ANEXĂ din 1 octombrie 2020 privind modificarea pct. II din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXĂ din 1 octombrie 2020 
 privind modificarea  pct. II din anexa  la  Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016  pentru aprobarea  Planurilor regionale de servicii de sănătate  
    EMITENT     MINISTERUL SĂNĂTĂŢII     
  Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 900 bis din 5 octombrie 2020  
   
  
						Notă   ...
			        Conţinută de  ORDINUL nr. 1.686 din 1 octombrie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020   
 ANEXA 
   
 PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 - 2027 
 REGIUNEA NORD - VEST 
   
 CUPRINS 
 ABREVIERI 
 CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII 
 CARACTERISTICI GEOGRAFICE 
 ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ 
 INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR PRINCIPALELE PROBLEME 
 CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE 
 VIZIUNEA STRATEGICĂ DIRECŢIILE STRATEGICE 
 CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE 
   	ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE 'INTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL    	ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUA'IEI ACTUALE  'INTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL    	ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ RE'EAUA DE UNITĂ'I SPITALICE'TI 'I NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE PROCENTUL DE PATURI PER SPECIALITATE 'I NECESITĂ'ILE DE REPROFILARE DIREC'II 'I 'INTE STRATEGICE  'INTE REGIONALE:  INFRASTRUCTURĂ SPITALICEASCĂ 'I CADRUL LEGAL  PROIEC'IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICE'TI    JUDEŢUL SĂLAJ    JUDEŢUL BIHOR    JUDEŢUL BISTRIŢA    JUDEŢUL MARAMUREŞ    JUDEŢUL SATU MARE    JUDEŢUL CLUJ      ÎMBUNĂTĂ'IREA RE'ELEI DE SERVICII DE URGEN'Ă    	DEZVOLTAREA FACILITĂ'ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ 'I PARACLINICĂ DIAGNOSTIC SITUA'IE CURENTĂ 'I PRINCIPALELE DEFICITE  'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL    	DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE 'I A RECUPERĂRII ANALIZA SITUA'IEI CURENTE 'I PRINCIPALELE DEFICITE   
 'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL ÎNGRIJIRILE PALIATIVE 
 'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL 
 REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV 
 ANEXE ANEXA 1 
 ANEXA 2 
 ANEXA 3 ANEXA 4A 
   
 ANEXA 4B ANEXA 5 
 ANEXA 6 
 ANEXA 7 
 ANEXA 8 
 ANEXA 9 
 ANEXA 10 
 ANEXA 11 
   
 ABREVIERI 
   
 BH       Judeţul Bihor 
 BN       Judeţul Bistrita-Nasaud 
 CJ       Judeţul Cluj 
 CMI      Cabinet medical individual 
 CNAS     Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 
 CNSISP     Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică CP       Centru de permanenţă 
 FTE        Full time employee  (angajat cu normă întreagă) FNUASS    Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate INSP      Institutul Naţional de Sănătate Publică 
 ITL       Îngrijire pe termen lung 
 MF       Medic de familie 
 MG       Medic generalist 
 MM       Judeţul Maramures 
 MS       Ministerul Sănătăţii 
 OCDE      Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică OMS      Organizaţia Mondială a Sănătăţii 
 ORL      Oto-rino-laringologie 
 PIB       Produsul intern brut 
 PRSS      Planul Regional de Servicii Sanitare PSI       Plan Strategic Instituţional 
 RNV      Regiunea de dezvoltare Nord-Vest 
 RSM      Rata Standardizată a Mortalităţii 
 SJ       Judeţul Salaj 
 SM       Judeţul Satu Mare 
 SNS      Strategie Naţională de Sănătate 
 SNSPMPDSB  Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti 
 UE       Uniunea Europeană 
   
 CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII 
   
 Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se numără printre regiunile cu o densitate şi un număr mare de locuitori comparativ cu celelalte regiuni ale României, cu o pondere importantă a populaţiei în mediul urban. Indicatorii de sănătate a populaţiei sunt comparabili cu cei la nivel naţional. 
   
 Caracteristici geografice 
   
 Regiunea Nord-Vest (RNV) este reprezentată de partea nord-vestică a Transilvaniei. Este formată din 6 judeţe - Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, şi cuprinde 43 de centre urbane, 403 comune şi 1 800 sate. Regiunea acoperă o suprafaţă de 34.160 km 2  (14,3% din ţară) şi are 2,6 milioane de locuitori (13,1% din populaţia ţării) - date din 2018. Aproximativ jumătate din populaţia sa (52%) locuieşte în zonele urbane, Cluj (65%) şi Maramureş (57%). 
   
 Figura 1: Zona de dezvoltare regională nord-vest – Localizare şi judeţe 
   
         
   
 Analize demografică şi socio-economică 
   
 Populaţia din regiune în 2018 a fost de 2,55 milioane de locuitori. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă 17,2% din total (tabelul 1). 
   
 Tabelul 1: Populaţia Regiunii de NV per judeţe, 2018 
    Grupa de  vârstă    Salaj    %    Bihor    %    Bistrita    %    Maramures    %    Satu Mare    %    Cluj    %    TOTAL    %      0 - 4    11921    5.6    29294    5.2    16695    6.0    23580    5.1    17680    5.3    34995    5.0    134165    5.2      5 - 14    23664    11.1    61424    10.9    33173    11.9    49838    10.8    38410    11.5    65047    9.2    271556    10.6      15 - 64    135377    63.6    376417    66.9    182061    65.1    310770    67.3    224734    67.4    481592    68.2    1710951    66.9      65 - 85+    41874    19.7    95615    17.0    47571    17.0    77824    16.8    52803    15.8    124280    17.6    439967    17.2      TOTAL    212836    100    562750    100    279500    100    462012    100    333627    100    705914    100    2556639    100    
 Sursa: Institutul Naţional de Statistică 
   
 Conform celor mai recente proiecţii demografice, populaţia regiunii este de aşteptat să scadă cu circa 2% în perioada 2014-2030. Populaţia cu vârstă de 65+ ani va creşte, ajungând la 17,4% din total în 2020 şi 19,8% în 2030. 
   
     
 2030 
  
 2020 
  
 2015 
  
 0% 
  
 20% 
  
 40% 
   
 65+ 
  
 60% 
   
 Total 
  
 80% 
  
 100% 
  
 F igura 2: Proiecţii demografice şi proporţia populaţiei cu vârsta de peste 65 an i 
   
                               499750    2525235                                 450123    2580338                                 409839    2588367                               
   
 Sursa: Proiecţii Eurostat 
   
 RNV este pe locul trei printre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, contribuind cu 12,3% la PIB-ul naţional. Judeţul cu cel mai mare PIB este Cluj, care găzduieşte şi instituţiile regionale. Cluj este, de asemenea, cel mai urbanizat judeţ din regiune (67% din populaţie trăieşte în zone urbane), în timp ce Bistriţa-Năsăud este cel mai puţin urbanizat (36%). Există, de asemenea, diferenţe semnificative între judeţe în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, prin faptul că zonele de sud şi vest ale regiunii sunt mai dezvoltate decât centrul şi estul. Cele mai sărace judeţe sunt Sălajul şi Bistriţa-Năsăud. 
   
 Populaţia din RNV este a treia cea mai privilegiată din punct de vedere socio-economic din ţară. Rata sărăciei relative din regiune a fost de 19.0% (date din 2017), mai mică decât media naţională (23.6%) şi mult mai mică decât cea mai defavorizată regiune, Regiunea de Nord-Est (33.4%). 
 Sursa: INS https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf 
   
 Indicatorii de sănătate şi principalii contributori la povara bolilor 
   
 În 2018, indicatorii de sănătate în RNV înregistrează mici variaţii faţă de media pe ţară şi pe celelalte regiuni. Rata medie a speranţei de viaţă este mai scăzută faţă de media pe ţară pe total şi urban. Rata natalităţii este peste media naţională, cu excepţia judeţului Satu Mare a cărei rată a natalităţii a fost, în anul 2018, sub media natională şi regională. Ratele mortalităţii infantile sunt mai mari faţă de media pe ţară, cu excepţia judeţului Cluj, iar judeţul Sălaj are printre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din ţară. Mortalitatea generală în regiune este comparabilă cu media naţională, cu excepţia judeţului Sălaj şi Bihor, unde valorile ratei sunt mai mari, ponderea mai ridicată fiind în rural. Menţionăm că mortalitatea cauzată de bolile ischemice ale inimii este cea mai mare din toate regiunile ţării (rata pentru România 224,8%ooo, iar RNV este 292,5%ooo), în timp ce ratele de mortalitate prin boli digestive au valori mult peste media pe regiune şi ţară în judeţul Maramureş. 
 În anul 2018 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RNV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului  digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar şi boli ale aparatului circulator, similar cu frecvenţa la nivel naţional, structură similară cu anii anteriori. 
 Pentru acelaşi an 2018, în RNV cele mai mari valori ale ratelor de prevalenţă sunt pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale şi de comportament, valorile ratelor fiind similare cu cele la nivel naţional. În toate judeţele aparţinând RNV prevalenţa prin boli hipertensive şi cardiopatie ischemică ocupă primele locuri, urmat de diabet zaharat şi BPOC, cu excepţia judeţului Satu Mare, în care rata de prevalenţă prin diabet zaharat ocupă primul loc (tabelul 2). 
   
 Tabel 2: Prevalenţa bolilor cronice majore în RNV în 2018 (cazuri la 100 000 locuitori) 
         România    Regiunea NV    Bihor    Bistriţa- Năsăud    Cluj    Maramureş    Satu Mare    Sălaj      Boli hipertensive    13296.5    13419.8    16312.0    11354.2    14351.5    12789.7    6406.9    17756.4      Cardiomiopatie ischemică    6102.2    6158.7    8705.1    5858.3    5798.9    5949.6    3375.0    5831.7      Diabet    4252.5    4262.9    3229.7    3952.8    4048.8    3992.1    6890.6    4580.5      Boli mentale şi comportamentale    2445.0    2187.6    2674.7    1484.1    2290.2    2326.8    1153.1    2802.6      Boli pulmonare obstructive cronice    2230.1    2624.7    4182.1    1748.5    2393.9    2227.0    1066.8    3727.8    
 Sursa: INSP-CNSISP 
   
 Principalele probleme 
   
 Serviciile de sănătate din RNV se confruntă cu mai multe provocări majore: 
   Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistenţa primară nu are suficiente legături funcţionale cu asistenţa medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătăţii şi prevenţia nu sunt conectate la adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuităţii asistenţei medicale.    Unităţile de îngrijire primară nu îşi îndeplinesc în mod adecvat funcţia de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat;    Serviciile de asistenţă medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii;    Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate şi necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenţei medicale;    Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii şi a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcţie de particularităţile zonelor geografice.  În ceea ce priveşte infrastructura, majoritatea spitalelor judeţene existente au fost construite între 1965 şi 1975, pavilioane suplimentare fiind adăugate în anii 1980. În ciuda lucrărilor de reabilitare selectivă, starea fizică, spaţiile şi funcţionalitatea multor clădiri sunt slabe. Lipsa de dependinţe clinice (în special pentru serviciile de asistenţă clinică) duce la ineficienţe organizaţionale. În ceea ce priveşte serviciile medicale specifice (intervenţii chirurgicale, diagnostic imagistic sau de laborator etc.), se întâmplă frecvent ca serviciile care trebuie să fie co-localizate, necesită deplasarea pacientului între locaţii, cauzând întârzieri şi disfuncţionalităţi în furnizarea serviciilor (generând riscuri mari şi calitate scăzută a serviciile).  În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacţiunea lor cu condiţiile socio-economice specifice din RNV duce la deficienţe şi mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistenţă medicală, cu două consecinţe majore:    Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populaţiile rurale şi vulnerabile.    Inegalităţi în accesul la servicii între oraşe şi mediul rural, între grupuri nemarginalizate şi marginalizate.  Un studiu din 2012 1  arată că 9,5% din populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste din RNV nu a putut merge la un specialist atunci când a fost nevoie (faţă de media naţională de 12,8%). Când au fost întrebaţi despre motivele acestei situaţii:    75,6% au menţionat costurile prea mari;    7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenţie;    5,7% au menţionat teama de a accesa serviciile de asistenţă medicală.  Din cauza problemelor sistematice menţionate mai sus, cererea şi oferta sistemului de asistenţă medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel,  nevoia nesatisfăcută de asistenţă medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenţie.           1  Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România      CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE     Viziunea strategică     La nivelul RNV vor fi reduse diferenţele dintre nevoile populaţiei şi performanţele sistemului de asistenţă medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient şi eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcţional şi structural. Datorită sistemului reînnoit şi a măsurilor intersectoriale, stilul de viaţă şi indicatorii de sănătate se vor îmbunătăţi.     Viziunea: O naţiune de oameni sănătoşi şi productivi prin accesul la servicii calitative de prevenţie, urgenţă, tratament şi reabilitare, utilizarea eficientă şi eficace a resurselor şi promovarea celor mai înalte standarde şi bune practici.  Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020       Viziunea privind dezvoltarea asistenţei medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistenţă medicală performant, reformat şi restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare şi comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenţie şi gatekeeper, un sistem ambulator consolidat şi o reţea de spitale raţionalizată, coordonată şi simplificată.     În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de:     Receptivitate , astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătăţit în mod semnificativ, cu o proporţie mai mică de nevoi nesatisfăcute şi scăderea inegalităţii, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătăţite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât şi în raport cu restul ţării, cu scăderi accentuate ale mortalităţii şi morbidităţii;   Echitate şi protecţie financiară , o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferenţele de acoperire a serviciilor de sănătate şi rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele judeţele, cât şi între zonele rurale şi urbane şi în care un procent semnificativ din populaţie menţionează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;   Eficacitate şi sustenabilitate financiară , cu o alocare mai raţională a resurselor financiare şi umane către îngrijirile primare şi ambulatorii, şi o reducere substanţială a spitalizărilor care pot fi evitate.   Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătăţii elaborează o nouă strategie naţională de sănătate, cu continuarea principiilor enunţate în strategia precedentă. Se urmăreşte realizarea la nivel regional a unei reţele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populaţie din regiune.     Direcţiile strategice     Implementarea viziunii necesită acţiuni transformatoare pentru reproiectarea funcţiei şi structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele şi priorităţile de nivel înalt ale strategiei.  Direcţiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt:    Consolidarea unităţilor de îngrijire primară şi îngrijirea comunitară prin extinderea reţelei de medici de familie şi furnizori de  servicii de asistenţă medicală comunitară, creşterea capacităţii şi revizuirea legislaţiei în sensul  aplicabilităţii la realitatea contextuală a funcţionării serviciilor de sănătate şi a coroborării cu legislaţia europeană în domeniu ;    Dezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii în unităţile de îngrijire ambulatorie;    Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistenţă medicală primară - asistenţă în ambulatoriu - spital) cât şi pe orizontală (asistenţă medicală primară - asistenţă medicală     comunitară - asistenţă socială - promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);    Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de  „gatekeeper” a asistenţei primare şi sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistenţă medicală;    Raţionalizarea şi reconfigurarea reţelei spitaliceşti;    Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu şi spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu şi în ambulatoriu;    definirea conceptului de ÎTL şi dezvoltarea serviciilor de ÎTL.  Aceste direcţii strategice naţionale au fost adaptate în continuare la particularităţile RNV; o atenţie deosebită a fost acordată pentru:    Reducerea inegalităţii interjudeţene, în special în ceea ce priveşte asistenţa medicală ambulatorie şi discrepanţele dintre zonele rurale şi cele urbane în ceea ce priveşte accesul;    Asistenţă medicală comunitară pentru comunităţi cu populatie vulnerabilă din punct de vedere medical şi social;    Accesul la asistenţă medicală în zonele rurale;    Reorganizarea reţelei spitaliceşti, având în vedere natura fragmentată şi starea critică a infrastructurii spitaliceşti.     
 12 
  

  
 REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027 
   
         DOMENIUL STRATEGIC    PROBLEME IDENTIFICATE    INTERVEN IA NECESARĂ    CONDI II NECESARE    REZULTATE           Sănătate publică    Indicatori de sănătate nesatisfacatori în unele zone  în comparaţie cu media  naţională    Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistenţă primară şi comunitară    Revizuirea legislaţiei pentru îmbunătăţirea mecanismelor, de finanţare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizarea de zi    Indicatori de sănătate îmbunătăţiţi şi rezultate privind sănătatea cel puţin egale cu media naţională      Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei şi hepatitelor cronice    Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, asistenţă primară şi comunitară;    Revizuirea legislaţiei, standardelor şi modalităţilor de finanţare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizare de zi;  Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie;  A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidenţiat în medicina de familie pentru managementul  bolilor cronice.    Reducerea poverii bolilor cronice; creşterea gradului de conştientizare a cauzelor acestor boli şi îmbunătăţirea acţiunii de prevenţie           Servicii sanitare    Asistenţă primară inegal distribuită    Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie    Identificarea unor surse de finanţare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF;  Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistenţa primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanţei.    Acoperire cu medici de familie îmbunătăţită           Acoperire insuficientă cu servicii de asistenţă medicală comunitară    Crearea de noi echipe de asistenţă medicală comunitară, cu focalizare pe populaţia vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic    Dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală comunitară;  Consolidarea integrării cu asistenţa medicală primară.  Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost şi calitate pentru activitatea de asistenţă  medicală comunitară    Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătăţii prin Unitatea de Incluziune Socială           Capacităţi spitaliceşti inegal distribuite    Înfiinţare spital regional         Consolidarea capacităţii de îngrijire de urgenţă, acordând prioritate spitalelor judeţene;  Consolidarea capacităţii de îngrijire cronică în  raport cu nevoia demonstrată din sănătate    1 spital regional şi reconfigurarea spitalelor din regiune           Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită    Consolidarea capacităţii de îngrijire în ambulatoriu pentru    Consolidarea capacităţii de îngrijire în ambulatoriu pentru specialităţi clinice cu    Reţeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate judeţele şi toate    
                   specialităţile clinice de bază în toate zonele urbane    adresabilitate mare şi cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuţia teritorială a echipamentelor de  înaltă performanţă.    specialităţile medicale relevante           Proporţie crescută de spitalizări evitabile    Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire în ambulatoriu şi în spitalizare de zi    Consolidarea integrării între ambulatoriu şi asistenţa primară;  Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi şi îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a  serviciilor acordate în spitalizarea de zi.    Spitalizarea evitabilă tratată în asistenţă medicală primară / ambulatorie / pe termen lung           Capacitate limitată şi concentrată într-un număr redus de unităţi de recuperare şi îngrijire pe termen lung    Modificarea legislaţiei la nivel naţional.  Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităţilor spitaliceşti / sociale pentru înfiinţarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare şi ITL  cu 25%.    Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerinţele de forţă de muncă)    Pacienţii cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spaţii adecvate de îngrijire pe termen lung                Capacitate limitată şi concentrată într-un număr redus de unităţi de îngrijire paleativă    Elaborarea strategiei, precum şi a unui model integrat şi coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacităţii de  îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027.  Infiinţarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative şi de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu.  Instruire 30% din MF în  îngrijirea paliativă de bază.    Elaborarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenţii în cabinetele medicilor de familie şi de oncologie  Dezvoltarea şi implementarea modelelor de finanţare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu.  Monitorizarea anuală a dezvoltării şi acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.    Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacienţii cu boli cronice progresive şi familiile lor şi acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locaţia adecvată.           Măsuri la nivel de sistem    Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacităţii  tehnice şi de coordonare între    Stabilirea responsabilităţilor la nivelul structurilor din Ministerul Sănătăţii şi la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.              Un cadru şi o strategie clare cu aportul şi sprijinul tuturor părţilor interesate.    

