Legislație națională
STANDARD · 0 · 2020
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 28 mai 2020 pentru calificarea profesională de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor, lutier, pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul profesional, inclusiv dual
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Educa?iei ?i Cercetării · ID sursă 227009
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 28 mai 2020
pentru calificarea profesională de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor, lutier, pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul profesional, inclusiv dual
EMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 484 bis din 9 iunie 2020
Notă ...
Conţinut de Ordinul nr. 4.408 din 28 mai 2020 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 bis din 9 iunie 2020.
Anexa nr. 1 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
Calificarea profesională:
LUTIER
Nivel 3
Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn
2020
GRUPUL DE LUCRU :
Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureș
Avram Doinița, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I
Fărcaș Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I
SC HORA SA Reghin
ing. Man Dorin, director tehnnic
Gliga Companies SA Reghin
ing. Marc Rodica, șef serviciu proiectare
CNDIPT
Coordonare și consultanță metodologică
RĂILEANU CARMEN – Inspector de specialitate curriculum
NOTĂ INTRODUCTIVĂ Titlul calificării: LUTIER Descrierea succintă a calificării: Calificarea Lutier asigură absolventului competențele necesare realizării operațiilor de debitare a materialului lemnos (tivire-spintecare-retezare- secționare-decupare), de prelucrare a reperelor din lemn masiv și panouri (îndreptare, rindeluire, tăiere la lungime, burghiere, cepuire, frezare, strunjire), șlefuire, finisare, asamblare și ambalare a instrumentelor muzicale cu coarde și arcuș: viori, viole, violoncel și contrabas și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitare, mandoline, harpe) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (naiuri), de asigurare a calității operațiilor, de organizare a locului de muncă, de respectare a normelor de securitate și sănătate în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului înconjurător. Ocupațiile COR* (Clasificarea Ocupațiilor din România) ce pot fi practicate, inclusiv codurile din COR: 731212 lutier 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 752201 tâmplar universal 752203 tâmplar manual/artizanal *NOTĂ: Lista ocupațiilor COR care pot fi practicate este dată cu titlu de exemplu. Absolvenții care dobîndesc această calificare pot practica și alte ocupații din domeniu, de același nivel sau de nivel inferior, în funcție de decizia angajatorului. Lista unităților de rezultate ale învățării: Unități de rezultate ale învățării tehnice generale Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn Debitarea materialului lemnos Unități de rezultate ale învățării tehnice specializate Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării Prelucrarea materialului lemnos Asamblarea componentelor confecționate Finisarea instrumentelor muzicale Competențele cheie, vizate de calificarea descrisă prin standardul de pregătire profesională, specifice celor 8 domenii de competențe cheie descrise prin Legea educației naționale nr.1/2011 și corelate cu Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2018 privind competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, sunt integrate în unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale sau specializate, așa cum sunt prezentate în rezultatele învățării descrise în continuare, pentru fiecare unitate de rezultate ale învățării. Acestea sunt evidențiate cu caractere italice. Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 3 Oportunități la finalizarea programului de formare: angajarea pe piața muncii sau continuarea studiilor într-o calificare de nivel superior. TABEL DE CORELARE A UNITĂȚILOR DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII (URI) CU UNITĂȚILE DE COMPETENȚĂ/COMPETENȚE SPECIFICE OCUPAȚIILOR CARE POT FI PRACTICATE URI – Calificarea IPT: LUTIER Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional/ propuse de angajator 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier” 1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării 2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier” 1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării 3. Debitarea materialului lemnos Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier” 1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar” 1. Croirea materialului lemnos Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar manual” 1. Croirea materialului lemnos 4. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier” 1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării 5. Prelucrarea materialului lemnos Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier” Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar” 6. Asamblarea componentelor confecționate Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier” Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar” Prelucrarea materialului lemnos Prelucrarea mecanică a semifabricatelor din lemn masiv Prelucrarea mecanică a panourilor din placaj Asamblarea componentelor confecționate Ambalarea corpurilor de mobilier Confecționarea ambalajelor pentru corpurile de mobilier 7. Finisarea instrumentelor muzicale Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier” 1. Finisarea instrumentelor muzicale Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar” 1. Finisarea elementelor, subansamblelor și ansamblelor Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar manual” 1. Finisarea elementelor, subansamblelor și ansamblelor UNITĂȚILE DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII CORESPUNZĂTOARE COMPETENȚELOR IDENTIFICATE PENTRU OCUPAȚIA/ OCUPAȚIILE VIZATE ȘI STANDARDELE DE EVALUARE ASOCIATE ACESTORA Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 1: UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI Rezultatele învățării: Cunoștințe Abilități Atitudini -secțiuni principale prin trunchi 1.1.2. Defectele lemnului: 1.1.3. Materii prime: 1.1.4. Adezivi utilizați în industria lemnului - proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor Structura și identificarea macroscopică a lemnului: caracterele structurii macroscopice și caracteristicile fizice ale lemnului identificarea macroscopică a speciilor lemnoase defecte de formă a trunchiului defecte de structură noduri crăpături găuri și galerii de insecte colorații anormale și alterații cherestea de rășinoase și foioase materiale compozite: PAL, PFL,MDF, OSB, panouri înnobilate, placaj, panel furnire Reprezentarea secțiunilor principale prin trunchi cu notarea caracterelor structurii macroscopice Recunoașterea speciilor pe baza caracterelor structurii macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului Măsurarea zonelor cu defecte de formă pentru un trunchi dat Alegerea sortimentelor de materii prime pentru realizarea unui produs finit dat Recunoașterea adezivilor în funcție de caracteristicile și proprietățile acestora Realizarea unei asamblări de elemente date, prin utilizarea unui adeziv specific Recunoașterea unor materiale abrazive în funcție de natura suportului Utilizarea materialelor abrazive în funcție de suprafața de șlefuit dată Identificarea Conștientizarea importanței recunoașterii speciilor lemnoase pentru calificarea vizată Asumarea inițiativei la valorificarea lemnului cu defecte Respectarea cerințelor calitative în alegerea sortimentelor de materii prime Executarea operației de asamblare sub supraveghere cu grad de autonomie în execuție Respectarea rugozotății impuse de tehnologia de finisare pentru suprafața șlefuită Asumarea inițiativei în stabilirea modului de finisare pentru un produs finit dat Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și protecție a mediului la utilizarea materiilor prime și materialelor tehnologice - tipuri de adezivi utilizați în industria lemnului 1.1.5. Materiale abrazive: 1.1.6. Materiale tehnologice de finisare: 1.1.7. Norme de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor, protecție a mediului, la utilizarea materiilor prime și a materialelor din industria lemnului materialelor tehnologice pentru finisarea suprafețelor lemnoase clasificarea și simbolizarea materialelor abrazive materiale abrazive utilizate pentru: lemn masiv, suprafețe furniruite, pelicule de finisare materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului Stabilirea materialelor tehnologice de finisare pentru un produs finit dat Utilzarea unei limbi de circulație modernă în identificarea unor materiale de finisare produse în țări ale UE Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților desfășurate Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru Respectarea instrucțiunilor date pentru realizarea sarcinilor de lucru Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1-cunoștințe, 2-abilități, 3- atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării. Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI”: Competențe de alfabetizare: Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Competențe multilingvistice: Utilizarea unei limbi de circulație modernă în identificarea unor materiale de finisare produse în țări ale UE Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: Măsurarea zonelor cu defecte de formă pentru un trunchi dat Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți Respectarea instrucțiunilor date pentru realizarea sarcinilor de lucru Competențe antreprenoriale Asumarea inițiativei la valorificarea lemnului cu defecte Asumarea inițiativei în stabilirea modului de finisare, pentru un produs finit dat Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Echipamente: lupe cu putere de mărire de cca. 10 ori, pensule, role, perii Materii prime: cherestea, placaj, panel, furnir, MDF, OSB, panouri: furniruite, melaminate, emailate, texturate, epruvete din lemn de diferite specii, chei de identificare, mostre cu defecte de formă, structură, cu noduri, cu găuri și galerii de insecte, cu colorații anormale și alterații Materiale: adezivi, materiale abrazive, materiale de pregătire a suportului pentru finisare, lacuri vopsele, emailuri Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora: Nr. crt. Criterii de realizare și ponderea acestora Indicatori de realizare și ponderea acestora 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru 35% Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 30% Alegerea epruvetelor materiilor prime și materialelor necesare realizării sarcinilor de lucru 40% Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingerea incendiilor și protecția mediului 30% 2. Realizarea sarcinii de lucru 50% Identificarea speciilor lemnoase pe baza caracterelor macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului 20% Măsurarea corectă a defectelor de formă a trunchiului 20% Alegerea adezivului adecvat tipului de asamblare și realizarea acesteia 20% Utilizarea corectă a sortimentelor de materiale abrazive 20% Alegerea corectă a materialelor de finisare pentru produsul dat 20% 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate 15% Argumentarea alegerii materiilor prime și materialelor utilizate 50% Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru 50% Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 2: APLICAREA NORMELOR GENERALE DE REPREZENTARE ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN Rezultatele învățării: Cunoștințe Abilități Atitudini -măsurarea corectă a dimensiunilor reperelor -trasarea liniilor cu ajutorul instrumentelor de trasat Instrumente pentru măsurat și trasat Norme generale de reprezentare în desenul tehnic: formate utilizate în desenul tehnic linii folosite în desenul tehnic scări de reprezentare indicatorul și tabelul de componență Semne și reprezentări convenționale în industria lemnului: semne convenționale pentru materii prime utilizate la fabricarea produselor finite din lemn semne convenționale pentru accesorii metalice semne convenționale pentru reprezentarea tapițeriei Mijloace și reguli generale de reprezentare a produselor din lemn: reprezentarea vederilor reprezentarea secțiunilor Întocmirea schiței și a desenului la scară: executarea schiței executarea desenului la scară cotarea în desenul tehnic Reprezentarea asamblărilor, a complexelor și a subansamblurilor specifice produselor finite din lemn: îmbinări, înnădiri, încheieturi Utilizarea instrumentelor de lucru la reprezentarea în desen: Alegerea formatului și a scării de reprezentare în funcție de dimensiunile corpului de reprezentat Trasarea chenarului și a indicatorului Utilizarea semnelor convenționale pentru reprezentarea materiilor prime și materialelor din industria lemnului pentru un produs simplu din lemn, dat Amplasarea vederilor și a secțiunilor pe formatul foii de desen, pentru un produs dat Utilizarea instrucțiunilor date pentru reprezentarea schiței și a desenului la scară Reprezentarea schiței și a desenului la scară, pentru o îmbinare dată Reprezentarea în desen a unui reper complex/ subansamblu dat Reprezentarea în desen a Asumarea responsabilității în utilizarea corectă a instrumentelor de măsurat Conștientizarea importanței utilizării semnelor convenționale în reprezentarea produselor finite din lemn Respectarea regulilor generale de reprezentare a vederilor și secțiunilor pentru un produs din lemn Respectarea normelor și condițiilor tehnice specifice realizării desenului la scară pentru produsele simple din lemn 2.1.7.Realizarea schiței și a desenului la scară pentru produse din lemn: rame, taburet, măsuțe, instrumente muzicale etc. unui produs simplu din lemn, dat 2.2.10. