Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2020
ANEXĂ din 6 mai 2020 privind modificarea punctului I din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Sănătă?ii · ID sursă 225924
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXĂ din 6 mai 2020
privind modificarea punctului I din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016
EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 378 bis din 12 mai 2020
Notă ...
Conținută de ORDINUL nr. 742 din 6 mai 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 378 din 12 mai 2020.
Anexă
PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
2021-2027
REGIUNEA NORD EST
CUPRINS
ABREVIERI
CAPITOLUL I: CONTEXT NA,IONAL, METODOLOGIE ,I REFERIN,E INTERNA,IONALE CONTEXTUL NA,IONAL METODOLOGIE ,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016 Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 -2027 REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE Asistenta medicala primara 1.3.2.Asistenta medicala spitaliceasca 1.3.3.Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi 1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung 1.3.5.Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua Asistenta medicala primara Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi Serviciile spitalicesti Îngrijiri la domiciliu Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice Dispozitive medicale Programe nationale de sanatate 1.3.6.Informatizarea şi debirocratizarea sistemului de sănătate 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane a.Probleme identificate b.Masuri c.Necesarul de medici şi modalitatea de normare d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018 CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST Caracteristici geografice Analiză demografică şi socio-economică Indicatori de sănătate şi principalii factori determinanti ai sanatatii 2.4.Principalele provocări în regiunea NE CAPITOLUL III : VIZIUNE ,I DIREC,II STRATEGICE Viziune strategică 3.1.1.Direcţii strategice CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE Îmbunătăţirea serviciilor acordate de medicii de familie 4.1.1.Analiza situaţiei curente şi a principalelor deficite 4.1.2.,INTE REGIONALE ,I PLAN OPERA,IONAL Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală comunitară 4.2.1.Analiza situaţiei actuale 4.2.2.,inte regionale şi plan operaţional Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească Reţeaua de unităţi spitaliceşti existentă şi numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare 4.3.3.Direcţii şi ţinte strategice 4.3.4.Plan operaţional la nivel judeţean 4.3.5.Proiectie pentru Regiunea NE Reţeaua de Servicii de urgenţă din regiunea NE Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire Ambulatorie clinică şi paraclinică 4.5.1.Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite
4.5.2.,inte operaţionale şi plan regional 4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmari:
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII Analiza situaţiei curente şi principalele deficite 4.7.2.,inte regionale 4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL şi Recuperare Paturi psihiatrie la nivelul regiunii 5.ANEXE
Anexa nr.1 Anexa nr. 2 Anexa nr. 3a Anexa nr. 3b Anexa nr. 4
Anexa nr. 5
Anexa nr. 6
Anexa nr. 7
Anexa nr. 8
Anexa nr. 9
ABREVIERI
BC Judeţul Bacău
BT Judeţul Botoşani
CMI- Cabinet medical individual
CNAS Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică ORL Oto-rino-laringologie
UE Uniunea Europeană
MF Medic de familie
PIB Produsul intern brut
MG Medic generalist
IS Judeţul Iaşi
PSI Plan Strategic Instituţional
ITL Îngrijire pe termen lung
MS Ministerul Sănătăţii
INSP Institutul Naţional de Sănătate Publică
SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti
NT Judeţul Neamţ
OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică CP Centru de permanenta
PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare RSM Rata Standardizată a Mortalităţii
SV Judeţul Suceava
VS Judeţul Vaslui
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
FNUASS Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sănătate SNS Strategie Naţională de Sănătate
CAPITOLUL I: CONTEXT NA,IONAL, METODOLOGIE ,I REFERIN,E INTERNA,IONALE CONTEXTUL NA,IONAL Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienţei, a calităţii şi a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 ( Figura 1 ) şi-a propus să inverseze piramida serviciilor şi să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populaţiei prin intermediul serviciilor care constituie fundaţia sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenţei comunitare, asistenţei primară, a asistenţei ambulatorii de specialitate si pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicesti. Figura 1: Viziunea Strategiei Naţionale de Sănătate Programele de Guvernare din perioada 2014–2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetăţeni. Pentru perioada 2021-2027, se mentine aceeasi viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din Romania. Ministerul Sanatatii pregateste o noua strategie naţională de sănătate, cu obiective strategice si plan de actiune, documente ce vor fi finalizate in perioada 2020-2021. Pentru oragnizarea si furnizarea serviciilor de sanatate pentru aceasta perioada, se vor continua principalele masuri incepute in perioada 2014-2020, tinand cont de progresele si problemele intampinate. Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce traseaza liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, in scopul asigurarii accesului populatiei la serviciile medicale necesare si a sutenabilitatii financiare. Pentru sprijinirea implementarii, in perioada 2020-2027, se vor derula de catre Ministerul Sanatatii actiuni in scopul pregatirii planurilor de reorganizare locala, elaborarii modelului de organizare si finantare a serviciilor medicale de spitalizare continua, inclusiv pentru spitalele regionale de urgenta, actualizarea legislatiei in vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale in spitalizarea continua, ambulatorie si spitalzarea de zi. Avand in vedere ca bugetul FNUASS se stabileste anual prin legea bugetului de stat, inclusiv in ceea ce priveste alocarea pe tipuri de asistenta medicala, va fi necesara prevederea in lege a alocarii adecvate a fondurilor in acest scop. Deoarece este obigatoriu a se mentine echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie sa tina cont de costurile reale ale serviciilor. Ministerul Sanatatii, autoritatile locale, unitatile sanitare vor identifica surse de finantare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, imbunatatire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local. Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unitatilor sanitare din cele 8 regiuni. Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 Scop: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România S1 Sănătate publică S2 Servicii sanitare S3 Acţiuni încrucişate pentru un sistem sanitar previzibil şi sustenabil O 1 îmbunătăţirea sănătăţii şi nutriţiei femeii şi copilului O 2 Reducerea morbidităţi şi mortalităţii prin bolile transmisibile şi reducerea impactului acestora asupra indivizilor şi societăţii O3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile şi a poverii acestora asupra populaţiei, prin programe sanitare preventive O4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate şi eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabile O5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil şi previzibil , prin implementarea politicilor încrucişate şi a programelor prioritare O6 Creşterea eficienţei sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare şi informare O 7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel naţional, regional şi local, în vederea în vederea reducerii inechităţii la accesul la serviciile sanitare Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale şi judeţene, ambulatoriilor, secţiilor de primiri urgenţe şi secţiilor de reanimare Dezvoltare e- sănătate şi telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copii Dezvoltarea medicinei şcolare Scădere preţuri Dezvoltare de programe sanitare naţionale Dezvoltare de mecanisme de compensare Îmbunătăţirea planificării Îmbunătăţirea programelor de rezidenţiat Majorare salarii Beneficii pentru muncă în zone îndepărtate Îmbunătăţire finanţare Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore Boli rare Debirocratizare acces Grupul inter- ministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor Îmbunătăţirea sistemului informatic Dezvoltarea calităţii S1 Sănătate şi infrastructură S2 Capacitate de diagnosticare şi tratare S3 Acces la medicamente S4 Resurse umane S5 Finanţare programe sanitare S6 Capacitate instituţională Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul Sănătate Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetăţeni Legenda: 9 S – arie strategică; O – obiectiv strategic Zona de „Infrastructură sanitară” include toate obiectivele vizate de către Programul Operational Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate şi unităţi primiri urgenţe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR asa cum acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, şi nu se intenţionează modificarea acestui program. Zona "Diagnostic şi capacitate" include acţiuni legate de e-sănătate şi telemedicină precum şi elaborarea de programe de screening şi programe profilactice. Zona "Resurse umane" include îmbunătăţirea planificării şi formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistenţa comunitară şi stimularea activităţii în zone îndepărtate. Zona "Finanţarea programelor sanitare" include direcţii legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menţionate) şi pentru bolile rare (incluse şi în strategie). Domeniul "Capacitate instituţională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătăţirea sistemului informatic şi la dezvoltarea calităţii, care sunt în concordanţă cu obiectivele strategiei. METODOLOGIE ,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016 Pe baza liniilor directoare şi de referinţă oferite de Strategia Naţională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est 1 . Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuţie echitabilă şi eficientă a serviciilor de ambulatoriu şi îngrijire pacienţi internaţi pentru întreaga ţară, cu o distribuţie adecvată între instituţiile de îngrijire primară, secundară, terţiară şi pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea reţelei actuale de facilităţi şi servicii, luând în considerare necesităţile de asistenţă medicală ale populaţiei, tranziţia demografică şi epidemiologică, oportunităţile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puţin invazive de diagnosticare şi tratament şi trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective: Îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de asistenţă medicală, sporind în acelaşi timp echitatea în furnizarea de servicii; Reducerea discrepanţelor regionale şi judeţene în ceea ce priveşte serviciile primare şi serviciile spitaliceşti disponibile; Imbunătăţirea eficacităţii si a eficienţei in furnizarea de servicii in sistemul sanitar; Asigurarea calităţii şi siguranţei asistenţei medicale; Dezvoltarea coordonării şi complementarităţii între servicii de sănătate, servicii sociale si servicii educationale; Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitaliceşti (de exemplu: asistenţă ambulatorie, spitalizare de zi etc). 1 Planurile Regionale de Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, în parteneriat cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) şi cu institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP). Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informaţii detaliate şi actuale asupra itinerariului operaţional de implementare a activităţilor şi ţintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistenţă, dar şi pentru consolidarea reţelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentarii şi slabei coordonări curente). Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la faţa locului în diverse locaţii, întâlnirile cu autorităţile naţionale şi locale, precum şi cu principalele părţi interesate (inclusiv comitetele regionale şi judeţene), precum şi analiza: Utilizarea reţelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente şi a serviciilor acestora (după DRG, acolo unde este cazul); Căilor şi fluxurilor pacienţilor (pentru grupurile principale) şi oportunităţilor pentru o organizare mai eficientă; Indicatorilor de activitate / performanţă în spital (gradul de ocupare, durata medie de şedere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.). Compararea cu reperele Europene şi internaţionale (prezentate în secţiunea 2.3 de mai jos); Timpii de acces la diferite niveluri de asistenţă medicală, inclusiv servicii spitaliceşti şi de urgenţă; Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistenţă. Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 - 2027 Scop: actualizare si revizuire masterplan Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute in vedere urmatoarele: solicitările/propunerile reprezentanţilor spitalelor şi autorităţilor locale de a lua în considerarea date si modificari ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018; schimbarile legislative din perioada 2017 pana in prezent, modificari de structura si acoperire cu resurse inregistrate in sistemul de sănătate romanesc in intervalul 2015- 2018; demararea/implementarea unor proiecte cu finantari externe în perioada 2015-2019 pentru investitii in sănătate (ex. Prin POR Asistenta comunitara, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esenţiale de diagnostic şi tratament pentru spitale judeţene şi municipale, imagistica, sali de operaţie, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc , care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unităţi sanitare , etc.; cresterea ponderii asistentei medicale ambulatorii si din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale şi chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi si ambulatoriu de specialitate clinic; finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iaşi, Cluj, Craiova şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configuratia structurii acestor spitale; necesitatea continuarii optimizarii serviciilor de sanatate in perioada 2020-2027, a integrarii SRU Iasi, Cluj, Craiova intr-o retea de servicii sustenabila Tipul de analiză utilizat : analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziţie de instituţii care colectează aceste date în mod uzual. Anul de referinţă : 2018 sau ultimul an disponibil. Sursa datelor: Ministerul Sanatatii (MS) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) Institutul Naţional de Sănătate Publica – Centru National de Statistica si Informatica in Sănătate (INSP-CNSISP) Şcoala Naţională de Sănătate Publica, Management si Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) Obiective urmărite Evaluarea acoperirii cu medici si identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de judeţ şi regiune Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele si populatiile marginalizate identificate in Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România si in Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania Evaluarea acoperirii cu personal din asistenta medicala comunitara (asistente medicale comunitare si mediatoare sanitare) si identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de judeţ şi regiune in special in zonele rurale marginalizate conform HG 459/ 2010. Elaborarea unui cadru unitar şi documentat care să susţină planificarea serviciilor asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate si spitaliceasca, în funcţie de nevoile populaţiei deservite şi reconfigurarea reţelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel judeţean şi regional. Indicatori analizaţi: efectuat analiza urmatorilor indicatori de performanta pe judet/regiune pentru urmatorii furnizori de ingrijiri de sănătate de la nivelul primar: Medicina de familie acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban - datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP numar de locuitori ce revin la un medic de familie - datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP numar consultatii pentru un locuitor - datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP localitati fara medic de familie - datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de CNAS Asistenta medicala comunitara numar total asistenti medicali comunitari angajati ai autoritatii locale (sursa MS_UIS) corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf ) numar total mediatori sanitari angajati ai autoritatii locale(sursa MS_UIS), dupa caz corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf ) numar total localitati rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf ) numar total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf ) numar total localitati urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania ( http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf ) numar total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania ( http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf ) Spitale Număr total paturi pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici) Număr total cazuri spitalizare continua pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici) Număr total cazuri internate în urgenţă pe spital şi pe secţii Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici) Rata de utilizare a paturilor pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici) Servicii medicale ambulatorii Numarul de servicii acordate si numar furnizori de servicii ambulatorii aflaţi în contract cu CAS Acoperirea cu servicii acordate in ambulatoriu Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/judete 1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare dintre specialitatile clinice de baza in ambulatoriu, la 10.000 loc.; 1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare alta specialitate clinica in ambulatoriu, la 50.000 loc.; 1 norma de medic specialist de laborator si 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.; 1 norma de medic specialist radiologie-imagistica si 1 norma de asistent medical radiologie-imagistica, la 10.000 loc.; 1 norma de medic specialitatea reabilitare medicala (in ambulatoriu) si 2 norme asistent medical la 5.000 loc.; 1 norma kinetoterapeut, 1 norma psihoterapeut, 1 norma logoped la 10.000 loc.; Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de inalta performanta, astfel: ° 1 CT la 200.000 loc; ° 1 RMN la 250.000 loc; °1 echograf la 10.000 loc. Criteriile utilizate in analiza sunt: La medicul de familie: Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori La asistenta medicala comunitara: 1 asistenta medicala comunitara/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social şi economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical si 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde exista comunitate cu cetăţeni români de etnie romă, declaraţi. La asistenţa medicală spitalicească: 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităţilor de bază La ingrijiri paliative: Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populaţie - 25 paturi de IP la o populaţie de 125.000 locuitori Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populaţie - un ambulatoriu de IP la o populaţie de 60.000 locuitori Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populaţie - o echipă de IP la domiciliu la o populaţie de40.000 locuitori REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE Înainte de a stabili obiective naţionale şi regionale pentru nivelurile şi capacităţile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situaţia sistemului de sănătate din România cu alte ţări Europene. Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a reţelelor regionale de asistenţă medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane şi financiare disponibile. Asistenta medicala primara În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în ţările UE ( Figura 2 ). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel naţional. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localităţi. Figura 2: Numărul de medici generalişti per 100.000 persoane (cele mai recente date) Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018 Numărul mediu de furnizori de asistenta primara şi de asistenţă ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor) 2 era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) şi cea a ţărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7) 3 . Această situaţie a fost legată de subfinanţarea constantă a serviciilor de asistenţă primară şi ambulatorie faţă de alte sectoare sanitare: mai puţin de 6% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate (2016) şi în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistenţa primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor ţări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultaţii. Având în vedere numărul de 17 de pacienţi înregistraţi la un MF, media naţională a fost de 3,1 consultaţii per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele 2 Date pentru îngrijirea primară şi îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toţi şi nu pot fi dezagregate. 3 Vladescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în tranziţie, 18(4). internaţionale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane şi de 12% în cazul celor din zonele rurale. In ultimii ani, in Romania, au fost introduse cateva mecanisme de stimulare a dezvoltarii asistentei medicale primare, mai ales la nivelul comunitatilor defavorizate, ce sunt prezentate in capitolul „Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua.” Asistenta medicala spitaliceasca Romania a facut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 şi 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 şi 2012. Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE ( Figura 3 ) în 2015, şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. ( Figura 4 ). Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018 Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018 In cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabila cu media UE ( Figura 5 şi Figura 6 ), ceea ce arată un progres in directia obiectivelor asumate in Strategia Naţională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare. Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistenţă afecţiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018 23,65 18,3 18,7 17,35 16,33 15,9 16,57 15,55 16,27 13,93                                                                                                                           12,54                      10,85 11,14 10,71 Figura 6: Numărul de externări pacienţi cu afecţiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018 Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeaşi zi a crescut semnificativ în ţările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervenţiilor chirurgicale mai puţin invazive şi anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluţie. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizata de rambursare corespunzatoare, a acestor servicii, mai avantajoase pentru pacienti si din punct de vedere financiar, in comparatie cu internarea in regim de spitalizare continuu. 