Legislație națională
PLAN · 0 · 2020
PLAN DE MANAGEMENT din 24 septembrie 2020 al sitului Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 233070
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
PLAN DE MANAGEMENT din 24 septembrie 2020
al sitului Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni
EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 937 bis din 13 octombrie 2020
Notă ...
Aprobat prin ORDINUL nr. 1.764 din 24 septembrie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 937 din 13 octombrie 2020.
PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0357 PORUMBENI
CUPRINS
INFORMAŢII GENERALE Des rierea sinteti ă a Planului de management Pro esul de ela,orare al Planului de management Des rierea ariei/ariilor naturale .rote/ate 0i1ate de Planul de management Ariile naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE Geologie 3idrogra4ie Pedologie 2.5. Clima 2.5. Elemente de interes onser0ati06 de ti. a,ioti MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE E osistemele 3a,itate de interes onser0ati0 7n ,a1a ărora a 4ost de larată aria/ariile naturale .rote/ate S.e ii de 4loră 8i 4aună de interes onser0ati0 .entru are a 4ost de larată aria naturală .rote/ată Nevertebrate Ihtio ană Herpeto aună Mami ere
3.5 Alte s.e ii de 4loră 9i 4aună rele0ante .entru aria naturală .rote/ată
INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE Comunităţile lo ale 8i 4a torii interesaţi Comunităţile locale Factorii interesaţi Utili1area terenului Situaţia /uridi ă a terenurilor
5.5. Administratori6 gestionari 8i utili1atori
In4rastru tură 8i onstru ţii Patrimoniu ultural O,ie ti0e turisti e
ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRIA ASUPRA ARIEI NATURALE PROTE2ATE ŞI SPECIILOR ŞI 3ABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV Lista a ti0ităţilor u .otenţial im.a t Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate 3ărţile a ti0ităţilor u .otenţial im.a t Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate E0aluarea im.a turilor asu.ra s.e iilor Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE 3ABITATE E0aluarea stării de onser0are a 4ie ărei s.e ii de interes onser0ati0 Pentru speciile ,.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei ,.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie ,.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie ,.1.4. Evaluarea globală a specie Alţi .arametrii rele0anţi .entru e0aluarea stării de onser0are a s.e iilor/Ca,itatelor .entru are a 4ost desemnat situl SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT S o.ul Planului de management .entru aria naturală .rote/ată O,ie ti0e generale6 măsuri generale6 măsuri s.e i4i e/management 8i a ti0ităţi .biectiv general .biective speci ice Măsuri speci ice/ măsuri de management PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR Planul de a ti0ităţi Estimarea resurselor ne esare
PLANUL DE MONITORIFARE A ACTIVITĂŢILOR Ra.ortări .eriodi e Urmărirea a ti0ităţilor .lani4i ate Indi area a ti0ităţii reali1ate
BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
ANEXA 1. Fotogra4ii ANEXA 2. 3ărţi GIS
Anexa 2.1 3arta lo ali1ării 8i limitelor ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.1 3arta administrati0ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.3 3arta geologi ă a ROSCI0357 Porum,eni
Anexa 2.5 3arta solurilor
Anexa 2.5 3arta Cidrogra4i ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.6. 3arta Ci.sometri ă
Anexa 2.7 3arta .re i.itaţiilor medii Anexa 2.8 3arta tem.eraturilor medii Anexa 2.E 3arta e osistemelor
Anexa 2.10 3arta distri,uţiei s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni
Anexa 2.11 3ărţi ale .resiunilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.12 3ărţi ale ameninţărilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni
Anexa 2.13 3ărţi .ri0ind starea de onser0are a s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.15 3arta in4rastru turii rutiere 8i a ăilor 4erate
Anexa 2.15 3arta onstru ţiilor
Anexa 2.16 3arta .erimetrului onstruit Anexa 2.17 3arta o,ie ti0elor turisti e Anexa 2.18 3arta utili1ării terenurilor Anexa 2.1E 3arta /uridi ă
INFORMAŢII GENERALE Descrierea sintetică a Planului de management Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0357 PORUMBENI reprezintă obiectivul principal al proiectului REALIZAREA MANAGEMENTULUI ADECVAT ÎN SCOPUL CONSERVĂRII BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ROSCI0357 PORUMBENI, cod SMIS 101984, beneficiar Asociaţia Coridorul Verde, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația natională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă. Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă şi adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat. Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale din proximitatea acestora, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații. Respectarea planului de management integrat şi a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri, respectiv care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROPSCI0357 Porumbeni. Perioada de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la aprobarea acestuia, modul în care urmează a se interveni în implementarea acestuia fiind unul participativ, toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităţilor care vor avea loc pe suprafața ariilor naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea. ROSCI0357 Porumbeni a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în 2011, instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate Nr. crt Tip act Număr act An act Denumire 1 Legea 292 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului 2 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 75 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor 3 Legea 158 2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 4 Legea 148 2018 pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 5 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 13 2018 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului 6 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 7 2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice Nr. crt Tip act Număr act An act Denumire 7 Legea 95 2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 8 Legea 73 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 9 Legea 133 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 2008 - Codul silvic 10 Ordinul Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice 1470 2013 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate 11 Legea 49 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice 12 Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile 2387 2011 pentru modificare şi completarea OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 28000 în România 13 Hotărârea Guvernului 971 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1. 284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România Nr. crt Tip act Număr act An act Denumire 14 Legea 137 2010 Pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 15 Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor 19 2010 Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 16 Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor 135 2010 Privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi privat 17 Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor 1142 2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate şi de stabilire a cuantumului acestora 18 Legea 317 2009 Pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura 19 Ordinul Ministrului Mediului 203 2009 Privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice 20 Hotărârea Guvernului 1679 2008 Privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de Nr. crt Tip act Număr act An act Denumire culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor 21 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 154 2008 Pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 22 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 164 2008 Pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului 23 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 23 2008 Privind pescuitul şi acvacultura 24 Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 353 2008 Pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii 25 Hotărârea Guvernului 1284 2007 Privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România 26 Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile 1964 2007 Privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România Nr. crt Tip act Număr act An act Denumire 27 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 114 2007 Pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului 28 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57 2007 Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 49/2011 29 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 68 2007 Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului 30 Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile 1798 2007 Pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu 31 Legea 265 2006 Pentru aprobarea şi modificarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului 32 Legea 407 2006 Vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, modificată şi completată de Legea nr. 197/2007 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154/2008 33 Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor 207 2006 Privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia 34 Hotărârea Guvernului 1076 2004 Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe Nr. crt Tip act Număr act An act Denumire 35 Legea 451 2002 Pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 20.10.2002 36 Legea 5 2000 Privind amenajarea teritoriului naţional - Secțiunea a III-a, zone protejate 37 Legea 86 2000 Pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la informaţii, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998 38 Legea 19 1998 Pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979 39 Legea 58 1994 Pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994 40 Legea 13 1993 Pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979 41 Legea 5 1991 De ratificare a Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971 42 Ordinul ministrului mediului 304 2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate Situl are o suprafață de 7052 de hectare și este situat pe teritorul județelor Harghita - 92% și Mureș - 8%, respectiv a 7 unități administrativ teritoriale, 6 în judeţul Harghita și 1 în judeţul Mureș. Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea Arie naturală protejată / Elemente de interes conservativ Stare de conservare (F/ NI/ NR) Presiune (P) Amenințare (A) Măsurile active de conservare propuse Arie naturală de conservare ROSCI0357 - nevertebrate: Lucanus cervus -amfibieni : Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis F F P F03.02.01 colectare de animale insecte, reptile, amfibieni. MS 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de: -nevertebrate: Lucanus cervus -amfibieni : Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis - nevertebrate: Lucanus cervus -amfibieni : Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis F F P F03.02.01 colectare de animale (insecte, reptile, amfibieni…) MS 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de: -nevertebrate: Lucanus cervus, -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis -nevertebrate: Lucanus cervus , F F P și A G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate MS 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului -amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. - mamifere: Lutra lutra F F G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate motorizat în afara drumurilor -amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. - mamifere: Lutra lutra -pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, - mamifere: Lutra lutra NI F F P H01 Poluarea apelor de suprafață: H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate MS 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, - mamifere: Lutra lutra off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate: Lucanus cervus , H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata F P și A C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz MS 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata F P și A C02 Exploatarea si extractia de petrol si gaz G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate MS 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. F F P și A A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale P MS 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. F F P și A A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale MS 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra F P și A E01.02 Urbanizare discontinue E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement MS 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. F P și A B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală MS 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. F P și A D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză MS 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus -mamifere: Ursus arctos F P F04.02 Colectarea (ciupercilor, lichenilor, fructelor de padure) MS 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus arctos . -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. F P și A G01.04.01 Drumeții și alpinism MS 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. F P și A G01.04.01 Drumeții și alpinism MS 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus - chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus F P și A B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei: MS 1.1.15 Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de B02.02 curăţarea pădurii; B02.03 îndepărtarea lăstărișului conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus -chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și -nevertebrate: Lucanus cervus F F P și A B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei: B02.02 curăţarea pădurii B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare: îndepărtarea lemnului mort B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală MS 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: -chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și -nevertebrate: Lucanus cervus -chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus F P și A B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală MS 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus -mamifere: Ursus arctos F P E01.02 Urbanizare discontinuă MS 1.1.18 Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement A K03.06 Antagonism cu animalele domestice în zona ariei naturale protejate - ihtiofaună: Barbus NI P MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării meridionalis, Rhodeus B Silvicultura de conservare a speciilor de sericeus amarus, B03 exploatare ihtiofaună: Barbus Cobitis taenia forestieră fără meridionalis, Rhodeus replantare sau refacere sericeus amarus, Cobitis naturală taenia prin refacerea B04 folosirea vegetației forestiere de pe biocidelor, hormonilor malul apelor curgătoare. și chimicalelor în pădure B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus - ihtiofaună: Barbus NI P MS 1.2.2 Interzicerea tăierii meridionalis, Rhodeus B Silvicultura vegetației forestiere de pe sericeus amarus, B03 exploatare malul apelor curgătoare în Cobitis taenia forestieră fără vederea îmbunătățirii stării de replantare sau refacere conservare a speciilor de naturală ihtiofaună : Barbus B04 folosirea meridionalis, Rhodeus biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus sericeus amarus, Cobitis taenia . - ihtiofaună: Barbus NI P și A MS 1.2.3 Menținerea meridionalis, Rhodeus J02 Schimbări conectivității longitudinale a sericeus amarus, provocate de oameni în cursului de apă pentru crearea Cobitis taenia sistemele hidraulice: unui habitat optim speciilor J02.06 Captarea apelor de ihtiofaună: Barbus de suprafață meridionalis, Rhodeus J02.06.01 captări de sericeus amarus, Cobitis apă de suprafață pentru taenia. agricultură J02.06.02 captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă J02.06.03 captări de apă de suprafață pentru industrie P J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic - ihtiofaună: Barbus NI P și A MS 1.2.4 Interzicerea meridionalis, Rhodeus C Minerit, extracția de extracției nisipului și sericeus amarus, materiale și de pietrișului din albia râului în Cobitis taenia producție de energie: vederea îmbunătățirii C01.01 Extragere de habitatelor specifice speciilor nisip și pietriș de ihtiofaună: Barbus C01.01.01 cariere de meridionalis, Rhodeus nisip și pietriș sericeus amarus, Cobitis C01.07 Minerit și taenia activități de extragere la care nu se referă mai sus Notă: Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P şi Ameninţare - A Procesul de elaborare al Planului de management Planul de management al ROSCI0357 Porumbeni a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare. Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte. Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou cât și de teren, în perioada septembrie 2017 – decembrie 2018. În timpul campaniilor de teren au fost identificate, cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuţia acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea, precum și la starea de conservare speciilor de interes comunitar din ROSCI0357 Porumbeni. De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor. Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, precum și a stării de conservare în care se regăsesc fiecare dintre acestea şi care constituie parte integrantă a planului de management. Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potential impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea habitatelor și speciilor din siturile de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare. Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică. Planul de management a fost supus unui proces de conultare cu factorii interesați, realizat prin organizarea a două consultări publice privind planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, care au avut loc în data de 20 martie 2019 în Miercurea Ciuc, respectiv în data de 21 martie 2019 în localitatea Cristuru Secuiesc, ambele din județul Harghita, localități suprapuse sitului ROSCI0357 Porumbeni. La fiecare dintre cele două evenimente au participat circa 30 persoane, reprezentanţi ai unor autorităţi locale şi instituţii publice din domeniul protecţiei mediului, localnici, reprezentanţi ai comunităţilor locale din aria sitului vizat de proiect, ai unor ONG-uri de mediu. Mai mult decât atât, în procedura de evaluare strategică de mediu a planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, cu modificările și completările ulterioare au fost parcurse toate etapele privind consultarea publică, respectiv publicarea anunțurile de presă, atât din etapa initiale, asupra primei versiuni a planului de management, cât și din etapa deciziei de încadrare, precum și participarea la ședința Comitetului Special Constituit, organizată în data de 28.05.2019 la sediul APM Harghita, a reprezentanții autorităților desemnate la nivel local, unde au fost discutate toate aspectele legate de evaluarea strategică de mediu a planului de management a sitului ROSCI0357 Porumbeni, luându-se decizia etapei de încadrare a acestuia în cadrul planurilor care nu necesită efectuarea evaluării de mediu și evaluare adecvată pentru Planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, Decizia nr. 33/05.07.2019. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management sunt: Nr. crt. Arie naturală protejată cu care se suprapune Tip suprapunere c) Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință (ha) Procentul din aria natural protejată de referință (%) Cod Denumire Tip a) Categorie b) Denumire responsabil 1 ROSCI0357 Porumbeni SCI Sit de importanţă comunitară ANANP - - - 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management ROSCI0357 Porumbeni cuprinde teritorii din 6 unități administrativ teritoriale din județul Harghita și una din județul Mureș, după cum urmează: UAT jud. Harghita: Orașul Cristuru Secuiesc Comuna Dârjiu Comuna Feliceni Comuna Mugeni Comuna Porumbeni Comuna Simonești UAT jud. Mureș: Comuna Vânători Din punct de vedere geografic, situl este situat în Subcarpații Odorheiului, unitate ce mărginește către est Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Este caracterizată de o complexitate morfo-structurală ridicată datorită schimbării direcției cutelor, prezenței pseudostructurilor și încrucișării liniilor de falie. Procesele exogene au generat un relief selectiv pe formațiunile tortonian-sarmațiene și pe peticele de pliocen, iar acțiunea râurilor este marcată în peisaj prin șesuri, lunci, terase și înșeuări de evoluție, interfluvii suprapuse și versanți de diferite tipuri. Regiunea este intens fragmentată, energia reliefului trecând de 300 m. Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate Codul și denumirea ariei naturale protejate Suprafața (ha) Regiunea biogeografică (*) Județul Localitățile (orașe, comune, sate**) Localitate Suprafața (ha) ROSCI0357 Porumbeni 1610.67 Continentală Harghita Simonesti 1610.67 ROSCI0357 Porumbeni 307.64 Continentală Harghita Felicieni 307.64 Codul și denumirea ariei naturale protejate Suprafața (ha) Regiunea biogeografică (*) Județul Localitățile (orașe, comune, sate**) Localitate Suprafața (ha) ROSCI0357 Porumbeni 779.66 Continentală Harghita Cristuru Secuiesc 779.66 ROSCI0357 Porumbeni 1287.12 Continentală Harghita Mugeni 1287.12 ROSCI0357 Porumbeni 1910.21 Continentală Harghita Porumbeni 1910.21 ROSCI0357 Porumbeni 420.62 Continentală Harghita Darjiu 420.62 ROSCI0357 Porumbeni 659.48 Continentală Mureş Vânători 659.48 Principalele căi de acces în sit sunt drumul judeţean DJ 137 Dejuţiu – Porumbenii Mari, care traversează situl în zona sa mediană, pe culoarul Târnavei Mari şi DJ 134 A Rugăneşti – Simoneşti, care intră în contact cu limita nord-vestică a sitului, de-a lungul Pârâului Alb. 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Limitele sitului ROSCI0357 Porumbeni au fost stabilite în 2011, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2016, acestea au fost redesemnate prin OM 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. În prezent, ROSCI0357 Porumbeni are o suprafaţă de 7052 ha. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE Geologie Teritoriul în care este încadrat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni face parte din unitatea subcarpatică de pe latura estică a Depresiunii Transilvaniei. Este format din dealurile Homat având 838 m – la sud de Târnava Mare - și Rez având 933 m – la nord de același râu, închizând înspre vest depresiunea Odorhei. Sub aspect geologic, arealul este relativ unitar, fiind acoperit în cea mai mare parte a sa de depozite pannoniene – nisipuri, argile, conglomerate -, dispuse la rândul lor peste cele sarmațiene de argile gresii, nisipuri, conglomerate și tufuri dacitice. Dealul nordic, Rez, este dominat de depozitele panoniene, sarmațianul ieșind la suprafață doar în extremitatea sa sud-vestică, către Porumbenii Mari și Rugănești, în timp ce în Dealul Homat sunt expuse predominant depozitele sarmațiene, doar pe culmile sale, la altitudinile cele mai mari, în general de peste 700-750 m, apărând pannonianul. O excepție o reprezintă însă Dealul Moghioroc și versanții cu declivitate accentuată de pe dreapta văii Feleșului, unde depozitele pannoniene apar la zi și la altitudini mai scăzute, de sub 550 m. Atât în Dealul Rez, dar mai cu seamă în Dealul Homat, apar fragmente de depozite holocene, de argile prăfoase și nisipoase, pe care sunt instalate alunecări de teren superficiale, în brazde sau în valuri ori lenticulare, semistabilizate ori active. În vecinătatea arealului, în apropierea localităților Lutița sau Mugeni spre exemplu, există și areale însemnate afectate de alunecări de teren profunde, în formă de amfiteatru, în valuri sau circulare. Pe de altă parte, odată cu trecerea spre Podișul Târnavelor, pe lângă arealele cu alunecări de teren în extindere, apar și văile de deraziune. Formațiunile vulcanogen-sedimentare, care acoperă stratele pannoniene și sarmațiene la nord și est de arealul sitului - în dealurile Șiclod, Firtuș sau în dealurile care închid spre est depresiunea Odorhei-, nu ajung atât de mult către vest. Valea Târnavei Mari se adâncește în astfel de depozite, formate din brecii piroclastice, aglomerate, microaglomerate, gresii și nisipuri andezitice, până în aval de barajul Zetea, în dreptul localității Sub Cetate, continuându-și apoi traseul în depozite pleistocene și majoritar pannoniene. Cele mai noi terenuri din cuprinsul arealului aparțin holocenului superior, formate din depozite care alcătuiesc terasele joase, cu altitudini relative între 5-10 m, precum şi aluviunile recente, care apar în lungul văii Târnava Mare. Având în vedere suprafața restrânsă a arealului, dar mai ales monotonia litologică, geologia nu se constituie într-un element definitoriu în distribuția speciilor ori a habitatelor, mai degrabă elementele morfologice – altitudinea, expoziția versanților, panta -, prin condiționările hidro- climatice, influențându-le. Făcând parte din ramura externă care închide depresiunile subcarpatice est-transilvane, aceste formațiuni deluroase reprezintă unități morfologice cu trăsături apropiate atât de ale Dealurilor Homoroadelor, situate către est, către munte - dar care sunt acoperite de o cuvertură de formațiuni sedimentare vulcanogene -, cât și de ale Podișului Târnavelor – care scade însă treptat în altitudine -, ce le continuă către vest. Desfășurându-se într-un ecart altitudinal de aproape 540 de m, aspectul general al teritoriului este dat de prezența reliefului structural, format din cueste și suprafețe structurale, cu interfluvii în general înguste și ascuțite, cu caracter asimetric. În special Dealul Rez are un astfel de aspect, asimetria între versanții nordici, de revers, și cei sudici, de front de cuestă, fiind destul de clar exprimată în peisaj. Dealul Homat nu are același caracter dominant, culmea principală fiind ceva mai bombată, în schimb în extremitatea sa vestică, către depresiunea Cristuru Secuiesc, este foarte bine conturat un aliniament de cueste, drenate de cursuri de apă cu caracter subsecvent, afluenți de stânga ai Târnavei Mari. Între cele două unități montane se desfășoara valea Târnavei Mari, având un sector de îngustare între depresiunea Odorhei, din amonte, și depresiunea Cristuru Secuiesc, din aval. Valea Târnavei Mari este marcată de prezența câtorva niveluri de terase, urme ale acestora fiind mai bine evidențiate pe partea dreaptă. Literatura de specialitate evidențiază prezența a șapte niveluri de terase în sectorul subcarpatic al cursului Târnavei Mari: 4-6 m, 8-15 m, 18-24 m, 30-40 m, 50-65 m, 75-85 m , 100-120 m. Hidrografie Întregul areal este drenat, prin afluenți direcți sau indirecți, de râul Târnava Mare. Spaţiul analizat se înscrie în cea mai mare parte, din punct de vedere al regimului hidric, în tipul pericarpatic transilvan – PcT, caracterizat prin ape mari de scurtă durată, nivopluviale în luna martie şi viituri, mai ales, în perioada mai-iulie. Alimentarea râurilor, predominant pluvială, secundar subterană şi nivală, explică marile variaţii ale scurgerii anuale şi anotimpuale. Primăvara reprezintă sezonul cu cea mai bogată scurgere, condiţionată de topirea zăpezilor şi de cantităţile ridicate de precipitaţii lichide, în timp ce toamna are cea mai slabă contribuţie la realizarea volumului anual al scurgerii. Direcţia generală de curgere a Târnavei Mari este est-vest. Principalii afluenţi de dreapta ai Târnavei Mari, pe cuprinsul ariei vizate, de la est la vest, sunt: râul Tăietura, pârâul Tulbure, râul Strâmtoarea și Feernic. Aceștia drenează Dealul Rez, primii 3 versanții săi sudici, în timp ce ultimul, prin intermediul unui număr însemnat de afluenți, versanții nordici. Pe de altă parte, afluenţii de stânga ai Târnavei Mari, în aceeaşi ordine, sunt: râul Feleş, pârâul Perilor, râul Berea, râul Cetatea, pârâul Biserica și râul Archita. Ei drenează Dealul Homat, primii 5 avându-și izvoarele pe cuprinsul său și acoperind versanții nordici și nord-vestici, în timp ce râul Archita, prin afluenții săi provenind de pe teritoriul acestui deal – Feleag, Iaroș și Cabalaș -, drenează versanții sudici și vestici. Reţeaua hidrografică temporară este reprezentată de pâraie şi formaţiuni torenţiale, iar în unele zone apar înmlăştiniri, condiţionate şi de structura geologică, condiţiile climatice şi degradarea terenurilor. În conformitate cu proiectul SIPOCA 22, activitatea A.1.4. Cartarea ecosistemelor naturale, degradate și semidegradate la nivel național, starea ecologică a Târnavei Mari pe sectorul ce drenează arealul sitului Porumbeni, dar și a afluenților acesteia din același areal este una bună, încadrându-se în clasa II de calitate. De asemenea, încadrarea finală a sectoarelor de cursuri de apă în categorii de degradare ne evidențiază valori mici pentru cursurile de ordinul 1, acestea putând fi considerate cursuri cu trăsături naturale, pentru cele de ordinul 2, 3 sau 4 acestea fiind mai ridicate, evidențiind astfel cursuri de apă semidegradate. Pedologie Analizând harta solurilor, se poate observa cum distribuția tipurilor și subtipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfologice. Astfel, în arealele de luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale şi pe platouri. Pe versanții cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate: regosoluri și erodisoluri – antrosoluri erodice. Dealtfel, procesele denudaționale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetație forestieră, astfel explicându-se suprafețele destul de mari ocupate de solurile brune luvice pseudogleizate – luvosoluri stagnice – sau de solurile brune argiloiluviale - preluvosolurile tipice – în combinație cu erodisoluri. Sub aspectul distribuției în suprafață, clasa argiluvisolurilor – luvisolurilor – este cel mai bine reprezentată, prin suprafețe importante ocupate de soluri brune argiloiluviale – preluvosoluri tipice, dar și stagnice -, soluri brune luvice tipice, gleizate ori pseudogleizate – luvosoluri tipice, gleice sau stagnice -. Acestea sunt, nu de puține ori, asociate cu erodisolurile, ca de exemplu pe versanții sudici ai Dealului Homat, în bazinetul de obârșie al Pârâului Fânațelor sau pe versanții din stânga ai râului Feernic și ai afluenților acestuia care drenează nordul Măgurii Rez, în dreptul localităților Cădaciu Mare și Șimonești. Solurile brune argiloiluviale au texturi mai argiloase şi sunt mai bogate în carbonaţi, ca urmare a naturii materialului parental, provenit din roci carbonatice - marne şi argile- şi din depozite derivate din acestea. Sunt soluri caracterizate printr-un orizont A ocric, sau molic, un orizont intermediar argic, având culori brune. S-au format în condiții de relief de deal pe depozite de nisipuri, luturi și argile, în condiții climatice cu ierni blânde și umede și veri călduroase cu perioade de uscăciune. Pe de altă parte, solurile brune luvice au un orizont A ocric, urmat de orizont eluvial E şi orizont B argic cu grad de saturaţie în baze peste 53% cel puţin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă. Pot să prezinte, pe lângă orizonturile menţionate, orizont O, orizont vertic, proprietăţi stagnice intense sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă sau trecere glosică. Condiţiile climatice specifice formării acestor soluri sunt caracterizate prin temperaturi medii anuale de 6-9 °C şi precipitaţii medii de 600-900 mm, acestea depăşind evapotranspiraţia, care este mai mică de 600 mm. Materialele parentale, sunt foarte variate şi alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate şi nisipuri care sunt sărace în elemente bazice, sau materiale rezultate în urma proceselor de dezagregare şi alterare a rocilor magmatice şi metamorfice. Solurile brune luvice sunt soluri moderat sau puternic diferenţiate textural, ceea ce determină însuşiri aerohidrice nefavorabile pe profil, deoarece conţinutul de argilă în orizontul Bt poate fi de 1,5-2 ori mai mare decât în orizontul Ea. Sunt slab aprovizionate cu elemente nutritive, conţinutul în humus este foarte scăzut 1,5-2,5%, în orizontul Ea poate să scadă sub 1%, reacţia este moderat acidă 5-5,5 sau puternic acidă la subtipurile albice în jur de 4,5, gradul de saturaţie în baze mai mic de 60% iar în orizontul Ea poate avea valori de 15-20%. Datorită slabei aprovizionări cu elemente nutritive şi a diferenţierei texturale pe profilul de sol, acestea prezintă o fertilitate scăzută pentru majoritatea plantelor de cultură. Pot fi pretabile pentru culturi de câmp cum sunt: grâu, porumb, floarea soarelui, trifoi sau pajişti, plantaţii de pomi şi viţă-devie, producţiile obţinute fiind în general scăzute. Pentru obţinerea unor producţii ridicate, se impune, aplicarea unor măsuri de ameliorare complexe cum sunt: amendarea calcică pentru luvosolurile cu reacţie acidă, lucrări de mobilizare profundă pentru eliminarea excesului de apă şi îmbunătăţirea permeabilităţii solului, efectuarea lucrărilor agricole în perioadele optime de umiditate şi aplicarea de îngrăşăminte organice şi minerale pentru suplimentarea rezervei scăzute de elemente nutritive. Cambisolurile sunt de asemenea bine reprezentate în teritoriu, prin soluri eu-mezobazice – eutricambosoluri – ce se găsesc sub întinse suprafețe de pădure compactă, în porțiunile cu cea mai mare altitudine – Pădurea Fundăturii, Pădurea Tan, Pădurea Lopaghi, Coasta Goganului, Dealul Spre Cetate, Dealul Strâmtorii și Dealul Cetății ori Vârful Aramei. Clasa molisolurilor – cernisoluri – este prezentă prin suprafețe destul de restrânse în partea vestică a sitului, mai extinse în afara sa, prin prezența solurilor negre clinohidromorfe și a pseudorendzinelor – faeoziomuri – pe terasele dezvoltate pe stânga Târnavei Mari și pe valea Strâmtoarea. Alte areale acoperite de pseudorendzine sunt situate în apropierea localităților Tăietura și Mătișeni, în extremitatea estică a sitului. Erodisolurile – antrosolurile erodice - şi/sau regosolurile ocupă suprafeţe restrânse în suprafața ariei protejate, fiind mai degrabă asociate cu categoriile majoritare de sol, în special cu cele brune luvice. Erodisolurile sunt reprezentative pentru terenuri foarte puternic erodate ca urmare a acţiunii antropice directe sau indirecte, astfel că orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol. De regulă, prezintă la suprafaţă un orizont Ap provenit din orizont B sau C, din AC sau AR, având sub 20 cm grosime. Regosolurile prezintă un orizont A: Am, Au, Ao, urmat de un orizont C, întregul profil fiind dezvoltat în materiale parentale neconsolidate sau slab consolidate, cu excepţia celor nisipoase, fluvice sau antropogene. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice sau sunt prea slab exprimate. Pot avea însă proprietăţi hipostagnice, orizont hiposalic sau chiar salic sub 50 cm, eventual şi un orizont O. Prezenţa lor este condiţionată de eroziunea geologică - lentă şi îndelungată, de la nivelul versanţilor moderat-puternic înclinaţi, modelaţi pe roci preponderent neconsolidate, prin care se deosebesc genetic de litosoluri. În aceste condiţii solificarea se menţine într-un stadiu puţin avansat, de relativ echilibru între morfogeneză şi pedogeneză. În fine, solurile aluviale frecvent gleizate – aluviosoluri gleice – ocupă porțiunea din sit reprezentată de lunca Târnavei Mari, dar sunt prezente și pe cursurile Architei sau Feernicului, care drenează prin afluenții lor cea mai mare parte a teritoriului înscris în aria protejată. Ele sunt constituite din material parental fluvic pe cel puţin 50 cm grosime, având cel mult un orizont A. Nu prezintă alte orizonturi diagnostice, în afară de cel mult un orizont vertic asociat orizontului C, proprietăţi salsodice şi proprietăţi gleice sub 50 cm adâncime. Clima Tipul de climat în care se încadrează arealul sitului este cel specific de dealuri şi podişuri, circulația dominantă a maselor de aer fiind vestică și nord-vestică. Caracteristicile fizice ale reliefului imprimă caracteristici particulare ale climei, principalul factor geomorfologic cu rol determinant în formarea climei locale fiind altitudinea. Apoi, poziția sitului în cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei și dispunerea lanțurilor montane joacă un rol de asemenea determinant în aspectele climatice din această regiune. Temperatura medie anuală pe cuprinsul teritoriului sitului Natura 2000 Porumbeni variază între 6 și 8 °C, în funcție de poziția altitudinală . Aceasta scade treptat pe versanţi odată cu creşterea altitudinii, atingând valori medii anuale ce nu depăşesc 6,5 °C la altitudini mai mari de 900 m. După cum se știe, temperatura aerului este elementul meteorologic care se supune în cea mai mare măsură unui ciclu anual, ca o consecință a dependenței acesteia de radiația solară. Acest ciclu nu poate fi perturbat de circulația generală a atmosferei decât într-o mică măsură. De constanța cu care se succed diferite faze ale ciclului anual al temperaturii aerului sunt legate atât tipurile cât și fazele de vegetație, precum și întreaga activitate umană. Astfel, anotimpual, valorile medii ale temperaturii aerului se repartizează după cum urmează: iarna 0,5 °C, primăvara 9,3 °C, vara 18,2 °C, toamna 9,4 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații în arealului studiat este cuprinsă între 560 – peste 620 mm. Aceasta creşte treptat odată cu creşterea altitudinii atingând cele mai mari valori pe treptele altitudinale cele mai înalte. În general, din luna februarie până în iunie-iulie, mersul lunar al cantităților medii de precipitații prezintă valori din ce în ce mai mari, după care, spre sfârșitul anului și în ianuarie, acestea scad treptat. Luna iunie este cea mai ploioasă lună din an cu valori medii de 90 mm. Cantitățile minime de precipitații se înregistrează în luna februarie de aprox. 25 mm. Anotimpual, cantitățile medii multianuale se repartizează astfel: iarna 85 mm, primăvara 147 mm, vara 242 mm, iar toamna 115 mm. Stratul de zăpadă se formează în intervalul rece al anului, când precipitațiile sunt și sub formă de ninsoare, iar temperatura solului și a aerului devine negativă. În situl studiat numărul anual mediu de zile cu strat de zăpadă este în jur de 50 de zile, iar cel al zilelor cu ninsoare este de aproximativ 34 zile. Viteza medie anuală a vântului are valori specifice interiorului arcului carpatic, aceasta fiind de circa 2 m/s în regiunea de interes, însă prezentând variaţii lunare ce se pot abate considerabil de la această valoare. În arealul analizat se pot manifesta o gamă largă de fenomene atmosferice periculoase. Astfel, situl vizat este expus fenomenelor de grindină - în medie 1-2 zile pe an, fenomene orajoase - în medie 35-40 zile pe an, brumă - în medie 40-50 zile pe an şi viscol - în medie 1-2 zile pe an. Poleiul are o frecvență de manifestare scăzută, inregistrându-se cu o frecvență de numai o zi pe an, in medie. De asemenea, alte fenomene periculoase, cum sunt ceața, ploile torențiale, valurile de căldură, vânturile puternice pot genera efecte negative pe teritoriul sitului. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Abrupturile de cuestă alungă puțin din monotonia locului, ele sunt însă acoperite de vegetație forestieră în regiunile mai înalte, unde ar putea contribui la diversificarea peisajului. În aceste condiții, singurul element natural care are valoare conservativă și peisagistică este un lac format în spatele unui val de alunecare, situat în afara sitului Natura 2000, la nord de localitatea Porumbenii Mari, pe valea pârâului Tulbure. Acesta a încadrat prin Legea 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea III-a zone protejate în categoria 2.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii şi are o suprafaţpă de 4 ha. Prezența lacului a favorizat existența în jurul său a unor specii de plante precum Lysimachia thyrsiflora – gălbășoara de turbărie, Utricularia vulgaris – otrățelul de baltă, Menyanthes trifoliata – trifoiștea de baltă. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE Ecosistemele Ca termen general, ecosistemul reprezintă “un ansamblu format din biotop şi biocenoză, în care se stabilesc relaţii strânse atât între organisme, cât şi între acestea şi factorii abiotici”, sau “o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - şi mediul - biotopul - în care trăiesc”. Relaţiile între organisme şi factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie şi energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajişte sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică şi trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală şi funcţională de bază în ecologie şi constituie un nivel superior de organizare a materiei vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene - sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându- se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats. Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca “areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale” și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor. La nivel de peisaj în ROSCI0357 Porumbeni există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajişti xerice și aluviale, fânețe şi ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare. Tabel 5. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate Nr. crt. Cod Descriere 1 142 Ape dulci curgătoare din regiunea de deal 2 2312 Pajişti şi fâneţe mezofile de altitudine joasă 3 2311 Pajişti umede cu ierburi înalte şi comunităţi ierboase higrofile 4 252 Păduri de foioase 5 274 Terenuri agricole mixte/heterogene 6 2812 Localităţi cu structură discontinuă 7 2821 Drumuri şi căi ferate În capitolul anexe este prezentată harta ecosistemelor din ROSCI0357 Porumbeni. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 Porumbeni nu sunt menţionate habitate de interes comunitar. Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel: Specii de nevertebrate: 1083 Lucanus cervus Specii de ihtiofaună: 1138 Barbus meridionalis 1149 Cobitis taenia 1134 Rhodeus sericeus amarus Specii de herpetofaună: 1193 Bombina variegata 1166 Triturus cristatus 4008 Triturus vulgaris ampelensis Specii de mamifere: 1308 Barbastella barbastellus 1307 Myotis blythii 1324 Myotis myotis 1303 Rhinolophus hipposideros 1352* Canis lupus 1354* Ursus arctos 1355 Lutra lutra Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2017 și 2018 nu au fost identificate următoarele: Pești: Cobitis taenia Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare (inclusive afluenții) de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni. Amfibieni: Triturus cristatus Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia. Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357. Mamifere: Rhinolophus hipposideros În perioada septembrie 2017 - iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni au fost efectuate înregistrări în 83 de puncte în sit și în 5 puncte în localități. S-au ales puncte de observații și în localităti, lângă biserici, deoarece vara specia formează colonii în poduri. Deși înregistrările care au totalizat 21 h au fost efectuate din septembrie 2017 până în luna iulie 2018, nu s-a detectat specia liliacul mic cu potcoavă nici în sit, nici în localitățile învecinate, nici în podul bisericii din Rugănești. Nevertebrate Tabel 6 Date generale ale specie Lucanus cervus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 221 Cod Natura 2000: 1083 2. Denumirea științifică Lucanus cervus Linnaeus, 1758 3. Denumirea populară Română: rădașcă, Engleză: The European stag beetle 4. Descrierea speciei Este o specie de dimensiuni mari, masculii putând ajunge sau chiar depăși 80 mm. Femelele sunt mai mici, uneori de doar 20 mm. Corpul este alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis sau brun-roșcat. Specia prezintă dimorfism sexual foarte evident, la masculi capul este masiv mai lat decât pronotul cu mandibulele foarte bine dezvoltate, lungi și ramificate cu aspectul unor coarne de cerb acestea variază foarte mult in dimensiuni. Acestea sunt bifidide la extremităţi și prevăzute cu un dinte median sau postmedian la partea lor internă și pot atinge la exemplarele foarte mari jumătate din lungimea corpului, această topografie a mandibulelor fiind valabilă pentru cazul mandibulelor mari. Femelele sunt mai mici ca masculii, au pronotul mai lat decât capul, mandibulele sunt scurte decât capul și picioarele anterioare sunt adaptate pentru săpat. 5. Perioade critice Reproducerea are loc din mai până în august, vârful acestei perioade diferind în funcție de altitudine. Nr. Informație/ Atribut Descriere 6. Cerințe de habitat Este considerată a fi o specie polifagă, ce se dezvoltă în lemnul mort aflat sub nivelul solului al multor specii de foioase, dar preferă lemnul mort de la diferite specii de Quercus . Dezvoltarea larvară durează 3-8 ani. Poate fi întâlnită în păduri de foioase cât și în zone deschise cu arbori izolaţi sau cu garduri vii, în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, oriunde există o sursă suficientă de lemn mort. Tabel 7 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lucanus cervus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Lucanus cervus Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Specia este prezentă în habitat caracteristic acesteia - păduri de stejar. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren Septembrie – noiembrie 2017 Martie – iunie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este larg răspândită în habitatul caracteristic al acesteia, respectiv pădurile de foioase, cca 80% din sit. În timpul observațiilor, a fost identificată în 56 de puncte. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe Nr. Informație/ Atribut Descriere 10 Alte informații privind sursele de informații Baraud J. 1993. Les Coléoptères Lucanoidea de l'Europe et du Nord de l'Afrique. Bulletin mensuel de la société Linnéenne de Lyon, 62: 42-64. Harvey D.J. & all. 2011. Bionomics and distribution of the stag beetle, Lucanus cervus across Europe. Insect Conservation and Diversity, 2011, 4, 23-38 Tatole & all. 2009. Speciile de animale Natura 2000 din Romania. București, Romania. Iorgu Șt.I. - coordonator, 2015. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din Romania. București, Romania. Ihtiofană A. Date generale ale speciei Cobitis taenia (Cobitis elongatoides) Notă: Înaintea de studiile făcute pe baza datelor genetice - Culling şi colab. 2006, se credea - Bănărescu 1964 - că în bazinul Dunării este prezentă specia Cobitis taenia . Încă se mai foloseşte şi azi denumirea de Cobitis taenia, dar sa dovedit că în zonă numai specia Cobitis elongatoides este prezentă. Bănărescu în 2004 caracterizează astfel situația speciei: Compararea, exclusiv morfologică, a exemplarelor din România cu cele din Suedia și din vestul Europei a dus la concluzia că există deosebiri la nivel specific. Forma de la noi, care cu siguranță populează întreg bazinul Dunării, poate și a altor fluvii este altă specie, al cărui nume este C. danubialis după unii autori, C. elongatoides Băcescu & Maier, 1969, după alții. Atât Culling şi colab. – 2006, cât și Kottelat & Freyhof -2007 recomandă folosirea denumirii de Cobitis elongatoides Băcescu & Meyer, 1969. Tabel 8 Date generale ale speciei Cobitis taenia Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 478 Cod Natura 2000: 1149 2. Denumirea științifică Cobitis taenia Cobitis elongatoides, Băcescu & Mayer, 1969 3. Denumirea populară Română: zvârlugă, zmorlă, râmbiţar, chetrar (Orhei, Tighina), fâţă (Dolj, Buzău, Râmnicu Sărat, Mehedinţi), fâşă și fâță (Oltenia), fâţă-rea (Teleorman, Romanați), vârlă, vâţă (Teleormani, Romanaţi), muşcătoare (Buzău), păstru (R. Sărat), sfârloacă (Neamţ), sfârlugă (Baia), ţâmpar (Luduș), ţâpar, ţâpar mic (Snagov), vârâtoare (Argeş), vârliugă (Bega, Temeş, Arad), vârlugă (Vlașca, Dâmbovița, Romanați, Teleorman, Argeș), vâță (Teleorman), viun (Delta Dunării), zvârloagă (Călăraşi). Maghiară: vágócsík, csíkhal, főmente, kőharapó, kővágó, sibrikhal, vágó, vágóhal, pinarágó, pinavágó Engleză: Spined loach, Spotted weatherloach 4. Descrierea speciei Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu – 2002 - îl categorizează la speciile care şi-au menţinut arealul de răspândire şi abundenţa în ultimii ani. Morfologie externă. Corpul gros sau moderat comprimat lateral. Solzii în general imbricaţi. Pigmentaţia laterală constă din 4 zone longitudinale diferite, dintre care cea inferioară e formată din pete laterale evidente. Singura pată la baza caudalei este neagră sau brună. Profilele dorsal şi ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea şi sub jumătatea anterioară a ochiului, cele două ramuri ale spinului moderat divergente, ramura scurtă are cam jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două jumătăţi ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general puţin adânci, în câte 3 – 4 lobi. Pedunculul caudal are în Nr. Informație/ Atribut Descriere partea sa posterioară, o carenă dorsală şi una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserţia ventralei este situată puţin în urma celei a dorsalei. Caudala trunchiată sau uşor scobită, pectoralele şi ventralele rotunjite. Solzii sunt îmbricaţi, subovali, cu zona focală mică şi excentrică. Linia laterală scurtă, în general nu depăşeşte pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală. Colorit. Fondul alb-gălbui. Pete dorsale mici, apropiate în număr variabil. Pigmentaţia laterală a corpului constă din patru 4 zone: două pigmentaţii intermediare, care constă din punctuaţii fine şi apropiate, cea laterodorsală din pete înguste, şi pigmentaţia laterală din pete pătrate, în număr variabil. La multe exemplare petele alungite ale pigmentaţiei laterodorsale se unesc dând o dungă aproape continuă, iar petele laterale se apropie mult între ele. La baza caudalei, în colţul superior, există o pată neagră, foarte evidentă. Capul cu pete mărunte şi o dungă oblică, de la ceafă până la gură. Dimorfism sexual. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua, care este ingroşată, iar la baza primei radii există o piesă scheletică în general rotunjită: solzul lui Canestrini. Ca lungime, femelele ating până la 11,5 cm, masculii până la 9,3 cm. Posibilităţi de confuzie cu alte specii. Zvârluga se poate confunda cu ţiparul - Misgurnus fossilis , fâţa - Sabanejewia aurata sau cu grindelul - Barbatula barbatula . De grindel se distinge clar prin faptul că are capul turtit în lateral, spini suborbitali şi o pată neagră la baza peduncului codal. 5. Perioade critice Reproducerea are loc primăvara, atât în ape stătătoare, cât şi în cele curgătoare, iar icrele sunt adezive. Masculii ajung la Nr. Informație/ Atribut Descriere maturitatea lor sexuală în primul an, iar femelele în anul al 2-lea de viață. Reproducerea are loc când temperatura apei ajunge la 18ºC, iar icrele depuse de femelă sunt între 800-3500. 6. Cerințe de habitat Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietos, cât şi în ape stătătoare, evitând însă, în general, pe cele foarte înmâlite. Adesea se îngroapă complet în mâl sau în nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. Are respiraţie intestinală, iar scoasă din apă, emite un sunet. Duşmanii naturali ai speciei sunt peştii prădători, ca ştiuca, şalăul, somnul, etc., însă nu este o specie preferată din cauza prezenței spinului suborbitar. Poate fi însă periclitată de poluarea apelor. Factorii periclitanţi care contribuie la degradarea habitatului speciei sunt: exploatarea agregatelor minerale din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, scăderea debitului râurilor prin captare. Alte cerințe importante față de habitat: Prezenţa secţiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare cu fund nisipos, argilos, mâlos. Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore Fără surse majore de poluare Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populaţiile speciei în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus etc. Să nu fie obstrucţii artificiale, apa râului să nu fie captată. Tabel 9 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Cobitis taenia (Cobitis elongatoides) Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Cobitis taenia Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. Nr. Informație/ Atribut Descriere 2. Informații specifice speciei Specia nu a fost identificată în campania de teren. 3. Statutul de prezență (temporal) - 4. Statutul de prezență (spațial) - 5. Statutul de prezență (management) - 6. Abundență Prezență incertă 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017, aprilie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia nu a fost identificată în cursul râului Tarmava Mare de pe teritoriul sitului. S-au făcut evaluări și în amonte și în aval de situl Porumbeni, dar nici acolo nu s-a identificat specia. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) - 10. Alte informații privind sursele de informații Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. Bucureşti. Bănărescu P. 2004. Situația actuală a ihtiofaunei de apă dulce a României sub aspect faunistic, taxonomic și al protecției. Vasile Goldiş University Press., Arad. pp. 7-11. Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin. , eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok. Culling, M. A., Janko, K., Borón, A., Vasil’ev V.P., Côté, I.M., Hewitt, G.M. 2006. European colonization by the spined loach Nr. Informație/ Atribut Descriere Cobitis taenia from Ponto-Caspian refugia based on mitochondrial DNA variation. Molecular Ecology. 15: 173-190. Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany. Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Juchno D., Boroń A. 2006. Age, reproduction and fecundity of the spined loach Cobitis taenia L. from Lake Klawój, Poland. Reproductive Biology. Vol. 6. No. 2.: 133-148. A. Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus (Rhodeus amarus) Notă: Majoritatea autorilor de la noi: Bănărescu 1964, Nalbant 1995, Harka și Bănărescu, 1999, au folosit denumirea de Rhodeus sericeus amarus . Mai nou - Kottelat și Freyhof 2007- este indicată folosirea denumirii de Rhodeus amarus. Tabel 10 Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 582 Cod Natura 2000: 1134 2. Denumirea științifică Rhodeus sericeus amarus , Bloch, 1782 3. Denumirea populară Română: boarță, belghiţă - Tecuci, beltiţă, beschiţă - Ilfov, blehariţă Tighina, rânchiţă - Snagov, roşioară - Dolj, sfei - Vaslui. Bârlad, boarchiţă - Snagov, borţ, burticuţă - Romanaţi, borţică - Vlașca, burtă verde - Oltenia, Călărași, Filipoiu-Brăila, Snagov, burtică - Brăila, cărășoaică - Mehedinți, chisoagă - Ialomița, Vaslui, chizdorungă - Pașcani, chitic lat - Vaslui, chizdurcă - Jijia și Prut, halan - Sibiu, lătana, lătanca și lăteana - Tecuci, lătiţă - Lugoş, mioarţă - Teleorman, ocheană-săracă sau pește-sărac - Bacău, ţigăncii Obilești, Ilfov, preuteasă - Ilfov, Gorj, proscheraş, proschiraș - Nr. Informație/ Atribut Descriere Engleză: European Bitterling 4. Descrierea speciei Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundență în ultimii ani. Morfologie externă: Corpul este înalt și puternic comprimat lateral. Profilul dorsal și cel ventral este convex. Gura este mică, subterminală, semilunară, deschiderea ei ajunge până sub nări. Buzele sunt subțiri și întregi. Pedunculul este scund și comprimat lateral. Marginea dorsalei este ușor convexă. Pectoralele sunt scurte, rotunjite la vârf. Solzii mari, mult mai înalți decât lungi, persistenți. Linia laterală scurtă. De obicei atinge între 30-60 mm lungime fără caudală și 38-72 mm lungime totală. Talia maximă este de 78 mm. Colorit: Partea dorsală a corpului este cenușie-gălbuie, uneori bătând în verzui, flancurile albe, fără luciu metalic, dorsala și caudala cenușii, celelalte înotătoare bat în roșu. În lungul jumătății posterioare a corpului și a pedunculului caudal o dungă verzuie foarte evidentă. Dimorfismul sexual este foarte evident, se manifestă pe tot cursul anului. Masculii sunt mai mari, au corpul mai înalt și coloritul mai intens. În perioada de reproducere masculul capătă un colorit deosebit de frumos: operculul și partea anterioară a abdomenului portocalii sau roze; dunga din lungul corpului devine verde ca smaraldul, anala roșie și apare o erupție de butoni albi pe buza superioară și deasupra ochiului. Femelele au papila genitală alungită sub forma unui ovipozitor de 5-8 mm. În perioada de reproducere femelele își păstrează coloritul mat, ovipozitorul devine portocaliu și se alungește, ajungând să depășească mult baza caudalei. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta . 5. Perioade critice Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în Nr. Informație/ Atribut Descriere august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și A nodonta . 6. Cerințe de habitat Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor, mai ales în Transilvania. Se hrănește cu alge filamentoase și unicelulare, resturi de plante superioare și detritus; întâmplător ingerează și organisme animale (Bănărescu 1964). Răspândirea sa este legată de prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta . Reproducerea începe pe la sfârşitul lui aprilie şi se întinde până în august. Aceasta are loc în porţii, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi A nodonta . Alte cerințe importante față de habitat: Prezenţa secţiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore Fără surse majore de poluare Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populaţiile de Rhodeus amarus în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus . Prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta Să nu fie obstrucţii artificiale, apa râului să nu fie captată Tabel 11 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhodeus sericeus amarus (Rhodeus amarus) Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Rhodeus sericeus amarus Nr. Informație/ Atribut Descriere Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Specia a fost prezentă la nivelul a două stații de colectare, aflate pe râul Târnava Mare. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) marginală 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017 8. Distribuția specie (interpretare) Specia are o prezență sporadică în râul Târnava Mare și lipsește din afluenții acestuia din sit. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. Bucureşti. Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin, eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok. Harka Á. și Bănărescu P. 1999. Fish fauna of the Upper Tisa. In: Hamar J. & Sárkány-Kiss E.:The Upper Tisa Valley. Tiscia Monograph Series, Szeged. pp. 439-454. Nr. Informație/ Atribut Descriere Nalbant T. 1995. Fish of the Mureş River: systematics and ecology. In: Hamar J., Sárkány-Kiss E.: The Maros/Mureş River Valley. Tiscia Monograph Series, Szolnok – Szeged - Târgu Mureş, Hungary – Romania, pp. 225-234. Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany. Date generale ale speciei Barbus meridionalis (Barbus petenyi) Notă: Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie - Barbus meridionalis petenyi , specia fiind Barbus meridionalis Risso, 1826. Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie - Barbus peloponessius petenyi a speciei Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842. În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind Barbus petenyi , de fapt redescris pe numele lui iniţial dat de câtre Heckel în 1852. Tabel 12 Date generale ale speciei Barbus meridionalis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 1138 2. Denumirea științifică Barbus meridionalis Barbus petenyi, Heckel, 1852 3. Denumirea populară Română: mreană vânătă, moioagă, breană de râu - Severin, brană de vale - Făgăraș, cârcușă - de-a lungul pârâului Prigor, cheștealcă - Putna, crăcușa - Orșova, jamlă - Sibiu, jamnă - Argeș, Olt, jeamnă - Sibiu, jemnugă - Strei, jiblă/jimblă - Făgăraș și Buzău, jimugă și jimură - Jil, jumugă - Jil, mireană porcească - Bihor, moioacă - Cerna, Eșelnița și Prigor, moiță - Cerna, Timiș, mreană Nr. Informație/ Atribut Descriere și mreană de Ilfov - Dâmbovița, mreană neagră și mreană răpănoasă - Siret, mreană porcească - Moldova, mreană, imreană ruginoasă - Suceava, păstrăv de nisip - Pecineașca Herculane, șâsțalcă - Uz, Trotuș, Doftana. Engleză: Spotted barbel, Romanian barbel, Petenyi’s barbel 4. Descrierea speciei Morfologie externă: Peşte mijlociu, având corpul alungit, rotund, puţin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung şi proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă şi neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie in perioada de reproducere, deoarece la masculi se pot sesiza în această perioadă pe partea dorsală a capului tuberculi albicioşi. Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare şi mai zvelt. Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate şi altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, faţa ventrală gălbuie-deschis, dorsala şi caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustăţile galbene, fără axă roşie. Sub aspect morfologic, mreana vanătă se aseamănă cu mreana - Barbus barbus . Marmoraţiile sale de pe partea dorsală, flancuri şi înotătoare îi conferă acesteia un aspect particular. Un alt caracter care o deosebeşte de mreană îl reprezintă lipsa unei axe roşii pe prelungirile tegumentare - mustăţi. Se pot confunda exemplarele cu culoare mai deschisă, dar mreana ajunge la o dimensiune maximă de peste 90 de cm și 8-10 kg. Exemplarele junvenile din această specie arată foarte asemănător cu mreana vânătă - Barbus Nr. Informație/ Atribut Descriere petenyi , dar diferă mai ales prin faptul că ultima radie simplă a dorsalei este subţire, flexibilă şi nezimţată la mreana vânătă, şi prin aceea că ventrala se inserează în urma inserţiei dorsalei. Anala este mai înaltă, vârful ei depăşeşte în genere la masculi baza caudalei, iar la femele ajunge aproape de baza caudalei. Dorsala este ceva mai joasă iar buzele sunt mai cărnoase şi mai dezvoltate decât la Barbus barbus. 5. Perioade critice Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. 6. Cerințe de habitat Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete, mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară, se reproduce, se hrăneşte şi iernează în acelaşi loc. Mreana vânătă se întâlneşte şi în zona scobarului - Chondrostoma nasus , unde oscilaţiile termice sezoniere sunt mai mari faţă de zona mrenei vânăte şi a lipanului - dispusă în amonte faţă de zona scobarului, iar conţinutul de oxigen este mai moderat. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus meridionalis (Barbus petenyi) Tabel 13 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus meridionalis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Barbus meridionalis Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Specia a fost identificată în râul Târnava Mare în cinci puncte de prelevare pe durata campaniei de teren. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie 2017, aprilie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este prezentă atât în râul Târnava Mare pe toată lungimea acestuia din sit, cât și pe sectorul din aval al pârâului Tăietura. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Bănărescu P., 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. Bucureşti. Karacousis Y., Peios C., Economidis P.S., Triantafyllidis C. 1993. Multivariate analysis of the morphological variability among Barbus peloponnesius , Cyprinidae populations from Greece and Nr. Informație/ Atribut Descriere two populations of B. meridionalis meridionalis and B. meridionalis petenyi . Cybium, 17: 229–240. Karacousis Y., Machordom A., Doadrio I., Economidis P.S. 1995. Phylogenetic relationships of Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 Osteichthyes: Cyprinidae from Greece and other species of Barbus as revealed by allozyme electrophoresis. Biochem. Syst. Ecol., 23: 364–375. Kotlík P., Tsigenopoulos C.S., Ráb P., Berrebi P. 2002. Two new Barbus species from the Danube River basin, with redescription of B. petenyi .Folia Zoologica. 51: 277-240. Machordom A., Doadrio I. 2001: Evolutionary history and speciation modes in the cyprinid genus Barbus. Proc. R. Soc. Lond., 268: 1297–1306. Tsigenopoulos C.S., Berrebi P. 2000: Molecular phylogeny of North Mediterranean freshwater barbs inferred from cytochrome b sequences: biogeographic and systematic implications. Mol. Phylogenet. Evol., 14: 165–179. Tsigenopoulos C.S., Karakousis Y., Berrebi P. 1999: The North Mediterranean Barbus lineage: phylogenetic hypotheses and taxonomic implications based on allozyme data. J. Fish Biol., 54: 267–286. Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Pintér K. 2002. Magyarország halai. Akadémiai Kiadó, Budapest. Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany. Herpetofaună Date generale ale speciei Triturus cristatus Tabel 14 Date generale ale speciei Triturus cristatus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 814 Cod Natura 2000: 1166 2. Denumirea științifică Triturus cristatus, Laurentus 1768 3. Denumirea populară Română: triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă. Maghiară: tarajos gőte Engleză: Great crested newt; Northern crested newt; Warty newt 4. Descrierea speciei Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată, care începe de la nivelul ochilor, se întrerupe deasupra bazei cozii și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar cu marginea dreaptă. 5. Perioade critice Reproducerea are loc în apă, de regulă, în martie. În funcție de nivelul apei, tritonii pot rămâne în apă până în mai-iunie. 6. Cerințe de habitat Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari și adânci, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în Nr. Informație/ Atribut Descriere bazine artificiale: locuri de adăpat, iazuri, piscine. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri și lacuri, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apă până în mai-iunie. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se cu nevertebrate, dar și cu larve de amfibieni și chiar cu triton de dimensiuni mici. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus Tabel 15 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Triturus cristatus Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Specia nu a fost identificată în sit pe durata campaniilor de teren. 3. Statutul de prezență (temporal) Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit. 4. Statutul de prezență (spațial) Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit. 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Prezență incertă Nr. Informație/ Atribut Descriere 7. Perioada de colectare a datelor din teren septembrie 2017 și octombrie 2017 martie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 10 Alte informații privind sursele de informații Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114. Date generale ale speciei Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Notă: Toate speciile de tritoni din Europa au fost incluse inițial în genul Triturus. Studii mai recente au reclasificat o parte dintre aceste specii, de ex. vulgaris și montandoni într-un gen aparte, Lissotriton. Vasta majoritate a specialiștilor au adoptat noua clasificare a tritonilor. Legislația europeană și națională nu au adoptat noile clasificări taxonomice, păstrându-se utilizarea genului Triturus. Tabel 16 Date generale ale speciei Triturus vulgaris ampelensis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 2. Denumirea științifică Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951 3. Denumirea populară Română: triton comun transilvănean; triton de Ampoi; Engleză: Transylvanian smooth newt; 4. Descrierea speciei În faza terestră, subspecia este dificil de distins de subspecia nominată Lissotriton vulgaris vulgaris . Are dimensiuni reduse, lungimea totală a adulților fiind de cca 70 mm. Masculii sunt mai mari decât femelele. Corpul este zvelt și nu prezintă muchii Nr. Informație/ Atribut Descriere dorso-laterale. Creasta dorsală a masculului în timpul perioadei de reproducere este în general scundă de 2-4mm, începe în regiunea occipitală și crește treptat în înălțime, are marginea dreaptă sau ușor valurită, festonată, este striată cu negru și galben. Marginea inferioară a crestei caudale dreaptă, nefestonată. Pe laturile spatelui, muchiile tegumentare sunt bine exprimate. La vârful cozii este un filament ascuțit cu margine tegumentară sau unul negru fără margine. Degetele picioarelor posterioare ale masculului în rut au palmura bine dezvoltată de ambele părți ale falangelor. Femelele au adesea gușa și abdomenul nepătat. 5. Perioade critice Intră în apă pentru reproducere la finalul iernii – începutul primăverii, februarie-martie. Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai. 6. Cerințe de habitat Este o specie generalistă, putând popula aproape orice tip de habitat acvatic din zonele de deal și de munte, 300-1200 m altitudine. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Tabel 17 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus vulgaris ampelensis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Triturus vulgaris ampelensis Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specifice speciei Triturus vulgaris ampelensis este o subspecie endemică pentru România, răspândit în interiorul arcului carpatic la altitudini cuprinse între 300-1200 m. Relativ greu de deosebit în faza Nr. Informație/ Atribut Descriere terestră față de subspecia nominată. Deosebirile sunt maxime la masculi în perioada de reproducere. Creasta dorsală este puțin mai înaltă (2-4 mm), dreaptă sau ușor vălurită și spre deosebire de T. v. vulgaris apare în în spatele ochilor (regiunea occipitală). Coada se termină cu un filament negru lung de câțiva mm. Poate fi confundat cu subspecia nominată, dar și cu Triturus montandoni , având o zonă mare de intergradare cu cele 2 specii. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) izolată 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren septembrie și octombrie 2017 martie, aprilie, mai, iunie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia are o prezență rară în cadrul sitului, fiind identificată în 4 puncte de monitorizare. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Frost D.R. et al.,2006: The amphibian tree of life. Bulletin of the American Museum of Natural History Number 297:1-291. 2006 Garcı´a-Parı´s, M., A. Monton, and M.A. AlonsoZarazaga. 2004: Ape´ndice 1. Nomenclatura: lista de sino´nimos y combinaciones. In M. Garcı´a-Parı´s, A. Montori, and P. Herrero, Fauna Iberica, vol. 24. Amphibia. Lissamphibia: 589– 602. Madrid: Museo Nacional 268 BULLETIN AMERICAN MUSEUM OF NATURAL HISTORY NO. 297 de Ciencias Naturales and Consejo Superior de Investigaciones Cientı´fica. Nr. Informație/ Atribut Descriere Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114. Date generale ale speciei Bombina variegata Tabel 18 Date generale ale speciei Bombina variegata Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 638 cod Natura 2000: 1193 2. Denumirea științifică Bombina variegata, Linnaeus, 1758 3. Denumirea populară Română: izvoraș cu burtă galbenă; buhai de baltă cu burtă galbenă. Engleză: Yellow-bellied toad 4. Descrierea speciei Adulții au de obicei, ceva mai puțin de 5 cm lungime. Este o broască mică, acvatică, cu corpul turtit și tegumentul rugos. Rugozitățile sunt grupate sau dispuse simetric. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina . Partea dorsală este cenușie, cafenie sau măslinie, cu negi terminați cu un vârf cornos, în formă de spin. Ventral este galbenă cu pete închise la culoare. Vârfurile degetelor sunt galbene. Masculul nu prezintă saci vocali. Masculii au, în perioada de reproducere, calozități pe partea internă a degetelor de la membrele anterioare, pe penultima falangă a degetelor membrelor posterioare și pe antebrațe. Pupila are forma triunghiulară sau de inimă. 5. Perioade critice Specia întră în apă la începutul lunii aprilie, perioada de Nr. Informație/ Atribut Descriere depunere a pontei fiind mai târzie decât la Bombina bombina , de obicei la începutul lunii mai apar primele ponte. Poate depune până la 2-3 ponte pe an, din mai până în septembrie. 6. Cerințe de habitat Specia preferă bazinele stătătoare mari sau mici, permanente sau temporare: lacuri, bălți, cursuri line de apă, băltoace, ochiuri de apă. Poate fi întâlnită și în ape curgătoare line, nu foarte mari, în care se poate reproduce. Suportă și habitatele antropizate: șanțuri, bazine artificiale. În afara perioadei de reproducere poate fi găsită și pe uscat. Se întâlnește de la 150 la 2000 de metri altitudine. Iernează pe uscat, în fisuri sau sub pietre. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata Tabel 19 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Bombina variegata Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. 2. Informații specific speciei S-au identificat 14 puncte de prezență pentru Bombina variegata în interiorul sitului. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren septembrie și octombrie 2017 martie – iulie 2018 Nr. Informație/ Atribut Descriere 8. Distribuția specie (interpretare) Specia are o distribuție largă în aria de studiu, fiind întâlnită în majoritatea bălților permanente sau temporare identificate în sit. Această specie a fost identificată în 21 de puncte de monitorizare din lungul pârâurilor, drumurilor și văilor de torent – care favorizează existența bălților temporare. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114 Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest. Mamifere Date generale ale specie Ursus arctos Tabel 20 Date generale ale specie Ursus arctos Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354* 2. Denumirea științifică Ursus arctos 3. Denumirea populară Urs brun 4. Descrierea speciei Ursul brun, este cel mai mare carnivor terestru. Corpul ursului este acoperit cu două tipuri de peri: unii mai lungi, spicul, şi un strat de bază, puful, format din peri deşi. Culoarea blănii este în general maro şi adesea este mai închisă sau chiar neagră pe spate. Vârful perilor lungi poate fi gri deschis. Unii indivizi sunt complet maro, de Nr. Informație/ Atribut Descriere culoarea ciocolatei. Puii pot avea un guler alb care dispare după primul an de viaţă. Craniul urşilor este masiv, lung, fruntea bombată, cu bot proeminent şi muşchi faciali puternici, în special cei masticatori. Dentiţia prezintă modifcări specifice omnivorelor, având canini puternici şi molari postcarnasieri cu zone mari de contact. Urşii sunt plantigrazi, atingând pământul cu toata laba. Falangele se termină cu gheare lungi de 5-6 cm şi puternice la labele din faţă. Ghearele nu sunt retractile. Animal solitar, relaţiile între indivizi, în special adulţi, se bazează pe evitarea reciprocă, cu excepţia perioadei de împerechere. Ursul poate fi activ atât ziua cât şi noaptea, în funcţie de condiţiile de mediu, abundenţa hranei şi activitatea umană. În cazul acestei specii se manifestă dispersia masculilor, iar suprafaţa teritoriului unui mascul este mult mai mare decât al unei femele. Teritoriile variază în funcţie de zonă, accesibilitatea hranei şi densitatea populaţiei, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană şi cu densităţi ridicate ale populaţiei de urs. Lungimea totală corp = 150 - 165 cm femelele, 170 – 200 cm masculii; înălţime la umăr = 90 -150 cm; greutate medie = 100 -200 kg: 150 kg femelele, 250 kg masculii. Ursul este un animal omnivor, îşi satisface până la 85% din necesarul de hrană cu materie vegetală. Datorită gradului ridicat de asimilare şi valorii nutritive ridicate, ursul preferă carnea obţinută prin prădare, din carcase etc. Datorită dietei ursul brun utilizează diferite tipuri de habitate naturale dar şi antropice, fiind un oportunist din perspectiva obţinerii hranei. Hrănirea în perioada de toamnă, este esenţială pentru supravieţuire, până la sfârşitul toamnei urşii acumulând un strat adipos suficient care să le permită să intre în somnul de iarnă. Nr. Informație/ Atribut Descriere Este o specie poligamă. Împerechere are loc în perioada sfârşitul lunii mai - începutul lunii iulie. După fertilizare, embrionul se dezvoltă până la stadiul de blastocist, apoi dezvoltarea este sistată până la sfârşitul lunii noiembrie, când are loc implantarea şi începe dezvoltarea embrionului. Perioada efectivă de gestaţie este de 6-8 săptămâni, iar femela dă naştere la 1-4 pui. Puii se nasc în bârlog în perioada somnului de iarnă, în lunile ianuarie-februarie, la naştere având în jur de 0,5 kg. Puii părăsesc bârlogul în aprilie-mai, şi rămân cu femela până în al doilea an de viaţă. Femela reia ciclul reproductiv după ce puii devin independenţi, după circa 2 – 3 ani. Atinge maturitate sexuală la vârste ridicate, de 3 - 4 ani, astfel că datele din literatură indică faptul că femelele dau naştere primilor pui la 4-6 ani. Somnul de iarnă. Durează 3-6 luni, în perioada noiembrie-martie. Longevitate. În mediul natural poate trăi peste 20 de ani: 25-30 de ani, iar în captivitate până la 50 de ani. 5. Perioade critice Puii pot să mai cadă pradă urșilor în cazul în care mama lor este tânără și nexperimentată, sau în perioadă când mama părăsește puii: Anul II de viață / mai-august. 6. Cerințe de habitat Pădurile de amestec din zona de deal şi de munte, de întindere mare, puţin deranjate de activitatea antropică, care oferă condiţii de adăpost, linişte şi hrană, acestea fiind indispensabile pentru supravieţuirea decembrie - martie: deranjul bârloagelor în timpul somnului de iarnă, martie-iunie: deranjul mamei în bârlog când sunt puii prea mici, aceasta părăsește bârlogul și puii mor, mai - iunie : când puii părăsesc bârlogul, în zonele cu densități prea mari, există riscul ca puii să fie omorîți de masculi care vor să se împercheze. Nr. Informație/ Atribut Descriere speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt influenţate de resursa trofică existentă, uneori deplasându-se sute de kilometrii în căutarea unei resurse bogate de hrană. Pentru a corespunde cerinţelor unui urs, un habitat trebuie să includă diferite tipuri de pădure, rolul esenţial revenind foioaselor care produc seminţe mari: fag, stejar. Prezenţa desişurilor este de asemenea importantă pentru adăpost şi hrănire. Este extrem de important ca ursul să aibă posibilitatea să se deplaseze în toate direcţiile, inclusiv în zone cu altitudine diferită. Liniştea şi adăpostul în habitat sunt extrem de importante pentru puii nou-născuţi pe timpul iernii în bârlog. Bârlogul este amenajat în cavităţi naturale, arbori doborâţi, sub stânci, etc, în zone izolate. Urşii se găsesc în zone împădurite cu densitate umană în general mică. În astfel de zone ei au supravieţuit persecuţiilor care, în majoritatea locurilor, au continuat până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Prezenţa urşilor în multe zone în vecinătatea oraşelor ca de exemplu în zona Braşovului, sugerează că prezenţa localităţilor, a drumurilor şi a oamenilor nu este letală pentru ei. Totuşi, o populaţie sănătoasă de urşi are nevoie de suprafeţe mari şi relativ lipsite de perturbări pentru a exista. Deplasările urşilor şi felul în care utilizează habitatul, precum şi reproducerea şi supravieţuirea lor sunt afectate puternic de disponibilitatea hranei. Mai mult decât atât, densitatea populaţiilor este asociată pozitiv cu prezenţa hranei. Zone cu o abundenţă de hrană preferată cum sunt fructele de pădure, fructele, jirul, coloniile de Hymenoptere (stupi), şi erbivorele, au o importanţă deosebită pentru ursul brun. Supravieţuirea ursului brun în sălbăticie nu este determinată doar de hrană. Hrana poate fi destul de abundentă în habitate deschise de Nr. Informație/ Atribut Descriere pajişti, păşuni, dar urşii preferă să se adăpostească în pădurile din apropiere în timpul zilei. În zonele unde urşii sunt vânaţi sau braconaţi şi au fost persecutaţi de om de-a lungul istoriei, protecţia oferită de pădure sau tufişuri este indispensabilă şi esenţială pentru supravieţuirea lor. Localizarea bârloagelor este adesea asociată cu zone izolate şi neperturbate de oameni. Orice perturbare în perioada de hibernare poate să-i determine pe urşi să-şi abandoneze bârloagele. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Ursus arctos Tabel 21 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Ursus arctos Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Ursus arctos Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV 2. Informații specifice speciei Specia este bine reprezentată în cuprinsul arie protejate, unde găsește cele trei condiții de bază pentru existență și anume: hrană, liniște și adăpost. Specia se reproduce în condiții bune în această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe și categorii de vârstă. Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului, însă se pot observa unele zone punctuale unde habitatul este amenințat cu fragmentarea, datorită activităților antropice - infrastructură de transport rutieră și zone construite în interes recreeativ, dar la nivel de arie protejată, aceste zone nu au un impact semnificativ în fragmentarea habitatelor specifice. Cea mai reprezentativă zonă în acest sens o constituie DJ137 Porumbenii Mari-Dejuțiu. Nr. Informație/ Atribut Descriere În urma studiilor de teren, din perioada de toamna-iarnă se constată că număr minim de indivizi de cca 20 urși, însă în urma estimărilor de primăvară s-a determinat numărul maxim de 28 indivizi. La momentul actual pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic asupra speciei realizate de gestionarii fondurilor cinegetice, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic sunt: administrare de hrană complementară, asigurare hrană naturală prin culturi cinegetice și pază în vederea combaterii braconajului. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident, odihnă şi hrănire / pasaj, iernare, reproducere 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență foarte rar (0-10%) 7. Perioada de colectare a datelor din teren trecerea I : octombrie - noiembrie 2017 trecerea II : martie - mai 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Din primele date colecate se constată că distribuția speciei este relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O. Nr. Informație/ Atribut Descriere IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA. Planul de managementa și acțiune al populație de urs din România http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate- 547850062c265.pdf. Studiu MMAP: Studiu privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România Ursus arctos , Canis lupus , Lynx lynx şi Felis silvestris în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ și colaboratorii Raport I.C.A.S. : ”Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de urs din Carpaţi”, Program NUCLEU - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică : Perioada 2012- 2013: O. IONESCU, G. IONESCU, JURJ R. POPA M. şi colaboratorii Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris ȋn contextul dezvoltării infrastructurii – Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică/ R. JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA Date generale ale specie Canis lupus Tabel 22 Date generale ale specie Canis lupus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1367 Cod Natura 2000: 1352* Nr. Informație/ Atribut Descriere 2. Denumirea științifică Canis lupus 3. Denumirea populară lup 4. Descrierea speciei Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae, exceptând câteva rase de câini domestici. Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenuşiu, urechi relativ mici şi ridicate. Dentiţia este completă, având 42 de dinţi, premolarul 4 şi molarul 1 deosebit de bine dezvoltaţi, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada e relativ lungă şi stufoasă. Sunt animale digitigrade, calcă pe perniţele degetelor şi au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulţi adulţi, puii perechii conducătoare şi supravieţuitorii puilor din anul precedent. Date biometrice: Lungimea totală corp = 110 – 150 cm: 137 - 152 cm femelele, 127 – 164 cm masculii; greutate = 35 -60 kg: 18 - 55 kg femelele, 20 – 70 kg masculii. Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul şi estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreţ, dar şi capră neagră şi alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, şi produce pagube şeptelului. Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an, în general o singură pereche de adulţi, perechea alfa/haitic. Perechile de lupi se formează în perioada decembrie - februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulţi ani, dacă nici unul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie. Perioada de gestaţie este de 9 săptămâni, după care femela fată 3-8 Nr. Informație/ Atribut Descriere pui, orbi în primele 10-14 zile. Pentru fătare lupoaica îşi pregăteşte un culcuş bine adăpostit, în locuri greu accesibile, în crăpături de stânci, în găuri, în vizuini de viezure lărgite etc., care este amplasat întotdeauna în apropierea unei surse de apă. Puii sunt îngrijiţi aproape în exclusivitate de femelă în primele 3 săptămâni, urmând ca până la 45 de zile să fie hrăniţi cu hrana regurgitată de membrii familiei, şi ulterior cu carne adusă de aceştia. Dispersia puilor are loc la vârsta de 1 -3 ani, şi ating maturitatea sexuală în medie la vârsta de 2-3 ani. Longevitate: Mortalitatea este ridicată în primul an de viaţă. În mediul natural pot trăi 7-8 ani sau chiar 10 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani. 5. Perioade critice aprilie - iulie: perioada naștere și creștere a puilor 6. Cerințe de habitat Ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra artică, la păduri, preerie şi zone aride. În ţara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal şi de munte, la 600-2300 m altitudine. Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste teritorii au suprafeţe cuprinse între 10.000 şi 50.000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit şi străbat distanţe impresionante pentru a-şi găsi perechea şi a se reproduce. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Canis lupus Tabel 23 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Canis lupus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Canis lupus Directiva Habitate 92/43/EEC:Anexa II, Anexa IV și Anexa V Nr. Informație/ Atribut Descriere 2. Informații specifice speciei Specia este bine reprezentată în cuprinsul arie protejate, unde găsește cele trei condiții de bază pentru existență și anume: hrană, liniște și adăpost. Specia se reproduce în condiții bune în această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe și categorii de vârstă. Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului. În urma studiilor parțiale de teren, se constată că numărul minim de indivizi identificați pe suprafața sitului este de 6 lupi adulți. La momentul actul pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic, realizate de gestionarii fondurilor cinegetice asupra speciei, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic constau în pază în vederea combaterii braconajului. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident, odihnă şi hrănire / pasaj, iernare, reproducere 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență foarte rar (0-10%) 7. Perioada de colectare a datelor din teren trecerea I : octombrie - noiembrie 2017 trecerea II : decembrie 2017 - aprilie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Conform primelor date analizate, distribuția speciei lup este relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate în fondul Nr. Informație/ Atribut Descriere forestier. Ținând cont de etologia speciei și de locațiile de prezență identificate în zonele forestiere, se consideră că specia utilizează această zonă, mai ales în perioada când sunt stânele la munte și în timpul trecerii dintr-un bazinet în altul când își verifică teritoriul. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O. IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA Planul de managementa și acțiune al populație de lup din România, realizat de I.C.A.S. 2006 Studiu MMSC: Studiu privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România Ursus arctos , Canis lupus , Lynx lynx şi Felis silvestris în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris ȋn contextul dezvoltării infrastructurii – Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică/ R. JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA Date generale ale specie Lutra lutra Tabel 24 Date generale ale specie Lutra lutra Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 2. Denumirea științifică Lutra lutra 3. Denumirea populară vidra 4. Descrierea speciei Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap şi laturile corpului şi mai deschisă pe gât, piept şi abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile şi ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest. Formula dentară este: I 3/3 C1/1 P4/3 M 1/2 = 36. Pe uscat, vidra se deplasează greoi, prin salturi. Cu toate acestea reuşeşte să străbată distanţe mari în căutare de ape cu mai mult peşte, putând trece dintr-un bazin hidrologic într-altul. Pentru a înota se foloseşte atât de membrele posterioare cât şi de coadă. Este animal nocturn şi de amurg, însă poate fi văzut şi ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafaţă. Animal solitar, cu excepţia perioadei de împerechere, teritorial. Uneori poate fi întâlnită în grupuri slab unite de până la 6 exemplare. Date biometrice. Lungimea cap + trunchi = 63 – 83 cm; L coadă = 37-55 cm; înălţimea medie = 30 cm; greutate = 6 -15 kg. Reproducere. Împerecherea are loc la sfârşitul iernii - primăvara devreme, durata gestaţiei fiind de 60-63 zile. Femela dă naştere la 2 - 3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 3 Nr. Informație/ Atribut Descriere luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 14 luni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viaţă: la vârsta de 1,5-2,5 ani. Longevitate. În mediul natural poate trăi 15-18 ani, iar în captivitate până la 23 ani. 5. Perioade critice populației; 6. Cerințe de habitat Ocupă malurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie de munte sau şes. Trăieşte şi în ape sălcii. Are nevoie de adăpost: pădure sau stuf. De regulă, nu îşi construieşte galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulţumeşte cu adâncituri naturale de sub ţărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care şi le adânceşte şi le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieşire sub nivelul apei şi un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. Cerintele pentru habitat sunt direct corelate cu cerintele pentru hrana, aceasta specie consumă, în principal, peşti şi raci. Dintre speciile de peşti, preferă păstrăvul, lipanul, crapul. În afară de acestea mai consumă broaşte, raţe sălbatice, lişiţe, rozătoare acvatice. Cel mai important pericol care poate afecta existenţa vidrei îl reprezintă modificarea habitatului de către factorul antropic prin distrugerea habitatului, poluare, braconaj, afectarea liniştii. Modificarea habitatului şi poluarea infl uenţează direct oferta primăvara devreme : în perioada în care puii se nasc sunt vulnerabili, la fel și femele, care îi alăptează până la vârsta de 3 luni; perioadele secetoase din timpul verii: dacă anumite cursuri de apă seacă sau au un debit redus; iernile foarte reci: pot provoca pierderi semnificative în rândul Nr. Informație/ Atribut Descriere trofică a ecosistemului, resursa de hrană a vidrei fiind diminuată semnificativ. Ameninţările amintite ar putea avea ca efect imediat afectarea sursei de hrană a vidrei prin împuţinarea sau dispariţia unor specii de peşti, amfibieni, reptile, melci etc. Prin regularizarea cursurilor de apă şi distrugerea vegetaţiei pot dispărea locurile de adăpost din maluri şi a locurilor pentru creşterea puilor. În plus, activitatea umană din zonă, concretizată prin activităţi mecanizate, ar duce la permanentizarea zgomotului în aria de interes, ceea ce ar afecta decisiv liniştea în habitat. În lipsa liniştii animalele sălbatice părăsesc locul de trai pentru căutarea unor zone neafectate de zgomote. În general, habitatul riveran poate fi transformat decisiv de om prin canalizări/ îndiguiri/ regularizări, tăierea vegetaţiei de luncă, înfiinţarea de microhidrocentrale şi baraje, drenarea zonelor mlăştinoase şi fragmentarea habitatului. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra Tabel 25 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Lutra lutra Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV 2. Informații specifice speciei Specia este reprezentată în cuprinsul arie protejate, doar pe cursul râului Târnava Mare, unde găsește condiții bune pentru existență și dispune de hrană. Rezultatele parțiale ale datelor preluate din teren, au indicat faptul că există minim o familie de vidre pe suprafața sitului. Se impune menținerea numărului de indivizi prin implementarea măsurilor de atenuare a impactului Nr. Informație/ Atribut Descriere câinilor de la stâne asupra populației de la nivelul sitului. De asemenea, este imperios necesar să se conserve habitatele cu apă dulce deoarece un însemnat procent din dieta vidrelor îl deţine peştele aproximativ 49-94% , in medie 70%, o condiţie esențială pentru specie fiind să găsească hrana şi zone liniştite pentru repaus. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident, odihnă şi hrănire, iernare, 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență foarte rar (0-10%) 7. Perioada de colectare a datelor din teren trecerea I : noiembrie 2017 – februarie 2018 trecerea II : martie 2018 - aprilie 2018, optim 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este distribuită pe cursul râului Târnava Mare și afluentul Valea Tăietura. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Botnariuc N., Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Academia Română şi Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti, 180 p. Danila G., 2014, Evaluarea şi conservarea efectivelor de vidră Lutra lutra L: un studiu de caz în aria naturală protejată ”Moldova superioară”, Bucovina Forestieră 14: 185-194. Georgescu M., 1994. The situation and status of the otter in Rumania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Nr. Informație/ Atribut Descriere Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg. Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura Silvică, Bucuresti Ionescu O., Ionescu G., 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in Romania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg. Kranz A., Toman A., Knollseisen M., Prasek V., 1998. Fish ponds in central europe - a rich but risky habitat for otter. In: Dulfer, R., Conroy, J., Nel, J., Gutleb, A.C., Otter conservation – an example for a sustainable use of wetlands. Proceedings VIIth International Otter Colloquium, Trebon, Czech Republic. IUCN Otter Specialist Group Bulletin Volume 19A, Special Issue, 396 p. HELCOM, Red List Marine Mammal Expert Group 2013. Web: http://helcom.fi /Documents/Ministerial2013/Mammals.pdf. Macdonald S.M., Mason C.F., 1994. Status and conservation needs of the otter Lutra lutra in the Western Palearctic. Nature Environment, Strasbourg, 57 p. Murariu D., Munteanu D. Fauna României, 2005, Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 – Carnivora. Editura Academiei Române, București Raport proiect "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel naţional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra şi Nr. Informație/ Atribut Descriere Mustela lutreola " 2012-2015, Beneficiar proiect: Fundatia Carpati Raport proiect „Servicii pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor comunitare de mamifere din România”, 2012-2015, Beneficiar proiect: Asocierea formată din Fundaţia Carpaţi, Universitatea Transilvania Braşov – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere şi S.C. Natural Net S.R.L. Date generale ale speciei Barbastella barbastellus Tabel 26 Date generale ale speciei Barbastella barbastellus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308 2. Denumirea științifică Barbastella barbastellus 3. Denumirea populară liliacul cârn, liliacul cu bot lat 4. Descrierea speciei Urechile sunt mai scurte de 20 mm, cu 5-6 pliuri orizontale. Urechile nu sunt pliate când se odihnește. Blana pe partea dorsal este negricioasă, mai deschisă la vârfuri. Lungimea antebrațului măsoară 36.5 – 44 mm. 5. Perioade critice Statutul speciei este legat de practicile aplicate în silvicultură și de declinul arborilor bătrâni: o colonie poate să folosească 30 de copaci bătrâni, cu scorburi, în timpul unei veri. Se adăposteşte sub scoarţa fagilor sau stejarilor uscaţi. Din această cauză își schimbă frecvent adăpostul. 6. Cerințe de habitat Preferă pădurile bătrâne, neamenajate. Deoarece B. barbastellus vânează mai ales deasupra coronamentului, foloseşte o varietate de alte habitate, inlcusiv zonele ripariene, pajiştile, tufişurile şi liziera pădurilor. În pădurile de fag din Nr. Informație/ Atribut Descriere Anglia, folosite de această specie, este importantă eterogenitatea structurală a pădurii, care oferă locuri pentru adăpost şi prezintă o acoperire ridicată. În adăposturile de vară, liliacul cârn se asociază cu Myotis brandtii, Myotis mystacinus, Myotis nattereri și Plecotus auritus . B. barbastellus este specie de pădure, iar densitatea relativă a speciei este dependentă pozitiv de mărimea pădurii. Acest lucru confirmă și relația speciei strânsă cu habitatele forestiere. În Germania nu s-a observat o anumită preferință pentru un anumit tip de pădure. Tot aici, liliacul cârn a fost observat vânând deasupra apei, într-o manieră asemănătoare cu Myotis daubentonii . Formează colonii de vară de 10-15 exemplare în scorburile copacilor. Adăposturile de iarnă sunt reprezentate de adăposturi subterane, însă majoritatea populațiilor e posibil să hiberneze în fisurile copacilor și ale caselor vechi. Distanța între adăpostul de vară și cel de iarnă este de maxim 20 km, este o specie sedentară. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbastella barbastellus Tabel 27 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbastella barbastellus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Barbastella barbastellus Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV 2. Informații specifice speciei Nu este cazul. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident Nr. Informație/ Atribut Descriere 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren Septembrie – octombrie 2017 Martie – iulie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 52 puncte de monitorizare. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10. Alte informații privind sursele de informații Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci – Chiroptera- din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M . , 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237. Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36. Nr. Informație/ Atribut Descriere Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naţ. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucureşti, 260 p. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv şi educativ . Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, Bucureşti, 521 p. Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis – Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed. J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207. Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Nr. Informație/ Atribut Descriere Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii (Kuhl, 1819): structure and variation Chiroptera: Vepertilionidae. J. Zool. Lond. 249, 467- 481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls . J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209. Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p. Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p. Date generale ale speciei Myotis blythii Tabel 28 Date generale ale speciei Myotis blythii Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1475 Cod Natura 2000: 1307 2. Denumirea științifică Myotis blythii , Tomes, 1857 3. Denumirea populară liliacul comun mic, liliac mic cu bot acutit, liliac mic cu urechi de șoarece 4. Descrierea speciei Liliac de talie mare, are lungimea antebraţului între 55.0-67.8 mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm şi lungi 24.4- 27.8 mm. Tragusul este lat la bază şi prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf. 5. Perioade critice În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peşteri, mine, pivniţe, exemplare solitare se găsesc şi în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de maternitate sunt vulnerabile la deranj. 6. Cerințe de habitat Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția Myotis blythii vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a Nr. Informație/ Atribut Descriere constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade. M. blythii vânează în păduri: 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km distanță de adăpost. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis blythii Tabel 29 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis blythii Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Myotis blythii Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV 2. Informații specifice speciei Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis myotis. Identificarea la nivel de specie se face doar morfologic. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Septembrie – octombrie 2017 Martie – iulie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de puncte de monitorizare Nr. Informație/ Atribut Descriere 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150. APLR (Asociația pentru Protecția Liliecilor din România), 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M . , 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237. Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36. Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naţ. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucureşti, 260 p. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv şi educativ . Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, Bucureşti, 521 p. Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis – Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed. Nr. Informație/ Atribut Descriere J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207. Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii : structure and variation . J. Zool. Lond. 249, 467-481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls . J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209. Nr. Informație/ Atribut Descriere Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p. Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p. Date generale ale speciei Myotis myotis Tabel 30 Date generale ale speciei Myotis myotis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 2. Denumirea științifică Myotis myotis 3. Denumirea populară liliacul comun mare, liliac mare cu bot acutit, liliac mare cu urechi de soarece 4. Descrierea speciei Liliac de talie mare, are lungimea antebraţului între 55.0-67.8 mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm şi lungi: 24.4- 27.8 mm. Tragusul este lat la bază şi prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf. 5. Perioade critice În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peşteri, mine, pivniţe, exemplare solitare se găsesc şi în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două Nr. Informație/ Atribut Descriere specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de maternitate sunt vulnerabile la deranj. 6. Cerințe de habitat Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția Myotis blythii vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioadă. M. Blythii vânează în păduri 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km distanță de adăpost. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis Tabel 31 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Myotis myotis Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV Nr. Informație/ Atribut Descriere 2. Informații specifice speciei Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis blythii. Identificarea la nivel de specie se face doar morfologic. 3. Statutul de prezență (temporal) rezident 4. Statutul de prezență (spațial) larg răspândită 5. Statutul de prezență (management) nativă 6. Abundență Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Septembrie – octombrie 2017 Martie – iulie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de puncte de monitorizare 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Harta distribuţiei specie se regăseşte în capitolul Anexe 10 Alte informații privind sursele de informații Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic . Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M . , 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237. Nr. Informație/ Atribut Descriere Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36. Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naţ. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucureşti, 260 p. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv şi educativ . Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, Bucureşti, 521 p. Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe . Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis – Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed. J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207. Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and Nr. Informație/ Atribut Descriere artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii : structure and variation. J. Zool. Lond. 249, 467-481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls . J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209. Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification . Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p. Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p. Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros Tabel 32 Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1545 Cod Natura 2000: 1324 2. Denumirea științifică Rhinolphus hipposideros 3. Denumirea populară liliac mic cu potcoavă 4. Descrierea speciei Cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă, LA<43 mm, în general, 36-41mm. Văzută din profil partea inferioară a şeii este clar mai lungă decât proeminenţa superioară, terminându-se într-un vârf ascuţit – foto 1. Blana este moale şi rară, de culoare gri pe partea dorsal, în cazul exemplarelor juvenile, şi maronie, în cazul adulţilor. 5. Perioade critice Liliacul mic cu potcoavă este vulnerabil în perioada hibernării noiembrie - martie și în perioada formării coloniilor de maternitate mai – iulie. Hibernează în primul rând, în adăposturi subterane. Trebuie să existe adăposturi de hibernare subterane: peșteri sau galerii de mine, în apropiere de adăposturile de maternitate, la o distanță de 5 - 30 de km. Vara se adăposteşte în peşteri, mine părăsite sau clădiri. De regulă, liliacul mic cu potcoavă formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor. 6. Cerințe de habitat Pădurile sunt habitatele cheie de hrănire, pentru Rhinolophus hipposideros. Acest lucru a fost confirmat de studiile pe bază de radio-tracking şi arată că liliecii mici cu potcoavă, aproape exclusiv, vânează în diferite tipuri de păduri. Pădurile de foioase reprezintă habitatul esenţial, care oferă loc de hrănire acestei specii. Vânează deasupra păşunilor, la marginea pădurii, în interiorul pădurii, în zone umede, în livezi, de-a Nr. Informație/ Atribut Descriere lungul gardurilor vii, deasupra tufărişurilor. Îşi foloseşte majoritatea timpului zburând aproape de vegetaţie. Habitatul de hrănire este puternic influenţat de prezenţa cursurilor de apă. Mărimea coloniei creşte funcţie de proporţia pădurilor din jur: arii mici suportă doar colonii mici de maternitate, în timp ce coloniile mari sunt localizate în imediata vecinătate a unor arii întinse de păduri. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincţia speciei. R. hipposideros evită să treacă peste habitatele deschise, spre locul de hrănire. Dacă peticul de pădure nu este prea aproape, atunci în vecinătatea imediată a coloniei trebuie să existe un şirag de pomi sau de tufişuri, până la zona de hrănire. Locul de hrănire, în jurul adăpostului, se găseşte la distanţa de 0,5 până la 2,5 km; Bontadina et al., 2001, a demonstrat acest lucru pentru 50% din liliecii urmăriţi cu ajutorul emiţătorului. Centrul ariei de hrănire se află la 600 m în jurul coloniei de naştere -Ţara Galilor. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhinolphus hipposideros Tabel 33. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhinolphus hipposideros Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Rhinolphus hipposideros Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV 2. Informații specifice speciei Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 3. Statutul de prezență (temporal) Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 4. Statutul de prezență Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. Nr. Informație/ Atribut Descriere (spațial) 5. Statutul de prezență (management) Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 6. Abundență Prezență incertă 7. Perioada de colectare a datelor din teren Septembrie 2017 – octombrie 2017 Martie – iulie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 10 Alte informații privind sursele de informații - 3.4 Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată Nevertebrate: Specii de nevertebrate listate în Anexa II a Directivei Habitate, identificate în timpul activităților de inventariere: Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion. Tabel 34 Date generale ale speciei Cucujus cinnaberinus Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 106 Cod Natura 2000: 1086 2. Denumirea științifică Cucujus cinnaberinus 3. Denumirea populară - 4. Observații - Tabel 35 Date generale ale speciei Helix pomatia Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 106 Cod Natura 2000: 1026 2. Denumirea științifică Helix pomatia 3. Denumirea populară Melcul de pământ 4. Observații Tabel 36 Date generale ale speciei Bolbelasmus unicornis Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 106 Cod Natura 2000: 4011 2. Denumirea științifică Bolbelasmus unicornis 3. Denumirea populară Cărăbușul cu corn 4. Observații Tabel 37 Date generale ale speciei Carabus variolosus Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 1787 Cod Natura 2000: 4014 2. Denumirea științifică Carabus variolosus 3. Denumirea populară cărăbuș 4. Observații Tabel 38 Date generale ale speciei Pholidoptera transsylvanica Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: Cod Natura 2000: 4054 2. Denumirea științifică Pholidoptera transsylvanica 3. Denumirea populară Cosașul transilvan Nr. Informație/ Atribut Observație 4. Observații Tabel 39 Date generale ale speciei Lycaena dispar Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 223 Cod Natura 2000: 1060 2. Denumirea științifică Lycaena dispar 3. Denumirea populară Fluturaș de foc 4. Observații - Tabel 40 Date generale ale speciei Maculinea arion Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: Cod Natura 2000: 1058 2. Denumirea științifică Maculinea arion 3. Denumirea populară - 4. Observații - Ihtiofaună: Romanogobio (Gobio) kessleri: Ordonanța 57/2007 – Anexa 3 Tabel 41 Date generale ale speciei Romanogobio (Gobio) kessleri Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 128851 Cod Natura 2000: 2511 2. Denumirea științifică Romanogobio (Gobio) kessleri 3. Denumirea populară Porcușorul de nisip, petroc Nr. Informație/ Atribut Observație 4. Observații Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: aproximativ 275 de indivizi. Porțiunea râului Târnava Mare din sit este limita superioară a răspândirii speciei țintă. Mamifere: Speciile Lynx lynx - râs și Castor fiber – castor - nu au fost înregistrate în formularul standard, dar au fost identificate în teren cu ocazia lucrărilor de inventariere a speciilor de mamifere de interes comunitar. Lynx lynx: Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV Castor fiber: Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV Tabel 42 Date generale ale speciei Lynx lynx Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 1438 Cod Natura 2000: 1361 2. Denumirea științifică Lynx lynx 3. Denumirea populară râs 4. Observații - Tabel 43 Date generale ale speciei Castor fiber Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 1377 Cod Natura 2000: 1337 2. Denumirea științifică Castor fiber 3. Denumirea populară castor 4. Observații - Chiroptere: În perioada observațiilor s-au mai identificat în situl ROSCI0357 Porumbeni următoarele specii prevăzute în Anexa II a Directivei Habitate: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii Tabel 44 Date generale ale speciei Myotis bechsteinii Nr. Informație/ Atribut Observație 5. Codul speciei Cod Eunis: 14123 Cod Natura 2000: 1323 6. Denumirea științifică Myotis bechsteinii 7. Denumirea populară Liliac cu urechi mari 8. Observații - Tabel 45 Date generale ale speciei Myotis emarginatus Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 14129 Cod Natura 2000: 1321 2. Denumirea științifică Myotis emarginatus 3. Denumirea populară Liliac cărămiziu 4. Observații - Tabel 46 Date generale ale speciei Miniopterus schreibersii Nr. Informație/ Atribut Observație 1. Codul speciei Cod Eunis: 1452 Cod Natura 2000: 1310 2. Denumirea științifică Miniopterus schreibersii 3. Denumirea populară Liliac cu aripi lungi 4. Observații - INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE Comunităţile locale şi factorii interesaţi Comunităţile locale Tabel 47 Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate Județ UAT Procent din UAT Procent din ANP Harghita Simoneşti 13.96 22.84 Harghita Felicieni 4.04 4.36 Harghita Cristuru Secuiesc 14.45 11.06 Harghita Mugeni 19.65 18.25 Harghita Porumbeni 48.40 27.09 Harghita Dârjiu 3.77 5.96 Mureş Vânători 15.60 9.35 Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale Tabel 48 Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr. crt Județ Localitate Sexe An de referință 2011 An de analizat 2017 Număr total Prezență estimată în sit 1 HARGHITA CRISTURU SECUIESC Total 10854 10801 Masculin 5285 5252 Feminin 5569 5549 2 HARGHITA DÎRJIU Total 1085 1055 Masculin 527 513 Feminin 558 542 3 HARGHITA FELICENI Total 3195 3401 Masculin 1568 1675 Nr. crt Județ Localitate Sexe An de referință 2011 An de analizat 2017 Număr total Prezență estimată în sit Feminin 1627 1726 4 HARGHITA MUGENI Total 3582 3660 Masculin 1765 1825 Feminin 1817 1853 5 HARGHITA PORUMBENI Total 1816 1894 Masculin 920 942 Feminin 896 952 6 HARGHITA SIMONEȘTI Total 3962 3915 Masculin 2005 1997 Feminin 1957 1918 7 MUREȘ VÂNĂTORI Total 4165 4436 Masculin 2076 2224 Feminin 2089 2212 Tabel 49 Natalitate: născuţi vii per localitate pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr crt Județ Localitate An de referință 2011 An de analizat 2017 1 HARGHITA CRISTURU SECUIESC 81 94 2 HARGHITA DÎRJIU 12 11 3 HARGHITA FELICENI 38 45 4 HARGHITA MUGENI 33 26 5 HARGHITA PORUMBENI 31 23 6 HARGHITA SIMONEȘTI 44 30 7 MUREȘ VÂNĂTORI 51 58 Tabel 50 Migraţie: Stabiliri de reşedinţă în localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Nr crt Județ Localitate An de referință (2011) An de analizat (2017) 1 HARGHITA CRISTURU SECUIESC 210 91 2 HARGHITA DÎRJIU 4 4 3 HARGHITA FELICENI 27 24 4 HARGHITA MUGENI 30 26 5 HARGHITA PORUMBENI 11 32 6 HARGHITA SIMONEȘTI 50 30 7 MUREȘ VÂNĂTORI 16 36 Utilităţi publice Tabel 51 Utilităţi publice din anul 2017, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Canalizare HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Stație de epurare HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Încălzire cu lemne HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Încălzire cu gaze HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Colectare deșeuri HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Comunicații – telefonie fixă HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Comunicații – telefonie mobilă HARGHITA CRISTURU SECUIESC DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă HARGHITA DÎRJIU DA Canalizare HARGHITA DÎRJIU DA Stație de epurare HARGHITA DÎRJIU NU Încălzire cu lemne HARGHITA DÎRJIU DA Încălzire cu gaze HARGHITA DÎRJIU ? Colectare deșeuri HARGHITA DÎRJIU ? Comunicații – telefonie fixă HARGHITA DÎRJIU DA Comunicații – telefonie mobilă HARGHITA DÎRJIU DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă HARGHITA FELICENI NU Canalizare HARGHITA FELICENI NU Stație de epurare HARGHITA FELICENI NU Încălzire cu lemne HARGHITA FELICENI DA Încălzire cu gaze HARGHITA FELICENI DA Colectare deșeuri HARGHITA FELICENI DA Comunicații – telefonie fixă HARGHITA FELICENI DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Comunicații – telefonie mobilă HARGHITA FELICENI DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă HARGHITA MUGENI NU Canalizare HARGHITA MUGENI NU Stație de epurare HARGHITA MUGENI NU (URMEAZA) Încălzire cu lemne HARGHITA MUGENI DA Încălzire cu gaze HARGHITA MUGENI DA Colectare deșeuri HARGHITA MUGENI DA Comunicații – telefonie fixă HARGHITA MUGENI DA Comunicații – telefonie mobilă HARGHITA MUGENI DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă HARGHITA PORUMBENI NU Canalizare HARGHITA PORUMBENI NU Stație de epurare HARGHITA PORUMBENI NU Încălzire cu lemne HARGHITA PORUMBENI DA Încălzire cu gaze HARGHITA PORUMBENI DA Colectare deșeuri HARGHITA PORUMBENI DA Comunicații – telefonie fixă HARGHITA PORUMBENI DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Comunicații – telefonie mobilă HARGHITA PORUMBENI DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă HARGHITA SIMONEȘTI NU Canalizare HARGHITA SIMONEȘTI NU Stație de epurare HARGHITA SIMONEȘTI NU Încălzire cu lemne HARGHITA SIMONEȘTI DA Încălzire cu gaze HARGHITA SIMONEȘTI DA Colectare deșeuri HARGHITA SIMONEȘTI DA Comunicații – telefonie fixă HARGHITA SIMONEȘTI DA Comunicații – telefonie mobilă HARGHITA SIMONEȘTI DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Apă MUREȘ VÎNĂTORI NU Canalizare MUREȘ VÎNĂTORI NU Stație de epurare MUREȘ VÎNĂTORI NU Încălzire cu lemne MUREȘ VÎNĂTORI DA Încălzire cu gaze MUREȘ VÎNĂTORI DA Colectare deșeuri MUREȘ VÎNĂTORI DA Comunicații – telefonie fixă MUREȘ VÎNĂTORI DA Utilități Județ Localitate Există (DA/ NU) Comunicații – telefonie mobilă MUREȘ VÎNĂTORI DA Efective de animale Tabel 52 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judeţe şi localităţi, referitor la un anul 2017 pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA CRISTURU SECUIESC 654 Porcine HARGHITA CRISTURU SECUIESC 2000 Ovine HARGHITA CRISTURU SECUIESC 2444 Păsări HARGHITA CRISTURU SECUIESC 15999 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA DÎRJIU 670 Porcine HARGHITA DÎRJIU 820 Ovine HARGHITA DÎRJIU 2440 Păsări HARGHITA DÎRJIU 7200 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA FELICENI 1460 Porcine HARGHITA FELICENI 1510 Ovine HARGHITA FELICENI 2630 Păsări HARGHITA FELICENI 13050 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA MUGENI 2010 Porcine HARGHITA MUGENI 2310 Ovine HARGHITA MUGENI 5705 Păsări HARGHITA MUGENI 14000 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA PORUMBENI Nu există informaţii Porcine HARGHITA PORUMBENI Nu există informaţii Ovine HARGHITA PORUMBENI Nu există informaţii Păsări HARGHITA PORUMBENI Nu există informaţii Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine HARGHITA SIMONEȘTI 1538 Porcine HARGHITA SIMONEȘTI 1074 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Ovine HARGHITA SIMONEȘTI 3799 Păsări HARGHITA SIMONEȘTI 15600 Principalele categorii de animale Județ Localitate Număr de animale Localitatea de proveniență Permanente Aduse din altă localitate Bovine MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informaţii Porcine MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informaţii Ovine MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informaţii Păsări MUREȘ VÂNĂTORI Nu există informaţii Date privind activităţile economice Tabel 53 Distribuţia tuturor formelor de organizare pentru desfăşurare a activităţilor economice (SRL, SA, asociaţii familiale, asociaţii producători) active la nivel local funcţie pe domenii de activitate, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate Județ Localitate Nr. Societăți comerciale HARGHITA CRISTURU SECUIESC 301 HARGHITA DÎRJIU - HARGHITA FELICENI 57 HARGHITA MUGENI - HARGHITA PORUMBENI - HARGHITA SIMONEȘTI - MUREȘ VÂNĂTORI - Nr. Instituții, Natura relației Aspecte pozitive Acţiuni posibile care să Crt. organizații, dintre părțile și oportunități se adreseze intereselor grupuri de interesate și aria de cooperare și factorului interesat interese pe protejată colaborare categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Guvern şi entităţi subordonate acestuia 1 Ministerul Responsabil pentru Conform Elaborarea planurilor de Mediului, Apelor și administrarea ariilor legislației actuale management și Pădurilor naturale protejate de are obligația de consultarea publicului interes național și administrare a reprezintă aspecte comunitar și ariilor naturale esențiale pentru internațional protejate gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate 2 Agenția Nationala Responsabilă cu Conform Elaborarea planurilor de pentru Arii asigurarea unui legislației actuale management și Naturale Protejate management are obligația de consultarea publicului adecvat si eficient al administrare a reprezintă aspecte ariilor naturale ariilor naturale esențiale pentru protejate protejate gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate Factorii interesaţi Tabel 54 Factorii interesați Nr. Instituții, Natura relației Aspecte pozitive Acţiuni posibile care să Crt. organizații, dintre părțile și oportunități se adreseze intereselor grupuri de interesate și aria de cooperare și factorului interesat interese pe protejată colaborare categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate 3 Ministerul Posibila impunere a Utilizarea Promovarea Agriculturii și unor restricții de eficientă a posibilităților de Dezvoltării Rurale exploatare pe resurselor utilizare durabilă a terenuri agricole ca naturale și resurselor naturale și a urmare a includerii tendința mărcilor locale acestora în Rețeaua europeană de Natura 2000 promovare a produselor ecologice 4 Ministerul Posibile restricții Ariile naturale Promovarea Dezvoltării pentru crearea protejate includ în posibilitatilor de Regionale și infrastructurii de general peisaje exploatare a Administrației turism și pentru spectaculoase și potențialului turistic și a Publice utilizarea anumitor obiective naturale mărcilor locale resurse naturale în care reprezintă ariile naturale puncte de atracție protejate pentru turiști Agenţia Națională Responsabilă pentru Cei mai ridicați Îmbunătăţirea pentru Protecția conservarea indici de activitatilor specifice Mediului biodiversității biodiversitate se conservării întâlnesc în arii biodiversității printr-un Nr. Instituții, Natura relației Aspecte pozitive Acţiuni posibile care să Crt. organizații, dintre părțile și oportunități se adreseze intereselor grupuri de interesate și aria de cooperare și factorului interesat interese pe protejată colaborare categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate naturale protejate management responsabil astfel ca, prin al ariilor naturale administrarea protejate eficienta a acestora se realizeaza implicit și conservarea biodiversității 5 Autorităţi regionale, locale şi entităţi subordonate 6 Consiliile Judeţene Crearea Dezvoltarea Consultarea publicului Harghita si Mureş infrastructurii – de socio-economica posibil afectat de transport, turisitica fara efecte instituirea regimului de etc – poate fi negative asupra protecție. afectată de regimul capitalului natural de protecție 7 Consiliile locale Crearea Dezvoltarea Consultarea publicului Cristuru Secuiesc, infrastructurii – de socio-economică posibil afectat de Mugeni, Simoneşti, transport, turisitică, fără efecte instituirea regimului de Porumbeni, Dârjiu, de gestionare a negative asupra protecție. Feliceni, Vînători deșeurilor etc – capitalului natural Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat poate fi afectată de regimul de protecție 8 Agenţia pentru Responsabilă pentru Informarea Îmbunătăţirea Protecția Mediului elaborarea actelor de comunitatilor activităților specifice Harghita şi Mureş reglementare a locale asupra conservării activităților propuse statului de biodiversității printr-un în arii naturale protecție. management responsabil protejate și în Cei mai ridicați al ariilor naturale vecinatatea acestora. indici de protejate Responsabilă pentru biodiversitate se conservarea întâlnesc în arii biodiversității naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat 9 Garda Națională de Autoritate Autoritatea are Constată faptele ce Mediu Harghita şi responsabilă cu printre atribuții și constituie contraventii și Mureş controlul aplicării controlul modului aplica sanctiunile prevederilor de respectare a contraventionale in planului de legislatiei de domeniul protectiei management. mediu privind mediului pentru ariile naturale încălcarea prevederilor protejate, planului de management conservarea sau ale regulamentului. habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice și acvaculturii. 10 Garda Forestieră Posibila impunere a Utilizarea Promovarea Brașov unor restricții de raționala a posibilitățiilor de exploatare a resurselor utilizare durabilă a fondului forestier și forestiere resurselor forestiere cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat Direcția Agricolă Posibila impunere a unor restrictii de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resureslor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 11 Instituţii academice Instituţii academice Activitatea de Aceste instituții Specialiștii acestor cercetare practică în dețin specialiști instituții dețin un rol domeniul valoroși în determinant în realizarea conservarea domeniul studiilor științifice în biodiversității se protecției ariile naturale protejate. desfășoară în mare mediului, direct În urma derulării măsură în ariile interesați de proiectului, se dorește naturale protejate. promovarea și conștientizarea De asemenea, administrarea reprezentanților acestor activitățile didactice eficientă a ariilor instituții asupra din domeniul arii naturale protejate. importanței Rețelei Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat naturale protejate implică și practică în astfel de zone. Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate. 12 Organizaţii non-guvernamentale 13 Protecţia mediului Creșterea capacității Sunt principalele Sunt potențiali parteneri de administrare a organizații ai custodelui în ariilor naturale implicate pana în implementarea unor protejate în cadrul prezent în măsuri din planul de organizațiilor gestionarea ariilor management. nonguvernamentale naturale protejate care activeaza în prin preluarea în domeniul protecției custodie dar, mediului planurile de management întocmite până în prezent au deficiențe majore astfel că nu au fost aprobate de către instituțiile Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat abilitate în sens. acest 14 Dezvoltare umană, Susținerea Dezvoltarea Promovarea cultură și drepturi dezvoltării sociale, socială, posibilităților de economice și economică și integrare a dezvoltării culturale poate culturală fără umane și culturale cu interacționa cu efecte negative gestionarea rațională a regimul de protecție. asupra capitalului resurselor naturale natural. Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul gestionării raționale ariilor naturale protejate Utilizatori ai Posibila impunere a Utilizarea Promovarea resurselor naturale unor restricții de rationala a posibilităților de de ex. asociaţii de exploatare a resureslor utilizare durabilă a vânătoare-pescuit fondului cinegetic și naturale și resurselor naturale și a piscicol ca urmare a promovarea mărcilor locale Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat includerii acestora în Reteaua Natura 2000 produselor ecologice 15 Sectorul privat 16 Asociaţii ale fermierilor Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 17 Membrii comunităților locale Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat produselor ecologice 18 Proprietari și utilizatori ai terenurilor Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 19 Camera de comerţ Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale 20 Grupuri din sectorul de industrie Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale Nr. Crt. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat Afaceri individuale şi antreprenori Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate. Utilizarea eficientă a resurselor naturale, a produselor și mărcilor locale Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale În procesul de elaborare al planului de management a fost efectuat un studiu de analiză a actorilor sociali din ROSCI0357 Porumbeni. În vederea identificarii actorilor sociali și a opiniilor acestora față de sit, s-a folosit parte din metodologia utilizată la nivel European în alte asemenea cazuri: Austria, Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Spania. Studiul se bazează ca metodă principală de colectare a datelor pe interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective: identificarea actorilor sociali formularea viziunii de mangement a acestor actori sociali identificarea nevoilor față de sit. În cele ce urmează este redat rezultatul analizei actorilor sociali. Tabel 55 Analiza actorilor sociali Actor social Nevoi față de sit Probleme față de sit Viziune Conflict cu ceilalți actori sociali 1. Primării Nu știu de existența lui Cadastru/ titluri de proprietate; atacuri animale sălbatice - - 2. Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Păescarilor Sportivi Fondul de vânătoare care îi aduce venit Neacordarea cotei de vânat, înmulțirea urșilor “ceea ce vedem să aiba și copiii noștri” Autorități centrale, Organizaţii non- guvernamentale de mediu 3. Crescător animale 1 - Atacul animalelor sălbatice: turme, gradina, pomi, pășune “să se împuște toate animalele, să putem crește turmele” Organizaţii non- guvernamentale de mediu, vânători 4. Crescător animale 2 Lemne de foc Atacul animalelor sălbatice, neacordarea cotei “pădurea fără animale sabatice nu este pădure; trebuie făcută selecție” Organizaţii non- guvernamentale de mediu 5. Proprietar padure 1 Lemne de foc; exploatare lemnoasă Atacul animalelor salbatice, limitarea accesului la lemne “oamenii să aibă mai mult acces la pădure” Organizaţii non- guvernamentale de mediu, vânători, ocol silvic Actor social Nevoi față de sit Probleme față de sit Viziune Conflict cu ceilalți actori sociali 6. Proprietar padure 2 Lemne de foc, exploatare lemnoasă Atacul animalelor sălbatice, limitarea accesului la lemne, lipsa compensațiilor pentru animalele sălbatice care trăiesc in pădurea lui “cine nu are proprietate, să nu aibă acces in pădure si să se construiască gard care să țină în pădure toate animalele” Organizaţii non- guvernamentale de mediu, vânători, autorități - lipsa compensațiilor 7. Ocol silvic privat 1 Exploatare lemnoasă Proprietăți mici de pădure, lipsa titlurilor de proprietate, lipsa compensațiilor pentru restricții “pădurea să fie exploatată sustenabil și proprietarii să fie compensați” Autoritati centrale, membri ocolului - presiune pe exploatare, Organizaţii non- guvernamentale de mediu 8. Ocol silvic privat 1 Exploatare lemnoasă Prea mulți urși “legislație mai puțină cu mai puține restricții și compensarea pentru arii protejate Natura 2000” Organizaţii non- guvernamentale de mediu, autorități centrale, Actor social Nevoi față de sit Probleme față de sit Viziune Conflict cu ceilalți actori sociali 9. Ocol silvic de stat Exploatare lemnoasă Prea multe parcele de exploatare, ocoalele private sunt controlate de membri “ocoalele să fie pe fostele proprietăți de exploatare și să fie independente de proprietari” Organizaţii non- guvernamentale de mediu 10. Expert biodiversitate Turism wildlife Monitorizarea eronată a șeptelului de animale și stabilirea cotei “ să fie consens între grupuri de interese” Proprietari de pădure, crescători de animale, proprietari de pădure, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Păescarilor Sportivi 11. ONG Turism și recreere Diminuarea habitatului pentru animale sălbatice, neprotejarea mediului, accesul cu motoare “ oamenii să învete și să respecte natura, să protejeze animalele salbatice” Vânători, ocoale silvice Actor social Nevoi față de sit Probleme față de sit Viziune Conflict cu ceilalți actori sociali 12. Ocol silvic privat 3 Extragere material lemnos Gestionare defectuoasă datorită parcelelor mici; presiune de la proprietari pentru exploatare “ statul să ajute proprietarul de pădure” Organizaţii non- guvernamentale de mediu, proprietarii de pădure 13. Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Păescarilor Sportivi 2 Fond de vânătoare-sursa de venit Neacordarea cotei de împușcare la urși, accesul cu motoare, cu animale; construcția de gardurile “Natura 2000 să țină oamenii în frâu și să se restricționeze accesul în pădure al localnicilor cu animale, cules, motoare” Organizaţii non- guvernamentale de mediu, crescători de animale, agricultori, Autorități centrale 14. Composesorat Pășunat pentru animale, lemne de foc Animalele sălbatice distrug culturile și ataca turmele “ să se mențină terenurile în stare bună” ONG de mediu, Autorități centrale 15. Crescător animale 3 Turism pentru dezvoltarea zonei Neacordarea cotei de vânătoare, animalele salbatice consumă din resursele “să se intoarcă tinerii la sat, să crească animale și să dezvolte zona, pentru că sunt posibilități” Organizaţii non- guvernamentale de mediu, Autorități centrale, Vânători Actor social Nevoi față de sit Probleme față de sit Viziune Conflict cu ceilalți actori sociali localnicilor fără ca aceștia să fie compensați Utilizarea terenului Tabel 56 Lista tipurilor de utilizări ale terenului Nr. crt Clasă CLC*) Suprafață totală ocupată (ha) Ponderea din suprafața sitului (%) 1. Unități industriale sau comerciale 0.67 0.009 2. Terenuri arabile neirigate 3.13 0.044 3. Livezi 3.18 0.045 4. Zone de culturi complexe 26.68 0.382 5. Pășuni secundare 1015.92 14.564 6. Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 277.44 3.977 7. Păduri de foioase 5044.12 72.313 8. Păduri mixte 53.20 0.762 9. Zone de tranziție cu arbusti 516.94 7.410 10. Mlaștini 34.09 0.488 Situaţia juridică a terenurilor Tabel 57 Situaţia juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate Domeniu Procent din suprafața ANP (%) Domeniul public 47 Proprietate privată 21 Proprietate necunoscută 32 Pentru colectarea datelor privind regimul juridic, s-au contactat factori de decizie locali, primăriile care au suprafețe administrative în cadrul ariei protejate, precum și reprezentanți ai ocoalelor silvice. Hărți de tip ortofotoplan, elaborate inițial în etapa de birou, au constituit baza de lucru pentru teren, ajutând la identificarea parcelelor cu proprietari împreună cu factorii de decizie locali. Date importante privind regimul juridic și gestionarii terenurilor au fost obținute de la ANCPI, inclusiv extrase de carte funciară cu rol de informare. Etapele de observare directă s-au realizat pe teren, pentru a putea corobora datele oficiale cu realitatea din teren. Prelucrarea datelor s-a efectuat prin aplicarea funcţiilor GIS, prin care s-au extras informaţii dorite din baza de date existentă, de pe hărţi topografice şi ortofotoplanuri, dar şi în urma culegerii de informaţii în cadrul ieşirilor la teren. Prin analiză spaţială și inserare a elementelor hărţii, s-au realizat hărți tematice cu situația juridică a terenurilor ariei protejate, apoi acestea s-au exportat sub formă de JPG pentru o mai bună și facilă vizualizare. Din totalul de 7052 ha, 3314.4 ha aparţin domeniului public, 1480.9 aparţin domeniului privat, în timpce pentru 2256.7 nu se cunoaşte proprietatea. Situaţia proprietăţii asupra terenurilor este ilustrată în Harta regimului juridic, prezentată în capitolul Anexe. Administratori, gestionari şi utilizatori Tabel 58 Informaţii privind administratorii/gestionarii: Nr. crt Administrator / Gestionar Perioada adm/ gest Suprafața totală (ha) Detalii 1. Statul Român Necunoscută 3314.4 Statul Român deţine în primul rând suprafeţe forestiere 2. Proprietari privaţi Necunoscută 1480.9 Persoanele fizoce deţin tereuri agricole şi păşuni/fâneţe Nr. crt Județ Tip construcție Lungime / suprafaţă (km / kmp) Densitate 1 Harghita Drum judeţean 137 Porumbenii Mari - Dejuţiu 1.9 km 2.69 2 Harghita, Mureş Cale ferată Odorheiu Secuiesc - Vânători 1.9 km 2.69 3 Harghita, Mureş Drumuri comunale, 10.2 km 14.46 Infrastructură şi construcţii Tabel 59 Tipuri de construcţii Nr. crt Județ Tip construcție Lungime / suprafaţă (km / kmp) Densitate agricole şi forestiere 4 Harghita, Mureş Construcţii rezidenţiale 0.31 kmp 0.004 Nr. Crt. Denumire Localitate Localizare 1 Situl arheologic Aluniş – Kisvár Sat Aluniş, comuna Mugeni "Kisvár” / Cetăţuia, dealul Leş, pe malul drept al Târnavei Mari, la intrarea în defileul dintre Dejuţiu şi Porumbenii Mari 2 Situl arheologic Aluniş – Vágás Sat Aluniş, comuna Mugeni "Vágás”/Tăietura, la mijlocul pantei Dealului Leş 3 Situl arheologic Beteşti - Köleskert Sat Beteşti; oraş Cristuru Secuiesc "Köleskert – Egertó /Kereksás”, în vatra satului, pe malul stâng al Târnavei Mari, pe ogorul lui Szecsi Domokos şi al vecinilor săi 4 Situl arheologic Cristuru Secuiesc – Fenyő-alja oraş Cristuru Secuiesc "Fenyő-alja” 5 Situl arheologic Dejuţiu - Kerekhely Sat Dejuţiu, comuna Mugeni "Kerekhely” / Locul rotund Patrimoniu cultural Tabel 60 Patrimoniul cultural Nr. Crt. Denumire Localitate Localizare 6 Situl arheologic Medişoru Mare – Borsóföld / Szénakert Sat Medişoru Mare, comuna Simoneşti "Borsóföld" / Pămîntul de mazăre, la extremitatea de S a satului 7 Situl arheologic Mugeni – Pagyvan Sat Mugeni, comuna Mugeni "Pagyvan”, terasă pe malul Târnavei Mari, aproape de confluenţa cu pârâul Béta 8 Situl arheologic Oţeni - Mihályfalva Sat Oţeni, comuna Feliceni "Mihályfalvi-rét”, terasă joasă a Târnavei Mari, între acest râu şi platoul Bonta 9 Fortificaţia de la Porumbenii Mari - Vár Sat Porumbenii Mari, comuna Porumbeni "Vár”, la NE de sat, la confluenţa Târnavei Mari cu pârâul Vargyas 10 Situl arheologic Porumbenii Mici – Galat / Omlás Sat Porumbenii Mici, comuna Porumbeni "Galat – Omlás”, cu altitudine de (764 m, deasupra satului, pe Valea Târnavei Mari 11 Situl arhelogic Şimoneşti – Várhegy / Kadicsa vára Sat Simoneşti, comuna Simoneşti "Várhegy” pe un promontoriu la E de sat Obiective turistice Potrivit Planului de amenajare a teritoriului naţional - zone turistice, oraşul Cristuru Secuiesc deţine concentrare mare de resurse turistice naturale şi antropice, comunele Porumbeni, Feliceni şi Simoneşti de asemenea, dar acestea din urmă prezintă carenţe în ceea ce priveşte infrastructura turistică. În interiorul sitului se află obiectivul turistic Băile Fântâna Sărată, Sóskút Fürdő în limba maghiară, un izvor mineral situate pe pârâul Drumul Carelor din localitatea Caşinu Nou. Băile au fost reamenajate în anul 2004 şi dispun de o serie de dotări minime (bazine, vestiare, foişor, podeţe, alei etc.) care deserves turismul curativ. Amenajările sunt din materiale tradiţionale, infrastructura turistică este minimă, astfel încât se poate afirma că existenţa acestui obiectiv turistic nu este în conflict cu obiectivele de conservare propuse, cu atât mai mult cu cât şi fluxul turistic înspre acest obiectiv este relativ redus. În capitolul anexe este prezentată harta obiectivelor turistice din ROSCI0357 Porumbeni. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ŞI SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV Lista activităţilor cu potenţial impact Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale A.2 Detalii Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor. De asemenea, această presiune a fost identificată și asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curăţarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărişului B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare A.2 Detalii B02.02 Curăţarea pădurii Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 61: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității. Mobilitatea și capacitatea de a explora diverse habitate, până la tipurile variate de adăpost și strategiile de vânătoare, fac ca liliecii să fie valoroși pentru evaluarea efectelor schimbărilor dinamice ale habitatelor. Deoarece liliecii insectivori ocupă ultima verigă în lanțul trofic, sunt sensibili la acumularea pesticidelor și a altor toxine și, schimbări în abundența lor pot reflecta schimbări în speciile pradă de artropode. În concluzie, liliecii sunt folosiți ca și bioindicatori ai calității habitatelor pe care le utilizează. Liliecii sunt considerați indicatori principali pentru starea de sănătate a pădurilor. Protecţia şi managementul corect al acestor tipuri de habitate sunt, fără îndoială, puncte cheie în conservarea liliecilor. Pădurile pot oferi adăposturi şi hrană liliecilor. Majoritatea speciilor de lilieci europeni sunt parțial sau total legați de ecosistemele forestiere. Pădurile sunt habitate importante pentru lilieci, asigurând locuri de adăpost, protecție și zone de hrănire pentru multe specii de lilieci. Distribuția istorică și structura pădurilor din lume și, implicit din România, a suferit alterări dramatice în ultimul secol. Din cauza managementului forestier eronat din ultimul secol, din întreaga lume, habitatele forestiere au fost modificate în matrici fragmentate, compuse din petice de păduri de diferite dimensiuni și vârste. Această perturbare la scară largă a habitatelor forestiere, a dus la consecvențe drastice pentru multe specii sălbatice și, numeroase studii au examinat efectele acestor modificări ale habitatelor. Cod Parametru Descriere Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii ameninţate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen şi din care este îndepărtat lemnul mort. B02.03 îndepărtarea lăstărişului Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migraţie, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor. Acoperirea cu vegetaţie naturală sau semi-naturală - păduri dense, tufărişuri, copaci izolaţi, petice de pădure şi pajişte- par să afecteze distribuţia fiecărei specii de lilieci şi compoziţia comunităţilor. B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general, care încă se aplică în România, sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros, deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci. De asemenea, această presiune are efect și asupra populației de rădașcă prin pierderea de habitat. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală Cod Parametru Descriere A.2 Detalii Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci şi acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în consideraţie, ca principală cauză în extincţia speciilor. Caracteristicile habitatului şi calitatea acestuia este influenţată de biomasa, diversitatea şi distribuţia insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincţia speciei Myotis myotis . Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de Myotis myotis, Nyctalus noctula și Barbastella barbastellus . De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate toate speciile de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite A.2 Detalii Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor de mamifere. De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate toate speciile de pești. Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B07 Alte activități silvice decât cele listate Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare. A.2 Detalii Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc aceste arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. În multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate toate speciile de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus A.2 Detalii Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei, la angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. Cod Parametru Descriere Rhodeus amarus depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării. Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări: Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate. Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia aurata sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări. O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș. Cod Parametru Descriere habitatului de reproducere - substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă- sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz A.2 Detalii Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 drumuri, autostrăzi A.2 Detalii Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl. Au fost observați indivizi de rădașcă loviți de mașini, însă acesta reprezintă o presiune și asupra speciilor de mamifere și amfibieni pentru care a fost declarat situl. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză A.2 Detalii Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă A.2 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 depozitarea deşeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement A.2 Detalii Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement A.2 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni… A.2 Detalii Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de amfibieni și nevertebrate. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de pădure A.2 Detalii Această presiune este exercitată de către comunitățile locale, având efect asupra speciilor de mamifere prin deranjul creat de grupurile de culegători, pe de o parte, pe de altă parte prin împuținarea resurselor de hrană pentru speciile existente în sit. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate A.2 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate A.2 Detalii Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în Cod Parametru Descriere cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor speciilor de amfibieni. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.04.01 Drumeții și alpinism A.2 Detalii Drumețiile reprezintă o presiune prin nerespectarea drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune A.2 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane A.2 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere A.2 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate Cod Parametru Descriere A.2 Detalii Această presiune are ca efect pierderea habitatelor pentru speciile de amfibieni. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate A.2 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și de nefuncționarea optimă a stației conduce la eliminare de apă poluată, care ajunge în râu, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice A.2 Detalii Captări și praguri de fund sau de cădere: Barajele/pragurile de diferite dimensiuni, construite recent sau mai de mult, constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel, în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut. Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga - Barbus petenyi , deoarece boarța - Rhodeus amarus și porcușorul de nisip - Romanogobio kessleri nu urcă până în această zonă. Cod Parametru Descriere Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în special prin blocarea transportului de sedimente. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K03.04 prădătorismul A.2 Detalii Această presiune este reprezentată de un fenomen natural, normal. Au fost identificate cazuri de prădare de către bursuci și ciocănitori asupra speciei Lucanus cervus . Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K03.06 Antagonism cu animalele domestice A.2 Detalii Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini domestici și speciile urs și lup. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale B.2 Detalii Aceasta constituie o amenințare atâta timp cât nu va fi reglementat pășunatul în interiorul sitului, prin zonele de pășunat, numărul de animale și numărul de câini. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B.2 Detalii Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 62 Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B.2 Detalii Fragmentarea pădurilor prin schimbarea categoriilor de folosință/extinderea zonelor urbanizate, construcția de drumuri etcc este un proces important cu impact asupra asupra faunei de lilieci, de carnivore mari. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincţia speciei Myotis myotis . Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite B.2 Detalii Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor protejate. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus B.2 Detalii Afectează habitatele caracteristice și populațiile de ihtiofaună, precum și speciile dependente de apă-vidra. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz B.2 Detalii Această amenințare este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Pericolul este reprezentat de pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare D01. Drumuri, poteci şi căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi Cod Parametru Descriere D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză B.2 Detalii Drumurile, căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. Construirea de noi drumuri, modernizarea celor existente duce la perturbarea habitatelor și populațiilor din sit. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă B.2 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. De obicei aceste locuințe nu sunt legate la sistemele de canalizare, astfel poluează apele curgătoare prin evacuarea de ape uzate. De asemenea, după un timp încep să apară lucrările de prevenire a inundației în aceste zone, deoarece în majoritatea cazurilor aceste case se construiesc în fosta luncă inundabilă a râului. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement B.2 Detalii Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această amenințare este de natura estetică. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare G01.03 vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate B.2 Detalii Dacă aceste activități nu vor fi reglementate vor constitui în viitor un deranj pentru speciile de faună din sit. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa Cod Parametru Descriere de canalizare menajeră şi de ape uzate B.2 Detalii Aceasta este o amenințare pentru zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, având impact asupra speciilor de amfibieni, vidră, ihtiofaună. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice B.2 Detalii Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor activități. Are efecte negative mai ales în perioadele de secetă. Hărţile activităţilor cu potenţial impact Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4 Detalii Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curăţarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărişului Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 63 Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora Cod Parametru Descriere B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Pădurile din sit, inclusiv pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Ridicată (R) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B07 Alte activități silvice decât cele listate Cod Parametru Descriere Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare . C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. C.3 Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) Cod Parametru Descriere C.4 Detalii Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 drumuri, autostrăzi C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) La nivelul drumului DJ137 care traversează situl. C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) La nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu. C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 depozitarea deşeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F02.03 Pescuit de agrement C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Zona râului Târnava Mare C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni… C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Întreaga suprafață a sitului C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Întreaga suprafață a sitului C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de Cod Parametru Descriere pădure C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Zona de pădure din sit C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Drumurile tehnologice către exploatările de gaze, drumurile forestiere C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4 Detalii Practicarea sporturilor de tip „off-road”. Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.04.01 Drumeții și alpinism C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe. C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4 Detalii Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) De-a lungul cursului de râu C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii Pragurile care au impact sunt amplasate în afara sitului însă au un impact asupra speciilor de pești din sit. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K03.04 prădătorismul C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K03.06 Antagonism cu animalele domestice C.1 Localizarea presiunii actuale (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe C.3 Intensitatea presiunii actuale Scăzută (S) C.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Ridicată (R) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B02. Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 64 Lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora Cod Parametru Descriere D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Ridicată (R) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit. D.3 Intensitatea amenințării viitoare Ridicată (R) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz Cod Parametru Descriere D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare D01. Drumuri, poteci şi căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare G01.03 vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Ridicată (R) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe Cod Parametru Descriere D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice D.1 Localizarea amenințării viitoare (geometrie) Conform hărţii din capitolul anexe D.2 Localizarea amenințării viitoare (descriere) Conform hărţii din capitolul anexe D.3 Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4 Detalii - Evaluarea impacturilor asupra speciilor Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare E.1 Specia Lucanus cervus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de Scăzută (S) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabel 65 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Cod Parametru Descriere presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune are efect asupra populației de rădașcă prin pierderea de habitat. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni E.1 Specia Lucanus cervus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de nevertebrate prin colectare de către locuitorii din zonă. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03 Vehicule cu motor G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate E.1 Specia Lucanus cervus Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, DJ137, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B Silvicultura B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) B05 folosirea de îngrășăminte (în pădure) B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus E.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate E.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit. Medie (M) Cod Parametru Descriere E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și urmare a nefuncționării optime a stației de epurare, având impact asupra speciilor de ihtiofaună prin alterarea habitatului. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.02 Înlăturarea de sediment: J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.03 Canalizare și deviere de apă: J02.03.02 canalizare J02.04 Modificări de inundare J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat: J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat, J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire J02.12 Stavilare, diguri, plaje artificiale, generalități: Ridicată (R) Cod Parametru Descriere J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane E.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari (vezi harta din capitolul anexe) E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare E.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe) E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.: Oscilația nivelului apei din râul Târnava Mare are un efect negativ asupra speciilor de pești din acest râu. Datorită oscilației nivelului Târnavei, unele exemplare pot rămâne pe uscat, dar poate fi afectată și reproducerea speciilor prin distrugerea icrelor. Oscilația nivelului apei poate afecta baza de hrană a speciilor de pești. Au fost cazuri, când au rămas pe uscat nevertebratele care fac parte din baza de hrană a speciilor de pești. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală J02.06 Captarea apelor de suprafață J02.06.01 captări de apă de suprafață pentru agricultură J02.06.02 captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă J02.06.03 captări de apă de suprafață pentru industrie J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze Medie (M) Cod Parametru Descriere antropice J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic E.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Chiar dacă sunt în afara sitului au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate E.6 Detalii Captări și praguri de fund sau de cădere: Barajele/pragurile de diferite dimensiuni construite recent sau mai de mult constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel Scăzută (S) Informații publice Cod Parametru Descriere albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut. Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga - Barbus petenyi , deoarece boarța - Rhodeus amarus și porcușorul de nisip - Romanogobio kessleri nu urcă până în această zonă. Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în special prin blocarea transportului de sedimente. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus E.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.5 Confidențialitate E.6 Detalii Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei (la angrenarea suspensiilor solide în masa apei), astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda și în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. Rhodeus amarus depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării. Creșterea turbidității modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora. Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări: -Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate. Informații publice Cod Parametru Descriere Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia aurata sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări. -O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș. Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei habitatului de reproducere: substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei. Trebuie să fie interzisă extragerea de nisip direct din albia râului și apa nu se poate reintroduce în râu fără o decantare corespunzătoare. Lucările de sortare și spălare a balastului au un efect negativ asupra ihtiofaunei. Chiar dacă teoretic toate balastierele au un lac de decantare/liniștire pentru decantarea apei provenite din spălarea balastului, practic totdeauna cel puțin o parte a acestei ape va ajunge tulbure în râu. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A.04.01 Pășunatul intensiv Cod Parametru Descriere A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe Medie (M) Cod Parametru Descriere E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această practică este des întâlnită în intermediul sitului Scăzută (S) Ridicată (R) Cod Parametru Descriere având un impact major asupra speciilor de amfibieni ce sunt puse în pericol, mai ales în perioada de depunere a pontelor și eclozare. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de amfibieni prin colectare de către locuitorii din zonă. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03 Vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor. Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03 Vehicule cu motor G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor Scăzută (S) Medie (M) Cod Parametru Descriere speciilor de amfibieni. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate E.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor speciilor de amfibieni. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor Medie (M) Cod Parametru Descriere E.1 Specia Canis lupus Ursus actos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale E.1 Specia Canis lupus Ursus actos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme. Medie (M) Cod Parametru Descriere E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Exploatările forestiere afectează în mod direct habitatul speciilor şi duc la creşterea competiţiei intraspecifice prin micşorarea teritotiilor specifice de hrănire şi reproducere ale speciilor. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite Scăzută (S) Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor de mamifere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Ridicată (R) Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 drumuri, autostrăzi E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută (S) Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de pădure E.1 Specia Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la întreaga suprafață împădurită a sitului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este exercitată de către comunitățile locale, având efect asupra speciilor de mamifere prin deranjul creat de grupurile de culegători, pe de o parte, pe de altă parte prin împuținarea resurselor de hrană pentru speciile existente în sit. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice Scăzută (S) Scăzută (S) Cod Parametru Descriere E.6 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.04.01 Drumeții și alpinism E.1 Specia Canis lupus Ursus arctos E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit. Medie (M) Cod Parametru Descriere E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Drumețiile reprezintă o presiune prin nerespectarea drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E01.02 Urbanizare discontinuă E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. Cod Parametru Descriere Scăzută (S) Scăzută (S) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de Scăzută (S) Scăzută (S) Cod Parametru Descriere presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate E.1 Specia Lutra lutra E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Presiunea se manifestă pe toată porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Scăzută (S) Cod Parametru Descriere Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 curăţarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărişului E.1 Specia Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Pădurile şi alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire şi oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii ameninţate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen şi din care este îndepărtat lemnul mort. Scăzută (S) Cod Parametru Descriere Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migraţie, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare E.1 Specia Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general care încă se aplică în România sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis Scăzută (S) Cod Parametru Descriere emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros , deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală E.1 Specia Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus E.2 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) Această presiune este valabilă pentru toată suprafața împădurită a sitului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei E.5 Confidențialitate Informaţii publice E.6 Detalii Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci şi acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în consideraţie, ca principală cauză în extincţia speciilor. Caracteristicile habitatului şi calitatea acestuia este influenţată de biomasa, diversitatea şi distribuţia insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. În stadiile mai tinere Scăzută (S) Cod Parametru Descriere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincţia speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de Myotis myotis, Nyctalus noctula și Barbastella barbastellus . Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare F.1 Specia Lucanus cervus F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este valabilă pentru suprafața împădurită, cu arbori bătrâni, a sitului. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Această amenințare cu efect asupra populației de rădașcă Medie (M) Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor Tabel 66 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra specie: Cod Parametru Descriere prin pierderea de habitat, iar în timp viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare G01.03 Vehicule cu motor G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate F.1 Specia Lucanus cervus F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit. F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Această amenințare localizată la nivelul întregului sit, în timp afectează viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș: C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus F.1 Specia Barbus meridionalis Medie (M) Cod Parametru Descriere Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate F.6 Detalii Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Și Stațiile de spălare și sortare a balastului: Aceste categorii de lucrări conduc la creșterea turbidității apei, care modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora. Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Efectele negative în timp conduc la distrugerea/schimbarea habitatului inițial al speciilor protejate. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare F02. Pescuit și recoltarea resurselor acvatice F.1 Specia Barbus (meridionalis) petenyi F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe Medie (M) Informații publice Cod Parametru Descriere F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Râul Târnava Mare în sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate F.6 Detalii Braconajul reprezintă o amenințare în timp asupra populațiilor de mreană. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare I Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01 specii invazive non-native (alogene) I02 specii native (indigene) problematice I03.01 poluare genetică (animale) F.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Scăzută (S) Informații publice Medie (M) Informații publice Cod Parametru Descriere F.6 Detalii Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură: Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare K03 Relaţii interspecifice faunistice K03.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni) K03.05 antagonism care decurge din introducerea de specii K03.07 alte forme de competiție interspecifică faunistice F.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate F.6 Detalii Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură: Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau Medie (M) Informații publice Cod Parametru Descriere paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice F.1 Specia Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Toate apele curgătoare din sit sunt amenințate. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate F.6 Detalii Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului: Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor F.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Ridicată (M) Informații publice Cod Parametru Descriere Bombina variegata F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Această amenințare exercitată asupra speciilor de amfibieni prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor, va afecta viabilitatea pe termen lung a specie. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz F.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan. Ridicată (R) Cod Parametru Descriere F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Această amenințare se exercită prin pierderi de habitat caracteristic speciilor.. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare G01.03 Vehicule cu motor G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate F.1 Specia Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Nereglementarea sporturilor de tip „off-road” constatate a se practica la nivelul întregului sit, iar viabilitatea pe termen lung a speciilor este major afectată. Cod Parametru Descriere Medie (M) Ridicată (R) Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor F.1 Specia Canis lupus Ursus actos F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stână. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Această amenințare identificată asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală F.1 Specia Canis lupus Ursus actos F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe Ridicată (R) Cod Parametru Descriere F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața împădurită a sitului. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Exploatările forestiere constituire o ameninţare la adresa populaţiilor de carnivore mari din cadrul, aceste exploatări afectează în mod direct habitatul speciei şi duc la creşterea competiţiei intrespecifice prin micşorarea teritotiilor specifice de hrănire şi reproducere a speciei. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare D01 Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză F.1 Specia Canis lupus Ursus arctos F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137 și a căii ferate care traversează situl. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Ridicată (R) Medie (M) Cod Parametru Descriere F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari. Construirea altor obiective de infrastructură care traversează situl, va afecta semnifictiv viabilitatea pe termen lung a speciilor. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă F.1 Specia Canis lupus Ursus arctos F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect în timp pierderea de habitate necesare speciilor de faună. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare G01.03 Vehicule cu mtor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor Medie (M) Cod Parametru Descriere motorizate F.1 Specia Canis lupus Ursus arctos F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit. F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Practicarea sporturilor de tip „off-road” este constatată la nivelul sitului, această amenințare fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere. Coroborat cu drumurile tehnologice către exploatările de gaze din zona sitului și existența drumurilor județene și forestiere, amenințarea periclita viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare G01.04.01 Drumeții și alpinism F.1 Specia Canis lupus Ursus arctos F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit. Ridicată (R) Cod Parametru Descriere F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Drumețiile reprezintă o amenințare prin nerespectarea drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare K03.06 Antagonism cu animalele domestice F.1 Specia Canis lupus Ursus arctos F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit. F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini domestici și speciile urs și lup. Cod Parametru Descriere Medie (M) Scăzută (S) Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E01.02 Urbanizare discontinuă F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Depozitarea deșeurilor este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Medie (M) Medie (M) Cod Parametru Descriere F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Alterarea habitatelor Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare F02.03 Pescuit de agrement F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Această amenințare este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră prin deranjul exercitat de pescari. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață F.1 Specia Lutra lutra F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit. Scăzută (S) Cod Parametru Descriere F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Această amenințare întâlnită în zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, este determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației B02.02 curăţarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărişului B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare F.1 Specia Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice Medie (S) Medie (M) Cod Parametru Descriere F.6 Detalii Pădurile şi alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire şi oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii ameninţate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen şi din care este îndepărtat lemnul mort. Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate: tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migraţie, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală F.1 Specia Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus F.2 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie) Vezi harta din capitolul anexe F.3 Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere) Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită. F.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de Medie (M) Cod Parametru Descriere amenințările viitoare asupra speciei F.5 Confidențialitate Informaţii publice F.6 Detalii Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci şi acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în consideraţie, ca principală cauză în extincţia speciilor. Caracteristicile habitatului şi calitatea acestuia este influenţată de biomasa, diversitatea şi distribuţia insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincţia speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de Myotis myotis, Nyctalus noctula și Barbastella barbastellus . EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Pentru fiecare specie de interes conservative identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populaţiei speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia şi din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obţinut în final analiza globală a stării de conseya<<<a<a<ya<a<A<rvare pentru fiecare specie. Pentru speciile de interes conservativ care nu au fost identificate în teren nu s-a evaluat starea de conservare, astfel: Pești: Cobitis taenia Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni. Amfibieni: Triturus cristatus Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia. Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357. Mamifere: Rhinolophus hipposideros În perioada septembrie 2017 - iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni au fost efectuate înregistrări în 83 de puncte în sit și în 5 puncte în localități. S-au ales puncte de observații și în localităti, lângă biserici, deoarece vara specia formează colonii în poduri. Deși înregistrările care au totalizat 21 h au fost efectuate din septembrie 2017 până în luna iulie 2018, nu s-a detectat specia liliacul mic cu potcoavă nici în sit, nici în localitățile învecinate. A fost căutată o eventuală colonie și în podul bisericii din Rugănești, dar fără succes. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Tabel 67 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei: Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Lucanus cervus , Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221 Cod Natura 2000: 1083 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Clasa 6 (5 000-10 000) (valoare minimă) A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată. A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 10000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu este cazul. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populaţiei. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă (considerăm că habitatul și condițiile actuale sunt favorabile speciei). A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”0” – este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul. Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Rhodeus sericeus amarus , Bloch, 1782 Cod Eunis: 582 Cod Natura 2000: 1134 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Aproximativ 367 de indivizi Interval de estimare nr. 3: 100-500 (i) A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale. A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale Nu avem date fiabile despre mărimea populației naționale. Estimare: 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată. A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 500 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Metodologia de apreciere: estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei țintă. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru ”>” – mai mare starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”-” – se înrăutăţeşte A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Barbus meridionalis / Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 1138 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Aproximativ 7545 de indivizi Interval de estimare nr. 6: 5000-10000 (i) A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale Nu sunt date fiabile despre mărimea populației naționale. Estimare: clasa C: 0-2% A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea se face pentru prima data. A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 10000 indivizi A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei țintă. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”>” – mai mare, A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”+” – se îmbunătăţeşte A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II. A.2 Statut de prezență temporală a speciilor permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 10.000 – 14.000 indivizi (adulți) A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală 0 – 2 %. protejată şi mărimea populaţiei naţionale A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 13.590 i adulți A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 5 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie și de disponibilitatea acestora în sit. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populaţiei. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”0” – este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Bombina variegata, Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 cod Natura 2000: 1193 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II A.2 Statut de prezență temporală a speciilor permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 120.000 – 140.000 indivizi (adulți) A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0 – 2 %. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 139.500 i (adulți) A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 20 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie și de disponibilitatea acestora în sit. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populaţiei. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”0” – este stabilă A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Ursus arctos Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354* Directiva Habitate 92/43/EEC): Anexa II și Anexa IV A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 10-28 indivizi Mărimea maximă identificată în perioada aprilie-iunie 2018 este de 28 indivizi (femele cu pui/ subadulți/ adulți) Mărimea minim identificată în decembrie 2017 – martie 2018 este de 10 indivizi (femele cu pui/ subadulți/ adulți) A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0,15 - 0,44 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel naţional A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 28 indivizi, reprezintă mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi identificat, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha - corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate randomizat pe suprafața sitului. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367 Cod Natura 2000: 1352* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 2-5 indivizi Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți. Marimea minimă identificată în perioada aprilie - iunie 2018 este de 2 indivizi: 1 mascul și 1 femelă adultă. A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0,07- 0,17 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel naţional A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului. A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 5 indivizi reprezintă mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. Am considerat această mărime ca fiind punctul de plecare în monitorizarea speciei pentru aria protejată, deoarce nu există plan de management realizat anterior și nici o monitorizare a speciei, care să redea mărimea populației în aria protejată. A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și april - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha- corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate randomizat pe suprafața sitului. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal; A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 3-5 indivizi Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți. Mărimea minimă identificată în perioada aprilie - iunie 2018 este de 3 indivizi: adult + pui. A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0,05- 0,08 % corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel national. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului. A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 5 indivizi reprezintă mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. Am considerat această mărime ca fiind punctul de plecare în monitorizarea speciei pentru aria protejată, deoarce nu există plan de management realizat anterior și nici o monitorizare a speciei, care să redea mărimea populației în aria protejată. A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei. Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 4 puncte de monitorizare amplasate pe cursul râului Târnava Mare și 1 punct de monitorizare amplasat pe Valea Tăietura, afluent al râului Târnava Mare. Punctele de monitorizare au fost dispuse în 4 zone de monitorizat -pătrate de 100 ha. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Barbastella barbastellus Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 50 – 150 exemplare Pe baza înregistrărilor, indicele de densitate este de 6- 12 lilieci/km². Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Barbastella barbastellus este specie eudominantă - 27 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul cârn este specie caracteristică pentru sit -14 %. A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 2-3,4 %, corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000. Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. La nivel național nu sunt publicații privind studii din habitate forestiere. Populația României a fost estimată la 3500 de exemplare. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel national. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației. A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 50 – 150 exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Mărimea populației de actuale și de referinţă a fost stabilită în urma observaţiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate. Indicele de densitate: indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populaţiei. A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Myotis blythii , Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475 Cod Natura 2000: 1307 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 15-35 exemplare Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3,9-5,5 lilieci/km². Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis blythii este specie subdominantă, 6%. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1,3 %. Notă: Având în vedere însă, că speciile genului Myotis sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu ajutorul detectorului de ultrasunete, specia este subevaluată. A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale. A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. Populația României a fost estimată la 10.000 de exemplare. Nagy et al.,2005, au studiat peşterile din vestul şi sudul ţării, ei precizează că speciile gemene M. myotis și M. blythii sunt printre cele mai răspândite şi abundente, fiind identificate în 61de peşteri, totalizând 50.000 exemplare. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale Nesemnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel national. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 15-35 exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Mărimea populației de actuale și de referinţă a fost stabilită în urma observaţiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate. Indicele de densitate: indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populaţiei A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Nr. Parametru Descriere A.1 Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2 Statut de prezență temporală a speciilor Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 15-35 exemplare Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3.9-5.5 lilieci/km². Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis myotis este specie subdominantă-6 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1.3 %. Notă: Având în vedere însă, că speciile genului Myotis sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu ajutorul decetorului de ultrasunete, specia este subevaluată. A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale. A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. Populația României a fost estimată la 5.000 de exemplare. Nagy et al., 2005, au studiat peşterile din vestul şi sudul ţării, ei precizează că speciile gemene M. myotis și M. blythii sunt printre cele mai răspândite şi abundente, fiind identificate în 61de peşteri, totalizând 50.000 exemplare. A.6 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației A.8 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 15-35 exemplare A.9 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Mărimea populației de actuale și de referinţă a fost stabilită în urma observaţiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate. Indicele de densitate: indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni. A.10 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale ”≈” – aproximativ egal A.11 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.12 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.14 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată A.15 Structura populației speciei Nu există date privind structura populaţiei A.16 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei ”FV” – favorabilă A.17 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul A.18 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Matricea 1) Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Lucanus cervus Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Rhodeus sericeus amarus Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Barbus meridionalis Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Triturus vulgaris ampelensis Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Bombina variegata Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Ursus arctos Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Canis lupus Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Lutra lutra Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Barbastella barbastellus Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Myotis blythii Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Myotis myotis Favorabilă Nefavorabilă - Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută Mărimea populației Orice altă Declin mare Nu se îndeplinesc speciei în aria combinație echivalent unei condițiile pentru a naturală protejată pierderi de 5% din evalua starea de [A.3.] nu este mai populație în ultimii 5 conservare a speciei mică decât mărimea ani [A.13.] sau [A.14.] din punct de vedere populației de (valoarea este al populației ca referință pentru orientativă și favorabilă sau starea favorabilă în corespunde unei nefavorabilă - rea, aria naturală pierderi de 1% pe an și sau nu există date, protejată [A.8.] sau poate diferi de la sau datele existente [A.10.] specie la specie dacă sunt insuficiente sau ȘI se justifică) ȘI nu sunt demne de Structura populației mărimea populației încredere pe vârste, speciei în aria naturală mortalitatea și protejată [A.3.] este natalitatea nu mai mică decât deviază de la mărimea populației de normal [A.15.] referință pentru starea (dacă există date) favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie Tabel 68 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie: Nr Parametri Descriere A.1. Specia Lucanus cervus Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221 Cod Natura 2000: 1083 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 4800 ha – maxim 5580 ha B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale B.5. Suprafaţa reevaluată a Nu este cazul habitatului speciei din planul de management anterior Nu cunoaștem o evaluare anterioară a suprafeței ocupate de habitatul speciei. B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 5500 ha cca B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Determinarea suprafeței aproximative acoperite cu păduri de foioase B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul. Nr Parametri Descriere A.1. Specia Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782 Cod Eunis: 582 Cod Natura 2000: 1134 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 4 ha – maxim 4.5 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale B.5 Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată. B.6 Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3.. B.7 Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectate, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului. B.8 Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12 Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14 Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” – se înrăutăţeşte B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Barbus meridionalis / Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 1138 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) B.3 Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 4 ha – maxim 5 ha B.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; B.5 Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată. B.6 Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3.. B.7 Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului. B.8 Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată habitatului speciei B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12 Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14 Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”+” – se îmbunătăţeşte B.17 Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafaţa habitatului speciei Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha în aria naturală protejată B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare; B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 6.975,4 ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei. B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Bombina variegata Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 cod Natura 2000: 1193 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria 6.975,4 ha naturală protejată B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei. B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare ”0” – este stabilă din punct de vedere al habitatului speciei B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Ursus arctos Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 6000 ha – maxim 6500 ha B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu există planuri de management anterioare. Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate. B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 6.500 ha, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia. B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Specia folosește suprafața ariei protejate primordial pentru hrănire, reproducere și odihnă. Fiind extrem de mobilă și deplasându-se pe suprafețe uriașe putem spune că poate fi prezentă oriunde în sit. Ca multe specii terestre, evită suprafețele în care se deplasează anevoios, precum versanții abrupți. Identificarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a folosit utilizând categoriile de folosință a terenurilor din CORINE Land Cover, care sunt preferate de specie: păduri mixte, păduri de foioase, păduri de râșinoase, vegetația ierboasă, vegetație arbustivă de tranziție, pășuni. B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale. B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367 Cod Natura 2000: 1352* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 6000 ha – maxim 6500 ha B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu există planuri de management anterioare. Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate. B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 6.500 ha reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momantul actual si se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului ci în special mult în afara acestuia. B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Specia folosește suprafața ariei protejate primordial pentru hrănire, reproducere și odihnă. Fiind extrem de mobilă și deplasându-se pe suprafețe uriașe putem spune că poate fi prezentă oriunde în sit. Ca multe specii terestre, evită suprafețele în care se deplasează anevoios precum versanții abrupți. Identificarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a folosit utilizând categoriile de folosință a terenurilor din CORINE Land Cover, care sunt preferate de specie: păduri mixte, păduri de foioase, păduri de râșinoase, vegetația ierboasă, vegetație arbustivă de tranzitie, pășuni. B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal, B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale. B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 100 ha – maxim 200 ha B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu există planuri de management anterioare. Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate. B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Lungime habitat format din râuri interioare de ordinul 1-3 = 10 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual. B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarea componentă majoră: cursurile principale de râuri -râuri de ordin 1 până la 4 - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și izvoare permanente B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale. B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Barbastella barbastellus Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 800 ha – maxim 1000 ha. Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general (care încă se aplică în România) sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare, cum ar fi Barbastella barbastellus deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Barbastella barbastellus au fost înregistrate în 52 din cele 83 de puncte de observație. Barbastella barbastellus este specie caracteristică pentru pădurile de foioase. În situl ROSCI0357 Porumbeni, specia Barbastella barbastellus a fost identificat în habitatele forestiere asociate cu pășuni, zone umede, lemn mort și tufăriș. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Drumurile de zbor au fost observate de-a lungul drumurilor forestiere, la lizieră sau de-a lungul șirurilor de copaci sau tufăriș. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada zborului la juvenili - luna iulie. B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale. B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei. B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 900 – 1.000 ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1640 ha din sit, aproximativ 24 %. B. barbastellus a fost identificat în 62% din punctele investigate și în 50.4% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni. Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 50.4- 62% din toată suprafața sitului. B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Myotis blythii, Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475 Cod Natura 2000: 1307 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 350 ha – maxim 650 ha Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație (pășuni, pajiști). M. blythii vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada zborului la juvenili -luna iulie. B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale. B.5. Suprafaţa reevaluată a Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei. habitatului speciei din planul de management anterior B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 500 –700 ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %. M. blythii a fost identificat in 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni. Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului. B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul B.17. Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Nr Parametri Descriere A.1. Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Minim 350 ha – maxim 650 ha Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. M. myotis vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada zborului la juvenili -luna iulie. B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale. B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei. B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 500 – 700 ha B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %. M. myotis a fost identificat în 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni. Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului. B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată) B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată B.15. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul B.17. Starea de conservare Nu este cazul necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Nu este cazul Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei. Lucanus cervus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a speciei termen lung a speciei Rhodeus sericeus amarus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Barbus meridionalis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Triturus vulgaris ampelensis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Bombina variegata Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Ursus arctos Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Canis lupus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Lutra lutra Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Barbastella barbastellus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Myotis blythii Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Myotis myotis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Suprafața Orice altă Suprafața Nu sunt îndeplinite habitatului speciei combinație habitatului speciei condițiile pentru a în aria naturală în aria naturală evalua starea de protejată [B.3.] este protejată [B.3.] este conservare a speciei suficient de mare și în mod clar din punct de vedere tendința actuală a insuficientă de mare al habitatului suprafeței pentru a asigura speciei ca habitatului speciei supraviețuirea pe favorabilă sau [B.9] este stabilă termen lung a nefavorabilă - rea sau în creștere speciei SAU sau nu există date ȘI Calitatea habitatului suficiente sau Calitatea habitatului speciei în aria datele existente nu speciei în aria naturală protejată sunt naturală protejată [B.11] este rea și în demne de încredere. [B.11] este adecvată mod cert nu asigură pentru supraviețuirea pe supraviețuirea pe termen lung a termen lung a speciei speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie Tabel 69 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor : Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lucanus cervus, Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221 Cod Natura 2000: 1083 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabilă C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”≈” – aproximativ egal C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV – perspective bune C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă C.7. Raportul dintre suprafaţa ”≈” – aproximativ egal adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a specie. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Rhodeus sericeus amarus, Bloch, 1782 Cod Eunis: 582 Cod Natura 2000: 1134 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”-” – descrescătoare C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”>” – mai mare C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei U2 – perspective inadecvate C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă C.7. Raportul dintre suprafaţa ”≈” – aproximativ egal adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor ”U1” – nefavorabile - inadecvate C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a specie. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Barbus meridionalis /Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 1138 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabilă C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”>” – mai mare C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei U2 – perspective inadecvate C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă C.7. Raportul dintre suprafaţa ”≈” – aproximativ egal adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor ”U1” – nefavorabile - inadecvate C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei Nr Parametru Descriere A.1 Specia Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabilă C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”≈” – aproximativ egal C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV – perspective bune C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă C.7. Raportul dintre suprafaţa ”≈” – aproximativ egal adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor FV – favorabile C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei Nr Parametru Descriere A.1 Specia Bombina variegata Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 cod Natura 2000: 1193 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabilă C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”≈” – aproximativ egal C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV – perspective bune C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă C.7. Raportul dintre suprafaţa ”≈” – aproximativ egal adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor FV – favorabile C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul impacturilor asupra speciei în viitor. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Ursus arctos Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”+” – crescătoare, C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”>>” – mult mai mare, C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV – perspective bune C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabilă C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Nr Parametru Descriere A.1 Specia Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367 Cod Natura 2000: 1352* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”+” – crescătoare C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”>>” – mult mai mare C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV – perspective bune C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabilă C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Nr Parametru Descriere A.1 Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabilă, C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”>>” – mult mai mare, C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV – perspective bune C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”0” – stabilă, C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor ”≈” – aproximativ egal Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabilă C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Nr Parametru Descriere A.1 Specia Barbastella barbastellus Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabilă C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”x” – necunoscut. C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei X – perspective necunoscute C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”x” – necunoscută C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor x” – necunoscut. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei X – perspective necunoscute C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabilă C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Barbastella barbastellus este rar în toată Europa, fiind clasificat ca specie “vulnerabilă” la nivel global. Se crede că populațiile au scăzut cu 30% în ultimii 15 ani. Populațiile au o distribuție fragmentară, fiind în legătură cu habitate particulare de păduri bătrâne, care sunt în declin. Specia colonizează greu noi arii. Statutul speciei este legat de practicile aplicate în silvicultură și de declinul arborilor bătrâni - o colonie poate să folosească 30 de copaci bătrâni, cu scorburi, în timpul unei veri. Se adăposteşte sub scoarţa fagilor sau stejarilor uscaţi. Din această cauză își schimbă frecvent adăpostul. Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, îndepărtarea arbuștilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar fi fagul, stejarul sau carpenul pentru foc. Lipsa elementelor liniare -șiruri de copaci, tufărișuri- din pășuni, afectează distribuția speciei. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Myotis blythii Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475 Cod Natura 2000: 1307 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabil C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”x” – necunoscut. C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei X – perspective necunoscute C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”x” – necunoscută C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor x” – necunoscut. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei X – perspective necunoscute C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabilă C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar fi fagul, stejarul și carpenul pentru foc. Primăvara și toamna pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru speciile surori M. myotis si M. blythii . S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica si Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade. M. myotis și M. blythii vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. În zilele noastre principalii factori de ameninţare pentru aceaste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor, folosirea pesticidelor. Nr Parametru Descriere A.1 Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei ”0” – stabil C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ”x” – necunoscut. C.5. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei X – perspective necunoscute C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei ”x” – necunoscută C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor x” – necunoscut. C.8. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei X – perspective necunoscute C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabilă C.10. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar fi fagul, stejarul și carpenul pentru foc. Primăvara și toamna pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru speciile surori M. myotis si M. blythii . S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica si Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade. M. myotis și M. blythii vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. În zilele noastre principalii factori de ameninţare pentru aceaste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor, folosirea pesticidelor. Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Lucanus cervus Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Rhodeus sericeus amarus Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Barbus meridionalis Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Triturus vulgaris ampelensis Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Bombina variegata Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și Perspective Figura valoarea viitoare a parametrului La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Ursus arctos Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Canis lupus Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Lutra lutra Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Barbastella barbastellus Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Myotis blythii Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Myotis myotis Valoarea actuală a parametrului Tendință viitoare a parametrului Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului Perspective Figura La fel cu/deasupra VRSF + (crescător) > (deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu/deasupra VRSF = (stabil) =/> (la fel/deasupra VRSF) Bune 4 La fel cu VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 1 Deasupra VRSF - (descrescător) >>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 2 Sub VRSF + (crescător) >/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF) Bune Inadecvate Rele 3 Sub VRSF = (stabil) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 4 Sub VRSF - (descrescător) < (sub VRSF) Inadecvate Rele 5 Necunoscute + (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute Sub VRSF la fel/deasupra VRSF X (necunoscute) X (necunoscute) Necunoscute VRF = Valoarea de Referință Favorabilă În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoatoare: Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii: Lucanus cervus Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Rhodeus sericeus amarus Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Barbus meridionalis Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Triturus vulgaris ampelensis Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Bombina variegata Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Ursus arctos Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Canis lupus Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Lutra lutra Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Barbastella barbastellus Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Myotis blythii Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Myotis myotis Favorabile Nefavorabile - inadecvate Nefavorabile - rele Necunoscută Ambii parametri în Orice altă Unul sau amandoi Ambii parametri stare favorabilă combinație parametri în stare evaluați ca rea necunscuți Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Lucanus cervus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Rhodeus sericeus amarus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Barbus meridionalis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Triturus vulgaris ampelensis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Bombina variegata Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Ursus arctos Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este asigurată speciei [C.13] nu este asigurată Canis lupus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Lutra lutra Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Barbastella barbastellus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Myotis blythii Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este speciei [C.13] nu asigurată este asigurată Myotis myotis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Principalele Orice altă Impacturile, Nu se îndeplinesc impacturi, respectiv combinație respectiv presiunile condițiile pentru a presiunile actuale și actuale și evalua starea de amenințările amenințările conservare a speciei viitoare, nu vor avea viitoare vor avea în din punct de vedere în viitor un efect viitor un efect foarte al perspectivelor ca semnificativ asupra mare asupra speciei fiind favorabilă sau speciei [C.10] [C.10] nefavorabilă-rea, ȘI SAU sau nu există date, perspectivele perspectivele sau datele existente speciei în viitor speciei în viitor sunt insuficiente sau [C.9.] sunt [C.9.] sunt nu sunt demne de favorabile (dacă s- nefavorabile - rele încredere au putut evalua) SAU SAU viabilitatea pe viabilitatea pe termen lung a termen lung a speciei [C.13] este asigurată speciei [C.13] nu este asigurată Evaluarea globală a specie Tabel 70 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate: Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lucanus cervus Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221 Cod Natura 2000: 1083 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei ”0” – este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informaţii suplimentare Pentru o evaluare cât mai corectă și reală in viitor a stării de conservare a speciei în SCI este nevoie de un plan de monitoring pe o perioadă de cel puțin 2 cicluri medii de viață ale specie -8 Nr Parametru Descriere ani, care să surprindă mărimea reală a populațiilor, localizarea acestora, extinderea habitatelor naturale ocupate și fluctuațiile multianuale care se pot înregistra în ceea ce privește mărimea populațiilor și/sau extinderea și calitatea habitatelor ocupate. Nr Parametru Descriere A.1. Specia Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782 Cod Eunis: 582 Cod Natura 2000: 1134 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei ”+” – se îmbunătăţeşte D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare - Nr Parametru Descriere A.1. Specia Barbus meridionalis /Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 1138 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei ”+” – se îmbunătăţeşte Nr Parametru Descriere D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare - Nr Parametru Descriere A.1. Specia Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II. A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Nu sunt date. D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informaţii suplimentare Datorită condițiilor climatice nefavorabile din perioada critică pentru inventarierea acestui grup de vertebrate: martie-mai, considerăm insuficiente observațiile din sezonul de activitate 2018 pentru a obține o viziune coerentă asupra populației. Totodată, pentru caracterizarea tendințelor populaționale este nevoie de realizarea unor observații multianuale. Nr Parametru Descriere A.1. Specia Bombina variegata Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638 cod Natura 2000: 1193 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată permanentă (sedentară/rezidentă) Nr Parametru Descriere D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei ”0” – este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută - D.6. Informaţii suplimentare Considerăm că starea generala de conservare a specie în sit este bună, totuși pentru caracterizarea tendințelor populaționale este nevoie de realizarea unor studii în teren cu caracter multianual. Nr Parametru Descriere A.1. Specia Ursus arctos Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului D.3. Starea globală de conservare a speciei FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare - Nr Parametru Descriere A.1. Specia Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367 Cod Natura 2000: 1352* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V A.2. Tipul populaţiei speciei Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu Nr Parametru Descriere în aria naturală protejată include și suprafaţa sitului D.3. Starea globală de conservare a speciei FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare - Nr Parametru Descriere A.1. Specia Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafaţa sitului D.3. Starea globală de conservare a speciei FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare - Nr Parametru Descriere A.1. Specia Barbastella barbastellus Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308 Directiva Habitate 92/43/EEC): Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) Nr Parametru Descriere D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare Nu este cazul Nr Parametru Descriere A.1. Specia Myotis blythii Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475 Cod Natura 2000: 1307 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” – favorabilă D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare Nu este cazul Nr Parametru Descriere A.1. Specia Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă) D.3. Starea globală de ”FV” – favorabilă Nr Parametru Descriere conservare a speciei D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei Nu este cazul D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul D.6. Informaţii suplimentare Nu este cazul Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii: Lucanus cervus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Rhodeus sericeus amarus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Barbus meridionalis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Triturus vulgaris ampelensis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Bombina variegata Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Ursus arctos Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Canis lupus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Lutra lutra Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Barbastella barbastellus Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Myotis blythii Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Myotis myotis Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei Orice altă Unul sau mai mulți Doi sau mai mulți parametri sunt în combinație parametri în stare parametri evaluați stare favorabilă sau rea ca necunscuți dar unul este nici unul în stare rea necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl Specii de nevertebrate: 1083 Lucanus cervus Parametru Unitatea de măsură Valoare țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 10 000 - Clasa 6 Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă), mărimea populației speciei a fost stabilită în baza studiilor efectuate în perioada septembrie – noiembrie 2017 și martie – iunie 2018 și este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața specifică habitatului speciei ha 5500 Specia este larg răspândită în habitatul caracteristic al acesteia, respectiv pădurile de foioase, cca 80% din sit. În timpul observațiilor, a fost identificată în 56 de puncte, iar suprafața habitatului este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Arbori preexistenți sau debilitați în arborete Nr. de arbori / ha Cel puțin 5 Prin planul de management al sitului ROSCI0357 Porumbeni, se urmărește conservarea acestor microhabitate prin menținerea arborilor care îndeplinesc cerințele de habitat pentru specia Lucanus cervus în habitatele forestiere din aria sitului. Lemn mort la sol m 3 / ha Cel puțin 15 Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie. Specii de ihtiofaună: 1138 Barbus meridionalis Parametru Unitatea de Valoarea Informații adiționale măsură țintă Mărimea populației Indivizi 10000 Specia a fost identificată în râul Târnava Mare în cinci puncte de prelevare pe durata campaniei de teren derulate în perioada octombrie 2017 - aprilie 2018. Mărime populației în aria naturală protejată a fost evaluată la aproximativ 7545 de indivizi. Suprafața habitatului Ha Cel puțin 5 ha Specia este prezentă atât în râul Târnava Mare pe toată lungimea acestuia din sit, cât și pe sectorul din aval al pârâului Tăietura. Suprafața habitatului identificată este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. În timpul efectuării lucrărilor hidrotehnice apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei %/1 km de râu >50% Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Gradul de fragmentare Nr. de elemente de fragmentare 5 Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea. 1134 Rhodeus sericeus amarus Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației Indivizi 500 Mărimea populației în aria naturală protejată a fost evaluată la aproximativ 367 de indivizi. Suprafața habitatului Ha Cel puțin 5 ha Specia a fost prezentă la nivelul a două stații de colectare, aflate pe râul Târnava Mare. Specia are o prezență sporadică în râul Târnava Mare și lipsește din afluenții acestuia din sit. Suprafața habitatului identificată este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei %/1 km de râu >50% Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. Gradul de fragmentare Nr. de elemente de fragmentare 5 Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea. Specii de herpetofaună: 1193 Bombina variegata Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 139500 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața habitatului speciei ha 6975,4 Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Specia are o distribuție largă în aria de studiu, fiind întâlnită în majoritatea bălților permanente sau temporare identificate în sit. Această specie a fost identificată în 21 de puncte de monitorizare din lungul pârâurilor, drumurilor și văilor de torent – care favorizează existența bălților temporare. Densitatea corpurilor de apă Nr. Corpuri/ 0,5 km 2 1 corp de apă în cel puţin 0,5 Conform datelor din protocoalele de monitorizare și evaluare a stării de conservare existente la nivel km 2 național, are nevoie de ape temporare, stătătoare pentru reproducere şi dezvoltarea larvelor. Densitatea Habitate de Cel puțin 4 O unitate este de cel puțin 10 m 2 corp de apă de habitatului reproducere/km 2 mică adâncime (în jur de 40 cm adâncime de maximă) cu cel mult 40% umbră înconjurată de reproducție teren cu vegetație naturală, de-a lungul coridoarelor dispersate liniare (drumuri de câmp neasfaltate, drumuri forestiere) Conform protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel național 4008 Triturus vulgaris ampelensis Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 13590 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața habitatului speciei ha 6975,4 Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Specia are o prezență rară în cadrul sitului, fiind identificată în 4 puncte de monitorizare. Densitatea corpurilor de apă Nr. Corpuri/ 0,5 km 2 1 corp de apă în cel puţin 0,5 km 2 Conform datelor din protocoalele de monitorizare și evaluare a stării de conservare existente la nivel de țară, are nevoie de ape temporare, stătătoare pentru reproducere şi dezvoltarea larvelor. Densitatea Habitate de Cel puțin 4 O unitate este de cel puțin 10 m 2 corp de apă de habitatului reproducere/km 2 mică adâncime (în jur de 40 cm adâncime maximă) de cu cel mult 40% umbră înconjurată de teren cu reproducție vegetație naturală, de-a lungul coridoarelor dispersate liniare (drumuri de câmp neasfaltate, drumuri forestiere) Conform protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel național Specii de mamifere: 1308 Barbastella barbastellus Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 150 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața ha 1000 Suprafața habitatului evaluată în aria naturală habitatului protejată este aproximativ egală cu valoarea de speciei referință pentru starea de conservare favorabilă. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Barbastella barbastellus au fost înregistrate în 52 din cele 83 de puncte de observație. Barbastella barbastellus este specie caracteristică pentru pădurile de foioase. În situl ROSCI0357 Porumbeni, specia Barbastella barbastellus a fost identificat în habitatele forestiere asociate cu pășuni, zone umede, lemn mort și tufăriș. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Drumurile de zbor au fost observate de-a lungul drumurilor forestiere, la lizieră sau de-a lungul șirurilor de copaci sau tufăriș. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Cantitatea de lemn mort la sol m 3 / ha Cel puțin 15 Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie. 1307 Myotis blythii Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 35 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața ha 700 Suprafața habitatului evaluată în aria naturală habitatului protejată este aproximativ egală cu valoarea de speciei referință pentru starea de conservare favorabilă. M. blythii a fost identificat in 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni. Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Cantitatea de lemn mort la sol m 3 / ha Cel puțin 15 Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie. 1324 Myotis myotis Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 35 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața ha 700 Suprafața habitatului evaluată în aria naturală habitatului protejată este aproximativ egală cu valoarea de speciei referință pentru starea de conservare favorabilă. M. myotis a fost identificat în 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni. Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Cantitatea de lemn mort la sol m 3 / ha Cel puțin 15 Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie. 1352* Canis lupus Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 5 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața habitatului speciei ha 6500 Suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia. Densitatea populației pradă indivizi/ 1000 ha 100-130 iepuri 50-60 căpriori 11-14 mistreți Protocoalele de monitorizare au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide si mistreți dar și iepuri. 12-15 cerbi carpatini 1354* Ursus arctos Parametru Unitatea de măsură Valoarea țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 28 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața habitatului speciei ha 6500 Suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia. Densitatea populației pradă indivizi/ 1000 ha 100-130 iepuri 50-60 căpriori 11-14 mistreți 12-15 cerbi carpatini Protocoalele de monitorizare au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide si mistreți. 1355 Lutra lutra Parametru Unitatea de măsură Valoare țintă Informații adiționale Mărimea populației indivizi 5 Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Suprafața habitatului specie (râuri și lacuri) ha 100 Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarea componentă majoră: cursurile principale de râuri - râuri de ordin 1 până la 4 - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și izvoare permanente Lungime habitat format din râuri interioare km 10 Lungime habitat format din râuri interioare de ordinul 1-3 = 10 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual. Vegetație pe malurile râurilor %/1 km de râu >50% Conform și protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel național. Gradul de fragmentare Nr. de elemente de fragmentare 5 Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra vidrei: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar pentru a căror consemnare a fost desemnat situl ROSCI0357 Porumbeni, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, precum și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților agricole tradiționale și ecoturism. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi Obiectiv general Obiectivele generale reprezintă ţinte clare care trebuie să fie atinse şi contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază: Tabel 71 Obiectivele generale ale planului de management Nr crt Cod Tema de bază Obiectiv general 1. T1 Conservarea şi managementul biodiversităţii - al speciilor şi habitatelor de interes conservativ OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni 2. T2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii 3. T3 Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii Nr crt Cod Tema de bază Obiectiv general asigurarea durabilităţii managementului stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ. 3. T4 Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii. 4. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile. 5. T6 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale) OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. Obiective specifice Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management. Tabel 72 Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management Nr crt Cod Tema de bază Obiectiv general Obiectiv specific 1. T1 OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor Nr crt Cod Tema de bază Obiectiv general Obiectiv specific Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi habitatelor de interes conservativ) OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 2. T2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 3. T3 Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ. OS 5 Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea / managementul sitului Nr crt Cod Tema de bază Obiectiv general Obiectiv specific OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi 4. T4 Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii. OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 5. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile. OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 6. T6 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale) OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil Măsuri specifice/ măsuri de management Tema 1. Conservarea și managementul biodiversității OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni 339 Tabel 73 OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare 1.1.1 A Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de: -nevertebrate: Lucanus cervus -amfibieni : Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis Montare panouri informative despre Lucanus cervus în zonele / habitatele caracteristice speciei: cca 6 panouri în zona caracteristică speciei. Montare panouri informative despre speciile de amfibieni în habitatele specifice. F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni 1.1.2 R Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de: -nevertebrate: Lucanus cervus, -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis Interdicţia va fi mediatizată prin afişarea ei pe panouri şi alte metode de conştientizare a publicului. Capturarea în scop ştiinţific se va face cu acordul custodelui şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Excepție fac acțiunile întreprinse de cercetători cu avize speciale din partea Academiei Românie. F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare 1.1.3 A Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: - nevertebrate: Lucanus cervus , -amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. - mamifere: Lutra lutra Montare de bariere, panouri informative. Montare bariere și a panourilor informative se va realiza pe toate drumurile de acces, fie ele și forestiere din situl ROSCI Porumbeni. Prin regulamentul sitului vor fi stabilite amenzi pentru pătrunderea cu ATV-uri, motociclete de tip enduro, astfel activitatea off-road fiind total interzisă pe teritoriul sitului. Custodele va realiza patrulări pentru identificarea și sancționarea celor care practică aceste sporturi în interiorul sitului. Cu excepția personalului autorizat ce desfășoară activități economice în sit: exploatare de gaze, forestiere, cinegetice. G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate 1.1.4 R Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: Măsura se va aplica de-a lungul cursurilor de apă din sit: râul Târnava Mare și afluenții. Se vor monitoriza cursurile de apă și se vor identifica sursele de poluare: depozitare ilegală de deșeuri, H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane 340 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare -pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, - mamifere: Lutra lutra deversări de ape menajere, și se vor sesiza autoritățile abilitate: Apele Române, APM, Garda de Mediu. H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate 1.1.5 A Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata Monitorizarea va fi efectuată în conformitate cu protocoalele de monitorizare dezvoltate pentru situl ROSCI Porumbeni. Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea habitatelor acvatice, în special a acelor temporare, precum rigolele de pe marginea drumurilor și văile de torent. C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz 341 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare Măsurile de management aplicate vor fi în conformitate cu necesitățile ecologice ale speciilor: pasaje de trecere, oprirea temporară a lucrărilor până la eclozare, săparea de sanțuri pentru degajarea mormolocilor. Monitorizarea anuală bălților de reproducere vulnerabile în raport cu activitățile de exploatare a resurselor. În cazul în care se identifică un potențial impact semnificativ asupra unora dintre habitatele de reproducere acestea vor fi recreate în imediata apropiere iar amfibienii vor fi relocați urmând toate procedurile legale. Monitorizarea anuală a bălților de reproducere temporare și în anii secetoși, când există pericolul ca larvele și/sau mormolocii să fie afectați, se vor realiza lucrări de îmbunătățire a nivelului apei în aceste bălți. 1.1.6 A Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesităţii menţinerii În zonele identificate ca fiind propice pentru speciile de amfibieni, vor fi construite rigole cu curgere lentă și alveol special construite pa latura din aval a drumului, chiar și pentru drumurile forestiere. Acest lucru va favoriza speciile de amfibieni să își depună pontele în C02 Exploatarea si extractia de petrol si gaz G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate 342 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata zone ferite de traficul ce va fi realizat de către cei care exploatează resurse, sau au acces cu mijloace de transport motorizate în zonele de reproducere a speciilor de amfibieni. G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate 1.1.7 R Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. Este valabilă pentru toată suprafața sitului. Limitarea pășunatului în zonele populate de aceste specii. Numărul maxim de animale care pot păşuna la un moment dat trebuie să respecte şi să se încadreze în prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 544/2013 și cu legislația națională în domeniul pajiștilor. Interzicerea pășunatului în pădure este o măsură în concordanţă cu prevederile art. 109 din Codul Silvic - legea 46/2008. A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite 1.1.8 A Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și Se vor realiza studii pastorale pentru toate zonele de pășunat. Acestea vor fi implementate în vederea reglementării păstoritului în zona, astfel încât impactul asupra faunei și a habitatelor specific să fie minime. A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor 343 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale 1.1.9 R Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra Interzicerea construcțiilor în zonele de conectivitate - coridoare ecologice- în interiorul și vecinătatea sitului. Realizarea construcţiilor se va face cu respectarea legislației specifice ariilor naturale protejate. Includerea limitării dezvoltării de construcţii în sit în planurile de urbanism. E01.02 Urbanizare discontinue E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement 1.1.10 R Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. Managementul forestier pe cuprinsul întregului sit va avea în vedere faptul că pădurea reprezintă habitatul speciilor protejate, astfel încât nu se vor realiza activităţi de exploatare care să degradeze sau să fragmenteze habitatul optim al speciilor. Zonele de liniște nu vor fi perturbate de prezenţa umană, de activităţi forestiere de orice tip, de vânătoare la alte specii, cu precădere în perioada de reproducere şi creştere a puilor. Se va întocmi anual un Raport privind implementarea activităţii. B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală 344 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare 1.1.11 R Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus Căile de acces sunt principalii vectori de pătrundere a impactului uman în sit. Se vor evalua toate solicitările /proiectele care privesc dezvoltarea infrastructurii de transport pe suprafața sitului. Dezvoltările viitoare trebuie să îmbine prevederile cap. XII din Codul Silvic - Legea 46/2008 cu completările şi modificările ulterioare, cu necesităţile de menţinere a speciilor în stare de conservare favorabilă. Vor fi monitorizate căile de acces şi modul de utilizare al acestora. D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză 1.1.12 R Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus arctos . Va fi elaborat un regulament cu privire la modul în care se vor colecta ciupercile și fructele de pădure. Acesta va cuprinde numărul de permise pentru acces cu o cantitate bine stabilită, precum și zonele în care culegătorii au voie să intre. F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de padure 1.1.13 R Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor Va fi elaborat un regulament cu privire la activitățile permise în scop recreativ, pe teritoriul sitului, precum și zonele pe care aceste activități sunt permise. G01.04.01 Drumeții și alpinism 345 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 1.1.14 A Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus Vor fi amplasate panouri care vor lista acțiunile permise în scop recreativ, rutele pe care turiștii au voie să le utilizeze, precum și sancțiunile aplicate în caz de nerespectarea regulamentului elaborat. G01.04.01 Drumeții și alpinism 1.1.15 A Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului, precum și pe suprafețele unde se regăsește lăstăriș, habitat caracteristic de hrănire pentru speciile de chiroptere. Recomandarea aplicării în managementul forestier, cele mai bune practici cu privire la biodiversitate din pădurile certificate sau în curs de certificare FSC. Se vor inventaria arborii scorburoși care adăpostesc colonii de lilieci. Aceștia vor fi marcați și vor fi excluși de la exploatare. În cazul în care vor rămâne izolați sau sunt în pericol să fie doborâți de vânt, zăpadă sau putregai se vor realiza adăposturi artificiale care vor fi montate în pădurile din imediata vecinătate. B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei: B02.02 curăţarea pădurii; B02.03 îndepărtarea lăstărișului; 346 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale în arboretele care nu conțin arbori bătrâni, scorburoși. Se recomandă amplsarea unui număr de 25-30 de adăporturi artificiale/ha. Se recomandă inventariere arborilor scorburoși care conțin colonii de chiroptere din fiecare parchet de exploatare propus, înaintea începerii exploatării. În cazul în care se vor găsi arbori scorburoși, care să conțină colonii de chiroptere, se vor lua măsuri de protejare a acestor arbori și/sau translocare a liliecilor în adăposturi artificiale care vor fi montate în imediata vecinătate a zonei afectate. Numărul, volumul și amplasarea adăposturilor trebuie să fie similar cu cel al adăposturilor distruse. - Restabilirea zonelor umede din păduri prin închiderea drenajelor . 1.1.16 R Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului. - Menţinerea lemnului mort în pădure –favorizează diversitatea de insecte. Lemnul favorizează anumite specii de molii cu care se hrănește specia selectivă B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei: B02.02 curăţarea pădurii 347 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare -chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și -nevertebrate: Lucanus cervus Barbastella barbastellus . Se va recomanda proprietarilor și/sau administratorilor de pădure implementarea celor mai bune practici aplicate în pădurile certificate FSC. Recomandăm să se pună în aplicare prevederile Anexei K al Standardului FSC pentru România şi anume: proporţie de 1-3 arbori la hectar B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare: îndepărtarea lemnului mort B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală 1.1.17 R Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului. Se va recomanda proprietarilor și/sau administratorilor de pădure implementarea celor mai bune practici aplicate în pădurile certificate FSC. - Nu se permite transformarea pădurilor alcătuite în prezent din specii caracteristice tipului natural fundamental în păduri cu specii alohtone, de ex. salcâm B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală Păstrarea / instituirea unei fâşii forestiere ripariene de circa 5 m, în cadrul căruia nu sunt interzise lucrările silvice, dar acestea să nu afecteze integritatea habitatului, adică să fie efectuate progresiv; Păstrarea lemnului mort sau a arborilor căzuţi în 348 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare sau stejar roșu sau necaracteristice condițiilor ecologice, de ex. pin. 1.1.18. A Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos în zona ariei naturale protejate Aceste activități se referă la hrănirea intenționată a urșilor de către persoane neautorizate, hăituirea cu câini, depozitarea resturilor menajere în habitatul natural al ursului și la limita acestuia, apropierea intenționată și repetată față de unii urși care vizitează sursele de hrană ușor accesibile, precum și hrănirea complementară/suplimentară nereglementată. menajere, tip containere anti-urs, în zonele cu risc E01.02 Urbanizare discontinue E03.01 depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement K03.06 Antagonism cu animalele domestice Interzicerea și reglementarea activităților umane care încurajează habituarea ursului și alterează comportamentul natural al acestuia. Elaborarea și implementarea unor măsuri de gestionare a deșeurilor la nivelul comunităților locale (zone urbane, rurale sau turistice izolate) în potențialele zone de conflicte cu specia urs brun. Achiziționare și instalarea de către autoritatea publică locală a unor sisteme de colectare resturi 349 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare mare de conflicte, unde specia urs brun profită de managementul neadaptat al resturilor menajere. Instalarea acestor sisteme de colectare a resturilor menajere se va realiza în urma semnării unui protocol de colaborare dintre autoritatea publică locală - primărie, compania care se ocupă cu serviciul de salubrizare și instituția/entitatea/organizația care face achiziția containerelor anti-urs, administratorul ariei naturale protejate acolo unde este cazul. Principalele prevederi de catre trebuie să țină cont gestionarul fondului cinegetic: de management cinegetic și normelor în vigoare. Reglementarea hrănirii complementare pentru specia urs brun: perioade, locații, cantități, tip de hrană, și corelarea cu hrănirea pentru alte specii, de ex. mistreț. distanța de administrare a hranei să fie de minim 2 km față de localități și în locații diferite hrana se administrează pentru reducerea conflictelor, pentru ajutarea și protejarea speciei, conform planurilor 350 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune / amenințare - hrana administrată trebuie să fie compatibilă cu regimul alimentar natural Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R) 351 Tabel 74 OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare 1.2.1 A Îmbunătățirea stării de conservare Se vor planta specii de arbori: salcie, arin, astfel B Silvicultura a speciilor de ihtiofaună: Barbus încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel B03 exploatare forestieră fără meridionalis, Rhodeus sericeus puțin 50%. replantare sau refacere amarus, Cobitis taenia prin naturală refacerea vegetației forestiere de pe B04 folosirea biocidelor, malul apelor curgătoare. hormonilor și chimicalelor (în pădure) B05 folosirea de îngrășăminte (în pădure) B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare 1.2.2 R Interzicerea tăierii vegetației Se va interzice tăierea arborilor și arbuștilor aflați pe B Silvicultura forestiere de pe malul apelor malul râului Târnava Mare și a afluenților acestuia, B03 exploatare forestieră fără curgătoare în vederea îmbunătățirii cu excepția speciilor invazive, precum salcâmul, replantare sau refacere stării de conservare a speciilor de amorfa. naturală ihtiofaună : Barbus meridionalis, B04 folosirea biocidelor, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis hormonilor și chimicalelor taenia . (în pădure) B05 folosirea de îngrășăminte (în pădure) B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus 1.2.3 R Menținerea conectivității Crearea de obstacole va fi interzisă; dacă vor fi J02.06 Captarea apelor de longitudinale a cursului de apă necesare, se vor crea praguri de trecere pentru suprafață pentru crearea unui habitat optim speciile de pești, în conformitate cu nevoile J02.06.01 captări de apă de speciilor de ihtiofaună: Barbus ecologice ale fiecărei specii. suprafață pentru agricultură meridionalis, Rhodeus sericeus J02.06.02 captări de apă de amarus, Cobitis taenia. suprafață pentru alimentarea cu apă J02.06.03 captări de apă de suprafață pentru industrie 352 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic 1.2.4 R Interzicerea extracției nisipului și Se va interzice, dezvoltarea de noi platforme de C Minerit, extracția de pietrișului din albia râului în extragere a nisipului și pietrișului din sit, altele decât materiale și de producție de vederea îmbunătățirii habitatelor cele existente în prezent. energie specifice speciilor de ihtiofaună: C01.01 Extragere de nisip și Barbus meridionalis, Rhodeus pietriș sericeus amarus, Cobitis taenia C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus 353 Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R) 354 Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii Tabel 75 OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare 2.3.1 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lucanus cervus Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe suprafaţa ROSCI, în pădurile de foioase, cca 80% din sit. - 2.3.2 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea - Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare meridionalis, Rhodeus sericeus amarus. detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe cursul râului Târnava Mare și afluenții acestuia. 2.3.3 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe întreaga suprafață a sitului. - 2.3.4 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos, Canis lupus. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de - 355 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare maxim 3 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafaţa ROSCI. 2.3.5 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lutra lutra. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe malurile râului Târnava Mare și ale afluenților acestuia. - 2.3.6 A Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis myotis. Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare. - 356 Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafaţa ROSCI. 357 Tabel 76 OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare 2.4.1 A Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de nevertebrate de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000. Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării stării de conservare pentru aceste specii. - 2.4.2 A Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de pești de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000. Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat - Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune/ amenințare prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării stării de conservare pentru aceste specii. 2.4.3 A Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de mamifere de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000. Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării stării de conservare pentru aceste specii. - 2.4.4 A Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de chiroptere de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000. Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării stării de conservare pentru aceste specii. - 358 Tema 3. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului OG  3:  Asigurarea  managementului  eficient  al  sitului  cu  scopul  menţinerii  stării  de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ Tabel 77 OS 5 Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.5.1 A Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management. Proiectele, planurile şi programele vor fi 3.5.2 A Evaluarea impactului analizate din punctul de vedere al pentru proiectele, impactului potenţial asupra speciilor planurile şi programele criteriu şi asupra habitatului acestora. Se care se realizează pe va urmări acordarea de avize pozitive teritoriul sitului și doar acelor proiecte şi planuri sau acordarea de avize - programe, de orice tip, care sunt în negative/pozitive/cu conformitate cu prevederile restricţii regulamentului și ale planului de management, și care nu vor avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor. De asemenea, se va ţine cont şi de impactul asupra celorlalte specii de interes conservativ listate la subcapitolul 3.4 al acestui Plan de Management. Tabel 78 OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.6.1 A Identificarea de surse de finanţare Custodele va urmări identificarea de surse de finanţare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management. 3.6.2 A Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare. Administratorul sitului va depune cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.3 A Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea avizelor Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite şi documentaţiile aferente, inclusiv deplasându-se la faţa locului pentru verificarea situaţiei, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obţinute din această activitate fiind alocate implementării planului de management. Tabel 79 OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.7.1 A Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea Se va monitoriza implementarea planului de management şi se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS implementării planului de management funcţie de modificarea implementării planului de management 3.7.2 A Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare; birotică. Tabel 80 OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.8.1 A Asigurarea de personal implicat în managementul sitului Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice şi financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/ voluntarii implicaţi în managementul sitului. 3.8.2 A Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru implementarea activităților prevăzute în planul de management. Tabel 81 OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 3.9.1 A Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare Administratorul va realiza rapoartele de activitate şi financiare necesare 3.9.2 A Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor Administratorul va răspunde solicitărilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate şi financiare. Tema 4. Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii  şi  comportamentului  -  pentru  grupurile  interesate  care  au  impact  asupra conservării biodiversităţii Tabel 82 OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 4.10.1 A Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conştientizarea publicului asupra importanţei, avantajelor şi restricţiilor ce decurg din existenţa sitului. 4.10.2 A Realizarea de materiale informative referitoare la Se va asigura baza materială pentru realizarea de materiale informative Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare 4.10.3 A Realizarea site-ului web al sitului Se realizează un site web de prezentare a ariei natural protejate 4.10.4 A Realizarea de panouri informative Se va asigura baza materială pentru realizarea de panouri informative 4.10.5 A Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituţii/organizaţii având atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management. 4.10.6 A Organizarea de activități educative cu tânăra generație Administratorul va organiza acţiuni de educare cu copii şi tineri din zona sitului Natura 2000. 4.10.7 A Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului Publicul larg poate sprijini conservarea populației de urs aria naturală protejată prin oferirea de diverse informații, cum ar fi cele referitoare la: prezența unor urși în locuri neadecvate, prezența unor capcane pentru urși, hrănirea intenționată a urșilor în locuri neadecvate, întâlnirea urșilor sau a diferitelor semne - urme, excremente, zgârieturi, cadavre - ale acestora în Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS habitatele lor naturale, cazuri de braconaj. În urma informării și conștientizării asupra diverselor aspecte care vizează ursul brun, persoane din publicul larg pot contribui la conservarea speciei. Tema 5. Utilizarea durabilă a resurselor natural OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile Tabel 83 OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 5.11.1 A Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere şi planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acţiunilor de management durabil al resurselor. 5.11.2 A Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor Se va proceda la această activitate pentru deţinătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafeţelor din sit care au această categorie de folosinţă. Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. 5.11.3 A Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. Se va proceda la această activitate pentru deţinătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafeţelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede. Tabel 84 OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Asigurarea uniformităţii între zonările planului de management şi ale planurilor Promovarea includerii de urbanism - PUG, PUZ aparţinând prevederilor Planului de localităţilor incluse sau adiacente sitului. management în procesul Documentațiile de amenajare a 5.12.1 A de elaborare a planurilor teritoriului și urbanism menționate de urbanism: plan modificate și/sau actualizate de către urbanistic general - PUG, autoritățile administrației publice locale respectiv plan urbanistic menționate vor include în piesele zonal - PUZ grafice/desenate și limitele ariilor naturale protejate pentru care s-a realizat prezentul plan de management. Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 5.12.2 A Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurile de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ Asigurarea unui management adecvat al resturilor menajere astfel încât urși să nu aiba acces la o resursă de hrană ușor accesibilă formată din resturi menajere. În zonele limitrofe habitatului favorabil al ursului și în zonele potențiale de conflict se vor asigura sisteme de colectare și depozitare resturi menajere anti-urs. Se vor ține cont de următoarele prevederi: campanie media şi întâlniri directe. Resturile menajere nu trebuie să rămână peste noapte în zonele unde este posibilă prezenţa urşilor. Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia de a informa cu adresă oficială autorităţile locale sau agenţii economici în zonele turistice (cabane, complexe turistice, etc.) despre riscul la care se supun, daca nu colectează resturile menajere înainte de lăsarea nopţii. Administraţiile comunităţilor locale trebuie să ia măsuri de informarea a populaţiei locale privind managemetul gunoaielor şi managementul cinegetic din zona, prin: administrarea de fluturaşi în cutiile poştale, panouri informative, plăcuţe de avertizare, broşuri, pliante, Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS naturale mai îndepărtate. Acolo unde este semnalată prezenţa urşilor în locurile de depozitare şi colectare a resturilor menajere, gestionarii fondurilor de vânătoare au obligaţia de-a lua măsuri de îndepărtare a exemplarelor de urs din acele zone cu ajutorul: substanţe repelente, zgomot, folosirea câinilor de vânătoare, petarde şi muniţie de cauciuc. Aceste măsuri se i-au de către gestionari cu condiţia ca resturile menajere să fie colectate înainte de lăsarea nopţii. Patrule zilnice ale personalului de teren al administratorului ariei naturale protejate în vederea identificări unor exemplare de urs pe domeniul public în zonele de risc. Dacă se identifică exemplare de urs pe domeniul public intravilan se va solicita sprijunl gestionarului fondului cinegetic și al Jandarmeriei Române. Acolo unde se identifică prezenţa repetată a unui exemplar de urs, pe domeniul public, gestionarul fondului cinegetic poate să solicite derogare pentru capturarea şi relocarea acestuia în zone Tema 6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale) OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului . Tabel 85 OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 6.13.1 A Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes Instalarea de panouri şi indicatoare va creşte vizibilitatea ariei şi gradul de conştientizare în rândul localnicilor şi turiştilor. - Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes; acestea vor fi montate pe picioare de lemn şi acoperite cu stuf, conform tradiţiilor locale. Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu autorităţile şi factorii interesaţi cheie pentru administrarea şi promovarea A destinaţiei ecoturistice. Dezvoltare 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante parteneriate cu Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru oferirea de programe educative, cu unităţi de cazare şi facilităţi turistice din zonă pentru promovarea corectă şi pentru oferirea de servicii complementare, cu meşteri şi fermieri locali, cu organizatori de evenimente culturale şi de promovare. Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS 6.13.3 A Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creşterea nivelului de informare şi conştientizare a localnicilor, în special în ceea ce priveşte valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într- o arie naturală protejată şi potenţialul obţinerii unor beneficii concrete pentru ei, familiile şi comunităţile lor. 6.13.4 A Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversităţii prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. 6.13.5 A Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact asupra mediului Se va realiza monitorizarea proceselor de dezvoltare socio-economică şi impactul pe care acestea îl au asupra mediului. 370 PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR Planul de activităţi Tabel 86 Planificarea în timp a activităţilor Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate: Lucanus cervus , amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Ursus arctos, Canis lupus, Lutra lutra T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 371 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 amarus, Cobitis taenia, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 372 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 373 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere : Ursus arctos, Canis lupus. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 374 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 pentru specia de mamifere Ursus arctos . 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 1.1.15 Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 375 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și nevertebrate: Lucanus cervus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 1.1.18 Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Autoritatea publică locală Ocoalele silvice 376 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Ursus arctos în zona ariei naturale protejate MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia) . T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 377 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, APM OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 378 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lucanus cervus 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 379 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos, Canis lupus. 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lutra lutra. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.3.6 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis myotis. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 380 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion 2.4.2 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.4.3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 2.4.4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG-uri 381 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricţii T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 6/OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanţare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 382 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea avizelor T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.8.2 Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 383 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 3.9.2 Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii MG 10/OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 384 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 4.10.4 Realizarea de panouri informative T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 4.10.7 Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin DS 385 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Apele Române, ANPA MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 386 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Cele 7 Administrații publice locale 5.12.2 Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Cele 7 Administrații publice locale OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 387 Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Priorit ate Respon- sabil Partener T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 6.13.1 Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Medie Admin ONG-uri, Universități 6.13.3 Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin ONG –uri, Administrațiile publice locale 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact asupra mediului T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Mare Admin Administrațiile publice locale 388 Estimarea resurselor necesare 389 Tabel 87 Estimarea resurselor necesare s-a realizat, corelat cu planul de activități, pe o perioadă de 5 ani Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni 1.1 MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis Panouri informative Buc 10 45.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis 12/an//pers 2 pers 60/pers Total =120 Verificări în teren nr 60 76.800 + 4.950 = 81.750 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 390 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate: Lucanus cervus , amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Ursus arctos, Canis lupus, Lutra lutra Bariere Panouri informative Buc Buc 5 5 25.000 + 22.500 = 47.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 391 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață - râul Târnava Mare și afluenții şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra 40/an/pers 2 pers Total= 300 Verificări în teren nr 200 192.000 + 16.500 = 208.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 392 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata 16/an/pers 2 pers Total= 160 Verificări în teren nr 80 102.400 + 6.600 = 109.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor -zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata 5/an/pers 2 pers Total= 50 Lucrări de realizare șanțuri / rigole Unelte specifice nr 5 32.000 + 825 = 32.825 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 393 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus . 16/an/pers 2 pers Total= 160 Verificări în teren Nr 80 102.400 + 6.600 = 109.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 35/pers 2 pers Total = 70 Realizare studiu combustibil Buc 1 44.800 + 500 = 45.300 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 394 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra 10/an/pers 2 pers Total = 100 Analize în teren Nr 50 64.000 + 4.125 = 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. 10/an/pers 2 pers Total = 100 Analize în teren GPS Nr Buc 50 2 64.000 + 4.1.25 = 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 395 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 5/an/pers 2 pers Total = 50 Analize în teren Combustibil Nr 5 32.000 + 500 = 32.500 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus arctos . 20/pers 1 pers Total = 20 Elaborare regulament Birotică Buc 1 12.800 + 500 = 13.300 Fonduri proprii administrator Sp 43 396 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 20/pers 1 pers Total = 20 Elaborare regulament Birotică Buc 1 12.800 + 500 = 13.300 Fonduri proprii administrator Sp 43 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus Panouri Buc 4 18.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 397 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.15 Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus 20/pers 2 pers Total = 40 Studiu inventariere arbori scorburosi Combustibil Adăposturi artificiale Buc Buc 1 250 25.600+ 500= 31.100 150.000 Total = 181.100 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și nevertebrate: Lucanus cervus 5/an/pers 1 pers Total = 25 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 16.000 + 825 = 16.825 Fonduri proprii administrator Sp 13 398 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus 5/an/pers 1 pers Total = 25 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 16.000 + 825 = 16.825 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.18 Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos în zona ariei naturale protejate - Containere anti – urs Buc 7 98.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice (administrații locale) Sp 13 Total MG 1.1 1240 n/a 1.204.975 n/a 399 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.2 Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună : Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. 60/pers 1 pers Elaborare studiu combustibil Plantări arbori Buc Nr 1 2 38.400+ 1.600= 40.000 300.000 Total = 340.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 400 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună : Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia . 30/pers 1 pers Elaborare Metodol + combustibil Lucrări de îndepărtare specii invazive Nr Nr 1 1 19.200+ 800= 20.000 120.000 Total = 140.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia. 5/an/pers 1 pers Total = 25 Întâlniri de lucru Nr 5 16.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 401 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia 5/an/pers (1 pers) Total = 25 Întâlniri de lucru Nr 5 16.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 Total MG 1.2 100 n/a 512.000 n/a Total obiectiv general 1 1340 n/a 1.716.975 n/a 2 Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii 2.3 Masură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 402 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lucanus cervus 45/an/pers 1 pers Total = 45 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 1 33.800 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus. 45/an/pers 2 pers Total = 180 Monitorizare Echipam specifice teren Autorizație pescuit științific Nr 2 126.200 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis. 45/an/pers 2 pers Total = 180 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 2 123.200 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 403 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos, Canis lupus. 85/an/pers 2 pers Total = 170 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 1 118.800 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lutra lutra. 85/an/pers 1 pers Total = 85 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 1 64.400 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 2.3.6 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis myotis. 60/an/pers 2 pers Total = 240 Monitorizare Echipam specifice teren Nr 2 163.600 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 12 Total MG 3 900 n/a 630.000 n/a 404 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 2.4 Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion 120/pers 2 pers Total = 240 Studii teren Echipam specifice teren Studii birou Nr 1 160.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 11 2.4.2 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri 120/pers 2 pers Total = 240 Studii teren Echipam specifice teren Autorizație pescuit Studii birou Nr 1 163.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 11 405 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 2.4.3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber 240/pers 2 pers Total = 480 Studii teren Echipam specifice teren Studii birou Nr 1 320.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 11 2.4.4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii 180/pers 2 pers Total = 360 Studii teren Echipam specifice teren Studii birou Nr 1 243.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 11 406 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri Total MG 4 1320 n/a 886.000 n/a Total obiectiv general 2 2220 n/a 1.516.000 n/a 3. OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ 3.5 Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului 48/an/pers 2 pers Total = 480 Patrulare combustibil Nr litri 240 3500 307.200 + 22.750 = 329.950 Fonduri proprii administrator Sp 13 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricţii 40/an/pers Total = 200 Documente emise Nr 40 128.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 407 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri Total MG 5 680 n/a 457.950 n/a 3.6 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanţare 20/an/pers 1 pers Total= 100 Documente Nr 50 64.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare. 80/an/pers 2 pers Total= 800 Documente Nr 5 512.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea avizelor 15/an/pers 1 pers Total= 75 Documente Nr 25 48.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 Total MG 6 975 n/a 624.000 n/a 3.7 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării planului de management 20/an/pers 1 pers Total= 100 Documente Nr 25 64.000 Fonduri proprii administrator Sp 43 408 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Echipam IT Birotica Autoturism Buc 2 - 1 20.000+ 60.000+ 490.000= 570.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 41 Total MG 7 100 n/a 634.000 n/a 3.8 Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului 10/an/pers 1 pers Total= 50 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 42 3.8.2 Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare 10/an/pers 4 pers Total= 200 Instruire / curs Nr 5 96.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 44 409 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri Total MG 8 250 n/a 128.000 n/a 3.9 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorităţi 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare 10/an/pers 1 pers Total= 50 Rapoarte nr 10 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 14 3.9.2 Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor 10/an/pers 1 pers Total= 50 Rapoarte nr 10 32.000 Fonduri proprii administrator Sp 14 410 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri Total MG 9 100 n/a 64.000 n/a Total obiectiv general 3 2105 n/a 1.907.950 n/a 4. OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii 4.10 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului Realizarea Strategiei și Planului de acţiune Buc 1 72.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 43 411 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare Brosuri Pliante Afișe Agende Banner Buc 1000 1000 200 400 2 9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 Total= 43.300 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului Site web Buc 1 72.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 4.10.4 Realizarea de panouri informative Panouri , indicatoare Buc 10 47.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 412 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management Întâlniri Nr 25 87.500 Fonduri proprii administrator Sp 32 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație 15/an/pers 1 pers Atelier 1 zi combustibil Nr 15 48.000+ 620 = 48.620 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 33 4.10.7 Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului 15/an/pers 1 pers întâlnire 1 zi combustibil Nr 15 48.000+ 620 = 48.620 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 33 Total MG 10 150 n/a 419.040 n/a 413 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri Total obiectiv general 4 n/a 419.040 n/a n/a 64.000 n/a 5. OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile 5.11 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri de lucru combustibil Nr 5 32.000+ 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 414 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000+ 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000+ 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 Total MG 11 150 n/a 96.900 n/a 415 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 5.12 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri combustibil Nr 5 32.000+ 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 43 5.12.2 Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ 20/an/pers 2 pers Total = 40 Plan de management al deșeurilor Buc 1 25.600 Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator Sp 43 416 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri Total MG 12 90 n/a 57.900 n/a Total obiectiv general 5 n/a 154.800 n/a n/a 64.000 n/a 6. OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului 6.13 Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.13.1 Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes Măsură prevăzută la pct. 4.10.4 Sp 32 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante 10/an/pers 1 pers Total = 50 Parteneriate combustibil Nr 5 32.000+ 300 = 32.300 Fonduri proprii administrator Sp 32 417 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri 6.13.3 Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă 10/an/pers 1 pers Total = 50 Întâlniri comunicare combustibil Nr 25 32.000+ 1.000 = 33.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 32 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice 10/an/pers 2 pers Total = 100 Controale / verificări în teren combustibil Nr 50 64.000+ 4.125 = 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact asupra mediului 10/an/pers 2 pers Total = 100 Controale / verificări în teren combustibil Nr 50 64.000+ 4.125 = 68.125 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 13 418 419 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui) Resurse financiare estimate Alocare subprogram Total (zile/om) Denumire UM Cantitate Total (RON) Sursa fonduri Total MG 13 50 n/a 201.550 n/a Total obiectiv general 6 n/a 201.550 n/a TOTAL n/a n/a n/a 5.916.315 n/a n/a n/a 64.000 n/a PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Raportări periodice Tabel 88 Raportări periodice Nr. Crt. Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru 1. Raportare anul 1 Activități finale 1 Activitatea 1.1.3, Activitatea Activitatea 1.1.14, Activitatea Activitatea 4.10.2, Activitatea 5.12.2 1.1.8, 4.10.1, 2. Raportare intermediară din anul 1 3 Activitatea 1.1.5, Activitatea Activitatea 1.1.7, Activitatea Activitatea 1.1.18, Activitatea Activitatea 4.10.2, Activitatea Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7 1.1.6, 1.1.12, 1.2.1, 4.10.4, 3. Raportare intermediară din anul 1 4 Activitatea 1.1.1, Activitatea Activitatea 1.1.4, Activitatea Activitatea 1.1.10, Activitatea Activitatea 1.1.13, Activitatea Activitatea 1.1.17, Activitatea Activitatea 1.2.3, Activitatea Activitatea 3.5.1, Activitatea Activitatea 3.6.1, Activitatea Activitatea 3.6.3, Activitatea Activitatea 3.7.2, Activitatea Activitatea 3.8.2, Activitatea Activitatea 3.9.2, Activitatea Activitatea 4.10.5, Activitatea Activitatea 5.11.2, Activitatea Activitatea 5.12.1, Activitatea Activitatea 6.13.2, Activitatea Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 1.1.2, 1.1.9, 1.1.11, 1.1.16, 1.2.2, 1.2.4, 3.5.2, 3.6.2, 3.7.1, 3.8.1, 3.9.1, 4.10.3, 5.11.1, 5.11.3, 5.12.2, 6.13.3, Nr. Crt. Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru 4. Raportare anul 2 Activități finale 1 Activitatea 1.1.15, Activitatea 1.1.18 Activitatea 1.2.1, Activitatea 6.13.1 5. Raportare intermediară din anul 2 1 3 Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12, Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3, Activitatea 2.3.6, Activitatea 2.4.1, Activitatea 2.4.2, Activitatea 2.4.4, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7 6. Raportare intermediară din anul 2 1 4 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 2.4.3, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 7. Raportare anul 3 Activități finale 1 Activitatea 2.3.1, Activitatea 2.3.4, Activitatea 2.3.5, Activitatea 2.4.1, Activitatea 2.4.2, Activitatea 2.4.3, Activitatea 2.4.4, Activitatea 4.10.4. Nr. Crt. Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru 8. Raportare intermediară din anul 3 1 3 Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12, Activitatea 2.4.1, Activitatea 2.4.2, Activitatea 2.4.4, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7. 9. Raportare intermediară din anul 3 1 4 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 10. Raportare anul 4 Activități finale 1 Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3, Activitatea 2.3.6 11. Raportare intermediară din anul 4 1 3 Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7. 12. Raportare intermediară din anul 4 1 4 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11, Nr. Crt. Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. 13. Raportare anul 5 Activități finale 1 3 Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.12, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7. 14. Raportare anul 5 Activități finale 1 4 Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Nr. Crt. Denumire Moment raportare Activități incluse în raportare An Trimestru Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5. Urmărirea activităţilor planificate Tabel 89 Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni 1.1 MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis 45.000 45.000 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin 100% Panouri informativ e despre specii realizate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis 76.800 4.950 81.750 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin 100% 60 verificări în teren realizate 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate: Lucanus cervus , amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata , mamifere: Ursus arctos, Canis lupus, Lutra lutra 47.500 47.500 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice 100% Montare de bariere, panouri informativ e Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra 192.000 16.500 208.500 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin 100% 200 verificări în teren realizate 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata 102.400 6.600 109.000 Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin 100% 80 verificări în teren realizate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor (zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora) prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata 32.000 825 32.825 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% Lucrări de realizare șanțuri / rigole Realiza te anual 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. 102.400 6.600 109.000 Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin 100% 80 verificări în teren realizate 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus 44.800 500 45.300 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 studiu pastoral realizat Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 analize în teren realizate 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 analize în teren realizate 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 32.000 500 32.500 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 5 analize în teren realizate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus arctos . 12.800 500 13.300 Fonduri proprii admin 100% 1 regulamen t elaborat 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 12.800 500 13.300 Fonduri proprii admin 100% 1 regulamen t elaborat 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus 18.000 18.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 4 buc panouri montate Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1.1.15 Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus 25.600 500 150.000 181.100 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Studiu inventarie re arbori scorburosi realizat 250 buc Adăpost uri artificial e 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și nevertebrate: Lucanus cervus 16.000 825 16.825 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru realizate anuale 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis 16.000 825 16.825 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru realizate anuale Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri blythii, Barbastella barbastellus 1.1.18 Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos în zona ariei naturale protejate 98.000 98.000 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice - administra ții locale 100% 7 containere anti-urs achizițion ate Total MG 1.1 1.204.975 n/a Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1.2 Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună : Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. 38.400 1.600 300.000 340.000 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice 100% 1 studiu plantări elaborat 2 campanii plantări realizate 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună : Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia . 19.200 800 120.000 140.000 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice 100% 1 metodolo gie elaborate 1 campani e de îndepărta re specii invazive Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia. 16.000 16.000 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru realizate anuale 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia 16.000 16.000 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru realizate anuale Total MG 1.2 512.000 Total obiectiv general 1 1.716.975 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 2 Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii 2.3 Masură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lucanus cervus 28.800 5.000 33.800 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campani e de monitori zare 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus. 115.200 11.000 126.200 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 2 campanii de monitori zare 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis. 115.200 7.000 123.200 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 2 campanii de monitori zare Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos, Canis lupus. 108.800 10.000 118.800 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campani e de monitori zare 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lutra lutra. 54.400 10.000 64.400 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 campani e de monitori zare 2.3.6 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis myotis. 153.600 10.000 163.600 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 2 campanii de monitori zare Total MG 3 630.000 2.4 Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion 153.600 6.400 160.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Studiu inventari ere și cartare 1 studiu evaluare stare de conserva re 1 studiu presiuni 1 set măsuri conserva re Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 2.4.2 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri 153.600 9.400 163.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Studiu inventari ere și cartare 1 studiu evaluare stare de conserva re 1 studiu presiuni 1 set măsuri conserva re Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 2.4.3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber 307.200 12.800 320.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Studiu inventari ere și cartare 1 studiu evaluare stare de conserva re 1 studiu presiuni 1 set măsuri conserva re Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 2.4.4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii 230.400 12.600 243.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Studiu inventari ere și cartare 1 studiu evaluare stare de conserva re 1 studiu presiuni 1 set măsuri conserva re Total MG 4 886.000 Total obiectiv general 2 1.516.000 3. OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ 3.5 Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului 307.200 22.750 329.950 Fonduri proprii admin 100% 240 patrule periodice Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricţii 128.000 128.000 Fonduri proprii admin 100% 40 document e emise Total MG 5 457.950 3.6 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanţare 64.000 64.000 Fonduri proprii admin 100% 50 document e analizate 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare. 512.000 512.000 Fonduri proprii admin 100% 5 cereri de finanțare elaborate 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea avizelor 48.000 48.000 Fonduri proprii admin 100% 25 cereri evaluate Total MG 6 624.000 3.7 Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării planului de management 64.000 64.000 Fonduri proprii admin 100% 25 document e Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management 20.000 60.000 490.000 570.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% Echipam ente achizițio nate Total MG 7 634.000 3.8 Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% Personal managem ent sit asigurat 3.8.2 Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare 96.000 96.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 5 cursuri instruire realizate Total MG 8 128.000 3.9 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorităţi 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% 10 rapoarte elaborate 3.9.2 Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor 32.000 32.000 Fonduri proprii admin 100% 10 rapoarte elaborate Total MG 9 64.000 Total obiectiv general 3 1.907.950 Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 4. OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii 4.10 Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 72.000 72.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 Strategie și Plan de acțiune realizate 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare 9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 43.300 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% Material informati ve realizate și distribuit e 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului 72.000 72.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 1 site web realizat și actualiza t 4.10.4 Realizarea de panouri informative 47.000 47.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 10 panouri și indicatoa re informar e sit Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management 87.500 87.500 Fonduri proprii admin 100% 25 întâlnini realizate 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație 48.000 620 48.620 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 15 activități educativ e realizate 4.10.7 Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului 48.000 620 48.620 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 15 întâlniri realizate Total MG 10 419.040 Total obiectiv general 4 419.040 5. OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile 5.11 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri habitatele de pădure - în amenajamente silvice 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru Total MG 11 96.900 5.12 Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: PUG, respectiv PUZ 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 întâlniri de lucru Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri 5.12.2 Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ 25.600 25.600 Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii administra tor 100% Total MG 12 57.900 Total obiectiv general 5 154.800 6. OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului 6.13 Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.13.1 Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes Măsură prevăzut ă la pct. 4.10.4 - 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante 32.000 300 32.300 Fonduri proprii admin 100% 5 parteneria te 6.13.3 Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile 32.000 1.000 33.000 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 25 întâlniri comunic are Nr Activitate Resurse Umane Resurse Materia le Resurse financiare estimate Procent ndeplinir e Rezultate Observaţi i Cheltuie li Cheltuie li Total (RON) Sursa fonduri naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 Controal e / verificări în teren 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact asupra mediului 64.000 4.125 68.125 Fonduri europene neramb Fonduri publice 100% 50 Controal e / verificări în teren Total MG 13 201.550 Total obiectiv general 6 201.550 TOTAL n/a 5.916.315 n/a Indicarea activităţii realizate Tabel 90 Activităţi planificate: Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 OG 1: Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deţinerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare şi interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate: Lucanus cervus , amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata , mamifere: Ursus arctos, Canis lupus, Lutra lutra x x x 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) şi a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, amfibieni: x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata x x x x x x x x x x 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor (zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora) prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata x x x x x x x x x x 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a păşunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. x x x x x x x x x x 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și mamifere: Ursus arctos, Canis lupus x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus arctos . x x x x x x x x x x 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus x x 1.1.15 Menţinerea calităţii habitatelor forestiere printr-un management x x x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 durabil prin prisma necesităţii menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și nevertebrate: Lucanus cervus x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.18 Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos în zona ariei naturale protejate x x x x MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare. x x x x 1.2.2 Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 ihtiofaună Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia 1.2.3 Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.2.4 Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversităţii MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit 2.3.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lucanus cervus x x 2.3.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus x x x x 2.3.3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea x x x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 stării de conservare – pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis 2.3.4 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari: Ursus arctos, Canis lupus. x x x x 2.3.5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru specia Lutra lutra. x x x x 2.3.6 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere: Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis myotis. x x x x x x MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit 2.4.1 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion x x x x 2.4.2 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de x x x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri 2.4.3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar: Lynx lynx, Castor fiber x x x x x x x x 2.4.4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii x x x x x x OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management 3.5.1 Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.5.2 Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricţii x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 6/OS 6 Asigurarea finanţării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management 3.6.1 Identificarea de surse de finanţare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.6.2 Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.6.3 Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea avizelor x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 3.7.1 Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării planului de management x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.7.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului 3.8.1 Asigurarea de personal implicat în managementul sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.8.2 Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi 3.9.1 Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare x x x x x 3.9.2 Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii MG 10/OS 10 Realizarea şi implementarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului 4.10.1 Elaborarea Strategiei și Planului de acţiune privind conştientizarea publicului x x x 4.10.2 Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare x x x x x 4.10.3 Realizarea site-ului web al sitului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 4.10.4 Realizarea de panouri informative x x x 4.10.5 Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management x x x x x 4.10.6 Organizarea de activități educative cu tânăra generație x x x x x x x x x x x x x x x 4.10.7 Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului x x x x x x x x x x OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale 5.11.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 5.11.2 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 5.11.3 Luarea de măsuri de informare/conştientizare asupra măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Nr MS Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului 5.12.1 Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 5.12.2 Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ x x OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil 6.13.1 Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes x x x 6.13.2 Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.13.3 Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.13.4 Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 6.13.5 Evaluarea proceselor de dezvoltare locală şi impact asupra mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE Bănărescu P. (1964) Pisces-Osteichthyes, Fauna R.P.R. XIII, Editura Acad. R.P.R. Bucureşti. Bilaşco, Ştefan, Cocean, Pompei, Nicula, Gabriel, Drăgan, Magdalena (2013) Condiţionarea morfometrică a pretabilităţii de amenajare teritorială în Bazinul Văii Arieşului. Geographia Napocensis Anul VII, nr. 1. Cliveţ, Claudia Loredana (2012), Bazinul Şieului. Studiu de geomorfologie aplicată. Teză de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Réti, Kinga-Olga (2009), Diferenţierea sistemului environmental în structuri urbane cu stări critice în Bazinul Târnavei. Teză de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. ***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Odorhei, nr. 20, L-35-XIV, Institutul de Geologie şi Geofizică, Bucureşti. ***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Tîrgu Mureş, nr. 19, L-35-XIII, Institutul de Geologie şi Geofizică, Bucureşti. ***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Odorhei, L-35-XIV, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie, Bucureşti. ***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Tîrgu Mureş, L-35-XIII, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie, Bucureşti. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
ANEXA 1. Fotografii
Bombina variegata
Bombina variegata
Lucanus cervus
Lucanus cervus
Triturus vulgaris amplensis
Triturus vulgaris amplensis
Triturus cristatus
Lutra lutra
Lutra lutra
Canis lupus
Canis lupus
Urmă de Ursus arctos
Ursus arctos
Myotis oxygnathus
Rhinolophus hipposideros
Barbus petenyi
Barbus petenyi
Rhodeus amarus
Rhodeus amarus şi Sabanejewia aurata
Romanogobio kessleri
Romanogobio kessleri
Sabanejewia aurata
Sabanejewia aurata
Peisaj acvatic
Peisaj acvatic
ANEXA 2. Hărţi GIS Anexa 2.1 Harta localizării şi limitelor ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.1 Harta administrativă a ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.3 Harta geologică a ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.4 Harta solurilor
Anexa 2.5 Harta hidrografică a ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.6. Harta hipsometrică
Anexa 2.7 Harta precipitaţiilor medii
Anexa 2.8 Harta temperaturilor medii
Anexa 2.9 Harta ecosistemelor
Anexa 2.10 Harta distribuţiei speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
Distribuţia speciei Barbus .. . petenyi În ROS-C/0357 Porumbeni
, :e
N
A
Cneoia ro
ş,moneşh
Cristuru Secuiesc
°'""'
Non
ta
■
Legend a
......
