ANEXE din 8 ianuarie 2020 privind modificarea Curriculumului de pregătire în specialitatea expertiza medicală a capacităţii de muncă, Curriculumului de pregătire în specialitatea medicină de laborator şi Curriculumului de pregătire în specialitatea neonatologie din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXE din 8 ianuarie 2020 
 privind modificarea Curriculumului de pregătire în specialitatea expertiza medicală a capacităţii de muncă, Curriculumului de pregătire în specialitatea medicină de laborator şi Curriculumului de pregătire în specialitatea neonatologie din  anexa nr. 4  la  Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007  privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală 
    EMITENT     MINISTERUL SĂNĂTĂŢII  MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII     
  Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 131 bis din 19 februarie 2020  
   
  
						Notă   ...
			    Conținută de  ORDINUL nr. 4/3.166/2020 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2020.    
 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 
   
     
   
 Definiţia specialităţii: 
   
  Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale ( medicina de asigurări sociale ). Demersurile specifice acestei activităţi vizează şi recuperarea capacităţii de muncă, cu finalitate în reinserţia socio- profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.  
  
 Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională. 
 În termeni medicali,  expertizarea capacității de muncă  se definește ca  activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării  unor  afectări  /  deficiențe  funcționale  și  cuantificării  impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacităţii de muncă presupune, pe lângă cunoştinţe medicale extinse şi cunoaşterea aprofundată a unor metodologii proprii şi a legislaţiei aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale). 
   
 .Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă : 
   Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie    Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă            Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viaţa comunităţii (socială, profesională)    Stabilirea gradului de reducere a capacităţii de muncă    Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege    Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)   
   
    Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă  4 ani       Organizarea programului de pregătire        Disciplină/modul specialitate    Durata modul         Locul recomandat pentru parcurgerea modulului    Coordonatori      Anul I           Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic)       6 luni    Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din       cadrul  INEMRCM    Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF"Carol  Davila", medici primari      Medicină internă    6 luni    Clinici de specialitate acreditate de MS    Cadre didactice sau medici primari medicină internă      Anul II           Neurologie    4 luni    Clinici de specialitate acreditate de MS    Cadre didactice sau medici primari neurologie      Psihiatrie    4 luni    Clinici de specialitate acreditate de MS    Cadre didactice sau medici primari psihiatrie      Medicină fizică și recuperare medicală    4 luni    Clinici de specialitate acreditate de MS    Cadre didactice sau medici primari  de specialitate           Anul III           Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă    12 luni    INEMRCM    Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF"Carol  Davila", medici primari      Anul IV           Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă  (Stagiu practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă)    6 luni    Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă    Medici primari expertiza medical a capacității de muncă      Diabetologie și boli de nutriție    2,5 luni    Clinici de specialitate acreditate de MS    Cadre  didactice  sau medici primari de specialitate      Medicina muncii    1 lună    Clinici de specialitate acreditate de MS    Cadre  didactice  sau medici primari de specialitate      Oncologie    2 luni    Clinici de specialitate acreditate de MS    Cadre didactice sau medici primari de specialitate      Etică medicală    2 săptămâni                Total ore pregătire teoretică                     Total ore pregătire practică                       Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 50 de ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.  La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.     Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.       Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat     Anul I    Modul 1 . Explorări funcţionale și imagistică medicală        6 luni     Modul 2 . Medicina internă                       6 luni      Anul II       Modul 3.  Neurologie                     4 luni     Modul 4.  Psihiatrie                      4 luni     Modul 5 . Medicină fizică și de reabilitare          4 luni      Anul III    Modul 6.  Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni       
   
 Anul IV 
   Modul 7.  Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă   S tagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității                 de                 muncă 6 luni        Modul 8 . Diabetologie și boli de nutriție               2,5 luni     Modul 9.  Medicina muncii                      1 lună     Modul 10 . Oncologie                         2 luni     Modul 11 . Bioetică                          2    
 săptămâni 
   
 Modul  1,  anul  I  :  EXPLORĂRI  FUNCȚIONALE  ȘI  IMAGISTICĂ MEDICALĂ 
   
 Nr. ore curs : 120     Nr. ore practică: 240 
   
 Tematică adaptată obiectivelor specifice 
   
   Electrocardiografie - efectuare, interpretare    Testele de efort – tipuri, indicaţii, contraindicaţii, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranţă la efort în evaluarea şi recuperarea capacităţii de muncă    Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț    Ecocardiografie    Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) –efectuare, interpretare    Examen radiologic toraco-pulmonar clasic    Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)    Explorarea tubului digestiv, funcţională şi imagistică (ecografia abdominală)    Explorarea aparatului renal, funcţională şi imagistică (ecografie)    Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic    Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilităţii articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)   
   Electroencefalografia- noţiuni privind interpretarea de rutină    	Examenul oftalmologic:  acuităţi vizuale,cîmp vizual,examenul fundului de ochi    Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare    Audiogramei şi a probelor vestibulare    	Examenului psihologic privind ineligenţa, personalitatea, aptitudinile psihomotorii   
   
 NOTĂ:  Stagiul de explorări funcţionale se va desfăşura în  INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul  UMF  „Carol Davila” şi a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcţională. Stagiul de explorări funcţionale conţine microcursuri şi demonstraţii practice. 
   
 Barem de activități practice 
   Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile invalidante, pe aparate și sisteme    Efectuare spirometrie    Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale pulmonare (spirometrie, gazometrie)    Efectuare electrocardiograme    Interpretare electrocardiograme       Asistare și interpretare ecografie abdominală    Asistare și interpretare ecocardiografie    Asistare și interpretare ecocardiografie vasculară periferică    Interpretare probe biologice și hematologice    Asistare și interpretare explorări funcționale oftalmologice    Asistare și interpertare audiometrie, probe vestibulare    Efectuare și interpretare examene aparat locomotor- testări articulare    Asistare examen psihologic   
   
 Obiective educaționale.  Cunoașterea principalelor tehnicilor de investigare funcțională și de laborator a afecțiunilor cronice – indicații, principii, metodologie, parametrii măsurați (valori normale, semnificația devierilor patologice).  
   
 Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de explorări  funcționale,  medicul  rezident  va  trebui  să  poată  interpreta investigațiile  biologice,  funcționale  și  imagistice  privind  afecțiunile invalidante și să înțeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacității de muncă.  
   
 Modul 2, anul I : MEDICINA INTERNĂ 
   
 Nr. ore curs : 120      Nr. ore practică: 240 
   
 Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 
   
   Bronhopneumopatia obstructivă cronică    Astmul bronşic    Pneumopatii interstiţiale fibrozante difuze netuberculoase şi neprofesionale    Supuraţii bronhopulmonare    Pleurezia purulentă    Cancerul bronho-pulmonar    Tuberculoza pulmonară    Cordul pulmonar cronic    Insuficiența respiratorie cronică    Valvulopatii mitrale și aortice    Tulburările de ritm ale inimii    Tulburările de conducere ale inimii    Cardiopatia ischemică    Miocardite, cardiomiopatii    Hipertensiunea arterială esenţială și secundară    Bolile aortei și arterelor periferice    Bolile venelor– trombofeblite, insuficienţa venoasă cronică    Boala cronică de rinichi       Sindromul nefrotic    Glomerulonefrite cronice    Nefropatii interstiţiale cronice    Ulcerul gastric şi duodenal; esofagita de reflux    Cancerul gastric    Rectocolita ulcero-hemoragică    Cancerul colo-rectal    Hepatitele cronice    Ciroza hepatică    Pancreatita cronică    Anemii(clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)    Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)    Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)    Colagenoze    Spondiloartropatii    Poliartrita reumatoidă     NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.     Baremul de activităţi practice    Examinarea  pacienților,  întocmirea  foilor  de  observaţie,  plan  de investigații    Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs    Planul  de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate     
   
 Obiective educaționale.  Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .  
   
 Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.  
   
 Modul 3, anul II : NEUROLOGIE 
   
 Nr. ore curs : 80     Nr. ore practică: 160 
   
 Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 
   
   Traumatisme cranio-cerebrale    Boli vasculare cerebrale    Boli demielinizante. Scleroza multiplă    Discopatii. Hernia de disc operată    Leziuni ale nervilor periferici    Polineuropatii    Boli extrapiramidale şi cerebeloase    Miopatii    Epilepsia    Tumori cerebrale şi cu alte localizări     NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.     Baremul de activităţi practice       Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observaţie, plan de investigații    	Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs    Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate pentru cazurile examinate     
   
 Obiective educaționale.  Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .  
   
 Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic,  să  stabilească  diagnosticul,  planul  de  investigare  și  de monitorizare  de  lungă  durată  în  afecțiunile  cuprinse  în  tematică.  De asemenea,  trebuie  să  poată  înțelege  și  integra  corect  în  formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN ) și de explorări funcționale, în cazurile examinate.  
   
 Modul 4, anul II : PSIHIATRIE 
   
 Nr. ore curs : 80      Nr. ore practică: 160 
   
 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 
   Tulburări mentale organice (demenţa, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice)    Tulburări mentale şi de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanţe psihoactive    Tulburări afective    Tulburări depresive    Tulburări anxioase    Tulburări de personalitate (psihopatii)    Tulburări disociative (de conversie)    Tulburări somatoforme    Schizofrenia    Retardare mentală   
   
 NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare. 
   
 Baremul de activităţi practice 
   Examinarea pacienților din perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, relaționare)    Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observație    Aplicarea tehnicilor specifice de investigații în stabilirea diagnosticului afecțiunilor psihice cuprinse în tematica de curs.    Formularea planului terapeutic şi de reintegrare socială și profesională pentru cazurile studiate.     Obiective  educaționale.   Cunoașterea  diagnosticului  și  tratamentului afecțiunilor  psihice  cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului  în  mediul  curent.  Recunoașterea  afecțiunilor  care  necesită consulturi și investigații de specialitate .      Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecțiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare  de  lungă  durată  în  afecțiunile  cuprinse  în  tematică.  De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoholism, MMSE, etc. și să fie în măsură să formuleze obiectivele şi interpretarea unei investigaţii sociale în contextul clinic al cazului.      Modul 5, anul II : MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE (MFR)     Nr. ore curs : 80      Nr. ore practică: 160     Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice    Diagnosticul în MFR    Orteze și proteze    Scaune rulante si tehnologia de asistare.    Dispozitive  augmentative  pentru  persoane  cu dizabilităţi    MFR în afecţiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale,scleroza multiplă, boala Parkinson)    MFR în afecţiunile ortopedice şi musculoscheletale (dorso- lombo- sacralgie, afecțiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive, amputații, afecțiuni musculo- scheletale de cauză profesională)    MFR în afecţiuni specifice  (boli cardiovasculare, boli repiratorii, cancere, durerea cronică)    Reabilitarea medicală şi OMS-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalităţii, Dizabilităţii şi Sănătăţii-OMS),  Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene şi internaţionale      
   
 Baremul de activităţi practice 
   Evaluarea în medicina fizică și de reabilitare    Principalele intervenții pentru sănătate în MFR- proceduri specifice, totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice    Evaluarea rezultatelor în MFR   
   
 Obiective educaționale.  Cunoașterea metodelor specifice de evaluare și diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate.  
   
 Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină fizică și de reabilitare medicul rezident va înțelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacității de muncă și re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare.  
   
 Modul  6,  anul  III  :  EXPERTIZA  MEDICALĂ  ȘI  RECUPERAREA 
 CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 
   
 Nr. ore curs :  240      Nr. ore practică: 480 
   
 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 
   
   Intoducere în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă(definții, cadru conceptual, principii, obiective, metode și tehnici specifice)    Caracterul pluridisciplinar al activității de expertizare a capacității de muncă. Confluențe științifice și practice.    Legislaţia privind asigurările sociale şi pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită.    Legislaţia privind persoanele cu dizabilități    Organizarea,funcţionarea şi atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacităţii de muncă    Înregistrarea şi raportarea cazurilor - statistica invalidităţii    Conceptele  de  capacitate  de  muncă  și  capacitate  profesională.  Relația dizabilitate/invaliditate- capacitate de muncă    Metodologia stabilirii diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative  şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante    Modele tradiționale de conceptualizare a capacității de muncă versus modelul bio- psiho-social. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă.    Clasificarea profesiunilor    Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exerciţiu. Antrenament.    Condiţii ambientale şi psiho-sociale ale locului de muncă    Psihologia muncii    Sociologia muncii. Implicaţiile sociale ale bolii şi invalidităţii    Particularităţile muncii în funcţie de vîrstă şi gen    Biotipologia profesională    Factorii de adaptare în munca profesională       Oboseala în  muncă .  Metode de testare  a oboselii.  Particularităţile oboselii la persoanele cu deficienţe    Complexul de dezadaptare în muncă . Factorii limitativi şi stimulativi ai capacităţii de muncă    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului respirator    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile cardio - vasculare    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile renale    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului locomotor    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile endocrine    	Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile ORL    	Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiuni neoplazice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile dermatologice    Recuperarea  capacității  de  muncă  și  reintegrarea  profesională  (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice  )     Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.    Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale . Posibilităţi de cuantificare    Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacităţii de muncă    Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe fucnționale. Particularităţi , posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora .Crierii de urmărire a adaptării la muncă .    Noţiuni de ergonomie (concepţia ergonomiei, organizarea activităţii de ergonomie –ergonomie de proiectare şi ergonomie de corecţie)    Îndrumarea ,orientarea şi reorientarea  profesională  a persoanelor cu deficienţe funcționale    Acţiuni formativ – profesionale de recuperare a capacității de muncă    Integrarea/ reintegrarea  socială și  profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale de diferite cauze    reglementările existente şi posibilităţi de intervenţie;       întocmirea programului de recuperare, soluţii preconizate;    conjunctura socio-economică şi posibilitatea de a transpune în practică soluţiile adoptate;    motivaţia psihologică şi socială pentru inserţia sau reinserţia socială;    posibilităţile tehnice şi practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserţiei sociale;    acţiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:    cu caracter general;    cu caracter particular – personal;        Informaţia şi comunicarea în acţiunea de inserţie sau reinserţie socială;    la nivelul persoanelor cu deficiențe funcționale/ dizabilități;    la nivelul angajatorului;    la nivelul fatorului de decizie;    la nivelul opiniei publice;      Rolul asistentului social în recuperare:    investigaţia socială;    intervenţia socială;      Practica integrării sau reintegrării socio-familiale:    adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuinţe şi dotarea locuinţei;    servicii şi facilităţi în sprijinul persoanelor cu dizabilități;    intervenţii la organele competente pentru soluţionarea cazului;      Practica integrării sau rein/serţiei socio-profesionale:    catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/diazbilități;    indicaţii şi contraindicaţii de muncă în raport de potenţialul biopsihic restant şi problemele de securitatea muncii;    orientare, reorientare şi îndrumare profesională;    organizarea şi reorganizarea muncii în condiţiile unor persoane cu dizabilități;    relaţiile funcţionale între unităţile EMRCM, Agenţia de Ocupare şi Formare a Forţei de Muncă şi cu Agenţii Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficienţe funcționale  /dizabilități;      Calitatea vieţii persoanelor cu deficienţe funcționale/dizabilități.   
   
 Baremul de activităţi practice 
   Examinarea bolnavilor internaţi în INEMRCM    Interpretarea rezultatelor explorărilor funcţionale generale şi cu caracter specific pentru cazurile examinate    Participarea  la   comisiile  consultative   din  INEMRCM  ,  prezentarea cazurilor .Finalizarea cazurilor expertizate şi întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă       Efectuarea  corespondenţei  cu  unităţile  din  reţeaua  de  expertiză  medicală  a capacităţii de muncă teritoriale şi cu diferite agenţii (naţionale,comunitare ) în funcţie de specificul cazului    Efectuarea unei analize de loc de muncă şi întocmirea profesiogramei    Efectuarea unei analize de ergonomice  a locului de muncă – stabilirea corecţiei ergonomice    Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acţiuni medicale, sociale și profesionale)    Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat    Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).    Întocmirea unui program individual de recuperare.    Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete sociale    obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcţional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;    surse de informare;    posibilităţi de realizare:    investigaţia prin corespondenţă;    ancheta socială de teren.      Formularea scopului, obiectivelor acţiunilor sociale (diagnoza problematicii socio- profesionale a cazului).    Concretizarea acţiunilor sociale în programul de inserţie sau reinserţie socio- profesională şi a modalităţilor de realizare.    Intervenţia activă în soluţionarea cazurilor.    Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluţiei preconizate (anchete de supraveghere).   
   
 Obiective educaționale.  Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cause. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.  
   
 Rezultate așteptate.  1 .  În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocaţională a pacienţilor cu afecţiuni cronice – orientarea lor către locuri de muncă şi ocupaţii compatibile cu tipul şi gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.  
 2. În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenţii multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacităţii de muncă şi a (re)integrării profesionale a pacienţilor cu afecţiuni cronice invalidante.Strategii active  combinate  –  medico-psiho-  sociale  privind:  modificarea  percepţiei  asupra bolii/invalidităţii, creşterea motivaţiei pentru muncă, consiliere şi orientare vocaţională. 
   
   Modul  7,  anul  IV:  EXPERTIZA  MEDICALĂ  ȘI  RECUPERAREA CAPACITĂȚII  DE  MUNCĂ    STAGIU  PRACTIC  ÎN  CADRUL SERVICIILOR  TERITORIALE  DE  EXPERTIZĂ  MEDICALĂ  A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)     Nr. ore curs :  0     Nr. ore practică: 240     Baremul de activităţi practice       Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate;    Documente medicale necesare la încadrarea în grad de invaliditate;    Examen clinic, analizarea documentelor medicale, completarea raportului de expertiză medicală, completarea deciziei medicale, completarea programului de recuperare la încadrarea în grad de invaliditate;    Expertiza medicală a capacității de muncă la revizuirea medicală: examen clinic, analizarea  documentelor  medicale,  verificarea  parcurgerii  programului  de recuperare, completarea planului de recuperare pentru perioada ulterioară, prognostic de recuperare a capacității de muncă- stabilirea termenului de revizuire, completarea deciziei medicale;    Revizuirea medicală la cerere;    Expertiza medicală a capacității de muncă la solicitarea structurilor de medicină legală;    Expertiza  medicală  a  capacității  de  muncă  în  cazul  pensiilor  comunitare; completarea formularului E213;    Expertiza medicală a capacității de muncă pentru prestații și servicii pentru reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă conferite de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;    Expertiza medicală a capacității de muncă în vederea avizării prelungirii concediului medical peste 90, 183, 365 zile, reducerii timpului de muncă: legislația aferentă, principii de avizare a perioadelor prin prisma prognosticului de recuperare a capacității de muncă;    Programul de recuperare pentru tratament balnear și de recuperare medicală-condiții de avizare.  NOTĂ. Acest stagiu se va desfăşura la nivelul unităţilor teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, sub îndrumarea medicilor primari şi cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritorale.     Obiective educaționale.  Însușirea și aplicarea principiilor și metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă.      Rezultate așteptate.    În urma parcurgerii și promovării acestui modul medicul rezidenttrebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activității specifice cabinetelor de EMCM .      Modul 8, anul IV : DIABETOLOGIE ȘI BOLI DE NUTRIȚIE     Nr. ore curs : 50     Nr. ore practică: 100     Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice    Evaluarea stării de nutriție,antropometrie, perimetrie    Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii)    Diabetul zaharat – diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice,factori de risc, investigații paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică    Diabet zaharat rezistent la insulină    Obezitatea- diagnostic, clasificare,epidemiologie, aspecte clinice, complicații, management    Sindromul hipoanabolic    Dislipidemiile    Hiperuricemiile       
   
 Baremul de activităţi practice 
   Examinarea  pacienților,  întocmirea  foilor  de  observaţie,  plan  de investigații    Interpretarea  rezultatelor  investigațiilor  în  vederea  stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs    Planul  de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate   
   
 Obiective  educaționale.   Cunoașterea  diagnosticului  și  tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.  
   
 Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul current.  
   
 Modul 9, anul IV : MEDICINA MUNCII 
   
 Nr. ore curs : 20      Nr. ore practică: 40 
   
 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 
   Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă    Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalităţi de analiză, recomandări conform legislaţiei în vigoare de medicina muncii    Consilierea privind planificarea şi organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilităţi    Aptitudinea în muncă.Definiţie. Metode şi tehnici.Legislaţie    Bolile profesionale:prezentare generală, definiţie, etiologie, diagnostic tratament,profilaxie, complicaţii , prognostic, expertiza capacităţii de muncă .   NB.Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari     Accidentele de muncă; definiţie, clasificare , declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncă     Baremul de activităţi practice    Efectuarea anamnezei profesionale    Anchetarea cazurilor de boli profesionale    Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor şi compensaţiilor conform legislaţiei în vigoare     Obiective  educaționale.   Cunoașterea  etiologiei,  diagnosticului  și tratamentului celor mai frecvente boli profesionale      Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul current.      Modul 10, anul IV : ONCOLOGIE     Nr. ore curs : 40     Nr. ore practică: 80     Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice       Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și evoluția principalelor localizări maligne.       Principii și metode de diagnostic în cancer : diagnosticul clinic , diagnostic biologic, diagnostic imagistic    Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.    Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie    Principiile tratamentului hormonal în oncologie : clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte    Monitorizarea pacientului oncologic    Durerea în cancer    Tratamente oncologice paleative    Aspecte psiho-oncologice       
   
 Baremul de activităţi practice 
   Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic    Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic    Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor   
   
 Obiective  educaționale.   Cunoașterea  diagnosticului  și  tratamentului afecțiunilor oncologice.  
   
 Rezultate așteptate.   În urma parcurgerii și promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.  
   
 Modul 11, anul IV : BIOETICĂ 
   
 Nr. ore curs : 10      Nr. ore practică: 20 
   
 Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 
   
   Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului  de  studiu,  contextul  apariţiei  bioeticii,  definirea  bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii şi metode în bioetică    Conceptele  de  sănătate,  boală,  suferinţă  prin  prisma  bioeticii:  definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă, conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii, rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)       Relaţia medic-pacient: valori ale relaţiei medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relaţiei medic-pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate, consimţământul informat, confidenţialitatea în relaţia medic-pacient, relaţia medic-pacient minor, acte normative care reglementează relaţia medic - pacient    Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare, culpa  medicală  -  definire,  forme,  implicaţii  juridice  şi  deontologice, managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală    Probleme etice la începutul vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, etica  reproducerii  umane  asistate  medical,  probleme  etice  în  clonarea reproductivă    Probleme etice la finalul vieţii: definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia şi suicidul asistat, îngrijirile paliative    Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant    Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman, etică şi testarea genetică prenatală,  neonatală  şi  postnatală,  statutul  moral  al  embrionului  uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice    Etica cercetării pe subiecţi umani: principii etice în cercetarea pe subiecţi umani   
   
 Obiective educaţionale . Cunoasterea principiilor eticii medicale, implicatiile lor legale.  
   
 Rezultate aşteptate . În urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire,rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.  
   
 Scopul și obiectivele educaționale generale 
   
   Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale și date legate de activitatea profesională    Capacitatea de a efectua un examen fizic complet    Capaciatatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare    Capacitatea de a stabili un plan de investigații în scopul evaluării medicale a capacității de muncă    Recunoașterea situațiilor care necesită investigații de specialitate    Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice și de regim de viață    Cunoașterea și recomandarea măsurilor de recuperare medicală   
   
 Scopul și obiectivele educaționale specifice 
   
   Cunoașterea  evoluției  și  complicațiilor  afecțiunilor  potential  generatoare  de deficiență funcțională    Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcționării/dizabilității generale și adaptat la caz    Cunoașterea și identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislației curente    Capacitatea de a stabili un plan de intervenție eficient pentru recuperarea capacității de muncă și a reintegrării sociale și profesionale   
 Rezultate așteptate (standard profesional curent ) la finalizarea pregătirii 
 La finalul pregătirii prin rezidențiat în expertiza medicală a capacității de muncă, medicii rezidenți trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condițiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficiențe funcționale însoțite sau nu de limitări de activitate ) dar și în relația dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă. 
 Competențe profesionale  .  
   Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare privind relația dinamică între starea de sănătate și munca profesională.    Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcționarea optima a persoanei în domeniile muncă și societate.    Evaluarea complexă a individului, grupului și organizației în situația alterării capacității profesionale cauzate de anumite condiții de sănătate cu impact asupra persoanei și a relațiilor complexe din mediul de muncă.    Proiectarea și realizarea intervențiilor în vederea recuperării capacității de muncă și a reintegrării profesionale.    Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării și consilierii vocaționale adaptată profilului individual    Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei.    Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.    Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competențelor profesionale la dinamica contextului social.     Examenul de medic specialist     Probe de evaluare specifice programului       Proba scrisă                DA    Examen clinic               DA    Proba de abilități / manualități      NU    Proba pe casetă video          NU    Proba operatorie             NU    Dizertație                 NU     
   
 Tematica de examen 
   
   Conceptele  de  capacitate  de  muncă  și  capacitate  profesională  (definiții, componenete).    Relația deficiență funcțională- incapacitate adaptativă- dizabilitate/invaliditate- capacitate de muncă.    Factori intrinseci de solicitare în muncă    Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială    Analiza locului de muncă- metode, utilitate practică    Gestualitatea profesională    Postura în muncă    Formarea profesională. Deprinderile profesionale    Orientareași selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților    Antrenamentul professional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale.capa    Oboseala și surmenajul professional    Factori limitativi ai capacității de muncă    Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului respirator    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile cardio - vasculare    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile renale    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului locomotor    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice       Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile endocrine    	Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile ORL    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile dermatologice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile neoplazice    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale    Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice )    Recuperarea medicală a capacității de muncă    Acțiuni educative-formative de recuperare a capcității de muncă    Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.    Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale . Posibilităţi de cuantificare    Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacităţii de muncă    Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularităţi , posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora .Crierii de urmărire a adaptării la muncă .    Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale.    Legislaţia de asigurări sociale şi pensii . Incapacitatea temporară de muncă prelungită . Legislaţia privind persoanele cu dizabilități    Organizarea, funcţionarea şi atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacităţii de muncă     Baremul de manevre, tehnici și activități practice       Examen clinic complet , completat cu examen neurologic standard    Interpretarea probelor biologice    Interpretarea electrocardiogramei    Interpretarea spirometriei    Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate și sisteme    Interpretarea ecografiei abdominale    Interpretarea ecocardiogarfiei    Interpretarea testelor de efort     DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ  Competenţa profesională intrinsecă specialităţii     Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):       Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacității de muncă, conform legislaței în vigoare în România    Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul sistemului national de EMCM    Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală și socială, vizând posibilitatea obținerii unui beneficiu de asigurări sociale și aspectele de integrare socială și profesională     Drepturi       Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului national de EMCM    Să solicite opinii profesionale și să colaboreze cu medici din alte specialități și din clinici universitare    Să recomande proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare    Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare    Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc    Poate obține o a doua specialitate medicală, în condițiile legii și regulamentelor în vigoare  Obligaţii       Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacității de muncă    Să fie un factor de mediere și imparțialitate între persoana aflată în situația de risc social și instituțiile care acordă beneficiile de asigurări sociale    Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influențat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială    Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității    Să obțină acordul informat al pacientului       
   
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 
 CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ 
   
 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA 
   
 MEDICINĂ DE LABORATOR 
   
 Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii 
   
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 
   
     
   
  2019  
  
   
     
 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA DE LABORATOR  (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)  
     
   
 Definiţia specialităţii: 
  Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Genetică, Biologie Moleculară, Imunologie la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, etc.).  Activitatea se desfasoara in laboratoare sau compartimente de microbiologie, biochimie/hematologie si de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.  
  
   
   ORGANIZAREA PROGRAMULUI       Durata programului        NUMARUL TOTAL DE ANI    4 ani      NUMARUL TOTAL DE MODULE    10 module      MODULUL 1    Organizarea si Managementul Laboratorului de Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    2.5 luni/ 6 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    48h/luna, 15h/saptamana      MODULUL 2    Biochimie      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    5 luni/ 20 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    72h/luna, 18h/saptamana      MODULUL 3    Biologie Moleculară si Genetica      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    3 luni/12 saptamani           ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    40h/ luna, 10h/ saptamana      MODULUL 4    Imunologie      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    6 luni/24 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    40h/ luna, 10h/ saptamana      MODULUL 5    Hematologie      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    12 luni/48 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    40h/ luna, 10h/saptamana      MODULUL 6    Microbiologie – 10 luni / 40 saptamani si cuprinde:      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL        ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA        MODULUL 7    Epidemiologie      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    1 luna/4 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    60h/ luna, 15h/saptamana      MODULUL 8    Biostatistica medicala      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    1 luna/ 4 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    40h/ luna, 10h/ saptamana      MODULUL 9    Bioetica medicala      NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    0.5 luni/2 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA    10h/saptamana      MODULUL 10    Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (biochimie, microbiologie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program       Bacteriologie – 7 luni/28 saptamani    Parazitologie – 1 luna/4 saptamani    Virusologie – 2 luni/8 saptamani      Bacteriologie –13h/ luna, 3h/ saptamana    Parazitologie – 20h/ luna, 5h/ saptamana    Virusologie – 10h/ luna, 2.5h/saptamana          NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL    7 luni/ 28 saptamani      ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA           Total ore pregătire teoretică    activitatea didactică acoperă  20- 30%  din totalul timpului alocat      Total ore pregătire practică    activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând  70-80%   din timpul alocat pregătirii     Structura programului             ANUL I    ANUL II    ANUL III    ANUL IV      STAGIUL    Modulul 1 si 2    Modulul 3, 4, si 5    Modulul 5,  6.1, 6.2, 6.3    Modulul  7, 8, 9 si 10        MODULUL I – ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE – 120 ore    Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)    planificarea activităţilor;    amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;    managementul personalului, evaluarea personalului;    aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;    întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;      Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).    Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).    Sistemul de management al calităţii:    Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)    Cerinţe de management (2 conferinţe)    Cerinţe tehnice (1 conferinţă)    Auditul intern (1 conferinţă)    Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)    Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)    Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)       Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)         Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)       
   
 Baremul activităţilor practice 
 Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp 
 Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp 
 Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp 
 Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp 
 Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp 
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate 
   
    Obiective educaționale    Abilități      Organizarea unui laborator de analize medicale Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale  Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale  Sistemul de management al calităţii Managementul datelor    Evaluarea riscului microbiologic Fişa de siguranţă  Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post  Elaborarea documentaţiei sistemului de management  Efectuarea auditului intern Validarea metodelor de analiză Raportarea rezultatelor analizelor  Întocmirea unui raport de analiză    
   
 MODULUL II - STAGIUL DE BIOCHIMIE – 360 de ore 
   METABOLISMUL PROTEIC    Peptide biologic active.    Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).    Biosinteza proteică    Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.    Biosinteza ureei.        ENZIME    Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.    Izoenzime.    Noţiuni de cinetică enzimatică.         METABOLISMUL GLUCIDIC    Glicoliza.    Gluconeogeneza.    Ciclul acizilor carboxilici.         METABOLISMUL LIPIDIC    Biosinteza acizilor graşi.    Degradarea acizilor graşi.    Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.    Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.    Biosinteza colesterolului.    Acizii biliari.    Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).      VITAMINE şi HORMONI    APA şi ELECTROLIŢI    MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:    Patologia renală.    Patologia hepatică.    Patologia cardiacă şi vasculară.    Maladii metabolice şi endocrine.         MARKERI TUMORALI    BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ    BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI    BIOCHIMIE GERIATRICĂ    BIOCHIMIE PEDIATRICĂ    TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT    ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR    METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE     Stagiul practic     În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi:    prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;    efectuarea practică a testului respectiv.     
   Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.    metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)    tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)    tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare    sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice    tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray         Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice   
   
 EXAMENUL DE URINĂ 
   Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al  albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. – barem 100 determinări    Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări    Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări    Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinări   
   
 B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI 
   Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări       Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări    Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări    Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări    Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.    Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.    Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări.    Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări.    Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări    transaminazele (TGP, TGO),    creatinkinaza (CK), izoenzime;    lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;    fosfataza acidă şi alcalină;    gamma glutamil transpeptidaza (GGT)    amilaza;    lipaza.     
   
 C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări. 
   
 D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 50 determinări. 
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate 
   
    Obiective educaționale    Abilități      Medicii rezidenti trebuie sa aibe notiunile  predate legate de:    Cunoaşterea principalelor tehnici de lucru  si metode.    
   
    Metabolismul proteic Enzime  Metabolismul glucidic Metabolismul lipidic Vitamine şi hormoni Apa şi electroliţi Modificări biochimice Markeri tumorali Biochimie oncologică Biochimia inflamaţiei Biochimie geriatrică Biochimie pediatrică  Teste biochimice în transplant  Organizarea şi managementul laboratorului de biochimie  Controlul calităţii analizelor Metodologia cercetării clinice    Cunoasterea aparatelor cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.  Principalele teste de laborator si principiile metodele şi tehnicile de determinare precum şi interpretarea rezultatelor.         Sa fie capabili sa integreze in contextul clinic al pacientului rezultatele de biochimie ale acestuia.  Sa fie capabil sa elaboreze comentarii legate de rezultatele de biochimie obtinute.         
   
 MODULUL III - BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ – 120 de ore 
   
 OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ 
   Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.    Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.       Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli.    În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.    De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.   
   
   PARTEA TEORETICĂ       Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.  Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.  Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.  Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.    Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului.  Extracţia ARN-ului.  Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.  Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR  ,   “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor.  Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”, “Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).  Aplicaţii clinice ale hibridizării:       în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);    tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;    detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.  Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.).  Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.  Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE  ,   “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).  Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie. Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice.           PARTEA PRACTICĂ       Extractia ADN, ARN din diferite probe biologice (sange, tesut, urina, LCR, etc.)    Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor in diferite patologii medicale.    Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.    Tehnica hibridizarii       Tehnica real time PCR    Tehnica de secventiere    Secventierea de generatie noua     
   
   Test scris din tematica teoretică.     EXAMEN    Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).     GENETICĂ MEDICALĂ       PARTEA TEORETICĂ    Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.    Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.    Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.    Mutaţiile: cauza majoră de boală.    Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).    Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.      Bolile cromozomiale.    Bolile monogenice.    Bolile multifactoriale.    Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.    Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.      Retardul mental.    Patologia genetică a sistemului imun.    Genetica bolii canceroase.    Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.    Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.    Probleme şi dileme etice în genetica medicală.         PARTEA PRACTICĂ    Consultul genetic.    Explorarile genetice.    Cromozomiale.    Moleculare.         Sfatul genetic.    Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).    Diagnosticul prenatal.       
 EXAMEN 
   Test scris din tematica teoretică.    Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate 
   
    Obiective educaționale    Abilități      Medicul rezident trebuie sa cunoasca notiunile de biologie moleculara si genetica predate, sa fie capabil sa cunoasca domeniile in care diagnosticul molecular este important si sa poata interpreta corect semnificatia rezultatelor de biologie moleculara si genetica pentru pacientii pentru care efectueaza aceasta evaluare.  Medicul rezident, ca urmare a pregatirii din timpul stagiului va fi capabil sa inteleaga semnificatia rezultatelor astfel incat acestea sa contribuie la medicina de precizie, personalizata.    Extractia ADN, ARN din diferite probe biologice.  Tehnica PCR.  Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. Tehnica hibridizarii.  Tehnica real time PCR. Tehnica de secventiere. Consultul genetic.  Explorarile genetice. Sfatul genetic.  Screeningul genetic. Diagnosticul prenatal.    
   
 MODULUL IV - IMUNOLOGIE – 240 de ore 
   
   Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar    Organele limfoide: anatomie şi funcţie.    Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.         Mecanismele imunologice    Imunitatea înnăscută şi dobândită.    Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.    Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.    Alergenele - structură, epitopi.    Imunogenetica.    Imunitatea mediată prin celulele T.    Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.    Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.    Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.      Imunitatea mediată prin celule B.    Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.    Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.    Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.    Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.    IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.    Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.    Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.      Alte mecanisme imunologice, care implică:    Celulele "natural killer".    Celulele killer activate de limfokine.    Bazofile activate.      Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.         Modularea răspunsului imun.    Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.    Inflamaţia şi modularea ei.    Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.    Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).       Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.    Eozinofilele - structură, activare, mediatori.           Imunitatea mucoaselor.    Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.    Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".    Imunosupresia post transplant         Imunologia transplantului.    Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificatia clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare si lucru in diferite tehnici in functie de gradul de rezolutie. Rezolvarea ambiguitatilor alelice HLA.    Mecanismele de rejet.    Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. Metodologia de lucru in imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut si cronic.    Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.    Controlul de calitate intern si extern in imunologia transplantului.         Imunologia tumorală.    Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.    Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.    Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.    Mecanismele imunosupravegherii.         Mecanisme imunoreglatoare.    Mecanismele de toleranţă.    Reţele idiotipice.     
   