4 ( Figura 7 ). Figura 7: Procentul de operaţii de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 şi 2014 Sursa: statistici sanitare OCDE 2016 Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deşi operaţia este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfăşoară în prezent ca o intervenţie chirurgicală de aceeaşi zi în mai multe ţări, iar copiii se întorc acasă în aceeaşi zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda şi Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeaşi zi ( Figura 8 ). Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 şi 2014 Sursa: statistici sanitare OCDE 2016 In ultimii ani, in Romania, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltarii serviciilor acordate in spitalizare de zi, ceea ce a dus la o crestere semnificativa a proportiei acestor servicii medicale si chirurgicale. (vezi capitolul Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua). Figura 9: Proporţia tuturor intervenţiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operaţii de zi: Marea Britanie 1974-2013 4 Sursa: OCDE – Sănătatea dintr-o privire 2016. Surse: Departamentul de Sănătate şi Servicii Sociale: Statistică activităţi spitaliceşti NHS (1974- 97), Şi Centrul de informare Sanitară şi Asistenţă Socială : Statistici spitaliceşti episodice – asistenţă pacienţi internaţi, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14 Nota: In exemplificarile de mai sus, prin asistenta medicala ambulatorie, acordata in majoritatea tarilor europene se intelege atat asistenta ambulatorie de specialitate, cat si serviciile medicale acordate in regim de spitalizare de zi. Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung În medie la nivelul ţărilor OCDE (2013), au existat 45 paturi în instituţiile de ÎTL şi cinci paturi în secţiile de ÎTL din spitale la 1 000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1 000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani şi peste în instituiţii ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puţin de 20 la 1 000 de locuitori de 65 de ani şi peste în instituţii ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor ţărilor OCDE, a exista o uşoară creştere a numărului de paturi ÎTL la 1 000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 ( Figura 10 ). Această creştere se datorează în totalitate paturilor din instituţiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie. Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale şi instituţii Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015 Legislatia naţională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie, gerontologie, neonatologie, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si asistenta sociala in mod integrat, pe termen lung. Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua Principalele servicii medicale acordate Asistenta medicala primara Prin serviciile de asistenta se asigura furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, in contextul unei relaţii continue cu pacienţii, indiferent de absenta sau prezenta bolii. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistenţă medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat. Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistenţă medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei faţă de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creştere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenţei primare din total FNUASS , menţionăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenţei medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%. De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenţii de la bugetul de stat, precum şi transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanenţă, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitătii asistentei medicale primare prin centrele de permanentă, cu modificarile si completarile ulterioare. Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014 – 2019 au înregistrat o creştere anuală constantă, astfel: Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014 – 2019 - mii lei- 2014 2015 2016 2017 2018 2019 1.440.000 1.455.718 1.528.504 1.620.214 1.897.484 2.426.793 În consecinţă, valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară au crescut în mod constant, respectiv: Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară Denumire indicator 2014 2015 2016 2017 2018 2019 01.01.2014 - 31.05.2014 începând cu 01.06.2014 începând cu 01.04.2015 începând cu 01.07.2016 începând cu 01.10.2016 începând cu 01.04.2017 începând cu 01.04.2018 începând cu 01.07.2019 Valoarea punctului per capita 3,50 lei 3,75 lei 4,00 lei 4,30 lei 4,60 lei 4,80 lei 5,8 lei 7, 8 lei Valoarea punctului per serviciu 1,80 lei 1,90 lei 1,90 lei 2,00 lei 2,10 lei 2,20 lei 2,80 lei 3,50 lei Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistenta medicala primara, stimularea mediciilor de familie in vederea îmbunătătirii calitatii serviciilor, cresterea ponderii serviciilor de prevenţie in asistenta medicala. Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de capitaţie (o rată fixă pe asigurat) şi plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitaţiei în funcţie de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la acelaşi nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitarii frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitaţiei este ajustată doar pentru vârstă şi necesită o ajustare suplimentară pentru alţi factori determinanţi ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultaţii în medie/zi, inclusiv servicii de prevenţie şi monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plăţile bazate pe performanţă pentru obiectivele de acoperire a calităţii sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient. Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, susţinerea pachetului de beneficii în asistenţa medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist şi prin creşterea responsabilităţilor medicului de familie în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor pentru boli cronice. Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să iniţieze îngrijiri pentru mai multe afecţiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecţiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc. De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat şi urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicaţii, după cum este necesar, aşa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte ţări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază şi tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcţie de complicaţiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliţi de asiguraţi care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgenţă pentru complicaţii care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem. Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea şi decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum şi recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraţilor de pe lista proprie. Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcţie de performanţă se va realiza concomitent cu: revizuirea pachetului de servicii medicale de bază şi extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenţei medicale primare şi dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe şi mai bune şi să funcţioneze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecţiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente şi performante. Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în Anexa nr. 1 . Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi În România s-au făcut paşi importanţi pentru înlocuirea ofertei de servicii spitaliceşti neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi şi în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum şi consolidarea îngrijirilor cost-eficienţă, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate. Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servii medicale. Situaţia contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistenţă în anul 2019 este prezentată în Anexa nr. 2 . Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice şi terapeutice, atât medicale cât şi chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple şi 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerintelor de calitate si siguranta a serviciilor. Pentru întărirea eficacităţii actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii. Pentru medicii din asistenţa medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice acordate în mediul rural şi în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară activitatea. În acest sens , in prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistenţa medicală primar si celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice se majoreaza cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistenta medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate pentru specialitătile clinice din mediul rural şi din mediul urban - pentru oraşele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în functie de conditiile în care se desfăşoară activitatea . In zone speciale (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) se aplica o majorare de 200%. Pentru medicii din asistenţa medicală stomatologică, se majoreaza numarul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural. În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum şi în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800. Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialităţile clinice, în situaţiile în care pentru anumite specialităţi există localităţi/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5. Pentru asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creşterea ponderii afecţiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate şi reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitaliceşti în spitalizarea continuă şi de zi. La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităţilor ce pot efectua tratamente şi proceduri terapeutice şi diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităţilor clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie şi terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competenţă de îngrijiri paliative. Situaţia investigaţiilor paraclinice, dupa provenienta recomandarii, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice, in baza contractelor incheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice in anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigaţiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de catre medicii de specialitate. Situaţia detaliata pe judete in functie de medicul care recomanda investigatiile paraclinice se regaseste la Anexa nr. 3A , respectiv in functie de tipul investigatiilor, la Anexa nr. 3B . In spitalizarea de zi se acorda servicii atat pentru îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic. Legislatia specifica criteriile de internare în spitalizare de zi si tipurile de afecţiuni medicale si chirurgicale ce se incadreaza in raportarea „caz rezolvat”, dar si „servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului in spitalizare de zi”. Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente şi dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 şi Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 397/836/2018. În acelaşi timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă. Ca urmare a extinderii listei de servicii, pondera acestora a crescut. Astfel in anul 2015, au fost efectuate si rambursate pe listele de servicii un numar de 2.278 223 servicii, in timp ce in anul 2018 au fost furnizate un numar de 2.762.738 servicii (atat pe listele vechi cat si pe si cele nou introduse - inclusiv efectuarea si decontarea sedintelor de chimioterapie). In raportarea pe caz rezolvat situatia comparativa este urmatoarea: in anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un numar de 1.448.697 cazuri medicale si 228.188 cazuri chirurgicale, iar in anul 2018 au fost raportate un numar de 1.808.649 cazuri medicale si 314.775 cazuri chirurgicale. Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr de 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm: Amigdalectomia Chirurgia cataractei, implantul de cristalin Rinoplastia post-traumatica Artroscopia genunchiului Meniscectomia artroscopică a genunchiului Repararea ligamentuluiîncrucişat Hemoroidectomia Cura chirurgicală a herniei inghinale Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite) Cura chirurgicală a herniei ombilicale Cura chirurgicală a herniei epigastrice Cura chirurgicală eventraţiei postoperatorii cu proteză Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren Repoziţionarea cristalinului artificial Exemplificand evolutia numarului unor interventii chirurgicale acordate in spitalizarea de zi, se observa o crestere a acestor proceduri, ajungand pentru unele tipuri de interventie sa reprezinte pana la 39,5% din totalul de interventii de acel tip. Tabelul 3: Evoluţia numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenţii chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014 An 2014 2018 Tip interventie nr cazuri SZ nr cazuri SC total % cazuri SZ din total nr cazuri SZ nr cazuri SC total % cazuri SZ din total 1.indepartarea materialului de osteosinteza 1161 12205 13366 8,69% 1444 11835 13279 10,87% 2.artroscopia genunchiului 0 37911 37911 0,00% 26 34890 34916 0,07% 3.chirurgia corectiva a sindromului carpian 289 1734 2023 14,29% 786 2421 3207 24,51% 4.chirurgia hemoroizilor 544 4410 4954 10,98% 773 3989 4762 16,23% 5.chirurgia viaricelor 699 7252 7951 8,79% 5218 7998 13216 39,48% 6.cataracta 6725 41760 48485 13,87% 21199 38319 59518 35,62% In sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr de 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi. Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic: Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deţine documente medicale care să ateste existenţa în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei CMV) Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deţine documente medicale ce atestă existenţa în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei CMV) Screening prenatal (S11 - S19+6 zile) Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestaţional) Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică uşoară) Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III) Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin. Serviciile spitalicesti Raţionalizarea capacităţii spitalelor a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii prin implementarea Planului naţional de reducere a paturilor din spitalele publice şi private în contract cu Casele de Asigurari de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum şi cu sanatoriile şi preventoriile din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numarul de paturi contractabile a inregistat urmatoarea evolutie: 129 524 pentru anul 2011 - 125.639 pentru anul 2012 - 123.127 pentru anul 2013 - 121.579 pentru anul 2014 - 120.579 pentru anul 2015 - 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 şi 2019. Astfel, un numar de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menţinându-se constant. In cazul paturilor pentru acuti, ponderea este de 4,02 %, comparabila cu media UE . S-a imbunatatit si modalitatea de decontare a serviciilor spitalicesti. Pentru serviciile spitalicesti, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract in perioada 2015-2018, se observa tendinta descrescatoare de inregistrare a serviciilor prestate si nedecontate, dupa cum urmeaza: Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitaliceşti acordate peste valoare de contract, înregistrate şi nedecontate in perioada 2015-2018 = lei = La 31 decembrie 2015 La 31 decembrie 2016 La 31 decembrie 2017 La 31 decembrie 2018 750.442.314 686.297.554 688.522.752 664.491.937 Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 faţă de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei. Masurile viitoare de imbunatatire a alocarii financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijarii pacienţiilor dinspre spital către segmente de asistenţă medicală cost eficace, prin masuri ca: trecerea de la îngrijire terţiară la un sistem bazat pe prevenţie şi îngrijire primară şi secundară, furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce şi managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare şi îmbunătăţirea conştientizării, plata serviciilor pe criterii de performanţă. Îngrijiri la domiciliu În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultaţii pe lună acordate la domiciliul asiguraţilor. Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu. Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabileşte de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situaţia în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s- au acordat îngrijirile. În situaţia în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât şi de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale şi îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale şi îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni. În prezent în România sunt înfiinţaţi un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate. Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât şi paliative, în acest moment fiind în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu. Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice In anul 2019, pentru a facilita accesul pacientilor cu boli cronice la medicatia necesara, s-au incheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum si cost volum rezultat pentru un numar de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afectiuni cardiovasculare, afectiuni oftalmologice, scleroza multipla, afectiuni oncologice; hepatita cronica virala de tip C cu adresabilitate pentru pacientii nonresponderi la terapia fara interferon. Dispozitive medicale Demersuri intreprinse in perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului si imbunatatirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu: În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale: noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor, Proteză de gambă modulară cu manşon de silicon, Proteză parţială de mână de deget funcţională simplă - se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3 - 18 ani cu malformaţii congenitale. Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani. Extinderea termenulului de înlocuire a Inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni. A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii si justiţiei sociale, al ministrului sanatatii şi al presedintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate A fost adoptat Ordinul ministrului muncii si justiţiei sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, precum şi a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilităţi, utilizate exclusiv pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Programe nationale de sanatate În perioada 2015-2019 programele nationale de sănătate publică, finantate de MS au fost urmatoarele : Programele naţionale de boli transmisibile: Programul naţional de vaccinare; Programul naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare; Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA; Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a tuberculozei; Programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei microbiene, precum şi de monitorizare a utilizării antibioticelor; Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă; Programul naţional de securitate transfuzională; Programele naţionale de boli netransmisibile: Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat: Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş-Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening; Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal; Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân; Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică; Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană: Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană; Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiţi; Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer. Programul naţional de boli endocrine; Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare; Programul naţional de management al registrelor naţionale; Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate: Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate; Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun; Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului: Subprogramul de nutriţie şi sănătate a copilului; Subprogramul de sănătate a femeii. În anul 2019 în programele naţionale de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii au fost efectuate următoarele modifricări: includerea Programului naţional de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc; extinderea activităţilor Programului naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică prin iniţierea unor activităţi noi destinate îmbunătăţirii cunoştinţelor specialiştilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală associate, precum şi ale aparţinătorilor acestora; includerea activităţii privind efectuarea secvenţierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie şi/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului national de sănătatea femeii şi copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenţia „Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal” . Bugetul alocat programelor nationale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei in anul 2015 la valoarea de 942.933 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 4. Programele naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015 – 2019 au fost: Programul naţional de boli cardiovasculare Programul naţional de oncologie: Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT Subprogramul de reconstructie mamară după afectiuni oncologice prin endoprotezare Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulti Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulti. Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) Programul naţional de diabet zaharat Program naţional de tratament al bolilor neurologice Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei Programul naţional de tratament pentru boli rare Programul naţional de sănătate mintală Programul naţional de boli endocrine Programul naţional de ortopedie Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă: Subprogramul de radiologie interventională Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular. Elementele de noutate din cadrul programelor naţionale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019 au fost următoarele: Anul 2015 - Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică - începând cu 01.05.2015, conform legislaţiei în vigoare, contractele cu furnizorii privaţi de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate. Programul national de oncologie - s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi. Anul 2017 Programul national de boli cardiovasculare - s-au asigurat şi materiale sanitare şi pentru tratamentul malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională la bolnavii adulţi. Programul national de oncologie - Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulti , pe lângă diagnostic s-a asigurat şi monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi. Programul national de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulti - s-au asigurat şi servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom). Programul national de tratament al hemofiliei şi talasemiei - s-a modificat structura programului, în concordanţă cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât: bolnavii încadraţi la hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică continuă, bolnavii încadraţi la hemofilie cu substituţie "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand", bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor, bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore şi bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice, bolnavii cu hemofilie cu substituţie de scurtă durată (recuperare medicală după intervenţii chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată. Programul national de diagnostic şi tratament pentru boli rare - s-a asigurat tratament pentru 4 afecţiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar şi neuropatie optică ereditară Leber. Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018 , cu modificările şi completările ulterioare. In cadrul Programului national de diabet zaharat : Pentru creşterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigaţie de 2 ori/an pe bolnav, A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotrataţi de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni. Anul 2018 Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) - s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienţii cu implant cohlear din motive de uzură fizică şi pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul preşedintelui CNAS nr. 932/2018). Programul national de diagnostic şi tratament pentru boli rare , respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală. Programul national de diabet zaharat - a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulţilor cu diabet zaharat insulinotrataţi de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s- a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenţi la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum şi materiale consumabile pentru acestea. Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018 , cu modificările şi completările ulterioare. Programul national de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă - Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s- au asigurat şi dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos. Anul 2019 Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică - Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă şi dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează, respectiv, pentru şedinţa de hemodializă convenţională - 561 lei, pentru şedinţa de hemodiafiltrare intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an şi pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019). Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) - s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, in cazul procesoarelor ieşite din garanţie, care au mai puţin de 5 ani de funcţionare şi care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării . (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019 ) Programul national de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă - Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-a introdus şi activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019). Programul national de tratament pentru boli rare – s-a introdus asigurarea tratamentului pacienţilor cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019). În perioada 2015-2019 s-a asigurat creşterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unităţi noi în cadrul unor programe/subprograme naţionale de sănătate curative (Programul naţional de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET – CT, Programul naţional de tratament al bolilor neurologice, Programul naţional de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervenţională). Bugetul alocat programelor nationale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei in anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 5. 1.3.6.Informatizarea şi debirocratizarea sistemului de sănătate Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ: întărirea şi diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate; actualizarea şi consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc) şi asigurarea interoperabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european; monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei; creşterea activităţilor de prevenţie în raport cu cele curative; expansiunea şi diversificarea serviciilor medicale de urgenţă implementarea soluţiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice Pentru reducerea birocraţiei din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activităţii furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate: Din anul 2012 prescripţia medicală este electronică; asumarea prescripţiei electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă. În conformitate cu prevederile nr. HG 140/2018, cu modificările şi completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură electronică extinsă, concomitent cu obligaţia existenţei semnăturii electronice pentru toţi medicii care doresc să intre în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepţia documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată. Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic. Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere şi îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia. De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce priveşte obligaţiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum şi prin noile obligaţii introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relaţiile contractuale desfăşurate între furnizorii de asistenţă medicală primară şi casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condiţiilor de contractare, respectiv: dovada plăţii la zi a contribuţiei la FNUASS, lista în format electronic a bolnavilor cu afecţiuni cronice pentru care se face management de caz şi pentru care se organizează evidenţă distinctă la nivelul medicului de familie, asigurarea de răspundere civila in domeniul medical pentru medicii si asistenţi medicali având in vedere ca pentru aceştia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR Prin Ordinul MS/CNAS nr.980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum şi pentru modificarea şi completarea acestuia, biletele de trimitere pentru specialităţile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu si investigaţii paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile; Iniţiative şi proiecte pentru consolidarea sistemului informaţional In vederea consolidarii informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor (demers initiat de MCSI pana la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătăţii (inclusiv în cel al telemedicinei) şi se aşteaptă depunerea de proiecte de către MS şi CNAS. Ministerul Sanatatii va depune mai multe proiecte, dintre care: Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed Intervenţiile proiectului „ Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed ” vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv: digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acţiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaţionale existente şi de creştere a gradului de interoperabilitate a acestora. Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului boliilor la nivelul populaţiei, incidenţă, prevalenţă, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea şi evaluarea programelor naţionale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei. Sistem Informatic pentru Evidenta Clinica a sectiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.) S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare şi intervenţie la nivelul fiecărei secţii ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, atfel încât să se asigure cat mai multe paturi disponibile pentru alte potenţiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente şi foarte grave care apar în situaţiile de cod roşu, necesită o nevoie de coordonare şi corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureştiului sau a spitalelor dintr-o regiune. Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătăţii să existe situaţia paturilor ATI la nivel naţional raportată permanent (online) ca să se poată coordona şi dirija intervenţia prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienţii să fie dirijaţi exact către unităţile spitaliceşti care au paturi disponibile în secţiile ATI. Efecte preconizate:economii in actul medical, gestionarea eficientă în situaţia de Cod Roşu, managementul spitalicesc eficient, reducerea incărcarii birocratice, furnizarea de date si informatii statistice, reteaua ATI la nivel national, schimb de experienta si cercetare CNAS va depune două proiecte : Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu şi recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive; Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale pentru specialităţi clinice şi pentru specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare, de specialităţi paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale şi palitative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi activităţi de transport sanitar neasistat . La momentul actual sunt conectaţi la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât şi furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, urmând ca prin proiectul menţionat anterior să fie conectate la acest sistem informatic şi celelalte categorii de furnizori de servicii medicale. Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat şi proiectul: Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susţină un proces decizional performant continuu si o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituţionale. Proiectul vizează creşterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaţionale şi informatice utilizate de către CNAS şi standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informaţii structurate suplimentar fata de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS in eficientizarea activităţilor interne precum si consolidarea capacităţii instituţionale de a comunica rapid şi eficient cu instituţiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică. Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate şi sumarizate, astfel încât să obţinem o imagine unică a activităţilor CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate şi organizate într-un format unic de referinţă. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor şi statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătăţii ori a altor instituţii precum Institutul Naţional de Statistică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. Aceste date vor contribui la o mai bună înţelegere a nevoilor asiguraţilor, la reducerea riscurilor şi creşterea eficienţei cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni. 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane Probleme identificate Pentru asigurarea îmbunătăţirii accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătăţii are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesionişti care-şi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, cu implementare treptată în perioada 2020-2027. Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum şi fenomenul migrării forţei de muncă, la nivelul Ministerului Sănătăţii s-au iniţiat demersuri care vizează formarea şi păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialişti în domeniul. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a stabilit direcţiile strategice de acţiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri: analiza pe categorii de profesionişti a acoperirii deficitului de personal din sănătate, implementarea de strategii sustenabile de atragere şi retenţie a personalului de specialitate în reţeaua de sănătate, mai ales pentru specialităţile din zonele deficitare, dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea şi formarea în cadrul instuituţiilor publice si private din sistemul de sănătate, necesitatea implementarii unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea şi monitorizarea personalului, imbunatatirea procedurilor privind calificarea personalului precum si a procedurilor pentru accesul la formarea continuă, revizuirea sistemului salarizării în direcţia flexibilizării şi stimulării performanţei şi competitivităţii în sistemul de sănătate, formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei şi prognozei, în funcţie de necesităţi, mai ales pentru specialităţile deficitare si pentru zonele defavorizate, actualizarea programelor de formare prin rezidenţiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidenţiat şi a celor pentru obţinerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti, în vederea alinierii acestora la cerinţele europene de formare, organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătăţii, prin implementarea de noi programe în funcţie de necesităţi şi de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătăţii. Masuri Măsurile vizate, pe lângă creşterile salariale ale personalului din domeniul sănătăţii, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creştere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menţinerea calităţii actului medical din instituţiile sanitare cu atingerea standardelor europene. Un aspect important este acela de asigurare a creşterii calităţii actului medical acordat populaţiei, prin regândirea şi actualizarea modalităţilor de formare a personalului de specialitate, în concordanţă cu exigenţele europene. Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiştilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, avand la baza prognoza situaţiilor colectate din teritoriu. Principala măsură care promovează creşterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătăţii, este asigurată prin creşterea cifrei de şcolarizare prin rezidenţiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri şi posturi, în creştere cu peste 15% faţă de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de şcolarizare prin rezidenţiat a fost de 4000 de locuri şi posturi. Astfel, prin menţinerea ascendentă a cifrei de şcolarizare în rezidenţiat, cu menţinerea tipului de concurs rezidenţiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitatăţile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcţionării în bune condiţii, a unităţilor sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesităţii înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migraţia personalului către sisteme de sănătate alternative. Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT IN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALE Categorii profesionale 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Medici 2879 3197 3127 3372 3212 3324 Medici dentisti 329 291 371 383 369 349 Farmacisti 70 124 117 129 162 137 Total 3278 3612 3615 3884 3743 3810 Biologi 163 168 191 188 208 142 Chimisti 85 74 107 89 102 62 Biochimisti 58 55 59 64 69 55 Total 306 297 357 341 379 259 Tabelul 6: Situatia acoperirii cu medici aflati in contract cu Casele de asigurari de sănătate in anul 2019 pentru serviciile acordate in ambulatoriul de specialitate Nr. crt. CAS Nr. medici Nr norme Necesar nr norme Nr norme acoperite 1 ALBA 271 188.29 120.52 2 ARAD 335 207.87 183.63 3 ARGES 369 306.00 188.55 4 BACAU 389 272.00 182.12 5 BIHOR 673 517.00 335.20 6 BISTRITA- 160 155.00 70.25 7 BOTOSANI 190 82.25 68.15 8 BRASOV 539 501.00 266.50 9 BRAILA 202 153.00 73.00 10 BUZAU 218 257.00 124.50 11 CARAS-SEVERIN 154 431.00 88.01 12 CALARASI 136 221.50 81.29 13 CLUJ 956 531.50 528.50 14 CONSTANTA 571 454.50 314.31 15 COVASNA 171 90.00 78.11 16 DIMBOVITA 216 127.03 118.11 17 DOLJ 965 631.00 590.50 18 GALATI 289 491.00 102.22 19 GIURGIU 79 70.00 43.22 20 GORJ 266 253.00 151.79 21 HARGHITA 247 127.10 82.28 22 HUNEDOARA 361 215.79 155.84 23 IALOMITA 106 267.00 57.25 24 IASI 1180 1,418.00 602.44 25 ILFOV 219 78.00 42.00 26 MARAMURES 338 209.00 172.75 27 MEHEDINTI 169 168.00 69.50 28 MURES 836 521.00 378.50 29 NEAMT 268 209.00 108.50 30 OLT 296 755.50 188.00 31 PRAHOVA 457 483.00 251.06 32 SATU-MARE 243 160.00 111.13 33 SALAJ 158 96.26 65.76 Nr. crt. CAS Nr. medici Nr norme Necesar nr norme Nr norme acoperite 34 SIBIU 392 294.00 195.93 35 SUCEAVA 398 560.00 215.00 36 TELEORMAN 156 361.00 86.85 37 TIMIS 1113 1,559.00 625.14 38 TULCEA 81 100.00 39.43 39 VASLUI 210 156.00 90.20 40 VALCEA 234 155.50 152.50 41 VRANCEA 128 122.00 83.60 42 CASMB 2976 2,185.00 1,984.24 43 OPSNAJ* 1126 0.00 685.00 TOTAL 18,841.00 16,140.09 10,151.38 * NOTA: datorita specificului organizatoric si functional (furnizori raspanditi pe tot teritoriul tarii), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituita comisie pentru stabilirea numarului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinica. Necesarul de medici şi modalitatea de normare Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe judeţe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local. Necesarul de medici şi modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018 Tabelul 7: Numărul şi rata densităţii personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Nr. medici (fără stomatologi) 50386 52204 52541 53681 54086 54929 56110 57304 58583 60585 - la 10000 locuitori 24,7 25,8 26,1 26,8 27,1 27,6 28,3 29,1 29,9 31,1 - nr. locuitori/un medic 404 388 383 374 370 363 353 344 334 321 Nr. stomatologi 12497 12990 13355 13814 14282 14879 15556 16442 15653 16457 - la 10000 locuitori 6,1 6,4 6,6 6,9 7,1 7,5 7,8 8,3 8,0 8,5 - nr. locuitori/un stomatolog 1630 1559 1509 1452 1400 1339 1274 1199 1251 1183 Nr. farmacişti 11996 13624 14575 15435 16301 17099 17135 17180 17833 17620 - la 10000 locuitori 5,9 6,7 7,2 7,7 8,2 8,6 8,6 8,7 9,1 9,0 - nr. locuitori/un farmacist 1698 1486 1382 1300 1226 1165 1157 1147 1098 1105 Nr. personal sanitar mediu 129673 126656 125992 125141 126860 128899 133173 137246 142103 145317 - la 10000 locuitori 63,7 62,6 62,5 62,4 63,5 64,7 67,2 69,6 72,5 74,6 - nr.loc. ce revin/un pers.san.mediu 157 160 160 160 158 155 149 144 138 134 Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populaţiei cu medici prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Judeţele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. Bucureşti (72,0‰o loc.), Timiş (62,2‰o loc.), Cluj (53,3‰o loc.), Dolj (49,7‰o loc.), Iaşi (48,8‰o loc.), Mureş (47,9‰o loc.), Bihor (37,8‰o loc.), Sibiu (34,0‰o loc.), Constanţa (31,5‰o loc.), Braşov (31,2‰o loc.). Judeţele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călăraşi (11,3‰o loc.), Dâmboviţa (11,6‰o loc.), Giurgiu (11,9‰o loc.), Ialomiţa (13,2‰o loc.), Vaslui (13,9‰o loc.). Media pe ţară este 31,1 la 10000 locuitori, evidenţiată în Figura 11 . Figura 11: Asigurarea populaţiei cu medici în România, în anul 2018 Raportat la ţările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din ţările cu cei mai mulţi medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât ţara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) şi Austria (509,7). Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în ţările Uniunii Europene în anul 2016 Sursa: ECHI (European Core Health indicators) În anul 2018, rata de asigurare a populaţiei cu asistenţi medicali a avut valoarea medie pe ţară de 74,9 asistenţi medicali la ‰o locuitori. Cea mai redusă a fost în judeţele: Ilfov 25,8‰ 0 locuitori, Giurgiu 40,6‰ 0 locuitori, Călăraşi 47,3‰ 0 locuitori, Ialomiţa 50,9‰ 0 locuitori, Dâmboviţa 52,8‰o locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun.Bucureşti 123,9‰ 0 locuitori, Dolj 108,7‰o locuitori, Timiş 90,6‰ 0 locuitori, Cluj 88,3‰ 0 locuitori, Mureş 86,7‰ 0 locuitori. Figura 13: Asigurarea populaţiei cu asistenţi medicali în România, în anul 2018 În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenţi comunitari şi 456 de mediatori sanitari. În anul 2019, rata de asigurare a populaţiei cu asistenţi medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la ‰o locuitori cea mai redusă a fost în judeţele: Braşov 0,02‰o locuitori, Caraş-Severin 0,04‰o locuitori, Cluj 0,08‰o locuitori, Timiş 0,11‰o locuitori, Argeş 0,14‰o locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19‰o locuitori, Tulcea 3,62‰o locuitori, Mehedinţi 3,33‰o locuitori, Olt 2,62‰o locuitori, Botoşani 2,62‰o locuitori. Figura 14: Asigurarea populaţiei cu asistenţi medicali comunitari în România, în anul 2019 În anul 2019, rata de asigurare a populaţiei cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la ‰ 0 locuitori cea mai redusă a fost în judeţele: Timiş 0,03‰o locuitori, Hunedoara 0,05‰o locuitori, Suceava 0,08‰o locuitori, Argeş 0,09‰ 0 locuitori, Dâmboviţa 0,10‰o locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86‰ 0 locuitori, Mehedinţi 0,78‰ 0 locuitori, Tulcea 0,66‰o locuitori, Sibiu 0,62‰ 0 locuitori, Vaslui 0,58‰ 0 locuitori. Figura 15: Asigurarea populaţiei cu mediatori sanitari în România, în anul 2019 Avand in vedere fenomenul migratiei personalului din domeniul sanatatii adoptarea Legii cadrul nr 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migratiei specialistilor. Totodată, ţinând cont de distribuţia inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate şi alte solutii concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de sustinere a formarii continue de personal calificat/ inalt calificat asa cum au fost prezentate mai sus. CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă şi mai densă populaţie din toate regiunile României, cu o pondere mare a populaţiei din mediul rural şi o pondere crescută a sărăciei. Indicatorii de sănătate a populaţiei sunt printre cei mai slabi din ţară. Infrastructura sanitară este insuficientă faţă de nevoile populaţiei şi este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechităţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale la nivelul judeţelor din zonă. Caracteristici geografice Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României şi face parte din vechea regiune istorică a Moldovei, formată din 6 judeţe, 46 de centre urbane, 506 de comune şi 2 414 de sate ( Figura 16 ). Cu o suprafaţă de 36 850 km2 (15,4% din ţară) şi 3,3 m locuitori (16,4% din ţară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare şi cea mai populată regiune din România. Figura 16: Harta regiunii de NE Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media naţională de 7 500 EUR). Contribuţia la PIB-ul naţional a fost de 10,24% în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două judeţe: Iaşi şi Bacău. Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporţie a populaţiei care trăieşte în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populaţiei, comparativ cu media naţională de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporţionat de scăzut, mai puţine locuri de muncă declarate şi condiţii de viaţă necorespunzătoare. Analiză demografică şi socio-economică Populaţia din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă în prezent 17,9% din total ( Tabelul 8 ). Tabel 8: Populaţia regiunii de NE per judeţe Grupă vârstă Bacau % Botosani % Iasi % Neamt % Suceava % Vaslui % TOTAL % 0-4 33 198 5,6 19 230 5 48 931 6,2 23 612 5,3 39586 6,3 23 049 6,1 187 606 5,8 5-14 69 354 11,8 45 810 12 95 275 12 49 417 11,1 76727 12,3 48 430 12,9 385 013 12 15-64 376 926 64,1 244 730 64 526 005 66,4 278 599 62,7 400 635 64 235 605 62,5 2 061 870 64,2 65-85+ 109 053 18,5 72 591 19 121 789 15,4 92 855 20,9 108 668 17,4 69 761 18,5 574717 17,9 TOTAL 587 901 100 382 361 100 792 000 100 444 483 100 625 616 100 376 845 100 3 209 206 100 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Conform ultimelor proiecţii demografice, se estimează că populaţia regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste va creşte până la 18,9% din total în 2020 şi 20,9% în 2025 ( Figura 17 ). Figura 17: Proiecţii demografice şi procentul populaţiei de 65 de ani şi peste Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA şi Direcţiei de evidenţa populaţiei (2015). Proiecţii privind populaţia lumii Populaţia din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio- economic din ţară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media naţională (25,4%) şi cu 2% mai mare faţă de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33 , 3%). Aproape 48% din populaţie este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din ţară după Sud-Est (52%) şi cu mult peste media naţională (40%). Indicatori de sănătate şi principalii factori determinanti ai sanatatii Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos şi organelor de simţ, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii şi a ţesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul judeţelor, se menţine cu mici diferenţe aceeaşi structură. În 2018, cele mai mari valori ale prevalenţei au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive,cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza şi alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică şi tulburările mintale ( Tabelul 9 ). O creştere în comparaţie cu media ţării se constată pentru boala hipertensivă la judeţul Neamţ, Botoşani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe ţară; ciroza şi alte hepatite cronice sunt mult peste media pe ţară atât pe regiune, cât şi în toate judeţele, cea mai mare rată fiind înregistrată în judeţul Vaslui. Obezitatea este peste media pe ţară în regiune, cu excepţia judeţului Bacău care are valoarea ratei sub media pe ţară şi pe regiune. Tabelul 9: Prevalenţa principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori) Romania Regiunea NE Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Afecţiuni legate de hipertensiune 13425.5 13404.9 13386.1 13623.8 11877.4 17605.2 13585.8 11168.0 Boli ischemice 6321.1 5659.1 7284.6 5706.1 3373.9 6996.2 6484.8 4930.4 Diabet 4311.5 4062.1 3391.2 2733.0 4704.9 4490.2 4840.0 3310.1 Ciroză şi alte hepatite cronice 1622.5 2306.0 2493.8 2368.2 2197.9 2190.9 1839.6 3087.5 Obezitate 1710.9 2324.5 1287.5 1807.2 2754.2 2725.6 2598.4 2636.4 Sursa: INSP-CNSISP Principalele provocări în regiunea NE Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore: Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelata cu asistenţa medicală spitalicească, serviciile de promovare şi preventie necesita integrare mai buna cu îngrijirea curativă), aceste deficiente avand impact negativ asupra continuităţii îngrijirii; serviciile de asistenţă primară au deficiente in acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a imbolnavirilor si de monitorizare a pacientilor, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat; serviciile de asistenţă medicală comunitară sunt inca insuficiente, dar in dezvoltare, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si a infrastructurii; (proiecte in derulare) modelul de îngrijire este in unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate şi necesita imbunatatirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii; nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii; accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii şi a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcţie de zone geografice, conducând la inegalităţi de acces la servicii medicale. Deşi aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacţiunea lor cu condiţiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficienţe şi mai pronunţate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecinţe majore: necesitatea de servicii de sănătate partial nesatisfăcută , în special pentru populaţiile rurale şi marginalizate; inegalităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii între grupurile urbane şi cele rurale, grupurile non-marginalizate şi cele marginalizate. Un studiu din 2012 5 arată că 15,2% din populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste în regiunea de Nord- Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (faţă de o medie naţională de 12,8%). Întrebaţi despre motivele acestei situaţii: 74,3% au indicat costuri inaccesibile; 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenţie; 6,7% distanţa mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport. Din cauza problemelor sistemice menţionate mai sus, partea de cerere şi ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistenţă medicală partial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenţie. CAPITOLUL III : VIZIUNE ,I DIREC,II STRATEGICE Viziune strategică Regiunea Nord-Est va "reduce diferenţa" dintre nevoile populaţiei şi performanţa sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienţi vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistenţă medicală regională, restructurat funcţional şi structural. Datorită sistemului reînnoit şi a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viaţă şi de sănătate vor fi îmbunătăţiţi. Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanţe ridicate, reformate şi restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară şi comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat şi un sistem raţionalizat, coordonat şi reţea spitalicesc raţionalizată. În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin: Responsabilitate , astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătăţit semnificativ, cu o proporţie mai mică a nevoilor nesatisfăcute şi a inegalităţii scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătăţii să poată fi îmbunătăţite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât şi în raport cu restul ţării, cu scăderi accentuate ale mortalităţii şi morbidităţii; Egalitatea şi protecţia financiară , o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferenţele dintre acoperirea serviciilor de sănătate şi rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între judeţele diferite, cât şi între zonele rurale şi cele urbane şi unde un procent semnificativ din populaţie mentioneaza costul ca şi impediment în accesarea serviciilor de sănătate; Eficacitatea şi sustenabilitatea financiară , cu o alocare mai raţională a resurselor financiare şi umane pentru îngrijirea primară şi ambulatorie şi o reducere substanţială a spitalizărilor care pot fi evitate. Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sanatatii elaboreaza o noua strategie naţională de sănătate, cu continuarea principiilor enuntate in strategia precedenta. Se urmareste realizarea la nivel regional a unei retele de servicii medicale performante, integrate, care sa acopere nevoile de servicii medicale pentru intreaga populatie din regiune. 5 Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţii de trai ale populaţiei din România. Direcţii strategice Punerea în practică a viziunii necesită o acţiune transformatoare pentru a reprograma funcţia şi structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele şi priorităţile la nivel înalt ale Strategiei. Direcţiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt: consolidarea asistentei primare şi asistenţei comunitare prin extinderea reţelei medicilor de familie şi a furnizorilor de servicii comunitare, creşterea capacităţii şi revizuirea legislaţiei; creşterea resurselor umane şi a infrastructurii fizice în unităţile de asistenţă ambulatorie; integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistenţă medicală primară - asistenţă ambulatorie - spital), cât şi pe orizontală (asistenţă primară - asistenţă medicală comunitară - asistenţă socială - promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor - terapie - reabilitare); revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenţei medicale primare şi susţinerea "inversării" piramidei serviciilor de sănătate; raţionalizarea şi restructurarea reţelei spitaliceşti; dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu şi spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu şi ambulatoriu. definirea conceptului de ÎTL si dezvoltarea serviciilor de ÎTL. Aceste direcţii strategice naţionale au fost adaptate în continuare la particularităţile Regiunii Nord- Est; o atenţie deosebită a fost acordată: accesului la asistenţa medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale; reducerii inegalităţii interjudeţene, în special în ceea ce priveşte îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităţilor reprezintă judeţul Iaşi şi discrepanţele în ceea ce priveşte accesul între zonele rurale şi cele urbane; asistenţei medicale comunitare pentru comunităţile mici şi izolate, deoarece majoritatea comunităţilor marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie; reorganizării reţelei spitaliceşti, dată fiind natura fragmentată şi starea critica a infrastructurii spitalului. REGIUN EA      DE          NORD          EST          VIZIUNEA          PENTRU      2027                                                             PUNCTE RELEVANTE PLAN AC,IUNE SITUA,IA CURENTĂ VIZIUNE 2027 43 ZONA STRATEGICĂ SUS,INERE PRIMARĂ Sănătate publică Indicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparaţie cu media pe ţară Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, primară şi comunitară; Revizuirea legislaţiei, pentru imbunatatirea mecanismelor de finantare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizarea de zi Indicatori de sănătate îmbunătăţiţi şi rezultate în domeniul sănătăţii, cel puţin egale cu media naţională Mortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei şi hepatitelor cronice. Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, primară şi comunitară; Revizuirea legislaţiei, standardelor şi aranjamentelor de finanţare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie şi CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidenţat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice. Reducere morbiditate boli cronice; creşterea gradului de conştientizare a cauzelor acestor boli şi îmbunătăţirea acţiunii preventive Servicii sanitare Îngrijire primară insuficientă şi inegal distribuită in anumite zone Recrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistenta primara prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performantei. Acoperire imbunatatita cu medic de familie Acoperire insuficientă cu servicii de asistenţă medicală comunitară Crearea de noi echipe de asistenţă medicală comunitară, cu focalizare pe populaţia vulnerabila din punct de vedere medical, social, economic Dezvoltarea retelei de asistenta medicala comunitara; Consolidarea integrării cu asistenta medicala primara Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate (pana la 130 de centre comunitare integrate) Capacităţi spitaliceşti inegal distribuite Înfiinţarea unui spital regional Consolidarea capacităţii de asistenţă de urgenţă, acordând prioritate spitalelor judeţene; Consolidarea capacităţii de îngrijire cronică în 1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NE raport cu nevoile de sănătate demonstrate Îngrijire ambulatorie inegal distribuită Consolidarea capacităţii de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialităţi clinice în toate zonele urbane Consolidarea capacităţii de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuţia teritoriala a echipamentelor de înaltă performanţă Reţea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate judeţele şi toate specialităţile medicale relevante Proporţie crescută de spitalizări care pot fi evitate Creare de facilităţi de îngrijire ambulatorie si spitalizare de zi. Consolidarea integrării între asistenţa medicală primară şi cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi si imbunatatirea mecanismelor de finantare a serviciilor acordate in spitalizarea de zi. Spitalizarea evitabilă tratată în asistenţă primară / ambulatorie / spitalizare de zi Recuperare limitată şi concentrată şi capacitate de ÎTL Modificarea legislatiei la nivel national. Relocarea unui numar de paturi in cadrul unitatilor spitalicesti/sociale pentru infiintarea ITL, astfel incat sa creasca numarul de paturi de recuperare si ITL cu 25%. Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forţa de muncă) Pacienţii cronici, care se incadreaza in criteriile ITL, sa beneficieze de servicii in spaţii adecvate de îngrijire pe termen lung. Capacitate de îngrijiri paliative limitată şi concentrată intr-un numar redus de unitati Elaborarea strategiei, precum şi a unui model integrat şi coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România. Dezvoltarea capacitatii de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Infiintarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative şi de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază Elaborarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenţii în practica de familie şi oncologie. Dezvoltarea şi implementarea modelelor de finanţare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării şi acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative. Îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu boli progresive cronice şi a familiilor acestora şi accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locaţia adecvata. 44 Măsuri sistemice Provocări structurale: Adaptabilitate continua la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementarilor de punere in aplicare a masurilor identificate, intarirea capacităţii tehnice şi de coordonare între toti actorii care activeaza in domeniul sănătăţii. Stabilirea responsabilitatilor la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea si dezvoltarea serviciilor medicale Un cadru şi o strategie clară cu participarea si sprijinul tuturor părţilor implicate Utilizare redusă a instrumentelor de planificare Stabilirea responsabilitatilor de planificare la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru dezvoltarea si finantarea serviciilor medicale Servicii sanitare planificate şi coordonate Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate Crearea unei soluţii electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare si administrare de catre fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare. Luarea de decizii pe bază de informatii actualizate 45 CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE Îmbunătăţirea serviciilor acordate de medicii de familie Analiza situaţiei curente şi a principalelor deficite În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Naţional de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel naţional. Mai mult de jumătate dintre aceşti (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane şi 49,5% (adică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporţia populaţiei rurale în regiune reprezintă 58,1%. Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est ( 5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media naţională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferenţe semnificative între judeţe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane ( Figura 18 ). Judeţul Neamţ a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media naţională, iar judeţul Iasi a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media naţională. Suceavai şi Vaslui sunt judeţele cu cei mai scăzuţi indici de acoperire cu medici de familie. ROMÂNIA REGIUNEA N BACĂU E BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI total urban rural 6,18 7,24 4,94 5,00 6,04 4,26 4,81 6,03 3,89 4,73 5,76 4,03 5,57 6,47 4,78 5,62 7,26 4,73 4,59 5,46 3,99 4,35 4,99 3,91 Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018) Sursă date: Institutul Naţional de Statistică La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un numar de 35 de localitati din mediul rural fără medici de familie ( Tabelul 10 ). Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord –Est Judeţ Consultaţii per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane) Consultaţii per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele rurale) Comunităţi fără medic de familie Bacău 3.9 2.2 4 Botosani 3.3 2.7 9 Iasi 4.8 2.4 8 Neamţ 4.2 2.8 3 Suceava 2.6 1.8 5 Vaslui 3.2 2.4 6 Total reg. NE 3.8 2.3 35 Sursă date: CNSISP, 2018 O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie. În anul 2019 au fost identificate 35 de localităţi cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa nr. 6. ,INTE REGIONALE ,I PLAN OPERA,IONAL Numărul de MF va creşte cu 2% - 4%. Aceşti MF vor fi mai ales atraşi în comunele fără MF 6 şi în zonele rurale, in special în Botoşani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamţ şi Vaslui, utilizand mecanismele de stimulare descrise anterior. Creşterea rolului MF în ceea ce priveşte: educaţia şi consilierea în domeniul sănătăţii; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală şi postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea şi educaţia pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului;screening populaţional pentru cancer (în special activităţile de screening pentru cancerele de sân şi de col uterin, colon); evaluarea necesităţilor de îngrijiri paliative pentru pacienţii cu boli progresive cronice şi furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodica activa de catre MF a persoanelor inscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale si asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordarii consultatiilor medicale pentru intarirea preventiei; Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenţionat atat de la nivel naţional, la nivel local, precum şi de partenerii tehnici şi financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între judeţe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinatia cabinet MF, gradul de uzura al locatiei şi activităţile anterioare de reabilitare şi întreţinere, evidente că investiţia va promova îmbunătăţirea performanţei în furnizarea serviciilor, precum şi standardele de calitate, impactul proiectului investiţional în ceea ce priveşte stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiţii contribuie la imbunatatirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanta. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală comunitară Analiza situaţiei actuale Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare şi 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistentii medicali comunitari şi mediatorii sanitari sunt angajaţi de catre autorităţile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unităţii teritorial administrative, iar finantarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. În 15 comunităţi, asistenţii medicali comunitari şi / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înfiinţate în cadrul mai multor proiecte finanţate extern. În prezent, legislaţia specifică care reglementează funcţionarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistenta medicala comunitara , aprobata prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin HG nr. 6 Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităţilor din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară. Sistemul de asistenţă medicală comunitara, deşi a înregistrat în perioada 2014-2019 o creştere a personalului angajat cu 230 asistenţi medicali comunitari şi 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferenţelor evidenţiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenţi comunitari (835 in zonele rurale si 72 in zonele urbane) ( Tabelul 11A şi Tabelul 11B ). Iaşi, Vaslui şi Suceava sunt judeţele cu nevoi mai mari pentru asistenţii comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaţionale pentru localităţile care au cel putin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajari numai în acele localităţi în care autoritatea publică locală îşi asumă existenţa unei populaţii de etnie romă de cel puţin 700 oameni. Distribuţia şi dinamica numărului de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari rural /urban şi judeţe este redată în tabelul de mai jos. Tabelul 11A: Asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019 JUDETUL RURAL URBAN AMC MS AMC MS 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019 Bacau 9 33 3 4 0 9 3 4 Botosani 29 84 3 10 4 16 2 10 Iasi 21 35 7 11 1 1 4 11 Neamt 11 50 2 4 1 5 4 4 Suceava 22 59 2 1 5 6 3 1 Vaslui 28 55 11 13 1 9 3 13 Total 120 316 28 43 12 46 19 43 Legenda: AMC – asistenţi medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS Tabelul 11B: Necesarul de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din regiunea NE în rural şi urban, 2014-2019 Indicatori Rural Urban Situaţia Necesităţi teoretice conform Normativului National 7 Situaţie Necesităţi teoretice conform Normativului National 8 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019 Număr de comunităţi cu populaţie marginalizată 628 628* NA NA 57 57* NA NA Număr populaţie marginalizată 57 644 57 644* NA NA 58914 58914* NA NA Număr asistenti medicali comunitari 120 316 +1231 +835 12 46 + 92 +72 Număr mediatoare sanitare 28 43 NA NA 19 43 NA NA *Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populaţiei din 2021 7 Referinţă: populaţia 2014 8 Referinţă: populaţia 2014 Distribuţia pe judeţe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este: Fig. 19. Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019 Sursa de date: MS - UIS ,inte regionale şi plan operaţional Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate 9 în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populaţiei vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finantare externe. Astfel, 29 de comunitati din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare in cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: “Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale”, implementat în parteneriat cu Ministerul Municii şi Justiţiei Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educaţiei Naţionale, în calitate de partener 1 şi Ministerul Sănătăţii, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătăţii implementat in perioada 2018 – 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 7. Numărul de angajaţi ai comunităţii va creşte cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru: Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate 10 în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri); noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional; comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare); Alte localităţi rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce priveşte medicina de familie. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească Reţeaua de unităţi spitaliceşti existentă şi numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistenţă medicală acută (care au si departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) şi 12 spitale pentru afecţiuni cronice ( Tabelul 12 ). Din acestea: 56 sunt spitale publice de îngrijire acută; 9 sunt unitati private de asistenţă medicală acută; 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilităţi publice pentru afecţiuni cronice, 9 sunt unitati private cu paturi de cronici . 