  
 13 
  
              toţi actorii care activează în domeniul sănătăţii.                          Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare    Stabilirea responsabilităţilor de planificare la nivelul structurilor din MS şi la nivel decizional pentru dezvoltarea şi finanţarea serviciilor medicale              Servicii sanitare planificate şi coordonate.           Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate    Crearea unei soluţii electronice pentru preluare, transmitere, centralizare,  Evaluare şi administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii  sanitare.              Luarea deciziilor bazate pe informaţii actualizate.    
 14 
  

  
 CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE 
   
   ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE  ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI A PRINCIPALELOR DEFICITE     În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Naţional de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel naţional. Mai mult de jumătate dintre aceşti medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuţia populaţiei în regiune este de 52,4% - urban şi 47,6% - rural.  Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naţionale (6,2 la 10.000 loc.). În judeţe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban şi rural, excepţie face judeţul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare faţă de valorile pe regiune şi ţară) şi judeţul Satu Mare (unde există o discrepanţă mare între urban şi rural faţă de regiune şi ţară).     Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10 000 locuitori (2018)       Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică     La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localităţi rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj (7) şi Maramureş (5), existând şi două judeţe în care toate localităţile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor şi Satu Mare).     Tabel 3: Consultaţii acordate la nivel de îngrijiri primare şi localităţi fără medici de familie în zonele rurale din RNV          Judeţ    Consultatii per capita (medicina familiei) (zone urbane)    Consultatii per capita (medicina familiei) (zone rurale)    Localităţi fără medici de familie      Bihor    1.8    2.1    0      Bistriţa-Năsăud    3.7    2.0    2      Cluj    1.6    3.0    3      Maramureş    3.3    2.6    5      Satu Mare    2.4    1.6    0      Sălaj    4.3    2.9    7      Regiunea N-V    2.4    2.3    17     Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultaţii / locuitori)     O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului acceptat a evidenţiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce există o lipsă de 597 medici în zonele rurale.     În anul 2019 au fost identificate 17 localităţi cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7.  ,intele regionale şi planul operaţional    Numărul de MF va creşte cu 2% - 4%. Aceşti MF vor fi mai ales atraşi în comunele fără MF 2  şi în zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare şi Maramureş (care înregistrează cei mai scăzuţi indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.    Creşterea rolului MF în ceea ce priveşte: educaţia şi consilierea în domeniul sănătăţii; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală şi postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea şi educaţia pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populaţional pentru cancer (în special activităţile de screening pentru cancerele de sân şi de col uterin, colon); evaluarea necesităţilor de îngrijiri paliative pentru pacienţii cu boli progresive cronice şi furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale şi asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultaţiilor medicale pentru întărirea prevenţiei;    Identificarea unor surse de finanţare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenţionat atât de la nivel naţional, la nivel local, precum şi de partenerii tehnici şi financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între judeţe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinaţia cabinet MF, gradul de uzură al locatiei şi activităţile anterioare de reabilitare şi întreţinere, evidente că investiţia va promova îmbunătăţirea performanţei în furnizarea serviciilor, precum şi standardele de calitate, impactul proiectului investiţional în ceea ce priveşte stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiţii contribuie la îmbunătăţirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanţă.         ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ     Analiza situaţiei actuale  Conform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare şi 46 de mediatori sanitari. Asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari sunt angajaţi de către autorităţile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unităţii teritorial administrative, iar finanţarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.  În prezent, legislaţia  specifică care reglementează funcţionarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară ,  aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară.     Sistemul de asistenţă medicală comunitară, deşi a înregistrat în perioada 2014-2019 o creştere a personalului angajat cu 56 asistenţi medicali comunitari şi 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferenţelor evidenţiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenţi medicali comunitari (298 în zonele rurale şi 48 în zonele urbane). Bihor, Bistriţa Năsăud, Satu Mare şi Maramureş sunt judeţele cu nevoi mai mari pentru asistenţii medicali comunitari în rural. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaţionale pentru localităţile care au cel puţin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localităţi în care autoritatea publică locală îşi asumă existenţa unei populaţii de etnie romă de cel puţin 700 oameni.          2  Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităţilor din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.   Distribuţia şi dinamica numărului de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari rural / urban şi judeţe este redată în tabelul de mai jos.     Tabelul 4: Asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din RNV, 2014 - 2019        JUDETUL    RURAL    URBAN      AMC    MS    AMC    MS      2014    2019    2014    2019    2014    2019    2014    2019      Bihor    9    14    8    8    4    6    3    4      Bistriţa Năsăud    16    23    8    7    0    4    1    2      Cluj    4    6    3    3    0    0    4    5      Maramureş    15    20    0    1    6    22    7    4      Satu Mare    7    5    3    4    1    0    2    3      Sălaj    14    29    5    5    0    3    1    0      Total    65    97    27    28    11    35    18    18     Legenda: AMC – asistenţi medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS     Tabelul 5: Necesarul de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din RNV în rural şi urban, 2014- 2019        Indicatori    Rural    Urban         Situaţia actuală    Necesităţi teoretice cf. Normativului  National 3        Situaţia actuală    Necesităţi teoretice cf. Normativului  National 4            2014    2019    2014    2019    2014    2019    2014    2019      Număr de comunităţi cu  populaţie marginalizată    167    167*    NA    NA    42    42*    NA    NA      Număr populaţie marginalizată    197  345    197  345*    NA    NA    41 546    41 546*    NA    NA      Număr asistenti medicali  comunitari    65    97    +330    +298    11    35    +72    +48      Număr mediatoare sanitare    27    28    NA    NA    18    18    NA    NA     *Nota: datele pentru populatia marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populaţiei din 2021     Distribuţia pe judeţe a necesarului de asistente comunitare din RNV este:  Figura 4: Necesar asistenţi medicali comunitari în mediul rural, 2019       Sursa: Analiza datelor INSP  ,intele regionale şi planul operaţional          3  Referinţă: populaţia 2014   4  Referinţă: populaţia 2014   Dezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate 5  în regiunea NV până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populaţiei vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare integrate, se vor identifica surse de finanţare externe.  Astfel, 21 de comunităţi din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 “Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale”, implementat perioada 2018–2022 de Ministerul Municii şi Justiţiei Sociale, în calitate de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii în calitate de parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa 8.  Numărul de angajaţi ai comunităţii va creşte cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:    dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate 6  în RNV până în 2027 (prima rundă de propuneri);    noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;    comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);    alte localităţi rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce priveşte medicina de familie.         ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ     Reţeaua de unităţi spitaliceşti şi numărul de paturi pentru boli acute     Există 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistenţă medicală acută (care au şi secţii / compartimente cu paturi de cronici/recuperare) şi 19 spitale pentru afecţiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:    41 sunt spitale publice de îngrijire acută;    9 sunt unităţi private de asistenţă medicală acută;    10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilităţi publice pentru afecţiuni cronice,    9 sunt unităţi private cu paturi de cronici .     Tabelul 6: Reţeaua existentă de unităţi spitaliceşti     Spitale    Afecţiuni acute    Afecţiuni cronice    TOTAL    Spitale de stat af.  acute    Spitale private af.         Spitale de stat af.  cronice         Facilităţi private af.  Cronice           acute           Bihor    11    5    16    9    2    3    2      Bistriţa Năsăud    4    1    5    3    1    1    0      Cluj    15    7    22    15    0    3    4      Maramureş    11    2    13    7    4    1    1      Sălaj    4    2    6    3    1    1    1      Satu Mare    5    2    7    4    1    1    1      Total    50    19    69    41    9    10    9     Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018     Tabel 7: Număr total de paturi        Judeţ    Spitale publice    Spitale private    Total Sp.publice + private      Nr.paturi cronici    Nr.paturi acuţi    Total    Nr.paturi cronici    Nr.paturi acuţi    Total    Nr.paturi cronici    Nr.paturi acuţi    Total      BH    1.017    2.692    3.709    32    260    292    1.049    2.952    4.001      BN    319    1.122    1.441         69    69    319    1.191    1.510      CJ    1.117    5.154    6.271    334         334    1.451    5.154    6.605      MM    513    1.982    2.495    31    72    103    544    2.054    2.598      SJ    133    833    966    94    23    117    227    856    1.083             5  Legea privind asistenţa medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata            Judeţ    Spitale publice    Spitale private    Total Sp.publice + private      Nr.paturi cronici    Nr.paturi acuţi    Total    Nr.paturi cronici    Nr.paturi acuţi    Total    Nr.paturi cronici    Nr.paturi acuţi    Total      SM    251    1.348    1.599    20    9    29    271    1.357    1.628      Total    3.350    13.131    16.481    511    433    944    3.861    13.564    17.425     Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal în Bihor, Maramureş şi Cluj şi sunt entităţi mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi şi unul în Cluj cu 180 paturi.  Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitaliceşti este atribuită capacităţii reduse a sectorului extraspitalicesc şi, în principal, eşecului în asigurarea rolului de „paznic” al asistenţei primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF şi aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi sunt consultaţi în secţia de urgenţă, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporţie semnificativă a pacienţilor spitalizaţi au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu şi / sau de MF.  În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat  între 52% şi 76% în funcţie de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%.  Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienţi din regiunea NV şi 93.881 privind pacienţi din afara regiunii) şi aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că şi în prezent (şi anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.  La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internari la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituţiile de trimitere pentru regiune.     Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută şi rata internărilor pe populaţie Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018          28.6    19.8    20.0    15.7    13.6    15.1    15.3    7.5    5.4    5.3    4.3    4.5    4.0    4.1    35.0     30.0     25.0     20.0     15.0     10.0     5.0     0.0     Regiunea NORD-VEST     Bihor    Bistriţa Năsăud     Cluj    Maramureş    Sălaj    Satu Mare        Pat/1.000 loc        Cazuri externate/100 loc   Număr paturi de îngrijire acută la 1000 locuitori Numărul internărilor la 100 locuitori      
  
   
 RNV este cea mai autonomă din ţară (cu excepţia Bucureşti-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute: 
   97,5% dintre pacienţii din RNV au fost internaţi în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502 976 internări din totalul de 515 671);    Restul de 12 695 de pacienţi din NV (adică 2,5% din totalul de pacienţi cu internare din regiune) au fost internaţi în principal în Bucureşti Ilfov;  În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienţi din regiunile învecinate (şi anume, 45 788 internări): centru, nord-est şi vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din judeţ, după Bucureşti (unde puţin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureştiului în sine).  Insuficienţa cardiacă şi hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporţia insuficienţei ventriculare stângi şi a bolilor respiratorii (insuficienţă respiratorie, bronşiolită şi pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media naţională.  Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15 000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media naţională. Hipertensiunea şi pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.  În concluzie, sectorul îngrijirilor spitaliceşti în sistem de spitalizare continuă pentru acuţi din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referinţă internaţionale     Unităţile sanitare publice şi private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în judeţul Cluj şi au între 75 - 1515 paturi.  Aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi au fost consultaţi în departamentul de urgenţă, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporţie semnificativă de pacienţi spitalizaţi au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator şi / sau de către MF.     Ratele mai ridicate de internări per populaţie înregistrate la nivelul judeţului Cluj se justifică prin faptul că spitalele din judeţ sunt instituţiile de referinţă pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecţiuni pentru pacienţii din regiune sau chiar din ţară.     Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare     Din totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 38% % sunt situate în judeţul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune şi judeţul Cluj.     Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NV        Secţie Acuţi    Nr. Paturi    %      Judeţul Cluj         Alte judeţe    Total         Judeţul Cluj         Alte judeţe      Arsi         12    12         100%      ATI    276    307    583    47%    53%      Boli infectioase    146    278    424    34%    66%      Boli infectioase copii    49    27    76    64%    36%      Cardiologie    220    444    664    33%    67%              Secţie Acuţi    Nr. Paturi    %      Judeţul Cluj         Alte judeţe    Total         Judeţul Cluj         Alte judeţe      Cardiologie copii         9    9         100%      Chirurgie cardiovasculara    60    12    72    83%    17%      Chirurgie generala    546    788    1334    41%    59%      Chirurgie maxilo-faciala    37    139    176    21%    79%      Chirurgie oncologica    180    0    180    100%    0%      Chirurgie plastica si reparatorie    37    77    114    32%    68%      Chirurgie si ortopedie pediatrica    58    78    136    43%    57%      Chirurgie toracica    25    15    40    63%    38%      Chirurgie vasculara    25    27    52    48%    52%      Dermatovenerologie    53    145    198    27%    73%      Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice    42    114    156    27%    73%      Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii         5    5         100%      Endocrinologie    35    28    63    56%    44%      Gastroenterologie    234    110    344    68%    32%      Ginecologie    14    4    18    78%    22%      Gineco-oncologie         20    20         100%      Hematologie clinica    56    75    131    43%    57%      HIV/SIDA    22    23    45    49%    51%      Medicina generala    8    0    8    100%           Medicina interna    555    932    1487    37%    63%      Nefrologie    51    59    110    46%    54%      Nefrologie copii    25    0    25    100%           Neonatologie (nn si prematuri)    73    122    195    37%    63%      Neonatologie (nou nascuti)    12    217    229    5%    95%      Neurochirurgie    58    64    122    48%    52%      Neurologie    219    383    602    36%    64%      Neurologie pediatrica    35    7    42    83%    17%      Obstetrica         39    39         100%      Obstetrica-ginecologie    269    865    1134    24%    76%      Oftalmologie    99    81    180    55%    45%      Oftalmologie copii         4    4         100%      Oncologie medicală    115    219    334    34%    66%      Oncopediatrie    40    0    40    100%           Ortopedie si    165    346    511    32%    68%      Otorinolaringologie (ORL)    96    142    238    40%    60%      Otorinolaringologie (ORL) copii    15    8    23    65%    35%      Pediatrie    364    671    1035    35%    65%      Pneumologie    146    485    631    23%    77%      Pneumologie copii    15    17    32    47%    53%      Psihiatrie (acuti si cronici)    11    35    46    24%    76%      Psihiatrie acuti    275    727    1002    27%    73%      Psihiatrie pediatrica    30    7    37    81%    19%      Radioterapie    175    30    205    85%    15%      Reumatologie    47    34    81    58%    42%              Secţie Acuţi    Nr. Paturi    %      Judeţul Cluj         Alte judeţe    Total         Judeţul Cluj         Alte judeţe      Sterilitate- infertilitate         1    1         100%      Terapie intensiva coronarieni -UTIC         16    16         100%      Transplant renal    30    0    30    100%           Urologie    111    162    273    41%    59%      Regiune Nord-vest    5154    8410    13564    38%    62%     Sursa: Analiză date MS şi SNSPMPDSB, referire anul 2018     Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus.     Direcţii şi ţinte strategice     Viziunea este ca serviciile spitaliceşti să abordeze în mod eficient cazuri complexe şi acute şi să transfere celelalte cazuri la asistenţă primară, ambulatorie şi pe termen lung / reabilitare, după caz. Reţeaua de spitale din regiune va fi raţionalizată şi reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea şi utilizarea optimă a serviciilor.     Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitaliceşti în RNV    Raţionalizarea / optimizarea serviciilor medicale:    Îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii (reducerea DMS şi creşterea RUP)    Trecerea progresivă de la internări continue la asistenţă ambulatorie şi spitalizare de zi    Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuţi    Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliaţie şi a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu indentificarea soluţiilor de finanţare a acestora la capacitatea necesară    Optimizarea serviciilor medicale pentru acuţi, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenţă –Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judeţ şi regiune      Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027    Asigurarea eficienţei şi sustenabilităţii financiare a sistemului spitalicesc regional    Aplicabilitate la nivelul tuturor unităţilor sanitare din sistem     Factorii cheie  care influenţează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alţi furnizori de servicii medicale şi care vor fi  luaţi în considerare de către spitale şi autorităţile locale ,  pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitaliceşti sunt :     Evoluţiile demografice şi epidemiologice ale populaţiei din zona de acoperire;    Identificarea nevoilor specifice ale populaţiei şi a disponibilităţii / absenţei altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;    Costurile de susţinere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar şi terţiar, asigurarea sustenabilităţii;    Dezvoltarea continuă a practicilor şi tehnicilor medicale şi introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;    Nevoia de a răspunde la cerinţele de calitate şi siguranţa în furnizarea asistenţei medicale spitaliceşti;    Necesitatea de a integra şi dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;    Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune;    Evaluarea şi sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectarii unor capacităţi flexibile, rezerve, identificarea unor soluţii alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii / personal pe anumite specialităţi, a deficitului de îndeplinire a unor condiţii de calitate, igiena şi siguranţă, necesitatea de acoperire a unor cerinţe temporar crescute de îngrijiri, echipamente de diagnostic şi tratament, materiale, medicamente.       ,inte regionale:         Numărul de paturi de asistenţă medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creştere concomitentă a numărului de paturi de cronici şi dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi şi cea ambulatorie de specialitate.     O astfel de reducere se bazează pe:        diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continupă de la 14,9 la 100 locuitori în prezent la o ţintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.    susţinerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi şi ambulatorii, prin dezvoltarea şi finanţarea adecvată a acestora;    creşterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă şi fezabilă economic pentru spitalele/secţiile de acuţi);    durata medie de spitalizare se stabileşte la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistenţă medicală integrat,  spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic şi tratament şi resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.      Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituţii publice) – ţinte regionale     Indicator    2014    2018    Tinta prevazută în 2026 - 2027      Numărul de internări la 100 locuitori    20,8    19,8    17,5      Durata medie de spitalizare    6,8    6,13    6,0      Rata de ocupare (%)    54%    62%    80%     Sursa: Analiza date SNSPMPDSB     În ceea ce priveşte spitalizarea de zi, în perioada 2015 - 2018 s-a inregistrat o creştere semnificativă a furnizării serviciilor spitaliceşti în regim de spitalizare de zi raportate ca şi „cazuri medicale şi chirurgicale rezolvate”. Aceeaşi evoluţie crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament şi monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel naţional cât şi în RNV.     Tabelele de mai jos ilustrează creşterea capacităţii de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) şi a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).     Tabelul 10: Evoluţia numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015     An    2015    2018      Tip interventie    Nr. cazuri medicale    Nr. cazuri chirurgicale    Nr. cazuri medicale    Nr. cazuri chirurgicale      Total ţară    1.448.697    228.188    1.808.649    314.775      Regiunea NV    314.194    34.701    357.505    76.234     Sursa: date SNSPMPDSB  Este de aşteptat ca până în 2027, această tendinţă de creştere a disponibilităţii serviciilor în spitalizare de zi să continue şi, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiţii atât pentru amenajarea locaţiilor, cât şi pentru achiziţionarea de echipamente de diagnostic şi tratament. In paralel, este necesară recrutarea de personal şi / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiţii de calitate şi siguranţă pentru pacienţi.     Tabelul 11: Evoluţia numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015     An /Servicii    2015    2018      Total tara    2.278.223    2.762.738      Regiunea NV    280.236    315.126     Sursa: date SNSPMPDSB     La nivel de ţară, procesul de reorganizare şi reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susţinerea celor anterior menţionate, evoluţia reducerii numărului de paturi la nivel naţional este următoarea:  de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de   119.579 de paturi contractabile în prezent.  Raţionalizarea numărului de paturi a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii prin aprobarea Planului naţional de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost iniţiată şi aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2020 - 2022, cu menţinerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.      Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori,  valoare care se înscrie în intervale medii ale ţărilor din UE în  2015 şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puţin peste medie faţă de UE, dar  comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate  ca organizare a serviciilor.     Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuţi se va realiza prin:    transformarea parţială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unităţi de îngrijire pe termen lung / cronici şi / sau alte facilităţi publice (de exemplu spitale de specialitate),    reducerea numărului de internari în spitalizare continuă-acuţi în restul spitalelor de îngrijire acută.       În ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:    Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea in regim de spitalizare de zi, cu privire la condiţii, diagnostice şi proceduri (nivel naţional);    dezvoltarea capacităţii privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;    modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;    Implementarea soluţiilor TIC pentru îmbunătăţirea sistemelor de raportare şi pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informaţional în domeniul sănătăţii;    Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid şi tratament în spitalizare de zi;    Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populaţie în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.         Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populaţiei, acordându-se o atenţie deosebită:      scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalităţii scade);    reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populaţia în vârstă de 0 - 14 ani scade, modernizarea şi optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;       consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităţilor de îngrijire în cardiologie intervenţională la nivel de regiune;    actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală şi altor alternative dezvoltate la nivelul comunităţilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Apariţia acestor noi servicii va duce la o îmbunatatire a asistenţei medicale psihiatrice (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.   
   