 II. Tematica activităţilor practice 
 Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 
   Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.    Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.       Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.    Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.    Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.    Măsurarea proteinelor de fază acută.    Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.    Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.    Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).    Măsurarea IgE total şi specific.    Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.    Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).    Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.    Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).    Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.    PCR (Reactia de amplificare genica)    Tipizarea HLA prin metode moleculare    Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.    Citometrie în flux.    Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare ( Good Laboratory Practice ).     IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare    Referate generale – cel putin 1 prezentare.    Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.    Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.     Obiective educaționale și abilități așteptate        Obiective educaționale    Abilități      Medicul rezident trebuie sa inteleaga semnificatia raspunsului imun normal si in    Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.           diferite afectiuni care implica modificari in raspunsul imun celular sau umoral.  Trebuie sa cunoasca semnificatia rezultatelor testelor de imunologie efectuate, sa fie capabil sa efectueze comentarii in vederea integrarii clinice a rezultatelor obtinute.  Sa cunoasca si sa interpreteze testele care se efectueaza pentru diagnosticul alergiilor.  Sa cunoasca si sa interpreteze testele de autoimunitate necesare diagnosticului de laborator in bolile autoimune.  Sa aiba cunostinte de imunogenetica, sa puna diagnosticul de imunocompetenta si imunodepresie.  Sa cunoasca semnificatia clinica si rolul markerilor tumorali in diferite tipuri de cancere.  Sa aiba cunostinte legate de genele HLA si de modul in care acestea controleaza raspunsul imun.  Sa aiba cunostinte legate de imunosupresoare- dozarea lor si semnificatia clinica a rezultatelor.    Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.  Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.  Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.  Măsurarea proteinelor de fază acută. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.  Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.  Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc). Măsurarea IgE total şi specific.  Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.  Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).  Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.  Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).  Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.  PCR (Reactia de amplificare genica)  Tipizarea HLA prin metode moleculare                Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi  crioprezervare.        Modulul V – HEMATOLOGIE – 480 de ore       Hematopoeza    generalităţi    celula stem      Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)    Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetica)    Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.    Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.    Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)    Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare    Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).    Imunoserologia unei anemii hemolitice.    Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.    Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.    Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).    Sindromul mielodisplazic.    Sindromul mieloproliferativ cronic.    Sindromul limfoproliferativ cronic.    Leucemie limfatică cronică.    Boli proliferative limfatice de graniţă.    Generalităţi limfoame.      Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).    Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).    Gamopatii monoclonale maligne.       Gamopatii monoclonale benigne.    Hemostaza (generalităţi).    Exploatarea unui sindrom hemoragipar.    Purpura trombocitopenică.    Coagulare intravasculară diseminată.    Boala tromboembolică şi fibrinoliza.    Porfirii – clasificare, diagnostic.       1.5.2. Baremul activităţilor practice    Recoltare: 20    Colonare: 20    V.S.H.; Hematocrit: 20    Indici eritrocitari: 20    Reticulocite: 30    Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20    Test Hamm: 10    Test Coombs – anti Ig G, -anti C: 10    Celule lupice: 10    Determinări F.A.N.: 10    Imunograma: 10    Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10    Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10    Grupe sanguine şi RH: 10    Electroforeza – imunoelectroforeza: 10    Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25    Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100    Examinare frotiu medular: 50    Imunofenotipare       Obiective educaționale și abilități așteptate        Obiective educaționale    Abilități      Medicul rezident care incheie stagiul de pregatire in hematologie trebuie sa fie capabil    Recoltare Colonare  V.S.H.; Hematocrit           sa interpreteze hemograma si sa se orienteze pe frotiul de sange periferic.  Medicul rezident trebuie sa aiba notiunile si informatiile necesare pentru a fi capabil de a pune un diagnostic al afectiunii hematologice pe frotiu de sange periferiv, respectiv pe aspiratul de maduva osoasa.  Sa aiba notiunile necesare pentru diagnosticul corect si complet in hematologie- imunofenotipare, citogenetica, biologie moleculara.    Indici eritrocitari Reticulocite  Citochimie – F.A.L.; P.A.S. Sideroblaşti; peroxidaze Test Hamm  Test Coombs – anti Ig G, -anti C Celule lupice  Determinări F.A.N. Imunograma  Determinări complement seric, proteina C reactivă  Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici  Grupe sanguine şi RH Electroforeza – imunoelectroforeza  Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare  Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară  Examinare frotiu medular Imunofenotipare        MODULUL VI - MICROBIOLOGIE – 120 de ore        BACTERIOLOGIE – 80 de ore     Bacteriologie generală  Microbiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana Morfologia celulei bacteriene  Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune     Rezistenta la actiunea antibioticelor Interactiunea bacterie-gazda  Bacteriologie speciala   *Bacterii cu importanta in patologia umana    Coci gram pozitivi - Genurile  Staphylococcus, Streptococcus     Coci gram negativi – Genul  Neisseria     Enterobacteriaceae – Genurile  Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia     Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile  Pseudomonas, Acinetobacter     Bacterii Gram negative incurbate – Genurile  Vibrio, Campylobacter     Bacili gram negativi aerobi – Genurile  Bordetella, Haemophilus, Brucella     Bacterii spiralate – Genurile  Treponema, Borellia, Leptospira     Bacterii sporulate – Genurile  Clostridium, Bacillus     Bacili gram pozitivi – Genul  Corynebacterium     Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient  -  Genurile  Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,     Mycobacterium tuberculosis    *  Vor fi prezentate notiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea si diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene mentionate      Activităţi practice  (lp – lucrare practică, d = demonstraţie)     Microscopia  -optica: directă, contrast de faza (lp)  - în imunofluorescenţă (d )    Coloranţii în microbiologie  -gram (lp)  -albastru de metilen (lp)  -Ziehl-Neelsen (lp)  - Giemsa(lp)       Medii de cultură  -nutritive, de conservare şi transport (lp)  -de izolare - îmbogatire, selective (lp)       Izolarea bacteriilor din:    Materii fecale - Coprocultura (lp)    Sânge - Hemocultura (d)    Urină - Urocultura (lp)    L.c.r. (d)    Exsudate (lp)    Secretii (lp)    Spută (lp)      Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor         PARAZITOLOGIE – 20 DE ORE       Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă    Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,    Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)         Examenul parazitologic al sângelui  Diagnosticul hematologic al malariei.  Tehnici de diagnostic:    Tehnica frotiului.    Tehnica picăturii groase.    Tehnici de diagnostic:    Coloraţia Giemsa.    Coloraţia cu albastru de toluidină.    Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.         Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară :    Diagnosticul cisticercozei.    Diagnosticul hidatidozei.    Diagnosticul trichinelozei.         Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:     Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.    Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:    Diagnosticul trichomonozei urogenitale ,   Tehnici de diagnostic:  Examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice        VIRUSOLOGIE – 20 de ore          Algoritmul diagnosticului virusologic . Metode de diagnostic virusologic.     Patogenia infectiei virale . Infectii acute. Infectii persistente.     Principalele sindroame de etiologie virală.  Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.     Vaccinuri antivirale.  Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor     Terapie antivirală . Rezistenţa la antivirale      Obiective educaționale și abilități așteptate        Obiective educaționale    Abilități      Medicul rezident la terminarea acestui stagiu, trebuie sa aiba urmatoarele cunostinte: Bacteriologie generală  Bacteriologie speciala  Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă  Examenul parazitologic al sângelui Tehnici de diagnostic  Tehnici de diagnostic  Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară  Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii  Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital  Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei    Medicul rezident la terminarea acestui stagiu, trebuie sa aiba urmatoarele abilitati: Microscopia  Coloranţii în microbiologie Medii de cultură  Izolarea bacteriilor  Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor Tehnici de diagnostic in bacteriologie, parazitologie, virusologie.           vaginale, uretrale, prostatice Algoritmul diagnosticului virusologic Patogenia infectiei virale  Principalele sindroame de etiologie virală Vaccinuri antivirale  Terapie antivirală             MODULUL VII - EPIDEMIOLOGIE – 60 de ore     Cursuri    Epidemiologia  - definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare.     Proces epidemiologic.  Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate - transmisibile şi netransmisibile - (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional     Supravegherea  stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional     Investigarea  epidemiologică in bolile transmisibile si netransmisibile     Caracteristici epidemiologice  ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet     Interventii  in controlul si reducerea bolilor netransmisibile     Profilaxia  primara, secundara si tertiara in bolile netransmisibile     Comunicarea  in boala netransmisibila      Aplicatii practice:    Indicatori epidemiologici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).    Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile.       Măsurători  pe  baza  variabilelor  calitative  -  rate,  rapoarte,  proporţii,  indici  -    Rate  (brute,  specifice)  de  morbiditate:  incidenţă,  prevalentă,  relaţiile  dintre  ele. Analiza prin indicatori de morbiditate.    Rate (brute, .specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate. iii.Comparaţii pe baza ratelor brute.      Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibila.      Studii epidemiologice.    Tipurile  de  studii  epidemiologice,  alcătuirea  protocolului  (design)  de  studiu  şi aplicarea lor în funcţie dc efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. .    Studii  epidemiologice  descriptive  -  tipuri  de  studii,  culegerea  datelor,  eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.    Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu.    Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte dc studiu      Definiţia de caz în investigarea epidemiologică  - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective, Aplicare în boli netransmisibile.     Elaborarea  unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibila     Metode de screening.  Definiţie, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening.     Analiza critică a literaturii medicale.  Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale            Obiective educaționale și abilități așteptate        Obiective educaționale    Abilități      Medicul rezident la terminarea acestui stagiu,    Sa cunoasca Indicatori epidemiologici.      trebuie sa aiba cunostinte teoretice si practice    Sa fie capabili sa efectueze un studiu      de epidemiologie.    epidemiologic.                Sa cunoasca care sunt etapele efectuarii une supravegheri pentru o boala netransmisibila. Sa cunoasca metodele de screening epidemiologic.  Sa fie capabil sa efectueze o analiza critică a  literaturii medicale de specialitate.        MODULUL VIII - INFORMATICA SI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 40 de ore       Calculatoare si evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor in medicina.    Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitatile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte    Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage si fisiere pe discuri. Administrarea cataloagelor si fisierelor.    Notiuni generale despre retelele de calculatoare. Controlul retelelor locale cu NetWare si Windows NT. 5.Aplicatii de  word processing.  Aplicatia  Word . Meniul aplicatiei  Word.     6.Aplicatia  Word . Controlul paginarii, coloanelor paragrafelor, chenarelor. 7.Aplicatia  Word.  Utilizarea macrourilor, stilurilor si machetelor.    Aplicatia  Word . Formatarea la nivel de document, pagina si paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...)    Servicii  Internet  (navigarea in World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicatia  Internet Explorer .    Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web.    Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei  Bodyworks.  Documentare    computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor    selectate.    Foi de calcul si aplicatii de  calcul tabelar . Principalele operatii matematice si statistice intr-o foaie de calcul.    Aplicatia  Excel.  Meniul aplicatiei Excel    Aplicatia  Excel.  Formatarea unei foi de calcul    Aplicatia  Excel . Realizarea de grafice si diagrame.    Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia  Excel .    Prezentări de date cu aplicaţia  Powerpoint .    Meniul aplicatiei  Powerpoint .       Aplicatia  PowerPoint . Crearea si formatarea unei prezentari.    Tabele si  baze de date . Structura unui tabel, câmpuri si inregistrări.    Tipuri de date. Introducerea si selectarea datelor. Introducerea si selectarea datelor    Aplicatiile  Visual FoxPro  si  Microsoft Access.     Aplicatiia  Visual FoxPro.  Ordonarea, indexarea si sortarea inregistrarilor.    Aplicatiia  Visual FoxPro  . Crearea unui raport.    Aplicatiia  Visual FoxPro.  Crearea unei interogari.    Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor in introducerea datelor referitoare la bolnav in spital si in cabinetele particulare.    Elemente de biostatistică. Programul  EpiInfo  si  SPSS . Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia  SPSS     (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia  AcqKnowledge .       Obiective educaționale și abilități așteptate        Obiective educaționale    Abilități      Medicul rezident la terminarea acestui stagiu, trebuie sa aiba cunostinte teoretice si practice conform curriculei.    Sa fie capabili sa opereze cu PC-ul si cu sistemele informatice existente in institutiile medicale in care lucreaza.        MODULUL IX -BIOETICĂ MEDICALA – 20 de ore       Introducere în Bioetică - 2 ore    Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.    Contextul apariţiei bioeticii.    Definirea bioeticii.    Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.    Teorii şi metode în bioetică.         Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore    Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.    Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.       Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).         Relaţia medic-pacient I - 2 ore    Valori ale relaţiei medic-pacient.    Paternalism versus autonomie.    Modele ale relaţiei medic-pacient.    Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.         Relaţia medic-pacient II - 2 ore    Consimţământul informat.    Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.    Relaţia medic-pacient minor.    Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.         Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore    Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.    Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.    Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.         Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore    Libertatea procreaţiei.    Dileme etice în avort.    Etica reproducerii umane asistate medical.    Probleme etice în clonarea reproductivă.         Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore    Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.    Probleme etice în stările terminale.    Tratamente inutile în practica medicală.    Eutanasia şi suicidul asistat.    Îngrijirile paliative.         Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore       Donarea de organe de la cadavru.    Donarea de organe de la persoana vie.    Etica alocării de resurse în transplant.         Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore    Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.    Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.    Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.    Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.    Terapia genică.    Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.         Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore    Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.    Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.    Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.    Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.    Comitetele de etică a cercetării.    Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.         Tematica seminariilor:       Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore    Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore    Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.    Alternative ale jurământului lui Hipocrate.    Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.      Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore    Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.    Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.       Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.      Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore    Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.    Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.    Rolul comitetelor de etică din spitale.      Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore    Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.    Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.    Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.      Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore    Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore    Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete  - 2 ore    Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore    Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete    - 2 ore     Obiective educaționale și abilități așteptate        Obiective educaționale    Abilități      Sa aiba notiunile predate de bioetica.    Sa puna in aplicare notiunile de bioetica conform curriculei.        MODULUL X - PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ     Stagiile de pregătire  în specialitatea Medicină de Laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 luni)  Stagiul opțional* poate fi ales, dintre următoarele discipline:     Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie/Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.  *Se desfasoara in centrul de pregatire ales de rezident     Obiective educaționale și abilități așteptate        Obiective educaționale    Abilități      Sa indeplineasca obiectivele specifice domeniului optional ales.    Sa indeplineasca abilitatile practice specifice domeniului optional ales.        SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:  Specialistul în  Medicina de Laborator  trebuie sa aibe pregătire profesională vasta, având cunoștințele teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialitatii și de a asigura precizia si calitatea acestor analize.  Prin parcurgerea tuturor stagiilor de pregătire teoretică și practică, această specializare formează specialisti cu  abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna. În colaborare cu clinicienii din diferite specialitati medicale, medicul specialist de medicina de laborator,va putea oferi un sfat competent pentru alegerea corectă a analizelor efectuate atât în scopul diagnosticului, cât și în scopul urmăririi tratamentului, dar si o interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic al pacientilor investigati.  Dezvoltarea tehnologiei în ultimii ani în cadrul medicinii de laborator, impune necesitatea unor specialisti cu cunostinte actualizate care sa faca fata tuturor problemelor legate de diagnostic si monitorizari specifice de tratament.  Specialiștii în Medicina de Laborator vor putea utiliza și aplica cunoștințele dobândite în cadrul programului de rezidentiat atât pentru utilizarea unor tehnologii noi, cât și pentru a asigura calitatea analizelor de laborator efectuate. Aceștia vor putea aplica cunoștințele de interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora.     SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE:    aprofundarea bazelor medicinei de laborator prin cunoștințe de microbiologie, biochimie, hematologie, imunologie si biologie moleculara.    acumularea cunoștințelor și abilităților necesare pentru efectuarea de analize din toate domeniile mentionate in curricula de pregatire.       acumularea cunoștințelor și abilităților pentru efectuarea tuturor tehnicilor de lucru dobandite in timpul pregatirii.    capacitatea de a evalua, interpreta și comunica rezultatele analizelor efectuate.       REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea  pregătirii:    cunoștințele teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialitatii    abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna. interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic al pacientilor    cunostinte actualizate legate de diagnostic si monitorizari specifice de tratament.    interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora.     FIŞA POSTULUI - medici rezidenti medicina de laborator          FIŞA POSTULUI     Denumirea instituţiei publice:  Compartimentul:  Denumirea postului:              Medic Rezident anul………   Obiectivul specific al postului  Gradul profesional al ocupantului:      - Medic rezident specialitatea ………………   Nivelul postului                 - de execuţie   Poziţia postului în cadrul structurii  Postul imediat superior            - Medicul specialist   Postul imediat inferior            - Medic   Subordonări    are în subordine:            -    este înlocuit de:            - un alt medic cu acelaşi grad profesional,    înlocuieşte pe:             - un alt medic cu acelaşi grad profesional,  Relaţii:  Ierarhice                   - şeful secţiei, directorul medical, manager  Funcţionale                 - medici rezidenţi şi specialişti, de specialitate  …                sau alte discipline  medicale, din cadrul secţiei şi / sau spitalului;     DE REPREZENTARE       Competenţele postului de muncă:      - cunoştinţe şi deprinderi de medic rezident   …………………………………………..;    cunoaşterea legislaţiei în domeniul medical;       Standardul de performanţă asociat:     - alegerea de soluţii corecte;     desfăşurarea unui act medical de calitate;    utilizarea eficientă a resurselor umane si materiale;    capacitatea de a actiona în echipă;       DESCRIEREA POSTULUI  pregătirea profesională:           - studii medicale superioare de lungă durată;     educaţie medicală continuă conform legislaţiei în vigoare;.       experienţa necesară:            medic rezident specialitatea medicină de laborator;   dificultatea operaţiunilor specifice:  responsabilitatea implicată         - desfăşurarea în bune condiţii a actului medical;     confidenţialitatea actului medical;             sfera de relaţii                 - medici de aceeaşi specialitate sau alte specialitati, din spital şi alte instituţii similare, mediul universitar, etc;      DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR CORESPUNZĂTOARE POSTULUI  Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor    Responsabilităţi specifice / principale    Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte  :     modulele de pregătire ,perioada în care au fost efectuate ,evaluările şi rezultatele obţinute cu semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;    manifestările de educaţie medicală continuă la care a participat ,cu numărul diplomei de participare ;    lucrările ştiinţifice comunicate /publicate în situaţia în care respectivele manifastări ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program;    studiile clinice efectuate,cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi în studiile clinice sau activităţile ştiinţifice respective;       Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare  a pregătirii rezidenţiatului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat. Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curiculumul de pregătire. Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului).     După fiecare modul de pregătire ,rezidenţii au obligaţia să-şi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.  La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenţii susţin un examen cu probă teoretică şi practică , din tematica prevăzută în baremul de activităţi.Prezentarea la examenul de modul este condiţionată de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de rezidenţiat ,prin caietul de monitorizare a pregătirii.  Rezidenţii efectuează gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, participând la întreaga activitate din unitatea sanitară în care îşi desfăşoară instruirea ,în limita programului legal de muncă.  Rezidenţii au dreptul să utilizeze, pentru informarea de specialitate, bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare, din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate.  Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii, şi altele-conferinţe şi congrese în  domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 /2003-Codul muncii      Responsabilităţi generale : sa cunoasca si sa respecte:          prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a Regulamentului de Ordine Interioară;         confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora;         normele PSI şi de securitate a muncii;         programul de muncă;         codul de etică şi deontologie profesională;       Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale  Criteriile de evaluare a performantelor individuale au fost stabilite de conducerea spitalului si in functie de acestea se face evaluarea performantelor profesionale.  Performantele profesioale individuale ale persoalului sunt evaluate prin acordarea calificativelor notate de la 1 la 5 pentru fiecare componenta a criteriilor de evaluare si anume:  1. Rezultatele obtinute cu o pondere de 55%    gradul de realizare a atributiilor de serviciu prevazute in fisa postului promptitudine si operativitate    calitatea lucrarilor executate si activitatilor desfasurate       sumarea responsabilitatii cu o pondere de 20%    receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenta, obiectivitate, disciplina.       intensitatea implicarii in realizarea atributiilor de serviciu.     Adaptarea la complexitatea muncii, initiativa si creativitate cu o pondere de 15% executarea de lucrari complexe, propuneri de solutii noi, schimbari, motivarea acestora si evaluarea consecintelor.  Activitatea de rutina    capacitatea relationala si disciplina muncii cu o pondere de 10%    capacitatea de a evita stari conflictuale, capacitatea de dialog, respectare a regulilor - stabilite de conducerea structurii din care face parte.    adaptarea la situatii nepravazute, prezenta de spirit, spontaneitate       Calificativul final al evaluarii se stabileste pe baza notei finale dupa cum urmeaza: intre 1,00 – 2,00 – nesatisfacator  intre 2,01 – 3,50 – satisfacator  intre 3,51- 4,50 – bine  intre 4,51 – 5,00 – foarte bine       RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ:    Aplică şi respectă toate instrucţiunile proprii,procedurile şi regulamentele interne în materie de securitate şi sănătate în muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor cu care este instruit.    Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă semnând fişa de instruire.    Respectă cel mai scurt traseu de acasă la şi către locul de muncă comunicat în fişa de securitate şi sănătate în muncă.Accidentele survenite în afara traseului comunicat şi în afara timpului normal de deplasare de la şi către locul de muncă nu vor fi considerate accidente de muncă.    Face toate examenele medicale programate de conducerea societăţii conform prevederilor legale cu privire la normele de Medicina Muncii.    Are obligaţia să utilizeze corect utilajele, maşinile ,aparatura, uneltele,substanţele periculoase,echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie.    Utilizează corect echipamentul individual de protacţie acordat şi , după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare.    Îşi însuşeşte şi respectă procedurile normale, instrucţiunile specifice sistemului de management al calităţii şi sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţională aplicabile postului.       Utilizează corect dotările postului fără să îşi pună în pericol propria existenţă sau a celorlalţi angajaţi.    Nu procedează la scoaterea din funcţiune la modificarea ,schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor proprii, în special ale maşinilor ,aparaturii uneltelor, instalaţiilor tehnice, clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive.    Are obligaţia de a comunica imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.    Are obligaţia să aducă imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi / sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană.    Cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi ,atât timp cât este necesar pentru a face posibilă realizarea orcăror măsuri sau cerinţedispuse de către inspectorii de muncă inspectorii sanitari ,pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor .    Cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri de securitate şi sănătate în domeniul său de activitate.    Are obligaţia să îşi însuşească si să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.          Condiţii materiale ale muncii         - aparatura, materiale sanitare     materiale birotică;    acces la sistemul informatizat al instituţiei;           Luat la cunoştinţă de ocupantul postului:  NUMELE ŞI PRENUMELE:             Dr._medic resident   anul                          SEMNĂTURA:          DATA:     Examenul de medic specialist:  Probe de evaluare, specifice programului:       probă scrisă  x                               Da/Nu    examen clinic  x    probă de abilităţi/manualităţi    probă pe casetă video    probă operatorie    dizertaţie    TEMATICA DE EXAMEN        Microbiologie medicala,   Gabriela Loredana Popa ,  Mircea Ioan Popa ,  Renaissance , 2007   Tratat de microbiologie clinica. Editia a III-a,   Dumitru Buiuc ,  Marian Negut , Editura  Medicala , 2017   Fields Virology,  editia 6,  David M. Knipe ,  Peter Howley , Lippicott Williams & Wilki, 2013  Virusologie medicala , Costin Cernescu, Editura Medicala 2017    Parazitologie medicala,   Simona Radulescu , Editura:  All Educational , 2000      Parazitologie medicala ,  Anca Ungureanu , Editura  Sitech , 2017  Tratat de Medicina Interna, Hematologie , sub redactia lui Radu Paun, coordonator Prof. Dan Colita, partea II, Editura Medicala, 1999    Wintrobe's Clinical Hematology ,  John P. Greer  ,  Daniel A. Arber  ,  Bertil E. Glader  ,  Alan F. List  ,  Robert T. Means  ,  George M. Rodgers ,  Lippincott Williams and Wilkins , dec. 2018  Hematologie clinica , Note de curs, Delia Mut Popescu, Editura Medicala, editia II, anul, 2003   Hoffbrand's Essential Haematology,  Hoffbrand A. Victor  , Wiley-Blackwell, 2015      Imunologia transplantului , Ileana Constantinescu, Editura Universitara Carol Davila, 2009   Imunologie si imunopatologie , Grigore Mihaescu, Carmen Chifiriuc, Editura Medicala, 2015    Roitt's Essential Immunology,  13th Edition,  Peter J. Delves ,  Seamus J. Martin ,  Dennis R. Burton ,  Ivan    M. Roitt , Wiley-Blackwell, 2017  Clinical Immunology, Principles and Practice,  Robert Rich Thomas Fleisher William Shearer Harry Schroeder Anthony Frew Cornelia Weyand, editia 5, Elsevier, 2019      Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)  Tematica pentru examenul de medic specialist in specialitatea Medicina de Laborator     I PROBA SCRISA  II – IV TREI PROBE PRACTICE     I. PROBA SCRISA     BIOCHIMIE    METABOLISMUL PROTEIC    Peptide biologic active.    Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).    Biosinteza proteică    Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.    Biosinteza ureei.      ENZIME    Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.    Izoenzime.    Noţiuni de cinetică enzimatică.      METABOLISMUL GLUCIDIC    Glicoliza.    Gluconeogeneza.    Ciclul acizilor carboxilici.      METABOLISMUL LIPIDIC    Biosinteza acizilor graşi.    Degradarea acizilor graşi.    Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.    Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.    Biosinteza colesterolului.    Acizii biliari.    Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).         VITAMINE şi HORMONI    APA şi ELECTROLIŢI    MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:    Patologia renală.    Patologia hepatică.    Patologia cardiacă şi vasculară.    Maladii metabolice şi endocrine.      MARKERI TUMORALI    BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ    BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI    BIOCHIMIE GERIATRICĂ    BIOCHIMIE PEDIATRICĂ    TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT       HEMATOLOGIE       Hematopoeza    generalităţi    celula stem      Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)    Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)    Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia;genetica)    Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.    Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.    Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)    Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare    Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).    Imunoserologia unei anemii hemolitice.    Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.    Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.    Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare     cromozomiale).    Sindromul mielodisplazic.    Sindromul mieloproliferativ cronic.    Sindromul limfoproliferativ cronic.    Leucemie limfatică cronică.    Boli proliferative limfatice de graniţă.    Generalităţi limfoame.      Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).    Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).    Gamopatii monoclonale maligne.    Gamopatii monoclonale benigne.    Hemostaza (generalităţi).    Exploatarea unui sindrom hemoragipar.    Purpura trombocitopenică.    Coagulare intravasculară diseminată.    Boala tromboembolică şi fibrinoliza.    Porfirii – clasificare, diagnostic.       IMUNOLOGIE     Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar    Organele limfoide: anatomie şi funcţie.    Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.    Mecanismele imunologice    Imunitatea înnăscută şi dobândită.    Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.    Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.    Alergenele - structură, epitopi.    Imunogenetica.    Imunitatea mediată prin celulele T.    Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.       Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.    Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.      Imunitatea mediată prin celule B.    Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.    Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.    Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.    Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.    IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.    Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.    Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.      Alte mecanisme imunologice, care implică:    Celulele "natural killer".    Celulele killer activate de limfokine.    Bazofile activate.      Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.       Modularea răspunsului imun.    Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.    Inflamaţia şi modularea ei.    Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.    Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).    Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.    Eozinofilele - structură, activare, mediatori.         Imunitatea mucoaselor.    Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.    Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".    Imunosupresia post transplant       Imunologia transplantului.    Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule.    Mecanismele de rejet.    Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.       Imunologia tumorală .     Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.    Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.    Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.    Mecanismele imunosupravegherii.       BIOLOGIE MOLECULARA       Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.    Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR  ,   “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje.    Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie.       BACTERIOLOGIE       Microbiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase.    Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana    Morfologia celulei bacteriene    Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici    Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune    Rezistenta la actiunea antibioticelor    Interactiunea bacterie-gazda    Bacterii cu importanta in patologia umana. Diagnosticul de laborator in urmatoarele infectii bacteriene:    Coci gram pozitivi - Genurile  Staphylococcus, Streptococcus     Coci gram negativi – Genul  Neisseria     Enterobacteriaceae – Genurile  Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia     Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile  Pseudomonas, Acinetobacter        Bacterii Gram negative incurbate – Genurile  Vibrio, Campylobacter     Bacili gram negativi aerobi – Genurile  Bordetella, Haemophilus, Brucella     Bacterii spiralate – Genurile  Treponema, Borellia, Leptospira     Bacterii sporulate – Genurile  Clostridium, Bacillus     Bacili gram pozitivi – Genul  Corynebacterium     Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient  -  Genurile  Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,     Mycobacterium tuberculosis         PARAZITOLOGIE     Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă    Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,    Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)    Diagnosticul malariei.       Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară  D.  Diagnosticul cisticercozei.   E.  Diagnosticul hidatidozei.   F.  Diagnosticul trichinelozei.  Diagnosticul toxoplasmozei Diagnosticul trichomonozei     VIRUSOLOGIE       Algoritmul diagnosticului virusologic . Metode de diagnostic virusologic.     Patogenia infectiei virale . Infectii acute. Infectii persistente.     Principalele sindroame de etiologie virală.  Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.     Vaccinuri antivirale.  Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor        Terapie antivirală . Rezistenţa la antivirale        II – IV TREI PROBE PRACTICE     II – BIOCHIMIE – PROBA PRACTICA (BAREM)       Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în biochimia clinica    metode de măsură (spectrometrice, optice, etc):20p    tehnici de separare (cromatografice, electroforetice): 30p    tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare: 30p    sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice: 20p         Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice       EXAMENUL DE URINĂ    Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. : 20p    Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. : 20p    Examenul microscopic al sedimentului urinar : 20p    Examenul chimic al calculilor urinari : 20p       EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI    Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu.: 20p    Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice : 20p    Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p    Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p    Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. : 50p       Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice:20p    Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p    Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p    Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 100p    transaminazele (TGP, TGO),    creatinkinaza (CK), izoenzime;    lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;    fosfataza acidă şi alcalină;    gamma glutamil transpeptidaza (GGT)    amilaza;    lipaza.         EXAMENUL BIOCHIMIC al L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 50p     III – HEMATOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)       Recoltarea sangelui pentru hemograma. Coloratiile uzuale. Picatura groasa.: 20p    Interpretarea hemogramei: 20p    Determinarea reticulocitelor: 30p    Determinarea indicilor eritrocitari: 20p    Determinarea V.S.H.: 20p    Citochimie – FAL, peroxidaze, esteraze, PAS, fosfataza acida TRAP, coloratia Pearls: 20p    Determinări FAN: 10p    Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25p    Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100p    Examinare frotiu medular: 50p    Imunofenotipare : 50p    Examenul citogenetic in bolile hematologice (FISH, genetica moleculara)       IV – IMUNOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)       Imunograma. Interpretare.: 20p    Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.: 20p       Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.: 20p    Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.: 20p    Determinarea proteinelor de fază acută. :20p    Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.: 20p    Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.: 20p    Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).: 20p    Determinarea IgE total şi specific.: 10p    Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.: 20p    Interpretarea markerilor tumorali in diferite tipuri de neoplazii.: 30p    Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative).: 30p    Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor.: 20p    Evaluarea raspunsului imun in infectia bacteriana, parazitara si virala.: 20p    Tehnici imunoenzimatice utilizate in imunologie.: 30p    Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.: 10p    PCR (Reactia de amplificare genica) – aplicatii practice: 20p    Tipizarea HLA prin metode moleculare : 20p    Citometrie în flux.: 20p       DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)        Competenţa profesională intrinsecă specialităţii     La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book ), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmarească continuu log- bookul fiecarui rezident pe care il are in coordonare.     Fiecare modul / stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).       Obligaţii          
   
