Legislație națională
GHID · 0 · 2020
GHIDURI din 2 iulie 2020 de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Sănătă?ii · ID sursă 227789
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
GHIDURI din 2 iulie 2020
de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie
EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 593 bis din 7 iulie 2020
Notă ...
Aprobate prin ORDINUL nr. 1.221 din 2 iulie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 593 din 7 iulie 2020.
GHIDURILE DE PRACTICA MEDICALA IN OTORINOLARINGOLOGIE
3
Prof. Univ. Dr. C. Sarafoleanu, Prof. Univ. Dr. V. Zainea, Prof. Univ. Dr. D. Cobzeanu, Prof. Univ. Dr. G. Muhlfay, Prof. Univ. Dr. E. Margineanu, Prof. Univ. Dr. I. Anghel, Conf. Univ. Dr. Magdalena Chirila, Conf. Dr. Alma Maniu, Conf. Univ. Dr. Luminita Radulescu, Conf. Univ. Dr. S. Cozma, Conf. Univ. Dr. F. Anghelina, Conf. Univ. Dr. R. Hainarosie, Sef lucrari Dr. Adriana Neagos, Sef lucrari Dr. V. Budu, Sef lucrari Dr. Violeta Necula, Sef lucrari Dr. S. Pop, Sef lucrari Dr. M. Szocs, Sef lucrari Dr. Maria Domuta, Sef lucrari Dr. Gabriela Musat, Sef lucrari Dr. Elena Patrascu, Sef lucrari Dr. C. Martu, Sef lucrari Dr. D. Palade, Asist Univ. Dr. Bitere Oana, Asist Univ. Dr.Patricia Vonica, Asist. Univ. Catalina Pintilie, Dr. Lucia Muica, Dr. B. Casantanu, Asist Univ. Dr. D. Radeanu, Asist. Univ. Dr. Mirela Stamate, Asist. Univ. Dr. Cristina Tiple, Asist. Univ. Dr. P. Ujvary, Asist Univ. Dr. D. Lupoi, Asist Univ. Dr. Georgiana Lupu, Asist. Univ. Dr. Irina Gabriela Ionita, Asist. Univ. Dr. Pietrosanu Catalina, Dr. Anca Ciubotariu, Dr. Ghiuzan Loredana, Dr. Vranceanu Madalina, Dr. I. Tanase.
4
Cuprins
ALGORITM PENTRU ORIENTAREA PACIENTULUI ÎN FUNCȚIE DE PATOLOGIA ORL PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE RINOSINUSALA 11
Rinita acuta virala Rinita vasomotorie Rinita medicamentoasa Rinita alergica
Rinita cronica hipertrofica Rinita atrofica Rinosinuzita acuta Rinosinuzita cronica
Complicatiile orbitare ale sinuzitelor Complicatiile intracraniene ale rinosinuzitelor
TULBURARILE DE MIROS EPISTAXISUL
PATOLOGIA TUMORALA BENIGNA RINOSINUSALA
Papilom inversat rinosinusal Osteom rinosinusal Mucocelul
Displazia fibroasa
Fibromul osifiant Leiomiomul Hemangiomul Schwannomul Neurofibromul Meningiomul Condromul
Hamartomul condromezenchimal nazal Polip sinuso-choanal Meningocelul/Meningoencefalocel
PATOLOGIA TUMORALA MALIGNA RINOSINUSALA PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE OTO-MASTOIDIANA
Pericondrita
Otita externă difuză acută Otita externă furunculoasă Otomicoza
Otita externa cronica Otita externă malignă Dop cerumen
5
Corpi străini auriculari Exostoze auriculare Osteomul de conduct Keratosis obturans
6
Stenoza CAE Colesteatomul de CAE Miringita acută
Otita acută medie Colesteatomul urechii medii Meningita otică
Labirintita acută Paralizia de nerv facial Petrozita
Tromboza de sinus lateral
Encefalocelul (menigoencefalocelul) și fistula lcr Abces subperiostal mastoidian
Abcesul extradural (epidural) Otoscleroza
Zoster oticus (sindrom Ramsay-Hunt) Vertijul paroxistic pozitional benign Boala Meniere
Neuropatia acuta vestibulara (nav)
HIPOACUZIILE NEUROSENZORIALE: DIAGNOSTIC ȘI REABILITARE AUDITIVĂ (PROTEZE CONVENȚIONALE ȘI IMPLANTABILE) 135 HIPOACUZIA NEUROSENZORIALĂ SEVERĂ-PROFUNDĂ FĂRĂ BENEFICIU CU PROTEZE AUDITIVE CONVENȚIONALE
ALGII CRANIOFACIALE
Nevralgia faciala esentiala sau trigeminala Nevralgia nervului auricular posterior
Nevralgia marelui nerv occipital arnold Nevralgia glosofaringianului
Cefaleea histaminică 162 Migrena
PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE FARINGIANA
Amigdalita acuta Flegmonul periamigdalian
Adenoflegmonul retrofaringian Adenoflegmonul laterofaringian Celuloflegmonul laterocervical Amigdalita cronica
Adenoidita acuta a sugarului Adenoidita acuta a copilului Adenoidita cronica
TUMORILE BENIGNE ALE NAZOFARINGELUI TUMORILE MALIGNE ALE NAZOFARINGELUI TUMORILE BENIGNE ALE OROFARINGELUI TUMORILE MALIGNE ALE OROFARINGELUI TUMORILE BENIGNE ALE HIPOFAINGELUI TUMORILE MALIGNE ALE HIPOFARINGELUI TRAUMATISMELE FARINGIENE
SFORAIT CRONIC SI SINDROMUL DE APNEE DE SOMN
7
PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE ȘI TUMORALĂ LARINGIANĂ
8
Laringita acută catarală Laringita acută edematoasă Epiglotita acută
Laringita flegmonoasă și abcesul laringian Laringita acută striduloasă a copilului Laringita acută subglotică a copilului Epiglotita acută a copilului
Laringo-traheo-bronșita acută a copilului mic Laringite acute din cursul bolilor infecto-contagioase Laringite cronice nespecifice
Laringita catarală cronică
Laringita cronică pseudomixomatoasă Laringita cronică pahidermica roșie Laringita cronică pahidermica alba Laringita cronică atrofică
Pahidermia interaritenoidiană Ulcerul de contact Granulomul postintubațional Laringite cronice specifice Tuberculoza laringiană Sifilisul laringian
Laringita în lepră Scleromul laringian
Sarcoidoza laringiană Actinomicoza laringiană Micozele laringene Amiloidoza laringiană
Laringitele în dermatozele buloase Noduli vocali
Polipul de coarda vocala Chistul de coarda vocala Granulom/ulcer de contact Sulcusul de coarda vocala Stenozele laringo-traheale Presbifonia
Paralizie unilaterala coarda vocala Paralizie bilaterala a corzilor vocale Disfonia hiperfunctionala simpla Disfonia la copil
Disfonia psihogena
TUMORI BENIGNE LARINGIENE
9
Polipul laringian Papilomul laringian Angiomul laringian Lipomul Fibromiomul
10
Condromul Adenomul Gușa aberantă
(tiroidă ectopică) Tumori chistice Amiloidoza Chemodectoamel e
CANCERUL LARINGIAN
Stadializarea cancerului laringian – anexa I. Evidarea ganglionară cervicală – anexa II.
TRAUMATISME CERVICALE SUPURAȚIILE CERVICALE
MANIFESTARI ORL ALE BOLILOR SISTEMICE
Leucemia acută Agranulocitoză Mononucleoza infecțioasă
Limfom hodgkin/ non-hodgkin Pemfigus
Sindromul Behçet Granulomatoza Wegener Sindromul Melkersson-Rosenthal Sarcoidoza
Lupus eritematos sistemic
Sindrom Sjogren
Bolile infectocontagioase – scarlatina, rujeolă, rubeolă MALFORMATII CONGENITALE ORL
Laringomalacia
Paralizie uni-/bilaterală a corzilor vocale Despicăturile laringiene Laryngeal Cleft Fistulele traheoesofagiene si atrezia esofagiana Hemangiomul subglotic
Stenoza subglotică și obstructiile membranoase laringiene Epiglota palmată și epiglota bifidă
Sindromul Pierre Robin (și secvențe/sindroame asociate) Malformațiile urechii externe și fistulele periaurale Malformațiile urechii medii
Malformațiile urechii interne Hipoacuziile congenitale
Insuficiența velo-palatină (diviziunea velopalatină) Chist de arc branhial
Tumori congenitale cervicale de linie mediană și paramediană (Chist de canal tireoglos și fistulele cervicale) Tumori congenitale nazale de linie mediană și paramediană (chiste, angioame, limfangioame)
Atrezie choanală și hipotreziile foselor nazale Insuficienta aripii nazale
11
Meningo-encefalocelul Malformațiile septului nazal
Afectiune
Poate fi rezolvata pe plan local? (in functie de competente/dotari)
Cronica
Urgenta medico-chirurgicala
Trimitere catre furnizor de servicii medicale cu competente superioare
Nu
Tratament in ambulatoriu/spital local
Da
12
ALGORITM PENTRU ORIENTAREA PACIENTULUI ÎN FUNCȚIE DE PATOLOGIA ORL
Investigatii clinice/paraclinice
PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE RINOSINUSALA
13
Rinita acuta virala
Diagnostic clinic Anamneza - simptomatologie recent instalata: obstructie nazala (permanentă - cedează la descongestionante şi reapare după câteva ore), +/- hiposmie/anosmie, stare generala uşor modificată - strănuturi în salve, cefalee, dureri musculare Examen clinic ORL: mucoasa nazală congestionată difuz, rinoree seroasa, +/- hipertrofia cornetelor nazale inferioare Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz In cazul aparitiei complicatiilor: teste biologice uzuale (inclusiv examen micobacteriologic al secretiei nazale) Consulturi interdisciplinare - daca este necesar: boli infectioase Tratament medical descongestionante nazale antipiretice antibioticele sunt rezervate pentru complicaţiile prin infecţie bacteriană Tratament chirugical Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
14
Rinita vasomotorie
Diagnostic clinic Anamneza: rinoree seroasă, stranuturi, obstructie nazala, +/- hipo/anosmie Examen clinic ORL: rinoree seroasa, +/- hipertrofia cornetelor nazale inferioare Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz explorări şi investigaţii alergologice negative Consulturi interdisciplinare Consult alergologic Tratament medical Descongestionante nazale, corticoizi intranazali Tratament chirugical Turbinoreductie Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
15
Rinita medicamentoasa
Diagnostic clinic Anamneza: obstrucţie nazală, uscăciunea mucoasei nazale Examen clinic ORL: rinoree seroasa, +/- hipertrofia/atrofia cornetelor nazale inferioare, +/- cruste la nivelul foselor nazale Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Tratament medical schimbarea medicamentului incriminat sau renunţarea la picături lavajul cu soluţii saline izotonice sau cu preparate de apă de mare sterile în vederea refacerii fiziologiei mucoasei corticoterapie topica Tratament chirugical Turbinoreductie - in cazul esecului tratamentului medicamentos Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii Control la 1 luna de la initierea tratamentului medicamentos Control postoperator la 10 – 14 zile, apoi la 1 luna
16
Rinita alergica
Diagnostic clinic Anamneza: rinoreea apoasa, obstructia nazala, pruritul si stranuturile Examen clinic ORL: rinoree seroasa, +/- obstructie nazala in momentul examinarii, pituitara de aspect palid-violaceu Investigatii paraclinice obligatorii explorări şi investigaţii alergologice (exemplu: testare cutanata prick sau dozare IgE specifice pentru alergeni respiratori) Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Rinomanometrie, citologie nazala Imagistica rinosinusala Consulturi interdisciplinare Consult alergologic Tratament medical Se va efectua conform ghidurilor ARIA Tratament etiologic Evitarea expunerii la alergeni Imunoterapie – imunoterapie specifica sublinguala/subcutanata Tratament simptomatic antihistaminice orale descongestionante orale şi topice pseudoefedrina fenilefrina Corticosteroizi topici nazali +/- antihistaminice intranazale Tratament chirugical In cazul esecului tratamentului medicamentos – procedee chirurgicale de reducere a volumului cornetelor nazale inferioare (LASER, radiofrecventa, coblatie, microdebrider, instrumente reci etc.) Urmarirea pacientului In functie de evolutia simptomelor pacientului
17
Rinita cronica hipertrofica
Diagnostic clinic Anamneza: obstructie nazala, +/- hiposmie/anosmie Examen clinic ORL: hipertrofia cornetelor nazale inferioare Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Rinomanometrie, examen bacteriologic si micologic nazal, investigaţii alergologice (exemplu: testare cutanata prick sau dozare IgE specifice pentru alergeni respiratori) Consulturi interdisciplinare Consult alergologic Tratament medical Corespunzator etiologiei (steroizi topici, lavaj salin, antihistaminice, descongestionante nazale, mucolitice etc.) Tratament chirugical Indicatii: esecul tratamentului medicamentos persistenta obstructiei nazale efecte adverse sau contraindicatii ale terapiei medicamentoase complicatiile rinitei (disfunctie tubara, rinosinuzita, otita medie seroasa) Procedee chirurgicale de reducere a volumului cornetelor nazale inferioare (LASER, radiofrecventa, coblatie, microdebrider, instrumente reci etc.) Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii Postoperator: la 10-14 zile, apoi la 1 luna
18
Rinita atrofica
Diagnostic clinic Anamneza: falsa senzaţie de obstrucţie nazală, uscăciunea mucoasei, alteori de o rinoree apoasă care devine abundentă în timpul meselor Examen clinic ORL: atrofia cornetelor nazale inferioare, +/- cruste la nivelul foselor nazale Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examen micobacteriologic al secretiei nazale Daca se impune: rinomanometrie Consulturi interdisciplinare Daca se impune, consult reumatologie sau boli infectioase Tratament medical Lavaj intranazal cu soluţii saline izotonice, aerosoli cu solutii saline, mucolitice, antibiotice Toaleta riguroasa a foselor nazale cu mese cu antibiotice, emoliente etc. Tratament chirugical Recalibrarea foselor nazale bastonase acrilice inserate submucos Lautenslager injectii submucoase - teflon Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii Postoperator: la 10-14 zile, apoi la 1 luna
19
Rinosinuzita acuta
Diagnostic clinic Definitie: Inflamatia mucoasei nazale si a sinusurilor paranazale pentru o perioada mai mica de 12 saptamani. Anamneza doua sau mai multe simptome, unul dintre acestea fiind obligatoriu obstructia nazala sau rinoreea anterioara/posterioara: - +/- durere/presiune facială - +/- hipo/anosmie Severitate: conform scalei VAS – usoara, moderata, severa Examinarea clinica Rinoscopia anterioara inflamatie, edem, secretii purulente Temperatura prezenta febrei (>38 o C) este corelata cu prezenta infectiei bacteriene si a unei afectiuni mai severe Inspectia si palparea tumefactii sensibilitate la palpare Endoscopia nazala nu este obligatorie - daca se efectueaza, este utila pentru diagnostic si pentru prelevarea de secretii de la nivelul meatului nazal mijlociu in vederea examenului bacteriologic
SEMNE SI SIMPTOME DE COMPLICATII – necesita trimiterea catre furnizor de servicii medicale cu competente superioare SAU internare de urgenta: Edem/eritem periorbital Exoftalmie Diplopie Oftalmoplegie scaderea acuitatii vizuale durere severa frontala unilaterala sau bilaterala tumefactie frontala Semne de meningita semne neurologice reducerea starii de constienta Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii hematologice – la internare sau la suspiciunea de aparitie a complicatiilor Hemoleucograma, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie, Teste uzuale de coagulare Dozarea proteinei C reactive: valori crescute ale acesteia sunt corelate cu o cultura bacteriana pozitiva dar si cu modificari ale examinarii CT rinosinusale valori scazute au fost asociate cu utilizarea limitata a antibioticelor, avand ca rezultat vindecarea pacientilor fara alte probleme
20
VSH valorile crescute: pot evidentia severitatea afectiunii si necesitatea unui tratament agresiv se coreleaza cu modificari pe examenul CT sunt predictive pentru infectia bacteriana Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examen bacteriologic al secretiei nazale : nu este obligatoriu in diagnosticul rinosinuzitei acute; obligatorie in cazul rinosinuzitelor severe si a complicatiilor in cazul in care se face, se recomanda ca secretia sa se recolteze de la nivelul meatului nazal mijlociu Evaluari imagistice examenul CT cranio-facial nu este recomandat ca investigatie de rutina va fi recomandat obligatoriu in cazul in care exista o rinosinuzita severa, la pacientii imunocompromisi, in cazul complicatiilor radiografia de sinusuri anterioare/posterioare examen RMN cranio-facial in cazul in care exista suspiciunea unor complicatii orbito-oculare sau cerebrale Consulturi interdisciplinare - doar daca se impune: consult anesteziologic, oftalmologic, neurologic, neurochirurgical, boli infectioase Tratament medical - pentru formele usoare si moderate se recomanda ca tratament simptomatic:
21
local: descongestionant, corticosteroid, lavaj salin sistemic: antiinflamator, antialgic, antibiotic in rinosinuzitele severe, in special cele insotite de febra si/sau durere faciala unilaterala Atitudine diagnostico-terapeutica in functie de formele clinico-evolutive - rinosinuzita moderata in cazul esecului dupa 14 zile de tratament: – endoscopie nazala, imagistica, examen bacteriologic din secretia de la nivelul meatului mijlociu, antibiotic oral - corticosteroizi intranazali rinosinuzita severa – fara ameliorare dupa 48 ore de tratament internare de urgenta endoscopie nazala, examen bacteriologic din secretia de la nivelul meatului mijlociu, imagistica corticoizi intranazali, antibiotic perfuzabil iv, corticosteroizi orali, drenaj chirurgical complicatii: internare de urgenta, endoscopie nazala, examen bacteriologic/micologic din secretia de la nivelul meatului mijlociu, imagistic (CT sau RMN) antibiotic iv si/sau tratament chirurgical Tratament chirugical In cazul complicatiilor – cura chirurgicala rino-sinusala, in echipa multidisciplinara (dupa caz) Urmarirea pacientului Control zilnic postoperator, in functie de evolutia pacientului, apoi la 1 luna, 3 luni, 6 luni
22
23
Rinosinuzita cronica
Diagnostic clinic Definitie – inflamatia cronica a mucoasei nazale si a sinusurilor paranazale Rinosinuzita cu/fara polipi nazali Diagnostic clinic Anamneza – durata simptomatologiei >12 saptamani Asocierea a 2 sau mai multe semne şi simptome majore, dintre care unul trebuie sa fie obstructia nazala sau rinoreea; sau 1 semn/simptom major asociat cu cel puţin 2 minore. Semne şi simptome sugestive pentru diagnosticul de rinosinuzită: Majore Durere, senzaţie de plenitudine sau presiune facială Obstrucţie nazală Rinoree anterioară sau posterioară, sau rinoree purulentă anamnestic obiectivată la examenul clinic Hipo/anosmie Febră (doar pentru rinosinuzitele acute) Minore Cefalee Febră (în alte circumstanţe decât rinosinuzitele acute) Halitoză Oboseală Dureri dentare
Tuse Otalgie sau senzaţie de presiune auriculară Examen clinic ORL - Rinoscopie anterioara, rinoscopie posterioara, bucofaringoscopie Diagnostic pozitiv adulti: 2 sau mai multe simptome, dintre care unul trebuie sa fie obstructia nazala sau rinoreea ± senzatie de presiune faciala ± hiposmie/anosmie. Sau Semne endoscopice: polipi nazali, rinoree mucopurulenta de la nivelul meatului nazal mijlociu; edem al mucoasei de la nivelul meatului nazal mijlociu Si/Sau Modificari examen CT cranio-facial: modificari ale mucoasei complexului osteomeatal sau a sinusurilor paranazale. Diagnostic pozitiv copii 2 sau mai multe simptome, dintre care unul trebuie sa fie obstructia nazala sau rinoreea ± senzatie de presiune faciala ± tuse. Sau Semne endoscopice: polipi nazali, rinoree mucopurulenta de la nivelul meatului nazal mijlociu; edem al mucoasei de la nivelul meatului nazal mijlociu Si/Sau
24
- Modificari examen CT cranio-facial: modificari ale mucoasei complexului osteomeatal sau a sinusurilor paranazale. Investigatii paraclinice obligatorii Exudat nazal cu examen micobacteriologic, antibiograma si antifungigrama Examen endoscopic nazal – polipi nazali, rinoree mucopurulenta de la nivelul meatului nazal mijlociu; edem al mucoasei de la nivelul meatului nazal mijlociu Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Sinusoscopia (in cazuri selectionate) Imagistica (CT cranio-facial nativ sau cu substanta de contrast, IRM cerebral nativ sau cu substanta de contrast): in cazul esecului tratamentului medicamentos corect condus in cazul pacientilor imunocompromisi in cazul complicatiilor rinosinuzitelor Examen histopatologic (prelevat in cadrul interventiilor chirurgicale in rinosinuzitele cu polipi nazali, rinosinuzitele fungice etc) Consulturi interdisciplinare - In functie de caz – anesteziologic, oftalmologic, neurochirurgical, neurologic, boli infectioase, alergologic Tratament - Individualizat in functie de examenul clinic ORL si severitatea simptomatologiei, realizata cu ajutorul Scalei Vizual Analoge pentru simptomele prezente. Conform Ghidului EPOS Tratament medical
25
corticosteroizii intranazali corticoterapia sistemica (rinosinuzite cu polipi nazali, rinosinuzite fungice) lavajul salin antibioterapia pe termen lung conform antibiogramei descongestionante nazale mucolitice antihistaminice orale Tratament chirugical Indicaţiile chirurgiei în tratamentul rinosinuzitelor Eşecul tratamentului medicamentos maximal corect condus în rinosinuzitele cornice Rinosinuzitele recidivante Apariţia complicaţiilor rinosinuzitelor acute şi cronice Polipoza nazală simptomatică Rinosinuzitele fungice localizate sau invazive. Tipuri de interventii chirurgicale: Vor fi adaptate in functie de dotari si experienta medicului curant. endoscopice abord extern combinate
26
Chirurgia sinusului maxilar Intervenţii chirurgicale endoscopice endonazale Sinusoscopia, Meatotomia inferioară, Meatotomia mijlocie (antrostomie) Intervenţii chirurgicale pe cale externă Abordul Caldwell-Luc. Chirurgia sinusurilor etmoidale Etmoidectomie anterioara, posterioara sau antero-posterioara Chirurgia sinusului sfenoidal Sfenoidotomia endoscopică - Pe cale transetmoidală, transostială sau transseptala. Chirurgia sinusului frontal Abord extern: Trepanarea sinusului frontal Procedeul Lynch (fronto-etmoidectomia externă)
27
o Procedeul Lothrop · Abord endonazal endoscopic: o Drenaj frontal tip Draf I, II, III Polipectomia nazala cu ansa sau sub control endoscopic Tratamentul rinosinuzitelor fungice Forma localizata (Fungus ball) – tratament chirurgical, in functie de dotari si experienta medicului curant chirurgie endoscopica rinosinusala La nivelul meatului mijlociu, bimeatotomie (mijlocie şi inferioară) sau la nivelul meatului superior. Abord extern – sinus maxilar, sinus frontal. Rinosinuzite alergice fungice Tratament chirurgical: endoscopic Tratament medicamentos : steroizi perioperator, imunoterapie, tratament antifungic, irigaţii nazale saline Rinosinuzite fungice invazive Tratament antifungic sistemic Tratament chirurgical extins cu viza radicala: cale externa, endoscopica sau mixta. Urmarirea pacientului De preferat, rinosinuzitele cronice cu polipi nazali vor fi evaluate la 6 luni, cu examen clinic ORL si examen endoscopic nazal (atunci cand este disponibil).
28
Rinosinuzite cronice cu polipi nazali – continuarea tratamentului cortizonic postoperator si cure scurte tip flash- terapie cu corticoizi sistemici la 6 luni, in functie de evolutia pacientului Formele uşoare de RSC fără polipi nazali (scor simptomatic VAS 0-3): Iniţial – corticosteroizi intranazali asociaţi cu lavaj cu soluţii saline, Evaluare după 3 luni: Ameliorare – continuă urmărirea, împreună cu folosirea de corticosteroizi intranazali asociaţi cu lavaj cu soluţii saline; se pot asocia sau nu antibiotice pe termen lung. Eşec terapeutic Eventual examen CT urmat de chirurgie Se efectueză culturi pentru examen bacteriologic Se continuă folosirea de corticosteroizi intranazali asociaţi cu lavaj cu soluţii saline şi se asociază tratamentul cu antibiotice pe termen lung. · Reevaluare după 3 luni: Eşec terapeutic – CT urmat de chirurgie. Ameliorare - continuă urmărirea, împreună cu folosirea de corticosteroizi intranazali asociaţi cu lavaj cu soluţii saline; se poate continua sau nu terapia cu antibiotice pe termen lung.
29
În cazul formelor moderate de RSC fără polipi nazali (scor VAS 3-10): · Iniţial - Se efectueză culturi pentru examen bacteriologic, se folosesc corticosteroizi intranazali asociaţi cu lavaj cu soluţii saline şi se asociază tratamentul cu antibiotice pe termen lung Reevaluare după 3 luni: Eşec terapeutic – CT urmat de chirurgie. Ameliorare - continuă urmărirea, împreună cu folosirea de corticosteroizi intranazali asociaţi cu lavaj cu soluţii saline; se poate continua sau nu terapia cu antibiotice pe termen lung. Pentru formele uşoare şi moderate de RSC cu polipi nazali (scor VAS 0-3, respectiv 3-7) Iniţial: - corticoterapie topică timp de 3 luni Ulterior: În caz de ameliorare – se continuă corticosteroidul topic, cu reevaluări din 6 în 6 luni În caz de eşec – se instituie o cură scurtă de corticosteroid oral, urmată de reevaluare: Ameliorare – se revine la corticoterapia topică, după algoritmul anterior; Eşec – examen CT sinusuri si tratamentul chirurgical. Postoperator, pacientul este urmărit, efectuând spălaturi nazale cu soluţii saline, corticoterapie topică asociată sau nu cu cea orală, eventual antibioterapie pe termen lung. Pentru formele severe de RSC cu polipi nazali (scor VAS >7-10) o Iniţial: se instituie o cură scurtă de corticosteroid oral, urmată de reevaluare
30
Ameliorare – se efectuează corticoterapie topică, după algoritmul prezentat anterior; Eşec – examen CT sinusuri si tratament chirurgical. Postoperator, pacientul este urmărit, efectuând spălaturi nazale cu soluţii saline, corticoterapie topică asociată sau nu cu cea orală, eventual antibioterapie pe termen lung. Urmărirea evoluţiei postoperatorii se poate realiza prin controale periodice la 1, 3, 6 sau 12 luni de preferat, cu examen clinic ORL cu/fara examen endoscopic nazal.
31
32
Complicatiile orbitare ale sinuzitelor
Diagnostic clinic Anamneza: durere orbitara unilaterala, febra, cefalee,+/- afectarea acuitatii vizuale Examen clinic ORL: - +/- Eritem si tumefactie a pleoapei - +/- Limitarea miscarilor globului ocular - +/- Tulburari ale acuitatii vizuale - +/- Proptosis - +/- Chemosis Investigatii paraclinice obligatorii probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, etc) examen micobacteriologic cu antibiograma si antifungigrama secretii nazale imagistica: examen CT cranio-facial nativ si cu substanta de contrast SAU examen IRM cranio-facial nativ si cu substanta de contrast Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz - angio RMN + punctia lombara si examenul LCR in cazul suspiciunii de tromboflebita sinusurilor venoase Consulturi interdisciplinare - doar daca se impune: consult anesteziologic, oftalmologic, neurologic, neurochirurgical, boli infectioase Tratament medical antibiotic, antiinflamator cortizonic sistemic, decongestionant nazal, terapie corticoida nazala si oftalmica in cazul suspiciunii de tromboflebita sinusurilor venoase - antibioterapie parenterala masiva, depletorizante cerebrale, anticoagulante, tratament suportiv, anticomitiale
Tratament chirugical tratamentul chirurgical al RS cauzale – endoscopic sau prin abord extern, in functie de dotari - +/- decompresie orbitara (indicatii: progresia bolii in ciuda tratamentului antibiotic si cortizonic; evidentierea colectie purulenta intraorbitara la ex.CT; pierderea acuitatii vizuale) Tratamentul chirurgical al abcesului orbitar (daca exista) - +/- Decompresie nerv optic (indicatii: afectarea acuitatii vizuale) Urmarirea pacientului Control zilnic postoperator, in functie de evolutia pacientului, apoi la 1 luna, 3 luni, 6 luni
33
34
Complicatiile intracraniene ale rinosinuzitelor
Diagnostic clinic Cefalee, febra, curbatura, varsaturi spontane, redoare de ceafa, fotofobie, crize convulsive, tulburari de comportament, semne neurologice de focar, semnele de supuratie rinosinusala etc. Investigatii paraclinice obligatorii probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, etc) examen micobacteriologic cu antibiograma si antifungigrama secretii nazale punctia lombara – lichid hiperton,purulent cu probele calitative edificatoare + antibiograma imagistica: examen CT cranio-facial nativ si cu substanta de contrast SAU examen IRM cranio-facial nativ si cu substanta de contrast Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz - EEG Consulturi interdisciplinare - doar daca se impune: consult anesteziologic, oftalmologic, neurologic, neurochirurgical, boli infectioase Tratament medical antibioterapie sistemica (antibiotice care traverseaza bariera hemato-encefalica), corticoterapie sistemica, antialgice etc. Tratament chirugical tratamentul chirurgical al RS cauzale – endoscopic sau prin abord extern, in functie de dotari drenajul colectiilor cerebrale (neurochirurgical) punctii lombare evacuatorii Urmarirea pacientului Urmarirea evolutiei prin punctiile lombare si starea clinica
35
TULBURARILE DE MIROS
Diagnostic clinic Anamneza detaliata Examen clinic ORL complet Investigatii paraclinice obligatorii Exudat nazal, examen endoscopic nazal cu examinarea regiunii olfactive, examinarea subiectiva a functiei olfactive (olfactometrie dinamica, test Snap and Sniff, Sniffin' Sticks, etc.) Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Olfactometrie obiectiva - teste electrofiziologice (inregistrare potentiale evocate olfactive) - obligatorie la cazurile medico-legale Gustometrie RMN cerebral cu focus pe regiunea bulbului olfactiv CT sinusuri (la pacientii cu suferinta rinosinusala) Consulturi interdisciplinare Neurologic, Endocrinologic, Psihiatric, Medico-Legal (in functie de caz) Tratament medical Tratamentul cauzei Antrenament olfactiv Tratament chirugical Tratamentul chirurgical al rinosinuzitei cronice cu polipi nazali neameliorata dupa tratament medicamentos maximal, corect condus Urmarirea pacientului Periodic - la 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an sau la nevoie
36
EPISTAXISUL
Diagnostic clinic Anamneza detaliata, completa (momentul aparitiei, boli asociate, tratamente efectuate, traumatism etc.) Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examene imagistice (radiografie SAF, CT/ RMN sinusuri), hemoleucograma, coagulograma, grup sanguin, Rh Consulturi interdisciplinare Daca se impune: Cardiologic, Neurologic, Medicina Interna, Hematologie, Endocrinologic (in functie de patologia asociata) Tratament Masuri generale: Calmarea pacientului; asezarea acestuia in pozitie semisezanda. Semne clinice: paloare, tahicardie, tensiune arteriala, frecventa respiratorie (polipnee). Tratament local: evacuarea cheagurilor de sange Indiferent de sediul sangerarii anemizare si anestezia mucoasei nazale Manevre de intentie primara: Compresiunea digitala simpla Cauterizarea chimica Cauterizarea electrica - de electie Tamponament nazal anterior (in absenta dotarilor tehnice sau in cazul esecului electrocauterizarii) - necesita ANTIBIOTERAPIE
2.2. Manevre de intentie secundara: tamponament nazal posterior Indicatii: epistaxis posterior sau esec manevre intentie secundara Tratament chirugical Mijloace de intentie finala: Indicatii: sangerare > 72 de ore Sangerare > 1/5 litri Hemoglobina < 8g/l Complicatii/ contraindicatii manevre precedente Chirurgia de hemostaza: Embolizarea Ligatura artera carotida externa Ligatura artera maxilara interna Ligatura endoscopica artera sfenopalatina Ligatura endoscopica artere etmoidale Urmarirea pacientului Control periodic/ la nevoie Monitorizare boala de fond sau tratament cronic anticoagulant (dupa caz)
37
Papilom inversat rinosinusal
PATOLOGIA TUMORALA BENIGNA RINOSINUSALA
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni: obstructie nazala cefaleea sinuzite și/sau mucocele hiposmie/cacosmie otita seroasa prin blocarea trompei Eustachio epistaxis tulburări oculare ( strabism cu diplopie; exoftalmie unilaterală) tulburări neurologice rinoree cerebrospinală meningită deformări osoase externe Examen clinic ORL/ Endoscopic nasal: Aspectul clinic este acela al unei mase polipoase gri-albicioase, neregulate Papilomul inversat apare de obicei în meatul mijlociu sau pe peretele lateral nazal și apoi se extinde implicând cel puțin un sinus paranazal Particularitate-Diagnosticul este sugerat de unilateralitatea leziunilor, majoritatea polipozelor fiind bilaterale. Investigatii paraclinice obligatorii Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale, nativ si cu substanta de contrast Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial cu timp angio Consulturi interdisciplinare 1.Consult anesteziologic
38
In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica Tratament chirugical Tratament eminamente chirurgical care consta in ablatia completa a formatiunii tumorale si frezare zonei de osteocondesare considerata a fi originea In functie de localizare: Sinus Maxilar Maxilectomia medială pe cale endoscopica endoscopică Caldwell-Luc Maxilectomia medială prin rinotomie laterală Sinus frontal Abord extern -Lynch Abord endoscopic in cazuri localizate la reces fronto-etmoidal Sinus Etmoid Abord endoscopic MidFacial Degloving Rinotomie paranazala Sinus Sfenoid Abord Endoscopic MidFacial Degloving Rinotomie paranazala Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Monitorizare 3/6/12 luni prin examen endoscopic nasal +/- examene radioimagistice
39
40
Osteom rinosinusal
Diagnostic clinic Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni durerea in zona frontală cefaleea sinuzite și/sau mucocele. tulburări oculare ( strabism cu diplopie; exoftalmie unilaterală; devierea globului ocular în jos, înainte și în afară; cecitate) tulburări neurologice rinoree cerebrospinală meningită deformări osoase ale masivului cranio-facial Examen clinic ORL/ Endoscopic nasal: de obicei normal, deoarece aceste tumori sunt localizate intrasinusal când tumora se dezvoltă spre cavitatea nazală se poate remarca o formațiune tumorală fermă, dură, acoperită de mucoasa atrofică sau de aspect normal Investigatii paraclinice obligatorii Radiografie sinusuri anterioare/posterioare ale fetei CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale, nativ Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica Tratament chirugical Criterii care indica chirurgia creșterea rapidă a tumorii
infecția compresia structurilor de vecinatate dureri severe deformări faciale tulburări vizuale mucocelul complicații intraorbitare ocupa mai mult de 50% din sinusul frontal leziunile implantate pe peretele posterior al sinusului frontal orice osteom ce ocupă recesul frontal sau sinusul etmoidal complicații intracraniene Tipuri de abord chirurgical abordul endoscopic abordul extern abordul combinat Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Urmărirea postoperatorie se face prin controale CT la 6 sau 12 luni interval pentru a urmări recidiva (in cazul unei rezectii complete recidiva este absenta)
41
42
Mucocelul
Diagnostic clinic Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni durerea frontală cefaleea. tulburări oculare ( strabism cu diplopie; exoftalmie unilaterală; devierea globului ocular în jos, înainte și în afară; cecitate) tulburări neurologice rinoree cerebrospinală anosmie meningită deformări osoase externe Examen clinic ORL/ Endoscopic nasal: de obicei normal, deoarece aceste tumori sunt localizate intrasinusal in cazul mucocelelor voluminoase pot rezulta modificari ale arhitecturii masivului facial dar si anatomiei rinosinusale localizari etmoido-orbitare sau fronto orbitare- afectari de mobilitate ale globului ocular Investigatii paraclinice obligatorii CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale, nativ si cu substanta de contrast Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica
Tratament chirugical Criterii care indica chirurgia infecția compresia structurilor de vecinatate dureri severe deformări faciale tulburări vizuale complicații intraorbitare complicații intracraniene Tipuri de abord chirurgical abordul endoscopic abordul extern abordul combinat Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-faciale)
43
44
Displazia fibroasa
Diagnostic clinic Anamneza- semne specifice patologiei Pubertate precoce la fete Pigmentare anormala a pielii Maturare osoasa precoce Cefalee Modificari de mobilitate ale globilor oculari in cazurile cu interesarea globului ocular si a traiectului nv/musculaturii orbitare Examen clinic ORL In formele avansate apar modificari ale masivului craniofacial In formele precoce nu identificam modificari endonasal sau ale masivului facial Examen endoscopic nasal- mucoasa cu aspect normal/in fazele avansate modificari ale arhitecturii rinosinusale Investigatii paraclinice obligatorii CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica Tratament chirugical Monitorizare prin examene endoscopice endonazale si radioimagistice (CT/Radiografii/RMN) Chirurgie in cazurile simptomatice, dismorfii craniofaciale sau afectare cerebrala sau oculara Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie
Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-faciale)
45
46
Fibromul osifiant
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni Frecvent la femeile cu varsta intre 30-40 ani durerea frontală cefaleea. tulburări oculare ( strabism cu diplopie; exoftalmie unilaterală; devierea globului ocular în jos, înainte și în afară; cecitate) tulburări neurologice rinoree cerebrospinală anosmie meningită deformări osoase externe Examen Clinic In formele avansate apar modificari ale masivului craniofacial In formele precoce nu identificam modificari endonasal sau ale masivului facial Investigatii paraclinice obligatorii CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica Tratament chirugical 1.Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazuri cu dimensiuni reduse in care rezectia completa este posibila
Chirugie prin abord deschis - Caldwell Luc, Denker, MidFacial Degloving in functie de extensie si leziunile produse la structurile invecinate Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-faciale)
47
48
Leiomiomul
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni obstructie nazala epistaxis cefaleea. durere locala Examen Clinic Cel mai frecvent: localizare la nivelul cornetului nazal inferior Investigatii paraclinice obligatorii CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica Tratament chirugical Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazurile in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord dechis - rinotomie laterala Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-facial)
49
Hemangiomul
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni Epistaxis Obstructie nazala in cazurile tumorilor voluminose Examen Clinic/endoscopic nazal Leziune plana sau pseudopolipoida de culoare rosiatica, renitenta si adesesea cu suprafata ulcerata si stigmat de sangerare Localizari uzuale in treimea anterioara a septului nazal si la nivelul cornetului nazal inferior Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial cu timp angio Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica Tratament chirugical Excizie formatiune tumorala prin tehnici endoscopice rinosinusale ± embolizare preoperatorie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-faciale)
50
Schwannomul
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni obstructie nazala rinoree anteroposteriora cefalee tulburări oculare (strabism cu diplopie; exoftalmie unilaterală; devierea globului) tulburări neurologice epistaxis rinoree cerebrospinală tinitus/surditate neurosenzoriala/surditate de transmisie prin blocarea trompei lui Eustachio meningită deformări osoase externe Examen Clinic Formatiune tumorala bine delimitata. neincapsulata, globulara, ferm, culoare galben-maroniu In formale avansate se poate extinde catre structurile de vecinatate - orbita/fosa infratemporala/rinobaza/fosa pterigomaxilara Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic
consult neurologic consult chirurgie plastica Tratament chirugical Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazurile in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord dechis- rinotomie laterala Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-facial)
51
52
Neurofibromul
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni epistaxis cefalee tulburări oculare (strabism cu diplopie; exoftalmie unilaterală; devierea globului ocular în jos, înainte și în afară; cecitate) tulburări neurologice rinoree cerebrospinală anosmie meningită deformări osoase externe Examen Clinic 1. Endonazal - formatiune tumorala fuziforma de culoare gri-maroniu, uneori cu aspect pseudo-polipoid localizat submucos 1. In formele avansate apar modificari ale masivului craniofacial Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica
Tratament chirugical Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazurile in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord dechis- rinotomie laterala Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-facial)
53
54
Meningiomul
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni Obstructie nazala Epistaxis Rinosinuzita de insotire Exoftalmie Edem periorbitar Tulburari ale acuitatii vizulae Ptoza palpebrala Deformari ale masivului facial Examen Clinic Formatiune tumorala neteda, lobulata, de culoare rosiatica In formele avansate apar modificari ale masivului craniofacial Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic
consult chirurgie plastica Tratament chirugical Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazurile in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord dechis - rinotomie laterala Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-faciale)
55
56
Condromul
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni Obstructie nazala Epistaxis Rinosinuzita de insotire Exoftalmie Edem periorbitar Tulburari ale acuitatii vizulae Ptoza palpebrala Deformari ale masivului facial Examen Clinic Formatiune tumorala neteda, lobulata, bine delimitata In formele avansate apar modificari ale masivului craniofacial Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica
Tratament chirugical Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazurile in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord dechis- rinotomie laterala Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-facial)
57
58
Hamartomul condromezenchimal nazal
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni Obstructie nazala Epistaxis Rinosinuzita de insotire Exoftalmie Edem periorbitar Tulburari ale acuitatii vizulae Ptoza palpebrala Deformari ale masivului facial Examen Clinic Formatiune tumorala neteda, lobulata, galben-maronie, consistenta ferma, usor sangeranda la palpare, prelungiri digitiforme In formele avansate apar modificari ale masivului craniofacial Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic In functie de extensia formatiunii tumorale: consult oftalmologic consult neurologic consult chirurgie plastica
Tratament chirugical Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazurile in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord dechis- rinotomie laterala Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Complicatii Postoperatorii Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazuri cu dimensiuni reduse in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord deschis- Caldwell Luc, Denker, MidFacial Degloving in functie de extensie si leziunile produse la structurile invecinate Echipa multidisciplinara (chirurgie plastica/neurochirurgie/chirurgie vasculara/oftalmologie) in functie de extensie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-facial)
59
60
Polip sinuso-choanal
Diagnostic clinic Anamneza Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni Obstructie nazala Epistaxis Rinosinuzita de insotire Examen Clinic Formatiune tumorala neteda, lobulata, bine delimitata, cu originea la nivelul sinusului maxilar. Unilateralitate - semn patognomonic Slab caracter eroziv in structurile de vecinatate/ pacientul nu prezinta complicatii datorate infiltrarilor tumorale Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal CT cranio-facial, sectiuni axiale, coronale si sagitale Biopsie din formatiunea tumorala – examen histopatologic si imunohistochimic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, Glicemie etc) RMN cranio-facial Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic Tratament chirugical Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazuri cu dimensiuni reduse in care rezectia completa este posibila Chirugie prin abord deschis - Caldwell Luc Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-faciale)
61
Meningocelul/Meningoencefalocel
Diagnostic clinic Anamneza: Semne si simptome in functie de localizare si dimensiuni Rinolicvoree Meningita Obstructie nazala in cazurile voluminoase Aparitie post-traumatic Asociata cu Hipervitaminoza A Examen Clinic Formatiune tumorala neteda, bine delimitata, situata pe linie mediana, cel mai frecvent in zonele de slaba rezitanta (lama ciuruita) In cazul defectelor osoase importanta apar hernieri ale substantei cerebrale (meningoencefalocel) Rinolicvoree Pot simula prezenta unui polip in fosa nazala Investigatii paraclinice obligatorii Examen endoscopic nazal C.T. sinus nativ +/- substanta de contrast Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Probe de laborator (HLG, VSH, Proteina C reactiva, TGO, TGP, Uree serica, Creatinina, etc) Beta 2-transferina, Beta trace proteina din lichidul recoltat din nas in vederea decelarii unei eventuale fistule LCR R.M.N. pentru decelerarea continutului substantei herniate (meningocel v.s. meningoencefalocel) Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic Consult neurologic Consult neurochirugical Consult oftalmologic ( examen fund ochi- excluderea hipertensiunii intracerebrale) Consult boli infectioase (in cazul suspiciunii unei meningite)
Tratament chirugical Nu se recomanda prelevarea de biopsie, din cauza riscului de a determina fistule LCR Chirurgie endoscopica rinosinusala in cazuri cu dimensiuni reduse in care defectul osos de la nivelul rinobazei poste fi gestionat Tratament chirurgical in departamentele de neurochirurgie Urmarirea pacientului Toaleta specifica a plagii in functie de abordul chirugical Controale endoscopice rinosinusale si in functie de evolutie radioimagistice (CT/RMN cranio-faciale)
62
63
PATOLOGIA TUMORALA MALIGNA RINOSINUSALA
Diagnostic clinic A. Anamneza Simptomatologie sindrom nazo-sinuzal: obstrucţie nazală progresivă unilaterală, epistaxis unilateral, rinoree purulentă sau sanguinolentă şi hiposmie sindromul orbitar apare în special la tumorile etmoido-maxilare şi se manifestă prin diplopie, scăderea acuităţii vizuale, exoftalmie, edem periorbitar şi lăcrimare sindromul buco-dentar apare în cazul extensiilor la nivelul crestei alveolare şi palatului a tumorilor maligne ale sinusului maxilar sau a planşeului foselor nazale. Semnele importante sunt: ulceraţiile palatine sau gingivale fără cauză locală, durerile dentare, mobilitatea anormală a dinţilor arcadelor superioare, prezenţa unei fistule buco-sinuzale, trismusul. sindromul facial apare atunci când tumora se extinde spre părţile moi ale feţei. Semnele care apar: deformări faciale, dureri variate care sunt adesea etichetate ca o nevralgie infraorbitară. În fazele avansate pot apărea parestezii în teritoriul trigeminal sugestive pentru extensia infratemporală a unei tumori şi nevralgii trigeminale care nu cedează la tratament. sindromul neurologic atestă extensia şi invazia endocraniană a tumorilor nazosinuzale: deficit de atenţie, crize comiţiale, semne de hipertensiune intracraniană (bradicardie, cefalee intensa, vărsături în jet neinfluenţate de alimentaţie), stări de obnubilare alternând cu cele de agitaţie. complicații infecțioase endo-craniene: meningite purulente, empieme subdurale sau abcesele extradurale. metastaze ganglionare jugulo-carotidiene în general ipsilaterale, foarte rar contralaterale B. Examenul clinic O.R.L.