   Serviciile de sănătate mintală  Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalenţa afecţiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absenţa îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.     În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în judeţul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referinţă din alte ţări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât şi pentru cea cronică.     Tabel 12. Situaţia numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute şi cronice în regiunea de NV, 2018        JUDE, / SPITAL    Nr. paturi Psihiatrie  Acuţi    Nr. paturi Psihiatrie  Cronici       Total      BH    279    446    725      Spitalul Clinic de Urgenţă "Avram Iancu" Oradea    35         35      Spitalul Clinic MunicipaL "Dr. Gavril Curteanu" Oradea    174    41    215      Spitalul de Psihiatrie Nucet    35    150    185      Spitalul de Psihiatrie Stei    20    255    275      Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita    15         15      BN    87    126    213      Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa    79    8    87      Spitalul Orăşenesc Beclean    8    118    126      CJ    316    446    762      RECHINUL IMPEX         10    10      SC Polaris Medical Clinica de Tratament şi Recuperare SA         40    40      Spitalul de boli psihice cronice Borsa         195    195      Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca    30         30      Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Cluj-Napoca    180    10    190      Spitalul Militar de Urgenţă Cluj-Napoca    10         10      Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca    20    90    110      Spitalul Municipal Dej    40    35    75      Spitalul Municipal Turda    25    45    70      Spitalul Orăşenesc Huedin    11    21    32      MM    289    132    421              JUDE, / SPITAL    Nr. paturi Psihiatrie  Acuţi    Nr. paturi Psihiatrie  Cronici       Total      Spitalul de Boli Infecţioase, Dermatovenerologie şi Psihiatrie  Baia Mare    45         45      Spitalul de Psihiatrie Cavnic    34    20    54      Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei    210    112    322      SJ    39    10    49      Spitalul Judeţean Zalau    39    10    49      SM    75    61    136      Spitalul Judeţean Satu Mare    55    60    115      Spitalul Municipal Carei    20    1    21      TOTAL    1085    1221    2306          Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă şi tratabilă  Conform Raportului Comisiei Europene şi OECD România, profilul de ţară din 2019, România înregistrează rate ale mortalităţii evitabile şi tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naţionale şi regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populaţiei:       Consolidarea capacităţilor de îngrijire a bolilor cardio-vasculare , la nivel de regiune, prin dezvoltarea  serviciilor  necesare  populaţiei:  preventive,  curative,  inclusiv  cardiologie intervenţională  şi  de  recuperare.  Se  propune  consolidarea  capacităţilor  de  cardiologie intervenţională prin crearea a trei „centre” în Cluj, Oradea şi Baia Mare.        Serviciile medicale de oncologie:  Dezvoltarea diagnosticului şi a capacităţii de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2018 incidenţa cancerului în România a fost de 317,20 la 100 000 de locuitori, iar în RNV valoarea ratei a fost peste media pe ţară - 374,22 la 100 000 locuitori. Judeţele: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj şi Bihor au valori ale ratei incidenţei peste media pe ţară, judeţele Sălaj şi Bihor având valori peste media pe ţară şi pe regiune. Judeţul Satu Mare are valoarea ratei sub media pe ţară şi regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România şi 2,57% din total decese generale.   În aprilie 2016, Minixterul Sănătăţii a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 - 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP şi institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU şi include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea şi incidenţa cancerului cu următoarele obiective:    Prevenirea cancerului;    Detectarea timpurie şi screening-ul (în special cancerele de col uterin şi de sân);    Îmbunătăţirea diagnosticului, tratamentului şi accesului populaţiei la tratament;    Managementului durerii şi îngrijirea paliativă.     Implicaţiile acestui plan pentru RNV sunt:    	Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referinţă de top pentru RNV şi dincolo de graniţele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentru   abordarea tumorilor toracice    	Pentru a îmbunătăţi capacitatea de diagnostic şi tratament, Spitalul Judeţean Baia Mare va constitui un al doilea „centru de referinţă” regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie.    	Accesul populaţiei la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităţilor de  oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.)  Vor fi elaborate standardele şi capacităţile pentru îngrijirea de sprijin şi paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă şi de susţinerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistenţa pacienţilor cu cancer se va acţiona la nivel strategic şi de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 - 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidenţiatului de oncologie, modul care se va desfaşura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secţie de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secţie sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.           Servicii pentru pacienţii cu accident vascular cerebral (AVC)  Se urmăreşte consolidarea reţelei regionale de gestionare a AVC şi îmbunătăţirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele şase judeţe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane şi echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea şi gestionarea AVC şi a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.  Reţeaua regională va include:    un serviciu regional neurovascular şi pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgenţă), reprezentând serviciul de referinţă la nivel regional;    În fiecare judeţ, în funcţie de capacitatea tehnică, de resurse umane şi a timpilor de acces  necesari pentru AVC, se vor identifica unităţile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în reţeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă  24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtăşite cu serviciul de referinţă regional şi instruirea continuă a personalului.    condiţiile de transport, precum şi standardele definite pentru transferul pacienţilor;    Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienţii cu AVC.         Servicii optimizate pentru gravide şi copii  Conform analizei mortalităţii infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuţi vii, mai mare faţă de media pe ţară care este de 6,4 decese la 1000 de născuţi vii. Cu excepţia judeţului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0 decese la 1000 născuţi vii (sub media pe ţară), Judeţul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată, 11,1 decese la 1000 născuţi vii, urmat de judeţele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureş cu o rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 şi Bistriţa-Nasăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuţi vii.     Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea  serviciilor medicale la nivel judeţean şi regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populaţie, vor urmări:       creşterea capacităţii de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal,  pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală şi postneonatală;    intervenţii medicale eficace prin investiţii în infrastructură, echipamente, programe de formare a  personalului cu scopul scăderii mortalităţii infantile, mortalităţii in prima copilărie (evitabile şi  tratabile prin afecţiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii, malformatii congenitale, traumatisme etc.);    integrarea serviciilor de spital cu cele de asistenţă medicală primară şi asistenţă medicală    comunitară, programe de educaţie şi prevenţie pentru personal  medical şi mame, in scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile şi a mortalităţii în prima copilărie.      Servicii pentru pacienţii vârstnici   
   Revizuirea modelului de gestionare a afecţiunilor datorate vârstei şi a bolilor cronice: în RNV, ca şi în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire şi gestionarea bolilor cronice va creşte în deceniile următoare şi impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului şi a gradului de dependenţă a acestora. Portofoliul de servicii şi nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:    la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienţi, inclusiv  infiintarea/ dezvoltarea retelei de geriatrie    la nivel judeţean, dezvoltarea locaţiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare şi de plată care vor fi definite) pentru a creşte accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii şi a menţine sustenabilitatea financiară.     
   
 Infrastructură spitalicească şi cadrul legal 
   
 În Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă şi echipament de înaltă tehnologie.  Acest spital va prelua şi rolul spitalului clinic judeţean de urgenţă Cluj (1.500 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Judeţean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un centru de competenţă pentru reţeaua de spitale din NV pentru a trata pacienţii critici şi cazurile care necesită tehnologie şi expertiză la nivel înalt. Capacitatea şi configuraţia acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populaţia din regiune şi ţine cont de serviciile oferite de alte spitale / institute terţiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie şi oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcţionarea sa viitoare şi pentru a îmbunătăţi performanţa şi eficienţa. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activităţi care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operaţii, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialităţi înrudite.  
   
 Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale.  Ministerul Sănătăţii va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităţilor şi prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecţiunile care pot avea impact asupra sănătăţii populaţiei din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.  
   
 Reproiectarea reţelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci spitale judeţene de urgenţă  (Satu-Mare, Bistriţa –Năsăud,  Salaj, Bihor, Maramureş). Unele spitale judeţene au fost reabilitate şi dotate cu echipamente în cadrul Programului Operaţional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014 - 2019 spitalele judeţene din regiune au beneficiat de investiţii în infrastructura sanitară şi echipamente medicale.  
 Spitalele judeţene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale şi chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă şi, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistenţa medicală spitalicească şi vor avea capacitate îmbunătăţită de diagnostic şi tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităţilor de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS. 
 Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei nivele 
   
 Spitale terţiare de nivel regional (trimitere): 
   Noul spital regional, care funcţionează şi ca spital de urgenţă de nivel înalt, oferă servicii de asistenţă medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic şi tratament, care deserveşte întreaga regiune.         Institutele terţiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din   
 sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecţioase etc.); 
     
   Cele cinci spitale judeţene de urgenţă (Sălaj, Bihor, Bistriţa, Maramureş, Satu Mare). Spitalele judeţene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistenţă medicală şi  chirurgicală avansată de urgenţă şi electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistenţă ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continua şi vor avea capacităţi avansate de diagnosticare şi tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităţilor de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF.    Spitalul Clinic Municipal din Cluj şi Spitalele municipale din celelate oraşe mari.   
  
 Spitale judeţene şi municipale de nivel secundar: 
 Spitale locale  situate în oraşe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigaţie imagistice si paraclinice de bază pentru diagnosticare şi tratament.  
 Proiecte diferite de reabilitare, extindere şi dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifica pentru reţeaua spitalelor regionale. Aceste activităţi de renovare vor fi realizate ţinând cont de proiectele de investiţii planificate / în curs finanţate de către autorităţile locale şi / sau partenerii internaţionali de dezvoltare. 
 De exemplu, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare a fost reabilitat şi dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operaţional regional anterior (2007-2013). Alte operaţiuni de modernizare / renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgenţă din Zalău (20,1 milioane EUR) şi Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR). 
 De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătăţii finantat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilaţie şi ecografie Doppler în cele opt următoare spitale: 
   
    Bihor    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea      Bistriţa Năsăud    Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa      Cluj    Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca      Cluj    Spital Clinic Municipal Cluj      Cluj    Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca      Cluj    Institutul de Oncologie pr.Dr.I.Chiricuţă           Institutul Regional de Gastro - Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”      Cluj    Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-Napoca      Maramureş    Spital Judeţean de Urgenţă „Dr Constantin Opriş” Baia Mare    
   
 Diferitele reabilitări şi dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru reţeaua regională de spitale.  La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanţare şi se vor identifica noi soluţii pentru reabilitarea fizică, extinderea şi dotarea cu echipamente de diagnostic şi tratament.  
 PROIEC,IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD - VEST 
   
