HOTĂRÂRE nr. 141 din 10 octombrie 2018 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune - COM (2018) 372 final

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 HOTĂRÂRE nr. 141 din 10 octombrie 2018  referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului  privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune - COM (2018) 372 final     EMITENT     SENATUL       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 876 din 17 octombrie 2018      În temeiul dispozițiilor  art. 67  și  art. 148 alin. (2)  și  (3) din Constituția României, republicată , precum și ale  Protocolului nr. 2  privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat  Tratatului de la Lisabona  de modificare a  Tratatului privind Uniunea Europeană  și a  Tratatului de instituire  a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 13/2008 ,   în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/431 din 26.09.2018,   Senatul adoptă prezenta hotărâre.    
				 + 
			  Articolul 1      Senatul României:  1.    consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității;   ...     2.    consideră că propunerea de regulament respectă principiul proporționalității sub aspectul formei juridice alese, dar sub aspectul conținutului este inadecvată;    ...     3.    constată necesitatea clarificării, în ceea ce privește investițiile în infrastructură, a faptului că în propunerea de regulament există o prevedere generică, în timp ce în Regulamentul nr. 1.301/2013 sunt precizate tipurile de infrastructuri în care se pot face investiții. De asemenea, deși din ambele fonduri urmează să se finanțeze măsuri privind asistența tehnică, nu este clar cum vor fi finanțate intervențiile care să vizeze creșterea capacității instituționale a instituțiilor, a beneficiarilor și a altor părți interesate;   ...     4.    remarcă cu îngrijorare o scădere a alocărilor pentru obiectivele prin intermediul cărora se finanțează infrastructura de bază. În perioada actuală, în regiunile mai puțin dezvoltate, cel puțin 50% din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru două sau mai multe dintre obiectivele tematice privind cercetarea/inovarea, TIC, IMM și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cel puțin 12% din resursele totale ale FEDR la nivel național fiind alocate obiectivului tematic privind economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, procentul prealocat schimbărilor climatice a crescut cu 5% per total și au fost propuse procente specifice pentru FEDR și FC (30%, respectiv 37%). Toate acestea conduc însă la limitări în ceea ce privește investițiile în infrastructură, în special în infrastructura rutieră, TIC, apă/apă uzată, deșeuri care nu au contribuție la obiectivul privind schimbările climatice;   ...     5.    atrage atenția asupra necesității existenței unei abordări teritoriale descentralizate care să acorde flexibilitate sporită în stabilirea domeniilor finanțate la nivel național și regional, ținând seama de nevoile specifice identificate. Apreciază că o orientare inflexibilă realizată prin prealocări impuse prin reglementările europene riscă să conducă spre adâncirea discrepanțelor de dezvoltare și să creeze dezechilibre suplimentare, inclusiv punând sub semnul întrebării investițiile realizate până în prezent și care au nevoie de continuitate pentru a-și atinge obiectivele;   ...     6.    subliniază faptul că, în noul cadru propus, politica de coeziune ridică preocupări prin prisma noilor dispoziții legate de concentrarea tematică, regula N + 2, cofinanțare, prefinanțare, TVA etc. Toate acestea pot conduce la percepția că politica de coeziune este mai puțin adaptată nevoilor regionale și astfel putea să fie considerată mai puțin atractivă pentru beneficiari din cauza ratei de cofinanțare propuse și TVA nedeductibil, ceea ce înseamnă de fapt un nivel considerabil mai ridicat de cofinanțare națională. Noile condiții propuse pentru implementare pot conduce la o utilizare redusă a fondurilor politicii de coeziune, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în statele membre cu o nevoie crescută de investiții, generând astfel întârzieri în procesul de convergență. În plus, suma transferată la Fondul de coeziune pentru Mecanismul de conectare a Europei ar trebui să reflecte ponderea globală a fondurilor dedicate politicii de coeziune în noul CFM, care este redus semnificativ în termeni reali.   ...         
				 + 
			  Articolul 2      Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituțiilor europene.     Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 10 octombrie 2018, cu respectarea prevederilor  art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .       p. PREȘEDINTELE SENATULUI,    ADRIAN ȚUȚUIANU    București, 10 octombrie 2018.   Nr. 141.   -----  

Preluat: 2026-09-24T18:05:19.556030+00:00 · SHA256: 3a45c9aa69215ad6905b65ecfdebb40f64f2a86a23d095abd739f1754f577a27