ANEXĂ din 11 decembrie 2019 privind modificarea "Curriculumului de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie"

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXĂ din 11 decembrie 2019 
 privind modificarea "Curriculumului de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie"  
    EMITENT     MINISTERUL SĂNĂTĂŢII   MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII     
  Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 115 bis din 14 februarie 2020  
   
  
						Notă   ...
			    Conținută de  ORDINUL nr. 1.850/2019/3.069/2020 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 14 februarie 2020.    
 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA 
   
 OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE 
   
 Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii 
   
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 
   
     
   
  2019  
  
   
     
 CURRICULUM  DE  PREGĂTIRE  ÎN  SPECIALITATEA   OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE  
   
     
   
 Definiţia specialităţii: 
  OBSTETRICA ŞI GINECOLOGIA reprezintă o specialitate medico-chirurgicală care se ocupă cu studiul morfo-fiziopatologiei aparatului genital feminin, al proceselor biologice legate de reproducere şi tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.  
  
   
 Introducere 
 Curriculumul prevede un număr de  200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar,  pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi  40-50 de ore/an  de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. 
 Pe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenţii vor fi obligatoriu incluşi în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere şi îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă şi cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat. 
 Coordonatorul de Rezidenţiat va decide împreună cu medicul rezident unde se vor desfăşura stagiile de pregătire în rezidenţiat. 
 Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naţionale / internaţionale indexate BDI / ISI Web of Knowledge. 
 Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book ), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continua, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidenţiat trebuie să urmarească continuu log-bookul fiecarui rezident pe care il are in coordonare. 
 Fiecare modul / stagiu din pregătirea în rezidenţiat va fi absolvit numai după susţinerea unui examen scris şi practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (şapte). 
 La sfârşitul pregătirii în rezidenţiat, rezidenţii vor susţine examenul de obţinere a titlului de medic specialist în Obstetrică-Ginecologie. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor de sfârşit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existenta in Anexa 1. 
   Probă scrisă (10 subiecte)    Proba clinica Obstetrică    Proba clinica Ginecologie       Probă practică, de interpretare a unor investigaţii / de efectuare de manevre. La examenul de medic specialist:    toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;    pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;    media minimă de promovare este 7,00 (şapte).     
 Parcursul de pregătire în rezidenţiatul specialităţii Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură: 
   
 ORGANIZAREA PROGRAMULUI 
   Durata programului        NUMĂRUL TOTAL DE ANI    5      NUMĂRUL TOTAL DE MODULE    14      MODULUL 1    Obstetrică-Ginecologie, pregătirea de bază      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    36 de luni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 2    Obstetrică-Ginecologie, elemente de competenţă      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    5 luni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 3    Ultrasonografie în obstetrică şi ginecologie      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    8 săptămâni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 4    Chirurgie      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    4 luni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 5    Gineco-oncologie      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    2 luni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 6    Endocrinologie reproductivă      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    1 lună      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 7    Genetică medicală      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    1 lună      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 8    Neonatologie      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    1 lună      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 9    Bioetica      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    2 săptămâni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    10 ore / săptămână           MODULUL 10    Elemente juridice medicale şi malpraxis      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    2 săptămâni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    5 ore / săptămână      MODULUL 11    Urologie şi uroginecologie      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    1 lună      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 12    Colposcopie      NUMARUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    6 săptămâni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 13    Histeroscopie      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    6 săptămâni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      MODULUL 14    Laparoscopie ginecologică      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL    3 luni      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore / lună, 5 ore / săptămână      Total ore pregătire teoretică    1000 ore      Total ore pregătire practică    3000 ore        Secvenţa modulelor este prezentată în tabelul de mai jos:        PARCURS REZIDENŢIAT 5 ANI -  Module / ani de rezidenţiat şi durata (luni)       ANUL I    ANUL II    ANUL III    ANUL IV    ANUL V      Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază       5,5       Endocrinologi e reproductivă       1       Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază       11,5       Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază       11,  5    Obstetrică- Ginecologie, elemente de competenţă       5      Ultrasonogra-  fie în Ob-Gin (1)       0,5       Urologie şi uroginecologie       1      Chirurgie    4    Genetică Medicală    1         Gineco- oncologie       2    Neonatologie    1       Colposcopie       1,5      Bioetica    0,5      Elemente juridice medicale  şi  malpraxis       0,5       Histeroscopie       1,5      Obstetrică- Ginecologie,  pregătirea de bază       7,5       Laparoscopie în ginecologie       3      Ultrasonografi  e în Ob-Gin (2)       0,5    Ultrasonograf  ie în Ob-Gin (3)       0,5    Ultrasonogra-  fie în Ob-Gin (4)       0,5        Modulul de Chirurgie se va efectua obligatoriu în primul an. Primul an de stagiu va începe obligatoriu cu Obstetrică-Ginecologie 6 luni.  Pregătirea în perioada de rezidenţiat  în  Obstetrică  -  Ginecologie  este compatibilă cu principiile adoptate în cadrul PACT Curricula (Proiect de Aducere la Consens a Trainingului, emis de Colegiul European de Obstetrică şi Ginecologie, 2018). Astfel, perioada rezidenţiatului este structurată în mai multe etape:    Modulul de Pregătire de bază în Obstetrică-Ginecologie,  cu următoarele caracteristici:     Durata acestui modul este de minim 36 luni.    Modulul este comun pentru toţi rezidenţii.    Cuprinde un număr minim de proceduri efectuate de medicul rezident. Această pregătire are scopul de a permite activitatea independentă ulterioară a specialistului.      Modulul de Elemente de competenţă în Obstetrică-Ginecologie:    Implică un training mai aprofundat în subdomenii ale specialităţii Obstetrică-Ginecologie, cu o durată de 5 luni.    2 sau 3 stagii de subspecialităţi trebuie incluse în pregătirea fiecărui rezident, fiecare cu o durată de minim 6 săptămâni.    Are scopul de a permite aprofundarea noţiunilor din domeniile de interes particular pentru viitorul specialist.      Module conexe specialităţii:    Însumează 11 luni şi cuprind modulele: Chirurgie, Gineco-oncologie, Urologie şi Uroginecologie, Endocrinologie reproductivă, Genetică medicală, Neonatologie, Bioetică, Elemente juridice medicale şi malpraxis.         Module de subspecialitate (competenţă)  Se referă la abilităţi dincolo de pregătirea pentru specialitate, cuprinse în modulele de Ultrasonografie ginecologică şi obstetricală, Colposcopie, Histeroscopie, Laparoscopie ginecologică, module care pot servi pentru obţinerea respectivelor specializări. Predarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul acestor module se va realiza de cadre didactice care deţin atestat în competenţele respective.         Structura programului, conţinutul stagiilor   
 Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază - anii I, II, III, IV, 36 luni 
   