 Viitoarea reţea regională de  spitale publice de asistenţă medicală din NV  poate fi structurata astfel: 
   1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având şi rol de spital judeţean pentru judeţul Cluj;    5 spitale judeţene de urgenţă;    spitale de specialitate;    institute de specialitate;    1 spital pentru copii;    spitale municipale / orăşeneşti;    spitale publice aparţinând ministerelor şi insituţiilor cu reţea sanitară proprie;    unităţi pentru îngrijiri pe termen lung    unităţi de îngrijiri paliative   
 Reprofilarea serviciilor spitaliceşti 
   Judeţul Sălaj Situaţia la 31 decembrie 2018 *):  Numărul total de paturi pentru acuţi **): 828    Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 227 Numărul total de paturi: 1055  6 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută şi 1 pentru îngrijire cronică) şi 2 facilităţi private  *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile  **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.     31    Tabelul 13: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Sălaj           Nr.    Denumirea spitalului       Proprietate    Nr. paturilor  de îngrijire acută    Nr. paturilor  de îngrijire cronică    Total paturi       Ajustările propuse         1       Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău       Public       619       45       664    La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creşterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice şi îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populaţiei. Pentru a răspunde rolului de spital judeţean de urgenţă se vor dezvolta / consolida / îmbunatăţi capacităţile de diagnostic şi tratamente complexe şi urgente, cel puţin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.  Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.         2       Spitalul Orăşenesc "Prof. Dr. Ioan Puşcaş"  Simleu Silvaniei       Public       135       24       159    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare şi recuperare. Aceste mşsuri au în vedere preluarea personalului în noua  structură.              Nr.    Denumirea spitalului       Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi       Ajustările propuse         3       Spitalul Orăşenesc Jibou       Public       51       30       81    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuţi şi cronici, în funcţie de nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea  personalului în noua structură.      4    Spital Boli Cronice Crasna    Public    0    34    34    La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătăţirea serviciilor pentru cronici şi paliaţie.         5    Centrul de Recuperare,  Tratament şi Îngrijire Zalău       Privat       0       94       94    Procesul de reconfigurare şi optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      6    SC Salvosan Ciobanca    Privat    23    0    23    Procesul de reconfigurare şi optimizare va fi definit conform  orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      Total Sălaj         828    227    1055          32      Sursa pentru situaţia la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB    Judeţul Bihor  Situaţia la sfârşitul anului 2018 *):  Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 2724  Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804 Numărul total de paturi: 3528    16 spitale existente în prezent: 12 publice şi 4 facilităţi private  *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile  **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.     33    Tabelul 14: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bihor     Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi    Ajustările propuse         1       Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea       Public       767       20       787    La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii. Dezvoltarea capacităţii serviciilor pentru a răspunde rolului de spital judeţean de urgenţă pentru intervenţii de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, cel puţin pentru priorităţile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în  funcţie de nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         2       Spitalul Clinic Municipal  Dr. Gavril Curteanu Oradea       Public       839       190       1029    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populaţiei şi în complementaritate cu spitalul judeţean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în  noua structură.         3       Spitalul Orăşenesc Alesd       Public       83       46       129    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în  vedere preluarea personalului în noua structură.           Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi    Ajustările propuse         4    Spitalul Municipal »Episcop Nicolae Popovici»  Beiuş       Public       189       16       205              5       Spitalul Municipal  «Dr. Pop Mircea» Marghita       Public       217       28       245    La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi şi servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialitati în funcţie de adresabilitate şi nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.  Spitalul acoperă servicii necesare populaţiei care locuieşte în partea de nord a judeţului.      6    Spitalulul de Psihiatrie Nucet***)    Public    34    150    184    Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcţie de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătăţii mintale  (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile etc.)         7       Spitalul Municipal Salonta       Public       106       8       114    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de  bază populaţiei care locuieşte în sud-vestul judeţului.         8       Spitalul Orăşenesc Stei       Public       32       18       50    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea  personalului în noua structură.         9    Spitalulul de Psihiatrie şi Pentru Măsuri de Siguranţă Stei**)       Public       24       20       44    Specificitatea acestui spital este că funcţionează atât cu sectoarele de sănătate, cât şi de justiţie.  Se va lua în considerare extinderea capacităţii de servicii, dat fiind specificul unităţii. Legătura cu justiţia trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienţilor şi monitorizare. Mecanismul de finanţare al acestei     34            Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi    Ajustările propuse                                    entităţi trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o co- alocare de fonduri atât de către sectorul sănătăţii, cât şi al  justiţiei.         10    Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix       Public       0       252       252    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea şi organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităţilor specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua  structură.      11    Spitalul Pelican Privat    Privat    118    0    118    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      12    Spitalul Euclid Private    Privat    13    0    13    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la  propunerea echipei de management      13    Spitalul Clinic CF Oradea    Public    93    9    102    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor  strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management      14    SC New Medics    Privat    0    10    10    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la  propunerea echipei de management      15    Spitalul   Clinic "Avram Iancu" Oradea    Public    209    15    224    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate şi specificului militar, la propunerea ministrului de resort.         16    Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru  stabil Oradea       Privat       0       22       22    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      Total Bihor              2724    804    3528            ***) Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal şi internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP şi internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie şi Pentru Măsuri de Siguranţă Ştei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CP  35    Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB  36      Judeţul Bistriţa     Situaţia la 31 decembrie 2018 *):  Numărul total de paturi pentru acuţi **): 971    Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 311 Numărul total de paturi: 1282  4 spitale publice existente în prezent şi 1 facilitate privată  *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile  **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.     Tabelul 15: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bistriţa        Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total  paturi contractate    Ajustările propuse         1       Spitatalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa       Public       696       138       834    La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creşterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice şi îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcţie de nevoile populaţiei. Pentru a răspunde rolului de spital judeţean de urgenţă se vor dezvolta / consolida / îmbunătăţi capacităţile de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, cel puţin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.  Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         2       Spitalul Orăşenesc  «Dr. George Trifon» Năsăud       Public       142       0       142    La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu şi îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ţinând cont şi de adresabilitate şi nevoile populaţiei.  Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.           Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         3       Spitalul Orăşenesc Beclean       Public       71       118       189    La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii şi spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală şi ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică şi recuperare.  Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependenţe etc.) Aceste masuri au în vedere  preluarea personalului în noua structură.      4    S.C. «Clinica Sanovil’ S.R.L.    Privat    62    0    62    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.         5       Preventoriul TBC de copii Ilişua       Public       0       55       55    Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanţă cu particularităţile României în ceea ce priveşte tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opţiuni de  servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienţii cronici.      Total BistriGa              971    311    1282            37    Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB  38      Judeţul Maramureş Situaţia la 31 decembrie 2018 *):  Numărul total de paturi pentru acuţi **): 2019    Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 499 Numărul total de paturi: 2518  13 spitale existente în prezent: 8 publice şi 5 facilităţi private  *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile  **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.     Tabelul 16: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Maramureş        Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor  de îngrijire acută    Nr. paturilor  de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         1       Spitalul Judeţean de Urgenţă  «Dr.Constantin Opris»  Baia Mare       Public       848       2       850    La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii.  Dezvoltarea capacităţii serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Judeţean de urgenţă pentru intervenţii de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, cel putin pentru prioritaţile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente.  Ajustarea serviciilor oferite se va face în functie de nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         2       Spitalul de boli infecţioase şi psihiatrie  Baia Mare       Public       135       0       135    La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii şi spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecţioase şi dermatologie.  Se va ţine cont de reglementările naţionale şi experienţa din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiţii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectării circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a  dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.           Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         3       Spitalul de Pneumoftiziolo gie  “Dr. Nicolae Ruşdea” Baia Mare       Public       111       86       197    Propunerea US/APL pentru optimizarea funcţionării, specificul serviciilor pentru pacienţii cu tuberculoză, inclusiv recuperare şi paliaţie, după caz. Optimizarea organizării şi funcţionării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii.  Se va ţine cont de reglementări naţionale şi experienţa din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiţii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectării circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii Parteneriat / complementaritate cu serviciile spitalului judeţean pentru cresteterea calităţii şi eficienţei, optimizarea serviciilor de chirurgie  toracică.         4       Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei       Public       495       153       648    La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii).  Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale şi chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcţie de nevoile populaţiei.  Spital de subtrimitere pentru partea de nord a judeţului.      5    Spitalul Psihiatrie Cavnic    Public    43    35    78    La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcţie de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătăţii mintale (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile etc.).         6       Spitalul de Recuperare Borşa       Public       140       142       282    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuţi mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor tinând cont şi de complementaritatea serviciilor din zonă.  Dezvoltarea capacităţii pentru îngrijiri cronice şi recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici.      7    Spitalul  Orăşenesc Târgu Lapus    Public    55    15    70    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală,  procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuţi mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi,       39          Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse                                    dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în  noua structură.         8       Spitalul Orăşenesc Vişeul de Sus       Public       130       35       165    Spitalul trebuie menţinut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ţinând cont şi de  complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.      9    SC Che- Cosmedica  SRL    Privat    12    4    16    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de  management      10    SC  Euromedica Hospital SRL    Privat    41    0    41    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din  planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      11    SC Clinica Somesan SRL    Privat    6    0    6    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de  management.      12    SC Centrul Medical Catalina SRL    Privat    0    27    27    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      13    Policlinica Sfântul Ioan    Privat    3    0    3    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de  management.           TOTAL         2019    499    2518          40      Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB    Judeţul Satu Mare  Situaţia la 31 decembrie 2018 *):  Numărul total de paturi pentru acuţi **): 1339  Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 260 Numărul total de paturi: 1599    6 spitale existente în prezent: 4publice şi 2 facilităţi private  *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile  **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.     41    Tabelul 17: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Satu Mare     Nr.    Denumirea spitalului    Propriet ate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         1       Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare       Public       882       106       988    La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creşterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice şi îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Judeţean de urgenţă se vor dezvolta / consolida / îmbunătăţi capacitaţile de diagnostic şi tratamente complexe şi urgente, cel puţin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.  Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         2       Spitalul de Pneumoftiziolo gie  Satu Mare       Public       97       71       168    Propunerea US/APL pentru optimizarea funcţionării, specificul României în ceea ce priveşte TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare şi paliaţie, după caz. Optimizarea organizării şi funcţionării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii.  Se va ţine cont de reglementări naţionale şi experienţa din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiţii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectării circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente,  stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.           Nr.    Denumirea spitalului    Propriet ate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         3       Spitalul Municipal Carei       Public       167       35       202    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii. Aceste  măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         4    Spitalul Municipal Negreşti Oaş       Public       184       28       212    La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii. Aceste  măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.      5    SC Manitou Med SRL-  Gynoprax    Privat    9    0    9    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      6    S.C. Sara Clinic Recovery  S.R.L.    Privat    0    20    20    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor  strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.                     1339    260    1599          42      Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB Notă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) -secţia exterioară SATU MARE    Judeţul Cluj   
 Situaţia la 31 decembrie 2018 *): 
 Numărul total de paturi pentru acuţi **): 4915 
 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 1322 Numărul total de paturi: 6237 

  
 22 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) şid 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliative 
 *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile 
 **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. 
   
 43 
  
 Tabelul 18: Operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Cluj 
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire  acută    Nr. paturilor de îngrijire  cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         1       Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj- Napoca            1397       25       1422    In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Cluj va fi operaţional. El va prelua şi rolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuţi (servicii de tip terţiar, pentru politraumă, servicii complexe etc.), cât şi a personalului de specialitate aferent. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt: proiectare, construire, dotare, operaţionalizare, etape ce se vor desfăşura în perioada 2020-2027.  Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza nevoilor de servicii medicale terţiare pentru RNV. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă servicii de nivel terţiar (cazuri complexe, urgenţe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Floreşti. Va înlocui complet spitalul existent (cu excepţia sec’iilor de obstetrică/ginecologie şi neonatologie recent reabilitate prin  programul finanţat de Banca Mondială) şi va prelua unele    
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse                                    servicii din alte spitale terţiare ale reţelei regionale de urgenţă din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”, serviciile de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii “N. Stăncioiu”).  SRU Cluj va fi spital regional de urgenţă de 849 de paturi, destinat rezolvării cazurilor complexe şi a urgenţelor grave şi politraumei pentru pacienţii din RNV; se bazează pe un concept organizaţional de grupări de specialităţi medicale strâns legate de divizii structurate "centre" – Centrul pentru Cap şi Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul pentru articulaţii, coloană vertebrală şi traumatism, Centrul de medicină internă, Centrul pentru mamă şi copil. SRU va avea servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii, integrate cu cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU extins si heliport.  Componentele de îngrijire medicală şi chirurgicală de zi şi ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente şi tehnologie de înaltă performanţă şi resurse umane adecvat pregatite. Noul model financiar, modelul de organizare şi conducere a SRU, ce se vor elabora şi aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficienţa şi sustenabilitatea spitalului.  Pentru a asigura funcţionarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terţiare, pentru pacienţii din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienţi, conceptul de reţea regională de    
 44 
  

  
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse                                    servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS şi al consultanţilor din programele MS, cu implicarea managerilor şi a specialiştilor de la spitale, a autorităţilor locale.     SJCU Cluj/ UMF Cluj şi autoritaţile locale au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spaţiilor existente în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, apobată de către MS). In paralel cu construirea şi operaţionalizarea noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific şi integrată cu toate propunerile de le nivelul unităţilor sanitare din Cluj şi din celelalte judeţe.     Toate propunerile formulate de către spitale / autorităţi locale trebuie să respecte recomandările din planul actual. Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de judeţ şi regiune, pentru o repartiţie corectă a serviciilor, conform  nevoilor populatiei şi capacităţii de îngrijire a unităţilor.         2       Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli cardiovasculare “Niculae Stăncioiu”  Cluj-Napoca       Public       160       0       160    In perioada de operaţionalizare a SRU Cluj, serviciile de urgenţă de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară vor fi preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune ale echipei SRU, MS şi Institutului. Institutul se va dezvolta în continuare pentru a asigura accesul şi continuitatea la servicii medicale cardio-vasculare de tip terţiar, pentru populaţia din regiune.  Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.    

  
 45 
  
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         3       Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca       Public       192       0       192    Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecţioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ţine cont de reglementări naţionale şi experienţă din perioada pandemiei SARS- CoV2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienţilor, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Utilizarea de protocoale / complementarităţi de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea  personalului în noua structură.         4    Institutul Regional de Gastroenterologie -  Hepatologie ”Prof.Dr. Octavian Fodor”  Cluj-Napoca       Public       380       0       380    Institutul va continua să ofere servicii medicale şi chirurgicale înalt specializate, functionând în reţeaua de spitale de tip terţiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării  numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi şi servicii ambulatorii.         5       Spitalul Clinic de Urgenţă pentu Copii Cluj-Napoca       Public       416       60       476    Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terţiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unităţi şi dotare cu echipamente.  Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condiţiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcţionează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL / spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secţiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern architectural, organizational şi functional, care va oferi servicii pentru populatia infantilă din regiune. Ca spital de refererinţă pentru serviciile de pediatrie din regiune va include şi un compartiment de îngrijiri paliative  de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliaţie şi ambulatoriu    
 46 
  

  
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse                                    de îngrijiri paliative integrat.  Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         5       Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie  ”Leon Daniello” Cluj-Napoca       Public       136       89       225    Spitalul cu o singură specialitate va fi menţinut ţinând cont de specificul României în ceea ce priveşte tuberculoza.  Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialităţi de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va tine cont de reglementari nationale si experientă din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectarii circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.         6       Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca       Public       30       363       393    La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităţilor de recuperare / reabilitare. In acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluţii de mutare / reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj.  Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcţie de nevoile pacienţilor internaţi şi a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.         7       Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca       Public       236       115       351    La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populaţia oraşului Cluj.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.      8    Institutul de Oncologie  ”Prof.Dr.I.Chiricuţă”    Public    515    0    515    La propunerea MS şi a Institutului regional de referinţă,  dezvoltarea capacităţii pentru diagnostic şi tratament,    

  
 47 
  
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse           Cluj-Napoca                        dezvoltarea tratamenului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii şi de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening şi îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populaţiei şi pacienţilor cu afecţiuni oncologice din RNV.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         9       Spitalul Municipal Dej       Public       268       65       333    Spitalul va fi menţinut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a judeţului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populaţia oraşului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere  preluarea personalului în noua structură.         10       Spitalul Municipal Gherla       Public       85       0       85    La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej şi servicii medicale de îngrijiri palliative şi pe termen lung.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         11       Spitalul Municipal Turda       Public       304       45       349    Spitalul va fi menţinut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a judeţului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populaţia oraşului Turda.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         12       Spitalul Municipal Câmpia Turzii       Public       95       10       105    La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda şi servicii medicale de îngrijiri pe termen lung şi de îngrijiri paliative.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.    
 48 
  

  
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse         13       Spitalul Orăşenesc Huedin       Public       136       21       157    Spitalul va fi menţinut pentru a deservi populaţia din nord- vestul judeţului, inclusiv asistenţa de urgenţă. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populaţia oraşului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         14       Spitalul de Boli Psihice Cronice Borşa       Public       0       195       195    Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcţie de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătăţii mintale (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile etc.)  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.         15       Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal  Cluj-Napoca       Public       65       0       65    Parte din activitatea pentru servicii de urgenţă pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoaşterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experienţă în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea şi accesul populatiei, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel naţional şi dezvoltând capacităţile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terţiare pentru pacienţii de la nivelul RNV.  Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.      17    SC Eurotrat SRL Gherla    Privat    0    76    76    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la  propunerea echipei de management.      18    Asociaţia  “Sf. Nectarie” Cluj-Napoca    Privat    0    40    40    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.    

  
 49 
  
   
    Nr.    Denumirea spitalului    Proprietate    Nr. paturilor de îngrijire acută    Nr. paturilor de îngrijire cronică    Total paturi contractate    Ajustările propuse      19    Spitalul Clinic C.F. Cluj    Public    248    0    248    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor  strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      20    S.C. Rechinul Impex S.R.L.    Privat    0    38    38    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la  propunerea echipei de management.      21    S.C. Polaris Medical Clinic de Tratament şi Recuperare  S.A.    Privat    0    180    180    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.      22    Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Constantin Papilian"  Cluj Napoca    Public    252    0    252    Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la  propunerea echipei de management.                     4915    1322    6237         
 50 
  

  
 Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMDP 
   ÎMBUNĂTĂ,IREA RE,ELEI DE SERVICII DE URGEN,Ă  Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgenţă asupra spitalului de urgenţă din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacităţile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale judeţene, precum şi în două-patru spitale municipale. Spitalele judeţene din Baia Mare şi Bihor sunt potenţial candidate pentru dezvoltarea capacităţii ATI, având în vedere şi poziţia lor geografică faţă de Cluj şi potenţialul lor de a acoperi uniform regiunea.  Potenţialul pentru integrarea şi extinderea funcţionalităţilor telemedicinei cu intervenţie asistenţă de urgenţă va fi dezvoltat în continuare.     In perioada 2014-2020, reţeaua de urgenţă din regiune a beneficiat de finanţare din două surse financiare principale:  - investiţii FEDR prin care care sunt direcţionate către 43 de unităţi de asistenţă de urgenţă, aparţinând spitalelor judeţene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unităţi pentru RNV a fost elaborată şi a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19):     Tabel 19 Reţeaua de urgenţă – UPU-rile reabilitate prin POR        Nr. art.       Judeţ       Spitale      5    Bistriţa Năsăud    Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa      26    Sălaj    Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău      27    Satu Mare    Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu-Mare        Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitaliceşti pentru primirea cazurilor de urgenţă din regiunea de nord-vest (şapte UPU şi opt UTI), şase structuri (şase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfăşurare.     Capacitatea de intervenţie (de exemplu, creşterea numărului de ambulanţe) va fi, de asemenea, consolidată.     Se va dezvolta în continuare potenţialul pentru integrarea şi extinderea funcţionalităţilor telemedicinei cu intervenţia de asistenţă de urgenţă.  Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanţă şi servicii de urgenţă furnizate de pompierii cu paramedici şi echipe integrate cu medici de urgenţă, ca parte a SMURD cu spitalele de urgenţă prin unităţi şi departamente de sosiri urgenţe).     Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată prin investiţiile din fonduri europene (POR) şi împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor judeţene şi municipale din regiune.       DEZVOLTAREA FACILITĂ,ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ,I PARACLINICĂ  Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe judeţele în care aceste unităţi sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialităţile clinice de bază şi în specialităţile cu deficit ridicat şi adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie şi pediatrie neurologie).     Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite     În regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unităţi  ambulatorii se află în judeţul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existenţa unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie şi transplant renal), urmat de judeţul Maramureş (21%) şi  judeţul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistriţa-Năsăud (3%) şi Sălaj (5%) au cele mai puţine ambulatorii din regiune.     În ceea ce priveşte tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate şi de ambulatoriile integrate ale spitalelor.               Figura 6. Împărţirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie  Sursa: SNSPMPDSB     Activitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media naţională. Consultaţiile şi serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naţionale, în timp ce numărul de consultaţii pe medic este unul dintre cele mai mari din ţară (144,9 faţă de 91,9 medie naţională), pe al doilea loc după Bucureşti.           nr. ambulatorii renovate prin POR 2007-2013    
  
  nr. ambulatorii  
  
 Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operaţional regional 2007-2013 
   
   
 Tabelul 20. Unităţi ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paraclinice 
    Judeţ    BIHOR    BN    CJ    MM    SM    SJ    TOTAL      AMBULATORIU PUBLIC    22    4    44    28    26    6    130      AMBULATORIU PRIVAT    17    3    34    17    5    4    80      TOTAL    39    7    78    45    31    10    210    
 Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB 
   
 Dintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanţare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureş şi Sălaj doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanţare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste judeţe. 
   
 Procesul de îmbunătăţire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat şi în exerciţiul financiar 2014 - 2020. Asftel au fost iniţiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente şi investiţii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. 
   
     
 16 
  
 14 
  
 12 
  
 10 
  
 8 
  
 14 
  
 6 
  
 10 
  
 4 
  
 7 
  
 7 
  
 2                                                     5  
  
 3 
  
 4 
  
 3 
  
 2 
  
 0 
  
 Bihor 
  
 Bistrita Nasaud 
 Total Ambulatorii 
  
 Cluj 
  
 Maramures 
  
 Satu Mare 
  
 Salaj 
  
 Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020 
  
     3  
  
     7  
  
     15  
  
 Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 - 2020 
   
   
 Ca rezultat al acestor îmbunătăţiri este de aşteptat o creştere a volumului de servicii contractate şi acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislaţiei pentru stimularea 
 contractării şi, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât şi revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate şi a celor integrate spitalelor. 
   