 De a exercita activitati medicale in domeniul medicinii de laborator in unitati sanitare publice sau private. De a exercita abilitatile insusite cu respectarea normelor in vigoare. 
   
    – Medicul specialist medicina de laborator obtine prin rezidentiat competenta in medicina de laborator.    – Medicul specialist medicina de laborator poate obtine in conditiile legii si regulamentelor in vigoare orice specialitate medicala.     MINISTERUL SĂNĂTĂŢII  CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ     CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA     NEONATOLOGIE     Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii     MINISTERUL SĂNĂTĂȚII              2019     
  
   
     
 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA  NEONATOLOGIE  
   
     
   
 Definiţia specialităţii: 
   
  NEONATOLOGIA  este o specialitate medicală și de terapie intensivă, cu tradiție neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos și a prematurului începând din primul moment al tranziției de la viața intrauterină la cea extrauterină, dar și cu îngrijirea nou-născutului cu risc și cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viață). În cazul nou-născutului prematur și al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la șase luni postnatal în colaborare cu specialitățile pediatrice conexe.   Pregătirea teoretică și practică pe durata celor 5 ani de rezidențiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilități de resuscitare și terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur și a celui cu risc.  
  
   
 Introducere 
 Curriculumul prevede un număr de  240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar , pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și  40-50 de ore/an  de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. 
 Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia 
 I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat. 
 Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. 
 Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare. 
   
     ORGANIZAREA PROGRAMULUI    Durata programului        NUMĂRUL TOTAL DE ANI    5 ani      NUMĂRUL TOTAL DE MODULE    21 module      MODULUL 1    NEONATOLOGIE      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    3 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    60 de ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 2    ECOGRAFIE NEONATALĂ  (abdomen și șold)      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    1 LUNĂ      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    20 ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 3    PEDIATRIE      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    8 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    160 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 4    PATOLOGIE FETALĂ NOU-NĂSCUT CU RISC      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    3 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    60 ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 5    OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    1 LUNĂ      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice      MODULUL 6    GENETICĂ      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    1 LUNĂ      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    20 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 7    PEDIATRIE      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    3 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    60 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 8    URGENȚE PEDIATRICE      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    2 LUNI           ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 9    NEUROLOGIE PEDIATRICĂ      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    2 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 10    BOLI INFECȚIOASE      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    2 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 11    CHIRURGIE PEDIATRICĂ      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    2 LUNI      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    30 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 12    ORTOPEDIE PEDIATRICĂ      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    1 LUNĂ      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 13    TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 3)      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    6 LUNI      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    120 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 14    ECOGRAFIE NEONATALĂ  (Transfontanelară)      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    1 LUNĂ      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 15    BIOETICĂ MEDICALĂ      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    2 SĂPTĂMÂNI      ORE DE CURS/ SĂPTĂMÂNĂ    20 ore de curs      MODULUL 16    ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    2 SĂPTĂMÂNI      ORE DE CURS/ SĂPTĂMÂNĂ    16 ore de curs      MODULUL 17    TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 4)           NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    8 LUNI      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    160 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 18    FOLLOW UP PREMATUR      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    2 LUNI      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    40 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 19    ECOGRAFIE NEONATALĂ  (cardiacă și pulmonară)      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    1 LUNĂ      ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ    20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      MODULUL 20    TRANSPORT NEONATAL      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    3 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    60 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice      MODULUL 21    TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT (an 5)      NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL    9 LUNI      ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ    180 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice      Total ore pregătire teoretică    1200 ore      Total ore pregătire practică    2400 ore          Structura programului       
   
    ANUL I    MODUL 1     NEONATOLOGIE  Nou-născut sănătos  (3 LUNI)    MODUL 2     ECOGRAFIE NEONATALĂ  (1 LUNĂ)     MODUL 3     PEDIATRIE  (8 LUNI)      ANUL II    MODUL 4 NEONATOLOGIE  Nou-născut cu risc  (3 LUNI)    MODUL 5  OBSTETRICĂ  (1 LUNĂ)    MODUL 6  GENETICĂ  (1 LUNĂ)    MODUL 7  PEDIATRIE  (3 LUNI)     MODUL 8  URGENȚE PEDIATRICE  (2 LUNI)    MODUL 9  NEUROLOGIE PEDIATRICĂ  (2 LUNI)       ANUL III    MODUL 10     BOLI INFECȚIOASE  (2 LUNI)     MODUL 11     CHIRURGIE PEDIATRICĂ  (2 LUNI)     MODUL 12     ORTOPEDIE PEDIATRICĂ  (1 LUNĂ)     MODUL 13     TERAPIE INTENSIVĂ NOU NĂSCUT  (an 4)  (6 LUNI)    MODUL 14     ECOGRAFIE NEONATALA  (1 LUNĂ)       ANUL IV    MODUL 15  BIOETICĂ MEDICALĂ  (2 SĂPTĂMÂNI)    MODUL 16     ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS  (2 SĂPTĂMÂNI)    MODUL 17  TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT  (an 3)  (8 LUNI)    MODUL 18  FOLLOW UP PREMATUR  (2 LUNI)     MODUL 19  ECOGRAFIE NEONATALĂ  (1 LUNĂ)       ANUL V    MODUL 20 TRANSPORT NOU-NĂSCUT  (3 LUNI)    MODUL 21     TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT (an 5)  (9 LUNI)    
   
    PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI      ANUL I    ANUL II    ANUL III    ANUL IV    ANUL V      Modul 1  Neonatologie (nou-născut sănătos)        3 L    Modul 4  Neonatologie (nou-născut cu   risc)       3 L       Modul 10  Boli infecțioase       2 L    Modul 15  Bioetică medicală        1/2 L    Modul 20  Transport neonatal        3 L         Modul 2  Ecografie Neonatală*        1 L       Modul 5  Obstetrică       1 L       Modul 11  Chirurgie pediatrică        2 L    Modul 16  Elemente juridice medicale și malpraxis        1/2 L    Modul 21  Terapie intensivă neonatală   (an5)        9 L         Modul 3  Pediatrie       8 L       Modul 6  Genetică       1 L       Modul 12  Ortopedie pediatrică        1 L    Modul 17  Terapie intensivă   neonatală (an4)       8 L                          Modul 7  Pediatrie    3 L    Modul 13  Terapie intensivă neonatală (an3)     6 L    Modul 18  Follow up prematur     2 L                          Modul 8    2 L    Modul 14    1 L    Modul 19    1 L              
   
              Urgențe Pediatrice         Ecografie Neonatală         Ecografie Neonatală                               Modul 9  Neurologie pediatrică       2 L                                    TOTAL    12 L    TOTAL    12 L    TOTAL    12 L    TOTAL    12 L    TOTAL    12 L    
   
 *Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală. 
 Se desfășoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 și 21, în anii 3, 4 și 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noțiunilor teoretice și practice de către rezident se face în mod gradat, de la noțiuni de bază de diagnostic și tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregatirea în etape va corespunde cu nivelul de pregatire din cadrul logbook-ului în acești 3 ani terminali. 
   