   Tematică:  Nr. ore curs: 720 ore  Nr. ore practică: 2160 ore     OBSTETRICĂ    Anatomia clinică şi fiziologia organelor genitale    Noţiuni de anatomie    Noţiuni de endocrinologie a reproducerii      Sarcina normală    Fiziologia maternă    Consultaţia preconcepţională    Îngrijirea prenatală      Diagnosticul prenatal    Avortul    Boala trofoblastică gestaţională    Hemoragiile obstetricale antepartum    Complicaţii medicale şi chirurgicale în sarcină    Medicină fetală    Embriogeneza şi dezvoltarea morfologică fetală    Genetică    Teratologie    Monitorizarea fetală antepartum şi intrapartum    Restricţia de creştere fetală    Suferinţa fetală    Moartea fetală      Naşterea normală şi patologică    Naşterea normală    Prezentaţiile distocice    Anomalii ale travaliului    Naşterea vaginală operatorie    Analgezia si anestezia in obstetrica    Hemoragia postpartum    Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului      Anemia fetală. Alloimunizarea    Afecţiuni hipertensive în sarcină    Sarcina multiplă    Nasterea înainte de termen       Sarcina prelungită    Patologia anexelor fetale    Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice şi ale cordonului ombilical    Lichidul amniotic      Lehuzia    Lehuzia fiziologică    Complicaţiile puerperale      Urgenţe vitale în obstetrică    Sepsisul şi şocul în obstetrică    Embolia cu lichid amniotic    Colapsul matern peripartum  GINECOLOGIE    Sindroame în ginecologie    Tulburările  de  ciclu  menstrual:  Sângerarea  uterină  anormală  - menoragia, metroragii disfuncţionale, amenoreea    Durerea pelvină      Infecţiile ginecologice    Sarcina extrauterină    Endometrioza    Anomaliile congenitale ale organelor genitale    Patologia benignă şi preinvazivă ginecologică    Patologia benigna si preinvaziva a tractului reproducător inferior    Tumorile uterine    Tumorile ovariene şi tubare    Patologia benignă şi preinvazivă a sânului      Ginecologie pediatrică    Menopauza          Obiective educaţionale    Cunoştinţe teoretice aprofundate asupra anatomiei si fiziologiei aparatului reproductiv feminin    Cunoaştinţe teroretice şi practice cu privire la diagnosticul şi managenmentul patologiei gineco-obstetricale.    Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă pentru paciente manevrele si tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse in programa de pregatire.    Diagnosticul si terapia de urgenţă a patologiei gineco-obstetricale şi orientarea către un centru superior a cazurilor care depăşesc competenţele şi posibilităţile centrelor de nive inferior.      Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)   
 Pregătirea de bază trebuie să acopere următoarele elemente: 
   Elementele generale OG:    Cunoaşterea elementelor anatomice şi fiziopatologice ale afecţiunilor    Anamneza completă, examenul fizic general şi de specialitate    Diagnosticul pozitiv susţinut de date clinice şi de laborator    Corecta recomandare şi interpretare a explorărilor paraclinice       Cunoaşterea criteriilor de internare şi de externare pentru afecţiunile respective    Efectuarea manevrelor de bază, inclusiv a prescrierii şi administrării de oxigen, medicamente şi tratamente, produse din sânge, suport circulator, cataterism urinar    Managemetul durerii    Recunoaşterea complicaţiilor cu risc vital- septic, resuscitare, complicaţii peri-partum    Comunicarea cu pacientul şi aparţinătorii, inclusiv consimţămîntul informat, şi comunicarea adecvată în echipă    Cunoaşterea complicaţiilor perioperatorii, indicaţii - contraindicaţii - complicaţii ale metodei chirurgicale, evoluţia postoperatorie    Inţelegerea consecinţelor socio-psihologice, de comportament sexual şi familial ale bolii şi tratamentului propus      Asistenţa prenatală    Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noţiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică şi obstetricală).    Stabilirea viabilităţii embrionului şi fătului    Localizarea sarcinii    Vârsta gestaţională    Numărul feţilor    Lungimea colului    Corionicitatea    Biometria fetală    Prezentaţia    Inserţia placentară    Evaluarea lichidului amniotic    Fluxul pe artera ombilicală      Informare şi consiliere    Alăptarea la sân    Sarcina la adolescente    Sarcina şi diabetul    Sarcina şi obezitatea    Sarcina la vârste înaintate    HTA preexistentă şi cea indusă de sarcină    Medicaţia în sarcină    Incompetenţa cervicală    Sarcina multiplă    Colestaza în sarcină    Consecinţele naşterii complicate    Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomiale      Tratament    Sarcina cu localizare neprecizată    Disgravidia emetizantă    Avortul recurent    Sângerarea în primul trimestru    Sângerarea în trimestrele 2-3    Incompatibilitate de grup de sânge    Starea de purtător pentru Streptococul grup B    Durerile abdominale       Traumatisme abdominal minor în sarcină    Anomalii de prezentaţie    Diabet gestaţional    Oligoamnios    Polihidramnios    Complicaţiile HT ale sarcinii    Diminuarea activităţii fetale    Restricţia de creştere fetală intrauterină    Ruptura prematură aspontană a membranelor    Moartea fetală in utero    Sarcina supramaturată    Infecţiile perinatale (TORCH, sifilis, varicela, parvovirus)           Asistenţa intra şi postpartum    Diagnostic : fezabilitatea naşterii vaginale    Indicaţii de tratament :    Hemoragia în postpartum; embolizarea arterei uterine      Principii generale de tratament    Maturizarea pulmonară fetală    Contractiile uterine debutate prematur (naşterea prematură)    Travaliul staţionar    Starea febrilă intrapartum    Lichidul amniotic meconial    Anamneza uterului post-cezariană    Managementul durerii peripartum    Mastita postpartum    Retenţia urinară postpartum    Accidentele trombo-embolice    Hemoragia postpartum      Abilităţi specifice de tratament:      Pentru sarcină    Cerclajul colului uterin: 3      Pentru naştere    Asistenţa naştere necomplicată:   50    Asistenţa naşterii premature    Ventuza obstetricală 10-20    Aplicare forceps sau spatule obstetricale*  0-10    Naştere în pelvină*  5    Asistenţa la naştere în sarcina multiplă    Cezariana  20    Cezariana pe uter cicatricial 15-20    Cezariana pe paciente obeze 0-10  La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)      Pentru suferinţa fetală    Monitorizare cardiotocografică fetală    pH scalp fetal*    Epiziotomie    Cezariana în urgenţă      Pentru Decolarea de placenta normal inserată: cezariana în urgenţă    Pentru ruptura uterină: cezariana în urgenţă       Pentru distocia de umăr: manevrele specifice*    Pentru hemoragia postpartum:    Tamponada intrauterină    Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*    Histerectomia de hemostază*      Pentru retenţia placentară: extracţia manuală şi instrumentală    Pentru inversia uterină: manevre de reversie uterină*    Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicală    Hematomul vulvar: evacuarea hematomului    Epiziotomia: epiziorafia    Sutura laceraţiilor cervicale    Rupturile perineale grad 1-2-3: sutura    Ruptura perineală gradul 4: sutura*    Nota *- pot fi efectuate şi pe simulator       Ginecologie - afecţiuni benigne    Diagnostic              manevre (cuprinse în module)    Anomalii vulvare      biopsie    Anomalii intrauterine    ecografie, histeroscopie    Anomalii uterine şi anexiale ecografie, laparoscopie diagnostică    Anomalii ovariene      ecografie    Anomalii mamare      ecografie      Indicaţii pentru tratament:    Planificare familiala, contracepţia la adultul sănătos    Contracepţia la adultul cu patologie    Endometrioză    Abcesul tubo-ovarian    Hipermenoree    Fibromul uterin    Septul vaginal      Principii generale de tratament:    Bolile cu transmitere sexuală    Boala inflamatorie pelvină    Durerile abdominale şi pelvine    Sindromul premenstrual    Dismenoreea    Hipermenoreea    Hemoragiile disfuncţionale    Simptomele menopauzale    Scurgerile vaginale anormale    Vulvo-vaginita    Fibroamele uterine    Patologia anexială    Endometrioza    Condiloamele vulvare    Chistul de glanda Bartholin    Abcesele vulvare      Abilităţi de tratament specifice:    Contracepţia - aplicare de diafragm, dispozitiv intrauterin (sterilet), implant subcutanat, sterilizare laparoscopică: 20       Recoltarea probelor cervico-vaginale: 50    Sarcina extrauterină: salpingectomie sau salpingotomie laparoscopică: 10    Curetajul biopsic: 15    Avortul spontan precoce: dilatare şi aspiraţie/chiuretaj - 15    Chistul de glandă Bartholin: marsupializare - 5    Abcesul vulvar: evacuare, drenaj    Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie    Miomul: miomectomie prin laparoscopie sau laparotomie    Sindrom aderenţial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervenţiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc şi în cadrul modulului de Laparoscopie)  NB: Abilităţile trebuie să însumeze minim 30 laparoscopii           Ginecologia adolescenţei şi sănătatea sexuală    Identificarea patologiei    Disfuncţia sexuală    Abuzul sexual    Mutilarea genitală    Scurgeri vaginale la fetiţe    Durerea pelvi-abdominală acută la fetiţe    BTS la fetiţe    Traumatismul vulvar, vaginal, perineal şi/sau rectal la copii    Suspiciunea de violenţă domestică şi abuzarea copiilor      Abilităţi specifice de diagnostic : patologia ginecologică la copii    Adaptarea comunicării la copii    Examinarea de specialitate la copii    Indicaţii generale de tratament: contracepţia la adolescenţii sănătoşi    Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulţi, adolescenţi şi copii    Abilităţi specifice de tratament: traumatismele de vulvă/vagin/perineu/rect la copii asistenţa de urgenţă în leziunile de vulvă/vagin/perineu/rect      Medicina reproducerii, infertilitate şi reproducere umană asistată    Identificarea patologiei    Evaluarea fertilităţii şi subfertilităţii masculine şi feminine    Tulburări endocrinologice legate de patologia reproducerii (amenoree primară şi secundară, oligomenoree, galactoree, hiperprolactinemie, hirsutism)    Tehnici de prezervarea fertilităţii    Elemente generale de diagnostic:    Amenoreea primară    Galactoreea      Abilităţi specifice pentru diagnostic - nr total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie    Permeabilitatea  tubară:  verificarea  permeabilităţii  prin  laparoscopie diagnostică, histeroscopie diagnostică    Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea şi măsurarea foliculilor    Sindromul de hiperstimulare ovariană: ecografie transvaginală cu evaluarea foliculilor şi lichidului intraperitoneal      Informare şi consiliere       Factori prognostici pentru sarcină în general    Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort şi sarcina ectopică      Indicaţii generale de tratament: tehnicile de reproducere umană asistată (IIU, FIV, ICSI)    Abilităţi generale pentru tratament:    Patologia ovulatorie, inducţia ovulaţiei cu clomifen citrat    Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord iniţial, tratament în urgenţă        Uroginecologie şi patologia planşeului pelvin    Identificarea patologiei: recunoaşterea necesităţii trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competenţe pentru incontinenţa urinară de efort/imperiozitate    Elemente  generale  de  diagnostic:  prolaps  de  compartiment  median,  prolaps compartiment  anterior,  prolaps  compartiment  posterior,  fistula  rectovaginală:  stadializarea POP-Q    Indicaţii generale de tratament:    Repararea vaginală compartiment anterior/posterior    Repararea vaginală compartiment median      Abilităţi de tratament specifice:    Prolaps uterin: aplicarea şi urmărirea pesarului; colpocleizis*   10    Cistocel:   reparare vaginală simplă   10    Enterocel/rectocel:  reparare vaginală simplă   10  * realizat măcar în condiţii de simulator           Patologia premalignă    Identificarea patologiei: paciente în vârstă predispuse prin co-morbidităţi şi medicaţie; leziuni premaligne vulvare    Abilităţi specifice de diagnostic:    Screening cervical:  prelevare frotiu cito-diagnostic    -    Leziuni premaligne cervicale colposcopie  20      Indicaţii generale de tratament:   leziunile premaligne genitale    Abilităţi specifice de tratament:    Leziuni premaligne cervicale - excizii ale zonei de transformare  20  Abilităţile specifice de diagnostic şi tratament se regăsesc şi în cadrul modulului de Colposcopie.           Gineco-oncologie    Identificarea patologiei    Cancerele ginecologice stadii avnsate    Atitudinea în reacţii atipice ale pacientei la informare      Elemente generale de diagnostic: diagnosticul cancerelor vulvare şi cervicale prin interpretarea datelor de anatomie patologică    Abilităţi specifice de diagnostic    Boala trofoblastică gestaţională - prin ecografia vaginală    Leziunile maligne şi premaligne ale endometrului - prin biopsie endometrială      Informare şi consiliere:    Cancerul de ovar    Cancerul cervical    Recurenţa sau progresia patologiei oncologice           Patologia mamară    Identificarea patologiei:    Patologia maligna a sânului    Riscul genetic în cancerul de sân    Metode de screening în patologia mamară      Abilităţi specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului    Galactoree    Mastodinie       
   