 Tabelul 21: Situaţia privind numărul de consultaţii acordate în regim ambulatoriu, în unităţi spitaliceşti publice, în anul 2018 
    Nr. crt    Judetul    Consultatii acordate in  2014    Consultatii acordate in  2018      1    Bihor    577.571    446.478      2    Bistriţa-Năsăud    180.080    187.659      3    Cluj    825.817    661.863      4    Maramureş    437.507    474.247      5    Satu-Mare    309.714    243.364      6    Sălaj    162.455    161.179    
 Sursa INSP 
   
 In anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultaţii, servicii acordate de către medicii în specialităţi clinice şi servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692. 
   
 Situaţia detaliată pe specialităţi privind consultaţiile, serviciile acordate de către medicii în specialităţi clinice şi serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3. 
   
 Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019 
       Nr.crt.    Casa de Asigurari de Sănătate    Ambulatoriu specialitati clinice    Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica  / anatomie patologica    Ambulatoriu Recuperare,  Medicină fizică şi Balneologie                2017    2018    2019    2017    2018    2019    2017    2018    2019      1    BIHOR    49    55    62    28    27    30    21    24    27      2    BISTRITA NASAUD    11    11    12    11    10    10    6    4    5      3    CLUJ    135    132    139    61    62    64    17    16    14      4    MARAMURES    37    39    43    25    22    24    6    6    6      5    SATU MARE    41    33    34    20    18    19    4    5    4      6    SALAJ    12    14    13    8    8    8    4    4    3      TOTAL    285    284    303    153    147    155    58    59    59    
   
 Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultaţii acordate în regim ambulatoriu în unităţile spitaliceşti publice, în anul 2018 faţă de anul 2014. Această tendinţă se datorează, pe de o parte, restricţiilor de spaţiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfăşurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar şi a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate şi a normarii inadecvate. 
   
 Odată cu finalizarea îmbunătăţirii condiţiilor de spaţiu, echipamente, circuite etc., este de aşteptat creşterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal şi tarife vor condiţiona evoluţia furnizarii serviciilor în ambulator. 
 Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii se regăseşte în Anexa 9. 
   
 Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local. 
   
 Pentru  judeţul Bihor , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative. 
   
 Pentru  judeţul Bistriţa-Năsăud , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistriţa- Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Alergologie şi imunologie clinică, Anestezie şi terapie intensivă, Boli infecţioase, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Genetică medicală,  Hematologie,  Nefrologie  pediatrică,  Neonatologie,  Neurochirurgie,  Ortopedie  pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative. 
   
 Pentru  judeţul Cluj,  comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru  aceste  specialităţi,  respectiv  atestate  de  studii  complementare  fiind  de  99,44%.  Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Bancii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie 
 intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative. 
   
 Pentru  judeţul Maramureş,  comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureş nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă,  Chirurgie  cardiovasculară,  Cardiologie  pediatrică,  Gastroenterologie  pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie. 
   
 Pentru  judeţul Satu Mare,  comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie  cardiovasculară,  Chirurgie  toracică,  Gastroenterologie  pediatrică,  Genetică  medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative. 
   
 Pentru  judeţul Sălaj,  comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele  specialităţi  clinice:  Anestezie  şi  terapie  intensivă,  Cardiologie  pediatrică,  Chirurgie cardiovasculară,  Chirurgie  orală  şi  maxilo-facială,  Chirurgie  toracică,  Gastroenterologie  pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative. 
   
 ,inte operaţionale şi plan regional 
   
 În prezent, o proporţie semnificativă a pacienţilor ajung să fie internaţi în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate. 
 Pentru a inversa această tendinţă, se vor continua investiţiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacităţii de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ţinând seama de investiţiile deja efectuate prin proiectele finanţate din POR. In acelaşi timp, introducerea modificărilor de legislaţie care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea şi plata personalului, sunt esenţiale pentru dezvoltarea acestor servicii. 
 Pentru prioritizarea programului de investiţii în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să ţină seama de următoarele considerente: 
   judeţele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate judeţene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);    localităţi în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;    sprijin şi implicare din partea autorităţilor locale şi a comunităţii locale;    existenţa / identificarea personalului de specialitate care asigură funcţionarea structurilor ambulatorii;    starea infrastructurii, istoricul investiţiilor de capital, cost-eficienţă;    investiţii în consolidarea capacităţii de acordare a serviciilor în specialităţile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate şi serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;   
   DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII   
   
 Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative şi de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea şi implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creşterea numărului de paturi de recuperare şi îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027. 
 Majoritatea acestora vor fi obţinute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării reţelei regionale de spitale. 
   
 Analiza situaţiei curente şi principalele deficite 
   
 Legislatia naţională nu defineşte serviciile de îngrijire pe termen lung, deşi acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienţi cu afecţiuni, identificate în special în secţii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistenţă medicală, cât şi îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung. 
 Judeţul Cluj concentrează aproximativ 38% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în judeţul Satu Mare, care are mai puţin de 9 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori şi mai puţin de 17% paturi cronice din totalul paturilor de spital. 
   
 Tabel 23. Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire pe termen lung 
       Secţie Cronici    Nr. paturi    %      Judeţul Cluj         Alte judeţe    Total         Judeţul Cluj         Alte judeţe      Cronici         258    258         100%      Geriatrie si gerontologie    25    0    25    100%           Îngrijiri paliative    101    129    230    44%    56%      Medicina muncii    15    25    40    38%    63%      Neonatologie (prematuri)    40    13    53    75%    25%      Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII         17    17         100%      Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII         20    20         100%      Pediatrie (recuperare pediatrica)    25    12    37    68%    32%      Pneumoftiziologie (TB)    188    270    458    41%    59%      Pneumoftiziologie pediatrică (TB)    10    20    30    33%    67%      Psihiatrie cronici    185    408    593    31%    69%      Psihiatrie cronici (lunga durata)    261    367    628    42%    58%      Recuperare medicală         78    78         100%      Recuperare medicală - cardiovasculara    134    43    177    76%    24%      Recuperare medicală – ortopedie&traumatologie    50    14    64    78%    22%      Recuperare medicală - respiratorie         33    33         100%      Recuperare medicală neurologie    146    166    312    47%    53%      Recuperare neuro-psiho-motorie         40    40         100%      Recuperare, medicina fizica si balneologie    271    357    628    43%    57%      Recuperare, medicina fizica si balneologie copii         140    140         100%      Regiunea Nord-vest    1451    2410    3861    38%    62%    
 Sursa: Analiză date MS şi SNSPMPDSB, referire anul 2018 
   
 În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung şi de recuperare sunt furnizate în 19 spitale pentru probleme cronice (10 publice şi 9 private), precum şi în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 3.861 de paturi. Dintre acestea, 31,6% şi 12,6% sunt dedicate psihiatriei şi respectiv pneumologiei, ceea ce înseamnă că în jur de 2 000 de paturi sunt dedicate altor activităţi de îngrijire de lungă durată şi îngrijiri palliative. 
 În 2018 au fost înregistrate în RNV un număr de 59.077 de cazuri de spitalizare. Până la 83% din cazurile de spitalizare au fost în secţiile de recuperare, medicină fizică şi balneologie, urmate de secţiile de boli cronice şi psihiatrie. 
   
 Tabel 24. Situaţia numărului de paturi, cazuri şi zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung 
       Specialitate cronici    Nr. paturi    Nr. cazuri    Nr. zile spitalizare    % din total paturi    % din total cazuri    % din total zile      Cronici    258    7620    80,035    6.68%    12.90%    7.35%      Geriatrie şi gerontologie    25    620    7,746    0.65%    1.05%    0.71%      Îngrijiri paliative    230    3437    67,560    5.96%    5.82%    6.20%      Medicina muncii    40    1403    7,723    1.04%    2.37%    0.71%      Neonatologie (prematuri)    90    1252    20,524    2.33%    2.12%    1.88%      Pneumoftiziologie    488    3296    103,622    12.64%    5.58%    9.51%      Psihiatrie cronici    1221    5216    364,351    31.62%    8.83%    33.44%      Recuperare medicală    1509    36233    438,043    39.08%    61.33%    40.20%      Grand Total    3861    59077    1,089,604    100%    100%    100%    
   
 Figura 9. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe categorie (%) 
     
 12.90% 
  
 8.83% 
  
 5.82% 
  
 5.58% 
  
 2.37% 
  
 2.12% 
  
 1.05% 
  
 % din total zile de spitalizare 
 Recuperare medicala 
   
 Cronici  Psihiatrie cronici Ingrijiri paliative Pneumoftiziologie Medicina muncii 
 Neonatologie (prematuri) 
   
 Geriatrie si gerontologie 
   
 61.33% 
   
     
 0.00%      10.00%     20.00%     30.00%     40.00%     50.00%     60.00%     70.00% 
 Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB 
   
 Din analiza datelor existente la nivelul MS şi SNSPMPDSB, mai mult de 60% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în sectii de recuperare, iar peste 8% în secţii de psihiatrie cronici şi peste 5% în secţii de pneumologie şi îngrijiri paliative. Serviciile acordate in sectii de geriatrie-gerontologie reprezintă un total de 1,05%. În ceea ce priveşte morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat peste 50% din totalul regional (dar mai puţin decât media naţională de 74%). 
 Capacitatea de îngrijire cronică în RNV este uşor peste media naţională în raport cu numărul total de paturi de spital (25% din totalul paturilor de spital faţă de 23% din totalul la nivel naţional). În ceea ce priveşte judeţele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Bihor şi Bistriţa-Năsăud, cu peste 30% paturi pentru îngrijiri cronice; dimpotrivă, în Sălaj, mai puţin de 20% din total paturi este destinat îngrijirii cronice. În termeni absoluţi, în Sălaj şi Satu Mare există sub 10 paturi pntru îngrijirii cronice la 
 10 000 de locuitori, sub media naţională (14 paturi la 10 000 locuitori). 
   
 În 2014, în regiune existau zece furnizori de servicii de îngrijire paliativă pentru un total de 79 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii şi asistentele cu competenţe de îngrijire paliativă au fost grupaţi în Cluj, Bihor şi Maramureş. Judeţele cu cea mai mică capacitate în raport cu nevoile estimate sunt Bihor şi, în special, Sălaj. Densitatea paturilor pentru îngrijiri paliative este deosebit de scăzută în Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, în timp ce densitatea profesioniştilor din domeniul sănătăţii este deosebit de mică în Bistriţa-Năsăud, Satu Mare şi Sălaj. 
   
 ,inte operaţionale şi plan regional 
   
 Numărul total de paturi de ITL şi recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL şi Recuperare va fi dezvoltat atât în unităţi sanitare de specialitate, cât şi în secţiile specifice din spitalele generale. 
   
 Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul şi implicarea din partea tuturor actorilor implicaţi, inclusiv a autorităţilor publice locale, precum şi demararea unor proiecte noi, după caz. 
   
 Numărul paturilor de recuperare şi de îngrijire de lungă durată va fi dezvoltat în regiune după cum urmează: 
   
   Refacere/recuperare: 30 paturi la 100 000 locuitori;    Îngrijire de lungă durată şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani   
   
 Numărul total de capacităţi de recuperare şi îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la ţintele definite şi va reprezenta un total de circa 3 475 de paturi / locuri de zi. 
   
 Tabelul 25: Capacităţile ţintă de recuperare şi îngrijire pe termen lung în RNV 
         Recuperare    Îngrijire pe termen lung      Bihor    172    598      Bistriţa-Năsăud    83    289      Cluj    215    743      Maramureş    139    482      Sălaj    64    252      Satu Mare    102    338      TOTAL    774    2 701    
 Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB 
   
 Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituţii specializate, cât şi în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituţiilor de recuperare şi îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raţionalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilităţi de îngrijire pe termen lung sau de recuperare. 
 Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilităţi / servicii: 
   Sprijin şi implicare din partea autorităţilor locale şi a comunităţii locale;    Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permiţând externarea anticipată a pacienţilor cu probleme acute.   
 O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel judeţean / regional pentru a determina împărţirea capacităţilor viitoare în cadrul diferitelor sub-specialităţi (pentru adulţi şi copii): 
   Reabilitare / recuperare cardiacă;    Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);    Reabilitare / recuperare locomotorie;    Reabilitarea / recuperarea în bolile oncologice;    Alte specialităţi etc.     Îngrijirile paliative     Asociaţia Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent  Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa  (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situaţiei dezvoltării paliaţiei în peste 50 de ţări din Europa şi foste ţări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:    situaţia cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcţionării îngrijirilor paliative şi a integrării acestora in ansamblul sistemelor naţionale de sănătate,    educaţia  specialiştilor  (medici,  asistenţi  medicali  şi  alt  personal  necesar  echipelor multidisciplinare de paliaţie,    consumul mediu de medicaţie opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii şi    numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienţilor, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).     
 În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului ţărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori. 
   
 Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât şi în cel privat şi au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcţie de complexitatea cazurilor şi de preferinţele pacienţilor. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locaţiile în care se acordă serviciile şi pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliaţie publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privinţa condiţiilor de finanţare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unităţile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS). 
   
 În perioada 2002-2020, introducerea şi dezvoltarea unor mecanisme de finanţare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecinţă dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât şi în cel privat de sănătate, unităţile cu paturi de internare (compartimente/secţii de paliaţie) având cea mai accentuată dezvoltare. 
   
 Figura 10: Evoluţia numărului de unităţi cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019 
     
 Sursa: Date CNAS 
   
 Intre cei 108 furnizori de servicii spitaliceşti de îngrijiri paliative finanţate în anul 2019, numai 16 unităţi (15%) se află în RNV, distrituite astfel: 
   
 Tabelul 26: Număr unităţi de îngrijiri paliative finanţate în anul 2019 din RNV 
    Judeţ    Public    Privat    Total      Bihor    4    1    5      Bistriţa Năsăud    1    0    1      Cluj    2    2    4      Maramureş    2    1    3      Sălaj    1    1    2      Satu Mare    1    0    1      Total    11    5    16    
   
 ,inte operaţionale şi plan regional 
   
 Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu şi echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 7  : 
   
 Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative şi rapoarte de alocare personal 
    Număr de paturi pacienţi internaţi îngrijiri paliative per număr de locuitori    Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori    Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu  per număr de locuitori      25 paturi ÎP la 125,000 locuitori    1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000  locuitori    1 echipă de ÎP la domiciliu la  40,000 locuitori      Raport personal îngrijiri  paliative pacienţi internaţi    Raport personal îngrijiri  paliative ambulatoriu    Raport personal echipa de  ÎP la domiciliu        1 doctor cu atestat ÎP la 12 paturi    1 asistentă cu formare ÎP la 8      1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:    1 doctor      1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:    2 doctori      
   
     
 7  Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.  
   
    paturi, 8 per tură    1 infirmieră la 8 paturi pe tură    1 asistent social la 25 paturi    jumătate de normă psiholog la 12 paturi ;    4 contracte de muncă cu timp parţial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier    spiritual)      1 asistentă    jumătate de normă asistent social    2 contracte de muncă cu timp parţial - alte tipuri de personal    (fizioterapeut, consilier spiritual)      4 asistente    1 psiholog    1/2 normă fizioterapeut      
 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust 
   
 În plus, sunt stabilite şi următoarele obiective calitative  8 : 
   Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcţie de complexitatea nevoilor pacienţilor cu boli progresive cronice.    Este necesară consolidarea capacităţilor în domeniul îngrijirii paliative de bază şi al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unităţi tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitaliceşti de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, şi centre de consultanţă pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) şi formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea şi coordonarea serviciilor.    Protocoalele şi algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare şi medicamentele esenţiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienţii cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât şi pentru cei cu alte boli progresive cronice.    Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanţarea îngrijirilor paliative de bază şi specializate în toate locaţiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.    Dezvoltarea şi acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul şi calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.   
   
 Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018): 
    Judeţ    Spital    Sp. public / privat    Sp. acut / cronic    Nr. paturi contractabile         BH    Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea       PRIVAT       Cronic       22           Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea       PUBLIC       Acut       7           Spitalul Municipal "Episcop N. Popovici" Beius    PUBLIC    Acut    10           Spitalul Orăşenesc Alesd    PUBLIC    Acut    8           Spitalul Orăşenesc Stei    PUBLIC    Acut    12      BH Total              59      BN    Spitalul Judeţean Bistriţa    PUBLIC    Acut    5      BN Total              5      CJ    Centrul de îngrijiri paliative Sf. Nectarie    PRIVAT    Cronic    40           SC Polaris Medical Clinică de Tratament şi Recuperare SA       PRIVAT       Cronic       43    
   
     
 8  Sursa: Informaţii din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017  
   
    Judeţ    Spital    Sp. public / privat    Sp. acut / cronic    Nr. paturi contractabile           Spitalul Municipal Campia Turzii    PUBLIC    Acut    10           Spitalul Municipal Dej    PUBLIC    Acut    8      CJ Total              101      MM    Centrul Medical Catalina    PRIVAT    Cronic    25           Spitalul de pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Ruşdea" Baia Mare       PUBLIC       Acut       10           Spitalul de psihiatrie Cavnic    PUBLIC    Acut    10      MM Total              45      SJ    S. C. SALVOSAN CIOBANCA I.S.R.L.    PRIVAT    Acut    0           Spitalul de boli cronice Crasna    PUBLIC    Cronic    10      SJ Total              10      SM    Spitalul Orăşenesc Negreşti - Oaş    PUBLIC    Acut    10      SM Total              10      Total              230    
   
 Tabelul de mai jos explică diferenţa dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune şi serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populaţiei 
 40,000 loc. 
  
 Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RNV – Curente, necesare şi analiza deficitului 
   
    Nord Vest    Populaţie    Nr. şi tipul curent de paturi    Paturi necesare       Deficit*    Pacienţi ambulatoriu în prezent după număr şi tip de furnizori de servicii    OP  necesar       Deficit**    Echipe curente de asistenţă la domiciliu după număr şi tip de furnizori de servicii    Echipe la domiciliu necesare       Deficit**         S = Stat  C = Societate privată       S       C    25 pat. la  125,000  loc.       S       ONG       C    1 cabinet la  60,000  loc.            S       ONG       C    1 echipa la           BH    561,404    37    22    112    -75    0    0    0    10    10    0    2    0    15    13      BN    278,851    5    0    56    -51    0    0    0    7    7    0    0    0    10    10      CJ    691,106    18    83    138    -120    0    0    0    13    13    0    0    0    20    20      MM    460,689    20    25    92    -72    0    0    0    8    8    0    0    0    11    11      SJ    211,691    10    0    42    -32    0    0    0    10    10    0    0    0    16    16      SM    329,079    10    0    66    -56    0    0    0    6    6    0    0    0    10    10      Total    3,198,564    100    130    640    -540    0    0    0    54    54    0    2    0    82    80    
 * nu include paturi la privat,  ** exclude facilităţile private 
 Sursa: SNSPMPDSB 2018 Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust. 
 Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienţilor. 
 Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile şi standardele descrise mai sus, ţintele pe termen scurt şi mediu se stabilesc după cum urmează: 
   paturi paliative: înfiinţarea în sistemul public şi / sau sau finanţarea paturilor existente inclusiv în sistem privat (540 paturi) care vor acoperi 100% din nevoia actuală;    servicii de ambulatoriu: înfiinţarea între 17 şi 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% şi 50% din decalajul actual;    echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înfiinţarea între 12 şi 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% şi 30% din diferenţa curentă şi 10 echipe mobile de spital    conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 95 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri palliative; 270 de asistenţi medicali vor trebui specializaţi în îngrijiri paliative, 100 alţi profesionişti din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuţi, preoţi, asistenţi sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenţi, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidenţiatul de medicină de familie şi oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naţionale şi obiectivele propuse şi raporturile pentru îngrijirea paliativă.   
   
 Dezvoltarea şi distribuţia teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip. 
 REZUMATUL PRINCIPALELOR MASURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV 
   
    Servicii    Măsuri      Asistenţa medicală primară    Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%.  Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atraşi în regiune. Se vor extinde competenţele / obligaţiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor şi bolnavilor cronici şi mecanisme îmbunătăţie de plată / stimulare a medicilor.  Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătăţită prin investitiţii din  viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistenţă medicală comunitară.      Echipe de asistenţă medicală comunitară    Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate.  Numărul furnizorilor de servicii de asistenţă medicală comunitară (medici, asistenţi medicali comunitari, moaşe şi mediatori sanitari) va fi ajustat în consecinţă. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie,  alte localităţi rurale cu acces redus la servicii medicale.      Sectorul spitalicesc    Strategia de reconfigurare îşi propune să raţionalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate şi să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă.     Reţeaua de spitale va fi formată din:    1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune şi are si rol de spital judeţean pentru judetul Cluj;    5 spitale judeţene de urgenţă;    spitale de specialitate;    institute de specialitate;    1 spital pentru copii;    spitale municipale / orăşeneşti;    spitale publice aparţinând ministerelor şi insituţiilor cu reţea sanitară proprie;    unităţi pentru îngrijiri pe termen lung.     Procesul de raţionalizare şi optimizare a serviciilor va cuprinde:    Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul reţelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuţi) în servicii de spitalizare de zi, creşterea capacităţiii de servicii ambulatorii, integrate, creşterea eficienţei şi eficacităţii serviciilor;    In funcţie de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacităţile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex - spital judeţean de urgenţă pentru intervenţii de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, institute regionale de specialitate, spital local etc.), în concordanţă cu analiza nevoilor specifice ale populaţiei ;    Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanţe mici, accesibile), ajustarea serviciilor oferite se va face în funcţie de nevoile populaţiei;    Focalizare pe creşterea calităţii şi siguranţei pacientului;    Adaptarea condiţiilor de furnizare a asistenţei medicale necesare populaţiei în condiţiile pandemiei SARS CoV 2;    Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere preluarea personalului în noile structuri.          Centre de ambulatoriu specializate    -   Optimizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii   de prioritizare (judeţele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate judeţene, localităţile    
   
         în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialităţile clinice cu mare adresabilitate şi care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populaţiei arondate precum şi din zonele învecinate acesteia;  -  Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcţionarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esentială şi face parte din criteriile de   prioritizare ale programului de investiţii.      Asistenţă paliativă, recuperare şi îngrijire pe termen lung    Numărul total de paturi de ITL estimat la 2701 paturi va fi crescut atât în instituţii specializate, cât şi în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulţi şi copii. Consolidarea serviciilor de recuperare şi îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raţionalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune.     Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcţie de complexitatea nevoilor pacienţilor cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât şi al îngrijirilor paliative specializate.  Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.    
   
 Adaptarea cadrului legal de organizare şi finanţare pentru susţinerea măsurilor din planul de servicii 
   
 Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea şi adaptarea mecanismelor de finanţare şi a tarifelor pentru asistenţa medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum şi pentru îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu. Pentru asistenţa medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creşterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum şi a pacienţilor cu afecţiuni cronice. 
   
 Având în vedere nevoile identificate de creştere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate şi faptul că, bugetul FNUASS se stabileşte anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce priveşte alocarea pe tipuri de asistenţă medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obigatoriu a se menţine echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să ţină cont de costurile reale ale serviciilor. 
   
 Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare. 
 ANEXE 
   
 Anexa 1 
 Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF 
  În anul 2016  
       Nr. crt.    Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise       Nr. Medici la 31.12.2016       Număr asigurati înscrisi la 31.12.2016    Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016    Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de  familie la 31.12.2016      0    1    2    3    4    5      1    sub 500    161    36.148    2.897    39.045      2    500 - 1000    661    472.947    79.421    552.368      3    1001 - 1500    2.592    2.739.672    537.284    3.276.956      4    1501 - 2000    3.512    5.077.472    1.007.938    6.085.410      5    2001 - 2200    1.103    1.909.737    399.443    2.309.180      6    2201 - 2500    1.425    2.732.218    587.080    3.319.298      7    2501 - 3000    1.130    2.533.751    520.584    3.054.335      8    3001 - 3500    367    976.416    196.632    1.173.048      9    3501 - 4000    108    330.071    70.759    400.830      10    4000 - 4500    70    251.490    63.208    314.698      11    peste 4500                               Total    11.129    17.059.922    3.465.246    20.525.168           Urban    6.867    10.803.784    1.988.909    12.792.693           Rural    4.262    6.256.138    1.476.337    7.732.475    
   
  În anul 2017  
       Nr. crt.    Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise       Nr. Medici la 31.12.2017       Număr asigurati înscrisi la 31.12.2017    Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017    Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de  familie la 31.12.2017      0    1    2    3    4    5      1    sub 500    149    35.934    2.719    38.653      2    500 - 1000    609    431.617    76.390    508.007      3    1001 - 1500    2.568    2.728.900    545.343    3.274.243      4    1501 - 2000    3.412    4.894.424    1.033.287    5.927.711      5    2001 - 2200    1.094    1.868.053    417.317    2.285.370      6    2201 - 2500    1.397    2.664.089    599.955    3.264.044      7    2501 - 3000    1.137    2.524.458    544.987    3.069.445      8    3001 - 3500    418    1.097.388    235.843    1.333.231      9    3501 - 4000    122    372.939    81.259    454.198      10    4000 - 4500    69    240.582    67.132    307.714      11    peste 4500    7    30.427    5.742    36.169           Total din care:    10.982    16.888.811    3.609.974    20.498.785           Urban    6.484    10.236.624    2.035.406    12.272.030           Rural    4.498    6.652.187    1.574.568    8.226.755    
   
  În anul 2018  
       Nr. crt .        Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise       Nr. Medici la 31.12.2018       Număr asigurati înscrisi  la 31.12.2018    Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise  la 31.12.2018    Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie  la 31.12.2018      0    1    2    3    4    5      1    sub 500    153    38,889    2,640    41,529      2    500 - 1000    606    441,101    80,117    521,218      3    1001 - 1500    2,544    2,688,599    557,991    3,246,590      4    1501 - 2000    3,332    4,766,273    1,054,820    5,821,093      5    2001 - 2200    1,067    1,817,277    437,835    2,255,112      6    2201 - 2500    1,309    2,489,380    577,481    3,066,861      7    2501 - 3000    1,190    2,630,352    598,064    3,228,416      8    3001 - 3500    431    1,132,615    254,738    1,387,353      9    3501 - 4000    131    391,165    91,153    482,318      10    4000 - 4500    77    263,108    75,095    338,203      11    peste 4500    12    52,099    11,346    63,445           Total    10,852    16,710,858    3,741,280    20,452,138           Urban    6,577    10,485,520    2,143,858    12,629,378           Rural    4,275    6,225,338    1,597,422    7,822,760    
 70 
  
 Anexa 2 

  
 Situaţia contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistenţă în 2019 
       Nr. crt.       Casa de Asigurari de Sănătate       Asistenta Primara       Specialităţi clinice Ambulatoriu    a)  Paraclinice : laborator / radiologie, imagistica şi medicină nucleară/ anatomie patologica       b)  Paraclinice : ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie       c)  Paraclinice : ecografii - medici specialitati clinice       d)  Paraclinice : radiografie dentara retroalveolară şi panoramică  - medici dentisti       Medicină fizică şi de  Reabilitare in Ambulatoriu       Acupunctură       Medicina dentara       Spitale       Consultatii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat    INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU       Medicamente Ambulatoriu       Dispozitive medicale       Sanatorii şi Preventorii       TOTAL         Îngrijiri medicale la domiciliu       Îngrijiri Paliative la domiciliu    Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu      1    ALBA    189    28    16    2    2    0    10    0    52    12    2    8    0    0    63    69    0    453      2    ARAD    244    85    29    8    9    1    11    0    161    14    3    4    0    0    100    72    0    741      3    ARGEŞ    341    63    32    18    3    2    14    0    68    23    4    6    0    0    86    78    0    738      4    BACAU    263    51    32    0    0    1    10    0    52    27    3    6    0    0    68    79    3    595      5    BIHOR    333    62    30    3    9    1    27    2    306    21    1    2    1    0    151    63    0    1,012      6    BISTRITA    133    12    10    1    2    3    5    0    37    5    1    5    0    0    73    68    1    356      7    BOTOSANI    155    9    13    5    1    1    5    0    43    4    0    0    0    0    62    64    1    363      8    BRASOV    313    95    26    1    6    2    9    0    52    27    3    3    1    0    83    76    1    698      9    BRAILA    144    26    14    5    5    1    5    0    22    5    0    3    0    0    42    76    0    348      10    BUZĂU    190    50    26    9    9    0    7    0    35    16    2    2    0    0    48    72    0    466      11    CARAŞ    146    54    10    1    6    1    9    0    28    6    2    0    0    0    36    65    0    364      12    CALARASI    111    54    19    0    1    1    8    0    16    7    1    6    0    0    40    77    0    341      13    CLUJ    336    139    64    9    18    11    14    1    153    28    10    12    0    0    125    67    0    987      14    CONSTANTA    373    202    47    6    0    0    26    1    142    34    7    1    0    0    111    75    4    1,029      15    COVASNA    98    18    10    0    1    0    8    0    17    4    0    1    0    0    34    67    0    258      16    DÂMBOVITA    211    26    18    0    3    1    9    0    68    4    1    12    0    0    86    83    0    522      17    DOLJ    403    148    46    4    35    1    26    1    146    44    2    7    0    0    134    78    0    1,075      18    GALAŢI    234    34    21    6    2    0    8    0    89    11    1    10    0    0    40    78    0    534      19    GIURGIU    104    24    14    2    3    1    1    0    26    4    0    0    0    0    51    0    0    230      20    GORJ    185    45    22    9    6    0    11    0    40    9    0    2    0    0    49    71    0    449      21    HARGHITA    145    26    10    2    6    2    4    0    44    6    2    2    0    0    62    57    0    368      22    HUNEDOARA    218    25    22    0    6    0    10    0    23    13    1    0    0    0    58    73    2    451      23    IALOMITA    107    28    19    1    3    1    6    0    32    4    3    2    0    0    49    73    0    328      24    IASI    401    173    53    0    6    10    31    0    231    36    0    24    0    0    129    56    1    1,151      25    ILFOV    150    47    16    0    6    0    9    0    26    8    2    8    0    0    82    77    0    431      26    MARAMURES    213    43    24    5    4    8    6    1    100    17    5    13    0    1    85    64    0    589      27    MEHEDINTI    132    25    12    5    2    0    9    0    24    6    1    2    0    0    46    68    0    332      28    MURES    284    112    33    18    21    6    16    1    120    18    6    7    0    0    89    62    0    793      29    NEAMT    228    54    23    1    2    1    7    0    95    12    1    5    0    0    57    71    0    557      30    OLT    232    33    28    5    2    0    9    0    23    7    1    4    0    0    73    81    0    498      31    PRAHOVA    347    100    40    0    7    2    22    0    67    31    2    7    0    0    86    86    2    799      32    SATU-MARE    138    34    19    0    0    0    4    0    70    7    0    4    0    0    66    59    0    401      33    SĂLAJ    105    13    8    1    0    0    3    0    61    6    0    2    0    0    45    64    0    308      34    SIBIU    238    48    23    0    0    0    5    0    119    13    3    5    0    0    58    74    0    586      35    SUCEAVA    273    112    25    0    2    2    10    0    57    16    2    3    0    0    136    67    0    705      36    TELEORMAN    160    78    21    2    0    0    8    0    34    7    0    0    0    0    54    77    0    441      37    TIMIŞ    405    222    41    9    15    0    23    1    164    26    3    5    0    0    135    67    0    1,116      38    TULCEA    83    36    10    0    0    0    4    0    22    4    2    0    0    0    24    66    0    251      39    VASLUI    156    37    20    1    3    0    7    0    46    6    2    4    0    0    55    63    0    400      40    VÂLCEA    202    33    14    0    0    0    22    0    51    11    1    4    0    0    52    70    1    461      41    VRANCEA    137    44    20    1    0    0    2    0    37    8    1    3    0    0    68    63    0    384      42    BUCURESTI    850    592    149    28    92    2    84    7    160    86    9    29    0    0    350    91    0    2,529      43    AOPSNAJ    240    93    214    27    28    4    40    1    40    24    1    14    0    0    494    85    2    1,307      TOTAL    9,95    3,233    1,343    195    326    66    564    16    3,199    677    91    237    2    1    3,835    2,992    18    26,745    
 Anexa 3 

  
 71 
  
 Situaţia detaliată pe specialităţi privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica 
   
              BIHOR    BISTRIŢA NĂSĂUD    CLUJ    MARAMUREŞ    SATU MARE    SĂLAJ      Nr.       Specialitat ea/atestat de studii compleme  ntare       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe      0    C1    C2    C3    C4    C5    C6    C7    C8    C9    C10    C11    C12    C13    C14    C15    C16    C17    C18    C19         1    ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE  CLINICA       5.200       4.442       0                      12.936       15.828       0       8.400       5.519       0       4.558       1.893       0       1.178       620       0         2    ANESTEZIE SI  TERAPIE INTENSIVA       0       0       0                      1       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0         3    BOLI INFECTIOASE       2.059       123       0                      2.763       0       0       7.229       0       0       427       0       0       2.159       3       0      4    CARDIOLOGIE    30.849    23.515    0    6.154    5.149    0    51.157    55.320    0    22.049    7.179    0    11.950    7.166    0    3.383    1.354    0         5    CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ       0       0       0       200       38       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0         6    CHIRURGIE  CARDIOVASCULA RA       0       0       0       0       0       0       594       225       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0         7    CHIRURGIE GENERALA       15.409       6.524       0       5.656       2.987       0       32.699       17.657       0       26.307       16.963       0       8.073       4.299       0       5.310       2.822       0         8    CHIRURGIE  ORALA SI MAXILO- FACIALA       336       12       0       0       0       0       5.367       364       0       0       0       0       403       0       0       0       0       0         9    CHIRURGIE PEDIATRICA       1.834       127       0       546       116       0       1.084       483       0       1.842       1.061       0       1.365       36       0       482       116       0         10    CHIRURGIE  PLASTICA, ESTETICA SI       2.127       470       0       898       528       0       3.199       1.150       0       1.306       177       0       1.341       158       0       452       31       0         11    CHIRUGIE TORACICĂ       165       4       0       0       0       0       0       0       0       892       193       0       0       0       0       0       0       0         12    CHIRURGIE VASCULARA       2.254       1.343       0       0       0       0       1.582       265       0       2.275       362       0       609       6       0       727       32       0         13    DERMATOVENER OLOGIE       25.746       9.697       0       12.083       7.141       0       57.432       39.289       0       27.350       11.883       0       13.109       5.215       0       8.238       3.343       0         14    DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI  METABOLICE       99.209       15.149       5.060       36.786       9.094       0       104.563       19.163       4.451       37.441       5.889       94       36.403       5.634       235       18.951       2.803       7    
              BIHOR    BISTRIŢA NĂSĂUD    CLUJ    MARAMUREŞ    SATU MARE    SĂLAJ      Nr.       Specialitat ea/atestat de studii compleme  ntare       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe      0    C1    C2    C3    C4    C5    C6    C7    C8    C9    C10    C11    C12    C13    C14    C15    C16    C17    C18    C19      15    ENDOCRINOLOGIE    19.901    1.378    0    8.226    97    0    60.149    5.608    0    13.108    175    0    13.120    381    0    2.462    0    0         16    GASTROENTEROL OGIE       11.271       2.493       0       5.578       711       0       18.863       1.609       0       11.140       590       0       2.841       0       0       5.199       472       0         17    GASTROENTEROL  OGIE PEDIATRICĂ       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0         18    GENETICA MEDICALĂ       617       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       124       7       0         19    GERIATRIE SI GERONTOLOGIE       0       0       0       0       0       0       800       2.676       0       883       23       0       0       0       0       0       0       0      20    HEMATOLOGIE    5.476    0    0    1.533    0    0    4.413    704    0    5.905    0    1    0    0    0    825    0    0         21    MEDICINA INTERNA       31.207       28.817       0       5.569       2.077       0       53.446       36.183       0       29.999       11.830       0       20.810    14.50  8       0       8.917       3.071       0      22    NEFROLOGIE    3.364    0    13    2.277    0    0    2.728    0    0    1.180    1    0    1.346    0    0    809    0    0         23    NEFROLOGIE PEDIATRICA       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0      24    NEUNATOLOGIE    1.178    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0         25    NEUROCHIRURGI E       4.515       1       0       713       27       0       3.263       0       0       2.632       825       0       0       0       0       885       0       0      26    NEUROLOGIE    34.241    14.752    3.103    8.288    716    1    72.941    42.920    3.924    24.388    3.005    215    27.241    3.036    425    8.338    1.490    706         27    NEUROLOGIE PEDIATRICA       1.979       50       213       1.833       1.652       8       8.014       6.192       2.506       1.824       0       390       2.389       731       0       1.459       173       485         28    ONCOLOGIE MEDICALĂ       11.794       1       2       4.405       0       0       36.173       2.534       2.936       15.968       802       8       6.930       0       0       4.945       0       7         29    ONCOLOGIE  HEMATOLOGIE PEDIATRICA       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0         30    OBSTETRICA- GINECOLOGIE       23.214       5.253       0       8.798       750       0       38.529       7.694       0       15.568       6.481       0       11.627       1.518       0       3.828       77       0         31       OFTALMOLOGIE       41.133       27.135       0       8.590       9.018       0       57.580       51.312       0       27.116       21.018       0       14.718    10.88  8       0       5.651       2.428       0         32    OTORINOLARINGO LOGIE       29.466       13.308       0       6.964       5.525       0       56.501       38.676       1.241       22.757       8.744       0       16.234       6.703       43       5.535       3.159       90         33    ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE       21.804       6.412       0       7.427       757       0       25.820       8.605       8       18.946       5.240       0       9.516       793       15       6.013       1.916       0         34    ORTOPEDIE PEDIATRICA       2.662       293       0       0       0       0       7.458       2.156       62       1.109       496       0       0       0       0       0       0       0      35    PEDIATRIE    45.320    6.517    0    14.929    5.141    0    35.407    8.034    0    25.628    583    0    23.779    951    0    11.257    70    0    
 72 
  