Investigatii paraclinice obligatorii Endoscopie nazală CT cranio-facial cu secțiuni transversale, coronare și axiale pentru evaluarea extinderii tumorale la orbită, peretele anterior al osului sfenoid şi sinusul maxilar Biopsia formațiunii tumorale cu examen histopatologic si imunohistochimic. Investigatii paraclinice optionale (in functie de fiecare caz) Analize: Hemoleucograma, coagulograma, glicemie, grup-Rh, TGO, TGP, uree, acid uric, creatinina, fibrinogen, CRP, VSH, LDH, sideremie, ionograma EKG Radiografie cord-pulmon Radiografie SAF, SPF-Hirtz RMN cranio-facial cu substanță de contrast, eventual cu timp angio Ecografie în regiunea cervicala în cazul metastazelor ganglionare CT cu substanță de contrast sau RMN regiune cervicală în cazul metastazelor cervicale PET-CT în cazul metastazelor la distanță Angiografia Consulturi interdisciplinare În funcție de caz medicul poate recomanda: Consult oftalmologic Consult neurologic Consult neurochirurgical Consult chirurgie vasculara
64
Consult chirurgie plastica Consult chirurgie oro-maxilo-faciala Tratament chirurgical Tratamentul tumorilor maligne rinosinuzale presupune un plan terapeutic in echipă oncologică multidisciplinară. Decizia teraputică ar trebui individualizată în funcție de urmatoarele considerații: Tipul histologic al tumorii Stadiul tumoral Fezabilitatea rezecției complete a tumorii Condițiile medicale ale pacientului Riscurile tratamentului și morbiditatea Experiența echipei de chirurgi în a preveni sau trata complicaţii precum hematomul intraorbital, fistule LCR, hemoragii masive Opțiunile reconstructive Preferința personală a pacientului. Tratamentul chirurgical al formațiunii tumorale Se poate practica pe plan local în cazul în care spitalul este dotat cu aparatură medicală și are o echipă chirurgicală multidisciplinară sau se trimite pacientul într-un centru de servicii medicale cu competență superioară.
65
Alegerea tipului de abord chirurgical se realizează în urma analizei secțiunilor de CT/RMN fiind adaptate localizării şi extensiei tumorale dar acesta se poate modifica prin constatarea intraoperatorie a leziunilor. A. Ablația formațiunii tumorale sub control endoscopic se recomandă în cazul: T1 – Tumoră limitată la fosa nazală sau sinusul etmoidal cu sau fără invazie osoasă T2 - Tumora invadează fosa nazală şi etmoidul cu sau fără invazie osoasă Criteriile majore de excludere pentru chirurgia endoscopică cranio-facială sunt urmatoarele: Tumori care interesează tractul lacrimal; Tumori care infiltrează palatul dur; Tumori care interesează peretele posterior al sinusului sfenoid; Invazia tumorală a tuturor pereților sinusului maxilar cu excepția celui medial. B. Ablația formațiunii tumorale prin abord extern se recomandă în cazul: T3: invadează peretele posterior al maxilarului, ţesutul subcutanat facial, podeaua sau peretele medial al orbitei, fosa pterigopalatină, palatul sau lama ciuruită a etmoidului T4a - Tumora invadează conţinutul orbitar, tegumentul nasului şi/sau obrazului; extensie minimă în fosa cerebrală anterioară, lamele pterigoide,fosa infratemporala, sinusul sfenoidal sau frontal tegumentul nasului şi/sau obrazului T4b - Tumora invadează apexul orbitar, dura, substanţa cerebrală, fosa cerebrală mijlocie, nervii cranieni cu excepţia nervului maxilar, rinofaringele, clivusul.
66
În cazul abordului extern pentru a minimiza sângerarea intraoperatorie, o embolizare selectivă preoperatorie poate fi eficientă, însă nu este indicată de rutină. Tehnici chirurgicale prin abord extern: a. Palatectomia Indicată în tumori uni sau bilaterale care cuprind palatul dur şi rebordul alveolar superior, fără extensie la buza superioară şi la ţesuturile moi ale feţei. Complicațiile postoperatorii care pot apărea sunt: tulburarile de deglutiție și fonație. Maxilectomia medială inferioară prin abord paralateronazal Indicată în tumorile care invadează peretele medial al sinusului maxilar până la nivelul cornetului inferior. Maxilectomia cu rezectia podelei orbitare si conservarea globului ocular Indicată în cazul cancerelor sinusului maxilar care au invadat sinusurile etmoidale şi fosa nazală fără liza podelei orbitare. Postoperator globul ocular poate fi susţinut cu ajutorul unui lambou de muşchi temporal care înlocuieşte peretele orbitar inferior. Complicațiile intervenţiei chirurgicale sunt: diplopia, prăbuşirea piramidei nazale sau dehiscenţa plăgii în regiunea infraorbitară.
67
Maxilectomia totală sau rezecţia maxilarului superior cu ridicarea platoului palatodentar, exenteraţia de orbită şi cura chirurgicală a sinusului etmoidal Indicată cancerelor extinse care includ şi bolta palatină şi rebordul alveolar. După înlăturarea tumorii este nevoie de reconstrucţia palatului şi arcadei dentare în echipă cu chirurgul oro-maxilo-facial. Complicaţiile postoperatorii sunt: hemoragia, fistula de lichid cefalorahidian în tavanul etmoidal, obstrucţia căii aeriene superioare datorită edemului, dehiscenta plăgii în regiunea nazo- geniană. e. Midfacial degloving (fără o traducere sugestivă în limba română) tehnică ce oferă o cale de acces perfectă pentru tumorile etajului mijlociu şi inferior al foselor nazale şi sinusului maxilar, pentru cornetul inferior şi mijlociu şi pentru sinusul etmoidal. Rezectia craniofacială pentru tumorile maligne ale bazei de craniu se recomandă în următoarele circumstanțe: tumori care invadează întreaga bază anterioară a craniului până la apofizele pterigoide tumori ale bazei craniului ce implică rezecţia limitată a unor porţiuni adiacente; tumori extinse în fosa craniană mijlocie şi zona sinusului cavernos.
68
Tratamentul chirurgical al adenopatiilor Evidare ganglionară jugulo-carotidiană și submandibulară în cazul prezenței adenopatiilor neoplasmelor rinosinuzale. Reconstrucția chirurgicală a defectelor faciale Se recomandă să se practice reconstrucția defectelor faciale mari în colaborare cu medicul plastician. Refacerea planșeului orbitar se poate realiza cu: mușchi temporal sau lambou temporal irigat de artera temporală Defectele mici faciale se pot reface cu grefe libere de piele Pentru defectele antero-laterale ale piramidei nazale se pot realiza lambouri nazolabiale Defectele palatului dur se pot reconstrui cu lambouri balante de sept nazal. Defectele palatului moale se pot reconstrui cu lambouri faringiene posterioare, cu grefe libere de țesut bine vascularizat sau cu lambou musculo-cutanat radial. În cazul defectele mari faciale avem urmatoarele alternative: lambouri frontale, deltopectorale, lambouri tubulare de la nivelul bratului, lambori libere microanastomozate de la nivelul antebrațului. Epiteze faciale
69
Protezarea defectelor palatului dur cu: Obturator chirurgical plasat intraoperator care se mentțne temporar După 7 zile îndepartarea obturatorului și confecționarea unei proteze temporare Proteza definitivă după 3-4 luni când defectul s-a consolidat Tratament oncologic Se va efectua conform comisiei oncologice. Tratamentul tumorilor rinosinuzale rare ESTEZIONEUROBLASTOMUL Tratamentul depinde de stadiul tumorii. Strategia clasică de tratament pentru estezioneuroblastom este intervenţia chirurgicală cu ablaţia completa a tumorii urmată de radioterapie. Se recomandă abordul craniofacial larg indiferent dacă tumora invadează fosa craniană anterioară sau se limitează la tavanul fosei nazale Intraoperator se poate practica rezecţia durei supraiacente lamei ciuruite, bulbului olfactiv, etmoidului şi pereţilor anteriori şi posteriori ai sinusului frontal. B. SARCOMUL EWING
70
Protocoalele de tratament se individualizează luând în calcul mărimea, localizarea şi gradul de extensie al tumorii şi prezenţa sau absenţa metastazelor. Tratamentul este unul chirurgical asociat cu radio şi chimioterapie. Preoperator medical poate să recomandă cura de citostatice în scopul reducerii dimensiunii tumorii primare, precum şi în tratamentul metastazelor. Chimioterapia postoperatorie - în vederea distrugerii celulelor canceroase restante în câmpul chirurgical. Sarcomul Ewing este o tumoră radiosensibilă, radioterapia folosindu-se ca metodă adjuvantă pre şi post operator dar şi după chimioterapie. Radioterapia paleativă se recomandă în cazurile inoperabile. Un tratament posibil îl reprezintă oligodeoxinucleotidele antisens, care au efect de scădere a expresiei oncogenelor ce codifică proteina de fuziune asociată dezvoltării sarcomului Ewing. C. MELANOMUL MALIGN AL MUCOASEI RINOSINUZALE Tratamentul de elecţie al melanomului malign al mucoasei este chirurgical prin exereza completă a leziuni. Abordul chirurgical depinde în principal de mărimea, de localizarea şi extensia tumorii şi se efectuează pe cale transfacială sau transcraniană. Contraindicația tratamentului chirurgical este invazia parenchimului cerebral, a chiasmei optice şi metastazele la distanţă. Radioterapia post-chirurgicală s-a dovedit ca nu are eficiență.
71
RABDOMIOSARCOMUL Tratamentul este polimodal datorită agresivităţii locale şi tendinţei la metastazare. Indicaţiile pentru tratamentul chirurgical sunt limitate şi includ excizia tumorilor reziduale sau recidivelor. Prezenţa metastazelor ganglionare cervicale impune radioterapia sau disecţia radicală a ganglionilor limfatici. Chimioterapia în asociere cu radioterapia şi tratamentul chirurgical a îmbunătăţit considerabil rata de supravieţuire. E. CONDROSARCOMUL Tratamentul de elective este chirugical. Rezecția chirurgicală endoscopică se poate efectua în cazul leziunilor mici fără extensie către baza de craniu sau orbită, localizate la nivelul septului nazal. Radioterapia sau chimioterapia sunt indicate dacă marginile de rezecţie nu sunt în limite de siguranţă oncologică.
72
F. OSTEOSARCOMUL Tratamentul presupune excizie chirurgicală completă la care se asociază chimioterapia şi radioterapia. Chimioterapia neoadjuvantă este indicată în cazul tumorilor cu grad înalt de malignitate sau celor incomplet excizate. Radioterapia adjuvantă este rezervată acelor cazuri în care chirurgia nu poate asigura o rezecţie completă. G. LEIOMIOSARCOMUL Fiind tumori agresive biologic, cu o incidenţă crescută a recidivelor, tratamentul de electie este: rezectia chirurgicală largă urmată de radioterapie în ciuda radiosensibilității limitate. H. HEMANGIOPERICITOMUL Tratamentul de bază este rezecția chirurgicală. Abordurile chirurgicale pentru hemangiopericitomul sinonazal sunt cele externe dar nu se poate exclude abordul endoscopic. Radioterapia este rezervată pacienţilor cu leziuni avansate sau inoperabile. Radioterapia adjuvantă este indicată în cazul rezecţiei chirurgicale incomplete. Chimioterapia are doar scop paliativ.
73
I. NEOPLASMELE LIMFOPROLIFERATIVE Tratamentul principal este radioterapia și chimioterapia. Limfoamele non-Hodgkin nazosinusale prezintă un răspuns mai slab la chimioterapie decât cele cu localizare anatomică diferită. Radioterapia este singura modalitate de tratament recomandată in stadiile precoce. În stadii avansate, sunt recomandate protocoale combinate ce includ chimioterapia şi radioterapia sau chimioterapia urmată de radioterapie adjuvantă. Plasmocitomul extrameduar solidar este o tumora radiosensibilă. Tratamentul de elecție este rezecție chirurgicală largă și radioterapie postoperator. Chimioterapia este rezervată pentru leziunile invazive sau slab diferenţiate. Urmarirea pacientului Medicul va efectua controale periodice: la 3 luni în primul și al doilea an dupa intervenția chirurgicală la 6 luni în al treilea an ulterior - anual La fiecare control pacientul va fi examinat clinic O.R.L. si se va efectua endoscopie nazo- sinusală.
74
La 3 luni postoperator pacientul va efectua RMN cranio-facial / CT cranio-facial cu substanță de contrast si RMN cervical pentru a exclude metastazele ganglionare; ulterior se va efectua RMN cranio-facial anual.
75
76
PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE OTO-MASTOIDIANA
Pericondrita
Diagnostic clinic Anamneza Simptomatologia este dominată de durere Examen clinic ORL: Stadiu incipient: congestie, tumefacția și indurația pavilionului auricular. Stadiu avansat: prezența zonelor de fluctuență sugerează abcese Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este clinic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Hemoleucogramă, markeri de inflamatie Examenul bacteriologic cu antibiogramă Consulturi interdisciplinare Consult boli infecțioase pentru excluderea unei infecții cutanate superficiale - erizipelul Consult dermatologic- pentru excludereaa unei înțepături de insecte, reacție alergică Consult reumatologic –diagnostic diferențial cu policondrita recidivantă (afecțiune autoimună) Tratament medical Prevenția: Tratamentul corect al othematomului și al otitei externe Evitarea piercing-ului la nivelul cartilajului pavilionului auricular Antibioterapie Antiinflamatoare Antialgice
Tratament chirugical Incizie și drenaj -prezența abceselor subpericondrale Debridarea țesuturilor (excizia cartilajului necrozat – dacă e necesar, condrectomie totală) Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
77
78
Otita externă difuză acută
Diagnostic clinic Anamneza: debutul rapid (< 48 de ore) al semnelor și simptomelor inflamației. Simptome: otalgia moderată până la severă prurit • +/- otoree clară, ulterior purulentă senzatie de plenitudine, de ureche înfundată, hipoacuzie Examen clinic ORL Otoscopia / Endoscopia auriculară / Otomicroscopia: eritem, edem/tumefacție circumferențială a tegumentului conductului auditiv extern până la stenozarea completă a acestuia otoree la debut seroasă, ulterior purulentă adenopatii inflamatorii peri-auriculare sau regiune laterocervicală. Acumetria instrumentală Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examenul bacteriologic cu antibiogramă Audiograma tonală liminară Consulturi interdisciplinare Consult dermatologic, boli infectioase.
Tratament medical Preventie evitarea toaletării în exces a CAE evitarea traumatismelor locale prin utilizarea bețișoarelor sau a altor obiecte similare, montarea corectă a aparatelor auditive dopuri de protecție pentru urechi la înotători evitarea pătrunderii apei la nivelul conductului toaletă locală-aspirarea secrețiilor purulente și a descuamărilor epiteliale de la nivelul CAE Tratament medicamentos (tratamentul topic- de elecție) Antiseptice locale Tratament topic cu antibiotic, antiinflamator steroidian (Atenție la caracterul ototoxic - în caz de perforație a MT preexistentă) Tratament antibiotic general Terapia durerii Tratamentul afectiunilor dermatologice – unde este cazul Tratamentul complicațiilor: celulita, pericondrita, recurențe în cazuri necompliante la tratament Tratament chirugical Tratamentul chirurgical al stenozei CAE Urmarirea pacientului Evaluarea raspunsului la tratament Tratarea complicatiilor locale: recurențe în cazuri necompliante la tratament, celulita, pericondrita. In functie de evolutia bolii
79
80
Otita externă furunculoasă
Diagnostic clinic Anamneza Simptome prurit auricular otalgie intensă senzație de plenitudine auriculară Examen clinic ORL-în funcție de stadiul bolii. eritem edem/tumefacția localizată a tegumentului membrana timpanică (MT) și porțiunea medială, profundă a CAE sunt indemne. În stadiu infecțios avansat, este vizibil bourbillion-ul. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este clinic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examenul bacteriologic - nu se face de rutină. Analize de laborator: HLG, teste inflamatie. Consulturi interdisciplinare Consult dermatologic, boli infectioase.
Tratament medical Profilactic: evitarea pătrunderii apei si a traumatismelor locale prin utilizarea a diferitor obiecte ascuțite corectarea factorilor de imunosupresie Tratament topic: antiseptice antiinflamatoare antibiotice Atentie la efectul ototoxic (în caz de perforatie de membrană timpanică preexistentă) Tratament sistemic cu antibiotic cu spectru anti-stafilococic Antialgice și antiinflamatoare nesteroidiene Tratament chirugical Incizie și drenaj chirurgical Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament Tratarea complicațiilor locale In functie de evolutia bolii.
81
82
Otomicoza
Diagnostic clinic Simptome: Stadiu intial: prurit auricular care genereaza reflexul de grataj Stadii avansate: otalgie, hipoacuzie, otoree cremoasa, senzaţie de plenitudine în ureche tinitus Examen clinic ORL Otoscopia / Endoscopia auriculara / Otomicroscopia va preciza leziunile urechii externe (initial tegument aparent normal, ulterior inflamandu-se, plin de puroi cremos care are la mijloc o parte mai consistentă cu aspect de “carton înmuiat”), prezenta maselor micotice (prezenta hifelor sau a sporilor). coexistenta cu otita externa (suprainfectare micotica secundara), cu patologia otica supurata cronica sau prezenta suprainfectiei micotice pe o cavitate de evidare, gradul afectarii urechii medii (existenta complicatiilor micotice la acest nivel) - Acumetria instrumentala Investigatii paraclinice obligatorii Identificarea agentului cauzal – examenul micologic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Evaluarea statusului general si rasunetului infectiei micotice (pentru cei imunocompromisi) Audiograma tonala liminara
Consulturi interdisciplinare Consult dermatologic, boli infectioase, al patologiei asociate (pentru pacientii cu imunodepresie) Tratament medical Regim igieno-dietetic evitarea patrunderii apei si a traumatismelor locale prin utilizarea betisoarelor, unghiilor, etc cu scopul mentinerii uscate a urechilor toaleta locala atraumatica controlul factorilor favorizanti (intreruperea tratamentului antibiotic sau steroidian local) corectarea factorilor de imunosupresie Tratament topic pentru 2-3 saptamani - instilatii auriculare cu: antiseptice antimicotice Atentie la efectul ototoxic (in special in conditiile unei perforatii de membrana timpanica preexistenta)! Tratament general antimicotic – rezervat cazurilor severe cu raspuns absent la tratamentul local, cu viza toxicitatii antimicoticelor si monitorizarea statusului general Tratament patologiei auriculare asociate Terapia durerii – unde este cazul Tratament chirugical Urmarirea pacientului Evaluarea succesului tratamentului episodului sau a otomicozei reziduale Toaleta periodica zilnica sau nu, in functie de extensia leziunilor Reevaluare clinica si micobacteriologica la 3 saptamani Intreruperea tratamentului: pacientul fara acuze, conductul fara debritusuri micotice, secretie cu flora normala/ absenta elementelor micotice 2. Evaluarea otomicozei recurente
83
84
Otita externa cronica
Diagnostic clinic Anamneza - durata mai mare de 3 luni Simptome: prurit • +/- otoree clara sau mucoasa otalgie senzatie de ureche infundata hipoacuzie leziuni specific eczemei la nivelul pavilionului Examen clinic ORL Otoscopia / Endoscopia auriculara / Otomicroscopia va preciza leziunile urechii externe (tegument aparent adesea uscat, subtiat, eritematos, descuamat, fara cerumen) Atentie la asocierea frecventa cu stenozele de CAE! coexistenta cu patologia otica supurata cronica coexistenta cu patologia dermatologica – cel mai frecvent eczema Acumetria instrumentala Investigatii paraclinice obligatorii Examenul bacteriologic cu antibiograma Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Audiograma tonala liminara Consulturi interdisciplinare Consult dermatologic, boli infectioase
Tratament medical Preventie Evitarea toaletarii in exces a CAE (cerumen – rol protector al tegumentului CAE) si a patrunderii produselor cosmetice Tratamentul otitei externe acute difuze, al patologiei supurative otice Tratamentul patologiei dermatologice cu interesarea tegumentului CAE Regim igieno-dietetic evitarea patrunderii apei si a traumatismelor locale prin utilizarea betisoarelor, unghiilor, etc cu scopul mentinerii uscate a urechilor toaleta locala atraumatica cu scopul indepartarii pielii descuamate, inflamate, favorizarii contactului pielii cu tratamentul topic, examinarii urechii medii controlul factorilor favorizanti Tratament medicamentos local Antiseptice locale Tratament antibiotic local cu sau fara antiinflamator Atentie la caracterul ototoxic in conditiile existentei unei perforatii de membrana timpanica! Tratamentul complicatiilor: episoadele de acutizare, lichenificarea tegumentului CAE Tratament antibiotic general – rezervat doar cazurilor cu evolutie locala nefasta sau in cazul aparitiilor complicatiilor Terapia durerii – unde este cazul Tratamentul afectiunilor dermatologice – unde este cazul Tratament chirugical Tratamentul chirurgical al stenozei CAE Urmarirea pacientului Evaluarea raspunsului la tratament Evaluarea si tratarea complicatiilor locale (suprainfectia bacteriana, stenozele CAE) In functie de evolutia bolii.
85
86
Otita externă malignă
Diagnostic clinic Anamneza Antecedente de otita acuta externa aparent banala, insa trenanta, la pacienti cu DZ sau status cu imunodepresie: otalgie intermitenta, in special noaptea, otoree purulenta urat mirositoare, hipoacuzie, durere la nivelul articulatiei temporo-mandibulare spontan si la masticatie Otita acuta externa cu semne atipice: paralizia facial periferica, trismus, parotidita, adenopatii parotidiene, semne generale (temperatura mai mare de 38°C) Examen clinic ORL Otoscopia / endoscopia auriculara / otomicroscopia va preciza: extensia leziunilor CAE: leziunile tegumentului CAE edematoase, eritematoase, otoree, prezenta tesutului de granulatie la nivelul peretelui inferior +/- ulceratie prezenta la nivelul jonctiunii osteo-cartilaginoase prezenta complicatiilor: osteomielita de os temporal, meningita, abces cranian, paralizii nervoase (secundare invaziei foramen stilomastoidian sau invaziei intraparotidiene: paralizie VII periferica, secundare invaziei foramen jugulare: paralizie IX, X, XI, XII; apexului pietros: paralizie V, VI; sinusului cavernos: paralizie III), trismus secndar invaziei articulatiei temporo-mandibulare, adenopatii parotidiene, tromboflebita de sinus cavernos, semne de toxicitate sistemica palparea peretelui inferior al CAE acumetria instrumentala
Investigatii paraclinice obligatorii HLG, markeri de inflamatie. Examen bacteriologic cu antibiograma Examen histopatologic pentru a exclude prezenta carcinomului scuamos Audiograma tonala liminara Bilant radiologic esential: CT stanca temporal/ etaj mijlociu/ baza craniu/spatii profunde fata pentru precizarea extensiei si evaluarea integritatii osului cortical RMN stanca temporal/ etaj mijlociu/ baza craniu/spatii profunde fata Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz In functie de evolutia pacientului si a complicatiile aparute Scintigrafie osoasa cu 99mTc (pentru studiul localizarii activitatii osteoblastice si clasificarea gradului leziunilor) si/ sau cu 67-Ga citrat (pentru studiul localizarii granulocitelor si a acumularilor bacteriene) Consulturi interdisciplinare Consult boli infectioase, neurologic, neurochirurgical, ATI, boli de nutritie (DZ), al patologiei asociate (pentru pacientii cu imunodepresie)
87
Tratament medical Tratament medicamentos Local – valoare limitata Antiseptice locale Tratament antibiotic local General – terapie antibiotica sistemica adaptata agentului etiologic, in doze mari, de lunga durata Tratament antiinflamator nesteroidian/steroidian Terapia durerii Tratamentul patologiei asociate: DZ, corectarea factorilor de imunosupresie Tratamentul complicatiilor
88
Tratament chirugical Scop: Recoltare de tesut bioptic Indepartarea tesutului necrotic osos Tratamentul chirurgical al complicatiilor Urmarirea pacientului 1. Evaluarea succesului tratamentului Toaleta periodica zilnica sau nu, in functie de extensia leziunilor Intreruperea tratamentului: aspect clinic favorabil, aspect biologic – normalizarea CRP-ului, aspect radiologic – rezolutia modificarilor radiologice Evaluarea complicatiilor otitei externe maligne Reabilitarea auditiva – unde este cazul
89
90
Dop cerumen
Diagnostic clinic Dopul de cerumen poate fi total asimptomatic atât timp cât există un spațiu între masa ceruminoasă și pereții conductului auditiv extern. În momentul în care obstruează complet conductul, dopul devine simptomatic: senzație de plenitudine auriculară, hipoacuzie, acufene, otalgie. Cel mai frecvent acest fenomen se produce în momentul intrării apei în conduct (determină umflarea dopului), sau consecutiv încercărilor de curățire ale conductului cu stilete port-vată, când cerumenul este împins și inclavat la nivelul istmului. Examenul otoscopic stabilește diagnosticul (medicul generalist, medicul specialist ORL). Hipoacuzia, dacă este prezentă, este de tip transmisie. Acumetria instrumentală: Weber lateralizat la urechea cu hipoacuzie, Rinne negativ la urechea cu hipoacuzie. Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Audiometria tonală Consulturi interdisciplinare nu este necesar Tratament medical Spălătura auriculară: Extragerea instrumentală: aspirator, cârlige speciale, stilete curbe, chiurete, pense auriculare. Agenți ceruminolitici:
Principalii agenți folosiți în practică sunt: orice tip de ulei (alimentar, de parafină) apa oxigenată soluția de bicarbonat de sodiu preparate tipizate comerciale Urmarirea pacientului nu este necesar
91
92
Corpi străini auriculari
Diagnostic clinic Simptomatologie: Pacienții pot fi total asimptomatici, sau se pot prezenta la medic acuzând otalgie, otoree (în caz de otită externă supra-adăugată), chiar hipoacuzie. Prezența insectelor vii este extrem de supărătoare prin discomfortul generat de zgomotul produs și de mișcarea acestora prin conduct. Examenul otoscopic și otomicroscopic evidențiază corpul strain. Investigatii paraclinice obligatorii nu sunt necesare Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz nu sunt necesare Consulturi interdisciplinare nu sunt necesare
Tratament Tratamentul corpilor străini auriculari constă în îndepărtarea acestora. Se recomandă ca manevra să fie efectuată de către specialistul ORL, în condiții de vizibilitate perfectă (otoscop, oto-microscop). Extragerea se face cu ajutorul unor pense auriculare, chiurete, cârlige, cu aspiratorul sau prin spălătură auriculară. Particularități: Insectele vii trebuie omorâte în prealabil prin aplicare de ulei la nivelul conductului, după care extragerea se face cu ajutorul unei pense, cu aspiratorul sau prin spălătură auriculară. În cazul obiectelor organice (ex. bob de fasole) care absorb apă, se umflă și determină otalgie, în principiu nu se va tenta spălătura auriculară. Obiectele anorganice cu suprafață neregulată/netedă, cu margini, pot fi extrase cu ajutorul penselor auriculare Hartmann. Obiectele rotunde cu suprafață neregulată/netedă pot fi extrase prin spălătură auriculară sau prin utilizarea unui cârlig sau stilet cu vârful încurbat, similar celor utilizate la îndepărtarea cerumenului. Corpii străini localizați la nivelul porțiunii laterale, cartilaginoase a conductului auditiv extern pot fi extrași cu ușurință, la nivel de ambulator ORL utilizând una din tehnicile descrise. Probleme mai deosebite ridică corpii străini inclavați în porțiunea medială a conductului, dincolo de istm, mai ales dacă au fost practicate tentative nereușite de extracție și pacientul prezintă leziuni locale inflamatorii. Se poate impune o extragere a corpului străin prin manopere chirurgicale, care necesită uneori anestezie generală, și un abord endo- sau retro-auricular. Dacă conformația
93
anatomică a conductului nu permite o bună vizualizare se impune chiar frezarea porțiunii osoase. Copiii necesită o abordare specifică, mai ales dacă în antecedente s-au efectuat tentative nereușite de extracție, care au determinat durere, discomfort, traumă. În asemenea cazuri este utilă câștigarea încrederii pacientului. De multe ori este necesară o sedare sau chiar anestezie generală pentru a efectua manopera de extracție în bune condiții. Urmarirea pacientului nu este necesara
94
95
Exostoze auriculare
Diagnostic clinic Anamneză: În general sunt descoperite întâmplător cu ocazia unui examen clinic ORL, la un pacient asimptomatic. Examenul otoscopic și otomicroscopic evidențiază leziunile, localizate la nivelul porțiunii profunde a canalului auditiv extern, adjacent membranei timpanice. Apar ca proeminențe osoase multiple, bilaterale, sesile, hemisferice. Tegumentul care le acoperă este nemodificat. Dacă exostozele sunt voluminoase și determină prin prezența lor o reducere a lumenului canalului mai mare de 80%, atunci se pot asocia cu un istoric de otite difuze externe recurente, cu acumulare de cerumen, hipoacuzie de tip transmisie. Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examenul CT este util în cazul în care avem o stenoză strânsă de conduct, pentru a diferenția prezența unor exostoze de alte cauze de stenoză ale conductului auditiv extern (ex. otita difuză externă cronică). Tomografia mai este utilă și pentru a evidenția prezența unor complicații locale (colesteatomul de conduct auditiv extern) Consulturi interdisciplinare Tratament medical Complicațiile care pot să apară în cazul unor exostoze voluminoase (otite difuze externe, dopuri de cerumen, colesteatom de conduct, hipoacuzie de transmisie) pot fi rezolvate conservativ prin o toaletă minuțioasă a conductului, sub control microscopic și prin aplicare de soluții topice.
Tratament chirugical În cazurile refractare la tratamentul conservator, și care determină episoade repetate de otite difuze externe, frecvente dopuri de cerumen, hipoacuzie de transmisie. Abordul este endaural sau retro-auricular. Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii.
96
97
Osteomul de conduct
Diagnostic clinic Anamneză: Marea majoritate a pacienților sunt asimptomatici. Simptomele apar în cazul în care osteomul determină obstrucția completă a canalului: hipoacuzie, otalgie. Examen clinic ORL: Examenul otoscopic și otomicroscopic evidențiază leziunea: masa solidă localizată la nivelul porțiunii profunde a conductului auditiv extern. Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT al osului temporal Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Audiometria tonală liminală. Consulturi interdisciplinare Tratament medical Tratament chirugical Extirparea leziunii și trimiterea piesei operatorii în vederea efectuării examenului histopatologic. Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii.
98
Keratosis obturans
Diagnostic clinic Otalgie severă și hipoacuzie de transmisie, rareori bilateral. Se poate asocia cu bronsiectazie sau sinuzită. În timp se produc leziuni osoase care pot conduce până la automastoidectomie. Investigatii paraclinice obligatorii Otomicroscopie – canalul auricular se poate lărgi și se observă membrana timpanică în relief Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT – evaluarea eroziunii osului temporal Examinare histologică – excluderea unui carcinom al conductului auricular extern Consulturi interdisciplinare In functie de comorbiditati. Tratament medical Extragerea dopului Tratament chirugical Dacă afectarea osului temporal este avansată se poate recurge la plastia CAE Urmarirea pacientului În funcție de evoluția bolii.
99
Stenoza CAE
Diagnostic clinic Stenoza apare în urma unei infecții acute sau cronice a canalului auditiv extern. Patologia se complică adesea cu colesteatom de conduct. Stadializarea se face în funcție de procentul din timpan care se poate observa la inspectie: gradul 0 - se observă 100% din timpan, gradul 1 - obstrucția este sub 33%, gradul 2 - obstrucția este între 33% și 66% gradul 3 - obstrucția este peste 66%. Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT – evaluarea unui posibil colesteatom sau a unor exostoze. Audiogramă tonala liminara. Consulturi interdisciplinare Tratament medical Tratarea unei otite externe concomitente. Tratament chirugical Plastia CAE Urmarirea pacientului Postoperator se scoate mesa/mentorul intraauriculara după 2-3 săptămâni și se recomanda consulturi la o lună, trei luni și șase luni postoperator.
100
Colesteatomul de CAE
Diagnostic clinic Anamneza otoree, hipoacuzie, otalgie Examen clinic ORL- otoscopie, otomicroscopie Investigatii paraclinice obligatorii Recoltare secretie otica cu examen microbiologic CT craniocerebral RMN craniocerebral Audiograma tonala liminara Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examinare histologică – excluderea unui carcinom al conductului auricular extern Consulturi interdisciplinare Tratament medical In leziunile incipiente, cand nu a inceput eroziunea osoasa, se indeparteaza lamele epidermice si se aplica o crema sau unguent cicatrizant, ulei mineral sau 5-fluorouracil Tratament chirugical In colesteatomul constituit, care a determinat eroziunea peretelui conductului, se practica exereza epidermozei si a leziunilor inflamatorii locale, frezarea osului cariat pana la nivelul unei structuri normale si urmarirea reepitelizarii zonei denudate. Pentru cazurile evoluate spre cavitatile urechii medii se practica tehnici chirurgicale de exereza si reconstructie, in functie de localizarea, intinderea si distructiile produse de colesteatom. Urmarirea pacientului Control postoperator la inceput saptamanal si ulterior lunar sau la 2-3 luni, in primele 6 luni de la interventia chirurgicala.
101
Miringita acută
Diagnostic clinic Anamneza Simptome: otalgia intensă ( în forma buloasă) +/- otoree +/- otoragie Factori etiologici: infecţii virale, Mycoplasma pneumoniae Examen clinic ORL Otoscopie- congestia MT În forma buloasă – bule în porţiunea osoasă a conductului şi pe suprafaţă MT, care pot avea un aspect hemoragic Se poate asocia în evoluţie cu o otită medie acută Mobilitate normală la pneumatoscopie – în miringita simplă Acumetrie instrumentală – poate fi normală Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Audiograma tonală – auz normal Consulturi interdisciplinare Tratament medical Tratament antialgic Tratament topic- antibiotic + steroizi topici Tratament antibiotic
Tratament chirugical - Nu este necesar Urmarirea pacientului - Nu este necesara, în lipsa complicaţiilor
102
Otita acută medie
Diagnostic clinic Anamneza: Istoric de debut acut <48 ore Simptome: Otalgie intensă Febră 39-40 grade ( la copii) Iritabilitate Hipoacuzie +/-Otoree Examen clinic ORL Otoscopia – MT cu semne de inflamaţie: opacă, albă, gălbuie, sau intens congestivă, bombată şi/sau secreţii purulente Otoscopia pneumatică – mobilitate diminuată Acumetria instrumentala Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Timpanometrie Audiograma tonală liminară Identificarea agentului cauzal Examen endoscopic nazo-faringian Consulturi interdisciplinare Consult pediatric (la copii)
Tratament medical Reducerea durerii – analgezice, antiinflamatoare. Descosngestionante nazale Tratament topic Tratament general – antibiotic Tratament chirugical Timpanotomia – în cazuri foarte grave, care nu răspund la tratament şi în caz de suspiciune a unor complicaţii (mastoidită) Urmarirea pacientului Dacă simptomele se remit: la copii control peste 3 luni, la adulţi nu este necesar Dacă simptomele persistă > 3 zile după iniţierea tratamentului:reevaluare. Pe termen lung - Urmărirea otitei seroase şi a hipoacuziei
103
104
Otita media seroasa
Diagnostic clinic Anamneza: Simptome: Hipoacuzie uni sau bilaterala in functie de etiologie; Senzatie de plentitudine aurala; ± otalgie usoara-medie; ± acufene; ± vertij; ± dificutati de comunicare, deficit de atentie; ± intarziere in limbaj si vorbire; ± asimptomatic Factori favorizanti si etiologici: varsta (considerente anatomice si fiziologice); infectii acute ale cailor respiratorii superioare; disfunctia trompei lui Eustachio; variatie presionala; ca urmare a unei otite medii acute; hipertrofie de vegetatii adenoide; formatiune tumorala rinofaringina; teren atopic; fumatul pasiv; reflux gastroesofagian, grupe speciale: sindrom Down, palatoschizis cu/fara sindroame asociate; istoric personal de iradiere in sfera ORL Examen clinic ORL: Otoscopie/Endocopie auriculara/Otomicroscopie: prezenta de lichid in urechea medie (± bule de aer); disparitia tringhiului luminous; timpan mat, aspirarea membranei timpanice; fara semne de inflamatie; membrane timpanica intacta; etc. ± fara semne evidente la otoscopie, Manvera Valsalva/ Toynbee Acumetrie instrumentala cu diapazon de 256Hz sau 512 Hz Endoscopie de rinofaringe (mai ales adulti cu otita seroasa unilaterala) Otoscopie pneumatica
Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Audiograma Timpanometrie Endoscopie nazala si de rinofaringe Consulturi interdisciplinare Alergologic, pediatrie ATI (dupa caz) Tratament medical “Watchful waiting” pe o perioada de 3 luni kineziterapie tubara: para Politzer/alte dispozitive de insuflatie tubara/Manevra Valsalva/Deglutitie frecventa (guma de mestecat/bomboane de supt) ± dezobstructia nazofaringiana (solutie nazala vasoconstrictoare, antiinflamator, mucolitic, antialergic) ±Tratament antibiotic Tratament chirugical Timpanocenteaza diagnostica/terapeutica Montare de aerator transtimpanic ± Adresarea patologiei cauzale (adenoidectomie) Urmarirea pacientului Dupa caz: Evaluare clinica la 2 saptamani, 1 luna si 3 luni, cu evaluare audiologica/timpanometrie la 1 luna si 3 luni
105
106
Mastoidita acută
Diagnostic clinic Anamneza: otoree purulentă, febră persistentă, otalgie, stare generală modificată, simptome persistente pentru un interval de timp mai mare de 2 săptămâni sau care apar după o perioadă de 2 saptămâni de la diagnosticarea și tratarea unei otite acute cel mai frecvent la copil Examen clinic ORL: pavilionul auricular împins antero-inferior, edem retroauricular, congestie, sensibilitate la palparea mastoidei, +/- bombarea peretelui posterior al conductului auditiv extern (semn caracteristic constant), bombarea membranei timpanice sau secreții purulente persistente în conductul auditiv extern+ perforația membranei timpanice (centrală sau marginală), Investigatii paraclinice obligatorii Teste biologice uzuale, examen CT de os temporal opacificarea completă a celulelor mastoidiene +/- dispariția septurilor intercelulare osoase la nivelul mastoidei Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz R.M.N cu substanță de contrast în cazul suspicionării unei complicații intracraniene asociate Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic
Tratament medical Tratament antibiotic, antiinflamator, antialgic, DNF Tratament chirugical Mastoidectomie cu asigurarea ventilației urechii medii+/- drenaj transtimpanic dacă simptomatologia persistă sau se agravează Urmarirea pacientului La o lună, 4 luni si 12 luni
107
108
Managementul Mastoiditei Acute la Adulti si Copii
Evaluare
Investigatii
Tratament
Monitorizare
Prezentare clinica
Semne de otita medie acuta
Inflamatie locala la nivelul ul regiunii mastoidiene:
Durere Eritem
Protruzie auriculara
Disparitia santului retroauricular
Caderea conductului auditiv posterior/superior
HLG completa ,uree serica, proteina C reactiva si hemocultura
ANTIBIOTICE
Abces mastoidian, dar fara semne de complicatii intracraniene (fara scor scazut Glasgow/semne neurologice de focar)
Semne de complicatii intracraniene cu sau fara abces mastoidian (scor Glasgow scazut/ semne neurologice de focar) +/- abces
OPERATIE Consimtamantul pacientului Indicatie operatorie : incizia si drenajul colectiei mastoidiene +/- miringotomie +/- drenaj transtimpanal +/- mastoidectomie corticala
Fara abces mastoidian sau semne de complicatii intracraniene
IMAGISTICA Se recomanda CT craniu si regiune temporala Exista o colectie pretabila pentru drenat? Complicatii intracraniene pe CT – consult neurochirurgical Tromboza a sinusului sigmoidian pe CT –consult hematologic/ATI in vederea tratamentului anticoagulant
RASPUNSUL LA ANTIBIOTICE Se continua antibioterapia intravenoasa si se reevalueaza tratamentul in vederea antibioterapiei orale cand starea clinica permite. Se prescrie tratament conform antibiogramei (cultura secretie otomastoidiana). Daca nu apare o imbunatatire dupa 48 ore : CT craniu si regiune temporala( daca nu au fost deja effectuate) Reevaluare imagistica cu RMN craniu daca informatiile CT nu sunt suficiente.
Vedeti tabelele cu regimuri antibiotice de mai jos.
MONITORIZARE
-Consult ORL la 6-8 saptamani postoperator
109
Otita medie supurata cronica necolesteatomatoasa
Diagnostic clinic Anamneza – otoree mucopurulentă cronică, intermitentă/persistentă Examen clinic ORL – perforaţia centrală a membranei timpanice, mucoasa casei normal sau inflamată, cu granulaţii, secreţii muco-purulente în perioadele active, hipoacuzie Investigatii paraclinice obligatorii Audiometrie tonală – hipoacuzie de transmisie/mixtă, Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Computer tomografie – leziuni osiculare, mucoasă inflamată Rx sinusuri – patologie asociată Endoscopie nazală – deviaţie de sept, rinită cronică, rinosinuzită, adenoidită cronică etc Examen bacteriologic secretie otica Consulturi interdisciplinare Pentru patologia asociată Tratament medical Antibioterapie pe cale generală sau topic, aspirarea secreţiilor Tratament chirugical Timpanoplastie sub control microscopic sau endoscopic, cu/fara mastoidectomie, cu anestezie locală sau generală, cu sau fără montare proteză pentru reconstrucţie osiculară
Urmarirea pacientului Control microscopic sau endoscopic
110
Colesteatomul urechii medii
Diagnostic clinic Anamneza: hipoacuzie, otoree purulentă intermitentă fetidă, posibil otoree sanghinolentă, tinitus. (Prezența otalgiei, a cefaleei sau a sindromului vestibular –ridică suspiciunea apariției unei complicații) Examen clinic ORL: otomicroscopie –perforația marginală a membranei timpanice (postero-superioară sau la nivelul membrane Shrapnell), polipi inflamatori în conductul auditiv extern care prolabează de la nivelul aticii. În cazul colesteatomului congenital-masă tumorală de culoare albă care se vede prin transparența membrane timpanice - membrana timpanică integră Investigatii paraclinice obligatorii -examen bacteriologic din secreția otică plus antibiogramă, audiograma tonală liminară, examen computer tomografic(CT) de os temporal (rezoluție înaltă, fereastră de os, secțiuni de minim 0.6 mm-masă tisulară hipodensă cu densitate paralichidiană asociată cu zone de eroziune osoasă; inventarul leziunilor-extindere, statusul lanțului osicular, sinusul timpanic, nervul facial, tegmenul, peretele intern al casei, canalul semicircular lateral). Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz -rezonanță magnetică nucleară cu substanță de contrast în cazul suspicionării unei complicații intracraniene Consulturi interdisciplinare - consult anesteziologic; opțional la indicațiile medicului anestezist și în funcție de patologia asociată-consult cardiologic, consult medicină internă; consult neurochirurgical (numai în cazul suspicionării unei complicații intracraniene) Tratament medical -toaleta auriculară prin aspirarea secrețiilor otice și instilarea de soluții otice cu antibiotice. Antibioterapie pe cale generală cu spectru larg sau conform antibiogramei din secreția auriculară Tratament chirugical -timpanomastoidectomie în tehnică închisă/deschisă (cu/fără conservarea peretelui posterior al conductului auditiv extern) +/- timpanoplastie
-în cazul tehnicii deschise +/- obliterarea cavității de evidare mastoidiene (opțional-cartilaj conchal, pulbere de os sau fascie de os temporal) Urmarirea pacientului -la 10-14 zile (extragerea pansamentului din conductul auditiv extern); 1 lună, 4 luni (audiogramă tonală liminară), 12 luni, apoi o dată pe an. Pentru tehnicile deschise- În caz de epitelizare deficitară a cavității de evidare controale lunare pentru tratament local (îndepărtarea granulațiilor și cauterizare cu soluții/pulbere de nitrat de argint, pâna la vindecare. Pentru tehnicile închise –la 12-18 luni -rezonanță magnetică nucleară (RMN) cu difuzie lentă pentru aprecierea recidivei colesteatomului - (opțional în funcție de dotarea tehnică a spitaluilui) +/- intervenție chirurgicală de control (second look) sau direct intervenție chirurgicală de control a recidivei colesteatomatoase.