9 Legea privind asistenţa medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata 10 Legea privind asistenţa comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei au fost elaborate şi vor fi supuse consultării publice , servind ca şi criterii pentru ghidului solicitantului. . Tabelul 12: Reţeaua existentă de unităţi spitaliceşti Spitale Afecţiuni acute Afecţiuni cronice TOTAL Spitale de stat af. acute Spitale private af. acute Spitale de stat af. Cronice Facilităţi private af. Cronice TOTAL Bacău 9 3 12 6 3 0 3 12 Botoşani 5 0 5 4 0 1 0 5 Iaşi 23 4 27 18 5 1 3 27 Neamţ 5 2 7 5 0 2 0 7 Suceava 10 2 12 9 1 0 2 12 Vaslui 4 1 5 4 0 0 1 5 Total 56 12 68 46 9 4 9 68 Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018 Unităţile sanitare publice şi private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în judeţul Iaşi şi au în general între 200-800 de paturi. Aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi au fost consultati în departamentul de urgenţă, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporţie semnificativă de pacienţi spitalizaţi au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator şi / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile. În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcţie de categoria de spitale şi tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internari in regim de spitalizare continua de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 şi un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifica o orientare predominanta a serviciilor medicale catre ingrijirea de spitalizare continua. La nivel regional, numărul de paturi acute este de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori ( Figura 20 ). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul inregistrat. Ratele mai ridicate de internări per populaţie înregistrate la nivelul judeţului Iaşi se justifică prin faptul că spitalele din judeţ sunt instituţiile de referinţă pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afectiuni pentru pacientii din regiune, sau chiar din tara. Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute şi rata de internări per populaţie 25.9 18.1 16.4 16.3 14.6 14.5 15.9 4.8 4.2 3.8 6.8 4.2 4.1 4.2 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 Regiunea NORD EST Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Pat/1.000 loc Cazuri externate/100 loc Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018 Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor judeţene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoşani) şi anii 1960 (Neamţ, Iaşi, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura iniţială în anii 1970 şi 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spaţiile şi funcţionalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicarii unor indicatori de management clinic si administrativ, conduce la ineficienţe organizaţionale. În ceea ce priveşte serviciile de asistenţă medicala complexa (sălile de operaţii, radiografie şi imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creşterea timpului de deplasare între locaţii şi întârzierea furnizării de servicii. Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în judeţul Iaşi. Tabelul 13 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune şi judeţul Iaşi. Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE Sectie Nr.Paturi contractabile Jud.Iaşi 2018 Nr.paturi aprobate MS Alte Jud. 2018 Nr.Paturi contractabile Alte Jud. 2018 Nr.paturi regiune aprobate MS 2018 Nr.Paturi contractabile regiune 2018 Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune Paturi contractabile la 1.000 de locuitori judeţul Iaşi Arsi 25 5 5 30 30 0.009 0.032 Boli infectioase 252 598 591 850 843 0.264 0.318 Boli infectioase copii 75 104 101 179 176 0.055 0.095 Cardiologie 205 509 483 730 688 0.215 0.258 Cardiologie copii 28 0 0 28 28 0.009 0.035 Chirurgie cardiovasculara 35 0 0 35 35 0.011 0.044 Chirurgie generala 468 876 866 1394 1334 0.417 0.590 Chirurgie maxilo-faciala 57 16 16 73 73 0.023 0.072 Chirurgie oncologica 90 0 0 90 90 0.028 0.113 Chirurgie pediatrica 58 25 25 83 83 0.026 0.073 Chirurgie plastica si reparatorie 27 91 90 118 117 0.037 0.034 Chirurgie si ortopedie pediatrica 138 138 138 138 0.043 0.000 Chirurgie toracica 55 15 15 70 70 0.022 0.069 Chirurgie vasculara 27 13 11 44 38 0.012 0.034 Dermatovenerologie 75 178 173 253 248 0.078 0.095 Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice 40 166 163 206 203 0.063 0.050 Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii 5 0 0 5 5 0.002 0.006 Endocrinologie 43 66 66 109 109 0.034 0.054 Endocrinologie copii 15 0 0 15 15 0.005 0.019 Gastroenterologie 208 171 171 379 379 0.118 0.262 Ginecologie 87 0 0 87 87 0.027 0.110 Hematologie clinica 72 50 50 122 122 0.038 0.091 Hematologie copii 10 20 20 30 30 0.009 0.013 HIV/SIDA 20 29 29 49 49 0.015 0.025 Imunologie clinica si alergologie 25 0 0 25 25 0.008 0.032 Imunologie clinica si alergologie copii 24 0 0 24 24 0.008 0.030 Sectie Nr.Paturi contractabile Jud.Iaşi 2018 Nr.paturi aprobate MS Alte Jud. 2018 Nr.Paturi contractabile Alte Jud. 2018 Nr.paturi regiune aprobate MS 2018 Nr.Paturi contractabile regiune 2018 Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune Paturi contractabile la 1.000 de locuitori judeţul Iaşi Medicina generala 25 25 25 25 0.008 0.000 Medicina interna 437 1126 1121 1570 1558 0.487 0.551 Nefrologie 70 94 94 164 164 0.051 0.088 Nefrologie copii 25 0 0 25 25 0.008 0.032 Neonatologie (nn si prematuri) 101 66 101 66 0.021 0.000 Neonatologie (nou nascuti) 159 337 334 503 493 0.154 0.200 Neurochirurgie 168 62 62 230 230 0.072 0.212 Neurologie 159 589 585 748 744 0.233 0.200 Neurologie pediatrica 30 22 22 52 52 0.016 0.038 Obstetrica 254 10 10 270 264 0.083 0.320 Obstetrica-ginecologie 60 938 919 998 979 0.306 0.076 Oftalmologie 128 135 132 265 260 0.081 0.161 Oftalmologie copii 5 0 0 5 5 0.002 0.006 Oncologie medicala 115 254 254 369 369 0.115 0.145 Ortopedie pediatrica 47 15 14 62 61 0.019 0.059 Ortopedie si traumatologie 133 362 361 495 494 0.154 0.168 Otorinolaringologie (ORL) 129 191 186 320 315 0.098 0.163 Otorinolaringologie (ORL) - implant cohlear 5 0 0 5 5 0.002 0.006 Otorinolaringologie (ORL) copii 10 15 10 25 20 0.006 0.013 Pediatrie 252 922 899 1174 1151 0.360 0.318 Pediatrie (pediatrie si recuperare pediatrica) 10 10 10 10 0.003 0.000 Pneumologie 157 506 495 663 652 0.204 0.198 Pneumologie copii 7 0 0 7 7 0.002 0.009 Psihiatrie (acuti si cronici) 240 120 120 360 360 0.113 0.302 Psihiatrie acuti 459 691 686 1150 1145 0.358 0.578 Psihiatrie pediatrica 20 47 47 67 67 0.021 0.025 Radioterapie 60 0 0 60 60 0.019 0.076 Reumatologie 130 158 151 288 281 0.088 0.164 Terapie intensiva coronarieni - UTIC 25 25 25 25 0.008 0.000 Toxicologie 7 0 0 7 7 0.002 0.009 Toxicomanie 45 25 25 70 70 0.022 0.057 Urologie 85 122 122 207 207 0.065 0.107 Urologie pediatrica 10 0 0 10 10 0.003 0.013 Total 5432 9972 9788 15496 15220 4.758 6.845 Sursa: Analiză date MS şi SNSPMPDSB, referire anul 2018 În afară de paturile contractabile, spitalele din judeţul Iaşi mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune. Direcţii şi ţinte strategice Viziunea este ca serviciile spitaliceşti să abordeze în mod eficient cazuri complexe şi acute şi să transfere celelalte cazuri la asistenţă primară, ambulatorie şi pe termen lung / reabilitare, după caz. Reţeaua de spitale din regiune va fi raţionalizată şi reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea şi utilizarea optimă a serviciilor. Ptrincipii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicesti, regiunea NE 2020-2027 Rationalizarea / optimizarea serviciilor medicale: Îmbunătăţirea eficientei si eficacitatii (reducerea DMS şi creşterea RUP); Trecerea progresivă de la internări continue la asistenţă ambulatorie, de zi şi pe termen scurt; Scaderea treptată a numarului de internari pentru acuti Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliatie si a ingrijirilor pe termen lung Optimizarea serviciilor medicale pentru acuti, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenta Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judet si regiune Orizontul de implementare: treptat pana in anul 2027 Asigurarea eficientei si durabilitate financiara a sistemului spitalicesc regional Aplicabilitate la nivelul tuturor unitatilor sanitare din sistem Numărul de paturi de asistenţă medicală spitaliceasca acută in regim de spitalizare continua din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creştere concomitentă a numărului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi si cea ambulatorie de specialitate. O astfel de reducere se bazează pe: diminuarea numărului de cazuri acute in regim de spitalizare continua de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o tinta propusa 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027. susţinerea trecerii de la servicii de spitalizare continua la cele de spitalizare de zi si ambulatorii, prin dezvoltarea si finantarea adecvata a acestora; creşterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă şi fezabilă economic pentru spitalele/secţiile de acuţi); durata medie de spitalizare se stabileste la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistenţă medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic si tratament si resurse uman, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă. Tabelul 14: Evolutia capacităţii de îngrijire spitaliceasca - cazuri acute (instituţii publice) Indicator 2014 2018 Tinta prevazuta in 2026 Numărul de internări la 100 locuitori 20,8 18,1 17,5 Durata medie de spitalizare 6,8 6,31 6,0 Rata de ocupare (%) 54 65,60 80 Sursa: Analiza date SNSPMPDSB. În ceea ce priveste spitalizarea de zi, in anul perioada 2015-2018, s-a inregistrat o crestere semnaficativa a furnizarii serviciilor spitalicesti in spitalizare de zi raportate ca si „cazuri medicale si chirurgicale rezolvate”. Aceeasi evolutie crescatoare se inregistreaza pentru serviciile pentru diagnostic, tratament si monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel naţional cât şi în regiunea NE. Tabelele de mai jos ilustreaza cresterea capacitatii de acordare a serviciilor in regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) si a numarului de servicii in spitalizare de zi (in total, pe toate listele din contractul cadru). Tabelul 15: Evoluţia numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015 An 2015 2018 Tip interventie nr. cazuri medicale (SZ) nr. Cazuri chirurgicale (SZ) nr. cazuri medicale (SZ) nr. cazuri chirurgicale (SZ) Total ţară 1.448.697 228.188 1.808.649 314.775 Regiunea NE 314.194 34.701 357.505 76.234 Sursa: date SNSPMPDSB. Este de asteptat ca pana in 2027, aceasta tendinta de crestere a disponibilitatii serviciilor in spitalizare de zi, sa continue si astfel sa se inlocuiasca treptat servicii acordate in prezent in spitalizare continua. Pentru aceasta sunt necesare investitii atat pentru amenajarea locatiilor, cat si pentru achizitionarea de echipamente de diagnostic si tratament. In paralel, este necesara recrutarea si / sau educarea adecvata a personalului pentru acordarea noilor servicii, in conditii de calitate si siguranta pentru pacienti. Tabelul 16: Evoluţia numărului de servicii rezolvate in spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015 An /Servicii 2015 Servicii SZ 2018 Servicii SZ Total tara 2.278.223 2.762.738 Regiunea NE 280.236 315.126 Sursa: date SNSPMPDSB. La nivel de tara, procesul de reorganizare şi reducere a numarului de paturi a fost continuu pana in prezent. In sustinerea celor anterior mentionate, evolutia reducerii numarului de paturi la nivel national este urmatoarea: de la un numar de 129.524 de paturi contractabile in anul 2011 la un numar de 119.579 de paturi contractabile in prezent. Rationalizarea numarului de paturi a fost initiata de Ministerul Sanatatii prin aprobarea planului national de paturi contractabile, prin hotarare de guvern, odata la 3 ani. In anul 2020, va fi initiata si aprobata o noua hotarare de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu mentinerea plafonului actual maxim al numarului de paturi. Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE în 2015, şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. Reconversia numărului de paturi de spitalizare continua acuti se va realiza atât prin: (i) transformarea partiala/totala a anumitor spitale de îngrijire acută în unităţi de îngrijire pe termen lung/cronici şi / sau alte facilităţi publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internari in spitalizare continua-acuti în restul spitalelor de îngrijire acută. Factorii cheie care influenţează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alti furnizori de servicii medicale si care vor fi luati in considerare de catre spitale si autoritatile locale , pentru planurile de reorganizare locala ale serviciilor spitalicesti, sunt : Evoluţiile demografice şi epidemiologice ale populatiei din zona de acoperire Identificarea nevoilor specifice ale populatiei si a disponibilitatii / absentei altor servicii medicale Costurile de susţinere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar si terţiar, asigurarea sustenabilitatii; Dezvoltarea continuă a practicilor şi tehnicilor medicale si introducerea acestora in planurile de dezvoltare ale serviciilor; Nevoia de a raspunde la cerintele de calitate si siguranta in furnizarea asistenţei medicale spitaliceşti; Necesitatea de a integra si dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea ingrijirilor Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populaţiei, acordându-se o atenţie deosebită: scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalităţii scade); reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populaţia în vârstă de 0-14 ani scade dezvoltarii unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continua, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.) consolidarii capacităţilor de ingrijire in cardiologie intervenţionala prin crearea de centre de specialitate în regiune. actualizarii Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintala si altor alternative dezvoltate la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Aparitia acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală) şi comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. Serviciile de sanatate mintala Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confrunta cu o problema de sănătate mintala. Prevalenta afectiunilor de sănătate mintala in Romania 2018 este de 14,3%, valoare mai mica de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absenţa îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor. Politica Ministerului Sănătăţii derivă din priorităţile majore identificate în domeniu de către OMS şi UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate. În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în judeţul Iaşi. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE exista un numar de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referinţă din alte ţări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât şi pentru cea cronică. Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintala si alte alternative la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Aparitia acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală şi alte alternative la nivelul comunitatii, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. Serviciile medicale de oncologie Dezvoltarea diagnosticului şi a capacităţilor de tratare în specialitatea oncologie în Regiunea NE: Conform datelor INSP, incidenţa cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Judetele Neamt, Botosani, Vaslui si Iasi fac parte din judetele cu cea mai mare incidenta din tara. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. Romania are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 şi 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE). În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat in prezent de catre MS, INSP si institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU si include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea şi incidenţa cancerului cu următoarele obiective: Prevenirea cancerului; Detectarea timpurie şi screening-ul (în special cancerele de col uterin şi de sân); Îmbunătăţirea diagnosticului, tratamentului şi accesului populaţiei la tratament; managementului durerii şi îngrijirea paliativă. Implicaţiile acestui plan pentru regiunea NE sunt: Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referinţă de nivel înalt pentru regiunea NE şi dincolo de graniţele regionale si va continua sa se dezvolte, in functie de necesitati; Pentru a îmbunătăţi capacităţile de diagnostic are şi de tratament, Spitalul Judeţean de Urgenta Bacău reprezinta a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include şi buncăre de radioterapie; Accesul la tratament al populaţiei va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea capacităţilor oncologice / chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.). Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018. Servicii pentru pacientii varstnici Revizuirea modelului de gestionare a afecţiunilor datorate vârstei şi a bolilor cronice: în regiunea NE, ca şi în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire şi gestionarea bolilor cronice va creşte în deceniile următoare şi impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia varstnicului si a gradului de dependenta a acestora. Portofoliul de servicii şi nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte: la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienti; la nivel judeţean, dezvoltarea locaţiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare şi de plată care vor fi definite) pentru a creşte accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii şi a menţine sustenabilitatea financiară. Servicii pentru pacientii cu Accident Vascular Cerebral Consolidarea reţelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral şi îmbunătăţirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele şase judeţe pentru a defini traseul optim în caz de de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane şi echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea şi gestionarea accidentului vascular cerebral şi a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia. Reţeaua regională va include: 1 serviciu regional neurovascular şi pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgenţă), reprezentând serviciul de referinţă la nivel regional; În fiecare judeţ, in functie de capacitatea tehnica, de resurse umane si a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitatile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în reţeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtăşite cu serviciul de referinţă regional şi instruirea continuă a personalului. condiţiile de transport, precum şi standardele definite pentru transferul pacienţilor; Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacientii cu accident vascular cerebral. Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări: Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiţii, diagnostice şi proceduri (nivel naţional); Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel naţional); stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce priveşte chirurgia ambulatorie (nivel naţional); modificări legislative privind sistemul de plăţi pentru îngrijirea de zi; Implementarea soluţiilor TIC pentru îmbunătăţirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informaţional în domeniul sănătăţii; Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid şi tratament în îngrijirea de zi. Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populaţie în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi. În Iaşi va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă şi echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua şi rolul spitalului judeţean Iaşi din Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Judeţean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru reţeaua de spitale din NE pentru a trata pacienţii critici şi cazurile care necesită tehnologie şi expertiză la nivel înalt. Capacitatea şi configuraţia acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat şi vor ţine cont de celelalte spitale / institute terţiare existente din Iaşi (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie şi oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcţionarea sa viitoare şi pentru a îmbunătăţi economiile de performanţă şi eficienţă. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activităţi care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operaţii, servicii de asistenţă clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanţă clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unităţi medicale ale aceluiaşi "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea şi turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi). noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale judeţene (Bacău, Suceava, Botoşani, Neamţ şi Vaslui) ca spitale de urgenţă. Spitalele judeţene Vaslui şi Botoşani au fost reabilitate şi dotate cu echipamente în cadrul Programului Operaţional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014-2019 spitalele judetene din regiune au beneficiat de investitii in infrastructura sanitara si echipamente medicale. Spitalele judeţene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale şi chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă şi, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistenţa medicală spitalicească şi vor avea capacitate imbunatatita de diagnostic şi tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităţilor de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS. Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele un spital regional din Iaşi (SRU) care funcţionează şi ca spital de urgenţă la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic şi tratament, care servesc întregii regiuni; alte servicii complexe, de tip terţiar, vor fi oferite in continuare, pentru populaţia din regiune de o reţea de spitale din Iaşi, care dispun de capacitatea de resurse umane şi tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iaşi, Institutul de Boli Cardiovasculare"Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie"Cuza Voda", Institutul Regional Oncologic Iaşi, Institutul de Psihiatrie „Socola”, Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf Parascheva”). 5 spitale judeţene în capitalele celorlalte judeţe, care funcţionează şi ca spitale de urgenţă, care oferă asistenţă medicala şi chirurgicala complexa, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate şi facilităţi avansate de diagnosticare şi tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completeaza furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populaţia din judeţ. spitale care deservesc comunitatea locală, care ofera cel putin servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitaliceşti de zi, investigaţii clinice de bază pentru diagnosticare şi tratament. Diferitele reabilitări şi dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru reţeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele incepute din diferite surse de finantare si se vor identifica noi solutii pentru reabilitarea fizica, extinderea si dotarea cu echipamente de diagnostic si tratament . Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sanatatii va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care sa asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităţilor şi prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afectiunile care pot avea impact asupra sănătatii populatiei din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc. Plan operaţional la nivel judeţean Prin acţiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistentei medicale primare şi ambulatorii, precum şi consolidarea capacităţii de îngrijire pe termen lung se creaza conditii pentru reconversia unui numar de paturi de spitalizare continua in spitalizare de zi. Aceasta implică o secvenţă cronologică adecvată a activităţilor pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative şi ambulatorii. A.JUDE,UL IA,I Situaţia curentă: Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330 Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi (acuţi şi cronici): 7.079 28 de spitale existente astăzi: 20 publice, din care 3 apartin ministerelor si intitutiilor cu retea sanitara proprie; 8 private (5 pentru afecţiuni acute şi 3 pentru afecţiuni cronice). 59 Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Iaşi *) Nume spital Deţinere Număr paturi îngrijiri acute (2018) Număr paturi îngrijiri cronice (2018) Total paturi (2018) Modificare propusă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta „Sf. Spiridon” Iasi Stat 1.103 0 1.103 In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Iasi va fi operational. Acest nou spital va prelua şi rolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenta Iaşi, atat prin preluarea serviciilor medicale pentru acuti (servicii de tip tertiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cat si a personalului de specialitate aferent. In urma reorganizarii, la propunerea unitatilor sanitare / APL, in locatiile spitalului vor putea fi organizate / prestate alte servicii medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iasi sunt :proiectare, construire, dotarea, operationalizare, etape ce se vor desfasura in perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iasi a fost stabilita prin analiza nevoilor de servicii medicale tertiare pentru regiunea NE. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Iasi care acorda in prezent servicii medicale de nivel tertiar (cazuri complexe, urgente majore), a caror activitate sa se concentreze in viitorul SRU. Acest spital va prelua şi rolul spitalului judeţean Iaşi din Spitalul Judeţean de Urgente SF Spiridon. Spaţiile actuale vor fi transformate în alte facilităţi medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”” aprobat de autoritatile locale, UMF Iasi si MS. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcţionarea sa viitoare şi pentru a îmbunătăţi economiile de performanţă şi eficienţă. Acest lucru se va realiza prin punerea în comun / centralizarea anumitor activităţi care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operaţii, servicii de asistenţă clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente clinice de guvernanţă, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unităţi medicale ale aceluiaşi "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea şi schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi). Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va cuprinde 850 paturi spitalizare continua, 45 paturi spitalizare de zi, precum si 8 paturi pentru cateterism cardiac. In structura se regaresc 58 paturi pentru ingrijire critica, inclusiv UTI si UTIP, 12 paturi pentru ingrijire mari arsi, heliport. In scopul optimizarii serviciilor si concentrarii resurselor (echipamente, personal calificat, etc) in afara de preluarea integrala servicilor SCJU Iasi, noul SRU Iasi vor prelua servicii de tip tertiar de la unitati sanitare din Iasi: servicii de chirurgie pediatrica din Sp. Clinic de Urgenta Sf. Maria, servicii de obstetrica-ginecologie si neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii de urologie si nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie si neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracica de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iaşi. Componentele de ingrijire medicala si chirurgicala de zi si ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major in acordarea ingrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente si tehnologie de inalta performanta si resurse 60 umane adecvat pregatite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul model financiar, modelul de organizare si conducere a SRU, ce se vor elabora si aproba in perioada urmatoare, vor asigura cost-eficienta si sustenabilitatea spitalului. Pentru integrarea optima a noului SRU in reteaua de servicii spitalicesti din regiune si pentru optimizarea serviciilor in celelate spitale, se vor realiza planuri le de reorganizare locala, la propunerea unitatilor sanitare / APL, cu sprijinul MS, implicarea specialistilor de la aceste spitale, managerilor, autoritatilor locale, MS, cu sprijinul consultantilor din programele MS aflate in derulare. Aceste planuri vor fi pregatite pana in anul 2026. Serviciile medicale acordate in cadrul SRU vor fi asigurate de catre personalul preluat din cadrul unitatilor sanitare, precum si de catre personal nou format. SJCU Iasi / UMF Iasi si autoritatile locale din Iasi au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spatiilor existente in prezent la nivelul SRU Iasi si a celorlate spitale (post use concept). In paralel cu construirea si operationalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltata in mod specific si integrata cu toate propunerile de le nivelul unitatilor sanitare din Iasi si din celelete judete. Toate propunerile formulate de catre spitale /autoritati locale, trebuie sa respecte „Direcţii de planificare în România şi regiunea de NE”, si descrise in Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE si din Masterplan. Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unitatilor sanitare, la nivel de judet si de regiune, pentru o repartitie corecta a serviciilor, conform nevoilor populatiei si capacitatii de ingrijire a unitatilor sanitare. Spital Clinic de Urgenta pentru Copii” Sf. Maria” Iasi Stat 550 45 595 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu operationalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi 61 preluate de acesta. La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica solutii pentru extinderea si optimizarea spatiilor si serviciilor UPU, optimizarea spatiilor si a serviciilor specifice pentru internare continua. Se va avea in vedere si reconversia unui numar de paturi in paturi de cronici, dezvoltarea acordarii serviciilor medicale in ambulatoriului de specialitate si in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Institut Boli Cardio- vasculare”Prof.Dr.G.I.M.Georgescu” Iasi Stat 115 0 115 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistentei tehnice, se vor identifica solutii de optimizare a situatiei spatiilor medicale, dar si dezvoltarea unor noi servicii necesare populatiei (cardiologie pediatrica, chirurgie cardiaca pediatrica, TI cardiaca pediatrica), alte patologii specifice cardiovasculare de mare complexitate). In acelasi timp, se va avea in vedere, dezvoltarea unor servicii de recuperarea cardio-vasculara si paliatie. Pentru optimizarea furnizarii serviciilor medicale se va lua in considerare si conversia unor servicii de spitalizare continua in servicii in regim de spitalizare de zi si servicii ambulatorii. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Clinic „ dr. C.I.Parhon’ Iasi Stat 165 25 190 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, unele servicii de urologie si nefrologie vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, se vor stabili serviciile specifice ce vor fi transferate in SRU si se vor identifica optiuni de optimizare a celor furnizate in prezent. Se urmareste dezvoltarea unor servicii de excelenta pentru afectiuni specifice, precum si optimizarea alocarii spatiilor de servicii medicale, a dezvoltarii ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Spitalul Clinic de OG „Cuza Voda” Stat 315 65 380 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se poate proceda la 62 conversia unui numar de paturi pentru acuti si dezvoltarea serviciilor medicale in cadrul ambulatoriului de specialitate si furnizarea serviciilor in regim de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structure. Spitalul Clinic de OG” Elena Doamna” Stat 108 5 113 Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, serviciile medicale vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii ambulatorii si de spitalizare de zi, servicii noi pentru sanatatea reproducerii, precum si pentru alte patologii specifice, necesare populatiei locale. Este necesara clarificarea statutul proprietatii cladirilor si terenului, element esential in orice investitie viitoare. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi Stat 202 123 325 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, servicii medicale acordate pentru specialitatea chirurgie toracică vor fi preluate in noul spital regional. La propunerea US/APL, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica serviciile ce se vor transfera in SRU, se vor reconfigura serviciile si spatiilor din actualul spital in scopul optimizarii functionarii, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Institutul de Psihiatrie „Socola” Iasi Stat 497 373 870 Se va dezvolta centrul de sănătate mintala si ambulatoriul. Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependenţe etc.) Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata. Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf. Parascheva” Stat 300 0 300 La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui numar de paturi de acuti in paturi de spitalizare de zi si dezvoltarea ambulatoriului de specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata. Spitalul Clinic de Urgenta “Prof. Stat 291 0 291 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in 63 Dr.N. Oblu” operationalizare a SRU Iasi, unele servicii medicale de nivel tertiar vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi transferate si se vor propune solutii de optimizare a serviciilor de specialitate ramase. Se urmareste: dezvoltarea unor servicii inovative, excelenta pe anumite patologii (centru de excelenta in neurostiinte), servicii integrate pe anumite patologii, precum si optimizarea prin dezvoltarea ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Spital Clinic Recuperare Iasi Stat 200 300 500 In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si reorganizarea paturilor de alte specialitat din structura spitalului si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul Orasenesc Hirlau Stat 97 10 107 La propunerea US/APL, reconversia numarului de paturi de acuti cu cresterea numarului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor in ambulatoriu si spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal Pascani Stat 276 94 370 La propunerea US/APL, conversia unui numar de paturi de îngrijiri acute in cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital de Boli Cronice”Sf.Ioan” Targu Frumos Stat 0 20 20 La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii. Mentinerea serviciilor de paliatie si cronici. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Institutul Regional Oncologic Iasi Stat 252 20 272 Procesul de dezvoltare va avea in vedere orientările strategice din planul regional de servicii de sănătate si propunerile US Spital CFR Iasi Stat 219 70 289 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort 64 Spital CFR Pascani Stat 121 14 135 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort Preventoriul TBC Deleni Stat 140 0 140 Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate in concordanţă cu particularităţile României în ceea ce priveşte TBC Spital Militar Stat 175 0 175 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort Spitalul Providenta Privat 45 45 90 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management SC Vital Center Memory Privat 0 59 59 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Arcadia Privat 96 26 122 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Arcadia Cardio Privat 41 0 41 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Euroclinic Onco Privat 20 0 20 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management SC RED Hospital Privat 0 115 115 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Assoc. Dr Micu Vasile Privat 0 29 29 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Elytis Clinica Chirugie Esculap Privat 2 91 91 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de 65 management Spital Pshiatrie si pentru Masuri de Siguranta Padureni- Grajduri Stat 0 220 220 Specificitatea acestui spital este că interneaza pacienti incadrati in art. 110 CP Legătura cu justiţia va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienţilor şi pentru monitorizarea acestora. Mecanismul de finanţare al acestei entităţi trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atat de la Ministerul Sanatatii, cat si de la Ministerul Justitiei si admnistratia publica locala. Se impune extinderea capacitatii prin construirea de noi spatii, cele existente fiind insuficiente; IA,I 5.330 1.749 7.079 66 *)Nota:În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile B.JUDE,UL BACĂU Situaţia curentă: Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 2.412 Număr total de paturi 560 cronici ( (dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi: 2.972 12 spitale existente azi: 6 publice şi 6 private 67 Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bacău Denumire spital Stadiu deţinere Număr paturi îngrijiri acute (2018) Număr paturi îngrijiri cronice Număr total paturi Modificare propusă Spitalul Judeţean de Urgenta Bacau Stat 1.230 78 1.308 Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Pneumoftiziologie Bacau Stat 85 84 169 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal ”Sf.Ierarh Dr. Luca” Oneşti Stat 520 31 551 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal Orăşenesc Buhuşi Stat 108 54 162 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal de Urgenta Moineşti Stat 331 58 389 La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvolarea de servicii identificate a fi necesare populatiei careia i se adreseaza. Se vor identifica solutii pentru dezvoltarea unor servicii integrate la nivelul comunitatii. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate. Spital Orasenesc”Ioan Lascar” Comăneşti Stat 101 10 111 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi si a serviciilor ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va tine cont si de disponibilitatea unor servicii similare in imediata vecinatate, astfel incat reorientarea serviciilor sa raspunda nevoilor populatiei (varstnici, cronici). Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. SC POLIMED Privat 24 122 146 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Clinica Palade Privat 13 0 13 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Central Med Cronici Privat 0 64 64 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Sectie sanatoriala Slanic Moldova * Stat 0 41 41 Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea Bucureşti-Ilfov, INMFRMB SC Munteanu Privat 0 18 18 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management BACĂU 2.412 560 2.972 68 *) Nota: Secţie fără personalitate juridică, în structura Institutul Naţional de Medicină Fizică Balneologie şi Recuperare Medicală Bucuresti (INMFRMB) C.JUDE,UL BOTO,ANI Situaţia curentă Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.750 Număr total de paturi cronici: 312 Număr total de paturi: 2.062 5 spitale de stat existente astăzi Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unităţi spitaliceşti din judeţul Botoşani Denumire spital Stadiu deţinere Număr paturi îngrijiri acute (2018) Număr paturi îngrijiri cronice (2018) Număr total paturi (2018) Modificare propusă Spitalul Judeţean de Urgenta”Mavromati” Botoşani Stat 1.242 155 1.397 Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul de Recuperare” Sf. Gheorghe” Botosani Stat 166 11 177 In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal Dorohoi Stat 307 0 307 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga Stat 0 72 72 Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sanatate mintala. Spital Pneumoftiziologie Botosani Stat 35 74 109 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. BOTO,ANI 1.750 312 2.062 69 D.JUDE,UL SUCEAVA 70 Situaţie curentă Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 2.392 Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative) Număr total de paturi: 2.857 12 spitale în prezent: 9 publice şi 3 private Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unităţi spitaliceşti din judeţul Suceava Denumire spital Stadiu deţinere Număr paturi îngrijiri acute (2015) Număr paturi îngrijiri cronice (2015) Număr total de paturi (2015) Modificare propusă Spitalul Judeţean de Urgenţă”Sf.Ioan cel Nou” Suceava Stat 1.043 115 1.158 Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal Câmpulung Moldovenesc Stat 198 20 218 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc Stat 55 15 70 Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependenţe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate. Spital Municipal Fălticeni Stat 294 25 319 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul Gura Humorului Stat 106 0 106 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Sp. Municipal”Sf.Dr.Cosma si Damian” Rădăuţi Stat 407 28 435 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital de Boli Cronice Siret Stat 15 195 210 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal Vatra Dornei Stat 178 0 178 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret Stat 15 195 210 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management Behesda Privat 41 0 41 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Spital îngrijiri paliative Ilişeşti Privat 0 34 25 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management Top Medical Cronic Privat 0 18 18 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management SUCEAVA 2.392 465 2.857 E.JUDE,UL VASLUI 71 Situaţie curentă 72 Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.572 Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijiri paliative: 360 Număr total de paturi: 1.932 Număr de spitale existente: 4 de stat şi 1 privat Table 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Vaslui N° Denumire spital Deţinere Număr paturi îngrijiri acute (2018) Număr paturi îngrijiri cronice (2018) Număr total de paturi (2018) Modificare propusă 1 Spitalul Judeţean de Urgenta Vaslui Public 670 89 759 Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 2 Spital Municipal de Urgenta” Elena Beldiman” Bârlad Public 636 108 744 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 3 Spital Municipal „Dimitrie Castroian” Huşi Public 230 40 270 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 4 Spitalul Psihiatrie Murgeni Public 36 105 141 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru sănătate mintală (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile, etc.) prin dezvoltarea servicilor de spitalizare de zi si a ambulatoriului de specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 5 SC Recumed SRL Vaslui Privat 0 18 18 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management VASLUI 1.572 360 1.932 F.JUDE,UL NEAM, Situaţia curentă: Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.841 Număr total de paturi cronici: 672 Număr total de paturi: 2.513 7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) şi 1 unitate privată 73 Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din judeţul Neamţ Denumire spital Deţinere Număr paturi îngrijiri acute (2015) Număr paturi îngrijiri cronice (2015) Număr total paturi (2015) Modificare propusă Spitalul Judeţean de Urgenta Neamţ Public 801 48 849 Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spital Municipal de Urgenta Roman Public 611 29 640 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul Orasenesc”Sf.Ierarh Nicolae” Bicaz Public 31 13 44 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul Orasenesc „Sf.Dimitrie” Târgu Neamţ Public 246 0 246 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani Public 152 446 598 Spital de specialitate să fie menţinut ţinând cont de particularităţile României în ceea ce priveşte TBC Reconversia unui numar de paturi de acuti in spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. Spitalul de Psihiatrie”Sf.Nicolae’ Roman Public 0 124 124 Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependenţe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate. Spital Palimed Privat 0 12 12 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management NEAM, 1.841 672 2.513 74 Proiectie pentru Regiunea NE Viitoarea reţea regională de spitale publice de asistenţă medicală din NE poate fi structurata astfel: 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru intreaga regiune si are si rol de spital judetean pentru judetul Iasi ; 5 spitale judeţene de urgenta; spitale de specialitate; institute de spcialitate; 1 spital pentru copii; spitale municipale / orăşeneşti; spitale publice apartinand ministerelor si insitutiilor cu retea sanitara proprie; unitati pentru ingrijiri pe termen lung. Reţeaua de Servicii de urgenţă din regiunea NE Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgenţă asupra spitalului de urgenţă din Iaşi (viitorul spital regional). Ca atare, capacităţile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale judeţene, precum şi în două-patru spitale municipale. Spitalele judeţene din Suceava şi Bacău sunt potenţial candidate pentru dezvoltarea capacităţii ATI, având în vedere şi poziţia lor geografică faţă de Iaşi şi potenţialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potenţialul de integrare şi extindere a funcţionalităţilor telemedicinei cu răspunsul la asistenţa medicală de urgenţă. Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată prin investiţiile din fonduri europene (POR) şi împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor judeţene şi municipale din regiune. Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire Ambulatorie clinică şi paraclinică Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe judeţele în care aceste unităţi sunt în număr limitat (adică Botoşani, Vaslui, Suceava şi Neamţ) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialităţile clinice de bază şi în specialităţile cu deficit ridicat şi adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie şi pediatrie neurologie). Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite În regiunea de NE, cel mai mare număr de unităţi de ambulatoriu se află în judeţul Iaşi (42%), probabil ca urmare a existenţei centrului universitar, urmat de judeţul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puţine unităţi de ambulatoriu sunt în judeţul Botoşani (2%), urmate de judeţul Vaslui (8%). În ceea ce priveşte tipurile de facilităţi de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilităţi specializate în ambulatoriu şi facilităţi integrate de ambulatoriu. Judeţele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iaşi şi Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în judeţul Botoşani (1), urmat de judeţul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în judeţul Iaşi (45), urmat de Bacău (22) şi Vaslui (16). Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanţare au fost în Iaşi (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanţare prin POR. Procesul de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat si in în exerciţiul financiar 2014-2020. Asftel au fost initiate, finalizate sau aflate in curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente si investitii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate in judetele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui. 16 14 12 10 8 6 4 7