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic reprezentarea în desen a complexelor reprezentarea în desen a subansamblurilor Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării. Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”APLICAREA NORMELOR GENERALE DE REPREZENTARE ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN”: Competențe de alfabetizare: Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: Măsurarea corectă a dimensiunilor reperelor Utilizarea semnelor convenționale pentru reprezentarea materiilor prime, materialelor și utilajelor din industria lemnului Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți Utilizarea instrucțiunilor date pentru reprezentarea schiței și a desenului la scară Respectarea regulilor generale de reprezentare a vederilor și secțiunilor pentru un produs din lemn Competențe cetățenești Asumarea responsabilității în utilizarea corectă a instrumentelor de măsurat Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Instrumente: planșetă, liniar, compas, raportor, echer, metru, creion, radieră Mostre de materii prime: lemn masiv, PAL,PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, rame, poliuretan, materiale de umplutură, arcuri Produse simple din lemn: rame, instrumente muzicale Nr. crt. Criterii de realizare și ponderea acestora Indicatori de realizare și ponderea acestora 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru 35% Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 30% Alegerea corectă a instrumentelor de măsurat și trasat necesare realizării sarcinilor de lucru 40% Alegerea scării de reprezentare și a formatului de hârtie. 30% 2. Realizarea sarcinii de lucru 50% Utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de desen 20% Trasarea chenarului, a indicatorului și a tabelului de componență 20% Respectarea etapelor în realizarea schiței pentru o îmbinare dată 20% Realizarea corectă a desenului la scară pentru un produs simplu de mobilier 40% 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate 15% Argumentarea aplicării normelor de reprezentare în desen a produselor din lemn 60% Utilizarea terminologiei de specialitate în argumentarea aplicării normelor de reprezentare în desenul tehnic 40% Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 3: DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS Rezultatele învățării: Cunoștințe Abilități Atitudini 3.2.13. Măsurarea dimensiunilor reperelor Instalații de uscare artificială a cherestelei tipuri de instalații de uscare construcția și funcționarea instalației de uscare a cherestelei Procesul uscării artificiale a cherestelei pregătirea materialului lemnos pentru uscare regimuri de uscare a cherestelei defecte de uscare a cherestelei Operații de debitare operații de debitare a reperelor cu contur liniar operații de debitare a reperelor cu contur curbiliniu și poligonal adaosuri de prelucrare metode de debitare Utilaje folosite la debitarea lemnului masiv utilaje pentru debitarea lemnului masiv scule pentru debitarea lemnului masiv Descrierea construcției și a modului de funcționare a instalațiilor de uscare a cherestelei Realizarea operației de stivuire a cherestelei în vederea uscării artificiale Alimentarea instalației de uscare Verificarea parametrilor regimului de uscare Identificarea defectelor de uscare și a cauzelor apariției acestora Stabilirea măsurilor de prevenire a apariției defectelor de uscare Stabilirea metodelor de debitare a lemnului masiv și a operațiilor în succesiunea lor, pentru un reper dat Calcularea corectă a adaosurilor de prelucrare pentru un reper dat Organizarea locului de muncă Verificarea și reglarea utilejelor necesare debitării reperului dat 3.2.11 .Montarea uneltei tăietoare corespunzătoare operației de debitare 3.2.12 .Debitarea materialului lemnos pentru obținerea unor repere, pe baza unei fișe tehnologice date Alimentarea instalațiilor de uscare a cherestelei sub supraveghere cu grad de autonomie restrâns Asumarea inițiativei în stabilirea metodei de debitare pentru obținerea unui randament optim Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Asumarea inițiativei pentru pregătirea utilajelor și efectuarea operațiilor de debitare Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de debitare a materialului lemnos Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de debitare efectuate Conștientizarea necesității valorificării lemnului masiv la debitare prin obținerea unor indicatori economici optimi obținute prin debitare și compararea cu cele din fișa tehnologică 3.3.9. Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normelor de protecție a mediului la debitarea lemnului masiv Indicatorii economici la debitarea lemnului masiv Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la debitarea lemnului masiv Calcularea indicatorilor economice pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formule de calcul specifice Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare a cherestelei și debitarea materialului lemnos Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării. Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS”: Competențe de alfabetizare: Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei și debitarea lemnului masiv Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: Calcularea corectă a adaosurilor de prelucrare Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin debitare și compararea cu cele din fișa tehnologică Calcularea indicatorilor economici pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formule de calcul specifice Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de debitare efectuate Competențe cetățenești Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normele de protecție a mediului la debitarea reperelor din lemn masiv Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Competențe antreprenoriale: Asumarea inițiativei în stabilirea metodei de debitare pentru obținerea unui randament optim de debitare Conștientizarea necesității valorificării lemnului masiv la debitare prin obținerea unor indicatori economici optimi Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Material lemnos: rășinoase (brad molid, pin larice); foioase (fag, stejar, paltin, nuc, tei); diverse specii (plop, mesteacăn, arin, salcâm) Camere de uscare artificială a cherestelei Mașini-unelte pentru debitarea materialului lemnos: ferăstraie circulare de spintecat simple, multiple ferăstraie circulare de retezat simple, pendulă ferăstraie panglică Scule/ unelte utilizate pentru debitarea materialului lemnos: discuri tăietoare, pânze dințate Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora Nr. crt. Criterii de realizare și ponderea acestora Indicatori de realizare și ponderea acestora 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru 35% Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 30% Alegerea materialului lemnos, utilajelor, sculelor/ uneltelor necesare efectuării operațiilor de debitare 40% Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, paza și stingerea incendiilor, și protecția mediului 30% 2. Realizarea sarcinii de lucru 50% Pregătirea materialului lemnos și alimentarea instalațiilor de uscare 30% Realizarea operațiilor de debitare utilizând corespunzător utilajele 50% Verificarea dimensiunilor și calității reperelor obținute 20% 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate 15% Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei 50% Descrierea tehnologiei și a utilajelor folosite la debitarea lemnului masiv, prin utilizarea corespunzătoare a terminologiei de specialitate. 50% Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 4: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII Rezultatele învățării: Cunoștințe Abilități Atitudini (șabloane) dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale (cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat) : caracteristici; proprietăți; sortimente Procesul uscării naturale a cherestelei stivuirea materialului lemnos pentru uscare condiții de uscare a cherestelei defecte de uscare a cherestelei Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul) operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate Alegerea materialului lemnos în funcție de documentația specifică pieselor care compun instrumentul muzical Realizarea operației de stivuire a cherestelei în vederea uscării naturale Verificarea umidității materialului lemnos Identificarea defectelor de uscare și a cauzelor apariției acestora Stabilirea măsurilor de prevenire a apariției defectelor de uscare Alegerea/selectarea instrumentelor specifice pentru realizarea operațiilor de măsurare, trasare, verificare Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse 4.2.9 .Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație Asumarea inițiativei în alegerea speciilor lemnoase și stabilirea condițiilor de uscare Asumarea inițiativei pentru efectuarea operațiilor de stivuire Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de măsurare, trasare și verificare Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate Asumarea inițiativei în stabilirea Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în 4.1.4.Dimensiuni, abateri, toleranțe uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și a normelor de protecție a mediului 4.1.5.Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice 4.3.8. Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă 4.1.6.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării (uscarea naturală a materialului lemnos, măsurarea, trasarea, verificarea reperelor) Interpretarea abaterilor dimensionale, de formă și poziție înscrise pe desenul de execuție al reperelor componente ale instrumentelor muzicale. Aplicarea cerințelor de organizare ergonomică a locului de muncă Aplicarea normelor de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate 4.2.14. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării. Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII”: Competențe de alfabetizare: Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți: Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate Asumarea inițiativei în alegerea speciilor lemnoase și stabilirea condițiilor de uscare Competențe cetățenești: Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normele de protecție a mediului Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Competențe antreprenoriale: Asumarea inițiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăți specifice: acustică, umiditate, textură, densitate, elasticitate, duritate, durabilitate, culoare etc. Depozite de cherestea pentru uscarea naturală Umidometru pentru determinarea umidității materialului lemnos Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora Nr. crt. Criterii de realizare și ponderea acestora Indicatori de realizare și ponderea acestora 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru 35% Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 30% Alegerea materialului lemnos utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale 40% Organizarea ergonomică a locului de muncă 30% 2. Realizarea sarcinii de lucru 50% Sortarea materialului lemnos pe specii, dimensiuni și clase de calitate 25% Realizarea operațiilor de stivuire, măsurare, trasare și verificare, utilizând corespunzător instrumentele specifice 40% Verificarea dimensiunilor și calității pieselor de cherestea. 20% Aplicarea normelor de securitate și sănătate în muncă, paza și stingerea incendiilor, și 15% protecția mediului 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate 15% Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv 50% Argumentarea importanței aplicării corecte a operațiilor specifice pregătirii materialului lemnos în vederea prelucrării 50% Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS Rezultatele învățării: Cunoștințe Abilități Atitudini Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale : îndreptare- rindeluire, mașini de îndreptat și rindeluit frezare, mașini de frezat copiere, mașini de copiat burghiere și scobire, mașini de burghiat cepuirea, mașini de cepuit strunjire, strunguri pentru lemn șlefuire, mașini de șlefuit Defecte de prelucrare mecanică a reperelor: defecte de prelucrare mecanică modalități de remediere a defectelor de prelucrare mecanică Operații și unelte folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului: ferăstrăul de traforaj, rindele speciale, dălți dure cu muchie teșită, late, înguste, semicirculare, sfredele Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite Organizarea locului de muncă Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date 5.2.7 .Identificarea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor. Remedierea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor Identificarea operațiilor de prelucrare manuală, ce urmează a fi efectuate, conform fișei tehnologice primite Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală pentru reperele date Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingere a incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea manuală și mecanică a reperelor 5.