Legislație națională
GHID · 0 · 2018
GHID din 2 aprilie 2018 de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului · ID sursă 200950
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
GHID din 2 aprilie 2018
de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate
EMITENT MINISTERUL MEDIULUI
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 380 bis din 3 mai 2018
Notă ...
Aprobat prin Ordinul nr. 304/2018 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 380 din 03 mai 2018.
GHIDUL DE ELABORARE A PLANURILOR DE MANAGEMENT ALE ARIILOR NATURALE PROTEJATE
Anexa nr. 1 la Ghidul de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate
FORMATUL TIP - PLANUL DE MANAGEMENT AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE
CUPRINS
INFORMAŢII GENERALE Descrierea sintetică a Planului de management Procesul de elaborare al Planului de management Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Zonarea internă a ariei naturale protejate MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE Geologie Hidrografie Pedologie Clima Elemente de interes conservativ, de tip abiotic MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE Ecosistemele Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate 3.2.1 Habitate Natura 2000 3.2.2. Habitate după clasificarea naţională Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată 3.3.1 Plante inferioare 3.3.2. Plante superioare 3.3.3 Nevertebrate Ihtiofaună Herpetofaună Avifaună Mamifere Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE Comunităţile locale si factorii interesaţi Comunităţile locale Factorii interesaţi Utilizarea terenului Situaţia juridică a terenurilor Administratori, gestionari şi utilizatori Infrastructură şi construcţii Patrimoniu cultural Obiective turistice ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ŞI SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV Lista activităţilor cu potenţial impact Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Hărţile activităţilor cu potenţial impact Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Evaluarea impacturilor asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Evaluarea globală a speciei Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR Planul de activităţi Estimarea resurselor necesare PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Raportări periodice Urmărirea activităţilor planificate Indicarea activităţii realizate BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate Anexa nr. 2. Fotografii
Anexa nr. 3. Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate Harta localizării ariilor naturale protejate Harta limitelor ariei naturale protejate Harta zonării interne Harta geologică Hartă hidrografică Hartă solurilor Harta temperaturilor - medii multianuale Harta precipitaţiilor - medii multianuale Harta ecosistemelor Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate Hărţile distribuţiei speciilor Harta unităţilor administrativ teritoriale Harta utilizării terenului Harta juridică a terenului Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate Harta privind perimetrul construit al localităţilor Harta construcţiilor Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor
Informaţii generale Mediul abiotic al ariei/ariilor naturale protejate Mediul biotic al ariei/ariilor naturale protejate Ecosistemele Se vor prezenta principalele tipuri de ecosisteme ce se găsesc pe teritoriul ariei/ ariilor naturale protejate. Vor fi enumerate speciile şi habitatele definitorii pentru aceste ecosisteme. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate Speciile de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată Informatii socio-economice şi culturale Situaţia juridică a terenurilor Administratori, gestionari şi utilizatori Infrastructură şi construcţii Patrimoniu cultural Obiective turistice Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) asupra ariei naturale protejate şi speciilor şi habitatelor de interes conservativ. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Evaluarea globală a speciei Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor 6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat Scopul si obiectivele Planului de Management 7.1 Scopul planului de management pentru aria naturală protejată Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităJi Obiectiv general Planul de activitati si estimarea resurselor Planul de activităţi Planul de monitorizare a activitatilor Raportări periodice Bibliografie şi referinţe Anexe Regulamentul ariei naturale protejate Fotografii Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)
Vor fi anexate următoarele hărţi care vor fi realizate în conformitate cu Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS):
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate Harta localizării ariilor naturale protejate Harta limitelor ariei naturale protejate Harta zonării interne Harta geologică Hartă hidrografică Hartă solurilor Harta temperaturilor - medii multianuale Harta precipitaţiilor - medii multianuale Harta ecosistemelor Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate Hărţile distribuţiei speciilor Harta unităţilor administrativ teritoriale Harta utilizării terenului Harta juridică a terenului Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate Harta privind perimetrul construit al localităţilor Harta construcţiilor Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor.
Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management Elemente de interes conservativ Tipuri de suprapuneri Unităţi de relief Tipuri de zonări interne Tipuri de acte legislative Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare Tipuri de arii naturale protejate Categorii de arii naturale protejate Ecosisteme Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România
12.12. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare
Unităţi de măsură pentru populaţia speciei Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii Tendinţa actuală şi/sau viitoare Statutul de conservare al speciei
12.17. Statut de prezenţă temporală a speciilor
12.18 Calitatea datelor
Unităţi de măsură a suprafeţei Clasele conform „Corine Land Cover" Teme Obiectiv specific Activităţi
Măsuri restrictive Programe Subprograme
Tabelele descriu structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocare datelor GIS operaţionale. Câmpurile din tabele subliniate şi îngroşate, de ex: TYPE , trebuie să fie completate cu valorile predefinite, enumerate la finalul secţiunii
HabitatsDistribution (distribuţia habitatelor) - poligon Câmpul „Quality" SpeciesDistribution (distribuţia speciilor) - poligon Câmpul „Population" Câmpul „Unit" Câmpul „Quality" Câmpul „Density" Câmpul „Sensitive" SpeciesDistributionPoint (distribuţia speciilor) - punct Câmpul „Population" Câmpul „Unit" Câmpul „Quality" Câmpul „Density" Câmpul „Sensitive" ImpactsDistribution (distribuţia activităţilor cu potenţial impact) - poligon
Codul impactului actual ( se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare)
Câmpul „Type" Câmpul „Intensity" Câmpul „Sensitive" Câmpul „Type" Câmpul „Intensity" Câmpul „Sensitive"
ImpactsDistributionSpecies (distribuţia impacturilor asupra speciilor) - poligon Câmpul „Type" Câmpul „Intensity" Câmpul „Sensitive" Activities (activităţi şi măsuri restrictive) - poligon Câmpul „Type" INFORMAŢII GENERALE Descrierea sintetică a Planului de management identificarea ariei / ariilor naturale protejate ce vor fi reglementate prin Planul de management propus; localizarea şi suprafaţa ariilor naturale protejate; elementele de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate vizate de Planul de management, ce sunt menţionate în actele legislative de constituire a ariilor naturale protejate; scopul şi obiectivele de management şi tipurile de măsuri de conservare vizate. Cadrul legislativ referitor la aria/ariile naturale protejate vizate de planul de management Nr. Tip act Număr act An act Denumire Descriere act Totodată în cadrul acestei secţiunii va fi inclus următorul tabel centralizator , ce sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management, adresate elementelor de interes conservativ, funcţie de starea de conservare şi presiunile şi ameninţările identificate, ce au impact asupra acestora. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ (specii, habitate,..) funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea. Aria naturală Starea de conservare (F/NI/NR) Presiune (P) / Ameninţare (A) (cod) protejată/ Măsurile active de Elementele de interes conservare propuse conservativ Aria naturală protejată nr. 1 Specia 1 Specia n Habitatul 1 Habitatul n Aria naturală protejată nr. 2 Specia 1 Specia n Habitatul 1 Habitatul n Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P şi Ameninţare - A Procesul de elaborare al Planului de management Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Arie naturală protejată cu care se Suprafaţă Procentul suprapune totală din aria Nr. Tip suprapusă cu naturală crt. Cod Denumire Tip a) Categorie b) Denumire responsabil suprapunere c) aria naturală protejată de protejată de referinţă referinţă [ha] [%] Valorile a), b) şi c) vor fi alese pe baza nomenclatoarelor: a) Tipul ariei naturale protejate conform nomenclatorului Tipuri de arii naturale protejate, b) Categoria ariei naturale protejate conform nomenclatorului Categorii de arii naturale protejate, c) Tipul suprapunerii poate fi: T - totală sau P- parţială Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate (Anexa 3.1.) Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Se va completa tabelul următor ce sintetizează localizarea ariei/ariilor naturale protejate: Localizarea ariei/ariilor naturale protejate Codul şi denumirea ariei naturale protejate Suprafaţa (ha) Regiunea biogeografică* Judeţul Localităţi (oraşe, comune, sate**) Localitate Suprafaţa (ha) *se completează numai pentru siturile de importanţă comunitară (SIC) şi pentru ariile de protecţie specială avifaunistică (APSA) **satele se completează în cazul ariilor naturale protejate ce includ şi intravilanul localităţilor Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta localizării ariilor naturale protejate. (Anexa 3.2.) Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta limitelor ariei naturale protejate (Anexa 3.3.) Zonarea internă a ariei naturale protejate Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta zonării interne (Anexa 3.4.) MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE Geologie Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă geologică (Anexa 3.5.) Hidrografie Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă hidrografică (Anexa 3.6.) Pedologie Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă solurilor (Anexa 3.7.) Clima Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate: Harta temperaturilor - medii multianuale şi Harta precipitaJiilor - medii multianuale (Anexele 3.8. şi 3.9.) Elemente de interes conservativ, de tip abiotic MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE Ecosistemele Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta ecosistemelor (Anexa 3.10) Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate 3.2.1 Habitate Natura 2000 3.2.2. Habitate după clasificarea naţională Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat Nr Informaţie/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat 2. Codul unic al tipului de habitat 3. Denumire habitat 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 5. Habitatele din România (HdR) 6. Habitatele Natura 2000 7. Asociaţii vegetale (AV) 8. Tipuri de pădure (TP) 9. Descrierea generală a tipului de habitat 10. Specii caracteristice 11. Fotografii Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr Informaţie/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 2. Statutul de prezenţă [spaţial] 3. Statutul de prezenţă [management] 4. Suprafaţa tipului de habitat 5. Perioada de colectare a datelor din teren 6. Distribuţia tipului de habitat [descriere] 7. Distribuţia tipului de habitat [hartă] 8. Alte informaţii privind sursele de informaţii Harta distribuţiei tipurilor de habitate va fi furnizată pentru toate tipurile de habitate pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. Pentru fiecare tip de habitat, distribuţia va fi întotdeauna reprezentată ca poligon. Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate Hărţile distribuJiei tipurilor de habitate (Anexa 3.11.) 3.3. Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată 3.3.1 Plante inferioare 3.3.2. Plante superioare 3.3.3 Nevertebrate Ihtiofaună Herpetofaună Avifaună Mamifere Tabelul A. Date generale ale speciei Nr Informaţie/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 2 Denumirea ştiinţifică 3 Denumirea populară 5 Descrierea speciei 6 Perioade critice 7 Cerinţe de habitat 8 Fotografii Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informaţie/Atribut Descriere 1. Specia 2. Informaţii specifice speciei 3. Statutul de prezenţă [temporal] 4. Statutul de prezenţă [spaţial] 5. Statutul de prezenţă [management] 6. Abundenţă 7. Perioada de colectare a datelor din teren 8. Distribuţia speciei [interpretare] 9. Distribuţia speciei [harta distribuţiei] 10. Alte informaţii privind sursele de informaţii Hărţile distribuţiei speciilor vor fi furnizate pentru toate speciile pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. Pentru specii, distribuţia va putea fi prezentată ca poligoane sau ca puncte. Reprezentarea distribuţiei speciilor ca puncte se va face doar acolo unde nu este posibil sau nu este cazul ca distribuţia să fie reprezentată ca poligon. Hărţile distribuJiei speciilor sunt anexate planului de management (Anexa 3.12.) 3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată Se va completa următorul tabel: Alte specii de floră şi faună Nr Informaţie/Atribut Observaţie 1. Codul speciei 2. Denumirea ştiinţifică 3. Denumirea populară 4. Observaţii INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE Comunităţile locale si factorii interesaţi Comunităţile locale Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta unităţilor administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafaţa ariei/ariilor naturale protejate (Anexa 3.13.). Se va completa tabelul următor ce cuprinde unităţile administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate: Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate Judeţ UAT Procent din UAT Procent din ANP Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale Pentru sintetizarea informaţei se vor utiliza tabelele următoare: Date demografice privind comunitatea locală Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Judeţ Localitate Sexe An de referinţă An de analizat Număr total Prezenţă estimată în sit Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Populaţia localităţilor aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, şi care sunt relevante din punct de vedere al prezentei umane în interiorul sitului Nr Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Număr total Prezenţă estimată în sit Natalitate: născuti vii per localitate pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Judeţ Localitate An de An de analizat referinţă Migraţie: Stabiliri de resedinţă în localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Notă : anul de referinJă trebuie să fie mai mic cu cel puJin 3 ani faJă de anul analizat pentru ca datele furnizate să poată fi comparate Utilităţi publice Utilităţi publice din anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Utilităţi Judeţ Localitate Există [Da/Nu] Apă Canalizare Staţie epurare Încălzire cu lemne Încălzire cu gaze Colectare deşeuri Comunicaţii - telefonie fixă Comunicaţii - telefonie mobilă Efective de animale Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judeţe şi localităţi, referitor la un anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Principalele Judeţ Localitate Număr de animale Localitatea de categorii de animale Permanente Aduse din altă localitate proven. Bovine Porcine Ovine Pasari Date privind activităţile economice Distribuţia tuturor formelor de organizare pentru desfăşurare a activităţilor economice (SRL, SA, asociaţii familiale, asociaţii producători) active la nivel local funcţie pe domenii de activitate, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Date privind activităţile economice Domeniu activitate (CAEN) Formă de organizare Judeţ Localitate Nr. societăţi comerciale Factorii interesaţi Se va completa următorul tabel: Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată. Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes Rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate se pot prezenta centralizat în următoarele tabele: Analiza factorilor interesaţi I Nr Denumire factor interesat Domeniul de interes Cunoştinţe Atitudini Practici Calificativ Descriere Calificativ Descriere Calificativ Descriere Analiza factorilor interesaţi II Enumeraţi grupele şi subgrupele de părţi interesate; fiţi cât se poate de specifici. Instituţii, organizaţii, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului şi/sau a interesului în ariile natural protejate (Introduceţi rânduri suplimentare) Natura relaţiei dintre părţile interesate şi aria protejată Aspecte pozitive şi oportunităţi de cooperare şi colaborare Aspecte care necesită atenţie; ameninţări şi probleme Importanţă Autorităţi de mediu, de reglementare şi control activităţi Ministerul Mediului Implementarea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier naţional. ... Utilizarea terenului Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta utilizării terenului (Anexa 3.14.) Se va completa următorul tabel: Lista tipurilor de utilizări ale terenului Nr. Clasă CLC* Suprafaţă totală ocupată [ha] Ponderea din suprafaţa sitului [%] 1. 2. * - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului. Caracterizarea utilizării terenurilor Situaţia juridică a terenurilor Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta juridică a terenului (Anexa 3.15.). Situaţia juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei / ariilor naturale protejate Domeniu Procent din suprafaţa ANP [%] Domeniul Public Domeniul public al statului (DS) Domeniul privat al statului (DPS) Domeniul public al unităţilor administrativ- teritoriale (DAT) Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale (DPT) Total domeniul public (DP) Proprietate Privată proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) Total proprietate privată (PP) Proprietate necunoscută Total procent pentru care nu se cunoaşte încadrarea în domeniul public sau privat (XX) Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor Administratori, gestionari şi utilizatori Se va completa următorul tabel: Informaţii privind administratorii/gestionarii Nr. Administrator /Gestionar Perioada Adm/Gest Suprafaţă totală [ha] Detalii 1. 2. Infrastructură şi construcţii Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate (Anexa 3.16.), Harta privind perimetrul construit al localităţilor (Anexa 3.17.) şi Harta construcţiilor (Anexa 3.18.). Descrierea infrastructurii şi construcţiilor Se vor utiliza următoarele tabele: Tipuri de construcţii Nr. Judeţ Localitate Tip construcţie Număr Total Unde câmpul „Tip construcţie" va fi completat cu numele tipului de construcţie ca de exemplu: clădire rezidenţială, clădire individuală, cabană, hotel, refugiu, statie telecabină, spital, sanatoriu, construcţie industrială, etc. Detalierea informaţiilor privind numărul total de locuinţe din aria naturală protejată se poate realiza în următoarele două tabele, după cum urmează: Locuinţe existente în anul , grupate pe localităţi Nr. Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcţii, judeţe şi localităţi şi cereri de avize/acorduri de mediu Categorii de construcţii Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Patrimoniu cultural Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naJional (Anexa 3.19.). Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural Obiective turistice
Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere (Anexa 3.20.).
Descrierea obiectivelor turistice
Se va utiliza următorul tabel:
Tipuri de obiective turistice
Nr Judeţ Localitate Obiective turistice Tip obiectiv turistic Observaţii
Unde câmpurile au următoarea însemnătate:
Obiectiv turistic - se completează cu numele complet al obiectivului turistic Tip obiectiv turistic - se completează cu tipul de obiectiv turistic de exemplu: mănăstire, monument al naturii, chei, cascadă, biserică de lemn, biserică fortificată, castel, castru, cetate, vestigii arheologice, pârtie de schi, peşteră, rezervaţie, etc. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ŞI SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV Lista activităţilor cu potenţial impact Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Se va completa următorul tabel: Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A.2 Detalii Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Se va completa următorul tabel: Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere B.1 Ameninţare viitoare B.2 Detalii Hărţile activităţilor cu potenţial impact Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Se va completa următorul tabel: Tabelul C: lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] C.3. Intensitatea presiunii actuale C.4 Detalii Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate ( Anexa 3.21. ). Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Se va completa următorul tabel: Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora Cod Parametru Descriere B.1 Ameninţare viitoare D.1. Localizarea ameninţării viitoare [geometrie] D.2. Localizarea ameninţării viitoare [descriere] D.3. Intensitatea ameninţării viitoare D.4 Detalii Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate (Anexa 3.22.). Evaluarea impacturilor asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Se va completa următorul tabel: Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală E.1. Specia E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5. Confidenţialitate E.6. Detalii Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor Se va completa următorul tabel: Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei Cod Parametru Descriere E.1. Ameninţare viitoare F.1. Specia F.2. Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [geometrie] F.3. Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [descriere] F.4. Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei F.5. Confidenţialitate F.6. Detalii Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor (Anexa 3.23.). Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Se va completa următorul tabel: Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală G.1. Clasificarea tipului de habitat G.2. Codul unic al tipului de habitat G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] G.5. Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat G.6. Confidenţialitate G.7. Detalii Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate Se va completa următorul tabel: Tabelul H: Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate Cod Parametru Descriere B.1. Ameninţare viitoare H.1. Clasificarea tipului de habitat H.2. Codul unic al tipului de habitat H.3. Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] H.4. Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] H.5. Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat H.6. Confidenţialitate H.7. Detalii Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor (Anexa 3.24.). EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Se va completa următorul tabel: Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei Nr Parametru Descriere A.1. Specia A.2 Statut de prezenţă temporală a speciilor A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei naţionale A.7 Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative A.15 Structura populaţiei speciei A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Se va completa următorul tabel: Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată B.3 Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată B.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei B.5 Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior B.6 Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată B.7 Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată B.8 Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei B.9 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei B.10 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată B.12 Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei B.13 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei B.14 Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei B.16 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Tendinţa Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei Combinaţia dintre TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei [B.9.] şi TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei [B.12.] Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Se va completa următorul tabel: Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată C.3 Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei C.4 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei C.6 Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei C.7 Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.9 Perspectivele speciei în viitor C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populaţiei speciei Valoarea actuală a parametrului Tendinţă viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF şi valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Evaluarea globală a speciei Se va completa următorul tabel: Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată D.3. Starea globală de conservare a speciei D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei D.5. Starea globală de conservare necunoscută D.6. Informaţii suplimentare Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat Se va completa următorul tabel: Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat E.2 Codul unic al tipului de habitat E.3 Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată E.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată E.5 Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional E.6 Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional E.7 Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior E.8 Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată E.9 Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată E.10 Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată E.11 Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat E.12 Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat E.13 Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat E.14 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat E.15 Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat E.16 Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative E.17 Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate E.19 Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat Se va completa următorul tabel: Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat E.2. Codul unic al tipului de habitat F.3 Structura şi funcţiile tipului de habitat F.4 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice F.5 Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice F.6 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor Se va completa următorul tabel: Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat E.2. Codul unic al tipului de habitat G.3 Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat G.4 Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat Se va completa următorul tabel: Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat E.2. Codul unic al tipului de habitat H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat H.4. Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi Obiectiv general Obiectiv specific Măsură specifică/măsură de management PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR Planul de activităţi Se va completa următorul tabel: Planificarea în timp a activităţilor Nr Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 ..... Anul N Priorita te Respon sabil Partene r T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 1 Obiectiv general 1.1 Masură generală/Obiectiv specific 1.1. 1 Activitatea 1 1.1. 2 Activitatea 2 ... ... 1.1. n Activitatea N Estimarea resurselor necesare Se va completa următorul tabel: Estimarea resurselor necesare Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogra m Total (zile/om ) Denumir e U M Cantitat e Total (monedă ) Sursa fondur i 1 Obiectiv general 1.1 Masură generală/Obiectiv specific 1.1. 1 Activitate a 1.1.1 1.1. 2 Activitate a 1.1.2 ... ... 1.1. n Activitate a 1.1.N Total măsură generală 1.1 n/a n/a 1.2 Măsură generală/Obiectiv specific 1.2. 1 Activitate a 1.2.1 1.2. 2 Activitate a 1.2.2 ... ... 1.2. n Activitate a 1.2.N Total măsură generală 1.2 n/a n/a Total obiectiv general 1 n/a n/a 2 Obiectiv general 2.1 Măsură generală/Obiectiv specific 2.1. 1 Activitate a 2.1.1 PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Raportări periodice Se va completa următorul tabel: Raportări periodice Nr Denumire Moment raportare Activităţi incluse în raportare An Trimestru 1 Raportare anul 1 1 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2 2 Raportare intermediară din anul 2 1 2 toate (1) Urmărirea activităţilor planificate Se va completa următorul tabel: Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Material Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezul- tate Obs e Cheltuieli Cheltuieli Total (monedă) Sursa fonduri 1 Obiectiv general 1.1 Măsură generală/Obiectiv specific 1.1. 1 Activitatea 1.1.1 1.1. 2 Activitatea 1.1.2 ... ... 1.1. n Activitatea 1.1.N Total măsură generala 1.1 n/a n/a 1.2 Măsură generală/Obiectiv specific 1.2. 1 Activitatea 1.2.1 1.2. 2 Activitatea 1.2.2 ... ... 1.2. n Activitatea 1.2.N Total măsură generala 1.2 n/a n/a Total obiectiv general 1 n/a n/a 2 Obiectiv general 2.1 Masură generală/Obiectiv specific 2.1. 1 Activitatea 2.1.1 TOTAL n/a n/a Indicarea activităţii realizate Se va completa următorul tabel: Activităţi planificate Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 .... Anul N T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Activitatea 1.1.1 Activitatea 1.1.2 Activitatea 1.1.3 ... Activitatea 1.1.n BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate Anexa nr. 2. Fotografii
Anexa nr. 3. Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate Harta localizării ariilor naturale protejate Harta limitelor ariei naturale protejate Harta zonării interne Harta geologică Hartă hidrografică Hartă solurilor Harta temperaturilor - medii multianuale Harta precipitaţiilor - medii multianuale Harta ecosistemelor Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate Hărţile distribuţiei speciilor Harta unităţilor administrativ teritoriale Harta utilizării terenului Harta juridică a terenului Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate Harta privind perimetrul construit al localităţilor Harta construcţiilor Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor
ANEXA Nr. 2 a Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate
Note explicative referitor la completarea Formatului tip al Planului de management al ariei/ariilor naturale protejate
CUPRINS