15
Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, din Regiunea NE
In cele doua perioade financiare, un numar important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea functiona in noi conditii de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizarii lucrarilor de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de asteptat o crestere a volumului de servicii contractate si acordate in noile ambulatorii. Pentru aceasta este insa necesara revizuirea legislatiei pentru stimularea contractarii si acordarii acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acopera in totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie sa cuprinda, atat actualizarea tarifelor pentru acestew servicii, cat si revizuirea normarii personalului in ambulatoriile de specialitate si a celor integrate spitalelor.
Judeţul Iaşi are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator şi imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienţi din toate judeţele din regiunea NE (Spitalul Judeţean de Urgenţă Iaşi, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).
Pacienţii din întreaga regiune sunt trimişi la structurile ambulatorie de specialitate care funcţionează în spitale şi unităţile private din Iaşi.
Judeţul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.
Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE şi ponderea adresabilităţii pacienţilor către acestea
JUDE, BC BT IS NT SV VS Total reg NE NUMAR 36 22 59 27 26 20 169 Pondere 21.4% 13.09% 35.11% 16.07% 15.47% 11.9% 100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice şi numărul de structuri prezintă astfel:
JUDE,/ AMBULATORII BC BT IS NT SV VS TOTAL AMBULATORII ORGANIZATE IN STRUCTURA SPITALULUI 6 4 8 2 4 2 26 AMBULATORII PRIVATE 30 18 51 25 22 18 143 TOTAL 36 22 59 27 26 20 169
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 25: Situatia privind numarul de consultatii acordate în regim ambulatoriu, în unităţi spitaliceşti publice, in anul 2018, pentru Regiunea NE
Nr. crt Judetul Consultatii acordate in 2014 Consultatii acordate in 2018 1 Bacau 528.981 496.992 2 Botosani 228.224 227.953 3 Iasi 668.350 578.368 4 Neamt 181.052 177.219 5 Suceava 293.876 263.822 6 Vaslui 239.741 162.000
Sursa INSP
In anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, in ambulatoriul de specialitate: consultatii, servicii acordate de catre medicii de specialitate clinica si servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica, astfel: numar total de servicii de specialitate: 798.988, iar numar total servicii conexe 91.076.
Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica este prezentata in Anexa nr. 8 .
Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E in perioada 2017-2019
Nr.crt. Casa de Asigurari de Sănătate Ambulatoriu specialitati clinice Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica / anatomie patologica Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 1 BACAU 50 50 51 33 33 32 13 12 10 2 BOTOSANI 10 10 9 16 14 13 4 5 5 3 IASI 182 184 173 55 55 53 35 33 31
4 NEAMT 56 54 54 25 23 23 7 7 7 5 SUCEAVA 108 104 112 26 25 25 12 11 10 6 VASLUI 36 35 37 21 20 20 7 7 7 TOTAL 442 437 436 176 170 166 78 75 70
Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultaţii acordate în regim ambulatoriu în unităţile spitaliceşti publice, în anul 2018 faţă de anul 2014. Aceasta tendinta se datoreaza pe de o parte restrictiilor de spatiu si conditii, legate de lucrarile de reabilitare aflate in desfasurare, care au dus la restrangerea furnizarii acestor servicii, dar si a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate si a normarii inadecvate.
Odata cu finalizarea imbunatatirii conditiilor de spatiu, echipamente, circuite, etc, este de asteptat cresterea contractarii pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal si tarife vor conditiona evolutia furnizarii serviciilor in ambulator.
Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii de NE se regaseste in Anexa nr. 9.
Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.
Pentru judeţul Bacău , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Botoşani , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară,Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică,
Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Iaşi , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialităţile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, precum şi cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Neamţ , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică.
Pentru judeţul Suceava , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Vaslui , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă , Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
,inte operaţionale şi plan regional În prezent, o proporţie semnificativă a pacienţilor ajung să fie internaţi în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate. Pentru a inversa această tendinţă, se vor continua investitiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacităţii de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ţinând seama de investiţiile deja efectuate prin proiectele finanţate din POR. In acelasi timp introducerea modificarilor de legislatie care vor actualiza tarifele serviciilor in ambulator la nivel real al costurilor, normarea si plata personalului, sunt esentiala pentru dezvoltarea acestor servicii. Pentru prioritizarea programului de investiţii în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să ţină seama de următoarele considerente: judeţele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate judeţene. localităţi în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice; sprijin şi implicare din partea autorităţilor locale şi a comunităţii locale; existenta / identificarea personalului de specialitate care asigură funcţionarea structurilor ambulatorii; starea infrastructurii, istoricul investiţiilor de capital, cost-eficienta investiţii în consolidarea capacităţii de acordare a serviciilor în specialităţile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate şi serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare; Dezvoltarea resurselor umane va urmari: Imbunatatirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare şi adresabilitate ridicată în regiune, în special în judeţele Botoşani şi Vaslui; Creşterea accesibilităţii serviciilor ambulatorii prin organizarea activităţii medicale în două ture prin îmbunătăţirea managementului unităţilor sanitare. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, ingrijiri paliative şi de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea şi implementarea acordarii ingrijirilor pe termen lung, alaturi de cresterea numarului de paturi de recuperare şi îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027 . Majoritatea acestora vor fi obţinute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării reţelei regionale de spitale. Analiza situaţiei curente şi principalele deficite Legislatia naţională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si îngrijiri de tip social in mod integrat, pe termen lung. Judeţul Iaşi concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în judeţele Bacău şi Suceava, care au mai puţin de 10 paturi de îngrijire cronică la 10 000 de locuitori şi mai puţin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital. Asociaţia Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situaţiei dezvoltării paliaţiei în peste 50 de ţări din Europa şi foste ţări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situaţia cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcţionării îngrijirilor paliative şi a integrării acestora in ansamblul sistemelor naţionale de sănătate, 2) educaţia specialiştilor (medici, asistenţi medicali şi alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliaţie, 3) consumul mediu de medicaţie opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii şi 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienţilor, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului ţărilor investigate, ca număr de servicii şa 100.000 loc ( Figura 22 ). Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât şi în cel privat şi au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcţie de complexitatea cazurilor şi de preferinţele pacienţilor. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locaţiile în care se acordă serviciile şi pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliaţie publice sau private. De asemenea, Ordinunl se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privinţa condiţiilor de finanţare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unităţile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS). În perioada 2002-2020, introducerea şi dezvoltarea unor mecanisme de finanţare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecinţă dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât şi în cel privat de sănătate, unităţile cu paturi de internare (compartimente/secţii de paliaţie) având cea mai accentuată dezvoltare. Figura 22: Sursa: Date CNAS Intre cei 108 furnizori de servicii spitaliceşti de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel ( Tabelul 26 ): având următoarea: Tabelul 26: Repartizare pe judeţe a serviciilor de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România în sistem public, ONG şi privat Regiunea NE / Judeţ Public ONG Privat Total Bacău 5 1 8 14 Botoşani 0 0 0 0 Iaşi 6 1 5 12 Neamţ 2 0 0 2 Suceava 4 0 3 7 Vaslui 0 0 1 1 Total NE 17 2 17 36 Dintre aceştia, doar 2 furnizori (1 în judeţul Bacău şi 1 în judeţul Iaşi) sunt orientaţi spre ingrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenţei pacienţilor adulţi. Există 35 de secţii/compartimente de îngrjiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative şi doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 judeţe din Regiunea NE, numai în judeţul Botoşani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative. Din analiza datelor existente la nivelul MS si SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra in serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate in sectii de psihiatrie şi mai mult de 14% in sectii de pneumologie si boli infecţioase. Serviciile acordate in sectii de Recuperare, Ingrijiri paliative şi Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce priveşte morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puţin decât media naţională de 74%), în timp ce demenţa şi afecţiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media naţională. ,inte regionale Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu şi echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 11 : Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative şi rapoarte de alocare personal Număr de paturi pacienţi internaţi îngrijiri paliative per număr de locuitori Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori 25 paturi ÎP la 125,000 locuitori 1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori 1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori Raport personal îngrijiri paliative pacienţi internaţi Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu Raport personal echipa de ÎP la domiciliu 1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: (fizioterapeut, consilier spiritual) 1 echipa de ÎP la domiciliu constă în: 1 doctor cu atestat - ÎP la 12 paturi 1 asistenta cu formare ÎP la 8 paturi 8 per tură 1 infirmieră la 8 paturi pe tură 1 asistent social la 25 paturi jumătate de normă psiholog la 12 paturi ; 4 contracte de muncă cu timp parţial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual) 1 doctor 1 asistentă jumătate de normă lucrător social 2 contracte de muncă cu timp parţial - alte tipuri de personal 2 doctori 4 asistente 1 psiholog jumătate de normă fizioterapeut Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust 11 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust. În plus faţă de creşterea capacităţilor de servicii paliative, sunt stabilite şi următoarele obiective calitative 12 : Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcţie de complexitatea nevoilor pacienţilor cu boli progresive cronice. Este necesară consolidarea capacităţilor în domeniul îngrijirii paliative de bază şi al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unitati tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitaliceşti de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, şi centre de consultanţă pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) şi formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea şi coordonarea serviciilor. Protocoalele şi algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare şi medicamentele esenţiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice- opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienţii cu cancer, cu respectarea reglementarilor in vigoare, cât şi pentru cei cu alte boli progresive cronice Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanţarea îngrijirilor paliative de bază şi specializate în toate locaţiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor. Dezvoltarea şi acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul şi calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România. Tabelul 28 de mai jos explică diferenţa dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune şi serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populaţiei. 12 Sursa: Informaţii din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017 84 Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE – Curente, necesare şi analiza deficitului Nord Est Populaţ ie (2015) Numărul şi tipul curent de paturi (per furnizor de servicii) Paturi necesare Deficit (nu include paturi la privat) Pacienţi ambulatoriu în prezent după număr şi tip de furnizori de servicii OP Necesar Deficit (exclud e facilităţi le private) Echipe curente de asistenţă la domiciliu după număr şi tip de furnizori de servicii Echipe la domiciliu necesare Deficit (Exclud e facilităţi le private) S = Stat ONG = Organizaţie non -profit C = Societate privată S ONG C 25 paturi la 125,000 Locuitori S ONG C 1 cabinet la 60,000 Locuitori S ONG C 1 echipa la domiciliu la 40,000 locuitori Bacău 602,399 40 0 29 120 80 0 0 0 10 10 0 2 0 15 13 Botoşani 397,151 0 0 0 80 80 0 0 0 7 7 0 0 0 10 10 Iaşi 787,671 327 30 213 157 -200 0 0 0 13 13 0 0 0 20 20 Neamţ 457,606 26 0 40 92 66 0 0 0 8 8 0 0 0 11 11 Suceava 630,365 22 0 88 126 104 0 0 0 10 10 0 0 0 16 16 Vaslui 388,372 0 0 0 78 78 0 0 0 6 6 0 0 0 10 10 Total 3,263,5 64 415 30 370 653 208 0 0 0 54 54 0 2 0 82 80 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienţilor. Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile şi standardele descrise mai sus, ţintele pe termen scurt şi mediu se stabilesc după cum urmează: paturi paliative: înfiinţarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală; servicii de ambulatoriu: înfiinţarea între 17 şi 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% şi 50% din decalajul actual; echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înfiinţarea între 12 şi 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% şi 30% din diferenţa curentă. Dezvoltarea şi distribuţia teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip. Capacitate viitoare pentru ITL şi Recuperare Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL şi Recuperare va fi dezvoltat atât în unităţi sanitare de specialitate, cât şi în secţiile specifice din spitalele generale. Consolidarea şi dezvoltarea serviciilor de recuperare şi ITL va fi "sincronizată" cu raţionalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul şi implicarea din partea tuturor actorilor implicaţi, inclusiv a autorităţilor publice locale, precum şi demararea unor proiecte noi, după caz. Paturi psihiatrie la nivelul regiunii Tabelul 29: Situaţia numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute şi cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018 JUDE, / SPITAL Nr.paturi Psihiatrie Acuţi Nr.paturi Psihiatrie Cronici Total BC 114 32 146 Spitalul Judetean de Urgenta Bacau 60 60 Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti 14 14 Spitalul Municipal Onesti 40 40 Spitalul Orasenesc Buhusi 32 32 BT 260 167 427 SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA 72 72 Spitalul Judetean de Urgenta "Mavromati" Botosani 235 95 330 Spitalul Municipal Dorohoi 25 25 IS 719 309 1028 CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE 0 0 Institutul de Psihiatrie Socola Iasi 452 250 702 MEMORY HOSPITAL 59 59 SPITALUL DE PSIHIATRIE SI PENTRU MASURI DE SIGURANTA PADURENI 240 240 SPITALUL MILITAR DE URGENTA IASI 13 13 Spitalul Municipal Pascani 10 10 SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IASI 4 4 NT 124 124 248 SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN 124 124 Spitalul Judetean de Urgenta Piatra-Neamt 74 74 Spitalul Municipal de Urgenta Roman 50 50 SV 157 225 382 SPITALUL DE PSIHIATRIE CAMPULUNG MOLDOVENESC 55 15 70 SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI SIRET 15 195 210 Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava 52 10 62 Spitalul Municipal Radauti 35 5 40 VS 198 105 303 SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI 10 105 115 Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui 80 80 Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad 90 90 Spitalul Municipal Husi 18 18 Total 1.572 962 2.534 ANEXE
Anexa nr.1
Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listlor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016
Nr. crt. Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise Nr. Medici la 31.12.2016 Numar asigurati înscrisi la 31.12.2016 Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016 Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016 0 1 2 3 4 5 1 sub 500 161 36.148 2.897 39.045 2 500 - 1000 661 472.947 79.421 552.368 3 1001 - 1500 2.592 2.739.672 537.284 3.276.956 4 1501 - 2000 3.512 5.077.472 1.007.938 6.085.410 5 2001 - 2200 1.103 1.909.737 399.443 2.309.180 6 2201 - 2500 1.425 2.732.218 587.080 3.319.298 7 2501 - 3000 1.130 2.533.751 520.584 3.054.335 8 3001-3500 367 976.416 196.632 1.173.048 9 3501-4000 108 330.071 70.759 400.830 10 4000-4500 70 251.490 63.208 314.698 11 peste 4500 Total 11.129 17.059.922 3.465.246 20.525.168 Urban 6.867 10.803.784 1.988.909 12.792.693 Rural 4.262 6.256.138 1.476.337 7.732.475
În anul 2017
Nr. crt. Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise Nr. Medici la 31.12.2017 Numar asigurati înscrisi la 31.12.2017 Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017 Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017 0 1 2 3 4 5 1 sub 500 149 35.934 2.719 38.653 2 500 - 1000 609 431.617 76.390 508.007 3 1001 - 1500 2.568 2.728.900 545.343 3.274.243 4 1501 - 2000 3.412 4.894.424 1.033.287 5.927.711 5 2001 - 2200 1.094 1.868.053 417.317 2.285.370 6 2201 - 2500 1.397 2.664.089 599.955 3.264.044 7 2501 - 3000 1.137 2.524.458 544.987 3.069.445 8 3001-3500 418 1.097.388 235.843 1.333.231 9 3501-4000 122 372.939 81.259 454.198 10 4000-4500 69 240.582 67.132 307.714 11 peste 4500 7 30.427 5.742 36.169 Total din care: 10.982 16.888.811 3.609.974 20.498.785 Urban 6.484 10.236.624 2.035.406 12.272.030 Rural 4.498 6.652.187 1.574.568 8.226.755
În anul 2018
Nr. crt . Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise Nr. Medici la 31.12.2018 Numar asigurati înscrisi la 31.12.2018 Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018 Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018 0 1 2 3 4 5 1 sub 500 153 38,889 2,640 41,529 2 500 - 1000 606 441,101 80,117 521,218 3 1001 - 1500 2,544 2,688,599 557,991 3,246,590 4 1501 - 2000 3,332 4,766,273 1,054,820 5,821,093 5 2001 - 2200 1,067 1,817,277 437,835 2,255,112 6 2201 - 2500 1,309 2,489,380 577,481 3,066,861 7 2501 - 3000 1,190 2,630,352 598,064 3,228,416 8 3001-3500 431 1,132,615 254,738 1,387,353 9 3501-4000 131 391,165 91,153 482,318 10 4000-4500 77 263,108 75,095 338,203 11 peste 4500 12 52,099 11,346 63,445 Total 10,852 16,710,858 3,741,280 20,452,138 Urban 6,577 10,485,520 2,143,858 12,629,378 Rural 4,275 6,225,338 1,597,422 7,822,760
88
Anexa nr. 2
Situaţia contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistenţă în anul 2019
Nr. crt. Casa de Asigurari de Sănătate Asistenta Primara Specialităţi clinice Ambulatoriu a) Paraclinice : laborator / radiologie, imagistica şi medicină nucleară/ anatomie patologica b) Paraclinice : ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie c) Paraclinice : ecografii - medici specialitati clinice d) Paraclinice : radiografie dentara retroalveolară şi panoramică - medici dentisti Medicină fizică şi de Reabilitare in Ambulatoriu Acupunctură Medicina dentara Spitale Consultatii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU Medicamente Ambulatoriu Dispozitive medicale Sanatorii şi Preventorii TOTAL Îngrijiri medicale la domiciliu Îngrijiri Paliative la domiciliu Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu 1 ALBA 189 28 16 2 2 0 10 0 52 12 2 8 0 0 63 69 0 453 2 ARAD 244 85 29 8 9 1 11 0 161 14 3 4 0 0 100 72 0 741 3 ARGE 341 63 32 18 3 2 14 0 68 23 4 6 0 0 86 78 0 738 4 BACAU 263 51 32 0 0 1 10 0 52 27 3 6 0 0 68 79 3 595 5 BIHOR 333 62 30 3 9 1 27 2 306 21 1 2 1 0 151 63 0 1,012 6 BISTRITA 133 12 10 1 2 3 5 0 37 5 1 5 0 0 73 68 1 356 7 BOTOSANI 155 9 13 5 1 1 5 0 43 4 0 0 0 0 62 64 1 363 8 BRASOV 313 95 26 1 6 2 9 0 52 27 3 3 1 0 83 76 1 698 9 BRAILA 144 26 14 5 5 1 5 0 22 5 0 3 0 0 42 76 0 348 10 BUZĂU 190 50 26 9 9 0 7 0 35 16 2 2 0 0 48 72 0 466 11 CARA 146 54 10 1 6 1 9 0 28 6 2 0 0 0 36 65 0 364 12 CALARASI 111 54 19 0 1 1 8 0 16 7 1 6 0 0 40 77 0 341 13 CLUJ 336 139 64 9 18 11 14 1 153 28 10 12 0 0 125 67 0 987 14 CONSTANTA 373 202 47 6 0 0 26 1 142 34 7 1 0 0 111 75 4 1,029 15 COVASNA 98 18 10 0 1 0 8 0 17 4 0 1 0 0 34 67 0 258 16 DÂMBOVITA 211 26 18 0 3 1 9 0 68 4 1 12 0 0 86 83 0 522 17 DOLJ 403 148 46 4 35 1 26 1 146 44 2 7 0 0 134 78 0 1,075 18 GALA I 234 34 21 6 2 0 8 0 89 11 1 10 0 0 40 78 0 534 19 GIURGIU 104 24 14 2 3 1 1 0 26 4 0 0 0 0 51 0 0 230 20 GORJ 185 45 22 9 6 0 11 0 40 9 0 2 0 0 49 71 0 449 21 HARGHITA 145 26 10 2 6 2 4 0 44 6 2 2 0 0 62 57 0 368 22 HUNEDOARA 218 25 22 0 6 0 10 0 23 13 1 0 0 0 58 73 2 451 23 IALOMITA 107 28 19 1 3 1 6 0 32 4 3 2 0 0 49 73 0 328 24 IASI 401 173 53 0 6 10 31 0 231 36 0 24 0 0 129 56 1 1,151 25 ILFOV 150 47 16 0 6 0 9 0 26 8 2 8 0 0 82 77 0 431 26 MARAMURES 213 43 24 5 4 8 6 1 100 17 5 13 0 1 85 64 0 589 27 MEHEDINTI 132 25 12 5 2 0 9 0 24 6 1 2 0 0 46 68 0 332 28 MURES 284 112 33 18 21 6 16 1 120 18 6 7 0 0 89 62 0 793 29 NEAMT 228 54 23 1 2 1 7 0 95 12 1 5 0 0 57 71 0 557 30 OLT 232 33 28 5 2 0 9 0 23 7 1 4 0 0 73 81 0 498 31 PRAHOVA 347 100 40 0 7 2 22 0 67 31 2 7 0 0 86 86 2 799 32 SATU-MARE 138 34 19 0 0 0 4 0 70 7 0 4 0 0 66 59 0 401 33 SĂLAJ 105 13 8 1 0 0 3 0 61 6 0 2 0 0 45 64 0 308 34 SIBIU 238 48 23 0 0 0 5 0 119 13 3 5 0 0 58 74 0 586 35 SUCEAVA 273 112 25 0 2 2 10 0 57 16 2 3 0 0 136 67 0 705 36 TELEORMAN 160 78 21 2 0 0 8 0 34 7 0 0 0 0 54 77 0 441 37 TIMI 405 222 41 9 15 0 23 1 164 26 3 5 0 0 135 67 0 1,116 38 TULCEA 83 36 10 0 0 0 4 0 22 4 2 0 0 0 24 66 0 251 39 VASLUI 156 37 20 1 3 0 7 0 46 6 2 4 0 0 55 63 0 400 40 VÂLCEA 202 33 14 0 0 0 22 0 51 11 1 4 0 0 52 70 1 461 41 VRANCEA 137 44 20 1 0 0 2 0 37 8 1 3 0 0 68 63 0 384 42 BUCURESTI 850 592 149 28 92 2 84 7 160 86 9 29 0 0 350 91 0 2,529 43 AOPSNAJ 240 93 214 27 28 4 40 1 40 24 1 14 0 0 494 85 2 1,307 TOTAL 9,95 3,233 1,343 195 326 66 564 16 3,199 677 91 237 2 1 3,835 2,992 18 26,745
