Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2017
ANEXE din 28 iunie 2017 pentru completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Educa?iei Na?ionale · ID sursă 234361
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXE din 28 iunie 2017
pentru completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală
EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 529 bis din 6 iulie 2017
ANEXA 1
LISTA
curriculumurilor de pregătire în rezidenţiat pentru specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală a căror durată de pregătire a fost majorată
Nr. Crt . ,enumirea specialităţii ,urata de pregătire c.nf.rm Ordinului MS nr. 1109/2016 ,OMENIUL ME,ICINĂ Specialităţi clinice - Grupa specialităţilor medicale 1 Cardiologie ani 2 Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice 5 ani 3 Endocrinologie 5 ani 4 Gastroenterologie 5 ani 5 Geriatrie şi gerontologie 5 ani Hematologie 5 ani 7 ,edicină de familie 4 ani 8 Nefrologie 5 ani . Neurologie 5 ani 1/ Neurologie pediatrică 5 ani 11 Pneumologie 5 ani 12 Psihiatrie 5 ani 13 Psihiatrie pediatrică 5 ani 14 1eumatologie 5 ani Specialităţi clinice - Grupa specialităţilor chirurgicale 15 Chirurgie toracică ani 1 2rtopedie pediatrică ani Specialităţi paraclinice 17 Anatomie patologică 5 ani 18 1adiologie-Imagistică medicală 5 ani
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
CAR,IOLOGIE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
Definiţia specialităţii:
Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea„ diagnosticarea„ tratarea şi recuperarea bolnavilor cu suferinţe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 6 NUMARUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 Medicina internă NUMARUL DE LUNII/MODUL 15 luni ORE DE CURSI/MODUL 96 ore curs MODULUL 2 ATI NUMARUL DE LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/MODUL 24 ore curs MODULUL 3 Neurologie NUMARUL DE LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/MODUL 20 ore MODULUL 4 Diabet zaharat„ nutriţie şi boli metabolice NUMARUL DE LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/MODUL 20 ore MODULUL 5 Endocrinologie NUMARUL DE LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/MODUL 20 ore MODULUL 6 Cardiologie clinică şi explorări neinvazive NUMARUL DE LUNII/MODUL 12 luni - se începe cu primele 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 180 ore curs MODULUL 7 Terapie intensivă cardiologică NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 14 ore MODULUL 8 Ecocardiografie şi alte tehnici imagistice NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 50 ore MODULUL 9 Cardiologie intervenţională NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 30 ore MODULUL 10 Aritmologie intervenţională NUMARUL DE LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/MODUL 30 ore MODULUL 11 Cardiologie preventivă şi recuperare NUMARUL DE LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/MODUL 14 ore MODULUL 12 Chirurgie cardiovasculară NUMARUL DE LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/MODUL 14 ore MODULUL 13 Stagii opţionale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare NUMARUL DE LUNII/MODUL 5 ½ luni ORE DE CURSI/MODUL 12 ore MODULUL 14 Bioetică NUMARUL DE LUNII/MODUL ½ lună ORE DE CURSI/MODUL 20 ore Total ore pregătire teoretică 544 ore didactice„ la care se adauga 40-50 ore studiu individual I/ an„ reprezentând 20- 30% din activitate Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică„ conform contractului de muncă individual Structura programului 1. Etapa de angajare„ luare în evidenţă„ rezolvarea problemelor social-administrative„ prezentarea la spital şi clinica repartizată„ stabilirea responsabilului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni}. 2. A. Trunchi comun - 2 ani MEDICINA INTERNA (I.1} - 15 luni (rezidentul va decide impreuna cu coordonatorul de rezidentiat unde se vaI/vor desfasura stagiulI/stagiile de pregatire„ acestaI/acestea putand fi intr-o sectie de medicina interna„ sau o specialitate - pneumologie„ gastroenterologie„ nefrologie„ hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni in aceeasi sectie} A.T.I. (I.2} - 3 luni (poate include si un stagiu de cel putin o luna in UPUI/unitati SMURD} NEUROLOGIE (I.3} - 2 luni DIABET ZAHARAT„ NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.4} - 2 luni ENDOCRINOLOGIE (I.5} - 2 luni 2. B. Cardiologie - 4 ani
CARDIOLOGIE CLINICĂ ŞI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6} - 12 luni TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC} (I.7} - 6 luni ECOCARDIOGRAFIE SI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculara„ scintigrafia cardiaca„ CT cardiac„ RMN cardiac} (I.8} - 6 luni CARDIOLOGIE INTERVENTIONALA (I.9} - 6 luni ARITMOLOGIE INTERVENTIONALA (I.10} - 6 luni CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ŞI RECUPERARE (I.11} - 3 luni CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12} - 3 luni STAGII OPŢIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGATIRII INTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8„ I.9„ I.10} SAU CERCETARE (I.13} - 5 ½ luni BIOETICĂ (I.14} - ½ lună
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V ANUL VI I.6 I.1 I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10 I.11 I.12 I.13 I.14
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni„ pentru dobândirea abilităţilor generale în specialitate„ conform cu recomandările UEMS. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativa si in functie de alegerea stagiului optional.
Modulul 1, anul I - 6 luni şi anul II - 6 luni: Medicină internă - (rezidentul va decide impreuna cu coordonatorul de rezidentiat unde se vaI/vor desfasura stagiulI/stagiile de pregatire„ acestaI/acestea putand fi intr-o sectie de medicina interna„ sau o specialitate - pneumologie„ gastroenterologie„ nefrologie„ hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni in aceeasi sectie}
Nr. ore curs: 96 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Principii de diagnostic in medicina interna: a. diagnostic clinic b. diagnostic de laborator c. diagnostic imagistic 2. Septicemiile 3. Infecţii nozocomiale 4. Socul 5. Bronşita cronică si emfizemul pulmonar 6. Astmul bronşic 7. Boli infecţioase pulmonare 8. Boli pulmonare interstiţiale fibrozante si sarcoidoza 9. Bronşiectaziile si abcesul pulmonar 10. Neoplasmul pulmonar 11. Boli ale pleurei 12. Sindromul mediastinal 13. Sindromul de detresa respiratorie acuta 14. Insuficienţă respiratorie cronica 15. Forme de tuberculoză pulmonară şi cu alte localizări 16. Artrita reumatoidă si spondilartritele seronegative 17. Colagenozele si vasculitele 18. Infecţiile articulare 19. Boala artrozica 20. Osteoporoza 21. Anemiile 22. Leucemiile 23. Limfoamele maligne 24. Sindroamele mieloproliferative 25. Tulburările de coagulare si hemostaza 26. Glomerulopatii acute şi cronice 27. Nefropatiile obstructive 28. Infecţii ale căilor urinare„ pielonefrite 29. Neoplasmul renal şi al căilor urinare 30. Insuficienţa renală acută şi cronică 31. Dializa şi transplantul renal 32. Bolile esofagului 33. Gastritele şi ulcerul peptic 34. Sindroamele de malabsorbtie 35. Neoplasmul esofagian şi gastric 36. Neoplasmul intestinului subţire şi al colonului 37. Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă şi boala Crohn} 38. Abdomenul acut 39. Hemoragiile digestive 40. Hepatitele acute 41. Hepatitele cronice 42. Ciroza hepatica 43. Tumorile hepato-biliare 44. Afecţiunile vezicii şi ale căilor biliare 45. Pancreatitele acute şi cronice 46. Neoplasmul de pancreas 47. AIDS - forme de manifestare 48. Antibioterapia 2. Obiective educaţionale. Dobândirea cunoştinţelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului şi aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicaţii ale bolii de bază„ pacientului cu afecţiuni severe sau probleme medicale complexe. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
- Toracocenteze: 10 manevre (efectuare} - Paracenteze: 10 manevre (efectuare} - Teste funcţionale pulmonare: 50 buletine (interpretare} - Teste funcţionale hepatice: 150 buletine (interpretare} - Teste funcţionale renale: 150 buletine (interpretare} - Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare}
Modulul 6, anul I primele 6 luni si anul III 6 luni: Cardiologie clinică şi explorări neinvazive (ECG„ ECG de efort„ monitorizare ECG pe termen lung„ teste cardiopulmonare„ monitorizarea ambulatorie a TA}
Nr. ore curs: 180 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Noţiuni de embriologie şi anatomie a aparatului cardiovascular - 4 ore 2. Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore 3. Noţiuni de genetică şi cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore 4. Anamneza si examenul clinic în cardiologie - 2 ore 5. Electrocardiograma (standard„ de efort„ monitorizare ECG pe termen lung} - 8 ore 6. Explorarea radiologică (convenţională} a aparatului cardiovascular - 2 ore 7. Tehnici moderne imagistice (CT„ RMN ) - 4 ore 8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT„ PET„ tehnici hibride} - 2 ore 9. Testele cardiopulmonare si explorarile respiratorii în bolile cardiovasculare - 2 ore 10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore 11. HTA primară şi secundară - 6 ore 12. Valvulopatiile (mitrale„ aortice„ tricuspidiene„ pulmonare} - 8 ore 13. Indicaţiile chirurgicaleI/intervenţionale în valvulopatii - 2 ore 14. Protezele valvulare - 2 ore 15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore 16. Patologia cordului operat - 2 ore 17. Endocarditele infecţioase - 2 ore 18. Aterogeneza - 2 ore 19. Factorii de risc cardiovascular (evaluare si management} - 2 ore 20. Boala cardiacă ischemica - 12 ore - Angina stabilă - 2 ore - SCA fără supradenivelare ST - 4 ore - SCA cu supradenivelare ST - 4 ore - Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore 21. Tulburările de ritm - 8 ore 22. Tulburările de conducere - 4 ore 23. Sincopa - 2 ore 24. Moartea subită cardiacă - 2 ore 25. Miocarditele şi cardiomiopatiile - 6 ore 26. Bolile pericardului - 4 ore 27. Tumorile cardiace - 2 ore 28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă şi secundară - 4 ore 29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore 30. Cordul pulmonar cronic - 2 ore 31. Insuficienţa cardiacă (acuta si cronică} - 8 ore 32. Socul cardiogen - 2 ore 33. Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale - 2 ore 34. Determinările cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore 35. Determinarile cardiovasculare in bolile hematologice - 2 ore 36. Cardio-oncologia - 2 ore 37. Afectarea renală şi bolile cardiovasculare - 2 ore 38. Sarcina şi bolile cardiovasculare - 2 ore 39. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore 40. Bolile aortei - 4 ore 41. Bolile arterelor periferice - 4 ore 42. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută şi cronică„ angiodisplazia} - 2 ore 43. Bolile venelor - 2 ore 44. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri„ vârstnici„ femei} - 2 ore 45. Cordul atletic - 2 ore 46. Afectarea cardiacă şi afecţiunile psihice - 2 ore 47. Terapia antiplachetară„ anticoagulanta„ fibrinolitică - 2 ore 48. Terapia cu betablocante - 2 ore 49. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore 50. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore 51. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore 52. Terapia antiaritmică - 2 ore 53. Diureticele - 2 ore 54. Terapia hipolipemiantă - 2 ore 55. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenţii chirurgicale necardiace - 2 ore 56. Transplantul cardiac„ dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore 57. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore 58. Analiza cost-eficienţă în cardiologie - 2 ore 2. Obiective educaţionale. Însuşirea cunoştinţelor necesare diagnosticului„ tratamentului şi prevenţiei în bolile cardiovasculare. Dobândirea abilităţilor practice (efectuare şiI/sau interpretare a probelor paraclinice}„ necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară complexă. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile„ dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. - ECG: 1000 buletine (efectuare şi interpretare} - ECG de efort: 200 teste (efectuare şi interpretare} - Monitorizare ECG pe termen lung: 200 teste (efectuare şi interpretare} - Teste cardiopulmonare: 25 (asistare şi interpretare} - Monitorizarea ambulatorie a TA: 300 teste (efectuare şi interpretare} - Punctii arteriale si venoase: 300 (efectuare} - Cardioversii electrice: 50 (efectuare} - Pericardiocenteze: 25 (efectuare} - Prezentari de cazuri clinice: 20 - Prezentari de referate stiintifice: 20 Modulul 2, anul II: A.T.I. - poate include şi un stagiu de cel puţin o lună în UPU/unităţi SMURD Nr. ore curs: 24 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Comele 2. Echilibrul acido-bazic (normal şi patologic} 3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal si patologic} 5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice 6. Anestezia locală şi generală 7. Circulaţia extracorporeală 8. Resuscitarea cardiopulmonară 9. Circulaţia asistată: balon intraaortic de contrapulsaţie„ alte tehnici 10. Evaluarea preoperatorie 11. Evaluarea şi tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile} 12. Indicaţiile şi tehnica dializei 2. Obi ective educaţionale. Evaluarea pacientului critic„ acordarea şi efectuarea de manevre diagnostice şi terapeutice în vederea stabilizării acestuia. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. - Intubaţia oro-traheală: 10 (pe manechin} şi 3 pe "viu" - Puncţia venei subclaviculare şi a venei jugulare interne: 20 - Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin} şi 5 pe "viu" - Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare} şi 20 de cazuri (dirijarea echilibrării} - Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare} şi 20 cazuri (dirijarea echilibrării}
Modulul 3, anul III: Neurologie
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Examenul clinic neurologic 2. Examenul paraclinic in neurologie 3. Afecţiunile vasculare carotidiene şi ale arterelor vertebrale 4. Accidente vasculare cerebrale ischemice 5. Accidente vasculare cerebrale hemoragice 6. Hemoragia subarahnoidiană 7. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral 8. Meningitele 9. Tulburările de somn 10. Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice 2. Obiective educaţionale. Deprinderea noţiunilor clinice şi interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul„ tratamentul şi recuperarea pacientului neurologic. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}
- Examenul clinic neurologic (efectuare şi interpretare} - CT şi RMN în boli neurologice acute şi cronice (interpretare }
Modulul 4, anul III: Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Diabetul zaharat (1} 2. Diabetul zaharat (2} 3. Tratamentul diabetului zaharat 4. Complicatiile diabetului zaharat 5. Comele diabetice 6. Obezitatea 7. Dislipidemiile; sindromul metabolic 8. Hipoglicemiile 9. Tezaurismozele 10. Afectarea cardiovasculara in diabetul zaharat 2. Obi ective educaţionale. Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat siI/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt şi lung. Însuşirea manevrelor necesare tratamentului situaţiilor acute la pacientul decompensat. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
- Test de încărcare orala la glucoza: 30 buletine (interpretare} - Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare} - Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri - Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri - Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri
Modulul 5, anul III: Endocrinologie
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Hormonii şi acţiunea acestora asupra aparatului cardiovascular 2. Reglarea neuroendocrină 3. Tumorile hipofizare şi hipopituitarismul 4. Bolile tiroidei 5. Bolile glandelor paratiroide 6. Hipertensiunea secundară endocrină 7. Tulburări testiculare şi ovariene 8. Sindroame poliglandulare 9. Sindromul carcinoid 10. Tulburări în diferenţierea sexuală 2. Obi ective educaţionale. Evaluarea completă a pacientului cu patologie endocrinologică; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt şi lung. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
- Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare} - Ecografia si scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare} - Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie„ CT}: 30 (interpretare}
Modulul 7, anul IV: Terapie intensivă cardiologică (USTACC)
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Introducere; importanţa pregătirii în resuscitare cardiopulmonară şi cerebrală 2. Suportul vital de bază (SVB}. 3. Suportul vital avansat (SVA} 4. Resuscitarea în condiţii speciale 5. Sindromul post-resuscitare . Aspectele etice ale resuscitării 7. Organizarea echipei de resuscitare 2. Obiective educaţionale. Deprinderea manevrelor de SVA şi SVB. Participarea în cadrul modulului la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Obţinerea unui certificat in resuscitarea cardiopulmonara, În conformitate cu reglementările În vigoare, În urma promovării examenului de final de curs.
Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie şi alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac)
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1 Principiile fizicii ultrasunetelor şi a efectului Doppler 2 Tehnica examenului ecocardiografic în modul M şi bidimensional 3 Tehnica examenului Doppler spectral şi color 4 Aparatura ecocardiografică 5 Examenul ecocardiografic normal 6 Date hemodinamice obţinute prin ecocardiografie şi Doppler 7 Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale 8 Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice 9 Evaluarea ecografică a valvei pulmonare si tricuspide 10 Evaluarea ecografică a protezelor valvulare 11 Ecocardiografia în bolile miocardului 12 Ecocardiografia în bolile pericardului 13 Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia ischemică 14 Evaluarea ecografică a funcţiei ventriculului stâng 15 Evaluarea ecografica a functiei ventriculului drept si a atriilor 16 Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace 17 Evaluarea ecografică a bolile aortei 18 Ecografia şi examenul Doppler în bolile cardiace congenitale 19 Ecografia arterelor membrelor inferioare (indicaţii„ interpretare} 20 Ecografia venelor periferice (indicaţii„ interpretare} 21 Ecocardiografia transesofagiană: tehnică„ indicaţii„ contraindicaţii„ complicaţii. Planurile de secţiune în ETE. Modalitati de examinare. 22 Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice„ modalitati de stress„ protocoale„ indicaţii„ contraindicaţii„ reacţii adverse„ precauţii. 23 Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice„ tehnică„ agenţi de contrast„ indicaţii„ precauţii. 24 Ecocardiografia tridimensională: tehnică„ utilitate clinică. 25 Doppler-ul tisular si speckle tracking: tehnică„ utilitate clinică. 2. Obiective educaţionale. Însuşirea indicaţiilor„ principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităţilor de a efectuaI/interpreta proceduri imagistice şi integrarea acestora în contextul clinic. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
- Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare şi interpretare} - Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare şi interpretare} - Ecografii vasculare: 50 (efectuare şi interpretare} - Ecografii de stress: 25 (asistare şi interpretare} - Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare} - CT cardiac: 25 (interpretare} - RMN cardiac: 25 (interpretare}
Modulul 9, anul V: Cardiologie intervenţională
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulaţiei coronare - 4 ore 2. Coronarografia diagnostică: indicaţii„ tehnică„ complicaţii - 4 ore 3. Angioplastia coronariană percutană: indicaţii„ tehnică„ complicaţii - 6 ore 4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST - 4 ore 5. Tehnici complementare PCI - 2 ore 6. Tehnici intervenţionale noi - 2 ore 7. Metode diagnostice invazive complementare - 2 ore 8. Angioplastia renală şi angioplastia carotidiană: tehnică„ indicaţii„ complicaţii - 2 ore 9. Arteriografia periferică - 2 ore 10. Angioplastia arterelor periferice şi viscerale - 2 ore 2. Obiective educaţionale. Integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic şi tratament în patologia cardiovasculară. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
- Puncţii arteriale şi venoase: 300 (efectuare} - Cateterism cardiac (stâng şi drept}: 50 (asistare şi interpretare} - Coronarografii şi ventriculografii: 200 (asistare şi interpretare} - Intervenţii percutane: 50 (asistare}
Modulul 10, anul V: Aritmologie intervenţională
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic - 2 ore 2. Indicaţiile studiului electrofiziologic - 2 ore 3. Diagnosticul electrofiziologic - 2 ore 4. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie - 2 ore 5. Indicaţiile ablaţiei prin radiofrecvenţă - 2 ore 6. Tratamentul intervenţional al aritmiilor - 2 ore 7. Indicaţiile stimulării cardiace temporare şi permanente - 4 ore 8. Stimularea cardiacă temporară - 2 ore 9. Stimularea cardiacă permanentă - 2 ore 10. Defibrilatorul implantabil - 2 ore 11. Terapia de resincronizare cardiacă - 2 ore 12. Complicaţii şi malfuncţii ale dispozitivelor implantabile - 4 ore 13. Urmărirea dispozitivelor implantabile - 2 ore 2. Obiective educaţionale. Integrarea tehnicilor de diagnostic şi tratament în aritmologia intervenţională la pacientul cu patologie cardiovasculară. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
- Implantare stimulator temporar: 50 (efectuare} - Implantare stimulator permanent: 30 (asistare} - Programare stimulator: 50 (asistare şi interpretare} - Implantare defibrilator: 5 (asistare} - Implantare CRT: 5 (asistare} - Studii electrofiziologice: 25 (asistare} - Interventii electrofiziologice: 10 (asistare}
Modulul 11, anul VI: Cardiologie preventivă şi recuperare
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Factorii de risc cardiovascular 2. Evaluarea riscului cardiovascular 3. Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare 4. Profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare 5. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute 6. Reabilitarea în insuficienţa cardiacă 7. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operaţiile pe cord deschis 2. Obiective educaţionale. Calcularea şi stratificarea riscului cardiovascular. Însuşirea protocoalelor de evaluare şi monitorizare în funcţie de grupul de risc al pacientului şi a principiilor de reabilitare în patologia cardiovasculară. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Alcătuirea şi implementarea unui program educaţional şi de antrenament personalizat.
Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovasculară
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Chirurgia valvulopatiilor 2. Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian 3. Chirurgia bolilor cardiace congenitale 4. Chirurgia aortei 5. Chirurgia arterelor periferice„ renale si carotide 6. Chirurgia in insuficienta cardiaca 7. Patologia cordului operat 2. Obiective educaţionale. Dobândirea cunoştinţelor necesare evaluării şi monitorizării pacientului pre si postoperator in chirurgia cardiovasculara. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
- Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenţii (asistare}
Modulul 13, anul VI: Stagii opţionale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare ştiinţifică medicală
Nr. ore curs: 12 ore (in cazul alegerii modulului de cercetare stiintifica medicala; in cazul prelungirii modulelor I.8„ I.9„ I.10„ numarul orelor de curs„ tematica si activitatea practica vor fi adaptate conform curriculei de pregatire in atesatul de studii complementare respectiv}.
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică (in cazul alegerii modulului de cercetare stiintifica medicala}. 1. Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept 2. Noţiuni de epidemiologie generală 3. Noţiuni de bază de statistică medicală 4. Interpretarea critică a studiilor clinice 5. Conceperea şi redactarea unui articol ştiinţific 6. Cum să faci o prezentare ştiinţifică medicală 2. Obiective educaţionale. Stagiile opţionale se vor face în ultimele 6 luni şi pot conta pentru pregătirea în vederea obţinerii de atestate de studii complementare (in cazul prelungirii modulelor I.8„ I.9„ I.10}. Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
ComunicareaI/publicarea rezultatului proiectului de cercetare desfaşurat pe parcursul rezidenţiatului.
Modulul 14, anul VI: Bioetică
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică. 1. Introducere în bioetică - 2 ore 2. Conceptele de sănătate„ boală„ suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 3. Relaţia medic-pacient - 4 ore 4. GreşeliI/erori în practica medicală - 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 8. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 2. Obiective educaţionale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale şi aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:
Curriculumul în cardiologie prevede un număr de 544 de ore didactice pentru tematica prezentată„ în afara cărora sunt prevazute şi 40-50 de ore I/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii„ activitatea didactică acoperă 20-30%„ restul de 70-80% fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă„ făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (,,log-book"}„ în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă„ activitatea în programele de cercetare„ participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicala continua„ etc.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE:
Modulul de terapie intensivă cardiologică (USTACC} va cuprinde şi un curs de resuscitare cardiorespiratorie„ curs ce se va incheia obligatoriu cu un examen in urma caruia rezidentul va obtine un certificat in resuscitarea cardiopulmonara„ in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Stagiile opţionale (prelungirea modulelor I.8„ I.9„ I.10} se vor face in ultimele 6 luni si vor conta pentru pregatirea in vederea obtinerii de atestate de studii complementare.
Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate I/publicate.
REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Competenţele teoretice şi practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:
Nivele de competenţă:
Nivel I Experienţă în indicarea si interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice„ fără experienţă în efectuarea tehnicii.
Nivel II Experienţă în efectuarea tehnicii„ dar nu ca operator independent.
Nivel III Experienţă în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicaţiei„ efectuarea procedurii„ interpretarea acesteia„ managementul complicatiilor}.
Tehnica Nivel de competenta Numar de proceduri recomandat ECG III 1000 (EI/I} ECG de efort III 200 (EI/I} Monitorizare ECG pe termen lung III 200 (EI/I} Teste cardiopulmonare II 25 (AI/I} Monitorizarea ambulatorie a TA III 300 (EI/I} Ecocardiografii transtoracice III 350 (EI/I} Ecocardiografii transesofagiene II 30 (AI/I} Ecografii vasculare II 50 (EI/I} Ecografii de stress II 25 (AI/I} Explorarea radionuclidica I 25 (I} CT cardiac I 25 (I} RMN cardiac I 25 (I} Punctii arteriale si venoase III 300 (E} Cateterism cardiac (stang si drept} II 50 (AI/I} Coronarografii si ventriculografii II 200 (AI/I} Interventii percutane I 50 (A} Chirurgie cardiovasculara I 25 (A} Implantare stimulator temporar III 50 (E} Implantare stimulator permanent I 30 (A} Programare stimulator II 50 (AI/I} Implantare defibrilator I 5 (A} Implantare CRT I 5 (A} Studii electrofiziologice I 25 (A} Interventii electrofiziologice I 10 (A} Cardioversii electrice III 50 (E} Pericardiocenteze III 25 (E} Prezentari de cazuri clinice 20 Prezentari de referate stiintifice 20 E = efectuat; I = interpretat; A = asistat.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare„ specifice programului de pregătire în specialitatea "Cardiologie".
I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire in modulul I.6 II. Proba clinică de cardiologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise III. Proba clinică de medicină internă - cazurile vor fi alese din următoarea tematică 1. Pneumoniile. 2. Bronhopneumopatia cronica obstructiva. 3. Supuratiile bronho-pulmonare. 4. Astmul bronsic. 5. Pneumoconiozele. 6. Sindrom de revarsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasa„ pleurezia hemoragica}. 7. Insuficienta respiratorie acuta si cronica. 8. Sindromul mediastinal. 9. Colagenozele (lupusul eritematos diseminat„ dermatomiozita„ poliarterita nodoasa„ sclerodermia}. 10. Glomerulonefritele acute si cronice. 11. Sindromul nefrotic. 12. Pielonefrita acuta si cronica. 13. Litiaza urinara. 14. Insuficienta renala acuta si cronica. 15. Ulcerul gastric si duodenal. 16. Pancreatita acuta si cronica. 17. Peritonitele. 18. Hepatita acuta si cronica. 19. Ciroza hepatica. 20. Litiaza biliara. 21. Colecistita acuta si cronica. 22. Anemiile. 23. Policitemiile primare si secundare. 24. Leucemiile. 25. Mielomul multiplu. 26. Sindroamele hemoragipare. 27. Diabetul zaharat. 28. Poliartrita reumatoida. 29. Reumatismul cronic degenerativ. 30. Hipertiroidismul si hipotiroidismul. 31. Boala Addison„ sindromul Cushing„ hiperaldosteronismul. 32. Accidentele vasculare cerebrale. 33. Starile comatoase.
IV Proba practică
1. Electrocardiograma. Monitorizare ECG pe termen lung. 2. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale. 3. Examenul radiologic cord-pulmon. 4. Ecocardiografia şi examenul Doppler. 5. Cateterismul cardiac. 6. Angiografia (inclusiv coronarografia}. 7. Probe funcţionale respiratorii si teste cardiopulmonare. 8. Date privind dislipidemii„ enzime serice„ factori de coagulare„ hemograma. 9. Teste de explorare a echilibrului acido-bazic si hidro-electrolitic. 10. Teste de stress (ECG„ ecografie cardiacă}.
Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica mentionata„ fiecare test fiind notat cu 2 puncte.
TEMATICA DE EXAMEN
Tematica de pregatire in modului I.6.
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)
Competenţele practice minimum acceptabile„ ierarhizate în funcţie de nivelul de experienţă„ au fost detaliate ca rezultate aşteptate dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor din curriculum de pregătire (pagina 15}.
2. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE 2.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii Medicul specialist cardiolog„ ca urmare a promovării examenului de medic specialist„ a dobândit competenţele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire„ competenţe ce intră în standardul profesional „ cu excepţia celor ce aparţin domeniilor adiţionale de dezvoltare existente în legislaţia Ministerului Sănătăţii sub denumirea de atestate de pregătire complementară.
2.2. Obligaţii Medicul specialist cardiolog se supune obligaţiile etice„ deontologice şi profesionale stipulate de catre Colegiul Medicilor din România şi a Ministerului Sănătăţii.
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,
Nume„ prenume: Vinereanu„ Dragos Semnatura:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
,IABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN
SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE
Specialitatea ,iabet zaharat Nutriţie şi B.li Metab.lice (,ZNBM)
Specialitatea Diabet zaharat Nutriţie şi Boli ,etabolice (DZNB,) este specialitatea care studiază urmatoarele aspecte:
obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular şi metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viaţă nesănătos)
principalele boli cronice netransmisibile şi factori de risc (diabet zaharat, suprapondere,
hipoglicemiile de cauză diabetică şi non-diabetică nutriţia individului sănătos
pulmonare, etc)
dietoterapia în boli cronice şi acute (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice,
dietoterapia în situaţii speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, varstnici, comunităţi) boli metabolice ereditare Aerori înăscute de metabolism
Definiţia specialităţii:
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL ,E ANI 5 NU,A1UL T2TAL DE ,2DULE 14 MO,ULUL 1 (,IABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE A PARTEA I (subiecte 1A27) ,IABET ZAHARAT NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 52 saptamaniA 12 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 44 oreA1 oraAsaptamanaA44 saptamani MO,ULUL 2 ,EDICINĂ INTE1NĂ - CAR,IOLOGIE ŞI ECOGRACIE VASCULARĂ NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2/ saptamani A 5 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 2/ oreA1 ora curs AsaptamanaA MO,ULUL ,EDICINĂ INTE1NĂ - PNEUMOLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 8 saptamaniA 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 8oreA 1 ora A saptamanaA MO,ULUL 4 ,EDICINĂ INTE1NĂ - NECROLOGIE si ,IALIZA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 12 saptamani / luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 12 oreA1oraAsaptamanaA MO,ULUL 5 ,EDICINĂ INTE1NĂ - GASTROENTEROLOGIE ŞI ECOGRACIE GENERALĂ NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 saptamani /4 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 1 oreA1 oraAsaptamana / MO,ULUL 6 OCTALMOLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 4 saptamani /1luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 4 oreA1 ora Asaptamana / MO,ULUL 7 NEUROLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 8 saptamani /2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 8 oreA 1 oraAsaptamana / MO,ULUL 8 IGIENA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 4 saptamani / 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 4 oreA 1 oraAsaptamana / MO,ULUL 9 EN,OCRINOLOGIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 24 saptamani /6 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 24 oreA1ora Asaptamana / MO,ULUL 10 PE,IATRIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 8 saptamani /2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 8 oreA1oraAsaptamanaA MO,ULUL 11 BIOSTATISTICA ME,ICALA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 saptamani 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 3 oreA1,5 oreAsaptamanaA MO,ULUL 12 BIOETICA ME,ICALA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 saptamani 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 3 oreA1,5 oreAsaptamanaA MO,ULUL 1 UPU si TERAPIE INTENSIVA NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 12saptamaniA luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 12 oreA 1 oraAsaptamanaA MO,ULUL 14 (,IABET, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE PARTEA II (subiecte 28A52) BOLI METABOLICE SI NUTRITIE NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 78 saptamaniA 18 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA oreA1oraAsaptamanaA sapt STRUCTURA PROGRAMULUI MO,ULUL I - ANUL I : ,IABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE (12 luni,11// ore) Subtemele I-C ( subiecte 1-27) Nr. ore curs. 1 ora cursA saptamana , 44 saptamaniAan Nr.ore practică. 11// oreAanA 25 oreAsaptamana de practica asistata Subtema I Bazele metabolice (subiectele 1-5 din tematica disciplinei) 1. ,etabolismul energetic, metabolismul intermediar şi al glucidelor, lipidelor şi proteinelor. 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic. 3. Pancreasul endocrin, Insulina: structură, mecanism de acţiune, sinteza şi secreţia insulinei, reglarea insulinosecreţiei 4. Hormoni de contrareglare, sinteză şi mecansim de acţiune. 5. Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozeiE starea de post şi starea post-prandialăE rolul creierului în homeostazia glicemică. 1. Obiective : 2bţinerea cunoştinţelor fundamentale necesare profesiei de medic de diabet, nutriţie si boli metabolice şi înţelegerea mecanismelor care stau la baza dezechilibrelor metabolice şi ale tratării acestora 2. Aptitudini : posibilitati de sinteză a materialelor prezentateAstudiateE evaluarea critică a rezultatelor obţinuteE 3. Atitudini : Atitudine corectă privind necesitatea continuă a educaţiei ştiinţifice de bază, a biochimiei în echilibru cu celelalte discipline fundamentale din domeniul medical, conştientizFnd importanţa înţelegerii mecanismelor patogenice de la nivel celular şi subcelular pFnă la nivel microscopic. 4. Rezultate aşteptate şi Competente : Inţelegerea mecanismelor care stau la baza funcţionării normale a organismului, a îmbolnavirilor şi a tratării bolilor metabolice şi nutritionaleE cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor de mediu asupra organismuluiE abilitatea de a alege o anumită analiză de laborator (indicaţiile şi contraindicaţiile explorării)E utilizarea corectă a Sistemului Internaţional de unităţi de măsură în medicinăE deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor analizelor, de evaluare a utilităţii acestora, a limitelor lorE Subtema II. Diagnosticul si clasificarea diabetului zaharat (subiectele -.) . Diabetul zaharat-diagnostic şi clasificare. Istoria naturală şi stadializarea diabetului zaharat. 7. Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularităţi ale diabetului copilului 8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice .. Diabetul monogenicE diabetul şi sarcina (diabetul pregestaţional şi gestaţional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat. 1. Obiective : 2bţinerea cunoştinţelor si aptitudinilor necesare diagnosticării şi evaluării bolnavului diabetic. Descrierea conceptelor, teoriilor şi notiunilor fundamentale în ceea ce priveşte producerea diabetului zaharat, a semnelor şi simptomelor caracteristice utile pentru orientarea diagnosticului clinic. Identificarea factorilor de risc în diabetul zaharat şi bolile metabolice, a problemelor populaţionale de sănătate în domeniu. Dezvoltarea abilităţilor de evaluare a pacientului diabetic 2. Aptitudini: Efectuarea unei anamneza relevante şi a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea şi evaluarea unui bolnav diabetic. Efectuarea examenelor evaluative pentru cauzele diabetului zaharat şi clasificarea diabetului ca forme clinice. 3. Atitudini : Aprecierea rolului şi colaborării cu medicul de familie în screeningul şi diagnosticul diabetului zaharat. Explicarea demersului diagnostic, a bolii şi a implicaţiilor ei persoanei cu diabet zaharat şi familiei. 1igurozitatea actului medical şi întelegerea rolului determinant al explorărilor diagnostice 4. Rezultate aşteptate şi competenţe : Cunoaşterea metodelor de diagnostic şi de evaluare primară a diabetului zaharat. Inţelegerea importanţei factorilor genetici şi de mediu în geneza bolii, paletei manifestărilor diabetului zaharat şi a altor categorii de intoleranţă la glucoza Subtema III. ,anagementul diabetului zaharat (subiectele 1/-15) 1/ Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii şi strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă 11 Insulinorezistenţa: diagnostic şi evaluareE sindromul de insulinorezistenţa generală insulinorezistenţa localizată (insulinorezistenţa hepatică, cerebrală). Sindroame genetice cu insulinorezistenţă extremă. 12 Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta şi exerciţiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrFn, cu diabet zaharat necomplicat şi cu complicaţii, 2ptimizarea stilului de viaţa, Terapie comportamentală). 13 Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină şi modalităţi de administrare şi evaluareE pompa de insulină, CG,S etc 14 Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile şi cu medicaţie orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică. 15 Educaţia în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare. 1. Obiective: 2bţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare managementului complex al bolnavului diabetic care implică diagnosticul stadiului bolii şi particularităţilor pacientului, tratament nonfarmacologic şi medicamentos (eventual chirurgical). ,onitorizarea bolnavilor pe termen scurt si lung. Stabilirea evoluţiei şi prognosticului. 2. Aptitudini: Efectuarea examenului clinic şi recomandarea analizelor relevante pentru stadializarea bolii şi particularizatea cazului. Formularea de ipoteze şi interpretarea corectă a semnelor, simptomelor clinice şi a modificărilor paraclinice în vederea elaborării diagnosticului prezumptiv. Ierarhizarea metodelor terapeutice după caz. Stabilirea conduitei nonfarmacologice (stil de viaţă, dietă, exerciţiu fizic). Prescrierea si monitorizarea tratamentului. Planificarea orelor de educaţie terapeutică 3. Atitudini : Aprecierea utilităţii abordării multidisciplinare a diagnosticului şi tratamentului. Explicarea opţiunilor terapeutice şi a importanţei aderenţei la dispensarizare, stil de viaţă sănătos şi medicaţie. Educaţie terapeutică structurată pentru pacienţi de diverse vFrste, nivele de educaţie şi stadii ale bolii. Abord cognitiv comportamental 4. Rezultate aşteptate şi Competente : Identificarea, înţelegerea şi cunoaşterea managementului bolnavului diabetic. Identificarea obiectivelor tratamentului, a resurselor disponibile, etapelor de tratament şi riscurilor aferente. Executarea manevrelor diagnostice şi terapeutice (inclusiv cele invazive). Utilizarea noţiunilor privind resursele terapeutice pentru a formula planul de tratament precum şi descrierea mecanismelor de acţiune, indicaţiilor, contraindicaţiilor, efectelor adverse ale medicaţiei şi altor posibilităţi de tratament utilizate în diabetologie. Capacitatea de a integra corect protocoalele de management în contextul particular al fiecărui pacient. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă multidisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei şi în relaţie cu pacientul, capacitatea de a construi relaţii colegiale funcţionabile. Subtema IV. Complicatiile acute ale diabetului zaharat (subiectele 1 -18) 1 Sindroame hiperglicemice acute : Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament. 17 Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic. Acidoza lactică patofiziologie, diagnostic, tratament. 18 Hipoglicemiile. Definiţie, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic 1. Obiective : Diagnosticul hipoglicemiiolor la pacienţii nediabetici. 1ecunoaşterea urgenţelor medicale specifice diabetului zaharat şi a criteriilor de gravitate ale acestora. . 2bţinerea aptitudinilor şi atitudinilor necesare managementului complicaţiilor acute ale diabetului zaharat 2. Aptitudini : Cunoaşterea criteriilor şi metodelor de identificare a semnelor clinice pentru încadrarea etiologică a unei urgenţe. Identificarea pacientului critic şi alcătuirea unui plan de management. Capacitatea de a integra corect protocoalele de tratament în contextul particular al pacientului 3. Atitudini : Asumarea responsabilităţii medicale şi juridice pentru actele medicale executate. Aprecierea şi explicarea măsurilor profilactice 4. Rezultate aşteptate şi Competente : Cunoasterea si intelegerea mecanismelor de producere a complicaţiilor acute ale diabetului zaharat. Identificarea urgenţei (în general) si diagnosticul ei clinic si paraclinic. Diagnosticul diferential al comelor ,anagementul complicaţiilor acute ale diabetului zaharat. Profilaxia complicaţiilor acute ale diabetului zaharat. Subtema V. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat. ,anagement preventiv şi curativ (subiectele 1.-27) 1. . Factori de risc şi mecanisme implicate în apariţia complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat 2/. 1etinopatia diabetică-screening, diagnostic, management. 21. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management. 22. Neuropatia diabetică periferică şi autonomă - screening, diagnostic, management. 23. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management. 24. 1iscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala coronariană la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic. 25. Alte complicaţii ale diabetului zaharat : complicaţii cutanate şi osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia şi tulburările cognitive la diabetici. Disfuncţia sexuală la pacientul diabetic. 2 . ,anagementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- şi postoperator. 27. Prevenţia în diabetul zaharat 1. Obiective : 2bţinerea de cunoştinte privind mecanismele complicaţiilor cronice şi aplicarea lor în tratamentul profilactic şi curativ al pacientului cu diabet zaharat. 2. Aptitudini : Dezvoltarea abilităţilor de diagnostic ale complicaţiilor cronice ale diabetului zaharatE înţelegerea manifestărilor clinice dar şi a evaluărilor subclinice pentru elaborarea planului de management al complicaţiilor cronice. Conştientizarea diverselor modalităţi de intervenţie terapeutică în funcţie de particularităţile pacientului. Aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă in cadrul echipei de îngrijire centrată pe pacient. 3. Atitudini : Explicarea naturii suferinţei, a prognosticului şi a importanţei aderenţei la tratament. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiu şi formarea de atitudini obiectivizate în raport cu gravitatea complicaţiilor bolii. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare 4. Rezultate aşteptate şi Competente E Atitudine integrativă asupra cunoştinţelor şi deprinderilor specialităţii, în interpretarea datelor clinice şi paraclinice. Identificarea şi managementul responsabil al complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat. Generarea de activităţi de screening al complicaţiilor nu numai individual ci şi de grup sau populaţional. Dezvoltarea interesului ştiinţific MO,ULUL 2 ANUL II E ME,ICINĂ INTERNĂA CAR,IOLOGIE ŞI ECOGRACIE VASCULARĂ (5 luni) Nr. ore curs. 2/ ore Nr. ore practică. 5// ore 1. TematicaE 1.1 Temele de curs 1. Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară 3. Sincope : fiziopatologie , diagnostic, tratament 4. ,oarte subită : cauze şi mecanisme, clinica morţii subite, diagnostic, prevenirea morţii subite, evoluţie şi prognostic 5. 1eanimarea cardio - respiratorie: metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare . Embolia pulmonara 7. Ateroscleroza: etiopatogenia şi factorii de risc, evoluţia şi istoria naturală, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică - fiziopatologia ischemiei miocardice -angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă, ischemia silentioasa, infarctul miocardic - tratamentul în cardiopatia ischemică .. Insuficienţa cardiacă 1/. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Tulburarile de ritm şi de conducere: 12. Diabetul zaharat, bolile metabolice şi patologia cardiovasculară. 13. Prevenţia în cardiologie 14.1iscul cardio-vascular. 15. Intervenţia medicală specifică la pacientul cu diabet şi boală cardiovasculară.1 .Noţiuni de ultrasonografie generală. 17.Noţiuni de ecografie vasculară. (ecodoppler vascular) 1.2. Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea unei electrocardiograme: 2// ECG normale şi patologice. (Stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului, Hipertrofiiie atriale şi ventriculare, ,odificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic. Tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere). 2. Indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort. 3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 3/ ecografii (asistare, interpretare). 4.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 2/ de manevre pe manechin 5. Defibrilarea şi cardioversia: 5 manevre asistare . 1esuscitare cardiacă: 5 cazuri (daca este posibil, asistare). 7. Examen Doppler vascular: 15/ examinări (asistare, efectuare sub supraveghere, interpretare). 2. Obiective educaţi.nale.
Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea riscului cardiovascular si a bolilor cardio-vasculareE identificarea urgenţelor cardiovasculare şi a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoaşterea şi explicarea opţiunilor terapeutice pentru tratamentul bolilor cardiovasculare si a complicatiilor acestora. Interventia medicala specifica patologiei cardio-vasculare la pacientii diabetici. Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice şi teoretice pentru evaluarea vasculară periferică a bolnavului diabetic
. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire). Evaluarea factorilor de risc cardiovascular. 1. Program practic :efectuare şi interpretare ECG. Asistare si interpretarea rezultatelor EC2, 1x, cateterism . 2. Însuşire de tehnici: - înregistrarea ECG, Doppler vascular. 3. tehnica de reanimare cardio-respiratorie , conversia electrică. Înţelegerea rolului screeningului riscului cardiovascular, organizarea de programe de screening ale riscului cardiovascular E diagnosticul hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului de miocard, insuficienţei cardiace, a tulburarilor de ritm şi conducere E interpretarea electrocardiogramelor si ecocardiografiilor cardiaceE determinarea riscului cardiovascularE cunoaşterea criteriilor pentru urgenţe cardiovasculare. Alcătuirea şi implementarea planului de intervenţie nutriţională la pacientul cu patologie cardiovasculară.
Pentru toate competenţele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MO,ULUL ANUL II E ME,ICINĂ INTERNĂA PNEUMOLOGIE (2 luni)
Nr. ore curs. 8 ore Nr. ore practică. 2//
1. TematicaE 1.1 Temele de curs 1. Bronşita cronicăE Emfizemul pulmonarE Bronhopneumonia cronică obstructivă. 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia. 3. Astmul bronşic. 4. Supuraţiile bronho- pulmonare. 5. Cancerul bronho-pulmonar. . Pleureziile. 7.Tuberculoza primară 8.Tuberculoza adultului. .. ,etode moderne în explorarea aparatului respirator. 1/.Pneumonii în condiţii speciale (cu anaerobi, la imunodeprimaţi, de aspiraţie). 11. Patologia somnului, sindromul de sleep-apnea. 12. Sindroame de detresă respiratorie acută şi cronică 13.Insuficienţa respiratorie acută şi cronică. 14. Determinări pulmonare în boli sistemice şi colagen vasculare 15. Patologia mediastinului. 1 . Intervenţia medicala specifica la pacientul cu diabet zaharat şi boală pulmonară. 1.2. Baremul activităţilor practice : 1.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 4/ buletine 2. 1adiografia pulmonară (interpretare): 5/ 1g, 3. Computer tomograf (interpretare): 2/ buletine, 4. Puncţie pleurală: 5 (asistare, interpretare), 5. Efectuare şi interpretare ID1 la tuberculină: 25, . ,etode de evaluare a apneei în somn: 1/ buletine polisomnografie. 7. Aplicarea şi interpretarea de chestionare de depistare a perosanelor cu apnee de somn. 2. Obiective educaţi.nale. Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor pulmonareE identificarea urgenţelor pneumologice şi a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoaşterea şi explicarea opţiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei pulmonare şi altor complicaţii ale acestora acestora. Interventia medicala specifica patologiei pulmonare la pacientii diabetici. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire):
Înţelegerea rolului screeningului în patologia pulmonară pentru prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor acetoraE organizarea de programe de screening ale patologiei pulmonare în relaţie cu diabetulE diagnosticul bronşitei cronice, a patologiei de somnAapnee, pneumoniilor, emfizemului pulmonar, astmului bronsic, pleureziilor, tuberculozei pulmonare, neoplaziilor pulmonereE cunoaşterea criteriilor pentru urgenţe pneumologice. Alcătuirea si implementarea planului de interventie nutritională la pacientul cu patologie pulmonară.
Pentru toate competenţele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere .
MO,ULUL 4 ANUL II E ME,ICINĂ INTERNĂ A NECROLOGIE ŞI ,IALIZĂ ( 3 luni)
Nr. ore curs. 12 ore
Nr. ore practică. 3// ore
1. TematicaE 1.1. Tematica cursurilor 1. Explorarea funcţională a rinichilor. 2.Nefropatiile glomerulare. 3.Nefropatiile tubulare. 4. Nefropatiile interstiţiale. 5.Injuria renală acută. .Boala cronică de rinichi. 7. Diabetul zaharat, nutriţia, bolile metabolice şi patologia nefrologică. 8. ,etode de supleere renala. .. Hemodializa acuta şi cronică. 1. 2 Baremul activităţilor practice : 1. Interpretarea testelor renale uzuale: 15/ buletine 2. Teste funcţionale glomerulare (clearence- uri): 3/ buletine 3. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţul dializei: 3/ cazuri. 4.Scintigrafia renală (interpretare): 1/ teste. 5. Buletine de puncţie biopsie renală (interpretare): 1/ buletine . 7. Interpretarea de buletine cu dezechilibre volemice şi acido-bazice la bolnavii renali: 5/ buletine 2. Obiective educaţi.nale.
Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor renale E identificarea urgenţelor nefrologice şi a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoaşterea şi explicarea opţiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei renale şi altor complicaţii ale acestora . Interventia medicala specifica patologiei renale la pacientii diabetici. Factorii de risc ai diabetului in patologia renala. Principiile dializei si dializa la pacientii cu diabet zaharat. Echilibrul hidric si hidroelectrolitic al bolnavului dializat.
Abilitati: 1. Explorarea funcţională a funcţiei excretorii. 2. Hemodializa acută şi cronică (indicatii). 3. Dializa peritoneală. 4. ,anagementul pacientului diabetic cu complicaţii renale. 5. Intervenţia medicală specifică la pacientul cu diabet şi boală renală cronică, inclusiv pacientul dializat acut şi cronic.
. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire):
Înţelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor renale la pacientul diabeticE organizarea de programe de screening ale riscului de boala renala diabeticaE diagnosticul bolii cronice de rinichi diabetice şi al insuficientei renalaE interpretarea buletinelor de analizeE alcatuirea si implementarea planului de management la pacientul diabetic cu boala cronica de rinichi, patologie renalaE cunoaşterea criteriilor pentru urgenţe renale.
Pentru toate competenţele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
MO,ULUL 5 ANUL 11 E GASTROENTEROLOGIE ŞI ECOGRACIE GENERALĂ (4
luni)
Nr. ore curs. 1
Nr. ore practică. 4//
1. TematicaE 1.1. Tematica cursurilor 1. Ulcerul gastric şi duodenal E esofagita de reflux 2. Stomacul operat, 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică şi cirozele hepatice 5. Ficatul gras non alcoolic (NAFLD, NASH). . Pancreatite acute şi cronic 7. Litiaza biliară şi icterele. 8. Cancerul gastric, cancerul de pancreas ..Cancerul colonului şi rectului. 1/.Sindromul de malabsorbţie 11. Bolile inflamatorii intestinale 12.Noţiuni de endoscopie digestivă . 13.Chirurgia bariatrică: evaluare şi monitorizare postoperatorie, intervenţia nutriţională pe stomac operat sau bI-pass. 14. Intervenţia medicală specifică la pacientul cu diabet şi boală gastrointestinală.15. Noţiuni de ecografie generala, 1 . Ecografia digestivă. 1.2. Baremul activităţilor practice: 1.1 adiografia gastro-intestinală (interpretare): 5/. 2. Tehnici de explorare a secreţiei şi motilităţii gastro-intestinale, pH-metrie interpretare: 2/ buletine 3.Test Adler: 5 buletine 4. Proba de digestie (interpretare):1/. 5. Puncţie biopsie hepatică (asistat şi interpretare): 5 proceduri. . Paracenteza: 1/ paracenteze ( asistare şi efectuare sub supraveghere) . . Ecografie generala, abdominală (asistare şi interpretare): 15/. 2. Obiective educaţi.nale. Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor hepatice si gastro-intestinale E identificarea urgenţelor gastro-intestinale şi a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoaşterea şi explicarea opţiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei hepatice şi gastro-intestinale şi altor complicaţii ale acestora. Intervenţia medicala specifica patologiei gastro-intestinale la pacientii diabetici. Factorii de risc ai diabetului in patologia gastro-intestinală. Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice şi teoretice pentru efectuarea ecografiei generale. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire):
Înţelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor hepatice şi gastrointestinale la pacientul diabeticE organizarea de programe de screening ale riscului de boală digestivă diabeticăE diagnosticul ficatului gras nonalcoolic şi a complicatiilor luiE interpretarea buletinelor de analizeE alcatuirea si implementarea planului de management la pacientul diabetic cu patologie digestivăE cunoaşterea criteriilor pentru urgenţele gastroenterologice .Deprinderea abilitatilor de efectuare a ecografiiilor generale, abdominale, interpretarea buletinelor ecografice. Pentru toate competenţele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere .
M.dulul 6, ANUL IIE OCTALMOLOGIE (1 lună)
Nr. ore curs.4
Nr. ore practică. 1//
1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1.1 etinopatia diabetica şi alte complicaţii ale ochiului diabetic- factori de risc, patogeneza, screening, diagnostic, diagnostic diferenţial, stadializare, monitorizare . 2.Urgenţe oftalmologice: diagnostic, criterii de trimitere în serviciul de specialitate. 3. Glaucomul. 4.Tratamentul chirurgical si non-chirurgical al ochiului diabetic. 1.2 Baremul activităţilor practice 2ftalmoscopie directa: 1//,(efectuare sub supraveghere) Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 5/, Determinarea acuităţii vizuale: 1/ 2. Obiective educaţi.nale. Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea retinopatiei diabetice şi cataracteiE identificarea urgenţelor oftalmologice şi a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitateE cunoaşterea şi explicarea opţiunilor terapeutice pentru tratamentul retinopatiei diabetice şi altor complicaţii oculare. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire):
Înţelegerea rolului screeningului retinian pentru prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor oculareE organizarea de programe de screening ale retinopatiei diabeticeE diagnosticul retinopatiei diabetice şi cataractei cu ajutorul oftalmoscopului (efectuarea de F2 cu pupila nedilatată)E interpretarea fotografiei cu retinieneE determinarea acuităţii vizualeE cunoaşterea criteriilor pentru urgenţe oftalmologice.
Pentru toate competenţele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere.
M.dulul 7, ANUL IIIE NEUROLOGIE (2 luni)
Nr. ore curs. 8
Nr. ore practică. 2//
1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor
1. Examenul neurologic.2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos (somatic şi vegetativ). 3. Principalele sindroame neurologice.4. Patologia nervilor rahidieni. 5. Accidentele vasculare cerebrale. . Diabetul şi patologia neurologică asociată. 7. Traumatismele sistemului nervos. 8. Epilepsia. .. Comele. 1/. Intervenţia medicală specifică la pacientul cu diabet şi boală neurologică.
1.2 Baremul activităţilor practice:
1. Interpretarea buletinelor de analiza : vitezei de conducere nervoasă motorie şi senzitivă, potentialelor evocate , electromiograma, electroencefalograma: 2/. 3. Examenul neurologic complet. Testarea reflexelor. Determinarea sensibilităţii termice, vibratorii, dureroase: 5/ cazuri. Determinarea testelor de neuropatie autonoma: testele Ewing, efectul galvanic al pielii 2/ cazuri. Efectuare si interpretarea testelor cognitive (,,SE): 2/ teste 2. Obiective educaţi.nale. Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea şi tratamentele neuropatiilor diabetice periferice si visceraleE diagnosticul, diagnosticul diferenţial şi principii generale de tratament în accidentele vasculare cerebrale, epilepsie si tulburari mnezice si cognitive Identificarea urgentei neurologice 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire):
Înţelegerea rolului screeningului neuropatiei pentru prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor neurologice ale diabetului zaharat E organizarea de programe de screening ale neuropatiei diabeticeE diagnosticul neuropatiei diabetice prin determinarea sensibilităţilor superficiale si profunde , interpretarea vitezei de conducere nervoasă motorie şi senzitivă, reflexograma achilianăE diagnosticarea precoce a tulburarilor neuropatiei autonomeAviscerale selectarea şi explicarea intervenţiilor medicale în neuropatiile diabeticeE deprinderea de cunoştinţe pentru diagnosticul, diagnosticul diferenţial şi principii de tratament în urgentele neurologice (accidentele vasculare cerebrale)
Pentru toate competenţele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
M.dulul 8, ANUL IIIE IGIENĂ (1 lună)
Nr. ore curs.
Nr. ore practică. 1//
1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Grupele alimentare: compoziţie, valoare nutritivăE 1aţia zilnică recomandată. 2. Carnea şi derivatele din carne. 3. Laptele şi derivatele din lapte. 4. 2uăle. 5. Grăsimile. . Cerealele şi derivatele sale. 7. Legumele şi leguminoasele uscate. 8. Fructele. .. Zahărul şi produsele zaharoase. 1/. Băuturi alcoolice şi nealcoolice. 11. Condimentele şi aditivii alimentari. 12. Notiuni de conservare si degradare a alimentelor de origine animală şi vegetală,. Efecte asupra sănătăţii consumatorilor datorate diferitelor tipuri de contaminanti ai alimentelor. Falsificarea alimentelor de origine animală şi vegetală, consecinţe asupra sănătăţii consumatorilor. 13. Aerul ca factor de mediu. Poluantii fizico-chimici ai aerului :surse de poluare, efectele acute si cronice ale poluarii. Poluarea biologică a aerului în legătură cu starea de sănătate. 14. 1olul apei în men ţ inerea stării de sănătate :Surse de apă potabilă. Poluarea ş i auto-purificarea apei. Impactul poluării apei asupra stării de sănătate: Prevenirea ş i combaterea poluării biologice a apei. ,ineralizarea apei ş i influen ţ a ei asupra sanatatii. 15, Fumatul. 1 . Disruptorii endicrini. 17. Principii de alimentaţie sanatoasa în colectivităţi de copii şi adulţi. 18. Sistemul de management al siguranţei alimentului. (Evaluarea, managementul şi comunicarea riscurilor legat de calitatea alimentului.). 1.. Legislatie privind preventia infectiilor nosocomiale. 2/. 2rganizarea blocurilor alimentare 1.2. Baremul activităţilor practice E Efectuarea şi evaluarea anchetei alimentare: 3/ cazuri. 2. Obiective educaţi.nale . Deprinderea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru stabilirea necesarului zilnic recomandat de alimenteE cunoaşterea de noţiuni de conservare şi degradare a alimentelor, riscul şi prevenirea toxiinfecţiilor şi a intoxicaţiilor cu substanţe nocive, aplicarea legislaţiei privind securitatea alimentară şi organizarea blocurilor alimentare. Cunoasterea influientei mediului (fizic, chimic si biologic) asupra sanatatii 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
Cunoasterea de tehnici de determinare a conţinutului alimentelor în principii nutritiveE aplicarea anchetelor alimentareE determinarea şi interpretarea concentraţiei nitriţilor şi nitraţilor în alimenteE cunoaşterea modului de organizare a blocurilor alimentare. Evaluarea riscului de boala datorat mediului. Notiuni de legislaţie reglatorie (securitate alimentara, aprobări pentru noi alimente,).Pentru toate competenţele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere M.dulul 9, ANUL IIIE EN,OCRINOLOGIE (6 luni)
Nr. ore curs.24
Nr. ore practică. //
1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Hormonii. Natura chimică. ,od de acţiune. 2. Sistemul endocrin - rolul şi funcţiile sale. 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreţia hormonală şi efectele sale biologice. 4. Acromegalia. 5. Insuficienţa antehipofizară la adult şi copii. . Neurohipofiza - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. 7. Diabetul insipid. 8. Tiroida - fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice. .. Hipertiroidia. 1/. Hipotiroidia.11. Guşa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni). 12. Paratiroidele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. 13. Hiperparatiroidia - hipercalcemii secundare. 14. Insuficienţa paratiroidiană. 15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice. 1 . Sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenală. 17. Sindroame de hipofuncţie corticosuprarenală. 18. ,edulosuprarenale - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. 1.. Gonadele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. Pubertatea. 2/. ,enopauza. 21. Disfuncţia erectilă la pacientul diabetic şi nediabetic. 22. Intervenţia medicală specifică la pacientul cu diabet şi boală endocrinologică. 1.2 Baremul activităţilor practice 1. Palparea glandei tiroide şi concordanţa cu explorarea ecografică a tiroidei: 3/ cazuri. 2. Interpretarea scintigramei şi iodocaptării tiroidiene: 2/ buletine. 3. 1eflexograma achiliană: 1/ buletine. 4. Interpretarea radiografiilor şa turcească (2/), pumn (1/). 5. Efectuarea şi interpretarea testelor dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor: 3/. . Asistarea şi interpretarea ecografiei tiroidiene 3/. 7. Asistarea si interpretarea osteodensitometriei 2/. 2. Obiective educaţi.nale. 2bţinerea de cunoştinţe de bază pentru stabilirea diagnosticului prezumptiv de boală endocrină şi a principiilor de tratamentE înţelegerea impactului patologiei endocrine şi a tratamentelor specifice la pacienţii cu afecţiuni metabolice (diabet, dislipidemii, obezitate)E diagnosticarea, evaluarea etiologiei şi opţiunile terapeutice ale disfuncţiei erectile la pacientul cu diabet zaharat, diagnosticarea, evaluarea etiologiei şi opţiunile terapeutice ale disfuncţiei sexuale feminine la pacientele cu diabet zaharat. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
Stabilirea unui diagnostic prezumptiv de boală endocrină prin interpretarea tabloului clinic, recomandarea şi interpretarea analizelor hormonale şi imagistice de primă intenţie. Stabilirea diagnosticului de disfuncţie erectilă, disfuncţie sexuală feminină identificarea hipogonadismului şi aplicarea criteriilor de trimitere la medicul specialist endocrinolog. Identificarea obezitatii endocrine
Pentru toate competenţele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
M.dulul 10, ANUL IVE PE,IATRIE (2 luni)
Nr. ore curs. 12
Nr. ore practică. 2//
1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Alimentaţia sugarului - aspecte generale. 2. Alimentaţia copilului. 3. Evaluarea stării de nutriţie /-18 ani. 4. Denutriţia şi carentele nutriţionale la copil. 5. Bolile înnăscute ale metabolismului. .Particularităţi ale patologiei medicale la copil. 7. Principalele probleme neurologice la copil. 8. Urgenţe pediatrice. .. Particularităţi ale diabetului zaharat la copil. 1/. 2bezitatea şi dislipidemiile la copil 11. Intervenţia medical-nutriţională la copiii cu diabet zaharat. 1.2. Baremul activităţilor practice 1. Determinarea clinică a stării de nutriţie a sugarului şi copilului mic: 3/ cazuri 2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 3/ cazuri. 3. Dieta sugarului şi copilului mic cu afecţiuni metabolice: 2/ diete. 4. ,anagementul de caz în diabetul zaharat la copil - 1/ cazuri. 5. ,anagementul de caz în obezitatea la copil- 1/ cazuri. Educarea familiei si a copilului purtator de pompa de insulina 2. Obiective educaţi.nale . DobFndirea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru evaluarea stării de nutriţie şi stabilirea nevoilor nutriţionale şi a planurilor alimentare la grupa de vFrstă /-18 aniE diagnosticul şi tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismuluiE stabilirea particularităţilor diagnosticului şi a managementului diabetului zaharat la copilE stabilirea diagnosticului şi a managementului obezităţii la copilE stabilirea diagnosticului şi a managementului dislipidemiilor la copilE identificarea urgenţelor pediatrice şi criterii de trimitere în serviciul de specialitate 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
Stabilirea şi aplicarea planurilor de evaluare nutriţionale şi stabilirea nevoilor nutriţionale, prescrierea planurilor alimentare la grupa de vFrstă /-18 aniE diagnosticul şi tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismuluiE Particularizarea diagnosticului şi a managementului diabetului zaharat la copil, inclusiv iniţierea şi urmărirea tratamentului cu pompe de insulină şi a monitorizării continue a glucozeiE stabilirea diagnosticului şi a managementului obezităţii la copilE stabilirea diagnosticului şi a managementului dislipidemiilor la copil.
Pentru toate competenţele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
M.dulul 11, ANUL IVE BIOSTATISTICĂ ME,ICALĂ (2 săptămFni)
Nr. ore curs. 3
Nr. ore practică. 5/
1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Designul şi obiectivele unui studiu. 2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secţionale). 3. ,etodele randomizării. 4.Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuţii). 5. Conceptele ipotezei nule, semnificaţia statistică. . Date continui (Distribuţia Student, testul t-pereche şi nepereche). 7. Teste ne-parametrice. 8. Corelaţia şi regresia liniară. .. 1egresia logistică. 1/. Studii randomizate controlate. 11.Studii observaţionale. 12. Greşeli comune în utilizarea metodelor statistice 1.2 Baremul activităţilor practice : 1. Elaborarea unui plan de cercetare (obiective, design-ul studiului, loturi) - 2 protocoale. 2. Analiza critică a datelor din studii - 5 studii. 3. Aplicarea metodelor statistice pe baze de date - testul Student, corelaţii - 5 analize 2. Obiective educaţi.nale. DobFndirea de cunoştinţe şi abilităţi practice în domeniul stabilirii obiectivelor, alegerii designului şi interpretării statistice a datelor obţinute din studii clinice şi experimentaleE analiza critică a datelor din studii 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
Cunoaşterea şi aplicarea principiilor de organizare, analiză a datelor şi interpretare critică a rezultatelor obţinute în studii clinice şi experimentale.
Pentru toate competenţele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
M.dulul 12, ANUL IVE BIOETICĂ ME,ICALĂ (2 săptămFni)
Nr. ore curs. 3
Nr. ore practică. 5/
1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii. 2. Etica în relaţia medic-pacient. 3. Greşeli şi erori în practica medicală. 4. Probleme etice la începutul şi finalul vieţii. 5. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane, genetică şi genomică. . Etica cercetării pe subiecţi umani 1.2 . Baremul activităţilor practice : 1. Elaborarea unui formular de consimtămFnt informat pentru consultaţii de ambulator şi internare - 2 exemple. 2. Elaborarea unui formular de consimtămFnt informat pentru studiu clinic 2. Obiective educaţi.nale. DobFndirea de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru aplicarea standardelor de etică în relaţia curentă medic-pacient şi în cercetarea pe subiecţi umani cu respectarea drepturilor la confidenţialitate şi informare a pacienţilor, respectiv a subiecţilor incluşi în studii 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire). Cunoaşterea şi aplicarea standardelor de etică în relaţia curentă medic-pacient şi în cercetarea pe subiecţi umani Pentru toate competenţele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere M.dulul 1 , ANUL IVE TERAPIE INTENSIVĂ ŞI UPU ( luni) Nr. ore curs.25 ore Nr. ore practică. 3// ore 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Echilibrul nutritiv - energetic şi anomaliile acestuia. 2. Echilibrul respirator. 3. Echilibrul circulatorE evaluarea functiei cardiace şi a variabilelor hemodinamice. 4. Echilibrul excretor şi echilibrul acido-bazic. 5. Insuficienţa respiratorie. . 1esuscitarea cardio-respiratorie. 7. Şocul. 8. Durerea şi combaterea ei. .. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă. 1/. Terapia intensivă a bolilor infecţioase. 11. Terapia intensivă a intoxicaţiilor acute. 12. Coma depăşită. 13. Tehnici şi aparatură specifice terapiei intensive la pacienţii diabetici. 14. Principiile de monitorizare şi urmărire ale bolnavului critic. 1.2. Baremul activităţilor practice 1.Instalarea de linii venoase periferice - 2/ (efectuare), 2. Instalarea de linii venoase centrale - 2/ (in limita posibilitatilor, asistare). 3. Intubaţia traheală- orotraheală - 1/ (pe manechin). 4. Instalarea de sondă gastrică - 2/. 5. Instalarea de sondă uretrovezicală - 2/, . ,onitorizarea temperaturii centrale şi periferice - 5/, 7. ,enţinerea permeabilităţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi - 1/, 8. Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică (asistare) - 1/, .. 2xigenoterapie - 1/. 2. Obiective educaţi.nale . Deprinderea de cunoştinţe teoretice şi aplicarea practică a recunoaşterii şi evaluării pacientului criticE aplicarea principiilor de tratament în stările critice 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire). 1ecunoaşterea şi evaluarea pacientului critic - stop cardiorespirator, şoc, comăE aplicarea măsurilor iniţiale pentru restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale prin resuscitare cardiorespiratorie de bază (inclusiv defibrilare electrică), menţinerea căilor aeriene deschise, restabilirea volemiei şi echilibrului acido-bazic şi electrolitic. Pentru toate competenţele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere M.dulul 14, anul IVAV (18 luni) ,IABETUL ZAHARAT, NUTRITIA, BOLILE METABOLICE Subtemele CI-IL ( subiecte 27-52) Subtemele CI- CIII - luni Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. // ore Subtema VI 2bezitatea 3 luni 28. 2bezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie. 2. . 2bezitatea - etiopatogeneză. ,etabolismul energetic şi reglarea balanţei energetice 3/. 2bezitatea - factor de risc în patologie. Complicaţiile obezităţii .1elaţia dintre obnezitate şi diabetul zaharat de tip 2 32.,anagementul obezităţii. (Prevenţia în obezitate, stilul de viaţa, terapia cognitiv compotamentală, tratament farmacologic, chirurgia metabolică). Îngrijirea pacientului post chirurgie metabolică. 1. Obiective: Cunoştinţe generale despre MmalnutriţieN şi în special despre excesul ponderal. Dezvoltarea abilităţilor de diagnostic clinic şi paraclinic a persoanelor obeze. Evaluare şi abordare holistică a persoanelor obeze. ,anagementul modern al obezităţii şi complicatiilor bolii. Evaluarea riscului bolii. Identificarea şi implementarea măsurilor de prevenţie 2. Aptitudini: Evaluarea clinică a unui bolnav obez cu redactarea unui plan de explorare etiologică. Stadializarea bolii după ultimele ghiduri. Constientizarea diverselor modalităti de intervenţie terapeutică dupa gradul obezităţii şi complicaţii. Inţelegerea relaFiei mediu- geneAepigenetică, a influenţelor mediului (socio-economic, cultural, etnic, psihologic) asupra consumul de alimente şi posibilităţile de influienţare. Cunoaşterea criteriilor şi metodelor de încadrare pentru medicaţie sau chirurgie bariatrică. Evaluarea preoperatorie a pacientului obez, cunoaşterea tipurilor de intervenţie şi a riscurilor. Dispensarizare a postoperatorie. Capacitatea de evaluare a programelor terapeutice preventive sau curative. 3. Atitudini : Atitudine nediscriminativă faţă de bolnavii obezi. Insuşirea lucrului în echipă cu identificarea rolului si responsabilităţii într-o echipă multidisciplinară. Capacitatea de a consilia indivizi, grupuri, organizaţii sau populaţia pentru terapia preventivă şi curativă a obezităţii. Terapie cognitiv-comportamentală 4. Rezultate aşteptate si competenţe; Diagnosticarea şi stadializarea obezităţiiE întelegerea, cunoaşterea şi aplicarea metodelor terapeutice conform ghidurilor şi adaptat fiecărui caz. Ingrijire nutriţională a obezilor. Generarea şi adaptarea programelor de educaţie terapeutică funcţie de persoana sau grupul de obezi ingrijiti. Subtema VII. Dislipidemiile. Sindrom ,etabolic 2 luni 32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic. 33. Dislipidemiile - etiopatogeneză. 34. ,anagementul dislipidemiilor (preventiv şi curativ) 35. Sindromul metabolic. Definiţia, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic 3 . Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular. 37. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament. 38. Ficatul gras non-alcoolic. Steatohepatita non-alcoolică. 1. Obiective : Cunoaşterea şi înţelegerea fiziologiei si fiziopatologiei metabolismului lipidicE cauze primare si secundare ale dislipidemiilor, consecinţe, bazele terapiei. Cunoştinte şi abilităţi pentru diagnosticarea şi tratarea preventivă şi curativă a sd metabolic. Evaluarea riscului cardio- vascular. 2. Aptitudini: Evaluarea comprehensivă a unui pacient cu sd metabolic, clinic şi functional. Stabilirea corelaţiilor de risc şi a bazelor abordului terapeutic. Armonizarea ghidurilor de tratament preventiv şi curativ existente. 3. Atitudini: Capacitate de analiză şi sinteză a datelor pacienţilor şi a trendurilor îmbolnăvirilor. Abilităţi de a alege modalităţile explicative ale tratamentului şi necesităţii dispensarizării. Capacitatea de a putea lucra într-o echipa multidisciplinară 4. Rezultate aşteptate şi competenţe: Capacitatea de a face screeningul sd metabolic, a evalua corect şi complet componentele sale şi a face un tratament precoce şi complex. Capacitatea de a genera, urmări şi evalua un program de screening şi monitorizare a sd metabolic. Subtema VIII. Alte boli de metabolism şi nutriţie 1 lună 3. . Hemocromatoza - diagnostic, tratament. 4/. Boala Oilson - diagnostic, tratament. 41. Porfiriile - diagnostic, tratament. 42. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. 43. 1iscul oncogen al bolilor metabolice. 1. Obiective: Inţelegerea mecanismelor fiziopatologice ale bolilor metabolice ca bază a diagnosticului şi managementului acestora. 2. Aptitudini: Inţelegerea şi utilizarea diverselor metode de diagnostic şi tratament a bolilor metabolice. 3. Atitudini: 1ecunoasterea rolului medicilor de alte specialităţi în abordarea bolnavilor cu boli de metabolism. Capacitatea de lucru în echipă. 4. Rezultate aşteptate şi competenţe: Identificarea persoanelor cu boli metabolice, capacitatea de a diagnostica aceste boli şi de a aplica un management efectiv. Evaluarea riscului cardio- vascular şi a riscului oncogen şi abord terapeutic precoce. Examen evaluativ dupa aceste 6 luni. Subtemele IX A X. IX A NUTRIŢIE CLINICĂ 10 luni Nr. ore curs. 44 Nr. ore practică. 11// ore 44. Alimente şi nutrimente (macro şi micronutrimente) rol, surse, carenţe şi exces. Suplimentele alimentare. 45. Evaluarea nutriţională : Noţiuni de antropometrie, evaluarea aportului şi consumului energetic (biochimic, clinic şi dietetic), evaluarea compoziţiei corporale. 4 . Principiile alimentaţiei sănătoase, ghiduri şi recomandări nutriţionale. Nutriţia în diferite perioade ale vieţii. Nutritia şi activitatea fizică. 47. Comportament alimentar normal şi pathologic (tulburări de comportament alimentar). Educaţia nutriţională. 48. Elaborarea unei prescripţii dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute şi cronice 4. . Denutriţia.
5/. Alimentaţia enterală şi parenterală.
51. Principii de gastrotehnie. 52. Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutriţională principii şi metode.
1. Obiective: Înţelegerea fundamentelor ştiinţifice ale recomandărilor nutriţionale la omul sănătos şi bolnav. Capacitatea de evaluare nutriţionalş completă. Capacitatea de elaborare a terapiei medicale nutriţionale. Familiarizarea cu programele de educaţie nutritională. Elaborarea de programe nutriţionale de prevenţie sau curative. Capacitate a de a genera sau a se integra în cercetarea în nutriţie 2. Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul şi evaluarea stării de nutriţie (clinic, biochimic cFt şi prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compozitiei corporale etc ) Capacitatea de a recomanda A elabora tratamentul nutri ţ ional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare ş i monitorizarea strategiilor nutri ţ ionale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfaşura educaţie medicală nutritională 3. Atitudini: de management a unui serviciu de nutriţie. Capacitatea de a lucra în echipă, în interac ţ iune cu al ţ i medici (medici generali ş ti ş i de alte specialităţi) ş i para-medicale (dieteticieni, asistente medicale, Pinetoterapeuti etc). Capacităţi de comunicare 4. Rezultate aşteptate şi competenţe: Evaluarea nutriţională şi intervenţia în : 1. boli ale supraalimentaţiei (obezitate, inclusiv monitorizarea dupa chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutri ţ ie (persoana în vFrstă, fragilă, cancer, situaţii de agresiune, insuficien ţ ă de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficien ţ e nutri ţ ionale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) ş i 4. tulburări de alimenta ţ ie (anorexie, bulimia,etc.).
De asemenea, este competent în toate domeniile legate de prevenirea bolilor nutri ţ ionale sau condi ţ ii pentru care nutri ţ ia este un factor predispozant sau de protec ţ ie.
Examen evaluativ al modulului de nutri ţ ie.
Subtema X 2 luni E
Integrarea cun.stin ţ el.r d.bîndite in anul 1 (m.dulul 1 ) ş i anul 4 si 5 (m.dulul 14) Ultimele 2 luni sunt recapitulative ş i integrative pentru reevaluarea met.d.l.giei cercetarii ş tiin ţ ifice, a capacitătil.r de educa ţ ie terapeutică ş i de c.municare ş i in vederea pregătirii examenului specialita ţ ii.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE E,UCAŢIONALE GENERALEE
Programele de formare se dezvoltă in spirală. Ele trebuie să asigure cunoştinţe, competenţe practice şi atitudinale fundamentale care să crească progresiv responsabilitatea în gestionarea problemelor clinice. Experienţa practicii supravegheate din modulele fundamentaleAconexe dar şi din cele ale specialităţii dezvoltă judecata şi maturitatea clinică. Problemele manageriale, de atitudine, interacţiunea cu pacienţii, colegii şi autorităţile trebuie de învăţat a fi rezolvate. La finalul programului de 5 ani, rezidentul trebuie să fie capabil să practice specialitatea, dar să fie deschis să includă noi cunoştinţe şi competenţe pe parcursul viitoarei cariere.
Scopul şi obiectivele educaţionale generale sunt de a dobFndi
1. Cunoştinte, abilităţi şi performanţe comune tuturor specialităţilor medicale şi care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale: - efectuarea anamnezei şi examen fizic corect oricărui pacient - înţelegerea solidă a biologiei şi abilităţi de diagnostic - folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raţionamemnt profesional - aplicarea medicinii centrate pe pacient - asigurarea siguranţei pacientului 2. Dezvoltare personală : - comportament personal profesional - dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi pedagogice - prioritizarea acţiunilor, managementul timpului - dezvoltarea autonomiei profesionale 3. Cercetare ştiinţifică şi dezvoltare - dezvoltarea abilităţilor tehnice, informatice şi de cercetare - revizuirea critică a literaturii ştiinţifice şi aplicarea medicinii bazate pe dovezi - aplicarea principiilor bioeticii, confidenţialitate, consimţămFnt informat - menţinerea încrederii 4. 1elaţii profesionale şi parteneriate - lucru în echipă şi leadership - cunoaşterea problemelor din sănătate şi a legislaţiei în vigoare - identificarea impedimentelor pentru un stil de viaţă sănătos şi acţiune într-un cadru multidisciplinar - managementul şi promovarea sănătăţii
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE E,UCAŢIONALE SPECICICEE
Specialitatea Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli ,etabolice implică însuşirea cunoştinţelor şi abilităţilor privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenţie şi managementul clinic general al bolilor metabolice enunţate din tematica şi a complicaţiilor acute şi cronice ale acestora. Include şi abordează nutriţia individului sănătos, evaluarea stării de nutriţie şi managementul nutriţional al pacienţilor cu afecţiuni acute şi cronice (diagnosticul, terapia medicală nutriţională şi monitorizareaAreintervenţia).
Specialiştii vor fi capabili să stabilească diagnosticul complet şi să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat în condiţiile unei patologii multiple asociate, vor fi abilitaţi să evalueze mecanismele şi să aplice mijloacele terapeutice adecvate pentru a preveni şi controla obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic, patologia cardiovasculară asociată acestora, hiperuricemiile şi alte boli cu implicaţii metabolice şi nutriţionale cFt şi să conducă educaţia medicală terapeutică. Specialitii vor fi capabili sa genereze programe de screening si dispensarizare a bolilor metabolice si a problemelor legate de nutritie şi sa desfasoare activitatea de cercetare în domeniul diabetului zaharat, bolilor metabolice şi nutriţiei.
2biectivele specifice specialităţii reprezintă insuşirea temeinică a cunoştinţelor, abilitatilor si atitudinilor privind :
- Principalele boli cronice netransmisibile şi factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular şi metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viaţă nesănătos) - Hipoglicemiile de cauză non-diabetică şi diabetică - Nutriţie individului sănătos - Dietoterapie în boli acute si cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc) - Dietoterapie în situaţii speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, varstnici, comunităţi) - Boli metabolice ereditare Aerori înăscute de metabolism Specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice este caracterizatş prin concomitenţa medicinii de spital i de ambulator, a celei curative dar şi preventive. ,edicii trebuie să facă faţă urgenţelor specifice bolilor metabolico-nutriţionale, dar si urgenţelor complicaţiilor acestor boli. Ei trebuie sa elaboreze, desfăşoare şi evalueze programe de screening clinic si nutriţional, cFt şi dispensarizarea activă a persoanelor depistate cu diabet zaharat sau alte boli metabolice şi nutriţionale. Fiind singurii medici nutriţionişti trebuie să aibă cunoştinţe şi abilităţi de a gestiona serviciiAprograme de nutriţie şi de a educa alţi medici sau alte categorii de lucrători în sănătate in acest domeniu . REZULTATE AŞTEPTATE (STAN,AR, PROCESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiE - Să aibă abilită ţ ile necesare pentru a comunica eficient cu pacien ţ ii ş i colegii - Să aibă o în ţ elegere profundă a ş tiin ţ elor medicale ş i competen ţ ele necesare pentru diagnosticul ş i tratamentul afec ţ iunilor metabolice într-un sistem independent de practică medicală - Să poată face un diagnostic diferen ţ ial corect al pacien ţ ilor cu afec ţ iuni metabolice pe baza anamnezei, examenului clinic ş i investiga ţ iilor imagisticeAde laborator. - Să aibă competen ţ a de a efectuaArecomanda investiga ţ iile paraclinice specifice specialită ţ ii. - Să poată realiza un plan terapeutic complet pentru pacient, cu o bună cunoa ş tere a tratamentelor disponibile, inclusiv pentru promovarea sănătă ţ ii, preven ţ ia bolii ş i management pe termen lung. - Să utilizeze abilită ţ ile de învă ţ are pe termen lung pentru aA ş i men ţ ine la zi cuno ş tiin ţ ele - Să aibă calită ţ ile de profesor, om de echipă dar ş i de ş ef. - Să aibă abilită ţ i manageriale pentru a dezvolta servicii integrate în domeniul afec ţ iunilor metabolice. - Să aibă capacitatea de a gestiona corect timpul ş i resursele pentru beneficiul pacien ţ ilor. - Ca practica medicina conform normelor de deontologie ale C,1. - Ca putea deveni automat membru cu drepturi depline al S1DNB, (Societatea 1omană de Diabet, Nutri ţ ie ş i Boli ,etabolice)
Sc.pul şi .biectivele educati.nale generale sunt de a d.băndi
1. Cunostinte, abilităţi si performante comune tuturor specialităţilor medicale şi care stau la baza dezvoltarii ulterioare a carierei profesionale: - efectuarea anamnezei si examen fizic corect oricărui pacient - intelegerea solidă a biologiei şi abilităti de diagnostic - folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de rationament profesional - aplicarea medicinii centrate pe pacient - asigurarea sigurantei pacientului 2. Dezvoltare personală : - comportament personal profesional - dezvoltarea abilitatilor de comunicare şi pedagogice - prioritizarea actiunilor, managementul timpului - dezvoltarea autonomiei profesionale 3. Cercetare ştiinţifică ş dezvoltare - dezvoltarea abilităţilor tehnice, informatice şi de cercetare - revizuirea critică a literaturii ştiintifice şi aplicarea principiilor bazate pe dovezi - aplicarea principiilor bioeticii, confidenţialitate, consimţămant informat menţinerea increderii 4. 1elaţii profesionale şi parteneriate - lucru in echipă şi leadership - cunoaşterea problemelor din sănătate şi a legislatiei in vigoare - identificarea impedimentelor pentru un stil de viaţă sănătos şi acţiune intr-un cadru multidisciplinar - managementul şi promovarea sănătăţii Obiectivele specifice specialităţii reprezintă însuşirea temeinică a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor privind : - Principalele boli cronice netransmisibile şi factorii lor de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular şi metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viaţă nesănătos) - Hipoglicemiile de cauză non-diabetică şi diabetică - Nutriţie individului sănătos - Dietoterapie în boli acute si cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc) - Dietoterapie în situaţii speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, varstnici, comunităţi) - Boli metabolice ereditare Aerori înăscute de metabolism
Examenul de medic specialistE
Probe de evaluare, specifice programului:
- probă scrisă DA - examen clinic DA - probă de abilităţiAmanualităţi DA - probă pe casetă video ± DA Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 3/%, restul de 7/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. (Anexa I,II,III) La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul respectivului stagiu şi îndrumătorul, în funcţie de stagiul modulului parcurs . Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU si note La finalul anului I de rezidenţiat, se va susţine o testare care îşi propune să evalueze cunoştinţele teoretice şi practice în specialitate. (Anexa IC). Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă. Se va elaborara o platformă electronică (log-booP electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenţilor, pe circuitul îndrumător de rezidenţiat (responsabil de pregatire), centru universitar, ,inisterul Sănătăţii ca supervizor. La examenul organizat la sfFrşitul primului an de stagiu: - testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,// (şapte) sau 7/%. Examenul nu poate fi repetat decFt de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire.
Anexa I.Met.de didactice
Crt Met.de didactice Parametru f.rmativ I Ore (minimum) 1 Autopregatire (tratate, reviste, internet) 1, 2 1,5 oreAzi 2 Educaţia (de către cadrul didactic) la camera de gardă T , ambulatoriu de specialitate TT şi la patul bolnavului 1,2,3,4 5.5// oreA 5 ani 3 Cursuri 1, 2 225 oreA5 ani 4 Conferinţe monodisciplinare 1,2 3/ oreAan 5 Conferinţe multidisciplinare, manifestări ştiinţifice extraspitaliceşti 1,2 4/ oreAan Demonstraţii şi lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat catre Diabet, nutriţie şi boli metabolice) 1,2,3 1// oreAan 7 Cercetare 1,2,3 / oreAan 8 Analiza literaturii de specialitate (articole, studii, etc) 1,2 45 oreAan
1RcunoştinţeE 2RaptitudiniE 3RatitudiniE 4Rexperienţă
T , TT : pentru modulele specialităţii de bază, cel putin 2 gărzi pe lun şi cel puţin 1 zi de ambulator
Anexa II.Met.de de evaluare f.rmativă
Crt Met.da de evaluare Ce se evaluează Cine este abilitat să evalueze Met.d.l.gie Crecvenţa Criterii de apreciere evaluare 1 2bservarea activitaţii zilnice - propriu-zisă - evaluare 1,2,3,4 Cadrul didactic îndrumator şi 1esponsabilul de program Cizite zilniceAevaluare directaA Permanent Calificativ acordat la sfFrşitul modululuiAstag iului de cadrul periodică a didactic foilor de îndrumator observaţie -evaluaere log-booP- ului Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu şi portofoliu) 2 2bservarea activitaţii 1,2,4 Cadrul didactic îndrumator şi 1esponsabilul de program Discuţie cu responsabilii SăptămFnal Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu de către - studiilor de responsabilii caz, lucrarilor - studii de caz practice - lucrări practice -cercetare etc. - cercetare etc. 3 Colocvii 1,2 Cadrul didactic îndrumator ,etodologie stabilită de responsabilul de La sfFrsitul fiecarui modulAstagiu Calificativ acordat de cadrul didactic programAmodul şi aplicată de de pregatire îndrumător şi inclus în cadrele Caietul de didactice stagiu şi portofoliu şi Catalogul examenelor
1RcunoştinţeE 2RaptitudiniE 3RatitudiniE 4Rexperienţă
Anexa III.Met.de de evaluare integrativă
Crt M.dalita tea de evaluare Ce se evaluaeză Cine evaluează Met.d.l.gia evaluarii Crecvenţa Met.da de apreciere/ evaluare 1 Examen scris 1,2 1esponsabil de programAmod 1aspunsuri redacţionaleAcu răspuns La sfFrşitul fiecărui modul, cu Calificativ acordat în Caietul de
ul multiplu la alegere excepţia celor de diabet care sunt anuale stagiu, în portofoliu şi în Catalogul examenelor 2 Examen scris Acolocvii 1,2,3 1esponsabil de programA modul ,etodologie stabilită de conducătorul stagiului şi La sfFrşitul fiecărui modul, cu excepţia Calificativ acordat în Caietul de stagiu, aplicată de cadrele didactice celor de diabet care sunt anuale în portofoliu şi în Catalogul examenelor 3 Examen practic 1,2,3,4 1esponsabil de programA modul Caz clinic La sfFrşitul fiecărui modul, cu excepţia Calificativ acordat în Caietul de stagiu, celor de diabet care sunt anuale în portofoliu şi în Catalogul examenelor 4 Evaluarea capacităţii 1,2,4 Cel puţin 2 cadre În funcţie de situaţia La sfFrsitul fiecarui Formulare standardizate de efectuare didactice, cel specifică modul, cu ataşate a manevrelor invazive puţin 2 manevre 1esponsabil de program (pacientAsimula re excepţia celor de diabet care sunt anuale Caietului de stagiu şi în portofoliu 5 Intervievarea colegilor şi a 3 Colegii şi pacienţii 1ecomandată Anual Formulare standardizateE pacienţilor Îndrumatorul direct concluziile sunt ataşate Caietului de stagiu şi portofoliului Evaluarea Portofoliului de realizări 1,4 1esponsabilu l de program Evaluarea Caietului de stagiu şi Portofoliului Anual Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi în portofoliu
1RcunoştinţeE 2RaptitudiniE 3RatitudiniE 4Rexperienţa
Anexa IV. Met.de de evaluare certificativ ă
La sfFrsitul programului de 5 ani, rezidenţii susţin un examen complet (probă scrisă, probe clinice şi probă practică), care evaluează toate componentele competenţei profesionale. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor stagiilor anterioare. Examenul de la sfFrşitul programului va fi conceput de către coordonatoriiAresponsabilii de program din toate
centrele universitare care pregatesc rezidenti, în aşa fel încFt să evalueze uniformAegal nivelul de cunoştinţe teoretice şi practice şi judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist de diabet zaharat, nutritive si boli metabolice este obligat să aibă un înalt nivel de competenţă.
Examenul constă în patru probe:
1. proba scrisă (subiecte de Diabet, Nutriţie şi Boli ,etabolice)E 2. două probe clinice (1 caz de ,edicină internă şi 1 caz de Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli ,etabolice)E 3. proba practică de interpretare a unor investigaţii. b . La examenul organizat la sfFrşitul primului an de stagiu: - testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,// (şapte) sau 7/%. Examenul nu poate fi repetat decFt de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire. TEMATICA ,E EXAMEN TEMATICA SPECIALITĂTII TEMATICA ,E ME,ICINĂ INTERNĂ I. PROBA SCRISĂ II - III. ,OUĂ PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICĂ I. PROBA SCRISĂ 1. ,etabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor. 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic. 3. Pancreasul endocrin, sinteza şi secreţia insulinei, reglarea insulinosecreţiei 4. Insulina: structură, mecanism de acţiune. 5. Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozeiE starea de post şi starea post-prandialăE rolul creierului în reglarea glucozei. . Diabetul zaharat-diagnostic şi clasificare. Istoria naturală şi stadializarea diabetului zaharat. 7. Diabetul zaharat tip1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularităţi ale diabetului copilului 8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice .. Diabetul monogenicE diabetul şi sarcina (diabetul pregestaţional şi gestaţional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat. 1/. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii şi strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă 11. Insulinorezistenţa: diagnostic şi evaluareE insulinorezistenţa generală şi localizată (insulinorezistenţa hepatică, cerebrală). Sindrom cu insulinorezistenţă extremă. 12. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta şi exerciţiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrFn, cu diabet zaharat necomplicat şi cu complicaţii, 2ptimizarea stilului de viaţa, Terapie comportamentală). 13. Educaţia în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare. 14. Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină şi modalităţi de administrare şi evaluareE pompe de insulină, CG,S, S,BG etc 15. Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile şi cu medicaţie orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică. 1 . Sindroame hiperglicemice acute : Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament. 17. Acidoza lactică. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic 18. Hipoglicemiile la persoanele nediabetice. Definiţie, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic 1. . Factori de risc şi mecanisme implicate în apariţia complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat 2/. 1etinopatia diabetică-screening, diagnostic, management. 21. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management. 22. Neuropatia diabetică periferică şi viscerală - screening, diagnostic, management. 23. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management. 24. 1iscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic. 25. Alte complicaţii ale diabetului zaharat : complicaţii cutanate şi osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia şi tulburările cognitive la diabetici. 2 . ,anagementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- şi postoperator. 27. Prevenţia în diabetul zaharat 28. 2bezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie. 2. . 2bezitatea - etiopatogeneză. 3/. ,anagementul obezităţii. (stilul de viaţa, abordul cognitiv compotamental, medicaţie, chirurgia bariatrică). Pacientul post chirurgie metabolică. Prevenţia în obezitate 31. 2bezitatea - factor de risc în patologie. Complicaţiile obezităţii 32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic. 33. Dislipidemiile - etiopatogeneză. 34. ,anagementul dislipidemiilor (preventiv şi curativ) 35. Sindromul metabolic. Definiţia, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic 3 . Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular. 37. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament. 38. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. 3. . Boala Oilson - diagnostic, tratament. 4/. Porfiriile - diagnostic, tratament. 41. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. 42. 1iscul oncogen al bolilor metabolice. 43. Ficatul gras non-alcoolic. 44. Alimente şi nutrimente (macro şi micronutrimente) rol, surse, carenţe şi exces. Suplimentele alimentare. 45. Evaluarea nutriţională: evaluarea consumurilor energetice şi a aporturilor (antropometric, biochimic, clinic şi dietetic), compoziţia corporală. 4 . Principiile alimentaţiei sănătoase, ghiduri şi recomandări nutriţionale. Nutriţia în diferite perioade ale vieţii. Nutritia şi activitatea fizică. 47. Comportament alimentar normal şi patologic. Educaţia nutriţională. 48. Elaborarea unei prescripţii dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute şi cronice 4. . Denutriţia. Cauze endogene şi exogene. Consecinţe şi complicaţii. Evaluare si management 5/. Alimentaţia enterală şi parenterală. 51. Principii de gastrotehnie. 52. Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutriţională principii şi metode. II. PROBA CLINICĂ de diabet zaharat, nutritie si b.li metab.lice 1. Diabetul zaharat - screening, diagnostic şi tratament. 2. Complicaţiile acute şi cronice ale diabetului zaharat - screening, diagnostic si tratament. 3. 2bezitatea - screening, diagnostic şi tratament. 4. Dislipidemiile - screening, diagnostic şi tratament. 5. Hiperuricemiile - screening, diagnostic şi tratament. III. PROBA CLINICĂ de medicin ă internă 1) Pneumoniile. 2) Bronsita cronică. 3) Emfizemul pulmonar. 4) Astmul bronsic. 5) Supuratiile bronho-pulmonare. ) Cancerul bronho-pulmonar. 7) Tuberculoza pulmonară. 8) ,iocarditele. .) Calvulopatiile mitrale si aortice. 1/) Cardiopatie ischemică (angina pectorală si infarctul miocardic). 11) Insuficienta cardiacă. 12) Aritmiile cardiace. 13) Hipertensiunea arteriala (esentiala si secundara). 14) Sindromul de ischemie periferica acuta si cronica. 15) Tromboflebite si tromboembolismul pulmonar. 1 ) Ulcerul gastric si duodenal. 17) Cancerul gastric. 18) Diareea si constipatia. 1.) Cancerul de colon si rectosigmoidian. 2/) 1ectocolita ulcero - hemoragica. 21) Litiaza biliara. 22) Colecistita acută. 23) Hepatita cronică. 24) Ciroza hepatică. 25) Pancreatitele acute si cronice. 2 ) Glomerulonefritele acute si cronice. 27) Pielonefritele acute si cronice. 28) Insuficienta renală acută si cronică. 2.) Litiaza urinară. 3/) Anemiile. 31) Accidentele vasculare cerebrale. IV. PROBA PRACTICA 1. Evaluarea stării de nutritie (antropometrie, clinic, biologic, dietetic) 2. Elaborarea planurilor de interventie nutritională (in diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutritie si hipovitaminoze, hiperuricemii). 3. Evaluarea riscului cardiovascular si metabolic. 4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei. 5. Profilul glicemic - tehnica si interpretare.
. Spectrul lipidic plasmatic - tehnica si interpretare.
7. Explorarea functionala renală (proteinurie, microalbuminurie, clearance creatininic). 8. 2ftalmoscopia directă - tehnica si interpretare.
.. Explorarea echilibrului acido-bazic si hidro-electrolitic - tehnica si interpretare. 1/. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilitătii (diapazon, monofilamente).
11. Evaluare prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare. 12. Tehnica sedintelor de educatie individuală si de grup. 13. Principii de gastrotehnie. 14. Anchet ele alimentar e . 15. ,etodologia testului de toleranta la glucoza oral. 1 . Screeningul familial in bolile metabolice.
17. ,etodologia cercetarii epidemiologice. Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere) - Efectuarea si interpretarea TTG2 (cu 75 g si 1// g glucoză) - Folosirea glucometrului si interpretarea unui profil glicemic - Folosirea seringii de insulină - Folosirea penurilor de insulină - Folosirea dispozitivelor de injectare a GLP11a - ,ontarea unuei pompe de insulină şi setarea ratelor de infuzie şi a bolusurilor - ,ontarea unui senzor CG,S şi interpretarea rezultatelor - Determinarea compoziţiei corporale cu ajutorul dispozitivelor bazate pe bioimpedanţă - Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie - inclusiv măsurarea circumferinţelor si pliurilor cutanate (calliper), determinarea HGS, completarea si interpretarea unui chestionar SGA evaluare clinica si biochimica, aplicarea si interpretarea chestionarelor privind starea de nutritie - Evaluare nutritională individuală şi în colectivităţi pe baza de anchete alimentare (chestionare) - Alcătuirea planului de alimentaţie sănătoasă pentru diverse grupe de vFrstă, pentru sportivi, gravide, comunităţi - Alcatuirea planului de intervenţie nutritională în diferite afecţiuni acute şi cronice - Calculul riscului cardio-metabolic - 2ftalmoscopia directă pentru screeningul retinopatiei diabetice - Efectuarea testelor de sensibilitate periferică pentru diagnosticul neuropatiei diabetice - Efectuarea si interpretarea ECG, inclusiv căutarea elementelor de neuropatie autonoma cardiacă - Efectuarea indicelui gleznaAbrat - Efectuarea de teste pentru diagnosticul precoce al neuropatiei autonome (reflex galvanic al pielii, etc) - Publicarea a minim 3 abstracte si 2 articole de specialitate, în volumele congreselor naţionale sau interanţionale, respectiv în reviste naţionale sau internaţionale indexate.
2. ,REPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ME,ICULUI SPECIALIST ÎN ,IABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional) ,edicul specialist în DIABET ZAHA1AT, NUT1IUIE ŞI B2LI ,ETAB2LICE are următoarele competenţe profesionale: screening-ul, diagnosticul şi managementul clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vFrstă /-18 ani şi peste 18 ani, în spital şiAsau ambulator. ,anagementul clinic include recomandări de dietă şi alte elemente ale stilului de viaţă, educaţia terapeutică, prescrierea tuturor claselor de medicamente antihiperglicemiante şi al dispozitivelor medicale pentru administrarea medicaţiei şi 2.1. C.mpetenţa pr.fesi.nală intrinsecă specialităţii monitorizarea glicemică în conformitate cu reglementările în vigoareE tratamentul complicaţiilor acute specificeE screeningul, monitorizarea şi tratamentul complicaţiilor cronice cu excepţia tratamentelor care intră în competenţa exclusivă a altor specialităţi (terapia LASE1, injecţiile intravitreene, intervenţii chirurgicale oftalmologice, dializa şi transplantul renal, chirurgia piciorului diabetic, intervenţii de revascularizare), tratamentul factorilor de risc asociaţi (hipertensiune arterială, dislipidemii) screening-ul, diagnosticul şi managementul clinic al tuturor formelor de dislipidemii la grupele de vFrstă /-18 ani şi peste 18 ani, în spital şiAsau ambulator. screening-ul, diagnosticul şi managementul clinic al supraponderii şi obezităţii la grupele de vFrstă /-18 ani şi peste 18 ani, în spital şiAsau ambulator, inclusiv prescrierea de medicaţie specifică şi stabilirea indicaţiei pentru chirurgia bariatricăAmetabolică la pacienţii cu obezitate cu sau fără comorbidităţi. screening-ul, diagnosticul şi managementul clinic al tulburărilor de nutriţie la grupele de vFrstă /- 18 ani şi peste 18 ani, în spital şiAsau ambulator. screening-ul, diagnosticul şi managementul clinic al sindromului metabolic la grupele de vFrstă /-18 ani şi peste 18 ani, în spital şiAsau ambulator. screening-ul, diagnosticul şi managementul clinic hiperuricemiilor la grupele de vFrstă /-18 ani şi peste 18 ani, în spital şiAsau ambulator. screening-ul, diagnosticul şi managementul clinic al hemocromatozei, porfiriilor şi erorilor înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. evaluare, prescrierea şi monitorizarea terapiei medicale nutriţionale în boli acute şi cronice, inclusiv nutriţia enterală şi parenterală, evaluarea nutriţională şi recomandări de alimentaţie la persoanele sănătoase Proceduri care intră în competenţa medicului specialist în DIABET ZAHA1AT, NUT1IUIE ŞI B2LI ,ETAB2LICE: oftalmoscopie directăE efectuarea şi interpretarea retinofotografiei - pentru screeningul retinopatiei diabetice teste de sensibilitate semicantitativă - pentru screeningul neuropatiei diabetice periferice testarea neuropatiei autonome măsurarea indicelui gambă-braţ efectuarea si interpretarea ECG folosirea glucometrelor, testarea glicemiei si urmarirea profilului de S,BG montarea de sisteme de monitorizare continuă a glucozei şi interpretarea rezultatelor montarea şi monitorizarea tratamentului cu pompă de insulină evaluarea stării de nutriţie, inclusiv prin metode de analiză corporeală (efectuare şi interpretare bioimpedanţă, interpretare DELA) educaţia terapeutică a pacientului cu boli metabolice educatie terapeutica nutritionala individuala si de grup 2.2. Obligaţii
-
Obligaţiile etice şi deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al
Colegiului Medicilor din România
-
Obligaţii profesionale: medicul ac ţ ionează potrivit specialită ţ ii, competen ţ elor ş i practicii pe
care le are, cu excep ţ ia unor cazuri de urgen ţ ă vitală, cu respectarea legilor şi reglementărilor în vigoare.
2. .
M.dulele de pregătire, similare un.r atestate de studii c.mplementare din cuprinsul
pregătirii, care intră in standardul pr.fesi.nal şi p.t fi practicate urmare .bţinerii titlului de medici specialist;
1. Ultras.n.grafie abd.minală 2. Ec.grafie vasculară ,.ppler
2.4.