 Modulul 2: Obstetrică-Ginecologie, Elemente de competenţă - anul V, 5 luni 
 Nr. ore curs: 100 ore 
 Nr. ore practică: 300 ore 
   Tematică:    Medicina materno-fetală    Identificarea patologiei: patologia psihiatrică ce necesită trimiterea la specialistul de sănătate mintală, asistentul social sau centre de adicţie    Elemente diagnostice generale:    Anomalii psihiatrice în sarcină şi postpartum    Frica de naştere şi abordul traumei psihice post-partum    Probleme psiho-sociale în timpul sarcinii    Abuzul de toxice    Managementul depresiei      Abilităţi specifice de diagnostic    Fluxul anormal pe artera uterină - prin evaluarea Doppler    Fluxul anormal pe cerebrala medie - prin evaluarea Doppler    Fluxul anormal pe ductul venos - prin evaluarea Doppler    Anomaliile congenitale - ecografia avansată de screening    Anomalii cromozomiale - amniocenteza      Informaţii şi consiliere    Comunicarea riscului procedurilor obstetricale    Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarcinii      Elemente generale de tratament    Bolile hipertensive asociate sarcinii    Diabetul preexistent    Sarcina multiplă    Colestaza în sarcină    Depresia postpartum     Medicii care au absolvit stagiul de  Medicină materno-fetală  din cadrul curriculum-ului de pregatire a rezidentilor de obstetrică-ginecologie, dar nu au atestatul de  Medicină Materno- fetală  nu vor putea practica tehnici complexe aferente acestei sub-specialităţi decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al acestui atestat.  Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare cu medici care deţin atestatul de  Medicină Materno-fetală,  sub îndrumarea acestora.           Ginecologia benignă    Stabilirea indicaţiei de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine cronice       Abilităţi specifice de tratament    Contracepţia: sterilizarea histeroscopică şi laparoscopică    Fibromul uterin tip 2 (sub 3 cm): rezecţia histeroscopică    Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică    Hipermenoree: ablaţia sau rezecţia endometrială    Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic    Abcesul tubo-ovarian: tratament laparoscopic    Aderenţe pelvine: adezioliza laparoscopică         
   Medicina reproducerii: infertilitate şi reproducerea umană asistată    Identificarea patologiei    Micro-aspiraţia percutană spermă    Biopsie testiculară cu extracţie spermatozoizi    Anomaliile genetice    Diagnosticul preimplantator      Indicaţiile de tratament: situaţia psiho-socială a cuplurilor infertile (luarea deciziei în comun)    Elemente generale de tratament:    Tehnicile de inducţie ovulaţie    Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)    Galactoreea    Hiperproactinemia    Adenomul pituitar      Abilităţi specifice de tratament    Subfertilitate: inseminare intrauterină    Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracenteză     Medicii care au absolvit stagiul de  Medicină a reproducerii, infertilitate şi reproducerea umană asistată  din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul  Tratamentul infertilităţii cuplului şi reproducere umană asistată/Fertilizare in vitro,  nu vor putea practica tehnici complexe de reproducere umană asistată decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al acestui atestat.  Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare atestate pentru pregatire in acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entitati medicale private de tratament al infertilitatii.           Uroginecologie şi anomaliile de planşeu pelvin    Identificarea patologiei: bolile neurologice    Abilităţi specifice de diagnostic:    Anomalii de tonus şi motilitate ale planşeului pelvin şi ridicătorilor anali - evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală      Indicaţii de tratament: aspecte psihosociale ale incontinenţei şi proplapsului    Abilităţi specifice de tratament:    Incontinenţa urinară de efort montarea bandeletei sub-uretrale    Prolaps uterin :    Procedeu Manchester    Histerectomie vaginală    Colpocleizis     Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in uroginecologie.  Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare atestate pentru pregatire in acest domeniu.             Patologia tractului genital inferior şi sexologie    Abilităţi specifice de diagnostic    Leziuni premaligne şi maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie    Probleme sexuale - consiliere sexologică modelul PLISSIT    Dureri genitale şi de penetrare, vaginism - examen ginecologic educativ      Indicaţie de tratament:    Aspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale    Aspecte psiho-sociale ale mutilării genitale    Aspecte psiho-sociale ale violenţei sexuale      Elemente nespecifice de tratament    Dermatoza vulvară    Diminuarea libidoului    Aspecte medicale ale violenţei sexuale      Abilitaţi specifice de tratament    Condilomatoza genitală - excizie chirurgicală    Mutilare genitală - chirurgie reparatorie a rupturilor himeniale şi genitale           Ginecologie pediatrică şi a adolescenţei    Abilităţi specifice de diagnostic    Persistenţa unor probleme vaginale sau vulvare - cistoscopie/vaginoscopie      Informaţii şi consiliere    Hemoragia vaginală pre-pubertală    Masele anexiale      Indicaţii de tratament    Traumele vaginale/vulvare/perineale/rectale      Elemente generale de tratament    Contracepţia la adolescenţii cu probleme de sănătate    Durerea vulvo-vaginală    Scurgerile vaginale    Durerea acută abdominală    Durerea abdominală cronică    Pubertatea prematură    Intârzierea pubertară    Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)    Anomalii de dezvoltare ale tractului genital    Patologii vulvo-vaginale (de ex lichen scleros)      Abilităţi specifice de tratament    Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străini        Gineco-oncologie    Abilităţi specifice de diagnostic    Leziuni premaligne şi maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie       Cancerul ovarian - calcularea indicelui de risc de malignitate      Abilităţi specifice de tratament    Leziuni premaligne ale colului - conizaţii (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)    Cancerul de endometru, stadiul I - histerectomie abdominală, histerectomie laparoscopică    Anexectomia profilactică la cazuri cu mutaţii genetice - anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomie     Medicii care au absolvit stagiul de Gineco- oncologie  din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de  Gineco-oncologie,  nu vor putea practica intervenţii complexe în cancere ginecologice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in  Gineco-oncologie  sau  Chirurgie oncologică .  Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care deţin atestat în  Gineco-oncologie.            Patologia mamară    Abilităţi diagnostice specifice    Leziuni mamare precanceroase sau cancer - biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)      Informaţii şi consiliere    Recurenţa sau progresia cancerelor de sân    Patologia mamară borderline    Genetica cancerului mamar      Indicaţii de tratament: leziunile premaligne; leziunile maligne    Elemente generale de tratament    Galactoreea    Mastodinie    Mastita puerperală      Abilităţi specifice de tratament    Leziunile borderline ale sânului - excizia chirurgicală a leziunilor de sân    Abcesul mamar post-partum - puncţia şi drenarea abcesului       
 Medicii care au absolvit stagiul de  Patologie mamară  din cadrul curriculei de pregatire a rezidentilor de ginecologie, dar nu au atestatul de  Gineco-oncologie  sau  Senologie imagistică,  nu vor putea practica intervenţii specifice decat sub indrumarea si responsabilitatea unui medic detinator al respectivelor atestate de pregatire. 
 Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura clinici de  Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală şi Radiologie şi imagistică – Senologie imagistică . 
   
 Modulul    3:    ULTRASONOGRAFIE    OBSTETRICALĂ    ŞI 
 GINECOLOGICĂ, anii I - IV, 2 luni (2 săptămâni / an) 
 Nr. ore curs 40 
 Nr. ore practică 120 
   
 Modulul de Ultrasonografie Obstetricală şi Ginecologică se desfăşoară în strânsă legătură şi pe întreaga perioadă a modulului de Obstetrică-Ginecologie, având în vedere faptul 
   
 că ecografia a devenit parte integrată din consultul ginecologic şi monitorizarea sarcinii. Fragmentarea acestui modul în submodule individuale pe parcursul primilor patru ani de rezidenţiat are mai degrabă rolul de a statua noţiunile teoretice minime care trebuie predate şi testate în cadrul perioadei de rezidenţiat, corelate cu gradul de dificultate şi anul de pregătire. 
 Conţinutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanţă cu declaraţia internaţională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidenţiat, adoptată recent de principalele societăţi internaţionale de specialitate: International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound in Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists in Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all,  Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report . Ultrasound Obstet Gynecol, 2018] 
 Conform  principiilor  europene  de  training  în  ultrasonografia  ginecologică  şi obstetricală cuprinse în Curriculum-ul PACT, este recomandat un program în etape: 
     
   Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică şi raportare. Noţiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor şi / sau e-learning.         Pregătirea practică - se începe sub supraveghere directă într-un cadru cât mai realist. Ulterior se diminuează supravegherea pe măsură ce creste experienţa rezidentului şi este atins nivelul de independenţă.   
   
 Tematică 
   Submodul 1 (An 1)  Principii de bază ale ecografiei medicale.    Principii fizice de bază ale ultrasonografiei    Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)    Bioefectele ultrasonografiei: mecanice, termice, principiul ALARA ( As Low As Reasonably Achievable)    Artefactele ultrasonografice    Declaraţii oficiale ale societăţilor profesionale (ISUOG, AIUM, ACOG, ACR, SMFM, SRU)  Caracteristicile de bază ale echipamentului ecografic.    Sondele ecografice: principiile de generare ale ultrasunetelor; compararea caracteristicilor sondelor şi aplicaţii practice ale acestora.    Penetrarea ultrasunetelor şi bioefectele în funcţie de puterea acustică.    Influenţa frecvenţei ultrasunetelor asupra rezoluţiei şi penetraţiei în ţesuturi.    Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat şi a dimensiunii imaginii.    Reglarea funcţiei "gain" pentru optimizarea luminozităţii imaginii cu minim de putere acustică.    Rolul focalizării pentru obţinerea unei rezoluţii optime în zona de interes.    Setările de persistenţă a imaginilor pentru a reduce zgomotul de fundal.    Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.     Aspecte ale examinării ultrasonografice    Poziţionarea corectă a pacientelor şi folosirea soluţiilor de contact (geluri speciale).    Poziţii ergonomice de examinare şi poziţionare a aparaturii, ce reduc disconfortul examinatorului.    Manipularea corectă a sondei şi orientarea imaginii.    Etichetarea imaginilor şi stocarea acestora.    Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alţi specialişti în medicină.    Protocolul de curăţare şi dezinfectare a sondelor.  Ecografia în primul trimestru al sarcinii    Paşii evaluării ecografice transvaginale în primul trimestru de sarcină.    Indicaţii pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.    Evaluarea sacului gestaţional (localizarea intrauterină, discordanţa cu nivelurile de �-HCG seric şi diferenţierea de fluidul endometrial - pseudosac).    Vezicula vitelină.    Vezicula amniotică.    Numărul embrionilor/feţilor.    Activitatea cardiacă embrionară/fetală, documentată cu modul M sau videoclip.    Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluţie în primul trimestru.    Componente de datare a sarcini în primul trimestru.    Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.    Hematomul subcorionic.    Aspectele ecografice ale sarcinii molare.    Asocierea dintre dimensiunea crescută a translucenţei nucale cu anomalii cromozomiale.  Evaluarea ecografică în trimestrele II şi III ale sarcinii    Parametrii de bază ai examinării ecografici în trimestrele II şi III.    Parametrii biometriei fetale în trimestrele II şi III.    Factori predispozanţi pentru macrosomia fetală şi restricţia de creştere intrauterină în trimestrul III.    Evaluarea localizării placentei.    Indicaţii şi riscuri pentru amniocenteză în scopul diagnosticului genetic.     Evaluarea ecografică în sarcinile multiple    Rolul ecografiei în diagnosticul sarcinilor multiple.    Corionicitatea şi amnionicitatea în sarcinile multiple.  Anomalii placentare    Factori de risc şi diagnosticul ecografic al placentei praevia şi al placentei jos inserate.    Factori de risc pentru acretizările placentare.  Evaluarea lichidului amniotic    Metode de diagnostic pentru oligoamnios.    Metode de diagnostic pentru polihidramnios.     Examinarea uterului negravid    Indicaţiile evaluării ecografice pelvine.    Aspectele ecografice ale uterului normal în raport cu fazele ciclului menstrual.    Caracteristicile chisturilor ovariene simple.         Submodul 2 (An 2)  Ecografia în primul trimestru al sarcinii    Aspectul ecografic al anomaliilor fetale majore în trimestrul I al sarcinii.    Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstiţială, ovariană, cervicală, abdominală şi a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).    Protocol de urmărire al sarcinii cu localizare necunoscută.  Evaluarea ultrasonografică a sarcinilor multiple    Metode ecografice de evaluare a placentaţiei în cazul sarcinilor gemelare.    Rolul monitorizării ecografice în cazul feţilor cu creştere discordantă.    Aspecte ecografice în sarcina gemelara monocorială, monoamniotică.  Anomaliile placentare    Factori de risc şi diagnosticul ecografic al vasa praevia.    Factori de risc şi diagnosticul ecografic al placentei accreta.    Rolul ecografiei în decolarea de placentă.  Evaluarea lichidului amniotic    Evaluarea lichidului amniotic la sarcinile gemelare.  Cervixul    Evaluarea ecografică a lungimii canalului cervical în trimestrul II şi III de sarcină.     Anomaliile uterului negravid    Evaluarea ecografică a leiomioamelor.    Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.  Evaluarea ecografică a anexelor uterului    Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice şi evolutia acestora (scala de gri şi Doppler color).    Caracteristicile ecografice ale endometrioamelor ovariene (scala de gri şi Doppler color).    Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri şi Doppler color).    Caracteristicile  ecografice  ale leiomioamelor pediculate  şi  fibroamelor ovariene.    Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.    Caracteristicile ecografice ale proceselor inflamatorii tubo-ovariene (abcese).    Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.    Caracteristicile ecografice ale ovarelor polichistice.       Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.    Caracteristicile ecografice ale tumorilor anexiale maligne.      Submodul 3 (An 3)  Ecografia în trimestrele II şi III    Anatomia normală a craniului fetal şi malformaţiile frecvente.    Anatomia normală a feţei fetale şi malformaţiile frecvente.    Anatomia normală a toracelui fetal şi malformaţiile frecvente.    Anatomia normală a cordului fetal şi malformaţiile frecvente.    Anatomia normală a abdomenului fetal şi malformaţiile frecvente.    Anatomia normală a pelvisului fetal şi malformaţiile frecvente.    Anatomia normală a scheletului fetal şi malformaţiile frecvente.    Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în restricţia de creştere intrauterină.    Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.    Formularea raportului examinării ecografice.  Evaluarea ecografică a sarcinii multiple    Rolul ecografiei în diagnosticul şi managementul sindromului transfuzor- transfuzat.    Rolul ecografiei în evaluarea secvenţei anemie-policitemie şi a restricţiei de creştere intrauterină selectivă fetală la feţii monocorionici.    Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în cazul sindromului transfuzor- transfuzat.  Evaluarea ecografică a uterului negravid    Aspecte ecografice în adenomioză.    Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D şi 3D)    Rolul ecografiei în localizarea dispozitivelor intrauterine (caracteristici 2D şi 3D)  Evaluarea ecografică a anexelor uterului    Rolul Dopplerului color în evaluarea maselor anexiale.    Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.    International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) - reguli pentru clasificarea maselor anexiale.    Aspecte ecografice în endometrioză.      Submodul 4 (An 4)  Ecografia în trimestrele II şi III    Rolul evaluării Doppler a peak-ului sistolic la nivelul arterei cerebrale medii în screeningul pentru anemia fetală  Evaluarea ecografică a sarcinii multiple    Rolul ultrasonografiei în diagnosticul şi evaluarea secvenţei de perfuzie arterială inversată în sarcina gemelară (TRAP)     
   