Informaţii generale Descrierea sintetică a Planului de management Procesul de elaborare a Planului de management Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Mediul abiotic al ariei/ariilor naturale protejate Geologie Hidrografie Pedologie Clima Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Mediul biotic al ariei/ariilor naturale protejate Ecosistemele Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată Informatii socio-economice şi culturale Comunităţile locale şi factorii interesaţi Utilizarea terenului Situaţia juridică a terenurilor Administratori, gestionari şi utilizatori Infrastructură şi construcţii Patrimoniu cultural Obiective turistice Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) asupra ariei naturale protejate şi speciilor şi habitatelor de interes conservativ Lista activităţilor cu potenţial impact Hărţile activităţilor cu potenţial impact Evaluarea impacturilor asupra speciilor Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ Scopul si obiectivele Planului de Management Scopul planului de management pentru aria naturală protejată Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi Planul de activităţi şi estimarea resurselor Planul de activităţi Estimarea resurselor necesare Planul de monitorizare a activitatilor Raportări periodice Urmărirea activităţilor planificate Indicarea activităţilor realizate Bibliografie şi referinţe Anexe la Planul de management Regulamentul ariei naturale protejate Fotografii Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS) Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management Elemente de interes conservativ Tipuri de suprapuneri Unităţi de relief Tipuri de zonări interne Tipuri de acte legislative Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare Tipuri de arii naturale protejate Categorii de arii naturale protejate Ecosisteme Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare Unităţi de măsură pentru populaţia speciei Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii Tendinţa actuală şi/sau viitoare Statutul de conservare al speciei Statut de prezenţă temporală a speciilor Calitatea datelor Unităţi de măsură a suprafeţei Clasele conform „Corine Land Cover" Teme Obiectiv specific Activităţi Măsuri restrictive Programe Subprograme Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS) HabitatsDistribution (distribuţia habitatelor) - poligon SpeciesDistribution (distribuţia speciilor) - poligon SpeciesDistributionPoint (distribuţia speciilor) - punct ImpactsDistribution (distribuţia activităţilor cu potenţial impact) - poligon ImpactsDistributionHabitats (distribuţia impacturilor asupra habitatelor) - poligon ImpactsDistributionSpecies (distribuţia impacturilor asupra speciilor) - poligon Activities (activităţi şi măsuri restrictive) - poligon
Informaţii generale Descrierea sintetică a Planului de management Această secţiune reprezintă rezumatul Planului de management în care sunt incluse elementele principale ale planului. Sectiunea cuprinde o parte narativă şi o parte tabelară în cadrul cărora se sintetizează conţinutul planului de management. În cadrul părţii narative se vor descrie pe scurt principalele elemente ale Planului de management, cuprinzând: identificarea ariei / ariilor naturale protejate ce vor fi reglementate prin Planul de management propus; localizarea şi suprafaţa ariilor naturale protejate; elementele de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate vizate de Planul de management, ce sunt menţionate în actele legislative de constituire a ariilor naturale protejate; scopul şi obiectivele de management şi tipurile de măsuri de conservare vizate. De asemenea, în cadrul acestui rezumat, va fi evidenţiat caracterul de document oficial al Planului de management cu rol de reglementare pentru administratorii / custozii ariilor naturale protejate, a autorităţii competente pentru protecţia mediului, pentru evaluatorii de mediu şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate, conform definiţiei date în OUG 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Vor fi enumerate actele legislative în baza cărora a fost instituită aria naturală protejată, precum şi cadrul legislativ care reglementează elaborarea planului de management, în special, şi domeniul ariilor naturale protejate, în general. Vor fi avute în vedere actele legislative la nivel naţional, Directivele, Regulamentele şi Deciziile UE, precum şi Convenţiile Internaţionale ce vizează aria naturală protejată. Se va utiliza un tabel de forma: Nr. Tip act Număr act An act Denumire Descriere act Valorile din coloana „tip act" vor fi alese pe baza nomeclatorului referitor la Tipuri de acte legislative, ce se găseşte în cadrul secţiunii Nomenclatoare. Totodată în cadrul acestei secţiunii va fi inclus următorul tabel centralizator care are rolul de matrice logică a planului de management. Tabelul sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management, adresate elementelor de interes conservativ, funcţie de starea de conservare şi presiunile şi ameninţările identificate, ce au impact asupra acestora. Tabelul va fi completat după finalizarea elaborării planului de management. Matricea logică a planului de management - Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ (specii, habitate,..) funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea. Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ Starea de conservare (F/NI/NR) Presiune (P) / Ameninţare (A) (cod) Măsuri de conservare propuse Aria naturală protejată nr. 1 Specia 1 Specia n Habitatul 1 Habitatul n Aria naturală protejată nr. 2 Specia 1 Specia n Habitatul 1 Habitatul n Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P şi Ameninţare - A 53 Presiunile şi ameninţările vor fi selectate din nomenclatorul „ ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va completa codul activităţii. Procesul de elaborare al Planului de management Se va descrie procesul parcurs pentru elaborarea planului de management pentru aria naturală protejată, cuprinzând etapele de evaluare detaliată a biodiversităţii, evaluarea impactului antropic asupra obiectivelor de interes conservativ, stabilirea măsurilor de conservare, precum şi modalităţile de implicare a factoriilor interesaţi şi a comunităţilor locale şi parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare, menţionându-se datele la care au fost realizate etapele descrise. Va fi prezentat inclusiv procesul de consultare la nivel local al unitătilor administrativ teritoriale, referitor la diferitele versiuni ale Planului de management, şi a Regulamentului. Totodată se vor menţiona perioadele în care au fost realizate studiile de inventariere şi evaluare detaliată a biodiversităţii. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Se vor prezenta ariile naturale protejate ce sunt vizate de Planul de management. Se vor prezenta suprapunerile (totale sau parţiale) ariilor naturale protejate. Se vor descrie tipul de suprapunere, suprafaţa de suprapunere şi localizarea ei în interiorul ariei naturale protejate. Arie naturală protejată cu care se Suprafaţă Procentul Nr. suprapune Tip totală suprapusă cu din aria naturală crt. Cod Denumire Tip a) Categorie b) Denumire responsabil suprapunere c) aria naturală protejată de referinţă [ha] protejată de referinţă [%] Valorile a), b) şi c) vor fi alese pe baza nomenclatoarelor: a) Tipul ariei naturale protejate conform nomenclatorului Tipuri de arii naturale protejate, b) Categoria ariei naturale protejate conform nomenclatorului Categorii de arii naturale protejate, c) Tipul suprapunerii poate fi: T - totală sau P- parţială Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate. Această hartă va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Se va descrie localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management, de la nivel naţional până la cele mai mici unităţi teritorial adminstrative, ce au raza teritorială cuprinsă pe suprafaţa ariei naturale protejate. Vor fi enumerate principalele elemente geografice (localităţi, forme de relief distinctive), caracteristice ariei naturale protejate, care să asigure o identificare uşoară în teren a acesteia. Vor fi menţionate principalele puncte şi rute de acces în aria naturală protejată. Se va completa tabelul următor ce sintetizează localizarea ariei/ariilor naturale protejate: Codul şi denumirea ariei naturale protejate Suprafaţa (ha) Regiunea biogeografică* Judeţul Localităţi (oraşe, comune, sate**) Localitate Suprafaţa (ha) *se completează numai pentru siturile de importanţă comunitară (SIC) şi pentru ariile de protecţie specială avifaunistică (APSA) **satele se completează în cazul ariilor naturale protejate ce includ şi intravilanul localităţilor Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate. Această hartă va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Se va menţiona actul normativ prin care au fost adoptate limitele. Se va prezenta suprafaţa totală reglementată de Planul de management. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta limitelor ariei naturale protejate. Această hartă va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Zonarea internă a ariei naturale protejate Această secţiune se va completa doar pentru categoriile de arii naturale protejate pentru care zonarea este aplicabilă (Parc naţional, Parc natural, Geoparc, Rezervaţie a biosferei). Pentru acestea se va prezenta zonarea internă a ariei naturale protejate, dupa cum prevede Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificări şi completări ulterioare, Art. 4, alin. 28, conform căreia sunt stabilite: Zona de protecţie strictă, Zona de protecţie integrală, Zona de conservare durabilă/Zonă de management durabil şi Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta zonării interne. Harta va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Mediul abiotic al ariei/ariilor naturale protejate Se va descrie influenţa componentelor mediului abiotic asupra elementelor de interes conservativ ale ariei/ ariilor naturale protejate. Geologie Se va realiza caracterizarea zonei din punct de vedere geologic şi al influenţei geologiei asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă geologică. Această hartă va fi realizată pe baza hărţii geologice la nivel naţional (scara 1:200.000) în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Hidrografie Se va realiza caracterizarea zonei din punct de vedere hidrografic şi al influenţei hidrografiei asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate. În cazurile în care este relevant se va realiza descrierea fenomenelor hidro-geologice din cadrul ariei naturale protejate, mentionând elementele cele mai relevante privind parcursurile de ape subterane cunoscute, drenajele existente si cele presupuse precum şi detalii legate de acestea cum ar fi lungimea, debitul/clasa de debit şi viteza de tranzit. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă hidrografică. Această hartă va fi realizată pe baza hărţii hidrografice la nivel naţional (scara 1:100.000) în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Harta va detalia reţeaua hidrografică şi va cuprinde următoarele seturi de date spaţiale: bazinele hidrografice până la ordinul 6, râuri, lacuri, canale. Pedologie Se va realiza caracterizarea zonei din punct de vedere pedologic şi al influenţei tipurilor solurilor asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă solurilor. Această hartă va fi realizată pe baza hărţii solurilor la nivel naţional (scara 1:200.000) în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Clima Se va realiza caracterizarea zonei din punctul de vedere al climei şi al influenţei datelor referitoare la climă (radiaţie solară, temperaturi, precipitaţii, umezelii relative, vânt, fenomene climatice extreme) asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate. Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate: Harta temperaturilor - medii multianuale şi Harta precipitaJiilor - medii multianuale. Harta temperaturilor - medii multianuale este realizată pe baza hărţii temperaturilor medii anuale la nivel naţional (scara 1:1.000.000), cuprinzând datele colectate în perioada 1961-2000. Harta precipitaJiilor - medii multianuale este realizată pe baza hărţii precipitaţiilor medii anuale la nivel naţional (scara 1:1.000.000), cuprinzând datele colectate în perioada 1961-2000. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Se vor enumera elementele de tip abiotic pentru care a fost declarată aria naturală protejată sau care sunt elemente importante pentru acestă arie. Se vor descrie caracteristicile pe care acestea le au în general şi în mod special în cadrul ariei/ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Mediul biotic al ariei/ariilor naturale protejate Ecosistemele Se vor prezenta principalele tipuri de ecosisteme ce se găsesc pe teritoriul ariei/ ariilor naturale protejate. Vor fi enumerate speciile şi habitatele definitorii pentru aceste ecosisteme. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta ecosistemelor, care va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Tipurile de ecosisteme vor fi identificate din Nomenclatorul ecosistemelor ( secţiunea 12. Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management). Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturala protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general şi în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează: Date Generale ale tipului de habitat : date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate : date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. Date generale ale tipului de habitat Nr Informaţie/Atribut Descriere 1 Clasificarea tipului de habitat Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului de habitat Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. 2 Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [1] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare” , sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare”. 3 Denumire habitat Denumirea habitatului va fi completată în funcţie de clasificarea tipului de habitat [1] , conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare” , sau nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare” 4 Palaearctic Habitats (PalHab) Corespondenţa cu clasificarea „Palaearctic Habitats” , precizându-se codurile şi denumirile conform acestei clasificări. EC - tip de habitat de importanţă comunitară; RO - tip de habitat naţional. 5 Habitatele din România (HdR) Corespondenţa cu clasificarea românească a habitatelor, precizându-se codurile şi denumirile conform acestei clasificări dacă „Clasificarea tipului de habitat” nu este „RO" 6 Habitatele Natura 2000 Corespondenţa cu clasificarea Natura 2000 a habitatelor, precizându-se codul şi denumirea conform acestei clasificări dacă „Clasificarea tipului de habitat” nu este „EC" 7 Asociaţii vegetale (AV) Corespondenţa cu asociaţiile vegetale 8 Tipuri de pădure (TP) Corespondenţa cu tipurile de pădure, precizându-se codurile şi denumirile conform acestei clasificări. 9 Descrierea generală a tipului de habitat Descrierea generală a tipului de habitat incluzând şi subtipurile dacă acestea există. 10 Specii caracteristice Enumerarea speciilor caracteristice pentru acest tip de habitat 11 Fotografii Fotografiile reprezentând tipul de habitat, o descriere a fiecărei fotografii şi informaţiile privind drepturile de autor. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Pentru fiecare tip de habitat de interes conservativ se vor completa datele conform tabelului de mai jos. Nr Informaţie/Atribut Descriere 1 Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [1] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare” , sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare”. 2 Statutul de prezenţă [spaţial] Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere spaţial. Se va alege una din următoarele valori: 3 Statutul de prezenţă [management] Se completeaza cu statutul de prezenţă din punctul de vedere al managementului. Se va alege una din următoarele valori: marginal, izolat, larg răspândit natural seminatural 4 Suprafaţa tipului de habitat Se va preciza valorea minimă şi maximă a suprafeţei tipului de habitat, exprimate în hectare 5 Perioada de colectare a datelor din teren Perioada de timp in care s-au colectat datele din teren, fără a lua în calcul perioada de prelucrare a datelor, exprimată ca interval în formatul Lună/An 6 Distribuţia tipului de habitat [descriere] Interpretarea distribuţiei habitatului, realizată sub formă de text liber 7 Distribuţia tipului de habitat [hartă] Pentru fiecare tip de habitat în parte se va realiza harta distribuţiei habitatului în cadrul ariei naturale protejate conform descrierii din secţiunea Harta distribuJiei habitatelor. 8 Alte informaţii privind sursele de informaţii Text liber privind sursele de informaţii incluzând linkuri către resurse web, precum şi orice alte informaţii utile pentru a descrie datele furnizate pentru tipul de habitat . degradat renaturat/reconstituit Hărţile de distribuţie ale tipurilor de habitate Harta distribuţiei tipurilor de habitate va fi furnizată pentru toate tipurile de habitate pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. Pentru fiecare tip de habitat, distribuţia va fi întodeauna reprezentată ca poligon. Cod Parametru Descriere A.1. Localizarea tipului de habitat sau a grupului de tipuri de habitate [geometrie] Se va furniza o geometrie de tip poligon reprezentând localizarea unui tip de habitat sau a unui grup de tipuri de habitate. A.2. Clasificarea tipurilor de habitate Clasificarea tipurilor de habitate se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie furnizarea unei hărţi a tipurilor de habitate de importanţă comunitară, harta tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 corespunzându-i mai multe tipuri de habitate naţionale. A.3. Codul tipului de habitat 1 Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipulurilor de habitate [C.2.] , ca fiind EC - tipuri de habitate de importanţă comunitară; RO - tipuri de habitate naţionale. codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare". A.4. Procent tip de habitat 1 Procentul de acoperire al tipului de habitat 1. A.5. Codul tipului de habitat 2 A.6. Procent tip de habitat 2 ... ....... A.12. Codul tipului de habitat 10 A.13. Procent tip de habitat 10 A. 14. Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: A. 15. Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru tipul de habitat se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: A. 16. Alte detalii Se vor putea preciza alte detalii considerate relevante. bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. Informaţii confidenţiale; Informaţii publice. Plecând de la harta de detaliu a utilizării terenului, întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate se va împărţi în poligoane cât mai mici, pe cât posibil aferente unui singur tip de habitat. Având în vedere că într-un poligon pot fi prezente mai multe tipuri de habitate care nu pot fi separate, pentru fiecare tip de habitat va fi indicat şi procentul de acoperire în cadrul poligonului. Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocare datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuţiei tipurilor de habitate este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). În formatul tipărit al planului de management, informaţia introdusă pentru acest capitol va fi organizată în urmatoarele secţiuni funcţie de „clasificarea tipului de habitat": Habitate Natura 2000 Habitate dupa clasificarea naţională Speciile de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată Speciile de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturala protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează: Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferente de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate. Date generale ale speciei Nr Informaţie/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu) 2 Denumirea ştiinţifică Denumirea ştiiinţifică a speciei aşa cum este ea prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS 3 Denumirea populară Denumirile populare ale speciei 5 Descrierea speciei Descrierea speciei, mediului său natural şi a biologiei speciei 6 Perioade critice Perioadele considerate critice pentru specie 7 Cerinţe de habitat Prezentarea cerinţelor de habitat ale speciei iar pentru speciile de faună inclusiv descrierea obiceiurile de hranire 8 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi informaţiile privind drepturile de autor. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Pentru fiecare specie de interes conservativ se vor completa datele conform tabelului de mai jos. Nr Informaţie/Atribut Descriere 1 Specia Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. 2 Informaţii specifice speciei Alte informaţii relevante privind specia şi particularităţile sale în cadrul ariei naturale protejate 3 Statutul de prezenţă [temporal] Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere temporal. Se va alege una sau mai multe din următoarele valori: Excepţie: pentru plante se poate selecta doar valoarea "rezident". 4 Statutul de prezenţă [spaţial] Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere spaţial. Se va alege una din următoarele valori: 5 Statutul de prezenţă [management] Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere management. Se va alege una din următoarele valori: 6 Abundenţă Pentru precizarea abundenţei se va preciza una din următoarele valori: 7 Perioada de colectare a datelor din teren Perioada de timp in care s-au colectat datele din teren, fără a lua în calcul perioada de prelucrare a datelor, exprimată ca interval în formatul Lună/An 8 Distribuţia speciei [interpretare] Interpretarea distribuţiei speciei la nivelul ariei naturale protejate, realizată sub formă de text liber 9 Distribuţia speciei [harta distribuţiei] Pentru fiecare specie în parte se va realiza harta distribuţiei speciei în cadrul ariei naturale protejate conform descrierii din secţiunea HărJile de distribuJie ale speciilor . 10 Alte informaţii Text liber privind sursele de informaţii incluzând linkuri către rezident, odihnă şi hranire / pasaj, iernare, reproducere marginală, izolată, larg răspândită nativă, introdusă , reintrodusă, introdusă/reintrodusă, introdusă? prezenţă certă (atunci când prezenţa speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii), prezenţă incertă, foarte rar, comună, rară privind sursele de informaţii resurse web, precum şi orice alte informaţii utile pentru a descrie datele furnizate pentru specie Hărţile de distribuţie ale speciilor Hărţile distribuţiei speciilor vor fi furnizate pentru toate speciile pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. Pentru specii distribuţia va putea fi prezentată ca poligoane sau ca puncte. Reprezentarea distribuţiei speciilor ca puncte se va face doar acolo unde nu este posibil sau nu este cazul ca distribuţia să fie reprezentată ca poligon. HărJile de distribuJie ale speciilor ca poligon Cod Parametru Descriere A.1 Specia Se va indica denumirea ştiinţifică a speciei sau de preferinţă codul EUNIS din lista speciilor de interes conservativ listate ca fiind prezente în aria naturală protejată A.2 Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenJă temporală a speciilor” , respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o hartă pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. Pentru alte specii decât păsări se va realiza o hartă doar pentru populaţiile permanente. A.3 Localizarea speciei [geometrie] Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart sau nu) reprezentând localizarea unui grup de indivizi ai unei specii. A.4 Localizarea speciei [descriere] Descrierea localizării grupului de indivizi prin indicarea unor toponime. A.5 Mărimea populaţiei speciei în locul respectiv Dacă există suficiente date, mărimea populaJiei speciei în locul respectiv se va estima ca valoare minimă şi maximă urmată de unitatea de măsură utilizată conform nomenclatorului „UnităJi de măsură pentru populaJia speciei” . În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: a) Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale, atunci se Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere); Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată; Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire. consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a mărimii populaţiei în locul respectiv; unei specii". A.6 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv Calitatea datelor referitoare la populaJia speciei în locul respectiv se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor” , respectiv: A.7 Clasa densităţii speciei Dacă s-a putut evalua mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [A.4.], densitatea speciei se va determina ca raport dintre mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [A.4.] şi suprafaţa poligonului (multipart sau nu) furnizat ca geometrie a localizării speciei [A.2.] şi se va încadra într-una din următoarele clase de densitate ale speciei : A.8 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: A.9 Alte detalii Se vor putea preciza alte detalii considerate relevante. Dacă valoarea minimă şi maximă corespund exact unei perechi de valori ale unui interval de estimare a mărimii populaţiei conform nomenclatorului "Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii", atunci se consideră că s-a furnizat o clasă de estimare a mărimii populaţiei; Dacă valoarea minimă şi maximă diferă de una din perechile de valori din nomenclatorul „ Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii " atunci se consideră că a fost furnizat un interval cu valori determinate printr-o metodă mai precisă. Nu este acceptată furnizarea de valori în intervale cu grad mai scăzut de precizie decât cele din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. Ridicată; Medie; Scăzută. Informaţii confidenţiale; Informaţii publice; Hărţile de distribuţie ale speciilor ca punct Cod Parametru Descriere B.1. Specia Se va indica denumirea ştiinţifică a speciei sau de preferinţă codul EUNIS din lista speciilor de interes conservativ listate ca fiind prezente în aria naturală protejată B.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenJă temporală a speciilor”, respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o hartă pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. Pentru alte specii decât păsări se va realiza o hartă doar pentru populaţiile permanente. B.3. Localizarea speciei [geometrie] Se va furniza o geometrie de tip punct reprezentând localizarea unui grup de indivizi ai unei specii pentru care nu s-a putut furniza localizarea speciei ca poligon sau pentru care furnizarea localizării speciei ca poligon nu se justifică. B.4. Suprafaţa habitatului grupului de indivizi Suprafaţa habitatului grupului de indivizi aferentă localizării speciei [B.2.] ca punct se va preciza unitatea de măsură conform nomenclatorului „UnităJi de măsură a suprafeJei”. B.5. Localizarea speciei [descriere] Descrierea localizării grupului de indivizi prin indicarea unor toponime. B.6. Mărimea populaţiei speciei în locul respectiv Dacă există suficiente date, mărimea populaJiei speciei în locul respectiv se va estima ca valoare minimă şi maximă urmată de unitatea de măsură utilizată conform nomenclatorului „ Unităţi de măsură pentru populaţia speciei". În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere); Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată; Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale, atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a mărimii populaţiei în locul respectiv; Dacă valoarea minimă şi maximă corespund exact unei perechi de valori ale unui interval de estimare a mărimii populaţiei conform nomenclatorului „ Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii ” , atunci se consideră că s-a furnizat o clasă de estimare a mărimii populaţiei; c) Dacă valoarea minimă şi maximă diferă de una din perechile de valori din nomenclator atunci se consideră că a fost furnizat un interval cu valori determinate printr-o metodă mai precisă. Nu este acceptată furnizarea de valori în intervale cu grad mai scăzut de precizie decât cele din nomenclatorul "Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii". B.7. Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv Calitatea datelor referitoare la populaJia speciei în locul respectiv se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor” , respectiv: B.8. Clasa densităţii speciei Dacă s-a putut evalua mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [B.5.], densitatea speciei se va determina ca raport dintre mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [B.5.] şi suprafaJa habitatului grupului de indivizi [B.3.] şi se va încadra într-una din următoarele clase de densitate ale speciei : B.9. Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: B.10. Alte detalii Se vor putea preciza alte detalii considerate relevante. bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. Ridicată; Medie; Scăzută. Informaţii confidenţiale; Informaţii publice. Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei speciilor este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). În formatul tipărit al planului de management, informaţia introdusă în acest capitol va fi organizată în urmatoarele secţiuni în funcţie de specie: Plante inferioare Plante superioare Nevertebrate Ihtiofaună Herpetofaună Avifaună Mamifere Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere a existentei acestora în aria naturala protejată şi a caracteristicilor pe care acestea le au în general. Descrierea va fi realizată conform tabelului următor: Nr Informaţie/Atribut Observaţie 1. Codul speciei Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). 2. Denumirea ştiinţifică Reprezintă denumirea ştiiinţifică a speciei aşa cum este ea prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS 3. Denumirea populară Reprezintă denumirea populară (vernacular name) a speciei aşa cum este ea prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS 4. Observaţii Observaţii privind specia în cadrul ariei naturale protejate Informatii socio-economice şi culturale Comunităţile locale si factorii interesaţi
Comunităţile locale Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta unităţilor administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafaţa ariei/ariilor naturale protejate . Acestă hartă se va realiza pe baza hărţii unităţilor administrativ- teritoriale (scara 1: 10.000) la nivel national în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Lista unităţilor administrativ-teritoriale Lista unităţilor administrativ-teritoriale care sunt identificate pe suprafaţa ariei naturale protejate, provine din harta unităţilor administrativ-teritoriale de la nivelul ariei naturale protejate în urma analizei GIS realizată având la bază harta unităţilor teritorial administrative la nivel naţional. Se va completa tabelul următor ce cuprinde unităţile administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate: Judeţ UAT Procent din UAT Procent din ANP Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale Se vor prezenta aspectele demografice şi economice principale ale localităţilor vizate, incluzând informaţii ce provin de la Institutul Naţional de Statistică (populaţia, total pe sexe, etc.) şi informaţii furnizate de Registrul Comerţului (domeniile CAEN şi numărul de firme asociate acestora). Date demografice privind comunitatea locală Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Judeţ Localitate Sexe An de referinţă An de analizat Număr total Prezenţă estimată în sit Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Populaţia localităţilor aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, şi care sunt relevante din punct de vedere al prezentei umane în interiorul sitului Nr Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Număr total Prezenţă estimată în sit Natalitate: născuti vii per localitate pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Migraţie: Stabiliri de resedinţă în localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Notă : anul de referinJă trebuie să fie mai mic cu cel puJin 3 ani faJă de anul analizat pentru ca datele furnizate să poată fi comparate Utilităţi publice Utilităţi publice din anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Utilităţi Judeţ Localitate Există [Da/Nu] Apă Canalizare Staţie epurare Încălzire cu lemne Încălzire cu gaze Colectare deşeuri Comunicaţii - telefonie fixă Comunicaţii - telefonie mobilă Efective de animale Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judeţe şi localităţi, referitor la un anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Principalele categorii de animale Judeţ Localitate Număr de animale Localitatea de proven. Permanente Aduse din altă localitate Bovine Porcine Ovine Pasari Date privind activităţile economice Distribuţia tuturor formelor de organizare pentru desfăşurare a activităţilor economice (SRL, SA, asociaţii familiale, asociaţii producători) active la nivel local funcţie pe domenii de activitate, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Date privind activităţile economice Domeniu activitate (CAEN) Formă de organizare Judeţ Localitate Nr. societăţi comerciale Factorii interesaţi
Se vor prezenta rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate.
Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată.
Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes
Rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate se pot prezenta centralizat în următoarele tabele:
Analiza factorilor interesaţi I
Nr Denumire factor interesat Domeniul de interes Cunoştinţe Atitudini Practici Calificativ Descriere Calificativ Descriere Calificativ Descriere
Analiza factorilor interesaţi II
Enumeraţi grupele şi subgrupele de părţi interesate; fiţi cât se poate de specifici. Instituţii, organizaţii, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului şi/sau a interesului în ariile natural protejate (Introduceţi rânduri suplimentare) Natura relaţiei dintre părţile interesate şi aria protejată Aspecte pozitive şi oportunităţi de cooperare şi colaborare Aspecte care necesită atenţie; ameninţări şi probleme Importanţă Autorităţi de mediu, de reglementare şi control activităţi Ministerul Mediului Implementarea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier naţional. ...
Utilizarea terenului Se vor prezenta aspectele relevante privind utilizarea terenurilor în cadrul ariei naturale protejate. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta utilizării terenului. Acestă hartă se va realiza pe baza hărţii utilizării terenului (scara 1: 100.000), la nivel national în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Lista tipurilor de utilizări ale terenului, conform claselor „Corine Land Cover", care sunt identificate în cadrul ariei naturale protejate, provin din harta utilizării terenului la nivelul ariei naturale protejate, preluată din harta naţională. Se va completa următorul tabel: Lista tipurilor de utilizări ale terenului Nr. Clasă CLC* Suprafaţă totală ocupată [ha] Ponderea din suprafaţa sitului [%] 1. 2. * - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului. Situaţia juridică a terenurilor Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta juridica a terenurilor Acestă hartă se va realiza în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS) prin împărţirea suprafeţei ariei naturale protejate în categoriile de proprietate din tabelul din paragraful următor (DS, DPS, DAT, DPT, DP, PF, PJ, PP, XX). Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor Se va prezenta situaţia juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul ariei naturale protejate prin centralizarea datelor referitoare la tipul de proprietate, apreciind procentul din suprafaţa ariei naturale protejate, după cum urmează: Domeniu Procent din suprafaţa ANP [%] Domeniul Public domeniul public al statului (DS) domeniul privat al statului (DPS) domeniul public al unităţilor administrativ- teritoriale (DAT) domeniul privat al unităţilor administrativ- teritoriale (DPT) Total domeniul public (DP) Proprietate Privată proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) Total proprietate privată (PP) Proprietate necunoscută Total procent pentru care nu se cunoaşte încadrarea în domeniul public sau privat (XX) Notă: dacă nu există informaţii detaliate se pot furniza doar totalurile reprezentând domeniul public, domeniul privat şi domeniul neprecizat. Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor Se vor detalia datele referitoare la procentele şi suprafeţele aferente diferitelor tipuri de proprietate, drepturile legale asupra terenului, acordurile de management dacă acestea există şi orice aspect considerant relavant. Administratori, gestionari şi utilizatori Se vor prezenta date referitoare la deţinătorul de drept, administratorul, gestionarul, utilizatorul terenurilor şi perioada pentru care se află în administrare, gestiune sau utilizare respectivul teren din cadrul ariei naturale protejate. Pentru centralizarea informaţiilor privind administratorii/gestionarii se va prezenta lista acestora, perioada pentru care aceştia adminstrază/gestionează terenul respectiv, suprafaţa totală şi alte detalii considerate relevante se va putea prezenta după modelul următor: Nr. Adminstrator /Gestionar Perioada Adm/Gest Suprafaţă totală [ha] Detalii Infrastructură şi construcţii Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate, Harta privind perimetrul construit al localităţilor şi Harta construcţiilor. Hărţile se vor realiza pe baza hărţii infrastructurii rutiere, drumuri şi căi ferate (scara 1: 25.000), la nivel national, respectiv a hărţii privind perimetrul contruit al localităţilor (scara 1: 25.000), în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS. Harta construcţiilor trebuie să cuprindă construcţiile prezente în interiorul ariei naturale protejate, cu respectarea 13. Specificaţiilor pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS) Descrierea infrastructurii şi construcţiilor Se vor prezenta aspectele privind situaţia actuală a infrastructurii şi construcţiilor aflate în interiorul ariei naturale protejate ca de exemplu drumuri de acces, clădiri, dotările pentru vizitatori, alte utilităţi. Lista tipurilor de construcţii din cadrul ariei naturale protejate, care au fost identificate în cadrul ariei naturale protejate se pot centraliza în tabelul următor: Nr. Judeţ Localitate Tip construcţie Numar Total Unde câmpul „Tip construcţie" va fi completat cu numele tipului de construcţie ca de exemplu: clădire rezidenţială, clădire individuală, cabană, hotel, refugiu, statie telecabină, spital, sanatoriu, construcţie industrială, etc. Detalierea informaţiilor privind numărul total de locuinţe din aria naturală protejată se poate realiza în următoarele două tabele, după cum urmează: Locuinţe existente în anul , grupate pe localităţi Nr. Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcţii, judeţe şi localităţi şi cereri de avize/acorduri de mediu Categorii de construcţii Judeţ Localitate An de referinţă An de analizat Patrimoniu cultural Se va prezenta situaţia actuală a bunurilor culturale atât cele clasate în patrimoniul cultural naţional aflat în interiorul ariei naturale protejate cât şi bunurile culturale de interes judeţean şi local. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional. Acestă hartă va cuprinde bunurile culturale clasate în patrimoniul cultural naţional prezente în interiorul ariei naturale protejate, cu respectarea 14. Specificaţiilor pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Obiective turistice
Se vor prezenta şi descrie obiectivele turistice din cadrul ariei naturale protejate.
Centralizarea obiectivelor turistice din interiorul arie naturale protejate, se poate realiza utilizând următorul tabel:
Nr Judeţ Localitate Obiective turistice Tip obiectiv turistic Observaţii
Unde câmpurile au următoarea însemnătate:
Obiectiv turistic - se completează cu numele complet al obiectivului turistic Tip obiectiv turistic - se completează cu tipul de obiectiv turistic de exemplu: mănăstire, monument al naturii, chei, cascadă, biserică de lemn, biserică fortificată, castel, castru, cetate, vestigii arheologice, pârtie de schi, peşteră, rezervaţie, etc.
Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere.
Această hartă va cuprinde obiectivele turistice prezente în interiorul ariei naturale protejate, cu respectarea 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).
Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) asupra ariei naturale protejate şi speciilor şi habitatelor de interes conservativ. Identificarea activităţilor cu potenţial impact (presiune sau ameninţare) asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale acestor activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată. Măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate funcţie de intensitatea efectului activităţilor cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate. Metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost elaborată iniţial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia Comisiei 97/266/EC modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/EU privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea activităţilor cu potenţial impact se face la nivel de sit Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei specii şi tip de habitat dintr-o arie naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact, care a fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, prevede raportarea atât a activităţilor cu impact negativ, cât şi a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul evaluării doar a activităţilor cu impact negativ. Activităţile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în considerare ca măsuri de management. Pentru siturile Natura 2000, informaţiile cuprinse în formularul standard Natura 2000 asigură o bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea trebuie confirmate, îmbunătăţite şi actualizate. De asemenea în vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informaţii suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor şi tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensităţii impactului funcţie de localizare. În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informaţiile necesare pentru: Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor de interes conservative Evaluarea activităţilor cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ. Din punct de vedere al încadrării în timp a activităţilor cu potenţial impact, acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare . Definiţiile acestor doua categorii sunt următoarele: Presiune actuală (P) - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă Ameninţare viitoare (A) - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.
Lista activităţilor cu potenţial impact Se vor descrie pe scurt activităţile cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, a speciilor şi a habitatelor de interes conservativ din acesta, precum şi concluzii. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la activităţile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „A ctivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra codul activităţii. A.2 Detalii Se pot preciza detalii considerate relevante pentru descrierea presiunii actuale şi a efectelor sale asupra ariei naturale protejate în general. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare care ar putea avea un efect negativ asupra ariei naturale protejate.
Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate
Cod Parametru Descriere B.1 Ameninţare viitoare Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra codul activităţii. B.2 Detalii Se pot preciza detalii considerate relevante pentru descrierea ameninţării viitoare şi a posibilelor efecte asupra ariei naturale protejate în general.
Hărţile activităţilor cu potenţial impact Harta presiunilor actuale şi a intensităJii acestora la nivelul ariei naturale protejate Ulterior creării listei presiunilor actuale, se va realiza harta conţinând presiunile actuale din aria naturală protejată. În acestă hartă se vor prezenta presiunile actuale ca geometrie poligon (multipart), precizându-se intensitatea presiunii actuale, pentru fiecare grup de poligoane, funcţie de localizarea acestora. Harta presiunilor actuale poate include şi o zonă din vecinătatea acesteia, unde presiunea actuală îşi are sursa, în contextul în care presiunile actuale asupra ariei naturale protejate pot veni şi din exteriorul ariei naturale protejate. Tabelul C: lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „A ctivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra codul activităţii. C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând localizarea fiecărei presiuni actuale împărţită ulterior funcţie de intensitatea presiunii actuale [C.3.] . Poligoanele în care o anumită presiune actuală [A.1.] are o anumită intensitate a presiunii actuale [C.3.] vor fi grupate într- un poligon multipart. Pentru o anumită presiune actuală [A.1.] , poligoanele multipart aferente fiecărei intensităJi a presiunii actuale [C.3.] nu trebuie să se suprapună. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Pentru fiecare geometrie poate fi furnizată o descriere a localizării presiunilor actuale prin indicarea toponimelor asociate locurilor. C.3. Intensitatea presiunii actuale Pentru fiecare localizare distinctă, se va preciza intensitatea presiunii actuale în locul respectiv din aria naturală protejată, prin alegerea uneia dintre valorile: aria naturală protejată Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată Medie (M) - pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată Scazută (S) - pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din C.4 Detalii Detalii considerate relevante pentru descrierea presiunilor actuale, în locul respectiv, din aria naturală protejată pot fi precizate printr-un text. Harta ameninJărilor viitoare şi a intensităJii acestora la nivelul ariei naturale protejate Ulterior identificării listei ameninţărilor viitoare, se va putea realiza o hartă conţinînd ameninţările viitoare din aria naturală protejată. În acestă hartă se vor prezenta ameninţările viitoare ca geometrie poligon (multipart), precizându-se intensitatea ameninţării viitoare, pentru fiecare grup de poligoane, funcţie de localizarea acestora. Harta ameninţărilor viitoare poate include şi o zonă din vecinătatea ariei, unde ameninţarea viitoare este posibil să îşi aibă sursa, în contextul în care ameninţările viitoare asupra ariei naturale protejate pot veni şi din exteriorul ariei naturale protejate. Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora Cod Parametru Descriere B.1 Ameninţare viitoare Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra şi codul activităţii. D.1. Localizarea ameninţării viitoare [geometrie] Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând localizarea fiecărei ameninţări viitoare împărţită ulterior funcţie de intensitatea ameninJării viitoare [D.3.] . Poligoanele în care o anumită ameninJare viitoare [B.1.] are o anumită intensitate a ameninJării viitoare [D.3.] vor fi grupate într-un poligon multipart. Pentru o anumită ameninJare viitoare [B.1.] , poligoanele multipart aferente fiecărei intensităJi a ameninJării viitoare [D.3.] nu trebuie să se suprapună. D.2. Localizarea ameninţării viitoare [descriere] Pentru fiecare geometrie poate fi furnizată o descriere a localizării ameninţărilor viitoare prin indicarea toponimelor asociate locurilor D.3. Intensitatea ameninţării viitoare Pentru fiecare localizare distinctă, se va preciza intensitatea ameninţării viitoare asupra locului respectiv din aria naturală protejată, prin alegerea uneia dintre valorile: din aria naturală protejată Ridicată (R) - pentru ameninţările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată Medie (M) - pentru ameninţările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată D.4 Detalii Detalii considerate relevante pentru descrierea ameninţărilor viitoare, în locul respectiv, din aria naturală protejată pot fi precizate printr-un text. Scazută (S) - pentru ameninţările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei impacturilor este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Evaluarea impacturilor asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „A ctivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra codul activităţii. E.1 Specia Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând localizarea fiecărui impact cauzat de presiunea actuală împărţită E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] ulterior funcţie de intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei [E.4.] . Poligoanele în care un anumit impact cauzat de presiunea actuală [A.1.] are o anumită intensitate localizată a impactului cauzat de presiunea actuală asupra speciei [E.4.] vor fi grupate într-un poligon multipart. Pentru un anumit impact cauzat de presiunea actuală [A.1.] , poligoanele multipart aferente fiecărei intensităJi localizate a impactului cauzat de presiunea actuală asupra speciei [E.4.] nu trebuie să se suprapună. Această localizare rezultă din intersectarea localizării speciei (adică harta distribuţiei speciei în aria naturală protejată) cu localizarea impactului cauzat de presiuniea actuală [C.1] în aria naturală protejată. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunii actuale care afectează specia pentru care se face evaluarea. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Se va preciza intensitatea impactului cauzat de presiunii actuale asupra speciei, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: locul respectiv, nu este semnificativ afectată E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale localizate şi a efectelor sale asupra speciei. Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în Informaţii confidenţiale Informaţii publice Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare care pot avea efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei Cod Parametru Descriere E.1 Ameninţare viitoare Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra codul activităţii. F.1 Specia Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. F.2 Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [geometrie] Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând localizarea fiecărui impact cauzat de ameninţările viitoare împărţită ulterior funcţie de intensitatea localizată a ameninJării viitoare asupra speciei [F.4.] . Poligoanele în care un anumit impact cauzat de ameninJările viitoare [B.1.] are o anumită intensitate localizată a ameninJării viitoare asupra speciei [F.4.] vor fi grupate într-un poligon multipart. Pentru un anumit impact cauzat de ameninJările viitoare [B.1.] , poligoanele multipart aferente fiecărei intensităJi localizate a ameninJării viitoare asupra speciei [F.4.] nu trebuie să se suprapună. Această localizare rezultă din intersectarea localizării speciei (adică harta distribuţiei speciei în aria naturală protejată) cu localizarea ameninJării viitoare [D.1] în aria naturală protejată. F.3 Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [descriere] Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de ameninţările viitoare care afectează specia pentru care se face evaluarea. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei Se va preciza intensitatea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: locul respectiv, nu este semnificativ afectată F.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: F.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea ameninţării viitoare localizat şi a efectelor sale Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în Informaţii confidenţiale Informaţii publice asupra speciei. Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei impacturilor asupra speciilor este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS). Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra tipurilor de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „ ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra codul activităţii. G.1 Clasificarea tipului de habitat Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. G.2 Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [G.1.] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale tip de habitat de importanţă comunitară; tip de habitat naţional. din sistemul românesc de clasificare". G.3 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând fiecare impactului cauzat de presiunea actuală, care afectează negativ tipul de habitat, din interiorul ariei naturale protejate şi din vecinătatea acesteia dacă se doreşte indicarea sursei presiunilor actuale asupra speciei care îşi au originea în afara limitelor ariei naturale protejate. Această localizare rezulta din intersectarea localizării tipului de habitat (adică harta distribuţiei tipurilor de habitate în aria naturală protejată) cu localizarea presiunii actuale [C.1] în aria naturală protejată. G.4 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunile actuale care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea. G.5 Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Se va preciza intensitatea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: semnificativ afectată G.6 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru tipul de habitat evaluat se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: G.7 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea impactului cauzat de presiunile actuale localizate şi a efectelor sale asupra tipului de habitat. Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este Confidenţiale Publice Evaluarea impactului cauzat de ameninJările viitoare asupra tipurilor de habitate Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare pot avea efecte negative asupra fiecăreia dintre tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată.
Tabelul H: Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate
Cod Parametru Descriere B.1 Ameninţare viitoare Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare " şi se va înregistra codul activităţii. H.1 Clasificarea tipului de habitat Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: tip de habitat de importanţă comunitară; tip de habitat naţional. Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. H.2 Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [H.1.] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare". H.3 Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] Geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând fiecare impact cauzat de ameninţările viitoare, care afectează negativ tipul de habitat, din interiorul ariei naturale protejate şi din vecinătatea acesteia dacă se doreşte indicarea sursei ameninţării viitoare asupra speciei care îşi au originea în afara limitelor ariei naturale protejate. Această localizare rezulta din
intersectarea localizării tipul de habitat (adică harta distribuţiei tipurilor de habitate în aria naturală protejată) cu localizarea ameninJării viitoare [D.1] în aria naturală protejată. H.4 Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de ameninţările viitoare care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea H.5 Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat Se va preciza intensitatea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată H.6 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru tipul de habitat se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: Confidenţiale Publice H.7 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea impactului cauzat de ameninţările viitoare localizate şi a efectelor sale asupra tipului de habitat.
Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei impacturilor asupra habitatelor este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).
Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate Aspecte legislative referitoare la starea de conservare Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile de conservare trebuie să conducă la menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare astfel încăt să se asigure starea de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară. Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea „stării de conservare favorabilă" (SCF) reprezintă obiectivul care trebuie realizat pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară. Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel: ”(e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenJelor ce acJionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor sale specifice şi care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuJie, structura şi funcJiile sale, precum şi supravieJuirea pe termen lung a speciilor sale specifice. Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă: arealul natural al habitatului şi aria suprafeJelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creştere şi structura şi funcJiile specifice habitatului necesare pentru menJinerea sa pe termen lung există în prezent şi există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil şi starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.” ”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenJelor ce acJionează asupra unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuJia şi abundenJa populaJiei acesteia. Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă: datele de dinamică a populaJiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menJine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi arealul natural al speciei nu se reduce şi nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; şi specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menJine populaJia pe termen lung;” Evaluarea stării de conservare Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situaţia în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce priveşte suprafaţa şi mărimea populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea populaţiei, inclusiv în sensul capacităţii de reproducere, structurii pe vârste, mortalităţii) şi există perspectivele să prospere de asemenea şi în viitor fără modificări semnificative în politicile şi managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt ameninţate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situaţie favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă şi/sau menţinută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmăreşte mai mult decât evitarea dispariţiei tipurilor de habitate sau speciilor. Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase: „nefavorabil-inadecvat" pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani); „nefavorabil-rău" pentru situaţiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată „necunoscută". Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea şi raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) : roşu pentru „nefavorabil-rău"; portocaliu pentru „nefavorabil-inadecvat"; verde pentru „favorabil"; gri pentru „necunoscut". Având în vedere că speciile şi tipurile de habitatele de importanţă comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii şi aprecieri prin care s-a constatat că sunt ameninţate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile „nefavorabil-inadecvat" (portocoliu) sau „nefavorabil- rău"(roşu) în ceea ce priveşte starea lor de conservare. Deasemenea, ţinând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare. Evaluarea stării de conservare în contextul planului de management pentru o arie naturală protejată Evaluarea stării de conservare este crucială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile şi regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare. Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării planului de management actual, activităţile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecţie către menţinerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea habitatului/ speciei, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să prevină şi să combată acele activităţi propuse, al căror impact potenţial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă. Dacă starea de conservare a unei specii / unui tip de habitat este evaluată ca "nefavorabilă- inadecvată" sau "nefavorabilă-rea", activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie în sensul îmbunătăţirii acelor parametri care împiedică respectiva specie şi/ sau habitat să ajungă în starea de conservare favorabilă, cum ar fi spre exemplu măsuri de reconstrucţie ecologică, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei / tipului de habitat şi interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta şi mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă. De asemenea, pentru orice plan, proiect sau activitate susceptibilă de a genera un efect negativ asupra unei specii sau unui tip de habitat de interes conservativ este necesară anticiparea evoluţiei stării de conservare a acestora în viitor, inclusiv cu luarea în considerare a impactului cumulat, conform principiului precauţiei. In situaţia în care starea de conservare este evaluată ca fiind "necunoscută" activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie către colectarea de date în vederea evaluării stării de conservare pentru acel tip de habitat, specie sau grup de specii, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic trebuie să se îndrepte în sensul micşorării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei şi limitării sau interzicerii oricărei activităţi viitoare, susceptibile de a afecta specia sau tipul de habitat, conform principiului precauţiei. Trebuie aşadar să se evite situaţia în care specia/tipul de habitat ajunge în stare de conservare nefavorabilă, din cauza inexistenţei sau insuficienţei informaţiilor necesare pentru a putea evalua starea lor de conservare. În sensul celor precizate anterior, măsurile, activităţile şi regulile din planul de management trebuie să fie preventive, efective, adecvate, eficiente, integrate, astfel încât să asigure cadrul necesar pentru ca speciile şi habitatele de interes conservativ să se menţină sau să ajungă în stare de conservare favorabilă. Adaptarea metodologiei utilizată la nivel naţional pentru evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate la nivelul unei singure arii naturale protejate Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu articolul 17 al Diectivei Habitate, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel naţional pentru fiecare regiune biogeografică, (pentru siturile din cadrul reţelei Natura 2000 şi pentru întreg teritoriul naţional), aceiaşi metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări, constând de exemplu în eliminarea arealului natural al speciei/ tipului de habitat (engl. range), acest parametru nemai fiind relevant odată cu reducerea scării geografice şi dimensiunilor teritoriului. De asemenea, aceeaşi metodologie poate fi aplicată şi pentru alte specii decât cele de importanţă comunitară, precum şi pentru alte tipuri de habitate (de exemplu: clasificate la nivel naţional). Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: suprafaţa ocupată de tipul de habitat; structura şi funcţiile tipului de habitat; perspectivele viitoare ale tipului de habitat. Astfel, starea de conservare a unei specii într-un sit presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: mărimea populaţiei speciei; habitatul speciei; perspectivele viitoare ale speciei. Valorile de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor şi a tipurilor de habitate. De exemplu, metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă aceşti parametri sunt "favorabili" sau "nefavorabili", respectiv "nefavorabil- inadecvat" sau "nefavorabil-rău". Respectivele valori de prag constituie deci valori de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate. Valorile de referinţă pentru starea favorabilă trebuie să fie estimate pe principii ştiinţifice, motiv pentru care pot să difere între două versiuni ale planului de management pentru aceeaşi arie naturală protejată, având în vedere faptul că este normal ca în perioada de timp scursă între momentul elaborării primului plan (cel vechi) şi a celui de-al doilea (planul actual), nivelul de înţelegere şi cunoaştere a habitatelor şi speciilor să crească. Determinarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă nu este simplă, chiar dacă aceste concepte nu sunt noi şi sunt tratate în mai multe lucrări ştiinţifice, de exemplu: Soule & Orians (eds) (2001) Conservation Biology: Research Priorities for the Next Decade sau Primack (2008) A Primer of Conservation Biology, Fourth Edition. În cazul în care însă nivelul actual de cunoaştere ştiinţifică nu este suficient şi/sau datele de teren sunt insuficiente pentru a putea determina aceste valori, va fi utilizată "judecata experţilor" pentru estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă în raport cu valorile actuale. Totuşi, evaluarea stării de conservare este cu atât mai corectă cu cât creşte nivelul de cunoaştere, iar datele colectate sunt mai multe; prima astfel de evaluare a stării de conservare a unui tip de habitat/ a unei specii trebuie privită ca punctul de plecare în procesul gradual de îmbunătăţire a nivelului de înţelegere ştiinţifică şi de creştere a cantităţii de date disponibile (de exemplu ca rezultat al monitorizării conform prevederilor art. 11 al Directivei Habitate). În cele din urmă trebuie evitată pe cât posibil încadrarea stării de conservare a unui tip de habitat sau a unei specii în categoria „necunoscută". Valorile de referinţă pentru starea favorabilă reprezintă valorile MINIME necesare care garantează viabilitatea pe termen lung a unei specii/ a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, respectiv asigură premizele necesare ca în viitorul previzibil specia/tipul de habitat să rămână prezente în aria naturală protejată cu o populaţie/suprafaţă cel puţin egală cu populaţia/suprafaţa la momentul realizării primului plan de management. Fiind cunoscut faptul că în momentul de faţă gradul de cunoaştere şi datele colectate sunt în cele mai multe cazuri insuficiente pentru a putea estima valorile de referinţă pentru starea favorabilă a parametrilor, metodologia permite în acest caz, ca în locul indicării unei valori propriu-zise pentru un parametru, să se indice raportul dintre valoarea de referinţă pentru starea favorabilă şi valoarea actuală a parametrului, respectiv aproximativ egal, mai mic, mai mare, mult mai mare. Doar în condiţii excepţionale - cum ar fi spre exemplu creşterea neobişnuită a populaţiei unei specii, ca urmare a abundenţei crescute a hranei se poate întâmpla ca valoarea de referinţă pentru starea favorabilă să fie mai mică decât valoarea actuală a unui anumit parametru. În prezent, pentru o multitudine de specii şi de parametri ai acestora (mărimea populaţiei, etc) nu este posibilă estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă, dar pe baza "judecăţii experţilor" se poate estima/presupune cu un oarecare grad de corectitudine faptul că acele valori de referinţă pentru starea favorabilă sunt aproximativ egale, mai mari sau mult mai mari decât valorile actuale a parametrilor. Dacă valoarea de referinţă pentru starea favorabilă este mult mai mare decât valoarea actuală a unui parametru, atunci cel mai probabil starea de conservare poate fi evaluată drept "nefavorabilă-rea" pentru parametrul respectiv. Aşa cum s-a menţionat anterior, planurile de management pentru ariile naturale protejate trebuie să se constituie în instrumente de planificare/ luare a deciziilor, care să orienteze toate eforturile custozilor împreuna cu cele ale autorităţilor de mediu, ale instituţiilor cu atribuţii în gestiunea resurselor naturale şi ale a autorităţilor locale şi ale altor factori interesaţi, către obţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi a tipurilor de habitate, care se traduce în atingerea Valorilor de referinţă pentru starea favorabilă (VRSF) a parametrilor, care urmează a fi prezentaţi în secţiunile următoare. In figura de mai jos se arată faptul că evoluţia parametrilor caracteristici pentru starea de conservare a unei specii sau a unui tip de habitat depinde în principal de influenţa negativă a impacturilor antropice/ activităţilor socio-economice generatoare de impacturi antropice care se derulează în sit sau în vecinătatea acestuia, în prezent - denumite presiuni actuale şi de influenţa pozitivă a măsurilor de management (incluzând reguli, restricţii), luate pentru reducerea şi eliminarea respectivelor presiuni. In acelaşi timp, planul de management trebuie să fie un instrument de planificare dinamică/ pro-activă, în sensul că pe baza informaţiilor relevante şi demne de încredere actuale, trebuie să ia în considerare şi efectul negativ asupra evoluţiei respectivilor parametri a unor impacturi antropice posibil a apărea în viitor - denumite ameninţări. Faţă de aceste ameninţări, este necesară indentificarea unor măsuri corespunzătoare de management, pentru a garanta faptul că tendinţele de îmbunătăţire a parametrilor se vor menţine şi în viitor. Valoarea parametrului Trecut (Planului de manageemnt anterior, dacă există) Prezent - întocmirea Planului de manageemnt Valoare actuală Management actual (măsuri generale, activităţi şi reguli) Management viitor (măsuri generale, activităţi şi reguli) VRSF Prag nefavorabil Presiuni actuale inadecvat / n a pl ul r o t ă m viitoare Tendinţa actuală Tendinţa Planul de Management Impacturi: Valoare viitoare de Management aprobat rău Valoare în trecut Presiuni actuale ce vor continua să existe + ameninţări viitoare Ur -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 ani Timp Trecut îndepărtat Viitor – aplicarea planului de management întocmit în prezent Următorul plan de management Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în Anexele II, IV şi V. Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile şi nu trebuie realizată pentru: speciile ocazionale, a căror prezenţă este doar accidentală, eratică, nefiind regulată şi stabilă; speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai probabil schimbărilor climatice şi pentru care nu există informaţii suficiente; speciile cu prezenţă incertă, a căror prezenţă este nesigură, îndoielnică, dubioasă; speciile a căror populaţie în sit este nesemnificativă în raport cu populaţia naţională ("populaţia relativă" în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca "D - Populaţie nesemnificativă"); Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al: populaţiei speciei; habitatului speciei; perspectivelor speciei în viitor. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Evaluarea stării de conservare a unei speciei din punctul de vedere al populaţiei acesteia se va realiza diferenţiat, în funcţie de apartenenţă sau nu la avifaună (păsări), după cum urmează: Pentru speciile de păsări, starea de conservare în aria naturală protejată, din punct de vedere al populaţiei, se va evalua pentru fiecare dintre următoarele populaţii: pentru populaţia permanentă (sedentară) în aria naturală protejată sau pentru populaţia cuibăritoare în cazul speciilor de avifaună care nu sunt rezidente; pentru populaţia care doar iernează în aria naturală protejată; pentru populaţia aflată în pasaj, pentru odihnă şi/sau hrănire în aria naturală protejată, excluzând populaţia care doar iernează. Pentru celelalte specii care nu sunt păsări, starea de conservare a unei specii în aria naturală protejată din punct de vedere al populaţiei se va evalua doar pentru speciile rezidente (cu populaţii permanente în aria naturală protejată). În acest context, toate secţiunile următoare vor fi completate o singură dată pentru alte specii decât cele de păsări şi o dată, de două ori sau de trei ori pentru speciile de păsări funcţie de tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată (populaţie sedentară/cuibăritoare, care iernează, aflată în pasaj). Astfel pentru o anumită specie de păsări, poate fi necesară evaluarea atât a stării de conservare a populaţiei cuibăritoare, cât şi a stării de conservare a populaţiei care iernează, respectiv a stării de conservare a populaţiei aflate în pasaj. Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei Nr Parametru Descriere A.1 Specia Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. A.2 Statut de prezenţă temporală a speciilor Statut de prezenJă temporală a speciilor se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenJă temporală a speciilor”, respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă urmată de unitatea de măsură utilizată conform nomenclatorului „ Unităţi de măsură pentru populaţia speciei ”. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: populaţiei; Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere); Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată; Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale, atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a mărimii populaţiei; Dacă valoarea minimă şi maximă corespund exact unei perechi de valori ale unui interval de estimare a mărimii populaţiei conform nomenclatorului „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii” , atunci se consideră că s-a furnizat o clasă de estimare a mărimii c) Dacă valoarea minimă şi maximă diferă de una din perechile de valori din nomenclatorul „ Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii ” , atunci se consideră că a fost furnizat un interval cu valori determinate printr-o metodă mai precisă. Nu este acceptată furnizarea de valori în intervale cu grad mai scăzut de precizie decât cele din nomenclatorul „ Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii ”. A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Calitatea datelor referitoare la populaJia speciei din aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale Raportul dintre mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaJiei naJionale se va estima ca interval între procentul minim şi maxim aferent valorilor minime şi maxime ale mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] raportate la mărimea populaţiei naţională a speciei. Aceste valori se vor exprima procentual, fiind acceptate şi valori de genul 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000 şi 2-15 % corespunzătoare clasei „B". Nu sunt acceptate intervale de genul 15-100%, corespunzătoare clasei „A" , deoarece nu asigură un grad suficient de precis de estimare. Totodată sunt acceptate orice intervale de valori, suficient de precise, în interiorul celor trei intervale corespunzătoare categoriilor menţionate anterior, de exemplu 2-5% sau 20-30%, însă nu sunt acceptate intervale care includ limitele dintre cele trei clase, cum ar fi spre exemplu 1-5% sau 10-20%. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei Se evaluaează dacă mărimea populaţiei speciei din aria naturala protejată este semnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel naţional şi se alege una din valorile de mai jos astfel: bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. naţionale Valoarea implicita va fi "semnificativa" dacă nu se precizeaza altfel. A.7 Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Dacă evaluarea mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu se face pentru prima dată, mărimea reevaluată a populaJiei estimate în planul de management anterior se va face prin precizarea valorilor minimă şi maximă. Necesitatea reevaluării pleacă de la premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. Unitatea de măsură utilizată va fi considerată aceeaşi ca cea utilizată pentru mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] . A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Dacă există date, mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată se va estima printr-o valoare numerică, având aceeaşi unitate de măsură ca cea pentru mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] . A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Dacă a fost estimată mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] printr-o va loare numerică, metodologia de apreciere a mărimii populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă se descrie printr-un text. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale Dacă nu există suficiente date pentru estimarea mărimii populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] printr-o valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre mărimea populaJiei de referinJă favorabilă şi mărimea populaJiei actuale, prin unul dintre următorii operatori: semnificativă. Atunci când mărimea populaţiei este suficient de mare pentru a fi considerată semnificativă la nivel naţional nesemnificativă. Atunci când mărimea populaţiei este mică şi se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel naţional "<" - mai mic (în condiţii excepţionale), "::" - aproximativ egal, ">" - mai mare, ">>" - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% faţă de mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] ) A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei TendinJa actuală a mărimii populaJiei speciei faţă de mărimea reevaluată a populaJiei estimate în planul de management anterior [A.7.] sau faţă de mărimea populaţiei estimate în urmă cu 5-6 ani în cazul planurilor elaborate pentru prima oară pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Calitatea datelor privind tendinJa actuală a mărimii populaJiei speciei se va preciza prin selectarea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Dacă există date suficiente şi dacă tendinJa actuală a mărimii populaJiei [A.11.] este crescătoare sau descrescătoare, magnitudinea tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei se va exprima ca interval procentual minim - maxim în raport cu mărimea reevaluată a populaJiei în planul de management anterior [A.7.] sau faţă de mărimea populaţiei estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima dată. A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Dacă nu există suficiente date pentru aprecierea magnitudinii tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei [A.13.] ca interval minim-maxim, se va aprecia pe baza presupunerilor experţilor magnitudinea tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei în ultimii 5-6 ani, prin următoarele valori prozcentuale de prag: "x" - necunoscut. "+" -crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. speciei. A.15 Structura populaţiei speciei Structura populaJiei speciei se va preciza prin selectarea unei din următoarele variante: A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Starea de conservare din punct de vedere al populaJiei specie i se va evalua pe baza matricii 1 prin una din valorile: A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.16.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Dacă starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.16.] a fost evaluată ca necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: sau nefavorabilă - rea); >5% (1% pe an x 5 ani) (corespunde unui declin mare al populaţiei, dacă tendinţa este descrescătoare); <5%; nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal; structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea deviază de la normal, însă nu mult; structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea deviază mult de la normal; nu există date privind structura populaţiei. "FV" - favorabilă, "U1" - nefavorabilă - inadecvată, "U2" - nefavorabilă - rea, "X" - necunoscută rea , tendinJa stării de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei se va aprecia prin una din valorile: "+" - se îmbunătăţeşte, "-" - se înrăutăţeşte, "0" - este stabilă, "x" - este necunoscută "XU" - starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată favorabilă. "XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz Matricea 1) Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ŞI Structura populaJiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date) Orice altă combinaţie Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populaţie în ultimii 5 ani [A.13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă şi corespunde unei pierderi de 1% pe an şi poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ŞI mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% faţă de mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, Nu se îndeplinesc condiJiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populaJiei ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere mortalitatea şi natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Specia Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Notă: Pentru speciile de avifaună se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. B.3 Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată SuprafaJa habitatului speciei în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă exprimată în hectare. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: atunci se consideră că a fost furnizat un interval de valori. B.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Calitatea datelor pentru suprafaJa habitatului speciei în aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere); Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată; Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a suprafeţei; Dacă valoarea minimă este diferită de valoarea maximă bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; B.5 Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Dacă evaluarea suprafeJei habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] nu se face pentru prima dată, suprafaJa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior se va face prin precizarea valorilor minimă şi maximă, exprimate în hectare. Necesitatea reevaluării pleacă de la premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. B.6 Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Dacă există date suficiente, suprafaJa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată se va estima printr-o singură valoare numerică, exprimată în hectare. B.7 Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Dacă a fost estimată suprafaJa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată [B.6.] printr-o valoare numerică , metodologia de apreciere a suprafeJei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată se descrie printr-un text. B.8 Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei Dacă nu există suficiente date pentru estimarea suprafeJei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată [B.6.] ca valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre suprafaJa adecvată a habitatului speciei şi suprafaJa actuală a habitatului speciei, prin unul dintre următorii operatori: B.9 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei faţă de suprafaJa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior [B.5.] sau faţă de suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată estimată în urmă cu 5-6 ani în cazul planurilor elaborate pentru prima dată pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. "<" - mai mic (în condiţii excepţionale), " ::" - aproximativ egal, ">" - mai mare, ">>" - mult mai mare, "x" - necunoscut B.10 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Calitatea datelor privind tendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată, care asigură supravieţuirea respectivei specii pe termen lung, incluzând variabilitatea genetică, se va face prin alegerea uneia din valorile: B.12 Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei faţă de calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată din planul de management anterior sau faţă de calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima oară pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: B.13 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii Calitatea datelor privind tendinJa actuală a calităJii habitatului speciei se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", "+" - crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. bună (adecvată) medie rea necunoscută "+" - crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută habitatului speciei respectiv: B.14 Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei TendinJa actuală globală a habitatului speciei funcJie de tendinJa suprafeJei şi de tendinJa calităJii habitatului speciei se va aprecia în baza matricii 2 prin unul din operatorii din nomenclatorul „ TendinJa actuală şi/sau viitoare ” , respectiv: B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei se va evalua pe baza matricii 3 prin una din valorile: B.16 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei se va aprecia prin una din valorile: B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Dacă starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] a fost evaluată ca necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: habitatului speciei este necunoscută dar nu este în bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. "+" - crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută "FV" - favorabilă, "U1" - nefavorabilă - inadecvată, "U2" - nefavorabilă - rea, "X" - necunoscută "+" - se îmbunătăţeşte, "-" - se înrăutăţeşte, "0" - este stabilă, "x" - este necunoscută "XU" - starea de conservare din punct de vedere al nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea); favorabilă. "XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei Tendinţa Combinaţia dintre TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei [B.9.] şi TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei [B.12.] 0 (stabilă) 0/0 + (crescătoare) +/0 sau +/+ sau 0/+ - (descrescătoare) -/0 sau -/- sau 0/- x (necunoscută) Oricare x sau +/- şi -/+ sau dacă nu există date suficiente Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei. Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută SuprafaJa habitatului Orice altă combinaţie SuprafaJa habitatului Nu sunt îndeplinite speciei în aria speciei în aria condiJiile pentru a naturală protejată naturală protejată evalua starea de [B.3.] este suficient [B.3.] este în mod conservare a speciei de mare şi tendinJa clar insuficientă de din punct de vedere actuală a suprafeJei mare pentru a asigura al habitatului speciei habitatului speciei supravieţuirea pe ca favorabilă sau [B.9] este stabilă sau termen lung a speciei nefavorabilă – rea în creştere ŞI SAU Calitatea habitatului sau nu există date suficiente sau datele Calitatea habitatului speciei în aria existente nu sunt speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supravieţuirea pe termen lung a speciei naturală protejată [B.11] este rea şi în mod cert nu asigură supravieţuirea pe termen lung a speciei demne de încredere. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nr Parametru Descriere A.1 Specia Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. C.3 Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei TendinJa viitoare a mărimii populaJiei , anticipată a se manifesta în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: C.4 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei Pentru aprecierea raportului dintre mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă şi mărimea populaJiei viitoare a speciei , anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere); Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată; Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire. "+" - crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută; viitoare a speciei face prin unul din operatorii: C.5 Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei Perspectivele speciei din punct de vedere al populaJiei se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a mărimii populaJiei [C.3.] şi mărimea populaJiei viitoare a speciei raportată la mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă [C.4.], conform matricii 4, prin una din valorile: C.6 Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei TendinJa viitoare a suprafeJei habitatului speciei anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafeJei habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: C.7 Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor Pentru aprecierea raportului dintre suprafaJa adecvată a habitatului speciei şi suprafaJa habitatului speciei în viitor , anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va face prin unul din operatorii: C.8 Perspectivele speciei din punct de vedere Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a suprafeJei "<" - mai mic (în condiţii excepţionale), "::" - aproximativ egal, ">" - mai mare, ">>" - mult mai mare, "x" - necunoscut. FV - perspective bune U2 - perspective inadecvate U1 - perspective rele X - perspective necunoscute "+" - crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută "<" - mai mic (în condiţii excepţionale), "::" - aproximativ egal, ">" - mai mare, ">>" - mult mai mare, "x" - necunoscut. al habitatului speciei habitatului speciei [C.6.] şi mărimea suprafeJei habitatului speciei în viitor raportată la mărimea suprafeJei adecvate a habitatului speciei [C.7.] , conform matricii 4, prin una din valorile: C.9 Perspectivele speciei în viitor Perspectivele speciei în viitor , anticipate fi obţinute în urma implementării planului de management actual, se vor aprecia pe baza perspectivelor speciei din punct de vedere al populaJiei [C.5.] şi pe baza perspectivelor speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] , în baza matricii 5, prin una din valorile: C.10 Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor , se va estima în contextul clasificării impacturilor în presiuni actuale (impacturi care au loc în prezent) şi ameninţări viitoare (impacturi care nu există în prezent dar pentru care există probabilitatea de a se materializa în viitor ca urmare a unor planuri, modificări de management, schimbarea legislaţiei, etc) prin selectarea uneia dintre următoarele variante: efectul impacturilor asupra speciei în viitor. FV - favorabile, U2 - nefavorabile - inadecvate, U1 - nefavorabile - rele, X - necunoscute. "FV" - favorabile, "U1" - nefavorabile - inadecvate, "U2" - nefavorabile - rele, "X" - necunoscute Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei; Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populaţiei speciei Valoarea actuală a parametrului Tendinţă viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF şi valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/ deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/ deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute VRF = Valoarea de Referinţă Favorabilă În vederea înţelegerii şi punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoatoare: Valoarea parametrului Figura 1 Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare Prezent - întocmirea Planului de manageemnt Planul de Management aprobat Următorul plan de Management aprobat VRSF Prag nefavorabil inadecvat /rău -1 0 1 2 3 4 5 Viitor - aplicarea planului de management 6 ani Timp Figura 2 Valoarea parametrului Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare Prezent - întocmirea Planului de manageemnt Planul de Management aprobat Următorul plan de Management aprobat VRSF Prag nefavorabil inadecvat /rău -1 0 1 2 3 4 5 Viitor - aplicarea planului de management 6 ani Timp Figura 3 Valoarea parametrului Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare Prezent - întocmirea Planului de manageemnt Planul de Management aprobat Următorul plan de Management aprobat VRSF Prag nefavorabil inadecvat /rău -1 0 1 2 3 4 5 Viitor - aplicarea planului de management 6 ani Timp Figura 4 Valoarea parametrului Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare Prezent - întocmirea Planului de manageemnt Planul de Management aprobat Următorul plan de Management aprobat VRSF Prag nefavorabil inadecvat /rău -1 0 1 2 3 4 5 6 ani Timp Viitor - aplicarea planului de management Următorul plan de management Valoarea parametrului Figura 5 Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare Prezent - întocmirea Planului de manageemnt Planul de Management aprobat Următorul plan de Management aprobat VRSF Prag nefavorabil inadecvat/rău -1 0 1 2 3 4 5 6 ani Timp Viitor - aplicarea planului de management Următorul plan de management Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obţin prin agregarea de doi parametri, respectiv: perspectivele speciei din punct de vedere al populaJiei [C.5.] perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în stare favorabilă Orice altă combinaţie Unul sau amandoi parametri în stare rea Ambii parametri evaluaţi ca necunscuţi Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, respectiv Orice altă combinaţie Impacturile, respectiv presiunile Nu se îndeplinesc condiJiile pentru a presiunile actuale şi actuale şi evalua starea de ameninJările ameninJările viitoare conservare a speciei viitoare, nu vor avea vor avea în viitor un din punct de vedere în viitor un efect efect foarte mare al perspectivelor ca semnificativ asupra asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ŞI perspectivele speciei SAU perspectivele speciei sau nu există date, sau datele existente în viitor [C.9.] sunt în viitor [C.9.] sunt sunt insuficiente sau favorabile (dacă s-au nefavorabile - rele nu sunt demne de putut evalua) SAU SAU încredere viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Evaluarea globală a speciei Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Nr Parametru Descriere A.1. Specia Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. D.7. Starea globală de conservare a speciei Starea globală de conservare a speciei , se va evalua pe baza matricii 7 prin una din valorile: D.8. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea globală de conservare a speciei [D.3.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării globale de conservare a speciei se va aprecia prin una din valorile: D.9. Starea globală de conservare Dacă starea globală de conservare a speciei [D.3.