111
112
Meningita otică
Diagnostic clinic Anamneza: stare de rău, grețuri și vărsături, cefalee severă, fotofobie, febră înaltă constantă, starea de conștiență poate fi afectată în diverse grade Examen clinic ORL: hiperestezie cutanată, rigiditatea cefei și durere la flexia capului; semnul Brudzinski (flexia pasivă a capului pe piept este urmată de flexia involuntară a ambelor gambe și coapse); semnul Kernig (încercărire de extensie a gambei, coapsa fiind poziționată în flexie în unghi drept, produce durere, rezistență și spasme,din cauza hiperreflexiei musculaturii + semnele sugestive pentru afecțiunea otică (otită medie acută cel mai frecvent) Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT (pentru diagnosticul afecțiunii de bază, excluderea altor complicații și asigurarea efectuării puncției lombare în condiții de siguranță); puncție lombară în serviciul de boli infecțioase Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examenul RMN cerebral cu substanță de contrast pentru excluderea altor compliații intracerebrale Examenul fundului de ochi (posibil edem papilar); Consulturi interdisciplinare Consult boli infecțioase cu tranferul pacientului pentru tratament adecvat Consult neurochirurgical Tratament medical Antibiotice IV Tratament chirugical În cazul otitei medii acute cu fenomene de retenție –miringotomie pentru a favoriza evacuarea colecției purulente, reevaluare si mastoidectomie când pacientul este stabil În cazul colesteatomului-chirurgia colesteatomului când pacientul este stabil Urmarirea pacientului Follou-up pentru afecțiunea de bază
113
Otomastoidita mascată
Diagnostic clinic Anamneza: otodinie persistentă de intensitate moderată la un pacient care a urmat cure repetate de antibiotice pentru o otită acută Examen clinic ORL: membrana timpanică de aspect cvasinormal fără secreții în conductul auditiv extern, sensibilitate moderată la palparea mastoidei Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT de os temporal cu rezoluție înaltă–arie localizată de opacifiere la nivelul mastoidei, într-o mastoidă normal pneumatizată Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic Tratament medical Antibioterapie cu spectru larg Tratament chirugical Mastoidectomie cu eradicarea focarului de infecție asigurarea ventilației urechii medii +/- drenaj transtimpanic Urmarirea pacientului La o lună, 4 luni, 12luni
114
Labirintita acută
Diagnostic clinic Anamneza: grețuri vărsături, acufene hipoacuzie, stare de rău, vertij sever, simptome cu progresie rapidă care apar în evoluția unei otite medii acute sau colesteatom. După câteva ore simptomele vestibulare scad în intensitate și continuă să se îmbunătățească în următoarele 2 săptămâni dar auzul scade progresiv ajungându-se la cofoză Examen clinic ORL-la debut-nistagmus spontan cu bătaie spre urechea afectată (labirintită seroasă) după care își schimbă direcția spre urechea sănătoasă (labirintită purulentă) +semnele bolii de bază Investigatii paraclinice obligatorii Audiograma tonală liminară-apare hipoacuzia neurosenzorială care poate progresa spre cofoză Examen CT de os temporal cu substanță de contrast–sugestiv pentru otitiă medie acută sau colesteatom +/- opacifierea labirintului Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Ex RMN cerebral cu substanță de contrast pentru excluderea altor complicații intracerebrale (în special meningita) Consulturi interdisciplinare Examen anesteziologic Tratament medical Antibioterapie pe cale generală Tratament chirugical Miringotomie sau mastoidectomie (În cazul otitei medii acute, nu este necesară labirintectomia) Tratamentul chirurgical al colesteatomului + labirintectomie Urmarirea pacientului Conform bolii de bază
115
Paralizia de nerv facial
Diagnostic clinic Anamneza: otoree, otalgie, febră (simptome sugestive pentru otită medie acută) sau otoree cronică, hipoacuzie (simptome sugestive pentru colesteatom), asimerie facială instalată brusc sau insidios Paralizie facială iatrogenă (postoperator în chirurgia colesteatomului) Examen clinic ORL: asimetrie facială statică și dinamică evidentă la nivelul hemifeței urechii afectate (cuprinzâNd toate ramurile nervului facial) Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT cu rezoluție înaltă-aspect sugestiv pentru otită medie acută sau colesteatom , eroziune osoasă a canalului nervului facial de obicei în porțiuinea a 2-a, superior față de fereastra ovală dar posibil și în alte localizări Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz ENG, EMG, RMN Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic Tratament medical Antibioterapie pe cale generală corticoterapie pe cale generală Tratament chirugical -tratament chirurgical de urgență al bolii de bază (vezi tratamentul chirurgical al otitei medii acute, colesteatomului) + decomprimarea nervului facial pâna la epinerv; în caz de accident intraoperator reintervenție a 2-a zi pentru explorare, descoperirea nervului facial, îndepărtarea zonei lezate dacă este cazul și grefare (nerv mare auricular, nerv sural) Urmarirea pacientului Până la recuperarea completă a funcționalității nervului facial + follow –up pentru boala de bază
116
Petrozita
Diagnostic clinic Anamneza: otoree, durere la nivelul mastoidei asociată cu durere retroorbitară profundă și înspre baza craniului, diplopie orizontală (petrozită apicală); simptomele se pot agrava în evoluție prin extinderea infecției la toate celulele osului temporal (osteomielita osului temporal) Examen clinic ORL: pareza nervului VI abducens (imposibilitatea de abducție a globului ocular) +/- pareză de nerv VII facial Investigatii paraclinice obligatorii Examenul CT cu rezoluție înaltă de os temporal-opacifierea celulelor de la nivelul vârfului stăncii temporale Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cerebral cu substanță de contrast (necesar pentru a diferenția colecția lichidiană de la nivelul celulelor apicale, de absența pneumatizării acestora, excluderea asocierii unor complicații intacerebrale Consulturi interdisciplinare Consult neurochirurgical Tratament medical Antibioterapie cu spectru larg administrare intravenoasă sau conform antibiogramei Tratament chirugical Mastoidectomie tehnică deschisă +/- abordul celulelor vârfului stăncii pe calea celulelor retro, supra sau infralabirintice (numai în cazul în care este posibil din punct de vedere al condițiilor anatomice) (-abord pe calea fosei cerebrale mijlocii într-un serviciu neurochirurgical la nevoie) Urmarirea pacientului -pentru boala de bază
117
Tromboza de sinus lateral
Diagnostic clinic Anamneza: frison, febră de tip septic cu exacerbări diurne, cefalee, ( starea generala poate fi alterată datorită septicemiei sau datorită hipertensiunii intracraniene în funcție de extensia trombusului septic) Examen clinic ORL: otomicroscopie semne sugestive pentru otomastoidită acută sau colesteatom; edem al regiunii mastoidiene (semnul Griesenger-datorită trombozei venei emisare mastoidiene) sensibilitate la palparea vârfului mastoidei, posibil tumefacție laterocervicală înaltă cu țesuturile moi tumefiate, împăstate ,sensibile la palpare Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT cu substanță de contrast pentru osul temporal (semnul delta-captarea substanței de contrast la nivelul peretelui sinusului lateral), RMN cerebrală cu substanță de contrast-mai sensibilă pentru diagnostic, poate evalua formarea trombului septic intraluminal și extensia acestuia spre vena jugulară internă sau spre sinusurile superioare precum și excluderea altor complicații intracraniene) Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic, consult neurochirurgical Tratament medical Asociere de antibiotice i.v cu spectru larg pentru acoperirea florei (gram pozitiv+gram negative +anaerobi), anticoagulante (opțional), corticosteroizi Tratament chirugical Timpanomastoidectomie –descoperirea sinusului lateral, deschiderea acestuia (în caz de puncție negativă), evacuarea trombusului, obliterarea și excluderea sinusului lateral -ligarura venei jugulare interne dacă este cazul Urmarirea pacientului -până la vindecare + follow-up pentru boala de bază
118
Hidrocefalia de cauză otică
Diagnostic clinic Anamneza: cefalee intensă constantă, grețuri vărsături în special la copil sau adolescent, simptome apărute imediat după o otită medie acută sau chiar la câteva săptămâni Examen clinic ORL: otomicroscopia sugestiv pentru otită medie acută în faza de vindecare Investigatii paraclinice obligatorii Examenul fundului de ochi-edem papilar Ex. CT cu substanță de contrast -hidrocefalie Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cu substanță de contrast-hidrocefalie, edem cerebral, foarte frecvent asociată cu tromboza de sinus lateral) Consulturi interdisciplinare Consult și transfer în serviciul de boli infecțioase Tratament medical De urgență -diuretice hiperosmolare, steroizi, puncții lombare repetate Tratament chirugical Decompresie subtemporală la nevoie într-un serviciu neurochirurgical pentru prevenirea atrofiei optice Urmarirea pacientului Până la vindecare +Urmarirea pacientului al afecțiunii de bază
119
Fistula labirintică
Diagnostic clinic Anamneza: episoade scurte de dezechilibru sau vertij asociate cu otoree cronică intermitentă fetidă și hipoacuzie. Uneori episod scurt de dezechilibru la sunete puternice (fenomenul Tullio) Examen clinic ORL: otomicroscopie-aspect sugestiv pentru colesteatom; testul fistulei (amețeală la creșterea presiunii în conductul auditiv extern) Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT de os temporal cu rezoluție înaltă –zonă de eroziune osoasă la nivelul canalului semicircular lateral cel mai frecvent) posibil și la nivelul canalului semicircular posterior sau cohlee Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examen RMN cerebral cu substanță de contrast pentru excluderea unor complicații intracraniene Consulturi interdisciplinare Consult anesteziologic Tratament medical Antibioterapie cu administrare intravenoasă, corticosteroizi, antiemetice Tratament chirugical Tratamentul chirurgical al colesteatomului +îndepărtarea patologiei și acoperirea defectului osos la nivelul fistulei (opțional cu fascie temporală, cartilaj concal sau pulbere de os) Urmarirea pacientului Pentru boala de bază
120
Encefalocelul (menigoencefalocelul) și fistula lcr
Diagnostic clinic Anamneza: accentuarea hipoacuziei în cursul evoluției unei otite medii acute sau colesteatom; posibil otolicvoree spontană Examen clinic ORL: semne sugestive pentru otită medie acută sau colesteatom cu scurgerea de LCR, în cantitate apreciabilă Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT cu rezoluție înaltă-defect osos la nivelul tegmenului timpanic cu acumulare de lichid în urechea medie și hernierea encefalului +semnele patologiei otice asociate Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cerebral cu substanță de contrast pentru aprecierea eventualelor complicații asociate Consulturi interdisciplinare Consult neurochirurgical Tratament medical Antibioterapie cu spectru larg Tratament chirugical Timpanomastoidectomie cu acoperirea defectelor mai mici de 2 cm pe cale mastoidiană În caz de defect mai mare de 2 cm -direcționarea pacientului într-un serviciu de neurochiurgie pentru acoperire prin abord pe calea fosei cerebrale mijlocii Urmarirea pacientului Pâna la asigurarea închiderii fistulei LCR + Urmarirea pacientului al bolii de bază
121
Abces subperiostal mastoidian
Diagnostic clinic Anamneza- otoree purulentă, hipoacuzie, febră, dureri la nivelul regiunii mastoidiene apărute de obicei în evoluția unei mastoidite acute Examen clinic ORL:-in funcție de localizarea abcesului subperiosteal la nivelul mastoidei Abces retroauricular (erodarea corticalei externe mastoidiene): tumefacția regiunii retroauriculare cu ștergerea șanțului retoauricular; edem, congestie, sensibilitate la palpare cu zonă de fluctuență, uneori fistulă tegumentară cu extravazarea secreției purulente Abces Bezold (erodarea corticalei interne a vârfului mastoidei cu fuzarea colecției purulente intern față de mușchiul sternocleidomastoidian sau la nivelul fasciei cervicale profunde): - tumefacție laterocervicală înaltă, la palpare masă laterocervicală înaltă sensibilă situată profund Abces zigomatic (erodarea tegmenului temporal al osului zigomatic) tumefacția regiunii supra și preauriculare ; edem, congestie, sensibilitate la palpare cu zonă de fluctuență Investigatii paraclinice obligatorii -examen CT de os temporal-vizualizarea abcesului și a patologiei otice associate Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz -ecografie laterocervicală în cazul abcesului Bezold Consulturi interdisciplinare -consult anesteziologic –teste biologice uzuale Tratament medical -antibiotice cu spectru larg și conform antibiogramei după obținerea rezultatului secreției auriculare
Tratament chirugical Mastoidectomie sau Timpano-mastoidectomie (în caz de colesteatom-vezi tratamentul chirurgical al colesteatomlui)+ incizia și drenajul abcesului Urmarirea pacientului -1lună, 4, 12 luni apoi o data pe an (în caz de colesteatom)
122
123
Abcesul și empiemul subdural
Diagnostic clinic Anamneza: apariția bruscă a unor simptome fulminante în evoluția unui pacient cu simptome sugestive initial pentru o mastoidită acută Cefalee severă persistentă initial urmată de stare generală profund alterată și afectarea stării de conștiență Examen clinic ORL: semne sugestive pentru otită medie acută, urmate rapid de semne de iritație meningeală, sau semne de focar, posibil nistagmus cu bătaie spre urechea afectată Investigatii paraclinice obligatorii Examenul fundului de ochi-edem papilar; Ex CT cu substanță de contrast-colecție hipodensă care deplasează creierul față de tăblia osoasă (examinarea poate fi normală la debut) Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cu substanță de contrast Consulturi interdisciplinare Consult și transfer de urgență al pacientului în serviciul neurochirurgical Tratament medical Antibiotice cu spectru larg și administrare intravenoasă Tratament chirugical Drenarea de urgență a empiemului în serviciul neurochirurgical Tratamentul chirurgical al afectiunii otice Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
124
Abcesul extradural (epidural)
Diagnostic clinic Anamneza: predomină semnele otitei medii acute sau a colesteatomului la care se asociază o durere mastoidiană profundă și constantă (deseori nu are simptome specifice fiind o descoperire intraoperatorie) Examen clinic ORL: semne sugestive pentru mastoidită acută sau colesteatom Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT cu substanță de contrast evidențiază abcesul (dacă este suficient de mare)- cavitate umplută cu lichid situată între osul temporal și dura mater Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cu substanță de contrast-exclude alte complicații intracraniene Consulturi interdisciplinare Consult anesteziolgic Tratament medical Antibioterapie cu spectru larg, triplă asociere pentru germeni gram pozitivi, negative și anaerobi Tratament chirugical Timpanomastoidectomie pentru tratamentul bolii de bază, descoperirea tegmenului și evacuarea abcesului Urmarirea pacientului Al bolii de bază
125
Abcesul cerebral
Diagnostic clinic Anamneza: simptome sugestive pentru otomastoidită acută sau colesteatom asociate în funcție de stadiu cu următoarele simptome: Stadiul I (encefalită): stare de somnolență, apatie sau iritabilitate, febră, cefalee, grețuri, vărsături, convulsii (mai ales la copil) Stadiul II (faza de constituire de la 10 zile la câteva săptămâni, rar luni) -semne discrete uneori -stare de indispoziție, apetit scăzut, ascensiuni febrile intermitente Stadiul III (abces constituit)-cefalee severă refractară la analgeticele obișnuite, vărsături în jet, febră sau subfebrilitate -apatie somnolență, dezorientare Examen clinic ORL: în funcție de localizare abces cerebral : pareza feței de tip central pe partea opusă a feței hemipareză partea contralaterală a corpului – abces cerebelos -ataxie de aceeași parte (testul nas-deget), adiadocochinezia(descrește abilitatea de alternare a mișcărilor rapide), tremor la mișcările intenționale, tendință de cădere către partea afectată, nistagmus fluctuant ca direcție și severitate Investigatii paraclinice obligatorii Examen CT Examen RMN Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz
Consulturi interdisciplinare Consult neurochirurgical cu transferul pacientului într-o secție de neurochirurgie Tratament medical Antibioterapie intravenoasă Tratament chirugical Tratamentul neurochirurgical al abcesului urmat cât de repede permite starea pacientului de tratamentul chirurgical al afecțiunii otice Urmarirea pacientului Până la vindecare + Urmarirea pacientului al bolii de bază
126
Investigatii clinice/paraclinice
Otoscopie Acumetrie instrumentală, Audiometrie tonală, vocală
Impedanţmetrie Investigatii imagistice – Rx, CT
Cronica Evolutie cronica Hipoacuzie progresiva uni/bilaterala
Urgenta medico-chirurgicala Nu Postoperator surditatea brusc instalata sau sindrom vestibular
Da
Poate fi rezolvata pe plan local? (in functie de competente/dotari)
Tratament in ambulator/spital local – dacă există dotare corespunzătoare – microscop operator sau endoscop pentru ureche, intrumentar de cofochirurgie şi chirurg cu experienţă -Monitorizare prin ambulator daca hipoacuzia este usoară -Tratament chirurgical dacă este o scădere mai mare de 25 dB pe frecvenţele joase şi medii Protezare auditivă convenţională daca pacientul refuză operaţia/în caz de contraindicaţii Proteza implantabila – implant cohlear, daca e hipoacuzie profunda
Trimitere catre furnizor de servicii medicale cu competente superioare pentru intervenţie chirurgicală – dacă nu exista dotare corespunzătoare (microscop operator sau endoscop, instrumentar de cofochirurgie) sau competenţe chirurgicală
Nu
127
Otoscleroza
Diagnostic clinic Anamneza - hipoacuzie progresivă uni/bilaterală, acufene Examen clinic ORL- otoscopic fară modificări patologice, modificări la probele cu diapazonul (acumetrie instrumentală) Investigatii paraclinice obligatorii Acumetrie instrumentală, Audiograma tonală – hipoacuzie de transmisie/mixtă uni/bilaterală, acufene, Audiograma vocală Impedantmetria - timpanograma – tip A, reflex stapedian absent Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT de înaltă rezoluţie– focare de otoscleroză Consulturi interdisciplinare Daca există patologie asociată Tratament medical Monitorizare Tratament chirugical Intervenţie chirurgicală – stapedotomie/stapedectomie, columelizare cu proteză tip piston (de titan, teflon, etc) sub control microscopic sau endoscopic, în anestezie locală/general Implant cohlear daca hipoacuzia e sever-profunda Urmarirea pacientului Otoscopie Audiometrie tonală şi vocală Monitorizarea posibilelor complicaţii – vertij, acufene, hipoacuzie
128
129
Zoster oticus (sindrom Ramsay-Hunt)
Diagnostic clinic Anamneza : - stare generală alterată de 1-2 zile + febră +/- cefalee, fotofobie, redoare de ceafă. Examen clinic ORL : durere tip arsură la nivelul urechii urmată de apariția erupției veziculare la nivelul concăi, conductului auditiv extern și membranei timpanice veziculele se pot extinde la nivelul feței, gâtului sau pot interesa mucoasa bucală veziculele roșii-albăstrui se transformă în cruste în câteva zile - atenție la zonele cu cruste, chiar dacă veziculele au dispărut! paralizie facială periferică (leziunea ganglionului geniculat) hipoacuzie neurosenzorială și vertij (leziunea nervului VIII) odinofagie (implicarea nervilor IX și X) durere facială (implicarea nervului V) Investigatii paraclinice obligatorii - audiometrie tonală liminală: hipoacuzie neurosenzorială unilaterală sau accentuarea unilaterală a unei hipoacuzii preexistente
Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz confirmare serologică impedancemetrie cu determinarea reflexului stapedian: absența reflexului stapedian localizează leziunea deasupra emergenței nervului pentru mușchiul scăriței test Shirmmer Consulturi interdisciplinare - boli infecțioase Tratament medical local: tratamentul veziculelor cu agenți de uscare sau acyclovir cremă Solumedrol sau Prednison sau alt corticosteroid Acyclovir vitamine neurotrope Tratament chirugical In cazul persistenței paraliziei faciale periferice: cantorafie externă (pentru protecția corneei) sau implant palpebral sau anastomoză hipoglos-facial Decompresie nerv facial Urmarirea pacientului prognostic este mai puțin favorabil decât în paralizia Bell (mai puțin de 50% dintre pacienți se recuperează satisfăcător) nevralgie persistentă (ani) corona și areflexia vestibulară sunt definitive
130
131
Vertijul paroxistic pozitional benign
Diagnostic clinic VPPB este caracterizat prin episode scurte de vertij (durata sub 1 minut) declansate de modificarile pozitiei capului. VPPB nu este insotit de simptomatologie auditiva. Pot aparea manifestari vegetative care insotesc crizele vertiginoase. Examenul clinic ORL este in limite normale. Examen vestibular: Testul Dix-Hallpike este “gold standard”pentru a pune in evidenta VPPB canal semicircular posterior (poate evidentia si varianta de canal anterior). Supine-roll test este folosit pentru diagnosticarea variantei de canal semi-circular lateral. Investigatii paraclinice obligatorii Nu sunt Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Videonistagmografie cu teste pozitionale si de pozitionare. ATL nu este necesara pentru diagnosticul VPPB dar este utila pentru excluderea altor afectiuni vertiginoase ca neurinomul de acustic sau boala Meniere Consulturi interdisciplinare Neurologie In cazul in care vertijul nu raspunde la tratament, nistagmusul este necaracteristic, apar manifestari neurologice asociate, atunci pacientul trebuie investigat in vederea excluderii vertijului pozitional central. Tratament medical Manevrele de repozitionare canaliculara reprezinta prima optiune de tratament pentru VPPB. Se poate folosi manevra Epley sau manevra Semont. Dupa manevrele de repozitionare nu este nevoie de restrictii de miscare.
Exercitiile Brandt-Daroff nu reprezinta oa optiune ca prima linie de tratament in VPPB In cazul in care manevrele de repozitionare nu sunt eficiente, acestea se pot repeta. VPPB nu necesita tratament medicamentos. Pentru ameliorarea simptomatologiei asociate se pot prescribe antiemetice, supresante vestibulare (ex. diazepam), antivertiginoase (ex. antihitaminice H3) Tratament chirugical Excludere canal semicircular afectat, doar in cazurile refractare la tratament Urmarirea pacientului 1 saptamana, 1 luna variabil in functie de evolutia pacientului
132
133
Boala Meniere
Diagnostic clinic Criteriile de diagnostic pentru BM sunt exclusiv clinice, se bazeaza pe asocierea dintre vertijul recurent, hipoacuzia flluctuanta, tinnitus si senzatia de presiune auriculara. Este nevoie de cel putin doua episoade de vertij si de certificarea hipoacuziei prin ATL. Hipoacuzia de tip neurosensorial mai accentuata pe frecventele joase este sugestiva pentru diagnosticul de BM. Pentru sustinerea diagnosticului se pot folosi si datele obtinute prin EcoG si imagistica RMN cu substanta contrast adminstrata intratimpanic sau IV, care pot pune in evidenta hidropsul endolimfatic. Investigatii paraclinice obligatorii Audiograma tonala liminara: hipoacuzie de tip neurosenzorial mai accentuata pe frecventele joase Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Pentru sustinerea diagnosticului se pot folosi si datele obtinute prin EcoG si imagistica RMN cu substanta contrast adminstrata intratimpanic sau IV, care pot pune in evidenta hidropsul endolimfatic. Videonistagmografia cu inregistrarea nistagmusului, testare calorica, rotatorie, probe oculomotricitate. Posturografia dinamica computerizata Consulturi interdisciplinare Consult neurologic
Tratament medical Pentru tratamentul atacului de vertij asociat bolii Meniere se pot administra supresante vestibulare, antivertiginoase, antiemetice, sedative, antagonisti de calciu (e.g. Diazepam, Droperidol, Meclizina, Dimenhidrinat, Difenhidramina etc). Reechilibrarea hidroelectrolitica poate fi necesara. Tinand cont de caracterul recurent al afectiunii se indica instituirea unui tratament profilactic. Se recomanda regimul hiposodat. Se pot administra diuretice. Betahistina poate fi folosita 24mg de doua ori pe zi. Aceste masuri terapeutice au rolul de a diminua numarul de crize vertiginoase. Tratament chirugical Tratamentul chirurgical al BM poate consta in injectii transtimpanice cu dexametazona sau gentamicina. Se mai pot folosi distructia chirurgicala a urechii interne, neurotomia de vestibular. Decompresia de sac vestibular este o interventie controversata. Urmarirea pacientului In functie de evolutia afectiunii, variabil de la pacient la pacient
134
135
Neuropatia acuta vestibulara (nav)
Diagnostic clinic Anamneza atenta care evalueaza caracterul vertijului, durata mai mare de 24 de ore, dezechilibrul, lipsa simptomatologiei auditive, posibil episod viral in antecedentele recente. Evolutia naturala a bolii spre vindecare este o alta caracteristica importanta. La examenul clinic se observa nistagmus spontan orizontal sau orizontal rotator cu directie fixa bate spre urechea sanatoasa este inhibat de fixare si accentuat fara fixare, accentuat la privirea spre secusa rapida si diminuat cand priveste in celalat sens, al secusei lente; HIT pozitiv la urechea bolnava; deviatie sau cadere spre partea afectata la Romberg rotatie patologica la proba Unterberger/Fukuda spre partea afectata Este necesara o anamneza atenta cu privire la factorii de risc vasculari si eventualele manifestari neurologice concomitente pentru ca exista posibilitatea ca un mic accident vascular in teritoriul vertebro-bazilar sa mimeze o NAV. Orice manifestare clinica care nu este incadrabila in caracteristicile clinice ale bolii trebuie considerate cu atentie si pacientul trimis catre investigatii suplimentare. Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz VNG poate pune in evidenta nistagmusul spontan tip periferic cu toate caracteristicile lui iar probele calorice si rotatorii pot pune in evidenta hiporeflexia/areflexia vestibulara. VEMP poate fi folosit pentru diagnosticul afectarii ramurii superioare sau inferioare a n vestibular. ATL pentru diagnosticul diferential
Posturografie dinamica computerizata RMN cerebral si pentru urechea interna Consulturi interdisciplinare Neurologie, in cazurile in care se suspicioneaza afectarea de tip central Tratament medical In faza acuta a neuropatiei acute vestibulare se pot administra supresante vestibulare pentru ameliorarea simptomatologiei dar continuarea administrarii acestora pe o perioada mai indelungata poate intarzia compensarea vestibulara. Se pot folosi: benzodiazepinele, Prometazina, Dimenhidrynatul. Tot in aceasta faza se pot folosi si antiemetice. Reechilibrarea hidroelectrolitica poate fi necesara ca urmare sindromului emetic uneori pronuntat. Beneficiile medicatiei antivertiginoase in NAV sunt inca studiate dar se folosesc: Meclizine, Flunarizina, Cinarizina, Betahistina. Reabilitarea vestibulara trebuie initiata cat mai curand posibil pentru a facilita recuperarea functiei vestibulare. Exercitiile vestibulare implica un program dezvoltat gradual de exercitii fizice care se concentreaza initial pe stabilizarea statica si apoi pe exercitii dinamice pentru controlul echilibrului si stabilizarea privirii in timpul miscarilor associate “ochi-cap-corp”. Corticoterapia poate fi utila in imbunatatirea functiei vestibulare in cazul neuropatiei acute vestibulare. Medicatia antivirala nu este utila in tratamentul NAV. Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului In functie de etiologia afectiunii
136
137
HIPOACUZIILE NEUROSENZORIALE: DIAGNOSTIC ȘI REABILITARE AUDITIVĂ (PROTEZE CONVENȚIONALE ȘI IMPLANTABILE)
Denumire afecțiune I. Suspiciunea de hipoacuzie la nou-născut și sugar, sau la cei care au prezentat la naștere factori de risc pentru surditate Diagnostic clinic Anamneza Copii care se adresează serviciului pentru repetarea testărilor de screening în cadrul protocolului programului național după externarea din maternitate. - Anamneză și analizarea documentelor din maternitate sau alte unități medicale și identificarea factorilor de risc pentru surditate; Examen clinic ORL Otoscopie / Otomicroscopie Toaleta urechii – extragerea dopurilor de cerumen, epidermice, secreții patologice; Descrierea aspectului urechii externe și a timpanului Investigatii paraclinice obligatorii Timpanometrie Simplă sau de bandă largă (în funcție de caz și de vârstă – T de bandă largă se recomandă la nou-născut și sugar până la vârsta de 18 luni); Otoemisiuni acustice de screening prin stimuli tranzitorii sau produși de distorsiune Căutarea reflexului cohleo-palpebral Audiometrie comportamentală sau cu răsplată vizuală (funcție de vârstă) Potențiale automate evocate auditive de trunchi cerebral (AABR) în funcție de caz. Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz În cazul rezultatului REFER se va trece la etapa de diagnostic prin bilanț auditiv complet. Consulturi interdisciplinare - Neurologie pediatrica Tratament medical - nu Tratament chirugical - nu
Urmarirea pacientului În cazul rezultatului PASS, dacă NU există factori de risc pentru surditate se va afirma auz normal, iar pacientul nu va fi rechemat. În cazul rezultatului PASS, dacă există factori de risc pentru surditate se va rechema pacientul periodic pentru retestare conform protocolului programului național de screening al MS
Denumire afecțiune II. Suspiciunea de hipoacuzie și/sau acufene la copil sau la adult Este necesară evaluarea funcției auditive. Aceasta implică testarea auzului tonal, a inteligibilității și, în anumite cazuri, a localizării sursei sonore. În funcție de situație sau în vederea diagnosticului topografic sau etiologic, se efectuează bilanț prin metode obiective (potențiale evocate auditive, otoemisiuni acustice, ASSR). Acufenele pot fi generate prin disfuncții ale sistemului auditiv, sau pot avea drept cauză o altă suferință. Prima dată trebuie realizat bilanțul auditiv. Diagnostic clinic Anamneza Anamneză și analizarea documentelor privind antecedentele personale patologice Examen clinic ORL Ex ORL general Otoscopie / Otomicroscopie - Toaleta urechii – extragerea dopurilor de cerumen, epidermice, secreții patologice; Descrierea aspectului urechii externe și a timpanului; Teste de acumetrie (Weber, Rinne) Testul auditiv cu voce șoptită (orientare în absența audiogramei) Investigatii paraclinice obligatorii Timpanometrie (standard sau de bandă largă); Audiograma tonală standard (250 - 8000 Hz). La copilul mic se poate realiza audiograma comportamentală sau cu răsplată vizuală, pe căști sau în câmp liber. Copilul peste 6 ani poate colabora (în absența altei patologii) la audiometria tonala liminară.
138
Audiometrie vocală (dacă pacientul acuză probleme de înțelegere a limbajului, sau dacă se are în vedere protezare auditivă, sau dacă se bănuiește o patologie retrocohleară). La copilul mic se adaptează testele vocale după limbajul achiziționat și se poate efectua pe căști sau în câmp liber. Se exceptează la copilul mic sau la pacienții care nu au dobândit limbaj (surdomutitate). La sugari, copiii mici, potențialii simulanți ai surdității, deficiențe mintale care nu permit colaborarea la audiometria subiectivă și în cazurile medico-legale se impune stabilirea pragurilor auditive prin metode obiective (fără a necesita răspunsul pacientului) prin ASSR și evaluarea concordanței cu rezultatele obținute la potențialele auditive de trunchi cerebral. Încadrarea în funcție de tipul și de gradele hipoacuziei se face în funcție de recomandarea BIAP (Biroul Internațional de Audio-Fonologie): Rec_02-1_en Audiometric Classification of Hearing Impairments: https://www.biap.org/fr/recommandations/recommendations/tc-02-classification/213-rec-02-1-en-a udiometric- classification-of-hearing-impairments/file Investigatii paraclinice opționale, in funcție de caz Reflexul stapedian – în cazul necesității confirmării patologiei de lanț osicular (otospongioză, sdr malformative, sdr fixării sau întreruperii lanțului osicular), sau a confirmării integrității arcului reflex (pareze/ paralizii de nerv facial) Audiograma tonală extinsă (până la 16000 Hz) – în cazuri de acufene sau suspiciune de hipoacuzie pe frecvențe înalte; Test de localizare a sursei sonore (în unele cazuri, de exemplu în surditatea unilaterală sau după protezare pentru dovedirea eficienței protezării în auzul spațial) Acufenometrie Examinarea auditivă prin metode obiective (fără a solicita răspunsul pacientului) poate fi efectuată în următoarele cazuri: hipoacuzie unilaterală sau asimetrică; morfologie particulară, atipică, a curbei audiometrice; neconcordanța dintre audiograma tonală și cea vocală; prezența acufenelor pe o singură ureche; lipsa de colaborare pentru efectuarea audiogramei tonale (copil sub 5 ani, handicap, tulburări de comportament, simulare); solicitarea expresă din partea comisiilor de expertiză/handicap; suspiciunea de afectare a nervului auditiv. Bilanțul obiectiv poate include: Otoemisiuni acustice clinice prin stimuli tranzitorii sau produși de distorsiune;
139
Potențiale evocate auditive de trunchi cerebral (ABR); Potențiale evocate auditive corticale; ASSR; Notă: testarea electrofiziologică se efectuează cu pacientul calm, relaxat, fără zgomot. Dacă pacientul (copil sau adult) nu poate respecta condițiile de testare se poate apela la sedare pe perioada testării. De asemenea explorarea se poate face în cursul somnului spontan, sau în stare de veghe cu pacient foarte liniștit. Consulturi interdisciplinare În vederea diagnosticului etiologic se pot recomanda în funcție de de caz: Ecografie Doppler carotide/vertebrale; Computer tomografie craniocerebrală; RMN cerebral; Examen cardiologic; Ex reumatologic; Ex oftalmologic; Ex neurologic; Ex Chirurgie Oro-Maxilo-Facială; Ex logopedic Ex psihologic/psihiatric. Tratamentul acufenelor Acufene idiopatice se recomandă tratament per os de tip vasodilatator periferic și neurotrofice pentru perioade de cel puțin 3 luni; acestea pot fi prelungite în funcție de evoluție și de caz; terapia poate fi inițiată pe cale parenterală pentru 7-10 zile; protezarea auditivă convențională pentru efect de mască (la solicitarea pacientului). În cazul acufenelor vechi, persistente, care nu au răspuns la tratamente corecte anterioare, nu se mai inițiază tratament; Acufene de cauză identificată – tratamentul se adaptează în funcție de situație: pentru cele asociate hipoacuziilor: protezarea auditivă convențională adaptată tipului de surditate; tratament per os de tip vasodilatator periferic și neurotrofice pentru perioade de cel puțin 3 luni; acestea pot fi prelungite în funcție de evoluție și de caz; terapia poate fi inițiată pe cale parenterală pentru 7-10 zile; în cazul patologiei tumorale benigne de nerv VIII – în funcție de mărimea tumorii: se așteaptă sub control ORL-Audiologie periodic (la 6-12 luni)/ se direcționează spre radioterapie/se direcționează spre neurochirurgie;
140
în cazul patologiei otice – se tratează în funcție de protocolul fiecărei boli cauzatoare; în cazul sindroamelor cohleo-vestibulare acute sau surdităților brusc instalate – se tratează patologia acută și se reevaluează pacientul periodic; conflictul neuro-vascular al NC VIII poate beneficia în cazuri bine selectate de intervenție chirurgicală cauzele care intră în competența altor specialități vor fi tratate la specialitatea respectivă. Tratamentul hipoacuziilor Tratamentul se adaptează tipului și gradului de hipoacuzie și cauzei acesteia Hipoacuziile de transmisie (pure sau componente ale celor mixte) Tratamentul medical este recomandat în: patologia acută inflamatorie/infecțioasă (otitele externe, otitele medii, otomastoidite, disfuncția tubară), în patologia cronică în fazele de reacutizare (otite medii cronice reîncălzite), în patologia acută traumatică (leziuni ale conductului auditiv extern, ale timpanului sau ale cavității urechii medii, fracturile stâncii temporale, barotrauma). Tratamentul adaptat cauzei poate fi recomandat în regim de spitalizare în clinica ORL sau în ambulatoriu (conform protocoalelor ORL pe fiecare boală); se pot indica: antibioterapie per os, parenteral și local, antimicotice, antiinflamatorii nesteroidiene și steroidiene (oral, parenteral, local), vasoconstrictoare, mucolitice, mucoreglatoare, antiseptice locale; Tratamentul prin manevre simple locale – extragerea corpilor străini endogeni sau exogeni. Tratamentul chirurgical se recomandă pentru o recuperare funcțională semnificativă a componentei de transmisie sau pentru vindecarea/limitarea procesului evolutiv în cadrul următoarelor patologii: otitele medii care nu au răspuns la tratament medical peste 3 luni (puncție transtimpanică sau plasare de aeratoare transtimpanice); componenta de transmisie sechelară sau evolutivă din cadrul otitelor medii cronice, a traumatismelor, malformațiilor sau otospongiozei (timpanoplastii); proteze chirurgicale cu transmisie osoasă sau ancorare osoasă pentru urechea afectată (BAHA, Vibrant Bonebridge, Vibrant Soundbridge - adaptate conform indicațiilor fiecăreia); Tratament protetic convențional pentru hipoacuziile de transmisie sau mixte ce nu pot fi recuperate prin alte mijloace: proteze auditive convenționale cu transmisie aeriană sau osoasă (protezarea convențională se recomandă de către medicul ORL, iar protezele se achiziționează și se adaptează în cabinetele de protezare auditivă) Hipoacuziile neuro-senzoriale Tratamentul medical este recomandat în surditatea brusc instalată fiind o urgență terapeutică (corticoterapie intravenos 7-10 zile, sau oral +/- administrare transtimpanică, vasodilatatoare periferice,
141
aminoacizi, neurotrofice, +/-antibiotice/antivirale, în funcție de caz); se indică continuarea tratamentului cu vasodilatatoare periferice și neurotrofice per os la domiciliu – 3 luni; Tratamentul chirurgical are în vedere protezarea auditivă implantabilă, în cazurile care nu pot beneficia de tratament medical sau protezare convențională cu rezultate satisfăcătoare, sau care au contraindicație/intoleranță pentru protezarea convențională: Vibrant Soundbridge – pentru urechea afectată (hipoacuziile medii) proteze chirurgicale cu transmisie osoasă pentru auz contralateral în surditățile profunde unilaterale (BAHA, Vibrant Bonebridge); implant cohlear – în surditățile profunde (indicație directă) și în surditățile severe sau medii după insuccesul etapei de protezare convențională (indicație adaptată fiecărui caz); pacienții peste vârsta de 6 ani cu surdități profunde congenitale au indicație relativă pentru implant cohlear, cu probabilitatea unor performanțe foarte limitate, motiv pentru care nu beneficiază de implant cohlear din programul național în prezent; implantul auditiv de trunchi cerebral – indicat în hipoacuziile profunde neurale bilaterale (Neurofibromatoza de tip II, agenezia cohleară sau a nervului cohlear) Tratament prin protezare auditivă convențională pentru hipoacuziile neuro-senzoriale ușoare, medii, severe și pentru unele cazuri de hipoacuzie profundă de grad I sau II (care nu pot beneficia de implant cohlear) – pentru urechea afectată; protezare convențională pentru auz contralateral prin proteze cu transmisie osoasă. Evitarea tratamentelor cu risc de ototoxicitate Hipoacuziile mixte pentru componenta de transmisie – vezi hipoacuziile de transmisie pentru componenta neuro-senzorială – vezi hipoacuziile neuro-senzoriale. Urmarirea pacientului Bilanțul auditiv, în cazul hipoacuziilor confirmate, trebuie efectuat periodic (în funcție de caz), pentru identificarea formelor fluctuante sau progresive în vederea încadrării corecte a diagnosticului și indicațiilor terapeutice, sau a readaptării protetice conform nevoilor. Evaluarea periodică a pacientului cu proteze auditive convenționale sau/și cu proteze implantate (evaluarea beneficiului protezării și evaluarea statusului afecțiunii) Pacientul cu hipoacuzie care este protezat auditiv necesită evaluarea beneficiului protezării după adaptarea protetică și periodic, la intervale cuprinse între cel puțin 3 luni și cel mult 12 luni (în funcție de caz). Anamneză; Otoscopie / Otomicroscopie
142
Toaleta urechii externe Descrierea aspectului urechii externe și a timpanului; Timpanometrie Simplă sau de bandă largă; Adaptarea protezei convenționale – se efectuează în mod personalizat, pe fiecare ureche în parte, în cabinetele de protezare auditivă înafara spitalelor; Verificarea integrității, a parametrilor de funcționare și adaptarea protezei implantate (implant cohlear, proteze cu ancorare osoasă implantate sau purtate pe softband în așteptarea implantării) se efectuează în Serviciul/Compartimentul de Audiologie; Eficiența protezării se testează pentru fiecare ureche în parte folosindu-se următoarele teste, adaptate în funcție de vârstă: Evaluarea beneficiului tonal: audiometrie tonală în câmp liber cu proteza (în liniște și în mediu cu zgomot); la copilul mic – audiometrie comportamentală sau cu răsplată vizuală; Evaluarea înțelegerii limbajului cu proteza/cu procesorul de sunet se testează prin audiometrie vocală în câmp liber, sau prin teste logopedice specifice la copilul mic. Audiometria vocală se realizează în liniște și în zgomot. Test de localizare a sursei sonore. Vizită periodică pentru controlul performanțelor pacienților reabilitați auditiv prin proteze auditive convenționale sau proteze auditive implantabile (implant cohlear, BAHA, VSB etc) Pacienții cu hipoacuzii reabilitați prin protezare convențională : După adaptarea protezelor în cabinet de specialitate pacientul revine pentru evaluarea calității protezării și pentru urmărirea evoluției bolii. Primul control imediat sau la maximum 1 lună după protezare; apoi control periodic în funcție de situație – la copilul mic la 3 luni 2 sedinte si apoi la 6 luni; la copilul mare și adult la 6 luni și apoi anual. Otoscopie/microotoscopie/videootoscopie (extragere cerumen la nevoie); Timpanogramă; Proba funcționării protezei auditive; Audiometrie tonală în câmp liber pe fiecare ureche protezată; Audiogramă vocală pe fiecare ureche protezată/la copilul fără limbaj format se efectuează audiometrie comportamentală sau prin răsplată vizuală) Consiliere pacient/părinți.
143
Dacă se urmărește evoluția bolii, se vor efectua protocoalele de diagnostic descrise la secțiunea de hipoacuzii, în acord cu vârsta și cu cauza surdității. Pacienții cu hipoacuzii reabilitați prin implantare cohleară și alte proteze implantabile: După intervenția chirurgicală se activează procesorul de sunet la 1 lună. Apoi vizitele se adaptează după nevoile fiecărui caz în parte, dar se poate urmări următorul protocol pentru situațiile obișnuite: la 3 luni, la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni. Apoi anual. La fiecare sesiune de adaptare protetică se vor efectua: Otoscopie/videootoscopie/otomicroscopie Timpanometrie Audiogramă tonală liminară. La copil audiogramă comportamentală sau cu răsplată vizuală – necesită prezența logopedului/necesită raport logopedic de dezvoltare auditiv- verbală; Audiometrie vocală în liniște/ sau în liniște și în zgomot în câmp liber pe fiecare ureche implantată/protezată (dacă este posibil); Verificarea impedanțelor; Teste de transmitere neurală (dacă este cazul); Testarea funcționării procesorului specifică fiecărui model/brand; Dacă sunt modificări esențiale de mapping, se reiau testele de auz tonal și vocal. Unele cazuri pot necesita: potențiale evocate auditive electrice precoce sau tardive, teste specifice de stimulare prin implant cohlear. Consiliere pacient/părinți. Dacă se urmărește evoluția bolii, se vor relua protocoalele de diagnostic descrise la secțiunea de hipoacuzii, în acord cu vârsta și cu cauza surdității.