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos Executarea operațiilor de prelucrare manuală pentru reperele date Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică Verificarea dimensională și calitativă, după fiecare operație de prelucrare a materialului lemnos, conform fișelor tehnologice Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la prelucrarea materialului lemnos. 5.2.15 .Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică) Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării. Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS”: Competențe de alfabetizare: Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: Verificarea dimensională și calitativă, după fiecare operație de prelucrare a materialului lemnos, conform fișelor tehnologice Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți: Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice Competențe cetățenești: Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă Competențe antreprenoriale: Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Competențe digitale: Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică) Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale Scule folosite: cuțite pentru îndreptat și rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte și profilate, freze cu coadă, burghir, cuțite pentru strung, materiale pentru șlefuit Mașini-unelte și dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos: mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașini de rindeluit pe 3,4 fețe, mașini de cepuit, mașini de burghiat și scobit, mașini de frezat, mașina de copiat, strunguri pentru lemn, mașini de șlefuit Echipament de lucru și protecție: capote de protecție, guri de exhaustare a așchiilor, sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălți, burghie, sfredele, pile, rașpele Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora Nr. crt. Criterii de realizare și ponderea acestora Indicatori de realizare și ponderea acestora 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru 20% Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 20% Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere din lemn masiv date 30% Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală necesare pentru reperele din lemn masiv date 30% Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos 20% 2. Realizarea sarcinii de lucru 65% Execută operațiile de prelucrare mecanică a materialului lemnos cu aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă. 75% Execută operațiile de prelucrare mecanică cu respectarea indicațiilor din fișele tehnologice 25% 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate 15% Argumentarea pentru mașinile și SDV- urile alese și pentru operațiile tehnologice executate 40% Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv și a panourilor 60% Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE Rezultatele învățării: Cunoștințe Abilități Atitudini aparentă /elementelor în vederea asamblării Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării: metode de pregătire specifice reperelor componente ale instrumentelor muzicale tipuri de instrumente muzicale de realizat: instrumente muzicale cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitară, mandolină, harpă) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (nai). Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare tipuri de asamblări scule și materiale adecvate Operații de fixare a elementelor: montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față- spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii pe gât, aplicarea gradațiilor metalice proceduri, unelte și tehnici de asamblare proceduri de fixare a accesoriilor: montare aplicată pe suprafața piesei, montare îngropată, montare semiîngropată, montare Identificarea operațiilor de pregătire a reperelor Organizarea locului de muncă Utilizarea instrumentelor de măsurat, trasat, verificat și a dispozitivelor pentru fixarea elementelor confecționate Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată Alegerea materialelor necesare operației de asamblare. Remedierea defectelor de asamblare a componentelor Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Operațiile de asamblare sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare 6.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate dispozitive și materiale necesare defecte de asamblare Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la asamblarea elementelor confecționate. Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a componentelor confecționate Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării. Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE”: Competențe de alfabetizare: Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: Utilizarea instrumentelor de măsurat, trasat, verificat și a dispozitivelor pentru fixarea elementelor confecționate Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți: Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate Competențe cetățenești: Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Dispozitive și materiale necesare: dispozitive de fixare și strângere (scoabe, eclise, chingi, clești) Lianți: clei de oase, aracet, prenadez, rășini Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi, călușe Nr. crt. Criterii de realizare și ponderea acestora Indicatori de realizare și ponderea acestora 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru 25% Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 20% Identificarea sistemului și a dispozitivelor necesare pentru asamblarea componentelor 30% Alegerea materialelor necesare pentru asamblarea unui produs dat 30% Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la asamblarea componentelor 20% 2. Realizarea sarcinii de lucru 60% Executarea operațiilor tehnologice, respectând succesiunea conform planului de operații. 75% Efectuarea operațiilor de asamblare a componentelor cu respectarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului. 25% 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate 15% Argumentarea pentru alegerea accesoriilor la asamblarea produsului 40% Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de asamblare a produselor 60% Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE Rezultatele învățării: Cunoștințe Abilități Atitudini 7.1.1.Procedee de finisare: -materiale tehnologice: ulei, coloranți, lacuri din rășini naturale pe bază de alcooli sau ulei, lacuri nitrocelulozice și poliuretanice, lacuri ecologice -materiale tehnologice: emailuri nitrocelulozice și poliuretanice finisarea transparentă: finisarea opacă Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate: desprăfuire, decolorare, colorare, umplerea texturii lemnului materiale tehnologice: umplutori de pori, substanțe pentru decolorarea lemnului, coloranți Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare: manual, prin pensulare prin pulverizare defecte la aplicarea materialelor de finisare Instalații de finisare instalația de pulverizare instalația de aplicare prin imersie Alegerea materialelor specifice pentru finisarea opacă și finisarea transparentă Identificarea procedeului de finisare pentru un produs dat Identificarea operațiilor de pregătire necesare pentru un produs dat Efectuarea operațiilor de pregătire necesare pentru finisarea produsului dat, prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice Identificarea tehnologiei de aplicare a materialelor de finisare pentru un produs dat Alegerea instalației de finisare în funcție de tehnologia stabilită pentru produsul dat Organizarea locului de muncă Verificarea instalației de finisare Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Operațiile tehnologice sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție Respectarea prescripțiilor din fișa tehnologică Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Conștientizarea importanței operațiilor de finisare pentru obținerea unor pelicule de calitate finisarea produsului dat 7.3.8. Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la finisare Uscarea peliculelor de finisare: uscare naturală: caracteristici, aplicabilitate, condiții uscare artificială: caracteristici, aplicabilitate, condiții Operații de prelucrare a peliculelor de finisare operații de prelucrare a peliculei de finisare și materiale tehnologice folosite defecte de șlefuire și lustruire a peliculei de finisare Criterii de calitate instrumentele muzicale finisate nu trebuie să prezinte zgârieturi, fisuri sau rupturi pelicula de lac trebuie să fie uniformă, fără urme de scurgeri, incluziuni de aer sau exfolieri instrumentele muzicale sunt verificate ca sunet și acordate Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale Finisarea produsului dat la instalația de aplicare a materialelor de finisare, aleasă Verificarea calității operației de aplicare a materialelor de finisare Monitorizarea procesului uscării peliculei de finisare Stabilirea operațiilor necesare prelucrării peliculei uscate pentru produsul dat Realizarea prelucrării peliculei pentru produsul dat Controlul calității operațiilor de șlefuire și lustruire Argumentarea influenței calității peliculei asupra apectului estetic al produsului Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la finisarea instrumentelor muzicale Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate 7.2.18. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării. Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE”: Competențe de alfabetizare: Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: Monitorizarea procesului uscării peliculei de finisare Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți: Respectarea prescripțiilor din fișa tehnologică Competențe cetățenești: Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Competențe antreprenoriale: Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat Conștientizarea importanței operațiilor de finisare pentru obținerea unor pelicule de calitate Competențe de sensibilizare și expresie culturală: Argumentarea influenței calității peliculei asupra aspectului estetic al produsului Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Materiale specifice operațiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei Instalații: aparate de pulverizat, cabină de pulverozat cu hidrofiltru Materiale diverse pentru conservare și tratare: diluanți, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuțit pentru umplerea suprafețelor neregulate cu material de chituit Echipament de lucru și protecție: vestimentație și echipamente de protecție corporală Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora: Nr. crt. Criterii de realizare și ponderea acestora Indicatori de realizare și ponderea acestora 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru 20% Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 20% Identificarea procedeului de finisare, a operațiilor de pregătirev necesare și a tehnologiei de finisare pentru un produs dat 25% Alegerea instalației de finisare în funcție de tehnologia stabilită pentru un produs dat 35% Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la finisarea produselor 20% 2. Realizarea sarcinii de lucru 65% Efectuarea operațiilor de pregătire necesare pentru finisarea produsului prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice 25% Finisarea produsului din lemn dat, manual sau la instalația de aplicare a materialelor de finisare aleasă 50% Prelucrarea peliculei de finisare pentru produsul dat, utilizând materialele tehnologice corespunzătoare. 25% 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate 15% Argumentarea alegerii tehnologiei de finisare 30% Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea operațiilor de finisare și a materialelor folosite 70% REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII SPECIFICE ALTOR DISCIPLINE (MATEMATICĂ, LIMBĂ MATERNĂ, ȘTIINȚE ETC.) NECESARE PENTRU DOBÂNDIREA CALIFICĂRII PROFESIONALE ”LUTIER”
Matematică:
Efectuarea de calcule aritmetice, procente, unități de măsură Elemente de calcul geometric cu formule matematice Fizică: Proprietăți fizice ale corpurilor Proprietăți mecanice ale materialelor Biologie: Structura plantelor lemnoase Celula vegetală Educație tehnologică: Noțiuni generale privind materiile prime și materialele utilizate în industria lemnului Cunoștințe elementare privind reprezentările grafice Limba și literatura română: Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată Receptarea mesajului scris din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC
Anexa nr. 2 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020
CURRICULUM
pentru
clasa a XI-a ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
Calificarea profesională LUTIER
Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
2020
GRUPUL DE LUCRU :
Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureș
Avram Doinița, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I
Fărcaș Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I
COORDONARE - CNDIPT:
RĂILEANU CARMEN – Inspector de specialitate / Expert curriculum
NOTĂ DE PREZENTARE
Acest curriculum se aplică în domeniul de pregătire profesională FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN, pentru calificarea profesională: LUTIER
Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării sus menționate.
Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 3 Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:
Unitatea de rezultate ale învățării – tehnice specializate (URÎ) Denumire modul URÎ 4. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării MODUL I: Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării URÎ 5. Prelucrarea materialului lemnos MODUL II: Prelucrarea materialului lemnos URÎ 6. Asamblarea componentelor confecționate MODUL III: Asamblarea componentelor confecționate URÎ 7. Finisarea instrumentelor muzicale MODUL IV: Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi
Calificarea: LUTIER
PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Clasa a XI-a Învățământ profesional
Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Pregătire practică 1
Modul I. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
Total ore/an: 126
din care: Laborator tehnologic 54
Instruire practică 72
Modul II. Prelucrarea materialului lemnos
Total ore/an: 252
din care: Laborator tehnologic 108
Instruire practică 144
Modul III. Asamblarea elementelor confecționate
Total ore/an: 126
din care: Laborator tehnologic 54
Instruire practică 72
Modul IV. Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi
Total ore/an: 126
din care: Laborator tehnologic 54
Instruire practică 72
Total ore/an = 21 ore/săpt. x 30 săptămâni = 630 ore/an Stagiu de pregătire practică 2 - Curriculum în dezvoltare locală
Modul V. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _   _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _   _ _ _ _ _ _ _ _ _
Total ore/an: 300
Total ore /an = 10 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 300 ore/an
TOTAL GENERAL: 930 ore/an
Notă:
Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învățământ cât și la operatorul economic/instituția publică parteneră Stagiul de pregătire practică se desfășoară la operatorul economic/instituția publică parteneră. Condițiile în care stagiul de practică se desfășoară în unitatea de învățământ, sunt stabilite prin metodologia de organizare și funcționare a învățământului profesional.
* Denumirea și conținutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului școlar.
MODUL DE PARCURGERE A MODULELOR
Săptămâna Modulul 1 Modul I: Pregătirea materialului lemnos Total ore/an : 126, din care: Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt) Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt) 2 3 4 5 6 7 Modul II: Prelucrarea materialului lemnos Total ore/an : 252, din care: Lab. tehnol. 108 (12 săpt x 9 ore/săpt) Instr. pract. 144 (12 săpt x 12 ore/săpt) 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Modul III: Asamblarea elementelor confecționate Total ore/an : 126, din care: Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt) Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt) 20 21 22 23 24 25 Modul IV: Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi Total ore/an : 126, din care: Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt) Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt) 26 27 28 29 30 31 Modul V: Stagiu de pregătire practică Total ore/an : 300 (10 săpt x 30 ore/săpt) 32 33 34 35 36 37 38 39 40
MODUL I: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Modulul „Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI- a, învățământ profesional.
Modulul are alocat un numărul de 126 ore/an , conform planului de învățământ, din care :
54 ore/an – laborator tehnologic 72 ore/an – instruire practică
Modulul „Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier , din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării URÎ 4: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII Rezultate ale învățării codificate conform SPP Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturile învățării 4.1.1.Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale (cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat) : 4.2.1. 4.3.1. Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale (cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat): 4.1.2.Procesul uscării naturale a cherestelei 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.2.5. 4.2.9. 4.2.10. 4.3.2. 4.3.3. Procesul uscării naturale a cherestelei 4.1.3.Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv 4.2.6. 4.2.7. 4.2.8. 4.2.9. 4.2.10. 4.3.3. 4.3.4. 4.3.5. 4.3.6. Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv - operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) specii lemnoase indigene: molid, brad, pin, paltin de câmp, mesteacăn, platan, plop, tei etc. specii lemnoase exotice: palisandru, abanos, amarat, pernambuc etc. caracteristici și calități ale lemnului de rezonanță; defectele lemnului de rezonanță; sortimente de cherestea utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale stivuirea materialului lemnos pentru uscare condiții de uscare a cherestelei defecte de uscare a cherestelei 4.1.4.Dimensiuni, abateri, toleranțe 4.2.8 . 4.2.9. 4.2.10. 4.3.6. Dimensiuni, abateri, toleranțe - noțiunea de interschimbabilitate -abateri și toleranțe, factorul de toleranță, abateri fundamentale, notarea dimensiunilor tolerate, clase de toleranțe recomandate -ajustaje, sisteme de ajustaje, alegerea sistemului de ajustaj, cotarea ajustajelor, ajustaje recomandate 4.1.5.Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice 4.2.9. 4.2.10. 4.3.8. Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice - condiții ergonomice: -folosirea corpului in timpul lucrului, -amenajarea locului de muncă, -conceperea uneltelor și a utilajelor 4.1.6.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI è i protec ì ie a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării (uscarea naturală a materialului lemnos, măsurarea, trasarea, verificarea reperelor) 4.2.2 . 4.2.3. 4.2.6. 4.2.7. 4.3.7. Norme de securitate è i sănătate în muncă, PSI și protec ì ie a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul) operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane) LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic): Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăți specifice: acustică, umiditate, textură, densitate, elasticitate, duritate, durabilitate, culoare etc. Sortimente de cherestea utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale Depozite de cherestea pentru uscarea naturală Umidometru pentru determinarea umidității materialului lemnos Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane SUGESTII METODOLOGICE Conținuturile modulului „Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit. Modulul „Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus. Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activități de învățare vizează: aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație; îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc; folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.; însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală). Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Activități de documentare; Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri); Problematizarea; Demonstrația; Investigația științifică; Învățarea prin descoperire; Activități practice; Studii de caz; Jocuri de rol; Simulări; Elaborarea de proiecte; Activități bazate pe comunicare și relaționare; Activități de lucru în grup/ în echipă.
Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:
stivuirea materialului lemnos pentru uscare identificarea speciilor lemnoase folosite la fabricarea instrumentelor muzicale recunoașterea defectelor lemnului de rezonanță executarea unor operații de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) executarea unor operații de trasare cu instrumente specifice (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul) operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane) amenajarea locului de munca
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare “ METODA MOZAICULUI ” pentru tema “ Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv”, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
4.1.3. Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Abilități:
Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv Conținuturi: Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul) operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
Tema: Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Metoda mozaicului face parte dintre metodele de învățare prin colaborare și presupune formarea unor grupuri cooperative în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre învățare.
Principalele avantaje ale utilizării metodei mozaicului constau în participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare.
De asemenea, metoda conduce la formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare, a spiritului de echipă, deprinderii de ascultare activă, dezvoltarea gândirii critice și creative.
Prin aplicarea acestei metode elevii își vor însuși operațiile de pregătire a furnirelor în vederea furniruirii.
Profesorul explică elevilor în ce constă metoda mozaicului.
Se folosește material didactic adecvat format din:
mostre de diferite specii lemnoase de rezonanță, debitate longitudinal-radial; instrumente de măsurare (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) ; instrumente de trasare (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul); instrumente de verificare a pieselor trasate (șabloane) fișe de documentare (fișe conspect). Etapele metodei sunt : Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru Profesorul împarte tema de studiu în 4 subteme: subtema 1: sortarea și controlul calitativ al materialului lemnos; subtema 2: măsurarea materialului lemnos; subtema 3: trasarea materialului lemnos; subtema 4: verificarea pieselor trasate; Profesorul solicită elevilor să numere până la 4 și distribuie fiecărui elev materialul – fișă de documentare (fișă conspect), ce conține subtema corespunzătoare numărului său (elevul cu numărul 1 va deveni expert în subtema 1 etc.). Li se precizează elevilor faptul că vor învăța și vor prezenta materialul aferent numărului lor și celorlalți colegi, fiind responsabili de rezultatele învățării acestora. Fiecare grup de 4 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să rețină grupul cooperativ din care fac parte. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor se vor forma grupuri de experți din elevii care au același număr și, respectiv, aceeași subtemă de abordat; experții studiază și aprofundează materialul distribuit împreună, identifică modalități eficiente de „predare” a respectivului conținut, precum și de verificare a modului în care s-a realizat înțelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării se reconstituie grupurile cooperative; fiecare expert „predă” conținuturile aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă; fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în diferite probleme.
Evaluarea
profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învățat; evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi etc. FIȘA DE DOCUMENTARE 1 Sortarea și controlul calitativ al materialului lemnos Sortarea materialului lemnos se face în funcție de: orientarea fibrelor, în raport cu câmpul energiei sonore (longitudinal, radial, tangențial) gradul de umiditate densitatea și proprietățile elastice ale lemnului Sortarea materialului lemnos are ca scop: controlul calității lemnului; eliminarea materialului lemnos cu defecte; Condițiile de calitate ale lemnului de rezonanță, corespunzătoare construcției instrumentelor muzicale, sunt următoarele: inelele anuale să prezinte o mare regularitate structură simplă zona lemnului târziu să fie constantă și să cuprindă maxim 1/5 – 1/4 din lățimea inelului anual densitatea să fie mică (între 400 și 500 kg/m 3 lățimea inelelor anuale să aibe valorile indicate să fie ușor de despicat perfect radial să nu prezinte defecte de structură, diferențe de culoare, torsionare etc. Defectele lemnului care îl fac inutilizabil ca material de rezonanță: lemnul putred, moale, de culoare galbenă-deschis, uneori roșcată putregaiul tare, de culoare roșcat-brună lemnul umed cu putregai tare expus la soare, iși schimbă culoarea albăstreala, care provine din uscarea în proaste condiții a materialului lemnul roșu, lemnul cu flori, lemnul cu pungi de rășină fibra ondulată, formată din creșterea în formă de valuri a inelelor anuale despicarea necorespunzătoare, când debitarea s-a făcut oblic față de inelele anuale.
FIȘA DE DOCUMENTARE 2
Măsurarea materialului lemnos
Operații de măsurare
Scopul operației de măsurare: determinarea dimensiunilor la care trebuie prelucrată piesa În acest scop se folosesc următoarele instrumente de măsurat:
metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric
FIȘA DE DOCUMENTARE 3
Trasarea materialului lemnos
Trasarea este operația de însemnare a dimensiunilor de pe desenul unei piese pe materialul de prelucrat, folosind instrumente de trasat:
- compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul
Compasul din lemn Compasul pentru găuri Compasul pentru grosimi Echerul de 90°
Dreptarul Echerul mobil Zgârieciul Însemnătorul
FIȘA DE DOCUMENTARE 4
Verificarea materialului lemnos
Verificarea poziției orizontale și verticale ale reperelor se face folosind nivela și firul cu plumb. Instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
Nivela sau bolobocul – se compune dintr-o piesă paralelipipedică din lemn de stejar, în care se montează unul sau două tuburi de sticlă,puțin arcuite, umplute cu alcool și ermetic închise, iar în interiorul tuburilor ramâne o mică bulă de aer.
Nivela este în poziție orizontală când bula se găsește între cele două semne.
Firul cu plumb - este format dintr-o bucată de metal cu vârful conic, legat cu sfoară.
Pentru controlul verticalității, se dă drumul greutății care va arăta datorită gravitației poziția verticală.
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.
Evaluarea continuă/ formativă este implicită demersului didactic, permițând atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.
În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.
Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fișă de observare a probei practice, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
4.1.3. Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Abilități:
Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv
Atitudini:
Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de măsurare, trasare și verificare Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate Asumarea inițiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale Conținuturi: Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul) operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
Probă de evaluare
Tema: Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Enunțul temei pentru proba de evaluare:
Selectează, din piesele de lemn puse la dispoziție, pe cele 3 executate din paltin. Verifică dacă dimensiunile (lungime, lățime, grosime) celor trei piese sunt conforme cu specificațiile din desen și completează tabelul de mai jos.
Sarcini de lucru:
identificarea celor trei piese din lemn de paltin și numerotarea lor executarea operației de măsurare a lungimii celor 3 piese selectate executarea operației de măsurare a lățimii și grosimii celor 3 piese selectate verificarea dimensiunilor celor 3 piese selectate, compararea cu specificațiile din desenul prezentat completarea tabelului formularea concluziilor referitoare la rezultatele măsurătorilor
Nr. crt. Lungime măsurată (mm) Lățime măsurată (mm) Grosime măsurată (mm) Rezultat / Concluzii 1 2 3
Timp de lucru: 30 min
Fișa de observare a probei practice
Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică DA PARȚIAL NU MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE PLANIFICĂ SARCINILE DE LUCRU Identifică cele trei piese din lemn de paltin Alege instrumentele folosite pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv Poziționează piesele în vederea măsurării EXECUTĂ SARCINILE DE LUCRU Execută operația de măsurare a lungimii, folosind metrul, ruleta Execută operația de măsurare a lățimii și grosimii pieselor, folosind șublerul. Verifică dimensiunile fiecărei piese și constată conformitatea/ neconformitatea acesteia, având în vedere încadrarea în câmpul de toleranță și completează tabelul dat. COMPORTAMENT / ATITUDINI Respectă normele de sănătate și securitate în muncă Întreține curățenia la locul de muncă Se încadrează în timp Prezintă modul de executare a operației de măsurare și verificare.
Fișa de evaluare a probei practice
Nr. crt. Criterii de evaluare proba practică Indicatori de realizare proba practică Punctaj maxim pe indicator Punctaj acordat 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 10 Alegerea materialului lemnos utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale 15 Organizarea ergonomică a locului de muncă 10 2. Realizarea sarcinii de lucru Sortarea materialului lemnos pe specii, dimensiuni și clase de calitate 15 Realizarea operațiilor de măsurare și verificare, utilizând corespunzător instrumentele specifice 15 Verificarea dimensiunilor și calității pieselor de cherestea. 10 Aplicarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și protecția mediului la prelucrarea materialului lemnos 10 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate Descrierea operațiilor și a instrumentelor folosite la măsurarea, trasarea, verificarea lemnului masiv, prin utilizarea corespunzătoare a terminologiei de specialitate. 7 Promovarea, justificarea și argumentarea sarcinii de lucru realizate. 8 Punctaj final 100
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997. Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului.Editura Tehnică, București,1993. Maria Pentilescu, Elvira Georgescu - Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru școala de arte și meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2002 N.I.Cotta- Proiectarea și Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică și Pedagogică - București,1983 MODUL II: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS NOTĂ INTRODUCTIVĂ Modulul „Prelucrarea materialului lemnos”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învățământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 252 ore/an , conform planului de învățământ, din care : 108 ore/an – laborator tehnologic 144 ore/an – instruire practică
Modulul „Prelucrarea materialului lemnos” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier , din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS Rezultate ale învățării codificate conform SPP Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturile învățării 5.1.1.Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale 5.2.1 5.2.2. 5.2.3. 5.2.4. 5.2.5. 5.2.6. 5.2.12. 5.2.14. 5.2.15. 5.2.16. 5.3.1. 5.3.2. 5.3.3. 5.3.4. 5.3.5. 5.3.6. Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale -Clasificarea instrumentelor muzicale cu coarde -Elemente componente ale instrumentelor muzicale cu coarda -Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale : îndreptare- rindeluire, mașini de îndreptat și rindeluit frezare, mașini de frezat copiere, mașini de copiat burghiere și scobire, mașini de burghiat cepuirea, mașini de cepuit strunjire, strunguri pentru lemn șlefuire, mașini de șlefuit pentru față și spate: spintecarea semifabricatului în două părți simetrice rindeluirea pe fața interioară și cant îmbinarea pe lățime prin încleierea, pe canturile rindeluite a celor două părți uscarea
trasarea conturului feței sau spatelui cu ajutorul unui șablon tăierea conturului cu ajutorul ferăstrăului panglică tivirea grosimii marginii cu ajutorul ferăstrăului circular orizontal executarea bombamentului feței și spatelui, cu ajutorul mașinii de frezat prin copiere pentru rama cutiei (pereții laterali) Eclisele debitarea din semifabricate, de lamele în grosimi corespunzătoare cu ajutorul discurilor circulare conice rindeluirea la grosime sau șlefuirea, la mașina de șlefuit cu bandă verticală curbarea în șabloane șlefuirea de finisare Contraeclisele debitarea radială din semifabricate, în grosimi și lățimi corespunzătoare la lungimi egale cu ale eclisei Debitarea butucilor și colțarelor pentru gâturi trasarea formei gâtului decuparea la ferăstrăul panglică Tastiera, cordarul, călușul, popicul, nasturele, se execută prin debitare, rindeluire, frezare, strunjire, sculptare, decupare etc 5.1.2.Defecte de prelucrare mecanică a reperelor 5.2.7 . 5.2.8. 5.2.13. 5.2.14 . 5.2.15. 5.3.5. 5.3.6. Defecte de prelucrare mecanică a reperelor: defecte de prelucrare mecanică cauze care duc la apariția defectelor modalități de remediere a defectelor de prelucrare mecanică 5.1.3.Operații și unelte folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului 5.2.9. 5.2.10. 5.2.11 . 5.2.12. 5.2.13. 5.2.14 . 5.2.15. 5.3.3. 5.3.4. 5.3.5. 5.3.6. Operații, unelte și dispozitive folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului: ferăstrăul de traforaj, rindele speciale, dălți dure cu muchie teșită, late, înguste, semicirculare, trusa de dălți pentru sculptură sfredele Operații la prelucrarea manuală a lemnului: - decuparea răsuflătorilor acustice și a călușului, ferăstrăul de traforaj -rindeluirea exteriorului și interiorului feței și spatelui, rindele speciale (rindea-degetar) -sculptarea melcului, trusa de dălți pentru sculptură
-practicarea găurilor pentru chei și executarea locașurilor pentru coarde, sfredele -curățirea și rotunjirea marginilor cu hârtie de șlefuit -încleierea componentelor cu ajutorul dispozitivelor de strângere 5.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos 5.2.4. 5.2.5. 5.2.6. 5.2.11 5.2.14 5.2.16 5.3.7. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la uscarea naturală și prelucrarea materialului lemnos
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):
Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale Scule folosite: cuțite pentru îndreptat și rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte și profilate, freze cu coadă, burghir, cuțite pentru strung, materiale pentru șlefuit Mașini-unelte și dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos: mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașini de rindeluit pe 3,4 fețe, mașini de cepuit, mașini de burghiat și scobit, mașini de frezat, mașina de copiat, strunguri pentru lemn, mașini de șlefuit Echipament de lucru și protecție: capote de protecție, guri de exhaustare a așchiilor, sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălți, burghie, sfredele, pile, rașpele Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri SUGESTII METODOLOGICE Conținuturile modulului „Prelucrarea materialului lemnos” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit. Modulul „Prelucrarea materialului lemnos” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus. Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ è i creativ. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învă ì ării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activități de învățare vizează: aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație; îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc; folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.; însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
Elaborarea de referate interdisciplinare; Activități de documentare; Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri); Problematizarea; Demonstrația; Investigația științifică; Învățarea prin descoperire; Activități practice; Studii de caz; Jocuri de rol; Simulări; Elaborarea de proiecte; Activități bazate pe comunicare și relaționare; Activități de lucru în grup/ în echipă.
Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:
Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite; Organizarea locului de muncă; Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date; Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică; Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică; Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date: rindeluire, retezare la lungime finală, cepuire și scobire, frezare, frezare prin copiere, strunjire, șlefuire; Remedierea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor; Identificarea operațiilor de prelucrare manuală, ce urmează a fi efectuate, conform fișei tehnologice primite; Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală pentru reperele date; Executarea operațiilor de prelucrare manuală pentru reperele date;
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare „ ȘTIU - VREAU SĂ ȘTIU - AM ÎNVĂȚAT ”, pentru tema “ Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale ”, care vizează următoarele rezultate ale învățării: Cunoștințe:
Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale
Abilități:
Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite Organizarea locului de muncă Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date
5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică
5.2.15 .Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate 5.2.17 .Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)
Atitudini:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic
Tema: Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale
Această metodă valorifică cunoștințele deja însușite ca bază în acumularea celor noi; consolidează cunoștințele și le extinde prin formularea de întrebări sau exprimarea de nelămuriri cu privire la subiect; stimulează gândirea critică și sintetică, colaborarea și comunicarea.
Etapele metodei:
Profesorul împarte clasa pe grupe și anunță tema. Elevii sunt rugați să facă o listă cu tot ceea ce știu despre tema aleasă; în timp ce elevii alcătuiesc lista, profesorul face la tablă un tabel cu următoarele coloane: știu, vreau să știu, am învățat
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT speciile lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale din ce specie se execută fiecare parte componentă a instrumentelor muzicale ? caracteristicile lemnului de rezonanță de ce numai anumite elemente componente ale instrumentelor muzicale trebuie executate din lemn de rezonanță? procesul de uscare naturală a lemnului și evitarea producerii defectelor de uscare cum (operații tehnologice) și cu ce ( unelte, scule, mașini, utilaje) se execută elementele componente ale instrumentelor muzicale
Se lucrează pe grupe , fiecare grupă va nota câte o idee în prima coloană, cu privire la tema enunțată. Coloana din mijloc va fi completată cu întrebări, care pot fi produse în urma dezacordului privind unele detalii sau de curiozitate a elevilor.
Se lecturează fișa de documentare.
În urma lecturii, vor fi aduse completări în primele doua coloane, după caz, și se va scrie în coloana a treia ceea ce elevul a învățat nou din activitatea desfășurată. Coloana ”Am învățat” este cea mai importantă, fiind coloana, care completată, justifică utilizarea metodei didactice.