,.meniile adiţi.nale de dezv.ltare pr.fesi.nală în specialitate, prin f.rmare specializată
suplimentară (atestate de pregătire c.mplementară existente în legislaţia MS), ulteri.r .bţinerii titlului de medic specialist. Obţinerea c.mpetenţel.r urmat.are este asigurată prin susţinerea examenel.r de c.mpetenţă, ulteri.r examnenului de specialitate E
1. Ec.grafie vasculară la pacientul diabetic 2. Ec.grafie abd.minală pacientul diabetic
. Sex.l.gie la pacientul diabetic
AETICE, ,EONTOLOGICE APROCESIONALE
4. EMG la pacientul dabetic
PRIN ACEASTA SE CERTICICA LEGALITATEA SI CORECTITU,INEA
,ATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESE,INTELE COMISIEI ,E SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,
NUME, PRENUME: PROF UNIV.DR.BABEŞ AUREL SEMNĂTURA:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
EN,OCRINOLOGIE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATE END2C1IN2L2GIE
1.1 DEFINIUIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine şi recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin. De asemenea, specialistii endocrinologi vor fi abilitaţi să evalueze mecanismele şi să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni şi controla obezitatea, patologia metabolica cFt şi să conducă educaţia medicală terapeutică şi activitatea de cercetare în domeniu. 1.2 DU1ATA STAGIIL21 - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 15/ de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitara (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfFrsitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă. Cursurile vor cuprinde şi noţiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică şi imunologie. Cursurile vor fi atFt sub forma tradiţională cFt şi sub formă de seminarii şi discuţii interactive cu cursanţii pe subiecte de endocrinologie, diabet şi boli metabolice. Fiecare obiectiv definit în curricula şi recomandat a fi însuşit în activitatea de pregătire în cadrul rezidenţiatului va fi evaluat după nivelul de competenţă realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor: 1. asistenţă pasivă 2. necesită supraveghere atentă 3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere 4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere 5. abilitate de a superviza şi de a preda procedura 1.3 ST1UCTU1A STAGIIL21
A. Stagii generale -1 an si 2 luni Cardiologie 3 luni Gastroenterologie 3 luni Pediatrie 3 luni La alegere: medicina interna, nefrologie sau psihiatrie 3,5 luni Genetica medicala 1 luna Bioetica /.5 luni B. Stagii de specialitate - 3 ani si 1/ luni Diabet zaharat si boli de nutritie 12 luni Endocrinologie -Endocrinologie adulti 24 luni -Endocrinologie pediatrica 7 luni -Echografie endocrina 3 luni Tematica lectiilor conferinta: I. BAZELE END2C1IN2L2GIEI 1. Hormonii - structură, mecanisme de acţiune, clasificare. 2. Controlul genetic al sintezei hormonale. 3. 1eceptorul hormonal şi patologia de receptor. 4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecţiunilor endocrine II. HIP2TALA,US, HIP2FIZA, EPIFIZA 1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine. 2. Adenohipofiza si neurohipofiza - anatomie, embriologie si genetică, fiziologie, hormonii adenohipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglarea secretiei). 3. ,etode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic si imunohistochimic. 4. Tumorile hipofizare - etiopatogenie, clasificare, metode de evaluare si diagnostic, diagnostic diferenţial. 5. ,ijloace de tratament în tumorile hipofizare: chirurgie, tratament medicamentos, radioterapie. . Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină. 7. Acromegalia şi gigantismul. 8. Boala Cushing. .. Adenoame hipofizare nefunctionale. 1/. Alte adenoame hipofizare functionale: tireotropinom, gonadotropinom. 11. Neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, hormonii neuro-hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare). 12. Diabetul insipid. 13. Hiponatremia. Sindromul secreţiei inadecvate de ADH. 14. Craniofaringiomul: etiopatogenie, clasificare, diagnostic pozitiv si diagnostic diferenţial, tratament. 15. Insuficienţa hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare şi diagnostic, tratament). 1 . Apoplexia hipofizara 17. Sindromul de izolare hipofizară si hipofizita limfocitara (inclusiv cea iatrogena, post anticorpi anti CTLA-4) 18. Hipogonadismul hipogonadotrop (inclusiv sindromul Vallman). 1.. Glanda pineală (fiziopatologia secreţiei de melatonină, peptidele pineale, aplicaţii terapeutice, tumori pineale). III. C1ESTE1EA SI TULBU1A1ILE DE C1ESTE1E 1. Cresterea celulara. Diferentierea si formarea cartilajului de crestere si a osului. Cresterea embrio-fetala. Cresterea postnatala .2riginea fetala a bolilor adult 2. Controlul genetic al cresterii. Controlul hormonal al cresterii. Factorii de mediu si cresterea 3. Evaluarea cresterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizarii scheletale. 4. Statura mica 1. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mica pentru referire spre diagnostic in practica clinica pediatrica 2. Statura mica de etiologie cunoscuta : statura mica de cauza primara: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale - etiopatogenie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament 3. Nanismul prin SGA nerecuperat : etiopatogenie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament 4. Statura mica de cauza secundara - boli nonendocrine (digestive, insuficienta renala cronica, boli cardio-vasculare, rahitismul, etc . ). 5. Statura mica de cauza secundara - boli endocrine non GH-IGF1 dependente: etiopatogenie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament . Statura mica datorata tulburarii axei GH-IGF1 (deficitul si rezistenta la GH, deficitul primar de IGF, rezistenta la IGF1): etiopatogenie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferential, complicatii, tratament 7. Statura mica de etiologie necunoscuta (nanismul idiopatic, ISS): clasificare (forma familiala si non-familiala). Diagnosticul si managementul ISS 8. Tratamentul staturii mici cu rhGH si rh IGF1 .. Deficitul de hormon de crestere in perioada de tranzitie copilarie-adult - management 5. Statura inalta - etiologie, diagnostic pozitiv si diferential, tratament . ,ixedemul congenital : etiologie, fiziopatologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE complicatii, tratament IC. TI12IDA 1. Date de anatomie, embriologie si histologie 2. Sinteza hormonilor tiroidieni 3. Transportul si metabolizarea hormonilor tiroidieni 4. Actiunile hormonilor tiroidieni ( fiziologie si sindroamele de rezistenta la hormonii tiroidieni) 5. 1eglarea functiei tiroidiene . Calcitonina 7. Evaluarea functiei tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistica) 8. Hipotiroidismul adultului 1. Definitie si clasificare 2. Etiopatogenia hipotiroidismului 3. Fiziopatolgia hipotiroidismului 4. Clinica hipotiroidismului 5. Diagnosticul paraclinic (biochimic, imagistica) . Diagnosticul pozitiv si diferential 7. Evolutia si complicatiile hipotiroidismului 8. Tratamentul hipotiroidismului (la adult, varstnic si la femeie in sarcina) .. Coma mixedematoasa .. HipertiroidismulATireotoxicoza 1. Definitie si clasificare 2. Etiopatogenie 3. Fiziopatologie 4. Clinica hipertiroidismului 5. Diagnosticul paraclinic (pozitiv, etiologic si diferential) . Evolutia si complicatiile tireotoxicozei 7. Tratamentului tireotoxicozei cu hiperfunctie tiroidiana a. ,etode igieno-dietetice b. Tratamentul medicamentos (clase de medicamente utilizate, posologie, reactii adverse) c. Tratamentul chirurgical d. 1adioiodoterapia 8. Tireotoxicoza si sarcina .. Boala Graves Basedow a) Definitie si etiopatogenie b) Diagnostic pozitiv clinic si de laborator c) 2ftamopatia Graves - clinica, stadializare si monitorizare d) Particularitati ale tratamentului in Boala Basedow e) Tratamentul si monitorizarea 2ftalmopatiei Graves 1/. Gusa multinodulara hipertiroidizata - particularitati de diagnostic si tratament 11. Nodulul tiroidian autonom ( Sindromul Plummer) - particularitati de diagnostic si tratament 12. Tratamentului tireotoxicozei fara hiperfunctie tiroidiana 13. Tiroiditele 1. Tiroidita cronica autoimuna 2. Tiroidita 1iedl 3. Tiroidita acuta 4. Tiroidita subacuta 5. Tiroidita painless 14. Criza tireotoxica a) Etiologie si factori precipitanti b) Fiziopatologie c) Tratament 1/. Patologia tiroidiana indusa de excesul de iod (amiodarona, substante de contrast, suplimente alimentare etc) 11. Patologia deficitului de iod 1. Definitie, nomenclatura, importanta 2. Evaluarea statusului aportului de iod intr-o populatie 3. Deficitul de iod in etapele vietii (nou-nascut, copil, adult, gravida) 4. Definitia si epidemiologia gusii endemice 5. Etiopatogenia gusii endemice . Fiziopatologia gusii endemice 7. Clinica gusii endemice E clasificarea 2,S a gusii endemice 8. Investigatii paraclinice in gusa endemica .. Diagnosticul pozitiv si diferential al gusii endemice 1/. Formele clinice ale cretinismului endemic 11. Profilaxia şi tratamentul afecţiunilor datorate deficitului de iod 12. Nodulul tiroidian si gusa netoxica 1. Gusa difuza a) Etiologie si fiziopatologie b) ,anifestari clinice c) Diagnostic paraclinic d) Tratament si monitorizare 2. Gusa multinodulara netoxica a) Etiologie si fiziopatologie b) ,anifestari clinice c) Diagnostic paraclinic d) Tratament si monitorizare 3. Nodulul tiroidian unic netoxic a) Epidemiologie, clasificare b) Etiologie si fiziopatologie c) ,anifestari clinice d) Diagnosticul pozitiv paraclinic (biochimic, imagistic, FNAB). Indicatiile efectuarii FNAB e) Diagnostic diferential f) Tratamentul si monitorizarea nodulilor tiroidieni 13. Cancerul tiroidian 1. Definitie si epidemiologie 2. Clasificare 3. Factori de risc pentru dezvoltarea carcinomului tiroidian 4. Carcinomul tiroidian bine diferentiat 1. Etiologia si patogenia carcinomului tiroidian bine diferentiat 2. Anatomie patologica 3. Clinica carcinomului tiroidian bine diferentiat 4. Probe de laborator utile pentru diagnostic si monitorizare 5. Diagnosticul pozitiv ( inclusiv stadializare) si diferential . Tratament (chirugical, ablativ cu radioiod) si complicatiile tratamentuluiE monitorizare tratament 7. ,anagementul pacientilor cu boala recurenta sau cu metastaze la distanta 14. Carcinomul medular tiroidian 1. Definitie si epidemiologie 2. Etiologia si patogenia carcinomului medular tirodian 3. Carcinomul medular tiroidian sporadic 4. Carcinomu medular tiroidian familial 5. Sindroamele de neoplazie multipla - ,EN2A si ,EN2B . Clinica carcinomului medular tiroidian 7. Diagnosticul pozitiv si diferential. Stadializare 8. Screeningul genetic pentru mutatii germinale 1ET - indicatii, metode, monitorizare .. Tratamentul carcinomului medular 1/. ,onitorizarea pacientilor cu carcinom medular tiroidian sporadic sau familial 15. Carcinomul tiroidian anaplazic 1. Clinica carcinomului tiroidian anaplazic 2. Diagnosticul pozitiv si diferential 3. Tratament si monitorizare 4. Prognostic 1 . Limfomul tiroidian si alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne) C. PA1ATI12IDA
1. Date de anatomie, embriologie si histologie 2. Parathormonul 1. Structura, secretia si reglarea secretiei de parathormon 2. Actiunile PTH la nivelul metabolismului fosfocalcic 3. PTHrP 3. Alti hormoni implicati in homeostazia calciului 4. Hipercalcemia 1. Definitie 2. Etiologia hipercalcemiei a) Clasificare b) Hipercalcemia hipocalciurica familiala c) Boala Jansen d) Hipercalcemia asociata cu bolile maligne e) Hipercalcemia din alte boli endocrine 3. Clinica hipercalcemiei acute si cronice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipercalcemiei 5. Hipocalcemie 1. Definitie 2. Etiologia hipocalcemiei 3. ,anifestarile clinice ale hipocalcemiei 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipocalcemiei
. Hiperparatiroidismul primar
1. Definitie si epidemiologie 2. Etiologia hiperparatiroidismului. Defecte genetice asociate cu hiperparatiroidismul 3. Fiziopatologie 4. Anatomie patologica 5. ,anifestari clinice in hiperparatiroidism
. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic)
7. Diagnostic diferential 8. Evolutia naturala si complicatiile hiperparatiroidismului primar
.. Tratamentul hiperparatiroidismului primar
7. Hiperparatiroidismul secundar 1. Definitie , etiopatogenie 2. Fiziopatologie 3. Diagnostic pozitiv si etiologic, diagnostic diferential 4. Tratament si monitorizare 8. Hiperparatiroidismul tertiar 1. Definitie, etiopatogenie 2. Fiziopatologie 3. Diagnostic pozitiv si etiologic, diagnostic diferential 4. Tratament si monitorizare
.. Hipoparatiroidismul
1. Definitie 2. Clasificare etiopatogenica a) Hipoparatiroidismul ereditar b) Hipoparatiroidismul dobandit c) Pseudohipoparatiroidismul d) Pseudopseudohipoparatiroidismul 3. Fiziopatologie 4. ,anifestarile clinice 5. Diagnostic pozitiv si etiologic, diagnostic diferential
. Tratament si monitorizare
CI. 2STE2P212ZA SI B2LILE ,ETAB2LICE 2S2ASE
1. Structura si metabolismul osului 1. 1emodelarea osoasa si factorii care o controleaza 2. ,etabolismul calciului 3. ,etabolismu fosforului 4. ,etabolismul magneziului 5. Citamina D - sinteza, metabolism si actiuni 2. Definitia osteoporozei 3. Epidemiologia osteoproozei 4. Etiologia osteoporozei 1. 2steoporoza de postmenopauza 2. 2steoporoza de varsta 3. 2steoporoza secundara excesului de glucocorticoizi 5. Factori de risc pentru fractura osteoporotica. Evaluarea riscului de fractura - F1AL . Diagnosticul pozitiv al osteoporozei 1. Indicatiile si metodele utilizate pentru evaluarea masei si a calitatii osoase 2. ,arPerii biochimici ai turnoverului osos
7. Diagnosticul diferential 8. Evolutie naturala si complicatii .. Tratament 1. ,asuri igieno-dieteticeE profilaxia traumatismelor prin cadere 2. Indicatiile tratamentului antiosteoporotic 3. Tipuri de medicatie utilizata, indicatii si contraindicatiiE reactii adverse 4. Tratamentul fracturii osteoporotice 5. Preventia si tratamentul osteoporzei cortizonice 1/. ,onitorizarea pacientului cu osteoporoza
11. Alte boli metabolice osoase: 1. 2steomalacia si rahitismul 2. 2steogenesis imperfecta 3. Boala Paget osoasa CII. SUP1A1ENALELE
1. Corticosuprarenalele 1. Anatomia macro si microscopica si embriologia corticosuprarenalelor 2. 1eglarea secretiei hormonilor steroizi suprarenali 3. Steroidogeneza 4. ,etabolizarea cortizolului si a hormonilor androgeni suprarenali 5. Actiunile hormonilor corticosuprarenali . Sindromul Cushing 1. Etiopatogenie si incidenta diverselor forme etiologice 2. Fiziopatologia excesului de glucocorticoizi 3. ,anifestarile clinice in sindromul Cushing 4. Investigatiile paraclinice in sindromul Cushing 5. Diagnosticul pozitiv al sindromului Cushing . Diagnosticul diferential al sindromului Cushing 7. Evolutie si complicatii 8. Tratamentul sindromului Cushing .. Tratamentul bolii Cushing 1/. Tratamentul celorlate forme de sindrom Cushing ACTH dependent 11. Tratamentul sindromului Cushing ACTH independent 7. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn) 1. Epidemiologia hiperaldosteronismului primar 2. Etiopatogenia hiperaldosteronismului primar 3. Fiziopatologia excesului de aldosteron 4. ,anifestarile clinice ale excesului de mineralocorticoizi 5. Investigatii paraclinice in hiperaldosteronismul primar . Diagnosticul pozitiv al hiperaldosteronismului primar 7. Testul de screening si indicatii 8. Teste de confirmare a hiperaldosteronismului primar .. Diagnosticul diferential al hiperaldosteronismului primar 1/. Evolutie si complicatii ale hiperaldosteronismului 11. Tratamentul hiperaldosteronismului primar 8. Incidentalomul suprarenal 1. Definitia incidentalomului suprarenal 2. Etiologia incidentalomului suprarenal 3. Investigatii hormonale in incidentalomul suprarenal 4. Imagistica in incidentalomul suprarenal 5. Tratamentul incidentalomului suprarenal .. Carcinomul suprarenal 1. Epidemiologia si etiopatogenia carcinomului suprarenal 2. Histopatologia si imunohistochimia carcinomului suprarenal 3. Stadializarea carcinomului suprarenal 4. Diagnosticul pozitiv al carcinomului suprarenal 5. Tratamentul carcinomului suprarenal 1/. Insuficienta corticosuprarenala primara 1. Epidemiologia si etiopatogenia bolii Addison 2. Fiziopatologia insuficientei corticosuprarenale primare 3. Tabloul clinic al insuficientei corticosuprarenale primare 4. Investigatii paraclinice in boala Addison 5. Diagnosticul pozitiv si diferential al bolii Addison . Tratamentul insuficientei corticosuprarenale primare 7. Insuficienta corticosuprarenala acuta a) Factori determinanti b) Tratamentul insuficientei corticosuprarenale acute 11. Hiperplazia adrenala congenitala 1. Epidemiologie si etiopatogenia hiperplaziei adrenale congenitale 2. Clasificarea si fiziopatologia hiperplaziei adrenale congenitale 3. ,anifestarile clinice ale hiperplaziei adrenale congenitale 4. Investigatii paraclinice in hiperplazia adrenala congenitala 5. Deficitul de 21 hidroxilaza a) Clasificare, manifestari clinice b) Investigatii paraclinice c) Diagnostic pozitiv si diferential d) Screeningul neonatal . Tratamentul hiperplaziei adrenale congenitale 7. Evolutie si complicatii 12. Corticoterapia 1. Indicatiile corticoterapiei 2. 1eacţii adverse ale corticoterapiei 3. Clasificarea preparatelor cortizonice (dupa durata efectului, potenta antiinflamatoare si supresia axului hipotalamo-hipofizo- corticosuprarenalian, echivalenta dozelor) 4. 1eguli ale corticoterapiei pentru prevenirea efectelor adverse 5. Intreruperea corticoterapiei prelungite 2. ,edulosuprarenalele 1. Anatomia medulosuprarenalelor 2. Fiziologia medulosuprarenalelor 1. Biosinteza catecolaminelor 2. 1eceptorii adrenergici si actiunile catecolaminelor 3. ,etabolizarea catecolaminelor 3. Feocromocitomul 1. Nomenclatura- feocromocitomAparagangliom 2. Epidemiologia, etiopatogenia feocromocitomului 3. Tabloul clinic al feocromocitomului 4. Diagnosticul biochimic al feocromocitomului 5. Imagistica feocromocitomului . Diagnosticul genetic al feocromocitomului 7. Tratamentul feocromocitomului 3. Hipertensiunea arteriala secundara endocrina 1. Etiologia hipertensiunii arteriale secundare endocrine 1. Feocromocitomul 2. Sindromul Cushing
3. Hiperaldosteromismul primar 4. Hiperplazia adrenala congenitala 5. Excesul aparent de mineralocorticoizi, sindromul Liddle . 1ezistenta la glucocorticoizi 7. Acromegalia 8. Hiperparatiroidismul .. Patologia tiroidiana CIII. 2CA1UL 1/. Hipertensiunea arteriala medicamentoasa
1. Anatomia si dezvoltarea ovarului 2. Hormonologia ovariana 1. Steroidogeneza ovariana 2. Efectele steroizilor ovarieni 3. Hormonii peptidici ovarieni 3. Fiziologia ciclului menstrual normal 1. Definitie 2. Axa hipotalamo-hipofizaro-ovariana 3. Fazele ciclului ovarianE modificarile ovariene in cursul ciclului menstrual normal 4. ,odificarile uterine in cursul ciclului menstrual normal 4. Tulburarile ciclului menstrual 1. Nomenclatura tulburarilor ciclului menstrual 2. Amenoreea 1. Clasificarea etiologica a amenoreei 2. Evaluarea clinica a unei femei cu amenoree 3. Algoritm de investigatii in amenoreea primaraAsecundara 4. Complicatiile deficitului de estrogeni 5. Tratamentul amenoreei . Amenoreea hipotalamica 7. Amenoreea datorata unor anomalii anatomice 3. Sangerarile uterine disfunctionale 1. Definitie, etiopatogenie 2. Tratament 4. Sindromul ovarelor polichistice 1. Definitie, etiopatogenie 2. Anatomopatologie, fiziopatologia sindromului ovarelor polichistice 3. Tabloul clinic in sindromul ovarelor polichistice 4. Investigatii paraclinice in sindromul ovarelor polichistice 5. Diagnosticul pozitiv si diferential in sindromul ovarelor polichistice . Evolutie, complicatii ale sindromului ovarelor polichistice 7. Tratamentul sindromului ovarelor polichistice 5. Hirsutismul si virilizarea 1. Definitii, fiziopatologia excesului de androgeni 2. Diagnosticul hirsutismului si virilizarii 3. Etiologia hirsutismului 4. Investigatii paraclinice la pacientele cu hirsutism 5. Tratamentul hirsutismului
. Insuficienta ovariana prematura
1. Definitie, etiopatogenie 2. Tabloul clinic in insuficienta ovariana prematura 3. Investigatii paraclinice in insuficienta ovariana prematura 4. Diagnosticul pozitiv si diferential in insuficienta ovariana prematura 5. Tratamentul insuficientei ovariene premature
7. ,enopauza 1. Definitie, epidemiologie 2. ,odificari hormonale caracteristice menopauzei 3. ,odificari clinice imediate asociate menopauzei 4. 1iscuri de boala pe termen lung ale menopauzei 5. 2steoporoza postmenopauza
. Bolile cardiovasculare
7. Tratamentul hormonal al menopauzei 8. Cai si regimuri de administrare ale tratamentului hormonal al menopauzei
.. Indicatiile tratamentului hormonal al menopauzei
1/. Contraindicatiile tratamentului hormonal al menopauzei
11. 1iscurile legate de tratamentul hormonal al menopauzei conform studiilor epidemiologice
IL. C2NT1ACEPTIA H21,2NALA
1. ,etode contraceptive la femei 2. Eficacitatea metodelor contraceptive feminine 3. Contraceptivele estroprogestative 1. Notiuni de farmacologie 2. ,ecanismul de actiune al contraceptivelor orale 3. Efectele benefice non-contraceptive al contraceptiveor orale combinate 4. Efectele secundare ale anticonceptionalelor orale 5. 1iscurile potentiale ale contraceptivelor orale estroprogestative . Contraindicatiile contraceptivelor orale estroprogestative 4. Contraceptivele progestative 5. Contraceptia de urgenta
. Contraceptia masculina
L. INFE1TILITATEA CUPLULUI
1. Definitie, nomenclatura 2. Etiologia infertilitatii cuplului 3. Investigarea cuplului infertil 4. Infertilitatea masculina 1. Cauzele infertilitatii masculine 2. Evaluarea infertilitatii masculine 3. Tratamentul infertilitatii masculine 5. Infertilitatea feminina 1. Etiologie 2. Clasificarea 2,S a anovulatiei 3. Evaluarea infertilitatii feminine 4. Tratamentul infertilitatii feminine LI. TESTICULUL
1. Anatomia si dezvoltarea testiculului 2. Hormonologia testiculului 1. Steroidogeneza testiculului 2. Efectele steroizilor testiculari 3. Hormonii peptidici testiculari 3. Fiziologia spermatogenezeiE spermograma normala 4. Axa hipotalamo-hipofizo-testiculara 5. Clasificarea etiologica a insuficientei testiculare
. Tabloul clinic al insuficientei testiculare
7. ,etode de investigatie in insuficienta testiculara 8. Complicatiile deficitului de testosteronE
.. Tratamentul deficitului de testosteron: metode, indicatii, contraindicatii, riscuriE monitorizare
1/. Deficitul de testosteron la barbatul varstnic: tablou clinic, investigatii, tratament
11. Tumorile testiculare: etiopatogenie, tablou clinic, investigatii, tratament 12. Ginecomastia: etiologie, investigatiiE diagnostic diferential, tratament LII. ,2DULA1EA H21,2NALA IN CANCE1ELE H21,2N2DEPENDENTE: 1. ,odularea hormonala in cancerul de san 2. ,odularea hormonala in cancerul de prostata
LIII. DIFE1ENTIE1EA SELUALA
1. Determinismul si diferentierea sexuala normala 2. Tulburari de dezvoltare sexuala 1. Cromozomopatii sexuale a) Sindromul Vlinefelter: Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament b) Sindromul Turner : Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament c) Disgeneziile gonadale mixte, hermafroditismul adevarat: Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament 2. Tulburari de dezvoltare sexuala 4 LY a) Tulburari de dezvoltare testiculara (disgeneziile testiculare): Definitie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament b) Tulburari de sinteza si actiune androgenica : etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament c) Alte forme izolate : ,icropenisul, hipospadiasul , criptorhidism etc. - etiologieE investigatiiE diagnostic, tratament 3. Tulburari de dezvoltare sexuala 4 LL: tulburari de dezvoltare ovarianaE exces androgenic intrauterin - etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv si diferential, evolutie, complicatii, tratament 3. ,anagementul tulburarilor de dezvoltare sexuala: algoritm de investigare, principii de tratament
LIC. PUBE1TATEA
1. Pubertatea normala 1. Genetica si reglarea neuroendocrina a debutului pubertar 2. Pubertatea normala- biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular 3. Adrenarha si telarha precoce 2. Pubertatea precoce 1. Pubertatea precoce centrala, Gn1H dependenta: etiologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE tratament 2. Pubertatea precoce periferica (izo- si contrasexuala) la fete: etiologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE tratament 3. Pubertatea precoce periferica (izo- si contrasexuala) la baieti: etiologie, investigatii, diagnostic pozitiv si diferentialE tratament 3. Pubertatea intarziata- etiologie, algoritm de diagnostic, tratament LC. C2,P21TA,ENTUL SELUAL
1. ,otivaţia sexuală 2. Fiziologia actului sexual 3. Disfuncţiile sexuale feminine: clasificare, diagnostic, tratament 4. Disfuncţiile sexuale masculine. Disfunctia erectila: clasificare, diagnostic, tratament 5. Tulburari de identitate sexuala
. ,anagementul pacientului cu disfunctie sexuala
LCI. 2BEZITATE SI TULBU1A1I DE C2,P21TA,ENT ALI,ENTA1
1. 1eglarea apetitului 2. Compozitia corporala si rolul metabolic al tesutului adipos 3. Forme genetice de obezitate 4. 2bezitatea de cauza endocrina si cea iatrogena: diagnostic, etiopatogenie, complicatii, tratament 5. 2bezitatea de aport : definitie, diagnostic, etiopatogenie, complicatii, tratament
. Sindromul metabolic: definitie, etiopatogenie, diagnostic, complicatii, tratament
7. Anorexia nervosa si bulimia: definitie, etiopatogenie, diagnostic, complicatii, tratament
LCII. PA1TICULA1ITATI ALE DIABETULUI ZAHA1AT SECUNDA1 END2C1IN (ETI2PAT2GENIE, DIAGN2STIC, T1ATA,ENT):
1. Acromegalia 2. Sindromul Cushing 3. Hipertiroidia 4. Feocromocitomul 5. Analogii de somatostatin - pasireotid LCIII. ,EN - NE2PLAZIILE END2C1INE ,ULTIPLE
1. Definitie 2. Clasificare 3. ,EN1 1. Definitie 2. Etiopatogenie. Gena ,eninei. Indicatii de screening genetic. 3. ,anifestari clinice, evolutie naturala 4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic si genetic) 5. Tratament si monitorizare pacienti . Particularitati ale hiperparatiroidismului in ,EN1 7. Particularitati ale adenoamelor hipofizare in ,EN1 8. Tumori adrenale in ,EN1 .. Tumori neuroendocrine din ,EN1 4. ,EN2 1. Definitie si clasificare 2. Etiopatogenie. Gena 1ET. Indicatii de screening genetic. 3. ,anifestari clinice, evolutia naturala 4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic si genetic) 5. Tratament si monitorizare pacienti. . ,EN2A 7. ,EN2B 8. Carcinomul ,edular Tiroidian Familial Izolat .. Particularitati ale Carcinomului ,edular Tiroidian in ,EN2. Indicatiile tiroidectomiei profilactice 1/. Particularitati ale hiperparatiroidismului in ,EN2 11. Particularitati al feocromocitomului in ,EN2 5. ,EN4
. FIPA - adenoamele hipofizare familiale izolate
7. Sindromul Con-Hippel Lindau 8. Neurofibromatoza
.. Complexul CarneI
LIL. SIND12A,ELESD1 P2LIGLANDULA1E AUT2I,UNE
1. Definitie 2. Clasificare 3. Sindrom poliglandular de tip I 1. Definitie, epidemiologie 2. Etiopatogenie. Gena AI1E. 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential. Screening-ul familial. 5. Tratament si monitorizare . Candidoza muco-cutanata 7. Hipoparatiroidismul 8. Insuficienta adrenala .. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip I 4. Sindromul poliglandular de tip II 1. Definitie, epidemiologie. 2. Etiopatogenie. 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential. Screening-ul familial. 5. Tratament si monitorizare
. Insuficienta adrenala
7. Tiroidita cronica autoimuna 8. Hipofizita limfocitara
.. Insuficienta gonadala
1/. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip II
LL. TU,21I NEU12END2C1INE (NET): 1. Definitie, clasificarea NET 2. Clinica NET. Sindromul carcinoid 3. BiomarPerii NET 4. Diagnosticul imagistic in NET 5. Etiopatogenia si fiziopatologia NET. Sindroame genetice asociate cu NET.
. Diagnosticul histopatologic si imunohistochimia.
7. Diagnosticul pozitiv si diferential 8. Evolutia si complicatiile NET. Boala carcinoida cardiaca .. Tratamentul NET 1. Chirurgia NET 2. Tratamentul medicamentos (analogii de somatostatin, interferon, chimioterapia, terapii biologice) 3. 1adioterapia (externa si cea cu analogi radioactivi de somatostatin) 4. Tratamentul metastazelor (hepatice) 5. Tratamentul bolii carcinoide cardiace 1/. Prognostic NET
11. Particularitati ale tumorilor neuroendocrine pancreatice secretante si nesecretante.
LLI. U1GENTE END2C1INE -PA1TICULA1ITATI
1. Criza adrenala 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul crizei addisoniene . Preventia aparitiei crizei adrenale 2. Hipocalcemia acuta 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipocalcemiei acute . Preventia aparitiei hipocalcemiei acute 7. Tinte terapeutice 3. Hipercalcemia acuta 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul hipercalcemiei acute 4. Criza tireotoxica 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul crizei tireotoxice . Preventia aparitiei crizei tireotoxice 5. Coma mixedematoasa 1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul comei mixedematoase
. Preventia aparitiei comei mixedematoase
. Apoplexia hipofizara
1. Definitie 2. Etiologie si factori precipitanti, fiziopatologie 3. ,anifestari clinice 4. Diagnostic pozitiv si diferential 5. Tratamentul si profilaxia aparitiei crizei
7. Hipoglicemia 1. Definitie 2. Cauze si factori precipitanti 3. ,anifestari clinie ale hipoglicemiei 4. Diagnostic pozitiv si etiologic 5. Coma hipoglicemica
. Tratament LLII. CHI1U1GIA END2C1INA:
1. Principiile si tehnica chirurgiei endocrine, inclusiv chirurgia laparoscopica si minim invaziva 2. Tipuri de interventii chirurgicale (ex. hemitiroidectomie vs. tiroidectomie totala, chirurgia suprarenala selectiva): indicatii, tehnica, complicatii, evaluare si monitorizare postoperatorie 3. Neurochirurgia tumorilor hipotalamo-hipofizare: indicatii, tehnica, complicatii, evaluare si monitorizare postoperatorie
LLIII. TESTE DE LAB21AT21:
1. Imunodozare: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare (Chemiluminiscenta, 1IA, I1,A, ELISA). 2. Aplicatiile imunodozarii pentru GH, IGF-I, ACTH, FSHA LH, P1L (si macroprolactina). 3. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina. 4. Glicemia determinata cu glucometrul si glicemia venoasa. 5. Hemoglobina glicozilată.
. Glicozuria si corpii cetonici urinari (principiu, metoda, interpretare).
7. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. (ITT) cu determinarea GH si cortizol şi glicemiei. Alte teste de stimulare a GH: testul la clonidina, glucagon, arginina clorhidrat-GH1H 8. ,asurarea hormonilor prin spectrometrie de masa (principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare).
.. Teste functionale tiroidiene: TSH, T3 si T4 liberi şi legaţi, testul la T1H, ATP2, ac. anti-TG, T1Ab, ioduria.
1/. Explorarea functionala ovariana: Estradiol seric, progesteron seric, testosteron seric, A,H, beta-hCG, inhibina B.
11. Parametrii serici cu utilitate in tumori endocrine: calcitonina, metanefrine si normetanefrine serice si urinare, Cromogranina A, Enolaza neuron-specifica, Serotonina, 5-HIAA, tireoglobulina, AFP, CEA, betaHCG. 12. Teste functionale suprarenale: cortizol plasmatic, cortizol liber urinar, cortizol salivar, ACTH, DHEA, DHEA-S, androstendion, 17 2H progesteron. 13. Testul de stimulare la ACTH sintetic cu dozarea cortizolului sauAsi 17 2H- progesteron. 14. Testele de inhibiţie la dexametazonă 1mg overnight, standard-cu doză mică (2x2 mg) si doza mare (2x8 mg - limitarile acestui test). 15. Cateterismul bilateral al sinusurilor pietroase inferioare, cu recoltarea de ACTH si test la C1H (IPSS cu test la C1H).
1 . Explorarea hiperaldosteronismului primar: aldosteron, activitatea reninei plasmatice, dozarea directa a reninei plasmatice.
17. Teste de confirmare si diagnostic diferential in hiperaldosteronismul primar: incarcarea orala cu sare, incarcarea volemica, testul la captopril.
18. Cateterismul venelor suprarenale in diagnosticul hiperaldosteronismului primar (principiu, tehnica, raportare, interpretare).
1.. Lipidograma, colesterolemie, trigliceridemie, dozarea apolipoproteinelor. 2/. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).
21. Insulina, peptidul C. 22. PTH, 25-2H vitamina D, marPerii ososi, biopsia osoasa. 23. Spermograma: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. 24. Antropometrie 25. Proba de deshidratare cu determinarea osmolalitatii urinare si serice si testul la desmopresina.
LLIC. I,AGISTICA IN END2C1IN2L2GIE:
1. 1olul explorarii echografice, inclusiv punctia biopsie tiroidiana ghidata echografic: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare 2. 1adiologia conventionala (radiografia toracica si scheletala, inclusiv morfometrie vertebrala - evaluarea fracturilor vertebrale). Carsta osoasa si examinarea cartilajelor de crestere. Pasajul baritat esofagian in tumorile tiroidiene invazive A compresive. 3. Tomografia computerizata: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare 4. 1ezonanta magnetica nucleara: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare 5. Imagistica radio-izotopica: scintigrama tiroidiana cu 131 I si radioiodocaptarea, scintigrama whole-bodI cu 131 I, scintigrama osoasa, scintigrama paratiroidiana cu .. Tc-SESTA,IBI, scintigrama medulo-suprarenala cu ,IBG, octreoscan, PET-CT cu 18FDG, imagistica functionala PET-CT cu analogi de somatostatin ( 8Ga-D2TAT2C si 8Ga-D2TATATE)
. 2steodensitometria: absorbtiometria duala cu raze L - DLA: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. Trabecular bone score (TBS). CFA (evaluarea fracturilor vertebrale)
Baremul activitatilor practice:
1. Activitatea de asistenta medicala a pacientilor (toate tipurile majore de patologie endocrina), cu responsabilitate directa, sub supravegherea medicului indrumator A coordonator (zilnic)E 2. Program de consultatii in ambulatoriu - 1 zi pe saptamana, sub supravegherea medicului indrumator Acoordonator. 3. Garzi 1Aluna -facultativ, in clinicile in care acestea sunt posibile 4. Prezentari de cazuri clinice (saptamanal). 5. Intalniri multidisciplinare - lunar.
. Prezentare de articol sau ghid (saptamanal).
7. Prescriere si intepretare analize laborator (zilnic). 8. Interpretare imagistica endocrina - evaluarea directa a imaginilor (zilnic).
.. Echografii (de asistat si interpretat - zilnicE de efectuat - zilnic in stagiul de echografie endocrina).
1/. Punctii biopsie tiroidiene (de asistat si eventual de efectuat sub indrumare).
11. 2steodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (F1AL) (saptamanal) 12. 1adiologie - varsta osoasa (interpretare - zilnic in stagiul de endocrino-pediatrie). 13. Evaluare periodica la inceputul si sfarsitul fiecarui stagiu (oral si scris).
CAR,IOLOGIE
Nr. ore curs.5/
1. Tematică. 1. Tulburările de conducere. 2. Tulburările de ritm. 3. Cardiopatia ischemică. 4. Indicaţii şi tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice 5. Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen. . Şocul cardiogen. 7. Pericarditele. 8. Insuficienţa cardiacă congestivă. .. Tromboembolismul pulmonar. 1/. Hipertensiunea arterială. 11. Tromboflebitele. 12. Bolile aortei şi arterelor periferice. 13. Explorarea ecocardiografică modernă şi locul sau în diagnosticul şi evaluarea patologiei cardiace. 14. Explorarea Holter şi explorări electrofiziologice în aritmii. 15. Sindromul de preexcitaţie. 1 . Şocul cardiogen. 17. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice). 18. Aterogeneza. 1.. Sincopa. ,oartea subită. 2/. Cardiopatiile congenitale ale adultului. 21. Hipertensiune pulmonară primitivă. 22. Tumorile cardiace. 23. Sarcina şi bolile cardiovasculare. 24. Determinările cardiace în bolile endocrine. 25. Tratamentul anticoagulant şi fibrinolitic în cardiologie. 2. Barem activitati practice
a. Diagnosticul si tratamentul afectiunilor cardiace enumerate in tematica b. Interpretarea unei electrocardiograme: 1// ecg c. Stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului, d. Hipertrofiiie atriale şi ventriculare, e. ,odificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii, f. Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic, g. Tulburări de ritm cardiac. h. Tulburări de conducere. i. Indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort: 1/ probe j. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevazută în tematică: 5/ ecografii
GASTROENTEROLOGIE
Nr. ore curs. 5/
1. Tematică. 1. Ulcerul gastric şi duodenalE esofagita de reflux 2. Suferinţele stomacului operat 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică 5. Cirozele hepatice . Icterele 7. Pancreatite acute şi cronice 8. Sindromul carcinoid .. Polipoza recto-colica şi cancerul colonului 1/. Sindromul de malabsorbţie 11. Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice 12. Boala Crohn 13. Noţiuni de endoscopie digestivă 2. Barem activitati practice
a. Endoscopia digestiva superioara (asistare): 1/ b. Colonoscopie (asistare): 1/ c. Test Adler: 5 d. Puncţie biopsie hepatică (asistat şi interpretare): 5 e. Paracenteza: 1/ paracenteze (efectuare sub supraveghere atenta) f. Ecografie abdominală (interpretare): 1//
PE,IATRIE
Nr. ore curs. 5/
1. Tematică. 1. Creşterea şi dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creştere şi dezvoltare. 2. NFalimentul"" creşterii (Nfailure to thriveN) 3. Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos (necesităţi nutriţionale, raţia dietetică recomandată, alimentaţia naturală şi mixtă, diversificarea alimentaţiei sugarului, alimentaţia copilului şi adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriţie.Formulele de lapte adaptate. 4. ,alnutriţia protein-energetică şi proteică 5. Deficienţele vitaminice (hipovitaminozele) şi anemiile carenţiale . Hipocalcemiile şi hipercalcemiile. 1ahitismul carenţial, rahitismul hipofosfatemic, rahitismele vitamino-D rezistente 7. Anomaliile hidroelectrolitice şi ale echilibrului acido-bazic la copil 8. 2bezitatea la copil .. Boli respiratorii cronice cu impact asupra creşterii si dezvoltării psihosomatice 1/. Afecţiuni cardiovasculare cronice cu impact asupra creşterii şi dezvoltării somaticeE malformaţii cardiace în sindroamele care asociază statură mică 11. Hipertensiunea arterială la copil şi adolescent 12. Diareea cronică şi sindroamele de malabsorbţie (include FAC, celiachia). Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală şi colita ulcero-hemoragică) 13. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziţie rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar) 14. Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala VawasaPi. 15. Sindromul anemic la copil şi adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare şi trombozele la copil 1 . Bolile congenitale de metabolism (bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze şi gangliozidozeE bolile ereditare ale metabolismului purinelor şi pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelorE porfiriile ereditareE boli peroxizomaleDiagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală şi îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală) 17. Urgenţele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie, şocul caloric şi hipotermia, intoxicaţiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficienţa respiratorie acută, insuficienţa cardiacă, insuficienţa hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficienţa renală acută, hipertensiunea intracraniană şi edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile) 18. Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertăţii, amenoreea, dismenoreea şi sFngerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepţia, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea). 1. . Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Oilms, neuroblastoame etc) 2/. ,alformaţii ale SNC. Sindromul hipoton la sugar şi copil 21. Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană şi edemul cerebral acut 22. Convulsiile ocazionale şi epilepsia 23. Cefaleea şi migrena. Comele 24. Sindroame neurocutanate - (1ecPlinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Oeber) 25. Tulburările de creştere şi dezvoltare intauterina. Stabilirea vFrstei gestaţionale. Curbele de creştere intrauterină. 2 . Prematuritatea si copilul mic pentru vFrsta gestaţională (dismaturitatea). Definiţie, factorii care pot influenţa producerea naşterii premature. Particularităţi morfo- funcţionale ale nou-născutului prematurASGA. Complicaţiile prematurităţii şi dimaturităţii, profilaxia şi tratamentul acestora. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul si cauzele de deces la dismaturiAprematuri. 27. Copilul mare pentru vFrsta gestaţională şi postmatur. Etiologie, particularităţi morfofuncţionale. Complicaţiile şi profilaxia acestora. Tratamentul pre- si postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicaţii specifice. Profilaxia complicaţiilor şi tratamentul nou-născutului din mama diabetică. 28. Ambiguitatea genitală la nou-nascut. 2. . Tulburările glucostatului şi electrolitice în perioada neonatală (HipoA hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile şi hipernatremiile, hipo- şi hiperPaliemia, hipomagneziemia) 3/. Afecţiuni ale 2GE (Fimoza şi hipospadiasul.Criptorhidia şi torsiunile testiculare. Hidrocelul. Coalescenţa labiilor) 31. Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare.Torsiunea anexială la copil 32. Deformări ale craniului, ale trunchiului şi ale membrelor 33. Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană) 34. Sindroame cu manifestări ortopedice (Sindromul ,arfan, sindromul Apert, sindromul Down, neurofibromatoza, maladia Gaucher, artrogripoza, maladia amniotică, sindromul Proteus, sindromul Vlippel-TrenaunaI) 35. Afecţiuni osoase metabolice (2steoporoza idiopatică juvenilă, 2steogeneza imperfecta) 2. Barem activitati practice
a. Examinarea clinică a copilului: 5/ b. ,ăsurători antroprometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vFrste: 5/ c. Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului: 5/ d. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil: 1/ e. Instalarea unui cateter venos: 5 f. Interpretarea examenului de sFnge periferic şi LC1: 2/ g. Interpretarea EVG-ului la sugar şi copilul mare: 2/ h. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii: 1/ i. Interpretarea probelor hepatice: 3/ j. Interpretarea probelor renale: 3/
P. Interpretarea probelor de digestie: 3/
l. Interpretarea radiografiei toracice: 2/ m. Interpretarea radiografiei schelet: 2/ n. Interpretarea radiografiei craniene: 1/ o. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 5 p. Interpretarea urografiei: 5 q. Efectuarea bilanţului stării de sănătate a copilului /-18 ani pe etape: 5/ r. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vFrsta: 5/ s. Stabilirea necesitaţilor nutriţionale la copii între /-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani şi adolescenţi:5/ t. Alimentaţia nou-născutului, sugarului şi copilului pe etape de vFrsta (alimentaţia naturală,preparate dietetice): 5/
ME,ICINA INTERNA
Nr. ore curs. 7/
1. Tematică. 1. Pneumoniile 2. Bronşita cronică 3. Emfizemul pulmonar 4. Astmul bronşic 5. Supuraţiile bronho -pulmonare . Cancerul bronho -pulmonar 7. Sindromul mediastinal 8. Tuberculoza pulmonară .. Hipertensiunea arterială (esenţială şi secundară ) 1/. Sindromul de ischemie periferică acută şi cronică 11. Ulcerul gastric şi duodenal 12. Cancerul gastric 13. Diareea şi constipaţia 14. Cancerul de colon şi rectosigmoidian 15. 1ectocolita ulcero -hemoragică 1 . Litiaza biliară 17. Colecistita acută 18. Hepatitele virale acute 1.. Hepatita cronică 2/. Ciroza hepatică 21. Pancreatitele acute şi cronice 22. Pielonefritele acute şi cronice 23. Litiaza urinară 24. Anemiile 25. Leucemiile acute şi cronice 2 . Sindroamele mieloproliferative 2. Barem activitati practice
a. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematica, pe aparate şi sisteme: 1// cazuri b. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 5/ buletine c. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 1// ecografii d. Toracocenteza: 5 toracocenteze e. Paracenteza: 5 paracenteze f. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor: 5 buletine g. Interpretarea rezultatelor de sFnge periferic şi măduvă pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematica: 2/ buletine de sFnge periferic, 5 buletine de măduvă osoasă h. Interpretarea datelor de explorare funcţionala renală, hepatică, pancreatică: 1// buletine
NECROLOGIE
Nr. ore curs. 7/
1. Tematică. 1. Insuficienţa renală acută 2. Insuficienţa renală cronică 3. Nefropatiile glomerulare 4. Nefropatiile tubulare 5. Nefropatiile interstiţiale . Determinări renale în boli endocrine. a. Hiperparatiroidismul primar şi secundar. b. Nefropatia diabetica 7. Noţiuni de dializă şi transplant renal: a. indicaţii, b. metode, c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat. 8. 1inichiul în sarcină 2. Barem activitati practice a. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 1// buletine b. Teste funcţionale glomerulare (clearance-uri): 3/ buletine c. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţieAdiluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 2/ cazuri d. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 3/ cazuri e. Imagistica renală (interpretare): 2/ teste f. Puncţie renală (interpretare): 2/ buletine PSIHIATRIE Nr. ore curs. 7/ Tematică. 1. Noţiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice 2. Psihozele majore 3. Tulburări psihiatrice organice 4. Dezvoltări psihogene şi nevroze 5. Psihopatii şi stări psihopatoide
. Tulburări de dezvoltare psihică
7. Terapia psihotropă
1. Barem activitati practice a. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-5/ b. Aplicarea unor probe şi teste de evaluare a organicităţii -15 c. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15 d. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-5/
GENETICA ME,ICALA
Nr. ore curs. 2/
1. Tematică. 1. 1olul factorilor genetici în producerea bolilor: a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilorE b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogeneticaE c. ,utaţiile: cauza majoră de boalăE d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe)E e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale. Tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecinţe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi. 3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli metabolice. 4. Genetica dezvoltării şi defectele de sexualizare. 5. 1etardul mental. . Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate. 7. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice. 8. Probleme şi dileme etice în genetica medicală. 2. Barem activitati practice a. Consultul genetic. b. Explorările genetice - indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică: i. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGHE ii. ,oleculare - amplificarea ADNE hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADNE iii. Biochimice. c. Sfatul geneticE d. Screeningul genetic: i. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital)E ii. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor. BIOETICA Nr. ore curs. 2/ 1. Tematică. 1. Introducere în Bioetică- 2 ore a. ,orala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu b. Contextul apariţiei bioeticii c. Definirea bioeticii d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii e. Teorii şi metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă b. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii c. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie,etc. 3. 1elaţia medic-pacient I- 2 ore a. Calori ale relaţiei medic-pacient b. Paternalism versus autonomie c. ,odele ale relaţiei medic-pacient d. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate 4. 1elaţia medic-pacient II- 2 ore a. ConsimţămFntul informat b. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient c. 1elaţia medic-pacient minor d. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient 5. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore a. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare b. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice c. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală . Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore a. Libertatea procreaţiei b. Dileme etice în avort c. Etica reproducerii umane asistate medical d. Probleme etice în clonarea reproductivă 7. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore a. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină b. Probleme etice în stările terminale c. Tratamente inutile în practica medicală d. Eutanasia şi suicidul asistat e. Îngrijirile paliative 8. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore a. Donarea de organe de la cadavru b. Donarea de organe de la persoana vie c. Etica alocării de resurse în transplant .. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore a. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii b. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman c. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală d. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni e. Terapia genică f. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice 1/. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore a. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani b. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani c. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale e. Comitetele de etică a cercetării f. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 2. Barem activitati practice a. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore b. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore i. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămFntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale ii. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate iii. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent c. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore i. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă ii. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă iii. 1olul comunicării în relaţia medic-pacient d. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore i. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri ii. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă iii. 1olul comitetelor de etică din spitale e. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore i. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis ii. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis iii. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale f. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore g. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore h. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore i. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore j. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore.
,IABET ZAHARAT SI BOLI ,E NUTRITIE
Nr. ore curs. 2//
1. Tematică.
I. DIABETUL ZAHA1AT 1. Pancreasul endocrin a. anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, b. insulina: structură, biosinteză şi biogenetică, secreţie, efecte şi rol fiziologic, mod de acţiune, receptorul pentru insulină, reglarea producţiei de insulină, c. hormonii hiperglicemiaţi pancreatici. 2. ,etabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor. 3. Definirea şi epidemiologia diabetului zaharat. 4. Clasificarea diabetului zaharat. 5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1. . Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2. 7. 1ezistenţa la insulină. 8. ,etode de investigaţie şi diagnostic ale diabetului zaharat de tip 1si 2 şi a rezistenţei la insulină. .. Diabetul zaharat secundar. 1/. Forme particulare de diabet zaharat. 11. Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluţie. 12. Nefropatia diabetică. 13. 1etinopatia diabetică. 14. Neuropatia diabetică. 15. Piciorul diabetic. 1 . 1iscul cardiovascular în diabetul zaharat şi sindromul metabolic. 17. Complicaţiile acute ale diabetului zaharat - patogenie, diagnostic şi tratament a. coma diabetică cetoacidotică b. acidoza lactică c. coma hiperosmolară d. coma hipoglicemică 18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie). 1. . Educaţia în diabetul zaharat. II. HIP2GLICE,IILE 1. Etiologia, fiziopatogenia şi clasificarea hipoglicemiilor. 2. ,etode de investigare şi diagnostic al hipoglicemiilor. 3. Insulinomul. III. ALTE AFECUIUNI ,ETAB2LICE
1. Sindroamele dislipidemice - etiopatogenie, clasificare, diagnostic şi tratament. 2. Hiperuricemii -diagnostic, tratament. 3. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. 4. Boala Oilson - diagnostic, tratament. 5. Porfirii - diagnostic, tratament.
. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
7. Tulburările electrolitice şi ale echilibrului acidobazic.
IC. NUT1IUIE
1. Principiile alimentaţiei sănătoase. 2. Noţiuni despre macro şi micronutrienţi. 3. Principii de alimentaţie în diverse afecţiuni. 4. Principii de gastrotehnie. 5. Comportamentul alimentar sănătos.
. Tulburări de nutriţie şi comportament alimentar.
7. Alimentaţia parenterală (principii, indicaţii, contraindicaţii, reacţii adverse).
C. DIABET2L2GIE ŞI NUT1ITIE PEDIAT1ICA:
1. Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil 2. Explorarea metabolismului lipidic la copil 3. Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului şi copilului 4. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului şi copilului 5. Diabet zaharat insulino-depedent tipul I
. Acidocetoza şi coma diabetică
7. Hiperlipemiile familiale 8. Hiperuricemiile
.. 2bezitatea sugarului şi copilului
1/. Tratamentul dietetic în diabetul zaharat şi alte boli nutriţionale ale copilului
2. Barem activitati practice a. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (1/) b. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (1/) c. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică (1/) d. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma şi acido-cetoza diabetică (1/) e. Interpretarea testelor funcţionale hepatice (1/) f. Interpretarea testelor funcţionale metabolice (2/)
EN,OCRINOLOGIE PE,IATRICA
Nr. ore curs. 12/
1. Tematică.
1. Cresterea celulara. Diferentierea si formarea cartilajului de crestere si a osului. Cresterea embrio-fetala. Cresterea postnatala .2riginea fetala a bolilor adulte 2. Cresterea in tarile in curs de dezvoltare Atranzitie. Sporul secular de crestere. Controlul genetic al cresterii. Controlul hormonal al cresterii. Factorii de mediu si cresterea 3. Evaluarea cresterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizarii scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mica pentru referare spre diagnostic in practica clinica pediatrica 4. Statura mica de etiologie cunoscuta : statura mica de cauza primara : displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale 5. Nanismul SGA
. Statura mica de cauza secundara - boli nonendocrine
7. Statura mica de cauza secundara - boli endocrine non GH-IGF1 dependente 8. Statura mica datorata tulburarii axei GH-IGF1: etiologie, diagnostic
.. Statura mica de etiologie necunoscuta (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH- IGF1 in ISS. Cariantele de normal ale staturii mici .Diagnosticul si managementul ISS
1/. Tratamentul staturii mici cu rhGH si rh IGF1
11. Deficitul de hormon de crestere in perioada de tranzitie copilarie-adult -management 12. Statura inalta - etiologie, management 13. 2bezitatea la copil - factori conditionali genetici, epigenetici si programele de dezvoltare, factorii de mediu,factorii alimentari 14. 2bezitatea la copil: obezitatea nonsindromica, obezitatea sindromicaE impactul metabolic al obezitatii in copilarieE 15. Tulburarile metabolismului apei : Diabetul insipid, tulburarile setei, SIADH. Enurezisul primar
1 . Boli tiroidiene ale nou-nasutului si sugarului
17. Hipotiroidismul si tireomegalia in copilarie si adolescenta 18. Hipertiroidismul in copilarie si adolescenta
1. . Tumorile tiroidiene in copilarie si adolescenta 2/. Steroidogeneza normala : sinteza, reglare, evaluare clinica si de laborator 21. Hiperplazia adrenala congenitala 22. Hiperadrenocorticismul-endogen si exogen in copilarie.Tumori adrenale in copilarie 23. Hipoadrenocorticismul in copilarie 24. Patologia medulosuprarenala in copilarie 25. ,anagementul tulburarilor de dezvoltare sexuala in copilarie 2 . Genetica si reglarea neuroendocrina a debutului pubertar 27. Pubertatea normala- biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular 28. Adrenarha si telarha precoce 2. . Pubertatea precoce- etiologieE diagnostic E tratament
3/. Pubertatea intarziata- etiologie, algoritm de diagnostic, tratament
31. ,icropenisul, hipospadiasul , criptorhidism, ginecomastia- la baieti 32. Anomalii menstruale la pubertate 33. Hirsutismul si S2PC la adolescente 34. Tulburari ale homeostaziei minerale : hipocalcemia la nou nascut, sugar, copil si adolescent 35. Tulburari ale homeostaziei minerale : hipercalcemia la nou nascut, sugar, copil si adolescent
3 . Hipertensiunea arterial la copil si adolescent- consideratii endocrine
37. Urgente endocrino-pediatrice la copil 38. Neoplazii Endocrine multiple. Sindroame poliautoimune- particularitati la varsta copilariei
2. Barem activitati practice 1. Competente in diagnosticul si tratamentul afectiunilor endocrine la copil 2. Activitatea de asistenta medicala a pacientilor (toate tipurile majore de patologie endocrina), cu responsabilitate directa, sub supravegherea medicului indrumator A coordonator (zilnic)E 3. Program de consultatii in ambulatoriu - 1 zi pe saptamana, sub supravegherea medicului indrumator Acoordonator. 4. Garzi 1Aluna -facultativ, in clinicile in care acestea sunt posibile 5. Prezentari de cazuri clinice (saptamanal).
. Intalniri multidisciplinare - lunar.
7. Prezentare de articol sau ghid (saptamanal). 8. Prescriere si intepretare analize laborator (zilnic).
.. Anamneza si evaluarea copilului cu probleme de crestere - 5/ cazuri
1/. Anamneza si evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare si diferentiere sexuala - 1/ cazuri
11. Biometria clinica - 5/ cazuri 12. Carsta osoasa, metode multiple - 3/ radiografii 13. Prognosticul de crestere, talia asteptata - 5/ cazuri 14. Counseling in gonozomopatii - 1/ cazuri 15. Counseling in anomaliile de diferentiere sexuala - 5 cazuri
TE,ATICA pentru examenul de medic specialist -specialitatea END2C1IN2L2GIE
I. P12BA SC1ISA II. P12BA CLINICA III. P12BA CLINICA IC. P12BA P1ACTICA
I. P12BA SC1ISA
1. Adenohipofiza si neurohipofiza. 2. Adenoame hipofizare functionale. 3. Adenoame hipofizare nefunctionale. 4. Insuficienta hipofizara a adultului 5. Statura mica
. Neurohipofiza si hipotalamusul.
7. Diabetul insipid, SIADH 8. Craniofaringiomul
.. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 1/. Tireotoxicoze -clasificare.
11. Gusa polinodulara toxica, nodulul autonom 12. Boala Graves - Basedow. 13. Criza tireotoxica. 14. Tiroidite. 15. Insuficienta tiroidiana a adultului. 1 . Insuficienta tiroidiana a copilului.
17. Coma mixedematoasa. 18. Patologia deficitului de iod - gusa endemica.
1. . Nodulul tiroidian. 2/. Cancerul tiroidian. 21. Sindroamele de scădere a sensibilitaţii hormonilor tiroidieni (include si rezistenta la hormoni tiroidieni). 22. Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 23. Hiperparatiroidism primar si secundar. 24. Hipercalcemia acuta. 25. Hipoparatiroidismul. Hipocalcemia acuta. 2 . Corticosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 27. Insuficienta corticosuprarenala cronica primara. 28. Sindroamele poliglandulare autoimune 2. . Insuficienta suprarenala acuta. 3/. Tumorile suprarenalei. 31. Sindromul Cushing - toate formele. 32. Corticoterapia. 33. Hiperplazia adrenala congenitala 34. Hiperaldosteronismul primar. 35. ,edulosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 3 . Feocromocitomul si paragangliomul. 37. Neoplazii endocrine multiple. 38. Diferentierea sexuala normala. 3. . Pubertatea fiziologica. 4/. Pubertatea precoce si intarziata. 41. Cromozopatiile sexuale - Sdr Vlinefelter si Turner 42. Pricipalele tulburari de dezvolare si diferentiere sexuala (4 ,LL,DSDE 4 ,LY,DSD) 43. Ginecomastia. 44. 2varul - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 45. Amenoreea primara si secundara 4 . Sindromul ovarului polichistic. 47. Hirsutismul. 48. Contraceptia hormonala. 4. . ,enopauza. 5/. Testiculul - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala 51. Insuficienta testiculara 52. Disfunctia erectila 53. Investigarea si tratamentul infertilitatii de cuplu. 54. Pancreasul endocrin - morfologie, fiziologie. 55. ,etode de investigatii si diagnostic ale diabetului zaharat si rezistentei la insulina. 5 . Clasificarea diabetului zaharat. 57. Diabetul zaharat tip 1. 58. Diabetul zaharat tip 2. 5. . Diabet zaharat secundar endocrin.
/. Coma diabetica cetoacidozica si hiperosmolara.
1. Hipoglicemiile.
2. Coma hipoglicemica.
3. 2bezitatea.
4. Sindroame lipodistrofice
5. Tulburari de comportament alimentar - anorexia nervoasa, bulimia.
. 1olul hormonilor in metabolismul intermediar al glucidelor.
7. 1olul hormonilor in metabolismul intermediar al lipidelor.
8. 1olul hormonilor in metabolismul intermediar al proteinelor.
.. Tulburari electrolitice 7/. 2steoporoza
71. Defecte de mineralizare osoasa 72. HTA secundara endocrina. 73. Tumori neuroendocrine. 74. 1eceptorul endocrin si patologia de receptor. 75. HormoniApreparate hormonale folosite pentru cresterea performantei sportive. II si III. D2UA P12BE CLINICE (2,3,4)
1. AcromegalieAgigantism. 2. Prolactinom. 3. Boala Cushing si sindroamele Cushing. 4. Adenoame hipofizare clinic nefunctionale. 5. Insuficienta hipofizara a adultului.
. Nanism hipofizar.
7. Craniofaringiom. 8. Diabet insipid.
.. Tireotoxicoze .
1/. 2ftalmopatie Graves.
11. Insuficienta tiroidiana (adult,copil). 12. ,ixedem congenital. 13. Tiroidite. 14. Gusa endemica. 15. Nodul tiroidian. 1 . Cancer tiroidian.
17. Sindroamele de scădere a sensibilitaţii hormonilor tiroidieni 18. Hiperparatiroidism.
1. . Hipoparatiroidism. 2/. Insuficienta cortico-suprarenala cronica primara. 21. Insuficienta corticosuprarenala acuta. 22. Tumora suprarenala nefunctionala 23. Hiperplazia adrenala congenitala 24. Hiperaldosteronism. 25. FeocromocitomAparagangliom. 2 . Sindrom Vlinefelter. 27. Sindrom Turner. 28. Sindromul de rezistenta la androgeni. 2. . Amenoree 3/. Sindromul ovarului polichistic. 31. Hirsutism. 32. Infertilitate de cuplu. 33. Pubertate precoce. 34. Pubertate tardiva. 35. Tulburari de menopauza. 3 . Sindrom hipoglicemic 37. Diabet zaharat. 38. Patologie endocrina iatrogena. 3. . Ginecomastie.
4/. Insuficienta testiculara.
41. 2bezitate. 42. 2steoporoza. 43. Tumori neuroendocrine.
III. P12BA P1ACTICA de laborator
1. Imunodozarea hormonilor: - GH - IGF-1 - ACTH - FSHALH - P1L - TSH - T4AT3 liberi si totali - Calcitonina - PTH - Cortizol plasmatic A cortizol liber urinar - Aldosteron, renina - Insulina - peptidul C - Estrogeni plasmatici - Progesteron plasmatic, 17 2H-progesteron, - Testosteron plasmatic total si liber, DHEA (dehidroepiandrosteron) - SHBG - A,H - betaHCG (hormon gonadotrop corionic uman) - Cromogranina - Serotonina - Enolaza neuronspecifica - 5HIIA urinar 2. Dozare metanefrine si normetanefrine sange si urina. 3. Colesterolemie, trigliceridemie si lipidograma. 4. Hemoglobina glicozilata. 5. Ionograma sanguina si urinara.
. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie si GH.
7. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i.v. 8. Testul de simulare cu ACTH 1-24.
.. Testele de inhibitie la dexametazona. 1/. Proba de deshidratare.
11. Scintigrama de tiroida, suprarenale, paratiroide. 12. Echografie tiroida, suprarenale, paratiroide, ovare. 13. 1adiografii pentru stabilirea varstei osoase. 14. 1adiografii de oase in patologia endocrina. 15. Tomografie computerizata. 1 . 1,N
17. Punctie biopsie cu ac fin a tiroidei.
18. Imunohistochimie
1.. Spermograma.
2/. Testul Barr, cariotip.
21. Auxologie, curbe de crestere 22. DLA - (densitometria osoasa prin absorbtie duala cu raze L). 23. F1AL 24. Densitometria osoasa cu ultrasunete. 25. 2ctreoscan
BIBLI2G1AFIE
1. MEndocrinologie pentru studenti si rezidentiN, sub redactia Catalina Poiana,Simona Fica, Editura Universitara MCarol DavilaN, 2/15 2. MIndreptar practic de endocrinologieN, Georgescu CE, Editura ,edicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2/13 3. MEndocrinologie. Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrineN sub redactia Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 2//8 4. MNote de curs in EndocrinologieN coordonator Ionela Pascanu, Editura UniversitI Press Tg ,ures, 2/15 5. Harrison's EndocrinologI, 4th Edition, Edited bI J. LarrI Jameson ,cGraw-Hill Education
. Greenspan"s Basic and Clinical EndocrinologI, Ninth Edition, David G. Gardner, Dolores ShobacP, (,cGraw-Hill, 2/11)
7. http:AAwww.endotext.orgA
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
Ministerul Sanatatii COMISIA DE GASTROENETROLOGIE
Curricula de rezidentiat
SpecialitateaE GASTROENTEROLOGIE
,enumirea specialitaLii EGASTROENTEROLOGIEAHEPATOLOGIE
C.nţinutul specializării : funcţionarea normală , diagnosticul, tratamentul şi recuperarea pacienţilor cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus şi a sistemului hepatobiliar( ficat, veziculă biliară,cai biliare şi pancreas).Ariile adiţionale includ nutriLia Mi deficienLele nutriLi.nale,.nc.l.gia digestivă,prevenirea Mi screeningul b.lil.r digestive -indeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creştere de tehnici endoscopice diagnostice şi terapeutice.
Este o specialitate care necesită cunoştinţe solide, dexteritate manuală, indemFnare şi abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implică
Specializarea are ca scop dobFndirea de cunoştinţe,indemFnare şi comportament conform standardelor europene,astefel încFt să fie capabil să practice autonom gastrenterologia şi hepatologia fără supravizare,dar fără a elimina consultarea cu colegii şi activitatea în echipă.
,urata specializării E 5 ani.1ezidentiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire,compatibil cu standardele Europene.Se desfasoara in unitatile medico-sanitare acreditate care au în componenta platoul complet de endoscopie digestiva superioara si inferioara, diagnostica si terapeutica, laborator de ecografie diagnostica si interventioanala,laborator de explorari digestive functionale.
Abilitarea în Endoscopia intervenţionala(nivel II),Ecoendoscopie,Hepatologie(TIPS)- transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obţine după specializarea (echivalentul anului CI- de specializare europeană)
Obţinerea specializăriiE prin rezidenţiat si certificare prin examen desfasurat in centrele de formare acreditate care indeplinesc conditiile mentionate..
Examenul va curprindeE
Evaluarea indeplinirii baremului de manopere endoscopice şi ecografie abdominală prevăzut de Curriculă(Caietul de rezidenţiat-LoP-booP)
1ezidentul trebuie să fi publicat cel putin un articol intr-o revista de Gastroenterolgie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul National ( sau un Congres International) de gsatroenterologie.
Examenul se va desfăşura intr-unul din centrele acreditate şi va consta din: Proba scrisă din tematica modulelor de ,edicină internă şi Gastroenterologie Proba clinică 1 caz clinic din tematica de Gastroenterologie
Proba practică : executarea în faţa comisiei a unei gastroscopii-colonoscopii- eventual cu o menevră terapeutică: hemostază-polipectomie.
Structura m.dulel.r de rezidenţiatE
1. Medicină internă 12 luni-anul I 2. UrgenteAATIA 3 luni -anul II
. Onc.l.gie, Hemat.l.gie 2 luni- anul II
4. Ec.grafie abd.minalăAImagistică 4 luni - anul II din care E -3 luni-ecografie abdominală: (1 lună ecografie intervenţională) -CT, 1,N-1 luna 5. End.sc.pie - 4 luni -anul II-III ( indeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală şi endoscopie se realizeaza in anii 3 -5 de rezidenţiat ) 6. Gastr.enter.l.gie 31 de luni anul III,IC şi C 7. Chirurgie digestiva 2 luni - anul IC 8. Bi.etică 2 săptămFni anul C
La sfârşitul modulelor de Medicina interna,Gastreoterologie I şi Gastrenterologie II se va face o evaluarea a cunoţtinţelor teoretice.
Baremul activitaLil.r practice :
I. EN,OSCOPIE Endoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii). 2// Tehnici hemostatice (sFngerarări non variceale şi variceale). 3/ Colonoscopii totale. 2// 1ectoscopii-sigmoidoscopii. 3/ Polipectomii. 5/ Dilataţii cu balon. 1/ PEG. 5 II. ECOGRACIE AB,OMINALĂ 1. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast: 2//
Calificare (,ipl.ma) .btinută prin rezidentiatE
Medic specialist Gastr.enetr.l.gieAHepat.l.gie cu c.mpetenLe înE
Endoscopie digestiva nivel I (cuprinde end.sc.pia diagn.stica superi.ara si inferi.ara,p.lipect.miile si hem.staza end.sc.pica ) si
Ecografie abdominala .
18 aprilie 2/17 Prof.dr.2liviu Pascu
CURRICULA ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIEAHEPATOLOGIE
ANUL IA ME,ICINĂ INTERNĂ
1. MO,ULUL ,E ME,ICINĂ INTERNĂE 12 luniA 1 .ră curs/săptA 0 .re activitate practică TematicaAlecLiil.r c.nferinLăE 48 .re de curs 1) Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronşita cronică, emfizem pulmonar) 2) Astmul bronşic 3) Pneumoniile 4) Pleureziile 5) Cancerul bronşic ) Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară 7) Edemul pulmonar 8) Angina pectorală .) Infarctul miocardic 1/) Tulburări de ritm şi conducere (tablou clinic, diagnostic) 11) Insuficienţa cardiacă 12) Hipertensiunea arterială esenţială şi hipertensiunile arteriale secundare 13) Glomerulonefritele acute şi cronice.Insuficienta renala cronica 14) Pielonefritele acute şi cronice 15) Diabetul zaharat. Complicaţii 1 ) Tulburările de nutriţie. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituţie şi de excludere 17) Sindromul metabolic. 2bezitate. Hiperlipemii 18) Anemiile 1.) Sindroamele hemoragipare 2/) Poliartrita reumatoidă 21) Colagenozele. Casculite. Boli autoimune Baremul activităţil.r practice. 1. Examenul coprologic. Caloarea diagnostică 2. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor: 3. 1adiologie pulmonară - interpretare: 4. 1adiologia cordului, modificări patologice:interpretare 5. Ecocardiografie - interpretare: . Probe respiratorii interpretare 7. Toracocenteza - efectuare 8. Explorare renală - interpretare Evaluarea cunoştinţelor teoretice de Medicina interna ANUL IIE ONCOLOGIEA HEMATOLOGIE,ATI,ECOGRACIEAIMAGISTICĂA EN,OSCOPIEA 1 .ră curs/săptA  0 .re act.practică/săpt. 1. MO,ULUL ,E ONCOLOGIE A HEMATOLOGIE Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 8 .re de curs 1) Epidemiologia cancerelor digestive. 2) Carcinogeneza. Dezvoltarea locală şi metastazarea în cancer. Stadializare 3) ,etode de diagnostic în cancerele digestive. Screeningul in oncologia digestiva 4) Chimioterapia cancerelor digestive. 1adioterapia cancerelor digestive 5) ,etode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie ) Pacientul in stadiul terminal 7) Sindroame mieloproliferative. Sindroame adenomegalice. Splenomegaliile 8) Leucemiile acute si cronice .) Limfoamele.B.HodgPin 1/) Trombocitopeniile. Trombocitopatiile Baremul activităţii practice 1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei 2. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestivE aprecierea gravităţii reacţiilor adverse 3. Frotiu de sFnge periferic - efectuare şi interpretare 4. Puncţie medulară - interpretare 5. Biopsie osoasă (asistare) . Indicaţiile transplantului de măduvă - principii 7. Biopsie ganglionară - tehnică, indicaţii 2. MO,ULUL ,E A.T.I. Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 12 .re de curs 1) Transfuziile de sFnge: metodologie, indicaţii, riscuri 2) Şocul: fiziopatologie, clasificare, tratament 3) Sindromul insuficienţei multiple de organ 4) Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică 5) Insuficienţa respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie ) ,oartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare 7) Prelevarea de organe: criterii de intervenţie 8) Tulburările echilibrului acido-bazic .) Hipovolemia: etiologie, intervenţie terapeutică 1/) Nutriţia parenterală 11) ,etodologia monitorizării pacienţilor în serviciile de terapie intensivă 12) Encefalopatia hepatică - principii terapeutice Baremul activităţii practice 1. Anestezia locală - tehnică 2. ,onitorizarea pacienţilor cu insuficienţă respiratorie. Calori normale şi patologice ale gazelor respiratorii şi din sFnge 3. Pulsoximetru - utilizare 4. Defibrilarea şi cardioversia 5. Introducerea şi poziţionarea sondei BlaPemore . Aspiraţia gastrică 7. Puncţia subclavei 8. 2xigenoterapia .. Administrarea aerosolilor 1/. Puncţionarea arterei radiale 11. Tehnica anesteziei cu propofol 3. MO,ULUL ,E ECOGRACIE AB,OMINALAAIMAGISTICĂ 4 luni Tamatica lecLiil.r c.nferinLăE 16 .re 1. Ecografia: istoric-principii de realizare 2. Aparatură- tipuri de ecografe 3. Ecografia abdominală 4. Anatomia secţionala a ficatului-ficatul normal 5. Examinarea pancreasului-semiologia patologiei pancreatice . Explorarea ecografica a intestinului şi vaselor 7. Ecografia cu contrast-performanţe,utilizare 8. Ecoendoscopia- principii tehnice-condiţii de examinare .. Ecoendoscopia: performanţe,puncţia ecoghidată, drenaje,stentări 1/. Ecografia intervenţională: indicaţii performanţe 11. Puncţia hepatică ecoghidată 12. Drenajul biliar extern 13. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor 14. CT- cu substanţă de contrast-protocoale 15. 1,N abdominal - 1 . Colangio-1,N - interpretarea rezultatelor Baremul activităLil.r practice 2. Ecografie abdominală- cunoaşterea aparatelor 3. Tehnica examinării 4. ,anevrarea transductorului 5. Comunicarea cu pacientul . Asistare- demonstarea aspectului normal: a. Ficat b. Cezicula biliară c. Pancreas d. Intestine e. Case
7. Examinarea cu contrast-principii 8. Achziţia de imagini
.. Buletinul ecografic.
1/. Puncţiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablaţia cu radiofrecvenţă (asistare)
11. CT-abdominal,interpretarea rezultatelor: 3/ 12. 1,N-colangio1,N-interpretarea rezultatelor: 2/
4. MO,ULUL ,E EN,OSCOPIE
Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 12 .re de curs
1. Istoricul endoscopiei 2. Gastroscopia:indicaţii,contraindicaţii,poziţionarea pacientului- raporturi anatomice 3. Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie 4. Stomacul normal 5. Patologia endoscopică a esofagului şi stomacului
. Dilatarea şi stentarea stenozelor esofagiene-
7. Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale 8. Scleroterapia şi bandarea varicelor esofagiene
.. Polipectomia gastrică-
1/. Colonoscopia-tehnica,indicaţii, contraindicaţii
11. Patologia endoscopică a colonului 12. Polipectomia- tehnică- indicaţii,complicaţii 13. Hemoragiile digestive inferioare 14. Patologia ano-rectala:hemoroizi,fisuri,proceduri endoscopice de tratament Baremul activitaLil.r practice End.sc.pie I 1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator-1// 2. ConsimţămFntul informat 3. Comunicarea cu pacientul-informarea asupra constatărilor neplăcute (bad news) 4. Decontaminarea endoscopului-sterilizarea 5. Asistare gastroscopii-colonoscopii-
. Proctoscopia
7. Executare parţială,sub supraveghere de gastroscopii 8. Executare parţială- sub supraveghere-colonoscopii
ANUL IIIA GASTROENTEROLOGIE
1 .ra curs/săptA 0 .re activitate practică N garzi 1. MO,ULUL ,E GASTROENTEROLOGIE I Tematica lecLiil.r c.nferinLă E 44 .re de curs 1) Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia. 2) Principii de prevenţie in Gastroenterologie 3) Fiziologia tractului digestiv,secreţie,motilitate, absobţie 4) 1efluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian şi complicaţiile 5) Esofagitele. Diverticulii esofagieni ) Esofagul Barrett 7) Disfagia acută 8) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic .) Cancerele esofagiene 1/) Gastritele acute şi cronice 11) Helicobacter pIlori 12) Ulcerul gastric şi duodenal. Complicaţii 13) Inhibitorii pompei de protoni- 14) Tumorile benigne 15) Precancerozele gastrice 1 ) Stenozele pilorice-duodenale 17) Cancerul Gastric 18) Hemoragia digestivă superioară 1.) Sindromul ,allorI Oeiss 2/) SFngerările variceale 21) Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie 22) Diareile acute şi cronice 23) Sindromul de malabsorbţie 24) Durerea abdominală 25) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. 2 ) Carenţe dizaharidazice 27) Boala Ohipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal 28) Infarctul intestinal. Insuficienta arteriala 2.) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice) Baremul activităLil.r practiceE End.sc.pie II .. Endoscopii digestive superioare: 13/ a. polipectomii gastrice: 5-1/ b. hemostază endoscopică la HDS variceale: 1/ c. hemostază endoscopică la HDS nevariceale: 1/ 1/. Colonoscopii: 1// - polipectomii: 2/ 2. Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-1/ . Gastrostomă percutană: 5-1/ 4. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenţionale: - E1CP: 3/ - ecoendoscopii - puncţii cu ac fin ecoghidat: 2/ - protezări biliare,pancreatice,drenaje endoscopice endocavitare- 1/ - ,ucosectomii,disecţii submucosale, P2E, 5. Paracenteza-efectuare . Puncţie biopsie hepatică percutana(inclusiv ecoghidata)-efectuare cel puţin -5 7. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor Anul IVEMO,ULELEE GASTROENETEROLOGIEA CHIRURGIE 1. MO,ULUL ,E GASTROENTEROLOGIE IIA 46 SĂPTĂMONI 1 .ra curs/saptA 0 .re activitate practicăN garzi Tematica lecLiil.r c.nferinLăA 46 .re de cursE 1. Boala Crohn 2. Colita ulcerativă 3. Patologia functionala digestiva. 4. NSAD- şi tunul digestiv 5. Intestinul iritabil. . Incontinenţa fecală 7. Constipatia 8. ,icrobiomul intestinal .. Polipii colonici. 1/. Polipozele digestive 11. Cancerul colorectal 12. Diverticuloza colonică 13. Suferinţele ano-rectale 14. Pancreatitele acute 15. Pancreatitele cronice 1 . Cancerul pancreatic 17. Tumorile endocrine pancreatice 18. Tumorile chistice pancreatice 2. MO,ULUL ,E CHIRURGIE ,IGESTIVAA 2 SĂPTĂMONI Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 8 .re de curs 1. Chirurgia laparoscopica. Principii.Tehnica. Indicatii 2. Chirurgia esofagului 3. Cardio-miotomia. Procedee antireflux 4. Chrurgia stomacului (ulcer,cancer, chirurgia bariatrica) 5. Chirurgia bilio-pancreatica . Chrurgia colonului 7. Infarctul intestino-mezenteric 8. Patologia ano-rectală Baremul activităLil.r practice 1. Anestezia locală- tehnică-riscuri-coplicaţii 2. Incizia abdomină 3. Sutura plăgilor abdominale 4. Asistare la intervenţiile chirugicale abdominale 5. Asistare chirurgie laparoscopică . Tehnici chirurgicale anorectale-asistare ANUL VE GASTROENTEROLOGIE IIIA BIOETICĂ 1. MO,ULUL ,E GASTROENTEROLOGIE IIIA46 SĂPT Tematica lecLiil.r c.nferinLăE 46 .re de curs 2. Sindromul icteric 3. Litiaza biliară. 4. Sindromul postcolecistectomie 5. Colecistitele. . Angiocolitele acute 7. Icterele familiale 8. Hepatitele medicamentoase .. Hepatitele cronice virale B, 1/. Hepatita virală C, 11. Hepatita autoimună 12. Ficatul gras. 13. Steato-hepatita non alcoolica (NASH) 14. Patologia hepatică alcool - indusă 15. Cirozele hepatice. 1 . Complicaţiile cirozelor hepatice 17. Ascita, peritonita bacteriană spontană, 18. Hemoragiile variceale, 1. . Encefalopatia hepatică 2/. Sindromul hepatorenal 21. Cancerul hepatic 22. Cancerul căilor biliare 23. Tumorile benigne ale ficatului 24. Transplantul hepatic- indicatii, urmarirea post transplant 25. Peritonitele acute şi cronice. 2 . TBC peritoneal. 27. ,esangioamele 28. Suferinţele digestive de origine vasculară 2. . Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicaţii 3/. Hemoragiile variceale 31. TIPS 32. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, 33. Boala Oilson, deficitul de alfa 1-antitripsină, 34. Hemocromatoza deficitul de G4. MO,ULUL ,E BIOETICAE2 săptămFni Tematica cursurilor conferinţă: 2 ore 1. Pacientul digestiv in faza terminală.Atitudinea gastroenterologului faţă de pacienţii incurabili şi muribunzi. 2. Paliaţia în gastroenterologie: indicaţii, beneficii, riscuri. 18 aprilie 2/17 Presedintele C.misiei de Gastr.enetr.l.gie Pr.f.dr Oliviu Pascu MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SANATATII DIRECTIA GENERALA RESURSE UMANE SI CERTIFICARE CURRICULUM DE PREGATIRE 1N SPECIALITATEA GERIATRIE SI GERONTOLOGIE Toate drepturile privind publicarea si difuzarea acestei lucrari apartin Ministerului Sanatatii UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL 5 Facu l tatea de Medicină Generală Disciplina Geriatrie şi Gerontologie -Sp Univ. de Urgenţa Elias G ERlf\ p L. UI lATALJ ,,.. CURRICULUM DE PREGATIRE IN SPECIALITATEA GERIATRIE SI GERONTOLOGIE Profesor Dr Luiza Spiru UMF Carol Davila - Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie Spital Clinic de Urgenta Elias Presedintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sanatatii 1.1. DEFINIŢIE: Specialitate care are drept obiective asistenţa medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare şi terminală a vârstnicilor, precum şi studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcţional şi social la nivel individual, şi al problematicii legate de acest proces la nivelul societăţii. 1.2. DURATA TOTALĂ : 5 ANI Curricula prevede un număr de 250 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 100 de orede studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit= 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă. 1.3. STRUCTURA STAGIILOR 1.31.STRUCTURA GENERALĂ 1.3. I. I.Structura stagiilor de pregătire: Geriatrie şi Gerontologie • Geriatrie - Gerontologie stagiu initial 2 ani şi 6 luni
12luni
• Geriatrie 18luni: Conceptul de Reabilitare Geriatrica 6luni Medicina celor 3 "P": Predictiva, Preventiva, Personalizata (Medicina Longevitatii Active) 3luni Managementul de caz 3luni Stagiul clinic de pregatire finala 6luni Stagii complementare 2 ani şi 6 luni • Cardiologie 6 luni • Neurologie 6 luni • Gerontopsihiatrie 6 luni • Hematologie 1 luna • Urologie 1 luna • Ecografie 2 luni • Neuroimagistica 1 luna • Bio- Etică 1 lună • Recuperare, medicină fizica şi balneologie 6 luni
1.3.1.2.Durata stagiilor şi succesiunea în timp:
• 12 luni (1 an) - stagiul de bază geriatrie şi gerontologie • 30 luni (2 ani si 6 luni) - stagii complementare • 18 luni (1 an si 6 luni)- stagii de specialitate geriatrie si gerontologie
1.3.2. STRUCTURA DETALIATĂ 1.3.2.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, stabilirea planului de activitate. 1.3.2.2. Stagii complementare: 30 luni (2 ani si 6 luni) 1.3.2.2.1. GERIATRIE - GERONTOLOGIE STAGIU INIT/AL -12/uni (200 ore) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Gerontologie - definitie, istoric. 2. Gerontolgie sociala - date epidemiologice la varstnici, perspective de viitor in gerontologie. 3. Gerontologie sociala - legislatia privind protectia varstnicului la domiciliu, spitalizat sau institutionalizat. 4. Teoriile imbatranirii. 5. Mecanismele celulare, structurale si metabolice specifice imbatranii fiziologice. 6. Imbatranirea fiziologica la nivel celular, tisular, metabolic, aparat si sistem . 7. Geriatrie- definitie, istoric. 8. Principii geriatrice de baza - clinice: afectiuni caracteristice varstnicului. 9. Principii geriatrice de baza -paraclinice de screening si diagnostic: teste biologice, imagistice, genetice.
1O. Evaluarea geriatrica multidimensionala - prezentarea detaliata a foii de observatie geriatrica.
11. Evaluarea geriatrica multidimensionala - teste psihometrice (Mini Mental Status Examination, Testul Orologiului, Tinetti static si dinamic, Activity daily Living , Instrumental of Activity Daily Living, fluent verbal de litera si de grup semantic, scala depresiei Yessavage forma scurta, scor Hatchinski, Mini Nutritional Assesment, Figura Rey, testul Grober-Buschke, Zarid burden interview ). 12. Evaluarea statusului social al pacientului geriatric. 13. Patologie aparatului respirator la varstnic: • Rino-sinuzite acute si cronice . • Faringite acute si cronice • Traheo-bronsite acute. • Bronsite cronice. • Bronhopneumopatie cronica obstructive. • Bronsiectazii. • Pneumonii virale, bacteriene, fungice. • Cancer bronho-pulmonar. • Supuratii pulmonare. • Pleurezii. Pahipleurite. • Tuberculoza pulmonara. • Astmul bronsic. • Insuficienta respiratorie acuta si cronica. • Sindromul de detresa respiratorie acuta. • Sindromul de apnee in somn. • Urgente respiratorii. 14. Patologia aparatului cardiac la varstnic: • Ateroscleroza sistemica. • Hipotensiunea arteriala • Hipertensiunea arteriala. • Boala cardiaca ischemica: angina pectorala stabila si instabila si infarctul miocardic acut • Tulburari de ritm si conducere la varstnic • Insuficienta cardiaca • Arteriopatie obiteranta membre inferioare. • Insuficienta venoasa profunda. • Boala varicoasa la varstnic. • Trombozele venoase profunde si superficiale. • Cord pulmonar cronic. • Valvulopatii. 15. Patologia aparatului digestiv la varstnic: • Tulburari de masticatie. • Tulburari de deglutitie . • Boala de reflux gastro-esafagian . • Hernia hiatala. • Ciroza hepatica. • Gastrite acute si cronice. • Ulcerul gastro-duodenal. • Cancerul gastric. • Patologia ischemica digestiva: infarctul mezenteric si angiodisplazia intestinala . • Hepatite cronice la varstnic. • Pancreatita acuta si cronica. • Colecistopatii. Afectiuni coledociene. • Afectiuni digestive post-operatorii. • Formatiuni tumorale la nivelul aparatului digestive: esofag, stomac, colon, rect. • Rectocolita ulcero-hemoragica. • Tulburarile de transit: constipatia si diareea. • Diverticuloza digestiva. • Boala hemoroidala. 16. Patologia renala la varstnic: • Infectiile urinare joase si inalte • Insuficienta renala acuta si cronica. • Retentia acuta si cronica de urina. • Uropatia obstructive. • Adenomul si cancerul de prostate. • Incontinenta urinara. • Tulburari de dinamica sexuala la varstnic. 17. Patologia hematologica la varstnic: • Sindroamele anemice. • Leucemiile acute si cronice. • Limfomul malign. • Mielomul multiplu. • Coagulopatii. • Terapia antiagreganta si anticoagulanta. 18. Patologia reumatica la varstnic: • Poliartrita reumatoida. • Polimialgia; Arterita cu celule gigante. • Guta. • Boala artrozica. • Colagenoze; Lupus. • Vasculite sistemice. • Patologie post-traumatica. • Spondiloartropatii. 19. Urgente in geriatrie: dispnee acuta, durere toracica, accident ischemic tranzitor, coma hipo- si hiperglicemica, vertij, sincopa, delirul acut, crizele comitiale, hematuria.
Baremul activitatilor practice:
1. Interpretarea examenului radiologic la afecţiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri 2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri 3. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri 4. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic pentru afectiunile prevăzute în tematică: 30 cazuri 5. Infiltraţia paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri 6. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri 7. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri 8. Evaluarea capacităţii funcţionale a vârstnicului- 100 cazuri
1.3.2.2.2 CARDIOLOGIE-6 luni, (100 ore)
Tematica lecţiilor conferinţă
• Edem pulmonar acut : • Angina instabila. • Infarctul miocardic acut. • Hipertensiunea pulmonară . • Hipertensiunea arteriala primara si secundara. • Urgente hipertensive. • Trombembolismul pulmonar . • Şocul cardiogen • Sincopa. • Moartea subită • Miocardite • Cardiomiopatii • Pericardite • Tumorile cardiace • Valvulopatii. • Tulburari paroxistice de ritm cardiac. • Ischemia acuta de membre. • Disecţia de aortă • Endocardite • Indicatii şi tratamente chirurgicale în boli vasculare • Urmărirea bolnavilor protezaţi valvular.Patologia secundara protezarii valvulare. • Indicaţii şi tratament invaziv şi chirurgical al cardiopatiei ischemice
Baremul activităţilor practice
1. Electrocardiograma - efectuare şi interpretare: 100 cazuri 2. Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri 3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri 4. Test de efort - interpretare: 20 cazuri
1.3.2.2.3. NEUROLOGIE - 6 luni, (100 ore)
Tematica lecţiilor conferinţă
1. Cefalee. 2. Alterările stării de conştienţă la vârstnici 3. Sindromul vestibular. 4. Particularităţi ale AVC ischemice la vârstnici a. Etiologice b. Clinice c. Imagistice d. Evolutive ( inclusiv aspecte ale potentialului neurorecuperator ) e. Terapeutice 5. Sindromul de lob frontal, parietal, occipital, temporal. 6. Sindroamele extrapiramidale si parkinsonismul la varstnic. 7. Epilepsia şi crizele epileptice la vârstnici 8. Particularităţi ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici 9. Neuroinfecţiile la vârstnici 10. Procesele expansive intracraniene la vârstnici 11. Polineuropatiile. 12. Sindromul miastenie. 13. Afectiuni ale sistemului nervos autonom. 14. Interferenţe cardio-neurologice la vârstnici
Baremul activităţilor practice
1. Examenul fundului de ochi - 20 cazuri 2. Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri 3. Examenul ultrasonografie al circulaţiei cervico-cerebrale - 20 cazuri 4. Tomodensitometrie cerebrală şi medulară- 20 cazuri 5. Electroencefalografia.Montajul EEG şi interpretarea uzuală-20 cazuri 6. Principalele explorări electromiografice (EMG) şi electroneurografice - interpretare - 20 cazun 7. Imagistica prin rezonanţa magnetică a structurilor nevraxiale şi periferice - 30 cazuri 8. Potenţiale evocate 15 cazuri
1.3.2.2.4. PSIHOGERIATRIE - 6 LUNI, (100 ore)
Tematica lecţiilor conferinţă
1. Abordarea pacientului geriatric 1.1. Psiho-geriatrul 1.2. Evaluare geronto psihiatrică 1.3. Asistentul specializat 2. Principii clinice de evaluare 2.1. Abordarea pacientului vârstnic 2.2. Evaluarea pacientului psihogeriatric 2.3. Recunoaşterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale 2.4. Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric 2.5. Neuroimagistica pacientului vârstnic 2.6. Evaluarea neuropsihologică 2.7. Demenţa 2.8. Importanţa valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală
3 Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic 3.1 Psihoterapia 3.2 Farmacoterapia 3.3 Terapia electroconvulsivantă la vârstnic 3.4 Spitalizarea şi îngrijirea paliativă 3.5 Spiritualitatea şi psihogeriatria 3.6 Valenţe etice în psihogeriatrie 4 Tulburări Psihiatrice 4.1 Tulburări de memorie 4.2 Demenţa de tip Alzheimer 4.2.1 Definiţie, criterii de diagnostic 4.2.2 Perspectiva epidemiologică 4.2.3 Diagnostic diferenţial faţă de demenţa non-Alzheimer 4.2.4 Evaluare neuropsihologică 4.2.5 Imagistica structurală 4.2.6 Imagistica funcţională 4.2.7 Teste electrofiziologice 4.2.8 Biomarkeri 4.2.9 Evoluţie naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcţională, evaluarea tulburărilor comportamentale 4.2.10 Managementul medicoterapeutic al DA 4.2.11 Prevenţia şi predicţia în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale 4.2.12 Stadiul clinic moderat-lejer şi moderat 4.2.13 Îngrijirea pacientului cu formă severă de DA 4.2.14 Stadiul terminal 4.2.15 Comorbidităţi şi abordarea lor 4.2.16 Managementul simptomatologiei psihiatrice 4.2.16. llnstituţionalizarea 4.2.16.2Îngrijitorul şi calităţile lui 4.2.16.3 Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului 4.2.16.4 Consilierea familială 4.2.16.5Legislaţie 4.2.16.6Suport comunitar 4.3 Demenţa Vasculară 4.4 Demenţa cu Corpi Lewy 4.5 Demenţa frontotemporală 4.6 Delirium 4.7 Depresia 4.8 Tulburarea afectivă bipolară 4.9 Suicidul 4.1 O Psihozele vârstnicului 4.11 Anxietatea 4.12 Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic 4.13 Tulburări somatoforme 4.14 Tulburări de somn 4.15 Sexualitatea şi tulburările sexuale la vârstnic 4.16 Pacientul vârstnic cu declin intelectual 5 Afecţiuni psihiatrice asociate 5.1 Agitaţia psihomotorie asociată demenţei 5.2 Depresia şi anxietatea asociate demenţelor 5.2.1 Anxietatea la vârstnici 5.2.2 Atacul de panică 5.2.3 Fobiile 5.2.4 Stressul post-traumatic 5.2.5 Tulburarea obsesiv-compulsivă 5.2.6 Etiologia anxietăţii în demenţe 5.2.7 Tratament 5.2.8 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu anxietate 5.2.9 Evoluţie 5.2.1 O Prognostic 5.3 Psihoze induse iatrogenie la pacientul vârstnic 5.4 Demenţa Parkinsoniană 6 Disfuncţia motorie indusă de tratamentul neuroleptic 7 Îngrijirea pacientului psihogeriatric cu durere persistentă 8 Apatia.
Baremul activităţilor practice
1. Evaluare Geriatrica Standardizata. 2. Evaluare clinica si metode de investigatie psiho-geriatrica (bateria geronto-psiho geriatrica)
1.3.2.2.5.HEMATOLOGIE-l luna (20 ore)
Tematica lectiilor de conferinta:
1. Anemiile feripirive. 2. Anemia megaloblastica 3. Anemiile hemolitice. 4. Anemiile din bolile cronice. 5. Trombocitopenii. 6. Leucemii acute. 7. Leucemiile cronice. 8. Leucopenia si agranulocitoza. 9. Limfoamele Hodkin si Non-Hodkin. 1O. Mielomul multiplu.
11. Sindromele mielodisplazice. 12. Sindrome mieloproliferative. 13. Coagulopatii. 14. Coagulare intravasculara diseminata.
Baremul activitatilor practice:
1. Interpretarea rezultatelor hematologice - 50 buletine 2. Interpretare frotiu periferic - 20 buletine 3. Punctie biopsie sternala/creasta iliaca - 5 buletine
1.3.2.2.6. UROLOGIE -1 luna (20 ore):
Tematica lectiilor de conferinta:
1. Retentia acuta de urina 2. Retentia cronica de urina 3. Incontinenta urinara 4. Hiperplazia benigna de prostata 5. Cancerul de prostata 6. Tulburari de dinamica sexuala 7. Infectiile tractului urinar 8. Patologie post-traumatica si post-interventionala la varstnic. Baremul activitatilor practice: 1. Montare sonda urinala la femeie si barbat - 10 sondaje 2. Interpretare rezultate de laborator urologie - 50 buletine 3. Punctie supra-pubiana- 2 manevre. 4. Uro-flow-metrie - 5 teste. 5. Teste de screening pentru adenom/cancer de prostata - 10 buletine. 1.3.2.2. 7. ECOGRAFIE - 2 luni (40 ore) Tematica lectiilor de conferinta: 1. Notiuni introductive prinind ultrasonografia 2. Ecografie ficat 3. Ecografie colecist 4. Ecografie cai biliare 5. Ecografie pancreas 6. Ecografie splina 7. Ecografie rinichi bilateral 8. Ecografie vezica urinara 9. Ecografie prostata 1O. Ecografie genitala 11. Ecografie san 12. Ecografie parti moi 13. Ecografie tiroidiana 14. Principii de baza in eco-tomodensitometria doppler carotidian si vase periferice. Baremul activitatilor practice: 1. Interpretare buletine de analiza ecografie abominala - 50 buletine 2. Interpretare buletine de analiza ecografie pelviana - 50 buletine 3. Interpretare buletine de analiza ecografie san - 1O buletine 4. Interpretare buletine de analiza ecografie tiroidiana - 10 buletine. 1.3.2.2.8.NEUROIMAGISTICA -1 luna (20 ore) Tematica lectiilor de conferinta: 1. Computer tomografia cerebrala 2. Angio-RMN cerebral 3. SPECTcerebral 4. Angio-RMN cerebral cu volumetrie hipocampica Baremul activitatilor practice: 1. Interpretare buletine computer-tomografie cerebrala - 20 buletine 5. Interpretare buletine Angio-RMN cerebral - 20 buletine 1.3.2.2.9.BIOETICA -1 luna (20 ore) Tematică de curs I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Patemalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VIL Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică X. Metodologia cercetarii clinice cu implicarea pacentului varstnic. 1.3.2.2.1 O.RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE - 6 LUNI ( 200 ORE) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Principii de reabilitare in patologia degenerativă articulară (articulaţii periferice, coloana vertebrală) şi abarticulară la vârstnic. 2. Principii de reabilitare post-accident vascular cerebral. 3. Principii de reabilitare in sindroame algice regionale. 4. Principii de reabilitare in spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic şi tratament medicamentos) . 5. Principii de reabilitare in afectiuni cardiovasculare. 6. Principii de reabilitare in afectiuni respiratorii. 7. Principii de reabilitare in afectiuni post-traumatice: fracture, entorse, subluxatii. 8. Principii de reabilitare in afectiuni ale partilor moi: tendoane, ligamente, muschi. 9. Principii de reabilitare in afecţiuni reumatismele secundare (infecţios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic . 1 O. Principii de reabilitare in polineuropatii si 11. Principii de reabilitare in afectiuni de nervi periferici 12. Principii de reabilitare in afecţiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor şi stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.) 13. Obiective în profilaxia, terapia şi recuperarea medicală prin mijloacele balneo kinetofiziatrice. Principii fundamentale. Baremul activităţilor practice 1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice şi reumatice: 20 de buletine (interpretare) 2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare şi periarticulare şi aplicatii 3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare) 4. Teste funcţionale neuro-musculare : viteza de conducere, curba I/t: 1 O examene (interpretare). 1.3.2.2.11. CONCEPTUL DE REABILITARE GERIATRICA-6 luni (200 ore) L Principii de baza in reabilitarea geriatrica 1. Abordarea pacientului geriatric 1.1. Definirea conceptului de calitate a vietii in cazul pacientului geriatric 1.2. Evaluarea geriatrica standardizata 1.3. Teste screening cu valoare predictive aplicabile pacientului varstnic 2. Principii de reabilitare geriatrica 2.1 Principii generale 2.2 Particularitati terapeutice la varstnic 2.3 Abordare multidisciplinara 2.4 Principii ale noilor tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 3. Farmacologia clinica 3.1. Bazele farmacokineticii si farmacodinamiciii geriatrice 3.2. Toxicitatea medicamentelor la pacientul geriatric 3.3. Polipragmazia 4. Principii de abordare a pacientului geriatric ce necesita îngrijire medicala îndelungata 4.1. Institutionalizarea 4.2. Ingrijitorul 4.3. Consilierea familiala 4.4. Ingrijirea pacientului terminal 4.5. Principii etice si legale in serviciul geriatric 4.6. Suportul social 5. Notiuni de nursing in reabilitarea geriatrica 6.Anestezia la pacientul geriatric 7. Managementul peri si postoperator la pacientul geriatric 7.1. Evaluarea riscului chirurgical la pacientul geriatric 7.2. Prevenirea complicatiilor preoperatorii 7.3. Prevenirea complicatiilor postoperatorii 7.4. Tulburari cognitive cu debut acut postoperator 8. Managementul durerii la pacientul geriatric 8.1. Principiile OMS privind calmarea durerii 8.2. Factorii care influenteaza perceptia durerii.Conceptul de durere totala 8.3. Evaluarea durerii 8.4. Tipuri de durere la pacientul geriatric 8.5. Strategii analgezice cu particularitate la varstnic 8.6. Aspecte psihologice,spirituale si sociale in abordarea diferitelor tipuri de durere IL Managementul sindroamelor geriatrice- masuri de reabilitare geriatrica integrate 1. Declinul cognitiv 1.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 1.2 Evaluare integrata 1.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 2. DEPRESIA SI ANXIETATEA 2.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 2.2 Evaluare integrata 2.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 3. TULBURARILE SENZORIALE 3.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 3.2 Evaluare integrata 3.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 4. CADERI 4.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 4.2 Evaluare integrata 4.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 5. TULBURARILE DE ECHILIBRU SI MOBILITATE 5.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 5.2 Evaluare integrata 5.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 6. TULBURARI GENITO-URINARE- INCONTINENTA URINARA 6.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 6.2 Evaluare integrata 6.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 7. CONSTIPATIA, SINDROAMELE DIAREICE SI INCONTINENTA DE MATERII FECALE 7.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 7.2 Evaluare integrata 7.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 8. TULBURARILE DE SOMN 8.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 8.2 Evaluare integrata 8.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 9. OSTEOPOROZA 9.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 9.2 Evaluare integrata 9.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 10. SINDROMUL DE IMOBILIZARE- ESCARELE 10.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 10.2 Evaluare integrata 1O.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 11. MALNUTRITIA 11.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 11.2 Evaluare integrata 11.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 12. INFECTULE 12.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 12.2 Evaluare integrata 12.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Fizicale - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 13. TULBURARI HIDRO-ELECTROLITICE SI ALE TERMOREGLARII 13.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 13.2 Evaluare integrata 13.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 14. POLIFARMACOLOGIA 14.1 Context - Istoric - Clinic - Paraclinic 14.2 Evaluare integrata 14.3 Masuri de reabilitare - Generale - Terapeutice - Noi tehnologii bazate pe folosirea informatiei si comunicarii 15. ETICA SI DEZVOLTARE SOCIALA 1.3.2.2.12. MEDICINA CELOR 3"P" - 3 luni (100 ore) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Concept - descriere. 2. Provocarile legate de standardizare versus individualizare. 3. Medicina integrate - concept, descriere. 4. Medicina centrata pe pacient - principia, concept, perspectiva. 5. Medicina individualizata - holistica si integrative in serviciile de sanatate. 6. Medicina personalizata si semipersonalizata bazata pe profilul individual al pacientului. 7. Medicina de precizie, personalizare si individualizata. 8. Educatia integrata in medicina de precizie. 9. Interpretarea rezultatelor in testele implicate in medicina de precizie. 10. Analiza datelor si integrarea. 11. Mecanisme patogene multifactoriale. 12. Protectia datelor. 13. 3 PM in cancer. 14. 3PM in boli cardiovasculare. 15. 3PM in diabetul zaharat. 16. 3PM in bolile neurodegenerative. 17. Epigenetica - factorii de risc individuali. 18. 3PM in medicina regenerativa. 19. 3PM in medicina sportiva si well-being. 20. Medicina transloctionala - puntea dintre 3PM si implementarea practica a principiilor ei. 21. E-Health Care si solutii inteligente, innovative, cost-eficiente. 22. Medicina de laborator- factor decisiv in implementarea 3PM. 1.3.2.2.13. MANAGEMENTUL DE CAZ - 3 luni (l00ore) Tematica lecţiilor conferinţă I .Cazuri clinice in geriatrie 2. Conceptul de piramida a diagnosticelor Baremul activităţilor practice 1. Prezentare cazuri clinice geriatrie - 50 cazuri 2. Piramida de diagnostic - concept actual al medicinei geriatrice - 50 cazuri 1.3.2.2.14. STAGIU CLINIC DE PREGATIRE FINALA -6 luni (200ore) Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore) 1. Patologia sistemului endocrin la varstnic: • Hipotiroidismul. • Hipertiroidismul. • Sindromul Cushing. • Menopauza. • Andropauza. • Osteoporoza. • Osteomalacia. • Boala Paget a osului. • Dislipidemiile. • Hiperuricemia. • Obezitatea. • Diabetul zaharat. 2. Afectiuni dermatologice la varstnic: • Prurit. • Infectii cutanate. • Dermatite. • Psoriazis. • Leziuni ulcerative. • Cancerul cutanat. • Boli venerice. • Zona Zoster. 3. Patologia ginecologica la varstnic: • Vulvo-vaginite. • Fibrom uterin. • Cancer: ovar, col uterin, corp uterin. • Prolaps genital. • Urgente ginecologice in geriatrie. • Cancerul mamar. 4. Terapia "Aslan". 5. Interventii anti-aging. Baremul activitatilor practice: 9. Interpretarea examenului radiologic la afecţiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri 1O. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri 11. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri 12. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic pentru afectiunile prevăzute în tematică: 3 O cazuri 13. Infiltraţia paravertebrală, intraarticulară , periarticulară: 20 ca z uri 14. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri 15. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri 16. Evaluarea capacităţii funcţionale a vârstnicului - 100 cazuri 17. Efectuare garzi. GERIATRIE SI GERONTOLOGIE SANI STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINTA GERIATRIE-GERONTOLOGIE (I.I) CARDIOLOGIE (I.2) NEUROLOGIE (I.3) GERONTOPSIHIATRIE (I.4) HEMATOLOGIE (I.5) UROLOGIE (I.6) ECOGRAFIE (I.7) NEUROIMAGISTICA (I.8) BIO-ETICA (I.9) RECUPERARE, MEDICINA FIZICA SI BALNEOLOGIE (I.1 O) CONCEPTUL DE RABILITARE GERIATRICA (I.11) 12 luni 6 luni 6 luni 6 luni 1 luna 1 luna 2 luni 1 luna 1 luna 6 luni 6 luni MEDICINA CELOR 3 "P": PREDICTIVA, PREVENTIVA, PERSONALIZATA (MEDICINA LONGEVITATII ACTIVE) (I.12) 3 luni MANAGEMENTUL DE CAZ (I.13) 3 luni STAGIUL CLINIC DE PREGATIRE FINALA (I.14) 6 luni ANULJ ANUL II ANUL III ANUL/V ANUL V STAGIUL 1.1 1.2, 1.3 1.4, 1.5, 1.6, 1.7, 1.8,1.9 I 10, 1.11 1.12, 1.13, 1.14 BIBLIOGRAFIE 1. The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck & comp.,Whitehouse Station N.J.,2000, Editia a X-a 2. Spiru L, Romosan I, Caraba Al., Timar L.- Geriatrie, vol.I, Ed. Solness, Timişoara, 2002 3. Spiru L., I Romosan - Geriatrie, vol.II, Ed. Solness, 2002 4. Spiru L, Romosan I ,Geriatrie-Tratat, Editura „Ana Aslan Intl Academy of Aging, Bucureşti", 2004 5. Prada C. - Geriatrie şi Gerontologie,vol.I, Ed. Medicală, Buc. 6. Alexa, I.D. - "Geriatrie Clinică", ediţia a II-a, Editura "Gr.T.Popa" U.M.F. Iaşi, 2006 7. Alexa, I.D. - "Geriatrie Clinică", ediţia a II-a, Editura "Gr.T.Popa " U.M.F. Iaşi, 2006 8. Howard M. Fillit, MD, Kenneth Rockwood, MD, FRCPC and John B Young, MD - Brocklehursfs Textbook of Geriatric Medicine and Gerontology, 8th Edition, Elsevier, 2016 9. Şuşan, L.M. - "Semiologie Medicală Geriatrică", Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003 10. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Caiet de observaţie pentru pacienţii cu Boala Alzheimer, Prima Ediţie, Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2000 11. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset- Caiet de observatie pentru pacientii cu Boala Alzheimer, Editia a II-a, , Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2000 12. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Teste Clinice pentru Boala Azlheimer,, Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2001 13. Hurjui Jan - Geriatrie Selectivă, vol. I-II , Ed. Tipo Moldova, 2002 14. Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Ioana Dana Alexa- Bolile cardiovasculare la varstnic; Editura Polirom, 2015, ISBN: 978-973-46-5229-7. 15. Donca, V. - "Hipertensiunea arterială la vârstnici", Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2008 16. Florin Dumitru Mihaltan, Ruxdandra Ulmeanu- Algoritm de terapie in Pneumologie; Editura Medicala, Bucuresti, 2016. 17. Codrut Sarafoleanu- Tulburarile respiratorii in somn; Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2016; ISBN: 973-27-2647-1. 18. Carmen Ginghina (sub redactia) - Compendiu de Terapie a Bolilor Cardiovasculare, Editura Medicala, Bucuresti, 2016; ISBN:978-973-39-0816-6. 19. Gherasim Leonida (sub red.) - Medicina Internă, vol.I (1995), vol.II (1996), vol.III (1999),vol. IV, Ed. Medicală, Bucuresti. 20. Gherasim Leonida (sub redactia) - Medicina Internă, vol.III- Bolile aparatului digestiv (1999), vol. IV- Bolile aparatului renal (2002), Editura Medicală, Bucuresti. 21. Gherasim Leonida, Ioan Alexandru Oproiu (sub redactia)- Actualitati in Medicina interna; Editura Medicala, Bucuresti, 2015; ISBN: 978-973-39-0784-8. 22. Delia Mut Popescu - Hematologie, editia a doua, Editura Medicală, Bucuresti, 2003. 23. Constantin Dumitrache (sub redactia)- Endocrinologie clinica, editia a treia, revizuita; Editura National, Bucuresti, 2012. 24. J. Larry Jameson, Harrison- Endocrinologie, editia in limba romana; Editura All, Bucuresti, 2011. 25. Petrache Vartej,Ioana Vartej,Catalina Poiana-Ginecologie endocrinologica,editia a Iva,Editura All,Bucuresti,2014,ISBN 978-606-587-5. 26. Hauser SL ( editor) - Harrison's Neurology in Clinica! Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill, Medical, New York, 201 O 27. Bajenaru Ovidiu (sub redactia)- Ghiduri de diagnostic si tratament in neurologie, editia a doua, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 2014. 28. Allan H. Ropper, Martin A. Samuels- Adams and Victor's Principles ofNeurology- Ed. McGraw Hill Professional, 2014. 29. Dubois B. et al - ,,Revising the definition of Alzheimer's disease: a new lexicon", The Lancet Neurology, 2010, 9 (11); 1118 -1127 30. Mihai Lucan, Irinel Popescu, Gabriel Ciuce- Tratat de chirurgie- Urologia, volumul I; Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2007; ISBN: 978-973-27-1579-6. 31. Sinescu I. (sub red.) - Urologie Clinică, Ed. Medicală Amaltea, 1998 32. Florin Tudose, Catalina Tudose, "Psihiatrie in practica medicala", Ed. Infomedica 2007. 33. Randall Braddom- Medicina fizica si de Reabilitare- editia in limba romana, Bucuresti, 2015. 34. Gelu Onose, Recuperare, Medicina si Balneoclimatologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2008; 35. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicina fizica si Recuperare, Ed. Universitara "Carol Davila" Bucuresti 1998; 36. Luiza. Spiru, I. Romosan, A. Ciocalteu, Gerontonefrologie, Ed. Teora, 1998 37. Luiza. Spiru, I. Romosan, I.C. Sinescu, I. Popescu, Gerontogastroenterologie, Ed. Teora, 1999 38. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Teste Clinice pentru Boala Azlheimer, Editura U.M.F. ,,Carol Davila", 2001 39. Luiza Spiru, Ioan Romosan Interdisciplinaritatea bolilor renale s1 digestive, Ana Aslan Intemational Academy of Aging, 2004 40. Luiza Spiru - Managementul bolilor de memorie - Ghid practic, 2006, - ISBN 973 -8611- 4-4-2006 41. Luiza Spiru - Scale specifice de evaluare si diagnostic de specialitate, traduse si adaptate in limba romana; Brain Aging Intemational Journal - editie in limba romana, ISSN 1582- 8360: Testul MMSE (Mini Mental State Examination), Testul OROLOGIULUI, Scorul activitatilor vietii cotidiene (ADL), Scorul IADL al activitatilor curente, SIB (Severe Impairment Batery), NPI (Neuropsychiatric Inventory), ZARIT : Evaluarea sarcinii ajutorului principal, Scorul riscului vascular HATCHINSKI, Evaluarea echilibrului static si dinamic in timpul mersului: Proba Tinetti, Test de fluenta verbala, Clinica! Global Impression (CGI). 42. Luiza Spiru, Ileana Turcu, EB. Palmore, F Whittington, SR. Kunkel eds - Actual coordinates of the research on aging in Romania,: The International Handbook on Aging, Third Edition, EB. Palmore, F Whittington, SR. Kunkel eds., Praeger Publishers, Connecticut, SUA, 2009 43. Ghid de practică medicală pentru specialitatea Geriatrie Gerontologie si anexele sale, Evaluarea geriatrica si Foaia de consult geriatric, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii Nr. 1454 / 30.11.2010 44. Curriculum si Syllabus de Medicina Geriatrica-Gerontologica si Psihogeriatrie pentru Specialitatea Medicina de Familie, Conform Decizie Comisia Nationala de Geriatrie Gerontologie a MS, 2011 45. Ghid de buna practică în Ingrijirea la domiciliu şi Case Rezidenţiale, Conform Decizie Comisia Nationala de Geriatrie Gerontologie a MS, 2011 46. Ioan Romosan, Iosif A. Szucsik, L. Spiru;- Gerontologie 1998, editia a 2-al. Alexa, L. Spiru, V. Donca - Actualitati in geriatrie;, Ed Gr. T. Popa, U.M.F. Iasi, 2011 47. Luiza Spiru, Prevalence of co-morbidities in mild cognitive impairment (MCI) patients - a Romanian descriptive study, 8 th Intemational Springfield / Montreal Symposium on Advances in Alzheimer Therapy, 2004, Montreal, Canada; Neurobiology of Aging, ISSN: 0197- 4580, Vol: 25, Issue 2, Pg: S313-S313, Data: 2004-2007 48. Luiza Spiru - Predictive, Preventive and Personalised Medicine in Neurodegenerative Diseases: The European Association for Predictive, Preventive and Personalised Medicine World Congress (EPMA); 15-18 septembrie 2011, Bonn, Germania. Specialised Session. 49. Olga Golubnitshaja "Advances in Predictive, Preventive, Personalised Medicine", Ed. Springer ISSN:2211-3495. 50. EPMA as the European Coordinator in the field of Predictive, Preventive & Personalised Medicine, http://www.epmanet.eu/index.php/about-- □ epma/european -□ coordination 51. Luiza Spiru - BRAINAGING Syllabus si Curriculalnstruire în noile tehnologii medicale şi perfecţtionare pentru medicii si asistentii medicali din ambulatorii de specialitate şi spitale în Brain•• □ Aging, Proiect BRAINAGING, POSDRU/81/3.2/S/46975, 2010--D2013 52. Luiza Spiru et al - Perpetua! Transitions in Romanian Healthcare. Healthcare Overview: New Perspectives, Advances in Predictive, Preventive and Personalised Medicine Series, V. Costigliola (ed.), Springer Science &Business Media Dordrecht, pp.4--019; 2012. 53. Luiza.Spiru - Report from the EU BRAINAGING project first outcome. European Alzheimer's Disease Consortium EADC,5-- □ 6September2011,The Hague, Netherlands. 54. Luiza.Spiru - Predictive, Preventive and Personalised Medicine in Neurodegenerative Diseases. The European Association for Predictive, Preventive and Personalised Medicine World Congress (EPMA).15--C18September2011,Bonn,Germania.Specialised Session. Profesor Dr Luiza Spiru UMF Carol Davila - Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie Spital Clinic de Urgenta Elias Presedintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sanatatii EPMA - National Representative (www.epmanet.eu) tel/fax: +4021 312 46 96 mobile: +40724 232 899 e-mail: lsaslan@brainaging.ro e-mail: spiru@epmanet.eu UNIVER ITATEA OE MEDICINĂ fARMACIF " ROL DAVILA" Bucui sn Dl:P/\RTIIMENTUL 5 Facultateo de Med,cinh Generalii O,sn l,na Gtnatne $1 Gerontolog, . --...:;J. :;. . P ...:. U ";.:;.:'v de  U rgenra Elias www.brainaging.ro anaaslanacademy.ro MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
Definiţia specialităţii:
Specializarea în Hematologie are scopul de a forma medici specialişti în domeniul hematologiei. Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge„ maligne si nonmaligne şi ansamblul de cunoştinţe şi tehnici necesare diagnosticului şi tratamentului corect al acestora.