-- -
Vl,1
Siu11N'a1ttllafflf'IUUU.
.- Onim MtlDNI
DnanCOfflllne l
Dărjlu
neo
...
C ia
Distribuţia speciei Bolbelasmus unicornis N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
ş,moneşti
•
Rug&nofl
Cristuru Secuiesc
°'"""
Porumt>em1 /
Mar i )/
41 n
ta
I,) •
Legenda
lkll unlCarrm: l..acqJ
-
l'l(;ltillill'lt'tfle
..
V"1
,.....
CWbe dtl!I r,r.,iel pnnrq,alite
CUfbldtrityll{IIIICUDd,arf
-- c..- Supraf.canMIHI
- Onft Mtlotllll ""'"'
= or,.-n ,..atf41tll
Dnancomunal
M1.4n1
Dărjlu
-- Al a 1111.1    •            
S1r,JD
...
,., .
Distribuţia speciei Bombina bombina N
În- ROSC/0357 Porumbeni A
Cn•a
•
Cristuru Secuiesc
, .. ONtu ,. ) ri.,
Ltoun
Ekllrlblllllb(ffllliWlt ,
tlOltflimtViC <h:iniwd IO
· , · .. - ... ..
C "Ml loKtlnOar•
&i oonuut t ■
--- CiiifRrma Pl . •
- Dnirn r°'l-fDNII
= on. n;.ierttl'
an.,. ,.,
" ' ••
Dă<JIU
S1f
-- Ale th1111.1 •
...
Distribuţia speciei Canis lupus N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
Cneo
ro
„o
ş,moneşb
Cristuru Secuiesc
Porum':Jen11/ Mar i ).
ta
, ..
Legenda
llooo
vae Cwt! ■ dii RNRl pmclllille
Dnancomunel
Dărjlu
'- .,
Distribuţia speciei Carabus v ariolosus N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
Cneoia ro
ş,moneşti Cristuru Secuiesc Porumt1en11/ °'""' Mar i )/ ta Legenda cariau'18f1Diroaua Lacu, P\ll'l(;ltflirnttfle R ... r .. Vl,1 ,..... lilllnlW!!lpnnc-,lltle Qnle dlll nl\'1tl MClJl"td'.11'1 - & '8 ia=ou-Ul1a _,- On ftMtiONI P•..., = or,..,. J.1(1,trttn an.n , M1.4n1 Dărjlu -- A la IIW •                 S1r,JD , .. Distribuţia speciei Castor fiber N În ROS-C/0357 Porumbeni A Cne , o . ş,moneşti Cristuru Secuiesc Porumt1en11/ °'""' Mer i )/ ta Castor 0 - Legenda .. .., Vl,1 Cl.ilbl-denMl(NaJndare Dărjlu Dnan00fflllne l -- ....... , ... • -- - ·"' Distribuţia speciei Cucujus cinnaberinus N În ROS-C/0357 Porumbeni A Cne , o . ş,moneşh Cristuru Secuiesc Porum':Jen11/ Mar i )/ 41 n ta Legenda - •itNllibe"IBU!I l.aeu, Pl.it!Oltflill'ltlfle .. Vlrl Curb!-de-llM-lpnndpal!- ,..... Cl.r'broCM -l«Uldl(e ....    .,.._ - DnftMtloNII = on-, ,,paerttn DnanCOfflllnel s,r.-:o -- AI RGIIIIW • - Supn&iţa,oons•IE , , .. M1.4n1 Dărjlu Distribuţia speciei He/ix p omatia N În ROS-C/0357 Porumbeni A Cne , o . ş,moneşh
Cristuru Secuiesc
Porumt1en11/
Mer i )/
ta
Legenda
H pmmlll """"
P\n'l(;ltflill'IWJI:
.....
Cufbedentwilpnnclpu!
-- OnifflM Pld1J1 1
Dărjlu
0nanC0fflllMI
S1r,JO
Distribuţia speciei Lissotriton vulgaris ampelensis N
În ROS-C/0357 Po r umbeni A
Cne , o .
tfioOI
ş,moneştl
Cristuru Secuiesc
1
Porumt>em !
Mar i )
la
\,I •
Legenda
[ 1 -'" "'-- ...,
P\ltl(lltillill'ltlfle
- DMnM--...
= l)l",..-iiJ,IOC!f41tn
an.o-,
......
Dărjlu
Distribuţia speciei Lucanus cervus N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
.,or., ,
ş moneşu
Cristuru Secuiesc
Legenda
l.ucantnCfll'YIIS t.wn
tlOlfll'llmttrk: _,
··- o.bedeMf!ISl'lflCipllle
o ,.,.....
CUl.be4'4!1M'd.-.C:ul'IILII'•
-- ca.- &lpra._,CORUUi1e
- DnimriafaM! pt ...
= cin. n,..:itrt
an.,...,..,,
.,,.,.
-- A le mu •            . ..
M1.4n1
Dărjlu
. .
Distribuţia speciei Lutra lutra N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
Cne , o .
ş,moneşh Cristuru Secuiesc °'""' ta . - Legenda ucun ..... Cuti.den!Y'fipnnclp,afa Dărjlu Dnancomuna l -- ....... , ... • -- - ''" Distribuţia speciei Lycaena dispar N În ROS-C/0357 Porumbeni A Cneoia ro ş,moneşti Cristuru Secuiesc Non ta Legenda P\ll'l(;ltflill'IWk: ..... .. vae ,..... CUfbe d& ntvel pnnclpu! Culbt-dtnl\, .«,t1Nllft. Sufnf8'1 oon5hita ,_. DnifflMtiOUI P-ld1Jl1 = or,. ..,..allllf41.II DnanCOfflllnel M1.4n1 Dărjlu -- A a. IIW •                 S1t,JD , .. . . Distribuţia speciei Lynx lynx N În ROSC/0357 Porumbeni A Cn• , a . ş,moneşh Cristuru Secuiesc .,, o..,. P unbenil •• Mar r i umt>em1 Po .;. . "" ta Legenda l.oooo Plrilffl Dărjlu Dnancomune l -- ....... , ... • -- - · .. '- ., Distribuţia speciei Maculiriea arian N În ROS-C/0357 Porumbeni A Cne , o . ia ş,moneşti Cristuru Secuiesc Porumt1en11/ °'""' Mar i )/ ta Legenda 8110ft l.ac!M'I P\n'l(;ltfllmtUk: ...... V"1 Curb&Nnwelp,11'1C1pu!I , ,. CUl'blidfl'!Nel.-CundlW• ..... Supfat'&l,llconA\Ala- -- DnftMtlotlal , = or,.- n,..atrt'11 DnanCOfflllnel M1.4n1 Dărjlu -- Ala lffl .l·                 S1r,t:0 ... . . Distribuţia speciei Myotis blythii N În ROS-C/0357 Porumbeni A Cn• , a . ş,moneşh Rug&nofl Cristuru Secuiesc 1 Porumt>em ! °'""' Mar i )/ 41 n ta I,) • Legenda M-bt:tfli l.acun _, l'l(;ltfli!l'ltUle .. vae ,..... Cwti ■ dii rwRI pmcillille dt!!I nlY teeiJMIIII &i ...._conY\111.• ,_ OnftMtiONII Pllilffl = or,.-n J.llleru,n Dărjlu DnanCOfflllne l -- Al a 1111.1    •             S1r,JD , .. . . Distribuţia speciei Myotis inyotis N În ROS-C/0357 Porumbeni A Cneoia re ş,moneşh
Rug&nofl
Cristuru Secuiesc
1
Porumt>em !
°'"""
Mar i )/
41 n
tkw
-
- 75 - 0 OiNll!,I) , G . :: . 11 pn
rÎ3
eo...,
(
ta
I.I •
-
L e genda
GJ M ffl)'OII l.acun
l'l(;ltfli!l'ltUle
..
vae
,.....
Cwti ■ dii rwRI pmcillille
dt!!I nlY teeiJMIIII
&i ...._conY\111.•
,_ OnftMtiONII Pllilffl
= or,.-n J.llleru,n Dărjlu
DnanCOfflllne l
-- Al a 1111.1    •            
S1r,JD
, ..
Distribuţia speciei Pholidoptera transsylvanica N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
Cne , o .
Cristuru Secuiesc
o.
Porum':Jem1/
Mar i )/
41 n
ta
\,I •
Legenda
Vlrl
,.....
t..u,
..
"""'
CwlMidant\lR!pnnciplllf!!I
-- ca.-
- Dnft MtlDNII
DnanCOfflllne l
M n1 •
Dărjlu
c,, ,,.
Cheo
4
( I) -
Harta presiunilor N
in ROSC/0357, Porumbeni 6 A
Şr!T'oneşt,
RugAl!e I
Cristuru
Secuiesc
Legenda
•m•u Prti11i.ncodEOl0ţ F020l 00104 H0105 L.Mvri
CIA4de"l\lelMCllndltt
Puncllhlmetrl::
= orum.iuaetten
0nmCDll'lllftlll
StiPJ.aJ1!1e mnYUlta
-- -•
-- A ltt„muA
:e
Distribuţia speciei Rhodeus amarus N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
Clled'" lkcl
Cneoia
re
N+cO
ş,moneşti Cristuru Secuiesc en11/ )J: °'""" Porumt1 Mar i 41un ta Legenda RMldetitlllllJIUI u,owl """' . P . \ . lf . l(;lfll'lilfltUle o..ti. O. n,ww{ Io o ,.. . . . .. CWIM!dtlnl\llllMC4.inllan &i fflCCll'IM\lltt --- c..- P,ldur 1 - OnftM._. = on.ni,..aef41tn M1.4n1 an.n , Dărjlu -- A la IIW •                 S1r,JD , .. Distribuţia speciei Romanogobio kess/eri N În ROS-C/0357 Porumbeni A • Clleo ş,moneşti Rug&nofl Cristuru Secuiesc 1 ! Porumt>em )J: Mari °'""" 41 n ta I,) • Legenda R ken,left ....... ,..... .. l'l(;lfll'lil'flt'tfle CulW' ct. nrvtl pllnCii,lllii VIO 0Mlle 0. nMII &IICVl!dllH · ·- Suint1ţa mnuota -- c..- - OnftMtlotla4 = or,.-n,,..atf41•11 DnanCOfflllne l S1r,JD -- lffl.l · ,,. M1.4n1
Dărjlu
Distribuţia speciei Sabaneje w ia aurata N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
ş,moneşh
Cristuru Secuiesc
°'"""
ta
Lege n da
0
......
-- -
,..... ..
l'l(;ltflill'lt'tfle Cuitat<lanwelpnr-.1pi1IIJ
VIO c»ti. H mve, 8!'0ID3111•
......
fll\aCINIA1rtalll
--- c..-
- Onft MtiONIII
= l,IO Clf41
Dnancomune l
M1.4n1
Dărjlu
S1r,JD
-- A.1 11-GIIIIW •
,,.
. .
Distribuţia speciei Ursus arctos N
În ROS-C/0357 Porumbeni A
ş moneşt i
Cristuru Secuiesc
Legenda
CwlJ9!HnJVliNICUndarl8
--Ctii ffta1a .Pldim
- C!MnMfanal
anan. ,.,.,
Dărjlu
-- Aa.Gl.! 1n 1.1 • 1. -
Zone potenţiale de conflict om-animal N
În ROS-CI0357 Porumbeni A
Cllea
• ş,moneştl
R &ne l
Cristuru Secuiesc
Porum':Jen11/ Mar i )
la
\,I •
Legenda
vo, ......
l,nbl III CUrtlecJe.nfl'ft111iric1pell!
:::;:::::::;;; ; °"9n M11onal S4Jpo e aNl'ilrllR
M ni = Cn.n,ll,IMtliN'I PHurl
u
-·
DMncomwul
Anexa 2.11 Hărţi ale presiunilor asupra speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
N
Harta presiunilor ., .
in ROSC/0357 Porumbeni 2 A
f'llCoJ n<
Şrmoneşt,
eluri!I
Dobe
"""
w
Legenda
MMl.-01 PAfWU!IUI lnti!I\VI' Lam1
Uff'l1Ui• CU!tlittl•nllftltpr1ncil)illlt
Punct llllmetJic CuftMt de nivel RCUlld„
QilOqiilt P,IO,u' i
OrumMKIRBI -- -
= Ol\lm
DrumCOfflllMI
lrJIU
-- M•dnmu1
'
Harta presiunilor N
in ROSCI0357 Porumbeni 3 „ A
C01 lnţ:Justria extractivă (exploatare de resurse minerale)
eo,a
ro
Cristuru Secuiesc
.\Ion
.
Punct ■ ltwnetnc:
. ..
Le g enda
. ,
!SIii fUHI p!IIICfPllll!I
Dnm ,naklMII
= DN m-
Drum CIDfflllM!
...,,
Dll<JIU
- A/ li-
{... ' ,,;
A
Harta presiunilor N
in ROSC/0357, Porumbeni 4 Cai de comunicatie
ş , oneşt i
Rug&ne111
Taeiura
"""
(
Legenda
D tk o.n"'•IPl'indi:,tlt
I -- 11Uflll!lttldO01D2 , G010001 , GOSII l..Ktil1
Pl.il'ICI llh!Mlrlc Clabt!I cla n!vel MQlfldara
v1rr - pr;f eitcorillUrtt
-- CI fa i rw Pi.duri
. " . " . " , ' , """"""'
-- ,...Gumun
c,, ,,.
Cheo
4
( I) -
Harta presiunilor N
in ROSC/0357, Porumbeni 6 A
Şr!T'oneşt,
RugAl!e I
Cristuru
Secuiesc
Legenda
•m•u Prti11i.ncodEOl0ţ F020l 00104 H0105 L.Mvri
CIA4de"l\lelMCllndltt
Puncllhlmetrl::
= orum.iuaetten
0nmCDll'lllftlll
StiPJ.aJ1!1e mnYUlta
-- -•
-- A ltt„muA
Anexa 2.12 Hărţi ale ameninţărilor asupra speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
r.. . tl ,,;
Harta amenintarilor N
in ROSC/0357- , Porumbeni 2 A
Şrmoneşti
eluri!I
Doben
"""
w
Legenda
MA Ol P1$U f'lltn$/Y U<i!Ai
D lfflltBM CUrbl-d&nltelo,\ncl
PuM;lal'Wftetf1C QJtt)tdtnlltel&C!lttlftdate
Vlrf - Supgfet,9con , n1M
- - CA-letale P&dl.Jr1
-= 0rvm ... .. -- ......
= Oru m fllll'I
  
.,..,._
Dăr11u
I.,. • • .e
Harta amenintarilor N
in ROSCI035 7- Porumbeni 3 A
C01 lnţ:Justria extractiva (exploatare de resurse miner.ale)
eo,a
ro
. ş moneşn
Cristuru Secuiesc
\,I
Legenda
Vtrt Clatlll ih:DMl 1,K1,1/1Nl'w
= On
_ m .... l . lJ ... d .. e ,., li!!!l!II -
„w
_ .., ,..,
Dll<JIU
"""'
Mare "
Harta amenintarilor N
A
in ROSC/0357 Porumbeni_3 .
Cai de comunicatie .d •
,colon . lt ,r I '•
. V'
ş,moneşti
(
7', i
. . --. .
/l •
a
..... ,I) I ..,,_ ' .
""
•--, J;I" \ Ooa•
.,-Ir · = : -<- · •··
I
t# .. .
A n
.
. C . o , <N<
) (
:::. _,
L egenda
1•1 ■ All'llll\ln1arecod001..G2 , GOl.03..G1 G0511
Lffill.111111
....
......
Cobe (le ni'f4!I pnnc1pal&
Cublidenl'l'etlM!C1,mdara
- Cll PM.,11
=='" Drumna - ""'1
- l)ru ffl-
Drum CICIIIIMl'llil
""'"
Ched MICA
Harta amenintarilor N
in ROSC/0357, Porumbeni 6 A
ş,n-oneşto
Cristuru Secuiesc
uobe
,. .
Legenda
F02 Ol , H01 CM . H01O!i L.ff11J1
Cwbedanl'ltllllfflliCIPIIIIII
.....
SIJpr:a1$ o:inuutie
-- -
aaiiiliiaa' IJRnl\Btlon.ll
= Dl'umjUOelffn
Onmco.mtlflilt
'"""
-- Al ttCM!rmm
Anexa 2.13 Hărţi privind starea de conservare a speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
A
Harta stării de conservare a N
speciei Bolbelasmus unicornis în RDSC/0357 Porumbeni
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare L!t wr i
-
Rm ct 11t im e- tr i c Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
A
Harta stării de conservare a N
speciei Bombina bombina În ROSCI0357 Porumbeni
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
n ş
. .
Legenda
Stare de c onservare l..iitufi
f3"UBl:l l â
■
Rm ct II time-tri c
cume de nPlr El -;.EOJnder_e
Supn 1 f •ţ1oc-.on...Uuil1i
,. : · : \ i
. :i:
V â J f Riduri
= C,,um nstic-n.e.1
= Orum j ude fc a n
-- l3'rum c:,,munai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11zi
-- /liJt d n . n1 uri
A
Harta stării de conservare a N
speciei Canis lupus
în RDSC/0357 Porumbeni
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare L!t wr i
-
Rm ct 11t im e- tr i c Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
Harta stării de conservare a speciei Carabus variolosus ,c în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare L!t wr i
-
Rm ct 11t im e- tr i c Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
Harta stării de conservare a speciei Cucujus cinnaberinus în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare L!t wr i
-
Rm ct 11t im e- tr i c Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
Harta stării de conservare a speciei He/ix pomatia
în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare L!t wr i
-
Rm ct 11t im e- tr i c Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
A
Harta stării de conservare a N
peciei Lissotriton vulgaris ampe ţ ensis în RDSC/0357 Porumbeni
.{
c turu
Ser nesc
DO··
■
·-· j
btn
a etur1
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
Legenda
Stare de c onservare l...:!lcu r i
cum e de niv el pril cip-al!:
C urh e dE nN El i E QJT1.r:f 3 r E
Rm ct II t im e-tri c
V â J f
Râu , t
= C,,um ns tic-n .e. 1
= Orum j u d e E a n
-- l3'rum c:,, mu nai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11 z i
-- /liJ t d n . n1 uri
A
Harta stării de conservare a N
speciei Lucanus cervus
În ROSC/0357 Porumbeni
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
n ş
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i c - Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
Harta stării de conservare a speciei Lycaena dispar
În ROSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ş
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i c - Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
A
Harta stării de conservare a N
speciei Lynx lynx
în RDSC/0357 Porumbeni
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i c - Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
A
Harta stării de conservare a N
speciei Maculinea arion
in R Q C/0357 Porumbeni
"
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
Legenda
Stare de con s ervare La wr i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
:: U.J bE de niv e l iEC UTtd 9 J E
Rm ct 11t im e- tr i c - 3u µ- afE ţ e -ccJ15b:Li h.
V â J f Fâ :l u ri
= C,,um nstic-n .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mu nai l
o 0 . 75 1 . 5 km -- SU11zi
-- /liJt d n . n1 uri
Harta stării de conservare a speciei Myotis blythii
în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
< .{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ş
. .
Legenda
Stare de c onservare l...:!lcu r i
cum e de niv el pril cip-al!:
C urh e dE nN El i E QJT1.r:f 3 r E
Rm ct II t im e-tri c
V â J f
Râ u, t
= C,,um ns tic-n .e. 1
= Orum j u d e E a n
-- l3'rum c:,, mu nai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11 zi
-- /liJ t d n . n1 uri
Harta stării de conservare a speciei Myotis myotis
în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
< .{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ş
. .
Legenda
Stare de c onservare l...:!lcu r i
cum e de niv el pril cip-al!:
C urh e dE nN El i E QJT1.r:f 3 r E
Rm ct II t im e-tri c
V â J f
Râ u, t
= C,,um ns tic-n .e. 1
= Orum j u d e E a n
-- l3'rum c:,, mu nai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11 zi
-- /liJ t d n . n1 uri
A
Harta stării de conservare a N
speciei Pholidoptera transsylva ica
În ROSC/0357 Porumbeni
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare L!t wr i
Rm ct 11t im e- tr i c - Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
Harta stării de conservare a speciei Rhodeus amarus ; in R Q C/0357 Porumbeni
"
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ş
. .
Curb.!; dE n.ili Eil prin.cipe le
Cwbii dii n.Nrt l-. 1oa.mdatii
A . m d:!!llim!!!hic
C IÎ if Bat E
Râ1J i
.=--- Drumr11il t iwia l
=
---
Drum ju':::Fei:e :!l n
Orum m.m1 I
Stare de conservare
o 0 . 75 1 .5 km --- strll.Zi
--- AltedtumLJr i
Legenda
Ul cui i
A
Harta stării de conservare a N
speciei Romanogobio kessleri
in R Q C/0357 Porumbeni •c
"
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ş
. .
Curb.!; dE n.ili Eil prin.cipe le
Cwbii dii n.Nrt l-. 1oa.mdatii
A . m d:!!llim!!!hic
C IÎ if Bat E
Râ1J i
.=--- Drumr11il t iwia l
=
---
Drum ju':::Fei:e :!l n
Orum m.m1 I
Stare de conservare
o 0 . 75 1 .5 km --- strll.Zi
--- AltedtumLJr i
Legenda
Ul cui i
Harta stării de conservare a speciei Sabanejewia aurata În R Q C/0357 Porumbeni
"
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ş
. .
Curb.!; dE n.ili Eil prin.cipe le
Cwbii dii n.Nrt l-. 1oa.mdatii
A . m d:!!llim!!!hic
C IÎ if Bat E
Ri1Ji
.=--- Drumr11il t iwia l
=
---
Drum ju':::Fei:e :!l n
Orum m.m1 I
Stare de conservare
o 0 . 75 1 .5 km --- strll.Zi
--- Al t edtumLJr i
Legenda
UI. CUJ i
A
Harta stării de conservare a N
speciei Ursus arctos în RDSC/0357 Porumbeni
l.
a etur1
c turu
Ser nesc
btn
P m •
o. umben,1 ,,.-
·
1an i
n ş
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i c - Su.p ,s.fl! ţ c orutrui te
V â J f f's □ L 'Ji
= C,,um nstic-n. .e. 1
= Orum j ud e fc a n
-- l3'rum c:,, mun ai l
o 0 . 75 1 .5 km -- SU11z i
-- /liJt d n . n1 uri
Anexa 2.14 Harta infrastructurii rutiere şi a căilor ferate
Anexa 2.15 Harta construcţiilor
Anexa 2.16 Harta perimetrului construit
Anexa 2.17 Harta obiectivelor turistice
Anexa 2.18 Harta utilizării terenurilor
Anexa 2.19 Harta juridică Preluat: 2026-09-24T18:43:39.931163+00:00 · SHA256: 1386d96476295f70761c88bb188de6da2fa2128283e358a27463e914e4e271f1