 Anul I – Modulul 1: Neonatologie -Nou-născutul sănătos și la termen – 3 luni 
   
 Nr. ore curs: 60 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână 
 Tematică de curs: 
   Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală    Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere    Resuscitarea neonatală la sala de nașteri - noțiuni de bază    Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități    Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină    Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului    Îngrijirea nou-născutului sănătos    Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternă    Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică    Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie    Criterii de externare a nou-născutului sănătos    Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități        Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală    Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere    Să cunoască modificările fiziologice pe durata tranziției la viața extrauterină.    Să cunoască creșterea și dezvoltarea fetală normală - curbele de creștere intrauterină.    Să cunoască anomaliile de creștere fetală.    Să cunoască maturitatea pulmonară fetală.          Să efectueze anamneza sarcinii (istoricul matern și intrapartum).    Să informeze familia cu privire la îngrijirea nou-născutului în maternitate, precum și să ofere indicații de profilaxie, imunoprofilaxie și screening neonatal.          Resuscitarea neonatală - noțiuni de bază    Să cunoască ghidurile de resuscitare neonatală naționale și internaționale.    Să cunoască obiectivele resuscitării la sala de nașteri.    Să cunoască indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical.    Să cunoască factorii de risc perinatali și să anticipeze nevoia de resuscitare neonatală.    Să cunoască scorul Apgar și să-l poată atribui în funcție de starea clinică a nou- născutului.          Să pregătească echipamentul necesar resuscitării la sala de nașteri.    Să aplice principiile de bază din algoritmul resuscitării: stimulare tactilă, ștergerea, poziționarea capului nou născutului, dezobstrucția căilor aeriene, administrarea oxigenului suplimentar.    Să utilizeze metodele adecvate de evaluarea a frecvenței cardiace la nou-născut la sala de nașteri.    Să ofere suport respirator la sala de nașteri folosind ventilația pe mască și balon.          Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități    Să cunoască și să discute despre parametrii de creștere (greutate, lungime, perimetrul cranian, toracic și abdominal), valorile normale și particularitățile în funcție de vârsta de gestație.    Să cunoască curbele de creștere intrauterină și factorii care o pot influența.             Să interpreteze graficele de creștere pentru diferiți parametrii antropometrici.    Să evalueze nou-născutul cu afectarea creșterii intrauterine.          Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină    Să înțeleagă tranziția fiziologică a sistemului cardio-respirator la naștere.    Să cunoască factorii de risc care afectează tranziția fiziologică.    Să cunoască mecanismele de pierdere a căldurii, riscurile asociate hipotermiei și să prevină apariția acesteia.             Să cunoască importanța primei respirații, fiziologia resorbției lichidului pulmonar, închiderea șunturilor cardiovasculare și importanța surfactantului.    Să asigure confortul termic.      
   
      Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului    Să cunoască istoricul matern.    Să recunoască semnele vitale și valorile normale la nou-născut.    Să monitorizeze nou-născutul postnatal – termic, cardiorespirator, tranzitul intestinal, diureza, tonusul și reactivitate.             Să efectueze anamneza și examenul clinic pe aparate și sisteme a nou- născutului sănătos.    Să întocmească foia de observație.    Să evalueze semnele vitale ale nou- născutului, pe durata internării în maternitate.    Să identifice trăsăturile dismorfice, fără semnificație clinică și fără impact asupra nou-născutului.          Îngrijirea nou-născutului sănătos    Să cunoască medicația de rutină administrată în maternitate (vitamina K, vaccinul AHB, vaccinul BCG).    Să cunoască profilaxiile și imunoprofilaxiile care  se  efectuează în maternitate: profilaxia bolii hemoragice, profilaxia oftalmiei gonococice, vaccinarea anti-hepatită B, vaccinarea anti-tuberculoză.    Să cunoască testele prenatale de screening, materne (grup, Rh, hemoglobină, hematocrit, HIV, VHB, TORCH, culturi din colul uterin și uroculturi, toleranța la glucoză).    Să cunoască testele de screening neonatale: screeningul metabolic (fenilcetonurie și hipotiroidism), screeningul auditiv, screeningul cardiac.          Să efectueze managementul nou- născutului cu teste de screening pozitive.    Să ofere recomandări părinților cu privire la Programele Naționale de Imunizare.          Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternă    Să cunoască recomandările și principiile generale despre alăptare.    Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile alăptării.    Să ofere recomandări cu privire la păstrarea laptelui muls.    Să cunoască efectele medicației materne asupra nou-născutului în timpul alăptării și să ofere recomandări adecvate.    Să cunoască necesarul nutrițional la nou- născutul la termen.    Să cunoască compoziția nutrițională a laptelui matern precum și a formulelor de lapte.             Să evalueze scăderea fiziologică în greutate.    Să evalueze statusul nutrițional al nou-născutului prin monitorizarea curbei ponderale.    Să promoveze alăptarea precoce.    Să recunoască situațiile când este necesară alimentația artificială – contraindicațiile alăptării sau necesitatea completării alimentației naturale.    Să efectueze managementul problemelor de alăptare.          Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică    Să cunoască fiziopatologia hiperbilirubinemiei fiziologice.          Să recunoască clinic icterul fiziologic.      
     	  
   
      Să cunoască factorii de risc pentru hiperbilirubinemia neonatală.    Să evalueze clinic și paraclinic hiperbilirubinemia fiziologică.    Să cunoască criteriile de externare.        Să identifice factorii de risc care accentuează apariția hiperbilirubinemiei fiziologice.    Să cunoască și să indice analizele care stabilesc diagnosticul pozitiv al hiperbilirubinemiei fiziologice.    Să cunoască indicațiile fototerapiei, tehnicile și modalitățile de efectuare, reacțiile adverse și prevenirea acestora.    Să cunoască valorile cu risc crescut ale bilirubinei serice la externare.    Să efectueze consiliere parentală și să ofere recomandări la externare.          Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie    Să cunoască mecanismele fiziopatologice din boala hemoragică a nou-născutului.    Să cunoască formele de manifestare.    Să cunoască și să efectueze profilaxia bolii hemoragice neonatale.             Să cunoască și să aplice măsuri de profilaxie specifice.    Să recunoască nou născutul cu boală hemoragică și să inițieze managementul terapeutic.          Criterii de externare a nou-născutului sănătos    Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate    Să cunoască condițiile de externare a nou- născutului sănătos și îngrijirea lui acasă.    Să cunoască și să explice familiei îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos la domiciliu.    Să revizuiască starea nou-născutului la externare (semnele vitale, greutatea, menținerea temperaturii optime, îngrijirea tegumentelor și a bontului ombilical, screeningul bilirubinemiei (măsurarea serică sau transcutanată și evaluarea factorilor de risc), toleranța digestivă,      tonusul și reactivitatea.      Să cunoască indicațiile pentru dozarea bilirubinei serice.    Să efectueze screeningul cardiologic, auditiv și metabolic.    Să recomande efectuarea screeningului de șold.    Să informeze și să îndrume familia cu privire la îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos.    Să cunoască rolul vizitelor de reevaluare a nou-născutului și să furnizeze recomandări cu privire la îngrijirea la domiciliu.      
   
 Anul I – Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) – 1 lună 
 Nr. ore curs: 20 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 
 Tematică de curs: 
   Condiții de examinare ecografică    Principii de bază în ultrasonografie    Tipuri de transductor    Moduri de examinare ecografică       Ecografia șoldului    Ecografia abdominală   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități      1. Condiții de examinare ecografică      Să pornească și să efectueze setările aparatului.    Să cunoască butoanele interfeței ecografului.    Să pregătească camera de examinare a pacientului.    Să cunoască criteriile de pregătire a pacientului pentru examinare.    Să cunoască și să respecte măsurile de prevenție a infecțiilor.        2. Principii de bază în ultrasonografie      Să înțeleagă fenomenul de propagare a undei acustice.    Să cunoască efectul Doppler.        3. Tipuri de transductor      Să cunoască indicațiile utilizării fiecărui tip de transductor.        4. Moduri de examinare ecografică      Să cunoască modurile de examinare ecografică.    Să cunoască secțiunile standard ecografice.    Să recunoască artefactele.          Ecografia șoldului    Indicații - screening    Dezvoltarea anatomică a șoldului.    Factorii de risc pentru displazia congenitală de șold.    Reperele obligatorii pentru recunoașterea imaginii standard.    Tehnica efectuării ecografiei.    Stadializarea Graf.          Să identifice factorii de risc la pacient.    Să identifice reperele și să obțină imaginile standard.    Să poziționeze corect pacientul, în timpul examinării ecografice.    Să știe să aleagă transductorul adecvat.          Ecografie abdominală    Noțiuni de anatomie normală a organelor abdominale      D.1.  Ficat și căi biliare   Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal         Să știe să aleagă transductorul adecvat.    Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.    Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.    Să recunoască reperele vasculare la nivel hepatic.    Să identifice vezicula biliară.      
   
    D.2.  Splină   Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal      Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.    Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.        D.3.  Aparat reno-urinar   Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal         Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.    Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.      
   
 Anul I – Modul 3: Pediatrie – 8 luni 
 Nr. ore curs: 160 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 
   
 Tematică de curs: 
   Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.    Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.    Rahitismul carențial și anemiile carențiale.    Febra la copil.    Rinoadenoidita  acută.  Faringita  acută.  Stomatitele  și  cheilitele.  Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.    Bronșiolita acută.    Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncția pleurală – indicații.    Diareea acută bacteriană și virală.    Constipația cronică și encoprezisul.    Malformațiile congenitale de cord necianogene.    Malformațiile congenitale de cord cianogene.    Anemiile hemolitice genetice.    Anemiile hemolitice dobândite.    Sindroame  hemoragice:  purpura  vasculară,  trombocitopenii,  trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).    Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.    Infecția de tract urinar.    Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.    Glomerulonefritele acute și cronice.    Sindromul nefrotic.    Hipertensiunea arterială la copil.     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități      1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.        2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.        3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.        4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.        5. Efectuează manopere diagnostice  și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.    baremul de activități practice.      6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.         Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.    Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.      Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:    Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.    Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.    Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.        Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:    Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.    Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).    Interpretarea, împreună cu medicul - îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.    Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.        Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.    În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.    Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.      Este capabil să descrie tehnica manoperelor din    Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului - îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.      Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.    Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.                   7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.    consultului interdisciplinar.      8. Redactează biletul de ieșire/ scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.        9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.         Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.      Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.    Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma      Poate enumera capitolele scrisorii medicale/ biletului de ieșire din spital.    Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.    Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.      În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.    Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.       Anul II – Modulul 4: Neonatologie – Nou-născutul cu risc. – 3 luni     Nr. ore curs: 60 de ore  Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână  Tematică de curs:    Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale    Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului    Medicația maternă și efectele asupra fătului    Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului – TORCH’S    Anomaliile fetale frecvente    Hidropsul fetal    Nou-născutul cu risc crescut – anticipare, evaluare, management, prognostic    Traumatismele la naștere    Nou-născutul din naștere multiplă    Sindromul de abstinență fetală    Resuscitarea neonatală avansată    Decizii și dileme etice neonatale     
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități        Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale    Să cunoască metodele de evaluare a vârstei de gestație.    Să cunoască metodele de determinare a stării de bine fetale antenatal și intrapartum.    Să cunoască screeningul antenatal al anomaliilor fetale.    Să cunoască testele de evaluare fetală efectuate antepartum și intrapartum.    Să cunoască parametrii de monitorizare fetală și semnificația acestora.             Să descrie și să interpreteze testele de screening pentru anomaliile fetale.    Să informeze și să asigure consiliere parentală cu privire la rezultate, precum și riscurile asociate.          Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului    Să cunoască caracteristicile materne demografice (vârsta, fumatul, consumul de alcool și droguri ilicite) și riscul asupra nou-născutului.    Să cunoască fiziopatologia diabetului gestațional și implicațiile asupra stării fetale și neonatale.    Să cunoască fiziopatologia hipertensiunii arteriale materne induse de sarcină și efectele asupra fătului și nou născutului.    Să cunoască anomaliile funcției placentare asupra dezvoltării fetale și riscurile asociate perinatal.    Să cunoască patologiile tiroidiene materne și efectele asupra fătului.          Să recunoască și să identifice factorii de risc materni care influențează adaptarea neonatală și particularitățile efectelor acestora asupra nou-născutului.    Să identifice nou-născutul din mamă cu diabet gestațional, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul acestora.    Să identifice nou-născutii din mame cu hipertensiune arterială, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul.    Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate patologiei placentare, precum și să identifice complicațiile asociate și managementul corespunzător.    Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate afecțiunilor tiroidiene materne, precum și să identifice complicațiile și să efectueze managementul corespunzator.    Să informeze și să consilieze familia cu privire la patologiile materne frecvente.          Medicația maternă și efectele asupra fătului    Să obțină informații despre utilizarea substanțelor ilicite pe durata sarcinii.    Să cunoască medicația maternă care crește riscul apariției sevrajului.    Să cunoască semnele clinice ale sindromului de sevraj neonatal.             Să recunoască și să identifice semnele clinice ale sevrajului neonatal.    Să evalueze scorul de abstinență neonatală.    Să efectueze managementul sindromului de abstinență neonatală.      
   
      Să cunoască medicația maternă care contraindică alăptarea.    Să cunoască medicația cu efect teratogen asupra fătului.        Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.          Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului    Să cunoască infecțiile cronice intrauterine cu risc de transmitere materno-fetală.    Sa interpreteze rezultatele imunologice specifice infecțiilor cronice intrauterine - analizele specifice din sarcină care identifică infecția acută sau cronică.    Să cunoască modul de transmitere a infecțiilor intrauterine.    Să cunoască efectele infecțiilor intrauterine asupra dezvoltării fetale.    Să cunoască metodele de prevenție a transmiterii agenților infecțioși în sarcină.             Să recunoască și să identifice semnele clinice în cazul nou născuților infectați intrauterin.    Să recomande investigațiile paraclinice și să efectueze managementul terapeutic corespunzător.    Să identifice posibilele complicații neonatale induse de agenții infecțiosi materni și să efectueze managementul și prevenția acestora.    Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.          Anomaliile fetale frecvente    Să cunoască anomaliile și microdelețiile cromozomiale frecvente din perioada neonatală.    Să cunoască evoluția și prognosticul acestora.          Să identifice nou-născuții cu anomalii congenitale.    Să recomande investigațiile paraclinice și de laborator.    Să recomande managementul terapeutic.    Să identifice complicațiile și prognosticul anomaliilor congenitale.    Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.           Hidropsul fetal    Să cunoască definiția hidropsului fetal.    Să cunoască etiologia și fiziopatologia hidropsului fetal.    Să cunoascăși să elaboreze algoritmul pentru diagnosticul diferențial și managementul terapeutic al hidropsului fetal.    Să cunoască patologia maternă asociată cu hidropsul fetal și impactul acesteia asupra dezvoltării fetale.           Să evalueze nou-născutul cu hidrops fetal.    Să efectueze anamneza și consultul prenatal al sarcinilor cu hidrops fetal.    Să realizeze managementul la sala de naștere și în secția de terapie intensivă neonatală.    Să pregătească echipamentul necesar managementului nou-născuților cu hidrops fetal.    Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate, complicațiile și prognosticul imediat și pe termen lung al nou-născuților cu hidrops fetal.      
   