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12 MODULUL 1 Cunostiinte generale; Hematopoieza NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână MODULUL 2 Sindroamele anemice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 3 Boli hematologice maligne NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 18 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 4 Medicina interna NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 9 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 5 Hematologie de laborator NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 6 Neurologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 luna ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 7 Boli infectioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 luna ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 8 Hemobiologie si hematologie transfuzionala NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 6 saptamani ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 9 Bioetica NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 saptamani ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore cursI/săptămână Modulul 10 Transplant de celule stem hematopoietice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 11 Tulburari de coagulare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 6 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Modulul 12 OPTIONALE (ATI„ hematologie de laborator„ hemobiologie si hematologie transfuzionala} NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 8 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore cursI/săptămână Total ore pregătire teoretică 546 Total ore pregătire practică 5040 FIŞĂ POST REZIDENŢI HEMATOLOGIE a} Efectuează toate module teoretice şi practice obligatorii„ specifice Hematologiei b} Deprinde abilităţi de diagnostic in bolile hematologice maligne si nonmaligne c} Asistă şi contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne si nonmaligne. d} Asistă şi contribuie la interpretarea testelor de laborator specific hematologiei . e} Asistă şi contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice. f} Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind protecţia individuală a personalului expus profesional. g} Participă la activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferinţe etc}. h} Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare cât şi Regulamentul Intern al sectiei şi al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidenţiat proprii universităţilor care coordonează aceste programe. i} Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul şi îndrumătorul de rezidenţiat. j} Respectă confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă„ indiferent de natura acestora; normele PSI şi de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică şi deontologie profesională; k} Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi şi cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor şiI/sau universităţilor. De asemenea se vor respecta stadardele declaraţiei de la Helsinki din 1975„ revizuite în anul 2000. l} Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă semnând fişa de instruire. m} Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program„ astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului}. După fiecare modul de pregătire„ rezidenţii au obligaţia să-şi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. n} La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenţii sunt evaluaţi din tematica prevăzută în baremul de activităţi. o} Rezidenţii îşi desfăşoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului„ utilizând abilităţile dobândite„ în conformitate cu nivelul lor de pregătire. p} Rezidenţii au dreptul să utilizeze„ pentru informarea în specialitate„ bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat„ bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate. q} Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri„ stagii şi altele - conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii„ organizate pe plan naţional sau internaţional„ după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 I/2003 - Codul Muncii. r} Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook} următoarele aspecte: 1} Lista cazurilor examinate conform baremului curricular„ specificarea diagnosticului şi„ după caz„ a manoperelor I/procedurilor I/tehnicilor efectuate„ acestea fiind contrasemnate şi parafate de îndrumătorul de rezidenţiat; 2} Detaşările„ perioada aceastora şi modulele efectuate pe durata detaşării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program; 3} Modulele de pregătire„ perioada în care au fost efectuate„ evaluările şi rezultatele obţinute„ cu semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; 4} Manifestările de educaţie medicală continuă la care au participat„ cu numărul diplomei de participare; 5} Lucrările ştiinţifice comunicate I/publicate în situaţia în care respectivele manifestări ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program; 6} Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat. Structura programului Modulul 1, anul I: Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 240 1. Tematică a. Hematopoieza: Definitie Tehnici de culturi celulare. Structura si functia organelor hematopoietice: maduva osoasa„ organe limfoide primare (centrale} si secundare (periferice}. Hematopoieza embrio-fetala si la adult. Reglarea hematopoiezei. Mielograma cantitativa si calitativa. b. Seria rosie: Eritropoieza. Structura eritrocitului. Sinteza hemoglobinei si Genetica hemoglobinelor. Metabolismul fierului. Metabolismul acidului folic si al cobalaminei. Metabolismul energetic. Structura si functia hemoglobinei. Membrana eritrocitara. Eritrokinetica. Metode de investigare a eritrocitelor. c. Seria granulocitara: Granulocitul neutrofil. o Structura si functie. o Kinetica. o Anomalii cantitative si calitative. Granulocitul eozinofil. o Structura si functie. o Kinetica. o Eozinopenia si eozinofilia. Granulocitul bazofil si mastocitul. o Structura si functie. o Kinetica. o Bazofilopenia„ bazofilia si mastocitoza. d. Seria monocito-macrofagica: Structura si functia monocitelor si macrofagelor. Kinetica monocitelor si macrofagelor. Anomalii ale monocitelor si macrofagelor: o Monocitopenia si monocitoza. o Tezaurismozele. o Histiocitele. o Mastocitoza e. Seria limfoida: Structura„ functia si fenotipul limfocitelor si plasmocitului. (populatii limfocitare„ limfopoieza„ genetica„ functia imuna} Kinetica limfocitelor si plasmocitului. Anomalii cantitative ale limfocitelor. f. Seria megakario-trombocitara: Structura si functia megakariocitelor si trombocitelor. Kinetica trombocitelor. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 2, anul I: Sindroamele Anemice Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 240 1. Tematică. . Anemiile: Definitie„ clasificare. Anemia aplastica. Anemia feripriva. Anemiile megaloblastice. Anemia cronica simpla. Anemiile hemolitice: ✓ endoeritrocitare: o prin anomalii de membrana„ o prin anomalii enzimatice„ o prin anomalii calitative ale globinei„ o prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii}„ o prin anomalii in sinteza hemului si porfirinelor. ✓ exoeritrocitare: o autoimune„ o neimunologice. Hemoglobinuria paroxistica nocturna. Explorarea anemiilor hemolitice autoimune. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligne Nr. ore curs: 154 Nr. ore practică: 1440 1. Tematică. TEMATICĂ CURS 1. Tematica curs Leucemii acute: Leucemii acute limfoide. Leucemii acute non-limfoide. Leucemii bifenotipice si bilineale. Explorarea citochimica„ imunofenotipica„ citogenetica si moleculara si a leucemiilor acute . Sindroame mielodisplazice Sindroame mieloproliferalive cronice: Policitemia Vera. Leucemia mieloida cronica. Metaplazia mieloida cu mieloscleroza. Trombocitemia hemoragica. Sindroame mieloproliferative de tranzitie Sindroame mieloproliferative neclasificabile Sindroame limfoproliferative cronice: ■ Clasificarea OMS a sindroamelor limfoproliferative cronice Boala Hodgkin Limfoproliferarile cronice cu celula B Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B nodale si extranodale Leucemia limfatica cronica. Leucemia cu celule păroase Gamapatii monoclonale Gamapatia monoclonala benigna (de etiologie neprecizata}. Mielomul multiplu. Macroglobulinemia Waldenstrom. Alte gamapatii: crioglobulinemiile„ boala lanturilor grele. Amiloidoza. Limfoproliferările cu celulă T ■ Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare„ prolimfocitară cu celulă T„ etc} ■ Limfoamele cu celulă T nodale şi extranodale Sindroamele limfoproliferative atipice ■ boala Castelman ■ limfadenopatia angioimunoblastica ■ limfoproliferarile posttransplant Explorarea imunofenotipica a limfoproliferarilor cronice. Utilizarea terapeutica a citokinelor si anticorpilor monoclonali: Eritropoietina. Factorii de crestere granulocitari si granulo-monocitari. Anticorpi monoclonali. Chimioterapia in hemato-oncologie: Principii„ clasificare„ mecanisme de actiune 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 4, anul II: Medicina interna Nr. ore curs: 72 Nr. ore practică: 720 1. Tematică. Pneumoniile. Bronhopneumonia cronica obstructiva. Astmul bronsic. Cancerul bronhopulmonar. Pleureziile. Sindromul de compresie mediastinala. Tuberculoza pulmonara. Tulburari de ritm si de conducere. Angina pectorala. Infarctul miocardic. Insuficienta cardiaca. Cordul pulmonar. Edemul pulmonar acut. Hipertensiunea arteriala. Endocardita lenta. Pericarditele. Vasculite. Tromboflebita. Resuscitarea cardiorespiratorie. Poliarterita cronica evolutiva. Lupusul eritematos diseminat. Boala ulceroasa. Cancerul gastric. Cancerul colonic. Sindromul de malabsorbtie. Colecistite. Hepatita cronica. Cirozele. Cancerul hepatic. Encefalopatia portala. Sindroamele diareice. Nefrite acute si cronice. Insuficienta renala acuta si cronica. Sindromul nefrotic. Litiaza renala. Infectiile urinare. Diabetul zaharat. Hemocromatoza. Tulburarile echilibrului acido-bazic si electrolitice.Starile hiperosmolare. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 5, anul II si optional anul III- Hematologie de Laborator Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematica lucrărilor - conferinţă Analiza morfologica a celulelor sanguine. Microscopie maduva osoasa. Coloratii speciale a. Hematopoieza: generalitati„ celula stem„ notiunea de micromediu; hematopoieza in diferite etape fiziologice b. Structura maduvei osoase c. Structura ganglionului limfatic „ splinei„ etc d. Seria eritrocitara: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii e. Seria granulocitara: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii f. Seria megacariocitara: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii g. Seria monocit-macrofagica: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii h. Seria limfatica: morfologie„ citochimie„ genetica„ imunologie„ functii; organe limfoide centrale si secundare Analiza automata a celulelor sanguine. i. Seria eritroida. - parametrii hemoleucogramei automate: Hb„ Ht„ MCH„ MCHC„ RBC„ MCV„ RDW„ numar reticulocite. j. Seria leucocitara - numar de leucocite (WBC}„ formula leucocitara k. Seria trombocitara - numar de trombocite (PLT}„ PDW„ MPV l. Erori si avantaje ale analizei automate a celulelor sanguine m. Interpretarea„ comentarea si formularea elementelor de diagnostic pe baza analizei automateI/ limitele metodei Citometria in Flux in Hematologie: Principii si aplicatii clinice n. Istoric. Principiile fluidice ale citometriei in flux. Principiul de functionare al citometrului in flux. Tipuri de citometre in flux. Flurocromi. Fotoreceptori. Anticorpi monoclonali. Conjugarea cu fluorocromi. o. Sortarea prin citometrie in flux. p. Citometria in flux in hematologie. Clasificarile imunologice ale hemopatiilor maligne. q. Diagnosticul leucemiilor acute. r. Diagnosticul limfoproliferarilor cronice s. Studiul subpopulatiilor limfocitare. Aplicatii. t. Studiul continutului de ADN. u. Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN} Elemente de citogenetica. Citogenetica in Hematologie: Principii si aplicatii clinice v. Istoric. w. Recoltarea probelor. Prepararea probelor. x. Efecuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Coloratiile. y. Examinarea la microscop ``. Cariotiparea aa. Nomenclatura citogenetica bb. Tulburari de structura si numar al cromozomilor cc. Aplicatii clinice in hematologie Principii de genetica moleculara. Biologia Moleculara in Hematologie: Principii si aplicatii clinice. Oncogene in hematologie dd. Istoric. ee. Principii de baza. Structura ADN. Cromozomi si gene. Diversitatea genomica. Modificari patologice ale genelor. ff. Analiza moleculara a genelor gg. Diagnosticul molecular: southern-blot„ northern-blot; hibridizare in situ; microarray; PCR; analiza functiei genelor. Diagnosticul integrat hematologic: hh. Leucemiile acute. Clasificari FAB„ WHO. ii. Leucemiile acute I/Diagnosticul morfologic„ chitochimic„ imunologic„ genetic si molecular. jj. Leucemiile acuteI/ Diagnosticul formelor individuale kk. Sindroamele mielodisplaziceI/ importanta si criteriile diagnosticului morfologic ll. Sindroamele mielodisplazice Clasificari FAB„ WHO. mm. Sindroamele mielodisplaziceI/ Diagnosticul diferitelor entitati nn. Sindroamele mieloproliferative croniceI/ Clasificarea WHO si clasificarile semimoleculare oo. Sindroamele mieloproliferative croniceI/ importanta diagnosticului molecular pp. Sindroamele mieloproliferative croniceI/ Diagnosticul diferitelor entitati qq. Sindroamele limfoproliferative cronice. Clasificarea WHO. rr. Boala HodgkinI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laborator ss. Limfoamele nonhodgkiniene BI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laboratorI/ Importanta Diagnosticul morfologic„ imunologic„ genetic si molecular. tt. Limfoamele nonhodgkiniene TI/NKI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laboratorI/ Diagnosticul morfologic„ imunologic„ genetic si molecular. uu. Leucemiile limfocitare cronice B si TI/NKI/ Elemente de diagnosticI/ Importanta tabloului de laboratorI/ Diagnosticul morfologic„ imunologic„ genetic si molecular.I/stadializare vv. Gamopatii monoclonale maligne si benigneI/ ClasificariI/ Entitati ww. Gamopatii monoclonale maligne si benigneI/ Elemente de diagnostic pozitiv si diferential intre diferitele entitati I/ Stadializare Hemostaza: ■ Structura si functiile plasmatice ale coagularii (factorilor de coagulare} ■ Hemostaza fiziologica si fibrinoliza ■ Reglarea hemostazei si fibrinolizei ■ Explorarea hemostazei si fibrinolizei o Metode de laborator pentru studiul hemostazei si coagularii ■ Teste pentru faza vasculara si plachetara ■ Teste pentru faza de coagulare ■ Teste pentru produsi de degradare ai fibrinei (fibrinogen} si D-Dimeri ■ Teste pentru functia factorului XIII ■ Teste de fibrinoliza ■ Dozarea factorilor de coagulare ■ Teste pentru inhibitorii fiziologici si dobanditi ai coagularii ■ Teste automate de coagulare ■ Tehnici cromogene si fluorometrice o Evaluarea initiala de laborator a coagularii ■ Teste de screening ■ Teste de confirmare Trombocitopenie Boala von Willebrand Afectiuni calitative ale hemostazei Afectiuni ale caii intrinseci a coagularii Afectiuni ale caii comune a coagularii Afectiuni ale caii extrinseci a coagularii Afectiuni cu testele de screening normale o Evaluarea preoperatorie a hemostazei o Evaluarea hemostazei neonatale 1. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 2. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 6, anul III Neurologie ( 1 luna} Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. Sindromul de neuron motor periferic. Sindromul extrapiramidal. Paraliziile nervilor cranieni. Sindromul meningeal. Sindromul de compresie spinala. Hemoragia intracraniana si Accidentul vascular cerebral. Sindromul de hipertensiune intracraniana si edemul cerebral. Tumorile cerebrale. Epilepsia. Polineuropatiile. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 7, anul III,: Boli infectioase Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. Agentii infectiosi: o clasificare„ genuri; o caractere specifice. Identificarea de laborator a agentilor infectiosi. Chimioterapia antiinfectioasa (antibacteriana„ antifungica„ antivirala}. Sepsisul. Micozele sistemice. Infectia cu HIV. Infectia cu virusuri herpetice (V.Zoster„ VEB„ V.incluziilor citomegalice}. Toxoplasmoza. Pneumocistoza. Enterocolitele infectioase. Hepatitele virale. Infectiile la gazde imunocompromise. Infectiile nozocomiale. Vaccinarile (indicatii„ contraindicatii„ limite}. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 8, anul III si optional anul III : Hemobiologie si hematologie transfuzionala Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 120 1. Tematică. Imunologia si genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificatie clinica (OAB„ Rh„ Kell-Cellano„ Kidd„ Duffy -MNSs„ Ja„ Ii} Sistemul HLA - imunogenetica„ nomenclatura„ antigene„ anticorpi„ domenii medicale de aplicare. Imunologie trombocitara si granulocitara -domenii medicale de aplicare. Indicatiile terapiei transfuzionale. Hemovigilenta. Securitatea transfuzionala de la donor la pacient Reactiile adverse transfuzionale: acute si intarziate„ diagnostic si preventie Evolutia bolilor infectioase transmise prin transfuzie. Controlul de calitate al reactivilor„ aparaturii si tehnicilor de asigurare a calitatii in hematologia transfuzionala. Sangele - materie prima pentru produsi terapeutici salvatori de viata Afereza terapeutica: indicatie„ eficienta„ complicatii Managementul calitatii in hemoterapie 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 9, anul III, Bioetica Nr. ore curs: 8 Nr. ore practică: 40 1. Tematică. Introducere în bioetică si concepte de sănătate„ boală„ suferinţă prin prisma bioeticii Greşeli şi erori în practica medicală Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane Probleme etice în genetică şi genomică Etica cercetării pe subiecţi umani 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 12, anul III, OPTIONALE Se poate alege unul sau mai multe module optionale, dar numai o sindura data. Rezidentii care nu aleg modulele optionale, pot opta pentru hematologie clinica. Modulele optionale sunt: Tematica - Hematologie de Laborator ( inclusiv optiune anatomo-patologica, flowcitometrie, biologie moleculara) - 3 luni - cu aceeasi curicullum ca modulul obligatoriu - Hemobiologie si hematologie transfuzionala - 3 luni - cu aceeasi curicullum ca modulul obligatoriu - Anestezie- Terapie Intensiva - 2 luni Terapie intensiva Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice Terapia intensiva respiratorie o insuficienta respiratorie acuta Terapia intensive neurologica o Edemul cerebral o Starile de agitatie acuta o Starile de coma - Metabolica o Sângerarile intracraniene traumatice si netraumatice: Subarahnoidiana„ Intracerebrala„ Epidurala Terapie intensive metabolic si de nutritie o Fiziopatologia tulburarilor hidroelectrolitice (deshidratari„ hiperhidratari„ disnatremii„ diskaliemii„ alterarea metabolismului calciului„ magneziului„ fosfatului} o Fiziopatologia tulburarilor acidobazice o Fiziopatologia diabetului zaharat: coma hiperosmolara cetozica si non-cetozica; hipoglicemia o Terapie volemica o Terapia tulburarilor hidroelectrolitice si acidobazice o Managementul glicemiei o Suportul nutritional; Enteral si parenteral Terapie intensive digestiva o Dozarea medicamentelor în insuficienta hepatica o Insuficienta hepatica acuta fulminanta o Hemoragiile digestive superioare o Hemoragiile digestive inferioare Terapie intensiva renala o Utilizarea diverselor droguri în insuficienta renala o Principiile terapiei de substitutie renala si metodele asociate (hemodializa„ dializa peritoneala„ ultrafiltrarea„ hemofiltrarea arterio-venoasa continua„ hemofiltrarea venovenoasa continua} o Indicatiile si contraindicatiile hemodializei Plasmafereza o bazele teoretice ale plasmaferezei o principii de tratament o probleme tehnice o aplicatii terapeutice o complicatiile plasmaferezei Tulburari multisistemice la bolnavul critic o Socul anafilactic (fiziopatologie„ tratament} o Infectie„ sepsis„ soc septic o Solutii înlocuitoare de volum sanguin o Droguri cu actiune cardiotonica si vasoactiva utilizate în starile de soc 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 10, anul IV Transplant de celule stem hematopoietice Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematică. Proprietatile biologice ale celulei stem hematopoetice Imunogenetica in transplantul de celule stem allogen Alegerea donatorului in functie de tipizarea HLA si sursa de celule stem Principiile conditionarii Suportul transfuzional la pacientii cu transplant de celule stem Terapia suportiva in transplant de celule stem Complicatiile precoce posttransplant Complicatii infectioase posttransplant Reconstituirea imunitatii dupa allotransplantul de celule stem Complicatii tardive la pacienti posttransplant Monitorizarea moleculara dupa transplant ( BMR si Chimerism} Imunoterapia posttransplant Indicatiile generale in practica curenta de auto si allotransplant de celule stem Transplantul de celule stem in leucemia acuta mieloblastica Transplantul de celule stem in leucemia acuta limfoblastica Transplantul de celule stem in sindroamele mielodisplazice Transplantul de celule stem in leucemia mieloida cronica si sindroame mieloproliferative cronice Transplantul de celule stem in leucemia limfatica cronica Transplantul de celule stem in mielomul multiplu Transplantul de celule stem in amiloidoza primara Transplantul de celule stem in limfoame Transplantul de celule stem in tumori solide Transplantul de celule stem in boli autoimune Transplantul de celule stem in anemia aplastica si hemoglobinuria paroxistica nocturna Celulele stem în medicina regenerativa 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 11, anul IV: Tulburari de coagulare Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematică 1. Hemostaza: - Structura si functiile plasmatice ale coagularii (factorilor de coagulare}. - Hemostaza fiziologica si fibrinoliza. - Reglarea hemostazei si fibrinolizei. Eliminare - Explorarea hemostazei si fibrinolizei. 2. Sindroame hemoragice si trombotice: - Telangectazia ereditara. - Vasculite dobândite imune si neimune. Trombocitopenii: -imune-Purpura trombocitopenica imunologica„ -neimune. Trombocitopatii ereditare si dobândite. Purpura trombotica trombocitopenica. Hemofiliile si afecţiunile înrudite. Boala von Willebrand. Coagularea intravasculara diseminata. Fibrinoliza primara. Trombofiliile. Indicatiile si monitorizarea tratamentului anticoagulant si antitrombotic. 3. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 4. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE: Specializarea în Hematologie se desfăşoară în cadrul Disciplinelor de Hematologie din Facultăţile de Medicină recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice„ sub conducerea unui profesor universitar (sau conferenţiar universitar}„ în Hematologie (activităţile teoretice şi practice}„ respectiv în Sectiile de Hematologie ce deţin dotarea necesară (ale spitalelor mari}„ sub îndrumarea unui medic primar Hematolog cu experienţă îndelungată (pentru stagiile practice}. Conducătorul de rezidenţiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenţilor de alţi membri ai disciplinei„ precum şi de medicii primari din reţeaua Ministerului Sănătăţii. Alegerea locului de desfăşurare a Rezidenţiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidenţiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice„ dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module„ locul de desfăşurare a activităţii se poate efectua în alt centru bine utilat din ţară sau străinătate. Pe perioada celor 5 ani de rezidenţiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregatire. Caietele de stagiu ale rezidenţilor sunt obligatorii„ vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activităţile teoretice şi practice şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conţine elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi: ■ Punctii medulareI/ biopsii osteomedulare: 200 ■ Diagnostice boli hematologice maligne ( cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice}. 500 ■ Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice}. 500 ■ Transplant de celule stem hematopoietice 5 autotransplant si 5 allotransplant ■ Stabilire strategii terapeutice in boli hematologice 500 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană„ apreciem activităţile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an„ iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual„ astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală. La sfarsitul anului I de pregatire medicul rezident: Cunoaste procedurile si circuitele functionale unei sectii de hematologie Dezvolta capacitate de munca in echipa Invata sistemele de operare informatica specifice Detine notiuni clare in ceea ce priveste masurile de protectie proprii si a celor din jur Deprinde abilitati de comunicare cu pacientul„ constientizeaza importanta confidentialitatii actului medical„ are o atitudine respectoasa si condescendenta fata de pacient si de patologia sa Efectueaza anamneza Efectueaza examenul obiectiv Solicita investigatii paraclinice si de diagnostic Interpreteaza o hemoleucograma„ biochimie„ tablou sanguin Urmareste evolutia clinica si paraclinica a pacientilor Efectueaza epicrize„ scrisori medicale„ recomandari specifice specializarii. Participa la efectuarea de manoperelorI/proceduri (punctieI/aspirat medular„ biopsie osteomedulara„ administrare intratecala de chimioterapie}„ sub stricta supravegherea coordonatorului. Ideal la sfarsitul primului an de formare are abilitatea de a efectua aceste manopere independent. Detine notiunile teroretice si practice aferente fiecarui modul Detine capacitatea de a accesa literatura de specialitate. Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese} are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare La sfarsitul anului II de pregatire medicul rezident: Detine notiuni teoretice care vizeaza patogeneza„ diagnosticul„ evolutia si tratamentul patologiilor aferente fiecarui modululuide medicina interna Stabileste scheme de investigatii paraclinice si de diagnostic„ interpreteaza rezultatele investigatiilor - (medulograma„ BOM„ imunofenotipare„ cariotip} Detine notiuni de citologie„ poate examina un frotiu periferic„ aspirat medular„ aspirat ganglionar Efectueaza garzi conform prevederilor legale in vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese} are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare La sfarsitul anului III de pregatire medicul rezident: Detine notiuni teoretice care vizeaza patogeneza„ diagnosticul„ evolutia si tratamentul patologiilor aferente fiecarui modulI/specialitate Efectueaza manopereI/ proceduri (punctieI/aspirat medular„ aspirat ganglionar„ biopsie osteomedulara„ punctie lombara„ administrare intratecala de chimioterapie} sub stricta supraveghere a medicului coordonator Efectueza garzi in functie de legea in vigoare Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese} Poate sa gestioneze independent pacienti hematologici in spitalizare de zi sau pacienti hematologici in urmarire cronica care umeaza tratamente in protocoale demarate deja (de catre "senior"} Poate sa gestioneze prescrierea„ urmarirea transfuziile de sange Poate sa interpreteze testele specifice hemobiologiei si hematologiei transfuzionale are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare La sfarsitul anului IV de pregatire medicul rezident: Are capacitatea de a pune un diagnostic si de a alegeI/ urma protocolul terapeutic sub supravegherea coordonatorului Detine notiuni care vizeaza terapiileI/moleculele„ procedurile de ultima ora Are capacitatea de selectie a terapiilor in functie de cost-eficacitate„ normele nationale in vigoare etc Poate stabili un prognostic in functie de patologia si particularitatea cazului. Detine notiuni in ceea ce priveste masurile de paleatie si de asigurare a calitatii vietii pacientilor. Urmareste evolutia pacientilor si are capacitatea de a tria cazurile in functie de severitatea lor Identifica situatiile cu risc vital Raspunde la solicitarile de urgenta si detine notiuni care vizeaza mentinerea functiilor vitale Cunoaste indicatiile transplantului„ tipurile de transplant„ principalele complicatii posttransplant„ evaluarea unui pacient posttransplant Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese} are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare La sfarsitul anului V de pregatire medicul rezident: Detine notiuni si poate participa activ la trialuri clinice„ studii observationale etc. Efectueaza garzi in functie de legea in vigoare Participa la activitati educationale de formare a rezidentilor (prezentari de caz„ cursuri„ simpozioane„ workshop-uri„ congrese} are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul final în specialitaea Hematologie se organizează în centre universitare diferite„ în funcţie de numărul de rezidenţi ce au efectuat pregătirea în specialitate„ cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice. El va consta dintr-o probă scrisa cu 10 de întrebări (3 ore}„ dintr-o tematică comunicată din timp (minim şase luni înainte de examen}„ doua probe clinice ( hematologie si medicina interna} si o probă practică. Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie: - Va efectua punctiile medulare si biopsiile osteomedulare„ necesare diagnosticului bolilor hematologice. - Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic - Va stabili diagnostic complet si corect al unei boli hematologice malihne sau nonmaligne - Va stabili schema terapeutica corespunzatoare conform ghidurilor nationale si internationale pentru fiecare pacient cu boala hematologica - Va monitoriza corect pacientii cu boli hematologice Examenul de medic specialist: Probe de evaluare„ specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Da (2} - probă practica Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertaţie Nu TEMATICA DE EXAMEN a. PROBA SCRISĂ 1. Anatomia si histologia organelor hematopoietice si limfopoietice. 2. Hematopoieza: definitie; hematopoieza embrio-fetala„ la adulti si la varstnici; conceptul de celula-stem; factori de crestere hematopoietici; modele de studiu in vitro ale hematopoiezei. 3. Seria eritrocitara: origine„ maturitate si diabaza; reglarea productiei de eritrocite; eritropoieza eficienta„ ineficienta si diseritropoieza„ structura membranei eritrocitare; echipamentul enzimatic al eritrocitului; ciclul de viata al eritrocitelor si soarta eritrocitelor senescente; anomalii morfologice ale eritrocitelor; aprecierea productiei si distructiei de eritrocite. 4. Hemoglobinele normale: speciile moleculare„ ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobina; sinteza hemoglobinei; functiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei. 5. Metabolismul fierului; metode de investigare. 6. Seria granulocitara: granulopoieza„ ciclul de viata al granulocitelor; elementele structurale de baza; metabolismul si functiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor. 7. Seria megacariocitara: trombocitopoieza„ ciclul de viata al trombocitelor; structura trombocitelor; metabolismul si functiile trombocitelor; metode de studiu ale trombocitelor. 8. Seria monocito-macrofagica: monocitopoieza„ ciclul de viata„ repartitia si tipurile morfofunctionale de celule monocito-macrofagice; functiile celulelor seriei monocito-
macrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice.
9. Seria limfocitara: limfopoieza; populatiile limfoide: ontogeneza„ identificare„ functii„ distributia in organism„ ciclul de viata„ metode de studiu. 10. Factorii coagularii si ai fibrinolizei: structura„ productie„ durata de viata. 11. Hemostaza si fribrinoliza: mecanisme„ reglare„ explorare in clinica. 12. Raspunsul imun: caractere fundamentale„ modele de raspuns„ etapele raspunsului„ evaluarea in clinica a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate si imunitatea antigrefa„ determinarea compatibilitatii donatorI/receptor de grefa. 13. Transfuzia cu sange si concentrate celulare: principii„ indicatii„ contraindicatii„ accidente. Determinarea compatibiltatii pentru practica transfuzionala. 14. Elemente de genetica: ADN-ul si codul genetic„ ciclul celular„ reglarea ciclului celular„ protooncogenele„ rearanjarea genelor. Depistarea mutatiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic} si la nivel molecular. 15. Anemia aplastica. 16. Anemiile hipocrome. 17. Anemiile hemolitice. 18. Anemiile megaloblastice. 19. Sindromul mieloproliferativ cronic. 20. Sindromul mielodisplazic. 21. Leucemiile acute. 22. Leucemia limfatica cronica: forma comuna si variantele de leucemie limfatica cronica. 23. Leucemia cu celule paroase. 24. Gamapatiile monoclonale (GM}: GM cu semnificatie nedeterminata„ mielomul multiplu„ macroglobulinemia Waldenstrăm„ bolile cu lanturi grele. 25. Boala Hodgkin. 26. Limfoamele maligne non-Hodgkin. 27. Bazele farmacologice ale terapiei citostatice; mecanismele rezistentei la drog. 28. Terapia cu agenti inductori de diferentiere in hematologie. 29. Terapia cu interferoni in hemato-oncologie. 30. Allo- si autotransplantul de maduva osoasa in bolile hematologice: principii si indicatii. 31. Hemopatii autoimune: mecanismele ruperii tolerantei„ sindroamele clinice. 32. Sindroame de deficit imun ereditare si dobandite (patogeneza„ clasificare„ identificare„ principii de terapie}. 33. Boli hemoragice de cauza trombocitara. 34. Hemofiliile si boala von Willebrand. 35. Sindromul coagularii intravasculare diseminate. 36. Purpura trombocitopenica trombohemolitica. 37. Tratamentul trombolitic. 38. Sindromul de fibrinoliza primara. 39. Tratamentul infectiilor oportunistice la gazde imunocompromise.
b. PROBA CLINICA de hematologie 1. Anemiile hipocrome. 2. Anemiile hemolitice. 3. Anemiile megaloblastice. 4. Sindromul mieloproliferativ cronic. 5. Sindromul mielodisplazic. 6. Leucemiile acute. 7. Leucemia limfatica cronica: forma comuna si variantele de leucemie limfatica cronica. 8. Gamapatiile monoclonale (GM}: GM cu semnificatie nedeterminata„ mielomul multiplu„ macroglobulinemia Waldenstrăm„ bolile cu lanturi grele. 9. Boala Hodgkin. 10. Limfoamele maligne non-Hodgkin. 11. Boli hemoragice de cauza trombocitara. 12. Hemofiliile si boala von Willebrand. 13. Sindromul coagularii intravasculare diseminate. 14. Purpura trombocitopenica trombohemolitica. 15. Sindromul de fibrinoliza primara. c. PROBA CLINICA de medicina interna 1. Pneumoniile. 2. Astmul bronsic. 3. Bronsita cronica obstructiva. 4. Cordul pulmonar cronic. 5. Cancerul bronhopulmonar. 6. Pleureziile. 7. Sindromul de compresiune mediastinala. 8. Tulburarile de ritm si de conducere ale inimii. 9. Infarctul miocardic. 10. Endocardita. 11. Insuficienta cardiaca. 12. Hipertensiunea arteriala. - 13. Lupusul eritematos diseminat. 14. Ulcerul gastric si duodenal. 15. Cancerul gastric. 16. Colita ulceroasa. 17. Hepatita acuta. 18. Hepatita cronica. 19. Ciroza hepatica. 20. Insuficienta hepatica. 21. Glomerulonefrita acuta. 22. Glomerulonefrita cronica. 23. Litiaza renala. 24. Insuficienta renala acuta. 25. Sindromul nefrotic. 26. Pielonefrita cronica. 27. Cancerul hepatic. 28. Diabetul zaharat. 29. Hemocromatoza. 30. Colecistitele. 31. Cancerul colonic. 32. Tromboflebitele. d. PROBA PRACTICA 1. Interpretarea unei radiografii (radiografie toracica„ radiografie osoasa„ radiografie de tract digestiv„ urografie}. 2. Interpretarea unei EKG. 3. Interpretarea unei echografii abdominale. 4. Interpretarea unei tomografii computerizate. 5. Electroforeza„ imunoelectroforeza„ dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine. 6. Interpretarea unui examen de urina. 7. Explorari functionale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiza. 8. Examinarea unor frotiuri de sange periferic si de maduva osoasa si comentarea preparatelor. 9. Interpretarea unui buletin cu descrierea unei sectiuni de maduva osoasa. 10. Interpretarea unui buletin cu descrierea unei sectiuni de ganglion limfatic. 11. Interpretarea unui buletin cu teste de hemostaza. 12. Anemii hemolitice imunologice: interpretarea testelor de diagnostic. 13. Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic. 14. Teste pentru evaluarea fierului: interpretarea unui buletin. 15. Explorarea in clinica a imunitatii humorale si celulare: interpretarea unui buletin. 16. Diagnosticul citochimic si imunofenotipic al leucemiilor acute: interpretarea unui buletin. 17. Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiza. 18. Interpretarea testelor de investigare a metabolismului porfirinelor. 19. Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligne Baremul de manevre, tehnici si activitati practice Examen clinic- 1500 Flebotomia si instalarea unei linii de PEV - 20 Punctii aspiratorii ale măduvei osoase - 200 Punctie biopsie de măduva osoasa - 100 Toracenteza - 5 Paracenteza -5 Punctie lombara-10 Aplicarea unei sonde naso - gastrice - 5 Interpretarea EKG - 100 Interpretare radiografii„ TAC - 100 Interpretarea unei tomografii computerizate - 50 Interpretarea unei imagini de rezonanta magnetica -50 Interpretarea punctiei biopsie hepatica -10 Echografie abdominala- tehnica„ interpretare - 100 Fenotiparea in sisteme eritrocitare - 50 o Determinarea grupe sanguine OAB„ o Determinari factor RhD standard. o False reactii in determinarea grupelor OAB si RhD. Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. - 15 Teste de histo-compatibilitate majora (serologie„ PCR} - 10 Depistaj si indentificare de anticorpi antitrombocitari. - 10 Teste de compatibilitate leuco- trombocitara.- 5 Principii si tehnici de grupaj HLA - 10. Tehnologii de prelevare: sange total„ plasmafereza„ citafereza„ autotransfuzie.- 10 Prepararea concentratelor eritrocitare„ a plasmei proaspete congelate„ a concentratelor plachetare standard si a crioconcentratelor securizate- 10 Monitorizare puls oximetrie - 100 Interpretarea testelor functionale pulmonare- 30 Interpretarea datelor echilibrului acidobazic- 30 Punctie arteriala si recoltarea de sânge- 10 Instalarea de sonde nazo-gastrice- 10 Program practic de microscopieI/citologie - examinarea si interpretarea frotiului de sange periferic si aspirat medular - 50 Feritina„ sideremia„ si indicele de saturare al transferinei: explorare şi interpretare -20 Dozare Vit.B12 si acid folic- 20 Explorarea hemostazei (funcţii trombocitare„ factori de coagulare} si interpretarea testelor exploratorii. - 50 Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- si hipo-fibrinolizei - 20 Imunofenotiparea - examinare si interpretare analize- 100 Explorarea citogenetica. Tehnica FISH - examinare si interpretare analize- 50 Explorarea de biologie moleculara in hematologie - examinare si interpretare analize- 50
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIE
Etice„ deontologice Legea 46I/2003 privind drepturile pacientului. Respecta normele de supraveghere„ prevenire si control al infectiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr.916I/2006. Legea nr.95I/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite- Codul Muncii O.G. nr. 13I/30.01.2003 in care se interzice cpmplet fumatul in unitatile sanitare. Respecta Regulamentul de Ordine Interioara precum si normele de etica si deontologie profesionala; Respecta normele tehnice privind curatarea„ dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961I/2016. Respecta Ordinul nr.1226I/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale. Participa la instruirile periodice effectuate in cadrul unitatii privind protectia civila„ situatii de urgent. Aplica prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele si activitatile desfasurate„ aferente postului ocupat. Cunoaste prevederile HG nr 857I/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ME,ICINĂ ,E CAMILIE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2016
CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                   ME,ICINA CAMILIEI           
,eciniţia specialităţii ,e me,icina camiliei Şi a me,icului
,E CAMILIE
Medicina familiei este o disciplină academică şi ştiinţifică, avFnd propriul conţinut educaţional, activitate clinică şi de cercetare bazată pe dovezi ştiinţifice, precum şi o specialitate clinică orientată către asistenţa medicală primară.
Medicii de familie sunt medici specialişti educaţi în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue şi comprehensive oricărei persoane care necesită asistenţă medicală, fără deosebire de vFrstă, sex şi boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar şi cultural al acesteia, respectFnd autonomia pacienţilor lor. ,edicii de familie au responsabilitate profesională faţă de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali şi existenţiali, folosind cunoştinţele şi încrederea născute din contactele repetate.
,edicii de familie îşi exercită rolul profesional promovFnd sănătatea, prevenind îmbolnăvirea şi furnizFnd tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întFmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate şi resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistFnd pacienţii în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor lor, a echilibrului şi a valorilor personale pentru o asistenţă medicală efectivă şi sigură.
Scopul şi obiectivele generale ale rezi,enţiatului ,e me,icină a camiliei
1ezidenţiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populaţiei.
Scopul rezidenţiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialişti cu un nivel al competenţei clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidenţiat.
Directiva Consiliului Uniunii Europene .3A1 privind libera mişcare a medicilor şi recunoaşterea calificărilor lor arată că rezidenţiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a practica această specialitate.
Programul de pregătire în rezidenţiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:
Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber şi nelimitat pacienţilor lor şi ocupFndu-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vFrstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză. Să îşi însuşească să identifice şi să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire şi de promovare a sănătăţii populaţiei. Să îşi însuşească metodele de abordare integrală a pacientului în relaţie cu mediul său de viaţă şi de muncă si de abordare centrată pe persoană şi orientată către individ, familia şi comunitatea din care acesta provine. Să îşi însuşească metodele şi mijlacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienţilor săi. Să cunoască foarte bine particularităţile şi nevoile fiecărei etape de viaţă. Să îşi însuşească şi să aplice particularităţile consultaţiei şi a tratamentului în condiţiile asisteneţei medicale de prim contact. Să îşi însuşească şi să aplice metodele specifice de rezolvare a urgenţelor şi a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute şi cronice ale pacienţilor. Să asigure continuitatea longitudinală a asistenţei medicale aşa cum este determinată de necesităţile pacientului. Să ia în considerare prevalenţa şi incidenţa bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor. Să se ocupe de boli care se prezintă nediferenţiat, în stadii incipiente de dezvoltare, care pot necesita intervenţii de urgenţă. Să ştie să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistenţa medicală secundară. Să ştie să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ţinFnd cont de particularităţile fiecărui bolnav. Să ştie să stabilească relaţiile cele mai adecvate cu pacienţii săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor şi pacient. Sa folosească eficient resursele coordonFnd asistenţa medicală, colaborFnd cu ceilalţi profesionişti din asistenţa medicală primară şi asigurFnd interfaţa cu alte specialităţi, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului cFnd este necesar. Să ştie să colaboreze cFt mai bine cu specialiştii de profil. Să cunoască posibilităţile şi limitele ,F. Să cunoască legislaţia care controlează activitatea de asistenţă medicală. Să stabilească cele mai adecvate relaţii cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienţilor săi. Să se ocupe de sănătatea comunităţii. Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală şi existenţială. 2 RGANIZAREA REZI,ENŢIATULUI ,E ME,ICINĂ CAMILIEI Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puţin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene .3A1 privind libera mişcare a medicilor şi recunoaşterea calificărilor lor. În baza 2rdinului..., rezidenţiatul de medicină de familie în 1omFnia are durata de 4 ani din care 2 ani se desfăşoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanenţă, centre de diagnostic şi 2 ani în instituţii spitaliceşti - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru ingrijirea pacienţilor vFrstnici, clinici universitare şi secţii de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfăşura săptămFnal în cadrul zilei la universitate A facultate, sub coordonarea cadrelor didactice şi medicilor instructori-formatori. Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată: ,isciplină / pr.fil specialitate ,urata stagiului L.cul rec.mandat pentru desfăMurarea stagiului ,edicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural ,edicină internă (patologie în specialităţile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile nominalizate sau clinica Asecţie de specialitate A cameră de gardă 2ncologie 1 lună Clinică A secţie de specialitate Diabet, boli de nutriţie, metabolice şi endocrinologie 2 luni Clinică A secţie de specialitate Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică A cameră de gardă A secţie de specialitate Boli infecţioase 1 lună Clinică A secţie de specialitate A camera de gardă Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secţie de specialitate Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secţie de specialitate 2bstetrică - ginecologie 2 luni Clinică A secţie de specialitate A cameră de gardă ,edicină de urgenţă 2 luni Unităţi de primire urgenţe, centre de primire urgenţe, camere de gardă ale spitalelor Chirurgie (patologie în specialităţile chirurgie generală, ortopedie, urologie, 21L, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile nominalizate A cameră de gardă ,edicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei Curriculumul prevede lunar un număr de 2/ de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 5/ de ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. Bibliografia anexată corespunde anului 2/1 , urmFnd a fi actualizată în momentul apariţiei altor titluri noi, pFnă la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenţi cu pregătire pe baza curriculei de faţă. ME,ICINA CAMILIEI; ANUL I - 6 LUNI P ROBLEME GENERALE I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: identifice funcţiile şi caracteristicile medicinei de familie cunoască contextul general de desfăşurare a activităţii realizeze managementul primului contact cu pacienţii, în cadrul asistenţei medicale primare cunoască semnele şi simptomele tipice întFlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente cunoască elemente de bază în activitatea de prevenţie efectueze anamneza pacienţilor, indiferent de patologie enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie cunoască echipa de lucru în medicina familiei identifice principiile promovării sănătăţii şi medicinii preventive explice continuitatea îngrijirii facă diferenţa între consultaţia centrată pe pacient şi consultaţia centrată pe boală dobFndească înţelegerea nevoii de a-şi dezvolta abilităţi de comunicare şi de utilizare a noilor tehnologii cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.
II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (60 .re) 1. Introducere în problematica ,.F. 2. Definiţia şi conţinutul ,.F 3. Caracteristicile şi particularităţile ,.F. 4. 2biectul şi metodologia ,.F. 5. Principiile ,.F şi funcţiile ,.F. . Condiţiile de lucru ale ,.F, descrierea cabinetului, echipa de lucru a ,.F. 7. Competenţele medicinei de familie 8. Principii esenţiale în epidemiologie (boli transmisibile şi netransmisibile) .. Principiile promovării sănătăţii 1/. Principiile esenţiale ale prevenţiei 11. Consultaţia în ,.F. Tipuri de consultaţie, scopuri, caracteristici 12. Particularităţile consultaţiei ,.F. Loc de desfăşurare, tipuri de solicitări, situaţia epidemiologică a comunităţii 13. Aptitudini de bază ale ,.F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigaţii paraclinice, abilităţi de comunicare, aptitudinile de interpretare a informaţiilor 14. Pacientul sănătos şi pacientul bolnav 15. Problemele medicale ale omului sănătos 1 . Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane 17. Nevoile medicale ale fiecărei etape 18. Despre conceptul de boală şi bolnav 1. . Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate 2/. Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. 1iscograme 21. Continuitatea în îngrijirea persoanei 22. Asistenţa medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieţii de familie. 23. 2rganismul uman ca sistem integrat. Dificultăţile de abordare a sistemelor complexe 24. Asistenţa medicală a unei colectivităţi - sănătate comunitară (elemente de asistenţă socio-medicală, persoane şi comunitate la risc, caracteristici epidemiologice şi abordarea integrată a problemelor unei comunităţi, medicină şcolară) 25. Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de ,.F. 2 . Comunicarea în ,.F. - coordonate generale 27. Informatică medicală - cadrul general privind informatizarea cabinetului 28. 1olul ,.F. în sistemul asigurărilor medicale, legislaţie sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie 2. . 1elaţiile ,.F. cu celelalte specialităţi III. Teme activităLi practice 1. Prezentarea cabinetului şi a echipei de lucru 2. Participarea la consultaţiile curente 3. Participarea la consultaţiile preventive 4. Participarea la vizitele la domiciliu 5. Acordarea primului ajutor medical
. Completarea unor documente
7. Analiza unor probleme epidemiologice 8. ,onitorizarea unor bolnavi cronici .. Asistenţa medicală a copilului 1/. Asistenţa medicală a bătrFnului Probleme specicice - 60 ore Mo,ulul 1E Managementul Serviciilor Preventive La A,ulţi I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: identifice factorii de risc ai persoanei enumere modalităţile de educaţie pentru un stil de viaţă sănătos şi de evitarea factorilor de risc pentru sănătate enumere modalităţile de supraveghere ale adulţilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor stabilească o relaţie eficientă medic-pacient, respectFnd o îngrijire axată pe persoană II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Activităţi preventive în practica medicului de familie la adult - prevenţia primară secundară şi terţiarăAraportul beneficienţăAnonbeneficienţă a intervenţiilor preventiveAcalendarul activităţilor preventive în funcţie de vFrstă, sex şi risc individual 2. Intervenţii structurate privind managementul principalilor factori de risc legaţi de stilul de viaţă (dieta, mişcarea, fumatul şi consumul de alcool) 3. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular şi metabolic 4. Evaluarea şi managementul riscului oncologic (sFn, col uterin, colon, etc.) 5. Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresiaAsuicidulAabuzul de substanţeAdemenţa) . Alte probleme specifice în prevenţie: osteoporoză, tulburările de auz şi văz, accidentele prin cădere la vFrstnic, imunochemoprofilaxii 7. Chestionare utile în practica medicului de familie III. Teme activităLi practice 1. ,ăsurarea parametrilor somatometrici (G, H, I,C circumferinţa taliei) şi încadrarea în clasa de greutate 2. ,ăsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroidAtehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale) 3. Utilizare şi interpretare teste rapide (glicometruAlipidometru) 4. Utilizare şi interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SC21E) 5. Utilizare şi interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere
. Examen clinic al sFnului
7. Utilizare şi interpretare chestionar AUDIT 8. Utilizare şi interpretare scor FAGE1ST12,
.. Utilizare şi interpretare chestionar de screening depresie ,DI 1/. Prelevare frotiu Babeş Papanicolau
11. Utilizare şi interpretare chestionar screening nutriţional 1EAP 12. Intervenţie scurtă pentru alcool şi fumat 13. Utilizarea şi interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizică
Mo,ulul 2E Managementul serviciilor preventive la copii şi a,olescenţi
I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: identifice factorii de risc ai persoanei enumere modalităţile de educaţie pentru un stil de viaţă sănătos şi de evitarea factorilor de risc pentru sănătate enumere modalităţile de supraveghere ale copiilor şi adolescenţilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor stabilească o relaţie eficientă medic-pacient, respectFnd o îngrijire axată pe persoană fie capabili să evalueze şi consilieze alăptarea precum şi efectuarea frenotomiei anterioare colaboreze şi să comunice în mod eficient şi adecvat cu: pacienţi, colegi, consultanţi, asistenţi medicali, profesionişti din domeniul sănătăţii, consultanţi în alăptare înveţe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerinţele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activităţi creative II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Urmărirea creşterii şi dezvoltării normale a copilului 2. Principii de alimentaţie ale copilului /-2 ani (alimentaţia la sFn şi alimentaţia complementară) 3. Principii de alimentaţie ale copilului 2-18 ani 4. Intervenţii în tulburările de creştere şi dezvoltare: supraponderea 5. Calendarul sintetic al intervenţiilor preventive la copil (screening-uri la copil şi adolescent . Conţinutul şi metodologia vizitelor preventive la copil 7. Programul naţional de imunizări - tipuri de vaccinuri, indicaţiiAcontraindicaţii, tehnica adminsitrării, consilierea provaccinare III. Teme activităLi practice 1. Utilizare şi interpretare curbe de creştere specifice grupei de vFrstă 2,S 2. Utilizare şi interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului 3. Utilizare şi interpretare chestionar screening autism 4. Utilizarea fişei de urmărirea a eficacităţii alăptării 5. Evaluarea alimentaţiei complementare
. 1ealizarea catagrafiei de vaccinare
7. Efectuarea de vaccinări din programul de imunizări Mo,ulul E Atitu,inea me,icului ,e camilie în caţa urgenţelor comune I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: dobFndească înţelegerea nevoii de a avea cunoştinţe şi abilităţi în managementul principalelor urgenţe medico-chirurgicale în concordanţă cu nivelul de competenţă al medicului de familie şi cu posibilităţile sale tehnice II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. ,edicul de familie verigă în sistemul de urgenţă - tipuri de urgenţe adresabile de către asistenţa medicală primară 2. Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgenţelor medico-chirurgicale 3. Conţinutul genţii de urgenţă a doctorului 4. ,anagementul principalelor urgenţe - principii, suport vital de bază - dispnee, reacţie anafilactică, lipotimie, sFngerare, durerea acută III. Teme activităLi practice 1. Utilizarea medicaţiei din trusa de urgenţă: doze, indicaţii, contraindicaţii 2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sFnge venos 3. Efectuarea aspiraţiei secreţiilor bronşice 4. Proceduri de suport vital de bază 5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern . Tehnica efectuării ventilaţiei mecanice Mo,ulul 4E Noţiuni ,e bază în analiza şi interpretare incormaţiei me,icale ,in literatură A me,icina bazată pe ,ovezi (mb,) I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului, medicii rezidenţi de medicina familiei vor fi capabili să: enumere etapele aplicării ,BD în practica clinică enunţe criteriile de clasificare a dovezii ştiinţifice enunţe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias) enumere principalele trăsături ale studiilor ştiinţifice formuleze întrebările de căutare caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său analizeze critic un articol medical II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Introducere în conceptul de ,edicină Bazată pe Dovezi: definiţie, istoric, importanţă 2. Informaţia ştiinţifică: accesul la informaţiiAdate ştiinţifice medicale, baze de date internaţionale 3. Clasificarea informaţieiAdovezii ştiinţifice (nivelul de calitate al dovezii ştiinţifice) 4. Analiză critică a informaţiei medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii ştiinţifice (recenzii sistematice, meta-analize) 5. Utilizarea informaţiei în practica medicală: căutarea informaţiei, evaluarea informaţiei, etapele aplicării ,BD, avantajele şi limitele ,BD III. Teme activităLi practice 1. Baze de date internaţionale 2. Identificarea şi formularea problemei clinice 3. Căutarea informaţieiAdovezii în literatura de specialitate 4. Tipuri de studii ştiinţifice 5. Nivelul de calitate al informaţiei . Analiză critică a articolelor ştiinţifice Mo,ulul 5E Managementul Cabinetului ,e Me,icină ,e Camilie I. Obiective specifice La sfFrşitul programului educaţional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să: cunoască elemente de organizare şi funcţionare a cabinetului ,.F. cunoască şi să enumere funcţii şi instrumente de management enumere tipurile de management în medicina de familie cunoască termenii utilizaţi în managementul financiar al cabinetului identifice metode de îmbunătăţire a managementului financiar cunoască echipa de lucru în ,.F. cunoască paşii şi condiţiile necesare înfiinţării şi funcţionării unui cabinet de medicină de familie II. Tematica adaptată .biectivel.r specifice 1. Noţiuni uzuale în management 2. Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal, financiar, al informaţiei, etc) 3. Funcţiile managementului 4. ,anagementul financiar (termeni uzuali, surse de finanţare, posibilităţi de creştere a venitului) 5. Planul afacerii-înfiinţarea şi funcţionarea cabinetului . Echipa de lucru în medicina de familie Mo,ulul 6E Me,icina ,e Camilie în rural-Minim 2 SĂPTĂMONI I. Obiective specifice să: La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil administreze servicii medicale de calitate în condiţii de izolare şi acces redus la mijloace tehnice dobFndească capacitatea de a acorda servicii în situaţii limită în mod autonom, se adapteze pentru practica în mediul rural ofere servicii medicale de urgenţă în cabinet şi în afara cabinetului identifice posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii în condiţii de izolare adaptate necesităţilor medicale specifice comunităţii colaboreze cu alţi furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural recunoască mijloace legale de asociere cu alţi furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuităţii acolo unde acest lucru e posibil dobFndească cunoştinţe şi abilităţi de continuare a educaţiei medicale în condiţii de izolare dovedească abilităţi de comunicare cu pacienţi care provin din nivele sociale diferite colaboreze cu serviciile de asistenţă socială şi comunitară, cu autorităţile locale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Particularităţi ale practicii în mediul rural, relaţiile intracomunitare, nivelul de educaţie, igienă, relaţiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunităţii, tradiţii, obiceiuri locale, bariere şi soluţii 2. Abilităţi ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparaţie cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban: 3. Continuitatea asistenţei medicale (centre de permanenţă şi medici localnici) 4. Legislaţie specifică (şcolară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în afara competenţelor) 5. Intoxicaţii frecvente rezultate din practica agricolă . Identificarea nevoilor comunităţii 7. Îngrijirea gravidei şi a nou-născutului, asistarea naşterii în afara spitalului de specialitate 8. Îngrijirea unei plăgi .. Point of care test (P2CT) 1/. ,edicină comunitară şi asistenţă orientată spre comunitate 11. Telemedicina, resurse online 12. Epidemiologie, sănătate publică 13. 1olul medicului de familie în depistarea şi administrarea tratamentului pentru tuberculoză 14. Traumatisme, accidente, alte situaţii periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuinţa şi mediul domestic) III. Teme activităLi practice 1. Sutura unei plăgi 2. Incizia şi drenajul unui abces 3. Imobilizări, Pansamente 4. Triaj epidemiologic 5. Ancheta epidemiologică
. Asistarea unei naşteri
7. P2CT, EVG 8. Educaţie medicală în şcoală şi comunitate să: .. 1ealizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienţi care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie) Mo,ulul 7E Legislaţie me,icală I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil diferenţieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie ierarhizeze legislaţia şi să extragă ceea ce este important pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii cabinetului înţeleagă noţiunea şi să se protejeze de malpraxis II. Tematica cursului adaptată .biectivel.r specifice 1. Drepturile şi obligaţiile medicului şi pacientului 2. Dreptul pacientului la informaţia medicală 3. ConsimţămFntul pacientului 4. Acordul pacientului informat 5. Confidenţialitatea informaţiilor
. Dreptul pacientului în domeniul reproducerii
7. Dreptul pacientului la tratament şi îngrijiri medicale 8. Dreptul la a doua opinie medicală
.. Interzicerea disciminărilor 1/. Calitatea serviciilor medicale
11. 1ăspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, jurudică (civilă şi penală) 12. Asigurarea de malpraxis SPECIALITĂŢI CLINICE M E,ICINĂ INTERNĂ - 5 LUNI I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: efectueze anamneza şi examenul clinic al pacientului cu afecţiuni medicale identifice factorii de risc ai afecţiunilor prevăzute şi să enunţe planul de măsuri preventive adaptate cazului enunţe elementele de diagnostic şi conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare şi să stabilească managementul lor identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator şi paraclinice şi a recomandărilor terapeutice în contextul clinic. cunoască tehnica screeningului în patologia medicală enunţe elementele de diagnostic şi conduita în urgenţe specifice patologiei medicale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (100 .re) Criteriile diagnosticului pozitiv şi diferenţial, complicaţiile şi principiile terapeutice în afecţiunile: Respirat.rii 1. Infecţii: infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronşite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronşiectazii, tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară 2. 2bstructive: astm bronşic, bronhopatii cronice obstructive 3. Urgenţe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficienţa respiratorie, manifestări alergice respiratorii 4. Bolile ale mediastinului şi pleurei 5. Cancer bronhopulmonar . Apneea în somn ,igestive 1. Eso - gastro - duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian, hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric 2. Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal 3. Hepatice: hepatitele acute şi cronice, cirozele hepatice 4. Biliare: colecistite, litiaza veziculară 5. Pancreatice: pancreatite acute şi cronice, cancerul de pancreas Renale 1. Nefropatii glomerulare - glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromul nefrotic, glomerulonefrita cronică 2. Nefropatii tubulo-interstiţiale 3. Infecţii ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute şi cronice 4. Insuficienţa renală acută 5. Boala cronică de rinichi Reumat.l.gie 1. Boli ale ţesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic 2. Boli degenerative: artrozele, spondilozele şi discopatia lombară 3. Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite 4. Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificată Hemat.l.gice 1. Anemiile 2. Adenopatiile 3. Leucemiile şi bolile mieloproliferative 4. Limfoamele HodgPin si Non-HodgPin 5. ,ielomul multiplu . Sindroame hemoragipare Alerg.l.gice 1. ,arşul alergic, şocul anafilactic 2. ,anifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii - cu etiologii multiple, urticaria III. Teme activităLi practice ( 250 .re) 1. Efectuarea anamnezei şi examenului clinic obiectiv 2. Efectuarea unor investigaţii - peaP flow- metrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EVG, teste de laborator rapide 3. Interpretarea principalelor date paraclinice - de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice şi integrarea lor în contextul clinic 4. Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sauAşi a terapiei profilactice 5. 1egimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecţiune digestivă
. 1ecomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viaţă, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc şi a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea şi tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecţiilor, identificarea contraindicaţiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenţie secundară şi terţiară.
Pe,iatrie Şi Neonatologie- 5 luni
I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să: recunoască şi să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice aplice particularităţile de îngrijire ale nou-născutului facă anamneza şi examenul clinic la nou născut, copil /-1 an, preşcolar, şcolar, adolescent comunice eficient cu părintele pentru a obţine datele necesare consultaţiei descrie conţinutul dietei la copil în funcţie de diagnostic şi vFrsta descrie intervenţiile profilactice necesare conform vFrstei descrie modalităţi de prevenţie a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carenţial şianemia feriprivă enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening şi să descrie cum se face acesta enumere principalele cauze ale creşterii şi dezvoltării în minus sau în exces la copil enunţe criteriile clinice şi paraclinice de diagnostic şi prognostic al bolilor genetice enunţe criteriile de diagnostic clinic şi managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă şi regurgitaţiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) şi patologia neonatală (fractură de humerus şi claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de şold, infecţia neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului şi prematurului, stenoza pilorică) facă anamneza, examenul clinic, planul de investigaţii paraclinice şi atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului şi cele nespecifice vFrstei recunoască copilul abuzat, cu dependenţe, cu retard, cu tulburări de comportament şi să ştie cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistenţă medicală secundare sau terţiare aplice managementul urgenţelor medicale. II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (100 .re) 1. ,alnutriţia protein-energetică 2. 2bezitatea 3. 1ahitismul 4. Diabetul zaharat 5. Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice şi non- limfoblastice, limfoamele maligne hodgPiniene şi non-hodgPiniene . ,alformaţiile congenitale 7. Atopiile 8. 1eumatismul articular acut şi cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile .. Infecţiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie 1/. Laringita, bronşiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronşic, tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară la copil 11. ,alformaţiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecţioase, tulburări de ritm şi de conducere, hipertensiunea arterială la copil 12. Stomatitele, glositele şi cheilitele 13. Hemoragiile digestive la un nou născut şi copil, diareea şi sindromul de malabsorbţie, parazitozele digestive, hepatitele acute şi cronice 14. Glomerulonefritele, infecţiile urinare, insuficienţă renală acută şi cronică 15. Enurezisul şi encoprezisul 1 . Urgenţe pediatrice majore: aspiraţie de corp străin, reacţii alergice, convulsiile, intoxicaţiile acute, înţepături de insecte veninoase, muşcături de animale, insolaţia, şocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comele III. Teme activităLi practice (250 .re) 1. Examinarea clinică a nou-născutului şi copilului 2. ,ăsurători antropometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vFrste 3. Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului 4. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil 5. Instalarea unui cateter venos . Caccinările - căi de administrare 7. Interpretarea rezultatelor examenelor de sFnge periferic şi integrarea lor în contextul clinic 8. Examenul otoscopic la sugar şi copilul mare .. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii 1/. Interpretarea radiografiilor 11. Urmărirea epidemiologică şi igienică a colectivităţilor de copii 12. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vFrstă 13. Stabilirea necesităţilor nutriţionale la copii bolnavi între /-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7- 14 ani şi adolescenţi să: Oncologie - 1 lună I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de 2ncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil efectueze anamneza şi examenul clinic al pacientului cu afecţiune oncologică cunoască şi să identifice factorii de risc pentru o afecţiune malignă identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecţiune malignă cunoască afecţiunile oncologice care beneficiază de intervenţii preventive efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator şi imagistice specifice în contextul clinic identifice potenţiale agravări în evoluţia bolii şi apariţia complicaţiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator acorde primul ajutor în urgenţe II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici,chimici,virali), factori de risc comportamentali (fumat,alcool,alimentaţie), factori de risc constituţionali (hormonali,genetici,imunologici) 2. Evoluţia naturală a cancerului. Complicaţii frecvente. 3. Principii şi metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive), particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultăţi şi erori 4. Incidentele şi complicaţiile radioterapiei în oncologie 5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenţi terapeutici, efecte . Urmărirea bolnavului, infecţiile, urgenţele oncologice 7. Durerea în cancer: anatomia şi fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer 8. Tratamentele paleative în cancer .. Aspecte de psiho-oncologie 1/. Alimentaţia în oncologie 11. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitară a populaţiei 12. Leziunile precursoare ale malignităţii: definiţie,clasificare,diagnostic,tratament 13. ,anagementul efectelor adverse ale chimioterapiei să: 14. Criteriile diagnosticului pozitiv, diferenţial şi al evoluţiei principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase şi de ţesuturi moi superficiale. III. Teme activităLi practice ( 50 .re) 1. Anamneza şi examenul clinic al pacientului oncologic 2. Examenul ariilor ganglionare superficiale 3. Examenul general al tegumentelor şi mucoaselor 4. Examenul cavităţii bucale 5. Examinarea sFnului
. Tuşeul rectal
7. Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice şi integrarea lor în contextul clinic 8. Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal .. ,onitorizarea evoluţiei, identificarea complicaţiilor, prima intervenţie în cabinet, criterii de trimitere la oncolog 1/. 1egimul alimentar al pacientului oncologic CAR,IOLOGIE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil identifice factorii de risc cardiovasculari efectueze servicii de prevenţie primară şi secundară pentru pacienţii cu risc sau cu patologie cardiovasculară efectueze anamneza şi examenul clinic al pacientului cu afecţiune cardio-vasculară interpreteze şi să integreze în context clinic analizele de laborator specifice efectueze şi să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus efectueze şi interpreteze IGB (indicele gleznă-braţ). interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular , Holter de EVG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore facă diagnosticul diferenţial şi managementul: durerii precordiale, dispneei, edemelor periferice, palpitaţiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenţei jugulare facă managementul afecţiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale şi venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară şi patologie asociată evalueze riscul cardiovascular global şi să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator identifice cazurile care necesită internare II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară 2. Cardiopatia ischemică, pacientul post I,A 3. Insuficienţa cardiacă 4. Tulburări de ritm şi de conducere 5. Alte afecţiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite . Boala arterială periferică 7. Boala venoasă cronică 8. Ischemia mezenterică .. Bolile cardiovasculare şi sarcină 1/. Boala cerebrovasculara 11. Pacientul cu boală cardiovasculară şi patologie asociată 12. Dislipidemiile 13. Boli cardiace congenitale 14. Ghiduri actuale de prevenţie III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Anamneza şi examenul clinic al pacientului cu afecţiune cardio-vasculară 2. Examinarea cordului (percuţie,auscultaţie, focare,sufluri, tulburări de ritm) 3. Analizarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice specifice pacientului cardiac 4. Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SC21E, Framingham, etc) şi identificarea factorilor de risc cardiovascular 5. Efectuarea şi interpretarea EVG de repaus
. Efectuarea şi interpretarea indicelui gleznă-braţ
7. Analizarea şi interpretarea radiografiei cardiopulmonare 8. Integrarea în context clinic rezultatelor EVG de efort,ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EVG şi examenului Doppler vascular
.. Diagnostic diferenţial şi management în semnele şi simptomele specifice afecţiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitaţiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, şocul cardiogen)
1/. Conduita terapeutică şi monitorizarea ambulatorie a afecţiunilor cardiovasculare frecvente
11. Conduita terapeutică şi monitorizarea pe termen lung a pacientului post I,A 12. ,ăsuri de prim ajutor în urgenţele cardiovasculare
Boli Incecţioase - 1 lună
I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de boli infecţioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic şi investigaţii pentru orientarea diagnostică la pacienţii cu patologie infecţioasă recomande şi să interpreteze investigaţiile paraclinice şi de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, marPeri ai inflamaţiei, serologia hepatitelor virale, examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic şi coprocultura, coprocitograma enumere principiile terapiei antiinfecţioase specifice enumere elementele de diagnostic şi conduita terapeutică de urgenţă în principalele sindroame infecţioase abordate în medicina de familie enumere elementele de diagnostic şi conduita terapeutică în principalele boli infecţioase abordate în medicina de familie enumere principalele criterii de dirijare a pacienţilor către serviciile de boli infecţioase enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie enunţe principiile de medicină preventivă a bolilor infecţioase II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Sindr.ame infecţi.aseE sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupţiile cutanate de origine infecţioasă, adenopatiile infecţioase, sindromul diareic infecţios, icterul febril, purpura infecţioasă, starea septicemică, şocul toxico- septic 2. Pat.l.gia infecţi.asăE infecţiile căilor respiratorii (faringite,laringite, traheobronşite, pneumonii), infecţiile în sfera 21L (otite, sinuzite), infecţii cutaneo- mucoase, infecţii urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecţii ginecologice, infecţii digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecţia cu H.pIlori, parazitoze digestive ), infecţii ale sistemului nervos central 3. Criterii de diagn.stic pentruE febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria, toxoplasmoza, trichineloză 4. Managementul urgenţel.r infecţi.ase : toxiinfecţia alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupţiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisul III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Examinarea pacientului cu b.ală infecţi.asă : examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital 2. Interpretarea investigaţiil.r şi expl.răril.r necesare pentru diagnosticul şi conduita principalelor boli infecţioase şi integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urinăAurocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, marPeri ai inflamaţiei, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecţii virale (rubeola, rujeola, herpes - varicelă, EB virus) 3. Însuşirea principalel.r c.mp.nente ale c.nduitei terapeuticeE antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicaţia simptomatică în patologia infecţioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc), medicaţia antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecţioasă, trusă şi manopere de urgenţă în şoc ,ermatovenerologie A 1lună I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să: efectueze anamneza pacientului cu afecţiuni dermatologice efectueze examenul clinic al pacientului cu afecţiuni dermatologice enunţe elementele de diagnostic, conduită terapeutică şi monitorizare în principalele sindroame specifice afecţiunilor dermatologice enunţe elementele de diagnostic şi conduită în urgenţele specifice patologiei dermatologice identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator şi paraclinice şi a recomandărilor terapeutice în contextul clinic II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Dermatozele 2. Dermatita de contact 3. Eczeme 4. Infecţiile pielii şi ţesutului subcutanat 5. Urticaria şi angioedemul . Eczema sugarului şi a copilului mic 7. ,anifestări cutanate în bolile arterelor şi venelor 8. Afecţiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee şi sudoripare .. Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale 1/. Boli cu transmitere sexuală 11. Psoriazis 12. Pemfigus 13. Lichenul plan şi erupţii lichenoide 14. Tumori cutanate benigne şi maligne 15. Scabia 1 . Pediculoza 17. 1eacţii cutanate postmedicamentoase 18. Boli buloase 1. . Casculite, eritrodermiile, purpure III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Anamneză pacientului cu afecţiuni dermatologice 2. Examen clinic al pacientului cu afecţiuni dermatologice 3. Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign şi non melanoame) 4. Semne importante pentru diagnosticul clinic 5. Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic şi ultramicroscopic şi integrarea lor în contextul clinic . Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate , IABET ZAHARAT , ACECŢIUNI METABOLICE , ,E NUTRIŢIE ŞI En,ocrinologie - 2 luni II. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecţiuni metabolice, de nutriţie şi endocrinologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să: efectueze anamneza pacientului cu afecţiuni endocrinologice, diabet zaharat şi afecţiuni metabolice şi de nutriţie efectueze examenul clinic al pacientului cu afecţiuni endocrinologice, diabet zaharat şi afecţiuni metabolice şi de nutriţie enunţe elementele de diagnostic, conduită terapeutică şi monitorizare în principalele sindroame specifice afecţiunilor endocrinologice, diabet zaharat şi afecţiuni metabolice şi de nutriţie enunţe elementele de diagnostic şi conduită în urgenţele specifice patologiei pacientului cu afecţiuni endocrinologice, diabet zaharat şi afecţiuni metabolice şi de nutriţie identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator şi paraclinice şi a recomandărilor terapeutice în contextul clinic .re) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 1. Hormonii. Natura chimică. ,od de acţiune 2. Sistemul endocrin - rolul şi funcţiile sale 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreţia hormonală şi efectele sale biologice 4. Acromegalia 5. Insuficienţa antehipofizară la adult şi copii . Neurohipofiză - secreţie hormonală şi efectele sale biologice 7. Diabetul insipid 8. Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, guşa - simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele) .. Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia - hipercalcemia secundară, insuficienţa paratiroidiană) 1/. Patologia corticosuprarenalelor - (sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenală, hipofuncţie corticosupranală ) 11. Patologia medulosuprarenalelor 12. Patologia gonadelor 13. Pubertatea normală şi patologică 14. ,enopauza 15. 2steoporoza 1 . Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetre 17. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriţie şi hipovitaminoze, hiperuricemii) 18. Screeningul familial în bolile metabolice 1. . Diabet zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigaţii paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de AD2, complicaţii, evoluţie, prognostic,dispensarizare, ghiduri de practică 2/. Diabet zaharat rezistent la insulina 21. Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional, 22. 2bezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, management, 23. Sindromul hipoanabolic 24. Dislipidemiile 25. Hiperuricemiile 2 . Tulburări de nutriţie, tulburări de comportament alimentar III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Anamneza pacientului cu afecţiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecţiuni metabolice şi de nutriţie 2. Examen clinic al pacientului cu afecţiuni endocrinologice, diabet zaharat afecţiuni metabolice şi de nutriţie 3. Principalele dozări hormonale 4. Tehnici dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor 5. Imagistica: scintigrafia şi iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de şa turcească, pumn . ,anagementul disfuncţiei erectile 7. Explorarea funcţională a pancreasului endocrin 8. Investigaţii paraclinice la luarea în evidenţă la medicul de familie şi monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II .. Examinarea piciorului diabetic 1/. Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II 11. 1ealizarea unor diete cu 1 /g, 18/g, 2//g carbohidraţi 12. Scheme terapeutice 13. Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicaţiilor, profilaxia primară şi secundară a comorbidităţiilor NeurologieA 1 lunĂ I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de pregătire în neurologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să: efectueze anamneza pacientului cu afecţiune neurologică efectueze examenul clinic neurologic enunţe elementele de diagnostic şi conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, şi paralitic cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică şi monitorizare în epilepsie, boala ParPinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii enunţe elementele de diagnostic şi conduita în urgenţe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic : puncţia lombară, CTA1,N, angiorafia cerebrală, ex Doppler, audiograma II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Cefaleea şi migrenă 2. Certijul 3. Tremurăturile 4. Boala ParPinson 5. Epilepsia . Scleroza multiplă 7. ,ono şi polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale 8. Accidentele vasculare cerebrale .. Afecţiunile măduvei spinării 1/. Demenţele, coma III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Anamneza şi istoricul personalAfamilial al pacientului neurologic 2. Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbireAde auz 3. Examinarea pacientului neurologic: inspecţia statusului postural şi neuromuscular, inspecţia mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice. 4. Interpretare explorări paraclinice specifice: puncţia lombară, CTA1,N, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler şi integrarea lor în contextul clinic 5. Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie,boala ParPinson, scleroza în plăci, demenţe, neuropatii. să: Psihiatrie 1 luna I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice şi psiho-somatice explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală enunţe criteriile de a iniţia şi monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice - schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, maniaE demenţe, dependenta de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului - tulburări de comportament, autismul, hiperactivitatea, s. a) urgenţele psihiatrice (ameninţare de suicid, delir, atacuri de panică, delirium tremens, sevraj la alte substante-droguri identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia uşoară şi medie, anxietatea şi atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare -bulimia, anorexia, problemele de cuplu) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (20 .re) 1. Depresia, suicidul şi tentativă de suicid 2. Anxietatea (tulburarea de panică şi anxietatea generalizată) 3. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 4. Tulburări psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualităţii 5. Neurastenia şi tulburările de somatizare . Tulburarea legată de alcool şi droguri (adicţii) 7. Stresul 8. Psihozele .. Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism) 10. Ciolenţa domestică (violul, disputele conjugale) III. Teme activităLi practice (50 .re) 1. Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologică (observarea expresivităţii şi comportamentului, dialogul) 2. Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observaţie standardizată în psihiatrie 3. Scale de evaluareAchestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, ,,SE (aplicabile în cabinetul medicului de familie) 4. Evaluarea reţelei de suport social, rolul ,F în cadrul ei şi evoluţia tulburărilor psihice 5. Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţă un bolnav psihic . Evaluarea riscului suicidar 7. ,odalităţi de intervenţie şi situaţii de criză psihologică 8. Intervenţii psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme Chirurgie generalăA 2 luni I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de chirurgie, mrdicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: facă anamneza, examenul clinic local şi general în afecţiuni chirurgicale efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator şi paraclinice şi a recomandărilor terapeutice în contextul clinic fie capabil să execute monopere de mică chirurgie enunţe principiile asepsiei şi antisepsiei identifice şi să rezolve optim urgenţa chirurgicală şi traumatică, oftalmologică, orl, urologică recunoască situaţiile care necesită consult interdisciplinar cunoască diferenţele de abordare a patologiei orl la copil şi adult utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, 21L II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 .re) Chirurgie generală 1. Afecţiuni traumatice: plăgile, hemoragiile şi şocul hemoragic 2. Arsurile, degerăturile 3. Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută, pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic) 4. ,anagementul semnelor şi simptomelor afecţiunilor abdominale: durere abdominală, greaţa, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia 5. Boli ale venelor şi arterelor ORL 1. ,anagementul sindroamelor nevralgice din sfera 21L, al sindromului disfagic, hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor şi tinitusului 2. Diagnosticul şi conduita terapeutică în: afecţiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) şi cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite 3. Diagnosticul prezumtiv şi trimiterea la specialistul 21L în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuităţii auditive, tulburări ale gustului şi mirosului, sindrom ,eniere, afecţiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera 21L 4. Primul ajutor în urgenţe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera 21L, prezenţa corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieni Oftalm.l.gie 1. ,anagementul blefaritei, conjunctivitelor acute şi cronice, infecţioase sau alergice, scleritei şi episcleritei şi a şalazionului 2. Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic şi non paralitic, glaucomul 3. Traumatisme fizice, chimice şi termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare 4. 2chiul roşu şi dureros Ur.l.gie 1. Patologia rinichiului şi ureterelor litiaza urinară 2. Adenom de prostată 3. 1etenţia acută de urină 4. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine Ort.pedie şi Traumat.l.gie 1. ,anagementul în: fracturi, luxaţii, entorse, contuzii, plăgi, retenţia de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor şi nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, şoc caloric şi hipotermic, afecţiuni ale discului intervertebral 2. Patologie ortopedică netraumatică: luxaţie congenitală de şold, picior strFmb congenital, copilul care şchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebrale III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tuşeul rectal, otoscopia 2. Efectuarea unor investigaţii: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine, oscilometrie, pulsoximetrie 3. Interpretarea explorărilor de laborator şi paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, 1,N), examen histopatologic, examen citologic şi integrarea lor în context clinic 4. Sondaj vezical 5. Denudare venoasă periferică . Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi 7. Extragere corp străin sfera 21L 8. Tamponament nazal anterior şi posterior .. Spălătura auriculară, oculară, gastrică 1/. Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxaţii 11. Anestezia locală 12. Crico-tiroidotomia 13. Incizia, drenajul, pansamentul unui abces 14. Extracţia firelor de sutură, extragerea unui tub de dren 15. Pansamentul unei arsuri, degerături 1 . Îngrijirea unei escare 17. Sutura plăgilor superficiale şi pansamente 18. Spălătura gastrică, paracenteza obstetrica - ginecologieA 2 luni I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de obstetrică - ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viaţă sănătos şi educaţia sexuală a preadolescentului, adolescentului şi femeii adulte descrie rolul medicului de familie în prevenţia primară şi secundară a afecţiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecţii genitale) ofere consiliere şi să recomande metode de contracepţie pentru planificare familialăE facă anamneza ginecologică, examenul genital şi să recomande un plan de investigaţii adaptat afecţiunii pacientei descrie modul de abordare a pacientei în situaţii particulare probleme psihice, medicolegale, vFrsta prea mică sau prea înaintată, infecţii cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale descrie aspectele medico-legale şi etice legate de problemele ginecologice (tutela, vFrsta consimţămFntului, agresiune) descrie colaborarea cu alte specialităţi în abordarea femeii cu afecţiuni ginecologice stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical şi explorări paraclinice la prima vizită cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II şi III anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformatii cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele asiste naşterea fiziologică facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei şi asistenţa naşterilor la cabinet sau domiciliu II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 .re) 1. Promovarea sănătăţii femeii, activităţii preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate 2. Boli infecţioase ale tractului genital 3. Alte afecţiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza) 4. ,anagementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual) 5. Afecţiuni ale femeii vFrstnice (menopauza, afecţiuni ale planşeului pelvin) . Patologia sFnului 7. Planning familial, managementul perioadei preconceptionale 8. ,anagementul sarcinii fără risc şi a sarcinii cu risc .. Îngrijiri prenatale şi postnatale 1/. ,anagementul în urgenţele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie) 11. Probleme de sănătate mentală în sarcină şi lăuzie III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv complet şi apărat genital, tuşeul vaginal, palparea sFnului 2. Efectuarea unor investigaţii: recoltare material citologic pentru examen Babeş - Papanicolau, recoltare secreţie vaginală, recoltare test HPC 3. Interpretarea explorărilor de laborator şi paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, 1,N), examen histopatologic, examen citologic 4. Inserarea şi extragerea unui dispozitiv intrauterin 5. 1ecomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepţia de urgenţă . Epiziotomia, epiziorafia, colporafia 7. Asistarea unei naşteri 8. Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violenţă domestică, viol .. ,anagementul hemoragiilor genitale Me,icină ,e urgenţă (2 luni) I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de pregătire în medicină de urgenţă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: efectueze anamneza pacientului prezentat în urgenţă efectueze examenul clinic identifice pacientul critic cFt mai rapid posibil evidenţieze rapid şi complet alterarea funcţiilor vitale enunţe elementele de diagnostic şi conduită în urgenţele medico-chirurgicale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (40 .re) 1. Evaluarea primară şi secundară a pacientului 2. 1esuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la adult şi copil: suportul vital de bază la adult, copil şi nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare 3. ,onitorizarea pacientului - funcţii vitale: respiraţie, circulaţie, temperatură, diureză, funcţia neurologică 4. ,anagementul căii aeriene şi al ventilaţiei: eliberarea şi protecţia căilor aeriene, recunoaşterea obstrucţiei şi a cauzelor obstrucţiei, cunoaşterea şi utilizarea tehnicilor şi mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoaşterea indicaţiilor intubaţiei endotraheale 5. Tehnici de suport ventilator artificial . ,anagementul circulaţiei (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic şi acido bazic, medicaţie, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic 7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoaşterea indicaţiilor şi contraindicaţiilor trombolizei 8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac şi de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen .. Principii de management al pacientului politraumatizatE mijloace de imobilizare a membrelor la pacienţii traumatizaţi, particularităţi de management în traumatismele copilului 1/. ,ijloace de transport ale pacientului critic 11. Particularităţi de management în urgenţele geriatrice 12. Particularităţi de management în urgenţele din timpul sarcinii 13. Particularităţi în urgenţe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică 14. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant 15. Abordarea pacientului cu intoxicaţie: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon 1 . Stările de comă (metabolice, traumatice, infecţioase, vasculare-anoxice, toxice exogene) III. Teme activităLi practice (100 .re) 1. Examen clinic al pacientului în urgenţă: anamneză, examen clinic obiectiv - complet 2. Efectuarea unor manevre: ventilaţia cu balon şi mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea şi eliminarea unei sonde urinare - cateter FoleI 3. 1ecunoaşterea ritmurilor de oprire cardiacă. 1esuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la adult şi copil 4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automatăAautomatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin) 5. Interpretarea ECG - recunoaşterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoaşterea I,A . Imobilizarea fracturilor şi luxaţiilor ME,ICINA CAMILIEI; ANUL IV - 18 LUNI P ROBLEME GENERALE I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: abordeze holistic pacienţii coordoneze îngrijirile împreună cu alţi profesionişti din cadrul asistenţei medicale primare cunoască şi să aplice în practică algoritmul clinic în faţa principalelor semne şi simptome din practică precum şi a principalelor sindroame clinice stabilească priorităţile în rezolvarea problemelor curente aplice prevederile programului naţional de imunizări demonstreze atitudini de a încuraja şi educa pacienţii pentru efectuarea exerciţiilor fizice Asportului indiferent de vFrstă sau stare a sănătăţii. elaboreze strategii de diagnostic şi tratament în faţa problemelor frecven t e din practica medicinii de familie efectueze un plan de management ţinFnd cont de sinteza diagnostică efectueze un plan de tratament ţinFnd cont de sinteza terapeutică a pacientului dovedească cunoştinţe şi abilităţi practice în managementul pacienţilor cu boli cronice pună în practică metode de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale oferite populaţiei practice în mod independent aplicFnd conceptele centrale ale medicinei de familie cunoască domeniul, indicatiile şi limitele psihoterapiei integreze cunoştinţele şi abilităţile dobFndite în timpul stagiilor clinice de specialitate integreze cunoştinţele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient dovedească abilităţi aprofundate de dezvoltare profesională dezvolte abilităţi de cercetare în domeniul specific al medicinei de familie II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice (180 .re) 1. Structura şi funcţiile familiei 2. Ciclurile familiei 3. Aspectele medicale rezultate din problemele familiei 4. Abordarea integrată a problematicii "mama şi copilulN 5. Sinteza diagnostică şi terapeutică în medicina familiei. Comorbidităţi. Ierarhizarea bolilor . Particularităţile diagnosticului în ,F. Diagnosticul diferenţial în ,F. Strategia investigaţiilor paraclinice. Particularităţile şi supravegherea tratamentului 7. Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice şi simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitaţiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micţional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremităţi, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală 8. Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, şold, genunchi, gleznă) .. Asistenţa medicală la domiciliu 1/. 1olul stresului şi patologia umană. Patogenia psihosomatică 11. Importanţa comunicării în ,.F. 12. Terapiile alternative 13. Îngrijirile paleative 14. ,edicina călătorului 15. Legislaţia în practica ,F. Drepturile pacientului. 2bligaţiile ,.F. Probleme de etică şi deontologie. 1ăspunderea ,.F. 1 . Informatizarea activităţii de ,.F. III. Teme activităLi practice (450 .re) 1. Conduita în faţa principalelor semne fizice şi simptome: cianoza, dispneea, tusea, durerea toracică, durerea precordială, palpitaţiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micţional, edemele periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremităţi, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală 2. Conduita în faţa principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo- scheletale dureroase (umăr, cot, şold, genunchi, gleznă) 3. Participarea la consultaţiile efectuate de medicul formatorAinstructor în cabinetul ,.F. 4. Efectuarea de consultaţii independent 5. Efectuarea unor investigaţii paraclinice accesibile în cabinet (P2CT) . Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor: Analiza unor cazuri interdisciplinare 7. Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice 8. Analiza unor familii cu probleme medicale .. Efectuarea monitorizării clinice şi paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu 1/. Participarea la acordarea ajutorului de urgenţă în toate condiţiile de necesitate 11. Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale 12. Participarea la activităţile de asistenta comunitara în care este implicata unitatea sanitara respectiva 13. Participarea la activităţile manageriale ale unitaţii 14. Efectuarea nemijlocita de acţiuni de educaţie pentru sănătate 15. Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor 1 . Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor 17. Efectuarea personalaAparticiparea la efectuarea actelor terapeutice care se executa în unitatea respectiva 18. Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidităţii etc.) P ROBLEME SPECICICE - CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE) Mo,ulul 1E Geriatrie şi gerontologie I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de pregătire în geriatrie şi gerontologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să: efectueze anamneza pacientului vFrstnic efectueze examenul clinic al pacientului vFrstnic enunţe elementele de diagnostic, conduită terapeutică şi monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vFrstnic enunţe elementele de diagnostic şi conduită în urgenţele specifice patologiei pacientului vFrstnic identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator şi paraclinice şi a recomandărilor terapeutice în contextul clinic II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Instituţionalizarea vFrstnicului - evaluare medicală, psihologică şi socio- economică 2. Evaluarea clinico-funcţională a vFrstnicului. Analiza activităţilor zilnice ale vFrstnicului- , principii de recuperare. Noţiuni şi criterii în organizarea asistenţei medicale şi îngrijiri acordate vFrstnicului 3. ÎmbătrFnirea psihologică normală. ,odificări structurale şi metabolice asociate cu îmbătrFnirea fiziologică: celulă, ţesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicaţii clinice 4. Afecţiuni cardiovasculare la vFrstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm şi conducere) 5. Patologia respiratorie acută şi cronică la vFrstnic (BP2C, bronşite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supuraţii pulmonare, pleurezii) . Afecţiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor şi stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vFrstnic 7. Evaluarea stării de nutriţie la vFrstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vFrstnic 8. Incontinenţa urinară la vFrstnic. 1etenţia acută şi cronică urinară .. Incidenţa sindroamelor neurologice la vFrstnic. Afecţiuni neurologice frecvent întFlnite (boala ParPinson şi sindroamele extrapiramidale la vFrstnic, epilepsia la vFrstnic, patologia neurologică centrală (vasculară şi nonvasculară) şi periferică la vFrstnic, accidentul vascular cerebral, demenţele de tip Alzheimer şi non- Alzheimer) 1/. Depresia, tulburări de somn la vFrstnic, sindromul de decondiţionare 11. Farmacoterapia pacientului vFrstnic 12. 2biective şi principii în profilaxia, terapia şi recuperarea medicală prin balneo- Pineto-fizioterapie 13. Urgenţe în geriatrie III. Teme activităLi practice 1. Anamneză pacient vFrstnic 2. Examen clinic al vFrstnicului 3. Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vFrstnic (funcţională, nutriţională, mentală) 4. Interpretarea hemograme, explorări paraclinice ( biochimie, imunologie) 5. Plan de recuperare fizică 6. Plan de nutriţie 7. Plan de monitorizare şi ajustare a tratamentului medicamentos Mo,ulul 2E Managementul Integrat Al Bolilor Cronice I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: efectueze managementul integrat al pacienţilor cu boli cronice utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice execute şi să interpreteze investigaţii paraclinice şi de laborator disponibile în medicina de familie II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. ,anagementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calităţii îngrijirii pacienţilor cronici 2. ,anagementul integrat al pacientului cu afecţiuni cardiovasculare şi metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantăAdiabetul zaharatAdislipidemiaAboala renală cronică) 3. ,anagementul integrat al pacienţilor cu afecţiuni bronho obstructive cronice III. Teme activităLi practice 4. Utilizarea fişelor de urmărire ale bolnavilor cronici 5. Utilizarea peaPflowmetre, glucometre, lipidometre
. Testarea sensibilităţii cu monofilament
7. Efectuarea şi interpretarea EVG 8. Efectuarea şi interpretarea spirometriei
.. Efectuarea şi interpretară indicelui gleznă braţ
Mo,ulul E Abilităţi Aprocun,ate În Me,icina ,e Camilie
I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: recunoască competenţele specifice medicinii de familie respecte reguli de prescriere a medicamentelor şi practica în siguranţă a profesiei dobFndească înţelegerea specificului consultaţiei în medicina de familie II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Consultaţia structurată în ,F 2. Strategia investigaţiilor paraclinice 3. Îngrijirea centrată pe persoană 4. Abordarea comprehensivă 5. Calori culturale şi tradiţii - medicina holistică . Impactul aspectelor psihosociale şi influenţa acestora asupra individului acasă, la şcoala, la locul de muncă 7. Practica medicală în siguranţă 8. Prescrierea şi administrarea medicamentelor 2,S .. 1ecomandări dietetice în diferite stări fiziologice şi patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranţe şi alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet 1/. Pacientul cu nevoi speciale (handicapAcategorii sociale defavorizateAboli croniceAbolnavi psihici. Acopilul abandonatAabuzul şi violenţa în familie - legislaţie specifice şi nevoi medicale (recuperare, protezare, instituţionalizare etc.) 11. Îngrijiri paleative 12. Asistenţa medicală la domiciliu 13. Noţiuni de bază în psihoterapie să: să: Mo,ulul 4E Psihoterapie I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil definească termenulAdomeniul de psihoterapie facă diferenţa între psihoterapie, consiliere, psihologie ştie ce afecţiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie ştie cum se desfăşoară o şedinţă de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite enumere cFteva tipuriAmetode de psihoterapie II. Tematica cursului adaptată .biectivel.r specifice 1. Definirea termenului de psihoterapieApsihoterapeut 2. Cine poate practică psihoterapia? 3. Clarificarea domeniului: diferenţe între: psihoterapieAconsiliereApsihologie 4. Ce afecţiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie? 5. Limitele psihoterapiei: ce afecţiuni psihiatrice NU intră în indicaţiile psihoterapiei . 1elaţia psihoterapeutică 7. TipuriAmetode de psihoterapie III. Teme activităLi practice 1. Cum se desfasoara o sedinta de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident) 2. Empatia-rolul ei in relatia terapeutica,cum sa fim empatici. Mo,ulul 5E abilităţi aprocun,ate în vaccinologie I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil cunoască importanţa şi beneficiile, mecanismul de acţiune al unui vaccin enumere bolile prevenibile prin vaccinare cunoască tipurile de vaccin enumere principalele componente ale vaccinului cunoască vFrsta minimă şi maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze realizeze scheme de recuperare a vaccinării cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor şi a reacţiilor adverse consilieze o familie privind beneficiile vaccinării cunoască argumentele ştiinţifice care răspund miturilor privind vaccinarea cunoască programul naţional de vaccinare enumere vaccinurile opţionale cunoască contraindicaţiile vaccinării II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Elemente generale privind vaccinările: definiţii, indicaţii, tipuri de vaccin, beneficii şi riscuri, indicaţiile şi contraindicaţiile, administrare, reacţii adverse post vaccinale 2. Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea şi alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat 3. Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinale III. Teme activităLi practice 1. Consilierea unei familii pentru vaccinare 2. Administrarea unui vaccin 3. 1aportarea vaccinărilor şi a reacţiilor adverse 4. Întocmirea unei scheme de recuperare Mo,ulul 6E Managementul Serviciilor ,e Sănătate A Repro,ucerii I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să: îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii şi în perioada dintre sarcini II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultaţia preconcepţie 2. Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcinăAfrecvenţa şi conţinutul vizitelor de urmărire a gravidei 3. Consilierea gravidei - suplimenteAdietaAmişcareaAviaţa sexualăApregătirea pentru naştere 4. Screening-ul riscului ITSAHIC şi alte screeninguri în sarcină III. Teme activităLi practice 1. Examenul clinic al gravidei la luarea în evidenţă şi la fiecare vizită 2. Completarea documentelor medicale legate de sarcină Mo,ulul 7E Strategia ,iagnostică şi terapeutică în problemele me,icalecrecvent întolnite în asistenţa me,icală primară I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să: dovedească înţelegerea gFndirii clinice in ambulator stăpFnească abordarea pacienţilor cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor realizeze un diagnostic prezumtiv precoce aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, 21L, oftalmologice şi ale aparatului articular II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. GFndirea clinică structurată pentru practica de ambulator 2. Abordarea problemelor medicale clinice nediferenţiate - algoritmi de diagnostic şi tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc 3. Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 1/ boli acute 4. Afecţiuni comune cu incidenţă crescută: infecţia urinară joasă şi înaltă, durerea lombară joasă, infecţii de căi respiratorii superioare şi inferioare la adult şi copil - recomandări diagnostice şi terapeutice conform ghidurilor de practică 5. Chestionare utile în practica medicului de familie III. Teme activităLi practice 1. Examene clinice minimale (ţintite) 21L, oftalmologic, neurologic, aparat osteo- articular 2. Abilităţi de prescriere ale medicaţiei specifice 3. Educaţia pacientului pe probleme specifice Mo,ulul 8E Comunicare şi Lea,ership I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de comunicare şi leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil: conştientizeze importanţa unei comunicări eficiente construiască şi să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în funcţie de auditoriu şi adaptare la factori externi utilizeze corect limbajul nonverbal şi să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare îşi însuşească ascultarea activă îşi asume emoţiile personale şi ale partenerilor de comunicare recunoască şi să depăşească barierele de comunicare şi să evite erorile preîntFmpine posibilele conflicte ce pot apărea ofere şi să primească feedbacP comunice eficient în situaţii speciale îşi dezvolte propriile strategii de comunicare dezvolte un sistem de apartenenţă organizaţională şi să asimileze valorile organizaţiei înţeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate şi să îşi dezvolte abilităţile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare, negociere,gestionare a situaţiilor dificile fie capabil să-şi asume un rol de conducere în cabinet, comunitate şi profesie să fie capabil să îşi analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanţa financiară, satisfacţia pacientului, precum şi calitatea actului medical propriu demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru optimizarea actului său medical demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacţiune cu media (Abilităţi de comunicare) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Generalităţi (definiţii, principii de bază, comunicare eficientă - emiţător versus receptor, modele de relaţii medic - pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor S,A1T, motivaţia schimbării, bariere în comunicare) 2. Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalţi, teorie şi dovezi pentru abilităţile de comunicare, sarcini şi abilităţi de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient 3. Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învăţarea din experienţe), profesionalismul, etică şi legislaţie, practică bazată pe dovezi 4. Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuţiei, evitarea greşelilor, preluarea istoricului medical 5. Situaţii definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienţi, furnizarea explicaţiilor (despre boală, despre tratament şi dispozitive, despre investigaţii şi proceduri) . Furnizarea veştilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport) 7. FeedbacPul 8. Abilităţi: relaţionarea cu ceilalţi, diferenţa dintre leadership şi management .. Cunoştinţe: conceptul de leadership (definiţii, teorii, caracteristici, roluri şi modele), stiluri de conducere şi aptitudinile personale, planificarea şi organizarea, abilităţi şi tehnici de comunicare, construirea de relaţii pozitive, managementul problemelor şi luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaţionale, stilurile de leadership 1/. Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilităţi de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacţiune profesională cu mass-media, activităţi de advocacI la nivel local şi nivel regional, implicarea organizaţională III. Teme activităLi practice 1. Utilizarea diagramei comunicării 2. Tipuri de limbaj 3. Structurarea dialogului 4. Furnizarea veştilor rele (boală, deces) 5. Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienţi (se pretează foarte bine la joc de rol)
. FeedbacP - a da şi a primi
7. Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.) 8. Scenarii: consilierea HIC, diagnosticul şi tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuţia despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriţie (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultaţia preventivă Mo,ulul 9E Noţiuni ,e incormatică me,icală aplicate pentru me,icul ,e camilie. Managementul ,atelor I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de informatică medicală şi managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: cunoască aplicaţii bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicaţii de tip office) îşi configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistenţă medicală primară utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului şi să utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informaţiilor stocate. cunoască utilizarea internetului în scop medical şi profesional, inclusiv pentru educaţie medicală continuă şi comunicare îşi configureze un sistem modern de comunicare atFt cu pacienţii cFt şi cu colegii de aceeaşi sau altă specialitate utilizeze resursele informatice pentru a solicita şi a oferi feedbacP sau asistenţă de specialitate cunoască funcţionarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) şi componentele sale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcţionarea softului de cabinet. 1eţeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea şi facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului 2. Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-centerul, sisteme de control la distanţă, bacPup de date, instruirea personalului, feedbacP pentru îmbunătăţirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informaţiilor medicale şi nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte 3. Necesarul informatic în cabinetul ,F: dispozitive, soft, reţelistică, documentaţie specifică 4. Utilizarea internetului în scop profesional: pias şi, căutare specifică, educaţie medicală continuă, e-learning, documente de lucru 5. ,anagementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidenţialităţii, registre personale, registre naţionale, raportarea datelor către terţi (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienţilor în scop profesional III. Teme activităLi practice 1. Utilizarea aparaturii informatice: noţiuni de bază,instalarea şi dezinstalarea aplicaţiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicaţiilor de interes general, principii de utilizare în siguranţă a calculatorului 2. Utilizarea sistemelor informatice în relaţie cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcţie de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea şi utilizarea aplicaţiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 1/, ICD 1/ varianta ...) şi utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet 3. Utilizarea aplicaţiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicaţie calcul tabelar, utilizare aplicaţie pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicaţie pentru managementul bazelor de date 4. Programe de comunicaţii: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicaţiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituţii implicate în asistenţa medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii) 5. Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcţiilor vitale ale pacienţilor, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator . Documentarea asistată de calculator: căutarea informaţiilor generale, căutarea informaţiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e- learning lunĂ Mo,ulul 10E Ultrasonogracie şi Imagistică Me,icalăA 1 I. Obiective specifice La sfFrşitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie şi imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ştie să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secţiune, setarea echipamentului, tehnică). ştie să facă un diagnostic rapid de urgenţă, folosind rezultatul ultrasonografic participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare. integreze informaţia ultrasonografică obţinută şi a altor investigaţii imagistice în contextul clinic al pacientului identifice necesitatea solicitării unei investigaţii imagistice (cunoaşterea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor şi oportunitatea efectuării lor) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. ,etode de investigare imagistică. 1adiologia convenţională, radiologia secţională, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară (tehnici, principii, indicaţii generale, limitări, avantaje, dezavantaje) 2. Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiţie, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicaţii generale, limitări). 3. Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obţinerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaştere, modalităţi de realizareE secţiuni şi planuri standard ultrasonografice) 4. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină) 5. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spaţiu retroperitoneal) . Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare). 7. Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale) 8. Ultrasonografia cu aplicaţii speciale: musculo-articulară, cord, sarcină .. Ultrasonografia în urgenţe medicale şi chirurgicale. 1/. Ultrasonografia senologică 11. Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular şi mediastin, reno-urinar şi pelvis, sFn, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decFt ultrasonografia), proceduri, indicaţii generale, limitări 12. ,edicina nucleară în practică clinică. Definiţie, principiu, principalele indicaţii clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile şi riscurile examinării. III. Teme activităLi practice 1. Principiile fizice şi tehnice ale ecografiei. Noţiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalităţi de eliminare 2. Noţiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte 3. Semiologie ecografică elementară practică. Secţiuni şi planuri standard ecografice. Indicaţiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice 4. Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicaţii ecografice: "Point of Care UltrasonographI - PoC-USN - sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută şi urgenţe medicale 5. Aplicaţii ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas şi splină în medicina primară
. Aplicaţii ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu şi inferior - rinichi, glande suprarenale, spaţiul retroperitoneal şi pelvin
7. Aplicaţiile ultrasonografiei clinice în urgenţe medico-chirurgicale. Corelaţii clinico- imagistice 8. Ecografia prostatei şi a tractului urinar în medicină primară
.. Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgenţe vasculare viscerale şi periferice
1/. Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie
11. Elemente introductive de ecografie în pediatrie 12. Aplicaţii ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară,obstetrică şi ginecologieîn practica medicului de familie 13. Interpretarea examenului radiologic şi integrarea acestuia în context clinic Mo,ulul 11E Noţiuni ,e bază în ,ezvoltarea unui proiect ,e cercetare me,icală. Elemente ,e epi,emiologie I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: enumere tipurile de studii caracteristicile lor analizeze critic o informaţie medicală recunoască site-uri sursă de încredere pentru informaţii medicale redacteze un articol cunoască tabelul de contingenţă (2x2) şi semnificaţia lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivăAnegativă) II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Principii de redactare şi prezentare a unei lucrări ştiinţifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări ştiinţifice 2. ,etodologia cercetării ştiinţifice: bias, factori de confuzie, semnificaţie statistică, 2dds raţio şi 1isc 1elativ, descrierea unui studiu cu evidenţierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date şi prelucrarea acesteia pentru obţinerea unor indicatori statistici 3. Tipuri de studii 4. Adaptarea tipului de studiu şi metodei la obiectivul de studiu şi la rezultatele aşteptate. III. Teme activităLi practice 1. Proiectarea unui studiu descriptiv 2. Proiectarea unui studiu analitic 3. Analiză critică a unui articol 4. Calcularea incidenţei, prevalenţei, sensibilitate, specificitate, 2dds 1aţio, risc relativ Mo,ulul 12E BioeticăA2 săptămoni I. Obiective specifice La sfFrşitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: înţeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile şi credinţa pacientului şi familiei sale înţeleagă şi să aplice principiile universale ale eticii medicale deprindă standarde etice profesionale personale în concordanţă cu codul de etică medicală cunoască şi să poată lua o decizie adecvată cFnd lucrează cu subiecţi aparţinFnd grupurilor vulnerabile conştientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidenţialităţii, nediscriminării prescrie medicaţia conform regulilor eticii medicale II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariţiei bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii şi metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă, conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii, rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) 3. 1elaţia medic-pacient: valori ale relaţiei medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relaţiei medic-pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate, consimţămFntul informat, confidenţialitatea în relaţia medic-pacient, relaţia medic-pacient minor, acte normative care reglementează relaţia medic - pacient 4. Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală 5. Probleme etice la începutul vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă . Probleme etice la finalul vieţii: definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia şi suicidul asistat, îngrijirile paliative 7. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant 8. Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman, etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală, statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice .. Etica cercetării pe subiecţi umani: principii etice în cercetarea pe subiecţi umani III. Teme activităLi practice 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică 2. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică 3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice 4. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice 5. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete
. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete
7. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete .. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete Mo,ulul 1 E ,ezvoltare Personală Şi Procesională A Me,icului ,e Camilie I. Obiective specifice La sfFrşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să: înţeleagă nevoia de a învăţa de-a lungul vieţii II. Tematica cursuril.r adaptată .biectivel.r specifice 1. Identificarea nevoilor de formare 2. ,anagementul stresului III. Teme activităLi practice 1. Abilităţi de rezolvare a problemelor - discuţii de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare 2. Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei 3. Interviul motivaţional 4. Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională CIŞĂ POST REZI,ENŢI ME,ICINA CAMILIEI Elaborat în conformitate cu Art. 14 din 2rdonanţa Guvernului nr. 18A2//. În anul I de rezidenţiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Efectuează stagiul de luni de ,F în C,I de ,F, 4 zileAsăptămFnă, conform repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formatorAîndrumător de ,F, medic primar de ,F. A 5-a zi participă la universitateAfacultate la cursuri, ateliere interactive 2. Deprinde abilităţile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienţilor, cu alţi colegi rezidenţi 3. Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic şi la utilizarea testelor auxiliare pentru a diagnostica afecţiunile pacienţilor în medicina primară 4. Învaţă modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS 5. Utilizează chestionarele standardizate . Învaţă să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile 7. Deprinde transmiterea prescripţiilor electronice şi raportarea serviciilor medicale către CNAS 8. Învaţă să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizateAregister medicale specifice) .. Deprinde şi aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic şi stil de viaţă 1/. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc.) 11. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al C,I de ,F 12. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare 13. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare În anul II de rezidenţiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Efectuează stagii modulare în diferite specialităţi, prin rotaţie, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidenţiat 2. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat 3. Asistă şi efectuează apoi consultaţiile clinice în specificul specialităţii 4. Învaţă şi elaborează apoi algoritmi specifici specialităţii pentru diagnosticul pozitiv şi diferenţial al principalelor semne, simptome şi sindrooame 5. Învaţă şi aplică manevrele practice specifice fiecărei specialităţi . Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc.) 7. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al 8. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare .. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare În anul III de rezidenţiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Efectuează stagii modulare în diferite specialităţi, prin rotaţie, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidenţiat 2. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat 3. Asistă şi efectuează apoi consultaţiile clinice în specificul specialităţii 4. Învaţă şi elaborează apoi algoritmi specifici specialităţii pentru diagnosticul pozitiv şi diferenţial al principalelor semne, simptome şi sindrooame 5. Învaţă şi aplică manevrele practice specifice fiecărei specialităţi . Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc.) 7. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al 8. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare .. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare În anul IV de rezidenţiat, rezidentul de medicina familieiE 1. Desfăşoară stagiul de pregătire în ,edicina familiei, în Cabinetul de ,edicină familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an - 12 luni 2. Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienţilor, cu alţi colegi rezidenţi sauAşi specialişti de ,edicină familiei sau alte specialităţi 3. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de ,edicină familiei, cuprinse în tematica anului IC 4. Participă împreună cu grupa de rezidenţi o zi pe săptămFnă la cursuri şi ateliere interactive, desfăşurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele - cadru didactic, instructor-formator 5. Desfăşoară activitate în C,I de ,F - 4 zile pe săptămFnă - activitate de pregătire practică, activitate medicală directă şi discuţii cu îndrumătorul de stagiu, la sfFrşitul zilei de pregătire . Deprinde consultaţia preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieţii, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc şi face recomandări pentru un stil de viaţă sănătos. 7. Efectuează independent consultaţii complete pacienţilor programaţi la cabinet şi tuturor urgenţelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) şi utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecţiunile pacienţilor în medicina primară, supervizat de medicul îndrumător 8. Elaborează independent planulAalgoritmul de investigaţii paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitaliceasca, sub supervizarea responsabilului de formareAmedic instructor formator, îndrumător .. Elaborează indicaţiile terapeutice şi le explică pacientului - stilul de viaţă, prescrierea altor măsuri nefarmacologice şi a tratamentului medicamentos, sub supervizarea responsabilului de formareAmedic instructor formator, îndrumător 1/. Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultaţie completă (servicii medicale, prescripţii, bilete de trimitere, concedii medicale) 11. Acordă îngrijiri în afecţiuni acute şi cronice, îngrijiri preventive, paliative şi în urgenţe 12. În cazurile complexeAparticulareAatipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare) 13. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). 14. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al Cabinetului ,edical Individual în care activează 15. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare 1 . Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 2016
CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                   ME,ICINA CAMILIEI           
Anexa 1
2 RGANIZAREA REZI,ENŢIATULUI ,E ME,ICINĂ CAMILIEI
1. ,urată. Structură 2 RGANIZAREA REZI,ENŢIATULUI ,E ME,ICINĂ CAMILIEI Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puţin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene .3A1 privind libera mişcare a medicilor şi recunoaşterea calificărilor lor. În baza 2rdinului..., rezidenţiatul de medicină de familie în 1omFnia are durata de 4 ani din care 2 ani se desfăşoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanenţă, centre de diagnostic şi 2 ani în instituţii spitaliceşti - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru ingrijirea pacienţilor vFrstnici, clinici universitare şi secţii de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfăşura săptămFnal în cadrul zilei la universitate A facultate, sub coordonarea cadrelor didactice şi medicilor instructori-formatori. Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată: ,isciplină ,urata stagiului L.cul rec.mandat pentru desfăMurarea stagiului ,edicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural ,edicină internă (patologie în specialităţile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile nominalizate sau clinica Asecţie de specialitate A cameră de gardă 2ncologie 1 lună Clinică A secţie de specialitate Diabet, boli de nutriţie, metabolice şi endocrinologie 2 luni Clinică A secţie de specialitate Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică A cameră de gardă A secţie de specialitate Boli infecţioase 1 lună Clinică A secţie de specialitate A camera de gardă Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secţie de specialitate Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate A cameră de gardă A clinică A secţie de specialitate 2bstetrică - ginecologie 2 luni Clinică A secţie de specialitate A cameră de gardă ,edicină de urgenţă 2 luni Unităţi de primire urgenţe, centre de primire urgenţe, camere de gardă ale spitalelor Chirurgie (patologie în specialităţile chirurgie generală, ortopedie, urologie, 21L, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile nominalizate A cameră de gardă ,edicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei Curriculumul prevede lunar un număr de 2/ de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 5/ de ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/- 8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. Bibliografia anexată corespunde anului 2/1 , urmFnd a fi actualizată în momentul apariţiei altor titluri noi. 2. Rec.mandări .rganizat.rice generale Pregătirea vocaţională prin rezidenţiatul de ,edicina Familiei este coordonată de către ,inisterul Sănătăţii prin Universităţile de ,edicină şi Farmacie şi Facultăţile de ,edicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învăţămFntul superior pentru învăţămFntul postuniversitar şi rezidenţiat. La acest nivel se va face o selecţie, pe baza unor criterii unitare, privind experienţa profesională şi abilităţile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnaţi pentru activităţile de tutoriat şi îndrumare a stagiilor practice. În vederea bunei desfăşurări a procesului educaţional, medicii rezidenţi trebuie alocaţi în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educaţional de-a lungul rezidenţiatului (tutore). ,edicul tutore trebuie să organizeze o întFlnire săptămFnală sau cel puţin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenţi, indiferent de stagiul în desfăşurare, pentru evaluarea activităţii de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaţionale pentru stagiul în desfăşurare şi va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenţi. 1ezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenţii desfăşoară stagiul practicE pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaţionale identificate. Fiecare clinică sau secţie va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenţilor de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora şi de îndeplinirea obiectivelor educaţionale specifice. În stagii, medicii rezidenţi vor fi îndrumaţi de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialităţi sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialităţi. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenţi simultan. Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituţia de învăţămFnt medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator - instructor medicină de familie, acreditat de ,inisterul Sănătăţii. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialităţi, cu experienţă în pregătirea rezidenţilor. ,edicii specialişti care sunt implicaţi în pregătirea rezidenţilor de medicina familiei trebuie să cunoască conţinutul curriculumului de rezidenţiat pentru această specialitate. ,edicii tutori vor organiza întFlniri ori de cFte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfăşurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaţionale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniţia, cu acelaşi scop, întFlniri cu medicii de familie îndrumători. Timpul de lucru al tuturor rezidenţilor pe durata stagiilor va fi acelaşi cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămFnă, pentru desfăşurarea stagiilor practice şi o zi de lucru pe săptămFnă, grupa de 5-8 rezidenţi se va reuni la universitateaAfacultatea care coordonează programul educaţional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare şi întFlnirea săptămFnală a rezidenţilor cu tutorele. Toţi rezidenţii de medicină de familie, indiferent de locul de desfăşurare a stagiului practic, au obligaţia de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicaţii în funcţie de disponibilităţile tehnice. Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidenţiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. 1ezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferinţă a medicilor de familie sau de alte specialităţi sau postat pe site-ul universităţiiAfacultăţii unde se desfăşoară rezidenţiatul. Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activităţile zilnice semnificative: cazuri clinice deosebite consultate în cabinet date din ghiduri recente de diagnostic şi tratament studiate abilităţile practice (conforme cu curriculum de rezidenţiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc. literatura de specialitate studiată. concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore nevoile educaţionale astfel identificate şi planul propriu de învăţare aferent. . Rec.mandări privind desfăşurarea stagiil.r în cabinetele de medicină familie Stagiul de medicină familiei constituie o etapă esenţială în formarea rezidenţilor. ,edicii de familie care îndrumă rezidenţi sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atFt prin exemplul personal cFt şi prin oportunităţile educaţionale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenţii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele anterioare, dar şi de a dobFndi abilităţi şi aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activităţii acestuia: îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni acute şi cronice de orice vFrstă, prim ajutor în urgenţele medicale, îngrijiri paleative, activităţi preventive şi de promovare a sănătăţii, organizarea şi managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenţii trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanţei şi să acumuleze cunoştinţe şi să deprindă abilităţi necesare implementării rezultatelor evaluării practicii. Conţinutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilităţile medicului de familie. Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenţilor de această specialitate trebuie organizat astfel încFt să corespundă următoarelor recomandări: fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei şi care să cunoască obiectivele educaţionale specificate în curriculumul de rezidenţiat pentru acest stagiuE în lipsa acestora, temporar, rezidenţii pot fi îndrumaţi şi de medici primari de medicină familieiE medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenţi trebuie să fie interesaţi de această activitate, dar să şi deţină abilităţi pedagogice, să aibă un nivel înalt de competenţă profesională, abilităţi de comunicare, să participe la educaţia medicală continuă, să fie preocupaţi permanent de creşterea calităţii serviciilor oferite şi să dispună de timp pentru această activitateE din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de luni, cel puţin 2 săptămFni se vor desfăşura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor - formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale şi în cadrul unui centru de permanenţăE cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenţi trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienţi care să permită rezidenţilor contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfăşurarea de activităţi de cercetare, oferirea de îngrijiri continueE aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenţilor la surse de informare: reviste, broşuri, ghiduri de practică, legislaţie în vigoareE la fiecare luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor însuşite de rezidenţii îndrumaţi, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoştinţa acestora şi care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidenţiatuluiE cabinetele unde rezidenţii de medicina familiei desfăşoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenţi, desemnaţi de către coordonatorul de rezidenţiatE auditul educaţional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiuE instituţiile de învăţămFnt superior care supervizează pregătirea rezidenţilor trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaţionale ca marPeri ai calităţii cFnd se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenţilorE timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuiaE activitatea se va desfăşura atFt în cabinet cFt şi la domiciliul pacienţilor în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întFlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămFnă) ca şi pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenţi (5 ore pe săptămFnă în cadrul zilei la universitate).