144
*Protocoalele pot constitui subiectul schimbărilor periodice în funcție de evoluțiile medicale și tehnologice din domeniu.
145
HIPOACUZIA NEUROSENZORIALĂ SEVERĂ-PROFUNDĂ FĂRĂ BENEFICIU CU PROTEZE AUDITIVE CONVENȚIONALE
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii Explorarea completă prin teste subiective și obiective a funcției acustico vestibulare – inclusive cu protezele auditive Explorarea imagistică a urechii:CT nativ, RMN 1.5T EKG Hemoleucogramă, glicemie, uree, creatinină, TGP, TGO, sumar urină, teste de sângerare și coagulare. Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN 3T Echo cord Radiografie toracică Teste imunologice Consulturi interdisciplinare Neurologie, oftalmologie, psihologie,psihiatrie, logopedie, anesteziologie, medicină internă Tratament medical Tratament chirugical Implant cochlear/uni sau bilateral / Cefort ca profilaxie Urmarirea pacientului Activarea implantului după 1 lună de la implantare Reglaje repetate: la 3 luni, la 6 luni, la 1 an, la nevoie.
Logopedie Evaluări repetate Defecțiuni Revaluare Reparații, revizie, reimplantare
146
HIPOACUZIE NEUROSENZORIALĂ SEVERĂ – PROFUNDĂ POSTLINGUALĂ, COFOZĂ POSTLINGUALĂ TINITUS SEVER CU DEPRESIE SECUNDARĂ Investigatii clinice/paraclinice EVALUARE ACUSTICO-VESTIBULARĂ (probe subiective și obiective): Audiogramă tonală, Audiogramă vocală, Audiogramă în camp liber cu proteze auditive convenționale separat pe fiecare ureche și simultan pe ambele urechi Evaluare vestibulară (videonistagmografie, cVEMP, sVEMP, VideoHIT) Potentiale evocate auditiv Otoemisiuni acustice Timpanogramă
EVALUARE IMAGISTICA: CT si RMN CONSULT ANESTEZIOLOGIC CONSULT MEDICINA INTERNA CONSULT NEUROLOGIC
CONSULT PSIHOLOGIC
Consult oftalmologic
Hipoacuzie neurosenzoriala severa sau profunda uni sau bilaterala – postlinguala;
Tinitus sever
Contraindicatii:
supuratii otice acute absența cochleei cochlee total osificata afectiuni generale cu risc vital care nu permit efectuarea nterventiei chirurgicale
Clinică in care se desfășoară programul national de reabilitare auditiva prin proteze implantabile.
Da
URGENTE RELATIVE:
Hipoacuzie postmeningita Hipoacuzie in cadrul sdr. Cogan
IMPLANT COCHLEAR LA ADULT Uni sau bilateral
147
Hipoacuzie dupa fractura de baza de craniu
148
IMPLANTUL COCHLEAR LA ADULT CUPRINS
ECHIPA DE IMPLANT COHLEAR FACILITĂȚI NECESARE CONSULTUL INIȚIAL EVALUAREA PREOPERATORIE
Examinarea otorinolaringologică Evaluarea audiologică
Evaluarea auzului cu protezele auditive Consimţământul
Evaluarea logopedică Evaluarea psihologică Alte servici
INFORMAȚII ȘI CONSILIERE PRE-OPERATORIE CONSIDERAȚII PRIVIND IMPLANTAREA COHLEARĂ CHIRURGIE ȘI ÎNGRIJIRI POST-OPERATORII
POSTOPERATOR (INCLUZÂND REABILITAREA AUDITIVĂ ȘI/SAU VESTIBULARĂ) REABILITARE ȘI EVALUĂRI POSTOPERATORII
DISPENSARIZAREA ȘI ÎNTREȚINEREA DISPZITIVULUI PE TERMEN LUNG
SCHEMA DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT LA PACIENTII CU HIPOACUZIE SEVERĂ-PROFUNDĂ
ECHIPA DE IMPLANT COHLEAR
O echipă de implant cochlear pentru adulți este o echipă multidisciplinară formată din următorul personal cheie:
Otolog : care ar trebui să aibă o pregătire specifică în implantarea cochleară.
Responsabilitatea pentru implantarea cohleară și toate procedurile de diagnostic finalizate rămân în sarcina chirurgului.
Audiologi : acest personal trebuie să fie calificat la nivel postuniversitar. În plus, vor avea o experiență clinică vastă în domeniul implantării cochleare, împreună cu cunoașterea și înțelegerea domeniilor multidisciplinare din cadrul programului. Se recomandă o cerință
minimă de 2 audiologi pentru a asigura o acoperire adecvată a concediilor și pentru a menține expertiza în implantare.
Logoped : acest personal trebuie să fie calificat la nivel postuniversitar.
Coordonatorul echipei de implant : este responsabil pentru gestionarea de zi cu zi a
program și se va asigura că serviciile adecvate sunt furnizate pentru fiecare adult prin calea pacientului implantat cochlear. El va fi membrul de bază al echipei și va avea o pregătire suplimentară de specialitate în implantarea cochleară și managementul clinic al persoanelor cu
hipoacuzie profundă. Coordonatorul va avea un grad ridicat de abilități clinice, organizaționale, de conducere și profesionale.
Administratorul / secretarul:
Administratorul va deține calificări de secretariat adecvate, va avea un nivel ridicat de abilități de organizare, comunicare și tehnologie a informației și va lucra îndeaproape cu șeful serviciului.
Șef de compartiment de implant cohlear:
Șeful serviciului, pe lângă cele de mai sus, răspunde pentru asigurarea serviciului multidisciplinar. El / ea va asigura conducerea științifică și clinică și va avea responsabilitatea managerială pentru proiectarea serviciilor, planificarea pe termen lung, finanțarea, managementul pacienților și resurselor umane. În funcție de mărimea serviciului, șeful serviciului și coordonatorul implanturilor ar putea fi un rol combinat.
Personalul echipei de implant cohlear ar trebui să fie membri ai grupurilor profesionale de implanturi cohleare relevante, la nivel național și / sau internațional.
Membrii echipei clinice ar trebui să participe regulat la instruiri în evoluțiile din domeniul implantării cohleare, participare la cursuri
relevante, conferințe și întâlniri la nivel național și internațional. Participarea periodică la reuniunile naționale ar trebui să fie disponibilă pentru toți membrii echipei. Toți membrii echipei ar trebui să aibă un plan pentru dezvoltarea profesională continuă.
Toți membrii echipei ar trebui să fie instruiți în „conștientizarea surzilor” și aspecte practice ale comunicării cu persoanele surde, ca parte a pregătirii lor.
Toți profesioniștii trebuie să fie calificați corespunzător, înregistrați la corpul lor profesional și să respecte cerințele naționale.
149
Membrii nou numiți ai echipei care au mai puțin experiență trebuie să urmeze un program adecvat de instruire și supraveghere oferit de membrii cu experiență relevanți ai unei echipe de implanturi cohleare.
150
Echipa de implanturi cohleare: Suport suplimentar
Echipa de bază ar trebui să includă persoane cu abilitate și experiență în montarea aparatelor auditive la persoane cu hipoacuzie profundă sau severă sau care au acces la acest serviciu.
În cazul în care echipa de bază nu include profesioniști din următoarele servicii sau discipline, ar trebui să aibă acces la aceștia, după cum este necesar:
Audiologie și servicii de explorare vestibulară, inclusiv reabilitare vestibulară Radiologie
Psihologie Psihiatrie
Anesteziologie Medicină internă Neurologie Consiliere genetică
Servicii sociale pentru surzi
Echipele cu implanturi cohleare pot dezvolta servicii de parteneriat cu servicii locale, după caz. aceste servicii de parteneriat trebuie să aibă pregătire și expertiză adecvată.
FACILITĂȚI NECESARE
Echipa care se ocupă de implementarea Programului de implant cohlear pentru adulți ar trebui să aibă facilitățile disponibile pentru a efectua următoarele:
Audiometria tonală, audiometrie vocală în mediul cu zgomot, Audiogramă vocală, Teste de localizare sunet (dacă este necesar) Aparatură de măsurare obiectivă Timpanometrie Emisiuni otoacustice Potențiale evocate auditive Eventual electrocochleografie Evaluarea funcției vestibulare Acces la explorări imagistice ale urechii Toate echipamentele audiologice trebuie calibrate anual la standardele europene. Sălile de testare, inclusiv cabinele de izolare fonică sau camerele de consultații în care se evaluează nivelul auditiv, trebuie să respecte standardele europene pentru zgomotul ambiental. IMPLANTUL COHLEAR În prezent, în România există diferiți producători care furnizează implanturi cohleare. Informații suplimentare privind specificațiile tehnice ale acestor dispozitive diferite ar trebui să fie puse la dispoziția pacienților. Pacientului trebuie să i se ofere informații despre toate dispozitivele de implant cohlear disponibile în prezent, împreună cu avantajele și dezavantajele acestora. De asemenea, ar trebui să fie disponibile informații / broșuri scrise pe dispozitivul / dispozitivele oferite. Centrele de implanturi cohleare ar trebui să utilizeze și să implanteze dispozitive care au marca CE și care au suportul tehnic de cea mai înaltă calitate disponibil de la producător. PROGRAMAREA Odată ce candidații la implant cohlear sunt apreciați ca fiind adecvați, aceștia sunt înscriși pe lista de așteptare. Registrulunic national de implant cohlear, repartizarea pacientilor dupa numarul de implanturi in stoc. Pierderile auditive severe până la profunde cauzate de boli specifice, de ex. Meningita, sindromul Cogan, otospongioza, hipoacuzia secundară fracturii de stâncă temporală pot duce la osificarea structurilor cohleei. În astfel de cazuri poate fi necesară o implantare urgentă. La fel și pentru cei cu tumori cohleare sau cu coexistența cecității etc. Timpurile de așteptare pentru testare și tratament diagnostice ar trebui să respecte principiile acordării unei asistențe medicale de calitate superioară. Urmărirea rapidă a pacienților prin procesul de evaluare trebuie să fie disponibilă atunci când este indicat clinic. CONSULTUL INIȚIAL Pentru ca un pacient să poată fi văzut într-un centru de implant cohlear, sunt necesare: Recomandarea prealabilă sau utilizarea prealabilă a protezelor auditive Audiogramele în evoluție terminând cu cele mai recente. EVALUAREA PREOPERATORIE Procesul de evaluare se efectuează în cel mai eficient mod și în cel mai scurt timp posibil. Scopul procesului de evaluare este evaluarea abilităților funcției auditive a pacientului și pentru a determina dacă acestea vor pute fi îmbunătățite semnificativ prin implantarea cohleară. Managementul coordonat al procesului de evaluare preimplant de către coordonatorul de implant cohlear și al personalului de administrare este esențial pentru a asigura fluxul procesului. Examinarea otorinolaringologică Rolul otolaringologului cuprinde consilierea preoperatorie, implantarea chirurgicală a dispozitivului și urmărirea postoperatorie. Evaluarea preoperatorie a pacientului are loc în echipa specificată mai sus. O atenție specifică se acordă istoricului otologic al pacientului, istoricului familial și afecțiunilor medicale asociate. Evaluarea radiologică a osului temporal și a nervului auditiv se realizează cu o combinație de tomografie și RMN. 151 Odată ce pacientul este confirmat ca candidat, este programată o întâlnire preoperatorie și se obține consimțământul informat. 152 Recomandarea pacienților pentru RMN, CT sau radiografie este responsabilitatea otologului. Este, de asemenea, necesară evaluarea vestibulară. Este responsabilitatea chirurgului să îndeplinească următoarele sarcini pentru fiecare pacient: Să efectueze o consultație medicală în cursul procesului de evaluare și pre-internare, pentru a se asigura că pacientul este apt pentru a fi supus tratamentului chirurgical Discutarea riscurilor asociate tratamentului înainte și după operație Să discute despre necesitatea vaccinării pentru a reduce la minimum riscul meningita pneumococică Pentru a solicita consiliere genetică, dacă este necesar Pentru a obține consimțământul complet informat al pacientului
Evaluarea audiologică
Fiecare pacient trebuie să primească o evaluare audiologică completă care să includă: Examinarea urechilor cu un otoscop (sau un dispozitiv similar),
Determinarea pragurilor auditive și a discriminării vocale folosind audiometria tonală și audiometria vocală Determinarea funcției trompei lui Eustache folosind timpanometria
Testarea percepției vorbirii în liniște și, dacă este posibil, în zgomot cu aparate auditive reglate optim
În plus față de evaluările audiologice fundamentale de mai sus, Programul de implanturi cohleare trebuie să aibă acces la teste obiective: potențiale evocate auditive, ASSR și otoemisiuni acustice.
Evaluarea auzului cu protezele auditive
Pentru fiecare pacient trebuie evaluate dispozitivele auditive pe care le folosești și, dacă este cazul, trebuiesc schimbate cu unele mai performante sau setările să fie revizuite.
Trebuie efectuate măsurători reale ale pragurilor auditive, iar aparatele auditive trebuie setate optim. Trebuie să existe posibilitatea de a măsura performanțele electroacustice ale aparatelor auditive în conformitate cu standardele actuale și pentru a le programa folosind cele mai potrivite setări.
Pacienții la care s-au recomandat aparate auditive noi sau la care s-au efectuat modificări ale setărilor au nevoie de acces la un program structurat de reabilitare auditivă. Pentru unii pacienți, perioada poate fi prelungită la câteva luni din motive clinice.
Scrisoarea medicală
În urma evaluării preoperatorii audio-vestibulare, un raport scris care detaliază rezultatul evaluării va fi înmânat pacientului, medicului de familie și chirurgului ORL.
Consimţământul
Pacienții trebuie să semneze un formular de consimțământ pentru a indica faptul că au fost informați complet despre procedura de implant cohlear, așteptările în ceea ce privește rezultatele și riscurile implicate.
Evaluarea logopedică
Evaluarea preoperatorie poate include o imagine de ansamblu asupra modului de comunicare al pacientului, fie verbal, nonverbal sau total. Abilitățile de limbaj expresive și receptive joacă un rol important atunci când consiliază așteptările realiste în ceea ce privește implanturile cohleare.
Aceste evaluări pot lua forma de observare, descriere subiectivă sau evaluarea folosind proceduri formale de testare. Procedura de evaluare va ține cont de vârsta și starea auditivă a pacientului și va include, în mod normal, un istoric detaliat al cazurilor și o evaluare a abilităților receptive și expresive ale pacientului.
Următoarele domenii pot fi evaluate de un logoped:
Abilități receptive - abilități de ascultare a vorbirii Abilități de labiolectură Înțelegerea vorbirii Abilități expresive Abilități lingvistice în toate modurile de comunicare Inteligibilitatea Detalii despre mediile de comunicare în care își desfășoară activitatea de obicei fiecare adult și cele în care întâmpină cele mai mari dificultăți Evaluarea psihologică Nu toți pacienții necesită o evaluare psihologică. Cu toate acestea, ar trebui să se recomande un consult psihologic sau psihiatric calificat atunci când există îngrijorări cu privire la sănătatea mentală a candidatului, capacitatea de învățare, personalitatea și motivația, sau cu privier la așteptările acestora cu privire la implantarea cohleară. În unele cazuri, membrii familiei care sprijină pacientul pot avea nevoie de o sesiune de consiliere psihologică Alte servicii Toți membrii echipei de implant cohlear ar trebui să se întâlnească regulat pentru a asigura o comunicare eficientă, asigurând astfel un serviciu de calitate pentru fiecare pacient. În mod ideal, agenda ar trebui să includă oportunități pentru discuții clinice, precum și academice. Programul de implant cohlear ar trebui să facă legătura, după caz, cu alte entități, inclusiv următoarele: Alte secții spitalicești Evaluarea anestiziologică
Audiologie, radiologie, îngrijiri ambulatorii etc. Servicii sociale
Grupuri de sprijin locale / naționale Servicii comunitare
153
Servicii educaționale
154
Contactul cu serviciile de asistență trebuie făcut numai cu permisiunea pacientului.
Dacă rezultatul evaluării demonstrează că pacientul nu ar beneficia de un implant cohlear, scrisoarea medical va cuprinde: Motivele pentru care un implant cohlear este considerat inadecvat pentru adult.
Recomandări pentru managementul viitor și trimitere pentru alte echipamente și / sau servicii pentru adulții cu hipoacuzie, dacă este cazul.
Recomandări (dacă este cazul) pentru controalele viitoare - ar trebui să existe o posibilitate de reevaluare pentru a documenta o eventuală deteriorare viitoare a auzului.
INFORMAȚII ȘI CONSILIERE PRE-OPERATORIE
Ori de câte ori este posibil, informațiile trebuie furnizate pacienților într-o limbă sau un mediu adecvat metodei lor de comunicare preferate. Echipele ar trebui să monitorizeze, să examineze și să actualizeze continuu calitatea și cantitatea informațiilor pe care le furnizează și să aibă un protocol scris pentru a determina ce informații sunt furnizate la momentul respectiv.
Informațiile verbale ar trebui să fie susținute de un rezumat în scris pentru pacient atunci când este indicat.
De-a lungul perioadei de evaluare, pacienții ar trebui să înțeleagă clar despre principalele beneficii și limitări ale implantării. Ei ar trebui să demonstreze că au așteptări realiste de la implantarea cohleară, de ex. prin utilizarea unui instrument de măsurare, cum ar fi un chestionar. Este recomandat ca pacinții candidați la implantare cohleară și, dacă este posibil, un membru / prieten al familiei, să întâlnească adulți care au experiență în utilizarea unui implant cohlear. Este benefic ca pacienții candidați să discute cu utilizatori asemănători din punct de vedere al
vârstei și duratei surdității și a dispozitivului de implantat. Rudele și prietenii pacienților ar trebui încurajați să se implice în toate aspectele legate de managementul pre și post-implant. Aceasta trebuie făcută întotdeauna cu permisiunea pacientului și la recomandarea echipei de implant cohlear.
Problemele legate de implantarea cohleară, inclusiv opiniile comunității surde, ar trebui discutate, iar pacientul ar trebui să aibă oportunitatea de a întâlni persoane care au decis împotriva implantării, dacă doresc.
Timpul de așteptare pentru intervenții chirurgicale și informații despre șederea în spital și urmărirea postoperatorie ar trebui să fie prezentate la sfârșitul evaluării.
Pacienților ar trebui să li se ofere informații despre organizațiile de sprijin pentru implantarea cohleară, organizațiile de caritate naționale și locale.
Trebuie oferită pacientului oportunitatea de a discuta cu membrii echipei despre procesul de implantare, limitările și beneficiile implantului. Ar trebui să existe o discuție finală la sfârșitul evaluării între pacient și membrii cheie ai echipei cu privire la hotărârea luată privind sau nu implantarea cohleară.
Dacă rezultatul evaluării este că implantarea cohleară nu este recomandată pentru un pacient, ar trebui să fie oferită o programare la clinică pentru a discuta această recomandare și a oferi sprijin pacientului. Recomandările pentru gestionarea viitoare ar trebui discutate împreună cu oportunitatea de re-evaluare în viitor. Aceste probleme trebuie menționate în scrisoarea medicală care se eliberează la ieșirea din spital.
Pacientul candidat la implantarea cochleară
Criteriile de selecție pentru implantarea cohleară la adulți:
testarea funcției auditive fără proteze: pierderea auditivă senzorială bilaterală severă până la profundă sau cofoză. Beneficiu mic sau deloc cu aparate auditive Testarea cu protezele auditive: audiogramă în listă deschisă în liniște în urechea mai afectată<60% și la ureche mai bună <80% scoruri ale fonemelor în listă deschisă în liniște în urechea mai afectată <45% și în urechea mai bună <65% fără contraindicații radiologice sau medicale Așteptări adecvate din partea pacientului și a familiei Pacientul trebuie să fie extrem de motivate
CONSIDERAȚII PRIVIND IMPLANTAREA COHLEARĂ
Durata hipoacuziei
Implantul cohlear la adulți se recomandă numai în cazurile de hipoacuzie dobândită postlingual. În cazurile în care durata surdității este foarte mare, factori precum modul de comunicare, utilizarea anterioară a amplificării și motivația trebuie luate în considerare. În astfel de cazuri, este vital ca așteptările tuturor persoanelor implicate, inclusive ale pacientului și familiei să fie evaluate și gestionate îndeaproape.
Cazuri complexe
Deși prezența altor dizabilități ar putea influența rezultatele, aceasta nu mai este o contraindicație, deși majoritatea cercetărilor s-au concentrat asupra copiilor cu dizabilități multiple. Este important echipa de implant să fie capabilă să răspundă tuturor nevoilor pacienților cu handicapuri multiple. Așteptările realiste sunt de maximă importanță.
Aceste cazuri ar trebui prezentate la o ședință clinică pentru discuții în cadrul echipei de implant cohlear, înainte de a lua o decizie finală privind candidatura. Pentru ca pacientul să obțină cele mai multe beneficii de la implantul său cohlear, trebuie să se încadreze în criteriile enumerate anterior.
Implantarea bilaterală Este acceptat faptul că auzul binaural adduce beneficii semnificative și că implantarea bilaterală oferă rezultatate maxim pentru fiecare pacient. Implantarea bilaterală s-a dovedit a fi benefică în ceea ce privește percepția vorbirii în prezența zgomotului, precum și localizarea sunetelor.
Implantarea bilaterală a devenit tratamentul de elecție la persoanele cu hipoacuzie senzorială bilaterală severă până la profundă, care nu sunt în măsură să obțină beneficii bimodale (adică implant cohlear într-o ureche și auditiv în cealaltă). Ori de câte ori este posibil, trebuie efectuată implantarea bilaterală.
155
În cazul adulților cu hipoacuzie post-linguală, implantarea simultană sau secvențială pare a oferi rezultate similare. Implantarea bilaterală simultană va necesita finanțare și considerații chirurgicale care ar trebui luate în considerare. Implantarea bilaterală secvențială ar trebui să fie luată în considerare dacă un pacient primește beneficii limitate sau nu are beneficii cu proteza auditivă contralaterală.
156
CHIRURGIE ȘI ÎNGRIJIRILE POST-OPERATORII
Chirurgul care realizează implantarea cochleară este responsabil pentru îngrijirea pacientului.
Echipa chirurgicală este responsabilă pentru informarea pacientului despre procedura chirurgicală și despre posibilele complicații și pentru obținerea consimțământului informat al pacientului.
Chirurgul va continua să verifice și să monitorizeze progresul pacientului în perioada postoperatorie și va fi responsabil de rezolvarea problemelor chirurgicale sau medicale care pot apărea în legătură cu implantul.
Informațiile privind rezultatul intervenției chirurgicale trebuie documentate și trebuie puse la dispoziția echipelor de audiologie și reabilitare imediat după operație.
Prin urmare, este important ca tehnicile chirurgicale de ultimă generație să fie implementate și chirurgii să rămână la curent cu tehnicile actuale.
POSTOPERATOR (INCLUZÂND REABILITAREA AUDITIVĂ ȘI/SAU VESTIBULARĂ)
Otolaringologie
Chirurgul este responsabil de îngrijirile postoperatorii necesare. Acestea includ îngrijirea în regim de internare și după externare a plăgii operatorii.
Dacă este necesar, reabilitarea vestibulară trebuie organizată de chirurg pentru perioada imediat postoperatorie.
O comunicare bună între chirurg și audiolog este esențială pentru a confirma că s-a produs o vindecare adecvată pentru a permite activrea dispozitivului.
Alte re-evaluări au loc în general după activare precum și după cum este ulterior necesar.
Audiologie - pornirea și reglarea procesorului
Procesoarele trebuie activate și programate odată ce plaga pacientului s-a vindecat satisfăcător. O perioadă medie de așteptare înainte de activarea implantului cohlear este de 4 săptămâni după data intervenției chirurgicale; Cu toate acestea, acest lucru nu trebuie efectuat dacă există vreo contraindicație chirurgicală sau dacă plaga nu s-a vindecat complet
Procesoarele trebuie programate numai de un audiolog clinic cu experiență, care a fost complet instruit în protocoalele și procedurile relevante (și de un audiolog cu mai puțin experiență numai dacă este sub supraveghere directă).
Componentele dispozitivului extern trebuiesc verificate înainte de activare.La activarea dispozitivului, trebuie măsurate impedanțele pentru a evalua funcționarea părții interne a implantului. Fiecare dispozitiv trebuie programat conform procedurilor de programare recomandate de producător, luând în considerare beneficiile și preferințele pacientului.
Trebuie oferită o explicație cuprinzătoare referitoare la utilizarea procesorului. Pacienții trebuie încurajați să contacteze echipa de implant dacă au întrebări sau nelămuriri.
Materialele tipărite cu privire la utilizarea, operarea și îngrijirea procesorului trebuie să fie înmânate pacientului și/sau rudelor - după caz.
O scrisoare medicală trebuie eliberată pacientului după activarea implantului și după cel puțin următoarele două reglaje după implantare în primele 12 luni. O copie a acestora trebuie să-i parvină chirurgului.
REABILITAREA ȘI EVALUAREA POSTOPERATORIE
La câteva zile după activarea dispozitivului, pacientului trebuie să i se ofere o programare suplimentară pentru: facilitează adaptarea la noua senzație auditivă
reprogramarea dispozitivului după necesități asistă la gestionarea dispozitivului
stabilirea programului de reabilitare Programul de reabilitare ar trebui adaptat la nevoile fiecăruia. Consilierea ar trebui să sprijine pacientul și familia sa în ceea ce privește așteptările, procedurile de reabilitare și necesitatea continuării programului de reabilitare. Programul de reabilitare poate include evaluarea și instruirea în: detectarea sunetului, inclusiv localizarea și testele spațiale discriminare auditivă calitatea vocii inteligibilitatea vorbirii înțelegerea și exprimarea limbajului abilități sociale și de comunicare labiolectura Evaluarea audiologică adecvată, standardizată a vorbirii și a calitatății vieții prin chestionare validate și feedback-ul general ar trebui să fie efectuate la intervale regulate pentru a permite monitorizarea progresului. Mai jos este prezentată o baterie de teste recomandată pentru monitorizare. Se recomandă ca bateria completă de teste să fie realizată la 3, 6, 12 și 24 de luni după implantare. Testul suplimentar poate fi finalizat după cum se consideră necesar de către echipa de implant. Rezultatele se discută la ședințele echipei care au loc periodic. Praguri auditive măsurate în câmp liber folosind tonuri pure. Teste de percepție a vorbirii: (material de testare calibrat, inclusiv tonuri de calibrare) în liniște și în mediu cu zgomot Chestionare, inclusiv privind calitatea vieții, aprecierea muzicii și referitoare la tinitus (dacă este cazul). Se recomandă ca chirurgul să primească rapoarte scrise cu privire la progres.
În urma intervenției chirurgicale, pacientul trebuie să fie revăzut de echipa chirurgicală de implant și să aibă acces deschis la programări suplimentare, după cum este necesar.
157
Pacienților trebuie să li se ofere acces la controale medicale anuale suplimentare și la verificarea funcționării implantului și a procesorului.
158
După primul an de la intervenția chirurgicală, pacientului trebuie să i se ofere o reevaluare audiologică anuală. În plus, pacienții ar trebui să aibă acces la programări suplimentare, după cum este necesar.
Evaluările audiologie și de percepție a vorbirii ar trebui să fie efectuate în cel puțin două ocazii în primul an după intervenția chirurgicală.
DISPENSARIZAREA ȘI ÎNTREȚINEREA DISPZITIVULUI PE TERMEN LUNG
Bateriile și piesele de schimb / înlocuirile adecvate ale echipamentelor externe se realizează contra cost. Accesul la echipamentele de înlocuire trebuie gestionat astfel încât piesele să poată fi emise în cel mai scurt timp.
Acolo unde este necesar ca procesorul să fie reparat, un procesor de înlocuire trebuie să fie disponibil pentru pacient până când propriul procesor a fost reparat și returnat acestuia. Este necesară o politică de înlocuire a procesoarelor deteriorate sau uzate moral, echitabilă pentru toți pacienții. Echipa de implant trebuie să aibă un sistem documentat pentru gestionarea procesoarelor înlocuite.
Sunt instituite reguli pentru upgrading-ul procesoarelor la intervale de 7 ani, sub rezerva finanțării și disponibilității noii tehnologii.
Logopedie
Unde este indicat, echipa Implant ar trebui să se refere la o evaluare amănunțită. Pacienții care pot beneficia de aceste servicii includ cei cu pierdere auditivă pre-lingvistică, congenitală sau de lungă durată.
Evaluare psihologică
Unde este indicat, echipa de implant ar trebui să recomande o evaluare amănunțită. Aceasta poate include pacienți cu anxietate, așteptări nerealiste sau cu deficiență cognitivă.
Defectarea dispozitivului
Dacă se suspectează o defecțiune a dispozitivului intern, pacientului trebuie să i se ofere o programare la clinică în 2-3 zile pentru a verifica componentele interne și externe.
Producătorul implantului trebuie contactat de urgență cu privire la posibilitatea defectării dispozitivului. Dacă este indicat, un reprezentant clinic
/ de inginerie din cadrul companiei ar trebui să fie disponibil la întâlnirea pacientului pentru a oferi asistență.
La confirmarea unei defecțiuni a dispozitivului intern, personalul clinic trebuie să informeze otologul și șeful serviciului / coordonatorul și trebuie să ofere o programare urgentă cu chirurgul pentru a discuta despre reimplantare sau alte opțiuni.
Dacă pacientul dorește reimplantarea, acesta trebuie efectuată cât mai curând posibil pentru a minimiza perioada privării auditive. Reimplantarea și programarea trebuie efectuate așa cum este detaliat mai sus. Nevoile suplimentare de reabilitare trebuie evaluate și puse în aplicare, după caz.
Evidența pacienților implantați și a implantelor cohleare
Serviciul de implant cohlear ar trebui să aibă sisteme adecvate pentru a asigura înregistrarea exactă și eficientă a tuturor aspectelor referitoare la pacienții implanați. Acest lucru va facilita auditul și cerințele de planificare.
Programul de implant ar trebui să efectueze audituri periodice și să respecte cerințele naționale ale autorităților responsabile. Auditul ar trebui să cuprindă:
Activitatea clinică
Nivelul și tipul de personal necesar Rezultatele obținute în reabilitarea pacientului Complicații medicale / chirurgicale Defecțiuni ale dispozitivului
Feedback-ul pacientului privind activitatea echipei de implant
Documentația furnizată de programul de implant cohlear ar trebui să includă informații scrise despre procedurile de reclamații din cadrul spitalului.
Feedback-ul pacientului trebuie gestionat în conformitate cu politica spitalului și ar trebui colectat sistematic pentru a îmbunătăți activitatea dacă este cazul.
Evoluția tehnologiei și a criteriilor de candidatură
Perfecționarea implantului cohlear a dus la lărgirea criteriilor de implantare. Tehnologia actuală permite încercări de conservare a auzului rezidual și stimularea electro-acustică, oferind astfel o soluție auditivă viabilă pentru pacienții cu hipoacuzie pe frecvențele înalte.
În prezent, se are, de asemenea, în vedere și implantarea cohleară pentru tratamentul tinitusului și pentru unele forme de hipoacuzie unilaterală. Implantarea cohleară este, de asemenea, luată în considerare pentru tratamentul neuropatiei auditive / disincroniei.
159
În toate etapele pacientul trebuie să aibă acces deschis la Centrul de Implant cohlear pentru programare, evaluarea dispozitivului și asistență generală pentru implantul cohlear, pentru reabilitare, evaluare chirurgicală, apariția unor afecțiuni la nivelul urechii implantate (ex. otită medie, durere, serom, vertij etc.) și pentru consiliere după cum are nevoie.
160
ALGII CRANIOFACIALE
Nevralgia faciala esentiala sau trigeminala
Diagnostic clinic Anamneza Crize dureroase fulgurante, violente cu localizare pe traiectul unui ram al trigemenului ( predominant interesate ramul 2 si 3, frecvent pe partea dreapta). Crizele au o durata de cateva secunde pana la 2-3 minute si sunt insotite de spasme musculare clonice – tip dureros si de eventuale fenomene vasomotorii ale fetei. Crizele dureroase sunt declansate de excitatia unor zone trigger situate pe aripa nasului, gingii, palat dur, buza inferioara. Evolueaza sub forma de paroxisme ciclice, cu durata de saptamani sau luni si separate de perioade de liniste de cateva luni, existand tendinta la agravare. Examen clinic ORL: organele ORL au un aspect normal, durerea neavand un substrat organic decelabil Se remarca doar durere la nivelul zonei inervate de un ram al trigemenului. Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT, RMN craniu Consulturi interdisciplinare Examen neurologic, examen chirurgie oro-maxilo-faciala Tratament medical Antialgice, antiinflamatorii steroidiene sau non-steroidiene, anticonvulsivante, vasodilatatoare, vitamine din grupul B Tratament chirugical Infiltratii cu anestezia ramurii trigemenului, sectionarea unor filete nervoase Urmarirea pacientului Controale regulate
161
Nevralgia nervului auricular posterior
Diagnostic clinic Anamneza Crize dureroase fulgurante, violente cu sediul la nivelul 1/2 inferioare a pavilionului Examen clinic ORL: organele ORL au un aspect normal, durerea neavand un substrat organic decelabil Investigatii paraclinice obligatorii CT Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT PANORAMIC DENTAR Consulturi interdisciplinare Examen neurologic, STOMATOLOGIC Tratament medical Antialgice, antiinflamatorii steroidiene sau non-steroidiene, anticonvulsivante, vasodilatatoare, vitamine din grupul B Tratament chirugical Infiltratii, sectionarea unor filete nervoase Urmarirea pacientului Controale regulate
162
Nevralgia marelui nerv occipital arnold
Diagnostic clinic Anamneza Crize dureroase fulgurante, violente cu localizare strict unilaterală, ce iradiază de la ceafă spre vertex şi 1/2 anterioară a capului. Punctul de emergenţă al nervului e dureros la palpare. Artroza cervicală este cauza obişnuită a nevralgiei Arnold. Examen clinic ORL: organele ORL au un aspect normal, durerea neavand un substrat organic decelabil Investigatii paraclinice obligatorii Radiografie de coloana cervicala Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT/RMN Consulturi interdisciplinare Examen neurologic Tratament medical Antialgice, antiinflamatorii steroidiene sau non-steroidiene, anticonvulsivante, vasodilatatoare, vitamine din grupul B Tratament chirugical Infiltratii suboccipitale Urmarirea pacientului Controale regulate
163
Nevralgia glosofaringianului
Diagnostic clinic Anamneza Crize dureroase fulgurante, violente cu localizare retro si submandibulara, cam in dreptul regiunii amigdaliene, cu iradiere in ureche. Crizele au o durata de cateva secunde pana la 2-3 minute si sunt declansate de excitatia unor zone trigger situate la nivelul lojei amigdaliene, fiind declansata de deglutitie, masticatie. Examen clinic ORL: organele ORL au un aspect normal, durerea neavand un substrat organic decelabil Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Examen neurologic, examen chirurgie oro-maxilo-faciala Tratament medical Antialgice, antiinflamatorii steroidiene sau non-steroidiene, anticonvulsivante, vasodilatatoare, vitamine din grupul B Tratament chirugical Infiltratii Urmarirea pacientului Controale regulate
164
Cefaleea histaminică
Diagnostic clinic Anamneza Este o varietate de migrenă, de care se deosebeşte prin lipsa fazei prodromale. Este mai frecventă la bărbaţii tineri. Durerea este însoţită de lăcrimare, hidroree, obstrucţie nazală şi congestia conjunctivei de aceeaşi parte. În opoziţie cu migrena lipsesc vomismentele iar crizele se pot repeta, în decurs de 24 ore, de câteva ori. Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT, RMN craniu Consulturi interdisciplinare Examen neurologic Tratament medical Antialgice, antiinflamatorii non-steroidiene sau steroidiene, compusi pe baza de litiu Tratament chirugical Urmarirea pacientului Controale regulate
165
Migrena
Diagnostic clinic Anamneza Durere de cap periodică (între crize bolnavii sunt sănătoşi), unilaterală, cu durată variind între câteva minute şi 8-12 ore. Crizele dureroase sunt precedate de o fază prodromică (aură) care constă din scotoame (migrena oftalmică), proastă dispoziţie, căscat imperios, sughiţ, parestezii, tulburări de vorbire, etc. Este datorată unei vasoconstricţii intracraniene. Durerea are un caracter pulsatil şi apare de obicei la aceeaşi oră şi se însoţeşte de astenie intensă fizică şi intelectuală. Ea este explicată prin dilataţia şi distensia vaselor extracraniene. Criza dureroasă se termină prin vomismente şi, uneori, prin debaclu diareic, după care bolnavul se simte bine. Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT, RMN craniu Consulturi interdisciplinare Neurologic, Oftalmologic Tratament medical Antialgice, antiinflamatorii non-steroidiene, compusi de ergotamina, antiemetice, beta- blocante Tratament chirugical Urmarirea pacientului Controale regulate
Amigdalita acuta
PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE FARINGIANA
Diagnostic clinic Anamneza: Manifestarile clinice întâlnite în anginele acute sunt: debutul este brusc cu frisoane urmate de creşterea temperaturii până la 39-40 de grade şi cefalee; odinofagie de diferite intensităţi şi disfagie mai ales la solide în formele mai severe; ocazional se pot întâlni convulsii febrile; copiii pot prezenta dureri abdominale şi vomismente; adenită cervicală în special subangulomandibulară, sensibilă spontan şi la palpare; otalgia- reflexă de la nivelul tonsilelor palatine semne clinice de otită medie acută cu otodinie Examen clinic ORL : Bucofaringoscopia evidențiază faringele congestiv uniform în anginele eritematoase sau depozitele pultacee la nivelul criptelor amigdaliene în cazul anginelor eritematopultacee;amigdale marite de volum, hiperemice; limba este saburală. Palparea pune în evidenţă prezenţa adenopatiilor subangulomandibulare de dimensiuni mari, dure, sensibile. Complicaţiile care pot surveni sunt: supuraţii faringiene si laterocervicale, otitele supurate şi otomastoiditele, nefrita, reumatismul articular acut, endocardita,
166
- complicaţii oculare şi vasculare. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucogramă, probele inflamatorii nespecifice (proteina C reactivă-CRP, Fibrinogen, VSH), titrul ASLO ( interpretarea este bine de făcut impreuna cu celelalte teste inflamatorii; o valoare crescută ASLO poate indica etiologie streptococică acută, dacă şi celelalte teste inflamatorii sunt prezente, in timp ce un titru ASLO mărit fără un tablou inflamator acut prezent pledează pentru un episod anterior de infecţie streptococică) Exudatul faringian. Sunt foarte utile strep-testurile rapide care pot identifica (în aproximativ 15 minute) antigenele streptococice prin reacţia de latex-aglutinare (dar pot fi folosite doar pentru streptococul betahemolitic de grup A). Sumar de urina Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Ecografie laterocervicala in caz de adenopatii laterocervicale Radiografie cord-pulmon Consulturi interdisciplinare Consult pediatric Consult Hematologie Consult Cardiolog Consult Boli infectioase Tratament medical Administrarea antibioticelor este temporizată pînă la obţinerea rezultatului culturii (exudatul faringian). Antiinflamatoare nesteroidiene, dezinfectante orofaringiene (comprimate pentru supt sau soluţii antiseptice pentru gargară), antipiretice, antalgice, vitamina C. Penicilina administrată i.m, i.v. sau oral reprezintă încă medicaţia cel mai comun uzitată. În cazul existenţei alergiei la Penicilină este de preferat tratamentul cu cefalosporine de generaţia a-II-a şi a- III-a, dar sunt eficiente şi macrolidele (claritromicina, azitromicina).
167
Rehidratarea bolnavului, corticoterapia, anabolizante generale, incizia și drenajul colecțiilor purulente (în cazul complicaţiilor supurative). Un pacient cu angină streptococică netratată poate ramâne purtător faringian de streptococ şi după terminarea fazei acute a bolii. Tratament chirugical Daca se depasesc 5 episoade acute pe an sau mai multe episoade recurente pe o perioada de 2 ani, este indicata amigdalectomie. Urmarirea pacientului Control la 7-10 zile, tratamentul recurentelor si indicatie chirurgicala la nevoie.
168
169
Flegmonul periamigdalian
Diagnostic clinic Anamneza : Continuând o angină, apariţia flegmonului determină creşterea sau menţinerea febrei în jur de 39°C. Debutul este cu odinofagie bilaterală, care ulterior devine unilaterală şi este exacerbată de deglutiţie. Disfagia este progresivă, cu apariţia trismusului şi a sialoreei. Vocea devine caracteristică: faringiană, flegmonoasă Sialoree Otalgie reflexa Examen clinic ORL: Bucofaringoscopia : asimetria orofaringelui cu bombarea frecventa a hemivalului palatin in special la nivelul polului superior al unei amigdale. Se însoţeşte frecvent edem al luetei, ce se poate extinde la baza limbii şi la perete lateral faringian, putând cauza complicaţii respiratorii. La palpare se constată adenită subangulomandibulară ipsilaterală dureroasă. În funcţie de localizarea colecţiei purulente, se pot întâlni următoarele aspecte clinice particulare: flegmonul anterosuperior - tumefacţia şi bombarea are sediu maxim la polul superior al amigdalei; se însoţeşte de trismus. flegmonul posterosuperior - colecţia este situată în porţiunea superioară a stâlpului posterior, împingând amigdala palatină înainte; nu se însoţeşte de trismus. Complicatiile flegmoanelor:
Edemul laringian; flegmonul posterosuperior poate determina insuficienta respiratorie acuta de tip inspirator putand necesita traheotomie Adenoflegmonul laterocervical Celuloflegmonul laterofaringian Complicatii endocraniene: abcesul cerebral, meningita, flebita sinusului cavernos Septicemie Hemoragia spontana prin eroziuni vasculare. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma,VSH, PCR, Fibrinogen, ASLO, TGO, TGP, uree, creatinina Exudat faringian Punctia exploratorie este pozitiva Examenul bacteriologic al secretiei Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Radiografie cord-pumonon, Ecografie cervicala CT/RMN cervico-facial cu substanta de contrast in cazul complicatiilor Consulturi interdisciplinare Consult boli infectioase Consult hematologie Tratament medical Se incepe cu antibiotice active pe Streptococul B hemolitic (peniciline, aminoglicozide, macrolide, cefalosporine) si ulterior conform antibiogramei Antiinflamatorii, antialgice, antitermice si reechilibrare hidroelectrolitică Penicilina retard – 1 flacon /saptamana – 4 saptamani Tratament chirugical Incizia şi drenajul flegmonului Puncţionarea colecţiei în punctul de maximă bombare extrage puroi alb-cenuşiu, grunjos, intens fetid.
170
- Accidente intraoperatorii: hemoragia (in caz de lezare a arterei faringiene ascendente sau artera carotida externa) Tratament profilactic: singurul tratament pentru prevenirea recidivelor este amigdalectomia Urmarirea pacientului Monitorizare 7 zile dupa incizia si drenajul flegmonului. Amigdalectomia se ia în discuţie de principiu după 3- 4 săptămâni
171
172
Adenoflegmonul retrofaringian
Diagnostic clinic Apare prin supuraţia ganglionilor prevertebrali Gillette. Anamneza : Se întâlneşte la sugari şi copii mici, până la vârsta de 2-3 ani, după o adenoidită acută netratată corespunzător; apare exceptional la adulti Febră, disfagie, dispnee de tip inspirator, tiraj, cornaj şi alterarea marcată a stării generale, cu o pronunţată amprentă toxico-septică Examen clinic ORL : Inspectie: torticolis Bucofaringoscopie: tumefactie rosie, fluctuenta la palpare pe peretele posterior al faringelui Rinoscopie posterioara: tumefactie rosie, fluctuenta pe peretele lateral al rinofaringelui Palpare: adenopatie laterocervicala Se poate complica cu: abces laterofaringian si mediastinita Investigatii paraclinice obligatorii Examen fibroendoscopic: Hemoleucograma,VSH, PCR,, fibrinogen Punctie exploratorie si examen bacteriologic al secretiei Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Radiografie cord-pulmon Radiografie cervicala profil CT/RMN cranio-facial cu substanta de contrast Consulturi interdisciplinare Pediatrie Boli infectioase Chirurgie toracica Tratament medical Antibiotice cu spectru larg si ulterior pe baza antibiogramei
Antiinflamatorii, antialgice, antipiretice Tratament chirugical Incizie-drenaj al flegmonului retrofaringian sub anestezie generala Urmarirea pacientului Monitorizare postoperatorie 7-10 zile Adenoidectomie la 3-4 saptamani de la vindecarea flegmonului.