Exemplu de fișă de documentare:
FIȘĂ DE DOCUMENTARE: Frezarea, mașini de frezat Mașina de frezat cu ax vertical
– batiu – masa de lucru principală – masa mobilă – motor electric – ax portsculă – freza – arborele mașinii – rigla de ghidaj – braț – coloană – masa anexă Reglarea mașinii se face prin următoarele operații: – bară – angrenaj roată dințată- cremalieră – roată de mână – roată de mână – sanie – ghidaje – mecanism șurub – piuliță – suport – roată dințată
21, 22 – sectoare dințate
23 - cremalieră
Mișcarea I – mișcarea principală de tăiere a sculei tăietoare Mișcarea II – reglarea poziției riglei de ghidaj
Mișcarea III – reglarea pe verticală a brațului Mișcarea IV – deplasarea mesei anexe pe orizontală
Mișcarea V – reglarea înclinării axului sub un unghi de până la 45° Mișcarea VI – reglarea poziției pe verticală a sculei tăietoare (freza) Mișcarea VII – reglarea poziției pe orizontală a mesei principale
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.
Evaluarea continuă/ formativă este implicită demersului didactic, permițând atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.
În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.
Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fișă de observare a probei practice , care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
5.1.1. Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale
Abilități:
Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite Organizarea locului de muncă Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date
5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică
5.2.15 .Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate 5.2.17 .Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)
Atitudini:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic
Probă practică de evaluare
Tema: Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale
Enunțul probei practice:
Execută rindeluirea unei piese de cherestea pe două fețe paralele la grosimea de 20 mm și profilarea canturilor în falț pe toată lungimea piesei (dimensiunile falțului: lățimea=8 mm, adâncimea=5 mm).
SARCINI DE LUCRU :
Organizarea locului de muncă Alegerea și fixarea sculelor Poziționarea corectă a piesei de cherestea în vederea prelucrării Reglarea mașinii de rindeluit pe patru fețe Verificarea existenței și funcționării dispozitivelor de protecție a muncii din dotarea mașinii Executarea operației de rindeluire – profilare Verificarea grosimii piesei după rindeluire, folosind șublerul Verificarea dimensiunii falțului, folosind verificatorul șablon Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă
Timp de lucru: 60 min
Fișa de observare a probei practice
Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică DA PARȚIAL NU MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE PREGĂTEȘTE LOCUL DE MUNCĂ/PLANIFICAREA SARCINILOR Alege și fixează sculele corespunzătoare operației de rindeluire- profilare Poziționează corect piesa de cherestea în vederea prelucrării Reglează mașina de rindeluit pe patru fețe Verifică existența și funcționarea dispozitivelor de protecție a muncii din dotarea mașinii EXECUTĂ SARCINILE DE LUCRU Execută operația de rindeluire - profilare Verifică grosimea piesei după rindeluire, folosind șublerul. Verifică dimensiunile falțului, folosind verificatorul șablon. COMPORTAMENT / ATITUDINI Respectă normele de sănătate și securitate în muncă Întreține curățenia la locul de muncă Se încadrează în timp Prezintă modul de executare a operației de rindeluire-profilare
Fișa de evaluare a probei practice
Nr. crt. Criterii de evaluare proba practică Indicatori de realizare proba practică Punctaj maxim pe indicator Punctaj acordat 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru Analizarea sarcinii de lucru și identificarea modului de realizare 4 Alegerea mașinii și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere din lemn masiv date 6 Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală necesare pentru reperele din lemn masiv date 6 Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos 4 2. Realizarea sarcinii de lucru Execută operațiile de prelucrare mecanică a materialului lemnos cu aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă. 50 Execută operațiile de prelucrare mecanică cu respectarea indicațiilor din fișele tehnologice 15 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate Argumentarea alegerii mașinilor, SDV-urilor și operațiile tehnologice executate 6 Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv și a panourilor 9 Punctaj final 100
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997. Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului.Editura Tehnică, București,1993. Maria Pentilescu, Elvira Georgescu- Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru școala de arte și meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, București,2002 N.I.Cotta- Proiectarea și Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică și Pedagogică- București,1983 Profesori: Grînea Ruxandra Sorela, Ionescu Elena, Grigorescu Andrei, Popescu Minodora, Munteanu Alunița, Butnariu Liliana, Constantinescu Georgeta, Hrimiuc Corina - Auxiliar curricular ”Tehnologia altor produse din lemn”, Domeniul Fabricarea produselor din lemn, calificarea Tehnician proiectant produse finite din lemn, clasa a XII-a, 2008. MODUL III: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE NOTĂ INTRODUCTIVĂ Modulul „Asamblarea componentelor confecționate ”, parte a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învățământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 126 ore/an , conform planului de învățământ, din care : 54 ore/an – laborator tehnologic 72 ore/an – instruire practică
Modulul „ Asamblarea componentelor confecționate ” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier , din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE Rezultate ale învățării codificate conform SPP Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturile învățării 6.1.1. Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării 6.2.1. 6.2.2. 6.2.3. 6.2.9. 6.3.1. 6.3.2. Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării: metode de pregătire specifice reperelor componente ale instrumentelor muzicale tipuri de instrumente muzicale de realizat : instrumente muzicale cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitară, mandolină, harpă) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (nai). 6.1.2. Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul 6.2.1. 6.2.2. 6.2.3. 6.2.7. 6.2.8. 6.2.9. 6.3.3. 6.3.4. 6.3.5. 6.3.6. Asamblarea elementelor confecționate : cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare tipuri de asamblări scule și materiale adecvate 6.1.3. Operații de fixare a elementelor: 6.2.4. 6.2.5. 6.2.6. 6.2.7. 6.3.4. 6.3.5. 6.3.6. Operații de fixare a elementelor: - montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față-spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii
6.2.8. 6.2.9. pe gât, aplicarea gradațiilor metalice proceduri, unelte și tehnici de asamblare proceduri de fixare a accesoriilor: montare aplicată pe suprafața piesei, montare îngropată, montare semiîngropată, montare aparentă dispozitive și materiale necesare defecte de asamblare 6.1.4. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate 6.2.7. 6.2.8. 6.2.9. 6.3.7. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):
Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale Unelte, dispozitive și materiale necesare pentru asamblarea elementelor componente Dispozitive și materiale necesare: dispozitive de fixare și strângere (scoabe, eclise, chingi, clești) Lianți: clei de oase, aracet, prenadez, rășini Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi, călușe Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri Echipament de lucru și protecție: sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane
SUGESTII METODOLOGICE
Conținuturile modulului „Asamblarea componentelor confecționate” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul „Asamblarea componentelor confecționate” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul
trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională.
Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ.
Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație; îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc; folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.; însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
Elaborarea de referate interdisciplinare; Activități de documentare; Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri); Problematizarea; Demonstrația; Investigația științifică; Învățarea prin descoperire; Activități practice; Studii de caz; Jocuri de rol; Simulări; Elaborarea de proiecte; Activități bazate pe comunicare și relaționare; Activități de lucru în grup/ în echipă.
Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:
pregătirea reperelor componente ale instrumentelor muzicale alegerea elementelor componente specifice instrumentului muzical confecționat alegerea SDV-urilor în funcție de operațiile de asamblare necesare pentru repere date executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată alegerea materialelor necesare operației de asamblare identificarea defectelor de asamblare remedierea defectelor de asamblare executarea unor operații de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea asamblării amenajarea locului de munca
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare „ ORGANIZATORUL GRAFIC ”, pentru tema “ Asamblarea componentelor confecționate ”, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
6.1.2. Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule și materiale adecvate Abilități:
Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată Alegerea materialelor necesare operației de asamblare. Remedierea defectelor de asamblare a componentelor
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate
Atitudini:
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Operațiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare
Tema: Asamblarea elementelor confecționate Tipul lecției: Fixare și sistematizare a cunoștințelor
Utilizarea organizatorilor grafici este o modalitate eficientă de a-i face pe elevi să se gândească, să vizualizeze și să-și aranjeze cunoștințele. Studiile arată că atunci când elevii creează reprezentări non-lingvistice ale cunoștințelor lor, are loc o creștere a activității creierului (Gerlic & Jausovec, 1999). Fie că elevii creează o hartă conceptuală, o diagramă de proces sau o simplă schiță, ei trebuie să apeleze la capacitățile de analiză pentru a clarifica relațiile, a-și organiza gândurile și a formula planuri sau pașii procesului. Procesul de creare a reprezentărilor îi ajută pe elevi să rețină informațiile și le dezvoltă abilitatea de a transmite și a face schimb de idei în activitățile care se desfășoară prin colaborare Principiul metodei constă în plasarea centrală a conceptului, de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.
Etapele metodei:
Prezentarea de către profesor, a obiectivelor operaționale propuse
Profesorul împarte bilete colorate elevilor. Astfel se vor forma 5 echipe: “ Echipa albastră ”, “ Echipa galbenă ”, “ Echipa roz ” “ Echipa verde ” și “ Echipa roșie ”.
Reprezentantul fiecărei echipe va extrage dintr-un coș un bilețel pe care este scrisă câte o operație de montare a elementelor (montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față-spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii pe gât, aplicarea gradațiilor metalice).
În continuare, profesorul face precizări privind modul de rezolvare a sarcinii de lucru: fiecare echipă va realiza un organizator grafic pe o foaie de flip chart prin care va sintetiza toate informațiile legate de operația de asamblare a elementelor confecționate.
Elevii se documentează, identifică informațiile necesare și vor realiza organizatorul grafic.
După expirarea timpului alocat, fiecare echipă își prezintă produsul final. Ceilalți elevi, din celelalte echipe vor analiza cele expuse de echipa respectivă și vor face completări/aprecieri.
Elevii primesc feed-back din partea profesorului.
Elevii vor anexa la portofoliu organizatorii grafici realizați.