4. Rec.mandări privind desfăşurarea stagiil.r în spital/ambulat.rii de specialitate Stagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenţilor de medicină familiei şi trebuie să contribuie la achiziţionarea atributelor viitorului medic de familie. Clinicile oferă posibilităţi multiple de investigare şi un management sofisticat multor condiţii medicale, servicii care nu sunt accesibile şi nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate şi ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialităţi asemănătoare pacienţilor care se adresează medicilor de familie. În acest context, rezidenţii de medicina familiei trebuie să-şi dezvolte abilităţile de anamneză, examinare clinică şi să dobFndească abilităţi de recomandare a investigaţiilor şi a medicaţiei şi de prim ajutor în situaţii de urgenţă medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-şi îmbunătăţească cunoştinţele privitoare la bolile grave şi complicaţiile lor ca şi să dobFndească experienţă în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. 1ezidenţii trebuie să înţeleagă rolul şi relaţiile dintre profesioniştii implicaţi în îngrijirile spitaliceşti. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeţei dintre îngrijirile primare şi cele secundare de sănătate. Spitalele care sunt alese pentru desfăşurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecţiuni grave care, deşi rar întFlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atFt la patul bolnavului cFt şi în ambulatoriul clinicii. Stagiul în spitale al rezidenţilor de medicină familiei trebuie organizat astfel încFt să corespundă următoarelor recomandări: stagiului din clinci al rezidenţilor de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeaşi importanţă ca şi stagiului rezidenţilor din specialitatea clinicii respectiveE rezidenţii vor fi pregătiţi în clinici universitare sau în spitale judeţeneE acestea trebuie să formuleze şi să pună în practică programe educaţionale bazate pe obiectivele educaţionale specifice din curriculumul de rezidenţiat pentru medicina familieiE conţinutul educaţional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenţii de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familieE spitalele în care rezidenţii de medicina familiei desfăşoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă şi la facilităţi educaţionale - reviste, broşuri şi alte surse de informareE fiecare clinică sau secţie va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenţilor de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului şi de îndeplinirea obiectivelor educaţionale specifice acestuiaE acesta va supraveghea rezidenţii de medicină de familie repartizaţi atFt în ambulatoriu cFt şi secţiile cu paturiE medicii specialişti care se ocupă de rezidenţii de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoareE medicii specialişti îndrumători de stagii trebuie să aibă întFlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenţii de medicina familiei, întFlniri în care să se evalueze procesul educaţionalE la sfFrşitul fiecărui stagiu, medicii specialişti îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenţilor ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoştinţa rezidentului şi care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidenţiatuluiE clinicile unde rezidenţii de medicina familiei desfăşoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenţi, desemnaţi de către coordonatorul de rezidenţiatE auditul educaţional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiuE instituţiile de învăţămFnt care supervizează pregătirea rezidenţilor trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaţionale ca marPeri ai calităţii cFnd se (re) selectează clinicile de stagiuE în fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întFlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămFnă) ca şi pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenţi (5 ore pe săptămFnă în cadrul zilei la universitate)E durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului şi în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepţia zilelor în care sunt prevăzute întFlnirea cu medicul tutore şi cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere si worPshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaţionale specifice (demonstraţii practice şi exersare de abilităţi, prezentări de cazuri, discuţii plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.). 5. Met.de de evaluare
Procesul de evaluare a rezidenţilor va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele şi coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.
,odalităţile de evaluare sunt:
Evaluarea iniLială
Se aplică la începutul rezidenţiatului în anul I cFnd intră în stagiul de medicina de familie de luni si la finalul stagiului.
5. Sc.p Determinarea nivelului iniţial de pregătire al rezidentului şi evoluţia acestuia după cele luni de stagiu 6. ObiectiveE iniţierea si întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului iniţierea caietului rezidentului 7. Met.de discuţie iniţiala formator-rezident in care formatorul întreabă si notează aşteptările rezidentului precum si obiectivele pe care rezidentul le are in legătura cu propria formare in medicina de familie rezidentul completează "Chestionarul de evaluare iniţială a rezidentuluiN transmis de coordonatorul de rezidenţiat şi formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 1/ în funcţie de numărul de răspunsuri corecte se iniţiază caietul rezidentului 2BS: evaluarea iniţială se anexează la portofoliul rezidentului si constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului. Evaluarea intermediară (f.rmativă) Se aplică pe parcursul rezidenţiatului, la finele fiecărui stagiu sau la luni în cazul stagiului de medicina familiei. 8. Sc.p Evaluarea stadiului de pregătire si a nevoilor rezidentului 9. ObiectiveE reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului verificarea si îmbunătăţirea cunoştinţelor teoretice specifice, a abilităţilor practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienţii, experienţa clinică) a atitudinii faţă de pacienţi şi capacităţii de lucru în echipă. 10. Met.deE evaluarea va fi realizată de către formatorAmedicul îndrumător de stagiu şi se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conţine un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) şi recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoştinţa rezidentului. verificarea caietului rezidentului (feedbacP din partea formatoruluiAîndrumătorului de stagiu) actualizarea E,C a rezidentului autoevaluarea rezidentului Evaluarea finala (sumativa) Se aplică l a sfFrşitul perioadei de rezidenţiat. 11. Sc.p Acordarea titlului de medic specialist în ,.F. şi protecţia pacientului 12. Obiective
evaluarea cunoştinţelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar şi judecata clinică, diagnosticul şi managementul sindroamelor şi al simptomelor nespecifice, abordarea holistică şi comprehensivă, abilităţile de comunicare, principii de etică, abilităţi manageriale (anexa 2) 1 . Met.d.l.gie de evaluareE Evaluarea finală va lua în calcul: evaluările intermediare - 20P din nota finală participarea la cel puţin 8/% din activităţile (stagiu + curs) organizate - 10P din nota finală publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol ştiinţific original - 10P din nota finală caietul rezidentului - 10P din nota finală examinarea finală - examenul de specialitate - 50P din nota finală constFnd în:
1. proba scrisă 2. probă practică - caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult si copil. 3. proba de abilităţi practice in specificul ,F
Se recomandă ca preşedintele comisiei de examinare şi, pe cFt posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfăşurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult si copil şi proba practică într-un cabinet de medicină de familie.
Comisia consultativă de ,edicina familiei va propune ,inisterului Sănătăţii aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii şi de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus.
Anexa 2
CORMULAR ,E EVALUARE A ME,ICULUI REZI,ENT PE PARCURSUL PREGATIRII IN REZI,ENTIAT
Nume medic rezident ...........................................................
Nume evaluat.r .................................................................
,ata evaluării ..../..../........
EVALUAŢI URMĂTOARELE ,OMENIIE NESATISA CĂCĂTOR (1,2, ,4) SATISCĂCĂTOR (5,6,7) BUN (8,9,10) Nu se p.ate evalua Observaţii Judecata clinică (interpretează datele anamnestice,le corelează cu datele clinice şi paraclinice pt formularea diagnosticului,analizează riscurileAbeneficiile abordării terapeutice,ia decizii în situaţii dificile Cun.ştinţe medicale extensive,actualizate,bine organizate şi aplicate .Aptitudini clinice Aptitudini de C2,UNICA1E - deschis,înţelegător,empatic Explică considerentele clinice şi terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie a) A Anamneza ( logica,extinsă,orientată,eficientă) b) A Ex.fizic ( complet,orientatAselectiv,ţintit) c) A Aptitudini practice (experimentat,competent,abil ,efectuează corect diferite manevre ) a) b) c) 4.Calităţi etice - integru, respectuos,onest,dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul şi familia,informează corect şi complet 5.Pr.fesi.nalismA competent,conştiincios,cooperant,respec- tuos,completează lizibil şi corect documentele medicale,reevaluează datele diagnostice şi paraclinice. 6.EMC - îşi menţine şi îmbunătăţeşte nivelul profesional prin participare la manif.ştiinţifice,prezentări de caz,articole medicale,cercetare..etc 7.Organizare(eficientă) şi managementA este organizat şi eficient la locul de muncă,este punctual,are prezenţa bună, are calităţi şi aptitudini manageriale,reacţionează bine în situaţii limită. 8.Calificativ general( media celor precedente)
Puncte tari ..............................................................................................
Puncte slabe ............................................................................................
,e îmbunătăţit ...........................................................................................
Alte comentarii
Semnătura rezident ................ Semnătura evaluator .........................
Anexa 3
CORMULAR EVALUARE ME,IC REZI,ENT
Nume medic rezident...
Nume evaluator...
Data evaluării...
EVALUAŢI URMĂTOARELE ,OMENIIE NESATISA CĂCĂTOR (1,2, ,4) SATISCĂCĂTOR (5,6,7) BUN (8,9,10) Nu se p.ate evalua Observaţii 1 Judecata clinică (interpretează datele anamnestice,le corelează cu datele clinice şi paraclinice pt formularea diagnosticului,analizează riscurileAbeneficiile abordării terapeutice,ia decizii în situaţii dificile 2 Cun.ştinţe medicale extensive,actualizate,bine organizate şi aplicate .Aptitudini clinice 4 Aptitudini de C2,UNICA1E - deschis,înţelegător,empatic Explică considerentele clinice şi terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie 5 a) A Anamneza ( logica,extinsă,orientată,eficientă) b) A Ex.fizic ( complet,orientatAselectiv,ţintit) c) A Aptitudini practice (experimentat,competent,abil ,efectuează corect diferite manevre ) a) b) c) 6 4.Calităţi etice - integru, respectuos,onest,dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul şi familia,informează corect şi complet 7 5.Pr.fesi.nalismA competent,conştiincios,cooperant,respec- tuos,completează lizibil şi corect documentele medicale,reevaluează datele diagnostice şi paraclinice. 6.EMC - îşi menţine şi îmbunătăţeşte nivelul profesional prin participare la manif.ştiinţifice,prezentări de caz,articole medicale,cercetare..etc 7.Organizare(eficientă) şi managementA este organizat şi eficient la locul de muncă,este punctual,are prezenţa bună, are calităţi şi aptitudini manageriale,reacţionează bine în situaţii limită. 8.Calificativ general( media celor precedente)
Puncte tari ...
...
Puncte slabe ...
...
,e îmbunătăţit ...
...
...
Alte comentarii
Semnătura rezident..........................................Semnătura evaluator.................................
Anexa 4
BIBLI2G1AFIE 21IENTATICĂ
Pentru Curriculum de pregătire în specialitatea de ,edicina familiei
Restian A. - Bazele Medicinei de Familie , ediLia a Aa, Editura Medicală BucureMti, 2009. Matei ,. - sub redacLia - Esenţialul în Medicina Familiei, ediLia a Aa, Editura Medicală Amaltea BucureMti, 2016. Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice. C.urth Editi.n, 2014, Oxf.rd UniversitR Press. - editia in limba r.mana - Editura Hip.crate BucureMti, sub tipar, 2016. J.mpan A. - Medicina Familiei , ed. A IXAa, Editura Eur.stampa TimiM.ara, 2015. ,anasia 1. si colab. Pediatrie practică. Editura U.,.F. MIuliu HaţieganuN Cluj-Napoca, 2/13. Ciofu E., Ciofu C. - Esenţialul in Pediatrie, ediţia a 2-a, Editura ,edicală Amaltea, 2//2. Nanu D., ,arinescu B., ,atei D., Isopescu F. - Esenţialul in obstetrică – pentru studenţi, rezidenţi de obstetrică-ginecologie şi medici de familie - Editura ,edicală Amaltea Bucureşti, 2//8. Jompan A., Dumitraşcu C. - 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timişoara, 2/15. Florea L. Bărbulescu C., - Medicină de familie – ghid practic, Editura Sitech Craiova, 2/11 www.cnsmf.ro - Managementul astmului. Indrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică , CNS,F, Editura Infomedica, Bucureşti, 2//. www.cnsmf.ro - Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura Infomedica, Bucureşti, 2//.. www.cnsmf.ro - Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operaţional pentru implementarea în asistenţa primară din România, Bucureşti, 2//.. www.cnsmf.ro - Ghid de prevenţie, vol. 1-7, Programul 121., Iniţiative în sănătatea publică, Institutul Naţional de Sănătate Publică, CNS,F, ALIAT, Bucureşti, 2/1
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
NECROLOGIE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CURRICULUM ,E PREG Ă TIRE ÎN SPECIALITATEA NECROLOGIE
Intr.ducereE
Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 4/-5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenţii vor fi obligatoriu incluşi în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere şi îndrumare a medicului de gardă de linia I. ÎncepFnd cu anul IC de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă, cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat.
Privind stagiile din trunchiul comun de pregătire în rezidenţiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de 1ezidenţiat unde se vor desfăşura acestea.
Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naţionale A internaţionale indexate BDI A ISI Oeb of Vnowledge.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book ), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat al stagiului respectiv.
Fiecare modul A stagiu din pregătirea în rezidenţiat va fi absolvit numai după susţinerea unui examen scris şi practic în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,// (şapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, se va organiza minim un colocviu în timpul acestora.
La sfFrşitul pregătirii în rezidenţiat, rezidenţii vor susţine examenul de obţinere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor de sfFrşit de stagiu.
Examenul constă în patru probe:
• probă scrisă (subiecte de ,edicină internă - şi Nefrologie - 7 )E • două probe clinice ( 1 caz de ,edicină internă A Nefrologie şi 1 caz de Nefrologie)E • probă practică de interpretare a unor investigaţii A de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică. Tematica de examen este cea din ANEXA 1 . Examenul de medic specialist A primar în specialitatea Nefrologie se va desfăşura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidaţi şi 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în cadrul unei Discipline de Nefrologie (şef de lucrări A conferenţiar A profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiţii), candidaţii vor fi repartizaţi către alte Centre Universitare din ţară, care îndeplinesc condiţiile. La examenul de medic specialist, organizat bianual: • toate probele sunt eliminatoriiE nota minimă este 7 pentru fiecare probăE • pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 1/, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvireE • media minimă de promovare este 7,// (şapte).
Examenul de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.
N.B.: Tematica pentru examenul de medic primar este cea din ANEXA 2 .
Parcursul de pregătire în rezidenţiat - NEF12L2GIE - are o durată de 5 ani, avFnd următoarea structură:
A T1UNCHI C2,UN- 18 luni Cardiologie - 3 luni ,edicină internă - luni Diabet, nutriţie şi boli metabolice - 2 luni Urologie - 1,5 luni ATI - 2 luni 2pţional (Nefrologie A 1adiologie-Imagistică medicală A Ultrasonografie generală) - 3 luni Bioetică - b lună B NEF12L2GIE - 42 luni, din care:
Nefrologie - 1.,5 luni Nefrologie pediatrică - 2 luni Transplant renal - 2,5 luni Patologia abordului vascular - 1 lună Dializă - . luni Terapie intensivă nefrologică - luni Ultrasonografia aparatului urinar - 2 luni
N.B.: Toate stagiile din trunchiul comun se vor efectua obligatoriu în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie.
Privind stagiul opţional de 3 luni, medicul rezident poate opta între: Nefrologie A 1adiologie- Imagistică medicală A Ultrasonografie generală (modul I)E alegerea stagiului opţional se va realiza de către medicul rezident cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat.
1eferitor la stagiul de ultrasonografie a aparatului urinar, respectiv stagiul opţional de ultrasonografie generală, acestea se vor efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de rezidenţiat deţine atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care deţin atestat în Ultrasonografie generală.
C.nLinutul stagiil.rE I. Tematica
A TRUNCHIUL COMUN STAGIUL DE CARDIOLOGIE 1. Endocarditele 2. Calvulopatiile mitrale şi aortice 3. Pericarditele 4. Tulburările de ritm şi de conducere 5. Boala coronariană ischemică . Hipertensiunea arterială (esenţială, secundară şi urgenţele hipertensive) 7. Insuficienţa cardiacă 8. Bolile arterelor. Ateroscleroza. Trombembolismul pulmonar. Tromboflebitele .. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolotică STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1/. Bronhopatiile inflamatorii Bronşitele acute Bronşitele cronice. Bronhopneumopatia obstructivă cronică Bronşiectaziile 11. Astmul bronşic 12. Pneumoniile Pneumonii bacteriene şi nebacteriene Pneumonii la gazda imunocompromisă 13. Supuraţiile pulmonare Abcesul pulmonar Gangrena pulmonară 14. Tuberculoza pulmonară Diagnostic pozitiv Diagnostic diferenţial Complicaţii Tratament (inclusiv reacţii adverse) 15. Emfizemul pulmonar 1 . Sarcoidoza Diagnostic pozitiv Diagnostic diferenţial Complicaţii 17. Cancerul bronhopulmonar 18. Afecţiunile pleurei Pleurite Pleurezii Tumori pleurale 1. . Insuficienţa respiratorie pneumogenă acută şi cronică Sindromul de detresă respiratorie 2/. Ulcerul gastro-duodenal 21. Cancerul gastric 22. Bolile inflamatorii ale intestinului şi colonului Boala Crohn 1ectocolita ulcero-hemoragică 23. Neoplasmul intestinal 24. Sindromul icteric 25. Sindromul de hipertensiune portală şi insuficienţă hepatică 2 . Hepatitele cronice 27. Cirozele hepatice 28. Tumorile hepatice 2. . Litiaza biliară 3/. Pancreatitele acute şi cronice 31. Neoplasmul pancreatic 32. 1eumatismul articular acut 33. Poliartrita reumatoidă 34. Spondilita anPilopoetică 35. Sclerodermia, dermatomiozita 3 . Casculitele sistemice 37. LES 38. Guta 3. . Anemiile (macro-, megalocitare, feriprive şi hemolitice, aplastice) 4/. Sindroame mieloproliferative acute şi cronice Policitemia vera Leucemia granulocitară cronică Trombocitemia hemoragică ,ieloscleroza cu metaplazie mieloidă Leucemii acute mieloide 41. Sindroame limfoproliferativ, limfoamele maligne Boala HodgPin Limfoamele maligne non-hodgPiniene Leucemiile limfatice acute şi cronice 42. Gamapatii monoclonale ,ielomul multiplu Boala Oaldenstrom Amiloidoza 43. Sindroamele hemoragipare (trombocitopatii, coagulopatii, vasculopatii, CID, fibrinoliza) 44. Patologia glandei tiroide (hipertiroidia, hipotiroidia, afecţiunile glandei tiroide - boala Basedow, tiroiditele) 45. Patologia glandei paratiroide (hiper- A hipoparatiroidismului) 4 . Patologia glandei suprarenale (hipercorticismul, insuficienţa corticosuprarenală, boala Conn) 47. Patologia neurohipofizei (diabetul insipid, sindromul secreţiei inadecvate de vasopresină) 48. ,edicaţia antiinfecţioasă 4. . Bacteriemia, septicemia, sepsisul şi şocul septic STAGIUL DE DIABET, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE 5/. Diabetul zaharat 51. ,alnutriţia protein-calorică 52. 2bezitatea 53. Principii de dieto-terapie STAGIUL DE UROLOGIE 54. Patologia prostatică 55. Tumorile aparatului urinar 5 . Sindroame obstructive STAGIUL DE ATI 57. Intoxicaţiile acute 58. Îngrijirea pacientului cu ,2DS (sindromul de disfuncţie multiplă de organe) 5. . Îngrijirea pacientului cu şoc septic /. Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic 1. Anestezia şi tratamentul perioperator la pacientului renal 2. Abordul vascular pentru dializa în urgenţă STAGIUL DE ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ 3. Aspecte generale legate de explorarea ultrasonografică (indicaţii, limite, pregătirea pacientului, tipuri de transductor - alegerea transductorului adecvat, reglarea aparatului, obţinerea unei imagini optime, măsurători, redactarea unui buletin ecografic) 4. Elemente de fizică 5. Standardizarea imaginii ultrasonografice - secţiuni elementare. Noţiuni semiologice de bazaE diferenţierea imaginii normale de cea patologica . Artefacte întFlnite în ultrasonografie: identificare şi modalităţi de îndepărtare ale acestora 7. Tipuri şi tehnologii noi de examinare ultrasonografică (2D, 3D, 4D, transabdominală A endocavitară, Doppler, cu substanţă de contrast, elastografia)E noţiuni fundamentale de ultrasonografie Doppler (continuu, pulsat, color şi Power) 8. Ficatul .. Colecistul şi căile biliare 7/. Casele sistemului port 71. Pancreasul 72. Splina 73. Spaţiul retroperitoneal (aorta + principalele ramuri, CCI) 74. 1inichii - noţiuni generale 75. Loje suprarenale 7 . Cezica urinară - noţiuni generale 77. Prostata - noţiuni generale 78. Uterul şi anexele 7.. Peritoneul 8/. Ultrasonografia în urgenţele abdominale STAGIUL DE RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ 81. 1adiografia reno-vezicală simplă - modalitate de execuţie, indicaţii, contraindicaţii şi interpretare 82. Urografie intravenoasă (UIC) în patologia renală - modalitate de execuţie, indicaţii, contraindicaţii şi interpretare 83. Scintigrafia renală - modalitate de execuţie, indicaţii, contraindicaţii şi interpretare 84. Aspecte computer tomograf (CT) în patologia renală 85. Aspecte de imagistică rezonanţă magnetică (I1,) în patologia renală 8 . Aspecte angiografice în patologia renală STAGIUL DE BIOETICĂ tematica de curs I. Intr.ducere în Bi.etică - 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. C.nceptele de sănătate, b.ală, suferinLă prin prisma bi.eticii - 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţă religioasă, etnie etc) III. RelaLia medicApacient I - 2 .re 1. Calori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. RelaLia medicApacient II - 2 .re 1. ConsimţămFntul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. 1elaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient V. GreMeli Mi er.ri în practica medical ă - 2 .re 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Pr.bleme etice la începutul vieLii - 2 .re 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Pr.bleme etice la finalul vieLii - 2 .re 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de Lesuturi Mi .rgane umane - 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetică Mi gen.mică - 2 .re 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercet ă rii pe subiecLi umani - 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică tematica seminarilor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r Mi principiil.r în bi.etică - 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etică - 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămFntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaLiei medicApacient prin cazuri practice - 2 .re 1. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaLiei medicApacient prin cazuri practice - 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. 1olul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea n.Liunil.r de greMeală Mi er.are în medicin ă prin cazuri c.ncrete - 2 .re 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vieLii pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re VII.,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vieLii pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re VIII.,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de Lesuturi Mi .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetică Mi gen.mic ă pe baza un.r cazuri c.ncrete - 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecLi umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete - 2 .re B NEFROLOGIE Tematica pentru STAGIILE DE NEFROLOGIE, TERAPIE INTENSIVĂ NEFROLOGICĂ ŞI DIALIZĂ 1. Anat.mie, embri.l.gie Mi fizi.l.gia rinichiului 2. Semi.l.gia aparatului urinar
. Expl.rări paraclinice în nefr.l.gie
4. Tulburările hidrice Mi electr.litice 5. Tulburările echilibrului acid.bazic 6. Mecanismele imun.l.gice ale b.lil.r renale 7. B.lile gl.merulare (pat.geneza Mi clasificare, prezentare clinică generală, b.ala cu leziuni minime, gl.merul.scler.za f.cală Mi segmentală, nefr.patia membran.asă, gl.merul.nefrita membran.pr.liferativă, cri.gl.bulinemia, nefr.patia cu imun.gl.bulina A, nefrita Hen.chA Schonlein, b.ala G..dpasture, vasculite renale Mi sistemice, nefrita lupică, b.li gl.merulare as.ciate cu infecţii, amil.id.za renală) 8. B.ala renală dat.rată dispr.teinemiil.r 9. Micr.angi.patiile tr.mb.tice 10. Nefr.patia diabetică 11. Hipertensiunea esenLială Mi secundară 12. Infecţiile tractului urinar (infecLiile tractului urinar la adult, tubercul.za renală, infecLiile fungice ale tractului urinar)
1 . B.lile renale în sarcină
14. B.lile chistice renale 15. Nefr.patii ereditare 16. Nefr.litiaza Mi nefr.calcin.za 17. Nefr.patii tubul.interstiţiale acute Mi cr.nice 18. Nefr.patii vasculare 19. Rinichiul senil 20. InTuria renală acuta (inclusiv sindr.mul hepat.renal) 21. B.ala cr.nică de rinichi 22. Tum.rile renale
2 . UrgenLe nefr.l.gice
24. Met.de de epurare extrarenală (hem.dializa, hem.filtrarea, hem.diafiltrare, plasmafereza, dializa perit.neală) 25. Transplantul renal 26. Principii de administrare a medicamentel.r la pacientul cu b.ală cr.nică de rinichi 27. NutriLia la b.lnavul renal
Tematica pentru STAGIUL DE ULTRASONOGRAFIE A APARATULUI URINAR
1. N.ţiuni intr.ductive de ultras.n.grafie generală Mi particularităLi ale ec.grafiei aparatului urinar 2. Anat.mia ec.grafică a aparatului urinar
. Ultras.n.grafia rinichiului în b.lile gl.merulare
4. Ultras.n.grafia rinichiului în nefr.patia diabetică 5. Ultras.n.grafia rinichiului în afecLiunile vasculare 6. Ultras.n.grafia rinichiului în b.lile chistice 7. Ultras.n.grafia rinichiului în b.lile ereditare 8. Ultras.n.grafia aparatului urinar în infecLiile de tract urinar 9. Ultras.n.grafia renala în afecţiuni ur.l.gice 10. Ultras.n.grafia rinichiului în insuficienLa renală acută 11. Ultras.n.grafia rinichiului în b.ala cr.nică de rinichi 12. Ultras.n.grafia rinichiului la pacientul dializat 1 . Ultras.n.grafia rinichiului transplantat
14. Ultras.n.grafia tum.ril.r renale 15. Ultras.n.grafia pat.l.giei vezicii urinare 16. Ultras.n.grafia pat.l.giei pr.statei 17. Ultras.n.grafia aparatului urinar - an.malii c.ngenitale 18. Elast.grafia aparatului urinar. N.ţiuni intr.ductive STAGIUL DE NEFROLOGIE PEDIATRICĂ Particularităţi anatomo-funcţionale ale aparatului reno-urinar al copilului Particularităţi epidemiologice, clinice şi terapeutice ale bolilor renale la populaţia pediatrică Particularităţi ale terapiei de supleere renală la populaţia pediatrică STAGIUL DE TRANSPLANT RENAL Imunologia transplantului renal. ,etode de evaluare a compatibilităţii Alegerea donatorului. Noţiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noţiuni de tehnică chirurgicală a transplantării Evoluţia rinichiului transplantat. ,ijloace şi metode de evaluare a grefei renale Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare Complicaţiile transplantului renal, diagnostic şi tratament Indicaţii, contraindicaţiiE avantaje, dezavantaje ale transplantării renale STAGIUL DE PATOLOGIA ABORDULUI VASCULAR Anatomia sistemului venos central (venele de la baza gFtului şi femurale) Tipuri de abord vascular permanent, complicaţii, tratament N.B.: Stagiul se va desfăşura în Clinicile de Nefrologie. II. ActivităLi practice A. MANEVRE Toracenteza Puncţia arterială şi gazometria sanguină 1esuscitarea cardio-respiratorie 2xigenoterapie Inserţia, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea şi monitorizarea accesului vascular. ,ăsurarea invazivă a presiunii venoase centrale şi interpretarea rezultatului Electrocardiograma ,onitorizarea electrocardiogramei. ,onitorizarea continuă ambulatorie a electrocardiogramei şi tensiunii arteriale 2scilometrie Paracenteza diagnostică şi terapeutică Perfuzia de sFnge şi derivate Evaluarea stării de nutriţie (antropometrie, SGA - Subjective Global Assessment - evaluarea subiectivă globală) Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate) ,enţinerea permeabilităţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi Puncţia biopsie renală Stabilirea parametrilor de efectuare a şedinţei de hemodializă în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului(acut sau cronic)E conectarea A restituirea pacientului la aparatul de hemodializă Stabilirea parametrilor de efectuare a şedinţei de hemofiltrare A hemodiafiltrare în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic) Stabilirea parametrilor de efectuare a şedinţei de plasmafereză în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului Desfăşurarea schimburilor la pacienţii dializaţi peritoneal Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritonealăE interpretarea rezultatelor testului ,ontarea sondei uretro-vezicale Efectuarea de ultrasonografii ale aparatului urinar B. INTERPRETAREA INVESTIGAŢIILOR Examenul lichidului pleural Examenul de spută Exsudat faringian Explorări funcţionale respiratorii Gazometria sanguină ,onitorizarea ambulatorie a electrocardiogramei şi tensiunii arteriale Ecocardiografie Electrocardiograma 2scilometrie Hemocultură Coprocultură Fundul de ochi Endoscopia digestivă Teste de hepatocitoliză Teste de colestază ,arPeri ai infecţiilor cu virusuri hepatice şi HIC Examenul lichidului de ascită Hemoleucograma Ionograma sanguină şi urinară Parametrii echilibrului acido-bazic Electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor serice şi urinare Lipidograma Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL ( neutrophilgelatinase-associatedlipocalin ) - valori sanguine şi urinare Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produşii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASL2 (antistreptolizina 2), test Coombs, ANCA (anticorpi anti- citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2 Dozări hormonale: tiroidiene, parathormon, renină, A1P (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron Investigaţii imagistice specifice (radiografia cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorări imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cuAfără compresie, cuAfără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizata, uro-CT, 1,N) Alimentaţia parenterală Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore Examen bacteriologic al urinii Probe funcţionale glomerulare Probe funcţionale tubulare Puncţia biopsie renală - interpretarea rezultatelor anatomo-patologice Lichidul de dializă peritoneală Interpretarea VtAC în hemodializă şi dializă peritoneală, şi modificarea parametrilor de dializă în funcţie de aceste valori
PA1CU1S 1EZIDENŢI - 5 ANI ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC ANUL C Nefrologie 3L Nefrologie 3L Nefrologie 3,5L TI nefrologică 4L TI nefrologică 2L Cardiologie 3L Diabet, nutriţie şi boli metabolice 2L Transplant 2,5L Dializă L Nefrologie 1/L ,edicină internă L Urologie 1,5L Nefrologie pediatrică 2L Ultrasonografia aparatului urinar 2L Bioetică /,5L Patologia abordului vascular 1L ATI 2L Dializă 3L 2pţional 3L T2TAL 12L T2TAL 12L T2TAL 12L T2TAL 12L T2TAL 12L
TI nefrologică R terapie intensivă nefrologică
N.B.: Toate stagiile din trunchiul comun se vor efectua obligatoriu în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie.
Privind stagiul opţional de 3 luni, medicul rezident poate opta între: Nefrologie A 1adiologie-Imagistică
medicală A Ultrasonografie generală (modul I)E alegerea stagiului opţional se va realiza de către medicul rezident cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat.
1eferitor la stagiul de ultrasonografie a aparatului urinar, respectiv stagiul opţional de ultrasonografie generală, acestea se vor efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de rezidenţiat deţine atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care deţin atestat în Ultrasonografie generală.
Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naţionale A internaţionale indexate BDI A ISI Oeb of Vnowledge.
Examenul de medic specialist A primar în specialitatea Nefrologie se va desfăşura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidaţi şi 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în Disciplina Nefrologie (şef de lucrări A conferenţiar A profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiţii), candidaţii vor fi repartizaţi către alte Centre Universitare din ţară, care îndeplinesc condiţiile.
Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat al stagiului respectiv.
TEMATICA
pentru examenul de medic specialist specialitatea NECROLOGIE
I. PROBA SCRISĂ ( subiecte tematică medicină internă Mi 7 subiecte tematică nefr.l.gie) II - III. ,OUĂ PROBE CLINICE
IV. PROBA PRACTICĂ
I. PROBA SCRISĂ
A) ME,ICINĂ INTERNĂ 1. Bronhopneumopatia cronică şi obstructivă. 2. Astmul bronşic. 3. Pneumonii. 4. Supuraţiile bronhopulmonare. 5. TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diferenţial şi complicaţii. . Cancerul bronhopulmonar. 7. Pleureziile. 8. Endocardita bacteriană subacută. .. Calvulopatii mitrale şi aortice. 1/. Pericardite. 11. Cardiopatia ischemică (angina pectorală, infarctul miocardic acut). 12. Insuficienţa cardiacă. 13. Tulburările de ritm şi conducere. 14. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară. Urgenţele hipertensive. 15. Embolia pulmonară. Tromboflebita. 1 . Boala arterială ocluzivă. 17. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice. 18. Sindromul mieloproliferativ (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) - diagnostic şi complicaţii. 1. . ,ielomul multiplu. 2/. Leucemia limfatică cronică - diagnostic şi complicaţii. 21. Sindroame hemoragipare - diagnostic şi complicaţii. 22. Ulcerul gastrointestinal. 23. Pancreatitele acute şi cronice - diagnostic şi complicaţii. 24. Hepatita cronică. 25. Ciroza hepatică. 2 . Litiaza biliară. 27. Colita ulceroasă şi boala Crohn - diagnostic şi complicaţii. 28. 1eumatismul articular acut. 2. . Poliartrita reumatoidă - diagnostic şi complicaţii. 3/. Colagenoze (lupus eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita). 31. Casculitele sistemice. 32. Diabetul zaharat. 33. Patologia prostatei. 34. Sindromul de disfuncţie multiplă de organe (,2DS) - etiopatogenie, diagnostic şi abordare terapeutică. B) NECROLOGIE
28. Anatomia şi fiziologia rinichiului.
2.. Semiologia aparatului urinar.
3/. Tulburările hidrice şi electrolitice.
31. Tulburările echilibrului acidobazic. 32. Bolile glomerulare (patogeneza şi clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală şi segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membranoproliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch-Schonlein, boala Goodpasture, vasculite renale şi sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecţii, amiloidoza renală). 33. Boala renală datorată disproteinemiilor. 34. Sindromul hemolitic-uremic. 35. Nefropatia diabetică.
3 . Hipertensiunea renovasculară si renoparenchimatoasă.
37. Infecţiile tractului urinar (infecţiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecţiile fungice ale tractului urinar).
38. Bolile renale în sarcină.
3.. Bolile chistice renale.
4/. Nefropatii ereditare.
41. Nefrolitiaza şi nefrocalcinoza. 42. Nefropatii tubulointerstiţiale acute şi cronice. 43. Nefropatii vasculare. 44. 1inichiul senil. 45. Injuria renală acuta (inclusiv sindromul hepatorenal).
4 . Boala cronică de rinichi.
47. ,etode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală). 48. Transplantul renal.
II - III. ,OUĂ PROBE CLINICE
1. Un caz din tematica de medicină internă A nefrologie - notată la proba scrisă. 2. Un caz din tematica de nefrologie - notată la proba scrisă.
IV. PROBA PRACTICĂ
Interpretarea unei investigaţii din tematica de la proba practică :
1. Hemograma. 2. Ionograma sanguină şi urinară. 3. Electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor serice şi urinare. 4. Lipidograma. 5. Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL ( neutrophil gelatinase-associated lipocalin ) - serice şi urinare
. Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produşii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASL2 (antistreptolizina 2), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.
7. Teste de citoliză hepatică. 8. Teste de colestază hepatică.
.. ,arPeri imunologici ai infecţiilor cu virusuri hepatice. 1/. Teste pentru HIC.
11. Echilibrul acidobazic. 12. Dozări hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron. 13. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore. 14. Examen bacteriologic al urinii. 15. Probe funcţionale glomerulare. 1 . Probe funcţionale tubulare.
17. Explorări imagistice renale:
- radiografia renală simplă - radiourografia cuAfără compresie, cuAfără cistografie - pielografia ascendentă - arteriografia renală - nefrograma izotopică - nefroscintigrama - ultrasonografia aparatului urinar - tomografia computerizata, uro-CT
- 1,N
21. 1adiografia toracică. 22. 1adiografia tubului digestiv. 23. 1adiografia scheletului osos. 24. Electrocardiograma. 25. Fundul de ochi.
2 . Exsudatul faringian.
27. Hemocultura, coprocultura. 28. Puncţia biopsie renală.
2.. Lichidul de dializă peritoneală.
,anevre A prescripţii A indicaţii :
3/. Puncţia biopsie renală.
31. Tehnica inserţiei unui cateter de hemodializă. 32. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de hemodializă în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic)E conectarea A restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă. 33. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de hemofiltrare A hemodiafiltrare în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic). 34. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de plasmafereză în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului. 35. Desfăşurarea unui schimb la pacienţii dializaţi peritoneal - metodă. 3 . Iniţierea dializei peritoneale - parametrii.
37. Conduita terapeutică în funcţie de analizele lichidului peritoneal. 38. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritonealăE interpretarea rezultatelor testului.
3.. Interpretarea VtAC în hemodializă şi dializă peritoneală, şi modificarea parametrilor de dializă în funcţie de aceste valori.
4/. Efectuarea şi interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE
Definiţia specialităţii:
Neurologia este o ramură specială a medicinii care se ocupă cu patologia, diagnosticul și tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central, sistemul nervos periferic si bolilor sistemului muscular si jonctiunilor neuromusculare.
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI 5 NUMARUL TOTAL DE MODULE 10 MODULUL 1 NEUROLOGIE CLINICA ADULTI (I) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 52saptamani/ 12 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 172 ore/ modul: 4 ore/ saptamana ( 2 ore x 2 cursuri ), 10 luni MODULUL 2 MEDICINA INTERNA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 34 saptamani/6 luni/modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 68 ore/ modul: 2 ore/ saptamana (2 ore x 1 curs), 6 luni MODULUL 3 TERAPIE INTENSIVA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 4 EXPLORARI FUNCTIONALE IN NEUROLOGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 5 DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC si NEURORADIOLOGIE INTERVENTIONALA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 6 NEUROLOGIE CLINICA ADULTI (II) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 52saptamani/ 12 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 172 ore/ modul: 4 ore/ saptamana ( 2 ore x 2 cursuri ), 10 luni MODULUL 7 NEUROCHIRURGIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 8 NEUROLOGIE PEDIATRICA NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 9 PSIHIATRIE NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 saptamani/ 2 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18 ore/ modul: 2 ore/ saptamana ( 2 ore x 1 curs ), 2 luni MODULUL 10 NEUROLOGIE CLINICA ADULTI (III) NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 78 saptamani/ 16 luni/ modul ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 3120 ore stagiu practic ( 8 ore/zi ) Total ore pregătire teoretică 2.580 ore Total ore pregătire practică 29.652 ore Structura programului Modulul 1, anul I: NEUROLOGIE (12 luni) Nr. ore curs. 172 ore ( 2 ore x 86 cursuri ) in 43 saptamani Nr. ore practică. 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucratoare in 52 saptamani ), inclusiv participarea la serviciul de garda ( cf. particularitatilor administrative si de organizare ale clinicii in care se desfasoara stagiul de rezidentiat ) 1. Tematică. 1a. Tematica cursuri 1. Elemente de neurobiologie in sistemul nervos central si periferic si implicatiile lor in conditii normale si patologice ( structura si functiile barierei hemato-encefalice si hemato-spinale; bariera creier / LCR; formarea, circulatia si compozitia normala si in conditii patologice a LCR; structura si functiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare inter- si intracelulara, geneza si transmiterea impulsului nervos, organizarea retelelor neuronale si transmiterea sinaptica, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescentelor primare si secundare ) 2. Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestari neurologice secundare terapiei neurotrope si psihotrope 3. Semiologia sensibilitatii a. Organizarea sensibilitatii corpului-somestezia b. Semiologia analitica a sensibilitatii c. Sindroame senzitive d. Durerea neuropatica si durerea nociceptiva – fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Studiul motilitatii a. Organizarea generala a comportamentului motor si a sistemelor care controleaza miscarea b. Sindromul de neuron motor central c. Sindromul de neuron motor periferic d. Sindroamele detrerminate de leziunile ganglionilor bazali e. Sindroamele cerebeloase f. Miscarile involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile 5. Semiologia si patologia nervilor cranieni si structurilor asociate din sistemul nervos central: a. Nervul si caile olfactive (I) b. Nervul optic (II) si caile vizuale o nevrita optica o neuropatia optica ischemica o compresiile nervului optic o alte neuropatii optice c. Motilitatea oculara (III,IV,VI) d. Nervul trigemen ( V ) si structurile asociate sensibilitatii cranio-cefalice si masticatiei e. Nervul facial (VII) - functiile si structurile asociate f. Nervul vestibular si cohlear (VIII) si structurile asociate i. Functia vestibulara in conditii normale si patologice in realizarea echilibrului si in perceptia si integrarea spatiala ii. Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central si periferic iii. Examinarea si patologia functiei auditive g. Nervul glosofaringian (IX) si structurile asociate h. Nervul vag (X) si structurile asociate i. Nervul spinal (XI) si structurile asociate j. Nervul hipoglos (XII) si structurile asociate 6. Semiologia functiilor vegetative a. Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, functii, examinare clinica si de laborator, diagnostic b. Sindroamele hipotalamo-hipofizare c. Sindroame si boli disautonomice ( primare si secundare ) 7. Constienta a. Definitie si elemente componente, evaluare clinica b. Organizarea anatomo-functionala a structurilor care conditioneaza realizarea normala a starii de constienta c. Somnul normal – fiziologie, explorare clinica si de laborator d. Tulburari de somn si veghe – clasificarea si fiziopatologia tulburarilor de somn, diagnostic clinic si de laborator e. Starile comatoase, stuporul, starea de minima constienta, starea vegetativa f. Moartea cerebrala g. Mutismul akinetic si sindromul “locked-in” h. Sindromul confuzional, deliriumul 8. Functiile nervoase superioare in conditii normale si patologice a. Functiile neurocognitive ( atentia complexa, functia executiva, memoria si invatarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptiva si constructiva, cognitia sociala ) b. Praxia si apraxiile c. Functiile gnozice si agnoziile d. Limbajul si tulburarile sale e. Dominanta cerebrala f. Evaluarea neuropsihologica in afectiunile neurologice 9. Comportamentul uman – baze morfo-functionale in conditii normale si patologice ( inclusiv comportamentul adictiv si comportamentul compulsiv in boli neurologice ) 10. Tulburarile neurocognitive: tulburarea neurocognitiva usoara ( MCI ),tulburarea neuro cognitiva majora, sindromul demential; tulburarile cognitive vasculare ( VCI ) si bolile care determina tulburari neurocognitive ( primar neurologice si generale ). 11. Epilepsia si pierderile starii de constienta a. Epilepsia la copii b. Epilepsia la adulti c. Clinica d. Etiologia e. Fiziopatologia f. Diagnostic diferential si pozitiv g. Tratament h. Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia 12. Algiile craniene si faciale a. Dispozitivul de sensibilitate al fetei si craniului b. Nevralgiile de trigemen si alte algii craniene si faciale c. Migrena d. Alte cefalalgii – clasificare, entitati clinice ( inclusiv sindroamele cefalalgice acute, cefalee de tensiune, cefaleea de tip “cluster”, cefaleea zilnica recenta, cefaleea prin abuz de medicamente ) 13. Sd. de hipertensiune intracraniana 14. Sd. de hipotensiune intracraniana 15. Dinamica normala si tulburarile de dinamica ale LCR. Hidrocefaliile. 16. Patologia nervilor periferici a. Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice b. Leziunile radacinilor, plexurilor si nervilor periferici (spinali si cranieni) c. Mononeuropatiile d. Polineuropatiile e. Mononeuropatiile multiplex f. Poliradiculoneuropatiile ( acute si cronice ) g. Tumorile nervilor periferici h. Neuropatii periferice ereditare i. Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic 17. Bolile maduvei spinarii a. Mielopatia cervicala vertebrala b. Bolile spinale vasculare i. infarctele medulare ii. hemoragiile intramedulare iii. malformatiile vasculare spinale c. Claudicatia spinala – diagnostic diferential d. Siringomielia e. Neuroinfectiile spinale i. mielitele virale ii. alte boli infectioase spinale ( inclusiv cele spirochetale ) f. Degenerescenta spinala combinata subacuta g. Mielopatiile toxice h. Mielopatiile de iradiere i. Tumorile vertebro-medulare ( epi- si intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale ) – v. cap. Neuro-oncologie j. Mielopatiile paraneoplazice – v. cap. Neuro-oncologie k. Mielitele transverse – diagnostic pozitiv si diferential, etiologie, tratament l. Bolile spinale demielinizante si imun-mediate (v.scleroza multipla si bolile inrudite) m. Leziunile traumatice ale maduvei spinarii 18. Bolile vasculare cerebrale si spinale a. Anatomia si fiziologia circulatiei cerebrale b. Anatomia si fiziologia circulatiei maduvei spinarii c. Bolile arterelor cervico-cerebrale si spinale d. Ischemia cerebrala si spinala: i. fiziopatologie ii. accidente vasculare ischemice cerebrale si spinale acute ( AIT, infarcte cerebrale si spinale): iii. etiologie, forme anatomo-clinice, diagnostic, atitudine terapeutica e. Malformatiile vasculare cerebrale si spinale f. Hemoragia cerebrala g. Hemoragia subarahnoidiana h. Sechele dupa accidentele vasculare cerebrale si spinale i. manifestari clinice ii. tratament iii. neurorecuperarea dupa accidentele vasculare cerebrale i. Preventia primara si secundara in bolile vasculare cerebrale si spinale j. Complicatiile neurologice specifice ale hipertensiunii arteriale i. Boala de vase mici cerebrala ii. Encefalopatia hipertensiva si sindromul encefalopatiei posterioare reversibile k. Trombozele venoase si tromboflebitele cerebrale 1b. Tematica explorari clinice si paraclinice 1. Examenul fundului de ochi 2. Examenul lichidului cefalorahidian. Punctia lombara si suboccipitala 3. Explorarea radiologica a canalului rahidian si a continutului sau, maduva spinarii si radacini 4. Radiografia simpla de craniu 5. Examenul ultrasonografic al circulatiei cervico-cerebrale 6. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral si vertebro-medular 7. Scintigrafie cerebrala clasica. Notiuni SPECT si PET 8. Tomodensitometrie cerebrala si medulara 2. Obiective educaţionale. a. insusirea semiologiei neurologice b. insusirea modului de examinare clinica neurologica c. insusirea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si tratamentul celor mai frecvente afectiuni neurologice ( acute si cronice ) 3. Rezultate aşteptate a. capacitatea de a diagnostica sindroamele neurologice b. capacitatea de a diagnostica si trata unele dintre cele mai frecvente afectiuni neurologice ( mentionate in tematica de curs a modulului), care reprezinta urgente majore: accidentele vasculare cerebrale si spinale acute, trombozele venoase cerebrale, epilepsia, neuropatiile acute si subacute ( inclusiv poliradiculoneuropatiile acute inflamatorii ), mielitele acute si subacute, compresiile medulare ............................................................................................................................................................................. Modulul 2, anul II: MEDICINA INTERNA (6 luni) Nr. ore curs. 68 ore ( 2 ore curs x 34 saptamani ) Nr. ore practică. 1020 ore stagiu practic 1. Tematică. 1a. Tematica curs 1. Ateroscleroza si aterotromboza 2. Hipertensiunea arteriala 3. Boala coronariana ischemica si infarctul miocardic acut 4. Tromboembolismul pulmonar 5. Insuficienta cardiaca 6. Edemul pulmonar acut ( cardiogen si non-cardiogen ) 7. Cardiomiopatiile si miocarditele 8. Aritmiile cardiace si tulburarile de conducere cardiaca 9. Valvulopatiile si Bolile cardiovasculare congenitale 10. Sincopele 11. Cordul pulmonar 12. Bolile aortei si arteriopatiile periferice 13. Boala ulceroasa si bolile maligne ale tubului digestiv 14. Bolile inflamatorii intestinale 15. Hepatitele acute si cronice 16. Cirozele hepatice. Encefalopatia hepatoportala; insuficienta hepatica 17. Pancreatitele acute si cronice 18. Insuficienta renala acuta si cronica 19. Infectiile urinare 20. Tulburarile hidro-electrolitice. Acidoza si alcaloza 21. Astmul bronsic si bronhopneumopatia obstructiva cronica 22. Cancerul bronhopulmonar 23. Insuficienta respiratorie 24. Hemostaza si tulburarile de coagulare 25. Poliglobuliile si anemiile 26. Hemato-oncologie 27. Patologia trombocitara 28. Diabetul zaharat si sindromul metabolic 29. Dislipidemiile 30. Acidoza lactica 31. Imunologie clinica – notiuni fundamentale 32. Angiopatii inflamatorii sistemice si bolile reumatologice imunitare 33. Sarcoidoza 34. Socul cardiogen 1b. Tematica explorarilor clinice si paraclinice 1. Interpretarea examenelor imagistice in afectiunile prevazute in tematica, pe aparate si sisteme 2. Interpretarea rezultatelor de la explorarile respiratorii (spirometrie si determinarea gazelor sanguine) 3. Interpretarea unei electrocardiograme a. stabilirea axului electric si modificarile patologice ale axului b. hipertrofii atriale si ventriculare c. modificari EKG in cardiopatia ischemica d. diagnosticul EKG in cordul pulmonar cronic e. tulburari de ritm cardiac f. tulburari de conducere g. indicatiile, tehnica si interpretarea probei de efort 4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevazuta in tematica 5. Interpretarea datelor de ecografie abdominala 6. Interpretarea rezultatelor de la toracocenteza 7. Interpretarea rezultatelor de la paracenteza 8. Tehnici de explorare a secretiei gastrice si interpretarea rezultatelor 9. Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice 10. Interpretarea oscilometriei 11. Interpretarea examenelor urinare de laborator 12. Defibrilarea si cardioversia – (asistat de specialist) 13. Interpretarea rezulatelor hematologice din sangele periferic si maduva pentru principalele afectiuni hematologice prevazute in tematica 14. Punctia biopsie hepatica: interpretare 2. Obiective educaţionale. a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare diagnosticului si indicatiilor terapeutice corecte la pacientii cu afectiuni neurologice care au factori de risc si comorbiditati din sfera cardiologiei si medicinii interne 3. Rezultate aşteptate a. capacitatea de a diagnostica corect afectiunile medicale si factorii de risc asociati bolilor neurologice b. capacitatea de a intelege si a interpreta corect rezultatele explorarilor specifice din medicina interna c. capacitatea de a armoniza corect indicatiile terapeutice pentru afectiunile neurologice cu cele ale factorilor de risc si comorbiditatilor din sfera cardiologiei si medicinii interne d. capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare din specialitatile de cardiologie si medicina interna ............................................................................................................................................................................ Modulul 3, anul II: TERAPIE INTENSIVA (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică pentru activitatea de curs si stagiu practic: 1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie 2. Terapia intensiva a hipertensiunii intracraniene si al modificarilor de presiune a LCR 3. Terapia intensiva a comelor si statusului post-coma 4. Terapia intensiva a AVC severe si complicatiilor lor 5. Terapia intensiva in statusul epileptic 6. Terapia intensiva a traumatismelor cranio-cerebrale si vertebro-medulare severe 7. Terapia intensiva a bolilor neuromusculare cu risc vital 8. Terapia intensiva a neuroinfectiilor severe 9. Terapia intensiva a hipertermiei maligne si a sindromului neuroleptic malign 10. Terapia intensiva a leziunilor cerebrale post-hipoxice/ anoxice 11. Asistenta respiratorie si ventilatia artificiala 12. Monitorizarea si terapia tulburarilor de homeostazie si a tulburarilor metabolice 13. Terapia de suport cardiovascular 14. Asistenta psihologica a pacientilor din unitatile de terapie intensiva si a membrilor familiilor acestora 15. Diagnosticul de moarte cerebrala si procedurile de donare de organe 2. Obiective educaţionale: a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare diagnosticului si indicatiilor corecte de terapie intensiva la pacientii cu afectiuni neurologice si/ sau comorbiditati severe b. insusirea aspectelor de diagnostic si terapie neurologica la bolnavii critici 3. Rezultate aşteptate a. capacitatea de a acorda primele ingrijiri de terapie intensiva la bolnavii critici pana la momentul transferului acestora untr-un serviciu de terapie intensiva b. capacitatea de a diagnostica si trata corect afectiunile neurologice la un bolnav critic dintr-un serviciu de terapie intensiva .................................................................................................................................................... Modulul 4, anul II: EXPLORARI FUNCTIONALE IN NEUROLOGIE ( EEG, explorari neuromusculare, potentiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrala ) (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică pentru activitatea de curs si stagiu practic 1. Electroencefalografie 1. Bazele neurofiziologice ale EEG 2. Tehnica generala EEG a. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi aditionali, electrozi de profunzime, derivatii, montaje ) b. Aparat de inregistrare ( sisteme de amplificare, masa de comanda, sisteme de etalonare, canale de inregistrare, sisteme de afisaj ) c. Tehnici speciale de inregistrare,transmisie si monitorizare d.Principii de analiza automata e.Artefacte 3. Metode de activare 4. Glosar de termeni EEG 5. Buletin EEG - redactare 6. EEG la adultul normal in stare de veghe 7. EEG la adultul normal in somn 8. EEG la copilul normal 9. EEG la subiecti normali varstnici 10. Posibilitati mai frecvente de interpretare eronata a unor grafoelemente. 11. Modificari EEG - semnificatie 12. Electrogeneza activitatii electrice epileptice a. Descarcare neuronala, epileptica, epileptica interictala, epileptica ictala 13. EEG in epilepsie EEG interictala a. activitate de fond b. activitate paroxistica c. morfologia si cronologia undelor sincrone simetrice d. activitate paroxistica focala si multifocala e. activitate paroxistica difuza i. video-EEG ii. aspecte EEG ictale si interictale in diferite forme de epilepsie f. criterii electrochimice de clasificare g. epilepsii generalizate primare h. epilepsii generalizate secundare i. epilepsii partiale i. EEG in diagnosticul si diagnosticul diferential al epilepsiilor ii. EEG in evolutia epilepsiilor iii. EEG psihozelor la epileptici iv. modificari EEG induse de anticonvulsivante v. EEG in prognosticul epilepsiilor 14. EEG in tumori cerebrale 15. EEG in boli vasculare cerebrale 16. EEG in traumatisme cranio-cerebrale 17. EEG in moartea cerebrala si starile vegetative prelungite 18. EEG in neuroinfectii 19. EEG in encefalopatii 20. EEG in demente 21. Recomandari internationale pentru efectuarea examenului EEG 22. Polisomnografia: tehnica, interpretare 2. Explorari electrofiziologice neuromusculare si ale reactivitatii SNC ( electromiografie, electroneurografie, potentiale evocate ) 1. Date generale despre unitatea motorie 2. Structura nervilor periferici si conducerea nervoasa 3. Structura jonctiunii neuromusculare 4. Structura fibrei musculare 5. Principii de baza ale electrodiagnosticului 6. Evaluarea indicatiei de efectuare a testelor de electrodiagnostic 7. Metodologie : A) Studiul de conducere nervoasa ( electroneurografia ) 1. studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potentialului de actiune muscular compus (CMAP) 2. studiul conducerii nervoase senzitive – viteze de conducere senzitive, analiza potentialului de actiune senzitiv (SNAP) 3. aspecte particulare : i. dipersia temporala si anularea fazelor ii. blocul de conducere iii. factori care afecteaza studiile de conducere nervoasa : fiziologici, nonfiziologici iv. raspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon v. reflexul de clipire B) Electromiografia de suprafata si cu ac 1. tehnici de inregistrare 2. activitatea spontana de insertie 3. activitatea spontana normala 4. analiza potentialului de unitate motorie a. analiza traseului electromiografica: activare, recrutare, pattern interferential C) Studiul jonctiunii neuromusculare - stimularea repetitiva 8. Electrodiagnosticul in bolile neuromusculare a. neuropatiile focale: i. degenerescenta axonala ii. leziuni demielinizante b. neuropatii generalizate c. leziunile preganglionare d. bolile cornului anterior medular e. miopatii f. bolile jonctiunii neuromusculare D. Potentiale evocate somato-senzitive (PES): 1. neuroanatomia cailor somato-senzitive 2. tehnica si metode de inregistrare 3. stimularea membrului superior – nervul median 4. stimularea membrului inferior – nervul tibial posterior 5. interpretarea anomaliilor potentialului evocat somatosenzitiv 6. leziuni periferice 7. leziuni radiculare 8. leziuni medulare 9. leziuni de trunchi cerebral si hemisferice E. Potentiale evocate vizuale ( PEV) 1. neuroanatomia analizatorului vizual 2. tehnica si metode de inregistrare 3. analiza PEV 4. interpretarea anomaliilor PEV : patologia retiniana a. patologia nervului optic b. patologia cailor centrale F. Potentiale evocate de trunchi cerebral (auditive- PEA) 1. neuroanatomia analizatorului auditiv 2. tehnica si metode de inregistrare 3. analiza potentialului evocat acustic 4. interpretarea anomaliilor PEA : patologia urechii interne a. patologia nervului acustic b. patologia trunchiului cerebral G. Stimularea magnetica transcraniana ( TMS ) 1. principii fizice si neurofiziologice 2. aparatura utilizata 3. semnificatia clinica a modificarilor TMS in patologia neurologica 4. utilizarea TMS in studiul neuroplasticitatii SNC 3. Examenul ultrasonografic al circulatiei cervico-cerebrale 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale 2. Examenul extracranian al arterelor carotide si a axului subclavio-vertebral - aspectul normal - stenoza/ ocluzia arterei carotide interne - sindromul de furt subclavicular - stenoza/ocluzia de artera vertebrala - disectiile arteriale 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne in portiunea intracraniana - aspectul malformatiilor arterio-venoase - detectia si monitorizarea vasospasmului 4. Notiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrala, detectia de microemboli, examenul transcranian color codat 2. Obiective educaţionale: a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare intelegerii bazelor fiziologice, patologice si tehnice diagnosticului si indicatiilor corecte de explorari neuroelectrofiziologice si ultrasonografice ale sistemului nervos si muscular b. insusirea aspectelor de diagnostic si indicatie adecvata pentru aceste tipuri de explorari la pacienti 3. Rezultate aşteptate a. capacitatea de a interpreta corect rezultatele acestor tipuri de explorari si de a le integra in contextul clinic al fiecarui pacient ............................................................................................................................................................................. Modulul 5, anul II: DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC si NEURORADIOLOGIE INTERVENTIONALA (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică pentru activitatea de curs si stagiu practic: 1a. Tematica de curs 1. Examenul radiologic clasic cu si fara contrast al structurii cerebrale si medulare 2. Tomodensitometrie ( CT ) cerebrala si medulara 3. Tehnici speciale in neuroimagistica prin tomodensitometrie: i. angiografia CT ii. CT de perfuzie 4. Imagistica prin rezonanta magnetica ( structurala si functionala ) 5. Tehnici speciale in neuroimagistica prin rezonanta magnetica: i. angiografia RM ii. spectroscopia RM iii. tractografia RM iv. RM de difuzie si de perfuzie v. IRM functionala ( IRMf ) 6. Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrala , SPECT si PET 7. Angiografia cerebrala si spinala digitalizata 8. Terapia neuroradiologica – tehnici, indicatii ( radioterapia, terapia endovasculara ) 1b. Baremul activitatilor practice 1. Radiografia craniana simpla- interpretare 2. Radiografia coloanei vertebrale – interpretare 3. Mielografia cu substanta de contrast – interpretare 4. Tomodensitometria cerebrala – interpretare 5. IRM a structurilor nevraxiale si periferice – interpretare 6. Angiografia sistemului cervico-cerebral – interpretare 2. Obiective educaţionale: a. insusirea cunostintelor practice si teoretice necesare intelegerii bazelor fiziologice, patologice si tehnice diagnosticului si indicatiilor corecte de explorari neuroimagistice specifice b. insusirea aspectelor de diagnostic direct imagistic si indicatie adecvata pentru aceste tipuri de explorari la pacienti 3. Rezultate aşteptate a. capacitatea de a interpreta corect imaginile ( direct ) precum si rezultatele acestor tipuri de explorari si de a le integra in contextul clinic al fiecarui pacient ....................................................................................................................................................................... Modulul 6, anul III: NEUROLOGIE ( II ) (12 luni) Nr. ore curs: 172 ore ( 2 ore x 86 cursuri ) in 43 saptamani Nr. ore practică: 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucratoare in 52 saptamani ), inclusiv participarea la serviciul de garda ( cf. particularitatilor administrative si de organizare ale clinicii in care se desfasoara stagiul de rezidentiat ) 1. Tematică. 1a. Tematica cursuri 1. Tulburari de dezvoltare cranio-spinale si ale sistemului nervos 2. Sechelele dupa paralizia cerebrala ( sechelele dupa encefalopatiiile infantile ) 3. Manifestari neurologice ( primare si secundare ) in bolile ereditare metabolice 4. Elemente de neuroimunologie in conditii normale si patologice 5. Scleroza multipla si alte afectiuni inflamatorii/demielinizante neinfectioase ale sistemului nervos ( encefalomielopatia acuta diseminata, neuromielita optica, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele - sarcoidoza, encefalitele si mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotica ) 6. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos a. Clasificarea si mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerative b. Scleroza laterala amiotrofica ( SLA ) si alte boli ale neuronului motor c. Atrofiile spino-cerebeloase d. Boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene e. Boala Alzheimer f. Degenerescentele lobare fronto-temporale g. Boala Huntington h. Alte afectiuni neurodegenerative 7. Distoniile musculare ( primare si secundare ) 8. Neuro-oncologie a. Tumorile craniene si intracraniene ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) b. Tumorile vertebro-medulare ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) c. Complicatii neurologice in bolile hemato-oncologice d. Sindroamele paraneoplazice neurologice 9. Afectiuni neurocutanate ( neurofibromatozele tip 1 si 2, scleroza tuberoasa, sd. von Hippel-Lindau ) 10. Traumatismele craniene si vertebro-medulare a. Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervos b. Traumatismele craniene fara leziuni cerebrale c. Traumatismele craniene usoare si moderate d. Traumatismele cerebrale severe e. Hematoamele intracraniene traumatice f. Traumatismele vertebro-medulare si radiculare 11. Patologia infectioasa si parazitara a sistemului nervos si muscular a. Meningitele acute si cronice b. Abcesele cerebrale si empiemul subdural c. Encefalitele si mielitele d. Infectii cu transmitere sexuala inclusiv HIV/ SIDA e. Parazitozele sistemului nervos f. Neuropatiile periferice infectioase g. Infectiile tropicale h. Bolile prionice i. Sindroamele neurologice post-infectioase j. Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism) 12. Canalopatiile sistemului nervos 13. Miastenia gravis si sindroamele miastenice 14. Patologia musculara a. Miopatii congenitale si ereditare b. Miotoniile ( v. canalopatiile ) c. Distrofiile musculare d. Miopatiile metabolice, endocrine si toxice e. Miopatii inflamatorii neinfectioase si paraneoplazice f. Miopatii inflamatorii infectioase si parazitare g. Miozita cu corpi de incluziune 15. Manifestari neurologice in boli medicale generale: metabolice, hematologice, imunologice, inflamatorii, endocrine, cardiovasculare, digestive, respiratorii, reno-urinare, infectioase, toxice 16. Complicatii neurologice si particularitati ale bolilor neurologice in perioada sarcinii 17. Complicatii neurologice iatrogene 18. Recuperarea si reeducarea functionala in afectiunile neurologice 1b. Tematica explorari clinice si paraclinice 1. Stimularea magnetica transcraniana – interpretarea potentialelor evocate motorii 2. Electroencefalografia – utilizare si interpretare 3. Principalele explorari neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG), electroneurografia, potentiale evocate – utilizare si interpretare 4. Imagistica prin rezonanta magnetica a structurilor nevraxiale si periferice 5. Biopsia cerebrala, de muschi si nerv – indicatii, interpretarea rezultatelor 6. Recunoasterea structurilor creierului, maduvei spinarii, nervului periferic si muschiului striat pe piese anatomice 2. Obiective educaţionale. a. insusirea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurologice si a complicatiilor neurologice secundare altor afectiuni b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, analitic si integrativ c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si tratamentul celor mai frecvente afectiuni neurologice ( acute si cronice ) 3. Rezultate aşteptate a. capacitatea de a diagnostica principalele afectiuni neurologice b. capacitatea de a face un diagnostic fdiferential corect la bolnavii cu afctare neurologica primasra sau secundara c. capacitatea de a diagnostica si trata corect cele mai frecvente afectiuni neurologice ( mentionate in tematica de curs a primelor doua module de neurologie), care reprezinta urgente medicale ...................................................................................................................................................................... Modulul 7, anul IV: NEUROCHIRURGIE (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani ) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani ) 1. Tematică: 1a. Tematică pentru activitatea de curs 1. Sindroamele clinice de localizare in procesele expansive endocraniene si vertebro-medulare 2. Indicatii si tehnici neurochirurgicale in terapia proceselor expansive intracraniene. 3. Indicatii si tehnici neurochirurgicale in terapia compresiilor vertebro-medulare si radiculare 4. Indicatii si tehnici neurochirurgicale in terapia leziunilor disco-vertebrale 2. Indicatii si tehnici de practicare a investigatiilor paraclinice invazive neurochirurgicale 3. Elemente de diagnostic si tratament neurochirurgical in patologia cerebrovasculara 4. Elemente de diagnostic si tratament neurochirurgical in malformatiile vasculare cranio-cerebrale si vertebro-medulare 5. Indicatiile si metodele neurochirurgicale in tratamentul epilepsiei rezistente 6. Stereotaxia. Metode chirurgicale de tratament functional in tulburari motorii si in durere 7. Indicatii chirurgicale in afectiuni vertebro-medulare netraumatice 8. Elemente de diagnostic si tratament in patologia traumatica cranio-cerebrala si vertebro-medulara 9. Terapia neurochirurgicala a hidrocefaliilor 10. Patologia neurochirurgicala a sistemului nervos periferic 11. Principii si tehnici de tratament neurochirurgical 12. Principii si metode de terapie intensiva la bolnavii cu afectiuni neurologice si neurochirurgicale 13. Elemente de neuropatologie si procesele expansive 1b. Baremul activitatilor practice 1. Punctia lombara si masurarea presiunii LCR: proba Queckenstedt-Stookey 2. Examenul clinic al unui pacient traumatizat cranio - cerebral 3. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular 4. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre- si postoperator 2. Obiective educaţionale. a. insusirea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurochirurgicale si a complicatiilor terapiei neurochirurgicale b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, din perspectiva indicatiilor si tehnicilor terapeutice neurochirurgicale c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si stabilirii indicatiilor de tratament neurochirurgical 3. Rezultate aşteptate
a.capacitatea de a diagnostica principalele afectiuni cu indicatie terapeutica neurochirurgicala b.capacitatea de a acorda ingrijirile medicale imediate in urgentele neurochirurgicale
........................................................................................................................................................................
Modulul 8, anul IV: NEUROLOGIE PEDIATRICA (2 luni)
Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani )
Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani )
1. Tematică de curs si stagiu practic 1. Dezvoltarea normala a copilului: psiho-motorie, comportamentala, cognitiva, limbajul 2. Intelegerea raspunsurilor psihologice ale familiei fata de bolile neurologice ale copilului 3. Paraliziile cerebrale ( encefalopatiile infantile ) 4. Epilepsia la copil 5. Sindroamele si malformatiile neurocutanate 6. Bolile metabolice ereditare care afecteaza sistemul nervos 7. Manifestari clinice ale tulburarilor de dezvoltare ale copilului: autismul, ADHD, dislexia, tulburarile obsesiv-compulsive, tulburari de coordonare 8. Notiuni de genetica a bolilor neurologice ale copilului. Sfatul genetic 2. Obiective educaţionale. a. insusirea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurologice ale copilului b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, adaptata particularitatilor specifice copilului la diferite etape de dezvoltare psiho-somatica c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si stabilirii indicatiilor de tratament neurologic la copii 3. Rezultate aşteptate
a. capacitatea de a diagnostica si trata corect principalele afectiuni neuropediatrice b. capacitatea de a acorda ingrijirile medicale imediate in urgentele neurologice ale copilului
........................................................................................................................................................................
Modulul 9, anul IV: PSIHIATRIE (2 luni)
Nr. ore curs: 18 ore curs ( 2 ore x 9 saptamani )
Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic ( 6 ore x 45 zile lucratoare, in 9 saptamani )
1. Tematică: 1a. Tematica de curs 1. Notiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice 2. Psihozele majore 3. Tulburari psihiatrice somatizante ( inclusiv tulburarile conversive ) 4. Tulburari psihiatrice in bolile organice neurologice si in bolile generale 5. Dezvoltari psihogene si nevroze 6. Sociopatii, psihopatii si stari psihopatoide 7. Toxicomanii 8. Tulburari de dezvoltare psihica 9. Terapia psihotropa 10. Urgente psihiatrice 1b. Tematica activitatilor practice 1. abilitatea de examinare a bolnavilor psihiatrici 2. aplicarea testelor de evaluare neuropsihologica 3. examinarea unor cazuri acute de la camera de garda psihiatrie 2. Obiective educaţionale. a. insusirea datelor de psihopatologie si mecanismelor afectiunilor psihiatrice b. insusirea si perfectionarea modului de examinare clinica psihiatrica, adaptata particularitatilor specifice pacientilor cu tulburari psihiatrice c. insusirea si pefectionarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si stabilirii indicatiilor de tratament psihiatric ( medical si psihoterapeutic ) 3. Rezultate aşteptate
a. capacitatea de a diagnostica si trata corect principalele afectiuni psihiatrice b. capacitatea de a acorda ingrijirile medicale imediate in urgentele psihiatrice
........................................................................................................................................................................
Modulul 10, anul IV si V: NEUROLOGIE ( II ) (12 luni)
Nr. ore curs: optional
Nr. ore practică: 3120 ore stagiu practic (8 ore x 390 zile lucratoare in 78 saptamani ), inclusiv participarea la serviciul de garda ( cf. particularitatilor administrative si de organizare ale clinicii in care se desfasoara stagiul de rezidentiat )
Tematica
1a. Tematică de curs: optional metodologia cerceterii stiintifice in neurostiintele clinice
1b. Tematica stagiului practic: integrarea in activitatea clinica pe baza cunostintelor teoretice si practice
acumulate in primii 3,5 ani de rezidentiat, dintre care 3 luni in asistenta neurologica de ambulatoriu
2. Obiective educaţionale. a. insusirea, aprofundarea si consolidarea datelor de patologie si mecanismelor afectiunilor neurologice si a complicatiilor neurologice secundare altor afectiuni b. perfectionarea modului de examinare clinica neurologica, analitic si integrativ c. insusirea, pefectionarea si exersarea cunostintelor necesare pentru diagnosticul si tratamentul celor mai frecvente afectiuni neurologice ( acute si cronice ) 3. Rezultate aşteptate a. capacitatea de a diagnostica principalele afectiuni neurologice b. capacitatea de a face un diagnostic fdiferential corect la bolnavii cu afctare neurologica primara sau secundara c. capacitatea de a diagnostica si trata corect cele mai frecvente afectiuni neurologice ( mentionate in tematica de curs a primelor doua module de neurologie), care reprezinta urgente medicale SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE: 1. Insusirea cunostintelor detaliate si aprofundate privind patologia, diagnosticul si tratamentul afectiunilor neurologice primare si secundare alor conditii patologice cu scopul de a avea pregatirea necesara exercitarii profesiei de medic specialist neurolog la standardele actuale din UE SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE: 1. Dobandirea de cunostinte teoretice privind patologia si mecanismele afectiunilor neurologice 2. Dobandirea de cunostinte teoretice si practice privind explorarile de laborator specifice afectiunilor neurologice 3. Dobandirea de cunostinte teoretice privind diagnosticul pozitiv ( prin integrarea datelor clinice si de laborator ) si diferential al afectiunilor neurologice 4. Dobandirea de cunostinte teoretice privind terapia corecta a afectiunilor neurologice ( inclusiv de coordonare a echipei medicale de terapie de neurorecuperare ) 5. Dobandirea de cunostinte teoretice si practice necesare diagnosticului si tratamentului tuturor urgentelor neurologice, in mod independent 6. Dobandirea de cunostinte teoretice privind patologia, diagnosticul si tratamentul din specialitatile altor domenii ale neurostiintelor clinice ( neurochirurgie, neurologie pediatrica, psihiatrie ) 7. Dobandirea de cunostinte teoretice si practice privind inteferentele afectiunilor neurologice cu patologia apartinand oricarei alte specialitati medicale, in mod deosebit din domeniul cardiologiei, medicinii interne si terapiei intensive 8. Dezvoltarea capacitatii medicului specialist neurolog de a participa corect si activ in echipe medicale multidisciplinare 9. Dezvoltarea capacitatii medicului specialist neurolog ca pe langa cunostintele necesare celor de mai sus, sa-si insuseasca atitudinile si comportamentele medicale si umane specifice fiecarui tip de afectiune medicala, si de a practica o medicina personalizata imbinata cu medicina bazata pe dovezi, in conditii general acceptate etice si deontologice 10. Dezvoltarea capacitatii medicului specialist neurolog de a avea o comunicare profesionala adecvata – psihologic si etic, cu pacientii si apartinatorii acestora 11. Facultativ: dobandirea de cunostinte teoretice si practice necesare si dezvoltarea capacitatilor, atitudinilor si comportamentelor necesare pentru participarea in studii de cercetare stiintifica in domeniul neurologiei si in general, al neurostiintelor. REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Medicul specialist neurolog trebuie sa faca dovada ca si-a insusit obiectivele educationale de mai sus, la nivelul exigentelor medicale si deontologice specifice standardelor UE ( prevazute in Curriculum esential pentru rezidentiatul in neurologie, aprobat de UEMS-SBN ). ............................................................................................................................................................... Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă: Da - examen clinic ( 2 probe ): Da - probă de abilităţi de diagnostic paraclinic specific: Da TEMATICA DE EXAMEN TEMATICA PENTRU PROBA SCRISA SI PROBELE DE EXAMEN CLINIC: 1. Elemente de neurobiologie in sistemul nervos central si periferic si implicatiile lor in conditii normale si patologice ( structura si functiile barierei hemato-encefalice si hemato-spinale; bariera creier / LCR; formarea, circulatia si compozitia normala si in conditii patologice a LCR; structura si functiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare inter- si intracelulara, geneza si transmiterea impulsului nervos, organizarea retelelor neuronale si transmiterea sinaptica, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescentelor primare si secundare ) 2. Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestari neurologice secundare terapiei neurotrope si psihotrope 3. Semiologia sensibilitatii a. Organizarea sensibilitatii corpului-somestezia b. Semiologia analitica a sensibilitatii c. Sindroame senzitive d. Durerea neuropatica si durerea nociceptiva – fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Studiul motilitatii a. Organizarea generala a comportamentului motor si a sistemelor care controleaza miscarea b. Sindromul de neuron motor central c. Sindromul de neuron motor periferic d. Sindroamele detrerminate de leziunile ganglionilor bazali e. Sindroamele cerebeloase f. Miscarile involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile 5. Semiologia si patologia nervilor cranieni si structurilor asociate din sistemul nervos central: a. Nervul si caile olfactive (I) b. Nervul optic (II) si caile vizuale i. nevrita optica ii. neuropatia optica ischemica iii. compresiile nervului optic iv. alte neuropatii optice c. Motilitatea oculara (III,IV,VI) d. Nervul trigemen ( V ) si structurile asociate sensibilitatii cranio-cefalice si masticatiei e. Nervul facial (VII) - functiile si structurile asociate f. Nervul vestibular si cohlear (VIII) si structurile asociate i. Functia vestibulara in conditii normale si patologice in realizarea echilibrului si in perceptia si integrarea spatiala ii. Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central si periferic iii. Examinarea si patologia functiei auditive g. Nervul glosofaringian (IX) si structurile asociate h. Nervul vag (X) si structurile asociate i. Nervul spinal (XI) si structurile asociate j. Nervul hipoglos (XII) si structurile asociate 6. Semiologia functiilor vegetative a. Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, functii, examinare clinica si de laborator, diagnostic b. Sindroamele hipotalamo-hipofizare c. Sindroame si boli disautonomice ( primare si secundare ) 7. Constienta a. Definitie si elemente componente, evaluare clinica b. Organizarea anatomo-functionala a structurilor care conditioneaza realizarea normala a starii de constienta c. Somnul normal – fiziologie, explorare clinica si de laborator d. Tulburari de somn si veghe – clasificarea si fiziopatologia tulburarilor de somn, diagnostic clinic si de laborator e. Starile comatoase, stuporul, starea de minima constienta, starea vegetativa f. Moartea cerebrala g. Mutismul akinetic si sindromul “locked-in” h. Sindromul confuzional, deliriumul 8. Functiile nervoase superioare in conditii normale si patologice a. Functiile neurocognitive ( atentia complexa, functia executiva, memoria si invatarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptiva si constructiva, cognitia sociala ) b. Praxia si apraxiile c. Functiile gnozice si agnoziile d. Limbajul si tulburarile sale e. Dominanta cerebrala f. Evaluarea neuropsihologica in afectiunile neurologice 9. Comportamentul uman – baze morfo-functionale in conditii normale si patologice ( inclusiv comportamentul addictiv si comportamentul compulsiv in bolile neurologice ) 10. Tulburarile neurocognitive: tulburarea cognitiva usoara ( MCI ),tulburarea cognitiva majora, sindromul demential; tulburarile cognitive vasculare ( VCI ) si bolile care determina tulburari neurocognitive ( primar neurologice si generale ). 11. Epilepsia si pierderile starii de constienta a. Epilepsia la copii b. Epilepsia la adulti c. Clinica d. Etiologia e. Fiziopatologia f. Diagnostic diferential si pozitiv g. Tratament h. Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia 12. Algiile craniene si faciale a. Dispozitivul de sensibilitate al fetei si craniului b. Nevralgiile de trigemen si alte algii craniene si faciale c. Migrena d. Alte cefalalgii – clasificarea internationala, entitati clinice ( inclusiv sindroamele cefalalgice acute, cefalee de tensiune, cefaleea de tip “cluster”, cefaleea zilnica recenta, cefaleea prin abuz de medicamente ) 13. Sd. de hipertensiune intracraniana 14. Sd. de hipotensiune intracraniana 15. Dinamica normala si tulburarile de dinamica ale LCR. Hidrocefaliile. 16. Patologia nervilor periferici a. Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice b. Leziunile radacinilor, plexurilor si nervilor periferici (spinali si cranieni) c. Mononeuropatiile d. Polineuropatiile e. Mononeuropatiile multiplex f. Poliradiculoneuropatiile ( acute si cronice ) g. Tumorile nervilor periferici h. Neuropatii periferice ereditare i. Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic 17. Bolile maduvei spinarii a. Mielopatia cervicala vertebrala b. Bolile spinale vasculare i. infarctele medulare ii. hemoragiile intramedulare iii. malformatiile vasculare spinale c. Claudicatia spinala – diagnostic diferential d. Siringomielia e. Neuroinfectiile spinale i. mielitele virale ii. alte boli infectioase spinale ( inclusiv cele spirochetale ) f. Degenerescenta spinala combinata subacuta g. Mielopatiile toxice h. Mielopatiile de iradiere i. Tumorile vertebro-medulare ( epi- si intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale ) – v. cap. Neuro-oncologie j. Mielopatiile paraneoplazice – v. cap. Neuro-oncologie k. Mielitele transverse – diagnostic pozitiv si diferential, etiologie, tratament l. Bolile spinale demielinizante si imun-mediate (v.scleroza multipla si bolile inrudite) m. Leziunile traumatice ale maduvei spinarii 18. Bolile vasculare cerebrale si spinale a. Anatomia si fiziologia circulatiei cerebrale b. Anatomia si fiziologia circulatiei maduvei spinarii c. Bolile arterelor cervico-cerebrale si spinale d. Ischemia cerebrala si spinala: i. fiziopatologie ii. accidente vasculare ischemice cerebrale si spinale acute ( AIT, infarcte cerebrale si spinale): iii. etiologie, forme anatomo-clinice, diagnostic, atitudine terapeutica e. Malformatiile vasculare cerebrale si spinale f. Hemoragia cerebrala g. Hemoragia subarahnoidiana h. Sechele dupa accidentele vasculare cerebrale si spinale i. manifestari clinice ii. tratament iii. neurorecuperarea dupa accidentele vasculare cerebrale i. Preventia primara si secundara in bolile vasculare cerebrale si spinale j. Complicatiile neurologice specifice ale hipertensiunii arteriale i. boala de vase mici cerebrala ii. encefalopatia hipertensiva si sindromul encefalopatiei posterioare reversibile 19. Tulburari de dezvoltare cranio-spinale si ale sistemului nervos 20. Sechelele dupa paralizia cerebrala ( sechelele dupa encefalopatiiile infantile ) 21. Manifestari neurologice ( primare si secundare ) in bolile ereditare metabolice 22. Elemente de neuroimunologie in conditii normale si patologice 23. Scleroza multipla si alte afectiuni inflamatorii/demielinizante neinfectioase ale sistemului nervos ( encefalomielopatia acuta diseminata, neuromielita optica, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele - sarcoidoza, encefalitele si mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotica ) 24. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos a. Clasificarea si mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerative b. Scleroza laterala amiotrofica ( SLA ) si alte boli ale neuronului motor c. Atrofiile spino-cerebeloase d. Boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene e. Boala Alzheimer f. Degenerescentele lobare fronto-temporale g. Boala Huntington h. Alte afectiuni neurodegenerative 25. Distoniile musculare ( primare si secundare ) 26. Neuro-oncologie a. Tumorile craniene si intracraniene ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) b. Tumorile vertebro-medulare ( primare si secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale ) c. Complicatii neurologice in bolile hemato-oncologice d. Sindroamele paraneoplazice neurologice 27. Afectiuni neurocutanate ( neurofibromatozele tip 1 si 2, scleroza tuberoasa, sd. von Hippel-Lindau ) 28. Traumatismele craniene si vertebro-medulare a. Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervos b. Traumatismele craniene fara leziuni cerebrale c. Traumatismele craniene usoare si moderate d. Traumatismele cerebrale severe e. Hematoamele intracraniene traumatice f. Traumatismele vertebro-medulare si radiculare 29. Patologia infectioasa si parazitara a sistemului nervos si muscular a. Meningitele acute si cronice b. Abcesele cerebrale si empiemul subdural c. Encefalitele si mielitele d. Infectii cu transmitere sexuala inclusiv HIV/ SIDA e. Parazitozele sistemului nervos f. Neuropatiile periferice infectioase * BIBLIOGRAFIE ( unica ): * Bibliografia se va reactualiza anual, functie de publicarea de tratate in editii noi, actualizate cu progresele cunoasterii stiintifice; bibliografia actualizata se va publica cu 1 an inaintea sustinerii urmatorului examen de obtinere a titlului de medic specialist TEMATICA PENTRU PROBA DE ABILITĂŢI DE DIAGNOSTIC PARACLINIC SPECIFIC Se vor solicita candidatului raspunsuri la 3 dintre urmatoare tipuri de examinari: g. Infectiile tropicale h. Bolile prionice i. Sindroamele neurologice post-infectioase j. Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism) 30. Canalopatiile sistemului nervos 31. Miastenia gravis si sindroamele miastenice 32. Patologia musculara a. Miopatii congenitale si ereditare b. Miotoniile ( v. canalopatiile ) c. Distrofiile musculare d. Miopatiile metabolice, endocrine si toxice e. Miopatii inflamatorii neinfectioase si paraneoplazice f. Miopatii inflamatorii infectioase si parazitare g. Miozita cu corpi de incluziune 33. Manifestari neurologice in boli medicale generale: metabolice, hematologice, imunologice, inflamatorii, endocrine, cardiovasculare, digestive, respiratorii, reno-urinare, infectioase, toxice 34. Complicatii neurologice si particularitati ale bolilor neurologice in perioada sarcinii 35. Complicatii neurologice iatrogene 36. Recuperarea si reeducarea functionala in afectiunile neurologice trombozele venoase si tromboflebitele cerebrale 1. Ropper AH, Samuels MA, Klein JP (eds.) – Adams and Victor’s Principles of Neurology, 10-th edition. McGraw Hill Education, 2014 2. Kandel ER, Schwartz JH, Jessell TM, Siegelbaum SA, Hudspeth AJ (eds.) – Principles of Neural Science ( Part I, II & III), 5-th edition. McGraw Hill Education, 2013 1. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al examenului lichidului cefalorahidian 2. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat de examenul ultrasonografic al circulatiei cervico-cerebrale 3. Interpretarea directa a unei imagini de angiografie cervico-cerebrala 4. Interpretarea directa a unei imagini de tomodensitometrie ( CT ) cerebrala sau medulara 5. Interpretarea directa a unei imagini de imagistica structurala cerebrala sau medulara, prin rezonanta magnetica ( IRM ) 6. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al inregistrarii de potentiale evocate somestezice ( PES ), potentiale evocate vizulale (PEV), sau de trunchi cerebral/ auditive (PEA ) 7. Recunoasterea pe un traseu electroencefalografic standard de veghe, a ritmurilor electroencefalografice si a grafoelementelor patologice 8. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al unu examen neuroelectrofiziologic neuromuscular 9. Interpretarea in context clinic al unui buletin de rezultat al unui examen de biopsie de nerv si de muschi Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere) Pentru a fi inscris la sustinerea examenului de medic specialist neurolog, absoventul stagiului de rezidentiat va prezenta dovada scrisa ( certificata de catre medicul indrumator al stagiului de rezidentiat ) a efectuarii pe parcursul stagiului de 5 ani, a minimum: 1. 10 punctii rahidiene lombare 2. 20 examinari directe ale fundului de ochi 3. interpretarea a 50 de buletine de examen ultrasonografic a circulatiei cervico-cerebrale 4. interpretarea directa a imaginilor a 10 examene de angiografie cerebrala prin cateterism arterial 5. interpretarea directa a imaginilor a 100 examene CT craniocerebrale si vertebro-medulo- radiculare 6. interpretarea directa a imaginilor a 100 examene IRM structurale craniocerebrale si vertebro- medulo-radiculare 7. interpretarea a 10 de buletine de examen al potentialelor evocate de sistem nervos ( PEV, PES, PEA ) 8. interpretarea directa a 50 trasee electroencefalografice standard de veghe 9. interpretarea a 20 de buletine de examen electrofiziologic neuromuscular 2. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROLOGIE 2.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii - Competenta in diagnosticul si tratamentul afectiunilor neurologice primare si secundare alor conditii patologice la standardele actuale din UE - Competenta in interpretarea datelor explorarilor de laborator specifice afectiunilor neurologice - Competenta in diagnosticul si tratamentul tuturor urgentelor neurologice, in mod independent, in conditiile limitelor dotarilor tehnice medicale de la locul acordarii asistentei medicale de urgenta - Competenta in recunoasterea, diagnosticul si tratamentul inteferentelor afectiunilor neurologice cu patologia apartinand oricarei alte specialitati medicale sau chirurgicale - Competenta a medicului specialist neurolog de a participa corect si activ in echipe medicale multidisciplinare - Competenta in indicatiile si coordonarea terapiei de neurorecuperare ( in echipa cu alte tipuri de specialisti in domeniul neurorecuperarii ) - Competenta in expertiza disabilitatilor si handicapului asociate bolilor neurologice - Competenta in expertiza medico-legala care implica bolile neurologice - Competenta in diagnosticul neurologic al mortii cerebrale - Competenta in participarea ca investigator in studii de cercetare clinica in domeniul neurostiintelor, conditionata de obtinerea certificarii periodice in buna practica clinica ( GCP )
2.2. Obligaţii - Respectarea cu strictete a tuturor obligatiilor etice si deontologice specifice profesiei medicale din tara si internationale - Respectarea confidentialitatii datelor pacientilor conform prevederilor legale - Raportarea tuturor observatiilor individuale legate de domeniul farmacovigilentei - Respectarea intregii legislatii nationale si internationale in domeniul medicinii - Respectarea normelor si criteriilor profesionale prevazute in ghidurile de diagnostic si tratament nationale si, acolo unde nu exista ghiduri nationale actualizate - ale societatilor stiintifice medicale internationale - Asumarea raspunderii profesionale pentru diagnosticul si tratamentul personalizat al afectiunilor neurologice, daca situatia clinica respectiva implica particularitati individuale care nu se regasesc in ghidurile de diagnostic si tratament publicate la data respectiva
PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,
Nume, prenume: Semnatura:
Prof. Dr. Dafin F. Muresanu
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE PE,IATRICĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
PROGRAMUL ,E PREGATIRE PENTRU SPECIALITATEA ,E NEUROLOGIE PE,IATRICA
A. Intr.ducere B. Sc.purile pregatirii C. Pr.gramul de pregatire
,. C.nditii .bligat.rii pentru viit.rii rezidenti de neur.l.gie pediatrica
E. Centre f.rmat.are, c..rd.nat.ri/ indrumat.ri
C. Examinari
A. Intr.ducere ,efinitieE neurologia pediatrica este specialitatea medicala care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea si tratamentul bolilor sistemului nervos central si periferic, precum si a bolilor musculare la copii intre / si 17 ani (<18 ani). In 1omania, Neurologia Pediatrica este o specialitate de sine statatoare, din anul 1.. , dupa separarea neuropsihiatriei infantile in neurologie pediatrica si psihiatrie a copilului si adolescentului. In 5 tari din Europa (Finlanda, Ucraina, Serbia, Cehia si 1omania) Neurologia Pediatrica este recunoscuta ca specialitate de sine statatoare de baza. In alte tari ale Europei in prezent Neurologia Pediatrica este recunoscuta oficial ca subspecialitate a specialitatilor Pediatrie sau Neurologie adulti, insa tendinta europeana este de a fi specialitate independenta, dat fiind volumul enorm de informatie din acest domeniu (de exemplu Finlanda, membru UE, a modificat recent statutul neurologiei pediatrice in specialitate independenta). Intrarea in rezidentiat se poate face fie direct dupa facultatea de medicina in urma sustinerii examenului de rezidentiat, fie dupa terminarea specialitatilor de Pediatrie, Neurologie (adulti), Psihiatria Copilului si Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea intregului curriculum de pregatire de Neurologie Pediatrica, cu exceptia modulelor deja parcurse in cursul rezidentiatului anterior. Inscrierea si aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialitati este acordata de Comisia de Neurologie si Neurologie Pediatrica a ,SF impreuna cu ,SF. Indiferent de m.dalitatea de intrare in rezidentiat, pentru .btinerea specialitatii de Neur.l.gie Pediatrica, trebuie indeplinit urmat.rul curriculum de pregatire, de 5 ani. Neurologia Pediatrica necesita un studiu indelungat (care este in fapt separat de pediatria generala) datorita volumului enorm de informatie care trebuie parcursa, precum si datorita progreselor rapide inregistrate in ultimii ani in toate subdomeniile neurologiei pediatrice. Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri in 1omania. Continutul acestei programe de pregatire a fost revizuit conform Curriculei Europene de Neurologie Pediatrica, elaborate de Boardul EPNS (European Pediatric NeurologI SocietI), si acceptata de EAP (European AcademI of Pediatrics), ramura pediatrica a UE,S, precum si de Boardul de Neurologie, in scopul realizarii unei pregatiri la un inalt nivel al neuropediatrilor din Europa si pentru armonizarea programelor de pregatire de Neurologie Pediatrica din Europa Pregatirea, specializarea medicilor in Neurologie Pediatrica, implica cateva elemente, care formeaza baza acestui curriculum: a. construirea bazei de cunostinte in legatura cu functia neurologica normala si anormala la copilE b. dobandirea experientei clinice personale, supervizate in mod corespunzator, in ceea ce priveste examinarea clinica si atitudinea investigationala si terapeutica intr-o gama larga de afectiuni acute si cronice neuropediatrice. 1ezidentii vor contribui activ la ingrijirea pacientilor, ca medici platiti, statutul de observator fiind insuicient. c. Pregatirea rezidentilor se va face in departamente complet echipate, acreditate pentru pregatire (care indeplinesc criteriile necesare acreditarii pentru a fi centre formatoare - a se vedea punctul E.) d. In situatiile in care anumite moduleAspecializari nu se pot face la centrul principal de pregatire, vor fi indicate centrele si medicii formatori specializati in care se va desfasura fiecare modulA submodul si modalitatea de desfasurare si de notare. e. Deoarece in practica neurologiei pediatrice exista elemente psihosociale si multidisciplinare importante, acestea sunt incluse in formarea rezidentilor de neurologie pediatrica. f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este incurajataE rezidentii vor participa impreuna cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfasoara in clinicile respective. B. Sc.purile pregatirii B.1. Cun.stintele de neur.l.gie pediatrica Nivelul pregatirii de baza al neurologului pediatru este vast si in acelasi timp dificil de specificat in detaliu, dar trebuie sa fie cel putin la nivelul tratatelor de baza de Neurologie Pediatrica (de exemplu Aicardi, Swaimann). Baremele cunostintelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul si submodul in parte. B.2. Masuri diagn.stice Baremele cunostintelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul si submodul in parte. B. . Tratament. Se urmareste familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice Cunostinte generale in legatura cu medicamentele olosite in tratament, in special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenti antibacterieni si antivirali si medicamente ce influenteaza comportamentul. Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale Principii de tratament a copiilor cu tulburari de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere si principii de psihoterapie (in cadrul unui modul de psihiatria copilului si adolescentului). Luarea la cunostinta a extinderii si potentialelor consecinte ale tratamentelor neconventionale si alternative. Cunostine in legatura cu tratamentele deficitelor de vedere si auz, ortoze, proteze etc Cunostinte de recuperare dupa deficite neurologice dobandite sau mostenite. B.4. IngriTire multidisciplinara Intelegerea avantajelor si limitelor unei echipe multidisciplinare in abordarea pacientului cu afectiune neuropediatrica. Intelegerea metodelor folosite de catre logoped, asistentul de terapie ocupationala, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori si asistentii sociali pentru evaluare, tratament, recuperare Cunoasterea metodelor folosite de alte specialitati medicale, inclusiv specialistul de terapie intensiva, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de amilie, psihiatrul pentru copii si adolescenti, chirurgul ortoped. Tranzitia ingrijirii de la serviciile de copii la cele de adulti B.5. IngriTire integrata - c.nlucrarea cu alte servicii Protectia copilului -cunostinte de legislatie nationalaE experienta in lucrul cu sistemul Servicii sociale - cunostinte Lucrul cu fundatii, asociatii de parinti etc B.6. Aspecte etice Etica cercetarii la copii Procedura consimtamantului informat Conventia Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului si alte proclamatii relevante B.7. Pr.bleme de management (facultativ) Intelegerea aptitudinilor de management necesare in clinica de Neurologie Pediatrica pentru folosirea resurselor, controlul bugetului , contractari, planuri de strategie si scrierea unui plan de afaceri. Eperienta conducerii serviciului de neurologie pediatrica in sistemul medical national Cunostinte de audit clinic Cunostinte de obtinere a fondurilor pentru cercetare Structura si functia organizatiei locale si nationale B.8. Aptitudini academice Evaluarea critica a rezultatelor clinice din literatura de specialitate Pregatirea unui manuscris Aptitudini de prezentare orala B.9. Aptitudini de .rganizat.r de rutina, inclusiv rotatiile, programele de invatamant si intalnirile postuniversitare. B.11. C.nducere - intelegerea si aplicarea rolului de conducere intr-o echipa multidisciplinara B.12. C.municare Contactul cu parintiiE aptitudini pentru comunicare a vestilor catre parinti (in legatura cu afectiuni cronice, disabilitante, etc) 1elatii corespunzatoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator. B.1 . Educatie Autoeducatie continua si invatarea altora C. Pr.gramul de pregatire
,urataE 5 ani de pregatire
I. Specialitati pediatrice -18 luni: I.1. Pediatrie generala - 7 luni I.2. Pediatrie acuti in sectii de terapie intensiva - 3 luni I.3. Neonatologie - 2 luni I.4. Boli infectioase pediatrie - 2 luni I.5. Neurochirurgie pediatrica - 2 luni I. . Psihiatrie pediatrica - 2 luni II. Neur.l.gie adulti - 6 luni III. Neur.l.gie pediatrica - 3 ani, din care: III.1. EEG - 3 luni III.2. Neurologie pediatrica - 2 ani 8 luni 2 saptamani III.3. Etica medicala - 2 saptamani
Stagiile urmatoare nu vor fi efectuate ca si module separate, vor fi considerate ca si subm.dule
.bligat.rii E rezidentii vor ramane in clinica de pediatrie, neurologie pediatrica, neurologie adulti, neurochirurgie si vor insoti pacientii la investigatiileA tratamentul recuperator, respective (ca si parte practica). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrica va organiza, impreuna cu specialisti din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de catre coordonatorul fiecarui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulti), urmand ca nota finala sa fie acordata de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrica.
a. Neur.imagistica (submodul in cadrul modulelor: neurologie adulti, neurochirurgie, neurologie pediatrica) b. Ech.grafie transf.ntanelara (submodul in cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrica) c. Investigatii neur.fizi.l.gice, altele decat EEGE EMG, VCN, PEC (submodul in cadrul modulelor: neurologie adulti, neurologie pediatrica) d. Neur.genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica) e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica (submodul in cadrul modulului: neurologie pediatrica)
Pregatirea peste h.tare
2rice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii in alte institutii de pregatire, specializate si recunoscute ca atare, in tari ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute si va fi echivalata perioada de pregatire in strainatate, scazandu-se din cea prevazuta in prezentul curriculum, daca rezidentul a lucrat efectiv ca rezident in aceste centre, nu ca si "visiting doctorN.