    5.2. Nou-născutul cu risc crescut– anticipare, evaluare, management, prognostic    Să cunoască factorii de risc materni și fetali care determină risc neonatal crescut.    Să cunoască factorii de risc din timpul travaliului și efectele lor asupra tranziției neonatale fiziologice.    Să cunoască criteriile de internare și externare din terapia intensivă neonatală.    Să cunoască categoriile de nou-născuți cu risc.    5.2.1. Nou-născutul prematur – condiții generale    Să cunoască clasificarea prematurului.    Să cunoască factorii de risc pentru prematuritate.    Să cunoască complicațiile prematurității și prognosticul pe termen lung.    5.2.2. Nou-născutul - LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul    Să cunoască definiția nou născutului LGA, SGA, cu RCIU și a  postmaturului.    Să cunoască factorii de risc.    Să cunoască adaptarea la naștere și în perioada neonatală.    Să cunoască managementul terapeutic, complicațiile și prognosticul.           Să cunoască clasificarea nou- născutului în funcție de vârsta de gestație și de greutatea la naștere.    Să identifice și să evalueze clinic nou- născutul prematur.    Să cunoască și să aplice scorul Ballard pentru evaluarea vârstei de gestație la nou-născuții prematuri.    Să îngrijească prematurul în maternitate.    Să ofere recomandări privind managementul imediat al prematurului precum și în terapie intensivă neonatală.    Să cunoască resuscitarea prematurului la sala de nașteri și în cadrul secției de terapie intensivă neonatală.       Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul.    Să recomande investigațiile paraclinice.    Să realizeze managementul terapeutic.    Să recunoască complicațiile asociate și prognosticul pe termen lung.    Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.        5.3. Traumatismele la naștere    Să cunoască factorii de risc asociați cu traumatismele neonatale.    Să cunoască cele mai frecvente tipuri de traumatisme la naștere.    Să cunoască fracturile care apar la nou-născut.    Să cunoască hemoragiile extracraniene care apar la nou-născut (cefalhematom, caput succedaneum).    Să cunoască leziunile de nervi periferici.        Să recunoască și să identifice traumatismele neonatale.    Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.    Să recunoască complicațiile și prognosticul pe termen lung.    Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.        5.4. Nou-născutul din naștere multiplă    Să cunoască și să descrie tipurile de sarcină multiplă.    Să cunoască complicațiile și        Să recunoască clinic nou-născuții cu suspiciune de sindrom transfuzor- transfuzat.      
   
    prognosticul feților și nou-născuților din sarcină multiplă.      Să recomande investigațiile paraclinice în sindromul transfuzor-transfuzat.    Să recomande managementul în sindromul transfuzor-transfuzat.    Să cunoască complicațiile neurologice pe termen scurt și pe termen lung.        5.5. Sindromul de abstinență neonatală    Să identifice și să cunoască substanțele ilicite utilizate de mama pe durata sarcinii.    Să cunoască efectele substanțelor ilicite asupra dezvoltării fetale și asupra nou-născutului.    Să cunoască semnele clinice neonatale ale sindromului de abstinență neonatală.    Să cunoască indicațiile și contraindicațiile alăptării.        Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții cu sindrom de abstinență neonatală.    Să monitorizeze nou-născuții cu sindrom de abstinență neonatală.    Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.    Să cunoască și să evalueze nou- născuții prin scorul Finnegan.    Să cunoască și să recomande modalitatea de alimentare a nou- născutului cu sindrom de abstinență neonatală.        5.6. Resuscitarea neonatala avansată    Să anticipeze situațiile care necesită resuscitare avansată.    Să identifice factorii de risc asociați cu nevoia de resuscitare avansată.    Să cunoască valorile saturației de oxigen în primele 10 minute.    Să cunoască necesarul de oxigen folosit pe durata resuscitării în funcție de vârsta de gestație.    Să cunoască medicația administrată în resuscitarea neonatală (adrenalina, atropina, naloxona) precum și indicațiile de administrare și efectele adverse.    Să cunoască situațiile care necesită și impun întreruperea eforturilor de resuscitare.    Să cunoască medicația analgezică: indicații, doze, mod de administrare, reacții adverse.    Să cunoască procedurile invazive și non invazive asociate cu durerea și stresul neonatal.    Să cunoască măsurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenție a durerii la nou-născut.    Să cunoască scala de evaluare a durerii și stresului la nou-născut.        Să identifice un lider de echipă pentru resuscitarea neonatală.    Să verifice și să pregătească echipamentul de resuscitare la sala de nașteri.    Să evalueze nou-născutul la naștere și să stabilească pașii resuscitării conform protocolului actual (revizuit) de resuscitare neonatală.    Să cunoască valorile saturației maxime a oxigenului preductal în primele 10 minute de viață.    Să evalueze eficiența ventilației prin monitorizarea frecvenței cardiace.    Să descrie și să efectueze intubația oro- traheală.    Să descrie și să efectueze compresiile cardiace.    Să cunoască și să administreze medicația de resuscitare.    Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției cazului resuscitat.    Să consilieze părinții în situația necesității întreruperii efortului de resuscitare la 10 minute de viață.    Să evalueze și să examineze nou- născutul admis în TINN.      
   
           Să asigure procedurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenire a durerii.    Să evalueze durerea și stresul la nou- născut.    Să monitorizeze efectele adverse ale medicației analgezice.    Să comunice părinților informații privind managementul stresului și    durerii asociate procedurilor invazive efectuate în TINN.      5.7. Deciziile și dilemele etice neonatale    Să cunoască problemele etice cu privire la:  −   limita viabilității fetale,   −   malformațiile congenitale,   −   întreruperea suportului vital,   −   neînceperea resuscitării.     Să cunoască indicațiile și situațiile pentru înlocuirea tratamentului de susținere a vieții cu tratamentul paleativ.    Să discute urmatoarelor probleme cu privire la:    −  afectarea emoțională și comportamentală a părinților;   −  problemele medico-legale;   −  îngrijirea paleativă;   −  rolul și importanța autopsiei;          Să asigure managementul nou- născuților care necesită îngrijire paleativă, precum și să ofere suportul familiei.    Să solicite autopsia.    Să explice, să solicite, să informeze părinții și să obțină consimțământul informat.      
   
 Anul II – Modulul 5: Obstetrică- Ginecologie – 1 lună 
   
 Nr. ore curs: 20 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 
   
 Tematică de curs: 
   Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în trimestrul 3.    Complicațiile medicale și chirurgicale în sarcină.    Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației.    Nașterea în prezentația craniană. Partograma. Analgezia obstetricală.    Prezentațiile distocice - craniene, pelviană, transversă.    Nașterea vaginală operatorie.    Operația cezariană.    Hemoragiile peripartum.    Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia.    Suferința fetală, moartea fetală.       Restricția de creștere intrauterină.    Preeclampsia/Eclampsia.    Nașterea înainte de termen.    Sarcina prelungită.    Sarcina multiplă.    Noțiuni de medicină materno-fetală.   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate 
   
    Obiective educaționale    Abilități        Creșterea și dezvoltarea fetală normală și anomalii de creștere    Evaluarea stării de bine a fătului, antenatal și intrapartum – metode folosite pentru identificarea sarcinii cu risc    Gestionarea datelor medicale obținute prin anamneză.    Cunoașterea posibilelor efecte adverse ale medicației materne asupra fătului.    Cunoașterea implicațiilor clinice ale afecțiunilor materne medicale și chirurgicale asupra fătului.    Însușirea managementului nou- născutului cu semne de suferință fetală cronică sau acută.    Cunoașterea indicațiilor nașterii prin operație cezariană, respectiv a nașterii vaginale operatorii.    Cunoașterea pasajului în laptele matern a medicamentelor.             Evaluarea vârstei de gestație, a greutății estimate și interpretarea ritmului de creștere/curbe de creștere.    Interpretare testelor antenatale și din timpul travaliului și consilierea parentală - prognostic, complicații.      
   
 Anul II – Modul 6: Genetică medicală – 1 lună 
 Nr. ore curs: 20 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămână 
 Tematică de curs: 
   NOȚIUNI DE BAZĂ    Cromozomii umani    Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple    Mozaicism cromozomial – clasificare și management    Acizi nucleici – ADN și ARN    Replicarea ADN    Sinteza proteică - transcripția și translația    Gena – structurăși funcție    Mutații genetice - mecanisme și efecte       Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică    Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice – ereditatea mendeliană    Heterogenitatea genetică (locus, alelă)    Expresia genică, expresivitatea și penetranță    Transmiterea multifactorială (interacțiuni intergenice, interacțiuni genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)    Ereditatea mitocondrială    Noțiuni de epigenetică – metilare ADN      BOLI CROMOZOMIALE  −   Clasificare – tipuri de anomalii cromozomiale     Anomalii cromozomiale numerice    Aneuploidii    autozomale    Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18 si 21      gonozomale    Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexuali        Poliploidii    Mozaicismul cromozomial         Anomalii cromozomiale structurale    Deleții  /  duplicații  cromozomiale  –  sindroame  de  (micro)deleție  / (micro)duplicație    Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută    Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție si microduplicație    Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigue      Translocații cromozomiale    Cunoașterea diferențelor dintre translocațiile echilibrate și cele neechilibrate    Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilor          BOLI MONOGENICE  −   Clasificare – tipuri de boli monogenice   −   Recunoașterea diferenței între statusul homozigot și heterozigot        Afecțiuni cu transmitere autozomala – dominantă / recesivă    Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive    Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă      Afecțiuni cu transmitere dominantă / recesivă legată de cromozomul X    Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor dominante și recesive legate de cromozomul X    Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune recesivă legată de cromozomul X       Înțelegerea statusului de hemizigot        BOLI MITOCONDRIALE    Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale    Recunoașterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondriale      BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE    Amprentarea genomică și originea parentală    Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare    Înțelegerea procesului de disomie uniparentală      BOLI MULTIFACTORIALE    Înțelegerea diferențelor dintre afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene    Cunoașterea factorilor de risc pentru bolile multifactoriale      CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE    Clasificare anomaliilor congenitale – malformații, deformații, disrupții    Factori de mediu    Afecțiuni materne    Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare.    Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării.    Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare.    Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.      CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ŞI APARATE    TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE / PEDIATRICE    Tehnici citogenetice    Cariotipul constituțional    Testul FISH (Fluorescence in Situ Hybridization)         Tehnici de citogenetică moleculară  a. Cariotipul molecular – hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)    Tehnici de genetică moleculară    Reacția de polimerizare în lant (PCR)    Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification)    Secvențiere ADN    Tipuri – secvențierea clasică (secventierea Sanger) și secvențierea de nouă generație (Next Generation Sequencing, NGS)      Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice     
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități        Abilitatea de a recunoaște o afecțiune geneticăși evaluarea nou- născutului cu suspiciune de boală genetică.    Capacitatea de a diferenția clinic sindroamele genetice.    Capacitatea de diagnostica și de a diferenția translocațiile echilibrate de cele neechilibrate.        Va putea obține o anamneză completă cuprinzând inclusiv factorii de risc.    Va putea recunoaște tabloul clinic și pattern- ul cromozomial:    în trisomiile 13, 18 si 21    în aneuploidiile cromozomilor sexuali    în bolile mitocondriale    în bolile asociate cu defecte de amprentare genomică.      Va cunoaște metodele genetice de diagnostic pentru:    Anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută    sindroamele de microdeleție și microduplicație    sindroame de gene contigue.            Capacitatea de a diferenția între:    statusul de homozigot, heterozigot, respectiv purtător (carrier)    afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene          Va înțelege modul de transmitere al bolilor genetice și riscul de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive.    Va cunoaște factorii de risc pentru bolile multifactoriale.        5. Cunoașterea indicațiilor de testare genetică în practica clinică.      Va putea indica, în funcție de particularitatea cazului, testarea diagnostică, testarea predictivă și evaluarea statusului de purtător.    Va cunoaște beneficiile și limitele testelor genetice:    Cariotipul constitutional    Testul FISH    Cariotipul molecular – hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)    Reacția de polimerizare în lanț    Analiza MLPA    Secvențierea ADN.        
   
 Anul II – Modul 7: Pediatrie – 3 luni 
   
 Nr. ore curs: 60 de ore 
 Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână 
   
 Tematică de curs: 
   
   Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică.    Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).    Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.       Hematuria.    Proteinuria.    Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.    Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.    Bolile genetice de metabolism.    Hipoglicemiile sugarului și copilului.    Diabetul zaharat la copil.    Cetoacidoza și coma diabetică.   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități      1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului.      Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate.    Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico- legal al acestor cazuri.        2. Stabilește diagnosticul clinic inițial.  Ia decizia de internare sau tratament ambulator.      Cunoaște criteriile de internare.    Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.    Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.    Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.        3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.      Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.    Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.    Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.    Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.        4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigatii.      Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.    Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.    Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații.    Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.      
   
    5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.      Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.    Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.    Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.        6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.      Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.        7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.      Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.    Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.    Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.    Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.        8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.      Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.    Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.    Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.        9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.      Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.    Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.      
   
 Anul II – Modul 8: Urgențe pediatrice – 2 luni 
   
 Nr. ore curs: 40 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/ săptămână 
   
 Tematică de curs: 
   
   Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.    Insuficiența respiratorie acută.    Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.    Șocul. Sindromul de deshidratare.    Anafilaxia.    Intoxicațiile acute.    Hemoragia acută.    Insuficiența cardiacă.    Insuficiența hepatică.    Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.    Coma și convulsiile.    Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.    Abordarea pacientului politraumatizat.    Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități      1.  Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.       Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.    Asigură suportul vital de bază.  Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar.    Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat.    Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării.    Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.        2.  Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.       Este capabil să recunoască pacientul critic.    Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar.    Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.        3.  Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.       Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.    Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.        4.  Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.       Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.    Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul.    Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.        5.  Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.       Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu.    Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.      
   
 Anul II – Modul 9: Neurologie pediatrică – 2 luni 
   
 Nr. ore curs: 40 de ore 
 Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână 
   
 Tematică de curs: 
   
   Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.    Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).    Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.    Cefaleea și migrena.    Sindromul hipoton la sugar și copil.    Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).    Fenomene paroxistice neepileptice.    Epilepsia.    Malformațiile SNC.    Sindroamele ataxice.    Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).    Paraliziile cerebrale.    Boli neuro-musculare.    Boli degenerative ale SNC.    Afecțiuni cerebro-vasculare   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități        Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.    Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.    Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.    Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.        Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.    Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.    Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.    Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.    Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.      
   
 Anul III - Modul 10: Boli infecțioase – 2 luni 
   
 Nr. ore curs: 40 de ore 
 Nr. ore lucrări practice:30 ore/săptămână 
   
 Tematică de curs: 
   Imunizări active și pasive.    Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.    Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.    Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, șocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator.    Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.    Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile).    Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.    Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite  virale,  meningite  bacteriene,  encefalite,  tetanos,  rabia  (tratament profilactic).    Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate 
   
    Obiective educaționale    Abilități      1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv  ținând  cont  de specificul  epidemiologic al bolilor infecto- contagioase.      Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.        2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.      Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.        3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.      Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).        4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.      Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:    Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.        
   
           Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.    Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.        5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.      Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:    Comunicarea     rezultatelor  investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.    Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).    Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.    Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.          6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.      Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.    În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.    Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.        7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.      Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.    Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de    activități practice corespunzător modulului de pregătire.      8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.      Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.    Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei  în  funcție  de      
   
         evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.    Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.        9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.      Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul    îndrumător.    
   
 Anul III -Modul 11: Chirurgie Pediatrică – 2 luni 
   
 Nr. ore curs: 30 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână 
 Tematică de curs: 
   Traumatismele majore și politraumatismul.    Arsurile.    Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.    Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.    Stenoza hipertrofică de pilor.    Hernia ombilicală.    Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.    Megacolonul congenital aganglionar și secundar.    Malformațiile anorectale.    Hernia inghinală și hidrocelul.    Invaginația intestinală.    Enterocolita ulcero-necrotică.    Herniile diafragmatice.    Peritonitele primitive și secundare.    Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părțilormoi.    Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).    Litiaza urinară la copil.    Varicocelul.    Fimoza și hipospadiasul.    Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.    Coalescența labială și imperforația himenală.    Torsiunea anexială la copil.    Tumori ovariene.    Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate   
 Obiective educaționale și abilități așteptate 
    Obiective educaționale    Abilități      1. Recunoașterea marilor sindroame  asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).      Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.    Să participe la planul de investigații.      
   
           Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).        2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.      Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații).    Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.        3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.      Să participe la efectuarea unui plan de investigații.    Să propună un plan terapeutic.        4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.      Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive.    Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.    Să enunțe principii de tratament.        5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.      Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică).    Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).        6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.      Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.        7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).      Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive.    Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut.    Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut.    Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.        8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.      Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative.    Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.        9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala  Hirschprung.      	Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil.    Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.    Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia.        10. Cunoaște simptomatologia clinică a  tipurilor de persistență a canalului      Recunoaște  hernia  ștrangulată  și    complicațiile acesteia.    
   
    peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).      Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei.    Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.        11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.      Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă.    Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.        12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.      Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell).    Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.    Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.        13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.      Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică.    Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).        14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.      Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil.    Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator).    Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.        15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.      	Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală.    Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii.    Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.        16. Cunoașterea fiziopatologiei  ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar.      Poate descrie modificările investigațiilor  de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico- ureteral.    Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico- ureteral.      
   
    17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil      Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare.    Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.        18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.      Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare).Este capabil să enumere principalele metode terapeutice    chirurgicale în varicocel.      19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.      Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale.    Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații.    Este capabil să descrie etapele tratamentului     chirurgical     al    hipospadiasului.      20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.      Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil.    Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie).    Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).        21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.      Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma).    Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).    Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.        22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.      Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor.    Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.        23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.      Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială.    Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.        24. Cunoașterea principalelor formațiuni      Este  capabil  să  indice  investigațiile      
   
    ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).    paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.    Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.        25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).      Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro- pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).    Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuropulmonară ce necesită manopere chirurgicale.      
   
 Anul III - Modul 12: Ortopedie Pediatrică – 1 lună 
 Nr. ore curs: 20 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână 
 Tematică de curs: 
   Piciorul stramb congenital.    Deformările membrelor inferioare.    Patologia genunchiului.    Osteocondritele.    Displazia luxantă de șold.    Pronația dureroasă a cotului.    Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.    Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.    Torticolisul congenital.    Traumatismele musculo-scheletale.    Luxații, entorse, fracturi.    Osteomielita și osteocondrita septică.   
   
 Obiective educaționale și abilități așteptate 
   
    Obiective educaționale    Abilități        Însușirea noțiunilor de anatomie și embriologie ale sistemului musculo- scheletal.    Abilitatea de a recunoaște malformațiile congenitale.    Însușirea managementului unui caz de malformație congenitală.    Cunoașterea noțiunilor și a principiilor radiografiei și a ecografiei de șold.    Cunoașterea medicației necesare în ortopedia pediatrică.        Întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale.    Efectuarea examenului local și a examenului clinic general în cazul copiilor cu afecțiuni traumatice și ortopedice.    Interpretarea radiografiilor în scop diagnostic.    Interpretarea ecografiilor de șold în scop diagnostic.      
   
      Cunoașterea tehnicilor de sutură.    Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.    Însușirea tehnicilor de puncție articulară.    Însușirea tehnicilor de incizie - drenaj în cazurile cu osteomielită.        Efectuarea pansamentelor într-un mod steril.    Indicarea tratamentelor antibiotice, analgezice, anticoagulante în funcție de particularitatea cazului.    Reducerea ortopedică a fracturilor de oase lungi și imobilizarea într-un aparat gipsat.      
   
 Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) –Neonatologie - Terapie intensivă neonatală 
 Nr. ore curs: 460 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 
   Patologia aparatului respirator    Patologia aparatului cardiovascular    Afecțiuni neurologice    Afecțiuni hematologice    Afecțiuni metabolice și endocrinologice    Nutriția neonatală    Patologia renală și tulburări hidroelectrolitice    Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare    Patologie infecțioasă    Afecțiuni dermatologice    Afecțiuni oftalmologice    Afecțiuni ORL   
   
   Patologia aparatului respirator Tematică de curs:    Detresa respiratorie la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur    Tahipneea tranzitorie neonatală    Sindromul aspirației de meconiu    Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului    Hemoragia pulmonară    Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin)    Apneea la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur    Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară)    Oxigenoterapia, suportul ventilator, monitorizarea gazelor sanguine și a funcției pulmonare     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități             Să cunoască și să descrie fiziologia respiratorie la nou născutul prematur și la cel la termen.    Să cunoască etapele maturării morfofuncționale a plămânului - in utero și în perioada neonatală.    Să cunoască mecanismele fiziopatologice întalnite în patologia respiratorie neonatală.    Să cunoască importanța corticoprofilaxiei antenatale la nou născutul prematur.    Să cunoască rolul surfactantului, indicațiile administrării (profilactic/curativ), precum și efectele adverse ale acestuia.    Să cunoască factorii de risc pentru patologia respiratorie.    Sa identifice manifestările clinice ale afecțiunilor respiratorii ale nou născutului.    Să descrie și să recunoască modificarilor imagistice din patologia respiratorie la prematur – radiografia pulmonară și ecografia pulmonară.    Să cunoască, să monitorizeze și săinterpreteze modificările gazelor sanguine, în patologia respiratorie neonatală.    Să cunoască diagnosticul diferențial al patologiei respiratorii.    Să cunoască tipurile de suport ventilator- non invaziv, convențional și cu frecvență înaltă, (avantajele și dezavantajele) precum și indicațiile acestora în funcție de patologia respiratorie.    Să cunoască complicațiile acute ale suportului ventilator.    Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al bolilor respiratorii.    Să cunoască indicațiile și reacțiile adverse ale oxigenoterapiei, inclusiv administrarea la domiciliu.      Să examineze și să evalueze nou născutul cu detresă respiratorie.    Să asigure suportul respirator în funcție de patologia respiratorie.    Să administreze surfactant (profilactic/curativ).    Săfoloseasca modalități diferite de suport respirator: non-invaziv (NeoPuff, CPAP, Infant Flow) și invaziv (ventilație convențională, ventilație cu frecvență înaltă).    Să foloseasca interpretarea gazelor sanguine în monitorizarea și managementul suportului respirator și al oxigenoterapiei.    Să interpreteze mecanica pulmonară (curbele de ventilație) și să le utilizeze în managementul suportului respirator.    Să cunoască și să interpreteze aspectele imagistice (radiografia, ecografia pulmonară) normale și patologice în bolile respiratorii.    Să investigheze, să evalueze și să efectueze managementul apneei neonatale.    Să cunoascaă și să efectueze resuscitarea neonatală avansată.    Să cunoască și să efectueze managementul căilor respiratorii (atrezie coanală, pierre robin etc).    Să cunoască și să efectueze puncția și drenajul pleural în sindroamele de pierdere de aer.    Să evalueze și să realizeze managementul bolii pulmonare cronice neonatale.    Să consilieze părinții cu privire la complicațiile și prognosticul bolilor respiratorii neonatale.           Patologii ale aparatului circulator Tematică de curs:    Cianoza neonatală    Insuficiența cardiacă a nou născutului    Șocul neonatal    Aritmiile neonatale    Bolile cardiace congenitale    Persistența de canal arterial    Patologiile cardiace neonatale dobândite     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități             Să cunoască dezvoltarea sistemului cardiovascular, fiziologia și fiziopatologia la făt și nou născut.    Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor cardiace congenitale, să recomande managementul terapeutic și săasigure consiliereparentalăantenatală.    Să cunoască modificările adaptative ale sistemului cardiovascular la tranziția de la viața intrauterină la cea extrauterină.    Să cunoască factorii de risc, etiologia și diagnosticul diferențial al cianozei neonatale.    Să cunoască factorii de risc, etiologia, fiziopatologia, simptomatologia, investigațiile paraclinice și să realizeze diagnosticul pozitiv precum și să recomande managementul terapeutic al patologiilor cardiace din perioada neonatală.    Să cunoască indicațiile și rolul ECMO.    Să cunoască indicațiile chirurgicale pentru patologiile cardiace.    Să cunoască indicațiile de transfer al pacientului cu boală cardiacă.    Să cunoască, să evalueze și să asigure resuscitarea în stopul cardiac neonatal.    Să cunoască și să utilizeze și să administreze medicația specifică.      Să efectueze examenul clinic și să evalueze nou născutul cu cianoză centrală de tip cardiac (cu predilecție istoricul și examinarea clinică a sistemului cardiovascular).    Să monitorizeze saturația oxigenului pre și postductal, să efectueze și să interpreteze testul de hiperoxie.    Să evalueze adecvat sistemul circulator neonatal.    Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze valorile tesiunii arteriale la nou născut.    Sărealizeze managementul terapeutic al hipotensiunii sau hipertensiunii neonatale.    Să indice și să interpreteze rezultatele imagistice (radiografice si ecocardiografice) în afecțiunile cardiace.    Să indice și să interpreteze traseul EKG.    Să cunoască și să realizeze managementul terapeutic al bolilor cardiace duct-dependente.    Să evalueze, să examineze și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:    tulburări de ritm;    insuficiență cardiacă;    șoc neonatal;    boli cardiace dobândite;    malformații cardiace cianogene.      Să evalueze, examineze și să asigure managementul nou născutului               prematur cu persistența canalului arterial.       Să cunoască, să indice și săadministreze medicația specifică: volum expanderi, inotrop pozitivă, vasopresoare, antiaritmică, prostaglandine, vasodilatatoare pulmonare, anti-hipertensivă, simpatomimetice.    Să cunoască medicația de resuscitare neonatală.    Să asigure consilierea parentală pentru nou născutul cu boală cardiaca congenitală sau dobândită.        Afecțiuni neurologice Tematică de curs:    Leziuni perinatale hipoxic-ischemice    Encefalopatia hipoxic-ischemică    Convulsiile neonatale    Hipotermia indusă    Hemoragia intracraniană– intraparenchimatoasă    Hemoragia intracraniană – subdurală, epidurală și subarahnoidiană    Hemoragia intraventriculară    Leziunile de substanță albă    Leucomalacia periventriculară    Defectele de tub neural  Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități             Să cunoască dezvoltarea și fiziopatologia sistemului nervos central la făt și nou născut.    Să cunoască impactul nașterii premature asupra dezvoltării SNC și strategii de management.    Să cunoască fiziopatologia și prognosticul pentru:    hipotonia neonatală    boli neuromusculare    encefalopatia neonatală    accidentul vascular ischemic neonatal    hemoragia periventriculară        Să realizeze anamneza și examenul clinic neurologic neonatal în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică (Scorul Ballard).    Să examineze și să evalueze neurologic nou născutul hipoton.    Să examineze și să evalueze nou născutul cu semne neurologice.    Să recunoasca și să asigure managementul corespunzător al nou născutului cu:    hipotonie neonatală    encefalopatie neonatală    accident vascular ischemic neonatal                   convulsii neonatale    leziuni ale substanței albe.      Să cunoască și să indice modalități de investigație și diagnostic în mod structurat a patologiei neurologice (EEG, ETF, RMN, CT, teste genetice etc).    Să cunoască, să indice și să aplice strategii de neuroprotecție – hipotermia indusă.    Să cunoască, să indice consultul neurologic/consultul neuro-chirurgical.    Să cunoască și să folosească scoruri de evaluare neurologică.    Să cunoască implicațiile medico-legale ale inițierii/noninițierii resuscitării nou născutului cu asfixie severă perinatală și depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere, obiectivate prin valoarea gazelor sanguine din cordonul ombilical;    Întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de la naștere, dacă semnele vitale sunt absente.    Informarea parentală asupra prognosticului și complicațiilor pe termen lung în condițiile continuării resucitării unui astfel de caz peste durata de 10 minute de la momentul nașterii.    Să cunoască, să indice, să utilizeze și să monitorizeze nou născutul pe durata hipotermiei induse.    Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile hipotermiei terapeutice induse.    Să cunoască și să utilizeze medicația anticonvulsivantă.    Să cunoască și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:    hipotonie neonatală    encefalopatie neonatală    accident vascular ischemic neonatal    hemoragie periventriculară    convulsii neonatale    leziuni ale substanței albe.      Să cunoască, să recomande follow-up-ul nou născutului cu anomalii/leziuni      hemoragie periventriculară    convulsii neonatale    leziuni ale substanței albe    defecte de tub neural      Să cunoască, să indice și să efectueze puncția lombară și să intepreteze aspectul macroscopic al LCR-ului și buletinul de analiză.    Să cunoască, să evalueze și să realizeze managementul nou născutului cu asfixie severă la naștere.    Să cunoască, sș indice, sș interpreteze valorile gazelor sanguine recoltate din cordonul ombilical la nou născutul cu asfixie perinatală severă și aparent semne vitale absente.    Să cunoască, să indice și să efectueze resuscitarea în cazul nou născutului cu asfixie severă perinatală, cu depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere.    Să cunoască și să decidă întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de viață dacă semnele vitale sunt absente.    Să cunoască, să descrie și săinformeze părinții asupra complicațiilor și prognosticului neurologic în cazul solicitării prelungirii eforturilor de resuscitare peste 10 minute de la momentul nașterii.          neurologice.                 Afecțiuni hematologice Tematică de curs:    Bolile hemoragice la nou născut    Anemia neonatală    Policitemia    Trombocitopenia    Coagulopatii congenitale și dobândite    Tromboza neonatală    Terapia cu produse de sânge  Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități             Să cunoască etiologia și fiziopatologia afecțiunilor hematologice neonatale:    boli hemoragice ale nou-născutului    anemia    boli trombocitare    coagulare intravasculară diseminată      Să cunoască fiziopatologiei bolii hemolitice neonatale prin izoimunizarea în sistem Rh și ABO.    Să efecueze diagnosticul pozitiv și diferențial și managementul:    bolilor hemoragice ale nou-născutului    anemiei neonatale    bolilor trombocitare neonatale    coagulării intravasculare diseminate    bolilor hemolitice neonatale    policitemiei neonatale      Să cunoască caracteristicile, particularitățile și indicațiile de utilizare a produșilor de sânge la nou născuți.    Să cunoască indicațiile și riscurileasociate exsanguinotransfuziei.    Să efectueze proflaxia anemiei de prematuritate.    Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical.      Să evalueze și săexamineze nou născutul cu semne clinice de anemie.    Să recomande investigațiile paraclinice pentru stabilirea etiologiei și managementulafecțiunilor hematologice neonatale:    boli hemoragice ale nou-născutului    anemia neonatală    boli trombocitare neonatale    coagulare intravasculară diseminată    boală hemolitică neonatală    policitemia neonatală    tulburările de coagulare      Să asigure consilierea parentală cu privire la administrarea profilactică a vitaminei K.    Să indice și să cunoasca beneficiile și riscurile administrării produșilor de sânge.    Să cunoască indicațiile și să practice clamparea întarziata a cordonului.    Să indice și să practice exsanguinotransfuzia.    Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la transfuziile sanguine neonatale.           Afecțiuni metabolice și endocrinologice Tematică de curs:    Hipoglicemia și hiperglicemia neonatală    Anomalii ale calciului și magneziului seric    Hiperinsulism la nou născuții proveniți din mame cu diabet    Afecțiuni tiroidiene    Tulburări congenitale de metabolism    Tulburări de dezvoltare sexuală    Osteopenia de prematuritate     Obiective educaționale și abilități așteptate:     Obiective educaționale    Abilități        implicațiile psiho-sociale determinate de tulburările de ambiguitate sexuală.       Să cunoască fiziopatologiatulburărilor metabolice și endocrine neonatale:    hipo/hiperglicemia neonatală    hipo/hipertirodisim neonatal    insuficiența adrenală      Să cunoască fiziopatologia erorilor înascute de metabolism și importanța screeningului metabolic.    Să identifice nou născutii cu risc și să efectueze managementul în tulburările metabolice și endocrine neonatale.    Să cunoască și să efectueze managementul nou născutului cu ambiguitate sexuală.    Să cunoască și să efectueze profilaxia șimanagementul corespunzator în osteopenia de prematuritate.      Să evalueze și să efectueze managementul nou-născutului cu tulburări metabolice și endocrine.    Să interpreteze investigațiile paraclinice și imagistice în tulburările metabolice și endocrine neonatale.    Să cunoască algoritmul de evaluare și să realizeze managementul nou- născutului cu tulburări de dezvoltare sexuală.    Să recomande efectuarea screeningului metabolic neonatal.    Să inițieze terapia de urgență în erorile înascute de metabolism.    Să cunoască importanța și să aplice profilaxia osteopeniei de prematuritate.    Să asigure consilierea familiei cu privire la efectele pe termen lung ale tulburărilor de metabolismși           Nutriția neonatală Tematică de curs:    Principii de nutriție în perioada neonatală    Alăptarea nou născutului și medicația maternă    Nutriție enterală    Nutriție parenterală     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități             Să cunoască necesarul nutrițional pentru promovarea creșterii neonatale.    Să cunoască beneficiile și să promoveze alăptarea neonatală.    Să cunoască contraindicațiile alăptării.    Să cunoască și să recomande alimentația artificială la nou născuții cu contraindicație de alăptare.    Să cunoască metodele de alimentație enterală.    Să cunoască particularitățile formulelor de lapte utilizate în alimentația prematurilor și a nou născuților cu patologie cardiacă, renală, cu intoleranță la lactoză, la proteina laptelui de vacă, galactozemie, comparativ cu formulele pentru nou născuții la termen, sănătoși.    Să cunoască beneficiile nutriției enterale precoce la prematuri și la nou născuții cu risc.    Să cunoască și să aplice principiile nutriției parenterale:    indicații    compoziție    mod de administrare    monitorizare    complicații        Să cunoască și să stabilească necesarul caloric și lichidian pentru promovarea creșterii neonatale în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică.    Să recomande alăptarea și săefectuezemanagementul problemelor de alăptare.    Să cunoască și să identifice afecțiunile materne și neonatale care contraindică alăptarea.    Să cunoască și să identifice formula de lapte adecvată pentru categoria de nou născuți cu risc: prematuri, cu falimentul creșterii, cu alte afecțiuni (boli cardiace, renale, malabsorbție, metabolice etc).    Să cunoască și să aplice metodele de alimentație enterală.    Să cunoască indicațiile și sămonitorizeze alimentația parenterală.    Să asigure consilierea parentală cu privire la beneficiile și reacțiile adverse pe termen scurt și lung ale nutriției parenterale.           Patologii renale și tulburări hidroelectrolitice neonatale Tematică de curs:    Anomaliile hidro-electrolitice ale nou născutului    Anomalii congenitale ale sistemului reno-urinar    Insuficiența renală acută și cronică    Hipertensiunea arterială de cauza renală    Tromboza venoasă renală    Infecțiile de tract urinar  Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități      1. Să cunoască dezvoltarea embriologică a sistemului urinar și modificările fiziologice apărute după naștere, la nou născuții la termen și la prematuri.         Să identifice tulburările hidroelectrolitice neonatale și să stabilescă algoritmul de diagnostic și management.                 Să cunoască, să evalueze statusul hidroelectrolitic la nou născutul la termen și cu risc.    Să identifice și să efectueze managementultulburarilor hidroelectrolitice (deshidratare, hipo/hipernatremie, hipo/hiperpotasemie).    Să cunoască metodele de evaluare clinică și paraclinicș a funcției renale.    Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor congenitale ale sistemului reno-urinar (hidronefroza, rinichiul polichistic, tumori renale, megaureter congenital etc)și să recomande managementul terapeutic precum și să efectueze consiliere parentală antenatală.    Să cunoască fiziopatologia și managementul insuficienței renale, acută și cronică.    Să identifice și să efectueze managementul hipertensiunii arteriale de cauză renală.    Să cunoască factorii de risc, profilaxia și managementul trombozei vasculare renale.    Să cunoască profilaxia și managementul infecțiilor de tract urinar.      Săidentifice elementele antenatale sugestive pentru patologia renală congenitală(oligoamnios).    Să asigure consilerea parentală în cazul anomaliilor congenitale renale diagnosticate antenatal.    Să efectueze evaluarea clinică a nou născutului cu suspiciune de afectare renală și să recomande investigațiile pentru confirmarea diagnosticului.    Să cunoască și să aplice tratamentul insuficienței renale acute și cronice, inclusiv indicațiile pentru dializă.    Să monitorizeze funcția renalăși să interpreteze buletinele de analiză specifice.    Să recunoascași să aplice agloritmul de diagnostic și tratament pentru hipertensiunea arterială de cauză renală.    Să identifice factorii de risc asociați cateterismului ombilical și să asigure prevenția trombozei vasculare renale.    Să cunoască patologia renală care crește riscul apariției pe termen lung a infecției urinare recurente și să realizeze managementul adecvat.           Afecțiuni gastro-intestinaleși hepato-biliare Tematică de curs:    Hiperbilirubinemia neonatală    Enterocolita ulcero-necrotică    Afecțiuni gastro-intestinale congenitale    Managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni de tract digestiv     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități             Să cunoască dezvoltarea normalăa sistemului gastro-intestinal și hepato- biliar, inclusiv metabolismul acizilor biliari și bilirubinei.    Să cunoască fiziopatologia icterului fiziologic și non-fiziologic.    Să cunoască factorii de risc și etiologia hiperbilirubinemiei neonatale.      Să identifice și să evalueze nou- născuții cu icter non-fiziologic.    Să indice și să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice necesare stabilirii etiologiei icterului non-fiziologic.    Să cunoască și să aplice principiile fototerapiei și exsanguinotransfuziei.                 Să cunoască algoritmul de diagnostic pentru hiperbilirubinemia neonatală.    Să cunoască indicațiile, contraindicațiile și să monitorizeze nou născutul care primește fototerapiei.    Să cunoască indicațiile, contraindicații și complicațiile exsanguinotransfuziei.    Să cunoască algoritmul de diagnostic și managementul sindromului de colestază neonatală.    Să cunoască factorii de risc și de prevenție ai encefalopatiei hiperbilirubinemice.    Să cunoască semnele clinice sugestive pentru icterul nuclear și să recomande follow-up-ul pentru dezvoltarea neurologică a acestora.    Să cunoască factorii de risc și fiziopatologia enterocolitei ulcero- necrotice.    Să cunoască măsurile de prevenție și management pentru enterocolita ulcero- necrotică.    Sa identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia de tub digestiv congenitală (polihidramnios) și să recomande investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului postnatal.      Să asigure consilierea parentală și să obțina acordul parental cu privire la efectuarea exsanguinotransfuziei.    Să previna creșterea nivelului seric al bilirubinei la valori de risc pentru apariția encefalopatiei hiperbilirubinemice.    Să realizeze diagnosticul și managementul enterocolitei necrozante, inclusiv îngriirea pre și post-operatorie.    Să realizeze managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni gastro-intestinale congenitale care determină obstrucție intestinală.    Să realizeze managementul pretransport al defectelor de perete intestinal (omfalocel, gastroschizis).    Să asigure consilierea parentală cu privire la management interdisciplinar și preoperator al nou născuților cu patologii chirurgicale de tub digestiv.           Patologie infecțioasă Tematică de curs:    Infecțiile virale cu transmitere intrauterină    Toxoplasmoza congenitală    Sifilisul congenital    Tuberculoza congenitală    Infecții bacteriene și fungice     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități             Să cunoască etiologia și fiziopatologia infecțieineonatale cu debut precoce și respectivdebut tardiv.    Să cunoască profilaxia infecției materno- fetale cu streptococ de grup B.    Să cunoască semnele clinice sugestive pentru infecția neonatală.    Să cunoască algoritmul de diagnostic paraclinic pentru infecția neonatală.    Să cunoască principiile antibioterapieila nou născut.    Să cunoască recomandările și săutilizeze terapia antimicrobiană specifică, conform antibiogramei.    Să cunoască testele diagnostice specifice pentru infecțiile cronice intrauterine.    Să cunoască contraindicațiile alăptării la nou născuții proveniți din mame cu infecții transmisibile (HIV, TBC activ).    Să cunoască potențialul teratogen al infecțiilor congenitale și săefectueze managementul și follow-up-ul nou născutilor din această categorie.    Să cunoască profilaxiași tratamentul oftalmiei neonatale.    Să cunoască metodele de prevenție si tratament în infecțiile nosocomiale.      Să interpreteze rezultatele analizelor materne în vederea diagnosticării infecțiilor cu transmitere perinatală.    Să evalueze și săidentifice la nou- născut manifestările clinice precoce și tardive din cadrul infecției neonatale.    Să aleagă și să interpreteze investigațiile specifice pentru diagnosticul pozitiv al infecției neonatale.    Să aleagă și să administreze antibioterapia la nou-născutul cu infecție neonatală.    Să monitorizeze și să aplice terapia de susținere.    Să cunoască și să aplice algoritmul de diagnostic și tratament al nou născuților proveniți din mame cu risc pentru infecția cu Streptococ de grup B.    Să cunoască și să aplice profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.    Să aplice măsurile de prevenție a infecțiilor cu debut tardiv în secția de terapie intensivă neonatală.           Afecțiuni dermatologice Tematică de curs:    Leziuni tegumentare frecvente în perioada neonatală.    Anomalii vasculare și pigmentare.     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educationale    Abilități             Să cunoască anatomia tegumentului și diferențele la acest nivel în funcție de vârsta de gestație.    Să cunoască caracteristicile și managementul leziunilor tegumentare frecvent întalnite în perioada neonatală.    Să cunoască și să efectueze managementul anomaliilor vasculare și anomaliilor pigmentare frecvent întalnite în perioada neonatală.      Să evalueze nou născutul și să recunoască leziunile tegumentare.    Să cunoască și să aplice procedurile de îngrijire a tegumentului în perioada neonatala.    Să recunoascăși să realizeze managementul leziunilor tegumentare congenitale severe și amenințătoare de viață (epidermoliza buloasă).    Să asigure consilierea parentală cu privire la etiologia și managementul leziunilor tegumentare.           Afecțiuni Oftalmologice Tematică de curs:    Retinopatia de prematuritate.     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educationale    Abilități             Să cunoască definiția retinopatiei de prematuritate.    Să cunoască etiologia și fiziopatologia retinopatiei de prematuritate.    Să cunoască clasificarea retinopatiei de prematuritate.    Să cunoască criteriile și să indicescreeningul pentru retinopatia de prematuritate.    Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al retinopatiei de prematuritate.    Să cunoască metodele de prevenție pentru apariția retinopatiei de prematuritate.      Să evalueze nou născutulcu risc pentru retinopatie de prematuritate.    Să aplice metodele de prevenție a retinopatiei de prematuritate în cadrul managementului nou născuților prematuri.    Să recomande screeningul retinopatiei de prematuritate în cazul nou născuților prematuri cu factori de risc asociați, conform protocolului actualizat.    Să asigure consilierea parentală cu privire la evoluția și riscurile pe termen lung asociate retinopatiei de prematuritate.           Afectiuni ORL Tematică de curs:    Pierderea auzului în perioada neonatală    Teste de screening auditivși follow-up     
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educationale    Abilități        Să cunoască definiția, etiologia și factorii de risc care determină pierderea auzului la nou născut.    Să cunoascămetodele screening auditiv utilizate la nou născutul prematur și la termen.    Să recomande follow-up-ul nou născutului cu rezultate modificate la testele de screening auditiv.    Să cunoască complicațiile și prognosticul nou născutului diagnosticat    cu surditate.      Să evalueze și să efectuezescreeningul auditiv neonatal și să interpreteze rezultatele.    Să recomande follow-up-ul nou născuților cu teste de screening auditiv modificate.    Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate și evoluția pe termen lung a nou născuților cu pierderea auzului.      
   