173
Adenoflegmonul laterofaringian
Diagnostic clinic Supuraţia este situată în spaţiul retrostilian sau subparotidian, fiind infectat un ganglion jugulocarotidian ce determină constituirea unui adenoflegmon. Simptomatologia este cervicală: febră, torticolis, redoare de ceafă, tumefiere subangulomandibulară şi jugulocarotidiană înaltă şi parţial faringiană, bombarea peretelui lateral al faringelui înapoia pilierului posterior. Examen clinic ORL : -tumefactie inapoia pilierului posterior care la palparea digitala formeaza corp comun cu tumefactia cervicala -in faza de abcedare tumefactia faringiana se extinde si produce edem laringian si dispnee Evolutia flegmonului : poate fistuliza spontan la marginea anterioara a SCM, mai rar pe marginea posterioara a SCM sau la nivelul faringelui cand pot aparea complicatii bronhopulmonare si asfixie. Complicatii: Hemoragia prin eroziunea vaselor mari sau hemoraie cataclismica Tromboflebita venei jugulare interne cu septicemie Afectarea nervilor cranieni: IX,X,XI,XII si simpaticul cervical Bronhopneumonie Investigatii paraclinice operatorii Hemoleucograma, VSH, Fibrinogen, CRP,TGO,TGP, uree, creatinina
CT/RMN cu substanta de contrast este obligatorie pentru a defini extensia abcesului si pentru a exclude răspândirea infecţiei prin spaţiile perifasciale la mediastin. Ecografie cervicala Rg cord-pulmon Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Punctie exploratorie a flegmonului Consulturi interdisciplinare Consult boli infectioase Consult ATI Consult chirugie toracica Tratament medical Antibioterapie cu spectru larg si ulterior conform antibiogramei Antialgice, antiinflamatoare, antipiretice Tratament chirurgical Incizie-drenaj al flegmonului Traheotomie sau montare sonda nazo-gastrica in cazul aparitiei complicatiilor Urmarirea pacientului Monitorizare in functie de evolutia bolii
174
175
Celuloflegmonul laterocervical
Diagnostic clinic Colecţia este profundă, situată în loja prestiliană a gâtului, între peretele faringian şi lama conjunctivă a marilor vase. Patogeneza: patrunderea germenilor din faringe printr-o plaga a mucoasei in spatiul parafaringian. Simptomatologia: febră, stare generala alterata, odinofagie intensa, disfagie, adenopatie laterocervicala satelita Examen clinic ORL : bombarea peretelui lateral faringian -in faza de abcedare tumefactia faringiana se extinde si produce edem laringian si dispnee -adenopatie laterocervicala inflamatorie dureroasa la palpare Evolutia flegmonului : poate fistuliza spontan la nivelul faringelui cand pot aparea complicatii bronhopulmonare si asfixie. Complicatii: Hemoragia prin eroziunea vaselor mari sau hemoraie cataclismica Tromboflebita venei jugulare interne cu septicemie Afectarea nervilor cranieni: IX,X,XI,XII si simpaticul cervical Bronhopneumonie Investigatii paraclinice operatorii Hemoleucograma, VSH, Fibrinogen, CRP,TGO,TGP, uree, creatinina CT/RMN cu substanta de contrast este obligatorie pentru a defini extensia abcesului si pentru a exclude răspândirea infecţiei prin spaţiile perifasciale la mediastin. Ecografie cervicala
Rg cord-pulmon Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Punctie exploratorie a flegmonului CT torace in cazul mediastinitei Consulturi interdisciplinare Consult boli infectioase Consult ATI Consult chirugie toracica Tratament medical Antibioterapie cu spectru larg si ulterior conform antibiogramei Antialgice, antiinflamatoare, antipiretice Tratament chirurgical Incizie-drenaj al flegmonului Traheotomie sau montare sonda nazo-gastrica in cazul aparitiei complicatiilor Urmarirea pacientului Monitorizare in functie de evolutia bolii
176
177
Amigdalita cronica
Diagnostic clinic Simptomatologia amigdalitei palatine cronice este polimorfă: Tulburări funcţionale locale, discrete, sub formă de odinofagie intermitentă, voce amigdaliană (stomatolalie), ronhopatie, excepţional tulburări respiratorii; Modificări ale stării generale: subfebrilitate, febră în puseul acut, oboseală, inapetenţă. Existenţa infecţiei de focar amigdalian se traduce prin moderată hiperleucocitoză cu neutrofilie, anemie, ASLO, VSH, fibrinogen crescute, Ig A serice scăzute, creşterea compensatorie a IgM si IgG. Copilul prezintă leziuni articulare, valvulopatii, nefrite postanginoase. Modificări obiective locale : amigdale cu hipertrofie moale, amigdale criptice sau scleroatrofice, hipertrofia ţesutului limfoid de pe peretele posterior faringian, hiperemia marginii libere a pilierilor anteriori, adenopatii angulomandibulare. Complicaţiile la distanţă in cursul evolutiei unei amigdalite cornice: afecţiuni articulare, valvulopatii, nefropatii, leziuni cutanate (eczemă, eritem nodos) - complicaţii locale: flegmoane periamigdaliene sau perifaringiene. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma Coagulogramă examen de urină ASLO, fibrinogen, CRP, VSH, uree, creatinina, glicemie, GOT, GPT exudat faringian
Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz - EKG şi Radiografie cord-pulmon dacă există un istoric de boala cardiacă şi la toţi pacienţii cu vârsta peste 45 ani la pacienţii cu risc de endocardita, pacienţii purtotori de streptococ B- hemolitic de grup A şi/sau cei cu titru ASLO constant crescut Consulturi interdisciplinare - consult pediatric pentru copiii sub 6 ani pentru excluderea altor afecţiuni -consult cardiologic Tratament medical De electie penicilina timp de 10 zile. In caz de alergie la penicilina, se va administra clindamicina sau eritromicina. Uneori nu se obtine o remisie completa, deoarece bacteriile raman inclavate la nivelul criptelor si pacientii dezvolta frecvente recurente. Tratament simptomatic cu antiinflamatorii, antialgice, hidratare corecta si vitaminoterapie Tratament chirugical La copil, amigdalectomia se efectuează sub anestezie generală. Amigdalectomia se poate efectua pe cale clasică, cu decolarea extracapsulară a amigdalelor şi secţiunea cu ansa a pediculului amigdalian inferior. În formele hipertrofice, fără leziuni generale şi fără infecţii repetate locale dar cu minimum de leziuni obstructive, mecanice, se poate practica diminuarea volumului acestora prin electrocoagulare şi chirurgia asistata LASER. În unele cazuri se poate începe cu adenoidectomia care poate determina secundar diminuarea de volum a amigdalelor palatine. Dacă nu se obţine reducerea dimensiunilor amigdalelor şi persistă respiraţia orală şi obstrucţia nazală, se va recurge într-un al doilea timp la amigdalectomie. Indicaţiile absolute ale amigdalectomiei : obstrucţia căilor respiratorii superioare cu fenomene de apnee în somn, apărute în cazurile de hipetrofie importantă adenoamigdaliană la copil
178
suspiciune de leziune malignă în special în cazul unei tonsile palatine de dimensiuni mari, cu ulceraţii, necesistând amigdalectomia şi examinarea histopatologică a acesteia; amigdalita cronică - focar de infecţie complicată locoregional prin angine repetate, flegmoane periamigdaliene; amigdalita cronică hipertrofică care determină tulburări respiratorii (sindromul de apnee în somn),deglutiţie, sau fonație; amigdalita cronică criptică cazeoasă cu halitoză permanentă ori complicată prin prezenţa de calculi amigdalieni si care nu se rezolva prin chirurgia LASER; asimetrie amigdaliana cu suspiciune de neoplazie amigdaliană; Indicațiile relative ale amigdalectomiei : episoade frecvente de amigdalită acută , de cel putin 5-6 ori/an; amigdalite cronice hipertrofice cu fenomene importante de obstrucţie respiratorie cronică; copiii cu episoade repetate de apnee în somn; existenţa în antecedente a supuraţiilor periamigdaliene; infecţii repetate cu Streptococ şi cu titru ASLO depăşind 200 U.I/ml; în cazul existenţei complicaţiilor la distanţă - pacienţii cu reumatism articular acut, cu nefropatii acute, cu valvulopatii (în special în cazurile când se observă că anginele au fost urmate de pusee reumatismale acute sau o agravare a procesului reumatic). Contraindicaţiile absolute sunt: Boli cardiovasculare decompensate, Diabet zaharat Insuficienţă hepatică acută sau cronică; Afectiuni hematologice grave; Afecţiuni maligne; Tuberculoza evolutivă;
179
Sifilisul florid; Epidemiile bolilor infectocontagioase. septicitate bucodentară, ciclul menstrual, gravide, anomalii vasculare, profesioniştii vocali cu registru bine stabilit (la acestia chirurgia LASER sau Radiofrecvență este salutară) Complicatii postoperatorii Intraoperatorii: -dilacerarea amigdalei, -amigdalectomia incompletă, -secţionarea luetei, -aspirarea amigdalei in caile respiratorii, -hemoragii. Postoperatorii: -hemoragia, -complicaţii infecţioase, -tulburări trofice (faringita atrofică, hipertrofică), -vicii de cicatrizare, -paralizii ale vălului palatin, -torticolis.
180
Hemoragiile postoperatorii pot fi precoce, apărând în primele 24 de ore sau tardive, la aproximativ o săptămână postoperator prin detaşarea falselor membrane. În cazul sângerărilor abundente se efectuează electroagularea la nivelul zonelor hemoragice, rare cazuri necesitând sutura pilierilor. Tratamentul postoperator soluţii antiseptice locale antiinflamatorii şi câteodată administrarea antibioticelor în caz de infecţie bacteriana (apariţia febrei, persistenţa disfagiei şi accentuarea ei). alimentaţie: ingestia de lichide (ceai,apă plată) este permisă după 3 ore de la operaţie. Urmarirea pacientului De regulă pacientul operat părăseşte spitalul în aceeaşi zi, maxim a doua zi, Recomandari la externare: Regim alimentar: lichide, semisolide -Monitorizarea cantitatii de lichide ingerate raportat la greutatea corporala -Monitorizarea temperaturii corporale -Explicarea clara a medicatiei administrate: antibiotic, antialgic, dezinfectante buco-faringiene -Repaus in casa 5 zile cu reluarea treptata a activitatilor fizice Pacientul se va prezenta la control la 7 zile apoi la14 zile postoperator.
181
182
Adenoidita acuta a sugarului
Diagnostic clinic Anamneza : Debut brutal cu febra importanta, agitatie, obstructie nazala complete cu polipnee, adesea convulsii si tulburari de ritm respirator In cazurile complicate apar episoade recurente de rinofaringita purulenta, rinoetmoidita acuta, laringotraheobronsite, bronhopneumonii, episoade recurente de otita medie acuta, adenoflegmon retrofaringian, dacriocistite Examen clinic ORL : I nspectie : stare generala alterata, febra importanta 39-40 grade Celsis care poate evolua 3-4 zile, facies adenoidian, dificultati mari de alimentatie a sugarului care in aceasta perioada poate sa scada in greutate. Palpare - ganglioni laterocervicali de tip inflamator Bucofaringoscopie: faringe hiperemic, secretii mucopurulente pe peretele posterior al orofaringelui Rinoscopia anterioara : obstructie nazala importanta cu rinoree mucoseroasa care ulterior devine mucopurulenta, mucoasa nazala intens congestionata Otoscopia : congestia memmbranei timpanice bilateral, frecvent evoluand catre o complicatie supurativa. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma,VSH, Proteina C reactiva, Examen de urina Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Exudat nazal/faringian Fibroendoscopie nazala: hiperplazie de tesut limfoid in rinofaringe, hiperemic,secretii mucopurulente la acest nivel. Consulturi interdisciplinare Consult pediatric
Tratament medical Tratament profilactic: ingrijirea atenta a sugarului, alimentatie si hidratare corespunzatoare, combaterea malnutritiei Dezinfectante orale si vasocostrictoare locale cu aspirarea secretiilor mucopurulente de la nivelul foselor nazale sau cavumului, antiinflamatorii locale, pulverizatii sau instilatii nazale cu dezobstruante, antiinflamatorii, antipiretice In cazurile complicate cu febra importanta si alterarea starii generale si in caz de afectare pulmonara secundara se pot administra antibiotic si simptomatice pe cale generala. Tratament chirugical Adenoidectomie dupa trecerea episodului acut si numai in cazul cand tulburarile respiratorii sunt foarte accentuate si impiedica suptul. Follow-up Monitorizare 7 zile
183
184
Adenoidita acuta a copilului
Diagnostic clinic Anamneza: Simptomatologia este mai atenuata cu febra moderata sau subfebrilitate, agitatie, obstructie nazala moderata copilul alimentandu-se cu destula usurinta. Respiratie orala, rinolalie inchisa, tulburari de somn/ronhopatie, rinoree mucopurulenta, hipoacuzie de transmisie. Copilul poate dezvolta complicatii bronhopulmonare, sinusale, lacrimale(dacriocistite), otice, supuratii ganglionare, septicemie si infectii de focar. Examen clinic ORL: Inspectie: stare generala aparent buna, febra moderata Palpare - ganglioni laterocervicali de tip inflamator Bucofaringoscopie: faringe hiperemic, secretii mucopurulente pe peretele posterior al orofaringelui Rinoscopia anterioara: obstructie nazala importanta cu rinoree mucoseroasa care ulterior devine mucopurulenta, mucoasa nazala intens congestionata Otoscopia: congestia memmbranei timpanice bilateral, frecvent evoluand catre o complicatie supurativa. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma, Fibrinogen, CRP, VSH, sumar de urina
Investigatii paclinice optionale, in functie de caz Exudat nazal/faringian Fibroendoscopie nazala: hiperplazie de tesut limfoid in rinofaringe, hiperemic,secretii mucopurulente la acest nivel Audiograma tonala liminara Impedansmetrie Consulturi interdisciplinare Consult pediatric Tratament medical Tratament profilactic: ingrijirea atenta a copilului, alimentatie si hidratare corespunzatoare, combaterea malnutritiei; un rol important in profilaxie il reprezinta adenoidectomia Dezinfectante orale si vasocostrictoare locale cu aspirarea secretiilor mucopurulente de la nivelul foselor nazale sau cavumului, antiinflamatorii locale, pulverizatii sau instilatii nazale cu dezobstruante, antiinflamatorii, antipiretice In cazurile complicate cu febra importanta si alterarea starii generale si in caz de afectare pulmonara secundara se pot administra antibiotic si simptomatice pe cale generala. Tratament chirurgical Adenoidectomia la 2-3 saptamani de la episodul acut Urmarirea pacientului Monitorizare 7 zile
185
186
Adenoidita cronica
Diagnostic clinic Anamneza : obstructie nazala, respiratie orala, hiponazalitate,rinolalie inchisa,tulburari de somn/snoring, sindrom de apnee obstructiva de somn, rinoree mucopurulenta,hipoacuzie de transmisie, hipoguezie, tulburari de dezvoltare, enurezis nocturn. Examen clinic ORL : Inspectie : Copiii sunt palizi, adinamici, cu subfebrilitate permanentă, prezintă lipsa de atenţie, tuşesc frecvent datorită scurgerii secreţiilor retronazal spre laringe si arborele traheobronsic, au oase malare atrofice, prognatism maxilar superior, bolta palatină ogivală, implantaţii vicioase dentare. Copiii prezinta secretii uscate la nivelul narinelor, cu eritem si eczema a orificiilor,adesea halitoza. facies adenoidian (fata ingusta,palida, gura intredeschisa si ochi infundati in orbite), oase malare atrofice, prognatism maxilar superior, bolta palatină ogivală, implantaţii vicioase dentare La inspecţia generală pot apărea şi importante dismorfii toracice: torace alungit, strâmt, stern înfundat sau în carenă, scolioze. Rinoscopia anterioară : secreţii mucopurulente abundente, mucoasa cornetelor nazale hipertrofică, congestionata. Rinoscopia posterioară şi palparea cavumului depistează formaţiunile limfoide şi dimensiunile lor. Bucofaringoscopia: observăm secreţii mucopurulente pe peretele posterior faringian, frecvente hipertrofii ale amigdalelor palatine, Otoscopia : aspect de otita congestiva, otita seroasa cronica, Investigatii paraclinice obligatorii Examen fibroendoscopic: pentru evaluarea dimensiunilor sau a extensiei formatiunilor adenoidiene, a patologiei asociate acesteia, precum şi a avea un document medicolegal în anumite cazuri cand suspiciunile aparţinătorilor sunt crescute.
Testele auditive: Audiograma tonala liminara, impedansmetria daca copilul acuza hioacuzie. Hemoleucograma, coagulograma, TGO, TGP, glicemie,VSH, fibrinogen, CRP Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Exudat nazal/faringian Biopsie in suspiciune de neoplasm de rinofaringe CT cranian sau angio IRM in caz de suspiciune de neoplasm Consulturi interdisciplinare Consult pediatrie Consult logopedie, Consult ortodontie Tratament medical Tratamentul conservator este indicat doar in episoadele acute sau in cazuri cu contraindicatie operatorie (palatoschizis): antiinflamatoare, antibiotice cu spectru larg sau conform antibiogramei decongestionante nazale spray cu corticosteroizi intranazali Tratament chirugical De prima intentie - adenoidectomie clasica pe cale retrovelopalatină cu ajutorul chiuretei Beckmann in toate cazurile ce prezinta obstructie nazala cronica, recurente inflamatorii rinologice, episoade recurente de sinuzita congestiva, otita medie, bronsita acuta si apnee obstructiva de somn. Indicatiile adenoidectomiei Adenoidita acuta a sugarului cu forma sa prelungita septicemica si in cazul tulburarilor respiratorii foarte accentuate. Adenoiditele cornice hipertrofice ce produc tulburari respiratorii si implicit tulburari de alimentatie la sugar, tuburari in dezvoltarea danturii, oaselor faciale( dismorfii faciale), tulburari psihice si intelectuale, somn zgomotos(ronhopatie), enuresis nocturn
187
Adenoiditele cornice care produc complicatii infectioase: rinofaringite, rinosinuzite purulente, otice (otite acute, catar oto-tubar, otita seroasa cronica, otita seroasa adeziva), laringite, traheobronsite si pneumonii La adult - vegetatii adenoide pot determina tulburari de permeabilitate tubara, patologie otica, rinosinuzita, tulburari bronhopulmonare Contraindicatia adenoidectomiei clasice : pacientii cu palatoschizis. Se poate practica vaporizarea vegetatiilor adenoide cu instrumente calde (LASER CO2/ radiofrecventa) in centrele de specialitate care sunt dotate cu acest tip de aparate. Complicaţiile postoperatorii sunt: hemoragia; in cazul sângerării abundente perioperatorii aceasta poate fi corectată prin diatermocoagulare sau cu ajutorul tamponamentului posterior infecţia sub forma acutizării unor leziuni otice minore apariţia adenoflegmonului retrofaringian. lezări ale orificiului faringian al tubei auditive, cu sinechii importante, când chiureta este de dimensiuni prea mari sau manevrele efectuate de chirurg sunt defectuoase. Torticolis cand se lezeaza muschii prevertebrali Tratment postoperator : -antialgice, eventual antitermice
188
-Antibiotice numai daca copilul face febra -Instilatii nazale cu decongestionante nazale -Tratamentul complicatiilor -cresterea imunitatii -alimentatie moale/lichidiana - 3 zile. Urmarirea pacientului Monitorizare postoperatorie ( recurente posibile in ciuda tehnicii chirurgicale corecte)
189
190
TUMORILE BENIGNE ALE NAZOFARINGELUI
Diagnostic clinic Pot fi: chisturi, fibroame, angio-fibroame, polipi choanali sau antro-choanali, chisturi de retenție, teratoame, papiloame,meningioame, cranio-faringioame. FIBROMUL NAZOFARINGIAN Anamneză : Vârsta la care se prezintă cel mai frecvent pacienții este cuprinsă între 12 și 15 ani. Tipic, pacienții cu angiofibrom nazo-faringian sunt băieți la pubertate. Simptomatologia fibromului nazofaringian: Epistaxis unilateral spontan recidivant Obstrucție nazală unilaterala, rinolalie inchisa Rinoree muco-purulentă Hipoacuzie Hipoosmie și anosmie Tulburari de gust Tulburari de vedere Nevralgie trigeminala Cefalee surda localizata la radacina nasului Examenul obiectiv Inspectie : pacient palid avend gura larg deschisa, hipotrofie ponderala, retrognatism mandibular deformari faciale: bombarea obrazului prin extinderea tumorii in sinusul maxilar
bombarea fosei temporozigomatice exoftalmie unilaterala, diplopoie, proptosis prin invazia tumorii in orbita Rinoscopie anterioara : secretii mucopurulente pe care pacientul nu le poate exterioriza dupa aspirarea secretiilor mucoasa apare congestionata obstruand regiunea posterioara dupa anemizarea mucoasei cu vasoconstrictoare se evidentiaza o formațiune tumorală netedă, lobulată, compresibilă, de culoare roșie-violacee care la palparea cu stiletul sangereaza usor. Rinoscopia posterioara : evidentiaza sediul, volumul, culoarea si extinderea formatiunii tumorale. Tuseul digital : tumora de consistenta dura, neregulata Bucofaringoscopia: dinti implantati vicios bolta palatina ogivala bombarea valului palatin si a boltii palatine Otoscopia : timpanele pot fi normale sau timpan mat, retractat, fara repere natomice prezente - aspect de otita seroasa conica Palparea ariilor ganglionare nu deceleaza ganglioni patologici. Extinderea loco-regională a fibromului nazofaringian: catre fosele nazale: cu obstructive nazala uni/bilaterala catre orbita determinand: exoftalmie, proptosis,diplopie, dacriocistita catre sinusul maxilar determinandsinuzita de insotire si bombare obrazului catre orofaringe: bombarea si imobilitatea valului palatin cu disfagie consecutiva; bombarea palatului dur catre fosa pterigomaxilara si infratemporala: trismus si nevralgie trigeminala
191
catre baza de craniu si endocraniu determinand: paralizia nervilor II,V,IX,X,XI meningita, varsaturi, cefalee, somnolenta Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma, coagulograma, grup Rh, glicemie, TGO, TGP, fibrinogen, CRP, VSH Endoscopie nazo-faringiana Investigații imagistice – CT sau RMN cranio-facial cu SCIV Audiograma tonala liminara, Impedansmetrie Angiografia preoperatorie pentru stabilirea surselor vasculare ale tumorii, cât și ca metodă terapeutică preoperatorie prin embolizare. Biopsia este contraindicata datorita riscului de sangerare Examen histopatologic dupa excizia formatiunii tumorale Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Rg cord-pulmon Examen microbiologic în caz de infecție asociată specifică sau nespecifică Dozarea de 17-cetosteroizi ceea ce ar explica teoria hormonală a apariției fibroamelor nazo-faringiene. Consulturi interdisciplinare Consult Neurochirurgical, Consult BMF, Consult Oftalmologic, Radiologie intervențională Tratament medical În general ca metode adjuvante, în funcție de caz: radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală, embolizare. Radioterapia în aceste tumori este rezervată in cazul: tumorilor extinse endocranian care nu pot fi abordate chirurgical pentru cazurile de tumori care pot pune în pericol viața pacienților datorită localizării lor sau în unele cazuri restanțelor tumorale post-chirurgicale.
192
Radioterapia este controversata deoarece tesutul nu este radiosensibil Embolizarea selectiva preoperatorie Se realizeaza cu 24-72 de ore inaintea abordului endoscopic Aduce beneficii semnificative în controlul hemoragiilor intra-operatorii, reducând aceste hemoragii Faciliteaza excizia completă a tumorilor, scăzând durata intervenției chirurgicale și rata complicațiilor postoperatorii. Complicațiile embolizării cuprind: ocluzia arterei centrale a retine, ocluzia a arterei oftalmice, fistule oro-nazale consecutiv necrozei, ocluzii ale arterei cerebrale medii, Tratament chirugical Tratmentul chirurgical este considerat la momentul actual gold-standard-ul de tratament in acesată patologie. se poate reliza prin tehnici chirurgicale clasice, endoscopice sau combinate . tehnica operatorie se alege în funție de localizarea și extinderea tumorii cât și în funcție de experiența și preferințele chirurgului. Abordul endoscopic se adreseaza angiofibroamelor nazofaringiene in stadiile I, II Fisch ( I, IIA Radkowski ) se poate extinde și la stadiile superioare în funcție de gradul de vascularizație și de embolizarea pre-operatorie se adresează în general angiofibroamelor nazofaringiene cu o singură sursă vasculară.
193
presupune devascularizarea tumorii cu ablația completă a acesteia si menținerea intactă a tumorii (este proscrisă rezecția de tip peace-meal a angiofibroamelor nazofaringiene), urmând ca tumora să fie extrasă în bloc. Abordul chirurgical clasic Este indicat in stadiile III Fisch - tumoră care erodează baza de craniu, extensie endocraniană minimă Tumoră care erodează baza de craniu, extensie endocraniană masivă, cu sau fără extensie la nivelul sinusului cavernos Presupune mai multe căi de abord: transorală, transpalatală, transantrală, rinotomie laterală, midfacial degloving, abord prin fosa infratemporală. Abordul transpalatal : Se adresează fibroamelor de dimensiuni mici și medii care în general au o singură sursă arterială și sunt localizate în nazo-faringe fără a avea extensii în fosa nazală și sinusuri. Avantajul: nu lăsa cicatrici vizibile Se poate complica postoperator cu fistule oronazale. Abordul transantral și vestibulo-antral se adresează fibroamelor nazo-faringiene cu punct de plecare în treimea posterioară a fosei nazale sau în nazo-faringe și fără extensie superioară are avantajul unui control bun asupra aferențelor vasculare Rinotomia laterala : Este indicata:
194
-in fibroamele nazo-faringine de dimensiuni mari cu extensii multiple în regiunile învecinate și multiple surse de vascularizație. - în fibroamele nazo-faringiene recidivante pentru a putea realiza exereza completă a tumorii. Avantaj: creaza un câmp operator cu expunere largă și acces facil către fosa nazală, nazo-faringe, sinus maxilar, sinus etmoid, sfenoid fosă pterigopalatină precum și tavanul etmoidal. Dezavantaj: cicatrice facială, asimetrii faciale datorita osteotomiilor realizate la acesti pacienti in perioada pubertara sechele după această intervenție pot fi parestezii faciale, lezarea aparatului lacrimal Tehnica midfacial degloving : Este indicata fibroamelor de dimensiuni mari cu distrucții oasoase importante în treimea posterioară a foselor nazale ( lama perpendiculară, vomerul, peretele anterior sfenoidal, procesele pterogoide lateral și medial) Avantaj: expunere bună a fosei nazale, a sinusului maxilar, a fosei pterigo-palatine și infratemporale și a tavanului etmoidal nu lăsa cicatrici vizibile Dezavantaj: utilizeaza multiple osteotomii Urmarirea pacientului Monitorizare endoscopica si radiologica 12-18 luni pentru depistarea precoce a recidivelor
195
196
TUMORILE MALIGNE ALE NAZOFARINGELUI
Diagnostic clinic Semne și simptome precoce sunt variate şi de obicei, ignorate de pacient şi medic în etapa iniţială de evoluţie a carcinomului. Majoritatea pacientilor se prezintă în stadii avansate. Modalităţile cele mai frecvente de debut aparent sunt : Ganglionar cu adenopatie localizată cel mai frecvent sub-angulomandibular; prezenţa unor adenopatii laterocervicale joase supraclaviculare sunt un indicator de prognostic nefavorabil Nazal (obstrucţie nazală şi/sau secreţie sero-sangvinolentă şi/sau epistaxis unilateral) Otic (otita seroasă unilaterală însoţită de hipoacuzie unilaterală şi/sau otalgie) Neurologic (polineuropatie relativă la nervii cranieni VI, V, IV, III, cel mai frecvent simptom fiind diplopia, urmat de durere facială sau craniană şi parestezii de hemifaţă) Cefalee „în cască”, nevralgie trigeminală sau parestezii în teritoriul trigeminal. Anamneză : semne și simptome actuale, antecedente heredocolaterale (patologia tumorală), antecedente patologice personale, comportamente (fumat, alcool, droguri), condiții de viață și muncă Examen clinic O.R.L. Inspectie si palparea ganglionilor laterocervicali: adenopatiile apar precoce in cazul epitelioamelor si tardive in cazul sarcoamelor
Rinoscopia anterioara: cand tumora se dezvolta catre anterior evidentiind o formatiune tumorala neregulata sangeranda la palpare acoperita cu secretii muco-purulente Bucofaringoscopie: orofaringe de aspect normal sau apare o tulburare in mobilitatea valului palatin prin infiltrare tumorala. Rinoscopia posterioara: evidentiaza forma, culoare, sediul tumorii Tuseul nazofaringian evidentiaza consistenta si volumul tumorii Otoscopia: aspect de otita seroasa cronica Complicaţiile cancerului de rinofaringe sunt: -infiltraţia bazei craniului cu afectarea nervilor cranieni, paralizia de nerv abducens fiind cea mai frecventă; infiltraţia orbitei cu protruzia globului ocular şi diplopie sau oftalmoplegie; infiltraţia fosei infratemporale; epistaxis sever cu anemie secundară; - cefalee rezistentă la tratament. sindroame disfagice şi disfonie, tulburări ale deglutiţiei în fazele avansate. Extinderea tumorilor maligne de rinofaringe se poate face: -anterior: prin gaura sfenopalatină către spaţiul pterigo-maxilar sau către orbită prin fanta sfenoidală sau prin choană invadând fosele nazale, sinusul etmoidal, maxilar şi chiar lama ciuruită a etmoidului -superior: invazia se face în corpul sfenoidului (cu sinusurile sfenoidale), partea internă a aripii mari a sfenoidului, vârful stâncii temporale, lama bazilară a
197
osului occipital, gaura ruptă anterioară şi posterioară, gaura condiliană, şaua turcească. -lateral: cu invazia trompei lui Eustachio şi/sau gaura ruptă anterioară Investigații paraclinice obligatorii Hemoleucograma, coagulograma, TGO, TGP, uree, creatinina, grup Rh Examenul endoscopic nazofaringian poate identifica tumora şi permite prelevarea unei biopsii din tumoră. Poate fi efectuată sub anestezie locală cu endoscopul rigid sau flexibil. CT/RMN cranio-cervical cu substanță de contrast Audiograma tonala liminara Impedansmetrie Biopsie formatiune tumorală ( cu examen histopatologic si imunohistochimic)prin examen endoscopic sau poliendoscopic. Se recomandă imperativ prelevarea unor biopsii din mucoasa rinofaringiană în urmatoarele două situaţii: când există o adenopatie cervicală, chiar în condiţiile în care ednoscopia nu identifică o leziune rinofaringiană în otitele seroase cronice unilaterale persistente la adult sau vârsnic (evidenţiate clinic, audiometric, otomicroscopic şi impedancemetric).
198
Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen microbiologic în caz de infecție asociată specifică sau nespecifică Ecografie cervicala Ecografie abdominala in cazul evaluarii metastazelor Puncție-biopsie aspirativă cu ac fin: pentru confirmarea adenopatiilor laterocervicale metastatice PET-CT sau SPECT: pot localiza o tumoră situată în întregime submucos cu condiţia să aibă minimum 6-8mm în suprafaţă. PET are o valoare mai mare decât alte metode imagistice în cazul detectării cancerului nazofaringian persistent postradioterapie sau recurent atât în ce priveşte localizarea primară cât şi la nivelul maselor adenopatice cervicale. Asocierea PET-CT se foloseşte pentru identificarea unor metastaze la distanţă de tumora primitivă şi ariile cervicale (plămân, os, ficat) CT toracic pentru evaluarea metastazelor Scintigrafie osoasa in evaluarea metastazelor Evaluare serologică în relație cu virusul Epstein-Barr (ADN viral, anticorp IgA anti antigen capsidial viral, anti antigen precoce) Consulturi interdisciplinare Consult Neurochirurgical Consult neurologic Consult oro-maxilo-facial, Consult oftalmologic Tratament medical Tratament oncologic se practica conform recomandarilor comisiei oncologice. Radioterapia este elementul principal terapeutic în tratamentul curativ al cancerului rinofaringian.
199
tumora malignă epitelială rinofaringiană este sensibilă la radioterapie radioterapia cu intenţie curativă trebuie utilizată chiar şi în cazurile de tumoră malignă locoregional avansată atâta timp cât nu există evidenţe de metastaze la distanţă Chimioterapia -Se bazează pe utilizarea de Cisplatin asociat cu 5-FU. Imunoterapia –titrurile EBV –DNA Tratament chirugical Chirurgia reducţională fără pretenţie curativă , se adresează formelor de cancer rinofaringian restant sau recidivat fie la nivelul rinofaringelui, fie şi/sau la nivelul ganglionilor limfatici cervicali. Disecţia cervicală este indicată pentru ganglionii limfatici reziduali sau recidivaţi . Chirurgia “de salvare ” poate fi practicată în situaţii clinice selecţionate adresându-se tumorii primare şi/sau ganglionilor limfatici cervicali metastatici ce persistă sau recidivează după radioterapie şi/sau chimioterapie. Miringotomie cu plasarea unui aerator transtimpanic în situaţiile de otită seroasă cronică. Urmarirea pacientului Evaluare completă (endoscopică, eventual biopsică) la 3 luni după finalizarea protocolului terapeutic initial Următoarea evaluare trebuie programată la 6 luni, apoi anual dacă nu survin complicaţii.
200
201
TUMORILE BENIGNE ALE OROFARINGELUI
Diagnostic clinic Pot fi: adenom pleiomorf, cheratoacantom, cilindrom, botriomicom, lipom, histiocitom, leiomiom, rabdomiom, mixom, limfangiom, neurinom, gliom, schwannom, neurofibrom, condrom, osteom, chisturi, granuloame Sunt rare, ritm de crestere foarte lent, fără implicarea ganglionilor limfatici loco-regionali. Anamneză : antecedente personale patologice, antecedente heredocolaterale (patologia tumorală), comportamente (tutunul şi abuzul de alcool) Simptomatologia tumorilor benign oro- și hipofaringiene depinde de dimensiunile tumorilor și de localizarea acestora grade diferite de disfonie, dispnee, disfagie cu odinofagie, senatie de corp strain Examen clinic ORL – endoscopie flexibilă nazo-faringo-laringiană Examinarea bucofaringoscopică și hipofaringoscopică evidențiază: in cazul papiloamelor: tumori cu aspect muriform roz-gri, pediculate sau sesile, nedureroase, nesângerânde. In cazul angioamelor: tumori vasculare plane sau boselate de culoare rosie/violacee localizate la nivelul bazei de limba, valecule In cazul fibroamelor: tumori dure, încapsulate, de culoare gri- galbui, mobile față de planurile profunde.
In cazul adenoamelor: tumori cu origine glandulara, dure sau chistice pe fata linguala a epiglotei si sinusurile piriforme In cazul tumorilor tiroidiene- tiroida ectopica: tumori sferice, încapsulate, acoperite de mucoasă de aspect normal, consistenta parenchimatoasa, dura sau fluctuenta Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma, coagulogram, Grup-Rh, TGO, TGP, fibrinogen, CRP, VSH, creatinine, uree Endoscopie faringo-laringiana Investigații imagistice – CT sau RMN cervico-facial cu SCIV Biopsie/ablatie formatiune tumorala cu examen histopatologic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examen microbiologic în caz de infecție asociată specifică sau nespecifică Scintigrafie I 131 – in cazul tiroidei ectopice Examen imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Chirurgie BMF Consult endocrinologic – tiroida ectopica Radiologie intervențională (tumori vasculare) Tratament medical În general ca metode adjuvante, în funcție de caz: radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală, embolizare. Tratament chirugical Angiomul orofaringian: Corticoterapie- Prednison 2-3 mg/kg/zi -Vaporizare Laser Embolizare selectiva pediculilor urmata de ablatie chirurgical Fibroame, lipoame, adenoame: ablatie formatiune tumorala
202
Tiroida ectopica: in tumorile mici extirparea pe cale naturala daca are dimensiuni crescute si determina tulburari respiratorii se utilizeaza calea transhioidiana cu traheotomie in prealabil extirparea se face numai partial pentru a nu ajunge la mixedem postoperator -substitutie hormonala Urmarirea pacientului Monitorizare enoscopica si radiologica în funcție de caracteristicile tumorii in special in primele 12 luni.
203
204
TUMORILE MALIGNE ALE OROFARINGELUI
Diagnostic clinic Semne și simptome : pacienții se prezintă în majoritatea cazurilor în stadii avansate - cancerul amigdalei palatine : jena faringiană , disfagie,odinofagie,otalgie izolată, disfagie, otalgie unilaterală, adenopatie cervicală (dură, regulată, indoloră, cu mobilitate păstrată iniţial, apoi scăzută şi în evoluţie fixată) otalgia cu timpan normal ne obligă la a căuta şi explora o leziune faringiană luând în conside,rare posibilitatea ca aceasta să fie de natură malignă. - cancerul vălului palatin: la debut sunt discrete, în stadii tardive: rinolalia și regurgitația lichidelor pe nas - cancerul bazei limbii: - glosodinie si senzatia de corp strain in stadiile incipiente - in stadii avansate apar: disfagie, odinofagie, halena fetida, sialoree, expectoratie sangvinolenta, otalgie reflexa , mobilitate redusă a limbii, adenopatie laterocervicală. - cancerul peretelui posterior al orofaringelui : jena faringiana cu senzatie de corp strain, odinofagie, disfagie, adenopatie laterocervicală În stadii tardive: otalgia reflexa devine permanenta, hemoptizie, halitoza, trismus; tulburari ale vocii, tulburari de deglutitie(prinderea valului si bazei de limba) valul palatin infiltrat este imbil ganglionii laterocervicali se maresc in volum, tegumentul supraiacent se ulcereaza si in final poate fistuliza, in profunzime comprima axul vascular jugulo-carotidian cu necroza si hemoragie cataclismica, pot determina
compresiuni nervoase cu paralizii motorii si senzitive la nivelul ultimilor nervilor cranieni si simpaticului cervical. In faza terminala : casexie, febra paraneoplazica, hemoragie cataclismica, metastaze la distanta (plaman, os, ficat), extinderea la santul glosofaringian( are prognostic rezervat). Anamneză : semne și simptome actuale, antecedente heredocolaterale (patologia tumorală), antecedente patologice personale comportamente (tutunul şi abuzul de alcool) Infecţia virală cu HPV Stări precanceroase la nivelul oro-faringelui ( leziuni leucoplazice cronice şi leziuni de lichen plan) factorul profesional ( lucrători cu nichel, crom, hidrocarburi policiclice) Examen clinic ORL: Inspecţia şi palparea endobucală a orofaringelui reprezintă baza examinării clinice. Examinarea ariilor ganglionare cervicale: adenopatiile subangulomandibulare apar primele apoi restul grupelor ganglionare( ggl suprahiodieni ganglionii jugulocarotidieni)
205
c. Bucofaringoscopie poate evidentia: leziune tumorală ulcero-infiltrantă sau ulcerovegetantă la nivelul amigdalei palatine şi/sau la nivelul lojei palatine ce poate fi dureroasă şi sângera la palpare o tumoră de dimensiuni reduse pe suprafaţa amigdaliană (microburjon), hipertrofie amigdaliană unilaterală simplă, o zonă de infiltraţie minimă în pilierul posterior a recesului supraamigdalian sau în foseta subamigdaliană; toate aceste situatii pot fi dificil de diagnosticat. La nivelul valului palatin : ulceratie infiltrativa cu muguri neoplazici / ulceratie crateriforma In neoplasmul de baza de limba se poate evidentia: Devierea limbii de partea bolnava Formatiune tumorala ulcerativa/vegetativa/exofitica/schiroasa localizata in partea dorsala/varful limbii/marginea libera/ventrolinguala/pelvilinguala Examinarea planseului bucal, al santului alveolo-lingual si a danturii d. Laringoscopia indirecta: examinarea bazei de limba, a valeculelor, hipofaringelui
206
e. Otoscopia: aspect normal Investigații paraclinice obligatorii Examene de laborator: hemoleucogramă, coagulogramă, grup sanguin, Rh, glicemie, fibrinogen, CRP, VSH, ASLO,TGO, TGP, uree, creatinina Endoscopie nazo-faringo-lariniana Rg cord pulmon CT/RMN cranio-cervical - cu substanță de contrast Ecografie cervicală pentru evaluarea adenopatiilor cervicale Proba biopsică cu examen histopatologic pentru o leziune suspectă poate fi efectuată: în cursul bucofaringoscopiei clasice cu anestezie locală prin examen endoscopic sau poliendoscopic (nazofaringian, oral şi orofaringian, hipofaringian, laringian şi esofagian sub anestezie generală) Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen microbiologic în caz de infecție asociată specifică sau nespecifică Panendoscopie (laringoscopie, esofagoscopie, bronhoscopie ) este indicata: - în mod special la fumători şi la pacienţii cu tumori de volum mare pentru a stabili adevărata extensie a leziunii tumorale orofaringiene. CT/RMN torace Rg mandibula in cazul invaziei tumorale la nivelul mandibulei in cazul unui neoplasm pelvilingual Ortopantomograma
207
PET-CT CT toracic in cazul metastazelor Scintigrafie osoasa in cazul metastazelor Puncție-biopsie aspirativă cu ac fin: pentru confirmarea adenopatiilor laterocervicale metastatice Examen imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Consult stomatologic Chirurgie oro-maxilo-faciala Consult de chirurgie plastica Consult chirurgie vasculara Consult de hematologie Tratament medical Tratament oncologic: radioterapia si chimioterapia - se va efectua conform recomandarilor comisiei oncologice Tratament chirugical 1. Ablaţia tumorii primare şi a adenopatiilor cervicale metastatice prin tehnici chirurgicale adaptate la gradul lor de extindere. Opţiunile terapeutice pentru cancerul de orofaringe ţin cont de stadialitatea tumorii. Stadiul1 : chirurgie sau radioterapie depinzând de deficitul funcţional prognozat (tulburări de deglutiţie, fonaţie, respiraţie). Stadiul 2 : chirurgia sau iradierea dau rate de succes egale în controlul afecţiunii. Se poate alege radioterapia acolo unde deficitul funcţional prognozat se aşteaptă a fi mai mare. Stadiul 3 : abordare multidisciplinară complexă în vederea stabilirii formulei optime de tratament. Se recomanda una din urmatoarele optiuni terapeutice: chirurgia tumorii primare şi a ariilor ganglionare cervicale chirurgia combinată cu iradiere adjuvantă sau cu radiochimioterapie adjuvantă radiochimioterapie cu intenţie curativă
208
Indicaţia chirurgicală trebuie să aibă în vedere evaluarea invaziei tumorale locale şi loco-regionale faţă de urmatoarele elemente (fascia prevertebrală, artera carotidă, baza craniului). Implicarea unora sau mai multora din aceste elemente anatomice semnifică nerezecabilitatea chirurgicală a tumorii maligne orofaringiene şi iniţierea tratamentului cu radio (chimio)- terapie. Abordarea chirurgicală a tumorii se poate face: Transoral (T1-T2 şi cazuri selectionate T3) Radiofrecvenţa reprezintă cea mai utilă tehnologie chirurgicală actuală folosită în exciziile transorale pentru tumorile orofaringiene cu volum mic/mediu. Recent rezecţia transorală robotic asistată (transoral robotic assisted resection) a unor cazuri de tumori orofaringiene s-a dovedit o metodă chirurgicală fiabilă Mandibulotomie (mediană) cu mobilizarea laterală a hemimandibulei şi interceptarea tumorii prin planşeul cavităţii bucale Mandibulotomia segmentală (unghiul sau ramul ascendent al mandibulei- se practică atunci când mandibula este contiguă cu tumora). Mandibulectomie marginală Mandibulectomie segmentală In cazul abordului transmandibular este necesar sa se practice traheotomie provizorie pentru eviatrea hemoragiilor postoperatorii si montarea sonda nazo-gastrica.