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere); Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată; Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire. "FV" - favorabilă, "U1" - nefavorabilă - inadecvată, "U2" - nefavorabilă - rea, "X" - necunoscută "+" - se îmbunătăţeşte, "-" - se înrăutăţeşte, "0" - este stabilă, "x" - este necunoscută necunoscută următoarele variante: de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă. D.10. Informaţii suplimentare Dacă se doreşte furnizarea de informaJii suplimentare referitoare la oricare din parametrii din tabelele A, B, C, D pe baza cărora a fost stabilită starea globală de conservare a speciei în aria naturală protejată, motivele detaliate pentru care au fost atribuite anumite respectivilor parametri, sau orice alte aspecte relevante, se vor introduce respectivele informaţii printr-un text. "XU" - starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă -rea); "XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea globală Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: Starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.15.] Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toţi cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut şi ceilalţi în stare favorabilă Orice altă combinaţie Unul sau mai mulţi parametri în stare rea Doi sau mai mulţi parametri evaluaţi ca necunscuţi dar nici unul în stare rea Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de interes conservativ În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, Anexa I. Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate tipurile de habitate şi nu trebuie realizată pentru: tipurile de habitate cu prezenţă incertă; tipurile de habitate a căror suprafaţă în sit este nesemnificativă în raport cu suprafaţa respectivului tip de habitat la nivel naţional ("suprafaţa relativă" fiind evaluată ca "D"); Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al: suprafeţei ocupate; structurii şi funcţiilor sale specifice; perspectivelor sale în viitor. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Nr Parametru Descriere E.1 Clasificarea tipului de habitat Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. E.2 Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală EC - tip de habitat de importanţă comunitară; RO - tip de habitat naţional. protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" E.3 Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă în hectare. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: valori. E.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Calitatea datelor pentru suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: E.5 Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional Raportul dintre suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaJa ocupată de acesta la nivel naJional se va estima ca interval între procentul minim şi maxim, aferent valorilor minime şi maxime ale suprafeţei ocupate de către tipul de habitat în aria naturală protejată raportate la suprafaţa tipului de habitat ocupată la nivel naţional. Aceste valori se vor exprima procentual, fiind acceptate şi valori de genul 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000 şi 2-15 % corespunzătoare clasei „B". Nu sunt acceptate intervale de genul 15-100%, corespunzătoare clasei „A" , deoarece nu asigură un grad suficient de precis de estimare. Totodată sunt acceptate orice intervale de valori, suficient de precise, în interiorul celor trei intervale corespunzătoare categoriilor menţionate anterior, de exemplu 2-5% sau 20-30%, însă nu sunt acceptate intervale care includ limitele dintre cele trei clase, cum ar fi spre exemplu 1-5% sau 10-20%. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a suprafeţei; Dacă valoarea minimă este diferită de valoarea maximă atunci se consideră că a fost furnizat un interval de bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. E.6 Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional Se evaluează dacă suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală este semnificativă în comparaţie cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional şi se alege una din valorile de mai jos astfel: Valoarea implicită va fi "semnificativă" dacă nu se precizeaza altfel. E.7 Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior Dacă evaluarea suprafeJei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] nu se face pentru prima dată, suprafaJa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior se va exprima prin precizarea valorilor minimă şi maximă în hectare. Necesitatea reevaluării pleacă dela premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. E.8 Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată Dacă există date suficiente, suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată se va estima printr-o singură valoare exprimată în hectare. E.9 Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată Dacă a fost estimată suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.] , metodologia de apreciere a suprafeJei de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată se descrie printr-un text. E.10 Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală Dacă nu există suficiente date pentru estimarea suprafeJei de referinJă favorabile a tipului de habitat în aria naturală protejată [E.8.] printr-o valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată prin semnificativă. Atunci când suprafaţa ocupată de tipul de habitat este suficient de mare pentru a fi considerată semnificativă la nivel naţional nesemnificativă. Atunci când suprafaţa ocupată de tipul de habitat este mică şi se poate considera ca fiind nesemnificativă la nivel naţional ocupată unul din operatorii: E.11 Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat TendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat faţă de Valoarea reevaluată a suprafeJei ocupate de tipul de habitat estimată în planul de management anterior [E.7] sau faţă de suprafaţa ocupată de tipul de habitat în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima dată pentru aria naturală protejată în cauză, se va face prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: E.12 Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat Dacă tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11.] este descrescătoare se va preciza dacă reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat de interes conservativ (de exemplu ca urmare a unor măsuri de management), prin alegerea uneia dintre valorile: E.13 Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat Dacă reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat [E.12.] , vor fi furnizate informaţii suplimentare (de exemplu cu privire la măsurile de management întreprinse), printr-un text. E.14 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat Calitatea datelor privind tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; "<" - mai mic (în condiţii excepţionale), "::" - aproximativ egal, ">" - mai mare, ">>" - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 10% faţă de suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitatului) "x" - necunoscut. "+" -crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută da nu nu există suficiente informaţii bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau E.15 Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat Dacă există date suficiente şi dacă tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11] este crescătoare sau descrescătoare, magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat se va exprima ca interval procentual minim - maxim în raport cu suprafaJa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior [E.7.] sau faţă de suprafaţa tipului de habitat estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor de management elaborate pentru prima dată. E.16 Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative Dacă nu există suficiente date pentru aprecierea magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat [E.15.] ca interval minim-maxim, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat în ultimii 5-6 ani, prin următoarele calificative: habitat. E.17 Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat Schimbările în tiparul de distribuJie a suprafeJelor tipului de habitat (pattern) se vor aprecia alegându-se una din următoarele valori: ariei naturale protejate. slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; insuficientă - date insuficiente sau nesigure. >5% (1% pe an x numărul de ani; corespunde unui declin mare al suprafeţei tipului de habitat dacă tendinţa este descrescătoare); <5%; nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de există schimbări majore în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate; nu există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative; există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative; nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul E.18 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate se determină pe baza matricii 8 ca având una din valorile: E.19 Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate [E.18.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea , tendinJa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate se va aprecia prin una din valorile: E.20 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate [E.18.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: conservare nu este în nici într-un caz favorabilă. "FV" - favorabilă, "U1" - nefavorabilă - inadecvată, "U2" - nefavorabilă - rea, "X" - necunoscută "+" - se îmbunătăţeşte, "-" - se înrăutăţeşte, "0" - este stabilă, "x" - este necunoscută "XU" - starea de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea); "XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută TendinJa actuală a Orice altă Declin mare al suprafeţei Nu sunt suprafeJei tipului de habitat combinaţie habitatului, echivalent unei îndeplinite [E.11.] este stabilă sau pierderi de 5% din suprafaţa condiJiile crescătoare habitatului în ultimii 5 ani pentru SAU tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11.] este descrescătoare şi reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat [E.12.] ŞI SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât SuprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.] sau Raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”=” sau ”>” ŞI nu există schimbări în tiparul de distribuJie al suprafeJelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17.] (corespunde unei pierderi de 1% pe an, iar valoarea este orientativă şi poate diferi de la habitat la habitat dacă se justifică) [E.15]/ [E.16.] SAU SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] este mai mică cu mai mult de 10% faţă de SuprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.] sau Raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”>>” SAU există schimbări majore în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate [E.17.] evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate ca favorabilă, nefavorabilă - rea, deoarece nu există date suficiente sau datele existente nu sunt demne de încredere. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. E.2. Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" F.3 Structura şi funcţiile tipului de habitat Structura şi funcţiile tipului de habitat vor fi apreciate printr- una din valorile: EC - tip de habitat de importanţă comunitară; RO - tip de habitat naţional. structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative; mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice); structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale (incluzând şi speciile sale tipice); nu există date suficiente privind structura si funcţiile tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. F.4 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice se va evalua pe baza matricii 9 prin una din valorile: F.5 Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice se va aprecia prin una din valorile: F.6 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: conservare nu este în nici într-un caz favorabilă . "FV" - favorabilă, "U1" - nefavorabilă - inadecvată, "U2" - nefavorabilă - rea, "X" - necunoscută "+" - se îmbunătăţeşte, "-" - se înrăutăţeşte, "0" - este stabilă, "x" - este necunoscută "XU" - starea de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea); "XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă -rea Necunoscută Structura şi funcJiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiJii bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.] Orice altă combinaţie Mai mult de 25% din suprafaJa tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcJiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice); [F.3.] Nu sunt îndeplinite condiJiile pentru a evalua starea de conservare a habitatului din punct de vedere al structurilor şi funcJiilor specifice habitatului ca fiind favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. E.2. Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" G.3 Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat TendinJa viitoare a suprafeJei tipului de habitat anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a SuprafaJei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: G.4 Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor Pentru aprecierea raportului dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă şi suprafaJa tipului de habitat în viitor , anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va face prin unul din operatorii: EC - tip de habitat de importanţă comunitară; RO - tip de habitat naţional. "+" - crescătoare, "-" - descrescătoare, "0" - stabilă, "x" - necunoscută "<" - mai mic (în condiţii excepţionale), G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor Perspectivele tipului de habitat în viitor se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a suprafeJei tipului de habitat [G.3.] şi de raportul dintre suprafaJa tipului de habitat în viitor şi suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă , conform matricii 4 şi figurilor aferente din secţiunea „Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor", prin una din valorile: G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor , se va preciza în contextul clasificării impacturilor în presiuni actuale (impacturi care au loc în prezent) şi ameninţări viitoare (impacturi care nu există în prezent dar pentru care există probabilitatea de a se materializa în viitor ca urmare a unor planuri, modificări de management, schimbarea legislaţiei, etc) prin selectarea uneia dintre următoarele variante: impacturilor asupra tipului de habitat în viitor. G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat se va aprecia funcţie de efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6.], s uprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] şi structura şi funcJiile tipului de habitat [F.3.] "::" - aproximativ egal, ">" - mai mare, ">>" - mult mai mare, "x" - necunoscut. FV - perspective bune U2 - perspective inadecvate U1 - perspective rele X - perspective necunoscute Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra tipului de habitat, afectând major viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat; Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat; Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat; Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul printr-una din variantele: asigurare al viabilităţii pe termen lung a tipului de habitat viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată; viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este asigurată viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată; nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele impacturi, Orice altă Impacturile, respectiv Nu sunt îndeplinite respectiv presiunile combinaţie presiunile actuale şi condiJiile pentru a actuale şi ameninJările ameninJările viitoare, evalua starea de viitoare, nu vor avea în vor avea în viitor un conservare a tipului viitor un efect efect foarte mare de habitat din punct semnificativ asupra asupra tipului de de vedere al tipului de habitat; [G.6.] ŞI habitat [G.6] ; SAU perspectivele tipului de perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] date, sau datele habitat în viitor [G.5.] sunt rele existente sunt sunt bune (dacă s-au SAU insuficiente sau nu putut evalua) SAU viabilitatea pe termen sunt demne de viabilitatea pe termen lung a tipului de încredere lung a tipului de habitat habitat nu este este asigurată [G.7.] asigurată [G.7.] Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de habitat Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. E.2. Codul unic al tipului de habitat Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.] , ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" H.7. Starea globală de conservare a tipului de habitat Starea globală de conservare a tipului de habitat , se va evalua pe baza matricii 11 prin una din valorile: H.8. Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea , tendinJa stării globale de conservare a tipului de habitat se va aprecia prin una din valorile: H.9. Detalii asupra stării globale de conservare a Dacă starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] a fost evaluată ca "x" - necunoscută se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele valori: EC - tip de habitat de importanţă comunitară; RO - tip de habitat naţional. "FV" - favorabilă, "U1" - nefavorabilă - inadecvată, "U2" - nefavorabilă - rea, "X" - necunoscută "+" - se îmbunătăţeşte, "-" - se înrăutăţeşte, "0" - este stabilă, "x" - este necunoscută tipului de habitat necunoscute de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă. H.10. Descrierea stării Având în vedere necesitatea furnizării de informaţii suplimentare în globale de ceea ce priveşte starea globală de conservare a tipului de habitat în conservare a aria naturală protejată sau orice alte aspecte conexe, descrierea stării tipului de habitat globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată în aria naturală se va realiza printr-un text. protejată "XU" - starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea); "XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea globală Matricea 11 ) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate [E.17]; Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice [F.4.] Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.10]; pe baza matricii: Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toţi cei 3 parametrii de mai sus sunt în stare favorabilă sau unul dintre aceştia este necunoscut şi ceilalţi 2 în stare favorabilă Orice altă combinaţie Unul sau mai mulţi parametri sunt în stare rea Doi sau mai mulţi parametri sunt evaluaţi ca necunoscuţi dar nici unul în stare rea Scopul si obiectivele Planului de Management Scopul planului de management pentru aria naturală protejată Se va defini scopul planului de management pentru aria naturală protejată, în sensul în care acesta reprezintă o afirmare a unei stări de conservare favorabilă existentă sau spre care se tinde pentru întreaga arie naturală protejată, pe termen lung, ca rezultat al implementării planului de management, prin realizarea măsurilor de management adecvate, prin setul de activităţi şi reguli menite să elimine, atenueze, prevină efectele negative ale activităţilor cu impact antropic asupra stării de conservare favorabilă. Planul de management trebuie să conducă în mod clar şi logic spre atingerea Scopului declarat. Scopul general trebuie: să capteze esenţa a ceea ce aria naturală protejată ţinteşte să atingă; să fie clar şi succint - ideal una sau două propoziţii sau un scurt paragraf; să permită tuturor celor implicaţi (în proces) să împărtăşească o viziune comună, unitară asupra viitorului ariei naturale protejate Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităJi Obiectiv general Se vor alege temele pentru definirea obiectivele generale, din nomenclatorul „Teme". Obiectivele generale reprezintă ţinte clare care trebuie să fie atinse şi contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management. Obiectiv specific Pentru fiecare obiectiv general definit anterior trebuie să se specifice unul sau mai multe obiective specifice alese din nomenclatorul „Obiectiv specific" sau pot fi definite de către elaborator. Măsură specifică/măsură de management Pentru fiecare obiectiv specific ales anterior trebuie să se definească cel puţin o măsură specifică care va contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică poate fi exprimată printr- una sau mai multe activităJi şi/sau printr-una sau mai multe măsuri restrictive . Astfel o măsură specifică poate contine una sau mai multe " activităJi " şi/sau una sau mai multe " măsuri restrictive ". Măsurile specifice/măsurile de management pot fi adaptate funcţie de intensitatea efectului activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeaşi activitate, măsurile de management pot să difere în funcţie de intensitatea impactului (ridicată sau scazută). Activitatea produce un rezultat concret pentru îndeplinirea unei măsuri specifice respectiv obiectivului specific şi este realizată într-un anumit moment sau interval de timp. Activitatea se poate alege mulţimea activităţilor asociate măsurilor specifice sau poate fi definită de către custode. Toate activităţile vor avea un titlu şi o descriere a modului în care acestea susţin realizarea măsurii specifice. Activităţii i-se asociază, la momentul planificării temporale, una din priorităţile: Mare, Medie, Mică . Observaţie : este foarte important ca enunţul activităţii să fie cât mai clar şi să nu conţină exprimări care reprezintă restricţii (de genul: se interzice, este interzis, nu este permis, se restricţionează, să nu se recolteze, etc.), care în fapt fac obiectul măsurilor restrictive, vezi descrierea de mai jos. Măsură restrictivă introduce o obligaţie sau constrângere sau interdicţie în sprijinul îndeplinirii măsurii specifice. Măsura restrictivă se poate alege din mulţimea măsurilor restrictive asociate măsurii generale, sau poate fi definită de către custode. Toate măsurile restrictive vor avea un titlu şi o descriere a modului în care acestea susţin realizarea măsurii specifice. Toate măsurile restrictive definite pentru o măsura specifică, se vor aplica cu aceeasi prioritate indiferent de ordinea în care acestea au fost alese/definite. Măsurii specifice i se poate asocia şi o zonă: de desfasurare - dacă acesta a fost exprimată printr-o activitate, de reglementare - dacă acesta a fost exprimată printr-o măsură restrictivă. Aceste zone, de desfăşurare respectiv de reglementare, vor fi descrise în mod obligatoriu printr-un text şi opţional se poate încărca şi o hartă continând limitele acestora, care au geometrie de tip poligon sau multipart poligon, fără atribute. Activităţilor şi măsurilor restrictive li se pot asocia: una sau mai multe specii care sunt vizate de activitate/măsura restrictivă sau unul sau mai multe habitate care sunt vizate de activitate/măsura restrictivă unul sau mai multe impacturi pentru diminuarea sau înlăturarea cărora acestă activitate/măsura restrictivă este definită. Astfel putem avem o măsură specifică la care s-au asociat una sau mai multe specii şi unul sau mai multe impacturi. Măsurii specifice nu i se pot asocia şi specii şi habitate în acelaşi timp. Planul de activitati si estimarea resurselor Planul de activităţi În acest plan de activităţi se detaliază aspecte lagate de activităţile din capitolul 7, asociându-se pentru fiecare activitate următoarele informaţii: Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activităţii. Prioritatea - prioritatea de efectuare a activităţii relativ la celelalte activităţi din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică. Partener - se va furniza numele partenerului extern (nume agent economic, ONG, asociaţie, etc), cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activităţii respective. Planificarea în timp a activităţilor se va face după modelul din tabelul următor. Planificare temporală a activităţilor Nr Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 ..... Anul N Priorita te Respon sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 1 Obiectiv general 1.1 Masură generală/Obiectiv specific 1.1. 1 Activitatea 1 x x x x 1.1. 2 Activitatea 2 x x x x ... ... 1.1. n Activitatea N Estimarea resurselor Estimarea resurselor umane, resurse materiale. Toate aceste resurse atât resursele umane cât şi resursele materiale sunt necesare pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoştinţele locale cât şi resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute/estimate (resursele financiare), infrastructură pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse se vor centraliza după modelul din tabelul următor. Estimarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (monedă) Sursa fonduri 1 Obiectiv general 1.1 Măsură generală/Obiectiv specific 1.1.1 Activitatea 1.1.1 1.1.2 Activitatea 1.1.2 ... ... 1.1.n Activitatea 1.1.N Total măsură generală 1.1 n/a n/a 1.2 Măsură generală/Obiectiv specific 1.2.1 Activitatea 1.2.1 1.2.2 Activitatea 1.2.2 ... ... 1.2.n Activitatea 1.2.N Total măsură generală 1.2 n/a n/a Total obiectiv general 1 n/a n/a 2 Obiectiv general 2.1 Măsură generală/Obiectiv specific 2.1.1 Activitatea 2.1.1 Notă1: unei activităţi i se vor putea aloca mai multe resurse materiale după cum este necesar pentru îndeplinirea acesteia. Alocarea fiecărei activităţi pe un subprogram este obligatorie iar subprogramele sunt cele prevăzute în nomenclatorul „Subprograme". Notă2: acestea sunt doar estimări ale necesarului de resurse umane şi materiale de care adminstratorul/custodele ariei naturale protejate are nevoie pentru îndeplinirea tuturor activităţilor enunţate mai sus. Planul de monitorizare a activitatilor Monitorizarea activităţilor planificate va fi realizată prin următoarele: Raportari periodice Urmărirea activităţilor planificate Indicarea activităţilor realizate 9.1. Raportări periodice Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit, exprimat în formatul An şi Trimestru (de exemplu An 1, Trimestrul 3), relativ la momentul începerii derulării planului de management (după aprobarea acestuia). Raportări periodice Nr Denumire Moment raportare Activităţi incluse în raportare An Trimestru 1 Raportare anul 1 1 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2 2 Raportare intermediară din anul 2 1 2 toate (1) (1) - prin toate întelegem toate activităţile prevăzute în planificarea şi care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective Se va utiliza următoarea convenţie pentru completarea momentului raportării din tabelul de mai sus: daca se completează doar coloana „An" se înţelege raportarea tuturor activităţilor aflate în derulare sau care au fost încheiate pînă la finalizarea anului respectiv daca se completează coloana „An" şi colona „Trimestru" se înţelege raportarea tuturor activităţilor aflate în derulare sau care au fost încheiate pînă la finalizarea trimestrului menţionat din anul respectiv Urmărirea activităţilor planificate În acestă secţiune de urmărire a activităţilor planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire precum şi rezultatele obţinute în urma acestor activităţi. Toate aceste informaţii se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează: Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Material e Resurse financiare estimate Procent îndeplinire Rezultate Obs Cheltuiel i Cheltuieli Total (monedă) Sursa fonduri 1 Obiectiv general 1.1 Măsură generală/Obiectiv specific 1.1. 1 Activitatea 1.1.1 1.1. 2 Activitatea 1.1.2 ... ... 1.1. n Activitatea 1.1.N Total măsură generală 1.1 n/a n/a 1.2 Măsură generală/Obiectiv specific 1.2. 1 Activitatea 1.2.1 1.2. 2 Activitatea 1.2.2 ... ... 1.2. Activitatea n 1.2.N Total măsură generală 1.2 n/a n/a Total obiectiv general 1 n/a n/a 2 Obiectiv general 2.1 Măsură generală/Obiectiv specific 2.1. 1 Activitatea 2.1.1 TOTAL n/a n/a Indicarea activităţilor realizate Se vor indica (marcare cu un simbol, de exemplu „x") trimestrele activităţilor începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Aceste indicare va da o informaţie despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate (de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea). Toate aceste informaţii se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează: Indicare (marcare) activităţi planificate Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 .... Anul N T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Activitatea 1.1.1 x x x x Activitatea 1.1.2 x x x x Activitatea 1.1.3 ... Activitatea 1.1.n Bibliografie şi referinţe În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte bibliografia şi referinţele către alte resurse utilizate pentru realizarea planului de management. Anexe
Regulamentul ariei naturale protejate Această anexă trebuie să cuprindă informatii despre regulamentul ariei naturale protejate, precizându-se dacă regulamentul este aprobat, data aprobării şi numărul actului prin care acesta a fost aprobat. Acest regulament nu este obligatoriu de ataşat la planul de management dacă acest a fost realizat anterior şi aprobat printr-un act normativ. Fotografii Această anexă trebuie să cuprindă toate fotografiile din planul de management care au fost asociate cu capitolele şi subcapitolele acestuia. Fotografii cu speciile de interes conservativ Fotografii cu habitatele din aria naturală protejată Fotografii cu impacturi din aria naturală protejată Alte fotografii relevante pentru aria naturală protejată Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)
Vor fi anexate următoarele hărţi care vor fi realizate în conformitate cu Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS):
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate Harta localizării ariilor naturale protejate Harta limitelor ariei naturale protejate Harta zonării interne Harta geologică Hartă hidrografică Hartă solurilor Harta temperaturilor - medii multianuale Harta precipitaţiilor - medii multianuale Harta ecosistemelor Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate Hărţile distribuţiei speciilor Harta unităţilor administrativ teritoriale Harta utilizării terenului Harta juridică a terenului Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate Harta privind perimetrul construit al localităţilor Harta construcţiilor Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor.
Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management Elemente de interes conservativ Elementele de interes conservativ ale ariilor naturale protejate ce sunt vizate de planul de management sunt de tipul celor prezentate în tabelul următor, în funcţie de categoria ariei naturale protejate: Elementele de interes conservativ Nr. crt. Categoria ariei naturale protejate Elemente naturale Elemente socio- culturale Elemente de mediu şi economice 1 Rezervaţii ştiinţifice pedologic sau de altă natură Nu este cazul Nu este cazul 2 Parcuri naţionale - elementele naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură patrimoniului cultural imaterial. 3 Monumente ale naturii Nu este cazul. - beneficii socio- economice: activităţi de recreere şi turism. 4 Rezervaţii naturale Nu este cazul. - beneficii socio- economice: utilizare durabilă a resurselor naturale regenerabile; activităţi de recreere şi turism. habitate naturale terestre şi/sau acvatice şi elementele de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, elemente ale patrimoniului cultural material imobil; elemente ale patrimoniului cultural material mobil; elemente ale serviciile ecosistemice; beneficiile socio- economice; adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice plante sau animale sălbatice rare, endemice sau ameninţate cu dispariţia; arbori seculari; asociaţii floristice rare; fenomene geologice; alte elemente naturale rare sau unice. specii de interes naţional endemice, rare sau ameinţate cu dispariţia; asociaţii vegetale end emice sau de interes conservativ la nivel naţional; ansambluri peisagistice Elementele de interes conservativ Nr. crt. Categoria ariei naturale protejate Elemente naturale Elemente socio- culturale Elemente de mediu şi economice 5 Parcuri naturale - ecosisteme/complexe de ecosisteme; - activităţile tradiţionale de management al teritoriului ce contribuie la conservarea peisajului reducerea efectelor schimbărilor climatice 6 Geoparcuri imaterial 7 Rezervaţii ale biosferei patrimoniului cultural imaterial 8 Zone umede de importanţă internaţională Nu este cazul schimbărilor climatice 9 Situri ale patrimoniului natural universal - elementele naturale cu valoare universală 1 Nu este cazul serviciile ecosistemice; beneficiile socio- economice; adaptarea şi elementele de interes geologic/paleontologic; categoriile de ecosisteme elemente ale patrimoniului cultural material imobil; elemente ale patrimoniului cultural material mobil; elemente ale patrimoniului cultural serviciile ecosistemice; beneficiile socio- economice; adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice complexe de ecosisteme în regim natural şi semi- natural; speciile protejate de interes internaţional şi naţional elemente ale patrimoniului cultural material imobil; elemente ale patrimoniului cultural material mobil; elemente ale serviciile ecosistemice; beneficiile socio- economice; adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice ecosistemele de zone umede; speciile specifice protejate la nivel internaţional. serviciile ecosistemice; beneficiile socio- economice; adaptarea şi reducerea efectelor serviciile ecosistemice; beneficiile socio- Elementele de interes conservativ Nr. crt. Categoria ariei naturale protejate Elemente naturale Elemente socio- culturale Elemente de mediu şi economice (UNESCO) economice; - adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice 10 Situri de importanţă comunitară / Arii speciale de conservare 3.2. în formularul standard Natura 2000 Facultativ: imaterial 11 Arii de protecţie specială avifaunistică - speciile menţionate la pct. 3.2. în formularul standard Natura 2000 Facultativ: patrimoniului cultural imaterial habitatele naturale menţionate la pct. 3.1. în formularul standard Natura 2000 speciile menţionate la pct. elemente ale patrimoniului cultural material imobil; elemente ale patrimoniului cultural material mobil; elemente ale patrimoniului cultural serviciile ecosistemice; beneficiile socio- economice; adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice elemente ale patrimoniului cultural material imobil; elemente ale patrimoniului cultural material mobil; elemente ale serviciile ecosistemice; beneficiile socio- economice; adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice Tipuri de suprapuneri Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de suprapuneri între ariile naturale protejate. Nr Cod Descriere 1 P Suprapunere parţială 2 I Includere Unităţi de relief Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de unităţi de relief. Nr Cod Descriere 1 C Câmpie/Luncă 2 D Deal/Podiş 3 M Munte Tipuri de zonări interne Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de zonări interne unei arii naturale protejate după cum sunt acestea enumerate în OUG 57/2007. Nr Cod Descriere 1 PS Zonă de protecţie strictă 2 PI Zonă de protecţie integrală 3 CMD Zonă de conservare durabilă / Zona de management durabil 4 DD Zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane Tipuri de acte legislative Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de acte legislative care: stau la baza constituirii ariilor naturale protejate, asigură cadrul legislativ în domeniul protecţiei mediului. Nr Cod Descriere 1 L Lege 2 O Ordonanţă 3 OUG Ordonanţă de urgenţă 4 OM Ordin 5 D Decret 6 DL Decret-Lege 7 DEC Decizie 8 HG Hotărâre 9 HCL Hotărâre consiliului local 10 HCJ Hotărâre consiliului judeţean 11 HCM Hotărâre consiliului de miniştri 12 DEU Directiva Consiliul Comunităţilor Europene 13 REU Regulamentului Consiliului (CE) 15 DC Decizia Consiliului (CE) 16 A Altele Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv a presiunilor actuale şi a ameninţărilor viitoare: Cod Denumire cod A Agricultura A01 Cultivare A02 modificarea practicilor de cultivare A02.01 agricultura intensivă A02.02 schimbarea culturii A02.03 înlocuirea păşunii cu terenuri arabile A03 cosire/tăiere a păşunii A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii A03.02 cosire ne-intensivă A03.03 abandonarea/lipsa cosirii A04 păşunatul A04.01 păşunatul intensiv A04.01.01 păşunatul intensiv al vacilor A04.01.02 păşunatul intensiv al oilor A04.01.03 păşunatul intensiv al cailor A04.01.04 păşunatul intensiv al caprelor A04.01.05 păşunatul intensiv în amestec de animale A04.02 păşunatul neintensiv A04.02.01 păşunatul ne-intensiv al vacilor A04.02.02 păşunatul ne-intensiv al oilor A04.02.03 păşunatul ne-intensiv al cailor A04.02.04 păşunatul ne-intensiv al caprelor A04.02.05 păşunatul ne-intensiv în amestec de animale A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) A05.01 creşterea animalelor A05.02 furajare A05.03 lipsa creşterii animalelor A06 culturi anuale şi perene nelemnoase A06.01 culturi anuale pentru producţia de alimente A06.01.01 culturi anuale intensive pentru producţia de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producţia de alimente A06.01.02 culturi anuale ne-intensive pentru producţia de alimente A06.02 culturi perene nelemnoase A06.02.01 culturi perene nelemnoase intensive/ intensificarea culturilor perene nelemnoase A06.02.02 culturi perene nelemnoase neintensive A06.03 Producţie de biocombustibili A06.04 Abandonarea culturii pentru producţie A07 utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice A08 Fertilizarea (cu îngrăşământ) A09 Irigarea A10 Restructurarea deţinerii terenului agricol A10.01 îndepărtarea gardurilor vii şi a crângurilor sau tufişurilor A10.02 îndepărtarea zidurilor din piatră şi a digurilor A11 Alte activităţi agricole decât cele listate mai sus B Silvicultura B01 plantarea de pădure pe teren deschis B01.01 plantare pădure, pe teren deschis (copaci nativi) B01.02 plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi) B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei B02.01 replantarea pădurii B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) B02.02 curatarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărişului B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare B02.05 producţia lemnoasă ne-intensivă (lăsarea lemnului mort / neatingerea de copacii vechi) B02.06 decojirea scoarţei copacului B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor (în pădure) B05 folosirea de îngrăşăminte (în pădure) B06 păşunatul în pădure/în zonă împădurită B07 Alte activităţi silvice decât cele listate mai sus C Minerit, extracţia de materiale şi de producţie de energie C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip şi pietriş C01.01.01 cariere de nisip şi pietriş C01.01.02 scoaterea de material de pe plaje C01.02 Puţuri de argilă (lut) şi chirpici C01.03 Extracţia de turbă C01.03.01 extragerea manuală a turbei C01.03.02 extragerea mecanizată a turbei C01.04 Mine C01.04.01 minerit de suprafaţă C01.04.02 minerit subteran C01.05 Saline C01.05.01 saline abandonate C01.05.02 saline modificate C01.06 Prospecţiuni geotehnice C01.07 Minerit şi activităţi de extragere la care nu se referă mai sus C02 Exploatarea şi extracţia de petrol şi gaze C02.01 foraj de explorare C02.02 foraj de producţie C02.03 instalaţii de foraj C02.04 instalaţii semi-submersibile C02.05 Foraj cu ajutorul navelor speciale pentru foraj C03 Utilizarea energiei din surse regenerabile abiotice C03.01 utilizarea energiei geotermale C03.02 utilizarea energiei solare C03.03 utilizarea energiei eoliene C03.04 utilizarea energiei mareice D Reţele de comunicaţii D01 Drumuri, poteci şi căi ferate D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism D01.02 drumuri, autostrăzi D01.03 parcuri auto şi parcări D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză D01.05 poduri, viaducte D01.06 tunele D02 Linii de utilităţi şi servicii D02.01 linii electrice şi de telefonie D02.01.01 linii electrice şi de telefon suspendate D02.01.02 linii electrice şi de telefon subterane/scufundate D02.02 conducte D02.03 piloni şi antene de comunicare D02.09 alte forme de transport de energie D03 rute navale, porturi, construcţii marine D03.01 zona portuară D03.01.01 rampe D03.01.02 diguri/zone turistice şi de agrement D03.01.03 zone de pescuit D03.01.04 zona industrial portuară D03.02 Navigaţie D03.02.01 benzi de marfă D03.02.02 benzi de transport de pasageri (de mare viteză) D03.03 Construcţii marine D04 aeroporturi, rute de zbor D04.01 aeroport D04.02 aerodrom, helioport D04.03 rute de zbor D05 Îmbunătăţirea accesului în zonă D06 Alte forme de transport şi comunicaţie E Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi comercială E01 Zone urbanizate, habitare umana (locuinţe umane) E01.01 urbanizare continuă E01.02 urbanizare discontinuă E01.03 habitare dispersată (locuinţe risipite, disperse) E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe E02 Zone industriale sau comerciale E02.01 fabrici E02.02 depozite industriale E02.03 alte zone industriale/comerciale E03 Descarcări E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din baze de agrement E03.02 depozitarea deseurilor industriale E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) E03.04 Alte tipuri de depozitări E03.04.01 Depuneri costiere de nisip/creşterea plajelor E04 Infrastructuri, construcţii în peisaj E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj E04.02 Baze şi construcţii militare în peisaj E05 Depozite de materiale E06 Alte activităţi de urbanizare şi industriale similare E06.01 demolarea de clădiri şi structuri umane E06.02 reconstrucţia, renovarea clădirilor F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura şi silvicultura F01 Acvacultura marină şi de apă dulce F01.01 piscicultura intensivă, intensificată F01.02 culturi suspendate F01.03 culturi bentonice F02 Piscuit şi recoltarea resurselor acvatice F02.01 Pescuit profesional pasiv F02.01.01 pescuit cu capcane, varse, vintire etc. F02.01.02 pescuit cu plasă F02.01.03 pescuit cu paragate, în zona litorală F02.01.04 cu paragate, în zona pelagică F02.02 Pescuit profesional activ F02.02.01 traule în zona bentonica sau litorală F02.02.02 traule în zona pelagică F02.02.03 pescuit de adâncime într-o locaţie fixă (pescuit cu setcă/ava, în zona litorală) F02.02.04 pescuit pelagic într-o locaţie fixă (pescuit cu setca/plasa-punga, în zona pelagică) F02.02.05 dragare bentonică F02.03 Pescuit de agrement F02.03.01 săpat după momeală/colectare F02.03.02 pescuit cu undiţă F02.03.03 pescuit cu ostia F03 Vânătoarea şi colectarea animalelor sălbatice (terestre) F03.01 Vânătoare F03.01.01 prejudicii cauzate prin vânătoare (densitatea populaţională în exces) F03.02 Luare / prelevare de faună (terestră) F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni ) F03.02.02 luare din cuib F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj F03.02.04 controlul prădătorilor F03.02.05 captura accidentală F03.02.09 alte forme de luare (extragere) faună F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general F04.01 prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile floristice) F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) F04.02.01 adunare manuală F04.02.02 colectare manuală F05 Luare ilegala/prelevare de faună marină F05.01 dinamită F05.02 pescuit de scoici F05.03 pescuit prin otrăvire F05.04 braconaj F05.05 vânătoare cu arma F05.06 luarea în scop de colecţionare F05.07 altele (ex.cu plase derivante) F06 Alte activităţi de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus F06.01 staţii de creştere a păsărilor/vânatului (în general) G Intruziuni şi dezechilibre umane G01 Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative G01.01 sporturi nautice G01.01.01 sporturi nautice motorizate G01.01.02 sporturi nautice non-motorizate G01.02 mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate G01.03 vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate G01.04 Drumeţii montane, alpinism, speologie G01.04.01 alpinism şi alpinism G01.04.02 speologie G01.04.03 vizite de agrement în peşteri G01.05 planorism, delta plan, parapanta, balon G01.06 ski în afara pârtiilor G01.07 scubadiving, snorkeling (scufundări cu scafandru autonom sau cu snorkel) G01.08 alte activităţi sportive şi recreative în aer liber G02 complexe sportive şi de odihnă G02.01 terenuri de golf G02.02 complex de ski G02.03 stadion G02.04 circuite auto G02.05 hipodrom G02.06 parc de distracţii G02.07 baze sportive G02.08 locuri de campare şi zone de parcare pentru rulote G02.09 observatoare ale faunei sălbatice G02.10 alte sporturi / complexe de agrement G03 Centre de practicare activităţi demonstrative G04 Utilităţi militare şi antrenament civil (mişcări civile) G04.01 Manevre militare G04.02 Utilităţi militare abandonate G05 Alte intruziuni şi dezechilibre umane G05.01 tasarea, supraexploatarea G05.02 abraziune de suprafaţă / deteriorare mecanică a suprafeţei fundului de mare G05.03 penetrare / deteriorarea suprafeţei fundului mării G05.04 vandalism G05.05 întreţinerea intensivă a parcurilor publice / curăţarea plajelor G05.06 curăţarea copacilor, tăierea pentru siguranţa publică, îndepărtarea de copaci pe marginea drumului G05.07 lipsa sau îndreptarea greşită a măsurilor de conservare G05.08 închiderea peşterilor sau a galeriilor G05.09 garduri, îngrădiri G05.10 survolarea cu aeronave (agricol) G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune H Poluare H01 Poluarea apelor de suprafaţă (limnice, terestre, marine şi salmastre) H01.01 poluarea apelor de suprafaţă de către combinate industriale H01.02 poluarea apelor de suprafaţă prin inundaţii H01.03 alte surse de poluare a apelor de suprafaţă H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundaţii sau scurgeri urbane H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport şi de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi H01.07 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate H01.09 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de alte surse care nu sunt enumerate H02 Poluarea apelor subterane (surse punctiforme şi difuze) H02.01 poluării apelor subterane cu scurgeri din zone contaminate H02.02 poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deşeuri H02.03 poluarea apelor subterane asociată cu infrastructura din industria de petrol H02.04 poluarea apelor subterane prin evacuarea apelor de mină H02.05 poluarea apelor subterane cauzată de descarcarea apei contaminate de infiltraţie H02.06 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere H02.07 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane H03 Poluarea apei marine H03.01 deversărilor de petrol în mare H03.02 descărcarea de materiale toxice chimice în mare H03.02.01 contaminare cu compuşi non-sintetici H03.02.02 contaminare cu compuşi sintetici H03.02.03 contaminare cu radionuclizi H03.02.04 introducerea de alte substanţe (de exemplu, lichide, gaze) H03.03 macro-poluare marină (de exemplu, pungi de plastic, polistiren) H04 Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului H04.01 ploi acide H04.02 poluare cu azot (compuşi azotaţi) H04.03 Alte forme de poluare a aerului H05 Poluarea solului şi deşeurile solide (cu excepţia evacuărilor) H05.01 gunoiul şi deşeurile solide H06 excesul de energie H06.01 Zgomot, poluare fonică H06.01.01 poluarea fonică cauzată de o sursă neregulată H06.01.02 poluarea fonică cauzată de o sursă difuză sau permanentă H06.02 Poluare luminoasă H06.03 încălzire termică a corpurilor de apă H06.04 modificări electromagnetice H06.05 Explorare seismică, explozii H07 Alte forme de poluare I Specii invazive, alte probleme ale speciilor şi genele I01 specii invazive non-native (alogene) I02 specii native (indigene) problematice I03 organisme modificate genetic (OMG) I03.01 poluare genetică (animale) I03.02 poluare genetică (plante) J Modificări ale sistemului natural J01 focul şi combaterea incendiilor J01.01 incendii J01.02 combaterea incendiilor naturale J01.03 lipsa de incendii J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede şi mediul marin) J02.01 Umplerea bazinelor acvatice cu pământ, indiguirea şi asanarea: generalităţi J02.01.01 "polderizare" - îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. J02.01.02 recuperarea de terenuri din mare, estuare sau mlaştini J02.01.03 umplerea şanţurilor, zagazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor J02.01.04 recultivarea zonelor miniere J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.02.02 dragare în estuare şi de coastă J02.03 Canalizare şi deviere de apă J02.03.01 deviere a apei, la scară mare J02.03.02 canalizare J02.04 Modificări de inundare J02.04.01 inundare J02.04.02 lipsa de inundaţii J02.05 Modificarea funcţiilor hidrografice, generalităţi J02.05.01 modificarea debitului de apă (maree şi curenţi marini) J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.05.03 modificarea apelor stătătoare J02.05.04 rezervoare J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare J02.05.06 modificarea gradului de expunere la valuri J02.06 Captarea apelor de suprafaţă J02.06.01 captări de apă de suprafaţă pentru agricultură J02.06.02 captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea cu apă J02.06.03 captări de apă de suprafaţă pentru industrie J02.06.04 captări de apă de suprafaţă pentru producţia de energie electrică (de răcire) J02.06.05 captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole J02.06.06 captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale J02.06.07 captări de apă de suprafaţă pentru cariere / deschise (cărbune) J02.06.08 captări de apă de suprafaţă pentru navigare J02.06.09 captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă J02.06.10 alte captări importante de apă de suprafaţă J02.07 Captarea apelor subterane J02.07.01 captări de apă subterană pentru agricultură J02.07.02 captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă J02.07.03 captări de apă subterană pentru industrie J02.07.04 captări de apă subterană pentru cariere / deschise (cărbune) J02.07.05 alte captări importante de apă subterană pentru agricultură J02.08 Creşterea nivelului apelor subterane / recircularea artificială a apelor subterane J02.08.01 evacuări în apele subterane în scopuri de recirculare artificială J02.08.02 recircularea de apă subterană la bazinul freatic de la care a fost extrasă J02.08.03 recircularea apei de mină J02.08.04 alte recirculări importante a apelor subterane J02.09. Salinizarea apelor subterane J02.09.01 intruziune de apă sărată J02.09.02 alte intruziuni J02.10 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării J02.11 Variaţiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire J02.12 Stavilare, diguri, plaje artificiale, generalităţi J02.12.01 Lucrări de protecţie a mării sau a coastei, baraje maree J02.12.02 diguri de apărare pentru inundaţii în sistemele de apă interioare J02.13 Abandonarea gestionării cursurilor de apă J02.14 Deteriorarea calităţii apei din cauza modificărilor antropice de salinitate J02.15 Alte schimbări ale condiţiilor hidraulice cauzate de activităţi umane J03 Alte modificări ale ecosistemelor J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.01.01 reducerea disponibilităţii pradă (inclusiv cadavre, rămăşiţe) J03.02 reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice J03.02.01 reducerea migraţiei / bariere de migraţie J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic J03.03 reducere, lipsa sau prevenirea eroziunii J03.04 cercetari aplicative (industriale) distructive K Procesele naturale biotice şi abiotice (fără catastrofe) K01 procesele naturale abiotice (lente) K01.01 eroziune K01.02 colmatare K01.03 secare K01.04 inundare K01.05 salinizarea solului K02 Evoluţie biocenotică, succesiune K02.01 schimbarea compoziţiei de specii (succesiune) K02.02 acumularea de material organic K02.03 eutrofizare (naturală) K02.04 acidifiere (naturală) K03 relaţii interspecifice faunistice K03.01 competiţia K03.02 parazitism K03.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni) K03.04 prădătorism K03.05 antagonism care decurge din introducerea de specii K03.06 antagonism cu animale domestice K03.07 alte forme de competiţie interspecifică faunistice K04 Relaţii interspecifice ale florei K04.01 competiţie K04.02 parazitism K04.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni) K04.04 lipsa de agenţi de polenizare K04.05 daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vânat) K05 fecunditate redusă / depresie genetică K05.01 fertilitate redusă / depresie genetică la animale (consangvinizare) K05.02 fertilitate redusă / depresie genetică la plante (inclusiv endogamia) K06 alte forme sau forme mixte de competiţie interspecifică a florei L Evenimente geologice, catastrofe naturale L01 activitate vulcanică L02 valuri mareice, tsunami L03 cutremure L04 avalanşe L05 prăbuşiri de teren, alunecări de teren L06 prăbuşiri subterane L07 furtuni, cicloane L08 inundaţii (procese naturale) L09 incendii (naturale) L10 alte catastrofe naturale M Schimbări globale M01 Schimbarea condiţiilor abiotice M01.01 schimbarea temperaturii (ex. creşterea temperaturii şi extremele) M01.02 secete şi precipitaţii reduse M01.03 inundaţii şi creşterea precipitaţiilor M01.04 schimbarea pH-ului M01.05 modificări de debit (limnic, mareic, oceanic) M01.06 modificarea valurilor M01.07 modificarea nivelului marilor M02 Schimbarea condiţiilor biotice M02.01 înlocuirea şi deteriorarea habitatului M02.02 desincronizarea proceselor M02.03 declinul sau dispariţia speciilor M02.04 migraţia speciilor (nou veniţi, natural) U Presiune sau ameninţare necunoscută X Nu există presiuni sau ameninţări XE Presiunile şi ameninţările din afara teritoriului UE XO Presiunile şi ameninţările din afara României Tipuri de arii naturale protejate Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de arii naturale protejate. Nr Cod Descriere 1 B Botanică 2 F Forestieră 3 S Speologică 4 G Geologică 5 P Paleontologică 6 L Peisagistică 7 Z Zoologică 8 U Zona umedă 9 M Marină Categorii de arii naturale protejate Acest nomenclator prezintă lista categoriilor de arii naturale protejate. Nr Cod Descriere 1 I rezervaţie ştiinţifică 2 II parc naţional 3 lll monument al naturii 4 lV rezervaţie naturală 5 V parc natural 6 SCI sit de importanţă comunitară 7 SAC arie specială de conservare 8 SPA arie de protecţie specială avifaunistică 9 BR Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Ecosisteme Acest nomenclator prezintă lista completă a ecosistemelor. Cod Descriere 111 Ape marine costiere 112 Golfuri semi-inchise 113 Lagune costiere 121 Lacuri permanente cu regim hidrologic activ 122 Lacuri şi bălţi permanente cu regim hidrologic redus şi comunităţi flotante 123 Lacuri şi iazuri în interiorul amenajărilor 124 Ape stătătoare temporare 131 Lacuri salmastre şi sarate 141 Ape dulci curgătoare din regiunea de câmpie 1411 Dunărea şi braţele sale principale 1412 Râuri şi pâraie din regiunea de câmpie cu albii nisipoase şi nămoloase 1413 Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei 1414 Gârle şi canale în ariile cu regim liber dar cu circulaţie redusă a apei 1415 Canale în interiorul amenajărilor 142 Ape dulci curgătoare din regiunea de deal 1421 Râuri din regiunea colinară cu albii nisipoase şi prundişuri 1422 Pâraie din regiunea colinară cu albii stâncoase, bolovănişuri şi prundişuri 143 Ape dulci curgătoare din regiunea de munte 1431 Râuri şi pâraie din regiunea montană cu albii stâncoase şi bolovănişuri 211 Mlaştini oligotrofe (de altitudine înaltă) 212 Mlaştini eutrofe (de altitudine joasă) 213 Mlaştini sărăturate 214 Terenuri înmlăştinate de margini de ape curgătoare (izvoare, pâraie, râuri) 221 Dune continentale 222 Dune costiere 223 Plaje de nisip şi nisipuri sărăturate 2231 Supralitoralul si mediolitoralul plajelor nisipoase sau maloase 2232 Plaje nisipoase cu vegetaţie anuală de-a lungul ţărmului 2233 Nisipuri sărăturate cu comunităţi de plante de sărături 224 Faleze şi ţărmuri stâncoase 231 Pajişti aluviale şi de altitudine joasă şi comunităţi ierboase higrofile 2311 Pajişti umede cu ierburi înalte şi comunităţi ierboase higrofile 2312 Pajişti şi fâneţe mezofile de altitudine joasă 232 Pajişti stepice 2321 Pajişti stepice calcicole 2322 Pajişti stepice silicole 233 Pajişti alpine şi de altitudine înaltă 2331 Pajişti alpine şi subalpine 2332 Pajişti şi fâneţe mezofile montane 234 Pajişti sărăturate 241 Tufărişuri alpine şi subalpine 2411 Tufărişuri alpine pitice 2412 Tufărişuri de jneapăn 2413 Tufărişuri de ienupăr 242 Tufărişuri de foioase de altitudine joasă 2421 Tufărişuri xerofile (stepice) 2422 Tufărişuri mezofile 2423 Tufarisuri de luncă şi de zone depresionare 251 Păduri de luncă 2511 Păduri de luncă şi galerii de plopi şi salcii 2512 Păduri de luncă şi galerii de anini 2513 Păduri de luncă de foioase tari 252 Păduri de foioase 2521 Păduri de cvercinee 2522 Păduri amestecate de cvercinee şi fag 2523 Păduri de fag 253 Păduri de foioase şi conifere 2531 Păduri amestecate de fag şi molid 2532 Păduri amestecate de fag şi brad 2533 Păduri amestecate de fag, molid şi brad 254 Păduri şi rarişti de conifere 2541 Păduri de molid şi de molid cu alte conifere 2542 Păduri de larice 2543 Păduri de pin silvestru sau pin negru 2544 Rarişti de molid şi/sau de zâmbru 255 Plantaţii forestiere 2551 Plantaţii de plopi euramericani 2552 Plantaţii de salcâm sau alte foioase alohtone 2553 Plantaţii de molid sau pini în afara arealului natural 2554 Plantaţii de conifere alohtone 261 Stâncării continentale 262 Grohotişuri 271 Terenuri arabile 272 Păşuni 273 Vii, livezi pomi şi arbuşti fructiferi 2731 Vii 2732 Livezi de pomi şi arbuşti fructiferi 274 Terenuri agricole mixte/heterogene 281 Localităţi/intravilan 2811 Localităţi cu structură continuă 2812 Localităţi cu structură discontinuă 282 Zone industriale, comerciale şi/sau transport 2821 Drumuri şi căi ferate 2822 Aeroporturi 2823 Porturi 283 Exploatări resurse minerale de suprafaţă si halde 2831 Exploatări resurse minerale de suprafaţă 2832 Halde şi depozite 284 Terenuri ocupate de construcţii în afara localităţilor 285 Zone în reconstrucţie ecologică 286 Zone verzi urbane si de recreere Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare Prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră reprezintă subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt prezentate în nomenclatorul „Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România". Cod Denumire R1101 Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii R1201 Comunităţi vest-pontice cu Scolymus hispanicus şi Ecbalium elaterium R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora R1509 Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum R1510 Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata R1512 Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum R1513 Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous R1515 Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera R1520 Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini R1523 Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium R1524 Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium R1527 Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix R1530 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina R1532 Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale R1533 Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis R1601 Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya R1604 Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans R1608 Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica) R1610 Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris R1611 Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis R2210 Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernaemontani R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides, Lindernia procumbens R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora R2301 Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritima R2302 Comunităţi ponto-panonice cu Zannichellia palustris şi Z. pedicellata R2303 Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina R3101 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens) R3102 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata R3103 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus) R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium) R3106 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica) R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica) R3109 Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides) R3110 Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) R3111 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) R3112 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă neagră (Calluna vulgaris) R3113 Tufărişiri sud-est carpatice de soc roşu (Sambucus racemosa) R3114 Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus) R3115 Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina) R3116 Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă (Spiraea chamaedryfolia) R3117 Tufărişiri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cununiţă (Spiraea chamaedryfolia) R3118 Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata) R3119 Tufărişuri de alun (Corylus avellana) R3120 Tufărişuri de soc negru (Sambucus nigra) R3121 Tufărişuri ponto - pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă moale (Evonymus europaeus) R3122 Tufărişuri ponto - pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) R3123 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista radiata R3124 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium-ruta-muraria R3125 Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica R3126 Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus) R3127 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus) R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) R3130 Tufărişuri ponto-panonice de vişinel (Cerasus fruticosa) R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana) R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides) R3401 Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida R3402 Pajişti sud-est carpatice de Helictotrichon decorum R3403 Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata R3404 Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha R3405 Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum R3406 Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum R3407 Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia (provincialis) alpina R3408 Pajişti dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria macrantha R3409 Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis R3410 Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia R3411 Pajişti daco-balcanice de Chrysopogon gryllus şi Festuca rupicola R3412 Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema saxatilis R3413 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca R3416 Pajişti balcanice de Festuca callieri, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii şi Thymus zygoides R3417 Pajişti balcanice de Thymus zygoides şi Agropyron brandzae R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata R3419 Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla R3420 Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia R3421 Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae R3501 Pajişti balcanice cu Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina R3502 Pajişti daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum ssp. molinerii şi Ventenata dubia R3503 Comunităţi daco-getice cu Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga R3601 Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi Oxytropis carpatica R3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima R3603 Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa disticha R3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata R3605 Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana R3606 Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis) R3607 Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata R3610 Pajişti sud-est carpatice de Poa media R3611 Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens) R3612 Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii) R3613 Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum R3614 Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina R3615 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea) R3616 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S. reticulata) R3617 Tufărişuri pitice de arginţică (Dryas octopetala) R3618 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ (Soldanella hungarica) R3619 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla) R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus) R3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica R3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus R3709 Comunităţi danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus şi Agrostis canina R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea R3711 Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea R3712 Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa şi Agrostis stolonifera R3713 Pajişti antropice de Juncus