 Anul III - Modul 14: Ecografie Neonatala –  Ecografie Transfontanelara  – 1 lună 
 Nr. ore curs: 20 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 
 Tematică de curs: 
 1. Ecografia transfontanelară 
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități      Ecografie transfontanelară       Noțiuni de anatomie a SNC la nou născut.    Tehnica examinării și ferestrele acustice utilizate.    Secțiunile standard – coronare și sagitale    Ecogenitatea normală a structurilor cerebrale    Aspectul ecografic normal la prematur           Să știe să aleagă transductorul adecvat.    Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.      
   
 Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală – 2 săptămâni 
 Nr. ore curs: 20 de ore 
   
 Tematică de curs: 
   Introducere in Bioetică – 2 ore    Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu    Contextul apariției bioeticii    Definirea bioeticii    Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii    Teorii și metode în bioetică      Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore    Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință    Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții    Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală șisuferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc)      Relația medic-pacient I – 2 ore    Valori ale relației medic-pacient    Paternalism versus autonomie    Modele ale relației medic-pacient    Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate      Relația medic-pacient II – 2 ore    Consimțământul informat    Confidențialitatea în relația medic-pacient    Relația medic-pacient minor    Acte normative care reglementează relația medic-pacient      Greșeli și erori in practica medicală – 2 ore    Definirea noțiunilor de greșeală și eroare    Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice    Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală      Probleme etice la inceputul vieții – 2 ore    Libertatea procreației    Dileme etice în avort    Etica reproducerii umane asistate medical    Probleme etice în clonarea reproductivă      Probleme etice la finalul vieții – 2 ore    Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină    Probleme etice în stările terminale    Tratamente inutile în practica medicală       Eutanasia și suicidul asistat    Îngrijirile paliative      Probleme etice in transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore    Donarea de organe de la cadavru    Donarea de organe de la persoana vie    Etica alocării de resurse în transplant      Probleme etice in genetică și genomică – 2 ore    Eugenia și discriminarea pe baza geneticii    Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașteriigenomului uman    Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală    Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni    Terapia genică    Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice      Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore    Principii etice în cercetarea pe subiecți umani    Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică șiconvenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecțiumani    Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani    Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale    Comitetele de etică a cercetării    Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică     
 Tematica seminarilor 
   Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor in bioetică – 2 ore    Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore    Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale    Alternative ale jurământului lui Hipocrate    Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent      Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore    Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă    Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă    Rolul comunicării în relația medic-pacient      Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore    Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri    Drepturile pacienților – reglementare legislativă    Rolul comitetelor de etică din spitale         Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare in medicină prin cazuri concrete – 2 ore    Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis    Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis    Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale      Discutarea problemelor etice la inceputului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore    Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore    Discutarea problemelor etice in transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuriconcrete – 2 ore    Discutarea problemelor etice in genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore    Discutarea problemelor etice in cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete– 2 ore   
   
 Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale și malpraxis – 2 săptămâni 
 Nr. ore curs:16 ore 
 Tematică de curs: 
   Răspunderea profesională în practica medicală – 2 ore    Relaționare și responsabilitate în practica medicală    Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale    Tipuri de răspundere juridică a medicului      Raspunderea civilă – 3 ore    Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis    Apariția legislației medicale moderne în România    Legislația medicală – necesitate educațională recunoscută    Domenii de aplicare a legislației medicale:    Malpraxis individual    Malpraxis instituțional      Drepturile pacientului – de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical      Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală – 2 ore    Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență    Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic    Acordul pentru comunicarea datelor medicale    Solicitare privind comunicarea documentelor medicale    Declarație privind comunicarea documentelor medicale    Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală       Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale      Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical – 3 ore    Etapele procesului penal    Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate    Statutul de funcționar public al medicului    Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului    Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor      Vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis – 2 ore    Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România    Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical      Practica judiciară relevantă – 2 ore    Soluționarea cauzelor penale    Procesul civil    Procedura civilă extrajudiciară    Medierea    Procedura cercetării disciplinare      Protecția practicii medicale – 2 ore    Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală    rolul legal    limite    tipuri de daune    retroactivitatea      Forme alternative de protecție a practicii medicale     
   
 Anul IV – Modulul 17: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modulul 13 
   
 Anul IV – Modulul 18: Neonatologie - Follow-up-ul nou-născutului prematur – 2 luni 
 Nr. ore curs: 40 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 
 Tematică de curs: 
   Imunizările recomandate prematurului    Afecțiunile cronice respiratorii ale prematurului    Follow-up-ul oftalmologic al prematurului    Follow-up-ul audiologic al prematurului    Follow-up-ul neurologic al prematurului    Follow-up-ul creșterii și dezvoltării     Obiective educaționale și abilități așteptate:        Obiective educaționale    Abilități        recomandările specifice.       Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurității și nevoia de urmărire prelungită a acestor pacienți.    Să cunoască particularitățile imunizărilor la nou-născutul prematur.    Să cunoască patologiile respiratorii cronice caracteristice prematurului, precum și măsurile de prevenție și management ale acestora.    Să cunoască grupa de nou-născuți care asociază retinopatie de prematuritate și să recomandescreeningul de retinopatie.    Să cunoască riscul pierderii auzului în cazul nou născuților prematuri, să efectueze management și follow up corespunzător, inclusiv screening auditiv.    Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurilor cu afectare neurologică și managementul acestora.    Să cunoască problemele de creștere și dezvoltare întalnite în cazul nou născuților prematuri și să efectueze management corespunzator.      Să identifice și să evalueze corespunzător nou-născuții prematuri cu risc de complicații pe termen lung.    Să ofere recomandări specifice cu privire la Programul Național de Imunizare și să cunoască și să aplice particularitățile vaccinării la prematur.    Să ofere recomandări cu privire la profilaxia și tratamentul pe termen lung al nou născuților cu afecțiuni respiratorii cronice, care necesită oxigenoterapie la domiciliu.    Să evalueze neurodezvoltarea la fostul prematur și să realizeze managementul adecvatprecum și să ofere recomandarile corespunzatoare.    Să identifice nou-născuții cu retinopatie de prematuritate și să îi includa în programele naționale de screening.    Să identifice prematurii cu probleme auditive și teste de screening modificate și să realizeze managementul corespunzator al acestora.    Să evalueze și să urmărească nou- născuții prematuri cu probleme de creștere și dezvoltare și să realizeze managementul adecvat și să ofere       Anul IV – Modul 19: Ecografie Neonatală  – Ecografie cardiacă și pulmonară  – 1 lună  Nr. ore curs: 20 de ore  Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână     Tematică de curs:    Ecografie cardiacă    Ecografie pulmonară     
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități      1. Ecografie cardiacă      Să știe să aleagă transductorul adecvat.      
   
      Noțiuni de anatomie a cordului și vaselor mari.    Tehnica examinării în modul 2D.    Secțiunile standard ecocardiografice și recunoașterea elementelor anatomice.    Identificarea vaselor mari prin Doppler.        Să cunoască ferestrele standard ecografice.    Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.          Ecografie pulmonară    Noțiuni de anatomie a plămânului.    Tehnica examinării.    Ferestrele standard ecografice.    Aspect ecografic normal.          Să știe să aleagă transductorul adecvat.    Să cunoască ferestrele standard ecografice.    Sa achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.      
   
 Anul V – Modulul 20: Transport neonatal – 3 luni 
 Nr. ore curs: 60 de ore 
 Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 
   
 Tematică de curs: 
   Transferul și transportul neonatal    Managementul pretransport    Organizarea echipei de transport    Condiții special - management   
 Obiective educaționale și abilități așteptate: 
   
    Obiective educaționale    Abilități        Să cunoască ierarhizarea secțiilor de îngrijire neonatală.    Să cunoască patologiile care necesită transfer neonatal.    Să evalueze, să stabilizeze nou- născutul și să asigure managementul medical pretransport.    Să cunoască și să exercite responsabilitățile echipei de transport.    Să cunoască echipamentul și medicația necesare pe durata transportului.    Să cunoască tipurile de transport neonatal.        Să identifice și să evalueze nou- născuții care necesită transfer interspitalicesc.    Să stabilizeze parametrii vitali ai nou- născutului și să asigure managementul medical pretransport.    Să verifice, să pregătească și săutilizeze adecvat echipamentul și medicația necesare.    Să exercite toate procedurile de terapie intensivă care se impun pe durata transportului.    Să realizeze managementul medical pe durata transportului, în funcție de patologia neonatală.    Să completeze fișa medicală a nou- născutului transportat.    Să informeze părinții, să explice și să obțină consimțământul informat al acestora.      
   
 Anul V – Modulul 21: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modul 13 
   
 Proceduri neonatale comune obligatorii în rezidențiat  (unele pot fi efectuate pe simulator). Un număr de 5-20 sunt considerate optim.  
   
    1.  Plasarea sondei nazo-gastrice / nazo-jejunale.      2. Cateterismul arterei și venei ombilicale. Recoltarea probe de sânge de pe cateterul ombilical venos sau arterial.      3. Puncția arterială periferică.      4. Puncția capilară.      5. Aspirarea căilor respiratorii superioare.      6.  Ventilația pe mască și balon.      7. Masajul cardiac extern.      8.  Intubația oro-traheală și fixarea sondei endo-traheale.      9. Administrarea surfactantului.      10. Exsanguinotransfuzie partială și totală.      11. Puncția pleurală și drenajul pleural în sistem închis.      12. Paracenteza.      13. Pericardiocenteza.      14. Puncția ventriculară.      15. Montarea și fixarea sondei urinare.      16. Screeningul auditiv.      17. Tehnica spălării mâinilor.      18. Transiluminarea.    
   
 Anexa 1. Tematica pentru examenul de specialitate Neonatologie Tematica  pentru  concursul  de  ocupare  de  post  în  specialitatea Neonatologie 
 A. PROBA SCRISĂ 
 B. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul la termen 
 C. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul prematur 
 D. PROBA PRACTICĂ 
   
 A. PROBA SCRISĂ 
   Evaluare și diagnostic prenatal al patologiilor fetale. Fiziologia tranziției neonatale.    Nou-născutul cu risc - clasificare, anticipare, evaluare, management și prognostic.    Nou-născutul cu greutate extrem de mică, probleme specifice și management.    Traumatismul mecanic la naștere.    Nutriția enterală a nou-născutului la termen și prematur; lapte matern și formule de lapte specifice.    Nutriție parenterală.    Anomalii genetice în perioada neonatală.    Nou-născutul din sarcina multiplă.    Sindrom de abstinență neonatală.    Hidropsul fetal.    Sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului.    Displazie bronhopulmonară.    Sindrom de aspiratie de meconium.    Tahipneea tranzitorie a nou-născutului.    Sindrom de pierdere de aer.    Hemoragia pulmonară neonatală.    Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală.    Apneea neonatală.    Suport respirator neonatal. Oxigenoterapie. Ventilație invazivă și noninvazivă.    Șocul neonatal    Boli cardiace în perioada neonatală.    Bolile hemoragice ale nou-născutului.    Anomalii trombocitare neonatale (trombocitopenii, trombocitopatii, tromboza)    Anemie neonatală.    Policitemia și sindromul de hipervâscozitate sanguină.    Hipo- și hiperglicemia neonatală.    Diabetul gestațional. Nou-născutul din mamă cu diabet.    Anomalii ale calciului și magneziului seric.    Managementul apei și electroliților.    Erori metabolice înnăscute.       Anomalii tiroidiene în perioada neonatală.    Hiperbilirubinemia neonatală.    Enterocolita ulceronecrotică neonatală.    Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară.    Asfixia perinatală și encefalopatia hipoxic-ischemică.    Convulsiile neonatale.    Defecte de tub neural.    Probleme ortopedice neonatale.    Osteopenia de prematuritate.    Urgențe chirurgicale neonatale.    Infecțiile cronice intrauterine.    Infecții bacteriene și fungice neonatale.    Infecții virale în perioada neonatală.    Retinopatia de prematuritate.    Patologia auditivă la nou-născut.    Durerea și stresul neonatal.    Patologie renală neonatală    Anomalii vasculare în perioada neonatală.   
   
 Bibliografie: 
   Cloherty și Stark Ghid Practic de Neonatologie, ediția 8-a, Editura Hipocrate 2019    Williams Obstetrică, editia 24-a, Editura Hipocrate 2017 – capitolele 32, 33, 34, 35    Oxford Ghid Practic de Neonatologie, ediția 2-a, Editura Hipocrate 2018   
   
   PROBA PRACTICĂ    Tehnica de spălare corectă a mâinilor    Proceduri - indicații, complicații, descrierea tehnicii, efectuarea:    Cateterismul venei și arterelor ombilicale    Ventilația cu presiune pozitivă cu balon pe mască    Intubația traheală    Masajul cardiac extern    Puncția lombară    Puncția pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza    Montarea sondei urinare    Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită)    Puncția evacuatorie ventriculară      Managementul termoreglării la nou-născutul prematur    Fototerapia: indicații, complicații.    Exsangvinotransfuzia: indicații, complicații, descrierea și tehnica de execuție.    Interpretarea rezultatelor investigațiilor paraclinice:    Examen radiologic    Examen ecografic       Electrocardiograma    Buletin analize sangvine    Examen LCR      Ventilație asistată non-invazivă și invazivă: indicații, algoritmul de modificare a parametrilor de ventilație în funcție de patologie.    Modificarea parametrilor de ventilație în vederea corectării anomaliilor gazelor sangvine și ale echilibrului acido-bazic.    Interpretarea curbelor de ventilație.    Administrarea surfactantului: tehnica, doza, indicații, complicații.    Nutriția parenterală - periferică versus centrală: indicații, complicații, compoziție, concentrație soluții folosite.    Corectarea hipoglicemiei    Corectarea hipotensiunii arteriale (șocul neonatal)    Corectarea acidozei metabolice    Tratamentul insuficienței cardiace    Persistența de canal arterial – indicatii si tratament terapeutic.    Managementul terapeutic al malformațiilor congenitale cardiace duct-dependente    Managementul terapeutic al celor mai frecvente aritmii neonatale.    Utilizarea medicației indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina, volum-expanderi: SF, sânge total).    Terapia convulsiilor neonatale: ierarhizarea anticonvulsivantelor, dozele și modul de administrare     

Preluat: 2026-09-23T16:40:12.601354+00:00 · SHA256: fbfc2a44bc23bde52586a06821823f96c92630dc95748475758f5e295abee987