209
Reconstructia chirurgicala a defectelor mandibulare si faringiene se poate realiza in colaborare cu medicul plastician: -lambouri pediculate regionale şi/sau grefe tegumentare, -lambouri regionale pediculate completate cu osteosinteza mandibulară cu placuţe şi şuruburi metalice -lambouri libere, microvascularizate cu fragment osos din fibulă, radius, creasta iliacă 2. Tratamentul adenopatiilor metastatice Tipurile majore de disecţie cervicală a gâtului : Disecţia cervicală radicală (radical neck disection) reprezintă “gold standard” în cancerele de hipofaringe Disecţia cervicală radicală modificată (modified radical neck dissection) conservă structuri anatomice non-limfatice -subtipul I (conservă nervul spinal) -subtipul II (conservă nervul spinal şi vena jugulară internă) -subtipul III ( conservă nervul spinal, vena jugulară interna şi muşchiul SCM) Disectia cervicala selectiva conserva grupuri de ganglioni limfatice; principalele arii de evidare ganglionară sunt: - supraomohioidiană - posterolaterală - laterală - anterioară Disecţia cervicală radicală extinsă include exereza unor grupuri ganglionare limfatice adiţionale celor cervicale şi a unor structuri anatomice non-limfatice Tratament postoperator : Pacientul sa fie monitorizat in serviciul ATI 1- 3 zile De obicei, pacienții sunt spitalizați de la 3-5 zile (cazuri simple) pana la 10 zile (cazuri severe) Se mentine canula traheala 5-7-10 zie Pansament zilnic Sonda nazo-gastrica se mentine pana la cicatrizarea completa a faringelui si reluarea deglutitiei.
210
Antialgice: analgezice neopioide, opioide majore in durerea din neoplasmele avansate Corticoterapia in cazul: Limfoamelor (intra in schema de tratament) Tratament paleativ al sindromului febril paraneoplazic Metastazelor cerebrale Suport psihologic Urmarirea pacientului Medicul va efectua controale ample si periodice: lunar în primul an de tratament, la 2 luni în al doilea an la 3 luni în al treilea an la 6 luni în anii următori La fiecare control pacientul va fi examinat clinic O.R.L. si se va efectua examen endoscopic Anual pacientul va efectua RMN/CT cervical cu substanta de contrast La recomandarea oncologului pentru depistarea metastazelor la distanta se va efectua: CT/RMN torace, abdomen
211
TUMORILE BENIGNE ALE HIPOFAINGELUI
Diagnostic clinic Pot fi: adenom pleiomorf, cheratoacantom, cilindrom, botriomicom, lipom, histiocitom, leiomiom, rabdomiom, mixom, limfangiom, neurinom, gliom, schwannom, neurofibrom, condrom, osteom, chisturi, granuloame
Sunt rare, ritm de crestere foarte lent, fără implicarea ganglionilor limfatici loco-regionali. Anamneză : antecedente personale patologice, antecedente heredocolaterale (patologia tumorală), comportamente (tutunul şi abuzul de alcool) Simptomatologia tumorilor benign oro- și hipofaringiene depinde de dimensiunile tumorilor și de localizarea acestora grade diferite de disfonie, dispnee, disfagie cu odinofagie, senatie de corp strain Examen clinic ORL – endoscopie flexibilă nazo-faringo-laringiană Examinarea bucofaringoscopică și hipofaringoscopică evidențiază: in cazul papiloamelor: tumori cu aspect muriform roz-gri, pediculate sau sesile, nedureroase, nesângerânde. In cazul angioamelor: tumori vasculare plane sau boselate de culoare rosie/violacee localizate la nivelul bazei de limba, valecule In cazul fibroamelor: tumori dure, încapsulate, de culoare gri-galbui, mobile față de planurile profunde. In cazul adenoamelor: tumori cu origine glandulara, dure sau chistice pe fata linguala a epiglotei si sinusurile piriforme In cazul tumorilor tiroidiene- tiroida ectopica: tumori sferice, încapsulate, acoperite de mucoasă de aspect normal, consistenta parenchimatoasa, dura sau fluctuenta Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma, coagulogram, Grup-Rh, TGO, TGP, fibrinogen, CRP, VSH, creatinine, uree Endoscopie faringo-laringiana
212
Investigații imagistice – CT sau RMN cervico-facial cu SCIV Biopsie/ablatie formatiune tumorala cu examen histopatologic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examen microbiologic în caz de infecție asociată specifică sau nespecifică Scintigrafie I 131 – in cazul tiroidei ectopice Examen imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Chirurgie BMF Consult endocrinologic – tiroida ectopica Radiologie intervențională (tumori vasculare) Tratament medical În general ca metode adjuvante, în funcție de caz: radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală, embolizare. Tratament chirugical Angiomul orofaringian: Corticoterapie- Prednison 2-3 mg/kg/zi -Vaporizare Laser Embolizare selectiva pediculilor urmata de ablatie chirurgical Fibroame, lipoame, adenoame: ablatie formatiune tumorala Tiroida ectopica: in tumorile mici extirparea pe cale naturala daca are dimensiuni crescute si determina tulburari respiratorii se utilizeaza calea transhioidiana cu traheotomie in prealabil extirparea se face numai partial pentru a nu ajunge la mixedem postoperator -substitutie hormonala Urmarirea pacientului Monitorizare enoscopica si radiologica în funcție de caracteristicile tumorii in special in primele 12 luni.
213
214
TUMORILE MALIGNE ALE HIPOFARINGELUI
Diagnostic clinic Semne și simptome : pacienții se prezintă în majoritatea cazurilor în stadii avansate Simptome : faza de debut se manifesta prin disfagie usoara, spasm, tuse seaca, sialoree, aerofagie; - examenul obiectiv este cel mai adesea negativ iar disfagia functionala trebuie investigata atent. faza de stare : odinofagie mai ales nocturna, disfagie progresiva pentru solide si apoi pentru lichide, siaoree si regurgitatii in formele postcricoidiene cu afectarea gurii de esofag, halitoza (cand tumora este ulcerata), otalgia unilaterală reflexă, disfonia, hemoptizia si tusea prin invazia versanţilor laringieni sau fixarea articulaţiilor crico-aritenoidiene faza de extensie :
nevralgii (inglobeaza plexul cervical superficial) si iradiere catre mastoida osi regiune occipitala scadere ponderala disfonie, dispnee inspiratorie adenopatie fixa, de dimensiuni mari, ulcerate care comprima elementele de la baza craniului disfagie cvasitotala/totala halitoza faza terminala cand apar complicatiile: - casexie maligna hemoragie masiva bronhopneumonie septicemie insuficienta respiratorie acuta -Semne clinice : voce modificată, adenopatii laterocervicale, microhemoptizii, pierderea în greutate, halitoză Anamneză : Semne și simptome actuale, antecedente heredocolaterale (patologia tumorală), antecedente patologice personale Factori de risc: tutun, alcool, sinergia alcool-tabac, factorul profesional (expunere profesională la nichel, crom, hidrocarburi policiclice)
215
leziuni precanceroase laringiene (leziuni leucoplazice cronice, eritroplazie difuza), sindom Plummer – Vinson comportamente (fumat, alcool, droguri) Examenul fizic include un examen complet ORL şi cervica l pentru a identifica locul şi extensia tumorala. Poate fi practicat prin: Laringoscpie indirecta sau examen endoscopic rino-faringo-laringian cu fibra optica evidentiind: Neoplasmul sinusului pirform: edem al repliului ariepiglotic, formatiune tumorala ulcero-infiltranta/vegetanta/ulcero-vegetanta care ocupa intreg sinusul piriform determinand fixarea hemilaringelui si disparitia cracmentului laringian (semnul Moure) Tumorile sinusului piriform se extind: medial spre repliurile ariepiglotice, supraglotă, aritenoizi, muşchii laringieni şi spaţiul paraglotic. invazia laterală a tumorii afectează cartilajul tiroid, membrana crico-tiroidiană, cartilajul cricoid şi glanda tiroidă; -invazia cartilajului tiroid şi / sau cricoid apare cel mai frecvent la tumorile vârfului sinusului piriform 2. Neoplasmul retrocricoidian: poate implica în evoluţie aritenoizii, musculatura laringiană intrinsecă, nervul laringeu recurent, cartilajul cricoid, traheea şi esofagul cervical. poate avea extensie submucoasa edem aritenoidian este specific, paralizie recurentiala unilaterala, tulburari de deglutitie precoce
216
Cancerul de perete posterior faringian poate invada fascia prevertebrală şi corpii vertebrali. extinderea diseminării submucoase se face predominant în direcţie inferioară urmată de direcţie laterală şi de direcţie superior. Aceste date trebuie avute în vedere când se decide amploarea rezecţiei chirurgicale. leziunile submucoase pot fi “ascunse” după radioterapie, această observaţie trebuie cunoscută de endoscopistul ORL şi de către radioterapeut în vederea delimitării câmpurilor de iradiere. PALPAREA : Adenopatie laterocervicala precoce, initial mobila pe planurile profunde, ulterior devine fixa, dura nedureroasa Absenţa cracmentului laringian (semn Moure) este specifică situaţiilor în care există un ţesut tumoral de interpoziţie între laringe şi planul prevertebral. Investigații paraclinice obligatorii Analize de laborator: hemoleucogramă, coagulogramă, grup sanguin, Rh, TGO, TGP, Uree, creatinina, Glicemie, VSH, CRP, fibrinogen Panendoscopie O.R.L. Radiografie cord-pumon
217
Tranzit baritat faringo-esofagian cu Seriografia de deglutitie CT/RMN regiune cervicala- cu substanță de contrast Microlaringoscopia directă sub anestezie generală asociată cu hipofaringoscopie si prelevarea biopsiei cu examen histopatologic si imunohistochimic Ecografie cervicala Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen microbiologic în caz de infecție asociată specifică sau nespecifică Esofagoscopie cu fibra optica in cazul extensiei tumorale la gura de esofag Bronhoscopie cu fibra optica in cazul extensiei tumorale in trahee Ecografie abdominala in cazul metastazelor hepatice CT toracic pentru eventualele metastaze pulmonare sau o tumora pulmonara sincrona PET-CT util in evaluarea metastazelor cervicale si a celor la distanta, identificarea unei tumori sincrone Scintigrafie osoasa - metastaze osoase Puncție-biopsie aspirativă cu ac fin: pentru confirmarea adenopatiilor laterocervicale metastatice Consulturi interdisciplinare Consult neurologic Consult gastroenterologie cu bilanţ nutriţional Consult stomatologic/OMF (obligatoriu înainte de iradiere) Consult pneumologic Consult hematologic Tratament medical Radioterapia si chimioterapia se va efectua conform recomandarilor comisiei oncologice.
218
Indicaţiile pentru radioterapia postoperatorie sunt: carcinom hipofaringian local avansat T3,T4, margini de rezecţie chirurgicală pozitive la examenul histopatologic al piesei operatorii, N2/N3, efracţia capsulei ganglionare identificate la disecţia ganglionilor cervicali (macroscopic/ microscopic), invazie perineurală şi emboli microvasculari tumorali Radioterapia asupra tumorii şi ariilor ganglionare (70Gy) poate fi propusă ca metodă exclusivă în urmatoarele situaţii: Chimioterapia Tratament chirugical STADIUL TUMORAL I (T1N0M0) - tumora limitata la o singură microregiune hipofaringiană ≤ 2cm, fara adenopatie laterocervicala si fara metastaze la distanta Medicul poate recomanda: chirurgie sau iradiere pentru tumora primară şi chirurgie sau iradiere pentru regiunea cervicală (arie ganglionară). Se poate practica chirurgie transorală LASER-CO2 sau abord pe cale externă prin faringotomie laterală şi faringectomie parţială. STADIUL TUMORAL II ( T2N0M0) - tumora invadează mai mult de o microregiune hipofaringiană sau o localizare adiacentă sau masoară între 2-4 cm în diametru maxim fără fixarea hemilaringelui Medicul poate recomanda: chirurgie sau iradiere pentru tumora primară si chirurgie sau iradiere pentru regiunea cervicală (arie ganglionara).
219
chimioterapie neoadjuvantă în ideea selecţionării cazurilor pentru chirurgie (cei care nu răspund la chimioterapie de inducţie prin reducerea masei tumorale) sau pentru radioterapie (tumorile care îşi reduc volumul). Pacientii care nu răspund la chimioterapia neoadjuvantă se propune o asociere radio- chirurgicală în doi timpi: Chirurgie parţială: hipofaringectomie parţială laterală indicata in tumori mici pe peretele lateral al sinusului piriform hemifaringectomie supraglotică indicata in tumorile localizate in partea superioara a sinusului piriform hemifaringo-laringectomii indicata in tumorile de perete lateral al sinusului piriform deasupra marginii superioare a cricoidului cu mobilitatea laringelui pastrata. evidare ganglionară. Toate interventiile partiale se soldeaza cu traheotomie temporara, care poate fi inchisa dupa terminarea tratamentului ( inclusiv radioterapia postoperatorie). Aborduri chirurgicale: chirurgia transorală LASER-CO2 pe cale endoscopică indicata in tumorile T1-T2 faringotomia transhioidiană şi glosotomia labio-mandibulară mediană (mai ales pentru leziunile peretelui posterior al hipofaringelui) faringotomie laterală cu rezecţie hipofaringiană parţială STADIUL TUMORAL III-IV (T1-T4 N1-N3M0-M1) - tumora >4 cm cu fixarea hemilaringelui sau extensie la esofag, invadează cartilajul tiroid/ cricoid, osul hioid, glanda tiroidă, esofagul, fascia prevertebrala. Medicul poate recomanda chirurgie plus radioterapie şi chimioterapie adjuvantă.
220
Aborduri chirurgicale: Faringectomie parţială cu laringectomie parţială este indicata in tumori de perete medial al sinusului piriform, repliu ariepiglotic cu conditia ca mobilitatea corzii vocale ipsilaterale sa fie pastrata. Faringectomie parţială cu laringectomie totală indicata in tumori ale sinusului piriform care afecteaza un hemilaringe cu imobilizarea acestuia. Conditia este ca mucoasa faringiană reziduală sa aiba o dimensiune transversala ≥ 3 cm, aceasta se poate tubuliza şi restabili tranzitul digestiv fără aport de ţesut de la distanţă; Dacă dimensiunea transversală a mucoasei faringiene restante după rezecţie este sub 3 cm atunci sunt necesare procedee reconstructive prin lambou pediculat sau prin lambou liber. 3. Faringectomie totală circumferenţială cu laringectomie totală indicata: in tumori retrocricoidiene in tumori de perete posterior al hipofaringelui extinse la gura de esofag Continuitatea faringelui se poate realiza cu lambou musculocutan din marele pectoral si proteza faringoesofagiana de tip Montgomery. Faringectomie totala circulara cu laringectomie totala cu esofagectomie totala este indicata in: tumori de perete posterior al hipofaringelui estinsa la esofagul cervical. procedeu reconstructiv cu lambouri fasciocutanate, lambouri miocutanate pectorale sau delto-pectorale, transfer liber de ţesut cu material tubulizat din jejun sau lambou radial, lambou gastro-omental, transpoziţie gastrică (pull –up transpozition). Reconstrucția chirurgicală a defectelor Reconstrucția defectelor mari ale faringelui si a tesurilor regiunii cervicale se poate realiza în colaborare cu medicul plastician. lambouri fasciocutanate
221
lambouri miocutanate pectorale lambouri delto-pectorale Reconstructia caii digestive in cazul esofagectomiei totale se realizeaza prin: transfer liber de ţesut cu material tubulizat din jejun sau lambou radial, lambou gastro-omental, transpoziţie gastrică (pull –up transpozition). CHIRURGIA GANGLIONILOR LIMFATICI CERVICALI In stadiul T1 nu există o opinie fermă legată de explorarea chirurgicală fermă a ariilor ganglionare cervicale. In stadiile T2, T3, T4 controlul ariilor ganglionare cervicale este obligatoriu. Tipurile majore de disecţie cervicală a gâtului : Disecţia cervicală radicală (radical neck disection) reprezintă “gold standard” în cancerele de hipofaringe Disecţia cervicală radicală modificată (modified radical neck dissection) conservă structuri anatomice non-limfatice -subtipul I (conservă nervul spinal) -subtipul II (conservă nervul spinal şi vena jugulară internă) -subtipul III ( conservă nervul spinal, vena jugulară interna şi muşchiul SCM) Disectia cervicala selectiva conserva grupuri de ganglioni limfatice; principalele arii de evidare ganglionară sunt: - supraomohioidiană - posterolaterală - laterală - anterioară Disecţia cervicală radicală extinsă include exereza unor grupuri ganglionare limfatice adiţionale celor cervicale şi a unor structuri anatomice non-limfatice
222
Tratament postoperator Pacientul sa fie monitorizat in serviciul ATI 1- 3 zile De obicei, pacienții sunt spitalizați de la 3-5 zile (cazuri simple) pana la 12-14 zile (cazuri severe) Aspirarea sectretiilor pe canula Toaleta locala zilnica/ Pansament zilnic Sonda nazo-gastrica se mentine pana la cicatrizarea completa a faringelui si reluarea deglutitiei. Antialgice: analgezice neopioide, opioide majore in durerea din neoplasmele avansate Antibioterapie cu spectru larg Canula traheala se mentine pana la terminarea tratamentului Deglutitie reluata dupa 14 zile postoperator Suport psihologic Complicatii postoperatorii Precoce Hemoragii, hematoame cervicale Seroame, limforagie, Emfizem subcutanat Suprainfectia plagii Dehiscente tegumentare Fistula faringocutanata Condrite/Pericondrite Bronhopneumonie
223
Tardive: Stenoza la nivelul faringelui restant Laringe cicatriceal/imobil cu imposibilitatea decanularii Traheta crustoasa Fistule faringo-cutanate postradioterapie Recidiva la stoma traheala, gura de esofag Metastaze ganglionare si la distanta: pulmonare, ososase, cerebrale. In interventile partiale: imposibilitatea reluarii deglutitiei edem cronic aritenoidian sinechii/stenoze laringiene recidiva locala cu indicatie de faringolaringectomie totala Urmarirea pacientului Medicul va efectua controale ample si periodice: lunar în primul an de tratament, la 2 luni în al doilea an la 6 luni pana la 5 ani La 3 luni de la finalizarea unei formule terapeutice stadiale trebuie efectuat CT sau PET-CT cervicotoracic La fiecare control pacientul va fi examinat clinic O.R.L. si se va efectua examen endoscopic Anual pacientul va efectua RMN/CT cervical cu substanta de contrast La recomandarea oncologului pentru depistarea metastazelor la distanta se va efectua :CT/RMN torace, abdomen
224
225
TRAUMATISMELE FARINGIENE
Diagnostic clinic Examen clinic (inspecție și palpare) Traumatisme nepenetrante: se referă la afectarea țesuturilor moi – edem sau hematom, arsuri (se acționează prin măsuri specifice în funcție de natura subsanței, gradul arsurii) Traumatism penetrante: în general plăgi înțepate Simptomatologie: emfizem subcutanat, hematemeză, disfagie, odinofagie. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma, coagulograma, TGO, TGP, uree, creatinina EKG Radiografie cord-pulmon Fibroscopie nazo-faringo-laringiana Esofagoscopie, Imagistic CT sau RMN cervico-facial, Foto- și videodocumentar – aspecte medico-legale. Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Esofagoscopie Angiografie cand sunt asociate si lezuni vasculare cervicale Consulturi interdisciplinare Consult ATI Aprecierea, restabilirea, păstrarea și monitorizarea constantelor biologice: tensiune arterială, puls, EKG. Calmarea durerilor, liniștirea psihică a bolnavului Investigarea echilibrului hidro-electrolitic și a fatorilor hematologici chirurgie BMF
chirurgie vasculară chirurgie generala Tratament de urgenta Odată precizată topografia și caracterul leziunilor se vor aplica protocolul ATLS (Advanced Trauma Life Support) –Examinarea completă a capului și a gâtului. Traumatismele cervicale penetrante si în special cele viscerale necesită o abordare în trei timpi: Timpul vital (urgența ) vizând asigurarea funcției respiratorii, circulatorii, vizând deșocarea bolnavului. Aprecierea, restabilirea, păstrarea și monitorizarea constantelor biologice: tensiune arterială, puls, EKG. • Calmarea durerilor, liniștirea psihică a bolnavului • Investigarea echilibrului hidro- electrolitic și a fatorilor hematologici Timpul chirurgical reconstructiv se încearcă, per primam, refacerea structurilor anatomice lezate. Timpul chirurgical reconstructiv secundar și corector – vizează creșterea performanței funcționale după corecția unor leziuni sechelare traumatismului cu evoluție cicatricială imprevizibilă. Tratamentul șocului (traumatic, hemoragic) se începe la locul accidentului se continuă pe durata transportului până la spital. Asigurarea căii respiratorii :
226
Cand există semne de leziuni viscerale preferăm traheotomia În caz de sângerare orală se va monta o canulă traheală cu balonet. Se poate intuba laringele sau traheea provizoriu Hemostaza provizorie la locul accidentului sau pe durata transportului prin compresia zonei afectate se revizuie la unitatea spitaliceasca de urgență Deflexia capului pentru profilaxia complicațiilor cervico-vertebro- spinale Bilanț chirurgical direct (cervicotomie ) al leziunilor tegumentare, miofasciale, vasculare, viscerale (bază limbă, laringe, faringe, trahee, esofag, tiroidă), nervi cranieni și plex brahial. Hipofaringoscopia cu tub rigid este obligatorie în identificarea leziunii. Aceste leziuni pot rămâne clinic silențioase până la dezvoltarea unor complicații redutabile de tip mediastinită și septicemie. Tratament chirugical Bilanț chirurgical direct al leziunilor, se recomandă efctuarea sub AG cu serviciul chirurgical ORL/BMF/chirurgie vasculară/ATI. Hipofaringele necesită intervenție chirurgicală precoce de sutură a bresei și drenaj. Sutura se va face în două straturi; este de preferat acoperirea cu un lambou muscular din sternocleidomastoidian. Postoperator: antibioterapie, antialgice
227
Se va asigura nutriția pacientului pe sonda nazogastrică Urmarirea pacientului Endoscopic și imagistic. Tratament multidisciplinar in cazul politraumatismelor.
228
229
SFORAIT CRONIC SI SINDROMUL DE APNEE DE SOMN
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL: a se urmari - hipertrofia cornetelor nazale inferioare, deviatia septului nazal, hipertrofia vegetatiilor adenoide, val palatin aton, hipertrofia luetei, hipertrofia amigdalelor palatine, macroglosia, hipertrofia bazei de limba, retrognatism etc. Investigatii paraclinice obligatorii - Examen panendoscopie ORL in perioada de veghe, poligrafie cu minim 4-6 canale, examen panendoscopic ORL in somn indus (DISE) Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Polisomnografie, CT sau RMN regiune cervicala, rinomanometrie, cefalometrie computerizata Consulturi interdisciplinare Pneumologie, cardiologie, OMF, endocrinologie , neurologie, psihiatrie, pediatrie Tratament medical Evaluat dupa caz si examinari efectuate , protezare ventilatorie noninvaziva (CPAP sau BiPAP) Tratament chirugical Se adreseaza cauzelor obstructive nazo-faringo-laringiene Proceduri chirurgicale cu: Radiofrecventa, coblatie, LASER sau instrumente reci; Traheostomie Urmarirea pacientului Reevaluare clinica si endoscopica la 1 luna postoperator Poligrafie (polisomnografie) la 3 luni si ulterior la nevoie
230
PATOLOGIA INFECTO-INFLAMATORIE ȘI TUMORALĂ LARINGIANĂ
Laringita acută catarală
Diagnostic clinic: disfonie/afonie, stare generală alterată ± febră, tuse iritativă, durere laringiană, uneori dispnee Examen clinic ORL: congestie difuză a mucoasei laringiene și a corzilor vocale, secreții mucoase la nivelul corzilor vocale, ± pareză coardă vocală prin miozita mușchiului tiroaritenoidian Investigații paraclinice obligatorii - examen laringoscopic sau fibroscopic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal, radiografie toraco-pulmonară, CT regiune cervicala Consulturi interdisciplinare - dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical antiinflamatorii, dezobstruante nazofaringiene, antiseptice bucale, aerosoli cu substanțe vasoconstricoare, mucolitice, antiinflamatoare în ser fiziologic, antialergice, ± antitusive, ± antibiotice repaus vocal, hidratare, mediu ambiant cald și umed, băuturi calde, comprese calde locale Tratament chirurgical nu este necesar Urmarirea pacientului control la 7-10 zile
231
Laringita acută edematoasă
Diagnostic clinic: debut brusc, ± febră, dispnee inspiratorie, disfonie, disfagie, tuse uscată, jenă, durere laringiană Examen clinic ORL: mucoasă edemațiată, congestionată, albă sau translucidă, localizată supraglotic/subglotic sau la nivelul întregului laringe Investigații paraclinice obligatorii hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie examen laringoscopic sau fibroscopic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, sumar urină radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal, radiografie toraco-pulmonară, examen CT regiune cervicala Consulturi interdisciplinare dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical antiinflamatorii steroidiene*, antibiotice, dezobstruante nazofaringiene, antiseptice bucale, antialergice, ± antitusive sunt contraindicate opiaceele și atropina (deprimă centrul respirator) repaus vocal, hidratare, mediu ambiant cald și umed, băuturi calde, comprese calde locale *in cazul de contraindicatii se pot folosi antiinflamatoarele nesteroidiene Tratament chirurgical pot fi necesare intubația sau traheotomia de urgență Urmarirea pacientului control la 7-10 zile
232
Epiglotita acută
Diagnostic clinic: debut brusc, sindrom toxico-septic, disfagie, odinofagie, otalgie reflexă, hipersalivație, dispnee inspiratorie, uneori disfonie, tuse Examen clinic ORL: epiglotă mărită de volum, roșie-violacee, edemațiată, lăcuită „în turban”, cu zone de abcedare pe fața linguală (la momentul examinării sau ulterior) Investigații paraclinice obligatorii hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie radiografie toraco-pulmonară examen laringoscopic sau fibroscopic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină CT/RMN gât părți moi cu substanță de contrast în caz de suspiciune de supurație cervicală radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal Consulturi interdisciplinare - consult chirurgie toracică în caz de sindrom septic și a imaginii radiologice de mediastin lărgit Tratament medical internare antibiotice injectabil i.m sau i.v, antiinflamatorii steroidiene*, antitermice, antialgice *in cazul de contraindicatii se pot folosi antiinflamatoarele nesteroidiene Tratament chirurgical laringoscopie indirectă sau prin laringoscopie suspendata cu incizie și drenaj al colecțiilor purulente pot fi necesare intubația sau traheotomia de urgență
- în caz de complicații cu supurație cervicală se practică cervicotomie, drenaj aspirativ, inserție tuburi de dren aspirativ retrofaringian și retroesofagian, montare sonda nazogastrică Urmarirea pacientului Internare + control la 7-10 zile de la externare în funcție de evoluție
233
234
Laringita flegmonoasă și abcesul laringian
Diagnostic clinic: debut brusc, sindrom toxico-septic, disfagie, odinofagie, otalgie reflexă, hipersalivație, dispnee inspiratorie, uneori disfonie, tuse Examen clinic ORL: tumefacție endolaringiană, roșie-violacee, cu zone galbene prin transparența mucoasei, interesând coroana laringiană, valeculele; împastare cervicală vizibilă la nivelul laringelui, dureroasă spontan și la palpare Investigații paraclinice obligatorii hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie radiografie toraco-pulmonară examen laringoscopic sau fibroscopic CT/RMN regiune cervicala cu substanță de contrast Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal (in serviciile in care mai sunt disponibile) exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină Consulturi interdisciplinare - consult chirurgie toracică în caz de sindrom septic și a imaginii radiologice de mediastin lărgit Tratament medical antibiotice injectabil i.m sau i.v, antiinflamatorii steroidiene*, antitermice, antialgice *in cazul de contraindicatii se pot folosi antiinflamatoarele nesteroidiene Tratament chirurgical incizie și drenaj al colecțiilor purulente prin laringoscopie suspendata sau/si cervicotomie pot fi necesare intubația sau traheotomia de urgență în caz de complicații cu supurație cervicală se practică cervicotomie, drenaj aspirativ, inserție tuburi de dren aspirativ retrofaringian și retroesofagian, montare sonda nazogastrică Urmarirea pacientului Internare + control la 7-10 zile de la externare în funcție de evoluție
235
Laringita acută striduloasă a copilului
Diagnostic clinic: crize nocturne de dispnee acută cu tiraj, cornaj; tuse lătrătoare, agitație, cianoză chiar cu pierderea conștienței, relaxare sfincteriană, convulsii. Criza durează ½ - 1 oră. Se remite spontan. Se poate repeta Examen clinic ORL: laringe de aspect cvasinormal (este incriminat un spasm secundar unei discrete inflamații a mucoasei) Investigații paraclinice obligatorii hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, calcemie, magneziemie examen laringoscopic sau fibroscopic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, sumar urină radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal Consulturi interdisciplinare Consult pediatric Tratament medical aerosoli cu substanțe vasoconstricoare (efedrină 3% sau adrenalină 1/10.000), calciu iv, DNF cu substanțe vasoconstricoare, antiinflamatorii, barbiturice în doze mici și repetate sunt contraindicate opiaceele și atropina mediu ambiant cald și umed, băuturi calde, comprese locale calde Tratament chirurgical Nu este necesar Urmarirea pacientului Control la 7-10 zile
236
Laringita acută subglotică a copilului
Diagnostic clinic: debut brusc cu evoluție rapidă. În primă fază se poate manifesta ca o laringită edematoasă supraglotică. Edem subglotic, cu crize asfixice asemănătoare difteriei de unde şi denumirea de psudocrup difteric, întâlnită după rinite, adenoidite, tuse convulsivă, gripă; simptomele sunt reprezentate printr-o criză de dispnee cu cornaj, tiraj suprasternal şi intercostal, cianoză Examen clinic ORL: edem inflamator de culoare roz-roșiatică, dedublând corzile vocale la nivel subglotic cu îngustarea lumenului în contrast cu aspectul mucoasei gloto-supraglotice relativ normale Investigații paraclinice obligatorii hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie examen laringoscopic sau fibroscopic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, sumar urină CT/RMN regiune cervicala cu substanță de contrast Consulturi interdisciplinare Consult pediatric Tratament medical antibiotice, antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene, antialergice, aerosoli cu substanțe vasoconstricoare (efedrină 3%, adrenalină 1/10.000), DNF cu substanțe vasoconstricoare mediu ambiant cald, umed, hidratare, comprese locale calde Tratament chirurgical Pot fi necesare intubația sau traheotomia de urgență Urmarirea pacientului Control la 7-10 zile
237
Epiglotita acută a copilului
Diagnostic clinic: se manifesta ca o laringită edematoasă supraglotică şi posibil microabces epiglotic. Examen clinic ORL: epiglotă mărită de volum, roșie-violacee, edemațiată, lăcuită „în turban”, cu zone de abcedare pe fața linguală (la momentul examinării sau ulteior) Investigații paraclinice obligatorii hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie examen laringoscopic sau fibroscopic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină CT/RMN gât părți moi cu substanță de contrast în caz de suspiciune de supurație cervicală radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal Consulturi interdisciplinare Consult pediatric Consult chirurgie toracică în caz de sindrom septic și a imaginii radiologice de mediastin lărgit Consult boli infectioase, dupa caz Tratament medical antibiotice iv, antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene, antialergice Tratament chirurgical Pot fi necesare intubația sau traheotomia de urgență Urmarirea pacientului Internare + control la 7-10 zile de la externare în funcție de evoluție Poate determina bacteriemii cu producere de meningite foarte grave.
238
Laringo-traheo-bronșita acută a copilului mic
Diagnostic clinic: febră mare, tiraj inspirator și expirator cu evoluție spre miocardită toxică și exitus (afecțiunea apare în timpul gripelor cu agentul mixovirus) Examen clinic ORL: exudat fluid, apoi pseudomembranos asociat cu edeme și atelectazii pulmonare Investigații paraclinice obligatorii hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, sumar urină examen laringoscopic sau fibroscopic Radioscopie toraco-pulmonara Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz - CT regiune cervicală și toracală cu substanță de contrast Consulturi interdisciplinare Consult pediatric Consult chirurgie toracică în caz de sindrom septic și a imaginii radiologice de mediastin lărgit Consult pneumologie Tratament medical antibiotice iv, antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene, antialergice, enzime fibrinolitice în aerosoli, oxigenoterapie Tratament chirurgical Pot fi necesare intubația sau traheotomia de urgență Urmarirea pacientului Internare + control la 7-10 zile de la externare în funcție de evoluție
239
Laringite acute din cursul bolilor infecto-contagioase
LARINGITA GRIPALĂ LARINGITA DIN DIFTERIE LARINGITA DIN SCARLATINĂ Diagnostic clinic stare generală alterată, febră, dispnee inspiratorie, tuse persistentă Subfebrilitate, tuse lătrătoare, paloare, dispnee inspiratorie, adenopatie cervicală stare generală alterată, febră, dispnee inspiratorie Examen clinic ORL Laringita cu aspect de subfuziuni hemoragice submucoase și depozite fibrinoide, ce pot determina complicații sub formă de edem, abces sau flegmon laringian Mucoasa este acoperită de pseudomembrane fibrinoase, edem subglotic Limbă zmeurie, hipertrofia amigdalelor palatine, se poate complica cu laringită flegmonoasă și/sau pericondrita rash papular general Investigații paraclinice obligatorii Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, test rapid pentru virusul gripal Biologic: hemoleucograma, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian Examenul bacteriologic al secrețiilor : bacilul difteric Krebs-Loeffler Biologic: hemoleucograma, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian IDR Dick, IDR Shultz-Charlton Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz serodiagnostic: titrare în dinamică a Ag hemaglutinoinhibanți, seroneutralizanți, fixatori de complement; Recoltare 3 tampoane de exudat faringian de la nivelul falselor membrane din care se efectuează: frotiu colorat Gram și albastru Leoffler, culturi pe medii selective (Bordet-Gengou, Loeffler, Clauberg, Tinsdall etc), culturi pe medii selective după imersare în mediu lichid OCST Radiografie pulmonară, hemoculturi
Consulturi interdisciplinare Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate Tratament medical Local și general cu antibiotice și corticoterapie Profilactic: vaccinare. În caz de boală: seroterapie antidifterică 3000 μ/kg corpt subcutanat și im asociat cu anatoxina difterică simultan 2 cmc, repetabil a 15a si a 30a zi. Ooxigenoterapie, antibiotice (pentru germeni asociați), corticoterapie Penicilina G injectabilă, antiinflamatorii, antialergice, DNF cu substanțe vasoconstrictoare Tratament chirurgical Nu este necesar Pot fi necesare intubația sau traheotomia de urgență Pot fi necesare incizia și drenajul flegmonului cât și traheotomia Urmarirea pacientului
240
LARINGITA DIN RUJEOLĂ ȘI RUBEOLĂ LARINGITA DIN VARICELĂ LARINGITA DIN FEBRA TIFOIDĂ Diagnostic clinic Laringită banală ce poate trece neobservată Laringită banală ce poate trece neobservată stare generală alterată, febră, dispnee inspiratorie, tuse persistentă Examen clinic ORL Investigații paraclinice obligatorii Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Cultura virusului rubeolic pe ou embrionat Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Cultura virusului pe culturi celulare Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO. Serodiagnostic : reacția Widal de aglutinare Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Radiografie pulmonară, hemoculturi Cercetare în dinamică a Ac hemaglutinoinhibanți si seroneutralizanți. Radiografie pulmonară, hemoculturi Urocultură, coprocultură. Radiografie pulmonară, hemoculturi Consulturi interdisciplinare Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate
241
Tratament medical Tratament chirurgical Urmarirea pacientului
242
TULAREMIE ANTRAX SIDA Diagnostic clinic Examen clinic ORL Investigații paraclinice obligatorii Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Exudat faringian : bacteriu, tularense Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Frotiu și culturi din lichidul din vezicule hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Teste de diagnostic specifice : de depistare (ELISA), de confirmare (Western-Blot) Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Reactie de aglutinare, IDR, serodiagnostic Hemoculturi, test Ascoli (reacție de aglutinare cu antiser specific), IDR Balteanu-Toma, proba terapeutică cu ser anticărbunos 3 zile Mielogramă, teste de evidențiere a perturbațiilor majore ale sistemului imun: alfa microglobulina serică, limfocite T4, raport limfocitar T4/T8 Consulturi interdisciplinare Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate Consult boli infecțioase. Dispensarizare patologiilor asociate
243
Tratament medical Tratament chirurgical Urmarirea pacientului
244
LARINGITA DIN TUSEA CONVULSIVĂ LARINGITA AFTOASĂ ȘI HERPETICĂ LARINGITA REUMATISMALĂ Diagnostic clinic Tuse persistentă, dispnee, disfonie Examen clinic ORL Vezicule și eroziuni superficiale în special la nivelul epiglotei și a vestibulului laringian artrita crico-aritenoidiana, monocordită (miozita corzii vocale) Investigații paraclinice obligatorii Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Examen bacteriologic al secrețiilor : coco-bacil Bordetela pertusis Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Consulturi interdisciplinare Consult pneumologic. Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Consult reumatologic. Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical antibiotice, antialergice, antitusive medicație antivirală, ± antibiotice, antiinflamatorii, antialergice corticoterapie, traheotomie în artrita bilaterală crico-
245
ariternoidiană, tratament antireumatic Tratament chirurgical Urmarirea pacientului
246
LARINGITA GUTOASĂ PERICONDRITA ȘI CONDRITA LARINGELUI Diagnostic clinic Examen clinic ORL Congestie moderată, difuză, partială a mucoasei laringiene, in special în regiunea aritenoidiana Congestia scheletului cartilaginos al laringelui Investigații paraclinice obligatorii Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO Biologic: hemoleucogramă, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, exudat faringian, examen bacteriologic al sputei, ASLO. Radiografie laringiană de profil, tomografia laringelui în plan frontal, radiografie toraco-pulmonară Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz CT gât părți moi cu substanță de contrast în caz de suspiciune de supurație cervicală Consulturi interdisciplinare Consult reumatologic. Consult medicină internă Tratament medical corticoterapie, tratament antigutos; poate retroceda odata cu dispariția atacului gutos antiobiotice cu spectru larg, corticoterapie Tratament chirurgical incizia colecțiilor cu extragerea sechestrelor. Poate fi necesară traheotomia Urmarirea pacientului
247
248
Laringite cronice nespecifice
Laringita catarală cronică Diagnostic clinic: disfonie tenace, constantă, ± tuse, parestezii faringolaringiene Examen clinic ORL: congestie difuză a mucoasei laringiene, corzi vocale mate, ușor îngroșate cu desen vascular accentuat, hipotone, mobile Investigații paraclinice obligatorii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină consult foniatric examen videostroboscopic laringian radiografie toraco-pulmonară microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Dispensarizare patologiilor asociate
Tratament medical Depistarea și tratarea factorilor infecto-inflamatori asociati, DNF cu substanțe vasoconstrictoare, vitamina A uleioasă, vitamina A drajeuri, antiseptice bucale, antialergice, cure scurte de corticosteroizi sistemici, antibiotice la nevoie - tratamentul refluxului gastro-esofagian, la nevoie Tratament chirurgical - laringoscopie suspendată cu intrumente reci sau LASER, cu examen histopatologic Urmarirea pacientului Control in functie de evolutia bolii
249
Laringita cronică pseudomixomatoasă Diagnostic clinic: disfonie (voce gravă, estompată, vătuită), uneori dispnee când leziunea este avansată Examen clinic ORL: coarda vocala inflamata cu aspect de edem cronic, gelatinos, translucid, alb-gălbui; mobilitatea corzii vocale este păstrată Investigații paraclinice obligatorii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină consult foniatric examen videostroboscopic laringian radiografie toraco-pulmonară microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Dispensarizare patologiilor asociate Tratament medical Renuntarea la fumat. tratamentul refluxului gastro-esofagian si alergiei, la nevoie
250
Tratament chirurgical Indicatii: apariția keratozei (leucoplaziei) dimensiuni mari ale mixoamelor determinând episoade de asfixie sau dispnee permanent pacienți cu alterarea importantă a calității vocii determinând probleme profesionale și/sau sociale - laringoscopie suspendată cu intrumente reci sau LASER, cu examen histopatologic Urmarirea pacientului Control in functie de evolutia bolii
251
Laringita cronică pahidermica roșie Diagnostic clinic: disfonie, tuse seacă, parestezii faringo-laringiene Examen clinic ORL: corzi vocale roșii, îngroșate, fusiforme, regulate, mobile (cordita hipertrofică simplă difuză); corzi vocale proeminente rotund-ovalare, roșii, diseminate pe toată suprafața corzilor vocale, cu mobilitate păstrată (cordita hipertrofică/pahidermică, verucoasă sau „în insule”) Investigații paraclinice obligatorii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină consult foniatric examen videostroboscopic laringian radiografie toraco-pulmonară microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Dispensarizare patologiilor asociate Tratament medical suprimarea focarelor de infecţie cronică; suprimarea factorilor iritativi şi toxici;
252
-administrarea de vitamina A, inhalaţii şi aerosoli - tratamentul refluxului gastroesofagian Tratament chirurgical - laringoscopie suspendată cu intrumente reci sau LASER, cu examen histopatologic Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
253
Laringita cronică pahidermica alba Diagnostic clinic: disfonie, tuse seacă, parestezii faringo-laringiene Examen clinic ORL: pată albicioasă, sidefie, netedă, bine delimitată, plană, situată la nivelul corzii vocale; mobilitatea CV păstrată (leucoplazia); excrescentă difuză, albă, mată, neregulată, fără limită de demarcație netă, cu bază larga de implantare cu spiculi albi de consistență fermă; mobilitatea CV păstrată (pahidermia exoftică albă); formațiune epitelială cu ax conjunctivo- vascular cu hiperplazie epitelială și metaplazie cornoasă; formațiune tumorală bine delimitată, pediculată/sesilă, gri-albicioasă, exofitică, cu spiculi de consistența fermă; mobilitatea CV pastrată (papilomul cornos) Investigații paraclinice obligatorii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină consult foniatric examen videostroboscopic laringian radiografie toraco-pulmonară microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Dispensarizare patologiilor asociate Tratament medical - suprimarea focarelor de infecţie cronică;
254
suprimarea factorilor iritativi şi toxici; -administrarea vitamina A, inhalaţii şi aerosoli tratamentul refluxului gastroesofagian Tratament chirurgical - laringoscopie suspendată cu intrumente reci sau LASER, cu examen histopatologic Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
255
Laringita cronică atrofică Diagnostic clinic: disfonie, tuse seacă, parestezii faringo-laringiene, se asociază cu rinofaringita atrofică sau cu ozena Examen clinic ORL: mucoasă laringiană palidă, subțire, mată, cu secreții filante sau cu cruste galbene-verzui, în special interaritenoidian Investigații paraclinice obligatorii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină consult foniatric examen videostroboscopic laringian radiografie toraco-pulmonară microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Dispensarizare patologiilor asociate Tratament medical suprimarea focarelor de infecţie cronică; suprimarea factorilor iritativi şi toxici; -administrarea de vitamina A, inhalaţii şi aerosoli cu iod, sulf, cure marine, soluții saline
256
- tratamentul refluxului gastroesofagian Tratament chirurgical - metode de augmentare a corzilor vocale prin injectare de diverse substante autologe sau heterologe prin laringoscopie suspendata Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
257
Pahidermia interaritenoidiană Diagnostic clinic: disfonie, tuse seacă, parestezii faringo-laringiene Examen clinic ORL: hipertrofia mucoase interaritenoidiene de culoare roșie Investigații paraclinice obligatorii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină consult foniatric examen videostroboscopic laringian radiografie toraco-pulmonară microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Dispensarizare patologiilor asociate Tratament medical tratamentului refluxului gastro-esofagian instilații cu vitamina A la nivelul corzilor vocale Tratament chirurgical Vaporizare LASER (cu prudență – pericol de sinechie) Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
258
Ulcerul de contact Granulomul postintubațional Diagnostic clinic disfonie, tuse seacă, parestezii faringo-laringiene disfonie, tuse seacă, parestezii faringo-laringiene Examen clinic ORL leziuni de decubit reciproce ale apofizelor vocale cu denudarea, necroza și eliminarea cartilajelor, însoțite de granuloame secundare recidivante care împeidică cicatrizarea formațiune tumorală roșietică-violacee, de consistență moale/fermă la nivelul 1/3 posterioare a corzii vocale, mai ales la nivelul apofizei vocale drepte Investigații paraclinice obligatorii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină Examen fibroscopic laringian explorări uzuale/specifice (pentru TBC, sclerom Wegener etc), hemoleucogramă, formulă leucocitară, VSH, fibrinogen, CRP, uree, creatinina, TGP, TGO, glicemie, exudat faringian (examen micobacteriologic), examen bacteriologic al sputei, ASLO, sumar urină consult foniatric examen videostroboscopic laringian radiografie toraco-pulmonară microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact - consult foniatric - examen videostroboscopic laringian - radiografie toraco-pulmonară - microlaringoscopie suspendată, videoendoscopie de contact
259
- biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic - biopsie mucoasa corzi vocale cu examen histopatologic si eventual imunohistochimic Consulturi interdisciplinare Dispensarizare patologiilor asociate Dispensarizare patologiilor asociate Tratament medical tratamentului refluxului gastro-esofagian tratamentului refluxului gastro-esofagian Tratament chirurgical - laringoscopie suspendată cu intrumente reci sau LASER, cu examen histopatologic - laringoscopie suspendată cu intrumente reci sau LASER, cu examen histopatologic Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii In functie de evolutia bolii
260
261
Laringite cronice specifice
Tuberculoza laringiană Sifilisul laringian Laringita în lepră Diagnostic clinic Febră, paloare, astenie, disfagie, odinofagie, sialoree, disfonie, tuse Disfonie, disfagie, tuse persistentă, stare generală alterată Disociație termo-algică, manifestări cutanate – leproame, facies leonin, nas deformat Examen clinic ORL TBC miliară acuta: mucoasă laringiană palidă, cu noduli miliari cenușii TBC forma comună – monocordită TBC: mici tuberculi care confluează, se cazeifică, ulcerează, necrozează rezultând fistule TBC forma tumorală:leziune pseudotumorală vegetantă, în „creastă de cocoș”, localizată în comisura posterioară Polimorfism lezional: noduli, ulcerații, cicatrici Șancru de inoculare, laringită catarală, cicatrici, stenoze Aspect de laringită catarală cronică sau atrofică; pe epiglota, vestibul laringian, în spațiul subglotic apar noduli, apoi stenoză Investigații paraclinice obligatorii IDR la PPD, detectare BK în spută - frotiu cu colorație Ziehl-Nielsen si culturi pe mediu Lowenstein sau test ELISA pentru bacilul Koch examen direct al secreției la microscop pe fond negru: evidențiază Treponema Pallidum, imunofluorescență, teste serologice: VDRL, TPHA, RPR reacția la lepromina = reacția Mitsuda
Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz radiografie toraco-pulmonară de față și profil, CT sau IRM cervical si torace cu substanță de contrast test de imobilizare a treponemelor Nelson examen anatomopatologic biopsie faringiana Consulturi interdisciplinare Consult pneumologic, boli infectioase Consult dermatologic, boli infectioase Consult dermatologic, boli infectioase Tratament medical Tratament in serviciul de pneumologie Tratament in serviciul de boli infectioase sau dermatologie Tratament in serviciul de boli infectioase sau dermatologie Tratament chirurgical TBC laringian: ablație prin vaporizare LASER sau cu instrumente reci sub microlaringoscopie suspendată traheotomie și vaporizare LASER a stenozelor traheotomie în caz de insuficiență respiratorie acută; Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii In functie de evolutia bolii In functie de evolutia bolii
262
Scleromul laringian Sarcoidoza laringiană Actinomicoza laringiană Diagnostic clinic Debut insiduos, disfonie/afonie, dispnee Dezvoltare de granuloame epiteloide necazeoase în diverse organe, frecvent în plămâni, ganglioni mediastinali Disfonie, tuse cu expectorație, dispnee Examen clinic ORL aspect de laringită catarală cronică sau de infiltrație mucoasă granulomatoasă, dură, neulcerată, sclerozantă care determină stenoza concentrică subglotică, deformări ale epiglotei formațiuni tumorale polipoide cu suprafața netedă, bine delimitate, neulcerate, localizate pe benzile ventriculare, ventriculi, corzi vocale la nivelul vestibulului laringian se regăsesc zone de tumefacție netede, roșii, cu mici noduli gălbui care abcedează, fistulizează (se elimină grunji galbeni) Investigații paraclinice obligatorii culturi pe mediu agar-agar, biopsie cu examen histopatologic - Biopsie cu examen histopatologic examen bacteriologic din colecția purulenta – Actinomices Israelii Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz radiografie toraco-pulmonară de față și profic, radiografie laringiana de profil, tomografie laringiană, CT sau IRM cervical cu substanță de contrast radiografie toraco-pulmonară de față și profil, CT sau IRM cervical cu substanță de contrast radiografie toraco-pulmonară de față și profil, radiografie laringiana de profil, CT sau IRM cervical cu substanță de contrast Consulturi interdisciplinare Dispensarizarea patologiilor asociate Consult pneumologic. Dispensarizare patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical Antibiotic Antibiotic Tratament chirurgical Eventual traheotomie în formele dispneizante si desfiintarea stenozelor traheotomie în caz de insuficiența respiratorie acută drenajul unei forme în curs de fistulizare, exereza sechestrelor osoare, exereza țesuturilor
263
necrozate, traheotomie în caz de insuficiență respiratorie acuta Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii In functie de evolutia bolii In functie de evolutia bolii
264
Micozele laringene Amiloidoza laringiană Laringitele în dermatozele buloase Diagnostic clinic Disfonie, disfagie, senzație de corp străin faringian Disfonie ± dispnee Odinofagia, dispnee Examen clinic ORL depozite albicioase pe mucoasa laringiană congestionată formațiune pseudotumorală galbuie, nedelimitată, situată supraglotic, glotic sau subglotic Pemfigus: Vezicule buloase mari, galbui, care se sparg, lăsând ulcerații superficiale la nivelul epiglotei; coexista bule cutanat Dermatita herpetiformă: vezicule buloase pe epiglotă, pliuri ari-epiglotice, polimorfism lezional Investigații paraclinice obligatorii - Examen micobacteriologic sputa - biopsie, examen histopatologic cu colorație roșu de Congo analize uzuale Pemfigus: Citodiagnostic Tzanck, examen histopatologic din leziunile buloase, imunofluorescență directă (IFD), imunofluorescență indirecță (IFID), imunoprecipitare și imunoblooing Dermatita herpetiformă: Examen histopatologic din leziunile buloase, imunofluorescență directă
265
(IFD), imunofluorescență indirecță (IFID), imunomicroscopia electronică Eritemul polimof: Examen histopatologic din leziunile buloase Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz radiografie toraco-pulmonară de față și profil, CT sau IRM cervical sau torace cu substanță de contrast radiografie toraco-pulmonară de față și profil, CT sau IRM cervical cu substanță de contrast Consulturi interdisciplinare Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Consult dermatologic. Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical antimicotice local și general Tratament in serviciul de hematologie Tratament in serviciul de dermatologie (steroizi, imunosupresoare, antibiotic) Tratament chirurgical ablatia leziunilor traheotomie în caz de insuficiență respiratorie acută Traheotomie în caz de insuficiență respiratorie acută Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii In functie de evolutia bolii In functie de evolutia bolii
266
267
Noduli vocali
Diagnostic clinic Formatiuni nodulare situate fata in fata pe marginea libera a corzilor vocale la unirea 1/3 anterioare cu 2/3 posterioare. In fonatie aspectul de glota “in clepsidra”. Apare in special la profesionistii vocii vorbite si cantate. Anamneza 1. Simptome - disfonie persistenta, progresiva, fatigabilitate vocala, senzație de disconfort laringian sau de uscăciune laringiană în fonație Factori favorizanți -malmenaj vocal; -abuz vocal; -voce strigata/tipata. Examen laringoscopic: -formatiuni mici cat gamalia unui ac, situate pe marginea libera a corzilor vocale la unirea 1/3 anterioara cu 1/3 medie, translucide -in fonatie prin unirea celor 2 noduli vocali (kissing noduli) apare aspectul de glota “in clepsidra”. Investigatii obligatorii laringoscopie indirecta Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare Examen stroboscopic Consulturi interdisciplinare Consult endocrinologic, diabet și boli de nutriție unde este cazul Tratament medical Repaus vocal; Terapie vocala; tratament medicamentos (aerosoli cu antiinflamatorii, antiinflamator steroidian parenteral sau p.o., insulină, tratament antireflux).