  
   
              BIHOR    BISTRIŢA NĂSĂUD    CLUJ    MARAMUREŞ    SATU MARE    SĂLAJ      Nr.       Specialitat ea/atestat de studii compleme  ntare       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe       Nr. total consultaţii       Nr. total servicii       Nr. servicii conexe      0    C1    C2    C3    C4    C5    C6    C7    C8    C9    C10    C11    C12    C13    C14    C15    C16    C17    C18    C19      36    PNEUMOLOGIE    10.991    8.980    0    3.583    4.008    0    16.217    19.623    0    15.028    12.091    0    8.907    1.601    0    8.079    6.395    0         37    PNEUMOLOGIE PEDIATRICA       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0       0         38       PSIHIATRIE       68.992       17.486       11.176       13.533       726       78       80.442       33.527       7.338       22.958       5.434    1.14  9       20.143       1.564       262       11.284       2.606    1.75  8         39    PSIHIATRIE PEDIATRICA       5.067       2.607       3.999       2.917       885       6       14.698       9.468       9.866       3.126       0       910       2.016       147       58       4.039       174    2.72  9      40    RADIOTERAPIE    2.262    0    0    0    0    0    8.471    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0      41    REUMATOLOGIE    10.436    1.996    0    9.793    499    0    33.517    9.036    959    8.850    367    0    6.012    769    0    7.360    455    598      42    UROLOGIE    12.479    1.163    0    4.648    0    0    17.802    1.096    0    7.732    519    0    6.177    13    0    3.525    0    0         43    CHIRURGIE SI  ORTOPEDIE PEDIATRICA                                     0       0       0       697       71       0       972       10       0       648       21       0      44    Îngrijiri paliative                                  0    0    0    0    0    0                                    45    Planning familial                                  1    0    0    1.779    0    0                                         TOTAL       584.557       200.048       23.566       181.927       57.642       93       926.610       437.397       33.291       413.412       127.521       2.767       273.016       68.020       1.038       142.062       33.638       6.380    

  
 73 
  
 74 
  
 Anexa 4a 

  
 Situaţia investigaţiilor paraclinice, după provenienţa recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018 
       Nr. crt.       CAS    La recomandarea Medicului de Familie    La recomandarea Medicului de Specialitate    TOTAL      Nr. investigatii efectuate       %    Nr. investigatii efectuate       %    Nr. investigatii efectuate      C1    C2    C3    C4    C5    C6    C7      1    ALBA    639,014    84.25%    119,448    15.75%    758,462      2    ARAD    970,305    80.60%    233,473    19.40%    1,203,778      3    ARGES    1,007,651    89.31%    120,550    10.69%    1,128,201      4    BACAU    850,733    85.05%    149,512    14.95%    1,000,245      5    BIHOR    422,122    70.98%    172,577    29.02%    594,699      6    BISTRITA    220,973    71.26%    89,128    28.74%    310,101      7    BOTOSANI    387,432    76.27%    120,566    23.73%    507,998      8    BRASOV    1,218,167    83.50%    240,797    16.50%    1,458,964      9    BRAILA    355,275    90.67%    36,566    9.33%    391,841      10    BUZAU    363,929    84.04%    69,115    15.96%    433,044      11    CARAS    349,988    84.77%    62,893    15.23%    412,881      12    CALARASI    371,494    82.31%    79,823    17.69%    451,317      13    CLUJ    718,059    61.64%    446,826    38.36%    1,164,885      14    CONSTANTA    1,333,907    86.41%    209,806    13.59%    1,543,713      15    COVASNA    141,682    80.90%    33,455    19.10%    175,137      16    DAMBOVITA    550,320    84.76%    98,932    15.24%    649,252      17    DOLJ    691,981    67.11%    339,072    32.89%    1,031,053      18    GALATI    639,200    84.25%    119,496    15.75%    758,696      19    GIURGIU    171,725    88.51%    22,293    11.49%    194,018      20    GORJ    435,118    76.43%    134,198    23.57%    569,316      21    HARGHITA    316,848    70.11%    135,074    29.89%    451,922      22    HUNEDOARA    533,621    80.54%    128,905    19.46%    662,526      23    IALOMITA    521,829    85.32%    89,781    14.68%    611,610      24    IASI    1,010,098    63.18%    588,741    36.82%    1,598,839      25    ILFOV    403,385    73.78%    143,378    26.22%    546,763      26    MARAMURES    728,902    68.30%    338,282    31.70%    1,067,184      27    MEHEDINTI    428,282    89.03%    52,749    10.97%    481,031      28    MURES    681,985    60.77%    440,243    39.23%    1,122,228      29    NEAMT    505,958    89.83%    57,286    10.17%    563,244    
    30    OLT    474,487    78.57%    129,404    21.43%    603,891      31    PRAHOVA    985,619    72.66%    370,834    27.34%    1,356,453      32    SATU MARE    405,325    81.93%    89,403    18.07%    494,728      33    SALAJ    251,304    80.93%    59,220    19.07%    310,524      34    SIBIU    664,813    88.18%    89,125    11.82%    753,938      35    SUCEAVA    580,988    77.03%    173,277    22.97%    754,265      36    TELEORMAN    499,074    84.37%    92,432    15.63%    591,506      37    TIMIS    1,417,759    77.43%    413,241    22.57%    1,831,000      38    TULCEA    205,451    86.52%    31,997    13.48%    237,448      39    VASLUI    591,567    89.43%    69,952    10.57%    661,519      40    VALCEA    438,879    90.48%    46,203    9.52%    485,082      41    VRANCEA    355,580    85.45%    60,570    14.55%    416,150      42    BUCURESTI    6,972,994    51.93%    6,454,767    48.07%    13,427,761      43    OPSNAJ    2,151,241    71.95%    838,802    28.05%    2,990,043      TOTAL    32,965,064    70.50%    13,792,192    29.50%    46,757,256    

  
 75 
  
 76 
  
 Anexa 4b 
 Situaţia pe judeţe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018 
   

  
 din care: 
       Nr. crt.       CAS    Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE           investigatii medicale  paraclinice-analize de laborator    investigatii medicale  paraclinice-radiologie şi imagistică medicală    investigatii medicale  paraclinice-explorari functionale    investigatii medicale  paraclinice- medicină nucleară      C1    C2    C3    C4    C5    C6    C7      1    ALBA    758,462    734,484    23,185    736    57      2    ARAD    1,203,778    1,169,361    32,998    1,109    310      3    ARGES    1,128,201    1,075,925    51,023    1,052    201      4    BACAU    1,000,245    948,913    50,202    879    251      5    BIHOR    594,699    543,741    49,898    1,002    58      6    BISTRITA    310,101    297,621    11,929    486    65      7    BOTOSANI    507,998    482,629    24,719    457    193      8    BRASOV    1,458,964    1,395,787    59,106    3,733    338      9    BRAILA    391,841    364,822    26,862    147    10      10    BUZAU    433,044    395,308    37,554    164    18      11    CARAS    412,881    403,183    9,308    388    2      12    CALARASI    451,317    421,037    30,067    203    10      13    CLUJ    1,164,885    1,079,565    82,885    1,767    668      14    CONSTANTA    1,543,713    1,499,165    41,232    3,119    197      15    COVASNA    175,137    165,824    9,171    133    9      16    DAMBOVITA    649,252    621,948    26,476    778    50      17    DOLJ    1,031,053    1,002,009    27,676    1,077    291      18    GALATI    758,696    730,811    26,724    1,009    152      19    GIURGIU    194,018    187,004    6,849    146    19      20    GORJ    569,316    525,921    41,111    472    1,812      21    HARGHITA    451,922    404,130    47,229    530    33      22    HUNEDOARA    744,364    686,746    55,492    1,831    295      23    IALOMITA    611,610    599,073    12,454    73    10      24    IASI    1,598,839    1,528,118    67,601    2,755    365      25    ILFOV    546,763    539,165    7,271    307    20      26    MARAMURES    1,067,184    1,019,341    46,809    1,011    23      27    MEHEDINTI    481,031    468,779    9,411    2,010    831      28    MURES    1,122,228    1,071,320    50,080    719    109      29    NEAMT    563,244    545,121    17,643    315    165      30    OLT    603,891    584,844    18,693    330    24      31    PRAHOVA    1,356,453    1,304,558    49,485    2,275    135      32    SATU MARE    494,728    452,909    41,173    571    75    
  

  
 77 
  
       Nr. crt.       CAS    Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE           investigatii medicale paraclinice-analize de laborator    investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală    investigatii medicale paraclinice-explorari functionale    investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară      33    SALAJ    313,231    295,985    16,956    257    33      34    SIBIU    753,938    708,571    44,868    416    83      35    SUCEAVA    754,265    718,876    33,027    2,325    37      36    TELEORMAN    591,506    581,214    10,017    249    26      37    TIMIS    1,831,000    1,747,400    75,473    6,837    1,290      38    TULCEA    237,448    227,199    10,214    34    1      39    VASLUI    661,519    633,206    27,472    788    53      40    VALCEA    485,082    461,847    22,558    651    26      41    VRANCEA    416,150    405,645    9,621    663    221      42    BUCURESTI    13,427,761    13,091,610    312,247    21,687    2,217      43    OPSNAJ    2,990,043    2,880,514    105,756    3,283    490      TOTAL    46,841,801    45,001,229    1,760,525    68,774    11,273    
  
 din care: 
 Anexa 5 
 Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019 
   
 78 
  

  
 mii lei= 
   
    Programele naţionale de sănătate publică    Total buget  2015    Total buget  2016    Total buget  2017    Credite  bugetare 2018    Credite  bugetare 2019      I. Programul naţional de boli transmisibile, din care:    477.258    520.754    620.084    597.593    701.059      Programul naţional de vaccinare    128.073    140.647    286.176    266.367    338.857      Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare    4.151    3.469    2.073    2.617    2.803      Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV    323.871    349.939    308.157    303.076    327.998      Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei    20.258    22.192    19.875    24.410    30.345      Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico- rezistenţei    905    4.507    3.803    1.123    1.056      II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă    1.763    1.671    1.561    1.667    1.724      III. Programul naţional de securitate transfuzională    127.980    111.506    108.942    100.287    118.047      IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care:    141.497    120.224    84.885    87.978    95.164      Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin    10.580    6.214    4.612    6.985    7.768      Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică    1.488    1.757    1.811    1.757    1.743      Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană    109.754    86.249    54.711    57.890    61.435      Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale    15.661    20.094    17.385    16.106    16.393      Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer    2.081    4.354    4.732    3.939    5.209      Programul naţional de boli endocrine    1.016    657    659    363    132      Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D    x    x    x    x    1.511      Programul naţional de tratament pentru boli rare    700    686    700    700    700      Programul naţional de management al registrelor naţionale    217    213    275    238    273      V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate    1.734    1.651    1.412    1.407    1.325      VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului    28.321    28.667    19.916    21.246    25.614      Total buget programe naţionale de sănătate publică    778.553    784.473    836.800    810.178    942.933      MS - acţiuni centralizate              10    0    0      TOTAL BUGET    778.553    784.473    836.810    810.178    942.933    
 Anexa 6 

  
 79 
  
 Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel naţional, în perioada 2015-2019 
   
    Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019      Nr. crt.    Denumirea programului  national de sănătate    Denumirea subprogramului national  de sănătate    Credite de angajament aprobate (LEI)      2015    2016    2017    2018    2019         1    Program naţional de boli cardiovasculare            101,846,130.00       119,996,010.00       128,972,830       158,624,000.00       174,237,000.00         2       Programul national de oncologie    Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice  (adulţi şi copii)       1,484,151,290.00       2,060,823,710.00       1,409,944,930       1,574,211,000.00       1,985,724,500.00      Subprogramul de monitorizare a  evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT       14,708,000.00       17,604,000.00       35,514,000       31,336,000.00       41,726,000.00      Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin  endoprotezare       1,124,430.00       512,480.00       512,000       339,000.00       409,000.00      Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie  moleculară la copii şi adulţi;       1,502,360.00       1,617,000.00       2,184,840       2,948,000.00       3,076,000.00      Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi  (adulţi şi copii)       80,512,460.00       131,768,790.00       171,900,520       191,808,000.00       240,181,000.00      Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi  adulţi.                 119,000       33,000.00       20,000.00      Total program    1,581,998,540.00    2,212,325,980.00    1,620,175,290.00    1,800,675,000.00    2,271,136,500.00         3    Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant  cohlear şi proteze            22,479,350.00       20,738,960.00       18,739,000       19,083,640.00       27,972,620.00    
    Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019      Nr. crt.    Denumirea programului  national de sănătate    Denumirea subprogramului national  de sănătate    Credite de angajament aprobate (LEI)      2015    2016    2017    2018    2019           auditive)                                    4    Programul national de  diabet zaharat            894,819,220.00       941,800,350.00       1,089,739,020       1,267,950,170.00       1,546,432,250.00         5    Program naţional de tratament al bolilor  neurologice            106,610,000.00       124,531,720       133,157,670       170,928,000.00       156,928,000.00         6    Program naţional de  tratament al hemofiliei şi talasemiei            72,550,400.00       79,408,750.00       202,288,840       159,046,000.00       164,741,000.00         7    Program naţional de diagnostic şi tratament  pentru boli rare            117,834,320.00       123,936,230.00       201,539,000       272,440,000.00       432,804,270.00      8    Program naţional de  sănătate mintală            1,611,670.00       1,760,860.00       1,761,000       1,953,000.00       1,944,120.00      9    Programul national de  endocrinology            7,627,690.00       6,501,410.00       2,601,000       2,372,000.00       2,219,000.00      10    Programul national de  ortopedie            68,438,930.00       85,628,220.00       80,544,710       88,634,000.00       102,304,000.00         11    Programul national de transplant de organe,  tesuturi si celule umane            69,693,240.00       53,622,950.00       53,623,000       53,801,000.00       51,821,000.00         12    Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta  renala cronica            883,772,940.00       929,756,000.00       1,033,642,590       1,022,801,000.00       1,131,898,000.00         13    Program national de  terapie intensiva a insuficientei hepatice            694,210.00       263,740       633,000       517,000.00       177,000.00         14    Program naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de  înaltă performanţă    Subprogramul de radiologie  intervenţională       18,605,380.00       20,563,300.00       14,192,000       16,407,000.00       13,373,000.00      Subprogramul de diagnostic şi  tratament al epilepsiei rezistente la       10,784,200.00       11,286,900.00       8,226,830       4,471,870.00       2,754,240.00    
 80 
  

  
    Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019      Nr. crt.    Denumirea programului national de sănătate    Denumirea subprogramului national  de sănătate    Credite de angajament aprobate (LEI)      2015    2016    2017    2018    2019      tratamentul medicamentos                               Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite  la copil       198,240.00       432,820.00       433,000       389,000.00       236,000.00      Subprogramul de tratament al durerii  neuropate prin implant de neurostimulator medular       869,400.00       700,000.00       700,000       825,320.00       1,075,000.00      Total program    30,457,220.00    32,983,020.00    23,551,830.00    22,093,190.00    17,438,240.00           Total programe    3,960,433,860.00    4,733,254,200.00    4,590,968,780.00    5,040,918,000.00    6,082,053,000.00    

  
 81 
  

   
 Anexa 7 
 Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019) 
   
    NR.    JUDET    LOCALITATE    POPULATIE      1    Bistrita Năsăud    Monor    1420      2    Bistriţa Năsăud    Ciceu Mihăeşti    1203      3    SALAJ    COSEIU    1178      4    SALAJ    LOZNA    966      5    SALAJ    TREZNEA    1035      6    SALAJ    CAMAR    1702      7    SALAJ    POIANA BLENCHI    1227      8    SALAJ    ZALHA    908      9    SALAJ    ZIMBOR    1004      10    MARAMURES    BASESTI    1407      11    MARAMURES    BISTRA    4355      12    MARAMURES    COAS    1413      13    MARAMURES    SAPANTA    3178      14    MARAMURE'    Oarţa de Jos    1179      15    CLUJ    AITON    1042      16    CLUJ    ASCHILEU MARE    1602      17    CLUJ    VAD    2026    
  Sursa: INS   http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf  
 Anexa 8 