CONTINUTUL STAGIILOR
I. Specialitati pediatrice I.1 Stagiul de pediatrie generala - 7 luni Tematica lectiil.r c.nferinta
1. Crestere si dezvoltare 2. Nutritie si alimentative la sugar si la copilul sanatos 3. ,alnutritia proteincalorica 4. Tulburarile metabolismului calciului - rahitism 5. Diabetul zaharatE 2bezitate, Casexie, Boli de nutritive si metabolism
. Infectii respiratorii superioare si ale sferei 21L: rinofaringita, amigdalita, sinuzita, laringita, otita acuta medie
7. Infectii respiratorii inferioare: traheobronsita, bronsiolita acuta 8. Astmul bronsic
.. Pneumonii acute. Pleurezii
1/. Insuficienta respiratorI acuta si cronica
11. Cardiopatii congenitale cianogene si necianogene 12. Cardiomiopatii 13. Tulburari de ritm si de conducere cardiaca 14. Insuficienta cardiaca 15. Socul in pediatrie. Hipertensiunea arteriala
1 . Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acuta
17. Boala celiaca. Fibroza chistica, Sindromul de malabsorbtieE Alergii si Intolerante alimentare 18. Dureri abdominale recurente.
1. . Parazitozele intestinale 2/. Icterele 21. Afectiuni hepatice 22. Afectiuni renale acute si cronice 23. Boli de collagen, artrita reumatoida 24. Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice si hipoplazice) 25. Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii) 2 . Leucemii. Limfoame maligne 27. Tumori solide (cu exceptia tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. 1etinoblastom, sarcoame osoase si de tesuturi moi, hepatoblastom 28. Sindroame de imunodeficienta congenital sau dobandita 2. . Intoxicatii acute 3/. Tuberculoza.
31. Sifilis congenital, sindrom T21CH 32. Elemente de chirurgie si ortopedia pediatrica (traumatismele majore, hemoragiile la nou- nascut, copil si sugar, piciorul stramb congenital, deformarile membrelor, displazia luxanta de sold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele si cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita si osteocondrita septica) 33. Elemente de stomatologie [cronologia eruptiei dentare, profilaxia cariei dentare, tulburari de eruptive si distrofii dentare, malformatii bucomaxilofaciale] 34. Probleme generale in pediatrie - febra la copil, evaluarea periodica a copilului, comunicarea cu familia si copilul, elemente de etica in pediatrie 35. Triajul urgentelor majore pediatrice [Pediatric Assesment Triangle] si Evaluarea cardiorespiratorie rapida
3 . Elemente elementare de legislatie privind copilul [legea Copilului, Legea Familiei, copilul institutionalizat 1esponsabilitatea medicala si actul de consimtamant informat]
37. Consultul interdisciplinar in pediatrie - reglementari legale si abordare practica A telemedicine, videoconferinta etc 38. Infectiile intraspitalicesti A nozocomiale A asociate ingrijirilor in pediatrie
Baremul activitatil.r practice
1. Anamneza si examen clinic 2. ,asuratori antropometrice si interpretarea acestora la varste diferite 3. Punctii lombare 4. Examen otoscopic 5. Examenul fundului de ochi
. 1ecoltari de sange venos
7. 1ecoltare de sange capilar si determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup 8. Inregistrari si interpretari EVG .. Interpretarea urmatoarelor probe: - 1g toracica - 1g schelet - 1g abdominala - Urografie - Hemograma - ,edulograma - Probe hepatice - Probe renale
1/. ,asuratoarea tensiunii arteriale la diverse varste
11. Pulsoximetrie la copil 12. ,asuri de asepsie, atisepsie la copil 13. Administrarea oxigenului pe masca facial sau canula nazala 14. Administrarea medicatiei inhalatorii 15. Termometrizarea la copil in functie de varsta
I.2. Pediatrie acuti in sectii de terapie intensiva - luni Tematica lectiil.r c.nferinta
1. Curs BLS si PALS 2. Elemente de sedare procedurala (pentru CT, 1,N, PL) 3. Perspectiva anestezistului asupra statusului epileptic - tratament, monitorizare 4. ,onitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arteriala, temperatura 5. Bilantul hidric si metabolicAcaloricE calculul perfuziilor endovenoase si stabilirea ritmurilor de administrare a PEC
. Nutritie parenterala totala
7. Terapia durerii la copil 8. Trasfuzia de sange si derivate la copilul critic
.. Ingrijiri paleative la copilul in faza terminala
1/. Elemente de etica si particularitati pediatrice al procedurilor end-of-life
11. Suportul vital pediatric - introducere, mentinere criterii de intrerupere
Baremul activitatil.r practice
1. Punctia osoasa 2. Punctia lombara 3. Intubatia oro-traheala, nazo-traheala, masca laringiana, dispositive pentru mentinerea patentei caii aeriene [pipa Guedel] 4. Centilatia cu balon si masca 5. ,asajul cardiac
. Cateterismul vezicii urinare
7. ,ontarea sondei naso-gastrice A tehnica de gavaj si tehnica de spalatura gastrica 8. Punctia venoasa
.. ,onitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arteriala, temperature 1/. Defibrilarea manuala si AED
I. . Stagiul de ne.nat.l.gie A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Nou-nascutul la termen, prematur si dismatur: particularitati morfologice si functionale, incidente fiziologice, ingrijirea in maternitate, alimentatie, aprecierea varstei gestationale 2. Anamneza si examen clinic al nou-nascutului, semiologie neonatala 3. 1eanimarea neonatala 4. Patologie perinatala: meningite, traumatism, infectii congenitale, Encefalopatia hipoxic- ischemica perinatala, hidrocefalia, hemoragii intracraniene 5. ,alformatii SNC . Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-nascutului 7. Sindromul de detresa respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatala 8. Icterele nou-nascutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare 1h materno-fetala, incompatibilitate AB2, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubina conjugata .. Terapia hidroelectrolitica neonatala Baremul activitatil.r practice 1. 2xigenoterapia 2. Anamneza si examenul clinic 3. Nutritie enterala, parenterala 4. Interpretari ale unor investigatii de laborator: gaze sanguine, explorari bacteriologice, radiologice, EVG I.4 Stagiul de b.li infecti.ase pediatrie A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Imunizari active si pasive 2. Afectarea neurologica in infectia HICASIDA 3. Afectarea neurologica in sepsis 4. ,eningitele acute virale si bacteriene 5. Encefalitele bacteriene, virale . Tetanosul 7. Infectia cu virus varicelo-zosterian 8. ,ononucleoza infectioasa si alte infectii produse de virusuri herpetice .. Infectia cu virusuri gripale si paragripale 1/. ,anifestari neurologice in bolile eruptive: rubeola, rujeola, varicela, exantemul subit, scarlatina 11. ,anifestari neurologice in infectiile cu enterovirusuri (poliomielita, CocPsaPie) 12. Infectiile ricPettsiene 13. 1abia Baremul activitatil.r practice 1. Examenul frotiului de sange periferic in bolile infectioase 2. Efectuarea punctiei lombare la copilul cu diferite varste 3. Examenul microscopic si interpretarea rezultatelor LC1 4. Tehnica recoltarilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator 5. Insusirea manevrelor de resuscitare in infectiile toxico-septice la copil . Diagnosticul de laborator in bolile infectioase la copil I.5. Stagiul de neur.chirurgie pediatrica A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Semiologie neurochirurgicala 2. ,alformatii craniocerebrale 3. ,alformatii vertebromedulare 4. ,alformatii arteriovenoase craniocerebrale si vertebromedulare 5. Hidrocefalia. Craniostenozele . Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniana 7. Hematoame cerebrale 8. Parazitozele craniocerebrale .. Traumatismele craniocerebrale si vertebromedulare 1/. Compresiile rahidiene intra- si extramedulare 11. Hemoragiile intracraniene 12. Indicatiile neurochirurgicale in epilepsie 13. Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase si nervilor periferici 14. Elemente de terapie intensiva in neurochirurgie Baremul activitatil.r practice 1. Interpretari ale unor explorari de neurodiagnostic: - radiografii cuAfara contrast - tomografie computerizata - imagistica I1,, angio I1, - arteriografii carotidiene si vertebrale 2. Asistarea la interventii neurochirurgicale: - drenajul ventriculoperitoneal si ventriculocardiac - interventii pentru craniostenoze - cura meningoencefalocelului si a meningomielocelului - ablatia unei tumori cerebrale - interventii pentru malformatii vasculare cerebrale 3. Stabilirea planului de terapie intensiva la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.) 4. Examinarea bolnavilor cu afectiuni neurochirurgicale, intocmirea foilor de observatie, ingrijiri curente I.6. Stagiul de psihiatrie pediatrica A 2 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Simptome si sindroame psihice 2. Clasificarea deficientelor, incapacitatilor si dizabilitatilor E clasificarea tulburarilor psihice 3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performantelor intelectuale. 4. ADHD 5. Anxietatea si tulburarile anxioase . Tulburarile afective 7. Fobia si tulburarile fobice 8. 2bsesiile, compulsiile si tulburarile obsesiv-compulsive .. Tulburarile psihice ale comportamentului alimentar 1/. Tulburarea de conversiune 11. Tulburari de conduita si personalitate 12. Intarzierile mintale 13. Schizofrenia si tulburarile schizotipale 14. Tulburarile vorbirii si limbajului. Tulburari de invatare 15. ,etode si tehnici de investigatie psihologica 1 . ,etode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupationale, educationale si psihopedagogice, consilirea familiei Baremul activitatil.r practice 1. Examenul psihiatric si intocmirea foii de observatie 2. Prezentari de cazuri 3. Aprecierea dezvoltarii motorii si psihice 4. Evaluari ale familiei si consilieri ale familiei 5. Cunoasterea baremului comisiei de expertiza medico-legala si a comisiei de evaluare a incapacitatii si de orientare scolara si profesionala II. Neur.l.gie adulti A 6 luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Anatomia si fiziologia sistemului nervos central 2. Anatomia si fiziologia sistemului nervos periferic 3. Anatomia si fiziologia sistemului nervos autonom 4. Anatomia si fiziologia organelor de simt 5. Sindroame corticale . Sindroame extrapiramidale 7. Sindroame talamice si hipotalamice 8. Sindroame de trunchi cerebral .. Sindroame cerebeloase 1/. Sindroame medulare 11. Sindromul vestibular 12. Sindromul de neuron motor central 13. Sindromul de neuron motor periferic 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni 15. Sindroame senzitive 1 . Lichidul cefalorahidian normal si patologic 17. Sindroamele vasculare cerebrale si cerebromeningee si diagnosticul lor topografic 18. Tumorile cerebrale si diagnosticul lor topografic 1. . Scleroza multipla Baremul activitatil.r practice Intocmirea de foi de observatie clinica si consemnarea evolutiei: - pacienti cu sindroame vasculare cerebrale - sindroame de trunchi cerebral - sindroame ataxice - sindroame de neuron motor periferic - sindroame ale organelor de simt - sindroame extrapiramidale - alte afectiuni - punctii lombare - punctii venoase si instituirea unei perfuzii - interpretarea examenului LC1 - prezentare de cazuri III. Neur.l.gie pediatrica A ani , din careE III.1. EEG A luni Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Introducere in EEG. 2. Electrozi EEG: descriere, montareAmontaje. . 3. Inregistrarea EEG standard. Etapele inregistrarii: datele pacientului, procedura de inregistrare 4. ,etode de stimulare: hiperventilatie, SLI, sunet, somn, medicamente. 5. Artefacte EEG- depistare . ,odalitatea de citire a EEG-ului - etape. Interpretarea EEG. Formularea unui buletin EEG. Definitii, glosar de termeni. 7. EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrica spontana: - traseul de veghe al adultului - particularitati la copil 8. Activitatea EEG la copil pe grupe de varsta (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-1/ ani, 11- 1 ani) .. 1ecunoasterea stadiilor de somn si a elementelor fiziologice de somn 1/. EEG anormal - recunoasterea anomaliilor nespecifice - recunoasterea anomaliilor epileptiforme intercritice (varful, unda ascutita, polivarfuri, complexul varf-unda classic, CCU lent, CCU rapid). - 1ecunoasterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente in epilepsia copilului (criza tonica, absenta tipica, criza focala, criza mioclonica, spasme infantile, Sd. Lennox- Gastaut, Epilepsia generalizata idiopatica, Epilepsia partiala beninga). 11.1ecunoasterea descarcarilor periodice in PESSE 12. Aspectul EEG in tumorile cerebrale 13. Aspectul EEG in encefalite 14. Efectul unor medicamente asupra EEG Baremul activitatil.r practice 1. ,ontarea practica a electrozilor 2. Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilatie 3. 1ecunoasterea artefactelor EEG 4. Interpretare de trasee EEG normale la adult si copil, pe grupe de varsta 5. Citire de EEG-uri cu recunoasterea modificarilor paroxistice intercritice . Citire de EEG-uri cu recunoasterea modificarilor paroxistice in criza pentru: criza tonica, clonica, tonico-clonica generalizata, focala, mioclonica, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizata idiopatica de adolescenta, epilepsia partiala benigna 7. 1ecunoasterea descarcarilor periodice EEG 8. 1ecunoasterea modificarilor EEG in tumori cerebrale, encefalite III.2. Neur.l.gie pediatrica A 2 ani 8 luni 2 saptamani Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Anatomia si fiziologia sistemului nervos la copil - particularitati 2. Dezvoltarea neuropsihomotorie: - dezvoltarea ontogenetica normala a sistemului nervos central - copilul la 3 luni, luni, 12 luni, anteprescolar, prescolar, scolar, adolescent 3. Particularitati ale semiologiei neurologice pediatrice 4. Examenul neurologic pentru: - nou-nascutul la termen - nou-nascutul prematur - sugar - copil mic si mare 5. Patologie prenatala ce determina afectare neurologica . Patologie neurologica perinatala 7. Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor genetice - sindrom Down si alte trisomiiE sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomala, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Oilli, sindrom Angelman, sindrom ,iller- DiePer, sindrom Di George, sindrom OilliamsE alte sindroame dismorfice cu implicare neurologica - sindrom Cornelia de Lange, sindrom 1ubinstein-TaIbi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-2pitzE sindroame cauzate de anomalii cu transmitere L-linPata - sindrom L fragil, alte sindroame cu transmitere legata de cromozomul L cu retard mental 8. ,alformatii ale sistemului nervos central: - disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel) - disrafii spinale (spina bifida oculta, spina bifida chistica, mielocel, meningomielocel) - alte anomalii (siringomielie, siringobulbie) - tulburari de dezvoltare corticala: tulburari de proliferare si diferentiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie)E tulburari de migrare neuronala (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie)E tulburari de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticala) - anomalii de linie mediana (agenezia de corp calos nonsindromica si sindromica, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absenta septului pelucid, displazia septo- optica) - malformatii ale cerebelului si structurilor fosei posterioare (sindrom DandI-OalPer, Arnold Chiari, Joubert, Vlippel-Feil, hipoplaziaAaplazia cerebelului - chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos .. ,alformatii osoase ale craniului si vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice si sindromice - impresiunea bazilara - foramen magnum ingustat - dislocatia atlantoaxiala 1/. Hidrocefalia 11. Sindroame neurocutanate: - scleroza tuberoasa Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Oeber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 12. Paralizia cerebrala: forma spastica - unilateralaA bilateralaE formea disPineticaE forma ataxicaE forma mixta 13. Boli metabolice si heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1 Boli metabolice a. afectari ale organitelor subcelulare - boli lizozomale - sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann PicP, b. FabrI, b. Farber, leucodistrofia metacromatica, b. Austin, b. Vrabbe) - mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. ,orquio, b. ,aroteaux-LamI, b. SlI) - mucolipidoze - sialidoza I - mucolipidoza IC - tulburari ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza - boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatala, b. 1efsum, adrenoleucodistrofia L-linPata b. afectari ale principalelor linii metabolice - tulburari ale metabolismului aminoacizilor si acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de artar, aciduria metilmalonica, aciduria propionica, aciduria izovalerica, aciduria glutarica (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartica), homocistinuria, deficienta de sulfitoxidaza - tulburari ale metabolismului carbohidratilor - boala prin deficit al transportorului de glucoza - tulburari ale metabolismului neurotransmitatorilor - hiperfenilalaninemia maligna, hiperglicinemia nonPetotica, tulburari ale metabolismului GABA - tulburari ale ciclului ureei - hiperamoniemia - tulburari ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficienta de multicarboxilaza), vit B12, folat - boli mitocondriale - s. Vearns, b. ,ELAS, ,E11F, b. Leigh, b. Alpers - deficite ale metabolizarii colesterolului intracelular - b. Oolman - tulburari ale metabolismului cuprului - b. Oilson, b. ,enPes - tulburari ale metabolismului purinelor - s. Lesch-NIhan - porfirii - tulburari ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoza cerebrotendinoasa 13.2. Boli heredodegenerative - leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite inca) - leucodistrofia sudanofilica (b. Pelizaeus - ,erzbacher), s. CocPaIne, b. Alexander - boli cu afectare predominenta a substantei cenusii - ceroidlipofuscinoze - boli cu afectare difuza a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonala difuza - boli cu afectare predominenta a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculara deformanta, b. Segawa, parPinsonismul juvenil, boli neurodegenerative cu acumulare intracerebrala de fier, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul si alte boli degenerative cu calcificari ale ganglionilor bazali - s. Gilles de la Tourette - tremorul esential - epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luIsiana ereditara - boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral si maduvei spinarii (degenerescente spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominanta (atrofii olivopontocerebeloase), s. ,arinescu-Sjogren, paraplegia spastica familiala - s. Rett 14. Boli infectioase - meningite, encefalite acute, subacute si cronice - abcesul cerebral si rahidian - infectia HIC - infectii micotice si parazitare ale sistemului nervos central - toxiinfectiile sistemului nervos: tetanosul, botulismul 15. . Boli inflamatorii parainfectioase si de origine imunologica - encefalomielita diseminata acuta - coreea acuta SIdenham, lupusul eritematos diseminat si alte vasculite, poliarterita nodoasa, b. VawasaPi, b. Cogan, s. hemolitic uremic - boli demielinizante: scleroza multipla, neuromielita optica Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optica, mielitele acute transverse - ataxia cerebeloasa acuta si subacuta (s. opsoclonus-mioclonus) - complicatiile neurologice ale imunizarii 15. Afectari neurologice datorate agentilor fizici si chimici - traumatismele craniocerebrale si complicatiile lor - traumatismele vertebromedulare - afectari neurologice datorate inecului, intoxicatiei cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutarii, socului termic - intoxicatiile 1 . Boli neuromusculare - bolile de corn anterior medular - atrofii musculare spinale (tip 1 - Oerdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 - Vugelberg-Oelander, alte forme de atrofii musculare spinale) - boli ale nervilor periferici - neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I - Charcot - ,arie-Tooth, II, III, IC) - neuropatii senzitive si autonome ereditare (acropatia ulceromutilanta, neuropatia senzitiva congenitala, s. 1idleI - DaI, insensibilitatea congenitala la durere si anhidroza) - neuropatii dobandite acute si cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene si exogene toxice) - afectiuni ale nervilor periferici si cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale - boli musculare primare - distrofii musculare progresive si congenitale - agenezii si hipertrofii musculare congenitale - miopatii congenitale - sindroame miotonice (distrofia miotonica si canalopatiile) - miopatii metabolice - miopatii inflamatorii - miopatii asociate cu boli sistemice si tulburari endocrine - artrogripoza multiplex congenitala - boli ale jonctiunii neuromusculare ( miastenia si sindroamele miasteniforme) 18. ,anifestari neurologice in boli sistemice 1.. Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale si medulare 2/. Cefaleea si sindroamele cefalalgice 21. Epilepsia, statusul epileptic si convulsiile ocazionale 22. ,anifestari paroxistice neepileptice 23. Boli cerebrovasculare - malformatii vasculare ale sistemului nervos: malformatii arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene - boli arteriale ocluzive cerebrale si ale sistemului venos - encefalopatia hipertensiva 24. Encefalopatii acute - coma, alte stari cu alterare a constientei, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniana 25. Hipertensiunea intracraniana benigna Baremul activitatil.r practice 1. Anamneza si examenul clinic la copiii cu boli neurologice 2. Intocmirea foii de observatie 3. Examenul fundului de ochi 4. Electroencefalograma - interpretare 5. Potentiale evocate - interpretare . Electromiograma - interpretare 7. Examenul vitezelor de conducere nervoasa - interpretare 8. Punctii lombare .. 1adiografii craniene - interpretare 1/. 1adiografii coloana vertebrala - interpretare 11. Tomografie computerizata cerebrala - interpretare 12. Imagerie prin ,1I a sistemului nervos central - interpretare 13. Echografie transfontanelara - interpretare 14. Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare 15. Examenul microscopic si biochimic al LC1 efectuat in urgenta 1 . Stabilirea si efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic 17. Stabilirea si efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene 18. Stabilirea si efectuarea schemei de diagnostic si terapie intensiva la copilul comatos 1.. Stabilirea si efectuarea schemei terapeutice a crizei miasteniceAcolinergice la copil 2/. Participarea la sedinte de tratament recuperator in bolile neurologice la copil III. . Etica medicala - 2 saptamani - dupa curricula elaborate la catedra de bioetica Stagiile urmat.are nu v.r fi efectuate ca si m.dule separate; rezidentii v.r ramane in clinica de neur.l.gie pediatrica / neur.l.gie adulti si v.r ins.ti pacientii la investigatiile / tratamentul recuperat.r, respective (ca si parte practica). C..rd.nat.rul stagiului de neur.l.gie pediatrica va .rganiza, impreuna cu specialisti din fiecare d.meniu, cursuri te.retice pentru fiecare dintre d.meniile de mai T.sE a. Neur.imagistica b. Ech.garfie transf.ntanelara c. Studii electr.fizi.l.gice, altele decat EEGE EMG, VCN, P.tentiale ev.cate d. Neur.genetica e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de catre coordonatorul fiecarui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulti), urmand ca nota finala sa fie acordata de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrica. a. Neur.imagistica este inclusa in cadrul modulelor de Neurologie pediatrica si Neurologie de adulti Tematica 1ezidentul trebuie sa aprofundeze aspecte teoretice legate de urmatoarele subiecte: 1. Semiologie imagistica, urmarirea imagistica a procesului de mielinizare 2. Aspecte imagistice ale malformatiilor craniocerebrale congenitale 3. Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative si ale anomaliilor de mielinizare 4. Aspecte imagistice ale infectiilor SNC 5. Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale 5. Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale . Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale 7. Explorarea imagistica a epilepsiei copilului si a bolilor cerebrovasculare pediatrice 8. Aspecte imagistice in patologia pediatrica a orbitei si a osului temporal .. Explorarea imagistica a patologiei spinale de la varsta copilariei Baremul activitatil.r practice 1. Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale si spinale in patologia neurologica pediatrica 2. Prezentari de cazuri - patologie malformativa, metabolica, degenerativa si de mielinizare 3. Prezentari de cazuri - patologie tumorala craniocerebrala pediatrica 4. Prezentari de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculara 5. Prezentari de cazuri - patologie spinala b. Ec.grafie transf.ntanelara este inclusa in cadrul stagiilor de pediatrie si neurologie pediatrica. Tematica 1ezidentul trebuie sa aprofundeze aspecte teoretice legate de urmatoarele subiecte: 1. Notiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietati fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor in tesuturi. Sursele posibile de eroare in examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra tesuturilor. Tipuri de transductori utilizati in examinarea craniana la sugari 2. Elementele de ecoanatomie normala cerebrala la nou-nascuti si sugari. 1eperele anatomice principale utilizate in ETF 3. Principalele sectiuni utilizate in ETF. Indicatiile ETF. ETF - tehnica examinarii si pregatirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-nascut si sugar - indicatii. Limitele si dezavantajele ETF in diagnosticul afectiunilor intracraniene la nou-nascut si sugar 4. Diagnosticul ETF in hidrocefaliile sugarului 5. Diagnosticul ETF in anomaliile congenitale intracerebrale la nou-nascut si sugar . Diagnosticul ETF in hemoragiile intra- si periventriculare la nou-nascut si sugar 7. Diagnosticul ETF in hemoragiile subdurale la nou-nascut si sugar. 8. Diagnosticul ETF in hemoragiile parenchimatoase la nou-nascut si sugar Baremul activitatil.r practice 1. Principiile generale de interpretare a ETF la nou-nascut si sugar 2. Demonstratii practice de ETF la nou-nascut si sugar 3. Prezentari de cazuri - hidrocefaliiile la nou-nascut si sugar 4. Prezentari de cazuri - malformatiile cerebrale la nou-nascut si sugar 5. Prezentari de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-nascut si sugar c. Studii electr.fizi.l.gice altele decat EEGE EMG, VCN, p.tentiale ev.cate (in cadrul modulelor de Neurologie pediatrica si Neurologie adulti) Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Introducere in electromiografie si electroneurografie. Principii, tehnici. Caloarea examenului electrodiagnostic 2. Studii de conducere nervoasa. Citeze de conducere motorii si senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) si inferioare (femural, sciatic, sural) 3. Alte tehnici de conducere nervoasa (unda F, reflex H), BlinP reflex. Stimularea repetitiva 4. Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculara spontana 5. Analiza potentialului de unitate motorie si a patternului de interferenta . Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice 7. Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii 8. Patologia de muschi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placa neuromusculara: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert .. Potentiale evocate: principii, tehnici. Potentiale evocate vizuale 1/. Potentiale evocate auditive, somatosenzitive si motorii Baremul activitatil.r practice 1. Interpretarea traseului E,G 2. Interpretarea studiilor de conducere nervoasa 3. Intergrarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice 4. Interpretarea potentialelor evocate d. Neur.genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica) Tematica lectiil.r c.nferinta 1. Introducere in neurogenetica 2. ,etode de investigatie genetica-citogenetice si de genetica moleculara 3. Encefalopatii cu aberatii cromozomiale 4. Genetica in epilepsie 5. Genetica in boli metabolice . Genetica in boli neuromusculare 7. Genetica in boli neurocutanate Baremul activitatil.r practice 1. 1ecunoasterea clinica a principalelor boli neuropediatrice genetice 2. Intocmirea arborelui genealogic e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica este inclusa ca submodul in cadrul modulului de Neurologie pediatrica Tematica lectiil.r c.nferinta 1. 1ecuperarea funcionala - definitie, argumentarea termenului. 1eadaptarea, recuperarea sociala. Handicapul - clasificare internationala. Boala, deficienta incapacitate, handicap. Clasificarea etiologica a handicapului. ,ijloacele readaptarii. Cadrul organizatoric al recuperarii functionale. 2. Dezvoltarea neuromotorie a sugarului si copilului 3. Aprecierea motricitatii spontane, dirijate si provocate in cadrul bilantului dezvoltarii neuromotorii a sugarului 4. 1ecuperarea functionala a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiaza de aceasta recuperare, principiile refacerii fortei musculare, evaluarea valorii musculare, contractia izometrica 5. Tratamentul Pinetic in paraliziile cerebrale: - ,etode - Indicatii . Decontracurarea - indicatii, modalitati - electroterapia - infiltratiile cu toxina botulinica - alte metode 7. Diagnosticul precoce al paraliziei cerebrale 8. Evaluarea functionala in paralizia cerebrala .. Terapia ocupationala (ergoterapia). Evaluare 1/. Balneoterapia in patologia neurologica a copilului 11. Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice 12. Tratamentul de recuperare in afectiunile neuromusculare ale copilului 13. 1eadaptarea sociala: educatia in familie, invatamantul normal si special, profesionalizarea in scoli speciale, sportul adaptat, protectia sociala Baremul activitatil.r practice 1. Aprecierea motricitatii provocate la copilul /-1 an 2. Stabilirea unui program de recuperare funcionala la copii cu handicap neuromotor periferic 3. Stabilirea unui program de tratament copii cu paralizie cerebrala 4. Stabilirea unui program de tratament in afectiunile neuromusculare ale copilului 5. Stabilirea unui program de terapie ocupationala in sindroamele ataxice Pentru fiecare m.dul / subm.dul, c..rd.nat.rul de stagiu va ac.rda . n.ta/punctaT in urma unei examinari scrise si practice si pe baza activitatii desfasurate de rezident in cursul stagiului respectiv. Anexa 1. Graficul pregatirii in rezidentiatul deE NEUROLOGIE PE,IATRICA 5 ANI Anul Anul 1. Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 ,odul III.2. I.1. I.1. I.2 I.3 I.4 I.5 I. II III.1 III.2 III.2 IC III.2 Submodul a,b,c,d,e b,d b,d a,b - a - - a, c - a,b,c, d,e a,b,c,d,e - a,b,c,d,e Durata luni luni 1 luna 3 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni luni 3 luni 3luni 11 luni 2 saptamani 2 sapta mani 1 an Se repartizeaza 1 stagiu 7 luni Se repartizeaza 1 stagiu 14 luni 2 saptamani I. Specialitati pediatrice - 18 luni: I.1. Pediatrie generala - 7 luni I.2. ATI pediatric - 3 luni I.3. Neonatologie - 2 luni I.4. Boli infectioase pediatrie - 2 luni I.5. Neurochirurgie pediatrica - 2 luni I. . Psihiatrie pediatrica - 2 luni II. Neur.l.gie adulti - 6 luni III. Neur.l.gie pediatrica - 3 ani, din care: III.1. EEG - 3 luni III.2. Neurologie pediatrica - 2 ani 8 luni 2 saptamani IV. Etica medicala - 2 saptamani Subm.duleE a. Neur.imagistica (submodul in cadrul: neurologie adulti, neurochirurgie, neurologie pediatrica) b. Ech.grafie transf.ntanelara (submodul in cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrica) c. Investigatii neur.fizi.l.gice altele decat EEGE EMG, VCN, p.tentiale ev.cate (submodul in cadrul: neurologie adulti, neurologie pediatrica) d. Neur.genetica (submodul in cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica) e. N.tiuni de recuperare A reabilitare pediatrica (submodul in cadrul: neurologie pediatrica) N.B. OR,INEA ECECTUARII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIE ,. C.nditii .bligat.rii pentru viit.rii rezidenti de neur.l.gie pediatrica Fiecare rezident de Neurologie Pediatrica este repartizat prin alegerea dupa concursul de rezidentiat la un centru formator. Este obligatoriu ca fiecare rezident sa se prezinte imediat dupa repartitie la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizeaza fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit indrumat.r. Acesta supervizeaza desfasurarea rezidentiatului, dand la cerere informatiile dorite de rezident. Coordonatorul stabileste destinatia fiecarui rezident. 1ezidentul este obligat sa isi organizeze un dosar prin care sa dovedeasca stagiile parcurse si aptitudinile dobandite in cursul rezidentiatului. Programul zilnic consta din participarea activa, la patul bolnavului, la programul zilnic al sectiei de neurologie pediatrica. Toate activitatile practice cuprinse in baremul minimal de activitati practice trebuie parcurse sub supravegerea indrumatorului. In atributiile rezidentului sunt cuprinse si garzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea indrumatorului. Nu intra in atributiile rezidentului: sa stabileasca tratamentul, diagnosticul, indicatii catre familie (decat ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav). Activitati practice si lecturi - 2// oreAan cursuri, lectii, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentari in fata colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentari de cazuri, etc. Caietul rezidentului Fiecare rezident trebuie sa aiba un caietAdosar in care sa existe dovezi ale activitatilor practice si teoretice desfasurate de acesta. Trebuie sa existe dovada efectuarii tuturor activitatilor practice planificate in curriculum . Acest caietAdosar trebuie luat in considerare in procesul de evaluare periodica si finala a rezidentului. In timpul rezidentiatului, rezidentul trebuie sa fie implicat in cel putin 1 sau 2 proiecte de cercetare. E. Centre f.rmat.are, c..rd.nat.ri/ indrumat.ri Fiecare rezident de Neurologie Pediatrica este repartizat prin alegerea dupa concursul de rezidentiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unitatilor formatoare, a coordonatorilor, indrumatorilor si medicilor cu competenta eligibili va fi actualizata in mod regulat (Anexa 2.). 1ezidentii vor fi repartizati in centrele de pregatire considerate eligibile de catre CPP,FPS conform graficului stabilit prin curricula de pregatire de Neurologie Pediatrica (Anexa 1). E.1. Centrele formatoare* a. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrica inalt specializate care pot oferi formarea completa a Neurologului Pediatru (au facilitati clinice si didactice in care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrica). b. Toti indrumatorii centrului sunt medici specialisti sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E..2.). Centrele formatoare au cel putin 2 indrumatori acreditati in afara de coordonator c. Fiecare centru formator are un C..rd.nat.r al programului de pregatire a medicilor rezidenti de Neurologie Pediatrica. Acesta este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrica avand cea mai inalta functie didactica. Acesta poarta responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici si Unitati formatoare pentru desfasurarea tuturor modulelor rezidentiatului. *Centrul formator trebuie acreditat de catre Comisia de acreditare. E.2. Unitatile f.rmat.are UsatelitU Sunt Sectii Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregatire in care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrica cu exceptia celor 3 ani de Neurologie Pediatrica (care se vor realiza obligatoriu in centrul coordonator). E. . C..rd.nat.ri/indrumat.ri C..rd.nat.r - este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrica avand cea mai inalta functie didactica din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie sa fie acreditati de catre Comisia de acreditare. . Este obligatoriu ca fiecare rezident sa se prezinte imediat dupa repartitie la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizeaza fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit indrumat.r. Indrumat.r poate fi: - orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dubla specialitate (Neurologie Pediatrica si Psihiatrie Pediatrica) indiferent daca este sau nu cadru universitar, dar care functioneaza intr-un centru acreditatE - orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dubla specialitate care este obligatoriu cadru universitar in specialitatea neurologie pediatrica. Indrumatorii supervizeaza desfasurarea rezidentiatului, dand la cerere informatiile dorite de rezident. Indrumatorii trebuie sa fie acreditati de catre Comisia de acreditare. Medic cu c.mpetenta poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent daca este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competenta (certificat de studii complementare) in unul din domeniile modulelor A submodulelor din curiculum. Colaborarea cu acestia este hotarata de catre coordonator. Coordonatorul trebuie sa obtina aprobarea scrisa a conducerii spitalului pentru desfasurarea modulului Asubmodulului respectiv in acea unitate medicala, cu desemnarea expresa a medicului formator. 1aportul numar rezidentiA numar de medici indrumatori trebuie sa fie cel mult 3:1. C.misia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor si indrumatorilor este stabilita de Comisia de Neurologie, Neurologie Pediatrica a ,SF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus. C. Examinari Evaluarea rezidentil.r in timpul pregatirii Cunostintele teoretice trebuie evaluate la sfarsitul fiecarui modul. Se vor avea in vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie sa aiba un feed-bacP in ceea ce priveste propria evaluare pentru a depista ariile ce necesita imbunatatiri. C.nsideram ca evaluarile peri.dice sunt f.arte imp.rtante pentru f.rmarea rezidentil.r. Evaluarea finala 1ezidentii trebuie sa sustina un examen final ce cuprinde o proba teoretica scrisa, 2 cazuri practice si o proba paraclinica. Comisia de examenva lua in calcul si activitatea rezidentului demonstrata in caietul rezidentului. Anexa 2 - Centre formatoare, formatori va fi elaborata si comunicata ulterior, precum si Bibliografia de rezidentiat, acestea trebuind sa fie actualizate annual . MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE Definiţie : Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea„ diagnosticarea„ tratarea şi recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator„ prin mijloace nechirurgicale. Curriculum de pneumologie propus„ reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul HERMES 2008 (,,European Curriculum Recommendations for Training in Adult Respiratory Medicine"} http:I/I/hermes.ersnet.orgI/uploadsI/DocumentI/eeI/WEBhCHEMINh4258h1237469227.pdf 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI ,E REZI,ENŢIAT 1.1. DURATA PROGRAMULUI: 5 ANI Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs„ seminar„ prezentări de cazuri} pe anul de studiu universitar„ pentru tematica prezentată„ în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării„ se face prin credite (CFU}. 1 credit ; 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii„ activitatea didactică acoperă 20-30%„ restul de 70-80%„ fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an}„ are loc o evaluare de etapă„ făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu„ în care vor fi trecute şi evaluările de etapă în credite„ activitatea în programele de cercetare„ participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM: 1.2.1 Coordonator de rezidenţiat: Profesor universitar sau Conferenţiar universitar din Centrele universitare numiţi de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidenţiat i se repartizează rezidenţii la începutul perioadei de rezidenţiat şi este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidenţiat stabileşte împreuna cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor„ stagiile opţionale şi locul dedesfăşurare a stagiilor. 1.2.2 Coordonator de stagiu : medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă . Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfăşurare a stagiului respectiv şi pentru evaluarea activităţii la sfârşitul stagiului. 1.3. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENŢIAT Anul 1 Pneumologie generală 6 luni Medicină internă 6 luni Anul 2 Cardiologie 3 luni Boli infecţioase 3 luni Alergologie şi Imunologie Clinică 2 luni Oncologie generală 1 lună Imagistică toracică 3 luni Ordinea stagiilor şi locul de desfăşurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Anii 3-4 Pneumologie generală; în cursul stagiului de pneumologie generală vor fi efectuate modulele: 12 luni Explorări funcţionale respiratorii speciale 3 luni Endoscopie bronşică 3 luni Terapie intensivă generală 3 luni Terapie acută respiratorie 2 luni Chirurgie toracică 1 lună - Bioetică - Medicină bazată pe dovezi şi Cercetare clinică Ordinea stagiilor şi locul de desfăşurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Anul 5 Pneumologie generală 6 luni Dispensar pneumologie-TB 3 luni Pneumologie generală sau Stagiu opţional: Somnologie I/ Reabilitare respiratorie 3 luni Este recomandabilă efectuarea de stagii opţionale (care permit aprofundarea unor domenii}: reabilitare respiratorie sau somnologie. Alternativ pot fi efectuate doar stagii de pneumologie generală. Ordinea stagiilor şi locul de desfăşurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. 1.4. METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII STAGIILOR Programul de învăţământ se va desfăşura conform : • Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat} şi a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate}„ inclusiv baremul de manevre„ tehnici şi activităţi practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1}„ • Normelor şi reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiştilor de pneumologie precum şi a desfăşurării stagiului de rezidenţiat de pneumologie„ • Este încurajată participarea rezidentului la manifestări ştiinţifice (minim una pe an} şi programe I/ manifestări de educaţie medicală cu acordul coordonatorului de stagiu„ • Este încurajată efectuarea de cercetări ştiinţifice (minim una în perioada de rezidenţiat} în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat. 1.5. EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE ŞI PRACTICE se va face: • La sfârşitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Medicină internă„ Cardiologie„ Terapie intensivă„ Explorări funcţionale respiratorii speciale„ etc.}„ şi la fiecare 6 luni pentru stagiul de pneumologie generală„ precum şi pentru modulele de bioetică şi medicina bazată pe dovezi: o examen scris şiI/sau oral„ nota minimă: 7 o certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activităţi practice„ care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului • Prin evaluarea cel puţin a unei lucrări ştiinţifice sau comunicări ştiinţifice până la sfârşitul pregătirii de rezidenţiat. ANEXA. CONTINUTUL STAGIILOR ( Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidenţiat în specialitatea pneumologie şi baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu } A. STAGII DE MEDICINĂ INTERNĂ ŞI SPECIALITĂŢI MEDICALE 1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ (obligatoriu, 6 luni) 1.1.Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore) 1. Glomerulonefrite acute şi cronice 2. Pielonefrite acute şi cronice 3. Insuficienţa renală acută 4. Insuficienţa renală cronică 5. Ulcerul gastro-duodenal 6. Gastritele 7. Cancerul gastric 8. Diagnosticul sindroamele diareice cronice 9. Cancerul colonic 10. Pancreatitele 11. Cancerul pancreatic 12. Diagnosticul icterelor 13. Hepatopatii medicamentoase şi toxice 14. Hepatitele cronice 15. Ciroza hepatică 16. Litiaza biliară 17. Diagnosticul anemiilor 18. Sindromul leucopenic 19. Leucoza mieloidă cronică 20. Leucozele acute 21. Sindromul limfo-proliferativ 22. Diagnosticul sindroamelor hemoragice 23. Diabetul zaharat 24. Colagenozele şi spondilita anchilopoetică 25. Vasculitele sistemice 1.2 Barem minimal de activităţi practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de Medicină Internă cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 100 de pacienţi internaţi (inclusiv spitalizare de zi} cu diferite afecţiuni de preferinţă boli renale„ digestive şi sistemice. 1. Paracenteze (EI/I}: 10 2. Endoscopie digestivă superioară (AI/I}: 10 3. Colonoscopie (AI/I}: 10 4. Ecografie abdominală (AI/I}: 50 5. Hemoleucograme (I}: 100 6. Coagulograme (I}: 50 7. Teste funcţionale renale şi sumar de urină (I}: 100 8. Teste funcţionale hepatice (I}: 100 2. STAGIUL DE CARDIOLOGIE (obligatoriu, 3 luni) 2.1. Tematica lecţiilor conferinţa ( 50 ore ) 1. Boala cardiacă ischemică dureroasă şi nedureroasă 2. Valvulopatii 3. Cardiopatii congenitale 4. Tulburări de ritm şi de conducere 5. Patologia miocardului: miocardite şi cardiomiopatii 6. Pericardite 7. Endocardite infecţioase 8. Hipertensiunea arterială sistemică 9. Boala tromboembolică venoasă 10. Hipertensiunea pulmonară 11. Insuficienţa cardiacă„ şocul cardiogen 12. Moartea subită cardiacă 13. Tratamentul antiplachetar„ antitrombotic„ fibrinolitic 2.2. Barem minimal de activităţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de Cardiologie cu paturi„ de preferinţă cu unitate de supraveghere şi terapie acută coronariană. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 50 de pacienţi internaţi (inclusiv spitalizare de zi} cu diferite boli cardiovasculare. 1. Electrocardiogramă (EI/I}: 50 2. Echocardiografie (AI/I}: 25 3. Scintigrafie miocardică (I}: 5 4. Cateterism cardiac drept (AI/I}: 5 3. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (obligatoriu, 3 luni) 3.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) 1. Resuscitarea cardiopulmonară şi cerebrală 2. Monitorizarea hemodinamică 3. Şocul (cardiogenic„ hemoragic„ hipovolemic„ septic} 4. Resuscitarea fluidică 5. Insuficienţa respiratorie acută 6. Edemul pulmonar cardiogen 7. Sindromul de detresă respiratorie acută 8. Ventilaţia mecanică 9. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 10. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice 11. Injuria acută a rinichiului; indicaţiile şi tehnicile terapiei de înlocuire renală 12. Hipertermia şi hipotermia 13. Transfuzia de sânge şi derivate; patologia transfuzională 14. Nutriţia parenterală şi enterală 3.2 Barem minimal de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de Terapie Intensivă generală. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 20 pacienţi. 1. Intubaţia oro-traheală (E}: 10 (manechin}„ 3(viu} 2. Ventilaţie mecanică (EI/I}: 10 3. Echilibrul hidro-electrolitic (I}: 40„ (E - reechilibrare}:10 4. Echilibrul acido-bazic (I}: 40„ (E - reechilibrare}:10 5. Sondaj vezical (E}: 20 6. Cateter venos central (jugulară I/ subclavie}: 10 7. Cateter arterial (E}: 5 8. Sondaj nazo-gastric (E}: 20 4. STAGIUL DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (obligatoriu,2 luni) 4.1 Tematica lecţiilor conferinţă {20 ore) 1. Aeroalergene; caracteristici ale alergenelor recombinante 2. Rinite şi rinosinuzite alergice; polipoza nazală 3. Astmul alergic 4. Astmul cu hipersensibilizare la AINS 5. Anafilaxia 6. Reacţii de hipersensibilitate la medicamente 7. Pneumonite de hipersensibilitate 8. Orientarea diagnostică în eozinofilie 9. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 10. Teste cutanate prick şi intradermice ca metode diagnostice în alergologie 11. Teste de provocare in vivo în alergologie 12. Determinarea IgE specifice ca metodă de diagnostic în alergologie 13. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene 14. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice 4.2 Barem minimal de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de Alergologie şi Imunologie Clinică cu paturi sau un cabinet de specialitate de ambulator. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 30 de pacienţi internaţi (inclusiv spitalizare de zi} sau ambulatori„ de preferat cu alergii respiratorii sau medicamentoase. 1. Teste cutanate prick (E}: 10 2. Teste cutanate intradermice (E}: 10 3. IgE specifice serice (I}: 10 5. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE (obligatoriu, 3 luni) 5.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) 1. Diagnosticul stărilor febrile 2. Diagnosticul microbiologic în bolile infecţioase 3. Tratamentul antimicrobian (clase„ spectru„ efecte adverse„ principii} 4. Pneumonii comunitare 5. Meningite 6. Septicemii 7. Diareea acută; infecţia cu Clostridium difficile 8. Boala pneumococică invazivă 9. Infecţii nosocomiale 10. Infecţii la imunodeprimaţi 11. Infecţia HIV 12. Principii de vaccinologie 13. Principii de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale 5.2 Barem minimal de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de Boli infecţioase cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 50 de pacienţi internaţi cu diferite boli„ de preferinţă infecţii pulmonare. 1. Puncţie rahidiană (EI/I}: 10 2. Hemoculturi (EI/I}: 25 3. Frotiuri coloraţie Gram (EI/I}: 25 6. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (obligatoriu, 1 lună) 6.1 Tematica lecţiilor conferinţă {10 ore) 1. Oncogeneza - principii generale 2. Etiopatogenia cancerului (fumatul„ virusuri„ iradiere„ alte} 3. Principii de stadializare oncologică 4. Principii de radioterapie 5. Principii de terapie sistemică (citotoxică„ biologică} 6. Efecte secundare ale terapiei sistemice (inclusiv management} 7. Principii de chirurgie oncologică 8. Principii de monitorizare în cancer 9. Abordul multidisciplinar în cancer 10. Ingrijiri paleative în oncologie 11. Cancerul pulmonar 12. Cancerul de sân 13. Cancerul de col uterin 14. Cancerul de prostată 15. Melanomul malign 16. Cancer cu punct de plecare neprecizat 6.2 Barem minimal de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de Oncologie Medicală cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 20 de pacienţi internaţi (inclusiv spitalizare de zi} cu diferite cancere„ de preferat toracice. 1. Administrarea unei cure de chimioterapie (E}: 10 2. Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (E}:10 B. STAGII DE SPECIALITATE 1. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE GENERALĂ (obligatoriu, durată minim 24 de luni dintre care primele 6 luni obligatoriu la începutul perioadei de rezidenţiat, maxim 30 de luni în cazul în care nu vor fi efectuate stagii opţionale) - reflectă normele europene stabilite prin curriculum HERMES 1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore) - vor acoperi toate cele 5 dimensiuni descrise mai Ăos (care se intersectează în diferite puncte): A - structura şi funcţia aparatului respirator B - boli ale aparatului respirator C - simptome şi semne respiratorii D - proceduri diagnostice folosite în pneumologie E - modalităţi terapeutice şi de prevenţie A. STRUCTURA ŞI FUNCŢIA APARATULUI RESPIRATOR A.1 Anatomie A.2 Dezvoltarea şi îmbătrânirea aparatului respirator A.3 Fiziologie A.4 Fiziopatologie A.5 Microbiologie A.6 Genetică A.7 Farmacologie A.8 Morfopatologie A.9 Imunologie şi mecanisme de apărare A.10 Biologie moleculară A.11 Biochimie B. BOLI ALE ALE APARATULUI RESPIRATOR B.1. BOLI ALE CĂILOR AERIENE B.1.1 Astmul B.1.2 Bronşita acută şi cronică; infecţii de tract respirator superior şi inferior B.1.3 BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructivă} B.1.4 Bronşiectaziile B.1.5 Stenoza traheobronşice maligne şi benigne B.1.6 Traheobronhomalacia„ traheobronhomegalia„ fistula eso-traheală; alte boli ale căilor aeriene superioare B.1.7 Disfuncţia corzilor vocale B.1.8 Aspiraţia de corp străin B.1.9 Refluxul gastro-esofagian B.2. TUMORI TORACICE B.2.1 Cancerul pulmonar B.2.2 Tumori pulmonare metastatice B.2.3 Mezoteliomul malign B.2.4 Tumori pleurale metastatice şi altele B.2.5 Tumori benigne intratoracice B.2.6 Tumori mediastinale B.2.7 Tumori ale peretelui toracic B.2.8 Sarcom B.2.9 Limfom B.3. INFECŢII RESPIRATORII NON-TUBERCULOASE B.3.1 Infecţii de tract respirator superior B.3.2 Infecţtii de tract respirator inferior B.3.3 Pneumonia comunitară B.3.4 Pneumonia nosocomială B.3.5 Pneumonia la imunodeprimat B.3.6 Alte pneumonii B.3.7 Pleurezia parapneumonică şi empiemul B.3.8 Abcesul pulmonar B.3.9 Micoze pulmonare B.3.10 Parazitoze pulmonare B.3.11 Viroze respiratorii epidemice B.4. TUBERCULOZA (TB) B.4.1 Tuberculoza pulmonară B.4.2 Tuberculoza extrapulmonară B.4.3 Tuberculoza la imunodeprimat B.4.4 Infecţia tuberculoasă latentă B.4.5 Tratamentul tuberculozei în situaţii speciale (TB MDRI/XDR„ coinfecţie TB-HIV etc} B.4.6 Tratamentul chirurgical în tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară b.4.7. Monitorizarea tratamentului în TB sensibilă şi TB chimiorezistentă MDRI/XDR B.4.8.Prevenirea tuberculozei (măsuri de prevenire a transmiterii infecţiei TB„ vaccinarea BCG„ tratamentul preventiv la persoanele expuse la TB sensibilă şi TB MDRI/XDR} B.4.9 Organizarea Programului Naţional de Prevenire„ Supraveghere şi Control al Tuberculozei B.4.10 Circuitul informaţional în cadrul programului şi managementul cazului de tuberculoză B.4.11 Reglementări naţionale şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în legătură cu tuberculoza ca boală infecto-contagioasă B.4.12 Micobacterioze non-tuberculoase B.5. BOLI VASCULARE PULMONARE B.5.1 Trombembolismul pulmonar B.5.2 Hipertensiunea pulmonară primară B.5.3 Hipertensiunea pulmonară secundară B.5.4 Vasculitele şi hemoragia pulmonară difuză B.5.5 Malformaţiile arterio-venoase pulmonare B.6. BOLI OCUPAŢIONALE ŞI DE MEDIU B.6.1 Astmul ocupaţional B.6.2 Sindromul disfuncţiei reactive de căi aeriene (RADS} B.6.3 Pneumoconioza şi boala legată de azbest B.6.4 Pneumonita de hipersensibilitate B.6.5 Boli determinate de inhalarea de praf şi gaz toxic B.6.6 Boli legate de poluarea în spaţii inchise (,,indoor pollution"} B.6.7 Boli legate de poluarea în spaţii deschise (,,outdoor pollution"} B.6.8 BoliI/Patologia cauzată de consumul de tutun B.6.9 Boala legată de altitudine B.6.10 Boala legată de scufundări B.7. BOLI PULMONARE INTERSTIŢIALE DIFUZE B.7.1 Sarcoidoza B.7.2 Pneumonii interstiţiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF}„ pneumonia interstiţială non-specifică (NSIP}„ pneumonia criptogenică în organizare (COP}„ pneumonia interstiţială acuta (AIP}„ bronşiolita asociată unei boli pulmonare interstiţiale (RB-ILD}„ pneumonia interstiţială descuamativă (DIP}„ pneumonia interstiţială limfoidă (LIP} B.7.3 Pneumonia criptogenică în organizare (COP} de etiologie necunoscutăI/ bronşiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP} B.8 BOLI PULMONARE IATROGENE B.8.1 Boli induse de medicamente B.8.2 Complicaţii ale procedurilor invazive B.8.3 Boli determinate de radioterapie B.9. LEZIUNI ACUTE B.9.1 Injuria pulmonară inhalatorie B.9.2 Traumatism toracic B.10. INSUFICIENŢA RESPIRATORIE B.10.1 Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS} B.10.2 Boli pulmonare obstructive B.10.3 Boli neuromusculare B.10.4 Boli de perete toracic B.10.5 Alte boli restrictive B.11. BOLI PLEURALE B.11.1 Pleurezia B.11.2 Chilotoraxul B.11.3 Hemotoraxul B.11.4 Fibrotoraxul B.11.5 Pneumotoraxul B.12 BOLI ALE PERETELUI TORACIC ŞI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZŢND DIAFRAGMUL) B.12.1 Malformaţii ale peretelui toracic B.12.2 Boli neuromusculare B.12.3 Paralizia de nerv frenic B.12.4 Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1 Mediastinita B.13.2 Fibroza mediastinală B.13.3 Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE SAU EXTRAPULMONARE B.14.1 Colagenoze B.14.2 Boli cardiace B.14.3 Boli abdominale B.14.4 Boli hematologice B.14.5 Obezitatea B.14.6 Sindromul de hiperventilaţie B.15. ANOMALII GENETICE ŞI DE DEZVOLTARE B.15.1 Fibroza chistică B.15.2 Dischinezia ciliară primară B.15.3 Deficienţa de j1 antitripsină B.15.4 Malformţii congnitale traheo-bronho-pulmonare B.16 SARCINA ŞI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1 Astmul B.16.2 Fibroza chistică B.16.3 Tuberculoza B.16.4 Sarcoidoza B.16.5 Boli pulmonare restrictive B.16.6 Boli respiratorii determinate de sarcină B.17. BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE) B.17.1 Boli ale căilor aeriene superioare B.17.2 Astmul B.17.3 Aspergiloza bronhopulmonară B.17.4 Anafilaxia B.18. BOLI EOZINOFILICE B.18.1 Bronşita eozinofilică non-astmatică B.18.2 Pneumonia eozinofilică acută şi cronică B.18.3 Sindromul hipereozinofilic B.18.4 Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1 Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2 Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3 Sindromul de obezitate-hipoventilaţie B.20. IMUNODEFICIENŢE B.20.1 Sindromul imunodeficienţei congenitale B.20.2 Sindromul imunodeficienţei dobândite B.20.3 Patologia legată de infecţia HIV B.20.4 Boli induse de medicamente B.20.5 Boala grefă contra gazdă B.20.6 Imunodeficienţa post transplant B.21. BOLI PULMONARE ORFANE B.21.1 Histiocitoza pulmonară cu celule Langerhans B.21.2 Limfangioleiomiomatoza (LAM} B.21.3 Proteinoza pulmonară alveolară B.21.4 Amiloidoza C.1 SIMPTOME ŞI SEMNE C.1.1 Dispneea C.1.2 Wheezing-ul C.1.3 Stridorul C.1.4 Disfonia C.1.5 Tusea C.1.6 Expectoraţie C.1.7 Durerea toracică C.1.8 Hemoptizia C.1.9 Sforăitul C.1.10 Simptome generale ale bolilor incluzând febra„ scăderea ponderală„ edemele„ nicturia„ somnolenţa diurnă C.1.11 Semne anormale la inspecţie„ incluzând cianoza„ ,,pattern" respirator anormal„ hipocratismul digital„ malformaţiile de perete toracic„ sindromul de venă cavă superioară şi sindromul Horner C.1.12 Anomalii descoperite la palpare şi percuţie C.1.13 Anomalii descoperite la auscultaţie D.1 PROBE FUNCŢIONALE RESPIRATORII D.1.1 Volume pulmonare statice şi dinamice - efectuare şi interpretare D.1.2 Pletismografie - interpretare D.1.3 Difuziunea prin membrana alveolo-capilară D.1.4 Evaluarea gazelor sangvine şi oximetria - efectuare şi interpretare D.1.5 Testele de provocare bronşică - efectuare şi interpretare D.1.6 Teste de efort incluzând teste de mers şi spiro-ergometrie - efectuare şi interpretare D.1.7 Evaluarea mecanicii respiratorii - interpretare D.1.8 Măsurarea complianţei - interpretare D.1.9 Evaluarea muşchilor respiratori - interpretare D.1.10 Măsurarea ventilaţieI/perfuzie - interpretare D.1.11 Măsurarea gradului de şunt - interpretare D.1.12 Studii de somn - efectuare şi interpretare D.1.13 Măsurarea reglării ventilaţiei - interpretare D.2 ALTE PROCEDURI D.2.1 Teste de sânge şi serologice relevante în pneumologie D.2.2 Analiza componentelor aerului expirat (NO„ CO„ condensat} D.2.3 Inducţia sputei D.2.4 Analiza sputei induse D.2.5 Testarea cutanată tuberculinică D.2.6 Testare cutanată la alergene D.2.7 Ecografie pleurală D.2.8 Toracenteza D.2.9 Biopsia pleurală oarbă pe ac D.2.10 Pleuroscopia (toracoscopia medicală} D.2.11 Fibrobronhoscopia D.2.12 Biopsia pulmonară transbronşică D.2.13 Puncţia transbronşică cu ac fin D.2.14 Ecografia endobronşică (EBUS} D.2.15 Lavajul bronhoalveolar D.2.16 Bronhografie D.2.17 Bronhoscopie rigidă D.2.18 Tehnici de bronhoscopie intervenţională: bronhoscopie în fluorescenţă„ brahiterapie„ radioterapie endobronşică„ laserterapie„ crioterapie„ terapie fotodinamică„ protezare bronşică D.2.19 Puncţia biopsie transcutanată D.2.13 Aspiraţia cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie D.2.14 Radiografia pulmonară D.2.15 Radioscopia pulmonară D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE D.3.1 Imagistica toracică (Radiografia„ CT„ MRI} D.3.2 Tehnici de medicină nucleară (scintigrafie osoasă„ pulmonară„ PET} D.3.3 Electrocardiogramă D.3.4 Ecocardiografie D.3.5 Ecografie D.3.6 HistologieI/citologie D.3.7 Testarea microbiologică E.1 MODALITĂŢI TERAPEUTICE ŞI MĂSURI DE PROFILAXIE E.1.1 Terapii medicamentoase sistemiceI/inhalate E.1.2 Chimioterapia E.1.3 Alte terapii sistemice antitumorale E.1.4 Imunoterapia incluzând deI/hiposensibilizările E.1.5 Oxigenoterapia E.1.6 Suportul ventilator (invaziv„ non-invaziv„ CPAP} E.1.7 Resuscitarea cardiopulmonară E.1.8 Evaluarea pentru anestezie I/ chirurgie E.1.9 Drenaj pleural intercostal E.1.10 Pleurodeză E.1.11 Îngrijirea la domiciliu E.1.12 Îngrijirea paliativă E.1.14 Reabilitarea pulmonară E.1.13 Intervenţii nutriţionale E.1.14 Tratamentul dependendenţei de tutun E.1.15 Vaccinarea şi controlul infecţiilor 1.2. Barem minimal de activităţi practice (include stagiile de explorări funcţionale respiratorii speciale şi endoscopie bronşică) Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de Pneumologie cu paturi„ din care cel puţin 12 luni într-o secţie de pneumologie cu compartiment TB. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 25 de pacienţi internaţi (inclusiv spitalizare de zi} pe lună de stagiu„ cu diferite boli respiratorii. Din perioada stagiului de pneumologie generală o durată de minim 3 luni rezidentul trebuie repartizat într-o structură ambulatorie - dispensar de pneumologie-TB unde va fi implicat direct în îngrijirea a minim 60 de pacienţi pe lună de stagiu. Rezidentul va fi repartizat în gărzi de pneumologie linia a 2-a din anul 3„ şi în gărzi linia 1-a din anul 4 (obligatoriu în anul 5}. Repartiţia în gărzi se face cu acordul coordonatorului de rezidenţiat şi în condiţiile legii. Este obligatorie efectuarea a minim 30 de gărzi linia 2-a şi 30 de gărzi linia 1- a pe perioada stagiului de pneumologie generală sau a stagiilor de specialitate (grupul B} efectuate în secţii de pneumologie. 1. Spirometrie lentă şi forţată (EI/I}: 200 2. Pletismografie corporală (I}: 50 3. Transfer gazos prin membrana alveolocapilară (I}: 50 4. Gazometrie arterială (EI/I}: 50 5. Test provocare bronşică (EI/I}: 50 6. Test de mers 6 minute (EI/I}: 100 7. Test cardiopulmonar la efort (spiroergometrie} (I}: 20 8. Poligrafie cardiorespiratorie (EI/I}: 20 9. Testare cutanată la tuberculinică (EI/I}: 40 10. Testare cutanată prick la alergene (EI/I}: 10 11. Ecografie pleurală (EI/I}: 50 12. Toracenteză I/ Biopsie pleurală oarbă pe ac (E}: 50 13. Fibrobronhoscopie diagnostică (E}: 25 14. Biopsie endobronşică I/ Lavaj bronhoalveolar I/ Biopsie pulmonară transbronşicăI/EBUS :10 15. Inserţie dren pleural (E}: 20 16. Radiografie toracică (I}: 300 17. Imagistică toracică (tomografie computerizată I/ rezonanţă magnetică} (I}: 100 18. Anchetă epidemiologică a cazului de tuberculoză (EI/I}: 20 19. Administrare tratament antituberculos sub directă observare (DOT} (E}: 20 20. Managementul efectelor adverse ale tratamentului antituberculos (E}: 20 21. Operare date în registrul de tuberculoză: declarare şi înregistrare pacienţi (A}: 20 22. Operare date în registrul de tuberculoză: evaluare pacienţi (A}: 20 1.1. MODUL DE MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI ŞI CERCETARE CLINICĂ (obligatoriu) Acest modul se va desfăşura sub forma unor lecţii-conferinţă (20 ore} şi a unor seminarii şi lucru individual (20 ore} pe parcursul stagiului de pneumologie generală„ în cadrul stagiului propriu-zis. 1.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă {30 ore) 1. Introducere în medicina bazată pe dovezi 2. Formularea de întrebări clinice pertinente 3. Identificarea dovezilor din literatură 4. Evaluarea critică a dovezilor din literatură 5. Particularităţi pentru evaluarea studiilor privind diagnosticul şi tratamentul 6. Design-ul unui studiu epidemiologic (observaţionale„ intervenţionale}; studiul clinic randomizat 7. Noţiuni fundamentale de statistică medicală (metode parametrice şi non-parametrice„ corelaţii„ putere„ eroare„ intervale de încredere} 8. Noţiuni fundamentale de bună practică clinică (ICH-GCP} 9. Noţiuni fundamentale de finanţare a cercetării clinice 10. Conceperea şi redactarea unui articol ştiinţific şi a unei prezentări ştiinţifice 1.1.2 Barem minimal de activităţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} 1. Evaluarea critică a unui studiu clinic din literatură (E}: 5 2. Elaborarea unui demers de medicină bazată pe dovezi (Critically appraised topic} (E}: 1 3. Efectuarea unei cercetări ştiinţifice şi a unei prezentări ştiinţifice şiI/sau a unui articol ştiinţific (E}:1 1.2. MODULUL DE BIOETICĂ (obligatoriu) Acest modul se va desfăşura sub forma unor lecţii-conferinţă (20 ore} şi a unor seminarii şi lucru individual (20 ore} pe parcursul stagiului de pneumologie generală„ după-amiaza o dată pe săptămână în afara stagiului propriu-zis. TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică (2 ore) 1. Morala„ etica„ etica medicală - definiţii„ delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definiţia bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii (2 ore) 1. Definirea conceptelor de sănătate„ boală„ suferinţă 2. Conceptele de sănătate„ boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate„ boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţa religioasă„ etnie„ etc.} III. Relaţia medic-pacient I (2 ore) 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea„ echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II (2 ore) 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală (2 ore) 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire„ forme„ implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii (2 ore) 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii (2 ore) 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane (2 ore) 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică (2 ore) 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice„ redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală„ neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani (2 ore) 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare„ a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice„ multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat„ conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARII (20 de ore) I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică (2 ore) II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (2 ore) 1. Jurământul lui Hippocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hippocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hippocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice (2 ore) 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice (2 ore) 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete (2 ore) 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete (2 ore) VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete (2 ore) VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete (2 ore) IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore) X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore) 2. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCŢIONALE RESPIRATORII SPECIALE (obligatoriu, 3 luni) 2.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) A. Fiziologia respiraţiei A.1. Structura şi funcţia aparatului respirator A.2. Ventilaţia A.3. Difuzia A.4. Fluxul sanguin şi metabolismul A.5. Raportul ventilaţie-perfuzie A.6. Transportul gazelor prin sânge A.7. Mecanica respiraţiei A.8. Controlul ventilaţiei A.9. Respiraţia în condiţii de stress (efort„ altitudine„ scufundare} B. Teste funcţionale respiratorii B.1. Teste de expir şi inspir forţate (spirometrie} B.2. Rezistenţa căilor aeriene B.3. Volume pulmonare şi elasticitatea pulmonară B.4. Teste ale muşchilor respiratori B.5. Schimburi gazoase pulmonare B.6. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară B.7. Evaluarea dispneei B.8. Testarea la efort C. Explorarea funcţională respiratorie în diferite boli respiratorii sau înrudite 2.2 Barem minimal de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţie de pneumologie cu compartimentI/unitate de explorări funcţionale respiratorii care să permită în mod ideal accesul rezidentului la: spirometrie„ măsurarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară„ pletismografie corporală„ testare cardiopulmonară la efort„ provocare bronşică la metacolinăI/histamină. Pentru baremul minimal vezi 1-7 de la stagiul de pneumologie generală 3. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONSICĂ (obligatoriu, 3 luni) 3.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) 1. Istoricul bronhoscopiei 2. Controlul infecţiilor în sala de bronhoscopie 3. Anatomia arborelui reaheo-bronşic. Anomalii şi variaţiuni de diviziune ale căilor aeriene. 4. Anestezia locală în bronhoscopie 5. Sedarea şi anestezia generală în bronhoscopie 6. Fibrobronhoscopia : indicaţii„ contraindicaţii„ tehnică„ precauţii„ accidente şi incidente 7. Bronhoscopia rigidă: indicaţii„ contraindicaţii„ tehnică„ precauţii„ accidente şi incidente 8. Metode de prelevare: biopsia bronşică„ brosaj„ aspirat bronşic„ lavaj bronhoalveolar 9. Puncţia biopsie ganglionară şi pulmonară transbronşică; Ecografia endobronşică (EBUS} 10. Alte metode diagnostice 3.2 Barem minimal de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţie de pneumologie cu compartimentI/unitate de endoscopie bronşică care să permită accesul rezidentului la: videobronhoscopie„ biopsie endobronşică„ lavaj bronhoalveolar„ ecografie bronşică. Pentru baremul minimal de activităţi practice vezi 12-13 de la stagiul de pneumologie generală 4. STAGIUL DE IMAGISTICĂ TORACICĂ (obligatoriu, 3 luni) 4.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) 1. Biologia radiaţiilor„ elemente de siguranţa în radiologie 2. Metode diagnostice imagistice toracice 3. Anatomia radiologică toracică normală 4. Semiologie radiologică toracică 5. Mediastinul şi hilurile pulmonare 6. Tromboembolismul pulmonar şi alte boli vasculare pulmonare 7. Cancerul pulmonar primitiv şi metastatic 8. Infecţiile pulmonare 9. Bolile pulmonare infiltrative difuze 10. Bolile căilor aeriene 11. Bolile pleurale„ diafragmatice şi de perete toracic 4.2 Barem de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţie de radiologie în care rezidentul are acces la radiologie clasică„ tomografie computerizată spirală şi de preferat rezonanţă magnetică„ scintigrafie şi PET. 1. Interpretarea unei radiografii toracice (I}: 160 (A}:50 2. Interpretarea unei tomografii computerizate toracice (AI/I}: 80 3. Interpretarea unei tomografii computerizate abdominale I/ cerebrale (I}: 20 4. Interpretarea unei scintigrafii pulmonare I/ PET (I}: 10 5. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ (obligatoriu, 1 lună) 5.1 Tematica lecţiilor conferinţă {10 ore) 1. Tipuri de intervenţii chirurgicale toracice şi indicaţiile lor 2. Toracoscopia diagnostică şi terapeutică 3. Drenajul pleural şi pleurodeza 4. Principii de chirurgie toracică oncologică 5. Ingrijirea perioperatorie în chirurgia toracică 5.2 Barem de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţieI/compartiment de chirurgie toracică cu acces la toracoscopie diagnostică. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 pacienţi cu intervenţii chirurgicale toracice. 1. Instalarea unui dren pleural (E}: 8 2. Instalarea unui cateter pleural tunelat a demeure (A}: 1 3. Toracoscopie diagnostică şiI/sau terapeutică (A}: 4 6. STAGIUL DE TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (obligatoriu, 2 luni) 6.1 Tematica lecţiilor conferinţă {20 ore) 1. Organizarea Unităţii de Supraveghere şi Terapie Acută Respiratorie (USTAR} 2. Hemoptizia masivă 3. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică 4. Principii de ventilaţie mecanică 5. Ventilaţia non-invazivă - echipamente„ interfeţe„ moduri„ setare 6. VNI în insuficienţa respiratorie acută hipercapnică (exacerbare BPOC„ obezitate hipoventilaţie„ boli neuromusculare şi de perete toracic„ alte tipuri} 7. VNI în edemul pulmonar acut cardiogen şi alte tipuri de insuficienţă respiratorie hipoxemică 8. Monitorizarea VNI în insuficienţa respiratorie acută 9. Sevrajul de ventilaţie mecanică (weaning} 10. VNI de lungă durată la domiciliu 11. Fibrobronhoscopia la pacientul cu insuficienţă respiratorie acută„ inclusiv sub VNI 12. Clearance al căilor aeriene şi administrare de medicaţie inhalatorie sub VNI 13. Oxigenoterapia acută - principii„ interfeţe„ indicaţii„ tehnici 14. Oxigenoterapia cronică la domiciliu 15. Reabilitarea respiratorie în USTAR 6.2 Barem de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţie de pneumologie cu compartimentI/unitate de terapie acută respiratorie sau alternativ în secţieI/compartiment de terapie intensivă generală care permite accesul rezidentului în special la bolnavi cu insuficienţă respiratorie şi ventilaţie non-invazivă. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 15 de pacienţi cu insuficienţă respiratorie acută. 1. Instalarea şi monitorizarea oxigenoterapiei acute (E}: 20 (minim 10 cu IR hipercapnică} 2. Instalarea şi monitorizarea ventilaţiei noninvazive în insuficienţa respiratorie hipercapnică (E}: 10 3. Instalarea şi monitorizarea ventilaţiei noninvazive în insuficienţa respiratorie hipoxemică (E}: 5 4. Administrarea de medicaţie inhalatorie sub VNI (E}: 10 5. Fibrobronhoscopie sub VNI (E}: 5 7. STAGIUL DE SOMNOLOGIE (opţional, 3 luni) 7.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) 1. Fiziologia somnului normal. Ritmul circadian şi homeostazia somnului. 2. Respiraţia în timpul somnului 3. Tehnici de explorare a somnului şi vigilenţei 4. Insomnia 5. Tulburări ale ritmului circadian 6. Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă în somn (SAHOS} 7. Tulburările respiraţiei în somn în BPOC„ obezitate„ boli neuromusculare„ insuficienţa cardiacă„ etc. 8. Sindromul picioarelor neliniştite şi mişcările periodice în somn 9. Hipersomnii 10. Parasomnii 11. Organizarea unui laborator de somn 7.2 Barem minim de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţie de pneumologie cu compartimentI/unitate de somnologie. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 30 de pacienţi cu tulburări de somn din care minim 10 cu tulburări respiratorii legate de somn (majoritatea pacienţilor fiind ambulatori sau cu internare de zi}. 1. Polisomnografie asistată în laborator (EI/I}: 10 2. Poligrafie cardiorespiratorie (EI/I}: 20 3. Test de latenţă multiplă a somnului (EI/I}: 5 4. Test de menţinere a vigilenţei (EI/I}: 5 5. Actimetrie (EI/I}: 20 6. Titrare presiune pozitivă continuă sub polisomnografie în laborator (EI/I}: 5 7. Titrare APAP (EI/I}: 10 8. STAGIUL DE REABILITARE PULMONARĂ (opţional, 3 luni) 8.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) 1. Definiţia şi istoricul reabilitării pulmonare 2. Evaluarea şi selecţia pacienţilor cu boli respiratorii cronice pentru reabilitare pulmonară 3. Evaluarea şi managementul dispneei 4. Educaţia pacientului şi a familiei 5. Evaluarea capacităţii de efort 6. Antrenamentul fizic (inclusiv al muşchilor inspiratori} 7. Fizioterapia 8. Evaluarea nutriţională şi suportul nutriţional 9. Oxigenoterapia şi ventilaţia non-invazivă în cursul reabilitării pulmonare 10. Terapia comportamentală 11. Diagnosticul şi tratamentul dependenţei de tutun 12. Reabilitarea pulmonară în alte boli respiratorii cronice 13. Reabilitarea pulmonară în chirurgia toracică 14. Reabilitarea pulmonară în terapia acută respiratorie şi în terapie intensivă 15. Reabilitarea pulmonară în transplantul pulmonar 16. Călătoria la pacientul cu boli respiratorii cronice severe 17. Organizarea unui serviciu de reabilitare pulmonară 8.2 Barem minim de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-o secţie de pneumologie cu compartimentI/unitate de reabilitare pulmonară. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 de pacienţi pentru reabilitare pulmonară din care minim 8 cu BPOC şi minim 50 de şedinţe de antrenament fizic. 9. STAGIUL DE DISPENSAR PNEUMOLOGIE -TB (obligatoriu, 3 luni) 9.1 Tematica lecţiilor conferinţă {50 ore) 1. Structura organizatorică a Programului Naţional de Prevenire„ Supraveghere şi Control al Tuberculozei (PNPSCT} 2. Rolul dispensarului de pneumologie-TB în prevenirea„ supraveghere şi control tuberculozei 3. Instituţii cu responsabilităţi în implementare PNPSCT şi atribuţiile lor 4. Prevenirea îmbolnăvirilor de tuberculoză„ măsuri de limitare a extinderii focarului de tuberculoză (ancheta epidemiologică} 5. Tehnica vaccinării BCG şi testării la tuberculină 5. Managementul cazului de tuberculoză: anunţare„ declarare şi înregistrare„ monitorizare şi evaluare 6. Circuitul informaţional a datelor de tuberculoză 7. Supravegherea epidemiologică a tuberculozei şi monitorizarea PNPSCT 9.2 Barem minim de activitaţi practice (E-efectuare„ A-asistare„ I-interpretare} Stagiul va fi efectuat într-un dispensar de pneumologie-TB din structura unui spital clinic implicat în progrmul de rezidenţiat. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 60 de pacienţi cu patologie pulmonară TB şi nonTB. Pentru baremul minimal de activităţi practice vezi 7„ 16-22 de la stagiul de pneumologie generală Anul I PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1} 6 luni MEDICINĂ INTERNĂ (A.1.} 6 luni Anul II (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat„ şi înfuncţie de disponibilitatea locurilor de pregătire CARDIOLOGIE (A.2} 3 luni BOLI INFECBIOASE (A.5} 3 luni ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (A.4} 2 luni ONCOLOGIE GENERALĂ (A.6} 1 lună IMAGISTICĂ TORACICĂ (B.4} 3 luni Anul III-IV (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat„ şi înfuncţie de disponibilitatea locurilor de pregătire} PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1 x B.1.1 x B.1.2} 12 luni EXPLORĂRI FUNCŢIONALE RESPIRATORII SPECIALE (B.2} 3 luni ENDOSCOPIE BRONŞICĂ (B.3} 3 luni TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (A.3} 3 luni TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (B.6} 2 luni CHIRURGIE TORACICĂ (B.5} 1 lună Anul V (efectuarea unui stagiu opţional este recomandabilă„ şi în funcţie de disponibilitatea locurilor de pregătire„ dar nu este obligatorie„ fiind posibilă efectuarea unui stagiu de 9 luni de pneumologie generală} PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1} 6 luni DISPENSAR PNEUMOLOGIE-TB (B.9} 3 luni STAGIU OPBIONAL (B.7 sau B.8} 3 luni PNEUMOLOGIE - 5 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI-CONFERINŢĂ 19.04.2017 Preşedinte Comisia de Pneumologie Dr. Adriana Socaci MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii CA,RU GENERAL 1ezidenţiatul în psihiatrie are durata de 5 ani şi constă într-un program format din module de pregătire, atFt în psihiatrie generală, cFt şi specialităţi conexe. Scopul rezidenţiatului este dobFndirea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învăţare se bazează pe cursuri-conferinţă, seminarii, activitate practică şi studiu individual. Curricula de rezidenţiat în psihiatrie este astfel concepută încFt să permită acumularea progresivă a informaţiilor, aplicarea acestora în condiţii practice şi verificarea modului în care sunt utilizate. Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularităţi privind modul de abordare a pacienţilor, interacţiunea cu diverse instituţii şi organizaţii de profil, condiţiile sociale, implicaţiile legale şi costurile legate de îngrijiri. Pe lFngă noţiunile teoretice şi practice de ordin medical, rezidentul în psihiatrie trebuie să deţină şi să-şi dezvolte o serie de abilităţi personale legate de învăţare, comunicare, atitudine, raţionament, comportament şi mentalitate, indispensabile pentru calitatea actului psihiatric viitor. Schimbările globale la nivel politic, economic şi social impun o permanentă adaptare la noile cerinţe, fapt care nu se poate materializa fără deţinerea unor cunoştinţe solide de specialitate şi dezvoltarea abilităţilor personale în acest sens. În vederea atingerii acestui obiectiv, curricula de pregătire în psihiatrie a fost modificată, atFt ca formă, cFt şi ca fond. Implementarea ei este în sarcina mai multor structuri şi persoane, de la ,inisterul Sănătăţii pFnă la medicul rezident, fiecare cu responsabilităţi clar stabilite. Faţă de situaţia anterioară, prezenta curriculă îşi doreşte să devină mai practică şi mai flexibilă, prin revizuire anuală, pe baza evaluărilor şi sugestiilor primite de la toate părţile implicate. Coordonatorul de rezidenţiat în psihiatrie are următoarele responsabilităţi: - aprobă repartizarea rezidenţilor pe stagii şi module de pregătire - stabileşte programul cursurilor teoretice şi lectorii adecvaţi în funcţie de tematică - stabileşte programul de activităţi practice al rezidenţilor, în colaborare cu responsabilii de stagiu şi supervizorii - analizează activitatea rezidenţilor pe baza evaluărilor şi rapoartelor responsabililor de stagiu şi supervizorilor - organizează sesiunea de evaluare a cunoştinţelor teoretice şi practice la sfFrşitul fiecărui an de rezidenţiat 1esponsabilul de stagiu coordonează activitatea rezidenţilor în cadrul unui modul de pregătire şi are următoarele responsabilităţi: - repartizează rezidentul unui supervizor direct - colaborează cu supervizorul pentru stabilirea sarcinilor adecvate ale rezidentului, în funcţie de nivelul actual de pregătire şi priorităţile curente de învăţare - colaborează cu coordonatorul de rezidenţiat pentru stabilirea modului de evaluare a activităţii rezidentului în cadrul stagiului respectiv Supervizorul interacţionează direct cu rezidentul în cadrul activităţii medicale zilnice şi are următoarele responsabilităţi: - stabileşte activităţile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu - instruieşte rezidentul cu privire la sarcinile zilnice şi monitorizează nemijlocit activitatea acestuia - discută cu rezidentul eventualele dificultăţi întFmpinate de acesta în legătură cu pregătirea - transmite responsabilului de stagiu evaluarea activităţii rezidentului şi recomandările privind activitatea viitoare a acestuia 1ezidenţii în psihiatrie au următoarele responsabilităţi generale: - sunt familiarizaţi cu etapele curriculei de pregătire şi conştienţi de responsabilităţile de învăţare pe care le au - se comportă de o manieră profesionistă şi nu-şi asumă drepturi sau răspunderi care depăşesc nivelul de competenţă - participă la cursurile teoretice organizate de coordonatorul de rezidenţiat - participă la activitatea clinică zilnică în limita cunoştinţelor teoretice şi practice dobFndite - discută cu supervizorul sau responsabilul de stagiu orice dificultate legată de pregătirea în rezidenţiat (nevoi curente sau speciale de învăţare, atribuţii etc.) şi depun toate diligenţele pentru rezolvarea acesteia - consemnează în caietul de stagiu activităţile efectuate, conform instrucţiunilor - au o atitudine pro-activă de învăţare, bazată pe implicare directă, extinderea surselor de informaţie (jurnale, reviste, seminarii, conferinţe şi congrese) şi îndeplinirea sarcinilor stabilite în cadrul fiecărui stagiu de pregătire Experienţa se bazează pe acumularea cunoştinţelor teoretice şi aplicarea acestora în practică. Interacţiunea directă şi supervizată cu pacienţii, conştientizarea limitelor de competenţă la un moment dat, autoevaluarea obiectivă şi acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentaţi sunt principalele metode de învăţare care au demonstrat eficienţă în formarea profesională de succes. 2bservarea activităţilor efectuate de colegi sau sarcinile necorespunzătoare cu caracter de rutină nu aduc rezultatele scontate şi nu trebuie să înlocuiască scopul principal al rezidentului şi anume, învăţarea. Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode: - Examene scrise: evaluează cunoştinţele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite - 2bservarea şi notarea diferitelor activităţi practice specifice: evaluează cunoştinţele practice, modul de aplicare a cunoştinţelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situaţii, comportamentul general în mediul de lucru - Discuţia rezultatelor teoretice şi practice cu elaborarea de recomandări individuale: evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedbacP-ului, ameliorarea punctelor slabe - FeedbacP de la pacienţi şi colegi: facilitează comunicarea şi capacitatea de adaptare - Discuţiile informale cu supervizorii şi coordonatorii: evaluează capacitatea de iniţiativă, formularea ideilor şi propunerilor PSIHIATRIE 5 ani CURSURI CONCERINŢĂ ŞI STAGII PRACTICE ANUL 1 PSIHIATRIE GENERALĂE 11,5 LUNI BIOETICĂE 0,5 LUNI ANUL 2 NEUROLOGIE ŞI NEUROIMAGISTICĂE 2 LUNI ME,ICINĂ INTERNĂE 1 LUNĂ PSIHIATRIE PE,IATRICĂE LUNI PSIHIATRIA VORSTEI ÎNAINTATEE LUNI A,ICŢII ŞI ABUZ ,E SUBSTANŢEE LUNI ANUL  PSIHOTERAPIEE 6 LUNI PSIHIATRIE ,E LEGĂTURĂE 1 LUNĂ PSIHIATRIE COMUNITARĂE 4 LUNI PSIHIATRIE ME,ICOALEGALĂE 1 LUNĂ ANUL 4 PSIHIATRIE ,E URGENŢĂE 6 LUNI PSIHIATRIE CLINICĂE 6 LUNI ANUL 5 PSIHIATRIE CLINICĂE 12 LUNI Anul 1 PSIHIATRIE GENERALĂE 11,5 LUNI Obiectiv educaţional 1 Acordarea unei consultaţii de specialitate şi documentarea informaţiilor medicale relevante: simptome, istoricul bolii, istoric personal, familial şi socio-cultural, examinare psihiatric. Noţiuni teoretice: - Semiologia psihiatrică - Sursele de informaţie privind istoricul complet al pacientului - Tehnicile de bază ale interviului psihiatric Noţiuni practice: - Conducerea interviului psihiatric pentru obţinerea unui istoric complet - Conducerea examenului psihiatric şi identificarea elementelor patologice - Prezentarea şi documentarea cazului într-o manieră coerentă şi cuprinzătoare - Evaluarea pacientului din punct de vedere somatic - Capacitatea de a obţine date de istoric din mai multe surse (pacient, familie, anturaj, documente) - Capacitatea de adaptare a dialogului psihiatric în funcţie de particularităţile de comunicare ale pacientului (bariere lingvistice, culturale sau senzoriale) - Capacitatea de empatie faţă de problemele pacientului şi dezvoltarea unui comportament sobru, profesionist şi care inspiră încredere - Capacitatea de dezvoltare a acestor abilităţi ca urmare a recomandărilor formulate după evaluările periodice Obiectiv educaţional 2 Prezentarea problemelor pacientului cu formularea unui diagnostic şi discutarea diagnosticului diferenţial Noţiuni teoretice: - Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice, abuz de substanţe, personalitate) - Sistemele de diagnostic ICD şi DS, (avantaje şi limitări) - Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanşant, precipitant şi agravant al tulburărilor psihiatrice majore Noţiuni practice: - Formularea unui diagnostic prezumtiv pe baza interviului şi examinării psihiatrice - Susţinerea diagnosticului pozitiv şi discutarea diagnosticului diferenţial prin utilizarea eficientă a noţiunilor teoretice şi informaţiilor obţinute în timpul examinării Obiectiv educaţional 3 Elaborarea şi documentarea unui plan de investigaţii (de laborator, imagistice şi psihologice) Noţiuni teoretice: - Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicaţie, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu) Noţiuni practice: - Alegerea corectă a investigaţiilor paraclinice, raportată la cazul individual - Interpretarea rezultatelor şi modul de integrare al acestora în managementul cazului - Capacitatea de a explica pacientului şi familiei planul de investigaţii Obiectiv educaţional 4 Elaborarea şi documentarea unui plan de tratament (biologic, psihologic şi social) individualizat Noţiuni teoretice: - Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acţiune farmacologică, indicaţii, contraindicaţii, efecte adverse, interacţiuni medicamentoase, raporturi risc-beneficiu şi cost-beneficiu, ghiduri şi protocoale de prescriere Noţiuni practice: - Capacitatea de a selecta şi argumenta alegerea unui tratament biologic în funcţie de caz - Discutarea tratamentului cu pacientul şi familia - Capacitatea de a identifica şi depăşi problemele de complianţă terapeutică, inclusiv prin creşterea alianţei medic-pacient - Capacitatea de a adapta schema terapeutică în funcţie de nevoile pacientului sau apariţia unor dificultăţi de altă natură (ex., indisponibilitatea tratamentului) BIOETICĂE 0,5 LUNI Obiectiv educaţional Integrarea conceptului de etică în practica psihiatrică Noţiuni teoretice: - Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă - 1elaţia medic-pacient - Conceptele de greşeală şi eroare medicală - Probleme etice în ciclurile vieţii Noţiuni practice: - Discuţii pe cazuri Anul 2 NEUROLOGIE ŞI NEUROIMAGISTICĂE 2 LUNI Obiectiv educaţional 1 1ecunoaşterea principalelor boli neurologice cu interes în psihiatrie Noţiuni teoretice: - Principalele boli neurologice cu interes in psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare, boala ParPinson, sindroamele extrapiramidale etc.) Noţiuni practice: - Examinarea neurologică (tehnici, mijloace şi sindroame) Obiectiv educaţional 2 Explorări imagistice şi funcţionale Noţiuni teoretice: - Tomografia computerizată (CT) - 1ezonanţa magnetică nucleară (1,N şi f1,N) - Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) - Electroencefalografia (EEG) Noţiuni practice: - 1ecunoaşterea principalelor modificări imagistice şi funcţionale în tulburările psihiatrice şi cele neurologice cu interes în psihiatrie - Integrarea informaţiilor din explorări în managementul de caz ME,ICINĂ INTERNĂE 1 LUNĂ Obiectiv educaţional 1 ,anagementul urgenţelor medicale Noţiuni teoretice: - Urgenţele vitale Noţiuni practice: - 1ecunoaşterea semnelor de urgenţă medico-chirurgicală - ,anagementul cazului pFnă la intervenţia de specialitate Obiectiv educaţional 2 Bolile somatice cu interes în psihiatrie (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, ciroza hepatică, endocrinopatiile etc.) Noţiuni teoretice: - Patologia psihiatrică în bolile somatice Noţiuni practice: - Tehnici de abordare a pacientului - Particularităţile de management terapeutic PSIHIATRIE PE,IATRICĂE LUNI Obiectiv educaţional 1 Stabilirea şi păstrarea alianţei terapeutice cu copiii, adolescenţii şi familiile acestora Noţiuni teoretice: - Înţelegerea particularităţilor culturale şi sociale Noţiuni practice: - Informarea corectă asupra drepturilor şi intereselor - Comportament respectuos, deschis şi confidenţial Obiectiv educaţional 2 Asigurarea siguranţei copiilor şi adolescenţilor Noţiuni teoretice: - Deosebirea dintre spectrul normal şi patologic al emoţiilor şi comportamentelor - Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenţei în dezvoltarea copilului - Legislaţia specifică în domeniu protecţiei copilului şi adolescentului Noţiuni practice: - Identificarea cazurilor de abuz sau neglijenţă - Identificarea factorilor de risc crescut pentru abuz de substanţe, violenţă sau tulburări de personalitate viitoare - Tehnicile de interviu, păstrarea obiectivităţii şi a limitelor de competenţă Obiectiv educaţional 3 Evaluarea clinică a copilului şi adolescentului cu probleme de sănătate mintală Noţiuni teoretice: - Particularităţile examinării somatice - abordare, consimţămFnt, factori etiologici, nivel de dezvoltare normal şi patologic - Principalele investigaţii paraclinice Noţiuni practice: - 2bţinerea datelor de istoric personal şi familial - Evaluarea riscului de auto- şi heteroagresiune sau de abuz Obiectiv educaţional 4 Principalele tulburări mintale la copil şi adolescent Noţiuni teoretice: - Dezvoltarea fizică şi psihică normală - Impactul biologic, psihologic, social şi cultural asupra dezvoltării - Strategiile parentale, teoria ataşării, tipuri de ataşament şi tulburări asociate - Dezvoltarea temperamentului şi impactul lor asupra prezentării clinice - Principalele tulburări mintale ale copilului şi adolescentului - Principalele sisteme de diagnostic (ICD şi DS,) - avantaje şi limitări Noţiuni practice: - Formularea unui diagnostic prezumtiv, în limitele de competenţă Obiectiv educaţional 5 Urgenţele psihiatrice şi medicale Noţiuni teoretice: - Urgenţele psihiatrice (agitaţie psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul de substanţe etc) - Urgenţele medicale Noţiuni practice: - Cunoaşterea tehnicilor de abordare şi calmare a agitaţiei - ,anagementul urgenţelor psihiatrice şi medicale PSIHIATRIA VORSTEI ÎNAINTATEE LUNI Obiectiv educaţional Patologia psihiatrică a vFrstei înaintate Noţiuni teoretice: - ÎmbătrFnirea normală şi patologică - Demenţele şi alte tulburări psihiatrice la vFrstnici Noţiuni practice: - Abordarea pacientului vFrstnic, cu şi fără patologie psihiatrică - Evaluarea funcţiei cognitive prin teste şi tehnici specifice - Elaborarea unui plan de măsuri şi recomandări pe termen scurt, mediu şi lung - 1elaţia cu aparţinătorii şi cu centrele de îngrijire A,ICŢII ŞI ABUZ ,E SUBSTANŢEE LUNI Obiectiv educaţional Identificarea adicţiilor şi abuzului de substanţe Noţiuni teoretice: - Tipurile de substanţe cu potenţial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile, medicamentele) Noţiuni practice: - Abordarea pacientului cu adicţie sau abuz de substanţe - Evaluarea riscului de abuz - Identificarea adicţiei şi documentarea cazului - Elaborarea unui plan de măsuri şi recomandări pe termen scurt, mediu şi lung Anul PSIHOTERAPIEE 6 LUNI Obiective educaţionale 1. Interpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic 2. Ameliorarea tehnicilor de comunicare 3. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale în interacţiunea cu pacienţii şi colegii 4. 1ecomandarea corectă a unei forme de psihoterapie la un pacient 5. Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient . Administrarea a cel puţin două tipuri de psihoterapie de bază Scopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităţilor de comunicare emoţională, dobFndirea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru indicarea şi aplicarea unor intervenţii şi tratamente psihologice şi psihoterapeutice Se recomandă formarea unor grupuri de discuţii sub supervizarea unui coleg cu competenţă în psihoterapie. Discuţiile trebuie să aibă abordare psihoterapeutică şi să faciliteze discuţiile între rezidenţi privind activitatea clinică curentă, problemele de ordin emotional sau cognitive cu care se confruntă în relaţia cu pacienţii şi colegii, dar şi dezvoltarea tehnicilor avansate de comunicare. După caz, psihoterapia personală este încurajată. Sub supervizarea unui psihoterapeut cu experienţă, rezidenţii vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puţin două forme de psihoterapie de bază, atFt pe termen scurt, cFt şi lung. Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului. PSIHIATRIE ,E LEGĂTURĂE 1 LUNĂ Obiectiv educaţional Cunoaşterea influenţei reciproce pe care o au tulburările somatice şi cele psihiatrice Noţiuni teoretice: - Psihosomatica - ,anifestările pshice în bolile somatice Noţiuni practice: - Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică - Identificarea factorilor psihici care pot influenţa evoluţia unei boli somatice - Identificarea factorilor somatici care pot influenţa evoluţia unei boli psihice PSIHIATRIE COMUNITARĂE 4 LUNI Obiectiv educaţional Cunoaşterea rolului psihiatriei comunitare şi modului de organizare a acesteia Noţiuni teoretice: - Principiile psihiatriei comunitare - 1olul reabilitării psihiatrice - Structura reţelei de psihiatrie comunitară Noţiuni practice: - Evaluarea şi recomandarea tipului de asistenţă comunitară după caz - 1elaţia cu echipa multidisciplinară PSIHIATRIE ME,ICOALEGALĂE 1 LUNĂ Obiectiv educaţional: Cunoaşterea scopului şi rolului psihiatriei medico-legale Noţiuni teoretice: - relaţia dintre psihopatologie, comportament şi infracţiune - principalele tulburări psihiatrice cu implicaţii medico-legale - organizarea şi rolul instituţiilor implicate în procesul medico-legal Noţiuni practice: - evaluarea pacientului cu implicaţii medico-legale - Participarea la comisiile de expertiză Anul 4 PSIHIATRIE ,E URGENŢĂE 6 LUNI Obiectiv educaţional ,anagementul urgenţelelor psihiatrice Noţiuni teoretice: - Patologia urgenţelor psihiatrice - ,etodele de evaluare a riscului auto- şi heteroagresiv - Tehnicile de interviu specifice pacienţilor la risc - Legislaţia privind internarea nevoluntară - Structurile implicate în urgenţele psihiatrice (unităţi de psihiatrie, ambulanţă, ordine publică, justiţie etc.) Noţiuni practice: - Evaluarea riscului auto- şi heteroagresiv imediat şi pe termen lung - Abordarea pacienţilor susceptibili în condiţii de siguranţă şi profesionalism - Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului şi riscului de agresiune - Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri - Indicarea şi folosirea în condiţiile legii a procedurilor de limitare a libertăţii pacienţilor la risc (izolare şi contenţie) PSIHIATRIE CLINICĂE 6 LUNI Consolidarea obiectivelor educaţionale 1-4 din modulul de Psihiatrie generală Anul 5 PSIHIATRIE CLINICĂE 12 LUNI Obiectiv educaţional 1 Aplicarea la standarde de bază a principalelor forme de psihoterapie (individuală, de grup şi familială) şi integrarea acestora în planul de tratament, alături de celelalte forme de terapie (biologică şi socio-culturală) Noţiuni teoretice: - Principalele forme de psihoterapie Noţiuni practice: - Stabilirea alianţei terapeutice - Administrarea sub supervizare a terapiei psihologice de bază în cel puţin două tipuri de psihoterapie - ,onitorizarea evoluţiei tratamentului psihoterapeutic. - Interacţiunea constructivă cu supervizorul Obiectiv educaţional 2 Documentarea clară, exactă şi completă a detaliilor referitoare la evaluarea clinică şi managementul terapeutic. Noţiuni teoretice: - Principiile şi regulamentele de bună practică medicală - Particularităţile documentaţiei psihiatrice Noţiuni practice: - Completarea clară şi completă a foilor de observaţie şi documentelor conexe - 2rganizarea timpului şi stabilirea priorităţilor în privinţa completării documentelor medicale - Păstrarea confidenţialităţii datelor completate Obiectiv educaţional 3 Evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu tulburări mintale cronice şi severe şi managementul eficient al acestora Noţiuni teoretice: - Bolile mintale cronice şi severe (tipuri, istoric şi evoluţie, prognostic, intervenţii terapeutice) - Particularităţile de abordare a cazurilor cronice - Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale cronice Noţiuni practice: - Evaluarea tulburărilor mintale cronice şi severe în diferite perioade de evoluţie - Elaborarea şi monitorizarea planului terapeutic pe termen lung - Interacţiunea cu pacientul cu boală mintală cronică şi severă (empatie, profesionalism, flexibilitate) - Interacţiunea cu aparţinătorii (informare, susţinere, educaţie) - Interacţiunea cu centrele de tratament pentru bolnavii cronici (informare, cooperare, recomandări) Obiectiv educaţional 4 Utilizarea comunicării eficiente cu pacienţii, aparţinătorii şi colegii care să faciliteze obţinerea informaţiilor relevante şi formarea alianţei terapeutice. Noţiuni teoretice: - ,odul de structurare a interviului psihiatric - ,odul de identificare a nevoilor pacientului şi nivelului de conştientizare a acestora - Cunoaşterea limitelor de competenţă Noţiuni practice: - Utilizarea eficientă şi flexibilă a tehnicilor de dialog (iniţierea şi încheierea interviului, tipurile de întrebări, modalităţi specifice de conducere a interviului) - Identificarea şi monitorizarea expresiilor şi gesturilor pacientului - Informarea clară a pacientului şi aparţinătorilor - Comportamentul respectuos, empatic, asertiv şi obiectiv faţă de pacient şi nevoile sale - Păstrarea limitelor de competenţă Obiectiv educaţional 5 Interacţiunea eficiente cu colegii, inclusiv lucrul în echipă Noţiuni practice: - Cunoaşterea rolurilor şi competenţelor membrilor echipei terapeutice Noţiuni teoretice: - Acţionarea în limitele de competenţă - Cooperarea cu membrii echipei terapeutice - Acceptarea şi respectarea nivelului de competenţă a colegilor - Solicitarea clarificărilor în situaţii care depăşesc limitele de competenţă Obiective educaţionale generale 1. Comportament general, management personal, educaţie medicală continuă şi cercetare 2. Înţelegerea relaţiei profesionale dintre psihiatru şi pacient 3. Înţelegerea şi respectarea limitelor consultaţiei 4. Înţelegerea şi respectarea drepturilor pacientului, aparţinătorilor şi societăţii 5. Dezvoltarea unei alianţe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului . Gestionarea situaţiilor în care limitele relaţiei pacient-psihiatru sunt depăşite 7. Acceptarea diversităţii, individualităţii şi libertăţii de exprimare 8. Păstrarea confidenţialităţii şi limitarea transmiterii informaţiilor confidenţiale şi sensibile, indiferent de mijlocul de comunicare (verbal, scris, online) .. Comportament lipsit de discriminări şi prejudecăţi 1/. Comportament respectuos, onest şi deschis faţă de colegi 11. Capacitatea de iniţiativă în limitele de competenţă 12. Autoevaluarea obiectivă şi critică 13. Capacitatea de corectare a greşelilor identificate 14. Capacitatea de a solicita ajutor, sfaturi sau a doua opinie, în mod deschis şi fără resentimente 15. Capacitatea de a accepta supervizarea clinică şi critica obiectivă 1 . Capacitatea de utilizare a experienţei dobFndite pentru creşterea eficienţei profesionale 17. Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate şi implementare a informaţiilor obţinute în practica zilnică 18. Dezvoltarea capacităţilor de învăţare de-a lungul vieţii prin participare la seminarii, conferinţe, mese rotunde sau alte mijloace de educaţie medicală continuă 1.. Înţelegerea cercetării şi rolului acesteia în dezvoltarea medicală 2/. Capacitatea de a organiza timpul propriu, cu stabilirea priorităţilor profesionale şi personale 21. 1ecunoaşterea influenţei bolilor şi stress-ului asupra propriei persoane CIŞĂ POST REZI,ENŢI PSIHIATRIE Elab.rat în c.nf.rmitate cu Art. 14 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 1. În anul I de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învaţă tehnicile de comunicare cu pacientul. b. Învaţă conducerea examenului psihiatric. c. Învaţă modul de elaborare a diagnosticului. d. Învaţă elaborarea unui plan de investigaţii şi tratament. e. Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidenţiat. f. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe etc.). g. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. h. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu. i. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 2. În anul II de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. b. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). c. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. d. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu. e. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 3. În anul III de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. b. Consolidează cunoştinţele teoretice şi practice dobFndite prin activitate clinică zilnică. c. Se implică progresiv şi sub supervizare în procesul clinic şi terapeutic. d. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). e. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. f. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu. g. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 4. În anul IV de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie: a. Formulează diagnosticul şi conduce managementul de caz, sub supervizare. b. Participă activ în serviciul de gardă, sub supervizare c. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. d. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). e. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. f. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu. g. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 5. În anul V de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie: a. Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul şi stabileşte planul de management al cazului. b. Emite decizii în limitele de competenţă. c. Solicită supervizare în funcţie de complexitatea cazului. d. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 şi 4 din 2rdonanţa Guvernului nr. 18A2//. şi a competenţelor profesionale definite mai sus. e. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). f. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al spitalului în care activează. g. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu. h. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PE,IATRICĂ T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii CURRICULUM ,E PREG A TIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PE,IATRIC A 1.,efini t ie. Psihiatria si psihoterapia copilului si adolescentului se defineste ca o practica medicala specializata în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea si reabilitarea tulburarilor psihice, psihosomatice, psiho-organice si a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactoriala, aparute în perioada dezvoltarii, pFna la vFrsta de 18 ani. 2.1. ,urata preg a tirii. Durata stagiilor de pregatire în specialitatea psihiatria copilului si adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanta cu normele europene. Curriculumul prevede un numar de minim 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentari de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara carora sunt prevazute si 4/-5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii în vederea echivalarii, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 2/-3/%, restul de 7/- 8/%, fiind dedicat activitatilor practice si studiului individual. La sfFrsitul fiecarui modul de pregatire (cel pu_in o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta în unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si îndrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa în credite, acivitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari stiin_ifice si de educa_ie continua. 2.2. Structura stagiil.r de preg a tire pe ani de studiu Anul I clinica de psihiatrie a copilului si adolescentului - 12 luni cursul informativ în specialitate - 1/ luni psihologia dezvoltarii - 2 luni Anul II pediatrie - 3 luni neurologie pediatrica si EEG - 3 luni psihiatrie adulti - luni Anul III, IV si V stagiu de specialitate psihiatria copilului si adolescentului în serviciul clinic, LS,, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie, expertiza medico-legala psihiatrica, bioetica. Structura specializării: Anul I E m.dul de psihiatria c.pilului si ad.lescentului cu durata de 12 luni (200 .re) - pregătire teoretică: cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: - diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice - particularităţi ce ţin de vartsa, sex, etnie, dizabilităţi psihofarmacologie, psihiatrie biologic - dezvoltarea copilului si adolescentului (neuro-psihica, psiho-sociala) - functionalitatea familiala - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secţie de psihiatrie pediatrica a unui spital general: tehnici de examinare anamnestică şi obiectivă a pacientului prezentări de cazuri training în aplicarea de scale de evaluare investigaţii de laborator, imagistice activitate la patul bolnavului supervizare individuală sau de grup (discuţii, ghidare clinică, evaluarea activităţii desfăşurate la patul bolnavului, consiliere individuală) Anul IIE Pediatrie A luni (50 .re) Completeaza cunostintele cu referire la urgente în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infectioase (neuroviroze). Neur.l.gie pediatric a s i EEG A luni (50 .re) Ca familiariza medicul rezident cu acele afectiuni neurologice ce determina modificari în dezvoltarea functiilor psihice pe perioda dezvoltarii - Paralizii cerebrale - Tumorile cerebrale - Epilepsiile si sindroamele convulsive - Traumatismele cerebrale - Afectiuni neurologice cu transmitere genetica Activitatile practice se vor axa pe examinarea neurologica clinica si paraclinica (EEG, E,G, CCN, imagistica cerebrala, CT, 1,N). Psihiatrie adul t i A 6 luni (100 .re) - pregătire teoretică: cursuri care abordează tematica psihiatriei de adulti. Aceasta va fi în acord cea existenta în Uniunea Europeană. Tematica ce va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: - diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice - particularităţi ce ţin de sex, etnie, dizabilităţi - psihofarmacologie, psihiatrie biologică - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secţie de psihiatrie a unui spital general: tehnici de examinare anamnestică şi obiectivă a pacientului prezentări de cazuri training în aplicarea de scale de evaluare investigaţii de laborator, imagistice activitate la patul bolnavului supervizare individuală sau de grup (discuţii, ghidare clinică, evaluarea activităţii desfăşurate la patul bolnavului, consiliere individuală) ANUL IIIE Psihiatrie f.rensică A 1 lună ( 20 .re) pregătire teoretică - legislaţia existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament şi absenţa conştiinţei bolii constituie a ajuns sub incidenţă medico-legală, - aspecte legate de etică şi drepturile omului pregătire practică - prezentări de caz - familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale şi serviciile psihiatrice destinate pacienţilor psihici ajunşi sub incidenţă medico-legală (asistare la expertizele medico-legale) Psihiatrie c.munitară - 4 luni (80 .re) pregătire teoretică - principiile psihiatriei comunitare - structura reţelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistenţă mobilă la domiciliu, activităţi de socializare, reabilitare vocaţională, suport locativ pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respective, centre de zi, ambulator de specialitate sau locuinţe protejate participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale) familiarizarea cu munca în echipă şi colaborarea cu alte agenţii guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocaţional şi locativ bolnavului clinic Psihiatria adictiil.r - 2 luni (40 .re) pregatire teoretica - abuzul si dependenta de substante psihoactive - intoxicatia acuta si sevrajul - managementul terapeutic al uzului de substante pregatire practica sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secţie de psihiatrie a unui spital general participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale) familiarizarea cu munca în echipă şi colaborarea cu alte agenţii guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocaţional şi locativ bolnavului clinic Psihiatrie de urgenta A 2 luni (40 .re) Psihiatrie de legătură - 6 sapatamani ( 0 .re) pregătire practică desfăşurată pe lFngă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale Management sanitar - 1 luna (20 .re) Bi.etica - 2 saptamani TEMATIC A CURS (20 .re) I. Intr.ducere în Bi.eticaA 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicala- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul aparitiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii si metode în bioetica II. C.nceptele de sanatate, b.ala, suferinta prin prisma bi.eticiiA 2 .re 1. Definirea conceptelor de sanatate, boala, suferinta 2. Conceptele de sanatate, boala si suferinta în contextul evolutiei medicinii si stiintelor vietii 3. 1olul credintelor si valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sanatate, boala si suferinta (perceptii particulare functie de credinta religioasa, etnie, etc) III. Relatia medicApacient IA 2 .re 1. Calori ale relatiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relatiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea si accesul pacientilor la îngrijirile de sanatate IV. Relatia medicApacient IIA 2 .re 1. ConsimtamFntul informat 2. Confidentialitatea în relatia medic-pacient 3. 1elatia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementeaza relatia medic- pacient V. Greseli si er.ri în practica medicalaA 2 .re 1. Definirea notiunilor de greseala si eroare 2. Culpa medicala- definire, forme, implicatii juridice si deontologice 3. ,anagementul greselii si erorii medicale în practica medicala VI. Pr.bleme etice la începutul vietiiA 2 .re 1. Liberertatea procreatiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductiva VII. Pr.bleme etice la finalul vietiiA 2 .re 1. Definirea mortii în era noilor tehnologii în medicina 2. Probleme etice în starile terminale 3. Tratamente inutile în practica medicala 4. Eutanasia si suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de tesuturi si .rgane umaneA 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocarii de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetica si gen.micaA 2 .re 1. Eugenia si discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea notiunii de boala prin prisma cunoasterii genomului uman 3. Etica si testarea genetica prenatala, neonatala si postnatala 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genica . Posibilitatea îmbunatatirii rasei umane prin interventii genetice X. Etica cercetarii pe subiecti umaniA 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecti umani 2. Protectia participantilor într-o cercetare biomedicala- discutarea principalelor coduri de etica si conventii internationale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleaza cercetarea pe subiecti umani 3. Populatii vulnerabile în contextul cercetarii pe subiecti umani 4. Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinationale 5. Comitetele de etica a cercetarii . Comportamentul stiintific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiintifica TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r si principiil.r în bi.eticaA 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de eticaA 2 .re 1. Juramîntul lui Hipocrate- comentarea formei initiale a juramîntului lui Hipocrate si evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în conditiile medicinii actuale 2. Alternative ale juramîntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etica si deontologie medicala folosite în prezent III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relatiei medicApacient prin cazuri practiceA 2 .re 1. Caloarea si limitele consimtamîntului informat în practica medicala curenta 2. Caloarea si limitele confidentialitatii în practica medicala curenta 3. 1olul comunicarii în relatia medic-pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relatiei medicApacient prin cazuri practiceA 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sanatate- discutare de cazuri 2. Drepturile pacientilor- reglementare legislativa 3. 1olul comitetelor de etica din spitale V. Exemplificarea n.tiunil.r de greseala si er.are în medicina prin cazuri c.ncreteA 2 .re 1. Delimitarea cadrului notiunii de malpraxis 2. Greseala medicala din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologica asupra greselilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începul vietii pe baza un.r cazuri c.ncreteA 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vietii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de tesuturi si .rgane pe baza un.r cazuri c.ncreteA 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetica si gen.mica pe baza un.r cazuri c.ncreteA 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecti umani prin prisma un.r cazuri c.ncreteA 2 .re ANUL IVE Intr.ducere in psih.terapia c.pilului si ad.lescentului - 6 luni (120 .re) pregătire teoretică: - cursuri abordFnd bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv- comportamentale şi familiale sistemice, terapii specifice pentru pacientii cu tulburari de spectru autist pregătire practică: - familiarizare cu principalele protocoale şi tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaţionare - prezentări de caz - jocuri de rol - autoanaliză sub supervizare - integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală - participare sub supervizare în cadrul intervenţiilor psihoterapeutice Psihiatria c.pilului si ad.lescentului - 6 luni (120 .re) ANUL VE Psihiatria c.pilului si ad.lescentului - 12 luni (240.re) Tematica pregatirii te.retice 1. Intarzierile mintale - Intarzierea mintala usoara - Intarzierea mintala medie - Intarzierea mintala severa - Intarzierea mintala profunda 2. Tulburari specifice de dezvoltare a limbajului si vorbirii - Tulburarea specifica de dezvoltare a pronuntiei cuvintelor - Tulburarea specifica de dezvoltare a limbajului expresiv - Tulburarea specifica de dezvoltare a limbajului receptiv - Afazia dobandita cu epilepsie (sindromul Landau-Vlefner) 3. Tulburari specifice de dezvoltare a deprinderilor scolare - Tulburari specifice de invatare a scrisului - Tulburari specifice de invatare a cititului - Tulburari specifice de invatare a calculului matematic - Tulburari mixte de invatare a abilitatilor scolare 4. Tulburari specifice de dezvoltare a functiilor motorii 5. Tulburari mixte de dezvoltare (scolare si motorii) . Tulburari pervazive de dezvoltare - Autism infantil - Autism atipic - Sindrom 1ett - Alte tulburari dezintegrative ale copilariei - Tulburari de reactivitate exagerata asociate cu intarziere mintale si miscari stereotipe - Sindrom Asperger 7. Tulburari emotionale si de conduita cu debut specific in copilarie 8. Tulburarea hiperPinetica - Tulburarea hiperPinetica cu deficit de atentie - Tulburarea hiperPinetica cu tulburari de conduita .. Tulburarea de conduita - Tulburarea de conduita datorata unui anume context familial - Tulburarea de conduita nesocializata - Tulburarea de conduita socializata - Tulburarea de conduita provocatoare A sfidatoare 1/.Tulburari mixte (de conduita si reactivitate emotionala) - Tulburarea de conduita cu depresie 11. Tulburari emotionale cu debut specific in copilarie - Tulburarea cu anxietate de separare - Tulburarea fobic-anxioasa a copilului - Tulburarea cu anxietate sociala a copilului - Tulburarea cu gelozie in fratrie 12. Tulburarile functionarii sociale cu debut specific in copilarie si adolescenta - ,utismul electiv - Tulburarea reactiva de atasament a copilului - Tulburarea exagerata de atasament a copilului 13. Tulburarea ticurilor - Ticuri tranzitorii - Ticuri cronice motorii sau vocale - Ticuri combinate - vocale si multiple ticuri motorii (sindromul Gilles de le Tourette) 14. Alte tulburari emotionale si de conduita cu debut in copilarie sau adolescenta - Enurezis non-organic - Encoprezis non-organic - Tulburari de alimentatie ale sugarului si copilului mic - Pica sugarului si copilului mic - Anorexia si bulimia nervosa - Tulburari stereotipe de miscare - Balbismul - Corbirea precipitata A rapida 15. Schizofrenia si tulburarea schizotipala la copil si adolescent 1 .Boala afectiva mono- si bipolara la copil si adolescent 17. Psihozele schizoafective la copil si adolescent 18. Tulburarea deliranta la copil si adolescent 1..Depresia si tulburarile depresive la copil si adolescent 2/.Tulburarile fobice la copil si adolescent 21. Tulburarile obsesive si compulsive la copil si adolescent 22. Tulburari de somatizare la copil si adolescent 23. Tulburarea de conversie la copil si adolescent 24. Tulburarea disociativa la copil si adolescent 25. Tulburarea datorata stresului post-traumatic 2 .Somnul si tulburarile de somn la copil si adolescent 27.Tulburarile dezvoltarii sexualitatii 28.Tulburari de personalitate 2..Comportamentul autoagresiv la copil si adolescent 3/.Abuzul si neglijarea copilului 31. Tulburari psihice intalnite la copil si adolescent, consecinta a uzului si abuzului de substante psihoactive 32. Tulburari psihice de natura infectioasa la copil si adolescent inclusiv sifilis si SIDA 33. Tulburari psihice induse de substante de natura toxica la copil si adolescent 34. Tulburari psihice asociate bolilor somatice acute si cronice ale copilului si adolescentului 35. Tulburari psihice asociate bolilor neurologice ale copilului si adolescentului 3 .Tulburari psihice in epilepsia copilului si adolescentului 37. Tulburari psihice in tumorile cerebrale la copil si adolescent 38. Tulburari psihice in traumatismele craniocerebrale la copil si adolescent 3..Tulburari psihice in endocrinopatii la copil si adolescent 4/.Deprinderi si impulsuri patologice la copil si adolescent 41.,anifestari paroxistice cerebrale neepileptice 42. ,etode de tratament psihofarmacologic 43. Principii de psihoterapii individuale si de grup 44. Expertiza si orientarea scolara si profesionala a copilului si adolescentului cu tulburari psihice 45. Principii de expertiza medico-legala si evaluare a starii de sanatate a copilului si adolescentului cu tulburari psihice 4 .Urgente psihiatrice la copil si adolescent. Interventia in criza 47.Sanatate minatala, psihoigiena si profilaxie 48.Principii ale organizarii asistentei copilului si adolescentului cu tulburari psihice 4..Principii de etica si deontologie medicala psihiatrica 5/.Notiuni de epidemiologie si biostatistica psihiatrica 51.Principii ale cercetarii stiintifice psihiatrice Tematica activitatil.r practice 1. Interviuri psihiatrice 2. Evaluari ale nivelului dezvoltarii psihice si motorii 3. Intocmirea foii de observatie 4. Evaluarea familiei 5. Urmarirea si redactarea evolutiei pacientilor . Conducerea tratamentului cazurilor sub supravegherea medicului indrumator 7. 1edactarea de epicrize si documente de externare 8. Consilierea familiei .. Prezentari de cazuri clinice 1/. Interpretari ale datelor examenelor psihologice si ale testelor psihometrice 11. Interpretari ale investigatiilor paraclinice 12. Aplicarea si interpretarea testelor specifice de screening si diagnostic in tulburarile psihice ale copiilor si adolescentilor 13. Alcatuirea de programe de terapie 14. Prezentari de referate stiintifice 15. Particiarea la elaborarea si redactarea de comunicari stiintifice Pentru fiecare m.dul / subm.dul, c..rd.nat.rul de stagiu va ac.rda . n.ta/punctaT in urma unei examinari scrise si practice si pe baza activitatii desfasurate de rezident in cursul stagiului respectiv. Anul I Psihiatria copilului si adolescentului 12 luni Anul II Pediatrie 3 luni Neurologie pediatrica si EEG 3 luni Psihiatrie adulti luni Anul III Psihiatrie comunitara 4luni Pshihiatria adictiilor 2 luni Psihiatrie de urgenta 2 luni Psihiatrie de legatura saptamani Psihiatrie forensica 1 luna ,anagement sanitar 1 luna Bioetica 2 saptamani Anul IC Introducere in psihoterapia copilului si adolescentului luni Psihiatria copilului si adolescentului luni Anul C Psihiatria copilului si adolescentului 12 luni N.B. Ordinea efectuarii stagiil.r nu este .bligat.rie, cu exceptia primului si ultimului stagiu Stagiul de VIntr.ducere in psih.terapia c.pilului si ad.lescentului" se face in c.lab.rare cu Catedra de Psihiatrie Adulti PROPUNERE CIŞĂ POST REZI,ENŢI PSIHIATRIE PE,IATRICĂ Elab.rat în c.nf.rmitate cu Art. 14 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 1. În anul I de rezidenţiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă la examinarea anamnestică şi obiectivă a pacientului. b. Deprinde abilităţile de comunicare cu pacientul si aparţinătorii acestuia. c. Asistă şi contribuie la completarea foii de observaţie a pacientului. d. Învaţă aplicarea şi interpretarea scalelor de evaluare folosite pentru instrumentarea diagnosticelor. e. Asistă şi participă la stabilirea investigaţiilor de laborator si imagistice precum şi la interpretarea rezultatelor acestora. f. Participă la activitatea desfăşurată la patul bolnavului. g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. h. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de caz, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). i. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al clinicii şi al spitalului în care activează. j. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. P. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 2. În anul II de rezidenţiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă la examinarea anamnestică şi obiectivă a pacientului. b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. În cadrul stagiilor de pregătire îşi completează cunoştinţele referitoare la patologia pediatrica sau afecţiuni neurologice ce modifică dezvoltarea funcţiilor psihice. d. Asistă şi participă la stabilirea investigaţiilor paraclinice precum şi la interpretarea rezultatelor acestora. e. Participă la activitatea desfăşurată la patul bolnavului. f. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. g. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). h. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al clinicii şi al spitalului în care activează. i. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. j. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 3. În anul III de rezidenţiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă şi contribuie la examinarea anamnestică şi obiectivă a pacientului. b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Asistă la activitatea comisiei medico-legale şi a serviciile psihiatrice destinate pacienţilor psihici ajunşi sub incidenţă medico-legală. d. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul serviciilor de psihiatrie comunitară (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical). e. Înt.cmeMte f.aia de .bservaLie a pacientului sub supervizarea resp.nsabilului de f.rmare. f. StabileMte planul de investigaLii necesare, sub supervizarea resp.nsabilului de f.rmare. g. Participă la f.rmularea diagn.stică Mi la stabilirea planului de interventie psih.terapică Mi psih.farmac.l.gică. h. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. i. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. şi 4 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a c.mpetenţel.r pr.fesi.nale definite mai sus. Art. 13 (3) M incepand cu anul III de pregatire in specialitate, rezidentii pot fi inclusi in linia de garda, in afara programului normal de lucru, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda care detine calitatea de indrumator sau responsabil de formare, dupa cazN. Art 13 (4) M rezidentii care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitate de catre unitatea sanitara unde efectueaza garda, cu respectarea prevederilor legaleN. j. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). P. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al clinicii şi al spitalului în care activează. l. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. m. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 4. În anul IV de rezidenţiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă şi contribuie la examinarea anamnestică şi obiectivă a pacientului. b. Participă în cadrul intervenţiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare. c. Întocmeşte foaia de observaţie a pacientului. d. StabileMte planul de investigaLii necesare, sub supervizarea resp.nsabilului de f.rmare. e. StabileMte planul de intervenLie psih.terapică Mi psih.farmac.l.gică sub îndrumarea resp.nsabilului de f.rmare. f. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde îMi desfăM.ară activitatea (psihiatru, psih.l.g, asistent s.cial, asistent medical, c.nsulturi interclinice). g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. h. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. şi 4 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a c.mpetenţel.r pr.fesi.nale definite mai sus. i. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). j. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al clinicii şi al spitalului în care activează. P. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. l. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 5. În anul V de rezidenţiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă şi contribuie la examinarea anamnestică şi obiectivă a pacientului. b. Participă în cadrul intervenţiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare. c. Întocmeşte foaia de observaţie a pacientului. d. StabileMte independent investigaLiile paraclinice necesare. e. StabileMte independent interventia psih.terapică si psih.farmac.l.gică. f. C.rmuleaza independent c.ncluziile diagn.stice Mi rec.mandările terapeutice. g. În cazurile c.mplexe/particulare/atipice, rezidentul este .bligat sa ceară expertiza diagn.stică a medicului titular (a resp.nsabilului de f.rmare). h. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde îşi desfaşoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice). i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. T. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. şi 4 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a c.mpetenţel.r pr.fesi.nale definite mai sus. P. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). l. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al clinicii şi al spitalului în care activează. m. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. n. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. TEMATICA pentru c.ncursul de medic specialist si de .cupare de p.st specialitatea PSIHIATRIE PE,IATRICĂ I. P12BA SC1ISA II -III. D2UA P12BE CLINICE IC. P12BA P1ACTICA I. PROBA SCRISA 1. Clasificarea moderna a tulburarilor psihice ale copilului si adolescentului ICD-1/, DS,- C (13, 14) 2. Notiuni de neuroanatomie si neurofiziologie cerebrala (1, 12) 3. Neuromediatori si neuroreceptori cerebrali (2) 4. Dezvoltarea psihomotorie a copilului si adolescentului (1,5) 5. Suferinta cerebrala pre-, peri-si postnatala si consecintele sale in plan psihopatologic (1, 5, 8, 17, 18) . Notiuni de genetica psihiatrica (1, 3) 7. Senzatii, perceptii, reprezentari si tulburarile lor (7) 8. Atentia si tulburarile de atentie (7) .. ,emoria si tulburarile de memorie (7) 1/. GFndirea si tulburarile de gFndire (7) 11. Limbaj si comunicare, tulburarile de vorbire, limbaj si comunicare (7) 12. Imaginatia si tulburarile imaginatiei (7) 13. Procesele afective si tulburarile lor (7) 14. Cointa si tulburarile proceselor volitionale (7) 15. Conduite pulsionale si tulburarile lor (7) 1 . Activitatea si tulburarile activitatii motorii si comportamentului expresiv (7) 17. Constiinta si tulburarile de constiinta (7) 18. Temperament, caracter si personalitate. Tulburarile de conduita sau comportament social (1, 7, 8) 1. . Sindroame psihopatologice (7) 2/. Sindroame neurologice: sindroame corticale, sindroame de neuron motor central si periferic, sindroame extrapiramidale, sindromul talamic si hipotalamic, sindroame de trunchi cerebral, sindromul cerebelos, sindromul medular, sindromul vestibular, sindromul de hipertensiune intracraniana, sindroame senzitive si senzoriale, sindromul miopatic si miastenic, sindromul meningeal (5, 8, 17) 21. ÎntFrzierile mintale (1, 3, 13, 14) 22. Schizofrenia si tulburarile schizotipale (1, 3, 13, 14) 23. Tulburarile schizoafective (3, 13, 14) 24. Tulburarile afective mono-si bipolare (1, 3, 13, 14) 25. Tulburarile de personalitate (1, 3, 13, 14) 2 . Tulburarile pervazive ale dezvoltarii (1, 13, 14) 27. Tulburarile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (1, 13, 14) 28. Tulburari specifice ale dezvoltarii achiziilor scolare (1, 13, 14) 2. . Tulburari specifice ale dezvoltarii motorii (1, 13, 14) 3/. Tulburarile conduitei alimentare la copil si adolescent (1, 13, 14) 31. Enurezisul si encoprezisul (1, 13, 14) 32. Ticurile si tulburarea Gilles de la Tourette (1, 13, 14) 33. Balbismul (1, 13, 14) 34. Tulburarea hiperchinetica (1, 13, 14) 35. Somnul si tulburarile de somn (5, 13, 14, 1 ) 3 . Tulburari ale dezvoltarii si identitatii sexuale (3, 11, 13, 14) 37. Tulburarile de conduita si delincventa infanto-juvenila (1, 13,14) 38. Depresia si tulburarile depresive la copil si adolescent (1, 13, 14) 3. . Tulburarile anxioase la copil si adolescent (1, 13, 14) 4/. Tulburarile fobice la copil si adolescent (1, 13, 14) 41. Tulburarile obsesive si compulsive la copil si adolescent (1, 13, 14) 42. Tulburarile conversive si disociative la copil si adolescent (1, 13, 14) 43. ,anifestari psihopatologice secundare consumului de substante psiho - active (1, 3, 11, 13, 14, 1., 21) 44. ,anifestari psihopatologice secundare consumului de alcool (1, 3, 11, 13, 14, 1., 21) 45. Deprinderi si impulsuri patologice (1, 13, 14) 4 . 1eactii la stres si tulburari de adaptare la copil si adolescent (1, 13, 14) 47. Tulburarile psihice de natura infectioasa la copil si adolescent inclusiv sifilisul si SIDA (3, 5) 48. Tulburarile psihice legate de intoxicatii la copil si adolescent (5, 18) 4. . Embriopatii, fetopatii si tulburari psihice post suferinta obstetricala (1,5, 1 , 17, 18) 5/. Tulburari psihice asociate bolilor somatice acute si cronice (3, 5) 51. Tulburari psihosomatice la copil si adolescent (1,5) 52. Tulburari psihice asociate bolilor neurologice ale copilului si adolescentului (3, 5, 1 ) 53. Tulburari psihice în epilepsia copilului si adolescentului (3, 5, 1 ) 54. Tulburari psihice în tumorile cerebrale (3, 5) 55. Tulburari psihice în traumatismele cranio-cerebrale (3, 5) 5 . Tulburari psihice în endocrinopatii (3, 5) 57. Comportamentul autoagresiv si suicidul la copil si adolescent (1, 5,11) 58. Cefaleea la copil si adolescent (1 , 17) 5. . ,anifestari paroxistice cerebrale neepileptice (1 , 17) /. Starile comatoase (5, 7) 1. Convulsiile la copil (1 , 17) 2. Principii ale expertizei medico-legale psihiatrice si evaluare a starii de sanatate psihica a copilului si adolescentului (1, 3, 11) 3. Principii ale interventiei preventive in tulburarile psihice ale copilului si adolescentului (1, 5) 4. ,etode biologice de tratament. Psihofarmacologia (1, 2, 3, ., 1/) 5. ,etode psihologice de tratament. Psihoterapiile, terapiile ocupationale, educationale, psihopedagogice, de joc, cognitive etc. (1,5, ) . Consilierea si terapia familiei (1,5, ) 7. Urgentele psihiatrice. Principii de interventie în criza (1,3, 4,5, 11) II AIII. ,OUA PROBE CLINICE Cazurile se aleg din tematica clinica a probei scrise astfel încFt sa reprezinte domenii semnificativ diferite ale patologiei. IV. PROBA PRACTICA 1. Interpretarea unei electroencefalograme. 2. Interpretarea unui examen computer tomografic cerebral. 3. Principiile probelor de evaluarea inteligentei si interpretarea lor (OISC, 1aven). 4. Principiile probelor de evaluare a Tulburarii Hiperchinetice cu Deficit de Atentie (VID- SCID, NEPSY) 5. Principiile probelor de evaluare a memoriei si interpretarea unei probe. . Principiile evaluarii discernamFntului unui minor delincvent. 7. Evaluarea nivelului dezvoltarii psihice a unui copil sub vîrsta de ani (Portage, Bint- Simon). 8. Principiile metodelor moderne de imagerie cerebral .. Principiile probelor de evaluare in tulburarile de dezvoltare (ADI-1, AD2S) 1/. Elaborarea unui program de interventie în criza - pentru suicid, stare comatoasa, criza de agitatie cu comportament agresiv, stare depresiva. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. Dobrescu I. - ,anual de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 2/1 2. Dobrescu I. - Actualitati in Psihofarmacologia Copilului si Adolescentului, Ed. Almateea, 2//4 3. Prelipceanu D. - Psihiatrie Clinica, Ed ,edicala 2/13 4. Nica-Udangiu L., Prelipceanu D., ,ihailescu 1. - Ghid de urgent in psihiatrie, Ed Scripta 2/// 5. ,ilea S., ,eila P. -Tratat de pediatrie vol. , Ed. ,edicală 1.88 . 2ancea C. -Tehnici de sfătuireAconsiliere, Buc. 2//2 7. Predescu C. -Psihiatrie vol.1, Ed. ,ed., 1.8. 8. Predescu C. -Psihiatrie vol.2, Ed. ,ed., 1..8 .. Stahl S.,. - Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. ,edicala Callisto, 2/12 1/. Vaplan&SadocP -Terapie medicamentoasă în psihiatrie, Ed. ,ed. Callistro, 2//2 11. SadocP B, SadocP C., Vaplan&SadocP -,anual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Oilliams&OilPins Ed. ,ed., 2//1 12. Young P. - Neuroanatomie generală şi clinică, Lippicot Oilliams&OilPins, Ed. Callisto 2///, 1..7 13. American PsIchiatric Publishing - DS, C ,anual de Diagnosticare si Clasificare Statistica a Tulburarilor ,intale, Ed. ,edicala Callisto, 2/1 14. 2,S -ICD 1/ -Clasificarea tulburărilor mentale şi de comportament. Simptomatologie şi diagnostic clinic, Ed. All Educational, 1..8 15. Arseni C., 1oman I. - Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1.8 1 . ,ăgureanu S. -Elemente de neurologie pediatrică, Ed. Universitară C. Davila Buc., 1... 17. Popescu C.-Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 2//1 18. Ciofu E. -Tratat de Pediatrie, Ed. ,edicală, Buc,. 2//1 1.. Prelipceanu D. - Ghid de tratament in abuzul de substante psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 2//2 2/. Georgescu S.A., Zaharia C. - 1adiologie si imagistica medicala, Ed. Universitara "Carol DavilaN, Buc., 2//3 21. Felicia I. - Toxicomaniile copiilor si adolescentilor, Ed. ,edicala UniversitaraNIuliu HatieganuN, Cluj, 2//4 BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA NEOBLIGATORIE 1. Vaufman D, - Clinical NeurologI for PsIchiatrists, Elsevier Inc., 2/13 2. Stahl S, - Stahl"s Essential PsIchopharmacologI, Cambrige UniversitI Press, 4 th edition, 2/13 3. Stahl S.,. - Prescriber's Guide, Cambrige UniversitI Press, 2/14 4. 1utter's Child and Adolescent PsIchiatrI, John OileI& Sons, 2/15 5. SadocP B.D. , SadocP C.A.,D - Vaplan and SadocP"s Concise TextbooP of Child and Adolescent PsIchiatrI 1st Edition, Lippincott Oilliams & OilPins, 2//. 6. IACAPAP TextbooP of Child and Adolescent ,ental Health - httpE//iacapap..rg/iacapapAtextb..kA.fAchildAandAad.lescentAmentalAhealth MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii DEFINIUIE: CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE ACTUALIZAT 2016 1eumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor cu boli ale sistemului musculo-scheletal si ţesutului conjunctiv vascular. Aceste boli includ, alături de boli inflamatorii, boli degenerative, boli metabolice, boli ale părţilor moi şi dureri acute şi cronice la nivelul aparatului locomotor şi afectarea altor organe şi sisteme inclusiv vase si sistem nervos din cadrul bolilor menţionate. SC2PUL P1EGĂTI1II: Ca urmare a pregătirii din timpul rezidenţiatului si a examenului de specialitate, specialistul reumatolog trebuie să fie apt prin cunoştiinţele si abilităţile sale să desfăşoare activitate medicală de specialitate la nivelul unui cabinet medical, al unei secţii de spital, în cadrul unei echipe interdisciplinare. Specialistul reumatolog trebuie să fie în plus apt pentru activităţi de informare si prevenţie, trebuie să demonstreze capacitate de comunicare cu pacienţii si colegii, capacitate de lucru în echipă. Ca urmare a pregătirii din timpul rezidenţiatului, rezidentul trebuie să aibă cunoştiinţe teoretice ample privind afecţiunile reumatologice incluzFnd (dar fără a se rezuma la) aspectele de cercetare fundamentală (genetică, imunologie, biochimie etc), aspectele epidemiologice, etiopatogenie, aspectele histopatologie, aspectele imagistice (radiografie clasică, ecografie musculoscheletală, CT, I1,, DLA, scintigrafie, PET CT, etc), aspecte terapeutice complexe (stil de viaţă, regim alimentar, tratament de recuperare, tratament medicamentos, tratament chirugical, tratament local, tratament paleativ etc), aspecte de economie medicală, elemente de management medical modern, aspecte de cercetare clinică, inclusiv capacitatea de a ridica intrebări de cercetare, a identifica modalităţile de răspuns la aceste întrebări si a analiza critic rapoartele ştiinţifice si legislaţia medicală. 1ezidentul trebuie să aibă şi cunoştiinte practice ample privind anamneza, examinarea clinică (inclusiv manevre si teste clinice), evaluarea pacienţilor (inclusiv efectuare de scoruri si indici), urmărirea evoluţiei bolii, indicaţii si contraindicaţii pentru diferite metode de diagnostic si tratament, modalităţi de efectuare ale diferitelor manevre terapeutice si diagnostice etc. DU1ATA S2LICITATĂ: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri clinice) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite CFU. 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. Pregătirea prin rezidenţiat include si activitatea desfaşurată în cadrul gărzilor de specialitate - minim 3Alună pe toata durata celor 5 ani incluzFnd si cazuistica de urgenţă. La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul şi îndrumătorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute alături de cazurile speciale şi evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă (E,C). P21T2F2LIUL DE ACTICITĂŢI: Următoarele activităţi practice vor fi arhivate electronic in extenso in cadrul portofoliului de activităţi pentru fiecare rezident: - ecografia musculoscheletală (1// de imagini sau clipuri video achiziţionate conform tematicii), - prezentările publice de cazuri clinice (minim 1Aan cu dovada semnată de conducatorul de stagiu si copie a lucrării ataşată), - lucrările ştiinţifice publicate sau prezentate în sesiuni ştiinţifice naţionale si internaţionale (minim 1 poster naţional pentru fiecare an de rezidenţiatE un articol publicat intr-o revistă recunoscută naţional se echivalează cu un poster prezentat intr-un congres internaţional sau două postere prezentate intr-un congres naţional) în toate cazurile rezidentul trebuie sa fie primul autor E se ataşează copiile după certificatele de participare. Conţinutul portofoliului se ajustează cu numărul de ani petrecuţi în pregătirea prin rezidenţiat de la data publicării prezentului document. Evaluarea portofoliului fiecărui rezident face parte din examenul de specialitate. ELA,ENE: Fiecare modul se finalizează cu un examen. Nota minima de promovare a modulului este 7. 1epetarea testului se face in condiţiile legii si respectFnd prevederile stabilite de disciplina unde s-a facut modulul. În absenţa notei de promovare la un modul, rezidentul nu are dreptul de a se inscrie la examenul final de specialitate. In cazul modulelor de ,edicină Internă si 1eumatologie rezidentul va fi examinat de doua ori - la jumatatea stagiului si la finalE nota aferentă modulului respectiv se obţine prin media aritmetica a celor două note parţiale. Participarea la examenul de specialitate este permisă, în condiţiile legii, candidaţilor ce fac dovada încheierii tuturor stagiilor din curriculum si a îndeplinirii complete a baremului din portofoliul de activităţi. Examenul de specialitate constă într-o probă scrisă, doua probe clinice (1eumatologie si ,edicină Internă) si o proba practică. Pr.ba scrisa va c.ntine 80P subiecte din tematica de Reumat.l.gie, 20P subiecte din tematica de Medicina Internă. Nota la fiecare dintre probe trebuie să fie minim 7. Examenul nepromovat poate fi repetat în condiţiile legii. ST1UCTU1A STAGIIL21: 1eumatologie (1) 27 luni ,edicină internă (,I) 24 luni 1eabilitare medicală, medicină fizică şi balneologie ( 1,FB) 2 luni Ecografie musculoscheletală si densitometrie osoasă (E) 4 luni Bioetică (BE) /,5 luni Epidemiologie clinică si economie medicală (EE,) /.5 luni 1adiologie (1L) 1 lună Explorari imagistice: I1, si CT (I) 1 lună 1epartizarea stagiilor pe ani de pregătire LUNA AN 1 2 3 4 5 7 8 . 1/ 11 12 I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I II ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I ,I III 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 IC 1,FB 1,FB 1L I BE+EE, E E E E 1 1 1 C 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 C2NUINUTUL STAGIIL21: 1. STAGIUL DE ,EDICINĂ INTE1NĂ 1.A Tematica lecţiilor conferinţă Pneumoniile bacteriene şi nebacteriene Astmul bronşic Bronhopneumopatia cronică obstructivă Tuberculoza pulmonară Neoplasmul bronhopulmonar Pleureziile Hipertensiunea arterială pulmonară Endocarditele ,iocarditele şi miocardiopatiile Cardiopatia ischemică Tulburările de ritm şi de conducere Pericarditele Insuficienţa cardiacă acuta si cronica Hipertensiunea arterială sistemică Pneumopatiile interstiţiale difuze Arteriopatiile periferice Boala tromboembolică si suferinţele venoase periferice acute Glomerulonefritele acute şi cronice Sindroamul nefrotic Infecţiile urinare si suferinţele tubulointerstiţiale Litiaza renală Insuficienţa renală acută şi cronică Gastritele Ulcerul gastric şi duodenal Neoplasmul gastric Hepatitele acute si croniceE cirozele Litiaza biliară Pancreatitele acute si cronice Bolile inflamatorii intestinale Abdomenul acut Anemiile Leucozele şi limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele şi metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) ,ielomul multiplu si gammopatiile monoclonale Sarcoidoza Sindroame hemoragipare si trombofiliile Diabetul zaharat si alte suferinţe metabolice si endocrine: dislipidemiile, sindromul metabolic, suferinţele tiroidiene 1.B. Baremul activităţilor practice Examen clinic, întocmirea foilor de observaţie Interpretarea examenelor de laborator pentru bolile de barem Interpretarea EVG normal si patologic Interpretarea datelor de ecocardiogramă (demonstraţii) Interpretarea datelor de ecografie abdominală (demonstraţii) Toracocenteza Paracenteza Interpretarea testului de hiperglicemie provocată Examenul Doppler arterial si venos Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) Interpretarea rezultatului fundului de ochi Interpretarea datelor de explorare funcţionale renală, hepatică, pancreatică, pulmonară Screeningul tuberculozei pulmonare Interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produse patologice: spută, urină, bilă, lichid pleural, peritoneal, LC1, sFnge 2. STAGIUL DE 1EABILITA1E ,EDICALĂ, ,EDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNE2L2GIE 2.A Tematica lecţiilor conferinţă 1eabilitarea medicală şi Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii, Dizabilităţii şi Sănătăţii (2,S) Evaluarea şi diagnosticul în reabilitarea medicală Principalele intervenţii pentru sănătate în reabilitarea medicală Evaluarea rezultatelor inclusiv a calităţii vieţii în reabilitarea medicală Bazele fiziologice ale Pinetoterapiei 2biectivele Pinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare Exerciţiile terapeutice: clasificare, efecte şi mecanisme de acţiune, indicaţii ,asajul terapeutic Bazele fiziologice ale termoterapiei Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte şi indicaţii Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acţiune, efecte fiziologice şi terapeutice, indicaţii Fototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acţiune, efecte fiziologice şi terapeutice, indicaţii Ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acţiune, efecte fiziologice şi terapeutice, indicaţii Factori naturali de cură în bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acţiune, efecte şi indicaţii Plan de recuperare pentru bolile reumatologice 2.B Baremul activităţilor practice Bilanţul articular şi muscular 1eabilitarea medicală la persoanele cu afecţiuni ale coloanei vertebrale 1eabilitarea medicală la persoanele cu artroză şi alte afecţiuni degenerative musculo-scheletale 1eabilitarea medicală la persoanele cu osteoporoză 1eabilitarea medicală la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului şi membrelor 1eabilitarea medicală la persoanele cu sindrom complex regional 1eabilitarea medicală la persoanele cu afecţiuni inflamatoare şi autoimune (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, miopatii inflamatoare etc) Tehnici de Pinetoterapie activă şi pasivă Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracţiune, manipulări) Tehnici de hidrotermoterapie locală şi generală Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă) Tehnici de fototerapie Tehnici de sonoterapie şi sonoforeză Tehnici de balneo- şi crenoterapie (demonstraţii) 3. STAGIUL DE EC2G1AFIE ,USCUL2SCHELETALĂ şi DENSIT2,ET1IE 2S2ASA 3.A Tematica lecţiilor conferinţă Introducere în tehnica ecografică: principii, aparatură, tipuri de sonde si aplicaţii Anatomia ecografică a aparatului locomotor Indicaţii ale examinării ecografice în 1eumatologie Hidartroze şi colecţii lichidiene tenosinoviale Examenul ecografic în sindroamele canelare (carpian, tarsian etc.) Examenul ecografic al mFinii, piciorului, umărului, genunchiului, şoldului, cotului Leziunile şi rupturile tendinoase Leziunile ecografice ale părţilor moi la bolnavi reumatologici Ecografia tumorilor aparatului locomotor ,onitorizarea ecografică a pacientului reumatologic Noţiuni de ecografie intervenţională Densitometria osoasa (indicaţii, artefacte, interpretare) 3. B. Baremul activităţilor practice In cadrul modulului de ecografie musculoscheletală fiecare rezident va trebui să îşi realizeze un portofoliu de 1// de examinari ecografice care vor fi certificate de către instructorE acest portofoliu trebuie sa contina minim 4/ de examinări ale membrului superior si minim 4/ ale membrului inferiorE cel putin 5/% din examinări trebuie sa reflecte o patologie reumatismală. Tehnica de examinare ecografică a membrului superior Tehnica de examinare ecografică a membrului inferior Tehnica de examinare ecografică a toracelui şi trunchiului Evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din poliartrita reumatoidă Examinarea ecografică a principalelor boli reumatologice Ecografia intervenţională (demonstraţii) Interpretarea unui buletin de densitometrie osoasa 4. STAGIUL DE 1ADI2L2GIE ,USCUL2SCHELETALĂ 4.A . Tematica lecţiilor conferinţă 1adiografia convenţională în diagnosticul bolilor reumatologice (articulaţii periferice, coloana vertebrală) Cuantificarea şi stadializarea semnelor radiografice în monitorizarea bolilor reumatologice (scoring) 4.B Baremul activităţilor practice Interpretarea unei radiografii osteoarticulare (osoase, articulare, vertebrale etc.) Cuantificarea semnelor radiografice (scorul Sharp, stadializarea sacroiliitei şi spondilitei, evaluarea fracturilor vertebrale etc.) 5. STAGIUL DE I,AGISTICĂ ,USCUL2SCHELETALĂ: TEHNICI DE I,AGISTICĂ P1IN 1EZ2NANŢĂ ,AGNETICĂ (I1,) SI C2,PUTE1 T2,2G1AFIE (CT) 5.A. Tematica lecţiilor conferinţă Aportul I1, în 1eumatologie Aportul CT în 1eumatologie 5.B. Baremul activităţilor practice Interpretarea rezultatelor de tomografie computerizată şi rezonanţă magnetică . STAGIUL DE 1EU,AT2L2GIE . A. Tematica lecţiilor conferinţă Anatomia funcţională a aparatului locomotor : schelet, articulaţii, inervaţia, vascularizaţia, biomecanica şi semiologia aparatului locomotor Structura şi funcţiile ţesutului conjunctiv Structura şi metabolismul osului Aspecte moleculare, biochimice şi clinice în procesul de degenerescenţă şi reparaţie a cartilajului articular Structura si funcţiile sistemului imun Complexul major de histocompatibilitate în bolile reumatologice Imunitatea celulară Imunitatea umorală Inflamaţia în bolile reumatologice ,edicamente modificatoare de boală (D,A1Ds) nonbiologice folosite în 1eumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida, micofenolatul mofetil Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologice Terapia biologică în tratamentul bolilor reumatologice 1eumatismul articular acut Poliartrita reumatoidă si sindromul FeltI Sindromul Sjogren Artrita idiopatică juvenilă Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala nonradiografica) Spondilartritele periferice ( inclusiv cele din bolile inflamatorii intestinale) Artrita psoriazică Lupusul eritematos sistemic Sindromul antifosfolipidic Sclerodermia Fasciita cu eozinofile şi sindromul mialgie - eozinofilie Dermato-polimiozita Boala mixtă a ţesutului conjunctiv Casculitele sistemice de vas mic, mediu si mare Boala Behcet Boala artrozică vertebro-periferică Sindroame dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatica şi cruralgia de origine discovertebrală, lombalgia de cauză tumorală) Fibromialgia Periartrita scapulo-humerală Epicondilita, sindroamele canalare de membru superior şi inferior, sindromul DupuItren, entezite, tenositovite, bursite, capsulite Sindromul complex de durere regionala (distrofia simpatică reflexă) Fenomenul 1aInaud Guta şi alte artrite induse de microcristale Artrite infecţioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare) inclusiv boala LIme, afectările TBC şi sifilis ,anifestări reumatice în infecţia HIC si SIDA ,anifestări reumatice în amiloidoză, sacroidoză, hemocromatoză, ocronoză ,anifestări reumatice în boli hematologice ,anifestări reumatice în boli endocrine 2steoartropatia hipertrofică Boli congenitale ale ţesutului conjunctiv Tumori articulare si osoase ( primare si secundare) Necroze aseptice de os şi osteocondrite Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice Boala Paget a osului Sarcina şi bolile reumatice 2steoporoza, osteomalacia si rahitismul .B Baremul activităţilor practice Examenul clinic complet şi întocmirea foii de observaţie Tehnica examinării articulaţiilor membrelor şi coloanei vertebrale Prezentare cazuri (în clinică şi în cadrul sesiunilor ştiinţifice naţionale si internaţionale - poster) Examenul lichidului sinovial (efectuarea recoltării, interpretare) Artroscopia si biopsia sinovială (interpretare) şi importanţa lor în diagnosticul bolilor reumatologice Testele de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator (tehnică, interpretare) Complementul seric (tehnică, semnificaţie, demonstraţie) Autoanticorpii în bolile reumatologice (tehnică, semnificaţie, demonstraţie) Imunograma (tehnică, interpretare, demonstraţie) Capilaroscopie - tehnică, interpretare Injecţiile intraarticulare (tehnică, indicaţii, contraindicaţii, articulaţia scapulohumerală, cot, mFini, degete, şold, genunchi, glezne, picior, paravertebrala: cervicale, toracale, lombare) ,etode de explorare a metabolismului fosfo-calcic (enumerare, principii, interpretare) ScoruriAIndici de evaluare şi monitorizare în bolile reumatologice (activitatea bolii, leziuni structurale, afectare funcţională, patient related outcomes AP12-uri) 7. STAGIUL DE BI2ETICA 7. A Tematica lecţiilor conferinţă Introducere în bioetică Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii 1elaţia medic - pacient Greşeli şi erori în practica medicală Probleme etice la începutul vieţii Probleme etice la finalul vieţii Probleme etice în transplanturi de ţesuturi şi organe umane Problemele etice în genetică şi genomică Etica cercetării pe subiecţi umani 7.B. Baremul activităţilor practice Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - medic Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în cercetare pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete 8. STAGIUL DE EPIDE,I2L2GIE CLINICĂ SI EC2N2,IE ,EDICALĂ 8.A. Tematica lecţiilor conferinţă Evaluarea calităţii informaţiei ştiinţifice Evaluarea calităţii unui studiu clinic Studiile observaţionale Studiile intervenţionale ,edicina Bazata pe Dovezi (,BD) - principii si aplicabilitate Determinanţii socio- economici ai stării de sănătate ,ăsurarea si valorizarea sănătăţii Tipuri principale de analize economice în medicină Sisteme de asigurări de sănătate si stimulentele în sistemul medical 8.B. Baremul activităţilor practice Analiza critică a surselor de informaţie Evaluarea calităţii unui studiu clinic - scale de evaluare (AG1EE si G1ADE) Studiile observaţionale - dezvoltarea protocolului si analiza critică a elementelor de protocol Studiile intervenţionale - dezvoltarea protocolului si analiza critică a elementelor de protocol ,edicina Bazata pe Dovezi (,BD) - elaborarea deciziilor Determinanţii socio-economici ai stării de sănătate ,ăsurarea si valorizarea sănătăţii Tipuri principale de analize economice în medicină Sisteme de asigurări de sănătate si stimulentele în sistemul medical TE,ATICA ELA,ENULUI DE D2BÂNDI1E A TITLULUI DE ,EDIC SPECIALIST 1EU,AT2L2GIE I. PROBA SCRISA II A III. ,OUA PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICA I. PROBA SCRISĂ Tematica de Reumat.l.gie 1. Anatomia, fiziologia si biomecanica articulaţiilor. 2. Structura si funcţiile osului si ţesutului conjunctiv 3. Structura si funcţia aparatului imun. 4. 1ăspunsul imun (umoral si celular). 5. Inflamaţia acută si cronică (celularitate, mediatori chimici). . Antiinflamatoarele steroidiene si nesteroidiene în tratamentul bolilor reumatologice 7. ,edicamente modificatoare de boala (D,A1Ds) non-biologice folosite în 1eumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina , ciclofosfamida, micofenolatul mofetil 8. Terapia biologică în tratamentul bolilor reumatologice .. Caloarea ecografiei musculo-scheletale în diagnosticul si monitorizarea bolilor inflamatoare reumatologice 1/. Poliartrita reumatoidă. 11. Sindromul Sjogren. 12. Artrita idiopatică juvenilă 13. Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axiala nonradiografică) 14. Spondilartritele periferice (inclusiv cele din bolile inflamatorii intestinale) 15. Artrita psoriazică 1 . Lupusul eritematos sistemic 17. Sindromul antifosfolipidic 18. Boala mixtă de ţesut conjunctiv 1. . ,iopatiile inflamatorii. 2/. Sclerodermia si sindroamele scleroderma-liPe 21. Casculitele sistemice de vas mic, mediu si mareE boala Behcet. 22. Artroza. 23. Sindroamele dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatica şi cruralgia de origine disco-vertebrală, lombalgia de cauză tumorală, periartrita scapulo-humerală) 24. Sarcina şi bolile reumatice 25. Necrozele aseptice de os 2 . Fibromialgia 27. Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatica reflexa) 28. Policondrita recidivantă 2. . Guta şi alte artrite induse de microcristale 3/. 2steoporoza, osteomalacia, osteopetroza. 31. Boala Paget a osului. 32. Tumorile primitive (benigne si maligne) ale osului, tumorile sinovialei şi ale părţilor moi ale aparatului locomotorE metastazele osoase. 33. Sindroamele paraneoplazice musculo-scheletale. 34. Bolile congenitale ale ţesutului conjunctiv si distrofii osoase 35. Artritele infecţioase (bacteriene, virale, fungice, cu spirochete). 3 . ,anifestări articulare în infecţia cu HIC si SIDA. 37. ,anifestări reumatice ale unor boli infiltrative (amiloidoza, sarcoidoza, hemocromatoza, ocronoza). 38. ,anifestări reumatice în dislipidemii, boli hematologice si boli endocrine 3. . Artropatiile neuropatice (Charcot). 4/. ,anifestări reumatice ale unor boli renale si la bolnavii dializaţi. Tematica de Medicină Internă 1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. 2. Pneumopatiile interstiţiale difuze 3. Pleureziile. 4. Neoplasmul pulmonar 5. Hipertensiunea arterială sistemică . Hipertensiunea arteriala pulmonară 7. Boala cardiacă ischemică 8. Tulburările de ritm si conducere .. Insuficienţa cardiacă acută si cronică 1/. Boala tromboembolică si trombozele venoase periferice 11. Pericarditele 12. Endocarditele 13. Ulcerul gastroduodenal. 14. Ciroza hepatica. 15. Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica) 1 . Insuficienta renala acută si cronică. 17. Anemiile 18. Gammopatiile monoclonale (mielomul multiplu, boala Oaldenstrom). 1. . Glomerulonefritele acute si cronice 2/. Sindromul nefrotic II - III. ,OUA PROBE CLINICE Probele clinice vor consta din examinarea unui bolnav cu o afecţiune cuprinsă în tematica probei scrise (una din tematica de ,edicină Internă si cea de a doua din tematica de 1eumatologie). II. PROBA CLINICĂ de Medicină Internă Cazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise. III. PROBA CLINICĂ de Reumat.l.gie Cazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise. IV. PROBA PRACTICĂ A. Evaluarea portofoliului - admis A respins B. Tematica examenului practic 1. ,etode clinice de bilanţ articular si muscular. 2. Examenul lichidului sinovial (interpretare). 3. Artroscopia si biopsia sinovială (indicaţii, interpretare) 4. Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator 5. ,etode de detectare şi apreciere calitativă si cantitativă a factorilor reumatoizi (F1), anticorpilor antinucleari (AAN), anticorpilor anti-proteine citrulinate (ACPA), corelaţii cu aspecte clinice . Titrul complementului seric (total si fracţiuni): tehnică şi semnificaţie 7. Complexele imune circulante (tehnică, interpretare) 8. ,etode de explorare a metabolismului fosfocalcic .. Interpretarea unei radiografii osteo-articulare 1/. Alte metode imagistice folosite în diagnosticul bolilor reumatologice (ecografia musculo- scheletală, scintigrama osteroarticulară, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanţă magnetică) 11. Densitometria osoasa (tehnici, interpretare). 12. Interpretarea unei radiografii pulmonare, renale, digestive. 13. Interpretarea unei electrocardiograme. 14. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii. 15. Infiltraţiile intraarticulare si periarticulare (efectuare, tehnică, indicaţii, contraindicaţii). 1 . Infiltraţii paravertebrale şi peridurale (tehnică, indicaţii, contraindicaţii). 8-/7-2/1 Conf. Dr. Denisa Predeţeanu PROPUNERE ,E ACTIVITĂŢI TEORETICE ŞI PRACTICE PENTRU REZI,ENŢII ÎN REUMATOLOGIE Ape ani de studiiA ( 5 ani ) Rezident an I : - cunoaşterea noţiunilor teoretice referitoare la principalele boli reumatologice inflamatoare si degenerative si la principalele bolile interne incluse în curriculum de pregatire în specialitate - cunoaşterea efectuării unui examen clinic reumatologic corect si complet - indicaţia corecta a examenelor de laborator pentru bolile reumatologice şi bolile interne precum şi interpretarea acestora - interpretarea corecta a unei radiografii simple, ecografii abdominale, a rezultatelor endoscopice - interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produsele patologice (ex.: lichid sinovial) - calcularea scorurilor de activitate si funcţionalitate in bolile reumatologice (ex.: DAS28, BASDAI, ASDAS, BASFI, SLEDAI, PsA1C etc.) - orientarea diagnosticului pozitiv si diferenţial sub supravegherea medicului îndrumator in funcţie de datele clinice si paraclinice - completarea fisei de observatie a pacientului (internare de ziA continua) - intocmirea scrisorilor medicale, scrierea reţetelor simple - efectuarea unei puncţii venoase si montarea de perfuzii - susţinerea unor prezentari de cazuri clinice si materiale ştiintifice (articole) - participarea în gărzi ca linia a 3-a (intocmirea raportului de garda, gestionarea urgenţelor minore de pe secţii) Rezident an II : toate cele de mai sus + - interpretarea unui EVG pentru suferinţele cardiace frecvente - interpretarea unui buletin de densitometrie osoasa (DLA) - cunoasterea documentaţiei necesare întocmirii de dosare pentru terapiile biologice Rezident an III : cele de mai sus + - efectuarea si interpretarea unei ecografii musculoscheletale necesare stabilirii diagnosticului pozitiv - interpretarea unui I1, necesar stabilirii diagnosticului pozitiv - cunoaşterea protocoalelor efectuate pe plan local si specifice pentru bolile reumatologice - efectuarea de gărzi ca linia a 2-a si cunoaşterea principalelor măsuri terapeutice pentru urgenţele cele mai uzuale - acordarea primului ajutor in cazul unui stop C1 - intocmirea de dosare pentru terapiile biologice in principalele boli reumatologico (P1, SA, AP) Rezident an IV : cele de mai sus + - efectuarea şi interpretarea unei ecografii musculo-scheletale cu scop diagnostic si terapeutic - efectuarea de manevre intervenţionale reumatologice simple (puncţie evacuatorie a unei articulaţii usor abordabile - ex. genunchi +A- injectarea de corticoid local) - efectuarea de injecţii paravertebrale -posibilitatea de a activa în cadrul unui grup de cercetare multicentric naţional în 1eumatologie Rezident an V : cele de mai sus + - efectuarea de gărzi ca linia 1 - posibilitatea de a activa în cadrul unui grup de cercetare internaţional in 1eumatologie - posibilitatea de a activa cu contract de munca cu durata limitată (2 ore) in cadrul unui cabinet privat de 1eumatologie sub supravegherea unui medic specialist /8-/7-2/1 Conf Dr Denisa Predeţeanu MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii 1.1. ,ECINIŢIE Chirurgia toracică este ramura chirurgicala ce se ocupa cu diagnosticul şi tratamentul operator al afecţiunilor peretelui toracic şi pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum şi ale graniţelor cervico-toracica şi abdominala. 1.2. ,URATA ani Curriculumul prevede un numar de 2// de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute si 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-booP), in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua. 1. . STRUCTURA STAGIILOR A. Etapa de angaTare , luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 saptamani) B. Stagiul de chirurgie generalăE 2 ani În perioada celor 2 ani de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgenţe chirurgicale, traumatologie şi procedeele chirurgicale aferente. C. Stagiul de chirurgie t.racicăE 4 ani În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de: 1. Chirurgie cord şi vase mari: 3 luni 2. Bronhologie: 3 luni 3. Imagistica toracica (1x., CT, ,1I): 2 luni 4. Explorări funcţionale respiratorii: 1 lună 5. Bioetică - 2 săptămFni La sfFrşitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 1// intervenţii chirurgicale clasice şi mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze şi procedee de explorare traheobronşice. 1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR 1.4.1 Stagiul de Chirurgie T.racică 1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţa (650 ore) 1. Anatomia chirurgicala a peretelui toracic. 2. Anatomia chirurgicala a cavitaţii pleurale. 3. Anatomia chirurgicala a mediastinului. 4. Anatomia chirurgicala a traheii. 5. Anatomia chirurgicala a plămFnului stFng. . Anatomia chirurgicala a plămFnului drept. 7. Anatomia chirurgicala a cavitaţii pericardice. 8. Anatomia chirurgicala a diafragmului. .. Fiziologia respiraţiei 1/. Hemoptizia 11. ,etode de investigaţie în patologia toraco - pulmonara şi mediastinala. 12. Pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical toracic 13. Probleme de anestiologie în chirurgia toracica. 14. ,alformaţiile congenitale ale peretelui toracic. 15. Infecţiile peretelui toracic. 1 . Tumorile peretelui toracic. 17. Pneumotoraxul spontan. 18. Pleureziile purulente nespecifice(netuberculoase) 1. . Pleureziile specifice (tuberculoase) 2/. Tumorile pleurale benigne 21. Tumorile pleurale maligne primitive şi secundare 22. Chilotoraxul. 23. ,alformaţiile congenitale traheo-bronho-pulmonare. 24. Supuraţiile pulmonare parenchimatoase. 25. Bronsiectaziile 2 . ,icozele pulmonare 27. Tuberculoza pulmonara chirurgicala (forme anatomo-clinice, diagnostic, moment operator, indicaţii, tehnici chirurgicale) 28. Chistul hidatic pulmonar. 2. . Tumorile traheo- bronho- pulmonare benigne. 3/. Neoplasmul pulmonar fara celule mici (non small cell) 31. Tumorile pulmonare neuroendocrine 32. Alte tumori maligne traheo-bronho-pulmonare 33. ,ediastinitele. 34. Tumorile mediastinale . 35. ,iastenia: indicaţie chirurgicala,moment operator. 3 . Pericarditele 37. Stenozele esofagiene benigne (tumorale,funtionale, alte stenoze benigne) 38. Adenocarcinomul de jonctiune esogastrica 3. . Carcinomul scuamos esofagian 4/. Diverticulii esofagieni 41. Fistulele eso-traheale şi eso-bronşice. 42. Herniile diafragmatice congenitale şi dobandite. 43. Herniile hiatale. 44. Chisturile şi tumorile diafragmului. 45. Traumatismele toracelui. 4 . Sindromul de apertură toracică superioară (scalenic, coasta cervicala, costoclavicular, hiperabducţie). 47. Aspecte ale chirurgiei de graniţa toraco-abdominala - chistul hidatic hepatic cu evoluţie toracica - fistula bilio-bronsica 48. Aspecte ale chirurgiei de graniţa toraco-abdominala - abcesul subfrenic. 4. . Complicaţiile postoperatorii în chirurgia toracica. 5/. Transplantul pulmonar. Lecţiile conferinţă se vor desfăşura sub forma de cursuri, prezentări de caz, seminarii astfel încFt să cuprindă 200 .re/an. 1.4.1.2. Baremul activităţilor practice (efectuate, asistate) La sfFrşitul întregului stagiu de chirurgie toracică (4 ani), rezidentul va face dovada efectuării, ca primA.perat.r, a minimum 100 intervenţii chirurgicale clasice şi mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze şi procedee de explorare traheobronşice. Intervenţiile chirurgicale atFt ca prim operator cFt şi cele efectuate ca prim-ajutor trebuie să cuprindă următoarea tematică: 1. Pleurotomia minima 2. Pleurotomia cu rezecţie de coasta 3. Tehnici de chirurgie minim invaziva in patologia pleurala 4. Tehnici de chirurgie minim invaziva in patologia pulmonara 5. Tehnici de chirurgie minim invaziva in patologia mediastinala . ,ediastinoscopia 7. Traheostomia 8. Toracotomia .. Toraco-freno-laparotomia 1/. Sternotomia 11. Tehnici de toracoplastie 12. Decorticarea pleuropulmonara 13. Pneumonectomia dreapta (variante tehnice) 14. Pneumonectomia stanga (variante tehnice) 15. Pleuropneumonectomia dreapta 1 . Pleuropneumonectomia stFnga 17. Lobectomia superioara dreapta (variante tehnice) 18. Lobectomia medie 1. . Lobectomia inferioara dreapta (variante tehnice) 2/. Lobectomia superioara stFnga (variante tehnice) 21. Lobectomia inferioara stFnga (variante tehnice) 22. Bilobectomia inferioara 23. Bilobectomia superioara 24. Segmentectomiile 25. 1ezectii pulmonare largite 2 . Tehnici de sutura a bontului bronsic 27. Procedee chirurgicale de rezecţie traheala şi traheo-bronsica 28. Procedee chirurgicale de rezectii bronhoplastice 2. . Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar 3/. Procedee chirurgicale în deformaţiile de perete toracic 31. 1ezecţia costala 32. Parietectomia toracica pentru leziuni maligne şi procedee plastice 33. 1ezecţia parţiala şi totala de stern, procedee plastice 34. Procedee chirurgicale în voletele toracice 35. Timectomia 3 . Simpatectomia toracică 37. Diverticulectomia esofagiana 38. Procedee chirurgicale în stenozele esofagiene benigne şi maligne 3. . Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă 4/. 1ezectia si reconstructia pericardica 41. Fereastra pericardo-pleurala si pericardo-peritoneala 42. Frenorafii, frenoplicaturi şi frenoplastii diafragmatice 43. Procedee de rezectie si reconstructie ale diafragmului 44. Procedee chirurgicale în herniile hiatale 45. Procedee de drenaj în chirurgia toracica 4 . Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică superioară (scalenectomia, 1ezecţia coastei cervicale, 1ezecţia coastei I) Bibliografie: Tratat de chirurgie. Col IC - chirurgie toracica. Sub redactia: Irinel Popescu, Teodor Horvat, editura Academiei 1omane, Bucuresti, 2//8 ESTS TextbooP of thoracic surgerI. Sub redactia: Jaroslav Vuzdzal, vol I, II. 2/14 Pearson's thoracic and esophageal surgerI. Sub redactia: A Patterson, J Cooper, J Deslauriers, A Lerut, A LuPetich, T 1ice, Col I, II. 2//8 General thoracic surgerI. Sub redactia: T Shields, J LoCicero, CE 1eed, 1H Feins, vol I, II. 2//. De asemeni rezidentul va trebui să facă dovada participării atFt ca primA.perat.r cFt şi ca prim aTut.r la un număr minim de intervenţii chirurgicale toracice care să cuprindă: - Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul plămFnului, pleurei şi peretelui toracic - 100 - pneumonectomii, lobectomii, segmentectomii - 50 - altele - 50. - Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecţii) - 3/ . - Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul esofagului - 10. - Intervenţii chirurgicale toracoscopice - 0. 1.4.2. STAGIUL ,E CHIRURGIE GENERALĂ A 2 ani 1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţa (400 ore) 1. Traumatismele toraco-abdominale 2. Traumatismele abdominale a. Traumatismele abdominale închise b. Traumatismele abdominale deschise 3. Chirurgia de graniţa toraco-abdominala. a. Chistul hidatic cu evoluţie toracica. b. Fistulele biliobronsice. c. Herniile diafragmatice d. Congenitale e. DobFndite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, BochdaleP. f. Herniile hiatale g. Abcesul subfrenic h. Sindromul Chilaiditi i. Tulburările de motilitate esofagiană j. Boala de reflux gastroesofagian P. Cancerul polului superior gastric 4. Chirurgia esofagului a. Stenozele esofagului (benigne, maligne). b. Ulcerul esofagian . c. Diverticulul esofagian d. Fistule esobronsice, esotraheale. e. Traumatismele esofagului. 5. Urgentele chirurgicale abdominale. a. Peritonitele generalizate şi localizate (abcese). b. 2cluziile intestinale: dinamice şi mecanice. c. Hemoragia digestiva superioara . d. Infarctul enteromezenteric. e. Pancreatita acuta. f. Colecistita acuta. g. Apendicita acuta. h. Hernia inghinala şi femurala strangulata. i. Torsiunea de organ. j. Hemoperitoneul acut. 1.4.2.1. Baremul activităţilor practice Numărul minim de intervenţii chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă: 1. Gastrostomia - 5 2. Splenectomia - 2 3. Sutura hepatica - 5 4. Sutura gastrica - 5. Enterorafia - 10 . Enterectomia segmentară - 5 7. Colorafia - 5 8. Colostomia temporara - 5 1.4. . STAGIUL ,E CHIRURGIE CAR,IOAVASCULARA A luni 1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţa (50 ore) I. Anat.mie 1. Anatomia cordului şi pericardului. 2. ,ediastinul 3. Aorta 4. Cenele cave 5. Sistemul venos azIgos . Canalul limfatic 7. Arterele carotide 8. Artera subclavie, axilara, brahiala, arterele antebraţului, arterele mFinii .. Arterele iliace, femurale, poplitee, arterele gambei, arterele piciorului 1/. Cenele safene 11. Hemostaza, coagularea, fibrinoliza 12. Fiziologia circulaţiei arteriale, venoase, limfatice 13. Explorarea funcţionala a sistemului arterial: metode neinvazive şi metode invazive (arteriografia) 14. Flebografia 15. Limfografia II. Pat.l.gie cardiaca 1. Pericarditele 2. Plăgile cardio-pericardice 3. Embolia pulmonara 4. Stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie 5. Insuficienta cardiaca III. Chirurgia cardiaca 1. Traumatismele aortei 2. Traumatismele arterelor periferice 3. Anevrismele aortei 4. Anevrismele arterelor periferice 5. Arteriopatiile obliterante ale membrelor-Ischemia cronica . Sindromul de obstrucţie aorto- iliaca 7. Ischemia acuta a membrelor 8. Embolia arteriala .. Sindromul de revascularizatie 1/. Sindromul de apertura toracica superioara 11. Tumorile vasculare 12. Fistulele arteriovenoase 13. Chirurgia indirecta arteriala 14. Chirurgia directa arteriala(restabilirea fluxului arterial) 15. Amputaţia 1 . Caricele membrelor pelvine 17. Sindromul posttrombotic 18. Boala tromboembolica 1.. Patologia chirurgicala a sistemului limfatic 2/. Tratamentul medical al arteriopatiilor 1.4.3.2. Baremul activităţilor practice 1ezidentul va trebui sa facă dovada efectuării a unui număr minim de intervenţii care să cuprindă: 1. Descoperiri arteriale (carotida, subclavia brahiala, mediala, ulnara, aorta iliaca, femurala, popliteea, tibiala) - 10 2. Descoperiri venoase (safena interna, safena externa, cefalica, basilica) - 20 3. Pericardocenteza - 5 4. Pericardotomia - 2 5. 1esuscitarea cardiorespiratorie - 5 . Sutura arteriala şi venoasa - 5 7. Tehnica embolectomiei - 2 8. Tehnica trombarterectomiei - 2 .. Simpatectomia toracica - 1/. Chirurgia varicelor hidrostatice - 1.4.4. STAGIUL ,E BRONHOLOGIE - luni 1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţa (50 ore) I. Semiologia normala traheobronsica : anatomia şi topografia arborelui bronsic 1. Arborele bronsic drept 2. Arborele bronsic stFng 3. Semiologia endoscopica normala a traheii 4. Semiologia endoscopica normala a arborelui bronsic drept 5. Semiologia endoscopica normala a arborelui bronsic stFng . Anomalii de diviziune II. Indicaţiile, contraindicaţiile bronhoscopiei: tehnica endoscopiei rigide şi flexibile, anestezia în bronhoscopie. 1. Indicaţiile bronhoscopiei 2. Contraindicaţiile bronhoscopiei 3. Tehnica bronhoscopiei-etape, puncte de reper 4. Complicaţiile posibile în bronhoscopie 5. Anestezia locala în bronhologie-tehnica . Accidentele, complicaţiile anesteziei locale III. Tehnici bronhologice de prelevare, lavajul bronhioloalveolar 1. Tehnici bronhologice de prelevare 2. Tehnica lavajului bronhoalveolar 3. Indicaţiile lavajului bronhoalveolar 4. Complicaţiile lavajului bronhoalveolar 5. Biopsia bronsica - tehnica, asistarea hemoptiziei care urmează unei biopsii IC. Patologia traheii 1. Semnele endoscopice în traheite, traheobronsite. 2. Stenozele traheale iatrogene 3. Tumori traheale- clasificare 4. Tumori traheale- tratament endoscopic 5. Traheopatia osteocondroplastica - aspecte endoscopice C. Cancerul bronhopulmonar 1. Semiologia endobronsica în cancerul bronhopulmonar 2. Semiologia endobronsica în carcinoidul bronsic 3. Indicaţiile terapiei endobronsice în tumorile pulmonare CI. Tuberculoza pulmonara Semiologia endobronsica în tuberculoza pulmonara (primara,secundara) CII. Aspecte endoscopice în alte afecţiuni pulmonare 1. Semiologia endoscopica în sarcoidoza 2. Corpul străin endobronsic- aspecte endobronsice 3. Diagnostic şi terapie endobronsica în bronsiectazii 1.4.4.2. Baremul activităţilor practice 1) participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor - 10 2) anestezii locale - 50 3) intubaţii,bronhoscopii diagnostice - 5 4) bronhoscopii terapeutice(bronhoaspiratii) - 2 1.4.5. STAGIUL ,E IMAGISTICA ME,ICALA A TORACELUI A 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţa (40 ore) 1. ,etode de investigaţie radioimagistica a patologiei toraco-pleuro-mediastino- pulmonara (1x, CT, 1,, scintigrafie) 2. Anatomia radiologica şi secţionala (axiala,coronala,sagitala) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentaţia pulmonara - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital şi coronal 3. ,ediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari:aspecte normale şi patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagita,varice esofagiene, hernia hiatala) 3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor şi abceselor mediastinaleE pneumomediastinul. 3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene) 4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cailor respiratorii 4.1.Sindrom de condensare pulmonara 4.2.Atelectaziile 5. Tumori bronho-pulmonare 5.1. Tumori maligne primare 5.2.,etastazele pulmonare 5.3.Tumori pulmonare benigne . Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare 7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic,pleurei şi diafragmului 8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat 1.4.5.2. Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea unei radiografii toracice (fata şi profil normala) - 10 2. Interpretarea unei radiografii toracice(fata şi profil patologica) - din tematica lecţiilor conferinţa - 10 3. Interpretarea unui film CT normal 10 4. Interpretarea unui film CT patologic 10 5. Interpretarea unui film ,1I normal 10 . Interpretarea unui film ,1I patologic 10 1.4.6. STAGIUL ,E EXPLORARI CUNCTIONALE RESPIRATORII 1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţa (30 ore) 1. Prezentarea testelor de investigaţie funcţionala respiratorie - determinarea volumelor pulmonareE - determinarea debitelor ventilatorii forţateE - determinarea proprietatilor mecanice ale aparatului toraco pulmonarE - determinarea rezistentei la fluxE - determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilaraE - determinarea schimburilor gazoaseE - testarea la efortE - evaluarea hiperreactivitatii bronsice. 2. Sindroame funcţionale pulmonare - disfuncţia ventilatorie restrictivaE - disfuncţia ventilatorie obstructivaE - disfuncţia ventilatorie mixtaE 3. Tablouri clinico-funcţionale pulmonareE integrarea explorării funcţionale în clinica: - astmul bronsicE - bronşita obstructiva cronica, BP2C, emfizemul pulmonarE - patologia interstiţiala pulmonaraE - explorarea funcţionala pulmonara în vederea evaluării capacitaţii funcţionale (expertiza capacitaţii de munca)E - evaluarea preoperatorie a riscului funcţionalE - evaluarea funcţionala pulmonara în terapia intensiva. 1.4.6.2. Baremul activităţilor practice - Spirometrie - 20 - Curbe FAC - 20 - Pletismografia corporala - 10 - Factor de transfer gazos - 10 - Indici de elasticitate pulmonara - 2 - Probe de bronhomotricitate - 20 - Probe de efort - - Analiza gazelor sanguine - 20 MO,ULUL ,E BIOETICĂ A 2 săptămFni TEMATICĂ CURS (20 .re) I. Intr.ducere în Bi.etică A 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. C.nceptele de sănătate, b.ală, suferinţă prin prisma bi.eticii A 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. Relaţia medicApacient IA 2 .re 1. Calori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medicApacient IIA 2 .re 1. ConsimţămFntul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. 1elaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi er.ri în practica medicală A 2 .re 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Pr.bleme etice la începutul vieţii A 2 .re 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Pr.bleme etice la finalul vieţiiA 2 .re 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de ţesuturi şi .rgane umane A 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetică şi gen.micăA 2 .re 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani A 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r şi principiil.r în bi.etică A 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etică A 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămFntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaţiei medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaţiei medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. 1olul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea n.ţiunil.r de greşeală şi er.are în medicină prin cazuri c.ncrete A 2 .re 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vieţii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vieţii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de ţesuturi şi .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetică şi gen.mică pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete A 2 .re CHIRURGIE TORACICA 6 ANI CHIRURGIE GENERALAA 2 ANI BIOETICĂ 2 Săpt. CHIRURGIE CAR,IOAVASCULARAA LUNI BRONHOLOGIEA LUNI IMAGISTICA TORACICAA (RX, CT, MRI) 2 LUNI EXPLORARI CUNCTIONALE RESPIRATORIIA 1 LUNA STAGIU SI CURS CHIRURGIE TORACICAA ANI 2 ½ LUNI C.misia C.nsultativa de Chirurgie T.racica a Ministerului Sanatatii Presedinte, Pr.f. ,r. I.an C.rd.s MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA ORTOPE,IE PE,IATRICĂ T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICA
Definiţia specialităţii:
Ortopedia pediatrica este specialitatea care se ocupă cu depistarea„ diagnosticarea si tratarea bolnavilor care suferă de afectiuni ale aparatului locomotor la pacientii cu varsta cuprinsa intre 0 si 18 ani
Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
-CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICA 2017-
Structura stagiilor: 2erioa0a 0e re1i0entiat in ortope0ie pe0iatrica 0urea1a 7 ani si cuprin0e stagiul 0e ortope0ie pe0iatrica ani, chirurgie pe0iatrica luni, ortope0ie si traumatologie 1 an si 9 luni, bioetica 2 saptamani, ecografia 0e sol0 a nou nascutului si a sugarului pentru screeningul
0ispla1iei 0e 0e1voltare 2 saptamani, artroscopie luni,chirurgie plastica luni, chirurgie vasculara 2 luni, neurochirurgie
luni.
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMARUL TOTAL DE ANI  7 ani NUMARUL TOTAL DE MODULE 12 Anul 1 Mo0ul 1 Ortope0ie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 2 Mo0ul 2 Chirurgie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Mo0ul Ortope0ie si traumatologie NUMARUL DE LUNI 9 luni ORE DE CURS 50 ore Anul   Mo0ul 4 Ortope0ie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 4 Mo0ul 5 Ortope0ie si traumatologie NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 5 Mo0ul 7 Bioetica NUMARUL DE LUNI ½ luna ORE DE CURS 20 ore Mo0ul 7 Ecografie 0e sol0 NUMARUL DE LUNI ½ luna ORE DE CURS 10 ore Mo0ul 8 Artroscopie NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Mo0ul 9 Chirurgie plastica NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Mo0ul 10 Chirurgie vasculara NUMARUL DE LUNI 2 luni ORE DE CURS 10 ore Mo0ul 11 Neurochirurgie NUMARUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Anul 7 Mo0ul 12 Ortope0ie pe0iatrica NUMARUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Ordinea stagiilor şi locul de desfăşurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat„ cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Notă: Pentru rezidentii de ortopedie pediatrica este suficient modulul de ecografie de sold la nou nascut si sugar. Nu este cazul a se adauga separat stagiul de ecodiagnostic mio-osteo-articular. Notiunile necesare sunt incluse in stagiu de Ortopedie pediatrica si permit efectuarea de ecografie de sold in cadrul diagnosticarii displaziei/luxatiei congenitale de sold si a sinovitei de sold. 1.1. DURATA PROGRAMULUI: 6 ANI Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs„ seminar„ prezentări de cazuri} pe anul de studiu universitar„ pentru tematica prezentată„ în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării„ se face prin credite (CFU}. 1 credit ; 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii„ activitatea didactică acoperă 20-30%„ restul de 70- 80%„ fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an}„ are loc o evaluare de etapă„ făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu„ în care vor fi trecute şi evaluările de etapă în credite„ activitatea în programele de cercetare„ participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM: 1.2.1 Coordonator de rezidenţiat: Profesor universitar sau Conferenţiar universitar din Centrele universitare numiţi de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidenţiat i se repartizează rezidenţii la începutul perioadei de rezidenţiat şi este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidenţiat stabileşte împreuna cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor„ stagiile opţionale şi locul dedesfăşurare a stagiilor. 1.2.2 Coordonator de stagiu : medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă . Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfăşurare a stagiului respectiv şi pentru evaluarea activităţii la sfârşitul stagiului. 1.3. METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII STAGIILOR Programul de învăţământ se va desfăşura conform : • Curriculum-ului general de ortopedie pediatrica (mai jos detaliat} şi a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate}„ inclusiv baremul de manevre„ tehnici şi activităţi practice pentru fiecare stagiu . • Normelor şi reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiştilor de ortopedie pediatrica precum şi a desfăşurării stagiului de rezidenţiat de ortopedie pediatrica. • Este încurajată participarea rezidentului la manifestări ştiinţifice (minim una pe an} şi programe I/ manifestări de educaţie medicală cu acordul coordonatorului de stagiu • Este încurajată efectuarea de cercetări ştiinţifice (minim una în perioada de rezidenţiat} în colaborare cu conducătorul de rezidenţiat. 1.4. EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE ŞI PRACTICE se va face: • La sfârşitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Chirurgie pediatrica„ Ortopedie si traumatologie„etc.}„ precum şi pentru modulele de bioetică şi medicina bazată pe dovezi: o examen scris şiI/sau oral„ nota minimă: 7 o certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activităţi practice„ care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului • Prin evaluarea cel puţin a unei lucrări ştiinţifice sau comunicări ştiinţifice până la sfârşitul pregătirii de rezidenţiat. Rezidentii aflati deja in pregatire vor sustine examenul de specialitate conform tabelului: An incepere rezidentiat An sustinere examen 2013 2017(5 ani) 2014 2018(5 ani) 2015 2019(5 ani) 2016 2020(5 ani) 2021 NU se sustine examen de specialitate 2017 2022(6 ani) 2018 2023(6 ani) Curriculum de pregătire Ortopedie Pediatrică: 1. Tematica lectiilor conferinta TRAUMATOLOGIE Particularităţi morfo-funcţionale ale aparatului locomotor la copil Contuzii – generalităţi Entorse – generalităţi Entorsa de gleznă Entorsa de genunchi Entorsa de umăr Entorsa interfalangiană Luxaţii – generalităţi Luxaţia traumatică scapulo-humerală Luxaţia traumatică de cot Luxaţia traumatică de şold Fracturi – generalităţi Dezlipiri epifizare Fracturi deschise Fractura de claviculă Fracturile humerusului (1/3 proximală + diafizare) Fracturile cotului Supracondiliene Epicondil medial Condil lateral Olecran Col şi cap radial Fracturi complexe Fracturile antebraţului (diafizare + 1/3 distală) Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene, falangelor Fractura Monteggia-Stănciulescu Sindromul Volkmann Fracturile bazinului Fracturile femurului Fracturile genunchiului Fracturile gambei Fracturile gleznei Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene, falangelor Traumatismele coloanei vertebrale Politraumatisme OSTEOCONDROPATII LOCALIZATE Osteocondrita capului femural (maladia Legg-Calvé-Perthes) Apofizita tibială anterioară (maladia Osgood-Schlatter) Osteocondrita disecantă Apofizita posterioară a calcaneului (maladia Sever) Scafoidita tarsiană (maladia Köhler) Maladia Freiberg Epicondilita medială Cifoza dorsală juvenilă (maladia Scheuermann) DISPLAZII SCHELETALE Displazia spondilo-epifizară Displazia epifizară multiplă Achondroplazia SINDROAME CU MANIFESTĂRI ORTOPEDICE Sindromul Marfan Sindromul Apert Sindromul Down Neurofibromatoza Artrogripoza Maladia amniotică AFECNIUNI OSOASE METABOLICE OI ENDOCRINE Rahitismul carenţial Osteogeneza imperfectă INFECNII OSOASE Osteomielita Artritele septice Tuberculoza osteoarticulară ARTRITA RETMATOIDĂ zTVENILĂ ARTRITA IDIOPATICĂ zTVENILĂ AFECNIUNI NEURO-MUSCULARE Paralizia cerebrală Mielomenigocelul Atrofia musculară spinală Distrofii musculare Poliomielita Retracţia iatrogenă de cvadriceps TUMORI Generalităţi Tumori osoase benigne Chistul osos esenţial Chistul osos anevrismal Displazia fibroasă Defectul osos cortical şi fibromul nonosifiant Granulomul eozinofil Tumora cu mieloplaxe Exostoze osteogenice şi maladia exostozantă Tumori osoase maligne Osteosarcomul Sarcomul Ewing Tumori osoase metastatice Amputaţii şi Protezare PATOLOGIE PE REGIUNI ANATOMICE GÂT Torticolisul muscular Sindromul Klippel-Feil COLOANĂ VERTEERALĂ Scolioza Scolioza idiopatică Scolioza congenitală Sindromul de insuficienţă toracică Cifoza Spondilolistezisul şi spondiloliza TORACE Pectus excavatum Pectus carinatum Sindromul Poland MALFORMANIILE MEMBRELOR – claDiAicări MEMBRUL TORACIC Paralizia obstericală de plex brahial Maladia Sprengel (omoplatul supraridicat) T2ăr Pseudratroza congenitală de claviculă Agenezia congenitala de clavicula Cot Luxaţia congenitală de cap radial Deficienţa /displazia radială Deficienţa /displazia ulnară Sinostoza radio-ulnară Maladia Madelung Clinodactilia Camptodactilia Megalodactilia Antebraţ M0nă Ectrodactilia completă transversală Amputaţiile congenitale din maladia amniotică Polidactilia Sindactilia Malformaţiile policelui MEMBRE PELVINE Mersul şchiopătat la copil Inegalităţi de lungime Niformităţi angulare Genu varum Tibia vara (maladia Blount) Genu valgum Vicii de rotaţie ale membrelor pelvine Anteversia /antetorsiunea de femur Torsiunea de tibie Retracţia iatrogenă de cvadriceps Oold Luxaţia teratologică de şold Displazia de dezvoltare a şoldului Ecografia de şold la nou-născut şi sugar (metoda Graf) Epifizioliza Coxa vara congenitală Ooldul în resort Sinovita acută tranzitorie de şold Genunchi Hiperextensia congenitală de genunchi Contractura congenitală în flexie a genunchiului Luxaţia congenitală de genunchi Luxaţia congenitală de patelă Instabilitatea patelo-femurală Meniscul discoid Osteocondrita disecantă a genunchiului Chistul popliteu Tibia Tncurbată Pseudartroza congenitală de tibie Displazia tibială Metatarsus adductus Piciorul tal valg Piciorul plat Piciorul în serpentină Piciorul varus equin Talusul vertical Coalescenţa tarsiană Piciorul cav Hallux valgus Polidactilia Sindactilia Macrodactilia Mersul pe vârfuri Alte diformităţi picior 1a26ă Picior Ecodiagnostic mio-osteo-articular pediatric Ecografia de şold (metodăz tehnicăz interpretare, indicaţii terapeutice) Ecografia articulaţiilor membrelor în infecţiile osteoarticulare (osteomielita acutăz artritele acute primitive, sinovitele acute, sinvitele cronice, etc.) 2. Baremul activitatilor practice 1. Imobilizarea in aparat gipsat – 100 2. Extensia continua – 3 3. Osteosinteza oaselor diafizare – 40 oase 4. Alungirea tendonului achilian percutan – 10 5. Alungirea tendonului achilian deschis - 5 6. Transplatari tendinoase – 5 7. Cura sindactiliei – 1 8. Artrodeza mediotarsiana si subastragaliana – 5 9. Chirurgia piciorului diform – 5 10. Cura chistului sinovial - 5 11. Repunerea deschisa in luxatia congenitala de sold – 3 12. Osteotomiile de bazin – 2 13. Osteotomiile subtrohanteriene – 2 14. Epifiziodeze şi hemiepifiziodeze tranzitorii – 10 15. Osteotomiile de reaxare ale oaselor lungi– 10 16. Police in resort 3 17. Osteosinteza periarticulara 10 2.Tematica stagiului de chirurgie pediatrica
URGENTE ABDOMINALE
Sindroame ocluzive – ocluzia intestinala acuta Invaginatia intestinala
Volvulus intestinal segmentar sau total (malrotatia intestinala) Sindrom aderential postoperator
Hernii parietale strangulate inghinale, femurale, ombilicale, Spiegel etc. Hernii abdominale interne strangulate (inclusiv hernii diafragmatice) Megacolon congenital
Stenoza hipertrofica de pilor Duplicatia intestinala
Malformatii intestinale , atrezii si stenoze intestinale Atrezia esofagiana
Ileus meconial Sindroame peritoneale
Peritonita primitiva/secundara Apendicita acuta
Meckelita acuta Pancreatita acuta Piosalpinx Torsiunea anexa
Sarcina extrauterina rupta (hemoperitoneu in absenta unui traumatism)
Perforatii tub digestiv: ulcer duodenal/gastic perforat, perforatia intestinala-boli inflamatorii intestinale, perforatii diastatice,perforatii post-ingestie corpi straini,perforatii gastro-intestinale post- traumatice
Traumatisme abdominale Hemoperitoneu
Traumatisme splenice-rupturi si contuzii splenice Traumatisme hepatice- rupturi si contuzii hepatice Rupturi si avulsii mezenterice
Pancreatita acuta post-traumatica Hemoragia digestiva superioara Ulcer gastic/duodenal
Varice esofagiene- hipertensiunea portala Hemoragia digestiva inferioara:
Diverticul Meckel Duplicatia intestinala
Boili inflamatorii intestinale (B. Crohn, RCUH)-urgente medico-chirurgicale Defecte de perete abdominal-nou nascut
Gastrosckizis Omfalocel
Extrofia de vezica/cloaca Supuratii perete abdominal Celulita parietala -nou nascut Abces perianal
Flegmoane si abcese cu diferite localizari
URGENTE UROLOGICE
Traumatisme si plagi ale organelor genitale externe Traumatisme renale si ale cailor renale:
Hematuria macroscopica Hematomul retroperitoneal
Sindromul de scrot acut: Torsiunea de testicul, torsiunea hidatida testiculara, orhiepididimita acuta Obstructia cailor urinare:
Litiaza ureterala obstructiva Supuratii renale/ perirenale Retentia acuta de urina
URGENTE TORACICE
Traumatisme Toracice: Pneumotorace, Hemotorace, Hemopneumotorace Supuratii Pleuro-pulmonare
Pneumotorax spontan
Perforatia esofagiana postingestie de corp strain Ruptura spontana de esofag
Retentia intraesofagiana corp strain
TEMATICA STAGIULUI DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE
I. Biomecanica aparatului locomotor II. Fiziologia si fiziopatologia osteo-articulo-musculara Morfologia, fiziologia si fiziopatologia osului(osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor) Fiziologia si fiziopatologia articulara- embriologie, clasificare functionala articulara, fiziopatologie Fiziologia si fiziopatologia musculo-tendinoasa III.Imagistica
IV. Traumatologie adulti
Generalitati asupra fracturilor (definitie, clasificari, mecanism de producere, tratament, complicatii generale si locale) Fracturile extremitatilor proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale Luxatia scapulo-humerala recenta si recidivata Fracturile claviculei si omoplatului, luxatia sterno- si acromio – claviculara Fracturile diafizare ale oaselor antebratului: sindromul de retractie, ischemie Volkman Luxatiile cotului Fracturile cotului Fracturile extremitatilor distale ale oaselor antebratului Fracturile oaselor mainii si degetelor: entorsele si luxatiile mainii si degetelor Fracturile bazinului Luxatiile soldului Fracturile colului femural Fracturile masivului trohanterian Fracturile diafizei femurale Fracturile extremitatii distale ale femurului Fracturile epifizei proximale ale tibiei Luxatiile genunchiului, luxatia recenta si recidivanta a rotulei, fracturile rotulei Leziunile meniscale si ligamentare recente si vechi ale genunchiului Fracturile maleolare si ale pilonului tibial Fracturile diafizare inchise ale gambei Fracturile calcaneului Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile si luxatiile metatarsienelor si falangelor Fracturile coloanei vertebrale Politraumatisme Fracturi deschise
IV. Amputatii si protezare
Principii generale de amputatie Amputatiile membrului toracic si pelvin Generalitati asupra protezelor si ortezelor Protezele si ortezele membrului toracic si pelvin Bioinginerie mecanica V. Ortopedie: diformitati castigate si congenitale ale aparatului locomotor Diformitati congenitale segmentare ale membrului toracic Diformitati congenitale segmentare ale membrului pelvin Osteopatii genotipice Condrodistrofii genotipice Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene in bolile metabolice Osteopatii de carenta Osteomielita-fiziopatologie clinica si tratament Osteonecrozele aseptice Reumatismul cronic inflamator-poliartrite reumatoide si spondilite anchilopoietice Poliomielita- sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic si pelvin Infirmitatea motorie cerebrala Tumorile osului generalitati Tumorile benigne Tumorile maligne primitive si secundare ale scheletului Cifoza congenitala si castigata Scoliozele: etiopatogenie, clinica si tratament Boala degenerativa discala, patologia lombo sacrata Umarul dureros- periartroza scapulo-humerala Paralizia de plex brahial Diformitatile soldului: coxa vara, valga -etiopatogenie tratatament Luxatia congenitala a soldului Piciorul plat Diformitati statice ale piciorului Gonartroza Coxartroza Rupturile tendonului achilian si bicipital Fracturile, luxatiile si instabilitatile oaselor carpului Evolutia genului varum, valgum, a anteversiuni colului femural si a rotatiei tibiale in cursul cresterii- aspecte normale si patologice Micozele aparatului locomotor Rupturile tendonului cvadricipital si a ligamentului rotulian
IV. Tuberculoza osteo-articulara
TBC osteoarticulara generalitati, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliaca, osteoartrita TBC coxofemurala, genunchi, glezna, picior, scapulo-humerala, cot , mana TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE VASCULARA
Boala anevrismala a aortei si a arterelor periferice Disectia aortei Boala ocluziva vasculara periferica: aortoiliaca, femuro-poplitee , a membrului superior, a piciorului Ischemia viscerala : acuta , cronica diagnostic si tratament Bolile arterelor carotide si fluxul cerebral: diagnostic si tratament Sindromul de crosa aortica Insuficienta circulatorie vertebrobazilara Sindromul de furt arterial sangvin Sindromul de apertura toracica superioara: complicatii arteriale, venoase, neurologice, diagnostic si tratament Ischemia acuta periferica: embolia tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie Ischemia critica Complicatiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infectii protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatari, ischemia spinala asociata cu clamparea aortica inalta Traumatisme vasculare : aortice, arteriale, venoase, limfatice: diagnostic, tratament. Boala trombembolica, embolia pulmonara, sindromul post trombotic: profilaxie, diagnostic, tratament Diagnosticul si tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degeraturi Accesul vascular Descoperiri ale arterelor, venelor si limfaticelor Caile de acces asupra vaselor intra-abdominale si simpaticului lombar (celiotomiile). Caile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile si mediastinotomiile): toracotomia posterolaterala, toracotomia axilara, toracotomia anterioara, toracotomia anterolaterala, cai de abord neobisnuite, sternotomia mediana, sternotomia partiala. Procedee operatorii in chirurgia arteriala indirecta (operatii): simpatectomia toracica, simpatectomia lombara, simpatectomia cervicotoracica, suprarenalectomia, splahnicectomia, interventii operatorii asociate: simpatectomia lombara+ splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia. Chirurgia canalului toracic. Ingrijirea postoperatorie si supravecherea bolnavului vascular operat Tumorile vasculare. TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICA
Biologia injuriei si repararii Cicatrizarea normala si patologica Reconstructia nervilor periferici- principiile reconstructiei Indicatiile reconstructiei nervilor periferici Tehnicile de reconstructie a nervilor perficerici Anastomozele vasculare microchirurgicale Arsurile(fiziopatologie, clinica, tratament) Chirurgia arsului Sechele cicatriceale postocombustionale(geneza, prevenire, tratament chirurgicale Arsuri asociate cu traumatisme Degeraturi (fiziopatologie, clinica, tratament) Principii si tehnici de chirurgie plastica Grefele de piele Lambouri dermograsoase pe circulatiei intamplatoare: plate, cilindrice,lambouri triunghiulare incrucisaate Lambouri dermograsoase pe axiale Lambouri fasciocutanate Lambouri musculare si musculocutane TEMATICA PENTRU STAGIUL DE ECOGRAFIE DE SOLD A NOU NASCUTULUI SI SUGARULUI PENTRU SCREENINGUL DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE
Conceptul de displazie de dezvoltare a solduli Embriologia si anatomia soldului Notiuni de genetica si date statistice Luxatia de dezvoltare a soldului- complicatie evolutiva a displaziei de dezvoltare a soldului Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului Principiul metodei examinarii ultrasonografice Anatomia si semiologia in examinarea ultrasonografica a soldului Metoda Graf de examinare ecografica a soldului la nou nascut Modificari patologice ale examenului ultrasonografic al soldului Urmarirea pacientului cu sold patologic Baremul activitatilor practice Examinarea ultrasonografica a soldului la nou nascut si sugar pentru displazia de dezvoltare Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold Masurarea parametrilor (unghiurile alfa si beta) pe imagini ecografice de sold
MODULUL DE
EIOETICĂ - 2 Dăptă20ni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Eioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de DănătateS 6oalăS DuAerinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătatez boalăz suferinţă 2. Conceptele de sănătatez boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătatez boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasăz etnie, etc.) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore Valori ale relaţiei medic-pacient Paternalism versus autonomie Modele ale relaţiei medic-pacient Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. EonsimţămDntul informat 2. Eonfidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Aelaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. 1reşeli şi erori în practica 2edicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţeDuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi geno2ică- 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. 2tică şi testarea genetică prenatalăz neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea Tmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe Du6iecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în 6ioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. 1urămDntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămDntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămDntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţămDntului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în 2edicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţeDuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi geno2ică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe Du6iecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Programa cursurilor si a activitatilor practice se va stabili la clinicile respective.
Ortopedie Pediatrica - 6 ANI
Anul I Ortopedie pediatrica 12 luni Anul II Chirurgie pediatrica 3 luni Ortopedie si traumatologie 9 luni Anul III Ortopedie pediatrica 12 luni Anul IV Ortopedie si traumatologie 12 luni Anul V Bioetica ½ luna Ecografia de sold a nou nascutului si a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare ½ luna Artroscopie 3 luni Chirurgie plastica 3 luni Chirurgie vasculara 2 luni Neurochirurgie 3 luni Anul VI Ortopedie pediatrica 12 luni
Pre)edinte Comisia de Ortopedie pediatrica
Dr. Alexandru Ulici
Fisa postului si limitele competentelor medicului rezident de 01topedie Pediat1ica (activitati medicale pentru care raspund medicii rezidenti)
Anul I:
-întocmirea foii de observatie, a biletului de externare si a scrisorii medicale
-efectuarea examenului local
-examenul clinic general al pacientilor cu afectiuni traumatice si 01topedice
-indicarea radiografiilor si evaluarea acestora
-prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din garda cu un grad de dificultate peste nivelul de pregatire
-sutura plagilor cu vindecare per primam
-efectuarea de pansamente
-cunoasterea fannacologiei medicamentelor utilizate in 01topedia pediatrica: antibiotice, analgezice , anticoagulante , etc.
-prezentarea de cazuri si recenzii din literatura
-evaluarea datelor din arhiva, din banca de date a spitalului pentru comunicari, publicatii
-imobilizarea in aparat gipsat
-paiticiparea la operatii sub supravegherea medicului i ndrumator
-efectuarea de garzi sub îndrumarea medicului coordonator
Anul II
-sutrni per secundam , per te1ta
-reduceri 01topedice si imobilizare in aparat gipsat
-prezentarea de lucrari la congrese si conferinte nationale
-ajutorpe pozitia 3 si 4 la interventiile chirurgicale
-prescriptia de retete la sfatul medicului indrnmator
-evaluarea si reevaluare pacientilor care se prezinta la camera de garda
-efectuarea de garzi sub îndrumarea medicului coordonator
Anul III
-efectuarea de garzi sub indrumarea medicului coordonator
-interventii operatorii ca prim operator sub coordonarea medicilor titulari pentru: fracturi diafizare ale oaselor lungi, extragere de materiale de osteosinteza
Anul IV
-evaluarea radiografiilor si imagisticii bolnavilor pentrn aplicarea lor în practica cu acordul medicului indrumator
-interventii chirurgicale pentrn fracturile metafizodiafizare
-relaxare mediala si alungire tendon Achile la pacient.ii cu infirmitate motorie cerebrala
-aplicarea metodei Ponseti
Anul V
-stabilirea diagnosticului Ia pacientii cu malfonnatii congenitale
-interventii operatorii in garda cu avizul medicului sef de garda
-toate interventiile trecute in baremul de activitati practice
Anul VI
-toate interventiile trecute in curicula de pregatire sub supravegherea medicului sef de garda sau a medicului coordonator si avizul sefului de clinica.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ANATOMIE PATOLOGICĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Definiţia specialităţii:
Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialişti în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activităţi: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei şi la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente şi puncţii aspirative cu ac fin, etc), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obţinute de la endoscopii, prin puncţie - biopsie, al secţiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheaţă (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic şi eventual examen ultrastructural .