Tratament chirugical Tratament chirurgical –la nodulii vocali cu evolutie indelungata, de aspect fibros, cu disfonie persistenta - ablatie noduli prin laringoscopie suspendata cu instrumente reci si/sau LASER- CO2 acolo unde este cazul; Postoperator – tratament medicamentos; Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament Terapie vocala postoperator
268
269
Polipul de coarda vocala
Diagnostic clinic Polipul de coarda vocala reprezinta cea mai frecventa tumora benigna laringiana. Se localizeaza la nivelul corzii vocale unde poate determina grade diferite de disfonie si dispnee in functie de dimensiune si localizare. Aspectul laringoscopic este de polip edematos, angiomatos, granulomatos sau combinatii ale acestora. 1. Simptome: - grade variate de disfonie,voce bitonala, tuse, hemaj 2. Factori favorizanți: malmenaj vocal; efortul vocal prelungit; factori de mediu, noxe, fumatul; voce strigata/ tipata. 3. Examen laringoscopic: -formatiune polipoasa situata la nivelul corzii vocale (marginea libera, fata superioara) determinand simptome diferite in functie de dimensiune si localizare. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic - Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare - Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult pneumologic, alergologic, gastroenterologic, daca este cazul. Tratament medical Repaus vocal; Regim igieno-dietetic; Scoaterea din mediul poluat, cu noxe; Antialergic unde este cazul; Tratament pentru reflux gastroesofagian, daca este cazul; Terapie vocala unde este cazul;
Tratament chirugical Ablatie polip de coarda vocala prin microlaringoscopie suspendata ; Biopsie cu examen histopatologic si imunohistochimic, daca este cazul; Postoperator – tratament medicamentos. Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament; Terapie vocala postoperator daca este cazul.
270
271
Chistul de coarda vocala
Diagnostic clinic Chistul de coarda vocala este o leziune benigna care afecteaza vibratiile corzii vocale si inchiderea glotei. Reprezinta o afectiune a mucoasei corzii vocale; exista 2 tipuri, chist mucos de retentie si chist epidermoid. 1. Simptome: - grade variate de disfonie,voce bitonala, tuse, hemaj 2. Factori favorizanți: malmenaj vocal; efortul vocal prelungit; factori de mediu, noxe, fumatul; 3. Examen laringoscopic: -congestie endolaringiana, masa ovoidala, translucida situata pe marginea libera sau in grosimea corzii vocale cu afectarea vibratiilor vocale si care determina insuficienta glotica. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic - Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare - Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult pneumologic, alergologic, gastroenterologic, daca este cazul. Tratament medical Repaus vocal; Regim igieno-dietetic; Scoaterea din mediul poluat, cu noxe; Antialergic unde este cazul; Tratament pentru reflux gastroesofagian, daca este cazul; Terapie vocala unde este cazul;
Tratament chirugical Ablatie chist de coarda vocala prin microlaringoscopie suspendata ; Biopsie cu examen histopatologic si imunohistochimic, daca este cazul; Postoperator – tratament medicamentos. Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament; Terapie vocala postoperator daca este cazul.
272
273
Granulom/ulcer de contact
Diagnostic clinic Leziune granuloasa situata in regiunea posterioara laringiana, preponderant supra- si retro-aritenoidoan sau interaritenoidian. Apare la pacienti cu istoric de intubatie orotraheala sau purtatori de sonda nasogastrica.Apare cu frecventa ridicata la pacienti cu reflux gastroesofagian, afectiuni pneumologice cu tuse. 1. Simptome - grade variate de disfonie, tuse, hemaj, senzatie de corp strain laringian; 2. Factori favorizanți reflux faringolaringian; utilizarea abuziva a inhalatorilor; tuse seaca persistenta. 3. Examen laringoscopic: -formatiune granuloasa situata in regiunea laringiana posterioara insotita uneori de pahidermie interaritenoidiana. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic - Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare - Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult gastroenterologic, pneumologic. Tratament medical Regim igieno-dietetic; Pentru afectiunile pulmonare; Antialergic unde este cazul; Tratament pentru reflux gastroesofagian; Terapie vocala unde este cazul;
Tratament chirugical In caz de raspuns minim la tratamentul medicamentos – ablatie granulom cu instrumente reci sau LASER-CO2; Postoperator – tratament medicamentos; Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament Tratamentul antiacid pentru refluxul faringolaringian Terapie vocala postoperator daca este cazul.
274
275
Sulcusul de coarda vocala
Diagnostic clinic Sulcusul reprezinta un sant sau invaginare a mucoasei pe suprafata corzii vocale. In aria sulcusului mucoasa se invagineaza pana la ligamentul vocal creand un aspect retractat al acesteia; 1. Simptome: - grade variate de disfonie,oboseala vocala, intensitate scazuta a vocii, alterarea registrului vocal; Factori favorizanți: malmenaj vocal; efortul vocal prelungit; factori de mediu, noxe, fumatul; 3. Examen laringoscopic: -Santul la nivelul suprafetei corzii vocale cu alterarea vibratiilor. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic - Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare - Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult pneumologic, alergologic, gastroenterologic, daca este cazul. Tratament medical Repaus vocal; Regim igieno-dietetic; Scoaterea din mediul poluat, cu noxe; Antialergic unde este cazul; Tratament pentru reflux gastroesofagian, daca este cazul; Terapie vocala; Tratament chirugical Injectarea corzii vocale, desfiintarea sulcusului cu instrumente reci sau LASER CO2;
Postoperator – tratament medicamentos. Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament; Terapie vocala postoperator daca este cazul.
276
277
Stenozele laringo-traheale
Diagnostic clinic Forme clinice: După etiologie: Congenitale Malformațiile cartilajului cricoid Malformații membrane glotice Dobândite Membrană glotică (web) Traumatisme Intubații prelungite Ingestie substanțe chimice Infecții (TBC, sclerom, difterie, sifilis, tifos, scarlatină) Sarcoidoză Pemfigus Granulomatoză Wegener Amiloidoză După localizare: supraglotice/glotice/subglotice/subgloto- traheale și asociate –multiple; etajate După gradul obstrucției lumenului laringian După înălțimea stenozei Anamneză (antecedente heredo-colaterale, antecedente personale patologice/comorbidități semnificative/terenul biologic și factori de risc, istoricul bolii) Examen clinic ORL Inspecția gâtului Palparea laringelui Laringoscopia indirectă Investigații paraclinice obligatorii 1. Biologice
Hemoleucograma și formula leucocitară VSH, fibrinogen Uree, creatinină, TGO, TGP, glicemie, coagulogramă Radiologice/investigații imagistice: - CT sau RMN regiune cervicală nativ și cu substanță de contrast Endoscopice: – fibroscopie laringiană, Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Radiografii plane (tomografie laringiană în plan frontal, radiografie cervicală profil, radiografie toraco-pulmonară față și profil) Microlaringoscopie directă (suspendată) cu/fără traheostomie în funcție de statusul laringian, posibilitatea de intubație a pacientului, gradul de permeabilitatea căii respiratorii; Biopsie – examen histopatologic din țesutul stenotic Traheoscopie transorală/trasstomală Teste funcționale: pulmonare Alte investigații paraclinice privind terenul biologic al pacientului Consulturi interdisciplinare -gastro-enterologie, chirurgie toracică, neurologie Tratment medical -tratament medicamentos pentru componenta inflamatorie asociată sau antifibrozant (după caz)
278
Tratament chirurgical traheostomia în caz de insuficiență respiratorie acută sau cronică acutizată (cale aeriană naturală ”instabilă”)/urgență tratament în etape Stenoze congenitale – dilatații + chirurgie LASER +/- stent Stenoze dobândite Chirurgie LASER +/- dilatații +/- stent Chirurgie cervicală ”deschisă” – opțiuni procedee chirurgicale – ORL și/sau chirurgie toracică ”Split” cricoidian posterior cu augmentare folosit cartilaj costal ”Split” cricoidian anterior cu augmentare folosit cartilaj costal ”Split” cricoidian anterior cu augmentarea regiunii cricotraheale anterioare cu cartilaj septal Rezecție cricotraheală și anastomoză tireotraheală termino-terminală Rezecție traheală înaltă/cervicală cu anastomoză termino-terminală traheostomă „long life” în cazurile refractare la tratament, cu comorbidități semnificative sau cu teren biologic precar
279
Urmarirea pacientului la intervale de timp personalizate în funcție de particularitățile cazului și de complicațiile posibile : pacient cu/fără traheostomă gradul de mobilitate al corzilor vocale (prezentă/diminuată/absentă), tulburări de alimentare, rată crescută de restenozare, aspirat/reflux gastro-esofagian, intoleranța sau obstrucție canulă Montgomery dehiscența plăgii operatorii, pneumotorax, supurație cervico-mediastinală, pacient cu BPOC, cu afecțiuni neurologice sau cu alte comorbidități semnificative, teren biologic precar.
280
281
Presbifonia
Diagnostic clinic Presbifonia reprezinta alterarea vocii la persoanele in varsta datorita modificarii structurii corzii vocale (modificarea epiteliului, atrofia muschiului corzii vocale) 1. Simptome: - grade variate de disfonie, parestezii faringiene, tuse, hemaj 2. Factori favorizanți: reflux gastroesofagian; alergii; afectiuni pulmonare; malmenaj vocal; efortul vocal prelungit; factori de mediu, noxe, fumatul; 3. Examen laringoscopic: - congestie endolaringiana, semne indirect de reflux gastroesofagian, hipercontractie endolaringiana. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare Video fibrolaringoscopie Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult psihologic, neurologic. Tratament medical Repaus vocal; Regim igieno-dietetic; Tratamentul afectiunilor pulmonare; Antialergic unde este cazul; Tratament pentru reflux gastroesofagian, daca este cazul; Terapie vocala; Tratament chirugical Augmentarea corzii vocale (injectari material biocompatibile la nivel cordal) unde este cazul;
Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament; Terapie vocala postoperator daca este cazul.
282
283
Paralizie unilaterala coarda vocala
Diagnostic clinic Anamneza 1. Simptome disfonie persistenta, progresiva, fatigabilitate vocala; uneori dificultati la inghitire. 2. Factori favorizanți -malmenaj vocal; -abuz vocal; - postchirurgie cervical. 3. Examen laringoscopic: coarda vocala imobila, in adductie (pozitie mediana) sau abductie (pozitie laterala), coarda vocala contralaterala cu mobilitate pastrata; glota convenabila; - +/- staza la nivelul sinusului piriform de pe partea afectata. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare Electromiografie laringiana Examen fibroscopic laringian Examen videostroboscopic laringian Ecografie regiune cervicala Teste functie tiroidiana Examen CT/RMN cerebral, cervical, torace Consulturi interdisciplinare Consult endocrinologic, neurologic, diabet și boli de nutriție, pneumologic unde este cazul Tratament medical Repaus vocal; Terapie vocala; Antiinflamatoare steroidiene/nesteroidiene – in cazul etiologiei infectioase, inflamatorii Antiviral/antibiotic
Tratament chirugical Tratament chirurgical – in caz de disfonie persistenta, tehnici chirurgicale de medializare cordala pentru coarda vocala in abductie: Injectari cu material biocompatibile la nivel cordal; Tiroplastie de medializare cordala. Postoperator – tratament medicamentos; Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament Terapie vocala postoperator
284
285
Paralizie bilaterala a corzilor vocale
Diagnostic clinic 1. Simptome disfonie persistenta (uneori chiar afonia), progresiva, fatigabilitate vocala, randament vocal scazut dispnee inspiratorie in functie de pozitia corzilor vocale Factori favorizanți Traumatisme cervical, neuroviroze, postoperatorii in chirurgia cervicala, toracica, cardiovasculara, neurochirurgie. Examen laringoscopic: corzi vocale imobile in fonatie corzile se pot afla in adductie, in abductie sau in pozitie intermediara Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare Electromiografie laringiana Examen fibroscopic laringian Examen videostroboscopic laringian Ecografie regiune cervicala Teste functie tiroidiana Examen CT/RMN cerebral, cervical, torace Consulturi interdisciplinare Consult neurologic, endocrinologic, pneumologic, gastroenterologic unde este cazul Tratament medical Tratament medicamentos: Terapie vocala; Antiinflamatoare steroidiene/nesteroidiene – in cazul etiologiei infectioase, inflamatorii. Antiviral/antibiotic Tratament chirugical Tratament chirurgical: – in caz de insuficienta respiratorie acuta severa, se practica traheostomia de urgent (IOT) sau intubatia nazo- sau orotraheala;
- cordotomie/cordectomie posterioara (cu instrumente reci / laser), aritenoidectomie sau cordopexie (laterofixatia corzii vocale) Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament Terapie vocala ( inclusiv postoperator)
286
287
Disfonia hiperfunctionala simpla
Diagnostic clinic Disfonia hiperfunctionala simpla reprezinta modificarea parametrilor vocali fara sa existe modificari organice ale corzii vocale. 1. Simptome: - grade variate de disfonie,oboseala vocala, parestezii faringiene, dificultati in atingerea registrului vocal, tuse, hemaj Factori favorizanți: malmenaj vocal; efortul vocal prelungit; factori de mediu, noxe, fumatul; 3. Examen laringoscopic: - congestie difuza endolaringiana, semne indirecte de reflux faringolaringian, hipercontractie endolaringiana de diferite grade, insuficienta glotica. Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare Video fibrolaringoscopie Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult pneumologic, alergologic, gastroenterologic, neurologic daca este cazul. Examen foniatric. Tratament medical Repaus vocal; Regim igieno-dietetic; Scoaterea din mediul poluat, cu noxe; Antialergic unde este cazul; Tratament pentru reflux gastroesofagian, daca este cazul; Terapie vocala; Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament; Terapie vocala la domiciliu
288
Disfonia la copil
Diagnostic clinic Disfonia la copil reprezinta modificarea parametrilor vocali pe fondul unei hiperfunctii (utilizarea excesiva a vocii) +/- complicate cu organicizarea. 1. Simptome: - grade variate de disfonie,voce bitonala, hemaj 2. Factori favorizanți: comportament vocal neadecvat; malmenaj vocal; efortul vocal prelungit; 3. Examen laringoscopic: - congestie endolaringiana, hipercontractie endolaringiana, insuficienta glotica, noduli vocali; Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare Video fibrolaringoscopie Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult psihologic, pediatric, foniatric, endocrin, genetic unde este cazul. Tratament medical Repaus vocal; Regim igieno-dietetic; Antialergic unde este cazul; Terapie vocala; Consiliere psihologica la nevoie. Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament; Terapie vocala la domiciliu.
289
Disfonia psihogena
Diagnostic clinic Disfonia psihogena este o tulburare a vocii, aparuta in urma situatiilor de stres emotional. 1. Simptome: - grade variabile de disfonie, hemaj, parestezii faringiene; 2. Factori favorizanți: - factori de stres emotional; 3. Examen laringoscopic: - aspect normal al laringelui +/- semne indirecte de reflux, hipercontractie endolaringiana Investigatii paraclinice obligatorii Diagnosticul este simptomatologic si laringoscopic Investigatii paraclinice optionale, in functie de dotare Video fibrolaringoscopie Examen videostroboscopic laringian Consulturi interdisciplinare Consult psihiatrie, psihologie, gastroenterologic daca este cazul. Tratament medical Repaus vocal; Regim igieno-dietetic; Psihoprofilaxie; Terapie vocala Antialergic unde este cazul; Tratament psihiatric, daca este cazul; Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului Evaluarea răspunsului la tratament; Terapie vocala; +/- Consiliere psihologica.
Polipul laringian
TUMORI BENIGNE LARINGIENE
Diagnostic clinic: disfonie fluctuantă, senzație de corp străin, tuse, rareori dispnee Examen clinic ORL: formațiune tumorala de regulă unilaterala roșie-violacee sau albicioasă, pediculată/sesilă, rotundă/ovalară, inserată pe marginea libera a CV în treimea anterioara sau la nivelul comisurii anterioare, cu suprafața netedă sau mamelonata, poate avea aspect gelatinos/mixomatos Investigații paraclinice obligatorii Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) examen histopatologic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Stroboscopie videoendoscopie de contact Consulturi interdisciplinare Consult foniatric. Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical Evitarea efortului vocal Tratament chirurgical Ablație prin laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER Urmarirea pacientului Control la 6 luni
290
291
Papilomul laringian
Diagnostic clinic: disfonie, dispnee, posibil tuse iritativa, senzatie de corp strain Examen clinic ORL: formațiuni muriforme, roz-albicioase, friabile, pediculate sau sesile; la nivelul corzilor vocale sau intregii coroane laringiene Investigații paraclinice obligatorii Examen histopatologic Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Examen videostroboscopic laringian videoendoscopie de contact Examen CT/IRM regiune cervicala Radiografie/radioscopie toraco-pulmonară Imunohistochimie Genotipare virala Consulturi interdisciplinare Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical tratament profilactic în papilomatoza copilului – vaccin antiHPV; izoprinozine, stimulatori de imunitate, Acyclovir, interferon, terapie fotodinamică Injectare intralezionala Cidofovir Tratament chirurgical Excizie leziuni papilomatoase - Vaporizare LASER, microdebrider, instrumente reci Traheotomie – in cazuri selectionate Urmarirea pacientului Control la 6 luni
Angiomul laringian Lipomul Fibromiomul Diagnostic clinic Disfonie, dispnee, odinofagie, disfagie Disfonie, dispnee, senzație de corp străin faringian Disfonie, dispnee, senzație de corp străin faringian Examen clinic ORL Tumoră neregulată, sesilă, moale, ușor sângerândă, care crește în volum la efort, țipăt, localizată supra-și mai ales subglotic Formațiune tumorală neteda, sesilă, rotundă/poliloculata, încapsulată, moale, situata supraglotic Formațiune tumorală rară, cu consistență fermă, pe fața posterioară și laterală a cricoiduluil poate sa proemine laterocervical Investigații paraclinice obligatorii Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) examen histopatologic Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) examen histopatologic Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) examen histopatologic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Consulturi interdisciplinare Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical Evitarea efortului vocal Repaus vocal, evitarea efortului vocal Repaus vocal
292
Tratament chirurgical Laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Urmarirea pacientului Control la 3-6 luni Control la 3-6 luni Control la 3-6 luni
Condromul Adenomul Gușa aberantă (tiroidă ectopică) Diagnostic clinic Disfagie, dispnee, ± imobilizarea CV prin compresiune pe articulația cricoaritenoidiană disfonie fluctuantă, senzație de corp străin faringian, tuse Dispnee, odinofagie, senzație de corp străin faringian. La femei în perioada menstruației crește volumul tumoral Examen clinic ORL Tumora bine delimitată, rotund- ovalară, dură, cu bază largă de implantare, cu mucoasă de aspect normal Formațiune tumorală rară, asemănătoare cu polipul Formațiune tumorala localizată la baza limbii, roșietică- violacee, rotundă, încapsulată, mobilă, cu mucoasă normală, pe linie mediană, se poate asocia cu cea subglotică Investigații paraclinice obligatorii - Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) - Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) - Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare)
293
- examen histopatologic - examen histopatologic - examen histopatologic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Consulturi interdisciplinare Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical Repaus vocal, evitarea efortului vocal Repaus vocal, evitarea efortului vocal Repaus vocal Tratament chirurgical Laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Traheotomie în caz de insuficiență respratorie acuta Urmarirea pacientului Control la 3-6 luni Control la 3-6 luni 6 luni-1 an
294
Tumori chistice Amiloidoza Chemodectoamele Diagnostic clinic Disfagie, dispnee, senzație corp străin faringian, disfonie Disfonie ± dispnee Disfonie ± dispnee Examen clinic ORL Chist epidermic: tumora încapsulată, cu conținut lichidian seboreic, alb- galbui, nedelimitată, situată pe fața superioară a CV, submucos, renitenta Chistul de retenție (pseudochist): formațiune translucidă, cu conținut lichidian vâscos, bine delimitată, pe marginea liberă a CV, poate determina leziune de decubit controlateral Formațiune pseudotumorală galbuie, nedelimitată, situată supraglotic, glotic sau subglotic Formațiuni tumorale bine vascularizate, roșii-violacee, muriforme, încapsulate, localizate supraglotic sau pe fața anterioară a membranei cricotiroidiene Investigații paraclinice obligatorii Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) examen histopatologic Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) examen histopatologic Fibroscopie laringiana (daca nu este disponibil, se trimite catre un serviciu ORL cu dotarile necesare) examen histopatologic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie Videostroboscopie laringiana, videoendoscopie de contact, radiografie laringiană de profil, tomografie laringiana în plan frontal, examen CT/IRM regiune cervicala, radiografie/radioscopie toraco- pulmonară, imunohistochimie
295
Consulturi interdisciplinare Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical Repaus vocal, evitarea efortului vocal tratamentul insuficiențelor de organ și a fenomenelor inflamatorii și supurative asociale, colchicină, chimioterapice (Alkeran), transplant de celule stem medulare în amiloidoza primară sistemică, transplant hepatic în amiloidoza familială Repaus vocal Tratament chirurgical Laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Laringoscopie suspendata cu instrumente reci sau vaporizare LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Urmarirea pacientului Control la 3-6 luni Control la 3-6 luni Control la 3-6 luni
296
Tumori rare laringiene (abrikossoff, neurinomul laringian, schwanomul laringian, plasmocitomul benign) Diagnostic clinic Disfonie, dispnee, odinofagie, senzație de corp străin faringian Examen clinic ORL Formațiune tumorală încapsulată, gălbuie, netedă, mai frecventă la nivelul limbii. in laringe poate fi supra sau subglotică. Formatiune tumorala la nivelul corzilor vocale, benzilor ventriculare; diverse aspecte clinice Investigații paraclinice obligatorii Analize uzuale, endoscopie laringiană, examen histopatologic; diagnostic de certitudine: teste imunohistochimice Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz Videostroboscopie laringiana, endoscopie de contact, radiografie toraco-pulmonară, examen CT/RMN regiune cervicala cu substanta de contrast Consulturi interdisciplinare Dispensarizarea patologiilor asociate Tratament medical Antiinflamatoare la nevoie Tratament chirurgical Laringoscopie suspendata, excizie-biopsie cu instrumente reci sau LASER. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari, tratamentul este chirurgical, în funcție de localizarea tumorii, cu tehnici deschise preluate din chirurgia oncologică laringiană Urmarirea pacientului Control periodic, in functie de particularitatea cazului
297
298
CANCERUL LARINGIAN
Diagnostic clinic: Forme clinice După criteriul anatomo- topografie După stadializarea TNM După natura histologică a tumorii și gradul de invazivitate Anamneza debut și durata simptomelor – disfonie, dispnee, disfagie, senzatie de corp strain, tuse, durere etc. evaluarea factorilor de risc (fumat, alcool, noxe inhalatorii, poluare) evaluarea stării generale de sănătate a pacientului statusul nutrițional și cardiopulmonar Examenul clinic ORL complet cu focus pe evaluarea ganglionilor cervicali și a conturului cartilajului tiroid. laringoscopie indirectă bucofaringoscopie Investigații paraclinice obligatorii Biologice (hemoleucogramă, coagulogramă, ionogramă, serologie, probe hepatice, uree, creatinină, glicemie, VSH, fibrinogen, ș.a. în funcție de comorbidități și statusul nutrițional) Radiologice prin radiografii plane – unde mai exista servicii cu astfel de dotari (faringo-laringe profil, tomografie frontală de laringe, radiografie pulmonară), computer tomograf cervical și toracic+/- substanță de contrast, rezonanță magnetică cervicală +/- substanță de contrast Endoscopice prin fibroscopie nazofaringolaringiană, laringoscopie directă cu tijă optică, microlaringoscopie suspendată cu prelevare biopsică Biopsie din țesutul tumoral urmata de examen histopatologic si imunohistochimic Investigații paraclinice opționale, în funcție de caz puncție aspirativă cu ac fin pentru afectare ganglionară sau tiroidiană Biologice pentru HPV – identificare - genotipare Radiologice: ecografie cervicală, PET-CT (opțional/de necesitate) Endoscopie: panendoscopie (laringe, trahee, esofag)
Secreții prelevate de la nivelul supurațiilor pentru identificarea agenților patogeni în vederea inițierii tratamentelor antibioticoterapice Teste funcționale pulmonare Consulturi interdisciplinare consult oncologie medicală și radioterapie oncologică consult diabet zaharat, gastro-enterologie, pneumologie, nefrologie, cardiologie – după caz evaluarea statusului nutrițional consult chirurgie generală – gastrostomă - după caz Tratment Posibilitățile terapeutice includ (Decizia va fi luata de Comisia Oncologica) Chirurgie Radioterapie Chimioterapie Imunonutrție Tratament multimodal Tratament chirurgical Tratmentul este în acord cu stadializarea și localizarea tumorii primare și se adresează atât tumorii laringiene cât și ariilor ganglionare cervicale cu risc pentru metastazare. - Traheostoma și gastrostoma au indicații specifice Stadiul I Supraglotic Opțiunile terapeutice standard includ: -radioterapie externă ca monoterapie - laringectomie orizontală supraglotică Glotic
299
Opțiunile terapeutice standard includ: radioterapie externă ca monoterapie cordectomie laringectomie parțială (frontolaterală; frontală anterioară reconstructivă) sau hemilaringectomie Subglotic -radioterapie ca monoterapie cu conservarea vocii Stadiul II Supraglotic Opțiunile terapeutice standard includ: -radioterapie externă ca monoterapie -laringectomie orizontală supraglotică sau laringectomie totală, raportat la localizarea leziunii, statusul clinic al pacientului -radioterapia postoperatorie este indicată în cazul marginilor pozitive sau în cazul marginilor de rezecție nesigure la examenul HP Glotic Opțiunile terapeutice standard includ: -radioterapie externă ca monoterapie
300
-laringectomie parțială sau hemilaringectomie sau laringectomie totală, raportat la la localizarea leziunii, statusul clinic al pacientului -radioterapia postoperatorie este indicată în cazul marginilor pozitive sau în cazul marginilor de rezecție nesigure la examenul HP Subglotic Opțiunile terapeutice standard includ: -radioterapie ca monoterapie cu conservarea vocii Stadiul III Supraglotic Opțiunile terapeutice standard includ: -laringectomie totală cu sau fără radioterapie postoperatorie -radioterapie definitivă cu chirurgie de salvare a eșecurilor radioterapiei - radio-chimioterapie concurențială (concomitentă), în cazul pacienților care ar necesita laringectomie totală pentru controlul bolii, dar prezintă contraindicație legată de alte comorbidități sau ține de opțiunea pacientului. Glotic Opțiunile terapeutice standard includ:
301
laringectomie totală cu sau fără radioterapie postoperatorie radioterapie definitivă cu chirurgie de salvare a eșecurilor radioterapiei radio-chimioterapie concurențială (concomitentă), în cazul pacienților care ar necesita laringectomie totală pentru controlul bolii, dar prezintă contraindicație legată de alte comorbidități sau ține de opțiunea pacientului. Subglotic Opțiunile terapeutice standard includ: -radioterapia ca monoterapie este indicată ca opțiune terapeutică, în acest caz, pentru pacienții care nu sunt eligibili pentru intervenții chirurgicale. -laringectomie cu tiroidectomie izolată și disecția ganglionilor traheoesofagieni urmate, de radioterapie postoperatorie radio-chimioterapie concurențială (concomitentă), în cazul pacienților care ar necesita laringectomie totală pentru controlul bolii, dar prezintă contraindicație legată de alte comorbidități sau ține de opțiunea pacientului Stadiul IV Supraglotic Opțiunile terapeutice standard includ: laringectomie totală cu sau fără radioterapie postoperatorie
302
radioterapie definitivă cu chirurgie de salvare a eșecurilor radioterapiei radio-chimioterapie concurențială (concomitentă), în cazul pacienților care ar necesita laringectomie totală pentru controlul bolii și prezintă contraindicație legată de alte comorbidități sau ține de opțiunea pacientului. Glotic Opțiunile terapeutice standard includ: laringectomie totală cu sau fără radioterapie postoperatorie radioterapie definitivă cu chirurgie de salvare a eșecurilor radioterapiei radio-chimioterapie concurențială (concomitentă), în cazul pacienților care ar necesita laringectomie totală pentru controlul bolii, dar prezintă contraindicație legată de alte comorbidități sau ține de opțiunea pacientului. . Subglotic Opțiunile terapeutice standard includ: -laringectomie cu tiroidectomie totală și disecția bilaterală a ganglionilor traheoesofagieni urmate, în mod normal, de radioterapie postoperatorie -radioterapia ca monoterapie este indicată ca opțiune terapeutică, în acest caz, pentru pacienții care nu sunt eligibili pentru intervenții chirurgicale.
303
Evidare ganglionară cervicală Disectia(evidare) Radicala a Gatului este procedura de bază standard pentru îndepărtarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, iar toate celelalte proceduri reprezintă o modificare a acestei proceduri. Se definește ca rezectia în bloc a grupurilor ganglionare localizate între mandibulă și claviculă. Disectia include îndepărtarea venei jugulare interne, a nervului spinal accesor și a mușchiului sternocleidomastoidian. Când modificarea disectiei radicale implică păstrarea unei structuri nonlimfatice, procedura se numește. evidare ganglionară radical modificată Când modificarea implică păstrarea uneia sau mai multor grupări ganglionare care sunt înlăturate în mod obisnuit în cadrul unei disectii radicale, procedura este denumită evidare ganglionară selectivă a gâtului . Când interventia implică îndepărtarea grupelor ganglionare limfatice alăturate structurilor non-limfatice în raport cu evidarea ganglionară radicală a gâtului, procedura se numește disecție radicală extinsă . Evidarea ganglionară radicală a gâtului extinsă implică îndepărtarea suplimentară a mușchilor, nervilor, vaselor și ganglionilor limfatici, așa cum este impusă de boala primară sau de prezența metastazelor găsite intraoperator. O disecție extinsă a gâtului poate implica ganglionii limfatici retrofaringieni, nervul hipoglos, porțiuni ale musculaturii prevertebrale și artera carotidă. Reabilitarea fonatorie după laringectomie După laringectomii parțiale : exerciții ortofonice/foniatrie După laringectomia totală: erigmofonație/voce esofagiană laringofon proteză fonatorie traheo-esofagiană intraoperator în cursul laringectomiei totale sau ca procedură secundară
304
Urmarirea pacientului clinică și endoscopică ORL : la 3 luni în primii doi ani postoperator, la 6 luni în anul 3, 4 și 5, anual după 5 ani postoperator imagistică: radiografie pulmonară anual CT cervical și toracic și/ sau RMN cervical anual – opțional, după caz PET-CT la 2 ani – opțional, după caz dispensarizare oncologică
305
306
Stadializarea cancerului laringian – anexa I.
Tumoră primară- supraglotică
TX nu se poate evalua tumora primară T0 nu se evidențiază tumoră primară Tis carcinom in situ
T1 tumoră limitată la o subregiune supraglotică cu mobilitate normala a corzii vocale
T2 tumora invadează mucoasa a mai mult de o subregiune supraglotică sau glotică sau o regiune extrioară supraglotei (spre ex: mucoasa bazei de limba, valecula sau peretele medial al sinusului piriform) fără fixarea laringelui.
T3 tumoră limitată la laringe cu fixarea corzii vocale și/sau invazia oricărei dintre următoarele structuri: regiunea postcricoidiană, țesuturile preepiglotice, spațiul paraglotic și/sau eroziuni minore are cartilajului tiroid (spre ex: cortexul intern)
T4a boală moderat avansată local. Tumora invadează prin cartilajul tiroid și/sau invadează țesuturile de după laringe (trahee, țesuturile moi ale gâtului incluzând mușchii profunzi extrinseci al limbii, mușchii infrahioidieni, tiroida sau esofagul)
T4b boală extrem de avansată local. Tumora invadează spațiul prevertebral, manșonează carotida sau invadează structuri mediastinale
Tumoră primară- glotică
TX nu se poate evalua tumora primară T0 nu se evidențiază tumoră primară Tis carcinom in situ
T1 Tumoră limitată la coarda/corzile vocală/vocale (poate implica comisura naterioară sau posterioară) cu mobilitate conservată
T1a tumoră limitată la o coardă vocală
T1b tumoră implică ambele corzi vocale
T2 tumora se extinde către spațiul supraglotic ți/sau subglotă ți/sau cu afectarea mobilității corzii vocale
T3 tumora limitată la laringe cu fixarea corzii vocale și/sau invazia spațiului paraglotic și/sau cortexului intern al cartilajului tiroid T4a tumora invadează prin cortexul extern al cartilajului tiroid și/sau invadează țesuturile de după laringe (trahee, țesuturile moi ale gâtului incluzând mușchii profunzi extrinseci al limbii, mușchii infrahioidieni, tiroida sau esofagul)
T4b Tumora invadează spațiul prevertebral, manșonează carotida sau invadează structuri mediastinale
Tumoră primară- subglotică
TX nu se poate evalua tumora primară
T0 nu se evidențiază tumoră primară
Tis carcinom in situ
T1 tumoră limitată la subglotă
T2 tumoră extinsă la coarda/corzile vocală/vocale cu mobilitate normală sau modificată
T3 tumoră limitată la laringe cu fixarea corzilor vocale
T4a tumora invadează cartilajul cricoid sau tiroid și/sau invadează țesuturile de după laringe (trahee, țesuturile moi ale gâtului incluzând mușchii profunzi extrinseci al limbii, mușchii infrahioidieni, tiroida sau esofagul)
T4b Tumora invadează spațiul prevertebral, manșonează carotida sau invadează structuri mediastinale
Considerații ale categoriilor T
Supraglotă: mobilitate normală a corzilor(T1), fixarea laringelui (T2) și fixarea corzilor vocale (T3) pot fi descoperite doar clinic Glotă: mobilitate normală a corzilor(T1), modificarea mobilității corzilor vocale (T2) și fixarea corzilor vocale (T3) pot fi descoperite doar clinic
Subglotă: mobilitate normală sau modificată a corzilor(T2) și fixarea corzilor vocale (T3) pot fi descoperite doar clinic
Tumora Primară Ganglioni regionali* Nx nu se poate evalua tumora primară
N0 fără metastază la nivelul ganglionilor regionali
N1 metastază întrun singur ganglion ipsilateral, cu cel mai lung diametru ≤3 cm
N2 metastază întrun singur ganglion ipsilateral, cu cel mai lung diametru ˃3 cm, dar nu ˃ 6cm, sau cu multiplii ganglioni ipsilaterale, nici unul cu cel mai lung diametru ˃ 6cm sau metastaze bilaterale sau in ganglioni contralaterali, nici unul cu cel mai lung diametru
˃ 6cm
N2a metastază întrun singur ganglion ipsilateral, cu cel mai lung diametru ˃3 cm, dar nu ˃ 6cm
N2b metastază în multiplii ganglioni ipsilaterali, nici unul cu cel mai lung diametru ˃ 6cm
N2c metastază bilaterală sau în ganglioni contralaterali, nici unul cu cel mai lung diametru ˃ 6cm
N3 metastază în ganglion cu diametrul cel mai mare ˃6cm.
*ganglionii mediastinali superiori sunt considerați a fi ganglioni regionali (nivelul VII). Ganglionii de pe linie mediană sunt considerați a fi ganglioni ipsilaterali.
Metastaze la distanță
Mx nu se pot evalua metastazele la distanță M0 fără metastaze la distanță 307 M1 Metastaze la distanța
Stadiul 0 Stadiul I T1N0M0 Stadiul II Stadiul III Stadiul IVA TisN0M0 T2N0M0 T1N1M0 T1N2M0 T2N1M0 T2N2M0 T2N0M0 T3N2M0 T3N1M0 T4aN0M0 T4aN1M0 T4aN2M0 Stadiul IVB T4b oricare N M0 Stadiul IVC Oricare T, Oricare N M1
308
Evidarea ganglionară cervicală – anexa II.
Clasificarea ariilor ganglionare ale gâtului
Evaluarea modelului de drenaj a situsului tumoral primar în tractul aerodigestiv superior a dus la înțelegerea și identificarea grupurilor nodale cu risc pentru metastaze cervicale. Gâtul a fost împărțit în șase astfel de grupuri numite arii ganglionare ale gâtului
Aria ganglionară 1: Trigonurile submandibular și submentonier
Aria ganglionară 1 este format din trigonul submandibular și cel submentonier. Trigonul submandibular este mărginit de mandibula superioar, de pântecele posterior al mușchiului digastric posteroinferior și de pântecele anterior al mușchiului digastric anteroinferior. Podeaua sa este reprezentată de mușchiul hioglos. Trigonul submentonier este regiunea dintre pântecele anterioare bilaterale ale mușchiului digastric și osul hioid.