 Evaluarea competenţei 
     
     
 Evaluarea performanţei rezidentului se realizează conform tematicii anuale de submodul. Este recomandată şi realizarea unei colecţii de imagini la finalul rezidenţiatului, drept certificare a abilităţilor în obţinerea imaginilor de calitate şi recunoaşterea patologiilor - un portofoliu cu cel puţin 50 de cazuri, conform recomandărilor PACT - EBCOG. 
   
 Testarea abilităţilor presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale. 
   
 Lista evaluării abilităţilor pentru submodulele 1 - 4 (anii 1- 4) 
   
    1. Evaluarea abilităţilor: submodul 1 (an 1)        Diametrul mediu al sacului gestaţional    Lungimea cranio-caudala embrio-fetală    Stabilirea prezentaţiei    Evaluarea extremităţilor fetale    Diametrul biparietal    Circumferinţa craniană    Circumferinţa abdominală    Lungimea diafizei femurale    Scorul biofizic (parametrii ecografici)    Indicele de lichid amniotic    Diametrul maxim vertical de lichid amniotic        2. Evaluarea abilităţilor submodul 2 (an 2)        Lungimea canalului cervical (abord transvaginal)    Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)    Grosimea endometrului    Măsurătorile uterului    Măsurătorile ovarului    Evaluarea transvaginală a uterului    Evaluarea transvaginală a ovarelor        3. Evaluarea abilităţilor submodul 3 (an 3)        Craniu: planul transventricular    Craniu: planul transtalamic    Craniu: planul transcerebelos    Faţa: buza superioară şi şanţul nazo-labial    Imaginea de patru camere    Fluxul de ejecţie ventricular stâng    Fluxul de ejecţie ventricular drept    Abdomen: secţiunea de circumferinţă abdominală    Abdomen: rinichi    Abdomen: inserţia cordonului ombilical    Evaluarea numărului vaselor cordonului ombilical    Pelvis: vezica urinară    Coloana vertebrală: longitudinal    Coloana vertebrală: axial    Formularea unui raport ecografic obstetrical      
   
    p. Formularea unui raport ecografic ginecologic      4. Evaluarea abilităţilor: submodul 4 (an 4)        Faţa: profil facial    Amniocenteza pentru a evalua maturitatea pulmonară fetală       Abilităţi adiţionale:    Imaginea de trei vase şi trahee    Faţa: orbite    Doppler artera ombilicală    Translucenţa nucală    Sonohisterografia cu substanţă de contrast      
   
     
 de rezidenţiat corespunde unei  competenţe de asistenţă medicală primară, în care investigaţia ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului şi corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei . Acest nivel de competenţă presupune ca examinatorul să aibă  cunostinţe de bază , dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică si ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate. 
 Absolvirea acestui modul în cadrul rezidenţiatului  nu conferă medicului rezident sau specialist competenţa de a realiza examinări ecografice de anomalii fetale în trimestrul I sau II de sarcină sau manevre geentice invazive  (biopsie de vilozităţi coriale, amniocenteze, cordocenteze). Competenţa pentru aceste tehnici ecografice sau ghidate ecografic va fi obţinută în urma obţinerii atestatelor în Ultrasonografie în obstetrică şi ginecologie, respectiv Medicină materno-fetală. 
  
 Modulul de Ultrasonografie obstetricală şi ginecologică  din cadrul programului  
   
 Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luni 
 Nr. ore curs: 80 ore 
 Nr. ore practică: 240 ore 
   Tematică:    Principii de asepsie si antisepsie în chirurgie    Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical    Pregatirea preoperatorie în chirurgie    Ingrijirea postoperatorie    Complicaţile postoperatorii (imediate şi precoce; locale şi generale; specifice şi nespecifice)    Abdomenul acut chirurgical    apendicita acută    colecistita acută    pancreatita acută    ulcerul gastro-duodenal perforat    peritonita acută difuză    peritonita localizată    ocluzia intestinală    hemoperitoneul    abdomenul acut în sarcină (particularităţi)    abdomenul acut traumatic în sarcină      Boala tromboembolică       Şoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic    Noţiuni de terapie intensivă    principii   de   reechilibrare   complexă   parenterală   (volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică    resuscitarea cardio-respiratorie        Obiective educaţionale    Cunoştinţe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale şi noţiuni de terapie intensivă.    Evaluarea anamnestică şi clinică corectă a pacientului chirurgical.    Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranta manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse iîn programa de pregatire.    Capacitatea de a diagnostica şi a institui terapia de urgenţă în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situaţia când necesită terapie complexă.         Rezultate aşteptate  (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).    
   Medicii rezidenţi vor putea practica principiile de diagnostic pentru patologia chirurgicală abdominală şi şoc şi vor deprinde cunostintele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.    Medicii rezidenţi vor cunoaşte principiile de pregătire preoperatorie şi îngrijire postoperatorie, terapie intensivă - reechilibrare complexa parenterala şi cardio- respiratorie.    Medicii rezidenţi vor cunoaşte complicaţile postoperatorii    Medicii rezidenţi vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg şi ginecolog şi pot fi impicaţi în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicaţii ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei şi obstetricii.    Îndeplinirea baremului de activităţi practice, enunţat mai jos:  Baremul activităţilor practice    Tehnici chirurgicale elementare:    Incizia: 10    sutura chirurgicală: 10    hemostaza - pensare ligaturare: 30    drenajul: 10      Explorarea chirurgicală a abdomenului:    asistat: 20    efectuat: 3       
   Visceroliza:    asistat: 20    efectuat: 3      Apendicectomie:    asistat: 10      Enterectomia segmentară:    asistat: 5      Enterorafia segmentară:    asistat: 5      Colorafia:    asistat: 5         Omentectomia:    asistat: 5     
   
 Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luni 
 Nr. ore curs: 40 
 Nr. ore practică: 120 
   Tematică    Cunoaşterea metodelor de diagnostic şi stadializare în cancerele genitale:    Cancerul de col uterin    Cancerul vulvar    Cancerul vaginal    Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine    Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian. Tumorile celulelor germinale ovariene şi stromale ale cordoanelor sexuale    Cancerul de trompa uterină      Cunoaşterea metodelor de diagnostic paraclinic şi stadializare a cancerului mamar:    Mamografia, ecografia, puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic,  biopsia  percutanată  ghidată  imagistic,  localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.      Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:    histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină    conizaţia in patologia colului uterin (CIN III)    principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian    excizia  radicală  locală;  vulvectomia  radicală  cu  limfadenectomie inghinofemurală    tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii si tehnica), mastectomia radicală modificată (operaţia Patey)    mastectomia simplă.      Radioterapia: indicaţii, tehnică, complicaţii    Chimioterapia: principii, indicaţii, scheme de tratament, complicaţii    Hormonoterapia şi imunoterapia         Obiective educaţionale    Cunoştinţe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice.    Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.    Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregatire.    Capacitatea de relaţionare cu specialitaţile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia şi chirurgia oncologică, precum şi de a orienta cazul către un centru competent în situaţia când necesită terapie complexă.         Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)    Medicii rezidenţi vor cunoaşte principiile de diagnostic al cancerelor genito- mamare, evoluţia, prognosticul, tratamentul şi complicaţiile specifice.    Medicii rezidenţi vor avea cunoştinţele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare şi vor deprinde cunoştinţele necesare îndrumării     pacientelor către clinicile specializate.    Medicii  rezidenti  vor  fi  capabili  să  relaţioneze  în  cadrul  colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog şi oncolog şi pot fi implicaţi în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice.    Îndeplinirea baremului de activităţi practice, enunţat mai jos:    Baremul activităţilor practice:  Asistare la intervenţii exploratorii pentru diagnosticul cancerelor genito-mamare:    Chiuretaj bioptic: 10    Biopsie cervicală, conizaţie: 10    Mamografia: 10    Ecografia de sân în tumori mamare: 10    Ecografia pelvină în tumori genitale: 20    Manevre bioptice pentru tumorile mamare: puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic: 5    Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50  Asistare în intervenţii curative, radicale şi paleative în cancere genito-mamare:    Histerectomie radicală: 3    Cancer de ovar, second look: 3    Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 3    Mastectomie radicală: 3     
   
 Stagiul aferent acestui modul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care deţin atestat în  Gineco-oncologie  sau în unităţi cu parteneriat între clinici de  Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală, Senologie . 
   
 Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lună 
 Nr. ore curs: 20 
 Nr. ore practică: 60 
   Tematică    Metode de studiu şi diagnostic în patologia endocrinologică:    Diagnostic clinic:    anamneza în afecţiunile gineco-endocrinologice      Investigaţii paraclinice în endocrinologia ginecologică:    temperatura bazală    examenul mucusului cervical    sexul genetic    sexul cromozomial    dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari şi a prolactinei    dozarea hormonilor gonadotropi corionici    dozarea hormonilor estrogenici    dozarea hormonilor progesteronici    dozarea hormonilor androgenici    explorarea funcţiei ovariene    explorarea funcţiei tiroidiene şi corticosuprarenaliene    radiografia de şa turcească    examenul fundului de ochi şi acuitaţii vizuale    explorări radioizotopice    reflexograma ahiliană           Diagnosticul şi tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:    patologia ovariană primară    patologia ovariană de origine hipotalamică    patologia diferenţierii sexuale    patologia ovariană corelativă    sindromul galactoree-amenoree    aspecte endocrine ale sterilitaţii si infertilităţii      Tratamentul hormonal în ginecologie:    tratamentul cu hormoni estrogeni    tratamentul cu progesteron şi progestative de sinteză    tratamentul estroprogestativ de sinteză    tratamentul cu hormoni androgeni    tratamentul cu hormoni corticosteroizi        Obiective educaţionale  Recunoasterea afectiunilor endocrinologice cu implicaţii în sfera genitală si cunoaşterea planului de management.       Rezultate aşteptate   
   Abilitatea de a identifica femeile cu afecţiuni gineco-endocrinologice.    Abilitatea de a formula, implementa si modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecţiuni: sindrom de ovare polichistice,  hiperprolactinemia,  sindrom  de  menopauză  precoce,  tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncţională.    Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluţia şi complicaţiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament si influenţa asupra funcţiei reproductive.   
   
 Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Endocrinologie. 
   
 Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lună 
 Nr. ore curs: 20 
 Nr. ore practică: 60 
 1. Tematică 
   Genetica clinică în practica medicală obstetricală şi ginecologică    Organizarea şi rolul serviciilor de genetica medicală    Testarea genetică în practica clinică    Aspecte bioetice şi sociale    Testarea de diagnostic, testarea predictive şi testarea statusului de purtător    Beneficii şi limite ale testelor genetice    Indicaţi de testare genetică      Elemente de teorie genetică    Cromozomii umani    Diviziunea celulară - meioza    Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple    Mozaicism cromozomial - clasificare şi management    Acizi nucleici - ADN şi ARN    Replicarea ADN    Sinteza proteică - transcripţia şi translaţia    Gena - structură şi funcţie    Mutaţii genetice - mecanismele şi efecte    Heritabilitatea şi susceptibilitatea genetică    Transmiterea ereditara în afectiunile monogenice    Heterogenitatea genetică (locus, alela)    Expresia genică, expresivitatea şi penetranţa    Transmiterea multifactorială (interacţii intergenice, interacţii genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)    Ereditatea mitocondrială      Boli cromozomiale    Epidemiologie    Elemente clinice patologice    Prognostic    Risc de recurenţă    Diagnosticul prenatal al unor anomalii cromozomiale numerice şi structural      Boli monogenice    Epidemiologie    Ereditatea mendeliană    Efectele biologice ale mutaţiilor genetice şi patologiile asociate    Elemente de patologie clinică    Prognostic    Risc de recurenţă    Diagnosticul prenatal al unor afecţiuni monogenice      Anomalii congenitale multiple şi sindroame genetice    Anomalii sindromice şi posibile asocieri clinice    Epidemiologie    Exemple de sindroame genetice şi elementele clinice patologice    Prognostic    Ereditate şi risc de recurenţă    Diagnostic prenatal      Tehnici de screening şi diagnostic prenatal - indicaţii, tehnică, posibile complicaţii       Markeri biochimici    Ecografia fetală - markeri ecografici (ecografia de trimestru I şi II) şi posibila lor asociere cu diferitele afecţiuni genetice    Amniocenteza    Biopsia din vilozităţi coriale    Cordocenteza    Biopsia tisulară fetală    Diagnostic de laborator - metode, rate de eşec şi de eroare     
 Obiective  educaţionale:   Deprinderea  recunoaşterii  afecţiunilor  genetice  şi  stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.  
   
 Rezultate aşteptate, abilitaţi profesionale dobândite 
   Abilitatea de a identifica femeile cu risc personal sau familial de boală genetică    Abilitatea de a formula, implementa şi modifica planul de management al cazului în funcţie de afecţiunea genetică (riscul şi impactul anomaliei, opţiuni de diagnostic prenatal, opţiuni de management post-testare)    Abilitatea de a iniţia colaborare cu un genetician clinician şi cu laboratorul asociat (citogenetic şi/sau molecular) pentru a trimite pacienţii cu indicaţie clinică    Abilitatea de a formula un plan de management pentru sarcina cu făt cu o afecţiune genetică şi pentru viitoarele sarcini    Abilitatea de a selecta testele genetice adecvate    Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la riscul fetal de boli genetice, opţiunile de screening şi diagnostic prenatal (inclusiv limitările testelor) şi opţiunile reproductive   
 Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Genetică medicală. 
   
 Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lună 
 Nr. ore curs: 20 
 Nr. ore practică: 60 
   Tematică    Tranziţia şi adaptarea neo-natală la naştere    Nou-născutul prematur, definiţie, clasificare, particularităţi morfo-funcţionale şi de adaptare la naştere    Nou-născutul cu risc (diabet gestaţional, HTA de sarcină)    Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspiraţie de meconiu, hemoragia pulmonară    Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală    Resuscitarea neonatală la sala de naşteri    Infecţiile neonatale, precoce si tardive    Patologie neurologică neonatală    Traumatismele obstetricale la naştere    Particularităţi ale nou-nascutului din sarcina multiplă si ale sarcinilor cu FIV         Obiective educaţionale:    Recunoaşterea şi implementarea principiilor de reanimare neo-natală    Cunoaşterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur.    Cunoaşterea şi descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur şi la cel la termen       Descrierea maturării pulmonare in utero şi în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului    Descrierea şi recunoaşterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou- născut    Cunoaşterea şi discutarea indicaţiilor şi limitările oxigenoterapiei    Cunoaşterea indicaţiilor administrării de surfactant şi efectele adverse    Cunoaşterea indicaţiilor şi posibilele complicaţii în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilaţia convenţională şi ventilaţia cu frecvenţă înaltă    Cunoaşterea condiţiilor care pot duce la obstrucţia căilor respiratorii    Descrierea şi recunoaşterea modificărilor radiologice din sindromul de aspiraţie de meconiu    Cunoaşterea complicaţiilor şi managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspiraţie de meconiu (SAM)         Rezultate aşteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoştinţe minimale   
   Să cunoască şi să descrie mecanismul normal al respiraţiilor la nou-născutul prematur şi la cel la termen    Să descrie maturarea pulmonară in utero şi în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului    Să descrie detresa respiratorie la nou-născut    Să descrie şi să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou- născut    Să cunoască şi să discute indicaţiile limitării oxigeno-terapiei    Să ştie indicaţiile administrării de surfactant şi efectele adverse    Să descrie indicaţiile şi posibilele complicaţii în suportul respirator    Să ştie condiţiile care pot duce la obstrucţia căilor respiratorii    Să descrie şi să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspiraţie de meconiu    Să cunoască complicaţiile şi să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspiraţie de meconiu    Să ştie cauzele de apnee la nou-născutul la termen şi la nou-născutul prematur    Să descrie mecanismul şi prevenţia bolii pulmonare cronice   
 Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Neonatologie. 
 Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâni 
 Nr. ore curs:20 
 Nr. ore seminarii: 30 
 1. Tematică 
   Introducere în Bioetică    Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu    Contextul apariţiei bioeticii    Definirea bioeticii    Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii    Teorii şi metode în bioetică      Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii    Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă    Conceptele de sanatate, boala si suferinţa în contextul evoluţiei medicinii si stiinţelor vieţii       Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc)      Relaţia medic-pacient I    Valori ale relaţiei medic-pacient    Paternalism versus autonomie    Modele ale relaţiei medic-pacient    Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate      Relaţia medic-pacient II    Consimţamântul informat    Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient    Relaţia medic-pacient minor    Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient      Greşeli şi erori în practica medicală    Definirea noţiunilor de greseala si eroare    Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice si deontologice    Managementul greşelii si erorii medicale în practica medicală      Probleme etice la începutul vieţii    Liberertatea procreaţiei    Dileme etice în avort    Etica reproducerii umane asistate medical    Probleme etice în clonarea reproductiva      Probleme etice la finalul vieţii    Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicina    Probleme etice în starile terminale    Tratamente inutile în practica medicală    Eutanasia si suicidul asistat    Îngrijirile paliative      Probleme etice în transplantul de ţesuturi si organe umane    Donarea de organe de la cadavru    Donarea de organe de la persoana vie    Etica alocării de resurse în transplant      Probleme etice în genetică si genomică    Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii    Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman    Etica si testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală    Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni    Terapia genică    Posibilitatea îmbunataţirii rasei umane prin intervenţii genetice      Etica cercetării pe subiecţi umani    Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani    Protecţia  participanţilor  într-o  cercetare  biomedicală  -  discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani    Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani    Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaţionale    Comitetele de etică a cercetarii       Comportamentul stiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiinţifică     
 Tematica seminariilor 
   Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor si principiilor în bioetică    Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică    Juramântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a juramântului lui Hipocrate si evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale    Alternative ale juramântului lui Hipocrate    Alte coduri de etica si deontologie medicală folosite în prezent      Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice    Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă    Valoarea si limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă    Rolul comunicării în relaţia medic-pacient      Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice    Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri    Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă    Rolul comitetelor de etică din spitale      Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete    Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis    Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis    Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale      Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete    Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete    Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi si organe pe baza unor cazuri concrete    Discutarea problemelor etice în genetică si genomică pe baza unor cazuri concrete    Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete   
   