  
 83 
  
 Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607 
            Denumire judeţ       Denumirea Unităţii Administrativ- Teritoriale            COD SIRUTA       Popul aţie       Urban / Rural       Grad de marginaliza re       Comunităţi care doresc să beneficieze de suport    Specialişti (urmează a fi recrutaţi)    Finanţare pentru       construire/renovare CCI/cabinet medical      Asistent social    Asistent medical  comunitar    Consilier şcolar           1    BIHOR    LAZARENI    29813    3233    Rural    4    DA    x    x    x    DA (C)      2    BIHOR    DRAGESTI    29341    2586    Rural    4    DA    x    x    x    DA (C)      3    BIHOR    DIOSIG    29092    6816    Rural    3    DA    1    x    1    DA (C)      4    BIHOR    BOROD    27560    3843    Rural    3    DA    x    x    x    DA (C)      5    BIHOR    CURTUISENI    29001    3780    Rural    3    DA    1    x    x    DA (C+R)      6    BIHOR    ABRAM    27070    2808    Rural    3    DA    1    x    x    DA (R)      7    BISTRITA-NASAUD    TEACA    34985    5329    Rural    4    DA    1    x    1    DA (C)      8    BISTRITA-NASAUD    PARVA    34155    2317    Rural    3    DA    1    x    x    DA (R)      9    BISTRITA-NASAUD    ROMULI    34360    1672    Rural    3    DA    x    x    x    DA (C)      10    CLUJ    CAMARASU    56522    2655    Rural    3    DA    1    x    x    DA (R)      11    CLUJ    PANTICEU    58856    1844    Rural    3    DA    x    x    x    nu avem date      12    CLUJ    SACUIEU    59283    1466    Rural    3    DA    1    x    x    DA (R)      13    MARAMURES    COLTAU    179846    2557    Rural    3    DA    x    x    1    DA (C)      14    SALAJ    DRAGU    141027    1427    Rural    4    DA    x    x    nu avem date    DA (C)      15    SALAJ    BOBOTA    140280    3766    Rural    3    DA    1    x    nu avem date    DA (R)      16    SALAJ    NAPRADEA    142177    2652    Rural    3    DA    1    x    nu avem date    nu avem date      17    SALAJ    SAMSUD    142854    1723    Rural    3    DA    x    x    nu avem date    DA (R)      18    SALAJ         SANMIHAIU ALMASULUI    142676    1617    Rural    3    DA    1    x    nu avem date    nu avem date      19    SATU MARE    TURULUNG    139214    3680    Rural    3    DA    1    x    x    DA (R)      20    SATU MARE    ACAS    136713    2827    Rural    3    DA    x    x    1    DA (R)      21    SATU MARE    SAUCA    138805    1376    Rural    3    DA    1    x    x    DA (R)    
 84 
  
 Anexa 9 

  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 Situaţia privind numărul de medici şi de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RNV 
   
       Nr.       Listă specialităţi / competenţe / atestate    BIHOR    BISTRIŢA NĂSĂUD    CLUJ    MARAMUREŞ    SATU MARE    SĂLAJ      Nr. medici    Nr. norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme      Necesar    Nr norme    Necesar    Nr norme    Necesar    Nr norme    Necesar    Nr norme       Necesar       Nr norme    Necesar    Nr norme      1    Alergologie şi imunologie clinică    2    6,00    2,00         2,00         9    6,50    6,50    5    5,00    5,00    4    10,00    4,00    2    1,29    1,29      2    Anestezie şi terapie intensivă    5    6,00    1,14                   0    0,00    0,00    0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      3    Boli infecţioase    12    7,00    1,91         2,00         12    2,00    2,00    8    2,00    2,00    6    2,00    0,29    6    1,71    1,71      4    Cardiologie    44    22,00    17,93    7    5,00    1,00    63    32,50    31,50    18    7,00    6,50    13    7,00    4,00    8    4,94    1,94      5    Cardiologie pediatrică    0    2,00    0,00                   0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      6    Chirurgie  cardiovasculară    0    2,00    0,00                   8    1,00    1,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      7    Chirurgie generală    40    21,00    11,12    20    7,00    3,74    70    23,50    23,50    30    13,00    12,75    12    4,00    3,20    12    3,64    2,64      8    Chirurgie orală şi maxilo-facială    4    3,00    0,51         1,00         9    1,00    1,00    1    1,00    0,25    2    1,00    0,29    0    0,00    0,00      9    Chirurgie pediatrică    3    3,00    0,43         1,00         7    2,50    2,50    3    3,00    1,00    3    1,00    0,51    2    1,57    0,57         10    Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă       4       3,00       0,57            2,00            12       2,50       2,50       3       2,00       0,25       2       1,00       0,29       1       0,14       0,14      11    Chirurgie toracică    1    2,00    0,03                   4    1,00    1,00    3    2,00    1,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      12    Chirurgie vasculară    3    4,00    1,29                   7    2,00    2,00    4    3,00    1,50    1    1,00    0,11    1    0,29    0,29    
   
 Nr. 
   
 Listă specialităţi / competenţe / atestate 
 BIHOR 
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr. norme 
 BISTRIŢA NĂSĂUD 
     
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
   
 Nr norme acoperite 
   
 Nr. medici 
  
 Nr norme 
 CLUJ 
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr norme 
 MARAMUREŞ 
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr norme 
 SATU MARE 
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr norme 
 SĂLAJ 
 Nr. medici 
   
 Necesar nr norme 
 Nr norme acoperite 
  
 Nr norme 
   

  
 e 
  
    19    19,00    12,19    8    8,00    6,00    44    31,00    31,00    18    14,00    14,00    6    5,00    4,00    5    5,86    3,86         35       34,00       29,98       9       14,00       9,16       40       40,50       40,50       14       9,00       9,00       9       10,00       8,37       6       6,79       4,79      15    16,00    9,89    3    5,00    2,86    42    32,00    32,00    9    6,00    3,75    7    8,00    6,50    1    1,00    1,00      18    13,00    7,32    4    7,00    3,50    37    19,00    19,00    8    6,00    4,50    10    5,00    4,11    4    1,86    1,86      0    2,00    0,00                   0    0,00    0,00    0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      2    3,00    0,44                   1    1,50    1,50    0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    1    0,50    0,50      0    2,00    0,00                   1    1,00    1,00    1    2,00    0,50    1    2,00    0,11    0    0,00    0,00      4    4,00    1,03         2,00         10    6,50    6,50    5    4,00    2,50    1    2,00    1,00    1    0,27    0,27      51    32,00    25,14    13    6,00    2,21    61    25,00    25,00    27    16,00    15,50    25    10,00    9,07    18    9,57    5,57      10    5,00    2,97    3    4,00    1,24    6    1,00    1,00    3    2,00    0,50    2    1,00    0,23    1    0,14    0,14      0    2,00    0,00                   0    0,00    0,00    0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      9    5,00    2,63                   0    0,00    0,00    0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      6    4,00    1,14                   7    1,00    1,00    2    2,00    1,00    0    0,00    0,00    1    0,79    0,29      29    27,00    19,27    9    5,00    2,86    57    33,00    33,00    15    9,00    9,00    14    10,00    6,27    10    4,00    3,00      4    4,00    2,51    1    1,00    1,00    8    8,00    8,00    1    2,00    1,00    3    3,00    2,00    2    1,43    1,43      14    10,00    3,57    5    5,00    1,00    37    17,50    17,50    7    6,00    5,00    8    5,00    2,40    5    2,92    1,92    
  
   Dermatovenerologi Diabet zaharat,    nutriţie şi boli metabolice    Endocrinologie    Gastroenterologie   
 17 
  
 Gastroenterologie pediatrică 
 18 Genetică medicală 
 19 
  
 Geriatrie şi gerontologie 
   Hematologie    Medicină internă    Nefrologie   
 23 
  
 Nefrologie pediatrică 
   Neonatologie    Neurochirurgie    Neurologie   
 27 
  
 Neurologie pediatrică 
 85 
  
 28 Oncologie 
   
       Nr.       Listă specialităţi / competenţe / atestate    BIHOR    BISTRIŢA NĂSĂUD    CLUJ    MARAMUREŞ    SATU MARE    SĂLAJ      Nr. medici    Nr. norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme    Nr. medici    Nr norme      Necesar    Nr norme    Necesar    Nr norme    Necesar    Nr norme    Necesar    Nr norme       Necesar       Nr norme    Necesar    Nr norme      29    Oncologie şi hematologie pediatrică    0    2,00    0,00                   0    0,00    0,00    0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      30    Obstetrică-  ginecologie    52    27,00    19,65    17    8,00    5,30    62    28,50    28,50    18    8,00    8,00    19    8,00    6,50    11    5,00    4,00      31    Oftalmologie    26    25,00    18,03    8    8,00    3,84    42    32,00    32,00    16    11,00    11,00    9    8,00    7,00    5    7,00    3,00      32    Otorinolaringologie    22    22,00    14,40    9    8,00    4,94    37    27,00    27,00    13    7,00    7,00    11    7,00    5,00    5    4,50    2,50      33    Ortopedie şi traumatologie    26    20,00    8,29    9    5,00    2,50    25    10,50    10,50    14    5,00    5,00    9    3,00    2,57    7    2,00    2,00      34    Ortopedie pediatrică    2    3,00    0,29                   4    1,00    1,00    1    2,00    0,50    1    0,00    0,00    0    0,00    0,00      35    Pediatrie    39    26,00    16,40    10    8,00    4,29    38    14,00    14,00    22    11,00    10,25    12    10,00    7,57    10    7,29    4,29      36    Pneumologie    24    11,00    9,88    3    6,00    2,07    11    8,50    8,50    19    7,00    6,50    14    3,00    2,06    9    3,42    3,42      37    Pneumologie pediatrică    0    2,00    0,00                   0    0,00    0,00    2    1,00    1,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      38    Psihiatrie    58    41,00    38,30    9    14,00    4,17    67    52,00    52,00    21    11,00    10,25    17    10,00    8,84    8    7,36    4,36      39    Psihiatrie pediatrică    3    6,00    1,83    1    3,00    1,00    16    11,50    11,50    1    3,00    1,00    3    3,00    1,49    2    2,00    2,00      40    Radioterapia    6    3,00    0,74                   18    7,50    7,50    0    1,00    0,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      41    Reumatologie    5    7,00    2,95    2    6,00    0,93    28    17,00    17,00    6    4,00    3,00    5    6,00    4,21    4    4,79    2,79      42    Urologie    12    8,00    4,14    5    6,00    1,50    25    9,50    9,50    8    4,00    3,00    5    4,00    2,14    4    1,19    1,19      43    Planificare familială    0    1,00    0,00                   0    0,00    0,00    1    2,00    1,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00      44    Îngrijiri paliative    0    0,00    0,00                   0    0,00    0,00    1    2,00    1,00    0    0,00    0,00    0    0,00    0,00    
 86 
  

  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
 nr norme 
  
 acoperite 
  
     
 65,76 
  
 96,26 
  
 159 
  
 111,13 
  
 160,00 
  
 243 
  
 172,75 
  
 209,00 
  
 338 
  
 528,50 
  
 531,50 
  
 956 
  
 70,25 
  
 155,00 
  
 160 
  
 335,20 
  
 517,00 
  
 673 
  
  TOTAL  
  
  Medicină fizică şi de reabilitare  
  
  45  
  
   
 3,00 
  
   
 3,00 
  
   
 7,00 
  
   
 10,00 
  
   
 7,75 
  
   
 8,00 
  
   
 19,00 
  
   
 20,00 
  
   
 5,14 
  
   
 6,00 
  
   
 45,29 
  
   
 50,00 
  
  Nr norme  
  
   
 7 
  
  Nr norme  
  
   
 9 
  
  Nr norme  
  
   
 10 
  
  Nr norme  
  
   
 31 
  
  Nr norme  
  
   
 5 
  
  Nr. norme  
  
   
 64 
  
  SĂLAJ  
  
  SATU MARE  
  
  MARAMUREŞ  
  
  CLUJ  
  
  BISTRIŢA NĂSĂUD  
  
  BIHOR  
  
     Listă specialităţi / competenţe / atestate  
  
     Nr.  
  

  
 87 
  
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
   
 Nr norme acoperite 
   
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr. medici 
  
 Necesar nr norme 
  
 Nr norme acoperite 
  
 Nr. medici 
   
 Necesar nr norme 
 Nr norme acoperite 
  
   
 Anexa 10 
 Definiţiile reabilitării, îngrijirii paliative şi îngrijirii pe termen lung Îngrijirea paliativă 
 În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 253 / 2018 se utilizează următorii termeni şi definiţii: 
   Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho- sociale şi spirituale;    b) îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului;    c) hospice: termen utilizat pentru a descrie unităţi sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienţilor cu boli cronice progresive, şi care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative şi la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice şi îngrijire paliativă sunt superpozabile;    d) echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesionişti cu instruire în domeniu şi experienţă corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componenţa echipei variază în funcţie de necesităţile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.     Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viaţa în pericol, prin servicii de prevenire şi ameliorare a suferinţei, prin identificarea precoce şi instituirea tratamentului durerii şi al altor probleme fizice, psihosociale şi spirituale.     Îngrijire paliativă:       asigură ameliorarea durerii şi a altor simptome de suferinţă;    afirmă viaţa şi consideră moartea ca un proces normal;    nu intenţionează nici să grăbească şi nici să amâne moartea;    integrează aspectele psihologice şi spirituale ale îngrijirii pacientului;    oferă un sistem de asistenţă pentru a ajuta pacienţii să trăiască cât mai activ până la moarte;    oferă un sistem de asistenţă care să ajute familia să facă faţă în timpul bolii pacientului şi în propria suferinţă;    foloseşte o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienţilor şi familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deşeuri, dacă este indicat;    va îmbunătăţi calitatea vieţii şi poate influenţa pozitiv cursul bolii;    este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenţionează să prelungească viaţa, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia şi include acele investigaţii necesare pentru a înţelege şi gestiona mai bine complicaţiile clinice deranjante.     Îngrijirea paliativă pediatrică 9   Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deşi strâns legat de îngrijirea paliativă a adulţilor .  Conform OMS, definiţia îngrijirilor paliative este comună pentru adulţi şi copii: prevenirea şi ameliorarea suferinţei pacienţilor adulţi şi copii şi a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli ameninţătoare de viaţă; aceste probleme includ suferinţă fizică, psihologică, socială şi spirituală a pacienţilor şi cea psihologică, socială şi spirituală a familiilor acestora.          9  Sursa: Organiaţia Mondială a Sănătăţii – (2002)      În mod specific, pentru copii cu afecţiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):       Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minţii şi sufletului copilului şi implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.    Începe când boala este diagnosticată şi continuă indiferent dacă un copil primeşte sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.    Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze şi să atenueze stresul fizic, psihic şi social al copilului.    Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia şi să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.    Poate fi asigurată în unităţi de îngrijire terţiară, în centre medicale comunitare şi chiar la domiciliul copiilor.       Reabilitarea medicală 10   „Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilităţile pierdute şi, astfel, să-şi recâştige autosuficienţa maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă şi să vorbească din nou clar ”.  Definiţia îngrijirii pe termen lung 11   „Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspcte ale vieţii pe o perioadă lungă de timp. În mod obişnuit, aceasta se referă la ajutorul cu aşa-numitele activităţi ale vieţii de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea şi coborârea din pat şi uneori hrănirea, şi aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni şi îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale“.     În prezent, în România, Legea nr 292 din 2011 privind cadrul general de organizare şi finanţare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activităţi de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilităţi.  Tipurile şi definiţia îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.     Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe ţări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri ţintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locaţii, de obicei în funcţie de statutul beneficiarului asistenţei. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcţie de statutul beneficiarului asistenţei şi de acordurile instituţionale ale ţării, la fel ca şi intensitatea furnizării asistenţei medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituţional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore / 7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligaţi să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.     Responsabilităţile pentru - şi cheltuielile cu - sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenţie, de obicei Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deşi de multe ori autorităţile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii şi, în unele cazuri, asupra finanţării. Aproape o treime din ţările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveţia, Regatul Unit şi Statele Unite ).           10  Sursa: Medicinenet.com   11  Sursa: OCDE – Furnizarea şi plata asistenţei pe termen lung (2011)      Anexa 11  Obiective Normative utilizate în estimarea deficienţelor serviciilor de sănătate       Asistenţa primară    Zone urbane    1 medic de familie şi 2 asistente medicale cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori    1 medic de şcoală, 1 dentist şi 2 asistente medicale FTE la 4 şcoli      zonele rurale fără grupuri în poziţii vulnerabile    1 medic de familie şi 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori    1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală FTE per la 4 şcoli      zonele rurale cu grupuri în poziţii vulnerabile    1 medic de familie şi 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori    1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală FTE per la 4 şcoli    cel puţin un centru operaţional în afara orelor de program           Asistenţa medicală comunitară    Zone cu populaţie  vulnerabilă din punct de vedere medical şi social;  1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populaţie asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populaţie asistată)    Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:    comunităţi rurale cu o desitate a populaţiei < 50/km2    condiţii geografice    altitudine >600m sau pantă >15%    Delta Dunării    Acces rutier dificil tot anul      numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 50km de la cea mai apropiată staţie de ambulanţe    numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală cu paturi        Asistenţa în ambulatoriu    1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază 12  din ambulatoriu la 10.000 locuitori    1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialităţi clinice la 50.000 locuitori    1 medic laborant FTE şi 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori    medic radiolog FTE şi 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori    1medic reabilitare şi 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori    1 fizioterapeut, 1 pshihoterapeut şi 1 logoped la 10.000 locuitori    echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)    1 CT la 200.000 locuitori    1 RMN la 250.000 locuitori    1 ecograf la 10.000 locuitori           Asistenţa paliativă    Refacere / recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori;    Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistenţă paliativă la 100.000 locuitori    Îngrijire pe termen lung şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani    1 medic FTE şi 2 asistente medicale FTE la 40 pacienţi    1 echipă de asistenţă la domiciliu la 20.000 locuitori.       
   
     
 12  Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie şi chirurgie generală  

Preluat: 2026-09-24T17:57:39.920189+00:00 · SHA256: 6c3d0fa064c9b634e640a88293fd3279704ed9b73df0b79cdf4b14e6db5fa275