Exemplu de organizator grafic:
Pregătirea elementelor componente
Fazele de montare
Scopul operației
Asamblarea elementelor confecționate
Scule, dispozitive și materiale folosite
Defecte de montare
Norme de securitate
Verificarea montării
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea continuă/ formativă este implicită demersului didactic, permițând atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate. În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională. Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, activitate practică, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
6.1.2. Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule și materiale adecvate Abilități:
6.2.4.Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată
6.2.5.Alegerea materialelor necesare operației de asamblare. 6.2.6.Remedierea defectelor de asamblare a componentelor
6.2.8.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
6.2.9.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate
Atitudini:
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Operațiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare Data……………………………….Elev............................................... FIȘĂ DE LUCRU: Tipuri de instrumente muzicale cu corzi Numiți instrumentele muzicale din figurile următoare; Enumerați fazele asamblării acestora. 1) 2) 3) 4) 5) 6) Timp de lucru: 15 min Răspunsuri Fișă de lucru : Caracteristicile acustice ale instrumentelor muzicale cu corzi. a) Viori Violoncel Mandolină Vioară Contrabas Chitară
b) -formarea ramei cutiei; -curățirea; -încleierea spatelui și a feței cu ajutorul dispozitivelor de strângere; -uscarea; -curățirea și rotunjirea marginilor cu hârtie de șlefuit; -frezarea ulucului pentru fileu și ornamentații; -aplicarea fileului și ornamentațiilor prin încleiere; -încleierea gâtului; -găurirea butucului inferior și montarea nasturelui pt. cordar; -introducerea popicului; -finisarea, prin șlefuire manuală.
Probă practică de evaluare
Tema: Asamblarea elementelor confecționate
Enunțul temei pentru proba de evaluare:
Realizează subansamblul ”gâtul viorii”, conform desenului de mai jos, prin asamblarea elementelor componente.
Sarcini de lucru:
Selectarea elementelor componente, conform desenului; Alegerea uneltelor, dispozitivelor și a materialelor necesare operației de asamblare; Executarea operației de asamblare a subansamblului ”gâtul viorii” Aplicarea materialului de încleiere Poziționarea corectă a pieselor și introducerea în dispozitivul de asamblare Scoaterea pieselor din dispozitivul de presare și condiționarea Respectarea duratelor de timp specifice fiecărei etape de asamblare Remedierea eventualelor defecte de asamblare a elementelor componente (verificarea încleierii și îndepărtarea urmelor de adeziv) Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă
Timp de lucru: 120 min
Fișa de observare a probei practice
Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică DA PARȚIAL NU MODUL DE REALIZARE A SUBANSAMBLULUI PLANIFICĂ SARCINA DE LUCRU Selectează elementele componente, conform desenului Selectează uneltele, dispozitivele de lucru și materialele necesare executării subansamblului ”gâtul viorii” REALIZEAZĂ ”GÂTUL VIORII”, RESPECTÂND TEHNOLOGIA SPECIFICĂ DE ASAMBLARE Aplică materialul de încleiere Respectă durata ”fazei deschise” Poziționarea corectă a pieselor și introducerea în dispozitivul de asamblare Respectarea timpului de presare Scoaterea pieselor din dispozitivul de presare și condiționarea Verificarea încleierii și îndepărtarea urmelor de adeziv COMPORTAMENT / ATITUDINI Respectă normele de sănătate și securitate în muncă Întreține curățenia la locul de muncă Se încadrează în timp Prezintă sarcinile de lucru, utilizând terminologia de specialitate
Fișa de evaluare a probei practice
Nr. crt. Criterii de evaluare proba practică Indicatori de realizare Punctaj maxim pe indicator Punctaj acordat 1. Primirea și planificarea sarcinii de lucru Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare 6 Identificarea sistemului și a dispozitivelor necesare pentru asamblarea componentelor 7 Alegerea materialelor necesare pentru asamblarea unui produs dat 7 Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la asamblarea componentelor 5 2. Realizarea sarcinii de lucru Executarea operațiilor tehnologice, respectând succesiunea conform planului de operații. 45 Efectuarea operațiilor de asamblare a componentelor cu respectarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului. 15 3. Prezentarea și promovarea sarcinii realizate Argumentarea alegerii procedeelor de asamblare la realizarea subansamblului 6 Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de asamblare a componentelor 9 Punctaj final 100
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997. Florescu, I., Nicoară, D. - Tehnologii moderne în fabricarea mobilei, Editura Tehnică, București Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ș.a. - Auxiliare curriculare – Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Nivel 1, Nivel2, Nivel 3 – București –CNDIPT 2004-2007. Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. – Curriculum pentru clasa a XI-a, Învățământ profesional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018 MODUL IV: TEHNOLOGIA FINISĂRII INSTRUMENTELOR MUZICALE CU CORZI NOTĂ INTRODUCTIVĂ Modulul “ Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională Lutier din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI- a, învățământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 126 ore/an , conform planului de învățământ, din care : 54 ore/an – laborator tehnologic 72 ore/an – instruire practică
Modulul „Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3, Lutier , din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE Rezultate ale învățării codificate conform SPP Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturile învățării 7.1.1.Procedee de finisare 7.2.1. 7.2.2. 7.2.13 7.2.14 7.3.1. Procedee de finisare: finisarea transparentă: materiale tehnologice: ulei, coloranți, lacuri din rășini naturale pe bază de alcooli sau ulei, lacuri nitrocelulozice și poliuretanice, lacuri ecologice finisarea opacă materiale tehnologice: emailuri nitrocelulozice și poliuretanice 7.1.2.Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate 7.2.3. 7.2.4. 7.2.13 7.2.14. 7.2.18. 7.3.2 7.3.5. 7.3.7. Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate: desprăfuire, decolorare, colorare, umplerea texturii lemnului materiale tehnologice: umplutori de pori, substanțe pentru decolorarea lemnului, coloranți 7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare 7.2.5. 7.2.13 7.2.14. 7.2.18. 7.3.1. 7.3.2. 7.3.3. 7.3.4. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare: manual, prin pensulare prin pulverizare defecte la aplicarea materialelor de finisare 7.1.4. Instalații de 7.2.3. 7.3.1. Instalații de finisare
finisare 7.2.4. 7.2.5. 7.2.6. 7.2.7. 7.3.2. 7.3.4. 7.3.5. 7.3.6. 7.3.7. instalația de pulverizare instalația de aplicare prin imersie 7.1.5. Uscarea peliculelor de finisare 7.2.8. 7.2.11. 7.3.3. 7.3.4. 7.3.5. Uscarea peliculelor de finisare: uscare naturală a peliculei uscare artificială a peliculei 7.1.6. Operații de prelucrare a peliculelor de finisare 7.2.9. 7.2.10. 7.2.12. 7.2.13 7.2.14. 7.2.17. 7.2.18. 7.3.3. 7.3.6. Operații de prelucrare a peliculelor de finisare operații de prelucrare a peliculei de finisare și materiale tehnologice folosite defecte de șlefuire și lustruire a peliculei de finisare 7.1.7. Criterii de calitate 7.2.11. 7.2.12. 7.2.13. 7.2.14. 7.2.15. 7.3.7. Criterii de calitate instrumentele muzicale finisate nu trebuie să prezinte zgârieturi, fisuri sau rupturi pelicula de lac trebuie să fie uniformă, fără urme de scurgeri, incluziuni de aer sau exfolieri instrumentele muzicale sunt verificate ca sunet și acordate 7.1.8. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale cu corzi 7.2.16. 7.2.17. 7.2.18. 7.3.8. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale cu corzi
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):
Materiale specifice operațiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei Instalații: aparate de pulverizat, cabină de pulverozat cu hidrofiltru Materiale diverse pentru conservare și tratare: diluanți, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuțit pentru umplerea suprafețelor neregulate cu material de chituit Echipament de lucru și protecție: vestimentație și echipamente de protecție corporală SUGESTII METODOLOGICE Conținuturile modulului „Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit. Modulul „Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus. Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării. Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activități de învățare vizează: aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație; îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc; folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.; însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
Elaborarea de referate interdisciplinare; Activități de documentare; Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri); Problematizarea; Demonstrația; Investigația științifică; Învățarea prin descoperire; Activități practice; Studii de caz; Jocuri de rol; Simulări; Elaborarea de proiecte; Activități bazate pe comunicare și relaționare; Activități de lucru în grup/ în echipă. Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice: Efectuarea operațiilor de pregătire necesare (desprăfuire, decolorare, albire, colorare, umplerea porilor) pentru finisarea produsului dat, prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice Aplicarea lacurilor prin pulverizare; Executarea operațiilor de prelucrare a peliculei de finisare; Remedierea defectelor de șlefuire și lustruire a peliculelor de finisare.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare “ LECȚIA VIZITĂ ” cu aplicabilitate și a “ ÎNVĂȚĂRII PRIN DESCOPERIRE ” pentru tema “Pulverizarea ” , care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare
Abilități:
7.2.2.Identificarea procedeului de finisare pentru un produs dat 7.2.3.Identificarea operațiilor de pregătire necesare pentru un produs dat
7.2.5.Identificarea tehnologiei de aplicare a materialelor de finisare pentru un produs dat
7.2.17.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
7.2.18.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat
Atitudini:
Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Operațiile tehnologice sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Lecție -vizită Profesorul realizează împreună cu elevii o vizită de documentare în cadrul unei firme de fabricare a instrumentelor muzicale. Această activitate didactică, organizată și proiectată sub forma unei deplasări de studiu, are ca obiectiv instructiv – cognitiv principal lărgirea și aprofundarea cunoștințelor acumulate, legarea lor de practică. Vizita didactică presupune pregătirea temeinică a modului de desfășurare, stabilirea unor sarcini, acțiuni care să mențină atenția participanților pe toată durata desfășurării și să se finalizeze cu concluzii. Etapele lecției vizită sunt: pregătirea vizitei; desfășurarea vizitei; valorificarea rezulatelor obținute: în timpul vizitei, la terminarea vizitei obiectivului, la școală. Caracterul aplicativ și activ-participativ al metodei se bazează pe învățarea prin descoperire, prin care elevul învață lucruri noi, sub îndrumarea cadrului didactic. Observarea permite elevilor percepția directă a fenomemelor, detectarea și extragerea informațiilor noi prin eforturi proprii. Pe parcursul lecției vizită elevii vor avea ca sarcină concretă de învățare observarea unei faze a procesului tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale, respectiv finisarea, care se desfășoară în unitatea productivă. Captarea atenției și informarea elevului cu privire la procesul urmărit Profesorul captează atenția elevilor prin prezentarea unor componente ale instrumentelor muzicale finisate prin procedeul pulverizării, apoi explică elevilor acest procedeu, care urmează a fi urmărit. Dirijarea învățării prin descoperire și obținerea performanței Elevii se grupează câte doi, fiecare pereche primește câte o fișă de documentare pentru a se familiariza cu metoda de finisare a reperelor prin pulverizare. Urmăresc apoi, în condiții reale de muncă, succesiunea operațiilor finisării, metoda aplicării materialelor de finisare prin pulverizare, având în vedere noțiunile cuprinse în fișa de documentare. Elevii vor învăța să-și înregistreze observațiile. Acestea vor conține câteva puncte importante, ca de exemplu: data, tema lecției/ titlul procesului tehnologic urmărit, materiile prime, materialele și utilajele folosite, ipotezele de lucru (dacă au fost date anticipat), secvențele/ etapele procesului tehnologic urmărit/investigat, rezultatele, observațiile, concluziile proprii. În timpul observării procedeului finisării prin pulverizare elevii pot adresa întrebări profesorului. Asigurarea feed-back-ului și evaluarea performanței
Profesorul va confirma corectitudinea datelor și observațiilor făcute și va urmări performanța elevilor, urmând să obțină feed-back-ul la clasă în urma unei verificări orale și/sau scrise.