 Modulul 10: Elemente juridice medicale si malpraxis anul II, 2 săptămâni 
 Nr. ore curs: 10 
 Nr. ore practică: 30 
   Tematică    Răspunderea profesională în practica medicală    Relaţionare şi responsabilitate în practica medicală    Răspunderea juridică a medicului. Consideraţii generale    Tipuri de răspundere juridică a medicului      Raspunderea civilă    Importanţa respectării legislaţiei medicale în contextul unei acuzaţii de malpraxis    Apariţia legislaţiei medicale moderne în România    Legislaţia medicală - necesitate educaţională recunoscută    Domenii de aplicare a legislatiei medicale:    Malpraxis individual    Malpraxis instituţional      Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerinţe calitative impuse actului medical         Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală    Acordul pacientului informat şi raportul privind asistenţa medicală în situaţiile de urgenţă    Acordul pentru participarea la invatamantul medical clinic    Acordul pentru comunicarea datelor medicale    Solcitare privind comunicarea documentelor medicale    Declaratie privind comunicarea documentelor medicale    Acordul pentru filmare /fotografiere in institutia medicala    Notificare privind incetarea acordarii asistentei medicale      Răspunderea penală şi răspunderea disciplinară a personalului medical    Etapele procesului penal    Drepturile şi obligaţiile martorului, persoanei cercetate şi persoanei vătămate    Statutul de funcţionar public al medicului    Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului    Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor      Vulnerabilitatile practicii medicale in fata acuzaţiilor de malpraxis    Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România    Reacţia imediată în cazul formulării acuzaţiei de malpraxis medical      Practica judiciară relevantă    Soluţionarea cauzelor penale    Procesul civil    Procedura civilă extrajudiciară    Medierea    Procedura cercetării disciplinare      Protecţia practicii medicale    Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală    rolul legal    limite    tipuri de daune    retroactivitatea      Forme alternative de protecţie a practicii medicale           Obiective educaţionale:  să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală.     Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)   
   Să cunoască principiile şi situaţiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală şi disciplinară) a medicului    Să cunoască utilizarea corecta a formularelor legale in practica medicala    Să poată identifica vulnerabilitatile practicii medicale in fata acuzatiilor de malpraxis    Să poată preciza principiile de protectie a practicii medicale   
   
 Modulul 11: UROLOGIE - UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luni 
 Nr. ore curs 40 
 Nr. ore practică 120 
   
   Tematică     Tema    Durata      Evaluarea şi instrumentarea aparatului urogenital Anatomia pelvină - organe genitale interne şi externe Anatomia planşeului pelvic  Investigaţia imagistică a aparatului uro-genital Urodinamica    1 săptămână      Diagnostic şi tratament în prolapsul urogenital şi incontinenţa urinară    2 săptămâni      Complicaţiile chirurgiei vaginale şi pelvine    2 săptămâni      Patologia uroginecologică în evoluţia sarcinii    1 săptămână      Fistulele urogenitale    1 săptămână      Vezica hiperactivă, LUTS (Lower Urinary Tract Symptoms)-include infecţiile urinare    1 săptămână        Baremul activităţilor practice    Diagnosticul clinic şi imagistic al tulburarilor de statica pelvică în toate cele trei compartimente pelvice: anterior, mediu şi posterior    Diagnosticul clinic şi paraclinic al incontinenţei urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficienţă sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)    Tratamentul prolapsului uterovaginal - cunoaşterea procedeelor reconstructive cu ţesuturi native, discutarea şi explicarea acestor procedee cu pacienta:    tripla intervenţie de la Manchester    cura cistocelului cu ţesuturi native    cura rectocelului cu ţesuturi native    procedee pentru compartimentul mediu - plicatura ligamentelor uterosacrate    tehnici de perineoplastie    nr proceduri din fiecare tip: 2- operator principal    nr proceduri din fiecare tip: 4 - asistent operator principal      Tratamentul prolapsului uterovaginal - procedeee obliterative - colpocleizisul parţial sau total, discutarea şi explicarea acestor procedee cu pacienta    nr procedure: 2 - operator principal    nr procedure: 8 -asistent operator principal      Procedee de tratament chirurgical al IUE cu ţesuturi native    nr procedure: 2 - operator principal    nr procedure: 8 - asistent operator principal      Cunoaşterea procedeelor nechirurgicale aplicate în tulburările de statică pelvică- legerea tipului de pesar, inserţie şi întreţinere pesar, tehnici de radiofrecvenţă, tehnici de tratament cu laser al tulburărilor de statică pelvică. Discutarea şi explicarea acestor procedee nechirurgicale pacientei - avantaje, dezavantaje.    Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal - histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcţie de patologia ginecologică asociată.       histerectomie vaginală totală sau subtotală:    nr procedure: 2 - operator principal    nr procedure: 8 - asistent operator principal      Traumatismele  vezicii  urinare  -  lezarea  intraoperatorie  a  vezicii  urinare (circumstanţe de risc, recunoaştere, tehnici de cistorafie) - efectuate ca operator principal sau asistent operator principal  Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenţa intraoperatorie a vezicii urinare.    Traumatismele ureterului - lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanţe de risc, recunoaştere, conduită)    cunoaşterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuităţii ureterale în functie de sediul leziunii) - participarea la aceste intervenţii ca ajutor principal  Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenta intraoperatorie a ureterului.      Fistulele  uretero-vaginale,  fistulele  uretero-vezico-vaginale, fistulele  uretero- uterine  (diagnostic,  conduită,  tehnici)  -  cunoaşterea  teoretică  a  tehnicilor chirurgicale, participarea la aceste intervenţii ca ajutor principal.      Obiective educaţionale    Cunoştinţe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal şi a patologiei uroginecologice.    Evaluarea anamnestică şi clinică corectă a pacientului uroginecologic.    Trebuie sa aiba capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă pentru paciente manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.    Diagnosticul şi terapia de urgenţă a patologiei uroginecologice şi orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă.         Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).   
 Medicii rezidenţi vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital şi vor deprinde cunoştiinţele necesare îindrumării pacientelor către clinicile  specializate  atunci  când  necesită  investigaţii  invazive.  În  urma  stagiului  de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoştinţele necesare pentru stabilirea planului terapeutic şi îndrumarea pacientului către specialişti cu competenţă în uroginecologie. 
 În ceea ce priveşte tratamentul tulburărilor de statică pelvică, la sfârşitul rezidenţiatului, medicul specialist în obstetrică ginecologie, poate efectua procedee obliterative (colpocleisis) sau tratamentul cu ţesuturi native al prolapsului uterovaginal gr II/III şi al incontinenţei urinare de efort. Procedeele complexe uroginecologice adresate cazurilor de prolaps recidivat sau stadiile  avansate  ce  necesită  pentru  tratament  procedee  complexe  în  toate  cele  trei compartimente pelvice sau mese sintetice se pot efectua doar sub indrumarea unui medic cu competenţă în uroginecologie. 
 Medicii rezidenţi vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog şi ginecolog şi pot fi implicaţi în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicaţii ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei. 
 Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregatire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici 
   
 complexe uro-ginecologice decat sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic detinator al atestatului de pregatire in uroginecologie. 
 Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică- Ginecologie cu medici care deţin atestat în  Uroginecologie.  
   
 Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luni 
 Nr. ore curs 30 
 Nr. ore practică 90 
   Tematică    Noţiuni de bază    Istoricul afecţiunii cervicale    Tehnica examinării pacientei: poziţia pacientei    Inserarea speculum-ului vaginal    Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)    Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior    Prelevarea de probe pentru testarea HPV    Respectarea recomandărilor pentru sănătate şi profilaxia bolilor cu transmitere sexuală    Respectarea recomandărilor naţionale pentru screening oncologic    Colposcopul 2.Examinarea colposcopică    Poziţionarea şi ajustarea colposcopului    Determinarea vizibilităţii zonei de transformare (ZT)    Determinarea gradului de acurateţe al colposcopiei    Recunoaşterea unor structuri vasculare anormale    Examinarea ZT cu ser fiziologic si filtru verde    Examinarea ZT cu acid acetic    Cuantificarea şi descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic    Utilizarea speculum-ului endocervical    Testul Lahm-Schiller    Examinarea vaginului cu acid acetic    Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal    Recunoaşterea epiteliului scuamos original    Recunoaşterea epiteliului columnar (glandular)    Recunoaşterea epiteliului metaplazic    Recunoaşterea Zonei de Transformare Congenitală    Recunoaşterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză    Recunoaşterea efectelor unei sarcini      Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal    Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut    Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt    Trăsături sugestive ale cancerului invaziv    Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)    Leziunile intraepiteliale vulvare (VIN)    Nivelul epiteliului anormal    Modificări acute inflamatorii    Infecţia cu HPV, inclusiv condiloma accuminata       Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare    Polipi cervicali benigni      Proceduri practice    Analgezie locală    Biopsii cervicale ţintite    Biopsii vaginale ţintite    Biopsii vulvare ţintite    Menţinerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice      Măsuri organizatorice    Rezultatele documentării. Arhivarea datelor    Urmarirea pacienţilor conform algoritmurilor adaptate      Măsuri de comunicare    Asigurarea informaţiei adecvate: educaţie sanitara    Obţinerea acordului în mod corect    Modalitatea comunicarii informaţiilor negative    Comunicarea eficienta cu ceilalţi specialisti în domeniu      Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în colposcopie    Manevre    poziţionarea pacientei pentru examenul colposcopic    punerea în funcţiune a colposcopului    reglarea aparatului pentru obţinerea unei imagini optime din punct de vedere al calităţii si dimensiunilor    pregătirea colului pentru examenul colposcopic      Tehnici       introducerea speculum-ului    prelevarea frotiurilor citologice si efectuarea acestora    pregătirea colului cu acid acetic    testul de impregnare cu lugol    prelevarea unei biopsii    examinarea colposcopică si interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât si a fundurilor de sac, pereţilor vaginali si valvei    examen genital complet    prescrierea si efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale,vulvare.      Activităţi practice fiecare cursant va învaţa în timpul stagiilor să efectueze:    examinări colposcopice,    prelevarea de frotiuri citologice    biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,    biopsierea endocervixului cu chiureta    conizaţii sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).  Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcţie de numărul de aparate disponibile.    În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un numar de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competenţă în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este         obligatorie, se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea si condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă.           Obiective educaţionale    Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal şi lezional, descrierea gradului şi localizarii leziunilor precanceroase,    Identificarea şi efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni,    Cunoaşterea şi consilierea cu privirela prevenţia cancerului de col uterin.         Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).   
   Abilitatea de a consilia corect cu privre la profilaxia cancerului de col uterin    Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale    Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cervicale    Cunoaşterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior.   
   
 Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luni 
 Nr. ore curs 30 
 Nr. ore practică 90 
   Tematică    Anatomia aparatului genital feminin    anatomia    embriologia aparatului genital feminin    malformaţii ale tractului genital inferior si ale uterului    histologia tractului genital inferior şi a uterului      Examinarea histeroscopică    istoric, baze morfologice    aparatura,instrumentar:histeroscopul propriu-zis si aparatura auxiliară    etape      Histeroscopia diagnostică    tehnică    aspecte normale    indicaţii şi contraindicaţii    incidente,accidente, complicaţii      Histeroscopia terapeutică    tehnici chirurgicale histeroscopice    minoră: tehnici, indicaţii, contraindicaţii    majoră: tehnici, indicaţii, contrindicaţii, complicaţii.        Ablaţia de endometru ( la ce se refera ?? asa este scris in curricula 2007)    definiţie, indicaţii, contraindicaţii    selecţia cazurilor, pregatirea hormonală a endometrului    tehnică, anestezie      Miomectomia histeroscopică    indicaţii, contraindicaţii, avantaje    tehnică    supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii      Polipectomia histeroscopică       indicaţii, contraindicaţii, avantaje    tehnică    supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii      Metroplastia histeroscopică    indicaţii, contraindicaţii, avantaje    tehnici    supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii      Sinechioliza tubară histeroscopică    indicaţii, contraindicaţii, avantaje    tehnici    supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii      Sterilizarea tubară histeroscopică    indicaţii, contraindicaţii, avantaje    tehnici    supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii      Rezecţia şi/sau extracţia unui DIU încastrat sau deteriorat     Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în histeroscopie    Manevre    Poziţionarea pacientei    Montarea si demontarea histeroscopului    Pregatirea mediilor de distensie    Montarea camerei video si a fibrei optice      Tehnici       Introducerea speculului,    Dilataţia colului uterin    Introducerea histeroscopului    Recunoaşterea structurilor cavităţii uterine      Activităţi practice    În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de  50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competenţa în histeroscopie    Efectuarea acestor examinari este obligatoriu şi se dovedeste printr-o adeverinţa eliberata de catre medical supraveghetor si coniţioneaza posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţa    Rezecţie de polip perhisteroscopic    Excizia fibromului submucos    Sinechioliza    Extracţie DIU             Obiective educaţionale    Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavităţii uterine şi localizarii anomaliilor,    Identificarea şi efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.         Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).   
   
   Abilitatea de folosire corectă a tehnicii histeroscopice, de diagnosticare corectă a patologiei cavităţii uterine    Cunoaşterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.    Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cavităţii uterine.    Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în histeroscopie.   
 Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luni 
 Nr. ore curs 60 
 Nr. ore practică 180 
   Tematică    Istoric, principii, etape de formare si atestare în laparoscopie    Istoricul, actualităţi şi perspective în chirurgia laparoscopică.    Chirugia laparoscopică - principii generale, avantaje, dezavantaje, indicaţii, contraindicaţii.    Particularităţi specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice    Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obţinerea competenţei (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice si obţinerea acordului informat.      Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei    Principii  generale  şi  particularităţi  ale  chirugiei  laparoscopice, deosebiri faţă de chirurgia clasică deschisă    Efectele mecanice ale distensiei abdominale    Efectele farmacologice ale CO2 (locale şi sistemice).    Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.      Prezentarea aparaturii şi instrumentarului de chirurgie laparoscopică (caracteristici tehnice,  mod  de  funcţionare,  incidente,  accidente  specifice  -  tehnice  şi chirurgicale)    Aparatura laparoscopică:  lanţul imagistic, insuflatorul de CO2, aparatura de lavaj, aspiraţie, generator de electrochirurgie.    Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecţie, prehensiune, electrocoagulare, etc. )    Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secţionare mecanică, instrumentar de sutură, fire şi ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.    Caracteristici  tehnice  şi  modalităţi  de  utilizare  ale  diferitelor instrumente.    Incidente, accidente şi complicaţii specifice produse de fiecare tip de instrumente      Electrochirurgia, chirurgia laparoscopică ultrasonică, utilizarea laserilor    Electrochirurgia - mono şi bipolară - aparatura, mod de funcţionare şi utilizare, incidente, accidente specifice.    Chirurgia laparoscopică ultrasonică şi utilizarea laserilor (indicaţii, avantaje, dezavantaje, alternative).      Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicaţiile şi contraindicaţiile abordului laparoscopic.       Abordul laparoscopic    Sala de operaţii laparoscopice (organizare)    Dispozitivul  operator  în  intervenţiile  laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)    Abordul    chirurgical    laparoscopic:    instituirea pneumoperitoneului,  poziţionarea  trocarelor,  finalizarea intervenţiei.    Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.      Laparoscopia diagnostică    Indicaţii, contraindicaţii, tehnici de abord.    Explorarea pelvică şi abdominală.    Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.    Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.        Laparoscopia operatorie ginecologică     
   Patologia anexială  posibilităţi terapeutice laparoscopice - (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilităţi chirurgicale laparoscopice)    Patologia tubară:    Sterilizarea chirurgicală tubară    Sarcina tubară    Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală      Patologia ovariană benignă:    Evaluarea  chirurgicală  a  tumorilor  ovariene (benigne,  maligne)  şi  conduita  terapeutică chirurgicală    Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia;  tehnici  chirurgicale  conservatoare (foraj ovarian - drilling ovarian, rezecţie parţială a ovarelor)    Torsiunea  ovariană,  sindromul  ovarului  restant, sindromul ovarelor polichistice    Modalităţi de extragere din abdomen a pieselor operatorii        Patologia inflamatorie genitală    Patologia anexială inflamatorie    Tehnici şi posibilităţi chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană      Endometrioza    Evaluare  şi  posibilităţi  terapeutice  laparoscopice  - complicaţii, incidente, accidente      Sindromul aderenţial în chirurgia laparoscopică    Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică    Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenţii chirurgicale în atecedente, şi de diagnostic a aderenţelor intraabdominale.    Sindromul aderenţial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecţie laparoscopică, incidente şi complicaţii specifice.      Patologia tumorală uterină benignă    Fibromul uterin - posibilităţi terapeutice chirurgicale     conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparosco-pice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).      Incidente,  accidente  şi  complicaţii  în  chirurgia  laparoscopică ginecologică    Incidente, accidente, complicaţii tehnice prin nefuncţiona- rea  sau  funcţionarea  defectuoasă  a  echipamentelor laparoscopice.    Incidente şi accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de  instrumentar  laparoscopic;  posibilităţi  de  evitare  a acestora.    Incidente, accidente şi complicaţii ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicaţii generale şi anestezice.    Incidente,   accidente   şi   complicaţii   chirurgicale intraoperatorii  prin  leziuni  viscerale  sau  vasculare, posibilităţi  terapeutice  laparoscopice  sau  prin  chirurgie clasică deschisă.    Complicaţii postoperatorii (imediate şi tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică    Conversia la laparotomie.      Anestezia în laparoscopia ginecologică   
 Baremul activităţilor practice 
   Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică    Sala de intervenţii chirurgicale laparoscopice - organizare, aparatura, instrumentar.    Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.    Aparatura laparoscopică.    Instrumentar specific laparoscopic.    Pregatirea instrumentarului pentru intervenţia chirurgicală.    Modalităţi de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente şi accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).    Instrumentar şi aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.    Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra şi extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.    Extragerea pieselor operatorii din abdomen - trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.    Evaluarea şi pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervenţiilor chirurgicale laparoscopice.    Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserţiei acului Veress, inserţia trocarelor şi canulelor, verificarea poziţiei intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserţia ombilicală, inserţia directă a trocarelor şi canulelor, inducerea  pneumoperitoneului  şi  verificarea  lui,  tehnica  diagnosticării aderenţelor visceroparietale anterioare.    Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.    Incidente, accidente, complicaţii ale abordului chirurgical laparoscopic.       Tehnica manevrării telescopului şi obţinerea unei imagini de calitate în concordanţă cu intenţiile operatorului.    Tehnica explorării cavităţii peritoneale (explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă).    Tehnici de disecţie laparoscopică (disecţie instrumentară cu instrumente de tăiere, disecţia boantă, hidrodisecţia).    Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.    Lavajul şi aspiraţia cavităţii peritoneale.    Drenajul cavităţii peritoneale.    Sutura breşelor parietale.         Tehnici utilizate în chirurgia laparoscopică ginecologică    Tehnica explorării pelviene şi abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă iniţială a oricarei tehnici chirurgicale).    Biopsia  laparoscopică,  recoltarea  de  produse  patologice  în  vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.    Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.    Adezioliza chirurgicală - tipuri de aderenţe, tehnici de diagnostic a aderenţelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderenţelor postoperatorii.    Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.    Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.    Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, şi fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.    Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.    Tehnici chirurgicale conservatoare şi radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecţie parţiala a ovarelor şi drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.    Tehnica miomectomiei laparoscopice şi a miomectomiei asistate laparosopic.    Incidente, accidente, complicaţii în chirurgia laparoscopică    Posibilităţi de evitare şi tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicaţii intra sau postoperatorii.    Conversia la laparotomie.     
   
 În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape: 
   etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori    etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menţionată în programa analitică de curs.    etapa pregătirii şi antrenamentului individual pe simulator.    etapa clinică - participarea efectivă a cursanţilor la intervenţiile chirurgicale alături de formator.    video-transmisia intervenţiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul cursanţilor ce nu intră efectiv în intervenţie ), cu posibilităţi interactive între operatori şi observatori.   
 Medicii care au absolvit stagiul de laparoscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de Chirurgie laparoscopică ginecologică nu vor putea practica tehnici complexe laparoscopice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în Chirurgie laparoscopică ginecologică. 
   