Anexa nr. 3a
89
SITUAŢIA INVESTIGAŢIILOR PARACLINICE, DUPA PROVENIENTA RECOMANDARII, CONFORM ANEXEI NR. 17 LA ORD. 397/836/2018, DECONTATE DIN FONDUL ALOCAT ASISTENŢEI MEDICALE PARACLINICE, IN BAZA CONTRACTELOR INCHEIATE CU FURNIZORI DE SERVICII MEDICALE PARACLINICE IN ANUL 2018
Nr. crt. CAS La recomandarea Medicului de Familie La recomandarea Medicului de Specialitate TOTAL Nr. investigatii efectuate % Nr. investigatii efectuate % Nr. investigatii efectuate C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 1 ALBA 639,014 84.25% 119,448 15.75% 758,462 2 ARAD 970,305 80.60% 233,473 19.40% 1,203,778 3 ARGES 1,007,651 89.31% 120,550 10.69% 1,128,201 4 BACAU 850,733 85.05% 149,512 14.95% 1,000,245 5 BIHOR 422,122 70.98% 172,577 29.02% 594,699 6 BISTRITA 220,973 71.26% 89,128 28.74% 310,101 7 BOTOSANI 387,432 76.27% 120,566 23.73% 507,998 8 BRASOV 1,218,167 83.50% 240,797 16.50% 1,458,964 9 BRAILA 355,275 90.67% 36,566 9.33% 391,841 10 BUZAU 363,929 84.04% 69,115 15.96% 433,044 11 CARAS 349,988 84.77% 62,893 15.23% 412,881 12 CALARASI 371,494 82.31% 79,823 17.69% 451,317 13 CLUJ 718,059 61.64% 446,826 38.36% 1,164,885 14 CONSTANTA 1,333,907 86.41% 209,806 13.59% 1,543,713 15 COVASNA 141,682 80.90% 33,455 19.10% 175,137 16 DAMBOVITA 550,320 84.76% 98,932 15.24% 649,252 17 DOLJ 691,981 67.11% 339,072 32.89% 1,031,053 18 GALATI 639,200 84.25% 119,496 15.75% 758,696 19 GIURGIU 171,725 88.51% 22,293 11.49% 194,018 20 GORJ 435,118 76.43% 134,198 23.57% 569,316 21 HARGHITA 316,848 70.11% 135,074 29.89% 451,922 22 HUNEDOARA 533,621 80.54% 128,905 19.46% 662,526 23 IALOMITA 521,829 85.32% 89,781 14.68% 611,610 24 IASI 1,010,098 63.18% 588,741 36.82% 1,598,839 25 ILFOV 403,385 73.78% 143,378 26.22% 546,763 26 MARAMURES 728,902 68.30% 338,282 31.70% 1,067,184 27 MEHEDINTI 428,282 89.03% 52,749 10.97% 481,031
28 MURES 681,985 60.77% 440,243 39.23% 1,122,228 29 NEAMT 505,958 89.83% 57,286 10.17% 563,244 30 OLT 474,487 78.57% 129,404 21.43% 603,891 31 PRAHOVA 985,619 72.66% 370,834 27.34% 1,356,453 32 SATU MARE 405,325 81.93% 89,403 18.07% 494,728 33 SALAJ 251,304 80.93% 59,220 19.07% 310,524 34 SIBIU 664,813 88.18% 89,125 11.82% 753,938 35 SUCEAVA 580,988 77.03% 173,277 22.97% 754,265 36 TELEORMAN 499,074 84.37% 92,432 15.63% 591,506 37 TIMIS 1,417,759 77.43% 413,241 22.57% 1,831,000 38 TULCEA 205,451 86.52% 31,997 13.48% 237,448 39 VASLUI 591,567 89.43% 69,952 10.57% 661,519 40 VALCEA 438,879 90.48% 46,203 9.52% 485,082 41 VRANCEA 355,580 85.45% 60,570 14.55% 416,150 42 BUCURESTI 6,972,994 51.93% 6,454,767 48.07% 13,427,761 43 OPSNAJ 2,151,241 71.95% 838,802 28.05% 2,990,043 TOTAL 32,965,064 70.50% 13,792,192 29.50% 46,757,256
90
Anexa nr. 3b
SITUAŢIA PE JUDEŢE A SERVICIILOR MEDICALE PARACLINICE DECONTATE IN ANUL 2018 Nr. crt. CAS Numar investigatii medicale paraclinice DECONTATE din care: investigatii medicale paraclinice-analize de laborator investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală investigatii medicale paraclinice-explorari functionale investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 1 ALBA 758,462 734,484 23,185 736 57 2 ARAD 1,203,778 1,169,361 32,998 1,109 310 3 ARGES 1,128,201 1,075,925 51,023 1,052 201 4 BACAU 1,000,245 948,913 50,202 879 251 5 BIHOR 594,699 543,741 49,898 1,002 58 6 BISTRITA 310,101 297,621 11,929 486 65 7 BOTOSANI 507,998 482,629 24,719 457 193 8 BRASOV 1,458,964 1,395,787 59,106 3,733 338
9 BRAILA 391,841 364,822 26,862 147 10 10 BUZAU 433,044 395,308 37,554 164 18 11 CARAS 412,881 403,183 9,308 388 2 12 CALARASI 451,317 421,037 30,067 203 10 13 CLUJ 1,164,885 1,079,565 82,885 1,767 668 14 CONSTANTA 1,543,713 1,499,165 41,232 3,119 197 15 COVASNA 175,137 165,824 9,171 133 9 16 DAMBOVITA 649,252 621,948 26,476 778 50 17 DOLJ 1,031,053 1,002,009 27,676 1,077 291 18 GALATI 758,696 730,811 26,724 1,009 152 19 GIURGIU 194,018 187,004 6,849 146 19 20 GORJ 569,316 525,921 41,111 472 1,812 21 HARGHITA 451,922 404,130 47,229 530 33 22 HUNEDOARA 744,364 686,746 55,492 1,831 295 23 IALOMITA 611,610 599,073 12,454 73 10 24 IASI 1,598,839 1,528,118 67,601 2,755 365 25 ILFOV 546,763 539,165 7,271 307 20 26 MARAMURES 1,067,184 1,019,341 46,809 1,011 23 27 MEHEDINTI 481,031 468,779 9,411 2,010 831 28 MURES 1,122,228 1,071,320 50,080 719 109 29 NEAMT 563,244 545,121 17,643 315 165 30 OLT 603,891 584,844 18,693 330 24 31 PRAHOVA 1,356,453 1,304,558 49,485 2,275 135 32 SATU MARE 494,728 452,909 41,173 571 75 33 SALAJ 313,231 295,985 16,956 257 33 34 SIBIU 753,938 708,571 44,868 416 83 35 SUCEAVA 754,265 718,876 33,027 2,325 37 36 TELEORMAN 591,506 581,214 10,017 249 26 37 TIMIS 1,831,000 1,747,400 75,473 6,837 1,290 38 TULCEA 237,448 227,199 10,214 34 1 39 VASLUI 661,519 633,206 27,472 788 53 40 VALCEA 485,082 461,847 22,558 651 26 41 VRANCEA 416,150 405,645 9,621 663 221 42 BUCURESTI 13,427,761 13,091,610 312,247 21,687 2,217 43 OPSNAJ 2,990,043 2,880,514 105,756 3,283 490 TOTAL 46,841,801 45,001,229 1,760,525 68,774 11,273
91
92
Anexa nr. 4
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:
= mii lei=
Programele naţionale de sănătate publică Total buget 2015 Total buget 2016 Total buget 2017 Credite bugetare 2018 Credite bugetare 2019 I. Programul naţional de boli transmisibile, din care: 477.258 520.754 620.084 597.593 701.059 Programul naţional de vaccinare 128.073 140.647 286.176 266.367 338.857 Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare 4.151 3.469 2.073 2.617 2.803 Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV 323.871 349.939 308.157 303.076 327.998 Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei 20.258 22.192 19.875 24.410 30.345 Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei 905 4.507 3.803 1.123 1.056 II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă 1.763 1.671 1.561 1.667 1.724 III. Programul naţional de securitate transfuzională 127.980 111.506 108.942 100.287 118.047 IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care: 141.497 120.224 84.885 87.978 95.164 Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin 10.580 6.214 4.612 6.985 7.768 Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică 1.488 1.757 1.811 1.757 1.743 Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană 109.754 86.249 54.711 57.890 61.435 Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale 15.661 20.094 17.385 16.106 16.393 Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer 2.081 4.354 4.732 3.939 5.209 Programul naţional de boli endocrine 1.016 657 659 363 132 Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D x x x x 1.511 Programul naţional de tratament pentru boli rare 700 686 700 700 700 Programul naţional de management al registrelor naţionale 217 213 275 238 273 V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate 1.734 1.651 1.412 1.407 1.325
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului 28.321 28.667 19.916 21.246 25.614 Total buget programe naţionale de sănătate publică 778.553 784.473 836.800 810.178 942.933 MS - acţiuni centralizate 10 0 0 TOTAL BUGET 778.553 784.473 836.810 810.178 942.933
Anexa nr. 5
93
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:
Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sanatate curative in perioada 2015 - 2019 Nr. crt. Denumirea programului national de sănătate curativ Denumirea subprogramului national de sănătate curativ Credite de angajament aprobate (LEI) 2015 2016 2017 2018 2019 1 Program naţional de boli cardiovasculare 101,846,130.00 119,996,010.00 128,972,830 158,624,000.00 174,237,000.00 2 Programul national de oncologie Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii) 1,484,151,290.00 2,060,823,710.00 1,409,944,930 1,574,211,000.00 1,985,724,500.00 Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT 14,708,000.00 17,604,000.00 35,514,000 31,336,000.00 41,726,000.00 Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare 1,124,430.00 512,480.00 512,000 339,000.00 409,000.00 Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi; 1,502,360.00 1,617,000.00 2,184,840 2,948,000.00 3,076,000.00 Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice 80,512,460.00 131,768,790.00 171,900,520 191,808,000.00 240,181,000.00
realizate în regim de spitalizare de zi (adulţi şi copii) Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi. 119,000 33,000.00 20,000.00 Total program 1,581,998,540.00 2,212,325,980.00 1,620,175,290.00 1,800,675,000.00 2,271,136,500.00 3 Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) 22,479,350.00 20,738,960.00 18,739,000 19,083,640.00 27,972,620.00 4 Programul national de diabet zaharat 894,819,220.00 941,800,350.00 1,089,739,020 1,267,950,170.00 1,546,432,250.00 5 Program naţional de tratament al bolilor neurologice 106,610,000.00 124,531,720 133,157,670 170,928,000.00 156,928,000.00 6 Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei 72,550,400.00 79,408,750.00 202,288,840 159,046,000.00 164,741,000.00 7 Program naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare 117,834,320.00 123,936,230.00 201,539,000 272,440,000.00 432,804,270.00 8 Program naţional de sănătate mintală 1,611,670.00 1,760,860.00 1,761,000 1,953,000.00 1,944,120.00 9 Programul national de endocrinologie 7,627,690.00 6,501,410.00 2,601,000 2,372,000.00 2,219,000.00 10 Programul national de ortopedie 68,438,930.00 85,628,220.00 80,544,710 88,634,000.00 102,304,000.00 11 Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule umane 69,693,240.00 53,622,950.00 53,623,000 53,801,000.00 51,821,000.00 12 Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica 883,772,940.00 929,756,000.00 1,033,642,590 1,022,801,000.00 1,131,898,000.00
94
13 Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice 694,210.00 263,740 633,000 517,000.00 177,000.00 14 Program naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă Subprogramul de radiologie intervenţională 18,605,380.00 20,563,300.00 14,192,000 16,407,000.00 13,373,000.00 Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos 10,784,200.00 11,286,900.00 8,226,830 4,471,870.00 2,754,240.00 Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil 198,240.00 432,820.00 433,000 389,000.00 236,000.00 Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular 869,400.00 700,000.00 700,000 825,320.00 1,075,000.00 Total program 30,457,220.00 32,983,020.00 23,551,830.00 22,093,190.00 17,438,240.00 Total programe 3,960,433,860.00 4,733,254,200.00 4,590,968,780.00 5,040,918,000.00 6,082,053,000.00
95
Anexa nr. 6
Tabelul 4: Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)
Judeţ Localitate Populaţie rezidenta 1 Bacău Iteşti 1 499 2 Bacău Caiuti 5416 3 Bacău Sarata 2220 4 Bacău Huruiesti 2435 5 Botoşani Comuna Avrămeni 3881 6 Botoşani Comuna Adăşeni 1 466 7 Botoşani Comuna Manoleasa 3406 8 Botoşani Comuna Broscăuţi 3 494 9 Botoşani Comuna Dimăcheni 1 407 10 Botoşani Comuna Vorniceni 4 417 11 Botoşani Conceşti 3406 12 Botoşani Drăguşeni 2688 13 Botoşani Viisoara 2005 14 Iaşi Comuna Costeşţi 1 831 15 Iaşi Golăeşti 3993 16 Iaşi Lespezi 5995 17 Iaşi Lungani 6317 18 Iaşi Movileni 3163 19 Iaşi Răchiteni 3433 20 Iaşi Sireţel 4372 21 Iaşi Tătăruşi 5639 22 Neamţ Făurei 2193 23 Neamţ Panceşti 1538 24 Neamţ Văleni 1 531 25 Vaslui Bogdăniţa 1574 26 Vaslui Coroieşti 2 142 27 Vaslui Măluşteni 2 350 28 Vaslui Ciocani 1710 29 Vaslui Fruntişeni 1894 30 Vaslui Pochidia 1 721 31 Suceava Cirlibaba 1 934 32 Suceava Cosna 1 499 33 Suceava Crucea 2099 34 Suceava Poieni Solca 2126 1 Bacău Iteşti 1 499
Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianu arie2016_0.pdf
Anexa nr. 7
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607
Denumire judeţ Denumirea Unităţii Administrativ- Teritoriale COD SIRUTA Pop. Urban/ Rural Grad de Marginalizare Specialişti Asistent social Asistent medical comunitar Consilier şcolar BACAU PANCESTI 24187 3 919 Rural 4 x x x BACAU PARAVA 24034 2 681 Rural 4 x x x BACAU PARINCEA 24089 3 588 Rural 3 x x x BOTOSANI STAUCENI 35884 3 619 Rural 3 1 x x BOTOSANI MANOLEASA 544 rural 3 BOTOSANI MILEANCA 1074 rural 3 BOTOSANI STEFANESTI urban 3 BOTOSANI RAUSENI 38679 2 817 Rural 3 x vacant 1 IASI DUMESTI 96940 4 576 Rural 4 x x x IASI COSTULENI 96423 4 276 Rural 4 1 x x IASI MOGOSESTI- IASI 98113 5 242 Rural 3 1 x x IASI TIGANASI 99879 4 036 Rural 3 1 x x NEAMT VALEA URSULUI 124885 3 874 Rural 4 x x x NEAMT STANITA 124331 1 966 Rural 4 1 x x NEAMT CANDESTI 122061 3 232 Rural 3 1 x x NEAMT BOZIENI 121876 2 716 Rural 3 1 x x SUCEAVA VALEA MOLDOVEI 150891 3 838 Rural 4 1 x x SUCEAVA PATRAUTI 149833 4 567 Rural 3 x x x VASLUI IVANESTI 164393 4 495 Rural 4 1 x x VASLUI VINDEREI 166770 4 025 Rural 4 1 1 x VASLUI DUMESTI 163734 3 334 Rural 4 1 x x VASLUI SOLESTI 165899 3 623 Rural 3 x x x VASLUI GHERGHESTI VASLUI MURGENI
98
Anexa nr. 8
Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica
BACĂU BOTO ANI IA I NEAMŢ SUCEAVA VASLUI Nr. crt. Specialitatea/ atestat de studii complementa re Nr. total consulta ţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consulta ţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consulta ţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consult aţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consultaţi i Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consultaţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe C0 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 c14 c15 c16 C17 C18 C19 1 Alergologie si imunologie clinica 4,421 2,459 0 2,278 895 0 21,976 319 0 2,286 5,715 0 3,071 3,263 0 379 424 0 2 Anestezie şi terapie intensivă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 Boli infecţioase 3,219 0 0 1,364 95 0 2,991 3 0 994 247 0 10,114 256 0 4,985 0 0 4 Cardiologie 23,041 21,088 0 2,663 3,002 0 39,144 594 0 10,067 7,657 0 18,424 19,203 0 6,499 4,248 0 5 Cardiologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 819 0 0 0 0 0 6 Chirurgie cardiovascula ră 0 0 0 0 0 0 136 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 Chirurgie generală 20,507 10,346 0 6,017 10,450 0 24,441 15,918 0 7,357 2,760 0 10,683 7,958 0 6,101 4,191 0 8 Chirurgie orală şi maxilo-facială 227 0 0 63 2 0 5,372 2,637 0 541 0 0 0 0 0 0 0 0 9 Chirurgie pediatrica 5,470 1,136 0 4,407 0 0 3,686 0 0 2,439 7,533 0 3,023 0 0 1,318 168 0 10 Chirurgie plastica, estetică şi microchir. 4,235 3,719 0 0 0 0 7,593 1,174 0 368 0 0 694 0 0 0 0 0
reconstructivă 11 Chirurgie toracică 43 0 0 0 0 0 1,655 90 0 0 0 0 47 0 0 0 0 0 12 Chirurgie vasculara 0 0 0 0 0 0 2,668 1,538 0 0 0 0 322 0 0 0 0 0 13 Dermatovene rologie 16,914 5,176 0 8,114 3,470 0 53,207 22,530 0 16,873 5,208 0 34,204 14,507 0 10,241 1,456 0 14 Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice 54,980 9,490 2,689 21,240 4,264 274 85,050 1,163 4,269 33,703 1,505 1,632 46,965 6,952 1,376 35,447 2,021 0 15 Endocrinologi e 10,667 373 0 14,413 20 0 34,035 1,989 0 13,431 1,059 0 18,559 1,601 0 3,996 269 0 16 Gastroenterol ogie 16,954 1,941 0 8,384 1,824 0 16,150 202 0 6,880 207 0 6,951 594 0 491 0 0 17 Gastroenterol ogie pediatrica 0 0 0 0 0 0 2,525 20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18 Genetică medicala 251 155 0 0 0 0 260 62 0 0 10 0 0 0 0 0 0 0 19 Geriatrie si gerontologie 2,200 41 0 610 2,950 0 12,970 514 0 506 2,520 0 903 723 0 0 0 0 20 Hematologie 0 0 0 1,801 0 0 2,880 28 0 662 0 90 1,442 0 0 0 0 0 21 Medicina internă 40,094 18,730 0 5,734 7,225 0 59,203 2,040 0 11,756 3,892 0 31,448 22,857 0 10,990 8,564 0 22 Nefrologie 6,539 3,378 1,650 4,353 0 0 3,706 21 0 1,710 0 0 1,338 0 0 521 52 0 23 Nefrologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 196 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24 Neonatologie 0 0 0 0 0 0 432 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25 Neurochirurgi e 2,566 105 0 181 0 0 690 0 0 317 0 0 1,256 0 0 0 0 0 26 Neurologie 23,730 3,347 1,036 13,149 2,134 646 56,100 188 5,706 17,168 3,101 713 40,249 13,845 1,283 20,065 3,981 918 27 Neurologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 5,857 6 1,357 6 5 0 9,408 1,668 1,898 0 0 0 28 Oncologie 11,494 0 631 4,764 0 0 21,015 2,328 2,720 7,995 148 0 14,806 0 0 6,277 100 0
99
medicală 29 Oncologie si hematologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 3,104 392 70 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 Obstetrică- ginecologie 19,651 4,100 0 6,173 3,378 0 57,367 14,650 0 13,156 3,516 0 14,075 3,065 0 8,963 732 0 31 Oftalmologie 29,306 20,676 0 8,419 23,136 0 62,051 26,430 0 20,864 12,575 0 37,895 30,765 0 14,520 11,707 0 32 Otorinolaring ologie 26,494 12,531 19 10,671 25,009 0 39,975 23,187 960 19,879 12,963 584 39,635 22,294 10 10,130 6,586 0 33 Ortopedie şi traumatologie 22,338 6,138 713 8,096 5,880 0 15,225 3,880 386 5,030 1,029 0 17,858 10,902 531 4,922 995 0 34 Ortopedie pediatrică 2,631 496 0 0 0 0 2,984 237 19 0 0 0 0 0 0 0 0 0 35 Pediatrie 42,976 7,370 0 9,376 35 0 33,620 2,152 0 23,558 3,100 0 49,513 19,046 0 9,741 252 0 36 Pneumologie 4,613 4,029 0 8,306 24,806 0 26,260 3,635 0 11,915 10,330 0 15,165 7,029 0 9,512 8,861 0 37 Pneumologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 1,348 546 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 38 Psihiatrie 21,899 2,505 2,456 4,912 0 0 71,906 37,136 21,802 26,264 2,755 4,254 47,020 6,749 5,747 20,064 7,011 3,975 39 Psihiatrie pediatrică 2,458 0 1,466 1,213 0 0 8,970 4,500 4,286 7,104 4,388 1,179 5,260 2,212 1,651 3,609 1,463 734 40 Radioterapie 298 0 0 0 0 0 2,084 66 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 41 Reumatologie 10,109 2,863 1,669 6,524 3,367 262 33,454 5,767 6,997 7,329 535 1,336 14,401 2,447 0 9,744 921 1,082 42 Urologie 10,538 1,095 0 3,311 1,240 0 8,112 168 0 2,237 3 0 8,136 1,437 0 1,456 6 0 43 Ingrijiri paliative 0 0 0 0 0 0 1,093 267 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 44 Planificare familiala 0 0 0 0 0 0 5,657 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 TOTAL 440,863 143,287 12,329 166,536 123,182 1,182 837,148 176,378 48,572 272,39 5 92,761 9,788 503,684 199,373 12,496 199,972 64,008 6,709
100
Anexa nr. 9
101
Situatia privind numarul medicilor, a numarului de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare in regiunea de NE
Nrcr t Listă specialităţi/ competenţe/ atestate BACĂU BOTO ANI IA I NEAMŢ SUCEAVA VASLUI Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperit e Necesar nr norme Nr norme acoperite 1 Alergologie şi imunologie clinică 4 5 3.6 2 1.5 1.5 12 13 7.53 2 4 2 2 8 2 1 2 1 2 Anestezie şi terapie intensivă 0 0 0 0 0 0 13 13 5.5 0 2 0 0 0 0 0 0 0 3 Boli infecţioase 13 6 5.14 7 3 2.3 14 13 9.75 10 3 1 14 17 4.5 9 6 1.9 4 Cardiologie 21 16 7.18 5 3 1.1 57 62 26.99 15 11 7 22 26.5 11.5 8 8 3.8 5 Cardiologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 6 Chirurgie cardiovascula ră 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 7 Chirurgie generală 30 13 7.72 16 3 3 80 62 27.96 22 8 3 29 29.5 6.5 14 5 3.1 8 Chirurgie orală şi maxilo-facială 3 3 1.92 1 1 0.2 16 13 3.59 2 2 2 0 0 0 0 1 0 9 Chirurgie pediatrică 5 3 1.66 4 1 1 16 13 2.17 6 3 1 4 10 1 2 2 0.4
Nrcr t Listă specialităţi/ competenţe/ atestate BACĂU BOTO ANI IA I NEAMŢ SUCEAVA VASLUI Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperit e Necesar nr norme Nr norme acoperite 10 Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgi e reconstructiv ă 5 3 1 4 1 1 13 13 5.47 2 1 0.5 2 9 1 0 0 0 11 Chirurgie toracică 1 2 0.29 0 0 0 6 13 1.69 0 2 0 3 1 1 0 0 0 12 Chirurgie vasculară 1 2 0.57 0 0 0 11 13 3.36 0 1 0 1 5 0.5 0 0 0 13 Dermatovene rologie 12 9 8.13 5 3.5 3.1 46 62 32.61 10 8 4 17 20.5 13 6 7 3.5 14 Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice 16 18 11.88 6 4 3.7 46 62 33.24 13 11 8 13 23.5 8.5 12 11 9 15 Endocrinologi e 9 7 5.07 5 4 4 35 62 20.89 9 6 4 8 15 7.5 2 4 2 16 Gastroenterol ogie 14 9 6.64 2 2 0.6 45 62 15.79 6 4 3 11 15 5.5 2 2 0.2 17 Gastroenterol ogie pediatrică 0 0 0 0 0 0 4 13 0.15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18 Genetică medicală 1 1 1 0 0 0 5 13 2.14 0 2 0 0 0 0 0 0 0 19 Geriatrie şi 1 3 1 4 2 2 11 13 7.14 2 2 1 2 7 1.5 0 0 0
102
Nrcr t Listă specialităţi/ competenţe/ atestate BACĂU BOTO ANI IA I NEAMŢ SUCEAVA VASLUI Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperit e Necesar nr norme Nr norme acoperite gerontologie 20 Hematologie 0 0 0 1 0.5 0.2 15 13 4.25 2 3 1.5 2 2 1 1 1 0.2 21 Medicină internă 39 21 19.21 19 5 4 84 62 40.07 15 11 4 26 31.5 14 20 11 6.5 22 Nefrologie 8 4 2.28 3 2.5 2 14 13 6.32 5 3 1 7 11 2 2 2 0.4 23 Nefrologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24 Neonatologie 0 0 0 0 0 0 1 13 0.5 0 2 0 0 0 0 0 0 0 25 Neurochirurgi e 4 3 1 1 0.15 0.15 20 13 2.94 1 2 0.5 5 4 1 0 0 0 26 Neurologie 24 13 11.5 10 4 4 49 62 27.99 16 12 6 24 28.5 11 13 15 6.8 27 Neurologie pediatrică 2 3 2 0 0 0 3 13 2 0 2 0 2 15 3.5 0 1 0 28 Oncologie medicală 3 6 2 2 1 0.6 22 62 10.25 6 6 2 6 14 4.5 7 4 1.6 29 Oncologie şi hematologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 Obstetrică- ginecologie 32 16 10.89 16 4 4 79 62 41.24 23 10 6 28 26.5 6.5 21 8 5 31 Oftalmologie 16 13 11.03 6 5 3.7 50 62 32.75 9 12 7 21 28.5 17 10 8 6.9 32 Otorinolaring ologie 18 15 11.46 9 4.5 4 46 62 27.04 12 10.5 5 16 29 14 8 9 5.9 33 Ortopedie şi traumatologie 19 10 5.72 6 2.6 1.5 31 13 8.41 11 4 3 19 20 8 12 5 4
103
Nrcr t Listă specialităţi/ competenţe/ atestate BACĂU BOTO ANI IA I NEAMŢ SUCEAVA VASLUI Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Nr. medici Nr norme Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperit e Necesar nr norme Nr norme acoperite 34 Ortopedie pediatrică 2 2 1.2 0 0 0 3 13 0.68 0 2 0 0 6.5 0 0 1 0 35 Pediatrie 25 17 13.42 12 4 4 58 62 25.12 14 10 5 34 35 19 17 7 4.2 36 Pneumologie 17 10 3.49 10 4 4 45 62 18.08 10 7 4.5 16 22.5 5.5 14 7 3.6 37 Pneumologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 1 13 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0 0 38 Psihiatrie 14 11 6.72 13 3 3 101 66.2 66.2 19 13.5 11 26 35 21.5 15 14 10.9 39 Psihiatrie pediatrică 0 0 0 2 1 1 6 13 5 3 4 3.5 2 11.5 2.5 3 2 1.8 40 Radioterapia 3 2 0.51 0 0 0 9 13 4 0 1 0 0 0 0 0 0 0 41 Reumatologi e 8 6 3.48 4 2.5 2.5 38 62 21.23 9 6 3 9 15 5 3 3 1.7 42 Urologie 6 5 2.41 3 1 1 19 13 6.91 4 3 1 8 15 3.5 2 2 0.3 43 Planificare familială 0 0 0 0 0 0 1 13 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 44 Îngrijiri paliative 0 0 0 0 0 0 5 13 1.99 0 2 0 0 0 0 0 0 0 45 Medicină fizică şi de reabilitare 13 15 11 12 8.5 5 50 62 42 10 10 8 19 22.5 11.5 6 6 5.5 TOTAL 389 272 182.12 190 82.25 68.15 1180 1422.2 601.94 268 209 108.5 398 560 215 210 156 90.2
104 Preluat: 2026-09-24T08:27:22.393601+00:00 · SHA256: aa41abffa8cf93eeac39310c56e6a9496117efaecb9137d093b1edbf617d6b77