Anexa nr. 7 (ANEXA nr. 13 la reglementări)
Verificarea emisiilor poluante
1. Autovehicule echipate cu mas 1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări: 1.1.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi; 1.1.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi. 1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (HC), cu motorul la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru" sau „Parcare"). 1.1.4. Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori: a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO cor : 4,5% în vol.; b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO cor : 3,5% în vol. 1.1.5. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000 ppm. Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină. 1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi. 1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare. 1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. 1.1.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare. 1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări: 1.2.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi; 1.2.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi; 1.2.3. determinarea eficienţei sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de gaze de evacuare a valorii lambda şi a conţinutului de CO şi de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului. 1.2.4. Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare - valori limită Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori: a) măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru" sau „Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO cor : 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO cor : 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M 1 , N 1 , M 2 ori N 2 ) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M 1 , N 1 , M 2 ori N 2 ); b) măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers în gol accelerat, de cel puţin 2000 rot/min şi de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru" sau „Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO cor : 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO cor : 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M 1 , N 1 , M 2 ori N 2 ) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M 1 , N 1 , M 2 ori N 2 ). 1.2.5. Lambda: 1 + 0,03 sau conform specificaţiilor producătorului, măsurat la turaţia de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b). 1.2.6. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat nu trebuie să depăşească 100 ppm. Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină. 1.2.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare. 1.2.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. 1.2.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare. 1.2.10. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează: - 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 ş i Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva 88/77/CEE ş i Directiva 2005/55/CE): măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţ eava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare; - 1.2.10.2. pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) ş i Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului. 2. Autovehicule echipate cu mac
2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacităţii gazelor de evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru" sau „Parcare"). 2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare a autovehiculului (precondiţionare), după cum urmează: 2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiţionare, cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare; 2.2.2. În cazul precondiţionării, trebuie respectate următoarele condiţii: a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei de ulei trebuie să fie de cel puţin 80 0 C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire; b) sistemul de evacuare trebuie curăţat prin cel puţin 3 accelerări libere. 2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele: 2.3.1. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi; 2.3.2. inspecţie vizuală şi auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într-o stare tehnică corespunzătoare; 2.3.3. motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele (din categoriile M 2 , M 3 , N 2 şi N 3 ) aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10 s după eliberarea pedalei de acceleraţie; 2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie apăsată total, în mod rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de injecţie; 2.3.5. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de acceleraţie, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turaţia indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel puţin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M 2 , M 3 , N 2 şi N 3 .
2.4. Valori limită 2.4.1. Nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe vehicul. Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbţie) K nu trebuie să depăşească valorile limită: a) mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m -1 ; b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m -1 ; c) o limită de 1,5 m -1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate: i) la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M 1 , N 1 , M 2 sau N 2 ); ii) la linia B1 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M 2 , N 2 , M 3 sau N 3 ) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008; iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M 2 , N 2 , M 3 sau N 3 ) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008; iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M 2 , N 2 , M 3 sau N 3 ) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie 2008; v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5). d) o limită de 0,7 m -1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate: i) în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior din categoria M 1 , N 1 , M 2 ori N 2 ) ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M 2 , N 2 , M 3 sau N 3 ). 2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată. Pentru validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime sau maxime măsurate la ciclurile de accelerare. 2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care toate valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m -1 faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1. 2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare. 2.6. Nu se efectuează această probă pentru tractoare. 2.7. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. 2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează:
- pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, Directiva 88/77/CEE ş i Directiva 2005/55/CE): măsurarea opacită ţ ii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la tura ţ ia de mers în gol încet până la tura ţ ia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort ş i ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţ eava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare; - pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007) ş i Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacită ţ ii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la tura ţ ia de mers în gol încet până la tura ţ ia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort ş i ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului. Preluat: 2026-09-24T20:51:51.173853+00:00 · SHA256: b2cae556e7bfaa05930b812cb65aeb0e66e16055125f71479c59f7a8da0a2b08