FIȘĂ DE COLECTARE A DATELOR
Numele elevului:
Data:
Tema / Titlul procesului tehnologic urmărit :
1. Materii prime (repere) 2. Materiale tehnologice 3. Instalații și aparate folosite 4. Secvențele/ etapele procesului tehnologic urmărit
Observații, concluzii proprii :
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Modulul: Tehnologia finisării instrumentelor muzicale
Obiectivele lecției
identificarea metodelor de finisare a mobilei; explicarea principiului metodei de aplicarea a lacului prin pulverizare; prezentarea cabinei de pulverizare;
Definiția metodei de pulverizare
Aplicarea lacului prin pulverizare constă în transformarea lacului în particule sub acțiunea de destindere a aerului comprimat.
Procedee de pulverizare
pulverizare pneumatică ; pulverizare hidraulică; pulverizare în câmp electrostatic;
Noţiuni noi: - pulverizare; aparat de pulverizat; cabină de pulverizare;
Aparate și dispozitive pentru pulverizare
aparat de pulverizat (pulverizator); cabină de pulverizare;
Important! Condiții la aplicarea lacurilor prin pulverizare Poziția și dirijarea pulverizatorului: poziția pulverizatorului perpendicular pe suprafața de finisare; distanța de la aparat la suprafața de finisat de ~ 250 mm; deplasarea pulverizatorului se face paralel cu supeafața de finisat; aplicarea de pelicule uniforme, prin deplasarea aparatului cu viteză constantă în benzi paralele, care se suprapun pe 1/3 din lățime; pentru pulverizarea suprafețelor plane orizontale și verticale forma jetului de lac este elipsă cu axa orizontală, respectiv verticală; Lacul se poate aplica la temperatura obișnuită sau încălzit Condiții pentru a obține pelicule de calitate vâscozitatea lacului va fi de 20...25 s (cupa STAS Ø 4 mm); se vor folosi duze cu diametrul de 0,5. 1,8 (2,5) mm; presiunea aerului va fi (2,5. 3)105 Pa; primul strat se va aplica paralel cu axa piesei, iar următorul perpendicular față de primul; Debitul de aer proaspăt introdus în cabina de pulverizare trebuie să fie egal cu debitul de aer evacuat, încărcat cu vapori de solvent
Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare
Construcție
1- conductă
– canal – declanșator – supapă – arc
6,7 – canale de admisie aer
– cap inelar – orificii de evacuare aer 10 – conductă de alimentare lac
– rezervor - tija – orificiu central pentru admisia lacului 14 – capac Aparatul de pulverizat Metoda de aplicare a lacului pulverizare pneumatică cu aer comprimat cu o presiune de (2,5...3)10 5 Pa;
a – schema de funcționare
Repere care se finisează repere cu suprafețe reduse; canturi drepte sau profilate; repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame;
b – formarea jetului de lac
Principiul de funcționare transformarea lacului în particule fine dispersate în aer; alimentarea cu lac: rezervor de 0,5-1 l; instalație centrală;
Avantajele aplicării lacului încălzit reducerea timpului de uscare; reducerea numărului de straturi de lac; mărirea aderenței peliculei; îmbunătățirea calității finisării (pelicule uniforme);
Scopul utilizării cabinei Filtrarea aerului pentru:
împiedicarea ridicării gazelor (substanțelor toxice- solvenți, care se degajă în timpul finisării) la nivelul inhalației de către muncitor; eliminarea ceții care se formează în scopul evitării pericolului de incendiu și explozie Cabina de pulverizare Părți componente – rezervor de apă – cameră de stropire – hidrofiltru – filtru uscat (separator de picături) – hotă de absorbție a aerului proaspăt – conductă de evacuare a aerului 7 – ventilator centrifugal
– motor electric – rezervor – paravane – pereți laterali – copertină – masa – piese de pulverizat – hotă de captare – ventilator – calorifer
Purificarea aerului cu
filtru uscat filtru umed (perdea de apă)
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.
Evaluarea continuă/ formativă este implicită demersului didactic, permițând atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.
În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.
Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, test de evaluare, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare
Abilități:
7.2.1 .Identificarea procedeului de finisare, a operațiilor de pregătire necesare și a tehnologiei de finisare pentru un produs dat
7.2.17. Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
7.2.18. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat
Atitudini:
Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă Operațiile tehnologice sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție
TEST DE EVALUARE
Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare SUBIECT I (20 puncte)
Pentru fiecare cerință de mai jos, încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
Distanța la care trebuie ținut aparatul de pulverizat față de suprafața de finisare este de: ~ 100 mm; < 150 mm; > 200 mm; ~ 250 mm. Metoda de aplicare a lacului cu aparatul de pulverizat este pulverizarea: în câmp electrostatic; hidraulică; mecanică; pneumatică. Prin metoda pulverizării se finisează: canturile reperelor drepte și profilate; pereții laterali pentru dulapurile de haine; scheletele de fotolii; suprafețele plane ale reperelor. Cabina de pulverizare servește pentru: facilitarea operației de finisare; filtrarea aerului de particulele de lac; îmbunătățirea calității finisării; mărirea productivității la finisare. Poziția corectă a aparatului de pulverizat este: înclinat la 30 °; înclinat la 45 ° paralel cu suprafața de pulverizat; perpendicular pe suprafața de pulverizat.
2. Citiți cu atenție enunțurile ( a, b, c, d, e ) și notați în dreptul fiecăruia litera A , dacă apreciați că enunțul este adevărat sau litera F , dacă apreciați că enunțul este fals. Aplicarea soluțiilor de lac încălzite conduce la obținerea unei aderențe mai bune a peliculei și reducerea duratei de uscare. Aparatul de pulverizat trebuie ținut în poziție perpendiculară pe suprafața de finisat. La cabina de pulverizare, filtrul uscat este format dintr-o perdea continuă de apă. Vâscozitatea lacului se măsoară cu cupa STAS Ø 4 mm. Duzele aparatului de pulverizat au diametre de 0,5. 1,8 (2,5) mm. SUBIECTUL II (30 puncte) Imaginea următoare reprezintă formarea jetului la aparatul de pulverizat. Rezolvați următoarele cerințe: Precizați tipul procedeului pulverizării, definiția și suprafețele pentru finisarea cărora este folosit; Precizați și definiți alte două procedee de finisare pe care le cunoașteți; Identificați elementele notate cu cifre. SUBIECTUL III (40 puncte) Studiați cu atenție imaginea de mai jos și rezolvați următoarele cerințe: Identificați instalația din imagine. Precizați rolul instalației din imagine; Denumiți reperele notate cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17. BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Se acordă 10 puncte din oficiu. Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte 10 puncte 1 - d; 2 - a; 3 - b; 4 - a; 5- a. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2px5=10p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia, 0 puncte . 10 puncte
a - A; b - F; c - F; d - A; e – A.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2px5=10p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia, 0 puncte .
Subiectul. II. TOTAL: 30 puncte
14p Pulverizare pneumatică – constă în transformarea lacului în particule, sub acțiunea de destindere a aerului comprimat. Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor și emailurilor pe suprafețe reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame etc. Pentru răspuns corect și complet se acordă 14 puncte ; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 7 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. 10p Pulverizarea în câmp electrostatic este procedeul prin care particulele de lac sunt dirijate spre piesă sub acțiunea unui câmp electrostatic. Aplicarea lacurilor prin imersie constă în cufundarea pieselor din lemn într-o baie de lac, în scopul depunerii pe acestea a unei pelicule uniforme și continue. Aplicarea lacurilor prin turnare reprezintă procedeul care se realizează cu ajutorul mașinilor de turnat lac. Pentru oricare două răspunsuri corecte, se acordă câte 5 puncte (5px2=10p) ; pentru răspuns incomplet, se acordă 3 puncte; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia, 0 puncte . 6p
9 – orificii de evacuare; 12 – tijă; 13 – orificiul central al duzei pentru lac.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2px3=6p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia, 0 puncte
Subiectul. III. TOTAL: 40 puncte
2p Cabina de pulverizare Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia, 0 puncte. 8p Cabina de pulverizare are rolul de a împiedica gazele să se ridice de la nivelul instalației către muncitor, precum și de a elimina ceața și realiza purificarea aerului de particule de lac. Pentru răspuns corect și complet se acordă 8 puncte ; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 4 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. 30p
1 – rezervor de apă; 2 – cameră de stropire; 3 – hidrofiltru; 4 – filtru uscat (separator de picături); 5 – hotă de absorbție a aerului proaspăt; 6 – conductă de evacuare a aerului; 8 – motor electric; 9 – rezervor; 10 – paravane; 11 – pereți laterali; 13 – masa; 14 – piese de pulverizat; 15 – hotă de captare; 16 – ventilator; 17 – calorifer
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2px15=30p); pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia, 0 puncte.
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997. Florescu, I., Nicoară, D. - Tehnologii moderne în fabricarea mobilei, Editura Tehnică, București Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ș.a. - Auxiliare curriculare – Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Nivel 1, Nivel2, Nivel 3 – București –CNDIPT 2004-2007. Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. – Curriculum pentru clasa a XI-a, Învățământ professional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018 Preluat: 2026-09-24T11:27:54.963775+00:00 · SHA256: 1b022cf014a34d47b1712e5cfee82e6697bf7aa18fdcbba43026e60efe89023b