 Competenţe generale şi aptitudini speciale 
 Competenţele generale şi speciale ce trebuie pregătite conform curiculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Obstetrică şi Ginecologice (PACT) trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiţionale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societăţii şi ale colectivelor de ginecologie. Competenţele generale şi aptitudinile de fineţe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" şi "Dezvoltare personală şi profesională". Competenţele şi aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor ştiinţifice efectuate de către toţi responsabilii europeni din domeniu.  Competenţele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declaraţia Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizaţia Mondială a Naţiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidenţialitatea şi beneficiile în urma progresului ştiinţific. 
 Competenţele generale şi aptitudinile speciale ce vor fi exersate  Îngrijiri acordate pacientului  
   Examinaţi pacientul în ansamblu, respectaţi diversitatea şi acordaţi îngrijiri medicale personalizate    Comunicaţi într-un mod respectuos, ascultaţi pacientul şi încercaţi să acordaţi încredere    Încredinţaţi pacientului decizia de a alege şi de a semna consimţământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale şi preferinţele pacientului    Demonstraţi capacitate de a conduce un caz medical şi de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului    Deciziile medicale trebuie să fie în concordanţă cu standardele etice şi drepturile femeii  Munca în echipă    Colaboraţi respectuos cu ceilalţi medici, asistente, moaşe şi contribuiţi la un mediu de muncă sigur şi constructiv    Facilitaţi luarea deciziilor medicale între specialităţi, recunoscând şi luând în considerare şi expertiza medicala adiacentă    Concentraţi-vă pe performanţele în echipă având în vedere standardele medicale şi aspectele legale    Demonstraţi calitatea de lider, în mod special în situaţii critic  Practica bazată pe principiile sistemului     Înţelegeţi şi lucraţi în mod eficient în organizaţiile din domeniul sănătăţii, respectând legile aferente    Înţelegeţi şi adaptaţi-vă la diversitate, dezvoltare şi inovaţie    Lucraţi conform ghidurilor şi standardelor de sănatate, şi puneţi în aplicare normele de siguranţă a pacienţilor    Puneţi în balanţă beneficiile pacientului, dar şi costurile necesare    Efectuaţi triajul şi prioritizarea pacienţilor luând în considerare resursele disponibile    Asiguraţi intimitate şi comfort pacienţilor în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical şi context.  Dezvoltare personală şi profesională    Continuaţi studiile în domeniu şi încercaţi sa fiţi un model    Recunoaşteţi-vă capacităţile personale şi limitările    Acordaţi, cereţi şi acceptaţi feedback-ul, reflectaţi asupra lui şi folosiţi-vă de el pentru îmbunătăţiri    Continuaţi să vă îmbunătăţiţi ascultarea empatică cât şi comunicarea eficientă şi clară       Contribuiţi la progresele în domeniul sănătăţii prin cercetare, educaţie şi facilitarea implementării de metode inovative.   
   
 Comunicarea şi formarea aptitudinilor psiho-sociale 
   
 Capacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esenţială în interacţiunea pacient- doctor, aşa cum este stipulat şi în competenţele generale în curiculă. S-a demonstrat că îmbunătăţeşte starea de sănătate cât şi satisfacţia pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacităţile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale şi raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienţilor. Competenţa în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătăţită prin antrenament, feedback şi evaluare. 
 Indrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esenţial în dobândirea capacităţilor de comunicare si abilităţilor psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversaţie cu pacientul, respectându-i în acelaşi timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat şi de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical şi ginecologic. 
   
 Comunicarea şi abilităţile psiho-sociale 
   
 Comunicarea este baza interacţiunii între medic şi pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât pacientul cât şi doctorul să se simtă comfortabil în discuţie. Formarea abilităţilor de comunicare vor asigura medicului rezident şi pacientului un schimb de informaţii eficient şi capacitatea de a stabili o relaţie medicala doctor-pacient în diferite situaţii clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul şi autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat şi aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată şi transparentă ce urmăreşte ascultarea activă, aşteptarea, verificarea, reflecţia şi însumarea informaţiilor şi adaptarea informaţiilor. 
 Un alt aspect al comunicării  priveşte rolul medicului în echipa. Colaborarea  şi împărţirea responsabilităţii în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerinţe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informaţiilor medicale în mod constant: fişa de observaţie a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca şi informaţii medicale ci şi ca documente medico-legale. 
 Este necesar ca medicii rezidenţi sa dezvolte abilităţi de înregistrare şi întocmire a rapoartelor medicale 
 Formarea şi evaluarea abilităţilor de comunicare şi psiho-sociale 
 Precum alte abilităţi din specialitatea Obstetrică şi Ginecologie, învăţarea şi perfecţionarea abilităţilor în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informaţiilor teoretice, experienţei dobândite în urma simulărilor şi practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient şi abilităţile specifice necesare. Feedback-ul şi auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională. 
   
 Formarea abilităţilor psiho-sociale şi de comunicare orală 
   
 Jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă şansa de a practica diferite situaţii medic- pacient şi munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final şi pot conduce la un managment mai bun al pacienţilor în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale şi non-verbale şi impresia per ansamblu trebuie luate în considerare.  Este esenţială furnizarea unui feedback într-un mod structurat şi care sa aibă în vedere şi personalitatea stagiarului. 
   
 Evaluarea abilităţilor bio-psiho-sociale şi de comunicare 
   
 Observarea directă reprezintă cea mai buna metodă de predare şi evaluare a abilităţilor de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât şi cea non-verbală. Alţi membri ai echipei medicale şi chiar pacienţii pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară. 
 Este indicat ca un portofoliu cu feedback-uri de provenienţă multiplă să fie păstrat, acesta poate conţine scurte auto-evaluări ale stagiarului. 
   
 Anexa 1. Tematica pentru examenul de specialitate Obstetrică-Ginecologie Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Obstetrică- Ginecologie 
 A. PROBA SCRISĂ 
 B. PROBA CLINICĂ OBSTETRICĂ 
 C. PROBA CLINICĂ GINECOLOGIE 
 D. PROBA PRACTICĂ 
   
 A. PROBA SCRISĂ 
   Anatomia clinică şi fiziologia organelor genitale    Noţiuni de anatomie (1, pg. 16-34)    Noţiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)      Sarcina normală    Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)    Consultaţia preconcepţională (1, pg. 156-165)    Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)    Diagnosticul prenatal (1, pg. 283-302)      Avortul (1, pg. 350-371)    Boala trofoblastică gestaţională (2, pg. 898-917)    Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)    Complicaţii medicale şi chirurgicale în sarcină (1, pg. 926 - 1282)    Ecografia în obstetrică şi ginecologie (1, pg. 194 - 222), (4, pg. 805-833)    Medicină fetală    Embriogeneza şi dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)    Genetică (1, pg. 259-280)    Teratologie (1, pg. 240-255)    Monitorizarea fetală antepartum şi intrapartum (3, pg. 377-389)    Restricţia de creştere fetală (1, pg. 874-884)    Suferinţa fetală (1, pg. 491-497)    Moartea fetală (1, pg. 661-666)      Naşterea normală şi patologică    Naşterea normală (3, pg. 351-360)    Prezentaţiile distocice (3, pg. 361-376)    Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)    Naşterea vaginală operatorie (3, pg. 407-418)    Analgezia şi anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)    Hemoragia postpartum (3, pg. 511-532)    Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)      Anemia fetală. Alloimunizarea (1, pg. 306-313)    Afecţiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)    Sarcina multiplă (1, pg. 891-920)    Naşterea înainte de termen (1, pg. 829 - 855)    Sarcina prelungită (1, pg. 862 - 870)    Patologia anexelor fetale    Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice şi ale cordonului ombilical (1, pg. 116- 124)    Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)         Lehuzia    Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 - 679)    Complicaţiile puerperale (1, pg. 682 - 692)      Urgenţe vitale în obstetrică    Sepsisul şi şocul în obstetrică (5, pg. 223-239)    Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)    Colapsul matern peripartum (5, pg. 265-287)      Sindroame în ginecologie    Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncţionale (2, pg. 219-240), amenoreea (2, pg. 440-457)    Durerea pelvină (2, pg. 304-328)      Infecţiile ginecologice (2, pg. 64-107)    Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)    Endometrioza (2, pg. 281-298)    Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)    Tulburările de statică pelvină: Incontinenţa urinară (2, pg. 606-632) şi Prolapsul organelor pelvine (2, pg. 633-658)    Patologia benignă şi preinvazivă ginecologică    Patologia benignă şi preinvazivă a tractului reproducător inferior (2, pg. 110-128; 730-763)    Tumorile uterine (2, pg. 246-261)    Tumorile ovariene şi tubare (2, pg. 262-274)    Patologia benignă şi preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)      Cancerele ginecologice    Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)    Cancerul vulvar (2, pg. 793-806)    Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)    Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial (2, pg. 817-834), (7, pg. 139-152).  Sarcoamele uterine (2, pg. 839-850)    Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene şi stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)    Cancerul de sân (2, pg. 345-352)      Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)    Menopauza (2, pg. 554-586, 588-600)    Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)    Contracepţie şi sterilitate (2, pg. 132-149 şi 152-164)     Bibliografie    Williams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediţiei în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, Bucureşti, 2017.    Williams  Ginecologie,  Ed.  a  II-a, Hoffman,  Schorge,  Schaffer,  Halvorson,  Bradshaw, Cunningham,  Coordonatorul  ediţiei  în  limba  română  Prof.  Dr.  Radu  Vlădăreanu, Editura Hipocrate, Bucureşti, 2015.    Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică şi Ginecologie, sub redacţia Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, Bucureşti, 2014.    Callen, Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie. Mary Norton, Leslie Scoutt, Vickie Feldstein. Ed. a 6-a, coordonată în limba română: Radu Vlădăreanu, Bucureşti, Editura Hipocrate, 2017.    Urgenţele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.    Tratat de patologie neoplazică şi preneoplazică a colului uterin, sub redacţia Nicolae Suciu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Nicolae Bacalbaşa, Editura Academiei Române, 2018.    Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacţia Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbaşa, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2019.    Tratat de chirurgie extrapelvină a cancerului de ovar, sub redacţia Nicolae Suciu, Coordonatori: Patriciu Achimaş Cadariu, Nicolae Bacalbaşa, Alexandru Blidaru, Editura Academiei Române, Bucureşti 2017.     
   
 D. PROBA PRACTICĂ 
   Ecografia în obstetrică şi ginecologie    Monitorizarea cardiotocografică    Asistenţa la naştere în prezentaţiile craniene şi pelviană, epiziotomia/rafia    Aplicaţia de forceps în OP, OS, OIDA, OISA    Aplicaţia vidextractorului    Versiunea internă    Manevre în cazul distociei de umeri    Operaţia cezariană    Cerclajul colului uterin    Laceraţiile cervicale şi perineale postpartum    Intervenţii biopsice, ablative şi distructive la nivelul colului uterin    Colposcopia    Recoltarea probelor cervico-vaginale    Chiuretajul uterin    Laparoscopia diagnostică (inclusiv cromopertubaţie)    Histeroscopia diagnostică    Laparoscopia operatorie (adezioliză, sterilizarea tubară, salpingostomie, salpingectomie, chistectomie ovariană)    Histeroscopia operatorie (rezecţie de polip, miom tip 0-1, < 4 cm)    Investigaţii în cazul prolapsului genital şi IUE (scorul POP-Q)    Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului    Colporafia anterioară. Colpoperineorafia.    Anexectomia    Miomectomia    Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului    Histerectomia vaginală    Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)       Tratamentul plăgii complicate    Inserţie de DIU    Plasarea unui pesar (în caz de prolaps sau ameninţare de naştere prematură)   
   
 Pentru conformitate: 
 Prof. Univ. Dr. Radu Vlădăreanu Preşedintele Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România 
   
 Prof. Univ. Dr. Nicolae Suciu Preşedintele Comisiei Consultative de O-G a Ministerului Sănătăţii 
   
    	    	     

Preluat: 2026-09-23T16:39:58.556950+00:00 · SHA256: de343aebe50d749eabe43265d478557b63c9ed70ca7b06f56bbbef67b3c4ee6e