tenuis şi Trifolium repens R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum R3715 Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis R3801 Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra R3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra R4105 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia R4106 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum R4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus R4108 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii R4109 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia R4111 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium R4112 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides R4113 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus R4114 Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus R4115 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis R4121 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Knautia drymeia R4122 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betu- lus) cu Carex pilosa R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betu- lus) cu Lathyrus hallersteinii R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis R4127 Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis R4128 Păduri getice - dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera R4129 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia R4130 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans R4131 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Vaccinium - Calluna R4132 Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi fag (Fagus sylva- tica) cu Melittis melissophyllum R4133 Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus R4134 Păduri vest - pontice de gorun (Quercus petraea) cu Merculialis ovata R4135 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum R4136 Păduri vest-pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum R4137 Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum R4139 Păduri getice de stejar pedunculat (Quercus robur) şi gorun (Quercus petraea) cu Carex praecox R4140 Păduri dacice - balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria R4141 Păduri dacice - balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan (Castanea sativa) cu Genista tinctoria R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense R4144 Păduri dacice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia coerulea R4145 Păduri panonice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis R4149 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis R4150 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeru-leum R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora R4153 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus R4154 Păduri danubian-balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla R4155 Păduri danubian - balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) şi cer (Quercus cerris) cu Carex praecox R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum R4157 Păduri-rarişti danubian - vest - pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum R4158 Păduri danubian - vest - pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana R4160 Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Lithospermum purpurocoeru-leum R4161 Păduri-rarişti vest - pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium R4162 Păduri vest - pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus R4164 Păduri balcanice de nuc (Juglans regia) şi sâmbovină (Celtis australis) cu Scutellaria pichleri R4165 Păduri-rarişti de Betula pendula R4201 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia R4202 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium R4203 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica R4204 Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica R 4209 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii R4210 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp. R4211 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra R4212 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium schreberi R4213 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Doronicum columnae R4214 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum R4215 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida R4216 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum R4217 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana R4218 Păduri-raristi sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu Genista radiata R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa R4402 Păduri dacice - getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum R4403 Păduri danubian- panonice de anin negru (Alnus glutinosa) cu Iris pseudacorus R4404 Păduri danubian-panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea R4405 Păduri dacice - getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius R4407 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus R4409 Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides R4412 Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) R4413 Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea R4414 Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula pubescens) R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica) R4416 Tufărişuri de salcie (Salix triandra) R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophae rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos) R4418 Tufărişuri de răchită roşie (Salix purpurea) R4419 Tufărişuri sud-est carpatice de zălog (Salix cinerea) cu Calamagrostis canescens R4420 Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu muşchi de turbă R4421 Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu mur (Rubus caesius) R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima) R4423 Tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa) R5101 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum R5102 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum R5301 Comunităţi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosa aquatica şi Leersia oryzoides R5302 Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris R5303 Comunităţi danubiene cu Oenanthe aquatica şi Rorippa amphibia R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia R5306 Comunităţi danubiene cu Typha laxmannii şi Epilobium hirsutum R5307 Comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus pallustris R5308 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Thelypteris palustris R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris R5310 Comunităţi daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia şi C. acutiformis R5311 Comunităţi vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi Aster tripolium R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper R5401 Turbării sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. dacica şi Plantago gentianoides R5402 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri R5403 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum R5404 Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata R5405 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium R5406 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus R5407 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa R5408 Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa R5409 Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum cuspidatum R5410 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum R5411 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. nigra, Juncus glaucus şi J. effusus R5412 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra R5413 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana R5414 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans R5415 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa R5416 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi C. filicinum R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii R5420 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cardamine opizii R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara R5422 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Glyceria nemoralis R5423 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta R6101 Comunităţi sud-est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoides R6102 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio carniolicus R6103 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica R6104 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina R6105 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgarteni R6106 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides R6107 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sancti-stephani şi Doronicum carpaticum R6108 Comunităţi sud-carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga moschata, Saxifraga aizoides şi Doronicum columnae R6109 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum R6110 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon R6111 Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum R6112 Comunităţi montane sud-est carpatice de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum R6113 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum R6114 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus R6115 Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis R6201 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica R6202 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha şi Gypsophila petraea R6203 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus R6204 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata şi Draba kotschyi R6205 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana R6206 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia R6207 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii R6208 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii şi Campanula cochleariifolia R6209 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis R6210 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis R6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme R6212 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. demissa şi Gypsophila petraea R6213 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteoviridis şi Silene zawadzkii R6214 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea R6215 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvense R6216 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa R6217 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens R6218 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria R6219 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. dubia R6220 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii R6221 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme R6222 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes R6223 Comunităţi sarmatice xerofile pe stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria şi Schivereckia podolica R6301 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora R6302 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis R6303 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla R6305 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta R6306 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioides R6401 Pajişti panonice de Corynephorum canescens şi Festuca vaginata R6402 Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus R6403 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Mollugo cerviana R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria R6405 Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus tectorum R6501 Peşteri R8701 Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major R8705 Comunităţi vest-pontice cu Petunia parviflora şi Solanum retroflexus R8706 Comunităţi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa bella-donna R8707 Comunităţi sud-est carpatice cu Poa supina Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România În nomenclatorul „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră reprezintă subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt prezentate în tabelul următor. Cod Denumire clasă/subclasă Tip 1 Comunităţi litorale şi halofile clasă 11 Comunităţi marine subclasă 12 Braţe de mare şi ţărmuri subclasă 15 Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile subclasă 16 Dune şi plaje de nisip litorale subclasă 2 Ape continentale (non-marine) clasă 22 Ape stătătoare dulcicole subclasă 23 Ape stătătoare saline şi salmastre subclasă 3 Tufărişuri şi pajişti subclasă 31 Lande şi tufărişuri temperate subclasă 34 Stepe şi pajişti xerice calcicole subclasă 35 Pajişti xerice silicicole subclasă 36 Pajişti alpine şi subalpine subclasă 37 Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri) subclasă 38 Pajişti mezofile subclasă 4 Păduri clasă 41 Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare subclasă 42 Păduri temperate de conifere subclasă 43 Păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştină subclasă 5 Mlaştini şi terenuri înmlăştinate clasă 51 Mlaştini de turbă înalte (tinoave) subclasă 53 Vegetaţie de margini de ape subclasă 54 Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraie subclasă 6 Stâncării clasă 61 Grohotişuri subclasă 62 Stânci continentale şi roci la zi subclasă 63 Vegetaţie chionofilă subclasă 64 Dune de nisip continentale subclasă 65 Peşteri subclasă 8 Terenuri agricole şi peisaje artificiale clasă 87 Comunităţi ruderale subclasă 12.12. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare Habitatele de interes comunitar din România Sistemul românesc de clasificare al habitatelor Cod Priorita r Denumire Cod Denumire 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare R1101 Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii 1130 Estuare şi guri de vărsare ale râurilor mari în mare - Nu există niciun habitat descris in clasificarea românească. 1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux - Nu există niciun habitat descris in clasificarea românească. 1150 DA Lagune costiere R2301 Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritima 1160 Melele şi golfuri R2303 Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina 1170 Recifi - Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească. 1180 Structuri submarine create de scurgeri de gaze - Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească. 1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului R1601 Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica 1310 Comunităţi cu Salicornia spp şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata R1515 Comunităţi schoenoides vest-pontice cu Crypsis R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia europaea var. prostrata şi Suaeda maritima R1527 Comunităţi pannonicus ponto-panonice cu Acorellus R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum 1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean ( Juncetalia maritimi ) R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis 1530 DA Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta ponto-sarmatice R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelinii R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Bassia laniflora Kochia laniflora R1509 Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum R1510 Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelinii şi Artemisia santonicum R1512 Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum R1513 Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione ( Obione ) verrucifera R1520 Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelinii R1523 Comunităţi ponto-sarmatice cu Rhaponticum serratuloides, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium R1524 Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halophila R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardi R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum , Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix R1530 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina R1532 Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale R1533 Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis 2110 Dune mobile embrionare (în formare) R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus ( Leymus ) sabulosus şi Artemisia ( Arenaria ) tschernieviana R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum R1608 Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria 2130 DA Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri) R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya R1604 Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea ( ucranica ) R1610 Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigejos şi Holoschoenus vulgaris R1611 Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria 2160 Dune cu Hippophaë rhamnoides R3133 Tufărişuri de cătină albă ( Hippophaë rhamnoides ) 2190 Depresiuni umede intradunale R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris 2340 DA Dune panonice R6401 Pajişti panonice de Corynephorus canescens şi Festuca vaginata 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto- Nanojuncetea R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides, Lindernia procumbens R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora 3140 Ape puternic oligo- mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens şi Najas marina R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium 3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar lutea şi Potamogeton natans 31A0 DA Ape termale din transilvania acoperite de lotus (dreţe) R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane R5416 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta R5420 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Cardamine opizii R5423 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică ( Myricaria germanica ) 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă ( Hippophaë rhamnoides ) şi răchită albă ( Salix elaeagnos ) 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion rubri şi Bidention R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper 4030 Tufărişuri uscate europene R3112 Tufărişuri sud-est carpatice de afin ( Vaccinium myrtillus ) cu iarbă neagră ( Calluna vulgaris ) 4060 Tufărişuri alpine şi boreale R3101 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de azalee ( Loiseleuria procumbens ) R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar ( Rhododendron myrtifolium ) cu afin ( Vaccinium myrtillus ) R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză ( Bruckenthalia spiculifolia ) şi ienupăr pitic ( Juniperus sibirica ) R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic ( Juniperus sibirica ) R3109 Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare ( Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum ) cu afin vânăt ( Vaccinium gaultherioides ) R3111 Tufărişuri sud-est carpatice de afin ( Vaccinium myrtillus ) R3115 Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi ( Juniperus sabina ) R3617 Tufărişuri pitice de arginţică ( Dryas octopetala ) 4070 DA Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn ( Pinus mugo ) cu smirdar ( Rhododendron myrtifolium ) 4080 Tufărişuri cu specii sub- arctice de Salix R3102 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata R3103 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor R3110 Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde ( Alnus viridis ) 40A0 DA Tufărişuri subcontinentale peri- panonice R3116 Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă ( Spiraea chamaedryfolia ) R3118 Tufărişuri de taulă ( Spiraea crenata ) R3121 Tufărişuri ponto - panonice de porumbar ( Prunus spinosa ) şi salbă moale ( Euonymus europaeus ) R3123 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac ( Syringa vulgaris ) cu Genista radiata R3124 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac ( Syringa vulgaris ) cu Asplenium - ruta-muraria R3125 Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica R3126 Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean ( Fraxinus ornus ) R3127 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac ( Syringa vulgaris ) şi mojdrean ( Fraxinus ornus ) R3130 Tufărişuri ponto-panonice de vişinel ( Cerasus fruticosa ) R4413 Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea 40C0 DA Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice R3122 Tufărişuri ponto - panonice de porumbar ( Prunus spinosa ) şi păducel ( Crataegus monogyna ) R3128 Tufărişuri balcanice de păliur ( Paliurus spina- christi ) (p.) R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin ( Jasminum fruticans ) (p.) R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic ( Amygdalus nana ) R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex 6110 DA Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso- Sedion albi R3503 Comunităţi dacice-getice de Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga 6120 DA Pajişti xerice pe nisipuri calcifile R3502 Pajişti daco-balcanice de Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum ssp. molinerii şi Ventenata dubia R6402 Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus R6403 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate, cu Mollugo cerviana 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios R3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă ( Carex curvula ) şi Primula minima R3603 Pajişti sud-est carpatice de părul porcului ( Juncus trifidus ) şi Oreochloa disticha R3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă ( Festuca supina ) şi Potentilla ternata R3615 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine ( Salix herbacea ) R6301 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora R6302 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis R6303 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla R6305 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta R6306 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioides 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine R3601 Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic ( Kobresia myosuroides ) şi Oxytropis carpatica R3605 Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi ( Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana R3606 Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci ( Festuca saxatilis ) R3607 Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius R3611 Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui ( Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi rogoz ( Carex sempervirens) R3612 Pajişti sud-est carpatice de rogoz ( Carex sempervirens) şi coarnă mare ( Sesleria bielzii) R3613 Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum R3616 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine ( Salix retusa , S. reticulata ) R3618 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice ( Salix kitaibeliana ) cu degetăruţ ( Soldanella hungarica ) R3619 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice ( Salix kitaibeliana ) cu degetăruţ alpin ( Soldanella pusilla ) 6190 Pajişti panonice de stâncării ( Stipo- Festucetalia pallentis ) R3403 Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata R3405 Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum R3412 Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema saxatile R3614 Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina 6210 DA Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros ( Festuco Brometalia ) - siturile cu orhidee sunt prioritare R3404 Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha R3408 Pajişti dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria macrantha R3413 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Kengia serotina 6230 DA Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică ( Nardus stricta) şi Viola declinata 6240 DA Pajişti stepice subpanonice R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca R3501 Pajişti balcanice de Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina 62C0 DA Stepe ponto-sarmatice R3406 Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum R3407 Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla ( S. tirsa ) şi Danthonia ( provincialis ) alpina R3409 Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum ssp. pectinatum şi Kochia prostrata R3419 Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphylla R3420 Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia R3421 Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ( Molinion caeruleae ) R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea R3711 Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea 6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio- Holoschoenion R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până în etajele montan şi alpin R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliariae şi Doronicum austriacum R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum R3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii R3712 Comunităţi dacice cu Deschampsia cespitosa şi Agrostis stolonifera R3715 Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis 6510 Pajişti de altitudine joasă ( Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis ) R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius 6520 Fâneţe montane R3801 Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra R3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum 7110 DA Turbării active R5101 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum R5102 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală R5415 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat) R5403 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum R5404 Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata R5407 Mlaştini şi turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa R5408 Mlaştini şi turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa R5412 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra 7150 Comuntăţi depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase R5409 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum cuspidatum 7210 DA Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească. 7220 DA Izvoare petrifiante cu formare de travertin ( Cratoneurion ) R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi C. filicinum R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea oxyloba (DC.) Sch. Bip. ssp. schurii 7230 Mlaştini alcaline R5405 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium R5406 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus R5413 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana R5414 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans 7240 DA Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae - Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească. 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ( Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani ) R6101 Comunităţi sud-est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoides R6102 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio incanus ssp . carniolicus R6103 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica R6104 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina R6105 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgartenii 8120 Grohotişuri calcaroase şi R6106 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ( Thlaspietea rotundifolii ) bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides R6107 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani şi Doronicum carpaticum R6108 Comunităţi sud-carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga spp . şi Doronicum columnae R6109 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum R6110 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile, cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon R6111 Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum R6112 Comunităţi montane sud-est carpatice de grohotişuri mobile sau semifixate, cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum R6113 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum 8160 DA Grohotişuri medio- europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan R6114 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate, cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus R6115 Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişuri mobile, cu Achnatherum calamagrostis 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică R6202 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha şi pe roci calcaroase Gypsophila petraea R6204 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata şi Draba kotschyi R6206 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia R6207 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii R6208 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea oxyloba ssp. schurii şi Campanula cochleariifolia R6209 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp . quadrivalens şi Poa nemoralis R6212 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata ssp. demissa şi Gypsophila petraea R6213 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteo-viridis şi Silene zawadzkii R6214 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea R6216 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa R6217 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens R6218 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria R6222 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes R6223 Comunităţi sarmatice xerofile de stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria şi Schivereckia podolica 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase R6201 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica R6203 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus R6205 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana R6210 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis R6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme R6215 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvensis R6219 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. dubia R6220 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii R6221 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi- Veronicion dilleni pe stâncării silicioase 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis R6501 Peşteri 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum R4102 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Hieracium rotundatum R4105 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Festuca drymeia R4106 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Hieracium rotundatum R4107 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Vaccinium myrtillus R4110 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Festuca drymeia 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum R4118 Păduri dacice de fag ( Fagus sylvatica) şi carpen ( Carpinus betulus ) cu Dentaria bulbifera R4119 Păduri dacice de fag ( Fagus sylvatica) şi carpen ( Carpinus betulus ) cu Carex pilosa R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion R4111 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Cephalanthera damassonium 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum R4123 Păduri dacice de gorun ( Quercus petraea) , fag ( Fagus sylvatica ) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa 9180 DA Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin ( Fraxinus excelsior ), paltin ( Acer pseudoplatanus ) şi ulm ( Ulmus glabra ) cu Lunaria rediviva 91D0 DA Turbării cu vegetaţie forestieră R3106 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn ( Pinus mugo ) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum R4412 Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid ( Picea abies ) şi/sau pin silvestru ( Pinus sylvestris ) R4414 Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos ( Betula pubescens ) 91E0 DA Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior ( Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae ) R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb ( Alnus incana ) cu Telekia speciosa R4402 Păduri dacice - getice de lunci colinare de anin negru ( Alnus glutinosa ) cu Stellaria nemorum 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia , din lungul marilor râuri ( Ulmenion minoris ) R4404 Păduri danubian - panonice de luncă, mixte, de stejar pedunculat ( Quercus robur ), frasini ( Fraxinus spp.) şi ulmi ( Ulmus spp.) cu Festuca gigantea R4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat ( Quercus robur ) şi brumăriu ( Q. pedunculiflora ) cu Fraxinus pallisae R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus spp.) şi frasini ( Fraxinus spp.) cu Galium rubioides R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari ( Quercus spp.), frasini ( Fraxinus spp.) şi anin negru ( Alnus glutinosa ) cu Galium rubioides 91H0 DA Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens R4160 Păduri-rarişti dacice de stejar pufos ( Quercus pubescens ) cu Lithospermum purpureocaeruleum 91I0 DA Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. R4138 Păduri dacice de gorun ( Quercus petraea ) şi stejar pedunculat ( Quercus robur ) cu Acer tataricum R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat ( Quercus robur ) şi cireş ( Prunus avium ) cu Acer tataricum R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat ( Quercus robur ) cu Convallaria majalis R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu ( Quercus pedunculiflora ), cer ( Q. cerris ), gârniţă ( Q. frainetto ) şi stejar pufos ( Q. pubescens ) cu Acer tataricum R4157 Păduri-rarişti danubian - vest - pontice de stejar brumăriu ( Quercus pedunculiflora ) cu Acer tataricum R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu ( Quercus pedunculiflora ) şi stejar pedunculat ( Quercus robur ) cu Tulipa biebersteiniana 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio- Fagion) R4112 Păduri balcanice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Aremonia agrimonioides R4113 Păduri balcanice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Helleborus odorus R4114 Păduri balcanice mixte de fag ( Fagus sylvatica ) cu Ruscus aculeatus R4115 Păduri balcanice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Geranium macrorrhizum R4121 Păduri balcanice de fag ( Fagus sylvatica ) şi alun turcesc ( Corylus colurna ) cu Knautia drymeia 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen ( Erythronio- Carpiniori ) R4127 Păduri dacice mixte de gorun ( Quercus petraea ) , fag ( Fagus sylvatica ) şi tei argintiu ( Tilia tomentosa ) cu Erythronium dens-canis 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun R4132 Păduri panonice-balcanice de gorun ( Quercus petraea ) şi cer ( Q. cerris ) (fag- Fagus sylvatica ) cu Melitis melisophyllum R4133 Păduri balcanice de gorun ( Quercus petraea ) cu Helleborus odorus R4140 Păduri dacice - balcanice de gorun ( Quercus petraea ), cer ( Q. cerris ) şi tei argintiu ( Tilia