Aria ganglionară 2: Regiunea jugulară digastrică
Aria ganglionară 2 este cunoscută sub numele de regiunea digastrică jugulară. Limitele sale sunt baza craniului superior, bifurcația carotidei inferioară, marginea posterioară a mușchiului sternocleidomastoidian și limita laterală a mușchilor sternotiroidieni și sternohioidieni medial
Aria ganglionară 3: Regiunea jugulară mijlocie
Aria ganglionară 3 este regiunea jugulară medie. Se învecinează cu bifurcația carotidei, superior, joncțiunea mușchiului omohioidian și sternocleidomastoidian la nivelul venei jugulare inferioare, marginea posterioară a mușchiului sternomastoidian lateral și marginea laterală a mușchiului sternohioidian medial
Aria ganglionară 4 Regiunea jugulară inferioară
309
Aria ganglionară 4 reprezintă regiunea jugulară inferioară și se extinde de la mușchiul omohioidian superior la nivelul inferior al claviculei. Aceasta se extinde până la marginea posterioară a mușchiului sternocleidomastoidian și la cea laterală a mușchiului sternohioidian. Fascia care stă la baza nervului frenic și a plexului brahial reprezintă limita profundă.
310
Aria ganglionară 5: Triunghiul posterior
Aria ganglionară 5 este cunoscută și sub numele de triunghiul posterior. Acesta cuprinde ganglionii limfatici situați între marginea posterioară a mușchiului sternocleidomastoidian și marginea anterioară a mușchiului trapez. De asemenea, se extinde inferior către claviculă. Traiectul nervului spinal accesor este cuprins în acest triunghi. Regiunea supraclaviculară se găsește, de asemenea la acest nivel.
Aria ganglionară 6: Compartimentul anterior
Aria ganglionară 6 este reprezentată de compartimentul anterior și include ganglionii limfatici localizați la nivelul liniei centrale situate adiacent traheei și glandei tiroidiene. Granițele acestei regiuni sunt reprezentate superior de osul hioid, inferior cutia toracica, iar lateral teaca carotică.
TRAUMATISME CERVICALE
Traumatisme nepenetrante : -Etiologie - mecanism lovire externă , arsuri -Simptome- determină edem , emfizem subcutanat , hematom , echimoze escoriații, Conduită în ambulator – se face anamneză , se verifică funcțiile vitale , se transportă în condiții de siguranță la spital . Conduită în Spital – examinare primară după anamneză corectă . Bilanț diagnostic – Examen clinic (inspecție , palpare ) prelevare constante biologice sangvine si urinare Examen endoscopic ( videofibroscopie ) -Examen cardiologic, consult anesteziologic Examen imagistic ( CT , RMN , echografie , arteriografie ) Tratament – tratament șoc , asigurare funcții respiratorii și cardio-vasculare explorare chirurgicala in functie de leziuni asigurare nutriție parenterală, sonda nazogastrică , rar gastrostomă. Traumatisme cervicale penetrante Etiologie – arme albe , accidente rutiere , tentative suicid , iatrogene prin diferite manevre chirurgicale . se precizează , dupa anamneză si consultație primară ( adesea in UPU ) dacă pacientul este stabil / instabil evolutiv. se precizeaza zonele implicate cervicale , Zona I , II , III . Zona II cu interesare cea mai fecventă . Evaluarea clinica cu utilizarea unei formule CRASH PLAN cu precizarea leziunilor existente . Aplicarea formulă ATLS ( Advanced Traumma Life Suport) se observa clinic modificările survenite ce exemplifică leziuni laringo-traheale , faringo- esofagiene , vasculare , tiroidiene , glande salivare,țesuturi periviscerale
Investigații și recomandări :
Pacientul instabil – se face tratamentul șocului cu restabilirea respirației si circulației in paralele cu explorarea chirurgicală . 311 Postoperator , pacient stabil , se continua investigațiile endocopice si imagistice. 312 Pacient stabil – se realizează explorarea videofibroscopică , imagistică urmată de explorarea chirurgicală. Protocolul de diagnostic poate fi efectuat în funcție de competente și dotarea unității sanitare la care ajunge pacientul.În caz că sunt depășite competențele se va dirija pacientulcătre un furnizor de servicii cu competențe superioare Principii terapeutice Tratamentul șocului – traumatic + hemoragic Se incepe la locul accidentului -anamneză transport , preluare UPU la Spital asigurare cale respiratorie prin IOT la locul accidentului sau introducere sondă intubație prin plaga traheală. In ambulator : - hemostază primară sustinere corectă parametrii cardio-respiratori transport in conditii de securitate : imobilizare coloană cervicală linii venoase eliberare căi aeriene cu eventual IOT.
La spital – traheotomie cu montare canula cu balonaș,echilibrare hemodinamică
Hemostaza provizorie la locul accidentului apoi supă explorare la spital . Imobilizarea cu guler pentru evitare leziuni coloana si nervoase . Explorare chirurgicală directă cu efectuare explorari paraclinice in funcție de pacient stabil / instabil cu refacere continuitate vicerală Protocolul de tratament poate fi efectuat în funcție de competente și dotarea unității sanitare la care ajunge pacientul. În caz că sunt depășite competențele se va dirija pacientulcătre un furnizor de servicii cu competențe superioare. Efectuare profilaxie AT , aplicare tratament medicamentos in colaborare cu medicul anestezie – terapie intensivă ( echilibrare hidrovolemică si electrolitică).
Aplicare principii ATLS
Leziuni zona II – management Leziuni laringo-traheale ușoare :
spitalizare si observație 24 – 48 de ore evaluare videofibroscopică tratament conservator medicamentos examinare clinică seriată
La pacienții cu tulburări respiratorii , variabile cu leziuni laringiene , edeme , hematoame .
- Traheotomie sub anestezie locală apoi endoscopie , tratament medicamentos , cu suprimare traheostomă la 3- 5 zile
Leziuni complexe laringiene :
Semne si grade diferite de insuficiență respiratorie acută – CT scanner pentru evidențiere extensie lezională – traheotomie - explorare endolaringiană prin laringoscopie directă . Explorare chirugicală a plagii cervicale - abord laringian prin tirotomie ,reparare leziuni laringiene , ancorare hioid , refacere laringe cu diferite plastii . În cazuri severe - explorare chirurgicală în urgență după securizarea căii aeriene – traheotomie sau IOT Leziuni hipo-faringo-laringiene Repaus digestiv + sondă nazogastrica + medicație suportivă , in cazuri cu pastrare continuitate. Intervenție chirurgicală de reconstrucție + traheotomie + drenaj se adaugă la cazuri cu leziuni distructive . Montare sonda nazo-gastrică pentru repaus digestiv , evitare aspirațiilor traheo-bronșice și alimentație . Leziuni tiroidiene : Hematoame compresive Plagi cu interesare glandă tiroidă Posibil insuficiență respiratorie acută – Traheotomie . Management – hemostaza cu evacuare hematom rar diferite tipuri de tiroidectomii 313 sutura glandulară. 314 Leziuni zona I – management : colaborare departament chirurgie toracică efectuare mediastinotomie si toracotomie drenajul colecției aeriene si sangvine eventual traheotomie cand sunt leziuni extinse manegement dificil prin proximitate toracică. Leziuni zona III-management Colaborare cu chirurgiii OMF mandibulotomie mediană expunere spațiu parafaringian acces structuri vasculo-nervoase de la baza craniului rezolvare leziuni glande salivare dificultăți proxemitate baza craniu.
Leziuni vasculare
În leziunile venoase cervicale se fac ligaturi vasculare În cazul leziunilor arteriale pentru artera carotidă externă se poate face ligatură arterială
În leziunile arterei carotide comune ,colaborare cu chirurgul vascular.pentru reconstrucție termino-terminală sau alte procedee de realizare a continuității .
Artera carotidă internă cand este ireparabilă se ligaturează , în caz contrar se rezolvă de chirurgul vascular prin diferite tehnici de supleere.
În lezarea arterei subclaviculare, în general foarte gravă, cu potențial embolic si adesea prognostic fatal.
Traumatisme faciale
A. Traumatisme piramidă nazală și sinusuri paranazale
Cauze multiple – în general externe : agresiuni , accidente rutiere și sportive , casnice Tipuri lezionale : contuzii piramidă nazală și ale sinusurilor paranasale plăgi piramidă nazală fracturi oase proprii nazale,sinusuri paranazale fracturi piramidă nazală asociată altor elemente osoase faciale complexe - Le Fort I , II , III - hematom septal Cu excepția fracturilor complexe ce adesea necesită colaborarea cu alte specialități ( OMF , Oftalmologie , Neurochirurgie ) restul pot fi rezolvate în Secții ORL teritoriale sau ambulator de specialitate . Reprezintă urgențe medico-chirurgicale. Protocol de diagnostic Anamneză – simptomatologie Examen ORL – inspecție si palpare rinoscopie anterioară – posterioară videofibroscopie cu înregistrare daca permite situația locală (nu epistaxis) Paraclinic - analize laborator pentru constante biologice examen imagistic – radiografie profil piramidă nazală , radiografie față pentru sinusuri , alte incidențe în funcție de
leziune ,
CT scanner pentru traumatisme complexe la cazurile complexe ce necesită explorare și reconstrucție chirurgicală, se adaugă consult cardiologic , Rx toracic, consult anesteziologic . Protocol de tratament în traumatismele piramidei nazale și în cele complexe cu leziuni la nivelul structurii masivului facial. Pentru contuzii , plăgi ale piramidei nazale , fracturi ale piramidei nazale închise sau deschise , cu asociere leziuni osoase sinusale, se pot rezolva în serviciile ORL teritoriale. 315 În cele cu leziuni ce pot interesa baza craniului , orbita , masivul facial și dacă dotările și experiența medicală nu este corespunzătoare, se dirijează pacientul către centre universitare ( spitale multidisciplinare ). 316 Tratamentul în contuzii ale piramidei nazale și faciale se face în funcție de aspectul tegumentului ( posibile excoriații, echimoze, hematoame ) – se aplică comprese reci , toaletă locală , profilaxie AT . În asocierea epistaxisului , rezolvare prin diferite tipuri de hemostază. Tratamentul în plăgi ale piramidei nazale și eventual paranasale constă în toaleta chirurgicală a plăgii excizie sfaceluri și extragere fragmente de cartilaj sau eschile osoase detașate , sutură , pansament ; în plăgi penetrante hemostază locală cât și tamponament pentru epistaxis; în cazul leziuni osoase confirmate clinic și paraclinic (radiografic ) , închiderea focarului de fractură , reducerea focarului de fractură , pansament , imobilizare focar prin contenție externă , antibioterapie , profilaxie AT. în cazul plăgilor cu pierdere de substanță , se fac diferite tipuri de reconstrucții ale piramidei nazale. Tratamentul fracturilor oase proprii nazale ( cu sau fară asociere sinusală) reducere focar fractură în cele cu deplasare hemostază epistaxis prin tamponament imobilizare fractură prin contenție internă (tamponament ) și externă cu benzi leucoplast sau / și atele . Tratament fracturi complexe tip Le Fort I , II , III reducere chirurgicală închiderea focar fractură dacă există imobilizare externă ( hemostază epistaxis ) , pansament , imobilizare externă. colaborare medici OMF- isti ,Ooftalmologi , Neurochirurgi în funcție de complexitatea leziunii antibioterapie În cadrul reducerii și imobilizării, prin tamponament anterior + / - posterior , acesta se menține 3-4 zile , imobilizarea externă 7 zile. În fracturile deschise suprimarea firelor se face la 7 zile în cazul evoluției fară complicații. Tratament hematom septal posttraumatic diagnostic prin inspecție , prin inspecție ,narinoscopie , rinoscopie anterioară. tratament – incizie , drenaj , pansament compresiv; antibioterapie profilactică sau curativă în cazul suprainfectării .
Rezolvarea traumatismelor nazale și a sinusurilor paranazale se poate face la nivel secții ORL.
Traumatismele Urechii Traumatismele urechii externe
Plăgi auriculare Protocol de diagnostic anamneză inspecție Protocol de tratament se poate realiza în serviciul ORL la locul accidentului toaleta / pansament la spital : - toaleta chirurgicala plagă ridicare zone de cartilaj denudat refacere chirurgicală pavilion antibioterapie Contuzii pavilion auricular Othematom – colecții sangvinolente la nivel fosă naviculară posibil hematoame și la restul țesuturilor moi Protocol de diagnostic inspecție , palpare Protocol tratament puncție și drenaj incizie drenaj pansament compresiv antibiotic control , aspect de suprainfecție se face incizie și drenaj se poate rezolva în servicii Arsuri și degerături 317 apar datorită expunerii la temperaturi extreme 318 Protocol de diagnostic anamneză și inspecție se precizează gradul lezional Protocol de tratament toaletă locală pansamente sterile, pomezi, spray local antiseptic vasodilatatoare în degerături antibioterapie și profilaxie AT se poate realiza în orice secție ORL ( ambulator, spital).
Traumatisme ureche medie
Sunt mai rare interesând sistemul miringo-osicular și mastoidian determinând otoragie și diferite grade de hipoacuzie la care se pot asocia simptome datorate leziunii de stancă a osului temporal și leziuni endocraniene.
Otoragia traumatică Protocol de diagnostic anamneză examen local ORL cu otoscopie posibilă sângerare CAE și rinoscopie posterioară - fibroscopie ce poate arăta sângerare prin otificiul tubar, perforație timpan și hemotimpan posttraumatic. hipoacuzie de transmisie – ce se va evidenția prin audiogramă , impendancemetrie după rezolvarea rinoragiei radiografii bloc otomastoidian ,eventual CT scanner examen neurochirurgie în situația suspiciunii de leziuni endocraniene Protocol de tratament hemostaza locală prin meșaj medicație hemostatică antibioterapie , medicație hemostatică se poate rezolva în secții ORL , cele simple. La nivel ambulator se realizează o hemostază provizorie si trimitere centre specializare ORL ( spital ) . In cazul asocierii traumatisme complexe necesită rezolvare in centre multidisciplinare. Otolincvoreea postraumatică se produce prin leziuni tegmen timpani si a meningelui, cu scurgere LCR Protocol de diagnostic evidențierea scurgerii LCR radiografii specifice , CT scanner Se rezolva în ambulator toaleta locală, pansament , trimitere spital . La spital – consult multidisciplinar , cu asociere specialiști neurochirurgi. Tratament chirurgical de închidere breșă , tamponament auricular , antibioterapie rezolvare celelalte leziuni traumatice urmărire în dinamică rezolvare la nivel spital multidisciplinar Ruptura (perforația) timpanului Se realizează prin creșterea bruscă a presiunii în conductul auditiv extern( CAE) Protocol de diagnostic anamneză si simptome prezente examen otoscopic audiogramă , impedancemetria radiografii cu incidențe specifice pentru leziuni asociate osoase Protocol de tratament Rezolvare la nivel spital în perforații mici toaletă ,pansament , antibioterapie , hemostatice în perforații mari rezolvare chirurgicală , tamponament , antibioterapie urmărire în dinamică Se poate rezolva în secții ORL cu dotare și specialiști În caz contrar , se va dirija pacientul în servicii cu competențe superioare. 319 Hemotimpanul posttraumatic Protocol diagnostic 320 anamneză , ex. local ORL Se poate însoți de hipoacuzie transmisie , acufene , plenitudine aurală și otodinie examen otoscopic , audiogramă, impedancemetrie radiografii și CT scanner în traumatisme complexe Protocol de tratament anemizări tubare antibiotice , antiinflamatoare pansamente uscate locale cu antibiotic pulbere control zilnic și în funcție de aspect și evoluție,apariția unei perforații, tratament chirurgical. Se poate rezolva în secții ORL cu dotare corespunzătoare . Când competența este depașită ,se va îndrepta către servicii cu competențe medicale superioare. Luxarea sau fracturarea lanțului osicular
apare după traumatisme cranio- cerebrale Protocol de diagnostic anamneză examen local ORL audiogramă, imperdancemetrie radiografie in incidențe speciale,CT scaner consult multidisciplinar in traumatismele complexe Protocol terapeutic chirurgical prin cofochirurgie medicație antibiotică , antiinflamatoare , vasodilatatoare Rezolvare în sectii ORL cu competențe superioare Traumatismele urechii interne Comoția labirintică apare posttraumatic prezintă hipoacuzie , vertij în condiția unui examen otoscopic și radiologic normal. Protocol diagnostic hipoacuzia uni sau bilaterală percepție sau ancoșe la 4000 Hz tulburări de echilibru apărute după traumatism probe supraliminare : SISI mai mare de 70% și TDT mai mic de 40 dB Protocol de tratament tratament medicamentos perfuzabil cu soluție Dextran , antivertiginoase , antiemetice . Traumatism acustic acut după o explozie sau împușcătură Protocol de diagnostic anamneza , simptome – otalgie , otoree , tinitus , hipoacuzie percepție pe înalte cu recruitment examen otoscopic – timpan intact , leziunile sunt la nivelul celulelor organ Corti Protocol de tratament tratament medicamentos : perfuzii Dextran , blocaj anestezic , anticoagulante. 321 chirurgical – cofochirurgie, cu efectuarea unei timpanoplastii. De competența serviciilor ORL specializate . 322 SUPURAȚIILE CERVICALE Celulite cervicale Reprezintă o urgență medico-chirurgicală Etiopatogenia este imperios necesară a fi cunoscută, majoritatea avănd punct de plecare otorinolarigologie(O.R.L.) sau oromaxilofaciale(O.M.F.) Infecția se propagă prin contiguitate pe cale limfatică sau hematogenă , secundară unei contaminări transmucoase în principal de origine inflamatorie dentară, bucală , faringiană , glandulară submaxilară sau parotidiană. Etiologic este data de germeni aerobi si anaerobi Streptococul piogen eliberează streptodornoze si streptochinaze ce determina progresia tisulară bacteriană și necroza tisulară. Proliferarea anaerobă este favorizată de edem si tromboze venoase ce accentuează efectul bacteriilor anaerobe tisular. -Importantă este intervenția chirurgicală de rezolvare a pungilor de puroi cu dezvoltare de bule de gaz, datorită cloazonărilor tisulare, ce face ca activarea antibioticului local sa fie adesea ineficient fară drenaj. -Pprescrierea de antiinflamator în prima fază, se justifică de limfangită. Folosirea după apariția colecției, face ca evoluția locală să fie nefastă în contextul în care antiinflamatoarele nesteroidiene favorizează scăderea sintezei de imunoglobulină G, inhibă aderența polinuclearelor și capacitatea de fagocitare a macrofagelor. Este important urmarirea in primele 2-3 zile a raspunsului la tratamentul medicamentos si deciderea necesității instituirii tratamentului chirurgical. Protocol de diagnostic în ambulatorul de specialitate diagnosticul inflamațiilor în sfera ORL / OMF; începerea unui tratament etiologic complet în cazul apariției unor semne de colecții cervicale – trimitere la spital ; Urmarirea pacientilor la nivel de spital ; extensia infecției la nivel cervico-mediastinal se insoteste de semne locale sub forma de eritem tegumentar , crepitații datorate acumularii gazoase însoțite de fluctuență , tulburări respiratorii ce pot evolua catre un șoc toxico septic ; aparitia durerii toracice, accentuarea tulburărilor respiratorii si un eritem presternal, suspicionează extensia mediastinală; se indică efectuarea în urgența a unui CT cervico-mediastinal ce arată caracterele colecției si precizează conduita chirurgicală în urgență. Protocolul de diagnostic în spital Anamneza corectă cu precizarea debutului semnelor inflamatorii in teritoriul cap – gat; -Protocolul de diagnostic poate fi efectuat în funcție de competente și dotarea unității sanitare la care ajunge pacientul.În caz că sunt depășite competențele se va dirija pacientulcătre un furnizor de servicii cu competențe superioare. Examenul local ORL ; Efectuarea videofibroscopiei în dinamică. Efectuare analizelor de laborator în urgență: Hemoleucograma, VSH , Fibrinogen , CRP, Presepsina , Glicemie ( diabetul potențează supurația cu evoluție nefavorabilă ); Ecografia cervicală pentru precizarea unei colecții ; CT scanner, RMN în vederea precizării extensiei lezionele, cervico-mediastinale Consult cardiologic ,cu precizarea unui eventual tratament anticoagulant; Consult anesteziologic . Protocol terapeutic și urmărire caz Importanța urmăririi cazului și a parametrilor biologici , a aspectului local și luarea deciziei terapeutice la timp, pentru evitarea extensiei mediastinale și obținerea unui prognostic vital cât mai favorabil; În caz de colecție și în formele gangrenoase, confirmate prin ecografie cervicală, CT scanner, se recomandă intervenție chirurgicală; Când este celulită submaxilară ( angina Ludwig ) se practică incizie și drenaj ; În cazul extensiei cervicale, se practică incizii pe marginea mușchiului sterocleidomastoidian bilateral și se realizează drenajul lor atât în loja vasculară cât și sub muschiul sternocleidomastoidian . Se drenează spațiile peritraheale si peri glandă tiroidă, iar in cazul precizarii extensiei in mediastinul superior se realizeaza decolarea digitală ; Necesitatea efectuării traheotomiei pentru cazurile la care leziunile existente determină leziuni de compresiune sau traheale cu insuficiență respiratorie acută sau în situația cănd toaletarea traheo-broșică o impune. În cazul apariției semnelor pulmonare, cu confirmare CT scanner, se intră în echipă mixtă cu chirurgul toracic pentru realizarea drenajului corespunzator . Se urmărește pacientul în terapie intensivă, după caz, efectuandu-se traheotomie și se montează sonda nazogastrică ; Este obligator urmarirea în dinamică a parametrilor biologici ; Antibioterapie si antiinflamatorii cu prelevare secreții pentru antibiogramă; 323 Colaborarea medic infecționist, pneumolog, radiologie-imagistică medical, chirurg toracic; 324 Evoluția în general trenantă ce necesită excizia sfacelurilor si a tesuturilor necrozante. negativarea secrețiilor, reapariția țesuturi cu aspect normal, determină suprimarea drenajului și sutura secundară a planurilor incizate și drenate ; în condiția unei decizii terapeutice corecte, cu răspuns pozitiv al pacientului la terapie, prognosticul este bun. In cazul unor tare organice coexistente, in cazul tergiversării tratamentului chirurgical, prognosticul vital este influențat. Numarul de zile de spitalizare este variabil în functie de extensia supurației, de agresivitate , tare organice, este in general de 14 zile – 30 zile , ce poate creste in cazul complicarii cu mediastinită. Protocolul de tratament poate fi efectuat în funcție de competente și dotarea unității sanitare la care ajunge pacientul. În caz că sunt depășite competențele se va dirija pacientul către un furnizor de servicii cu competențe superioare. Mediastinite Se discută cele în contextul unei supurații cervicale,de cauză O.R.L sau O.M.F Simptomatologie în urgență In cazul unei celulite cervicale extinse suspiciunea la mediastinită apare cănd extensia infiltrației cutanate este bazicervicală , suprasternală și subclaviculară cu apariția dispneei și posibil a tulburărilor cardiace ; Poate apare durere retrosternală și interscapulară ; Apariția unui emfizem subcutanat datorat germenilor anaerobi sau soluțiilor de continuitate viscerală . Examene paraclinice Radiologic – Rx cervicotomie simpla poate arata pneumomediastin , largire mediastin , in evolutie , pleurezie. CT scaner pentru precizarea extensiei lezionale, cu substanta de contrast ; Analize de laborator în dinamică: Hemoleucograma, VSH, Fibrinogen, Proteina C reactivă , Presepsină , Creatinină , Uree Tratament Chirurgical prin abord transcervical pentru mediastinul superior sau prin toracotomie laterală sau posterolaterală în colaborare cu chirurgul toracic, ce permit lavajul și dreanajul colecției. se poziționează un drenaj cu tuburi de silicon.
-tratament medicamentos conform antibiogramei din secrețiile prelevate,în colaborare cu medicul infecționist, farmacolog cît și medical anestezie și terapie intensive.
325
-rezolvare în servicii medicale cu competență și dotare superior, având în vedere complexitatea cazurilor.
326
MANIFESTARI ORL ALE BOLILOR SISTEMICE
Leucemia acută
Diagnostic clinic Anamneza: disfagie, odinofagie, febră Examen clinic ORL: la început aspect de angină eritematoasă, apoi difteroidă sau ulceronecrotică. Leziunile se extind pe pilieri, mucoasa faringiană şi în cavitatea bucală Investigatii paraclinice obligatorii hemoleucogramă, VSH, frotiu sange periferic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz puncția sternală Consulturi interdisciplinare Hematologie Tratament medical Hematologie Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului Consult ORL la recomandarea medicului Hematolog
327
Agranulocitoză
Diagnostic clinic Anamneza : disfagie, odinofagie Examen clinic ORL: amigdala palatină prezintă leziuni ulceroase cu sfacele şi miros gangrenos. Adenopatia cervicală este prezentă. Investigatii paraclinice obligatorii hemoleucogramă, VSH, frotiu sange periferic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz puncția sternală Consulturi interdisciplinare Hematologie Tratament medical Hematologie Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului Consult ORL la recomandarea medicului Hematolog
328
Mononucleoza infecțioasă
Diagnostic clinic Anamneza : Debutul poate fi insidios sau brusc. Debutul insidios se caracterizează prin oboseală, astenie, cefalee, febră cu frisoane, adenopatie cervicală şi axilară mobilă, uşor sensibilă la palpare. Debutul brusc se caracterizează prin febră, angină, poliadenopatie, splenomegalie. Examen clinic ORL: Bucofaringoscopic la debut, amigdalele sunt mărite de volum, congestionate, urmează o fază scurtă pultacee iar apoi ulceraţii şi necroză. Fundul ulceraţiei este sângerând, murdar, fetid. Pe aceeaşi amigdală sunt prezente mai multe leziuni ulcerativ-necrotice Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucogramă, VSH, Proteina C reactiva, fibrinogen, TGP/TGO, uree, creatinina, acid uric, glicemie, anticorpi specifici VCA (antigenul capsidei virale), EAD (antigenul precoce difuz) pentru virusul Epstein-Barr, Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz echografie abdominală Consulturi interdisciplinare Boli infecțioase, Boli interne Tratament medical Tratament simptomatic si de reechilibrare hidroelectrolitica Tratamentul infecțiilor bacteriene asociate Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului Reevaluare in functie de evolutia bolii
329
Limfom hodgkin/ non-hodgkin
Diagnostic clinic Anamneza: tumefactii cervicale, obstructie nazală, disfagie, odinofagie, prurit cutanat, febră. Examen clinic ORL: hipertrofia țesutului limfatic de la nivelul rinofaringelui sau a hipertrofia amigdalelor palatine; adenopatii laterocervicale de dimensiuni diferite uni-/bilaterale; cu/fără hepatosplenomegalie. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucogramă, VSH, Proteina C reactiva, fibrinogen, TGP/TGO, uree, creatinina, acid uric, glicemie, frotiu din sangele periferic, ppunctie-biopsie echoghidata, biopsie ganglionara cu examen histopatologic sau din țesutul limfatic al inelului Waldeyer; puncția sternală Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz radiografie pulmonară, echografie abdominală, CT/RMN multiorgan in functie de rezultatul histopatologic si recomandarea medicului hematolog Consulturi interdisciplinare hematologie Tratament medical Hematologie/oncologie Tratament chirugical Nu Urmarirea pacientului Consult ORL la recomandarea medicului Hematolog
330
Pemfigus
Diagnostic clinic Anamneza: disfagie, odinofagie Examen clinic ORL: erupţii buloase pe mucoasa cu conţinut seros sau hemoragic care după spargere lasă ulceraţii întinse superficiale. Preced ulceraţiile tegumentare şi pot lăsa cicatrici vicioase. Investigatii paraclinice obligatorii examen histopatologic din leziune Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Dermatologie, reumatologie Tratament medical Dermatologic : Corticosteroizi sistemici in doze mari Imunosupresoare(azathioprină, methotrexat) Tratament chirugical Nu Urmarirea pacientului Reevaluare in functie de evolutia bolii
331
Sindromul Behçet
Diagnostic clinic Anamneza: odinofagie, disfagie, scadere ponderală. Examen clinic ORL: ulcerații aftoase mari în cavitatea bucală și faringe, ulcerații nedureroase regiune ano-genitală, leziuni inflamatorii oculare (uveite), poliartrite, leziuni gastrointestinale. Investigatii paraclinice obligatorii biopsie leziuni Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Hemoleucograma, teste serologice. Consulturi interdisciplinare Oftalmologic, dermatologic, reumatologic, urologic Tratament medical Imunosupresoare(Ciclofosfamida, Colchicina), corticoterapie. Tratament chirugical Nu Urmarirea pacientului Reevaluare in functie de evolutia bolii
332
Granulomatoza Wegener
Diagnostic clinic Anamneza : febra, oboseala, apetit scazut, pierdere in greutate, transpiratii nocturne, artralgii migratorii, tuse, dispnee, hemoptizii, glomerulonefrite trenante. Manifestari nazale - obstrucție nazala, rinoree mucopurulentă, fetidă, epistaxis, cruste , Manifestari faringiene: odinofagie, disfagie. Manifestari laringiene: disfonie, stridor datorita stenozei subglotice. Manifestari auriculare: otoree, otalgie, hipoacuzie mixta. Examen clinic ORL: ulcerații sângerânde, profunde, nedureroase la nivelul foselor nazale si faringelui, cruste, deformarea nasului în șa Investigatii paraclinice obligatorii Biopsia leziunilor, radiografie pulmonara, radiografie SAF, hemoleucograma,VSH, sumar de urina, urocultura, electroforeza proteine,anticorpi C-ANCA Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Reumatologie, Boli Interne. Tratament medical Prednison 1mg/kgc/zi, Ciclofosfamida 2mg/kgc/zi. Corticoizi topici nazali si irigatii nazale, trimethoprim/sulphamethoxazol. Terapie biologica. Tratament chirugical In functie de evolutia bolii Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
333
Sindromul Melkersson-Rosenthal
Diagnostic clinic Anamneza: odinofagie, disfagie, paralizii faciale recidivante. Examen clinic ORL: fisuri linguale, paralizie faciala, edem perioral/cheilita granulomatoasă. Investigatii paraclinice obligatorii Biopsia leziunilor Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Dermatologie. Reumatologie. Neurologie Tratament medical Corticoterapie Tratament chirugical Nu Urmarirea pacientului
334
Sarcoidoza
Diagnostic clinic Anamneza: obstrucție nazala cronică, rinoree mucopurulentă, epistaxisuri mici si repetate, disfagie discretă, disfonie, dispnee. Examen clinic ORL: leziuni maculopapuloase la nivelul nasului, leziuni indurate, lucioase, rosii-violacee la nivelul feței, tumefactie parotidiana. Investigatii paraclinice obligatorii hemoleucograma, VSH, enzima de conversie a angiotensinei, radiografie pulmonara, biopsie cu examen histopatologic (cutanata, nazala sau bronsica – dupa caz), bronhoscopie Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Examen radiologic al craniului si oaselor lungi, probe ventilatorii, scintigrafie pulmonara, lavaj bronho-alveolar, reacția Kweim Consulturi interdisciplinare Dermatologie, pneumologie, boli interne. Tratament medical Corticoterapie in functie de evolutia bolii Tratament chirugical Nu Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
335
Lupus eritematos sistemic
Diagnostic clinic Anamneza: fotosensibilitate Examen clinic ORL: eritem facial in fluture, papule eritematoase pe zonele expuse la soare, petesii si ulceratii nedureroase in cavitatea bucala si nazofaringe. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma, anticorpi antinucleari ,VSH, fibrinogen, proteina C reactivă, examen biopsic Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Complement seric, complexe imune circulante Consulturi interdisciplinare Dermatologic, reumatologic. Tratament medical Creme fotoprotectoare, AINS, antimalarice de sinteză, corticoterapie orala sau parenterală, imunosupresoare. Tratament chirugical Nu Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
336
Sindrom Sjogren
Diagnostic clinic Anamneza: uscăciune orală și oculară, disfagie, odinofagie, dureri articulare secundare inflamației sau rigiditatii articulare, iritații/erupții cutanate, tuse persistentă, oboseală cronică. Examen clinic ORL: uneori este nespecifi - nu exista elemente de diagnostic clinic; hipertrofie parotidiană, cheilită, scăderea debitului salivar, uscăciune cutanată. Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucograma, anticorpi anti-Ro/SS-A, anticorpi anti-LA/SS-B, factor reumatoid, complement seric, complexe imune circulante, anticorpi antinucleari(ANA), test Schirmer, biopsii glande salivare. Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Ecografie glande salivare, măsurare debit salivar, sialografie Consulturi interdisciplinare Reumatologie, Oftalmologie, boli interne, neurologie Tratament medical Tratament simptomatic al xerostomiei și xeroftalmiei, stimularea secreției salivare cu agoniști muscarinici, corticoterapie si imunosupresoare în formele cu manifestări severe extraglandulare Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
337
Bolile infectocontagioase – scarlatina, rujeolă, rubeolă
Diagnostic clinic Anamneza : febră, disfagie, odinofagie Examen clinic ORL : Angina scarlatinoasă se manifestă printr-un enantem roşu-aprins a mucoasei faringiene şi a amigdalelor mult hipertrofiate şi acoperite de un exudat pultaceu. După 24-48 ore apare exantemul caracteristic scarlatinei. Angina din cursul rujeolei este de obicei precedată de o infecţie acută de căi aeriene superioare şi inferioare la care se adaugă enantemul şi exantemul caracteristic. Enantemul sub formă de pete roşii-închise este mai frecvent pe vălul palatin. Petele Koplick sunt nişte pete mici albe-gălbui, de mărimea unei gămălii de bold, situate lângă deschiderea canalului Stenon. Angina rubeolei se manifestă ca o inflamaţie discretă a ţesutului limfatic de la nivelul faringelui. Se însoţeşte de coafectarea ganglionilor limfatici din regiunea capului şi gâtului (ganglioni retroauriculari, occipitali şi cervicali). Investigatii paraclinice obligatorii Hemoleucogramă, exudat faringian, VSH, Proteina C reactiva, fibrinogen, Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz teste serologice Consulturi interdisciplinare Boli infecțioase Tratament medical Tratament chirugical Nu este cazul Urmarirea pacientului In functie de evolutia bolii
Laringomalacia
MALFORMATII CONGENITALE ORL
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, fibroscopie Investigatii paraclinice obligatorii Monitorizare SaO 2 in perioada critica Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Radiografie pulmonara, tranzit baritat (la copii mari daca se asociaza disfagie), CT gât Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Evitarea eforturilor, supravegherea nocturnă a copilului, suplimentare cu O2 la nevoie, urmărirea dezvoltării normale (in greutate) a copilului, Se rezolva de regula fara tratament pana la varsta de 2 ani Tratament chirugical In cazurile severe: Supraglotoplastie cu laser CO2 sau instrumente reci Urmarirea pacientului Urmărire lunară până la remisia simptomatologiei. Lipsa remisiei sau agravarea simptomelor respiratorii o data cu vârsta reclama intervenție chirurgicală. Postoperator supraveghere in ATI cu pulsoximetrie continua. Externare cand respiratia este stabila. Control saptamanal, apoi lunar, apoi la 3 luni.
338
339
Paralizie uni-/bilaterală a corzilor vocale
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, Fibroscopie laringiana sau laringoscopie directa Investigatii paraclinice obligatorii CT și/sau RM cerebral, gat si torace Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz biopsia laringiana (mase tumorale laringiene) Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Suplimentare O2, tratamentul cauzei, tratament foniatric dupa caz Tratament chirugical Depinde de cauza, severitatea simptomelor, timpul scurs de la debut. Paraliziile bilaterale cu insuficienta respiratorie: Traheotomie (temporara). Se pot practica in functie de situatie: aritenoidopexie, cordectomie, lateralizarea corzilor vocale, aritenoidectomie Paralizii unilaterale: tehnici de medializare a corzii vocale(injectare, implant, repozitii chirurgicale,etc), tehnici de reinervare Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu pulsoximetrie continua. Externare cand respiratia este stabila. Control saptamanal, apoi lunar, apoi la 3 luni.
340
Despicăturile laringiene Laryngeal Cleft
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Fibroscopie nazo-faringo-laringiana, Investigatii paraclinice obligatorii Radiografie pulmonara si tranzit cu substanta de contrast Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT gat si torace Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Chirurgie Pediatrica, Consult Cardiologie, Consult Chirurgie toracica, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Igiena alimentatiei, tratament anti-reflux Tratament chirugical Laringofisura si reparatia peretelui posterior al laringelui pentru gradul I si II, abord combinat-multidisciplinar pentru gradele III si IV (sternotomie, faringotomie laterala, toracotomie laterala) Urmarirea pacientului Supraveghere ATI post-operator cu suplimentare de O2, cu sonda de alimentatie nazogastrica. Externare dupa asigurarea respiratiei si alimentatiei, ulterior control saptamanal, apoi lunar, apoi la 3 luni.
341
Fistulele traheoesofagiene si atrezia esofagiana
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii In functie de caz: Radiografie pulmonara, tranzit cu substanta de contrast ,ecografie cardiacă, ecografie abdominala, CT gat si torace, bronhoscopie exploratorie Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN gat si/sau torace Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Chirurgie Pediatrica, Consult Cardiologie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Sonda nazogastrica cand este posibil, tratamentul refluxului Tratament chirugical Chirurgie pediatrica:Excizia traiectului fistulos, esofagoplastie, toracotomie laterală Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu suplimentare de O2. Externare după ce respirația spontană este asigurată. Ulterior control lunar, apoi la 3 luni.
342
Hemangiomul subglotic
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, Fibroscopie laringiana sau laringoscopie directa Investigatii paraclinice obligatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT gat Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Dermatologie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Corticoterapie, tratarea episoadelor de IACRS Tratament chirugical Chirurgie Laser CO2, traheostomie temporara Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu suplimentare de O2. Externare după ce respirația spontană este asigurată. Ulterior control lunar, apoi la 3 luni.
343
Stenoza subglotică și obstructiile membranoase laringiene
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, fibroscopie Investigatii paraclinice obligatorii Radiografie pulmonara, Analize uzuale de laborator preoperatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT gat Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Tratarea refluxului gastroesofagian Tratament chirugical In functie de situatie: Chirurgie Laser CO2, cricotomie, laringotraheoplastie, traheostomie temporara Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu suplimentare de O2. Externare după ce respirația spontană este asigurată. Ulterior control lunar, apoi la 3 luni.
344
Epiglota palmată și epiglota bifidă
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, Fibroscopie nazolaringiană sau laringoscopie directă Investigatii paraclinice obligatorii Radiografie pulmonara, Analize uzuale de laborator preoperatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT gat Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Tratarea refluxului gastroesofagian Tratament chirugical In functie de situatie: Chirurgie Laser CO2, traheostomie temporara, epiglotectomie Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu suplimentare de O2. Externare după ce respirația sponantă este asigurată. Ulterior control lunar, apoi la 3 luni.
345
Sindromul Pierre Robin (și secvențe/sindroame asociate)
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii Examen audiologic (TeOAE și timpanometrie), pulsoximetrie (monitorizare continua) Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Bronhoscopie, CT cap si gat, ABR și/sau ASSR Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Chirurgie Pediatrica, Consult Boli Genetice, Consult Oftalmologie Tratament medical Poziționarea ridicată a toracelui, sonda nazogastrică de alimentație, tratament pentru reflux, suplimentare O2, intubație orotraheală pentru menținerea saturației O2 la nevoie Tratament chirugical Sutură glosolabială, traheostomie temporara, abord combinat cu chirurgie infantila – osteogeneza mandibulară, repararea defectului velopalatin dacă este present (veloplastie) Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu suplimentare de O2, externare cand respiratia si alimentatia sunt asigurate. Urmarirea pacientului conform comorbidităților și tipului de intervenție chirurgicală efectuat. Protezare auditiva in functie de nivelul de auz (proteza conventionala sau implantabila) – vezi hipoacuziile congenitale.
346
Malformațiile urechii externe și fistulele periaurale
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii Analize uzuale de laborator preoperatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN craniu, ABR și/sau ASSR CT craniu, examen audiologic (TeOAE, timpanometrie, audiogramă tonală - dacă este posibil Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Boli Genetice, Consult Oftalmologie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Plastia pavilionului auricular, Reconstructia pavilionului. Extirparea fistulelor periauriculare. Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni.
347
Malformațiile urechii medii
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii CT craniu, examen audiologic (TeOAE, timpanometrie, audiogramă tonală - dacă este posibil), Analize uzuale de laborator preoperatorii Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RM craniu Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Boli Genetice, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Timpanoplastie cu reconstrucția urechii medii după caz, cu sau fără proteze implantabile, protezare BAHA sau de ureche medie Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni.
348
Malformațiile urechii interne
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii examen audiologic (TeOAE, timpanogramă), CT cranian sau RMN cranian Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz ECG, Ecografie tiroidiana, Ecografie renala, testare conexina 26, ABR, ASSR, IgM (toxoplasma, sifilis, rubeola, CMV, herpes simplex), Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Boli Genetice Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Implant cohlear/ABI, dacă este posibil Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu suplimentare de O2. Control ulterior lunar, apoi la 3 luni
349
Hipoacuziile congenitale
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, fibroscopie/endoscopie nazala Investigatii paraclinice obligatorii Examen audiologic (TeOAE, timpanogramă) Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz HLG, Creatinina, IgM (toxoplasma, sifilis, rubeola, CMV, herpes simplex, Ecografie tiroidiana, Ecografie renala, testare conexina 26, ABR, ASSR, CT cranian, RMN cranian Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Chirurgie Pediatrica, Consult Oftalmologie, Consult Boli Genetice, Consult Anestezie preoperator Tratament medical In functie de caz: tratamentul otitelor medii, al adenoiditelor, protezare auditiva Tratament chirugical In functie de caz: Timpanotomie, antromastoidectomie, mastoidectomie (modificata sau radicala), timpanoplastie, implantarea de proteze si/sau implantare cohleara Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI cu suplimentare de O2. Control ulterior lunar, apoi la 3 luni
350
Insuficiența velo-palatină (diviziunea velopalatină)
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, fibroscopie nazo-faringo-laringiană Investigatii paraclinice obligatorii CT cap si gat, Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cap si gât Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație, tratament ortofonic de reeducare Tratament chirugical Veloplastie Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni.
351
Chist de arc branhial
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii Ecografie sau CT gat (contrast) sau RMN cervical, Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Excizie chirurgicală (cervicotomie) Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni.
352
Tumori congenitale cervicale de linie mediană și paramediană (Chist de canal tireoglos și fistulele cervicale)
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii Ecografie sau CT sau RMN cervical, +/-Ecografie tiroidiană (cervicală), Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN gât, scintigrafie tiroidiana Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Endocrinologie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Excizie chirurgicală (cervicotomie) Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni.
353
Tumori congenitale nazale de linie mediană și paramediană (chiste, angioame, limfangioame)
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii CT cap (contrast), Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cap Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Neurochirurgie (rinolicvoree), Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Biopsie excizionala, rinotomie și/sau rinoplastie. Abord combinat (echipa multidisciplinara - Neurochirurgie) daca e nevoie de craniotomie sau se suspecteaza eventualitatea unei fistule LCR) Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni.
354
Atrezie choanală și hipotreziile foselor nazale
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, Endoscopie/Fibroscopie nazală Investigatii paraclinice obligatorii CT cap, Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz RMN cap Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Intervenție chirurgicală (transnazală, transpalatală, transantrală sau transseptală) Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni (risc de restenozare)
355
Insuficienta aripii nazale
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, Endoscopie/Fibroscopie nazală, Investigatii paraclinice obligatorii Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT cap Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie Tratament medical Tratamentul rinoadenoiditelor, Kinetoterapie Tratament chirugical Interventii plastice de corectare Urmarirea pacientului Supraveghere lunară
356
Meningo-encefalocelul
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL, Endoscopie/Fibroscopie nazală, Investigatii paraclinice obligatorii CT / RMN cap, Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz Fluoroscopie intranazală Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator, Consult Neurochirurgie Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Intervenție chirurgicală (transnazală, transcraniana) in echipa cu neurochirurg Urmarirea pacientului Postoperator supraveghere in ATI. Control saptamanal ulterior, recontrol la 3 luni
357
Malformațiile septului nazal
Diagnostic clinic Anamneza Examen clinic ORL Investigatii paraclinice obligatorii Analize de laborator uzuale preoperator Investigatii paraclinice optionale, in functie de caz CT cap Consulturi interdisciplinare Consult Pediatrie, Consult Anestezie preoperator Tratament medical Antibioprofilaxie intravenos, înainte de operație Tratament chirugical Intervenție chirurgicală (septoplastie) Urmarirea pacientului Preluat: 2026-09-24T14:16:26.130244+00:00 · SHA256: 910feda7c188df079274d138660be9d8d11404c714dc3ee979dcf25bec5eeb05