tomentosa ) cu Lychnis coronaria R4142 Păduri balcanice mixte de gorun ( Quercus petraea ) şi alun turcesc ( Corylus colurna ) cu Paeonia dahurica R4149 Păduri danubian-balcanice de cer ( Quercus cerris ) cu Pulmonaria mollis R4150 Păduri danubian-balcanice de cer ( Quercus cerris ) cu Festuca heterophylla R4151 Păduri balcanice mixte de cer ( Quercus cerris ) cu Lithospermum purpureocoeruleum R4152 Păduri dacice de cer ( Quercus cerris ) şi carpen ( Carpinus betulus ) cu Digitalis grandiflora R4153 Păduri danubian-balcanice de cer ( Quercus cerris ) şi gârniţă ( Q. frainetto ) cu Crocus flavus R4154 Păduri danubian - balcanice de gârniţă ( Quercus frainetto ) cu Festuca heterophylla R4155 Păduri danubian - balcanice de gârniţă ( Quercus frainetto ) şi cer ( Quercus cerris ) cu Carex praecox 91Q0 Păduri relictare de Pinus R4215 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru sylvestris pe substrat calcaros (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida 91V0 Păduri dacice de fag ( Symphyto-Fagion ) R4101 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Pulmonaria rubra R4103 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Leucanthemum waldsteinii R4104 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Pulmonaria rubra R4108 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) şi brad ( Abies alba ) cu Leucanthemum waldsteinii R4109 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Symphytum cordatum R4116 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Phyllitis scolopendrium 91X0 Păduri dobrogene de fag - Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen R4124 Păduri dacice de gorun ( Quercus petraea ), fag ( Fagus sylvatica ) şi carpen ( Carpinus betulus ) cu Lathyrus hallersteinii R4125 Păduri moldave mixte de gorun ( Quercus petraea ), fag ( Fagus sylvatica ), tei ( Tilia cordata ) cu Carex pillosa R4126 Păduri moldave mixte de gorun ( Quercus petraea ), fag ( Fagus sylvatica ) şi tei argintiu ( Tilia tomentosa ) cu Carex brevicollis R4128 Păduri getice - dacice de gorun ( Quercus petraea ) cu Dentaria bulbifera R4135 Păduri vest-pontice mixte de gorun ( Quercus petraea ) , tei argintiu ( Tilia tomentosa ) şi carpen ( Carpinus betulus ) cu Carpesium cernuum R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat ( Quercus robur ) cu Melampyrum bihariense R4144 Păduri dacice de stejar pedunculat ( Quercus robur ) cu Molinia caerulea R4145 Păduri panonice de stejar pedunculat ( Quercus robur ) cu Carex brizoides R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat ( Quercus robur ) şi tei argintiu ( Tilia tomentosa ) cu Scutellaria altissima 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos R4161 Păduri-rarişti vest - pontice de stejar pufos ( Quercus pubescens) cu Galium dasypodum (p.) R4162 Păduri vest - pontice mixte de stejar pufos ( Quercus pubescens ) cu Paeonia peregrina R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos ( Quercus pubescens) cu Echinops bannaticus 9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa R4141 Păduri dacice - balcanice de gorun ( Quercus petraea ) şi castan ( Castanea sativa ) cu Genista tinctoria 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba R4405 Păduri dacice - getice de plop negru ( Populus nigra ) cu Rubus caesius R4406 Păduri danubian - panonice de luncă de plop alb ( Populus alba ) cu Rubus caesius R4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă ( Salix alba ) cu Rubus caesius R4408 Păduri danubiene de salcie albă ( Salix alba ) cu Lycopus exaltatus 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie ( Tamarix ramosissima ) 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana ( Vaccinio- Piceetea ) R4203 Păduri sud-est carpatice presubalpine de molid ( Picea abies ) cu Soldanella hungarica R4205 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) cu Oxalis acetosella R4206 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Hieracium rotundatum R4207 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies) şi brad ( Abies alba ) cu Hylocomium splendens R4208 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Luzula sylvatica R4210 Păduri sud-est carpatice abies ) cu Sphagnum spp. de molid ( Picea R4214 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi fag ( Fagus sylvatica ) cu Hieracium rotundatum 9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană R4201 Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid ( Picea abies ) şi zâmbru ( Pinus cembra ) cu Bruckenthalia spiculifolia R4202 Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid ( Picea abies ) şi zâmbru ( Pinus cembra ) cu Rhododendron myrtifolium R4204 Păduri şi rarişti de larice ( Larix decidua ) cu Saxifraga cuneifolia 9530 DA Vegetaţie forestieră sub- mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica R4218 Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin negru ( Pinus nigra ssp. banatica ) cu Genista radiata Unităţi de măsură pentru populaţia speciei Nr Cod Unitate măsură EN Unitate măsură RO 1. i individuals număr de indivizi 2. adults adults număr de adulţi 3. subadults subadults număr de subadulţipresu 4. bfemales breeding females număr de femele gestante 5. cmales calling males număr de masculi cântători 6. males males număr de masculi 7. p pairs număr de perechi 8. shoots shoots număr de lăstari 9. tufts tufts număr de smocuri 10. fstems flowering stems număr de tulpini florifere 11. localities localities număr de localităţi 12. colonies colonies număr de colonii 13. logs inhabited logs număr de buşteni colonizaţi 14. trees inhabited trees număr de arbori colonizaţi 15. stones inhabited stones/boulders număr de stânci/bolovani colonizaţi Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii Clasă Mărimea populaţiei Minim Maxim 0 1 10 1 10 50 2 50 100 3 100 500 4 500 1 000 5 1 000 5 000 6 5 000 10 000 7 10 000 50 000 8 50 000 100 000 9 100 000 500 000 10 500 000 1 000 000 11 1 000 000 5 000 000 12 5 000 000 10 000 000 13 10 000 000 50 000 000 14 50 000 000 100 0 000 Tendinţa actuală şi/sau viitoare Acest nomenclator prezinta lista de valori pentru notarea evaluării populaţiei unei specii sau a suprafeţei habitatului: Nr Cod Descriere 1. + Crescătoare: influenţele pozitive (de ex. din măsurile de management) cel mai probabil vor depăşi influenţele negative ale impactului 2. - Descrescătoare: influenţele negative cel mai probabil vor depăşi influenţele pozitive 3. 0 Stabilă: scăderile şi creşterile vor fi cel mai probabil în balanţă 4. x Necunoscută: Nu există suficiente date pentru estimarea tendinţei Statutul de conservare al speciei Nr COD Denumire RO Denumire EN 1. EX Dispărut Extinct 2. EW Dispărut în sălbăticie Extinct in the Wild 3. CR Critic Periclitat Critically Endangered 4. EN Periclitat Endangered 5. VU Vulnerabil Vulnerable 6. NT Aproape ameninţat Near Threatened 7. LC Preocupare minima Least Concern 8. DD Date Deficiente Data Deficient 9. NE Neevaluat Not Evaluated 12.17. Statut de prezenţă temporală a speciilor Acest nomenclator se aplică numai în cazul speciilor de păsări. Nr Cod Denumire RO Denumire EN 1. P Rezident Permanent 2. R Reproducere Reproduction 3. C Odihnă şi hrănire Concentration 4. W Iernare Wintering 12.18 Calitatea datelor Acest nomenclator prezintă scara de evaluare a calităţii datelor utilizate la aprecierea diverselor aspecte din cadrul planului de management. Nr Cod Descriere 1. bună estimări statistice robuste sau inventarieri complete 2. medie date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale 3. slabă date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare 4. insuficientă date absente Unităţi de măsură a suprafeţei Acest nomenclator prezintă lista unităţilor de măsură pentru suprafaţa habitatului. Nr Cod Descriere 1 kmp Kilometru pătrat 2 ha Hectar 3 mp Metru pătrat Clasele conform „Corine Land Cover" Acest nomenclator prezintă clasele de utilizare a terenului conform „Corine Land Cover". Nr Cod Descriere 1. 111 Spaţiu urban continuu 2. 112 Spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural 3. 121 Unităţi industriale sau comerciale 4. 122 Reţea de căi de comunicaţie şi terenuri asociate acestora 5. 123 Zone portuare 6. 124 Aeroporturi 7. 131 Zone de extracţie a minereurilor 8. 132 Gropi de gunoi 9. 133 Zone în construcţie 10. 141 Zone urbane verzi 11. 142 Zone de agrement 12. 211 Terenuri arabile neirigate 13. 212 Terenuri irigate permanent 14. 213 Terenuri cultivate cu orez 15. 221 Vii 16. 222 Livezi 17. 231 Păşuni secundare 18. 242 Zone de culturi complexe 19. 243 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală 20. 244 Terenuri agro-forestiere 21. 311 Păduri de foioase 22. 312 Păduri de conifere 23. 313 Păduri mixte 24. 321 Pajişti naturale 25. 322 Vegetaţie subalpină 26. 324 Zone de tranziţie cu arbuşti (în general defrişate) 27. 331 Plaje, dune, renii 28. 332 Stâncării 29. 333 Areale cu vegetaţie rară 30. 334 Areale incendiate 31. 411 Mlaştini 32. 412 Turbării 33. 421 Mlaştini sărate 34. 511 Cursuri de apă 35. 512 Acumulări de apă 36. 521 Lagune 37. 523 Mări 38. 999 Construcţii 39. 998 Cimitire 40. 997 Vegetaţie 41. 996 Drumuri Teme Acest nomenclator conţine temele care pot fi alese în cadrul unui plan de management. Nr Cod Temă de bază 1. T1 Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi habitatelor de interes conservativ) 2. T2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii 3. T3 Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului 4. T4 Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului 5. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale 6. T6 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale) Obiectiv specific Acest nomenclator conţine lista măsurilor generale care pot fi utilizate în cadrul unui plan de management şi care sunt asociate unui obiectiv general. Aceste măsuri generale sunt similare cu obiectivele specifice. Nr Cod OS Cod OBG Titlu 1 OS1 T1 Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei (S) 2 OS2 T1 Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului (H). 3 OS3 T2 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de interes conservativ 4 OS4 T2 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru habitatele de interes conservativ 5 OS5 T2 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversităţii în aria naturală protejată 6 OS6 T2 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ 7 OS7 T2 Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ 8 OS8 T3 Funcţionarea corelată a structurilor de administrare necesare (dupa caz: administratie, consiliu stiintific, consiliu consultativ) 9 OS9 T3 Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora. 10 OS10 T3 Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management 11 OS11 T3 Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management 12 OS12 T3 Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate 13 OS13 T3 Monitorizarea implementării planului de management 14 OS14 T3 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate 15 OS15 T4 Elaborarea/actualizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 16 OS16 T4 Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 17 OS17 T6 Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor 18 OS18 T6 Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor 19 OS19 T5 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere 20 OS20 T5 Promovarea utilizării durabile a pescăriilor (stuf, calitatea şi nivelul apei, modalităţi de gestionare) 21 OS21 T5 Promovarea utilizării durabile a pajiştilor (păşuni, fâneţe) 22 OS22 T5 Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole 23 OS23 O5 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate 24 OS24 T5 Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcţii de pe teritoriul ariei naturale protejate (balastiere, cariere,..), cu includerea prevederilor planului de management 25 OS25 T5 Promovarea realizării şi comercializării de produse tradiţionale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate 26 OS26 T3 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi (Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,..) Activităţi Acest nomenclator conţine o listă de activităţi care sunt asociate direct măsurilor generale şi care pot fi utilizate în cadrul planului de management. De asemenea, acest nomenclator se va putea extinde şi cu alte activităţi care vor fi definite de către utilizator. Nr Cod MS Cod MG Titlu Descriere 1 A1 OS1 Plantarea de pâlcuri adiţionale de salcii în combinaţie cu plop alb, în zonele predilecte de cuibărire 2 A2 OS1 Realizarea unor zone pentru uscatul penelor şi odihnă pentru specia ( S ) 3 A3 OS1 Utilizarea unor mijloace inofensive de protecţie împotriva păsărilor ihtiofage 4 A4 OS3 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru herpetofaună 5 A5 OS3 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru ihtiofaună 6 A6 M3 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru mamifere 7 A7 M3 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru nevertebrate 8 A8 M3 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru avifaună 9 A9 M3 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru plantele inferioare 10 A10 M3 Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru plantele superioare 11 A11 M5 Realizarea evaluării detaliate a geologiei ariei naturale protejate 12 A12 M5 Realizarea evaluării detaliate a hidrologiei/hidrografiei ariei naturale protejate 13 A13 M6 Realizarea monitorizării (conform protocolului de monitorizare) pentru specia (S) 14 A14 M7 Realizarea monitorizării (conform protocolului de monitorizare) pentru habitatul (H) 15 A15 M8 Constituirea structurilor de administrare necesare (dupa caz: administratie, consiliu stiintific, consiliu consultativ) 16 A16 M8 Organizarea de întâlniri pentru funcţionarea structurilor de administrare 17 A17 M8 Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate 18 A18 M8 Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere pentru realizarea unui management participativ 19 A19 M9 Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor ariei naturale protejate. 20 A20 M9 Întreţinerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate 21 A21 M10 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate 22 A22 M10 Acordarea de avize (negative/pozitive) pentru proiectele şi planurile/programele care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate 23 A23 M11 Identificarea de surse de finanţare 24 A24 M11 Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare. 25 A25 M11 Desfăşurarea de activităţi de autofinanţare. 26 A26 M11 Realizarea de campanii de strângere de fonduri (inclusiv 2%). 27 A27 M11 Perceperea de taxe pentru avizele acordate. 28 A28 M12 Achiziţionarea elementelor de logistică necesare (sediu, maşină, barcă, echipamente de teren, etc) 29 A29 M12 Întreţinerea elementelor de logistică necesare (sediu, maşină, barcă, echipamente de teren, etc) 30 A30 M13 Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare (calitativi şi cantitativi), milestone-urilor şi a livrabilelor planului de management. 31 A31 M13 Ajustarea/modificarea indicatorilor funcţie de modificarea implementării planului de management 32 A32 M14 Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate. 33 A33 M14 Desfăşurarea cursurilor de instruire necesare. 34 A34 M15 Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei 35 A35 M15 Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei 36 A36 M16 Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare) 37 A37 M16 Realizarea/actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate 38 A38 M16 Realizarea şi difuzarea unui film documentar referitor la aria naturală protejată 39 A39 M16 Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate. 40 A40 M16 Realizarea de panouri educative 41 A41 M16 Realizarea unui Centru de Informare/Vizitare 42 A42 M16 Realizarea unui manual de educaţie ecologică pentru aria naturală protejată 43 A43 M16 Realizarea unui manual de educaţie ecologică pentru aria naturală protejată 44 A44 M16 Realizarea unui curs opţional de educaţie ecologică (pe baza manualului) adresat şcolilor de pe teritoriul ariei naturale protejate, incluzând lecţii în natură 45 A45 M16 Realizarea de expoziţii foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate 46 A46 M16 Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în aria naturală protejată de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management 47 A47 M16 Evaluarea impactului activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi educaţie ecologică realizate (sondaje, chestionare sociologice) 48 A48 M17 Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei 49 A49 M17 Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei 50 A50 M18 Realizarea de publicaţii de promovare a valorilor naturale şi culturale (broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte materiale de promovare) 51 A51 M18 Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale 52 A52 M18 Realizarea de cursuri şi promovarea realizării de eco- pensiuni 53 A53 M18 Realizarea unui ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unur programe de prezentare a valorilor naturale şi culturale 54 A54 M18 Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare 55 A55 M19 Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate 56 A56 M19 Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate (măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic 57 A57 M19 Promovarea recoltării şi valorificării produselor nelemnoase ale pădurii (fructe de pădure, ciuperci, soc, ) 58 A58 M20 Elaborarea unui ghid privind managementul durabil al pescăriilor şi promovarea acestuia în rândurile administratorilor de ferme piscicole. 59 A59 M20 Includerea măsurilor şi regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole. 60 A60 M20 Acordarea de compensaţii şi stimulente şi accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a fermelor piscicole (ex.: Programul Operaţional pentru Pescuit) 61 A61 M21 Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiştilor şi promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajişti 62 A62 M21 Includerea măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor în contractele de închiriere a suprafeţelor de pajişte 63 A63 M21 Acordarea de compensaţii şi stimulente şi accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a pajiştilor (ex.: Planul Naţional de Dezvoltare Rurală) 64 A64 M22 Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune conditii agricole si de mediu (GAEC) în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate 65 A65 M22 Acordarea de compensaţii şi stimulente şi accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor agricole (ex.: Planul Naţional de Dezvoltare Rurală) 66 A66 M23 Luarea în considerare a prevederilor Planului de management (inclusiv a zonării funcţionale internă a ariei naturale protejate) în procesul de elaborare a planurilor de urbanism (PUG, PUZ) 67 A67 M23 Promovarea unor proiecte model (dpdv al arhitecturii, materialelor utilizate,..) de case, adecvate statului de arie naturală protejată 68 A68 M24 Elaborarea unui Ghid cuprinzând cele mai bune tehnologii şi metode de exploatare a materialelor de construcţii de pe teritoriul ariei naturale protejate 69 A69 M24 Includerea prevederilor planului de management în cadrul condiţiilor impuse asociate acordului/autorizaţiei de mediu emisă pentru activitatea de exploatare a materialelor de construcţii 70 A70 M25 Elaborarea unui Ghid cuprinzând cele mai bune tehnologii şi metode de exploatare a materialelor de construcţii de pe teritoriul ariei naturale protejate 71 A71 M25 Includerea prevederilor planului de management în cadrul condiţiilor impuse acordului/autorizaţiei de mediu emisă pentru activitatea de exploatare a materialelor de construcţii 72 A72 M4 Realizarea/actualizarea detaliată) pentru habitat inventarelor (evaluarea 73 A73 M26 Elaborarea rapoartelor necesare de activitate şi financiare, 74 A74 M26 Trimiterea şi completarea solicitările autorităţilor. acestora funcţie de Măsuri restrictive Acest nomenclator va conţine o listă de măsurile restrictive care pot fi utilizate în cadrul planului de management. Acest nomenclator se va completa şi cu alte reguli restrictive care vor fi definite şi utilizate în planul de management. Acest tabel este dat doar ca titlu de exemplu. Nr Cod R Cod MS Denumire Descriere 1. MR1 MS1 Interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor (lacuri, bălţi, râuri) 2. MR2 MS1 Armonizarea fluctuaţiilor de nivel ale apei cu ciclul reproductiv al păsărilor (martie-septembrie) Programe Acest nomenclator prezintă lista programelor pentru care se face raportarea financiară pentru activităţile din planul de management. Nr Cod Descriere 1 p1 Managementul biodiversităţii 2 p2 Turism 3 p3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale 4 p4 Management şi Administrare Subprograme Acest nomenclator prezintă lista subprogramelor pentru care se face raportarea financiară pentru activităţile din planul de management. Nr Cod Descriere Cod Program 1 Sp11 Inventariere şi cartare p1 2 Sp12 Monitorizare stării de conservare p1 3 Sp13 Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie p1 4 Sp14 Managementul datelor p1 5 Sp15 (Re)introducere specii (extincte) p1 6 Sp16 Reconstrucţie ecologică p1 7 Sp21 Infrastructură de vizitare p2 8 Sp22 Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului p2 9 Sp23 Managementul vizitatorilor p2 10 Sp31 Traditii şi comunităţi p3 11 Sp32 Conştientizare şi comunicare p3 12 Sp33 Educaţie ecologică p3 13 Sp41 Echipament şi infrastructură de funcţionare p4 14 Sp42 Personal conducere, coordonare, administrare p4 15 Sp43 Documente strategice şi de planificare p4 16 Sp44 Instruire personal p4 Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS) Toate hărţile care sunt anexă la planul de management vor fi elaborate în GIS, sistem de proiecţie Stereografic 1970 sau un alt sistem similar aprobat la nivel naţional. Setul de date spaţiale se realizează, în mod unitar, cu respectarea prevederilor OG nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, precum şi a specificaţiilor tehnice INSPIRE privind realizarea seturilor de date privind siturile protejate (D2.8.I. INSPIRE Data Specification on Protected Sites); Seturile de date spaţiale se vor realiza cu precizia aferentă scării 1:5000 şi cu respectarea specificaţiilor tehnice disponibile la nivelul CE, conform Directivei INSPIRE, specifice fiecărui set de date spaţiale realizat. Pentru trasarea detaliilor topografice din interiorul ariei protejate vor fi utilizate planuri de bază 1:5000 sau 1:10000 şi ortofotoplanuri, precum şi datele puse la dispoziţie de către instituţiile responsabile cu implementarea diferitelor teme aferente Directivei INSPIRE. Cartările şi analizele privind caracterizarea speciilor şi habitatelor vor ţine cont de suprafaţa minimă de cartare conform specificului acestora. În cazul unor suprafeţe fragmentate, arealul poate fi descris pornind de la puncte sau linii, prin suprafeţe (zone buffer) în jurul acestora. Pentru delimitarea habitatelor se vor utiliza atât ortofotoplanuri, cât şi măsurătorile GPS rezultate în urma cartărilor pe teren. Pentru activităţile de cartare a arealelor speciilor şi a habitatelor se pot utiliza imagini satelitare multispectrale (care oferă informaţii suplimentare prin imagini în diverse benzi spectrale, care pot fi interpretate în acest scop), precum şi modelele digitale ale terenului (digital elevation model) la rezoluţii adecvate scopului urmărit. Procesele de digitizare vor respecta întotdeauna aceeaşi scară de vizualizare pentru a evita diferenţele de scară ce pot apărea ulterior (recomandat 1:2000). Structura bazei de date GIS trebuie să fie definită în funcţie de tipurile de date integrate în sistem, astfel încât să acopere întreg domeniul specific ariei protejate. Formatul digital al bazelor de date cartografice trebuie să permită interoperabilitatea între diferite programe de analiză GIS şi să se realizeze în concordanţă cu specificaţiile INSPIRE pentru bazele de date geospaţiale ale ariilor protejate; Formatul bazelor de date geospaţiale agreat este geodatabase, în caz contrar acesta trebuie să fie prezentat în format XML sau shapefile (forma interoperabilă gratuită); Măsurătorile şi înregistrările GPS din teren vor respecta o structură de date care să permită încărcarea/stocarea acestora automat în baza de date GIS; Fiecărei baze de date geospaţiale i se va crea o topologie şi vor fi eliminate erorile de digitizare; Hărţile vor fi etichetate ţinându-se seama de semnele convenţionale cartografice existente; Metadatele vor fi introduse în conformitate cu Directiva INSPIRE, urmărind specificaţiile pentru bazele de date geospaţiale ale ariilor protejate. Structura layere-lor operaţionale (feature dataset-ul Operational) Tabelele descriu structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocare datelor GIS operaţionale. Câmpurile din tabele subliniate şi îngroşate, de ex: TYPE , trebuie să fie completate cu valorile predefinite, enumerate la finalul secţiunii. HabitatsDistribution (distribuţia habitatelor) - poligon Nr. Crt Nume câmp Tip câmp Descriere câmp 1 HABITAT1 text 10 Codul tipului de habitat 1 (clasificare Natura2000 sau nationala) 2 PERCENT1 float Procentul tipului de habitat 1 3 HABITAT 2 text 10 Codul tipului de habitat 2 (clasificare Natura2000 sau nationala) 4 PERCENT2 float Procentul tipului de habitat 2 5 HABITAT 3 text 10 Codul tipului de habitat 3 (clasificare Natura2000 sau nationala) 6 PERCENT 3 float Procentul tipului de habitat 3 7 HABITAT 4 text 10 Codul tipului de habitat 4 (clasificare Natura2000 sau nationala) 8 PERCENT 4 float Procentul tipului de habitat 4 9 HABITAT 5 text 10 Codul tipului de habitat 5 (Natura2000) 10 PERCENT 5 float Procentul tipului de habitat 5 11 HABITAT 6 text 10 Codul tipului de habitat 6 (clasificare Natura2000 sau nationala) 12 PERCENT6 float Procentul tipului de habitat 6 13 HABITAT7 text 10 Codul tipului de habitat7 (clasificare Natura2000 sau nationala) 14 PERCENT7 float Procentul tipului de habitat 7 15 HABITAT 8 text 10 Codul tipului de habitat 8 (clasificare Natura2000 sau nationala) 16 PERCENT8 float Procentul tipului de habitat 8 17 HABITAT9 text 10 Codul tipului de habitat 9 (clasificare Natura2000 sau nationala) 18 PERCENT9 float Procentul tipului de habitat 9 19 HABITAT10 text 10 Codul tipului de habitat 10(Natura2000) 20 PERCENT10 float Procentul tipului de habitat 10 21 QUALITY text 15 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 22 SENSITIVE text 1 Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 23 NOTES text 255 Alte detalii 24 SITECODE text 10 Codul sitului 25 MANAGPLAN short integer Versiunea planului de management Câmpul „Quality" Cod Descriere buna estimări statistice robuste sau inventarieri complete medie date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale slaba date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare insuficienta date absente Câmpul „Sensitive" Cod Descriere C Informaţii confidenţiale P Informaţii publice SpeciesDistribution (distribuţia speciilor) - poligon Nr. Crt Nume câmp Tip câmp Descriere câmp 1 CODEEUNIS text 10 Codul speciei (EUNIS) (codurile din nomenclatorul SpeciesClassification) 2 POPULATION text 2 Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 3 LOCATION text 255 Descrierea localizării speciei 4 POPMIN long integer Mărimea populaţiei - limita inferioară 5 POPMAX long integer Mărimea populaţiei - limita superioară 6 UNIT text 15 Unitatea de măsură pentru tipul de populaţie (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 7 QUALITY text 15 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 8 DENSITY text 1 Clasa densităţii speciei (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 9 SENSITIVE text 1 Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 10 NOTES text 255 Alte detalii 11 SITECODE text 10 Codul sitului 12 MANAGPLAN short integer Versiunea planului de management Câmpul „Population" Cod Denumire RO P Rezident R Reproducere C Odihnă şi hrănire W Iernare Câmpul „Unit" Cod Unitate măsură i număr de indivizi adults număr de adulţi subadults număr de subadulţi bfemales număr de femele gestante cmales număr de masculi cântători males număr de masculi p număr de perechi shoots număr de lăstari tufts număr de smocuri fstems număr de tulpini florifere localities număr de localităţi colonies număr de colonii logs număr de buşteni colonizaţi trees număr de arbori colonizaţi stones număr de stânci/bolovani colonizaţi Câmpul „Quality" Cod Descriere buna estimări statistice robuste sau inventarieri complete medie date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale slaba date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare insuficienta date absente Câmpul „Density" Cod Descriere R Ridicată M Medie S Scăzută Câmpul „Sensitive" Cod Descriere C Informaţii confidenţiale P Informaţii publice SpeciesDistributionPoint (distribuţia speciilor) - punct Nr. Crt Nume câmp Tip câmp Descriere câmp 1 CODEEUNIS text 10 Codul speciei (EUNIS) (codurile din nomenclatorul SpeciesClassification) 2 POPULATION text 2 Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 3 AREAH float Suprafaţa habitatului grupului de indivizi 4 AREUNIT text 5 Unitatea de masura pentru suprafaţa habitatului grupului de indivizi (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 5 LOCATION text 255 Descrierea localizării speciei 6 POPMIN long integer Mărimea populaţiei - limita inferioară 7 POPMAX long integer Mărimea populaţiei - limita superioară 8 UNIT text 15 Unitatea de măsură pentru tipul de populaţie (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 9 QUALITY text 15 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 10 DENSITY text 1 Clasa densităţii speciei (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 11 SENSITIVE text 1 Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 12 NOTES text 255 Alte detalii 13 SITECODE text 10 Codul sitului 14 MANAGPLAN short integer Versiunea planului de management Câmpul „Population" Cod Denumire RO P Rezident R Reproducere C Odihnă şi hrănire W Iernare Câmpul „AreaUnit" Cod Descriere kmp Kilometru pătrat ha Hectar mp Metru pătrat Câmpul „Unit" Cod Unitate măsură i număr de indivizi adults număr de adulţi subadults număr de subadulţi bfemales număr de femele gestante cmales număr de masculi cântători males număr de masculi p număr de perechi shoots număr de lăstari tufts număr de smocuri fstems număr de tulpini florifere localities număr de localităţi colonies număr de colonii logs număr de buşteni colonizaţi trees număr de arbori colonizaţi stones număr de stânci/bolovani colonizaţi Câmpul „Quality" Cod Descriere buna estimări statistice robuste sau inventarieri complete medie date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale slaba date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare insuficienta date absente Câmpul „Density" Cod Descriere R Ridicată M Medie S Scăzută Câmpul „Sensitive" Cod Descriere C Informaţii confidenţiale P Informaţii publice ImpactsDistribution (distribuţia activităţilor cu potenţial impact) - poligon Nr. Crt Nume câmp Tip câmp Descriere câmp 1 IMPACTCODE text 10 Codul impactului actual ( se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare) 2 TYPE text 1 Tipul de impact (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 3 LOCATION text 255 Descrierea localizării impactului actual 4 INTENSITY text 1 Intensitatea impactului actual (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 5 SENSITIVE text 1 Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 6 NOTES text 255 Alte detalii 7 SITECODE text 10 Codul sitului 8 MANAGPLAN short integer Versiunea planului de management Câmpul „Type" Cod Descriere P Presiune actuală A Ameninţare viitoare Câmpul „Intensity" Cod Descriere R Ridicată (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată M Medie (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată) S Scăzută (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată) Câmpul „Sensitive" Cod Descriere C Informaţii confidenţiale P Informaţii publice ImpactsDistributionHabitats (distribuţia impacturilor asupra habitatelor) - poligon Nr. Crt Nume câmp Tip câmp Descriere câmp 1 IMPACTCODE text 10 Codul impactului actual ( se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare) 2 TYPE text 1 Tipul de impact (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 3 HABITAT text 10 Codul habitatului (clasificarea Natura2000 sau clasificarea nationala) 4 LOCATION text 255 Descrierea localizării impactului actual 5 INTENSITY text 1 Intensitatea impactului actual (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 6 SENSITIVE text 1 Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 7 NOTES text 255 Alte detalii 8 SITECODE text 10 Codul sitului 9 MANAGPLAN short integer Versiunea planului de management Câmpul „Type" Cod Descriere P Presiune actuală A Ameninţare viitoare Câmpul „Intensity" Cod Descriere R Ridicată (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată M Medie (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată) S Scăzută (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată) Câmpul „Sensitive" Cod Descriere C Informaţii confidenţiale P Informaţii publice ImpactsDistributionSpecies (distribuţia impacturilor asupra speciilor) - poligon Nr. Crt Nume câmp Tip câmp Descriere câmp 1 IMPACTCODE text 10 Codul impactului actual (se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare) 2 TYPE text 1 Tipul de impact (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 3 CODEEUNIS text 10 Codul Eunis al speciei 4 LOCATION text 255 Descrierea localizării impactului actual 5 INTENSITY text 1 Intensitatea impactului actual (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 6 SENSITIVE text 1 Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori) 7 NOTES text 255 Alte detalii 8 SITECODE text 10 Codul sitului 9 MANAGPLAN short integer Versiunea planului de management Câmpul „Type" Cod Descriere P Presiune actuală A Ameninţare viitoare Câmpul „Intensity" Cod Descriere R Ridicată (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată M Medie (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată) S Scăzută (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată) Câmpul „Sensitive" Cod Descriere C Informaţii confidenţiale P Informaţii publice Activities (activităţi şi măsuri restrictive) - poligon
Nr. Crt Nume câmp Tip câmp Descriere câmp 1 IDACTIVITY long integer ID-ul activităţii sau al măsurii restrictive 2 ACTIVITYNAME text 255 Numele activităţii sau al măsurii restrictive 3 TYPE text 1 4 NOTES text 255 Alte detalii 5 SITECODE text 10 Codul sitului 6 MANAGPLAN short integer Versiunea planului de management
Câmpul „Type"
Cod Descriere A Activitate M Măsură restrictivă Preluat: 2026-09-24T10:02:43.377198+00:00 · SHA256: 50015555e5baa075ab0b10479010d166d593abf462a5d40477d65862a50464f0