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 20 MODULUL 1 Patologie generală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1/ luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă MODULUL 2 Tehnici de citogenetică şi tehnici de ,icroscopie Electronică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună şi 2 săptămFni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 3 Bioetică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 săptămFni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2/ ore cursAsăptămFnă Modulul 4 Patologie cardiovasculară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 5 Patologie respiratorie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 4 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 6 Patologie hepato-digestivă NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 5 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 7 Citopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 2/ ore cursAsăptămFnă Modulul 8 Hemato- şi imunopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 9 Nefropatologie şi patologie uro- genitală masculină NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 3 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 10 Patologia ap. genital feminine şi a glandei mamare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 5 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 11 Patologia ap. endocrin NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 12 Necropsii pediatrice A Patologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 4 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 13 Dermatopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 4 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 14 2ftalmopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 15 Patologie a ţesuturilor moi NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 16 Patologie osteo-articulară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 1 lună ORE DE CURSI/LUNAI/SAPTAMANA 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 17 ,edicină Legală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 18 Patologie oncologică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 19 Patologie 21L NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Modulul 20 Neuropatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNII/ LUNII/MODUL 2 luni ORE DE CURSI/LUNĂI/SĂPTĂMÂNĂ 1/ ore cursAsăptămFnă Total ore pregătire teoretică 2400 Total ore pregătire practică 4800 FIŞĂ POST REZIDENŢI ANATOMIE PATOLOGICĂ a} Efectuează toate module teoretice şi practice obligatorii„ specifice Anatomiei Patologice. b} Deprinde abilităţi de efectuare a necropsiilor şi de stabilire a diagnosticului de deces. c} Asistă şi contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie. d} Învaţă modul de formulare al unui diagnostic citopatologic. e} Asistă şi contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu}. Asistă şi contribuie la interpretarea testelor de biologie şi patologie moleculară. f} Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind protecţia individuală a personalului expus profesional. g} Participă la activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferinţe etc}. h} Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare cât şi Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică şi al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidenţiat proprii universităţilor care coordonează aceste programe. i} Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul şi îndrumătorul de rezidenţiat. j} Respectă confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă„ indiferent de natura acestora; normele PSI şi de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică şi deontologie profesională; k} Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi şi cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor şiI/sau universităţilor. De asemenea se vor respecta stadardele declaraţiei de la Helsinki din 1975„ revizuite în anul 2000. l} Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă semnând fişa de instruire. m} Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program„ astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului}. După fiecare modul de pregătire„ rezidenţii au obligaţia să-şi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. n} La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenţii sunt evaluaţi din tematica prevăzută în baremul de activităţi. o} Rezidenţii îşi desfăşoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului„ utilizând abilităţile dobândite„ în conformitate cu nivelul lor de pregătire. p} Rezidenţii au dreptul să utilizeze„ pentru informarea în specialitate„ bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat„ bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate. q} Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri„ stagii şi altele - conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii„ organizate pe plan naţional sau internaţional„ după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 I/2003 - Codul Muncii. r} Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook} următoarele aspecte: 1} Lista cazurilor examinate conform baremului curricular„ specificarea diagnosticului şi„ după caz„ a manoperelor I/procedurilor I/tehnicilor efectuate„ acestea fiind contrasemnate şi parafate de îndrumătorul de rezidenţiat; 2} Detaşările„ perioada aceastora şi modulele efectuate pe durata detaşării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program; 3} Modulele de pregătire„ perioada în care au fost efectuate„ evaluările şi rezultatele obţinute„ cu semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; 4} Manifestările de educaţie medicală continuă la care au participat„ cu numărul diplomei de participare; 5} Lucrările ştiinţifice comunicate I/publicate în situaţia în care respectivele manifestări ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program; 6} Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat. Structura programului Modulul 1, anul I: Patologie generală Nr. ore curs: 400 Nr. ore practică: 800 1. Tematică PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară„ morfologia leziunilor celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii: atrofia„ hipertrofia„ hiperplazia„ metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide„ proteine„ glicogen„ pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică . INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂ Generalităţi despre procesul inflamator. Inflamaţia acută : modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia seroasă„ fibrinoasă„ supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi flegmonul„ septicemiile şi septico-pioemiile. Inflamaţia cronică : modificări celulare„ modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică. Inflamaţia granulomatoasă . Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza„ sifilisul„ lepra„ boala zgârieturii de pisică„ toxoplasmoza„ reacţia granulomatoasă de corp străin„ sarcoidoza. PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creşterii celulare (regenerarea}. Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza„ fibroza}. Vindecarea plăgilor . IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES„ sindrom Sjzgren„ scleroza sistemică„ artrita reumatoidă„ sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan„ sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher„ boala Niemann-Pick tip A şi B„ boala Tay-Sachs„ mucopolizaharidoze„ glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2. Anomalii genetice structurale (deleţia„ translocaţia„ inversia„ duplicaţia}. Triploidia„ Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner„ Sindromul Klinefelter„ autozomală - Trisomia 21I/Sdr. Down} MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia : trombembolia pulmonară şi sistemică„ embolia lipidică„ embolia cu lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în şoc. NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza . Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul şi stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE Infecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze„ infecţii fungice. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică şi tehnici de Microscopie Electronică Nr. ore curs: 60 Nr. ore practică: 120 1. Tematică. Caractere generale ale celulelor . Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula şi timpul. Suprafaţa celulei . Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncţiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul . Rolul şi caracterele generale ale nucleului. Cromatina şi cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma şi procesele celulare fundamentale . Matricea citoplasmatică. Organitele mişcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei şi secreţiei celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii . Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea şi creşterea celulară. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 3, anul II: Bioetică Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 40 1. Tematică. TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala„ etica„ etica medicală - definire„ delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate„ boală„ suferinţă 2. Conceptele de sănătate„ boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate„ boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă„ etnie„ etc} III. Relaţia medic - pacient (I) - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic - pacient 4. Dreptatea„ echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic - pacient (II) - 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient 3. Relaţia medic - pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire„ forme„ implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice„ redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală„ neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare„ a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice„ multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat„ conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă}. Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologie cardio-vasculară Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor : Ateroscleroza . Modificările morfologice vasculare în hipertensiune . Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita TaCa(asu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul )awasaCi, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza 3egener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecţia de aortă . Patologia venelor : tromboflebite„ flebotromboze. Varice. Patologia intervenţiilor terapeutice în boli vasculare. PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale„ prolapsul de valvă mitrală}. Stenoza aortică calcificată„ calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut şi cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă„ hipertrofică„ restrictivă} şi secundare. Miocardite. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice . Angiocardiopatii congenitale. Insuficienţa cardiacă. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologie respiratorie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Sindromul de distresă respiratorie la adult şi copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă . Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară}. Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară„ tuberculoza pulmonară secundară„ tuberculoza pulmonară progresivă. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune„ silicoza„ berilioza}„ sarcoidoza„ fibroza pulmonară idiopatică. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic„ sindroame paraneoplazice„ carcinom bronhiolo- alveolar„ tumori neuroendocrine„ metastaze pulmonare. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator şi a epanşamentelor. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologie hepato-digestivă Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 400 1. Tematică. PATOLOGIA APARAT DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale„ esofagite şi tumori. Patologia stomacului: anomalii congenitale„ gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne şi maligne. Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn„ rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne. Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori. PATOLOGIA FICATULUI„ CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene„ parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza„ boala Wilson„ deficienţa de alfa-1-antitripsină„ hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne şi maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică. Carcinomul veziculei biliare şi al căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi maligne. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Citopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. Importanţa citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza}. Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferenţiere epitelială„ keratinizare„ radioterapie şi chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Hemato- şi imunopatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor„ policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi N), limfomul HodgCin. Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor. Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul. IMUNOPATOLOGIA Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B„ limfocit T„ macrofage„ celule dendritice etc.}. Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES„ sindrom Sjzgren„ scleroza sistemică„ artrita reumatoidă„ sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Nefropatologie şi patologie uro-genitală masculină Nr. ore curs: 120 Nr. ore practică: 240 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare : sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi in situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială; pielonefrite acute„ cronice„ nefropatia de reflux„ nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale. Boli vasculare cu afectare renală. Boli chistice renale. Obstrucţia tractului urinar (uropatia obstructivă}„ urolitiaza. Tumorile renale. Patologia tractului urinar inferior (ureter„ vezică urinară„ uretră}: anomalii congenitale„ inflamaţii„ leziuni obstructive„ tumori benigne şi maligne. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Patologia penisului: anomalii congenitale„ inflamaţii„ tumori benigne şi maligne Patologia testiculului şi epididimului: anomalii congenitale„ transformări regresive„ inflamaţii„ tumori ale cordoanelor spermatice„ tumori paratesticulare„ tumori testiculare. Patologia prostatei: inflamaţii„ hiperplazia nodulară„ tumori. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologia ap. genital feminin şi a glandei mamare Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 400 1. Tematică. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigaţie. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne şi maligne. Patologia salpingelui: inflamaţii acute şi cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamaţii, ovarul polichistic, pseudotumori şi tumori. Patologia sarcinii: inflamaţiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestaţional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreţie şi puncţie aspirativă. Inflamaţii. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare„ tipuri histologice„ factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul„ tumora phillodes şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologia ap. endocrin Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame. Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori benigne şi maligne. Citologia prin puncţie aspiraţie a tiroidei. Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar. Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficienţa de 21-hidroxilază, insuficienţa adrenocorticală acută primară (sdr. 3aterhouse-Friderichsen), insuficienţa cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale. Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Necropsii pediatrice I/ Patologie pediatrică Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică Defecte congenitale. Infecţii perinatale. Prematuritatea şi retardul de creştere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morţii subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori şi leziuni pseudotumorale ale sugarului şi ale copilului. Diagnosticul molecular al afecţiunilor cu transmitere mendeliană şi complexă. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Dermatopatologie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică. DERMATOPATOLOGIA Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne şi maligne ale pielii nonmelanocitare . Tumori benigne şi maligne ale melanocitare : nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Oftalmopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ Malformaţii oculare Patologie tumorală şi netumorală conjuctivală Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) şi netumorală (infecţii oculare, glaucomul) a globului ocular 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologie a ţesuturilor moi Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA ŢESUTURILOR MOI Tumori fibrohistiocitare„ tumori ale ţesutului adipos„ ale ţesutului muscular neted şi striat„ tumori vasculare„ tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial„ sarcomul alveolar„ sarcomul epitelioid„ sarcom cu celule clare„ PEC-oame etc.} PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne„ boala Becker„ distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii„ miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuro-musculare: miastenia gravis . 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologie osteo-articulară Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase şi articulare. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Medicină Legală Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică Tanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică- ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. Expertiza filiaţiei. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală şi răspundere profesională. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologie oncologică Nr. ore curs: 240 Nr. ore practică: 480 1. Tematică. Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne şi maligne). Carcinogeneza . Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul şi stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale ţesuturilor epiteliale (benigne şi maligne}; tumori ale structurilor mezenchimale (benigne şi maligne}. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Patologie ORL Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică Patologia cavităţii bucale: anomalii congenitale„ inflamaţii şi tumori (ale mucoasei„ maxilarelor şi glandelor salivare}. Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotaţie): Neuropatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. Polineuropatii infecţionase: lepra„ difteria„ Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice : hematomul epidural şi subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral„ hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral„ empiemul subdural„ abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza„ neurosifilisul. Tumori primare şi secundare. 2. Obiective educaţionale: însuşirea noţiunilor teoretice şi dobândirea de abilităţi practice. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă„ abilitatea de a efectua procedurile aferente specialităţii sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere}. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE: Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultăţile de Medicină recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice„ sub conducerea unui profesor universitar (sau conferenţiar universitar}„ în Anatomie Patologică (activităţile teoretice şi practice}„ respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce deţin dotarea necesară (ale spitalelor mari}„ sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experienţă îndelungată (pentru stagiile practice}. Conducătorul de rezidenţiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenţilor de alţi membri ai disciplinei„ precum şi de medicii primari din reţeaua Ministerului Sănătăţii. Alegerea locului de desfăşurare a Rezidenţiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidenţiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice„ o singură dată„ dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module„ locul de desfăşurare a activităţii se poate efectua în alt centru bine utilat din ţară sau străinătate. Pe perioada celor 5 ani de rezidenţiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective„ dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată„ teoretică şi practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura}„ Laborator de cito-histopatologie „ Laborator de Imunohistochimie „ eventual laborator de Microscopie electronică şi de Biologie moleculară . Caietele de stagiu ale rezidenţilor sunt obligatorii„ vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activităţile teoretice şi practice şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conţine elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi: ■ Necropsii: executare„ diagnostic anatomo-patologic: 200 ■ Diagnostice pe piese de biopsie I/ excizie chirurgicală x interpretare„ imunohistochimie. 8000 ■ Diagnostice citopatologice 8000 ■ Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee}. 200 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană„ apreciem activităţile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an„ iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual„ astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală. A. Aria cunoştinţelor generale: va asigura cunoştinţe solide şi moderne de histologie I/ biologie moleculară„ genetică„ patologie moleculară„ precum şi cunoştinţe de statistică medicală. Sectoare: Histologie I/ Biologie moleculară Genetică medicală Patologie moleculară Statistică medicală Bioetică B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate„ începând cu noţiuni ferme de tehnici necropsice„ tehnici histopatologice (orientare„ prelucrare la parafină sau la gheaţă„ coloraţii uzuale şi speciale etc}„ citopatologice„ imunohistochimice„ în fluorescenţă„ microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- şi citopatologic va avea la bază cunoştinţe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noţiuni teoretice de patologie generală„ care vor fi urmate de cunoştinţe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate şi sisteme. Sectoare: Citologie şi histologie: tehnici şi criterii de diagnostic Necropsie: tehnici şi criterii de diagnostic Citopatologie şi histopatologie: tehnici şi criterii de diagnostic Tehnici speciale: coloraţii speciale„ tehnica de imunohistochimie„ imunofluorescenţa„ microscopie electronică etc. Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidenţiat Patologie specială: prin rotaţie„ în următorii patru ani C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să deţină cunoştinţe clinice din diferite specialităţi pentru a fi capabil să realizeze corelaţii anatomo-clinice precum şi cunoştinţe de Neuropatologie„ de Medicină Legală„ Oncologie„ ca specialităţi conexe. Sectoare: Patologie clinică şi corelaţii anatomo-clinice Medicină Legală Oncologie Neuropatologie Stagiile din anul I – se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris şi oral / practic. REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul final în specialitaea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite„ în funcţie de numărul de rezidenţi ce au efectuat pregătirea în specialitate„ cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice. El va consta dintr-o probă scrisa cu 10 de întrebări (3 ore}„ dintr-o tematică comunicată din timp (minim şase luni înainte de examen}„ o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare„ redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conţin tumori maligne} şi o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală şi 5 preparate din patologie tumorală}. Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii şi va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor şi va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie„ al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei}; va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu}; va contribui la interpretarea testelor de biologie şi patologie moleculară. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare„ specifice programului: - probă scrisă Da - examen clinic Nu - probă de abilităţiI/manualităţi Da - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Nu - dizertaţie Nu TEMATICA DE EXAMEN 1. PROBA SCRISĂ 1. Leziuni hemodinamice„ (edem„ hiperemie si congestie„ hemoragie„ hemostaza si tromboza„ embolism„ infarct„ şoc} 2. Inflamaţia - generalităţi 3. Inflamaţia acută
4. Inflamaţia cronică granulomatoasă 5. Procese de vindecare: regenerarea şi repararea conjunctivă 6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos„ poliartrita reumatoida„ sclerodermie„ sindrom Sjogren„ sindrom de deficienţă comună I şi II. Amiloidoza. 7. Patologia de transplant şi SIDA 8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie„ hipertrofie„ hiperplazie şi metaplzie} 9. Acumulări intracelulare ale tulburarilor de metabolism ( protidic„ glucidic„ lipidic„ pigmenţi„ substanţe minerale} 10. Agresiuni celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. 11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan„ sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher„ boala Niemann-Pick tip A şi B„ boala Tay-Sachs„ mucopolizaharidoze„ glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2. 12. Neoplazii: generalităţi (etiopatogeneză„ evenimente genetice„ clasificări„ gradare„ stadializare„ markeri tumorali„ macroscopie„ microscopie„ extindere„ efecte locale şi sistemice}. 13. Tumori de părţi moi: (tumori fibro-histiocitare„ tumori ale ţesutului adipos„ ale ţesutului muscular neted şi striat„ tumori vasculare} tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial„ sarcomul alveolar„ sarcomul epitelioid„ sarcom cu celule clare„ PEC-oame etc.} 14. Patologie netumorală osoasă. 15. Patologie tumorală osoasă. 16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular„ carcinom spinocelular„ nevi nevocelulari„ melanom} 17. Malformaţii congenitale cardiace 18. Cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. 19. Valvulopatii 20. Reumatismul cardiac acut şi cronic. 21. Endocardite. 22. Cardiomiopatii primare (dilatativă„ hipertrofică„ restrictivă} şi secundare. Miocardite. 23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice 24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. 25. Vasculite. 26. Patologia venelor 27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite„ laringite„ traheite şi bronşite. Patologie tumorală laringiană. 28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. 29. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară}. Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare. 30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară„ tuberculoza pulmonară secundară„ tuberculoza pulmonară progresivă. 31. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi. 32. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune„ silicoza„ berilioza}„ sarcoidoza„ fibroza pulmonară idiopatică. 33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic„ sindroame paraneoplazice„ carcinom lepidic„ tumori neuroendocrine„ metastaze pulmonare. 34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare 35. Patologia tumorală şi netumorală a cavitătii bucale„ glandelor salivare şi faringelui 36. Patologia esofagului: anomalii congenitale„ esofagite şi tumori. 37. Gastrite acute şi cronice. 38. Ulcerul gastro-duodenal. 39 Patologie tumorală gastrică.
40. Anomalii congenitale ale intestinului subţire şi colonului. 41. Patologie inflamatorie intestin subţire şi colon (Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn„ rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. 42. Patologie tumorală a intestinului subţire şi colonului. 43. Hepatite acute şi cronice 44. Ciroze hepatice 45. Patologie tumorală hepatică. 46. Patologia colecistului şi căilor biliare extrahepatice. 47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică„ pancreatita acută şi cronică. Tumori benigne şi maligne. 48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar 49. Nefropatii glomerulare 50. Nefropatii tubulo-interstiţiale 51. Patologia tumorală renală. 52. Patologia vezicii urinare şi a căilor urinare. 53. Leucemii acute şi cronice 54. Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. 55. Limfoame şi leucemii ale limfocitului B 56. Limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK 57. Limfomul Hodgkin. 58. Patologia mediastinului. 59. Malformaţii ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute şi cronice. 60. Patologia tumorală a testiculului. 61. Patologia tumorală a prostatei. 62. Dezvoltarea embriologică şi histologia aparatului genital feminin 63. Malformaţiile aparatului genital feminin 64. Patologia vulvei şi vaginului 65. Patologia netumorală şi tumorală a cervixului uterin 66. Boala inflamatorie pelvină: inflamaţia gonococică„ infecţii puerperale„ tuberculoza 67. Hiperplaziile endometrului 68. Tumorile corpului uterin 69. Patologia salpingelui şi a ligamentului larg 70.Tumorile ovarului
71. Boala trofoblastică gestaţională 72. Examenul macroscopic şi histologia placentei normale 73. Anomalii placentare„ inflamaţii şi tumori 74. Citologia cervico-vaginală 75. Patologia netumorală a glandei mamare 76. Tumori mamare benigne şi maligne 77. Patologie tiroidiană netumorală 78. Patologie tiroidiană tumorală 79. Patologia glandei CSR. 80. Patologia glandei MSR. 81. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom„ gastrinom 82. Malformaţiile SNC 83. Bolile vasculare ale SNC 84. Inflamaţiile SNC şi meningelui 85. Tumorile SNC şi meningelui 86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic 87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic 88. Legislaţia română privind Anatomia Patologică 89. Principii de tehnică histopatologică: fixare„ includere„ coloraţii
2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Efectuarea unei necropsii - executare„ redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo
- patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conţin tumori maligne. 3. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale şi cinci preparate tumorale}.
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)
A. Efectuarea necropsiei: 200 B. Diagnostic histopatologic: 8000 1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000 2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină}: 100 3. Prelucrare tehnică (secţionare la microtomn şi criotom}: 80 4. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale}: 100 5. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale şi imunohistochimie}: 300 6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă şi anexe: 1500 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450 11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100 12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 800 13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă şi articulară: 150 14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100 15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000 16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800 17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100 18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500 19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100 20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100 21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200 22. Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900 C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000 1. Frotiuri cervico-vaginale: 6000 2. Frotiuri epanşamente: pleural„ peritoneal„ pericardic„ articular etc.: 1000 3. Frotiuri puncţie cu ac fin (tiroidă„ glandă mamară„ ganglioni etc.}: 1000
2. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ 2.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional} 1. Activitatea din laboratorul de histopatologie: 1.1. În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale„ medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenţionist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsiiI/piese chirurgicale a căror paşaport de însoţire al prelevatelor nu este completat în întregime ( date de identitate ale bolnavului : nume„ prenume„ vârsta„ număr foaie de observaţieI/număr din registrul de consultaţii şi numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere : diagnostic„ suspiciunile de diagnostic„ antecedente patologice„ etc.; numele scris citeţ sau parafa medicului care trimite prelevatul la
laborator; data de trimitere) şi completează corect paşaportul;
1.2. Orientează piesele chirurgicaleI/piese de la necropsii„ descrie aspectul macroscopic (are obligaţia să descrie şi să anunţe operatorul dacă biopsiaI/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă„ tardiv sau în condiţii improprii de conservare}„ prelevează secţiuniI/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină„ le aşează în punguţe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare}„ verifică ce s- a scris la descrierea macroscopica„ precizează în scris data orientării şi semnează paşaportul„ răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog; 1.3. Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină„ pentru o mai mare precizie a diagnosticului; 1.4. Primeste cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni}„ semnează pentru primirea lor„ precizând şi data. 1.5. Efectuează citirea lamelor în maxim două zile„ apoi dacă este cazul„ se adreseaza şefului de secţie pentru finalizarea diagnosticului histopatologic; 1.6. Scrie I/ dictează I/ controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică„ descriere microscopică„ diagnostic (inclusiv grading si stadializări„ când este cazul} fiind direct răspunzător; 1.7. După diagnosticare„ lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează„ minim 10 ani. 2. Activitatea din prosectură : 2.1. Anunţă şeful de serviciu I/ direcţia„ când decedatul„ deşi a primit scutire de necropsie„ are suspiciuni de caz medico-legal. In cazul unui decedat din cauze care intră sub incidenţă medico-legală sau este un caz social„ registraturile Laboratorului de Anatomie Patologica şi a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare. 2.2. Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil} împreună cu asistentul de prosectură„ recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo - patologic„ răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului. 2.3. Stabileşte diagnosticul macroscopic (necroptic} al decedaţilor„ stabileşte împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo - patolog;
- 2.4. PROTOCOLUL DE NECROPSIE ŞI DIAGNOSTICUL ANATOMO - PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEASI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO - PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ŞI ÎŞI PUNE PARAFA.
2.2. Obligaţii Etice„ deontologice Legea 46I/2003 privind drepturile pacientului. Respecta normele de supraveghere„ prevenire si control al infectiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr.916I/2006. Legea nr.95I/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite- Codul Muncii O.G. nr. 13I/30.01.2003 in care se interzice cpmplet fumatul in unitatile sanitare. Respecta Regulamentul de Ordine Interioara precum si normele de etica si deontologie profesionala; Respecta normele tehnice privind curatarea„ dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961I/2016. Respecta Ordinul nr.1226I/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale. Participa la instruirile periodice effectuate in cadrul unitatii privind protectia civila„ situatii de urgent. Aplica prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele si activitatile desfasurate„ aferente postului ocupat. Cunoaste prevederile HG nr 857I/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice
-
Profesionale
1 Medicul Specialist Anatomo - patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic„ citologic si histopatologic. 2 Elaboreaza diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologica de care dispune„ in maxim 10 de zile lucratoare din momentul primirii pieselor„ cel putin ca diagnostic de etapa. 3 Consemneaza in buletinul histopatologic pe care il elibereaza„ tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv„ pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului. 4 Efectueaza examene extemporanee la cererea clinicianului„ fiind recomandabil sa fie anuntat cu 24 de ore inaintea interventiei chirurgicale. 5 Refuza examenul extemporaneu in oricare dintre urmatoarele situatii: - tesutul trimis este impropriu„ din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheata; - piesa trimisa sau leziunea este foarte mica„ existand riscul prejudicierii diagnosticului la parafina; - in circumstante speciale care se apreciaza dupa sectionarea la gheata (de exemplu: noduli tiroidieni„ ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida} 6 Elaboreaza buletinul histopatologic cuprinzand diagnosticul histopatologic„ descrierea macroscopica a piesei„ descrierea microscopica a piesei„ concluzia I/ diagnostic„ semneaza si parafeaza. 7 Elaboreaza diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune„ obligatoriu coloratia Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale si facultativ dupa caz„ coloratii speciale. 8 Consemneaza numarul„ dimensiunile„ aspectul pe suprafata„ aspectul pe sectiune al pieselor operatorii„ date care vor fi incluse in buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; repereaza zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului„ recolteaza si prelucreaza corespunzator; piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologica se vor pastra minimum 3 luni dupa elaborarea diagnosticului anatomopatologic. 9 Daca medicul anatomo - patolog considera ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv va consemna acest lucru in buletinul histopatologic pe care il semneaza„ parafeaza si elibereaza. 10 Orienteaza piesele chirurgicaleI/piese de la necropsii„ descrie aspectul macroscopic (are obligatia sa descrie si sa anunte asistentul daca biopsiaI/piesa chirurgicala a fost adusa in cantitate insuficienta„ tardiv sau in conditii improprii de conservare}„ preleveaza sectiuniI/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafina„ le aseaza in casete sau in recipiente impreuna cu numarul de identificare„ verifica ce s-a scris la descrierea macroscopica„ precizeaza in scris data orientarii si semneaza fisa de insotire a materialului bioptic„ raspunzand de corectitudinea datelor; 11 Primeste lamele histologice (la terminarea procesarii de catre tehnicieni}. 12 ScrieI/dicteazaI/controleaza corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopica; descriere microscopica„ diagnostic (inclusiv grading„ stadializari„ limite operatorii„ cand este cazul} fiind direct raspunzator; 13 Dupa diagnosticare„ lamele sunt returnate asistentilor de laborator. 14 Elibereaza blocurile de parafina siI/sau lamele histopatologice in vederea unui consult„ cu conditia asumarii responsabilitatii returnarii lor de catre persoana care le solicita in scris si cu mentionarea datelor de identitate ale acestuia. 15 Efectueaza teste de Imunohistochimie folosite la identificarea si demonstrarea rolului prognostic si predictiv al unor markeri precum si la raportarea semicantitativa a rezultatelor. 16 Efectueaza autopsii dupa studierea foii de observatie a decedatului. 17 Anunta seful de serviciuI/directia„ cand decedatul„ desi a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal. 18 Participa la efectuarea necrospiei decedatului (adult sau copil}„ recolteaza piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic. 19 Stabileste diagnosticul macroscopic (necroptic} al decedatilor pe care il semneaza. 20 Redacteaza protocolul de necropsie in maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor in vigoare ale specialitatii„ si il trece in registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologica. 21 Completeaza Certificatul Medical Constatator de Deces in cazul in care se efectueaza autopsia.
22 Explica apartinatorilor leziunile gasite„ mecanismul mortii cu precizarea ca rezultatul definitiv va fi stabilit numai dupa examenul microscopic. -
PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,
Nume, prenume:
Sajin ,aria
Semnatura:
Observatii:
- nu trebuie uitat log-book-ul deja in uz„ care fie nu se foloseste„ fie se foloseste inadecvat. Trebuie repus pe rol si apreciat la justa valoare. - in cazul specialitatilor chirurgicale sau mixte este esential„ acolo fiind vorba de proceduri sau manopere in calitate de observator„ ajutor sau prim operator - numarul procedurilor trebuie sa fie fezabil„ nu fantastic - ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic} pentru monitorizarea pregătirii rezidenţilor„ pe circuitul îndrumător de rezidenţiat (responsabil de pregatire}„ centru universitar„ MS ca supervizor. - o tematica de examen atasata unui curriculum nou nu poate intra pe rol decat abia atunci cand vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum in acelasi an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobarii, in nici un caz in 2016.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
RA,IOLOGIEAIMAGISTICĂ ME,ICALĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
Programa de pregătire în rezidenţiat
Specialitatea: Radiologie - Imagistică Medicală
Cunoştinţe teoretice
NOTĂ
Diagnosticul  radioimagistic implică şi include utilizarea tuturor tehnicilor imagistice (radiologie convenţională sau digitală, angiografie, ecografie - inclusiv Doppler, CT, IRM) potrivite şi indicate pentru diagnosticul unei anumite afecţiuni.
Diagnostic radioimagistic ; medicul radiolog trebuie să cunoască noţiunile clinice de bază„ să cunoască în detaliu„ să înţeleagă şi să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convenţională„ ecografie„ CT„ IRM} care sunt potrivite şi indicate pentru patologia specifică„ să cunoască principiile de caracterizare şi stadializare a afecţiunii„ să stabilească diagnosticul pozitiv şi să formuleze diagnostice diferenţiale.
Capitolul I. Principii ale tehnologiilor imagistice
Partea 1. Radiologia convenţională
1. Bazele fizice de formare a imaginii în radiologia convenţională; radiaţia X: proprietăţi; factorii care influenţează calitatea imaginii şi doza de iradiere în radiodiagnostic. 2. Interacţiunea dintre radiaţia X şi materie„ rolul acesteia în obţinerea şi calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convenţională; mecanisme de producere a radiaţiei X şi a imaginilor; structura„ rolul şi funcţionarea filtrelor şi colimatorilor. 3. Principiile achiziţiei imaginilor radiografice; rolul filmului„ al ecranelor (în radiografia analogică}„ al grilelor antidifuzoare şi influenţa acestora în calitatea imaginii obţinute şi în timpul de expunere; principiile achiziţiei imaginilor digitale în radiologia digitală; factorii care afectează calitatea imaginii în radiologia convenţională şi digitală. 4. Principiile radioscopiei; indicaţiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătăţire a calităţii imaginii şi de reducere a radiaţiei în radioscopie. 5. Principiile şi particularităţile radiografiilor de ţesuturi moi (exemplu: mamografia}; principiile radiografiei pieselor anatomo-patologice. 6. Dozimetrie; Kerma„ doza de energie absorbită (Gray}„ doza efectivă (Sievert} - definire şi explicare; biologia radiaţiilor - iradiere„ efecte biologice; efectul asupra dozei şi calităţii imaginii pe care îl are modificarea kV şi mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii şi minimizarea dozei efective. 7. Valoarea relativă şi indicaţiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe şi sisteme; indicaţiile pentru folosirea substanţelor de contrast radioimagistice. Partea a 2-a. Tomografia computerizată (CT) 8. Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral„ CT-multidetector şi CT sursa - duală; componentele unui echipament CT; artefacte în CT - surse„ recunoaştere. 9. Scara unităţilor Hounsfield„ principiul de centru al ferestrei şi de lărgime a ferestrei; setările optime de centru şi lărgime de fereastră pentru diverse organe şi ţesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale şi procese patologice. 10. Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile şi protocoalele de angioCT„ inclusiv modalitatea de utilizare a substanţelor de contrast şi a tehnicilor de reconstrucţie. 11. Protocoale de examinare CT pentru diverse organe şi procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor si kernel-urilor (filtrelor} de reconstrucţie; dozimetria CT. 12. Valoarea relativă şi indicaţiile examinării CT a diverselor organe şi sisteme; indicaţiile de utilizare a substanţelor de contrast CT pentru diverse organe şi sisteme. Partea a 3-a. Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) 13. Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii în IRM; principiile principalelor secvenţe de puls (spin-eco şi ecou de gradient} şi a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM. 14. Principiile de realizare şi principalele aplicaţii diagnostice pentru secvenţele IRM convenţionale (T2„ T1„ STIR„ FLAIR„ alte secvenţe de inversiune-recuperare„ T2 star (T2 * } şi susceptibilitate}; aspectul ţesuturilor„ organelor şi a proceselor patologice în aceste secvenţe. 15. Tehnologia secvenţelor de angio-RM (TOF şi angio-RM cu contrast}; deosebirile dintre TOF„ contrast de fază şi contrast intravenos în angiografia RM; avantajele şi dezavantajele mediilor de contrast folosite în angiografia RM; avantajele şi dezavantajele angiografiei RM„ comparativ cu alte tehnici; principiile contrastului RM dinamic. 16. Principiile imagisticii de difuzie şi a imagisticii de difuzie tensoriala. 17. Principiile rezonanţei magnetice funcţionale (fMRI} prin folosirea contrastului BOLD (dependent de nivelul de oxigen sanguin}. 18. Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H„ 31P„ 13C. 19. Artefactele în examinarea IRM: descriere„ cauze. 20. Indicaţiile de folosire a substanţelor de contrast RM în studiul diverselor organe şi sisteme; contraindicaţiile absolute în IRM; modalităţi de examinare a pacienţilor cu contraindicaţii relative; noţiuni de siguranţă în relaţie cu mediul RM în ceea ce priveşte pacienţii şi personalul medical. 21. Valoarea relativă şi indicaţiile examinării RM pentru diverse organe şi sisteme. Partea a 4-a. Ecografia (ultrasonografia) 22. Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive„ velocitate„ intensitate}; impedanţa acustică şi proprietăţile tisulare care o determină; frecvenţa de transmisie şi calitatea imaginii; principiile fenomenului piezoelectric„ frecvenţa de rezonanţă a elementului piezoelectric. 23. Principiile emisiei ultrasonice continue şi pulsate; focalizarea şi divergenţa fasciculului ultrasonor; modurile A„ B„ TM; rezoluţia spaţială şi temporală a imaginilor ecografice„ implicaţii în formarea imaginilor. 24. Efectul Doppler; definirea direcţiei de curgere şi angularea fasciculului; emisia Doppler pulsată şi continuă; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color şi power. 25. Transductoare: descriere„ recunoaştere„ utilizare în relaţie cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate faţă de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic. 26. Obţinerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaştere„ modalităţi de realizare; aspectul ecografic al organelor normale şi al principalelor entităţi patologice. 27. Artefactele în ecografia în scară gri şi ecografia Doppler: cauze„ descriere„ modalităţi de eliminare. Efectele termice şi mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitaţie. 28. Valoarea relativă a examinării ecografice; indicaţiile pentru diverse organe şi sisteme; indicaţiile de utilizare a substanţelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici„ tridimensional„ elastografie. Partea a 5-a. Substanţele de contrast 29. Noţiuni despre structura moleculară şi farmacologia substanţelor de contrast; clasificarea substanţelor de contrast radiologice„ de RM şi ecografie; concentraţiile şi dozele substanţelor de contrast intravenoase; alegerea celui mai bun mediu de contrast şi folosirea optimală a acestuia în relaţie cu tehnica imagistică aleasă şi problemele clinice ale pacientului. 30. Fundamentele bolusului de contrast şi a ratei constante de administrare; fiziologia excreţiei renale a substanţei de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos. 31. Principiile fiziologice„ proprietăţile fizice„ efectele adverse (biologice„ toxice„ anafilactoide} ale substanţelor de contrast radioimagistice ionice şi non-ionice„ ultrasonografice şi a celor folosite în IRM. 32. Nefrotoxicitatea substanţelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate şi identificarea pacienţilor; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauţiile la pacienţii diabetici trataţi cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiţie„ aspecte clinice şi factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienţii cu risc. Partea a 6-a. Informatica imagistică 33. Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS„ RIS şi datele electronice ale pacientului; standardele informatice (DICOM„ HL7 şi IHE}; metode e-learning (învăţământ electronic}; aspecte relevante ale teleradiologiei şi telemedicinei; noţiunea de raportare structurată. 34. Principiile elementare ale procesării şi postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluţie„ transformări Fourier„ Nyquist„ restaurare de imagine şi deconvoluţie}; 35. Metode de analiză şi procesare a imaginii (reconstrucţii şi analiza 2D şi 3D„ fuziune de imagine„ realitate virtuală„ realitate augmentată„ analiza funcţională şi diagnostic asistat de calculator}; principiile afişării imaginii; calitatea imaginii (zgomot„ contrast„ rezoluţie şi amplificare de zgomot în timpul procesării}; principiile cuantificării (imagistica cantitativă - ROI„ curbe de activitate în timp şi analiza factorială}; principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor„ detectori„ netezire„ segmentare„ reconstrucţie„ fuziune„ înregistrare şi afişare}. Partea a 7-a. Noţiuni de imagistică moleculară 36. Principiile de bază ale biologiei şi biochimiei celulare: activitatea ADN şi ARN„ metabolism„ apoptoză şi hipoxie; elemente despre migraţia şi diferenţierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (PET„ microPET„ microSPECT} şi de imagistică optică (fluorescenţa„ bioluminiscenţa}. 37. Principiile contrastului ţintit; noţiuni privind substanţele de diagnostic molecular; ţinte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară. 38. Principiul„ analiza şi procesarea imaginilor PET. Capitolul 2. Radioprotecţie 39. Conceptul de unde electromagnetice; radiaţii ionizante: surse„ proprietăţi; elemente privind radioprotecţia luate în considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modalităţi de măsurare a dozei de iradiere a pacientului şi a personalului medical expus profesional; metode şi instrumente folosite în managementul dozelor de iradiere în radiografie„ radioscopie„ CT„ mamografie şi radiopediatrie; principiul nivelelor de referinţă în radiodiagnostic; doze de referinţă şi doze limită în procedurile frecvente de radiodiagnostic. 40. Riscurile expunerii la radiaţii ionizante în proceduri medicale - definire şi descriere; efectele stocastice„ deterministice şi teratogene ale radiaţiilor ionizante. 41. Principiile de bază ale radioprotecţiei„ conform ICRP; Conceptul --As low as reasonably achievable (ALARA}--- definire şi aplicaţie în radiodiagnostic; conceptele de radioprotecţie„ de măsurare şi management al dozei în radiologia diagnostică„ radiopediatrie„ radiodiagnosticul pacientelor gravide şi radiodiagnosticul în proceduri medicolegale. 42. Componentele cheie ale programelor de asigurare şi management al calităţii în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ naţional şi al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiaţiilor X în scop medical. Capitolul III. Neuroradiologie Partea 1. Anatomie 43. Anatomia descriptivă şi topografică a extremităţii cefalice şi a coloanei (craniu„ baza craniului„ parenchim cerebral„ coloana vertebrală„ cordon medular şi rădăcini nervoase}. 44. Anatomia radioimagistică a scheletului cranian şi vertebral. 45. Anatomia radioimagistică a encefalului (cortex„ substanţă albă„ ganglioni bazali„ ventriculi„ cisterne şi nervi cranieni}. 46. Anatomia radioimagistică a canalului rahidian şi conţinutului său (corpurile vertebrale„ canalul spinal„ discurile intervertebrale„ sacul dural„ cordonul medular„ cauda equina„ rădăcinile nervilor spinali}. 47. Anatomia radioimagistică a vascularizaţiei craniene şi spinale. 48. Variantele anatomice cerebrale şi spinale şi diferenţierea lor de patologie. Partea a 2-a. Anomalii congenitale şi de dezvoltare 49. Diagnosticul radioimagistic al: malformaţiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia corticală focală„ polimicrogiria„ heterotopii (subependimală„ subcorticală focală„ laminară}„ lisencefalia„ pahigiria„ (hemi}megalencefalia„ microlisencefalia„ schizencefalia}; ageneziei şi disgeneziei de corp calos şi ale holoprozencefaliei (lobarăI/alobară şi semilobară}; malformaţiilor mezencefalului (malformaţia Chiari„ spectrumul Dandy Walker şi semnul ,,molarului" (sindromul Joubert}}. 50. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanţei albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă şi după hipoxie prelungită. 51. Diagnosticul radioimagistic„ inclusiv manifestările extracraniene şi caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I„ neurofibromatozei tip II„ sclerozei tuberoase„ bolii Sturge-Weber„ bolii von Hippel- Lindau şi ale sindroamelor neurocutanate mai rare. Partea a 3-a. Neurovascular 52. Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC}: principalele tipuri de AVC; relevanţa afirmaţiei "time is brain" în evaluarea imagistică la pacienţii cu accident vascular; parametrii de evaluare CT şi IRM la pacienţii cu accident vascular„ inclusiv difuzie„ perfuzie„ angio-CT şi angio-RM; parametrii de perfuzie sugestivi pentru imagistica AVC„ importanţa şi limitele lor; principalele intervenţii neuroradioimagistice la pacienţii cu accident vascular ischemic (enumerare}; abordarea diagnostică şi terapeutică la pacienţii cu accident vascular ischemic în teritoriul de vascularizaţie posterioarăI/ocluzie de arteră bazilară. 53. Diagnosticul radioimagistic şi clinica AVC de etiologie venoasă I/ tromboza venoasă intracraniană. 54. Diagnosticul radioimagistic şi clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA}; diagnosticul radiologic al principalelor complicaţii ale HSA. 55. Diagnosticul radioimagistic şi parametrii hemodinamici specifici la pacienţii cu vasospasm. 56. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferenţierea hemoragiilor intracerebrale tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice şi atipice; algoritmul diagnostic imagistic la pacienţii cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice. 57. Diagnosticul radioimagistic al malformaţiilor vasculare intracraniene: tipuri„ caracteristici radioimagistice şi abordare terapeutică la malformaţii arteriovenoase„ fistule durale arteriovenoase„ hemangioame cavernoase şi fistule de sinus carotido-cavernos. 58. Diagnosticul radioimagistic pozitiv şi diferenţial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoasă. 59. Diagnosticul radioimagistic pozitiv şi diferenţial al teleangiectaziilor capilare intracraniene. Partea a 4-a. Neurotrauma 60. Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienţii cu leziuni traumatice craniene acute. 61. Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural„ hematomului subdural„ hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică şi al contuziilor parenchimului cerebral. 62. Diagnosticul radioimagistic şi semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene 63. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului şi bazei de craniu„ inclusiv ale osului temporal. Partea a 5-a. Tumori intracraniene 64. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare. 65. Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea şi gradele OMS ale astrocitoamelorI/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene„ astrocitomului pilocitic„ astrocitoamelor cu celule gigante. 66. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral„ glioamelor optice„ ependimoamelor intracraniene şi medulobalstoamelor intracraniene. 67. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide şi rabdoide (ATRT}„ papiloamelor şi carcinoamelor de plexuri coroide„ limfoamelor primare şi secundare cerebrale. 68. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare„ micro- şi macroadenoamelor glandei pituitare„ al altor tumori ale regiunii selare şi al tumorilor de glandă pineală. 69. Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice„ meningioamelor atipice I/ meningiosarcoamelorI/ hemangiopericitoamelor. 70. Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum„ al sindromului Lhermitte-Duclos şi asocierea acestuia cu sindromul Cowden„ al oligodendroglioamelor„ ganglioglioamelor„ gangliocitoamelor şi tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET}. 71. Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni„ incluzând schwanomul de nerv vestibularI/"neurinomul de acustic"I/schwanoamele de nerv trigemen şi nerv facial. 72. Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus„ tumorilor de orbită„ tumorilor de craniu şi bază de craniu. Partea a 6-a. Boli neurinflamatorii, infecţioase şi neurodegenerative 73. Diagnosticul modificărilor cerebrale specifice în funcţie de vârstă. 74. Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple„ diferenţierea dintre leziunile demielinizante ale substanţei albe şi modificările substanţei albe„ corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală. 75. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor din demenţa de tip Alzheimer„ precum şi din alte tipuri de demenţă; din boala Parkinson şi din sindromul Parkinsonian atipic„ inclusiv atrofia multisistemică şi paralizia supranucleară progresivă. 76. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson şi encefalopatia hepatică. 77. Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice şi atipice ale infecţiilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV}; caracterul de urgenţă şi conceptele terapeutice în infecţiile SNC cu HSV. 78. Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicaţiile specifice meningitei. 79. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale. 80. Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase şi tuberculoamelor intracraniene; infecţiilor cerebrale congenitale„ inclusiv cu toxoplasma„ rubeola„ citomegalovirus şi herpes simplex. 81. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale din sarcoidoză şi din lupusul eritematos sistemic (LES}. 82. Diagnosticul radioimagistic al infecţiilor cerebrale cu HIV şi al complicaţiilor specifice acestora. 83. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-I/ chimioterapie}. Partea a 7-a. Hidrocefalie 84. Hidrocefalia: cauze„ tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normală„ al hidrocefaliei non-comunicante şi al malabsorbţiei de LCR. 85. Producerea„ fluxul şi resorbţia LCR; clasificarea şi diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR. 86. Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a şunturilor şi a ventriculostomiei de ventricul III. Partea a 8-a. Coloana vertebrală 87. Diagnosticul radioimagistic al malformaţiilor vertebrale (spina bifida deschisă„ spina bifida ocultă„ meningomielocelul„ sinusul dermal„ diastematomielia}. 88. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferenţele dintre fracturile vertebrale stabile şi instabile. 89. Cauzele şi diagnosticul radioimagistic al mielopatiei; diagnosticul radioimagistic al modificărilor ischemice ale măduvei spinării; diagnosticul radioimagistic al mielitei transverse şi al manifestărilor spinale din scleroza multiplă. 90. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară. 91. Tumori spinale: clasificare„ diagnosticul radioimagistic al ependimoamelor spinale„ al meningioamelor spinale şi al chordoamelor spinale. 92. Diagnosticul radioimagistic al malformaţiilor vasculare spinale şi ale siringoI/hidromieliei. 93. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală; hernia de disc; complicaţiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza şi spondiloliza; afecţiunile faţetelor articulare. Capitolul IV. Radioimagistica capului şi gâtului Partea 1. Anatomia capului şi a gâtului 94. Anatomia descriptivă„ radioimagistică şi variantele anatomice ale sinusurilor paranazale„ ale cavităţii bucale„ faringelui şi laringelui„ ale glandelor salivare„ ale glandei tiroide şi paratiroidelor„ ale apexului toracic„ plexului brahial„ orbitei şi căilor vizuale„ ale dinţilor şi articulaţiei temporomandibulare. 95. Anatomia descriptivă„ radioimagistică şi variantele anatomice ale scheletului facial„ bazei craniului„ nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial. 96. Anatomia descriptivă„ radioimagistică şi delimitările anatomice ale spaţiilor cervicale profunde. 97. Anatomia descriptivă„ radioimagistică şi clasificarea staţiilor limfoganglionare din regiunea capului şi a gâtului. Partea a 2-a. Anomalii congenitale 98. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei„ sinusurilor paranazale„ malformaţiilor vasculare şi al altor malformaţii ale capului şi gâtului; anomaliile congenitale care duc la surditate. 99. Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos„ chisturilor branhiale şi al chisturilor timusului„ al neurofibromatozei tip I şi al fibromatozei Colli. 100. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavităţii orale şi orofaringelui (chistul dermoid şi epidermoid„ limfangiomul şi glanda tiroidă linguală}. Partea a 3-a. Osul temporal 101. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundară (otoscleroză„ boala Meniere„ boala inflamatorie a osului temporal„ tumori ale unghiului cerebelopontin}. 102. Diagnosticul radioimagistic pozitiv şi diferenţial al tumorilor de os temporal şi al tumorilor unghiului ponto-cerebelos. 103. Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie„ leziuni tumorale} şi al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului şi al cauzelor de tinitus vascular. Partea a 4-a. Baza craniului, scheletul facial şi nervii cranieni 104. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor din regiunea clivusului: meningiom„ macroadenom„ craniofaringiom şi chordom. 105. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomicăI/paragangliom„ pseudoleziunile de bulb jugular„ diverticulul de bulb jugular„ bulbul jugular dehiscent„ schwannomul şi meningiomul}; patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei pterigopalatine. 106. Diagnosticul radioimagistic al bolilor difuze ale bazei craniului (displazie fibroasă„ plasmocitom„ histiocitoza Langerhans„ condosarcom şi metastaze„ neurofibromatoze I si II}. 107. Diagnosticul radioimagistic şi clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicaţii şi consecinţe terapeutice. 108. Diagnosticul radioimagistic al neoplasmelor mandibulei şi maxilarului; aspecte radioimagistice ale chisturilor dentigere şi keratochistelor odontogene. 109. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecţioase şi inflamatorii ale mandibulei„ osului maxilar şi a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei şi patologiei dentare. 110. Diagnosticul radioimagistic al patologiei nervilor cranieni. Partea a 5-a. Orbita 111. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I şi al tulburărilor infecţioase şi inflamatorii ale orbitei. 112. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom„ gliom optic I/ chiasmal„ hemangiom orbitar şi tumori mixte benigne a glandei lacrimale}; tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular„ limfom orbital„ carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale}. Partea a 6-a. Glandele tiroidă, paratiroide şi spaţiul visceral 113. Diagnosticul radioimagistic în: tiroidite; guşa multinodulară; tumorile benigne şi maligne ale glandei tiroide şi glandelor paratiroide (adenoame„ cancer tiroidian„ limfom tiroidian}. 114. Cunoaşterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide şi ale glandelor paratiroide. 115. Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical şi al diverticulului Zenker. Partea a 7-a. Nas, nazofaringe şi sinusuri paranazale 116. Diagnosticul radioimagistic al infecţiilor şi inflamaţiilor nasului şi sinusurilor paranazale (rinosinuzita acută şi cronică„ sinuzite fungice„ patologie nazosinusală: polipoza„ mucocelul şi granulomatoza Wegener} şi a complicaţiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii după intervenţiile chirurgicale la nivelul nasului şi sinusurilor paranazale. 117. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne şi maligne ale nasului şi sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale - papilom inversat„ angiofibrom juvenil„ hemangiom„ osteom„ displazie fibroasă„ carcinom cu celule scuamoase„ adenocarcinom„ melanom„ esthesioneuroblastom şi limfom}. 118. Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt„ inflamaţii„ infecţii„ neoplasme}. Partea a 8-a. Spaţiul masticator, spaţiul parotidian şi spatiul carotidian 119. Diagnosticul radioimagistic al: pseudoleziunilor din spaţiul masticator (atrofia de denervare„ hipertrofia musculară benignă şi asimetrii ale plexului venos pterigoidian}; abceselor din spaţiul masticator; tumorilor benigne şi maligne ale spaţiului masticator. 120. Diagnosticul radioimagistic al: infecţiilor şi inflamaţiilor spaţiului parotidian (parotidită„ oreion„ abcese„ sindromul Sjogren şi leziuni benigne limfoepiteliale la pacienţii cu HIV}; litiazei parotidiene; tumorilor benigne şi maligne ale spaţiului parotidian. 121. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spaţiului carotidian (ectazia arterelor carotide„ anevrismulI/pseudoanevrismul arterei carotide„ disecţia arterei carotide şi tromboza venoasă jugulară}; diagnosticul radioimagistic al tumorilor spaţiului carotidian (paragangliom„ glomus vagal„ schwannom„ neurofibrom}. Partea a 9-a. Cavitatea orală, orofaringele, spaţiul retrofaringian 122. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor de retenţie„ sialocel„ sialadenită şi ranula; inflamaţiilor cavităţii bucale şi orofaringelui; abceselor retrofaringiene. 123. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne şi maligne ale cavităţii orale şi glandelor salivare minore. 124. Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar„ OPT„ cone-beam CT}. Partea a 10-a. Hipofaringele, laringele şi ganglionii limfatici cervicali 125. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor de hipofaringe şi laringe (carcinomul cu celule scuamoase al hipofaringelui„ carcinoame laringiene cu celule scuamoase ale regiunilor supraglotică„ glotei şi spaţiului subglotic şi condrosarcomul laringelui}; modificări radioimagistice post-operatorii şi post-radioterapie ale hipofaringelui şi laringelui. 126. Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale„ laringocelului şi traumatismelor laringiene. 127. Diagnosticul radioimagistic al: inflamaţiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive„ supuraţii„ boala Kimura„ boala Castleman}; patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame„ metastaze}. Capitolul V. Radiologia toracelui 128. Anatomia normală radioimagistică a toracelui (aparat respirator„ mediastin„ perete toracic„ diafragmă}. 129. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator„ mediastinului„ pereţilor toracici şi diafragmei. 130. Tehnica şi protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; metode şi instrumente folosite în managementul calităţii imaginilor analogeI/digitale în radiologia toracelui. 131. Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal„ pleural„ alveolar„ interstiţial„ bronşic„ vascular}. 132. Cunoaşterea aspectului radioimagistic„ poziţia corectă de plasare şi posibilele complicaţii asociate plasamentului greşit al dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică. 133. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor inflamatorii acute şi cronice alveolare„ interstiţiale„ bronşice. 134.Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor pleurale.
135. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor peretelui toracic„ diafragmei şi patologia toracelui operat. 136. Diagnosticul radioimagistic în tuberculoza pulmonară. 137. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor pulmonare în cazul pacienţilor imunocompetenţi şi imunocompromişi. 138. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterială„ venoasă}. 139. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile cu localizare mediastinală. 140. Diagnosticul radioimagistic şi stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare. 141. Diagnosticul şi managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari. 142. Diagnosticul radioimagistic în boli pulmonare congenitale. 143. Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare şi de căi respiratorii. Capitolul VI. Radiologia cordului şi vaselor sanguine 144. Noţiunile de bază ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistică cardiacă şi vasculară; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului şi arterelor coronare. 145. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CTI/coronarografia-CT şi cardio-RM; principiile ECG - gating şi bolus-tracking. 146. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea vaselor mari„ a trunchiurilor supraaortice şi vaselor periferice: ecografie„ angio-CT şi angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin„ trunchiuri supraaortice şi membre}. 147. Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicaţii„ contraindicaţii şi pericole potenţiale ale procedurilor şi tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare. 148. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă. 149. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală şi dobândită valvulară. 150. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. 151. Diagnosticul radioimagistic (CT şi IRM} pozitiv şi diferenţial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat şi bolile renale. 152. Diagnosticul radioimagistic (CT şi IRM} în masele cardiace. 153. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală şi dobândită a pericardului. 154. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterelor coronare: coronarografia CT„ caracteristicile IRM în bolile coronariene (sindroamele coronariene acute„ post-infarct miocardic„ anevrismele ventriculare„ miocard hibernantI/siderat}. 155. Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei. 156. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterei pulmonare. 157. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare. 158. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave inferioare. 159. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice. 160. Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterială şi venoasă; caracteristicile normale şi anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei şi al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic bidimensional şi Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza„ sindromul posttrombotic„ insuficienţa valvulară venoasă„ sindromul varicos şi alte afecţiuni. 161. Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA}: parametrii de achiziţie relevanţi pentru CTA„ inclusiv substanţele de contrast folosite şi tehnicile de reconstrucţie; dozele de radiaţii pentru CTA şi metodele de reducere a acestora; avantajele şi dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei şi al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă. 162. Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA}; principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele şi dezavantajele diferitelor substanţe de contrast utilizate în MRA; avantajele şi dezavantajele MRA„ comparativ cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei; diagnosticul MRA în patologia venoasă. 163. Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass„ al protezelor valvulare„ aortice„ postintervenţii chirurgicale ventriculare„ după pericardectomie. Capitolul VII. Radiologia gastrointestinală şi abdominală 164. Anatomia radioimagistică şi variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului şi rădăcinii mezenterului. 165. Substanţe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat„ căi biliare„ pancreas„ splină„ cavitate peritoneală„ mezenter„ vase - sistem port„ artere digestive}; tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală şi abdominală. 166. Indicaţii şi contraindicaţii ale procedurilor şi tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice şi de perete abdominal. 167. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală şi dobândită a peritoneului„ mezenterului şi peretelui abdominal. 168. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită şi evaluarea postoperatorie a esofagului. 169. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită şi evaluarea postoperatorie gastro- duodenală. 170. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită şi evaluarea postoperatorie a intestinului subţire. 171. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită şi evaluarea postoperatorie a colonului. 172. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită şi evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic. 173. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită şi evaluarea postoperatorie a căilor biliare. 174. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală„ dobândită şi evaluarea postoperatorie a pancreasului. 175. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală şi dobândită a splinei. 176. Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală şi gastro-intestinală. Capitolul VIII. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 177. Anatomia radioimagistică a rinichiului„ căilor urinare„ vezicii urinare şi uretrei masculine; anatomia descriptivă şi radioimagistică a retroperitoneului; fiziologia excreţiei renale a substanţelor de contrast şi cinetica acestora în compartimentele renale; fiziologia micţiunii. 178. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncţional parenchimal„ hipertrofia de coloană Bertin„ lobulaţia fetală„ lipomatoza sinusului; criterii de diferenţiere faţă de patologie. 179. Anatomia radioimagistică zonală a prostatei; anatomia ultrasonografică bidimensională şi Doppler a structurilor intrascrotale. 180. Urografia intravenoasă: indicaţii„ selecţia metodei„ selecţia agentului de contrast„ doza„ momentul expunerii„ indicaţii pentru compresiunea ureterală şi furosemid; nefrotoxicitatea substanţelor de contrast iodate: fatori de risc„ măsuri şi metode de a reduce riscul„ precauţii la pacienţii diabetici; utilizarea substanţelor pe bază de Gadoliniu la pacienţii cu risc: precauţii; fibroza sistemică nefrogenă: definiţie„ noţiuni clinice„ factori de risc. 181. Diagnosticul radioimagistic al malformaţiilor renale„ a căilor urinare şi ureterelor. 182. Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare şi obstrucţiei urinare. 183. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale şi ale căilor urinare. 184. Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice. 185. Diagnosticul radioimagistic al infecţiilor renale„ perirenale şi ale tractului urinar. 186. Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale şi vasculare. 187. Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal şi diagnosticul radioimagistic al complicaţiilor. 188. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale„ ureterale„ ale vezicii urinare şi uretrei. 189. Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare şi uretrei masculine: anomalii congenitale„ inflamaţii„ tumori„ derivaţii vezicale. 190. Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcţionale a vezicii urinare: obstrucţia în evacuare (sindromul de stază}„ incontinenţa vezicală„ refluxul vezico-ureteral. 191. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicaţii„ tehnică„ agenţi de contrast„ doză„ timp de expunere. Patologia uretrală: stricturi„ diverticul. 192. Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamaţii„ hiperplazia benignă„ tumori maligne. 193. Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului şi scrotului (adulţi şi copii}: malformaţii„ inflamaţii„ tumori„ traumatisme„ patologie vasculară. 194. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene şi al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie„ traumatisme„ tumori„ impotenţa„ priapismul. 195. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne şi maligne; managementul şi diagnosticul diferenţial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental. 196. Diagnosticul radioimagistic al chistelor„ traumatismelor şi insuficienţei suprarenaliene. Capitolul IX. Radiologia în obstetrică şi ginecologie 197. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin; anatomia radioimagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv variaţiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieţii şi aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii şi aspectul lor imagistic; muşchii ridicători anali - anatomia radioimagistică şi rolul lor în fiziologia planşeului pelvin. 198. Diagnosticul radioimagistic al malformaţiilor uterine congenitale: uter septat„ uter bicorn şi uter didelf. 199. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne şi maligne; adenomiomatozei uterine. 200. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale şi al endometriozei. 201. Diagnosticul radioimagistic al: inflamaţiilor şi afecţiunilor funcţionale ale colului uterin; diagnosticul radioimagistic al cancerului de col uterin. 202. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat. 203. Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina„ naşterea şi în perioada postpartum. 204. Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide. 205. Pelvimetria IRM - principii şi măsurători. 206. IRM fetal - principii şi stadiile dezvoltării embrionare şi fetale. 207. Histerosalpingografia - indicaţii„ contraindicaţii„ etape ale procedurii„ complicaţii. 208. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne şi maligne (la adult şi copil}. 209. Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii şi tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar. 210. Algoritmul de explorare şi diagnosticul radioimagistic al infertilităţii. 211. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina„ în perioada postpartum„ după chirurgia ginecologică şi post proceduri intervenţionale ghidate imagistic. 212. Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin şi pelvin. Capitolul X. Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletală) Partea 1. Noţiuni generale 213. Noţiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia radioimagistică normală a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite afecţiuni. 214. Indicaţiile„ contraindicaţiile şi pericolele potenţiale (în special legate de radiaţii} ale procedurilor şi tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal. Partea a 2-a. Traumatisme acute şi cronice 215. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile şi clasificările generale ale fracturilor şi dislocărilor; fracturile şi dislocările scheletului adult; fracturile şi dislocările scheletului imatur - fracturi (accidentale sau non-accidentale} la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi; fracturile articulare şi dislocările„ incluzând leziuni condrale şi osteocondrale„ precum şi osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress„ incluzând fractura de suprasolicitare şi cea pe os insuficient; diferenţierea fracturilor faţă de alte afecţiuni patologice şi leziuni non-accidentale. 216. Diagnosticul radioimagistic al vindecării şi complicaţiilor fracturilor şi dislocărilor„ inclusiv pseudartroza„ vindecarea întârziată„ necroza avasculară„ distrofia simpatică reflexăI/sindromul complexului dureros regional„ miozita osifiantă. 217. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu şi masiv facial. 218. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale„ inclusiv spondiloliza. 219. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor şi dislocărilor centurii scapulare„ inclusiv dislocările acromio- claviculare şi sterno-claviculare„ fracturile claviculare„ fracturile scapulare„ instabilitatea şi dislocarea umărului. 220. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor şi dislocărilor membrului superior„ incluzând fracturile humerale„ fracturile şi dislocările de cot„ de braţ proximal şi distal„ de încheietură a mâinii şi la nivelul mâinii. 221. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor şi dislocărilor oaselor bazinului„ incluzând leziunile asociate ale părţilor moi. 222. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor şi dislocărilor membrului inferior„ inclusiv de la nivelul şoldului„ femurului„ tibiei şi fibulei„ articulaţiei gleznei şi piciorului distal. 223. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de părţi moi ale umărului„ inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor„ labrumului glenoidal şi tendonului bicepsului. 224. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părţilor moi ale încheieturii mâinii„ inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular. 225. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părţilor moi ale genunchiului„ inclusiv leziunile meniscale„ ale ligamentelor încrucişate şi colaterale. 226. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părţilor moi ale gleznei„ inclusiv leziunile principalelor tendoane şi ligamente. Partea a 3-a. Infecţii 227. Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute„ subacute şi cronice ale scheletului apendicular şi coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice şi postoperatorii. 228. Diagnosticul radioimagistic al infecţiilor TBC ale sistemului musculoscheletal. 229. Diagnosticul radioimagistic al infecţiilor coloanei vertebrale şi scheletului apendicular. 230. Noţiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecţiilor rare (ex: lepra„ brucelloza} şi al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus}. 231. Diagnosticul radioimagistic al infecţiilor ţesuturilor moi şi ale infecţiilor asociate HIV. Partea a 4-a. Tumori şi leziuni pseudotumorale 232. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os„ inclusiv osteomul şi insulele osoase„ osteomul osteoid„ osteoblastomul şi osteosarcomul (şi variante tipice}. 233. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj„ incluzând ostecondromul„ encondromul„ condroblastomul„ fibromul condromixoid şi condrosarcomul (central şi periferic}. 234. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroasă„ incluzând defectul fibros cortical şi fibromul ne-osifiant„ displazia fibroasă„ fibrosarcomul şi histiocitomul fibros malign. 235. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice şi reticuloendoteliale„ incluzând tumora cu celule gigante„ histiocitoza cu celule Langerhans„ tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing„ limfomul şi leucemia}„ mielomul I/ plasmocitomul. 236. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu şi chistele osoase anevrismale}. 237. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase şi ale ţesuturilor moi. 238. Recunoaşterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don-t touch lesions}: posttraumatice„ variante normale şi leziuni evident benigne. 239. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă„ incluzând lipomul şi liposarcomul; neuronală„ incluzând neurofibromul şi schwanomul; vasculară„ incluzând hemangiomul. 240. Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul„ adamantinomul„ sarcoamele de ţesuturi moi. Partea a 5-a. Afecţiuni hematologice 241. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor„ incluzând drepanocitoza şi talasemia şi al mielofibrozei. Partea a 6-a. Afecţiuni metabolice, endocrine şi toxice 242. Diagnosticul radioimagistic al osteomalaciei. 243. Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar şi secundar (incluzând insuficienţa renală cronică}. 244. Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densităţii osoase} şi fluorozei. Partea a 7-a. Afecţiuni articulare. 245. Diagnosticul radioimagistic al bolilor degenerative ale articulaţiilor periferice. 246. Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare„ inclusiv artrita reumatoidă„ artrita reumatoidă juvenilă„ spondilita anchilozantă„ artrita psoriazică„ artropatiile enteropatice„ artritele infecţioase (piocianică şi tuberculoasă}. 247. Diagnosticul radioimagistic al artropatiilor cristaloide„ incluzând artropatia cu pirofosfat„ depozitele de hidroxiapatită„ guta. 248. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii„ condromatoza sinovială„ sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor„ incluzând piciorul diabetic„ articulaţiile Charcot„ pseudo-Charcot (induse de steroizi}. 249. Diagnosticul radioimagistic al complicaţiilor protezării de şold şi genunchi. Partea a 8-a. Afecţiuni de dezvoltare şi afecţiuni pediatrice (a se vedea şi cap.XII, partea a 7-a -) 250. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor sclerozante ale osului„ incluzând osteopetroza„ melorheostoza şi osteopoikiloza. 251. Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric„ incluzând aclazia diafizară şi boala Ollier. 252. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei. Partea a 9-a. Afecţiuni diverse 253. Diagnosticul radioimagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice„ incluzând boala Legg-Calv/-Perthes şi boala Scheuermann. 254. Diagnosticul radioimagistic al calcificărilorI/osificărilor de ţesut moale. Capitolul XI. Radioimagistica senologică 255. Embriologia„ anatomia şi fiziologia mamară„ a regiunii axilare şi a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în formarea imaginii mamografice şi controlul calităţii; principiile achiziţiei digitale şi ale prelucrării de imagini în mamografia digitală; poziţionări şi incidenţe în mamografie. 256. Indicaţiile şi contraindicaţiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie„ ecografie„ RM„ medicină nucleară; avantaje şi limite; noţiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD„ tomosinteză şi alte aplicaţii ale mamografiei digitale„ elastografiei„ difuziei şi spectroscopiei RM„ substanţele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast} - avantaje„ indicaţii potenţiale şi limite. 257. Diagnosticul radioimagistic al sânului normal„ al variantelor anatomice mamare„ al modificărilor datorate vârstei„ lactaţiei„ statusului hormonal„ terapiei hormonale substitutive. 258. Semiologie mamografică„ ecografică şi prin rezonanţă magnetică a sânului. 259. Lexiconul standardizat şi categoriile de risc ale diagnosticului mamar„ cu referire la sân„ leziune şi pacient (ACR BI-RADS® sau alte sisteme standardizate de clasificare}. 260. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne. 261. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de graniţă şi ale celor cu risc crescut. 262. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelaţii imagistico- patologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noţiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic şi morfopatologic mamar„ clasificarea biomoleculară a cancerului de sân„ subtipuri genetice„ factori histologici de prognostic. 263. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la bărbat. 264. Managementul clinic şi radioimagistic al pacientelor simptomatice: formaţiune mamară palpabilă„ mastodinie„ traumatism mamar„ fenomene inflamatorii mamare„ mamelon secretantI/sângerând„ retracţie cutanată sau mamelonară„ adenopatie axilară. 265. Managementul clinic şi radioimagistic al patologiei mamare la bărbat„ copil şi adolescent şi la femeia însărcinată sau în perioada de lactaţie. 266. Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale„ precum şi a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau contralaterale}. Avantajele şi dezavantajele examenului RM mamar preoperator. 267. Indicaţiile şi contraindicaţiile manoperelor intervenţionale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin„ biopsia tru-cut„ biopsia asistată cu vacuum„ localizarea preoperatorie}. 268. Indicaţiile tratamentului chirurgical conservator şi ale ganglionului santinelă şi diagnosticul radio- imagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducţieI/augmentare mamară şi reconstructie}. 269. Indicaţiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant şi adjuvant} cu evaluarea clinică şi imagistică a pacientelor (răspuns la tratament sau urmărire}; indicaţiile tratamentului radioterapic şi modificările radioimagistice secundare acestuia. 270. Noţiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablaţie prin radiofrecvenţă„ crioablaţie„ electroporeză etc} în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare. 271. Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice„ factori de risc„ stratificarea riscului„ indicaţiile pentru consiliere genetică„ riscuri şi beneficii populaţionale şi individuale ale screeningului„ inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening„ perioadă de screening„ definiţia cancerului de interval„ rate de supravieţuire şi de mortalitate„ prevalenţă versus incidenţă„ supradiagnostic şi supratratament. Capitolul XII. Radiologie pediatrică Partea 1. Generalităţi 272. Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferenţierea variantelor normalului de aspectele patologice; cunoştinţe teoretice embriologice de bază cu aplicaţii în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară şi fetală„ precum şi aspectul lor ultrasonografic şi la examinarea prin IRM. 273. Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"}„ a cerinţelor de radioprotecţie şi a dozelor de iradiere„ precum şi aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiaţii ionizante. 274. Valoarea şi indicaţiile la copil ale ecografiei„ CT şi IRM; algoritmi şi protocoale imagistice specifice pediatriei. 275. Indicaţiile şi contraindicaţiile administrării substanţelor de contrast„ precum şi stabilirea dozajului acestora„ la copii şi nou-născuţi. Partea a 2-a. Creier şi măduva spinării 276. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari„ copii şi adolescenţi. 277. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare şi intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară. 278. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii intracraniane la sugari„ copii şi adolescenţi. 279. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari„ copii şi adolescenţi. 280. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari„ copii şi adolescenţi. 281. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari„ copii şi adolescenţi. 282. Diagnosticul radioimagistic al infecţiilor intracraniene (incluzând infecţiile antenatale} la sugari„ copii şi adolescenţi. 283. Diagnosticul radioimagistic în ischemieI/accidente vasculare la sugari„ copii şi adolescenţi. 284. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari„ copii şi adolecenţi. 285. Diagnosticul radioimagistic în malformaţiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă„ spina bifida ocultă„ meningomielocel„ sinus dermal„ malformaţiile măduvei spinării. Partea a 3-a. Cap şi gât 286. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformaţii congenitale ale regiunii capului şi gâtului„ incluzând orbita„ regiunea nazală„ faringele„ osul temporal la sugari„ copii şi adolescenţi. 287. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor inflamatoriiI/infecţioase ale regiunii capului şi gâtului la sugari„ copii şi adolescenţi. 288. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului şi gâtului la sugari„ copii şi adolescenţi. 289. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului şi gâtului la sugari„ copii şi adolescenţi. 290. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor tiroidiene la sugari„ copii şi adolescenţi. 291. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii. Partea a 4-a. Torace 292. Diagnosticul radioimagistic al timusului normal şi variantele acestuia la sugari„ copii şi adolescenţi. 293. Diagnosticul radioimagistic al malformaţiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronşic şi toracelui (sechestraţia pulmonară„ displazia chistică adenomatoidă„ emfizemul lobar„ atrezia bronşică} la sugari„ copii şi adolescenţi. 294. Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului„ la nou-născuţi şi sugari. 295. Diagnosticul radioimagistic în aspiraţia de corp străin la sugari„ copii şi adolescenţi. 296. Diagnosticul radioimagistic al bronşiolitei la sugari„ copii şi adolescenţi. 297. Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari„ copii şi adolescenţi. 298. Diagnosticul radioimagistic în condensările pulmonare„ pneumonii şi complicaţiile pneumoniilor la sugari„ copii şi adolescenţi. 299. Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari„ copii şi adolescenţi; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari„ copii şi adolescenţi. 300. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile infiltrative pulmonare la sugari„ copii şi adolescenţi. 301. Diagnosticul radioimagistic în complicaţiile afecţiunilor metastatice ale plămânului la sugari„ copii şi adolescenţi. 302. Diagnosticul radioimagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare„ masele mediastinale chistice„ limfadenopatii„ limfom„ tumori neurogene} la sugari„ copii şi adolescenţi. 303. Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală„ paraliziaI/pareza diafragmatică şi eventraţia (,,relaxarea"} diafragmatică„ la sugari„ copii şi adolescenţi. Partea a 5-a. Cardiovascular 304. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformaţii congenitale cardiovasculare„ inclusiv anomaliile de arc aortic la sugari„ copii şi adolescenţi. 305. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari„ copii şi adolescenţi. 306. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile inflamatoriiI/infecţioase ale aparatului cardiovascular la sugari„ copii şi adolescenţi. 307. Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari„ copii şi adolescenţi. 308. Diagnosticul radioimagistic în malformaţiile vasculare şi tumorile vasculare la sugari„ copii şi adolescenţi. Partea a 6-a. Abdomen 309. Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-născut. 310. Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut şi în pneumoperitoneu la nou- născut. 311. Diagnosticul radioimagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuţi şi sugari. 312. Diagnosticul radioimagistic în: malformaţiile ano-rectale la nou-născuţi; boala Hirschprung la nou- născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi. 313. Diagnosticul radioimagistic în refluxul gastroesofagian la sugari„ copii şi adolescenţi. 314. Diagnosticul radioimagistic în: malrotaţia intestinală la sugari„ copii şi adolescenţi; ocluzia gastrointestinală (obstrucţia mecanică şi ileusul dinamic}„ obstrucţia intestinală acută„ invaginaţia intestinală şi volvulusul la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi. 315. Diagnosticul radioimagistic în apendicita la sugari„ copii şi adolescenţi. 316. Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari„ copii şi adolescenţi. 317. Diagnosticul radioimagistic în: hernia inghinală la sugari„ copii şi adolescenţi; bolile inflamatorii intestinale„ precum şi în complicaţiile acestora la sugari„ copii şi adolescenţi; contuziile abdominale ale sugarilor„ copiilor şi adolescenţilor; corpii străini ai tractului digestiv la sugari„ copii şi adolescenţi. 318. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile hepatobiliare (icterul sugarului„ atrezia biliară„ chistul de coledoc„ tumorile hepatice benigne} şi ale circulaţiei portale la sugari„ copii şi adolescenţi. 319. Evaluarea afecţiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanţă magnetică (MRCP} la sugari„ copii şi adolescenţi. 320. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile pancreatice la sugari„ copii şi adolescenţi. 321. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile splenice la sugari„ copii şi adolescenţi. 322. Diagnosticul radioimagistic în: malformaţii renale„ cum sunt rinichiul in potcoavă„ duplicaţiile„ ectopia sau fuziunile; malformaţiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica şi uretra} la sugari„ copii şi adolescenţi. 323. Diagnosticul radioimagistic în: uretero-hidronefroză la sugari„ copii şi adolescenţi; bolile chistice renale la sugari„ copii şi adolescenţi; litiaza urinară şi nefrocalcinoza la sugari„ copii şi adolescenţi. 324. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral şi anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micţională. 325. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile oncologice abdominale la sugari„ copii şi adolescenţi incluzând neuroblastomul„ nefroblastomul„ hepatoblastomul„ limfomul Burkitt„ precum şi diagnosticele diferenţiale. 326. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile hematologice la sugari„ copii şi adolescenţi. 327. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile glandelor suprarenale la sugari„ copii şi adolescenţi. 328. Diagnosticul radioimagistic în malformaţiile ginecologice specifice vârstei pediatrice. Partea a 7-a. Aparat locomotor (musculoscheletal) 329. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile congenitale ale coloanei vertebrale„ incluzând scolioza congenitală şi idiopatică şi disrafismul la sugari„ copii şi adolescenţi 330. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor congenitale ale umărului„ incluzând deformitatea Sprengel. 331. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii şi încheieturii pumnului„ incluzând deformarea Madelung (idiopatică şi din alte cauze}. 332. Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a şoldului la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi. 333. Diagnosticul radioimagistic în epifizioliza I/ alunecarea capului femural la copii; şoldul iritabil; sindromul de conflict acetabulo-femural. 334. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei şi piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliţiei tarsale. 335. Diagnosticul radioimagistic în displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale„ acondroplazia„ osteogeneza imperfectă„ afecţiuni congenitale metabolice} la copii şi adolescenţi. 336. Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale} la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi; diagnosticul radioimagistic şi aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari„ copii şi adolescenţi. 337. Diagnosticul radioimagistic în rahitism; evaluarea radioimagistică a vârstei osoase. 338. Diagnosticul radioimagistic în afecţiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari„ copii şi adolescenţi. 339. Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă„ la copii şi adolescenţi; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii şi adolescenţi; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii şi adolescenţi. Partea a 8-a. Diverse 340. Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I şi scleroza tuberoasă} la sugari şi copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans. Capitolul XIII. Radiologie intervenţională Partea 1. Angiografia / flebografia diagnostică 341. Anatomia descriptivă şi radioimagistică a zonei inghinale (inclusiv poziţia ligamentului inghinal„ a nervului femural„ arterei şi venei femurale}; anatomia arterială şi venoasă„ precum şi variaţiile anatomice ale arterelor periferice. 342. Tehnica Seldinger de puncţie arterială şi venoasă; tehnicile de inserţie în zona inghinală a ghidului„ tecii şi cateterului; hemostaza la locul de puncţie„ inclusiv compresia manuală şi dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile„ tecile şi cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncţie arteriala„ cum ar fi cea brahială„ axilară sau radială. 343. Tehnicile de angiografie cu substracţie digitală„ tehnicile de urmărire în bolus„ de poziţionare şi recunoaşterea locaţiei şi tehnicile de pixel-shift pentru îmbunătăţirea calităţii imaginii. 344. Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioareI/inferioare„ carotide„ vertebrale şi subclavie. 345. Principiile angiografiei viscerale: mezenterice„ celiace (hepatice„ splenice„ gastro-duodenala} şi renale. 346. Principiile aortografiei globale toracice„ abdominale. 347. Principiile flebografiei membrului superiorI/inferior. 348. Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice„ vasculitei„ bolii anevrismale„ trombozei„ emboliei. 349. TipurileI/rata de complicaţii pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale„ precum şi tratarea lor; modalităţile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard şi tratamentul medicamentos asociat. Partea a 2-a. Intervenţii vasculare 350. Indicaţiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulării pre- procedurale şi modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA} şi mecanismul de acţiune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA} şi mecanismul de acţiune al acesteia; abordarea intervenţională a stenozelor arteriale intracraniene. 351. Complicaţiile şi rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamenteleI/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioareI/inferioare„ carotidiene„ subclavie„ renale„ trunchi celiac„ mezenterica superioară I/ inferioară}. 352. Tehnica implantării stentului şi materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicaţiile pentru implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutană; indicaţiile stentării per-primam şi ale stentării după predilatare; îngrijirile post-procedurale după stentare arterială; complicaţiile uzuale şi rezultatele stentării arteriale periferice. 353. Cateterele centrale introduse periferic (PICC}„ cateterele Hickman„ cateterele şi porturile pentru dializă; indicaţiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară şi subclavie; tehnica pentru intervenţiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie şi stentare venoasă; indicaţiile„ posibilele riscuri şi complicaţiile venoplastilor şi stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie şi stentare. 354. Indicaţiile şi tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare I/ permanente de venă cavă; procentele de succes şi complicaţiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile post- procedurale după introducerea filtrului de venă cavă. 355. Indicaţiile pentru embolizarea (supra-}selectivă: hemoragiile acute„ tratamentul tumoral local„ tratamentul MAV; noţiuni elementare de Oncologie Intervenţională (chemoembolizarea convenţională I/ cu microparticule„ chemoinfuzia locală„ implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice}; tehnica de angiografie şi embolizare (supra-}selectivă; materialele pentru embolizare (temporareI/definitive} şi tehnica (catetere„ microcatetere„ ghiduri}; riscurile„ posibilele complicaţiiI/reacţii adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenţionale în leiomiomatoza uterină şi aspecte radioimagistice post procedură. 356. Indicaţiile pentru efectuarea şuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS}; tehnica şi complicaţiile TIPS. Partea a 3-a. Biopsie şi termoablaţie 357. Diferenţele existente între tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei„ inclusiv CT şi ecografie; acele folosite pentru procedurile de biopsie„ inclusiv acele fine I/acele cu calibru mare; căile de abord sigure pentru diferitele leziuni ce urmează să fie biopsiate; complicaţiile asociate cu biopsia individuală de organ; indicaţiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol ("core biopsy"}; îngrijirile post-procedurale după puncţiile-bioptice toraciceI/abdominale; etapele pentru tratamentul complicaţiilor mai frecvente„ cum ar fi pneumotoraxul şi hemoragia. 358. Tehnicile de ablaţie termică ale diferitelor organe. Partea a 4-a. Aspiraţie de fluide şi drenaĂul abceselor pe cale percutană 359. Tuburi de dren toracice şi cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicaţiile pentru drenajul toracic„ aspiraţia lichidiana şi drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspiraţia lichidiană şi drenajul abceselor. 360. Metodele de plasare ale drenuluiI/sistemele de drenaj; agenţii fibrinolitici utilizaţi la pacienţii cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană şi îngrijirea postprocedurală. 361. Tehnica trocarului şi tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situaţiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale„ inclusiv toaleta cateterului„ momentul scoaterii cateterului şi urmărirea pacientului. Partea a 5-a. Intervenţii hepato-biliare 362. Coroborarea ecografiei cu CT şi MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectă; procedura de trans-hepato-colangiografie percutană; sistemele de ac "one-stick" precum şi ghidul pentru drenajul biliar percutan. 363. Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană„ precum şi tehnica intervenţiei; complicaţiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenţii hepato-biliare percutane„ inclusiv cele cu privire la complicaţii„ toaleta cateterului şi urmărirea pacientului. Partea a 7-a. Intervenţii genito-urinare 364. Indicaţiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT şi studiile urografice„ pentru o planificare adecvată a procedurii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală„ inclusiv evaluarea coagulării şi tratamentele antibiotice. 365. Procedurile de ghidaj ecograficI/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicaţiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale„ inclusiv toaleta cateterului şi îndepărtarea acestuia. Partea a 8-a. Intervenţii diverse 366. Biopsia de aspiraţie cu ac fin„ ghidată ecografic sau CT„ a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni. Bibliografie : 1. Societatea de Radiologie si Imagistica Medicala din Romania - (sub red} Dudea Sorin M. -
Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator de studiu pentru pregatirea in specialitate -Vol I
„ Vol II„ Ed. Medicala Bucuresti„ 2015„ 1271 pag„ ISBN: 978-973-39-0797-8
- Revizie 2 iulie 2016 -
PROIECT
Indrumator de abilitati practice, competente si aptitudini
urmand a fi dezvoltate in cursul pregatirii pentru specialitatea radiologie - imagistica medicala„ in conformitate cu programa analitica Europeana de pregatire in specialitate.
I.(rincipii ale te1nologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare, radioprotectie {6 luni)
I.2. (rincipii ale te1nologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare,
1. Abilitati practice A Alegerea substantei de contrast optime pentru indicatiile clinice uzuale in toate tipurile de imagistica A Efectuarea tratamentului de urgenta pentru reactiile adverse la substantele de contrast A Identificarea pacientilor cu risc de nefrotoxicitate A Luarea de masuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast A Cunoasterea precautiunilor la diabeticii tratati cu Metformin ce necesita administrarea de contrast iv A Cunoasterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate A Identificarea pacientilor cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene A Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologica A Alegerea parametrilor optimali pentru aplicatiile comune CT A Alegerea secventelor optimale RM pentru indicatiile comune de RM A Alegerea traductorului corespunzator pentru organul examinat A Alegerea parametrilor optimali in ecografie si evaluare Doppler A Obtinerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului 2. Competente si aptitudini
A Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice
A Oferirea de decizii informate la achizitionarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie„ respectand tehnologia imagistica„ protectia radiatiei„ respectiv restrictiile bugetare
A Oferirea de strategii de reducerea artefactelor in radiologia conventionala„ radioscopie„ CT„ RM„ ecografie
A Aprecierea efectelor proprietatilor aparatelor asupra calitatii imaginii si optimizarea calitatii imaginii pentru aparatura„ in toate indicatiile obisnuite de examinare
A Aprecierea efectului proprietatilor inregistrarii si afisarii imaginii si optimizare calitatii imaginii pentru toate indicatiile obisnuite de imagistica
A Aprecierea impactului calitatii imaginii asupra performantei clinice si imbunatatirea calitatii imaginii la nivelul maxim posibil
A Conducere si consiliere pentru alcatuirea de programe de asigurarea calitatii
I.B. adioprotectie
1. Abilitati practice A Sa aleaga metoda imagistica optima„ cu cea mai mare cantitate de informatie posibil a fi obtinuta conform principiilor fizicii radiatiilor. A Sa aplice principiile fizicii radiatiilor pentru optimizarea protocoalelor siI/sau sa aleaga protocolul optim de examinare pentru a obtine o imagine de calitate cu o doza de expunere minima A Sa cunoasca si sa foloseasca metode de optimizare a contrastului si de reducere a radiatiilor imprastiate. A Sa utilizeze termenii corecti de caracterizare a expunerii in fluoroscopie si CT„ sa defineasca riscul de organ„ riscul genetic si riscul de cancer. A Sa foloseasca optiunile disponibile ale echipamentelor pentru imbunatatirea calitatii imaginii si minimizarea expunerii la radiatii a pacientului„ dar sa cunoasca si limitele echipamentelor. A Sa explice riscul de iradiere pacientului„ la un nivel pe care acesta sa il inteleaga„ de fiecare data cand exista un risc sau cand pacientul are intrebari. A Sa comunice cu medicul care a facut indicatia privitor la justificarea examenului radioimagistic si daca este necesar sa sugereze o alta investigatie. A Sa optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare si prin adaptarea acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului„ daca este cazul. A Sa foloseasca protocoale specifice in radiopediatrie„ tinand cont de varsta mica„ riscul ridicat„ vulnerabilitatea si patologia specifica. A Sa aleaga cel mai bun compromis intre raportul risc-beneficiu„ calitatea imaginii si expunerea individuala la radiatii. A Sa supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotectie de catre personal. A Sa ajute la monitorizarea locului de munca si a personalului. A Sa ajute la evaluarea„ investigarea si urmarirea expunerilor la radiatii„ a studiilor privind supravegherea sanatatii si la realizarea inregistrarilor. A Sa recomande si sa foloseasca metodele de radioprotectie in radiodiagnostic (radiografie„ fluoroscopie„ radiologie interventionala„ CT„ mamografie„ radiopediatrie}. A Sa se incadreze in nivelele de referinta in practica zilnica. A Sa aplice standardele de calitate acceptabila a imaginii. A Sa efectueze analize ale investigatiilor care au necesitat repetarea acestora 2. Competente si aptitudini
A Sa verifice permanent calitatea imaginii„ pentru a recunoaste si corecta defectele tehnice
A Sa evite expunerea nenecesara la pacientele gravide.
A Sa comunice pacientului riscurile si beneficiile iradierii in cazul investigatiilor programate.
A Sa-si asume responsabilitatea pentru alegerea si efectuarea investigatiei care sa iradieze cel mai putin pacientul pentru obtinerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicatia.
A Sa-si asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici si protocolul de investigare in functie de caracteristicile individuale ale pacientului.
A Sa-si asume responsabilitatea adoptarii unui protocol individualizat optim in procedurile inalt iradiante (CT„ radiologie interventionala}.
A Sa supervizeze procedurile de control al calitatii echipamentelor.
A Sa aplice regulamentele organizationale„ locale„ nationale si internationale privind radioprotectia.
PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului I„ rezidentul asista la efectuarea si interpretarea a cel putin:
- 350 examinari de radiologie conventionala diverse - 200 examinari ecografice diverse - 150 examinari CT diverse - 100 examinari IRM diverse
II. adiologia toracelui, cordului si vaselor sanguine {9 luni) II.2. adiologia toracelui 1. Abilitati practice A Sa aleaga si sa efectueze subsupraveghere tehnica de examinare cea mai potrivita in functie de problematica clinica si indicatia clinicianului. A Sa realizeze examinarea ecografica a pacientilor cu pleurezii. A Sa efectueze sub supraveghere toate postprocesarile imaginilor din examinarile CTI/RM din patologia toracica (indicatii particulare}. A Sa optimizeze si sa adapteze protocolul CT in patologia toracica in vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului. A Sa recunoasca si sa indice modificarile de plasament in cazul dispozitivelor medicale utilizate in patologia toracica. 2. Competente si atitudini A Sa aiba responsabilitatea justificarii examenelor radioimagistice. A Sa aleaga cea mai buna metoda pentru a evalua o anumita patologie toracica. A Sa comunice cu pacientul cu scopul de a obtine acordul informat al acestuia in vederea efectuarii examenului radioimagistic. A Sa aleaga protocolul imagistic optim pentru radiografii„ ecografii„ CT şi sa cunoasca indicatiile RM in evaluarea patologiei toracelui. A Sa aleaga protocoalele si procedurile standard de operare pentru a reduce doza incasata pentru examinarea radiologica a toracelui si pentru a asigura obtinerea imaginilor de calitate optima. A Sa conceapa un diagnostic specific de boala pulmonara. A Sa interpreteze si redacteze un rezultat in examinarile radiologice conventionale„ CT si RM ale toracelui. A Identificarea cazurilor cand este necesara interventia urgenta in cazul descoperirii unor elemente patologice toracice si comunicarea acestora la timp si corespunzator. II.B. adiologia cordului şi vaselor sanguine 1. Abilitati practice A Să poziţioneze corect pacienţii în vederea realizării examinărilor radio-imagistice ale aparatului cardio- vascular A Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari de cardio-CT si accesul venos„ in conditiile premedicatiei realizate de cardiolog A Sa aleaga parametrii optimi de achiziţie in cardio-CTI/coronarografie-CT A Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in cardio-CTI/coronarografie-CT A Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari cardio- RM „ incluzand accesul venos; bradicardizareaI/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog A Sa aleaga parametrii optimi de achiziţie in IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizarii bolusului de contrast cu achizitia propriu-zisa}; A Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in IRM-ul cardiac A Sa cunoasca modalitatea de calculare a ,,scorului"de calciu in calcificarile coronariene A Sa efectueza post-procesarea in imagistica cardio-vasculara: reformatare multiplanara (MPR}„ MIP„ MinIP„ VRT in evaluarea cardio-vasculara si utilizarea instrumentelor de analiza a vaselor A Sa realizeze examinări ultrasonografice ale vaselor mari 2. Competente si atitudini A Sa justifice examinarile imagistice diagnostice in evaluarea cardio-vasculara A Sa alega metoda optima in evaluarea bolilor cardio-vasculare A Sa comunice cu pacientul„ în scopul de a obţine consimţământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice A Sa aleaga protocoalelor imagistice optime in evaluarea cardio-vasculara: radiografica standard„ ecografica„ CT si IRM A Sa aplice protocoalelor şi procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere in examenele radio- imagistice cardio-vasculare A Sa supravegheze personalul tehnic in vederea obtinerii unor imagini adecvate diagnosticului in toate metodele radio-imagistice utilizate in evaluarea cardiovasculara A Sa formuleze rezultatele evaluarilor radiografice in patologia cardiovasculara in corelatie cu indicatile clinice comune si rare A Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-CT si angio-CT in corelatie cu indicatiile clinice curente A Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele ,,sub supraveghere" ale examinarilor de cardio- CT si ACT in cazurile clinice rare A Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-RM si angio-RM in corelatie cu indicatiile clinice curente A Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele ,,sub supraveghere" a examinarilor de cardio-RM ai ARM in cazurile clinice rare A Sa-si cunoasca limitele personale şi sa obţina atunci când este necesara a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog} în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculara A Sa identifice rezultatele urgente şi I/ sau a unor ,,descoperiri" neaşteptate la examenile imagistice cardiace şi vasculare şi comunicarea acestor rezultate in timp util şi în mod corect A Sa comunice cu pacientii si rudele lor„ în scopul de a explica concluziile examinarilor imagistice cardiace şi vasculare A Sa comunice cu medicii clinicieni ,,trimitatori" pentru a discuta rezultatele evaluarilor radio-imagistice cardiace si vasculare A Sa participe la conferinţe multi-disciplinare„ inclusiv oncologice in patologia cardiaca si vasculara PRACTIC - in cele 9 luni aferente modulului II„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin: - 400 examinari radiografice pentru patologie toracica„ mediastinala„ evaluarea circulatiei pulmonare - 120 examinari CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plaman„ pleura„ mediastin} - 50 examinari angio-CT de vase mari (protocoale pentru disectieI/anevrism aortica„ embolie pulmonara„ sdr de VCS„ angioCT periferic} - 20 examinari cardio-CTI/coronaro-CT - 40 examinari ecografice pentru patologie pleurala I/ detectarea lichidului in pericard I/ evaluarea dimensiunilor cavitatilor cardiace - 40 examinari ecografice vasculare periferice (artere I/ vene} - 20 examinari IRMpentru afectiuni cardio-RM - 10 examinari IRM pentru afectiuni toraco-pleuro-mediastinale III. adiologie gastrointestinala, abdominala, a aparatului urinar si genital masculin, În obstetrica si ginecologie{12 luni) III.2. adiologia gastrointestinala si abdominala 1. Abilitati practice A Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcţie de contextul clinic dat A Capacitatea de a alege materialul de contrast optim şi utilizarea acestuia în funcţie de tehnica imagistică şi contextul clinic A Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior „ cu substanţă de contrast (pozitiva„ dublu contrast} A Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subţire şi enterocliza„ inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere şi distensie al anselor intestinului subţire A Capacitatea de a efectua o clismă baritată„ cu contrast simplu„ în dublu contrast A Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului„ şi de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal A Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominala şi de a adapta in functie de caz„ tipul de contrast injectat i.v. „ doza si rata de injectare a acestuia„ fazele de achizitie„ eventuala utilizare a contrastului oral„ cu o doză cât mai mica posibil A Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominala şi de a adapta in functie de caz (protocol specific pentru ficat„ cai biliare„ pancreas„ splina„ retroperitoneu median„ etc} eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v.„ a dozei si ratei de injectare a acestuia„ fazele de achizitie„ eventuala utilizare a contrastului oral„ coloangiopancreatografia-RM„ şi cuantificarea incarcarii cu grasime I/ fier a ficatului A Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subtire „ rectului şi canalului anal şi de a o adapta la individI/context clinic „ inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal A Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal şi să identifice diferite porţiuni (stomac„ duoden„ intestin subţire„ apendice şi colon} A Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienţi cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală A Capacitatea de a efectua sub supraveghere„ examinări ecografice cu contrast ale ficatului A Să asiste si sa efectueze colonografie-CT si enterografie-CT A Să efectueze post-procesarea de bază şi avansata pentru studii imagistice abdominale„ reconstructii MIP„ MinIP„ VRT„ 3D instrumente de analiză a vaselor„ reconstrucţii endolumenale şi imagini de fuziune A Sa asiste siI/sau sa efectueze sub supraveghere„ biopsii ale tumorilor abdominale uşor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic A Să asiste siI/sau sadreneze„ sub supraveghere„ abcese abdominale uşor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic A Să asiste şiI/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată A Să asiste şiI/sau să efectueze sub supraveghere intervenţii biliare percutanate A Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar A Să asiste la procedurile de ablaţie ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic şiI/sau CT A Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice si mezenterice superioare A Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială in tumorile hepatice A Sa asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale A Să asiste si I/sau sa efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic 2. Competente si atitudini
A Sa justifice„ examinările imagistice de diagnostic şiI/sau proceduri intervenţionale ale abdomenului şiI/sau sistemului gastrointestinal
A Sa aleaga cea mai bună metodă pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale şiI/sau ale sistemului gastrointestinal
A Sa comunice cu pacientul pentru obţinerea consimţământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenţionale ale abdomenului şi I/sau sistemului gastrointestinal
A Sa aleaga parametrii optimi pentru examinări radiografice„ ultrasonografice„ CT şi IRM ale abdomenului şiI/sau sistemului gastrointestinal
A Sa aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinări radiografice şi CT ale abdomenului
A Sa supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obţinerea imaginilor adecvate
A Sa evalueze calitatea examinărilor imagistice în imagistica abdominală in scopul îmbunătăţirii calităţii imaginilor
A Sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale în cazurile de abdomen acut
A Sa interpreteze şi sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale„ examinărilor ecografice„ si sub supraveghere a studiilor CT abdominale şi examinărilor IRM ale abdomenului superior„ intestinului subţire„ rectului şi canalului anal
A Sa formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor internaţionale (RECIST„ WHO}„ aplicabile situaţiei specifice
A Sa-si aprecieze propriile limite şi sa identifice situatiile in care are nevoie de asistenţă în interpretarea şi formularea rezultatului in imagistica abdomenului şi sistemului gastrointestinal
A Sa identifice aspectele imagistice de tip urgente şiI/sau ,,descoperiri" imagistice neaşteptate în evaluarile imagistice abdominale şi gastrointestinale şi sa le comunice la timp şi corect
A Sa comunice cu pacienţii şi rudele lor pentru a explica rezultateleI/aspectele imagistice ale evaluarii abdominale sau ale tractului gastrointestinal
A Sa participe la conferinţe multidisciplinare şi şedinţe oncologice in patologia abdomenului şi tractului gastrointestinal
III.B. adiologia aparatului urinar si genital masculin
1. Abilitati practice A Sa aleaga metoda de examinare cea mai potrivita in functie de problema clinica in imagistica urogenitala A Sa aleaga mediul de contrast cel mai potrivit si utilizarea optima in functie de tehnica imagistica„ problema clinica si varsta pacientului A Sa identifice pacientii cu risc de nefrotoxicitate si I/ sau reactii adverse la contrast A Sa ia masuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate si I/ sau reactii adverse la contrast; Sa aplice profilaxie la diabeticii cu metformin si contrast i.v. A Sa identifice pacientii cu risc pentru fibroza sistemica nefrogena A Sa realizeze examinarea ecografica a rinichiului„ cailor urinare si pelvisului masculin„ inclusiv scrot A Sa obtina analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta si pe intregul traiect al arterelor renale proximale pentru calculul vitezei A Sa realizeze UIV A Să efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde„ uretrografii ascendente„ cisto-uretrografii A Să stabilească planul unei examinări CTsi uro-CTla pacienţi cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substantei de contrast iodate şi să adapteze protocolul examinării pentru a obţine imagine diagnostică folosind cea mai mică doză de iradiere A Să stabilească planul unei examinări IRMsi uro-RMla pacienţi cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanţei de contrast paramagnetice„ sa o adapteze situatiei individuale in ceea ce priveste rezolutia spatiala A Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitala incluzand: MPR„ MIP„ MinIP„ fuziune 2. Competente si atitudini
A Sa justifice examinarile imagistice urogenitale
A Sa aleaga cea mai buna metoda pentru evaluarea patologiei in imagistica urogenitala
A Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat
A Sa aleaga parametrii optimi pentru radiografie„ UIV„ US inclusiv Doppler„ CT si RM
A Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor
A Sa elaboreze I/ sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologica„ inclusiv aplicarea contrastului„ pozitionare„ rezolutie spatiala si temporala„ cu atentie sporita pentru reducerea dozei
A Sa elaboreze I/ sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologica„ incluzand aplicarea contrastului i.v.„ rezolutiei spatiale si temporale
A Sa supervizeze si sa consilieze personalul tehnic astfel incat sa fie obtinute imagini optime ale sistemului urogenital
A Sa analizeze calitatea examinarilor uroradiologice si sa elaboreze strategii pentru ameliorarea calitatii imaginilor
A Sa interpreteze si sa formuleze rezultate pentru radiografii„ UIV„ US inclusiv Doppler„ si sub supravegherepentru CT si RM in patologia urogenitala
A Sa formuleze sub supraveghererezultate a unor studii oncologice in radiologia urogenitala„ in acord cu standarde internationale aplicabile la situatia specifica (RECIST„ WHO}
A Sa isi recunoasca propriile limitari si sa identifice situatia cand este potrivit sa solicite asistenta in interpretare si formularea rezultatelor in uroradiologie
A Sa identifice modificari neasteptate sau care indica urgenta in imagistica urogenitala si sa comunice acestea in mod adecvat si la timp
A Sa comunice cu pacientii si cu familiile acestora in mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale
A Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenital
III.C. adiologia În obstetrica si ginecologie
1. Abilitati practice A Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice şi obstetricale A Alegerea substanţei de contrast funcţie de tehnica imagistică„ elementele de semiologie clinică şi vîrsta pacientei A Efectuarea ecografiei transabdominale şiI/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică si la gravide A Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei A Planificarea examinarii CT pentru patologia ginecologică şi obstetricală cu o doză de iradiere cît mai mică A Planificarea examinarii IRM pentru patologia ginecologică şi obstetricală„ să decidă injectarea sau nu a substanţei de contrast si sa efectueze pelvimetrie la pacienta gravida A Să observe şiI/sau să efectueze sub supraveghere biopsii şi drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital 2. Competente si atitudini
A Justificarea examinărilor imagistice şiI/sau procedurilor intervenţionale ale organelor de reproducere feminine
A Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminină„ cu cei mai mici parametri de iradiere
A Să comunice cu pacientul pentru a obţine consimţămîntul informat
A Alegerea metodei de elecţie pentru explorarea radiologica a pacientei gravide
A Interpretarea si raportarea radiografiilor„ si sub supraveghere a rezultatelor CT şi IRM la paciente cu patologie a organelor de reproducere
A Intocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologica în concordanţă cu standardele internaţionale (FIGO„ RECIST„ WHO}
A Identificarea urgenţelor urogenitale şi comunicarea lor in timp optim
PRACTIC - in cele 12 luni aferente modulului III„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
- 40 examinari baritate ale tubului digestiv (esofag„ TEGD„ entero„ irigo} - 50 radiografii abdominale pt. abdomen acut - 20 UIV - 5 HSG - 250 examinari ecografice abdominale - 100 examinari ecografice dedicate aparatului uro-genital (cai urinare„ Doppler renal„ scrot„ endocavitar„ patologie ginecologica„ sarcina} - 300 examinari CT pentru patologie abdominala„ retroperitoneala„ pelviana - 100 examinari RM pentru patologie abdomino-pelviana
Il.teuroradiologie, radioimagistica capului si gatului {9 luni) Il.2. teuroradiologie
1. Abilitati practice A Alegerea celei mai potrivite examinari imagistice in concordanta cu datele clinice„ in neuroradiologie A Alegerea celei mai potrivite substante de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu metoda tehnica imagistica si datele clinice„ in neuroradiologie A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ ecografii cerebrale la copii A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ ecografii Doppler ale vaselor intracraniene A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ diagnosticul neuroangiografic A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ tromboliza intraarteriala la pacientii cu AVC ischemic A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ recanalizarea mecanica la pacientii cu AVC ischemic A A asista I/a efectua „ sub supraveghere„ terapia interventionala la pacientii cu ocluzie acuta de artera bazilara A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene A A asista I/a efectua„ sub supraveghere„ angiografie spinala A Alegerea si adaptarea protocolului de CT cerebral I/ spinal corespunzator fiecarei situatii clinice cu o doza de iradiere cat mai mica posibil A Planificarea unor studii de perfuzie CT si IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast I/ numarul de achizitii efectuate} A Planificarea unui examen IRM cerebral si spinal (tinand cont de situatia clinica I/ necesitatea folosirii substantei de contrast i.v. I/rezolutia spatiala} A Planificarea si efectuarea unor examene amanuntite CT si IRM (utilizand inclusiv perfuzia CT si IRM„ DTI„ imaginile IRM functionale si spectroscopia IRM} A Realizarea adecvata a achizitiilor post-procesare in studiile neuroradiologice„ inclusiv reformatarile multiplanare (MPR}„ MIP„ MinIP„DTI„ IRM functional si imagini de fuziune 2. Competente si atitudini
A Justificarea examenelor de diagnostic imagistic siI/sau proceduri interventionale cerebrale si spinale
A Alegerea celei mai potrivite metode in evaluarea anomaliilor cerebrale si spinale
A Comunicarea cu pacientul in vederea obtinerii consimtamantului prealabil informat pentrul diagnosticul imagistic si al procedurilor interventionale cerebrale si spinale
A Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinarile radiologice„ ecografice„ CT si IRM cerebrale si spinale
A Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiatii pentru examinarile radiologice si CT cerebrale si spinale
A Schitarea unui algoritm imagistic rapid (in scop de ,,time saving"} si definirea procedurilor imagistice standard la pacientii cu AVC
A Schitarea protocoalelor imagistice si procedurilor standard de operare pentru examinarile CT cerebrale si spinale„ inclusiv administrarea optima a contrastului i.v.„ pozitionarea„ rezolutia spatiala si temporala
A Supravegherea si instruirea personalului tehnic pentru a asigura obtinerea imaginilor optime cerebrale si spinale
A Aprecierea calitatii examenelor imagistice in neuroradiologie si elaborarea strategiilor pentru a imbunatati calitatea imaginii
A Interpretarea radiografiilor„ examenelor ecografice„ CT si IRM cerebrale si spinale
A Descrierea examenelor cerebrale oncologice in concordanta cu standardele internationale (ex. Criteriile RANO} aplicabile fiecarei situatii in parte
A Aprecierea limitelor proprii si solicitarea unei asistente in interpretarea si elaborarea rezultatului imagistic cerebral si spinal
A Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgenta in examinarile cerebrale si spinale si comunicarea acestora in timp util
A Comunicarea cu pacientii si rudele acestora in vederea explicarii descoperirilor imagistice cerebrale si spinale
A Participarea siI/sau managerierea unor conferinte multidisciplinare I/comisii oncologice I/conferinte neurovasculare pentru boli ale SNC si maduvei spinarii
Il.B. adioimagistica capului si gatului
1. Abilitati practice A Sa aleaga examinarea imagistica optima în funcţie de situatia clinică în imagistica capului şi gâtului A Sa aleaga mediul de contrast cel mai adecvat şi utilizarea optimă în funcţie de tehnica imagistica si situatia clinica A Sa efectueze studiile functionale dinamice„ inclusiv video fluoroscopie si a mecanismului de deglutitie A Poziţionarea corectă in investigarea imagistica ale craniului„ ale sinusurilor„ baza craniului„ şi oasele faciale„ inclusiv secvente speciale A Sa efectueze explorarea ecografica inclusiv ecografie Doppler a gâtului„ limbii„ tiroidei„ paratiroidelor„ ganglionilor limfatici şi glandelor salivare A Planificarea unei examinari CT a capului şi gâtului cu adaptarea protocolului la situaţia individuală în ceea ce priveşte mediul de contrast intravenos „ rata de injectare„ doza şi întârzierea a mediului de contrast „ cu o doză de iradiere cât mai scăzuta posibil A Planificarea unei examinari CT a osului temporal şi adaptarea protocolului la situaţia clinica individuală în ceea ce priveşte utilizarea potenţială a mediului de contrast intravenos şi rezoluţia spaţială A Planificarea unei examinari IRM a regiunii capului şi gâtului şi adaptarea protocolului la situaţia clinica în ceea ce priveşte utilizarea potenţialului de mediu intravenoasa de contrast„ rata de injectare„ doza şi întârzierea a mediului de contrast şi rezoluţia spaţială A Planificarea unei examinari IRM a osului temporal şi adaptarea protocolului la situaţia clinica în ceea ce priveşte utilizarea potenţială a mediului de contrast intravenos şi rezoluţia spaţială A Sa aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului si gatului„ folosind ecografia„ CT şi IRM„ in conformitate cu rolul lor clinic şi limitele metodei A Sa realizeze post-procesari adecvate a imaginilor in explorarea capului şi gâtului ( MPR„MIP„ MinIP„ 3D„ analiza vasculara„ endoscopie virtuala şi de fuziune} A Sa efectueze radiografii dentare intra si extra-orale 2. Competente si atitudini
A Recomandarea justificata a examinarilor imagistice de diagnostic şi I/ sau a procedurilor interventionale din regiunea capului si gatului;
A Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului si gatului
A Abilitatea de comunicare cu pacientul„ pentru obtinerea consimţământului informat înainte de explorarea imagistica sau inainte de procedurile interventionale din regiunea capului si gatului
A Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie„ explorare ecografica„ CT si IRM din regiunea capului si gatului
A Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinări radiografice şi CT din regiunea capului si gatului
A Sa elaborezeI/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile CT din regiunea capului si gatului„ inclusiv aplicarea corespunzătoare a contrastului intravenous„ rezoluţie spaţială şi temporală
A Sa elaborezeI/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile IRM din regiunea capului si gatului „ inclusiv aplicarea corespunzătoare a intravenoasa de contrast „ rezoluţie spaţială şi temporal
A Supravegherea si educarea personalului tehnic pentru asigurarea calitatii imaginilor radiologice in examinarile regiunii capului si a gatului;
A Evaluarea calitatii imaginilor radiologice si stabilirea de strategii pentru imbunatatirea acestora
A Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra si extra-orale} si formularea rezultatelor pentru a examinarile ecografice si sub supraveghere a rezultatelor CT si IRM din patologia regiunii capului si gatului
A Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului si gatului in conformitate cu standardele internaţionale (TNM}
A Sa isi aprecieze propriile limite si sa identifice situatiile in care este necesara obtinerea unei asistenţe în interpretarea şi descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului si gatului.
A Identificarea unor situatii de urgenta sau a unor leziuni neaşteptate care apar la examinarile imagistice din regiunea capului şi gâtului şi abilitatea de a le comunica în timp util şi în mod corespunzător
A Abilitati de comunicare cu pacientii pentru a le explica modificarile gasite in cursul explorarilor imagistice la nivelul capului şi gâtului.
A Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului si gatului
PRACTIC - in cele 9 luni aferente modulului IV„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
- 100 examinari radiologice ale coloanei vertebrale - 100 examinari ecografice (ale circulatiei cerebrale - Doppler„ ale glandelor salivare„ tiroida„ ganglioni} - 400 examinari CT ale extremitatii cranio-cerebrale si coloanei - 400 examinari IRM ale extremitatii cranio-cerebrale„ gatului si coloanei
l. adiologie interventionala {3 luni)
1. Abilitati practice A Sa efectueze„ sub supraveghere„ tehnici de cateterizare de baza A Sa efectueze„ sub supraveghere„ arteriografii ale arterelor periferice A Sa efectueze„ sub supraveghere„ drenaje ghidate imagistic ale abceselor A Sa efectueze sub supraveghere„nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate A Sa efectueze„sub supraveghere„ biopsii eco-ghidate (cel putin ale structurilor superficiale} A Sa fie sigur in justificarea indicatiilor si sa detina cunostinte aprofundate ale contraindicatiilor pentru procedurile de radiologie interventionala uzuale A Sa poata trata reactiile alergice„ atat minore cat si majore la substantele de contrast iodate A Sa efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotectiei in sala de radiologie interventionala A Sa cunoasca tehnicile de hemostaza in zona inghinala A Sa trateze posibilele complicatii post -angiografie din zona inghinala A Sa efectueze ingrijirile pre- si post-procedurale corecte A Sa interpreteze rezultatele de ecografie Doppler„ incluzand atatat examenele arteriale cat si venoase-uzuale„ inclusiv Doppler carotidian„ Doppler hepatic„renal si al vaselor membrelor inferioare A Sa execute tehnica Seldinger de punctie arteriala si venoasa prin abord retrograd I/ anterograd„introducerea ghidului„ a tecii si cateterului in zona inghinala A Sa faca hemostaza la locul de punctie„ inclusiv compresia manuala si prin folosirea dispozitivelor uzuale de inchidere A Sa efectueze punctii arteriale cu abord alternativ brahial I/ axilar A Sa poata folosi ghidurile„ tecile si cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostica A Sa execute tehnicile de angiografie cu substractie digitala„ tehnicile de urmarire in bolus„ road-mapping si tehnici de pixel shift A Sa efectueze angiografii periferice ale membrelor superioareI/inferioare A Sa efectueze angiografii viscerale: mezenterice„ hepatice„ splenice„ gastrice„ renale A Sa efectueze aortografii globale toracice A Sa efectueze aortografii globale abdominale A Sa efectueze„ sub supraveghere„ angiografii ale arterelor carotide„vertebrale si subclavii A Sa efectueze flebografii membre superioareI/inferioare si vena cava inferioara A Sa efectueze tratamentul de ingrijire post-procedural„ pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular A Sa interpreteze testele de coagulare pre-procedurale si sa corecteze anomaliile A Sa faca„ sub supraveghere„ procedurile uzuale de angioplastie percutana„ cum ar fi angioplastia renala„ angioplastii iliace si femuro-poplitee„prin abord anterograd siI/sau retrograd A Sa aleaga corect medicatia si dozele in timpul angioplastiei A Sa efectueze„ sub supraveghere„ stentari arteriale „prin abord anterograd siI/sau retrograd A Sa faca ingrijirea post-procedurala dupa stentarea arteriala A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„flebografii si stentari venoase A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„ implantarea filtrului de vena cava permanent I/ temporar A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„ embolizari selective„ pentru indicatii cum ar fi hemoragii acute„ tratament tumoral local„ tratamentul MAV A Sa trateze in mod eficient sindromul post-embolizare A Sa observe si I/ sau sa execute„ sub supraveghere„ shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS} A Sa execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane„ inclusiv biopsii cu ac fin A Sa identifice cai de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmeaza sa fie biopsiate„drenajul abceselor A Sa trateze complicatiile uzuale ale biopsiilor„ cum ar fi pneumotoraxul si hemoragia A Sa observe si I/ sau sa execute sub supraveghere drenaj toracic„ aspirarea de lichid si drenajul abceselor A Sa prescrie tratamentul antibiotic inainte de drenajul abceselor A Sa execute tehnicile cu trocar si Seldinger de introducere a cateterelor A Sa execute„ sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine A Sa execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane A Sa execute„ sub supraveghere„ drenaje I/decompresii biliare percutane 2. Competente si atitudini
A Sa poata sa justifice indicatiile pentru procedurile de radiologie interventionala
A Sa aleaga abordul ideal pentru o procedura interventionala
A Sa comunice cu pacientul„ in scopul de a obtine consimtamantul informat inaintea unei proceduri interventionale
A Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic
A Sa cunoasca tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale„atat pentru pacient cat si pentru radiolog si restul personalului(notiuni de baza de radioprotectie}
A Sa supravegheze si sa instruiasca personalul din subordine„pentru a se asigura ca ii este acordat suportul adecvat in timpul procedurilor interventionale
A Sa stie sa foloseasca in conditii de siguranta anestezicele locale pentru managementul durerii la pacientii supusi unei proceduri de radiologie interventionala
A Sa-si cunoasca propriile limite si sa identifice momentul cand este nevoie sa fie asistat in procedurile interventionale (sa solicite supervizare–}
A Sa gestioneze si coordoneze cu calm situatiile de urgenta in timpul procedurilor de radiologie interventionala
A Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor„ in scopul de a le explica indicatiile„riscurile„reactiile adverse„posibilele complicatii„dar si beneficiile procedurii interventionale
A Sa participe si fie activ„ sub supraveghere„ in cadrul conferintelor multi-disciplinare pentru pacientii cu posibile indicatii pentru proceduri interventionale
A Sa selectioneze adecvat pacientii pentru o procedura interventionala solicitata„ prin analiza istoricului„a imagisticii„ valorilor de laborator„ precum si a rezultatele propuse sau asteptate in urma procedurii
A Sa identifice pacientii care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate„ cum ar fi cardiologia„ anestezia„ chirurgia sau medicina interna
A Sa identifice factorii de risc din istoricul pacientului„ examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei potentiale sangerari„ nefrotoxicitate„ probleme cardiovasculare„ tulburari de respiratie„ sau reactii adverse la medicamente in timpul sau dupa procedura
A Sa obtina consimtamantul„ dupa prezentarea procedurii catre pacient„ inclusiv o discutie legata de riscuri„ beneficii si optiuni terapeutice alternative
A Sa aleaga metoda cea mai potrivita pentru o procedura interventionala
A Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic
A Sa foloseasca tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale „ atat pentru pacient cat si pentru radiolog si restul personalului
A Sa supravegheze si sa invete personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat in timpul procedurilor interventionale
A Sa prescrie I/indice in conditii de siguranta medicatia pentru managementul durerii la pacientii supusi unei proceduri de radiologie interventionala (in colaborare cu medicul ATI}
A Sa gestioneze corect pregatirea pre-procedurala„ inclusiv tratamentul antibiotic„ evaluarea coagularii si rehidraterea intravenoasa pentru diferitele interventii radiologice
A Sa gestioneze corect monitorizarea pacientului in timpul interventiei radiologice si sa recunoasca anomaliile si semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atentieI/tratament imediat in timpul procedurii
A Sa gestioneze corect ingrijirile ulterioare„ dupa diferitele tipuri de interventii radiologice vasculareI/non- vasculare„ inclusiv sa cunoasca complicatiile„ toaleta cateterului si urmarirea pacietului
A Sa gestioneze sedarea si analgezia in timpul procedurilor interventionale complexe
A Sa reduca expunerea accidentala la sange si derivate in sala de radiologie interventionala
A Sa fie constient de propriile limite si sa indice momentul cand este necesar sa fie asistat in procedurile interventionale
A Sa gestioneze eficient coordonarea situatiilor de urgenta generate de si I/ sau in timpul procedurilor de radiologie interventionala
A Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor„ cu scopul de a explica rezultatul procedurii interventionale
A Sa fie activ la conferintele multi-disciplinare pentru pacientii cu posibile indicatii pentru proceduri de radiologie interventionala
PRACTIC - in cele 3 luni aferente modulului V„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
- 100 proceduri interventionale ghidate radioimagistic
lI. adiologia musculosc1eletala {a aparatului locomotor){6 luni)
1. Abilitati practice A Sa realizeze examinari ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afectiuni comune A Sa planifice examinarea CT a pacientilor cu afectiuni musculo-scheletale si sa adapteze protocolul conform situatiei individuale„ cu cea mai mica doza de iradiere rezonabila„ conform principiului ALARA A Sa planifice examinarea IRM a pacientilor cu afectiuni musculoscheletale si sa adapateze protocolul situatiei individuale A Sa realizeze postprocesarea imaginilor achizitionate„ incluzand reformatari multiplanare (MPR} si maximum intensity projections (MIP} A Sa realizeze„ sub supravegherea unui superior„ injectarea intraarticulara sub ghidaj imagistic a contrastului IRMI/CT pentru realizarea artrografiilor A Sa aleaga cea mai utila metoda imagistica de examinare in concordanta cu situatia clinca data A Sa aleaga cel mai potrivit mediu de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu tehnica imagistica utilizata si cu problema musculoscheletala investigata A Sa realizeze studii functionale„ dinamice ale articulatiilor si coloanei vertebrale A Sa realizeze o pozitionare corecta la radiografii pentru coloana verterbala si extremitati„ inclusiv incidente speciale A Sa realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal A Sa realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal„ in cazuri usoare. A Sa observe siI/sau sa realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal in cazuri mai complexe A Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale„ conform principiului ALARA A Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale„ in privinta rezolutiei spatiale si a utilizarii potentiale a contrastului intravenos A Sa realizeze injectarea intraarticulara de substanta de contrast„ inclusiv in sold„ umar sau articulatia pumnului„ in vederea realizarii artro-RM sau artro-CT A Sa observe si I/ sau sa realizeze sub supraveghere discografii„ injectii interfatetare articulare si vertebroplastii A Sa realizeze cu incredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale„ incluzand reformatari multiplanare (MPR}„ maximum intensity projection (MIP}„ minimum intensity projections minIP} si imagini de fuziune 2. Competente si atitudini
A Sa poata judecaI/justifica examinarile imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal.
A Sa aleaga cea mai potrivita metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal
A Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamanul informat al acestuia inaintea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal
A Sa aleaga parametrii optimi de examinare pentru radiografii„ ecografii„ CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
A Sa aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii si CT in cazul examinarilor musculoscheletale
A Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal
A Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile IRM ale sistemului musculoscheletal
A Sa supervizeze si sa invete presonalul tehnic pentru a obtine imagini potrivite sistemului musculoscheletal
A Sa interpreteze si sa raporteze radiografii„ ecografii si sub supraveghere rezultatele examinarilor CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
A Sa isi cunoasca propriile limite si sa identifice situatiile in care are nevoie de ajutor in interpretarea si raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal.
A Sa indentifice caracterele urgente I/ neobisnuite in examinarile musculoscheletale si sa le comunice la timp
A Sa comunice cu pacientii si rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice
A Sa participe si sa realizeze sub supraveghere sedinte multidisciplinare ce implica si afectiunile sistemului musculoscheletal
A sa justifice cu incredere studiile imagistice si I/ sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal
A sa aleaga cu incredere cea mai buna metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal
A sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat inaintea examinarilor imagistice sau procedurilor interventionale ale sistemului musculoscheletal.
A sa aleaga cu incredere parametrii optimi pentru radiografii„ ecografii„ CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
A sa aplice cu incredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii si CT
A sa creeze protocoale si proceduri operative pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal„ incluzand administrarea corespunzatoare a contrastului intravenos„ pozitionarea„ rezolutia temporala si spatiala
A sa supervizeze si sa invete personalul tehnic pentru asigurarea obtinerii unor imagini corespunzatoare ale sistemului musculoscheletal
A sa judece cu incredere calitatea examinarilor imagistice ale sistemului musculoscheletal si sa propuna strategii pentru imbunatatirea calitatii imaginii
A sa interpreteze cu incredere radiografii„ ecografii„ studii osteotomodensitometrice„ examinari CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
A sa interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular in concordanta cu standardele internationale (RECIST„ WHO} aplicabile situatiei particulare
A sa realizeze propriile limitari si sa identifice cand este potrivit sa ceara asistenta in intepretarea studiilor imagistice musculoscheletale
A sa identifice situatiile urgente siI/sau descoperirile neasteptate din examinarile musculoscheletale si sa le comunice la timp si intr-o maniera potrivita
A sa comunice cu pacientii si rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate
A sa participe la conferintele multidisciplinare si sedintele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletal
PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului VI„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
- 200 examinari radiologice ale aparatului locomotor - 50 examinari CT ale aparatului locomotor - 120 examinari ecografice ale aparatului locomotor - 120 examinari IRM pentru aparatul locomotor
lII. adioimagistica senologică {3 luni)
1. Abilitati practice A Să facă o anamneză detaliată a pacienţilor referitor la patologia mamară şi a factorilor de risc relevanţi A Să facă un examen clinic corespunzător al sânului„ axilei şi structurilor asociate A Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcţie de problema clinică A Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare A Să observe şiI/sau să realizeze sub supraveghere puncţie aspirativă a chistelor care necesită evacuare A Să observe şiI/sau să realizeze sub supraveghere puncţie aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic} şi biopsie percutană (tru-cut} sub ghidaj ecografic A Să observe şiI/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic„ ecografic sau RM A Să observe şiI/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic A Să efectueze tratamente minim invazive (aspiraţie} în cazul abceselor mamare A Să efectueze corelaţii imagistico-patologice în afecţiunile mamare A Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector şi să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta A Să participe la interpretarea mamografiilor de screening„ cu discutarea cazurilor şi urmărirea acestora pină la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening 2. Competente si atitudini
A Să aleagă metoda cea mai potrivită de evaluare a afecţiunilor mamare pentru diferite indicaţii clinice
A Să justifice şi să optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic şiI/sau procedurile intervenţionale în patologia mamară„ inclusiv minimizarea iradierii în mamografie şi alegerea parametrilor optimi pentru mamografie„ ecografie şi RM mamară
A Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzand curbe de incarcare cu contrast„ imagini de substractie la RM
A Să comunice şi să explice pacientului indicaţiile„ modul de efectuare şi riscurile manoperelor intervenţionale„ în vederea obţinerii consimţământului informat
A Să supervizeze şi să consilieze personalul tehnic astfel încât să se asigure obţinerea unor imagini de calitate optimă
A Să evalueze calitatea examinărilor radio-imagistice mamare şi să aplice procedurile de control al calităţii
A Să interpreteze şi să formuleze rezultate de mamografie„ ecografie mamară şi RM mamară„ conform unui lexicon standardizat (cum sunt ACR„ BI-RADS®}; această competenţă va fi obţinută în urma efectuării şi elaborării de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani}„ a cel puţin 800 mamografii„ 500 ecografii mamare„ 50 de examinări prin RM şi a 50 de manopere intervenţionale
A Să îşi recunoască propriile limitări şi să identifice situaţia când este potrivit să solicite asistenţă în interpretarea şi formularea rezultatelor
A Să comunice cu pacienţii şi cu rudele în drept ale acestora„ să le comunice şi să le explice rezultatele radio- imagistice în caz de patologie mamară
A Să recunoască leziunile urgente sau neaşteptate în toate tipurile de examinări mamare şi să le comunice la timp şi corespunzător
A Să participe activ şi să prezinte lucrări ştiinţifice„ sub supervizare„ la conferinţe multidisciplinare şi în comisii de specialitate pentru afecţiuni ale sânului
A Să recunoască şi să respecte rolul şi reponsabilităţile celorlalţi membri ai echipei de imagistică a sânului şi ai echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare„ să fie membru integrat al echipei în planificarea investigaţiilor„ tratamentului şi evaluării rezultatelor acestuia
PRACTIC - in cele 3 luni aferente modulului VII„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
-300 mamografii
- 300 ecografii mamare - 15 examinari IRM mamare - 15 proceduri interventionale
lIII. adiologie pediatrica {6 luni)
1. Abilitati practice A Organizarea si supervizarea realizării corecte a radiografiilor„ explorărilor CT si IRM pentru nou-născuti„ sugari si copii. A Realizarea poziţionării corecte pentru radiografii la nou-născuţi„ sugari si copii. A Efectuarea de examinări ecografice la nou-nascuti„sugari„ copii şi adolescenţi şi aprecierea diferenţelor între un aparat portabil de ecografie şi un aparat fix A Alegerea substanţelor de contrast cele mai potrivite şi utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică„ în funcţie de tehnica imagistică utilizată„ de problema clinică şi de vârstă A Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare} la nou-născuţi şi sugari pentru: hidrocefalie„ hemoragie subependimară şi intraventriculară„ leucomalacie periventriculară şi tumori. A Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuţi„ sugari si copii„ inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural„ condensării pulmonare şi timusului normal. A Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuţi„ sugari„ copii si adolescenţi„ incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor„ invaginaţie intestinală acută„ apendicita acută„ ocluzie intestinală şi volvulus„ hernie inghinală. A Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuţi„ sugari„copii si adolescenţi pentru: tumori abdominale şi pelvine„ ureterohidronefroză„ litiază urinară şi nefrocalcinoză„ boli chistice renale. A Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari„ copii si adolescenţi pentru durere pelvină acută. A Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari„ copii si adolescenţi pentru scrot acut şi tumori scrotale. A Realizarea cu supervizare a ecografiei de şold la nou-născuţi„ sugari şi copii„ în particular pentru displazia congenitală de şold şi sinovita tranzitorie. A Urmărirea şiI/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari„ copii şi adolescenţi A Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanţă de contrast ale tubului digestiv„ la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi A Efectuarea corectă a reducereii invaginaţiei intestinale A Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanţă de contrast ale tractului urinar„ inclusiv uretrocistografia micţională„ la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi A Organizarea si stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi şi adaptarea examinării in funcţie de situaţia individuală şi de vârstă„ utilizând adecvat dozele de iradiere„ respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obţinerii informaţiei necesare (principiul ALARA} A Organizarea şi stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi„ cu adaptarea examinării in funcţie de situaţiile individuale si de vârsta pacientului„ şi luând de asemenea in considerare rezoluţia spaţială„ eventualitatea necesitătii sedării si potenţiala utilizare a substanţelor de contrast intravenoase A Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice„ incluzând: reformatări multiplanare (MPR}„ proiecţie de intensitate maximă (MIP}„ proiecţie de intensitate minimă (MinIP}„ fuziunea imaginilor şi aplicaţii de analiză vasculară 2. Competente si atitudini
A Justificarea corectă a examinărilor imagistice la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Alegerea corectă a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Comunicarea cu pacientul şi cu părinţiiI/tutorii acestuia în vederea obţinerii consimţământului informat„ înainte de procedurile diagnostice şi intervenţionale la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Stabilirea corectă a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii„ ecografii şi Doppler„ examinări CT şi IRM„ la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Aplicarea corectă a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii şi examinări CT la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Conceperea corectă de protocoale şi proceduri standard de investigare pentru examinările CT la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi„ incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos şi optimizarea poziţionării„ rezoluţiei spaţiale şi temporale„ cu o atenţie specială asupra reducerii dozei de iradiere
A Conceperea corectă de protocoale şi proceduri standard de investigare pentru examinările IRM cerebrale şi vertebrale„ la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi„ incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos si optimizarea poziţionării„ rezoluţiei spaţiale şi temporale„ precum şi a necesităţii sedării.
A Supervizarea si instruirea personalului pentru a asigura obţinerea unor imagini corespunzătoare„ la nou- născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Aprecierea corectă a calităţii examinărilor imagistice la sugari„ copii şi adolescenţi şi elaborarea de strategii pentru a îmbunătăţi calitatea imaginilor
A Interpretarea corecta si elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii„ ecografii„ examinări CT si IRM„ la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Interpretarea investigaţiilor oncologice la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi în acord cu standardele internaţionale (RECIST„ SIOPEN„ OMS} aplicabile situaţiilor specifice
A Aprecierea propriilor limite şi conştientizarea adecvată a momentului când este cazul să se solicite sprijin pentru interpretarea investigaţiilor imagistice la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi
A Recunoaşterea corectă a unei situaţii de urgenţă şiI/sau a apariţiei unor aspecte neaşteptate in cursul investigaţiilor imagistice la nou-născuţi„ sugari„ copii şi adolescenţi şi comunicarea acestui fapt intr-un mod adecvat şi în timp util
A Comunicarea cu părinţiiI/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidenţiate la copiii lor.
A Comunicarea empatică cu copiii si adolescenţii într-un mod adecvat vârstei„ în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenţionale„ precum şi a rezultatelor examinărilor.
A Participarea la întâlniri multi-disciplinare pediatrice şi de oncologie pediatrică„ precum şi realizarea de prezentări la aceste întâlniri.
PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului VIII„ rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
100 de zile de activitate in serviciul de radiologie al unui spital I/ unor spitale cu servicii pediatrice (cel putin : pediatrie„ chirurgie pediatrica„ ortopedie pediatrica„ ATI„ TINN„ UPU ; recomandabil si servicii pediatrice de ORL„ oncologie siI/sau hematologie„ neurologieI/neurochirurgie„ cardiologieI/chirurgie cardio-vasculara}.
Participarea la 20 de sedinte de discutari de cazuri cu prezentarea a cel putin 10 cazuri.
Efectuarea nemijlocita a 25 de radiografii si observareI/participare la inca 75 de radiografii (incluzand radiografii de pulmon„ cord„ torace„ abdomen„ coloana vertebrala„ craniu standard si in incidente speciale„ bazin„ articulatii coxo-femurale si sacro-iliace„ segmente de membre si articulatii„ radiografii la pat in ATI„ TINN si UPU}.
Interpretarea a 300 de radiografii.
Efectuarea nemijlocita a 10 examene radioscopice ai observareaI/participarea la inca 40 de examinari radioscopice (incluzand examinari pentru deglutitie„ esofag„ stomac„ reflux gastro-esofagian„ pilor„ duoden„ anomalii de rotatie intestinala si volvulus„ ocluzie gastro-intestinala„ invaginatie-inclusiv dezinvaginare}.
Efectuarea nemijlocita a 50 de ecografii si observareaI/participarea la inca 200 (incluzand examinari abdominale„ toracale„ transfontanelare„ scrotale„ de parti moi„ articulare„ vasculare„ in particular in caz de
invaginatie„ volvulus„ stenoza hipertrofica de pilor„ stenoze duodenale„ apendicita„ displazie de sold„ sinovita„ patologie scrotala si testiculara„ adenopatii„ traumatisme„ patologie neonatala cerebrala}.
Efectuarea nemijlocita a 25 de examinari CT si observareaI/participarea la inca 75 (incluzand examinari abdominale„ toracale„ cranio-cerebrale„ vertebrale„ de membre„ cardio-vasculare„ in particular in caz de traumatisme„ malformatii si displazii„ patologie tumorala}.
Efectuarea nemijlocita a 10 de examinari IRM si observareaI/participarea la inca 40 (incluzand examinari cranio-cerebrale„ vertebrale„ pelvine„ abdominale„ de membre si articulatii„ cardio-vasculare„ in particular in caz de patologie tumorala„ patologie neurologica si neurochirurgicala„ traumatisme articulare„ osteonecroza aseptica}.
Id. Imagistica 1ibrida{2 luni)
1. Cunostinte De a descrie principiile fizice de baza incluzind structura atomica„ radioactivitatea si dezintegrari radioactive. De a fi familiar cu notiuni de baza privind producerea radionuclizilor„ si caracteristicile dorite precum si mecanismele fiziologice de eliminare din organism a radiofarmaceuticelor si a trasorilor PET De a explica principiile timpului de injumatire biologic si efectiv. De a intelege principiile cuantificarii studiilor PET inclusiv valoarea standardizata a captarii (SUV} De a descrie principiile fizice de baza ale aparaturii utilizate in medicina nucleara „ inclusiv gamma camera„ camera SPECT ( single photon emission computed tomography} si PET ( positron emission tomography } De a intelege principiile fizice de baza ale dispozitivelor hibride PET-CT„ SPECT-CT„ PET-IRM De a fi familiar cu parametrii de performanta ai imaginilor „ inclusiv uniformitatea imaginii„ sensibilitatea sistemului„ rezolutia spatiala„ linearitate„ rata de numarare si calitatea imaginii. De a intelege aspectele legate de radioprotectia in medicina nucleara si imagistica hibrida„ inclusiv dozimetria pacientului„ dozimetria personalului„ contaminare radioactiva„ monitorizare„ variante de echipamente„ controlul calitatii si managementul securitatii I/riscurilor. 2. Abilitati De a efectua „ sub supraveghere „ administrarea radiofarmaceuticelor pentru urmatoarele tipuri de examinari scintigrafice : osoase„ renale„ pulmonare de ventilatie si perfuzie ( VI/Q}„ tiroidiene„ paratiroidiene„ cu leucocite marcate„ cardiace. De a observa studii scintigrafice efectuate cu gamma camera„ studii SPECT„ studii PET„ preferabil cu tehnici imagistice hibride. De a aplica criteriile adecvate si indicatiile pentru procedurile de medicina nucleara si imagistica hibrida „ sub supravegherea unui specialist de medicina nucleara De a asista medicii trimitatori in solicitarea examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida pentru cele mai comune indicatii. De a comunica cu pacientii in vederea informarii acestora despre procedura care li se va efectua si de a obtine acordul informal inainteaefectuarii procedurilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida De a alege„ sub supraveghere„ protocolul imagistic optim in vederea realizarii unei examinari de medicina nucleara sau imagistica hibrida. De a aplica „ sub supraveghere „ metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicina nucleara sau imagistica hibrida. De a interpreta imaginile si a elabora rezultatele studiilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida „ sub supraveghere. De a-si aprecia limitele si a identifica momentul adecvat cind este necesar de a cere asistenta in interpretarea si elaborarea rezultatelor examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida. De a identifica rapid descoperiri neasteptate in timpul examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida si de a le comunica cit mai repede si corect. De a comunica cu pacienţii si aparţinătorii acestora in vederea explicarii rezultatelor examinarilor scintigrafice „ sub supraveghere. De a participa la intruniri clinice multidisciplinare si " tumour boards" „ sub supraveghere Nota . Modulul IX e Imagistica 1ibridac : 1. Are caracter informativ si NU confera competente sau atestari. 2. Modulul se poate efectua numai in Centrele Universitare care fac dovada ca detin sau ca pe raza teritoriala exista sisteme imagistice hibride (in sistemul public sau privat} 3. Coordonatorii acestui modul trebuie sa faca dovada ca lucreaza pe sisteme hibride SPECTI/CT sau PETI/CT (in sistemul public sau privat}
d. oodulul optional {4 luni)
- la alegere„ oricare din modulele II - IX - se urmareste consolidarea competentelor si abilitatilor practice aferente modulului care este repetat - activitatea practica aferenta acestui modul reprezinta proportia pentru 4 luni a activitatii practice aferente modulului care este repetat.
Pr.gram
465
,e desfasurare a stagiil.r practice in cadrul pregatirii pentru specialitatea radi.l.gie - imagistica medicala In ac.rd cu pr.grama de pregatire in specialitate - revizie 2 iulie 2016
M.dul nr. ,enumire m.dul Stagiu nr. C.ntinut ,urata m.dul (luni) ,urata stagiu (luni) Observatii I (rincipii ale te1nologiilor radio- imagistice si ale imagisticii moleculare, radioprotectie 1 Tema A. 1adiologie conventionala si CT - radiologie conventionala 1,5 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat 2 Tema A. 1adiologie conventionala si CT - CT 1,5 * - modulul va contine cursuri de radioprotectie, management, comunicare 3 Tema B. Ecografie si I1, - ecografie 1,5 4 Tema B. Ecografie si I1, - I1, 1,5 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 1 si 2 , respectiv subiectele 1- 42. II adiologia toracelui, cordului si vaselor sanguine 5 1adiologie conventionala si CT . 5 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat Ecografie si I1, 4 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 5 si , respectiv subiectele 128 - 1 3. III adiologie gastrointestinala, abdominala, a aparatului urinar si genital masculin, În obstetrica si 7 1adiologie conventionala 12 1 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat * ponderea in modul: abdomen /%, retroperitoneu, genital 4/% 8 Ecografie 4 ginecologie . CT 4 1/ I1, 3 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 7, 8 si ., respectiv subiectele 1 4 - 212.
IC teuroradiologie, radioimagistica capului si gatului 11 CT . 3 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat 12 I1, 5 13 radiologie conventionala si ecografie 1 Examen evaluarea cunostintelor - tematica capitol 3 si 4, respectiv subiectele 43-127 C adiologie interventionala 14 radiologie interventionala 3 3 Examen evaluarea cunostintelor - tematica capitol 13, respectiv subiectele 341 - 3 . CI adiologie musculosc1eletala 15 1adiologie conventionala si CT 3 2rdinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat 1 Ecografie si I1, 3 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 1/, respectiv subiectele 213 - 254. CII adioimagistica senologica 17 ,amografie, ecografie si I1, mamar 3 3 Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271. CIII. adiologie pediatrica 18 1adioimagistica pediatrica Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-34/. IL. Imagistica 1ibrida 1. Imagistica hibrida 2 2 L. Optional 2/ La alegere, oricare dintre modulele II - CIII 4 4 Defalcarea pe stagii si succesiunea acestora se face in functie de modulul ales, proportional fata de modului initial. T2TAL / luni R 5 ani
466
* - Avand in vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat in practica clinica de rutina, NU trebuie inteles ca, in cursul stagiilor aferente unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifica acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atentie particulara patologiei specifice modulului si se va organiza pregatirea teoretica specifica (cursuri, referate, prezentari de cazuri).
** - Cu exceptia primului modul, succesiunea modulelor este stabilita de catre responsabilul cu pregatirea in rezidentiat.
PROIECT
CIŞĂ POST REZI,ENŢI RA,IOLOGIE IMAGISTICĂ ME,ICALĂ
Elab.rat în c.nf.rmitate cu Art. 14 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009
1. În anul I de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Deprinde abilităţile de comunicare cu pacientul. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Învaţă modul de operare al aparatelor de radiologie imagistică medicală. e. Învaţă modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS. f. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. g. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. h. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. i. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). j. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală şi al spitalului în care activează. P. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. l. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 2. În anul II de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Învaţă modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS. d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. f. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. 467 g. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). 468 h. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală şi al spitalului în care activează. i. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. j. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 3. În anul III de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. C.rmulează independent rezultate de radi.l.gie c.nvenţi.nală. Are dreptul de a f.rmula rezultate de radi.l.gie c.nvenţi.nală privind examinări aleE scheletului, t.racelui şi abd.menului fără administrare de substanţă de c.ntrast. Rezultatele f.rmulate în acest m.d v.r fi supervizate de resp.nsabilul de f.rmare. f. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. h. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. şi 4 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a c.mpetenţel.r pr.fesi.nale definite mai sus. Art. 13 (3) M incepand cu anul III de pregatire in specialitate, rezidentii pot fi inclusi in linia de garda, in afara programului normal de lucru, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda care detine calitatea de indrumator sau responsabil de formare, dupa cazN. Art 13 (4) M rezidentii care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitatede catre unitatea sanitara unde efectueaza garda, cu respectarea prevederilor legaleN. i. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). j. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală şi al spitalului în care activează. P. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. l. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 4. În anul IV de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. C.rmulează independent rezultate de radi.l.gie c.nvenţi.nală. Are dreptul de a f.rmula rezultate de radi.l.gie c.nvenţi.nală privind examinări aleE scheletului, t.racelui şi abd.menului fără administrare de substanţă de c.ntrast. f. C.rmulează independent rezultate de ec.grafie. Are dreptul de a f.rmula rezultate de ec.grafie abd.minală. Rezultatele f.rmulate în acest m.d v.r fi supervizate de resp.nsabilul de f.rmare. g. In cazurile complexeAparticulareAatipice, rezidentul este obligat sa ceara expertiza diagnostica a medicului titular (a responsabilului de formare). h. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat. T. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. şi 4 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a c.mpetenţel.r pr.fesi.nale definite mai sus. P. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc). l. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală şi al spitalului în care activează. m. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. n. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare. 5. În anul V de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, 1IS, HIS). d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. e. C.rmulează independent rezultate de radi.l.gie c.nvenţi.nală. Are dreptul de a f.rmula rezultate de radi.l.gie c.nvenţi.nală privind examinări aleE scheletului, t.racelui şi abd.menului fără administrare de substanţă de c.ntrast. f. C.rmulează independent rezultate de ec.grafie. Are dreptul de a f.rmula rezultate de ec.grafie abd.minală. 469 g. C.rmulează rezultate de c.mputer t.m.grafie si rez.nanta magnetica. Are dreptul de a f.rmula rezultate de CT/RM cranian, t.racic, abd.minal, pelvis, al c.l.anei vertebrale şi extremităţil.r. Rezultatele CT/RM f.rmulate în acest m.d v.r fi supervizate de medicul titular / resp.nsabilul de f.rmare. 470 h. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat.
T. P.ate fi inclus în liniile de gardă în afara pr.gramului n.rmal de lucru c.nf.rm art. 1 alin. şi 4 din Ord.nanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a c.mpetenţel.r pr.fesi.nale definite mai sus.
P. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc).
l. 1espectă 1egulamentul de 2rganizare şi Funcţionare şi 1egulamentul Intern al Laboratorului 1adiologie Imagistică ,edicală şi al spitalului în care activează. m. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. n. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din 2rdinul ,inistrului Sănătăţii nr. 1141A2//7 cu modificările şi completările ulterioare.
PROIECT
Tematica examenului de specialitate A radi.l.gie A imagistica medicala A in c.relatie cu pr.grama de pregatire 2016A
1. Principii fizice si tehnice ale radiologiei conventionale (subiectele 1 - 5) 2. Dozimetrie, radiobiologie, indicatiile tehnicilor radiologie (subiectele - 7) 3. Principiile fizice si tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8 - 12) 4. Principiile fizice si tehnice ale imagisticii prin rezonanta magnetica (subiectele 13 - 18) 5. Artefactele in I1,E substantele de contrast in I1,E valoarea si indicatiile I1, (subiectele 1. - 21)
. Principiile fizice si tehnice ale ecografiei (subiectele 22 - 28)
7. Substantele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de actiune, reactii adverse, profilaxie (subiectele 2. - 32) 8. Notiuni de informatica imagistica (subiectele 33 - 35)
.. Notiuni de imagistica moleculara (subiectele 3 - 38).
1/. 1adioprotectie: principii, metode si management (subiectele 3. - 42)
11. Anatomie radioimagistica neuroradiologica (subiectele 43 - 48) 12. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale si de dezvoltare a sistemului nervos central si manifestari extracraniene ale unor sindroame cu determinism congenital (subiectele 4. - 51) 13. Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 - 5.) 14. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor cranio-cerebrale (subiectele / - 3) 15. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 4 - 72)
1 . Diagnosticul radioimagistic al b olilor neurinflamatorii„ neuroinfecţioase şi neurodegenerative (subiectele 73 - 83)
17. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 - 8 ) 18. Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale (subiectele 87 - .3)
1. . Anatomia radioimagistica a capului si gatuluiE diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului si gatului (subiectele .4 - 1//) 2/. Diagnosticul radioimagistic al patologiei osului temporal, b aza craniului„ scheletului facial„ nervilor cranieni si orbitei (subiectele 101 - 112} 21. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă„ paratiroide şi spaţiului visceral„ n asului„ nazofaringelui„ sinusurilor paranazale„ hipofaringelui„ laringelui si ganglionilor limfatici cervicali. (subiectele 113 - 118„ 125 - 127} 22. Diagnosticul radioimagistic al patologiei spaţiilor masticator„ parotidian şi carotidian„ a cavitatii orale„ orofaringelui si spaţiului retrofaringian (subiectele 119 - 124} 23. Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica şi protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; d iagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 - 130} 24. Semiologia radioimagistică în patologia toracică; aspectului radioimagistic normal si complicaţiile asociate dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică (subiectele 131„ 132} 25. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor inflamatorii acute şi cronice alveolare„ interstiţiale„ bronşice; afectiunilor pleurale; afecţiunilor peretelui toracic„ diafragmei şi patologia toracelui operat (subiectele 133 - 135} 2 . Diagnosticul radioimagistic al tuberculozei pulmonare; afecţiunilor pulmonare în cazul pacienţilor imunocompetenţi şi imunocompromişi (subiectele 136„ 137} 27. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare şi de căi respiratorii (subiectele 138„ 143} 28. Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor cu localizare mediastinală; bolilor pulmonare congenitale (subiectele 139„ 142} 2. . Diagnosticul radioimagistic şi stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul şi managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari (subiectele 14/, 141) 3/. Anatomie radioimagistica si embriologie cardiovascularaE variante anatomiceE t ehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă si a vaselor; tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicaţii„ contraindicaţii şi pericole potenţiale (subiectele 144 - 147} 31. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală şi dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli cardiace asociate diabetului zaharat si bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. (subiectele 148 - 151} 32. Diagnosticul radioimagistic in: masele cardiace; patologia pericardului; patologia arterelor coronare (subiectele 152-154} 33. Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare si inferioare (subiectele 155 - 158} 34. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice; diagnosticul vascular prin ecografie Doppler„ angiografie CT„ angiografie RM. Diagnosticul radioimagistic al grefelor si protezelor vasculare si al cordului operat (subiectele 159 - 163}. 471 35. Anatomia radioimagistică şi variante anatomice ale sistemului digestiv si glandelor sale anexe; Substanţe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice si de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv si a glandelor sale anexe; indicatii si contraidicatii ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv. (subiectele 164 - 166}. 472 3 . Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului, stomacului si duodenului (subiectele 1 8, 1 .) 37. Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subtire si gros (subiectele 17/, 171) 38. Diagnosticul radioimagistic al patologiei ficatului si cailor biliare, inclusiv transplantul hepatic E c riteriile RECIST (subiectele 172, 173, 17 ). 3. . Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului„ mezenterului şi peretelui abdominal (subiectele 167„ 174„ 175}. 4/. Anatomia radioimagistică a: aparatului excretor; retroperitoneului; prostatei; structurilor intrascrotale. Fiziologia excretiei renale a substantelor de contrast; fiziologia mictiunii. Urografia intravenoasa: indicatii„ tehnica„ riscuri„ precautii. Utilizarea substanţelor pe bază de Gadoliniu la pacienţii cu risc; precautii. (subiectele 177„ 179„ 180}. 41. Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformaţiilor renale„ a căilor urinare şi ureterelor; litiazei urinare şi obstrucţiei urinare (subiectele 178„ 181„ 182}. 42. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor renale şi ale căilor urinare; bolilor renale chistice (subiectele 183„ 184}. 43. Diagnosticul radioimagistic al: infecţiilor renale„ perirenale şi ale tractului urinar; nefropatiilor medicale şi vasculare. Transplantul renal: apect radioimagistic normal si diagnosticul radioimagistic al complicatiilor. (subiectele 185 - 187} 44. Diagnosticul radioimagistic al: traumatismelor aparatului excretorE patologiei vezicii urinare şi uretrei masculine. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine (subiectele 188 - 191}. 45. Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului şi scrotului; patologiei peniene şi al tulburărilor de dinamică sexuală (subiectele 192 - 194} 4 . Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor suprarenale (subiectele 1.5, 1. ) 47. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin si a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformaţiilor uterine (subiectele 197„ 198} 48. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei tumorale miometriale si endometrialeE afectiunilor colului uterin. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat (subiectele 199 - 202} 4. . Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina„ naşterea şi în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide. Pelvimetria IRM - principii şi măsurători. IRM fetal - principii şi stadiile dezvoltării embrionare şi fetale. (subiectele 203 - 206} 5/. Histerosalpingografia: indicatii, tehnica, complicatiiE diagnosticul radioimagistic al: patologiei ovariene,inclusiv modificari asociate cu sarcina, postpartum, postchirurgicalE patologiei trompelor uterineE prolapsului genital. Algoritmul de explorare şi diagnosticul radioimagistic al infertilităţii (subiectele 207 - 212}. 51. Anatomia radioimagistica, variante anatomice si tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicatii,contraindicatii, pericole)E diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute si cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 - 22 ). 52. Diagnosticul radioimagistic al infectiilor aparatului locomotor (subiectele 227 - 231) 53. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor si leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 - 24/). 54. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor hematologice, metabolice, endocrine si toxice ale aparatului locomotorE afectiuni de dezvoltare si afectiuni pediatrice a aparatului locomotor (subiectele 241 - 244, 25/ - 252). 55. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor articulare si al altor afectiuni a aparatului locomotor ( al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice„ incluzând boala Legg-Calv/-Perthes şi boala Scheuermann; calcificărilorI/osificărilor de ţesut moale} (subiectele 245 - 249„ 253„ 254}. 5 . Notiuni de embriologie, anatomie si fiziologie mamara si a structurilor asociateE tehnicile radio-imagistice în patologia mamară: principii„ achizitia imaginilor„ pozitionari„ avantaje„ indicatii„ limite„ utiulizarea substantelor de contrast (subiectele 255„ 256} 57. Diagnosticul radioimagistic al sanului normal, variantelor anatomice si induse fiziologic ale sanuluiE semiologie elementara imagistica senologicaE l exiconul standardizat şi categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme} (subiectele 257 - 259} 58. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne, de granita si maligneE al leziunilor mamare la bărbat (subiectele 2 /-2 3) 5. . ,anagementul clinic si radioimagistic al pacientelor simptomaticeE al patologiei mamare la grupe particulare de pacienti (barbati, copii, adolescente, sarcina, lactatie)E evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale şi a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 - 266}. /. Indicaţiile şi contraindicaţiile: manoperelor intervenţionale senologice ghidate imagistic; tratamentului chirurgical mamar; tratamentului chimioterapic si radioterapiei mamare. Evaluarea radioimagistica a sanului tratat. Noţiuni de bază privind tehnicile terapeutice senologice ghidate imagistic. Notiuni privind screeningul cancerului mamar (subiectele 267 - 271} 1. Principii privind explorarea radioimagistica in patologia pediatrica: notiuni de dezvoltare anatomica in copilarieE principiul ALA1A, cerinte de radioprotectie si aplicarea lor practicaE valoare, indicatiile si algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la varsta pediatricaE particularitati ale administrarii substantelor de contrast la copii (subiectele 272 - 275) 2. Diagnosticul radioimagistic al patologiei creierului, maduvei spinarii, capului si gatului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 27 - 2.1) 3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui si a aparatului cardiovascular la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 2.2 - 3/8) 4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei abdomenului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 3/. - 328) 5. Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor si a sindroamelor neurocutanate la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 32. - 34/) . Principii si tehnici de a ngiografie I/ flebografie diagnostică (subiectele 341 - 349} 7. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala vasculara (subiectele 35/ - 35 ) 8. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara : biopsie, termoablatie, a spiraţie de fluide şi drenaj al abceselor pe cale percutană (subiectele 357 - 361} 473 .. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara: i ntervenţii hepato-biliare„ intervenţii genito-urinare„ biopsia cu ac fin a nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 - 366}. 474 Bibliografie : 1. S.cietatea de Radi.l.gie si Imagistica Medicala din R.mania A (sub red) Dudea Sorin ,. - Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator de studiu pentru pregatirea in specialitate -Col I , Col II, Ed. ,edicala Bucuresti, 2/15, 1271 pag, ISBN: .78-.73-3.-/7.7-8
ANEXA 2
LISTA
curriculumurilor de pregătire în rezidenţiat revizuite pentru specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală a căror durată de pregătire a rămas nemodificată
Nr. Crt . ,enumirea specialităţii ,urata de pregătire c.nf.rm Ordinului MS nr. 1109/2016 ,OMENIUL ME,ICINĂ Specialităţi clinice - Grupa specialităţilor medicale 1 Genetică medicală 4 ani 2 ,edicină fizică şi de reabilitare 4 ani 3 ,edicină internă 5 ani Specialităţi clinice - Grupa specialităţilor chirurgicale 4 Chirurgie pediatrică 5 ani 5 Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă 5 ani Chirurgie vasculară 5 ani Specialităţi paraclinice 7 ,edicină de laborator 4 ani 8 ,edicină legală 4 ani . ,edicină nucleară 4 ani 1/ Sănătate publică şi management 4 ani ,OMENIUL ME,ICINA ,ENTARĂ 11 Chirurgie dento-alveolară 3 ani 12 Chirurgie orală şi maxilo-facială 5 ani 13 2rtodonţie şi ortopedie dento-facială 3 ani
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GENETICĂ ME,ICALĂ
Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
GENETICĂ MEDICALĂ
4 ani
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GENETICĂ MEDICALĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU) - 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program şi responsabilul de rezidenţiat (îndrumător de stagiu).
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
******
1. CONCEPŢIA CURRICULARĂ 1.1. Definiţie Genetica Medicală este specialitatea care vizează: a) depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea pacienţilor cu afecţiuni genetice şi a celor cu anomalii congenitale; b) estimarea riscului de recurenţă a bolilor genetice în familiile pacienţilor şi acordarea unui sfat genetic corect şi competent. Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluţie deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziţii conceptuale şi metodologice din acest domeniu al ştiinţelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-şi perfecţioneze capacitatea de a comunica şi explica aceste cunoştinţe pacienţilor şi colegilor din alte specialităţi. Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele şi pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialişti de Genetică Medicală să aibă o educaţie medicală solidă şi să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum şi informaţiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialităţi. 1.2. Durata : 4 ani. 1.3. Locul de efectuare a stagiilor - Stagiile clinice în specialităţi complementare (Pediatrie, Medicină internă etc) se desfăşoară în unităţi de profil din instituţiile de învăţământ medical superior. - Stagiile de genetică fundamentală se desfăşoară în Centrele Regionale de Genetică Medicală (CRGM) sau în centre de cercetare din cadrul instituţiilor de învăţământ medical superior. - Stagiile de genetică medicală şi genetică clinică se desfăşoară în CRGM sau instituţii de învăţământ medical superior în care se derulează activităţi de genetică medicală sau clinică sub îndrumarea unui medic primar de specialitate genetică medicală. 1.4. Structura stagiilor 1.4.0. -Etapa de angajare , luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învăţământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni ) 1.4.1. Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an -Substagii de laborator de genetică -a) Citogenetică – 4 luni; -b) Genetică moleculară – 4 luni; -c) Genetică biochimică – 2 luni; -d) Informatică şi biostatistică – 1 lună 1.4.2. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni 1.4.3. Stagiul de Genetică medicală – 1 an -Substagii clinice: -a) Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni; -c) Pediatrie – 3 luni -d) Chirurgie şi ortopedie pediatrică – 1 lună -b) Medicină internă – 2 luni; 1.4.3. Stagiul de Genetică clinică, aferent altor specialităţi) – 1 an -Substagii de genetică clinică -a) Pediatrie – 4 luni; -b) Neonatologie – 2 luni; -c) Neurologie adulţi – 1 lună; -d) Neurologie pediatrică – 1 lună; -e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună; -f) Endocrinologie – 1 lună şi 2 săpt. -g) Dermatologie – 1 lună şi 2 săpt. 1.4.4. Stagiul de Genetică clinică – 1 an Genetică clinică – 12 luni. 2. CONŢINUTUL STAGIILOR 2.1. Stagiul de Genetică fundamentală 2.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore) - Locul şi rolul geneticii medicale în educaţia şi practica medicală. - Genomul uman : date generale, genotip şi fenotip. - Structura şi organizarea celulară a ADN. - Cromozomii umani. - Structura şi funcţia genelor - Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripţia, translaţia,sinteza proteinelor; reglarea expresiei genelor. - Stocarea şi transmiterea informaţiei ereditare: stabilitatea informaţiei ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/ multifactorială), individualitatea genetică şi biologică. - Transmiterea informaţiei ereditare: replicarea ADN; transmiterea informaţiei ereditare în celulele somatice (mitoza) şi în celulele sexuale (meioza); fecundarea - Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutaţiile, migraţiile). - Clasificarea genetică a bolilor , caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice. - Anomaliile cromozomiale şi patología asociată - Mutaţiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare : bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii) - Ereditatea poligenică şi multifactorială în patología umană. - Ereditatea mitocondrială: mutaţiile ADNmt şi heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale - Dezvoltarea normală şi patologică. Clasificarea anomaliilor congenitale; sexualizarea normală şi patologică; retardul mental. - Imunogenetica şi imunopatologia - Oncogenetica : gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene şi gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. - Medicina genomică : medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica - Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice şi răspunsul la medicamente. 2.1.2. Baremul activităţilor practice - Evidenţierea aspectului interfazic al ADN – 20 teste FISH interfazic; 20 teste cromatină sexuală (test Barr). - Culturi celulare – 40 culturi de sânge periferic; 20 culturi amniocite/vilozităţi corionice; 10 culturi măduvă hematogenă - Analiza cromozomilor umani – 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G sau R; 5 cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic. - Diagnosticul citogenetic – 40 cariotipuri cu marcaj cromozomial de tip G sau R; 5 cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic.. - Analiza acizilor nucleici – 20 extracţii de ADN; 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvenţieri genice. - Diagnosticul genetic molecular – interpretare rezultate: 20 extracţii de ADN; 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvenţieri genice. - Ereditatea mendeleană şi analiza segregaţională – întocmirea arborilor genealogici şi identificare tipului de transmitere – 100 cazuri. - Caractere ereditare normale şi patologice – identificare persoane – 20 cazuri; filiaţie – 20 cazuri; paternitate – 20 cazuri. - Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice. - Metodologia biostatisticii, utilitate şi interpretare. 2.1.3. Evaluare teoretică şi practică 2.2. Stagiul de Genetică medicală 2.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore) a. Substagiul de Genetică medicală - Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. - Abordarea genetică în medicină , serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice. - Impactul şi consecinţele încărcăturii genetice a populaţiilor umane asupra stării de sănătate , - Genetica populaţiilor şi sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicaţiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influenţează frecvenţa alelică în populaţiile umane (încrucişările neîntâmplătoare, mutaţiile, selecţia, populaţiile reduse, migraţiile şi fluxul genic) - Epidemiologia genetică. - Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicaţii, beneficii, riscuri, aspecte etice). - Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem). - Bioetica şi genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic. - Organizarea serviciilor de genetică medicală: reţeaua naţională de genetică medicală (centre regionale, cabinete judeţene, laboratoare de genetică medicală). - Managementul şi controlul calităţii din reţeaua de genetică din sistemul de sănătate. Evaluare teoretică b. Substagiul de Medicină internă - Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncţii ale sistemului nervos şi ale organelor de simţ, convulsii, vertij; tulburări ale funcţiilor respiratorii şi circulatorii; tulburări ale funcţiilor gastrointestinale şi reno-urinare; tulburări ale funcţiei reproductive şi sexuale. - Afecţiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm şi de conducere; cardiomiopatii; insuficienţa cardiacă; cardiopatia ischemică şi hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; - Afecţiuni ale aparatului respirator : astmul bronşic; cancerul bronhopulmonar; insuficienţa respiratorie. - Afecţuni ale rinichilor şi tractului urinar : glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficienţa renala acută şi cronică; tumorile tractului urinar. - Afecţiuni ale aparatului digestiv : ulcerul gastric şi duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza.; maldigestia şi malnutriţia - Afecţiuni ale sistemului imun, ale ţesutului conjunctiv şi ale articulaţiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă. - Afecţiuni hematologice şi oncologice: anemii, coagulopatii, afecţiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice. - Afecţiuni endocrinologice şi metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat. - Afecţiuni neurologice şi musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demenţe senile şi presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică. Evaluare teoretica c. Substagiul de Pediatrie - Creşterea şi dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; disabilitatea intelectuală; - Principii de dietetică pediatrică; malnutriţia; obezitatea - Febra la copil - Nou născutul normal şi patologic: examenul clinic al nou-născutului la naştere; nou născutul cu risc; greutatea mică la naştere: prematuritatea şi dismaturitatea; postmaturitatea; apneea la naştere; sindromul postasfixic; insuficienţa respiratorie a nou născutului; fibroza pulmonară interstiţială a prematurului; traumatismul obstetrical; infecţiile pielii, tulburări digestive: vărsături, constipaţia; icterul fiziologic şi icterul patologic; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică; boala hemoragică primară şi diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficienţa renală acută, tulburări metabolice şi endocrine; sepsisul neonatal. - Boli ale aparatului respirator: infecţii ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucţii bronşice localizate; astmul bronşic; pneumoniile - Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii şi/sau ale vaselor; malformaţii congenitale cianogene şi necianogene; cardiomiopatii; insuficienţa cardiacă; şocul; hipertensiunea arterială - Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale şi gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică. - Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecţia urinară Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală şi patologică; tulburări vasculare; Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X. Boli nutriţionale, metabolice şi endocrine : rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară Bolile alergice: astmul bronşic, boli reumatice. Boli neurologice, musculare şi ale organelor de simţ: comele; convulsiile şi epilepsia; malformaţii congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, copilul hiperactiv şi spectrul autist; cefaleea; enurezisul; copilul hipoacuzic; Evaluare teoretică 2.2.2. Baremul activităţilor practice a. Substagiul de Genetică medicală 1. Fişa de consult genetic – 100 fişe. 2. Examenul fizic al pacientului – 100 examene. 3. Formularea unui plan de examene clinice şi paraclinice – 30 planuri. 4. Sfatul genetic – 50 cazuri. 5. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale – 25 cazuri. 6. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 25 cazuri. 7. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice – 25 cazuri. 8. Evaluarea riscului în bolile comune – 15 cazuri. 9. Predispoziţia genetică în cancer – 15 cazuri. 10. Condiţionarea genetică a răspunsului la medicamente – 5 cazuri. 11. Sceeningul şi diagnosticul prenatal – 15 cazuri. 12. Screeningul neonatal – 10 cazuri. 13. Screeningul familial – 5 cazuri. 14. Dileme şi conflicte etice în genetica medicală – 10 probleme. 15. Registre de boli genetice. 16. Dispensarizarea şi integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale şi boli genetice – 10 planuri. Evaluare practică. b. Substagiul de Medicină internă 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observaţie - 60; 2. Prezentare de cazuri - 4; 3. Interpretarea examenelor radiologice în afecţiunile din tematica dată - 25; 4. Interpretarea EKG - 20; 5. Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5; 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5; 7. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - cate 5 buletine pentru fiecare tehnică; 8. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecţiunile prevăzute în tematică - 10; 9. Interpretarea datelor de explorare funcţională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –5. Evaluare practică. c. Substagiul de Pediatrie 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observaţie - 40; 2. Prezentare de cazuri - 4; 3. Interpretarea rezultatelor radiologice în afecţiunile prevăzute în tematică - 60; 4. Interpretarea EKG - 20; 5. Interpretarea ecocardiogramei - 20; 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20; 7. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecţiunile prevăzute în programă - 20; 8. Interpretarea datelor de explorare funcţională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –10; 9. Interpretarea parametrilor creşterii şi dezvoltării: 40 Evaluare practică 2.3. Stagiul de genetică clinică 2.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore) 1. Introducere în patologia genetică . Definiţii, frecvenţa şi importanţa bolilor genetice. Clasificarea bolilor genetice 2. Consultul genetic : anamneza, examenul fizic, investigaţiile paraclinice, investigaţiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice) 3. Diagnosticul clinic al bolilor genetice . Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare. 4. Semiologie genetică : creşterea şi dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma şi mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele şi spatele; abdomenul şi orificiul anal; organele genitale externe; membrele şi degetele (anomalii de formare, de diferenţiere şi de creştere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate); 5. Somatometria 6. Semne evocatoare de boli genetice 7. Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore) 8. Diagnosticul etiologic al afecţiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice- multifactoriale) 9. Dismorfismul craniofacial 10. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului şi membrelor 11. Boli hematologice ereditare şi ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice şi hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficienţe ereditare) 12. Boli genetice endocrine : bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice. 13. Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) 14. Bolile genetice musculare şi neuromusculare : miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile şi paraliziile periodice, miasteniile. 15. Bolile genetice ale sistemului nervos central : tulburări mentale şi de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil, copilul cu deficit de atenţie (ADHD) şi autismul, boala Alzheimer, schizofrenia); afecţiuni neurologice (malformaţii ale sistemului nervos central, epilepsia, afecţiuni ale ganglionilor bazali, ataxiile ereditare, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatozele) 16. Boli genetice oftalmologice : malformaţii congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescenţa retiniană. 17. Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui şi ale aparatului respirator : surditatea, malformaţiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii şi ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronşic şi alte boli alergice, deficienţa de alfa-1-antitripsină. 18. Bolile genetice ale sistemului cardiovascular : malformaţiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială. 19. Bolile genetice ale sistemului digestiv : malformaţiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului şi ale tractului gastrointestinal; malformaţiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare şi pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică 20. Bolile genetice ale sistemului renourinar ; malformaţiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară 21. Bolile genetice ale aparatului reproductiv : malformaţiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane. 22. Bolile genetice osteoarticulare : condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite şi artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice. 23. Bolile genetice ale ţesutului conjunctiv 24. Genodermatoze 25. Anomalii ale creşterii şi dezvoltării 26. Bolile cromozomiale 27. Bolile mitrocondriale 28. Tumorile congenitale. Cancere ereditare şi familiale . Evaluare teoretică şi practică 3. PREGATIREA în DOMENIUL GENETICII MEDICALE Învăţământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular şi va fi iniţiat din primul an de rezidenţiat, desfăşurându-se în paralel cu stagiile de pregătire generală. Lecţiile conferinţă ale primului modul vor fi expuse – săptămânal – pe parcursul stagiilor de medicină pentru adulţi şi pediatrie. Prezentarea lecţiilor conferinţă ale celorlalte module se va face în stagiul de specialitate. 3.1. Modulul 1 – Principii de Genetică fundamentală Obiective 1. Acumularea de noţiuni fundamentale ale geneticii umane: - se va insista asupra fenomenelor care au implicaţii directe/majore în practica geneticii medicale; - problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice 2. Formarea unor aptitudini şi atitudini specifice domeniului: - înţelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate şi boală; - dezvoltarea capacităţii de a identifica esenţialul şi de a realiza o sinteză a faptelor; - recunoaşterea importanţei studiului individual continuu şi motivat, pentru actualizarea cunoştinţelor. 3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală Obiective 1. Însuşirea cunoştinţelor de bază privitoare la relaţiile dintre ereditate (genom) şi boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală şi umană folosind noţiuni din modulul 1 şi exemple (probleme) de patologie genetică. 2. Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini (**) specifice modulului: *Realizarea unei anamneze materno-fetale şi familiale şi constituirea unui arbore genealogic. *Realizarea unui bilanţ corect şi complet al anomaliilor structurale (majore şi minore) şi funcţionale ale bolnavului (cu accent pe “anatomia de suprafaţă”, semiologia malformativă şi obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere, etc). *Formularea unui plan logistic de investigaţii (biochimice, citogenetice, moleculare) necesare diagnosticului. *Interpretarea şi integrarea rezultatelor examenelor clinice şi paraclinice (efectuate de echipa de specialişti) şi formularea diagnosticului (clinic şi diferenţial), a planului de tratament şi recuperare a bolnavului şi a conduitei faţă de familie. *Formarea capacităţii de comunicare a informaţiilor referitoare la diagnostic şi la sfatul genetic, cu obligaţia prezentării corecte, clare şi nondirecţionale a tuturor opţiunilor şi a individualizării lor în funcţie de nivelul educaţional, socio-economic, etnic şi cultural. **Conştientizarea limitelor propriilor aptitudini şi solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de câte ori este necesar. **Respectarea confidenţialităţii şi înţelegerea dificultăţilor pe care le creează obligaţia păstrării confidenţialităţii în situaţia în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită. **Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor şi ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri. -Evaluare teoretică 3.3. Modulul 3 – Genetică clinică Obiective 1. Însuşirea cunoştinţelor specifice de patologie malformativă şi genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului şi elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvenţă mai mare. 2. Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini(**) specifice modulului: *Realizarea unui plan de investigare, diagnostic şi îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică; *Coordonarea activităţii unei echipe de specialişti în vederea realizării planului propus (după principiul “divergenţei acţiunilor şi convergenţei rezultatelor”). *Dezvoltarea capacităţii de sinteză şi integrare a materialului faptic provenit din surse multiple şi a celei de utilizare adecvată a informaţiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin reţele Medline şi Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect şi a monitorizării adecvate a bolnavilor. *Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecţiunilor familiale cu debut tardiv şi sfătuirea pacienţilor în legătură cu beneficiul, limitele şi riscurile acestor teste. **Formarea unei atitudini de respect şi simpatie pentru bolnavul cu disabilitate fizică sau intelectuală **Dezvoltarea capacităţii de a-şi recunoaşte propriile limite profesionale şi a necesităţii de colaborare cu alţi specialişti. 4. BAREM DE TEHNICI şi ACTIVITĂŢI PRACTICE 4.1. Modulul 1 - Principii de genetică fundamentală Activităţile practice şi tehnicile prevăzute în barem se vor realiza în laboratoarele de genetică umană din centrele regionale de genetică medicală, în cadrul spitalelor universitare şi în centre de cercetare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior medical, 1. Evidenţierea aspectului interfazic al ADN-ului – testul cromatinei sexuale – 40 teste. 2. Metode de analiză a cromozomilor umani: tehnici de evidenţiere a cromozomilor, heteromorfismul cromozomilor – 10 analize cromozomiale. 3. Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromozomiale, indicaţiile analizei cromozomiale, cariotipul – valoare diagnostică, prognostică şi profilactică – 40 interpretări de cazuri. 4. Metode de analiză a acizilor nucleici: extracţia şi amplificarea ADN; reacţia polimerizării în lanţ (PCR), hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie; separarea şi identificarea fragmentelor de restricţie (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, MLPA (Multiplex ligand probe amplification) hibridarea genomică comparată - CGH (comparative genomic hybridization) hibridarea genomică comparată în reţea – array-CGH (array - comparative genomic hybridization). Secvenţierea ADN – observare a minimum 20 proceduri diferite. 5. Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutaţiilor genice, definiţia şi obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică şi prognostică a testelor genetice moleculare – 20 interpretări de cazuri. 6. Ereditatea mendeliană şi analiza segregaţională: arborele genealogic (simboluri, construcţie, interpretare); ereditatea monogenică autozomal- dominantă, autozomal-recesivă, X-dominantă, X-recesivă, holandrică); analiza segregaţională (principii, indicaţii, interpretare, aplicabilitate medicală) – realizarea a 50 de arbori genealogici şi identificarea tipului de transmitere monogenică la câte 20 de cazuri pentru fiecare tip de transmitere. 7. Caractere ereditare normale şi patologice: caractere fenotipice pur ereditare (caracterele de specie, caracterele ereditare normale, caracterele ereditare anormale), caractere determinate de interacţiunea ereditate-mediu (caracterele multifactoriale normale, caracterele multifactoriale anormale) – interpretarea rezultatelor în teste de paternitate şi filiaţie – 40 de cazuri. 8. Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice – observarea a 20 determinări diferite şi interpretarea buletinului de analiză – 20 cazuri. 9. Metodologia biosatisticii, utilitate şi interpretare. Aplicaţii ale informaticii în biologie şi medicină. Utilizarea bazelor de date. Evaluare practică 4.2. Modulul 2 - Principii de genetică medicală Activităţile practice prevăzute în modulul 2 se vor realiza în centrele regionale de genetică medicală, şi în laboratoare/unităţi de ecografie şi screening prenatal, sub îndrumarea unor medici de specialitate clinică şi de laborator. 1. Fişa de consult genetic : structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale şi realizarea unui arbore genealogic – 20 cazuri. 2. Examenul fizic al pacientului : examenul pe segmente şi măsurători antropometrice; fotografierea pacientului – 20 cazuri. 3. Formularea unui plan de examene clinice şi paraclinice: indicaţiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare şi ale investigaţiilor biochimice– 20 cazuri. 4. Sfatul genetic: circumstanţe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurenţă; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice şi multifactoriale – câte 10 cazuri din fiecare categorie. 5. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 20 cazuri. 6. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice – 20 cazuri 7. Evaluarea riscului în malformaţiile congenitale izolate şi multiple , (sindroame plurimalformative); 8. Evaluarea diagnostică şi sfatul genetic în retardul mintal – 20 cazuri. 9. Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului : boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronşic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul – 10 cazuri. 10. Predispoziţia genetică în cancer: evaluarea riscului - 10 cazuri. 11. Condiţionarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate. 12. Screeningul şi diagnosticul prenatal . Indicaţii, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulaţia maternă, obţinerea de celule fetale; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului în 20 cazuri. 13. Screeningul neonatal . Condiţii de realizare; conduita practică faţă de cazurile depistate; probleme etice; - evaluarea riscului în 20 cazuri. 14. Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardivă - evaluarea riscului în 20 cazuri. 15. Dileme şi conflicte etice în genetica medicală : probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic – monitorizarea a 5 cazuri. 16. Registre genetice . Organizarea depistării şi recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul “de registru”. Prelucrarea datelor. Fişa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.) 17. Dispensarizarea şi integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale şi boli genetice . Evaluare practică 4.3. Modulul 3 - Genetică clinică - Abordarea practică a patologiei malformative şi genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalităţi terapeutice şi recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulului 3. - Activităţile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulului 3. Evaluare practică (prin prezentări de cazuri clinice) 5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni 5.1. Tematica de curs 1. Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii şi metode în bioetică. 2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă; rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.). 3. Relaţia medic-pacient: valori ale relaţiei medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relaţiei medic-pacient; dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate; consimţământul informat; confidenţialitatea în relaţia medic-pacient; relaţia medic-pacient minor; acte normative care reglementează relaţia medic-pacient. 4. Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare; culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice; managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală. 5. Probleme etice la începutul vieţii : libertatea procreaţiei; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă. 6. Probleme etice la finalul vieţii: definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practica medicală; eutanasia şi suicidul asistat; îngrijirile paliative. 7. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant. 8. Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman; etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice. 9. Etica cercetării pe subiecţi umani: principii etice în cercetarea pe subiecţi umani; protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani; populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. 5.2. Tematica seminariilor
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică. 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale; alternative ale jurământului lui Hipocrate; alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. 3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice: valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă; valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă; rolul comunicării în relaţia medic-pacient. 4. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienţilor - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale. 5. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis; greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete. 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete. 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete. 9. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete. 10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete.
FI,A POSTULUI de MEDIC REZIDENT SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ
Pe toată perioada de pregătire, medicul rezident participă activ la toate activităţile care se desfăşoară în secţia clinică, cabinetul ambulatoriu, laboratorul sau orice altă formă de asistenţă medicală în care îşi desfăşoară stagiul conform repartizării, cu respectarea normelor generale de organizare şi funcţionare prevăzute în Regulamentul fiecărei unităţi sanitare.
Medicul rezident anul I
- Îşi însuşeşte modul de organizare şi funcţionare a laboratorului - Recoltează, sub îndrumarea medicului specialist, probe biologice pentru analize genetice sau biochimice (sânge, salivă, urină, ţesuturi, ş.a.) - Asigură transportul şi depozitarea probelor biologice - Pregăteşte, sub îndrumarea medicului sau biologului specialist, probele biologice pentru analize - Efectuează punerea în lucru a probelor pentru analize genetice - Execută, alături de medicul sau biologul specialist, toate etapele unor analize genetice (culturi de celule, coloraţii celulare, introducerea probelor în aparate de analiză genetică, etalarea pe lame de microscopie, etc.) - Participă la citirea probelor (microscopie optică sau de epifluorescenţă, cariotipare, electroforeză, ş.a.) - Participă la redactarea şi interpretarea rezultatelor de laborator - Participă la dezbaterile pe marginea unor cazuri de bioetică Medicul rezident anul II (stagiul de genetică medicală) - Participă la consultaţiile din ambulatoriul de genetică medicală - Întocmeşte, împreună cu medicul specialist, fişa de consult genetic - Formulează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de investigaţii clinice şi paraclinice pentru pacientul cu boală genetică - Verifică sub îndrumarea medicului specialist rezultatele investigaţiilor paraclinice şi le coroborează cu datele clinice - Participă sub îndrumarea medicului specialist la stabilirea diagnosticului final - Redactează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de tratament, recuperare şi dispensarizare a pacientului cu boală genetică - Participă la redactarea şi acordarea sfatului genetic Medicul rezident anul II şi III (în cadrul stagiilor aferente altor specialităţi) - Participă la vizita zilnică a bolnavului - Întocmeşte foaia de observaţie a bolnavilor nou internaţi - Înscrie în foaia de observaţie evoluţia zilnică a pacientului şi, după caz, efectuează epicrize de etapă - Formulează, împreună cu medicul specialist, planul de investigaţii clinice şi paraclinice - Interpretează rezultatele investigaţiilor paraclinice - Prescrie zilnic tratamentul stabilit conform planului terapeutic - Întocmeşte epicriza la externare - Prezintă în cadrul colectivului secţiei cazuri clinice sau participă la prezentarea de cazuri clinice Medicul rezident anul IV Se adaugă la competenţele stabilite pentru medicul rezident de anul II şi III: - Întocmeşte ” Fişa tip de malformaţii congenitale şi boli genetice ” - Stabileşte planul de investigaţii clinice şi paraclinice pentru pacientul cu boală genetică - Stabileşte, împreună cu medicul specialist, planul de testări genetice - Consemnează în ”Fişa de consult genetic” rezultatele testelor genetice şi le interpretează în context clinic - Redactează, planul de tratament, recuperare şi dispensarizare a pacientului cu boală genetică - Întocmeşte şi înregistrează ” Fişa tip de declarare a bolilor genetice ” în vederea raportării pentru Registru naţional de boli genetice - Calculează riscul de recurenţă al bolilor genetice şi redactează sfatul genetic
I. P12BA SC1ISA TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea GENETICA ME,ICALA II - III. D2UA P12BE P1ACTICE IC. P12BA CLINICA I. PROBA SCRISĂ 1. Determinismul caracterelor; genotip şi fenotip 2. Genomul uman 3. Structura şi organizarea celulară a ADN 4. Cromozomii umani 5. Structura şi funcţia genelor 6. Mecanismele moleculare ale expresiei genelor 7. Transmiterea informaţiei ereditare; replicarea ADN; mitoza şi meioza; fecundarea 8. Ereditatea monogenică 9. Ereditatea poligenică şi multifactorială 10. Ereditatea mitocondrială 11. Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutaţiile, migraţiile 12. Mutaţiile genetice 13. Polimorfismele genetice 14. Clasificarea bolilor genetice 15. Dezvoltarea normală şi patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza 16. Anomalii ale creşterii şi dezvoltării 17. Sexualizarea normală şi patologică 18. Dizabilitatea intelectuală 19. Imunogenetica şi imunopatologia 20. Oncogenetica. Cancere ereditare şi familiale 21. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă 22. Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica 23. Genetica populaţiilor 24. Epidemiologie genetică 25. Bolile genetice: definiţii, clasificări, frecvenţă, importanţă 26. Consultul genetic; anamneza materno-fetală şi familială; evaluarea fizică a pacientului; indicaţiile investigaţiilor paraclinice şi a testelor genetice 27. Semiologia genetică. Markeri somatici genetici 28. Somatometria 29. Diagnosticul etiologic al afecţiunilor congenitale 30. Dismorfismul cranio-facial 31. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului şi membrelor 32. Boli hematologice ereditare 33. Boli genetice endocrine 34. Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) 35. Boli genetice musculare şi neuromusculare 36. Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale şi de comportament, afecţiuni neurologice (malformaţii ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ş.a.) 37. Boli genetice oftalmologice 38. Surditatea 39. Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui şi aparatului respirator 40. Fibroza chistică (mucoviscidoza) 41. Boli genetice ale aparatului cardio-vascular 42. Boli genetice ale sistemului digestiv 43. Boli genetice ale sistemului renourinar 44. Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale 45. Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă) 46. Boli genetice osteoarticulare 47. Boli genetice ale ţesutului conjunctiv 48. Genodermatoze 49. Anomalii cromozomiale şi boli cromozomiale 50. Bolile mitocondriale 51. Sindroame plurimalformative 52. Bolile comune – cu predispoziţie genetica – ale adultului 53. Cancere ereditare şi familiale 54. Farmacogenetica 55. Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal si presimptomatic; 56. Screeningul neonatal, populaţional, familial; registre de boli genetice 57. Tratamentul bolilor genetice; terapia genică 58. Probleme etice si medico-legale în abordarea patologiei genetice II. PROBA PRACTICĂ (a) 1. Cariotipul şi cariotiparea. Testul Barr 2. Testul FISH 3. Analiza genomică bazată pe microreţele (array-CGH) 4. Genotiparea. 5. Tehnici de analiză a microdeleţiilor sau microduplicaţiilor (RT-PCR; MLPA) 6. Amplificarea ADN. Principiul şi tehnica PCR 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricţie (RFLPs) 8. Secventierea ADN 9. Tehnici de secvenţiere de generaţie următoare 10. Tehnici de analiză a metilării 11. Grupele sanguine; polimorfismul proteic; teste de paternitate III. PROBA PRACTICĂ (b) 1. Fişa de consult genetic 2. Examenul fizic al pacientului 3. Ancheta familială, desenarea şi interpretarea unui arbore genealogic 4. Somatometria 5. Formularea unui plan de examene clinice si paraclinice 6. Sfatul genetic 7. Diagnosticul prenatal 8. Screeningul prenatal 9. Screeningul neonatal 10. Screeningul familial 11. Dispensarizarea si integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale si boli genetice IV. PROBA CLINICĂ Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică şi a documentaţiei obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului şi a strategiei terapeutice. BIBLIOGRAFIE 1. Covic ,., Stefănescu D.T., Sandovici I. şi col. - Genetică ,edicală. Ediţia IIAIIIE Editura Polirom, 2/11A2/17. 2. Bembea ,. şi col. - Genetica în Pediatrie - Compendiu Clinic. Editura 1isoprint, 2/1 . 3. Hinescu ,. şi col. - Tehnologii de diagnostic genetic în practica medicală. Editura Ciaţa ,edicală 1omFnească, 2/13. 4. EmerI"s Elements 2f ,edical Genetics, 14th Edition, Peter TurnpennI, Sîan Ellard , Editura . ELSECIE1, 2/12
TEMATICA
pentru examenul de medic primar specialitatea GENETICA ME,ICALA
I - II. D2UĂ P12BE P1ACTICE
III. P12BA CLINICĂ
II. PROBA PRACTICĂ (a) 1. Cariotipul şi cariotiparea. Testul Barr 2. Testul FISH 3. Analiza genomică bazată pe microreţele (array-CGH) 4. Genotiparea. 5. Tehnici de analiză a microdeleţiilor sau microduplicaţiilor (RT-PCR; MLPA) 6. Amplificarea ADN. Principiul şi tehnica PCR 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricţie (RFLPs) 8. Secventierea ADN 9. Tehnici de secvenţiere de generaţie următoare 10. Tehnici de analiză a metilării 11. Grupele sanguine; polimorfismul proteic; teste de paternitate III. PROBA PRACTICĂ (b) 1. Fişa de consult genetic 2. Examenul fizic al pacientului 3. Ancheta familială, desenarea şi interpretarea unui arbore genealogic 4. Somatometria 5. Formularea unui plan de examene clinice si paraclinice 6. Sfatul genetic 7. Diagnosticul prenatal 8. Screeningul prenatal 9. Screeningul neonatal 10. Screeningul familial 11. Dispensarizarea si integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale si boli genetice IV. PROBA CLINICĂ
Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică şi a documentaţiei obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului şi a strategiei terapeutice.
BIBLIOGRAFIE NESELECTIVĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ME,ICINĂ CIZICĂ ŞI ,E REABILITARE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2017
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ME,ICINĂ CIZICĂ ŞI ,E REABILITARE
,efiniţia specialităţiiE
Medicina Cizică Mi de Reabilitare (MCR) este . specialitate medicală clinică ce se .cupă cu prevenLia, diagn.sticul, tratamentul Mi managementul reabilitării pers.anel.r de t.ate vFrstele care prezintă c.ndiLii de sănătate dizabilitante Mi c.m.rbidităLile acest.ra, adresFnduAse în special afectăril.r (impairment) Mi limităril.r de activitate ale acest.ra cu sc.pul de a facilita funcLi.narea fizică Mi c.gnitivă (incluzFnd c.mp.rtamentul), participarea (incluzFnd calitatea vieLii) cFt Mi m.dificarea fact.ril.r pers.nali Mi de mediu.
,edicina Fizică şi de 1eabilitare este considerată specialitatea medicală a funcţionării, prin urmare, Clasificarea Internaţională a Funcţionării (CIF-2,S) constituie referinţa principală ca instrument şi ca taxonomie. Interacţiunile dintre componentele CIF conform Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii (CIF) -2,S 2//1, sunt prezentate în schema subiacentă.
Cu toate că partea de ",edicină FizicăN a specialităţii se menţine, cele două parţi care mai înainte se considerau a fi separate, ",edicina FizicăN şi ",edicina de 1eabilitareN evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internaţională a Funcţionării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală .
Dizabilitatea este un termen generic ce cuprinde afectări, limitări de activitate şi restricţii de participare:
Afectarea (Impairment) reprezintă o problemă a funcţiei şiAsau structurii corpuluiE Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acţiuni sau sarciniE RestricLia de participare reprezintă o problemă resimţită de către individ în timpul implicării acestuia în situaţii de viaţă.
Astfel, dizabilitatea este un fenomen complex reflectFnd interacţiunea dintre caracteristicile corpului unei persoane şi cele ale societăţii în care el sau ea traieşte. Depăşirea dificultăţilor întalnite de către persoanele cu dizabilitate, necesită intervenţii pentru a îndepărta barierele sociale şi de mediu.
Definiţia dizabilităţii în CIF-2,S face o distincţie clară dintre problemele care rezultă în principal din condiţia de sănătate (capacitate) şi problemele ce apar la interacţiunea dintre capacitate şi factorii de mediu şi personali (performanţa).
În conformitate cu 1aportul ,ondial privind Dizabilitatea, reabilitarea reprezintă "un set de măsuri ce asistă indivizii care au sau ar putea dezvolta o dizabilitate, să obţina şi să menţină o funcţionare optimă în cadrul interacţiunii cu mediul lor înconjurătorN (2rganizaţia ,ondială a Sănătăţii, 2/11).
Specialitatea de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare caută să optimizeze funcţionarea sub toate aspectele încercFnd să elimine sau să amelioreze consecinţele dizabilităţii. CuncLi.narea reprezintă conceptul central al CIF-2,S şi cuprinde totalitatea funcţiior şi structurilor corpului uman şi totodată toate acţiunile umane de la simple la complexe.
Balneoterapia utilizează Factorii Naturali Terapeutici existenţi într-o staţiune Balneară în scop terapeutic în cadrul Curei Balneare, şi este parte componentă a specialităţii de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare.
Asistenţa de 1eabilitare ,edicală reprezintă un tip particular de asistenţă medicalăAstrategie de sănătate alături de cea profilactică, curativă şi paliativă.
Medicul specialist de MCR îşi desfăşoară activitatea în diferite unităţi medicale incluzFnd secţii de acuţi si cronici din spitale, ambulatorii şi cabinete de specialitatea ,F1. Acesta foloseşte instrumente specifice de diagnostic si evaluare, recomandă şi efectuează tratamente farmacologice şi non- farmacologice, şi intervenţii educaţionale şi profesionale şi coordonează activitatea echipei multi- profesionale.
Echipa multiApr.fesi.nală de Reabilitare Medicală este formată din: medicul specialist de ,F1, asistent medical, fizioterapeut şi asimilaţi, psiholog, logoped, terapeut ocupaţional, asistent social, bioinginer, precum şi alţi profesionişti abilitaţi să desfăşoare activităţi de îngrijire în domeniul de reabilitare medicală.
Servicii de Reabilitare Medicală - sunt efectuate de medicul specialist de ,F1 şi includ: consultaţie, evaluare funcţională specifică, consultaţii de control, manevre, investigaţii şi intervenţii şi recomandarea şiAsau aplicarea de proceduri specifice de 1eabilitare ,edicală .
Pr.ceduri specifice de Reabilitare Medicală : fizioterapie, Pinetoterapie, balneoterapie, biofeedbacP, tracţiuni, masaj, precum şi alte proceduri necesare Reabilitării Medicale . Acestea se aplică numai la indicaţia sau de catre medicul specialist de ,F1.
Serie de pr.ceduri specifice de Reabilitare Medicală - aplicarea de proceduri specifice de 1eabilitare
,edicală ca tip, parametrii, ritmicitate, numar de zile de aplicare.
Baza de Reabilitare Medicală - spaţiu destinat aplicării procedurilor specifice de 1eabilitare ,edicală, amenajat şi dotat în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, coordonat de catre medicul specialist de ,F1.
Cact.ri Naturali Terapeutici - ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene şi terapeutice,. Sunt consideraţi factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile şi nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline şi peşteri, avizate de ,inisterul Sănătăţii conform Legislaţiei în vigoare. Aceştia sunt folositi în balneoterapie, şi împreună cu celelalte proceduri specifice de 1eabilitare ,edicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Staţiuni Balneare.
Staţiune Balneară (SB) - localitate sau areal cu Factori Naturali Terapeutici şi bază de 1eabilitare
,edicală, avizate de ,inisterul Sănătăţii în condiţiile legii. 1eferinţe
1. Oorld Health 2rganization Geneva, International Clasification of Functioning, DisabilitI and Health- tradus în limba romFnă 2. Cartea Alba a Specialităţii de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare în Europa. Traducerea în limba romFnă a Ohite BooP in PhIsical and 1ehabilitation ,edicine in EU12PE. Europa ,edicophIsica, vol42, No. 4, 2// . 3. Oorld 1eport on DisabilitI- tradus în limba romFnă, OH2 2/11 4. ,eIer T, Gutenbrunner C, BicPenbach J, Ciesa A, ,elvin J, StucPi G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategI. J 1ehabil ,ed 2/11 SepE43(.):7 5-.. (P,ID: 2182 38.) 5. StucPi G, Zampolini ,, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the sIstem-wide implementation of the ICF in PhIsical and 1ehabilitation ,edicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J PhIs 1ehabil ,ed 2/1 . (Accepted for publication[ABO1]) . Gutenbrunner C, ,eIer T, ,elvin J, StucPi G. Towards a conceptual description of PhIsical and 1ehabilitation ,edicine. J 1ehabil ,ed 2/11 SepE43(.):7 /-4. (P,ID: 21874211)
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. ,urata pr.gramului
NUMARUL TOTAL ,E ANI 4 NU,A1UL T2TAL DE ,2DULE 12 ,2DULUL 1 ,edicina Fizica si de 1eabilitare NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 b luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 2 ,edicina Fizica si de 1eabilitare Pediatrica NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 3 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 3 Ecodiagnostic neuro-musculo- scheletal NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 4 Electromiografie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 5 Neurologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 5 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL Cardiologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 7 1eumatologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 8 2rtopedie-Traumatologie
NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 luni 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL . Pneumologie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 1/ Geriatrie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 11 Neurochirurgie NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 1 luna 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana ,2DULUL 12 Bioetica NU,A1UL DE SAPTA,ANIA LUNIA,2DUL 2 saptamani 21E DE CU1SALUNAASAPTA,ANA 5 oreAsaptamana T.tal .re pregătire te.retică 900 T.tal .re pregătire practică 920
Structura pr.gramului
M.dulul 1, anul I, III, IVE Medicina Cizică Mi de Reabilitare
Nr. ore curs. 52/
Nr. ore practică. 25//
I. Tematică . Curriculum de studii şi cun.ştinţe te.retice pentru adulţi şi c.pii. Adaptat după UE,S-P1, - www.euro-prm.org Precizare: ,odulul 1 de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămFni în anul III sau IC în Balneoterapie şi se va desfăşura într-o staţiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează. A. Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MCR) A.1. Domeniul de competenţă în ,F1 A.2.1eabilitarea medicală şi 2,S-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalităţii, Dizabilităţii şi Sănătăţii-2,S), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene şi internaţionale. A.3. Evaluarea în ,F1 A.4. Diagnosticul în ,F1 A.5. Principalele intervenţii pentru sănătate în ,F1 (1) (informarea, educaţia, tratamentele medicale, programe de ,F1) A. .Principalele intervenţii pentru sănătate în ,F1 (2) proceduri specifice de ,F1 - totalitatea agenţilor fizici cu efecte terapeutice. A.7. Evaluarea rezultatelor în ,F1 A.8. Evaluarea calităţii vieţii QoL în ,F1 A... ,F1 şi Electrodiagnosticul A. 1/. Stimularea Electrică Functională Neuromusculară (FES)E BiofeedbacP A.11. VinetologiaE Analiza mersuluiE Analiza mişcăriiE Posturografia, Podologia, etc A.12. 2rteze şi proteze. A.13. Scaune rulante si tehnologia de asistare. A.14. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilităţi. A.15. Tehnologii avansate de asistare in ,F1. A. 1 . Consideraţii privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă şi alte situaţii referitoare la persoanele cu dizabilităţi. A.17. ,F1 şi sportulE ,F1 şi sporturile la persoanele cu dizabilităţi A.18.1olul ,edicinei AlternativeAComplementare în ,F1 (medicina manuala, managementul durerii, etc.) A.1. . Cercetarea în ,F1. A. 2/. Considerente etice în ,F1. A.21. Altele in Biostiinte in 1eabilitare, Ştiinţele 1eabilitării Biomedicale şi Ingineria, Ştiinţele Funcţiorării Umane. A.22. Balneologia în ,F1 (Factori Naturali Terapeutici şi Cura Balneară). B. MCR în afecţiunile sistemului nerv.s B.1. ,F1 la persoanele cu stroPe (Accident Cascular Cerebral) B.2. ,F1 la persoanele cu leziuni cerebrale dobFndite B.3. ,F1 la persoanele cu alte afecţiuni cerebrale B.4. ,F1 la persoanele cu afecţiuni şi traumatisme ale coloanei vertebrale (TC,) B.5. ,F1 la persoanele cu afecţiuni neurologice autoimune şi inflamatorii (ex: scleroza multiplă) B. . ,F1 la persoanele cu tulburări de mişcare, inclusiv cu spasticitate şi afecţiuni neurodegenerative (ex: boala ParPinson) B.7. ,F1 la persoanele cu neuropatii, miopatii şi leziuni de nerv periferic B.8. ,F1 la persoanele cu tulburări cognitive si comportamentale (inclusiv evaluarea neuropsihologica) B... ,F1 la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire şi deglutiţie B. 1/. ,F1 la copiii şi adulţii cu paralizie cerebrală B.11. ,F1 la copii şi adulţi cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculare B.12. Altele C. MCR în afecţiunile .rt.pedice şi muscul.scheletale C.1. ,F1 la persoanele cu afecţiuni musculoscheletale, inclusiv de ţesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseala cronica, etc) şi cu boli profesionale musculoscheletale C.2. ,F1 la persoanele cu afecţiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice) C.3. ,F1 la persoanele cu artroză, artrită cu microcristale şi alte afecţiuni degenerative musculoscheletale C.4. ,F1 la persoanele cu afecţiuni inflamatorii şi autoimune (ex: P1, LES,SA,SASN, etc.) C.5. ,F1 la persoanele cu osteoporoză C. . ,F1 la persoanele cu leziuni ale mFinii C.7. ,F1 la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului şi membrelor (altele decat la C.) şi cu fracturi C.8. ,F1 la persoanele cu intervenţii chirurgicale ortopedice reconstructive C... ,F1 la persoanele fără un membru de cauză congenitală sau prin amputaţie C.1/. ,F1 la persoanele cu sindromul dureros complex regional (C1PS) C.11. ,F1 la persoanele cu afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare C.12. Altele ,. MCR în alte afecţiuni specifice generat.are de dizabilitate D.1. ,F1 la persoanele cu boli cardiace şi vasculare D.2. ,F1 la persoanele cu boli respiratorii D.3. ,F1 la persoanele cu cancer D.4. ,F1 la persoanele cu durere cronică D.5. ,F1 la persoanele vFrstnice (inclusiv pacienti imobilizati) D. . ,F1 la copiii cu dizabilităţi (alţii decFt la pct. B11 şi B12) D.7. ,F1 la persoanele cu instabilitate posturală şi căderi recurente D.8. ,F1 la persoanele care necesită îngrijirea rănilor (promovarea viabilităţii tisulare, prevenţia şi tratamentul leziunilor de decubit) D. .. ,F1 la persoanele cu afecţiuni ale vezicii urinare şi a intestinului D.1/. ,F1, dizabilitatea şi sexualitatea D.11. ,F1 la persoanele cu transplant de organ D.12. Altele (ex. 1eabilitarea în arsuri întinse, afecţiuni metabolice, psihiatrice, afecţiuni ale auzului şi văz) E. Ştiinţele integrative şi clinice de Reabilitare Medicală E.1. Cercetarea în domeniul Serviciilor de ,F1 E.2. Cercetarea în Intervenţiile Comprehensive de ,F1. E.3. Administraţie şi ,anagement în ,F1. E.4. Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzFnd ghidurile, organizarea, coordonarea şi educaţia. E.5. Standarde şi ghiduri pentru buna practică medicală (inclusiv ,edicina Bazată pe Dovezi) în ,F1. E. . ,anagementul calităţii în ,F1 E.7. Educaţia ştiinţifică şi formarea profesioniştilor în ,F1 E.8. Dezvoltarea şi evaluarea echipei de ,F1 şi a bunei practici multidisciplinare. E... 1eabilitarea în comunitate. E.1/. 1eţele şi protocoale în ,F1. E.11. Altele. II. 2biective educaţionale- vezi pag. 14 III. 1ezultate aşteptate- vezi pag. 15
M.dulul 2, anul IIIE Medicina Cizică Mi de Reabilitare Pediatrică
Nr. ore curs. /
Nr. ore practică. 2//
I. Tematică . 1. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială şi cognitivă. Testarea şi evaluarea stadiilor de dezvoltare. 2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacţiuni între creştere şi anomalii din structurile musculo-scheletice şi ale articulaţiilor. 3. Neuropediatrie, paralizie cerebrală (I,C), spina bifida şi mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecinţele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament şi monitorizare. 4. ,alformaţii congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie şi displazie congenitală, displazie de şold, picior strFmb, alte malformaţii ale piciorului). 5. Tulburări de creştere. . Inegalităţi ale membrelor inferioare. 7. Scolioze idiopatice, congenitale şi secundare. 8. Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor şi recuperării la copiiE amputaţii la copii. II. 2biective educaţionale- vezi pag. 14 III. 1ezultate aşteptate- vezi pag. 15
M.dulul , anul IIIE Ec.diagn.stic Neur.AMuscul.AScheletal
Nr. ore curs. 4/ Nr. ore practică. 8/
I. Tematică . 1. Generalităţi despre ecografie şi sonde 2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor 3. Indicaţii ale examinării ecografice în ,edicina Fizica şi de 1eabilitare 4. 1evărsate articulare, tenosinovite 5. Examinarea canalului carpian, tarsian . Examinarea ecografică a piciorului în încarcare 7. Examinarea ecografică a ţesuturilor moi- muschi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze 8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor .. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale 1/. 1upturile tendoanelor- achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital 11. Hematoamele şi revărsatele intra-articulare 12. Examinarea ecografica a tumorilor de ţesut moale- localizare, masuratori, puncţie ghidată ecografic, monitorizare. II. 2biective educaţionale- vezi pag. 14 III. 1ezultate aşteptate- vezi pag. 15
M.dulul 4, anul IIIE Electr.mi.grafie
Nr. ore curs. 4/ Nr. ore practică. 8/
I. Tematică. 1. Introducere. Investigaţia electronică neuromusculară. 2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncţiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unităţii motorii. Tipurile de fibre nervoase. 3. Inervaţia radiculară, tronculară, miotomală 4. Leziuni de nervi periferici 5. Tehnici clasice de electrodiagnostic. . Aparatura de electromiografie 7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potenţialul de uitate motorie, recrutarea, E,G de fibră unică. 8. Electro-mio-neurografia - principii generale a) Studii de conducere nervoasă motorie b) Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica şi orto-romica c) Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire. d) Stimularea repetativă .. Biofeed-bacP electromiografic 1/. ,etode cantitative în electromiografie- E,G Pineziologică a) Stimularea magneto-electrică b) Patologia E,G Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii. ,iopatii Tulburări ale transmiterii neuro-musculare II. 2biective educaţionale- vezi pag. 14 III. 1ezultate aşteptate- vezi pag. 15
M.dulul 5, anul IIE Neur.l.gie
Nr. ore curs. 1// Nr. ore practică. 4//
I. Tematică . 1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse şi transmiterea sinaptică 2. Patologia pericarionului neuronal 3. Patologia fibrei nervoase periferice 4. Sindromul de neuron motor periferic 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central . Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificarilor degenerative vertebrale 7. Sindroamele de trunchi cerebral 8. Sindromul cerebelos .. Sindroame diencefalice 1/. Sindroame extrapiramidale 11. Sindromul piramidal 12. Sindroame corticale 13. Sindroame vegetative 14. Patologia substanţei reticulare 15. Boli cerebrovasculare: particularităţi morfofuncţilonale , ale circulaţiei cerebrale, ischemia cerebrală ,insuficienţa circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral 1 . Hemiplegia si paraplegia 17. Scleroza multiplă (în plăci) 18. Boala ParPinson şi sindroamele parPinsoniene 1. . Epilepsia 2/. Cefaleea şi sindroamele migrenoase 21. Patologia neuro-musculară : distrofii musculare progresive ,polimiozite, sindromul miastenic, disPaliemii 22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară şi sciatică, femurală, meralgia parestezică 23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen şi facial 24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern şi extern 25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecţioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenţi fizici 2 . Neuropatii senzitive 27. Tumori cerebrale şi medulare 28. Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale şi vertebro-medulare II. 2biective educaţionale. Să cunoască principiile de diagnostic şi tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. 1ezultate aşteptate:
Ca putea să recunoască şi să trateze în faza acută principalele urgenţe din specialitate Ca fi capabil să faca diagnosticul diferenţiat al principalelor sindroame în specialitate
M.dulul 6, anul IIE Cardi.l.gie
Nr. ore curs. 4/
Nr. ore practică. 1 /
I. Tematică . 1. Aritmiile cardiace 2. Calvulopatiile 3. Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasăAdureroasă) 4. Hipertensiunea arterială 5. Hipertensiunea pulmonară . Cordul pulmonar cronic 7. Insuficienţa cardiacă 8. Arteriopatiile periferice .. Ateroscleroza 1/. Bolile venoase periferice şi bolile limfatice ale membrelor 11. Patologia cardiovasculară a vFrstnicului 12. Patologia cardiovasculară în bolile ţesutului conjunctiv 13. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice , endocrine, de nutriţie, în tulburări electrolitice 14. Interrelaţii în patologia cardiovasculară si neurologică 15. Tratamentul chirurgical al afecţiunilor arteriale veno-limfatice 1 . Explorări paraclinice în afecţiunile cardiovasculare 17. 1ecuperarea pacienţilor cardiovasculari 18. Terapia specifică conservatoare cardiovasculara II. 2biective educaţionale. Să cunoască principiile de diagnostic şi tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. 1ezultate aşteptate:
Ca putea să recunoască şi să trateze în faza acută principalele urgenţe din specialitate Ca fi capabil să faca diagnosticul diferenţiat al principalelor sindroame în specialitate
M.dulul 7, anul I Reumat.l.gie
Nr. ore curs. 4/
Nr. ore practică. 1 /
I. Tematică . 1. Bolile reumatice (nomenclatură şi clasificări, conţinutul nosologic) 2. Ţesutul conjunctiv (biochimie, structură şi funcţii, fiziopatologie) 3. Inflamaţia şi imunologia bolilor reumatice 4. Farmacologie clinică: medicaţia antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară 5. Artritele reumatoide (diagnostic şi tratament medicamentos) . Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala 1eiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic şi tratament medicamentos) 7. Tulburări inflamatorii ale ţesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite şi dermatomiozite, vasculite, poimialgia reumatică şi artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren 8. Alte forme de artrite: secundare infecţioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc. .. Afecţiunile reumatice degenerative articulare şi abarticulare- forme clinice şi topografice (diagnostic şi tratament medicamentos) 1/. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza şi boala Oilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic şi tratament medicamentos) 11. Boli reumatice ale copilului: 1A, artrita cronică juvenilă. II. 2biective educaţionale. Să cunoască principiile de diagnostic şi tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. III. 1ezultate aşteptate:
Ca putea să recunoască şi să trateze în faza acută principalele urgenţe din specialitate Ca fi capabil să faca diagnosticul diferenţiat al principalelor sindroame în specialitate
M.dulul 8, anul IIE Ort.pedieATraumat.l.gie
Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/
I. Tematică . 1. Traumatismele umarului: luxaţii, rupturi musculotendinoase şi capsulare, fracturi, semnificaţia funcţionala a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale 2. Complicaţiile immediate şi tardive în traumatismele umarului 3. Traumatismele cotului: luxaţii, fracturi tablou clinic, semnificaţia funcţionala a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicaţiile immediate şi tardive 4. Traumatisme la nivelul pumnului implicaţii terapeutice si funcţionale ale tratamentului ortopedico- chirurgical 5. Traumatismele mFinii: entorse, luxaţii, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo nervoasă, semnificaţia funcţională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicaţii immediate şi tardive . Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico-chirurgicala în funcţie de topografie, de gravitatea leziunilor şi evoluţia funcţională 7. Traumatismele bazinului: disjuncţii, luxaţii, fracturi, semnificaţia terapiei conservatoare ortopedice şi indicaţiile chirurgicale 8. Traumatismele şoldului:luxaţii, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare-aspecte clinice şi semnificaţia funcţională a diverselor atitudini terapeutice .. 2steonecroza aseptică de cap femural 1/. Soldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxaţii entorse, leziuni meniscale, fracturi- semnificaţia funcţională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale 12. Genunchiul operat şi protezat 13. Traumatismele de gleznă: entorse, luxaţii, rupturi de tendon achilean, fracturi-aspecte clinice, semnificaţia funcţională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale 14. Intervenţii ortopedice corective pentru deviaţii axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară si deviaţii ale degetelor 15. Scolioze 1 . Cifoze 17. Hernia de disc lombară operată 18. Traumatismele coloanei vertebrale : fără leziuni neurologice Acu leziuni neurologice 1. . Algoneurodistrofia cu diferite topografii 2/. Amputaţiile 21. Protezarea II. 2biective educaţionale. Să cunoască principiile de diagnostic şi tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate aşteptate:
Ca putea să recunoască şi să trateze în faza acută principalele urgenţe din specialitate Ca fi capabil să faca diagnosticul diferenţiat al principalelor sindroame în specialitate
M.dulul 9, anul IE Pneum.l.gie
Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/
I. Tematică . 1. Astmul bronşic 2. BP2C 3. Bronşiectazia 4. Tuberculoza pulmonară şi sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC 5. Alergoze-penumoconioze . Particularităţile morfo-funcţionale patologice şi farmacoterapeutice la vFrstnici 7. Bolile peretelui toracic 8. ,anifestarile bronho-pulmonare în cadrul altor patologii .. Terapia respiratorie 1/. Explorări în penumofitiziologie II. 2biective educaţionale. Să cunoască principiile de diagnostic şi tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate aşteptate:
Ca putea să recunoască şi să trateze în faza acută principalele urgenţe din specialitate Ca fi capabil să faca diagnosticul diferenţiat al principalelor sindroame în specialitate
M.dulul 10, anul IIE Geriatrie
Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/
I. Tematică . 1. Procesul de îmbatrFnire: teorii şi principii generale, îmbatrFnirea ţesutului conjunctiv, procesele imunologice la vFrstnici, arteroscleroza şi procesele metabolice lipidice 2. Patologia cardio-vasculară la vFrstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburari de ritm, hipertensiunea arterială, tulburarile valvulare, insuficienţa cardiacă, arteriopatiile periferice 3. Patologia respiratorie la vFrstnici: fiziopatologie, infecţii respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstiţiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vFrstnici 4. Patologia digestivă la vFrstnici 5. Tulburarile de nutriţie la vFrstnici . Patologia nefro-urologica şi genitală a vFrstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburarile ginecologice sexualitatea la vFrstnici 7. Tulburările endocrine la vFrstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vFrstnicilor 8. 2steoporoza, osteomalacia şi boala Paget .. Tulburările sanguine la vFrstnici 1/. Pielea vFrstnicilor: modificări involutive şi patologice, Escarele 11. Problemele neurologice ale vFrstnicilor: circulaţia cerebrală, ACC, hemiplegia, boala ParPinson si parPinsoismul, epilepsia, tulburarile de transmisie neuro-musculara, neuropatii periferice, tulburarile medulare si radiculare 12. Tulburările psihice ale vFrstnicului: vizuale, auditive 13. Afecţiunile tumorale la vFrstnici 14. Aspecte de gerontologie socială II. 2biective educaţionale. Să cunoască principiile de diagnostic şi tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate aşteptate:
Ca putea să recunoască şi să trateze în faza acută principalele urgenţe din specialitate Ca fi capabil să faca diagnosticul diferenţiat al principalelor sindroame în specialitate
M.dulul 11, anul IIE Neur.chirurgie
Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 8/
I. Tematică . 1. Traumatisme cranio-cerebrale 2. Traumatisme vertebro-medulare 3. Henrii discale 4. Procese expansive intracraniene 5. Procese expansive intrarahidiene . Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară 7. Diganosticul şi tratamentul comelor II. 2biective educaţionale. Să cunoască principiile de diagnostic şi tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente III. 1ezultate aşteptate:
Ca putea să recunoască şi să trateze în faza acută principalele urgenţe din specialitate Ca fi capabil să faca diagnosticul diferenţiat al principalelor sindroame în specialitate
M.dulul 12, anul IVE Bi.etica
Nr. ore curs. 2/ Nr. ore practică. 2/
I. Tematică. A. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. ,orala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică B. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) C. 1elaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Calori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate D. 1elaţia medic-pacient II - 2 ore 1. ConsimţămFntul informat 1. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 2. 1elaţia medic-pacient minor 3. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient E. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greseală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală F. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă G. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative H. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant I. Probleme etice în genetică si genomică- 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoasterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunatăţirii rasei umane prin intervenţii genetice J. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul stiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiinţifica II. 2biective educaţionale. Înţelegerea principiilor de Bioetică III. 1ezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)
Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica Înţelegerea relaţiei medic- pacient Înţelegerea eticii cercetării Înţelegerea eticii în transplant Înţelegerea eticii paliaţiei
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE E,UCAŢIONALE GENERALEE
Să acumuleze cunoştinţele teoretice necesare practicării specialităţii de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare (,F1) la pacienţii de toate vFrstele Să deosebească abilităţile necesare executării intervenţiilor specifice: infiltraţii, blocuri de nervi, etc Să inveţe să coordoneze echipa multidisciplinară de reabilitare medicală Domeniul de competenţă în ,F1 1eabilitarea medicală şi 2,S-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalităţii, Dizabilităţii şi Sănătăţii-2,S), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene şi internaţionale. Evaluarea în ,F1 Diagnosticul în ,F1 Principalele intervenţii pentru sănătate în ,F1 (1) (informarea, educaţia, tratamentele medicale, programe de ,F1) Principalele intervenţii pentru sănătate în ,F1 (2) proceduri specifice de ,F1 - totalitatea agenţilor fizici cu efecte terapeutice. Evaluarea rezultatelor în ,F1 Evaluarea calităţii vieţii QoL în ,F1 VinetologiaE Analiza mersuluiE Analiza mişcăriiE Posturografia. 2rteze şi proteze. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilităţi. Tehnologii avansate de asistare in ,F1. Consideraţii privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă şi alte situaţii referitoare la persoanele cu dizabilităţi. Cercetarea în ,F1. Considerente etice în ,F1. Balneologia în ,F1 (Factori Naturali Terapeutici şi Cura Balneară). ,anagementul calităţii în ,F1 Educaţia ştiinţifică şi formarea profesioniştilor în ,F1 Dezvoltarea şi evaluarea echipei de ,F1 şi a bunei practici multidisciplinare. 1eabilitarea în comunitate. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE E,UCAŢIONALE SPECICICEE Cunoaşterea principiilor şi a managementului reabilitării în: Afecţiunile sistemului nervos Afecţiunile ortopedice Afecţiunile musculoscheletale Alte afecţiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace şi vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecţiuni ale persoanelor vFrstnice, afecţiuni ale copiilor cu dizabilităţi, îngrijirea rănilor, afecţiuni ale vezicii urinare şi a intestinului, transplantul de organe. REZULTATE AŞTEPTATE (STAN,AR, PROCESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiE Ca practica specialitatea de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare la nivel european de pregătire avFnd în vedere ca atFt Curriculum cFt şi tematica sunt în concordanţă cu recomandările UE,S Secţiunea de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare Ca înţelege, va trata şi va integra în mod comprehensiv atFt necesităţile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cFt şi problemele sociale, familiale şi profesionale ale acesteia.
Examenul de medic specialistE
Probe de evaluare, specifice programului:
- probă scrisă DA - examen clinic DA - probă de abilităţiAmanualităţi DA - probă pe casetă video - probă operatorie - dizertaţie
TEMATICA ,E EXAMEN
Pentru examenul scris de medic specialist de Medicina Cizică Mi de Reabilitare Medicală inclusiv pentru examenele de .cupare a p.sturil.r de specialitate, atFt la adult, i cFt Mi la c.pii. 1. Istoricul şi Examenul Fizic la adulţi şi copii în 1eabilitarea ,edicală. 2. Tulbura� ri Neurogene de Comunicare la Adult, i si Copii şi Evaluare şi Intervent, ie Psihologica� în 1eabilitarea ,edicală 3. Analiza ,ersului: Tehnologie şi Aplicat, ii Clinice. 4. Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, DobFndirea Independent, ei Funct, ionale. 5. Imagistica� Neurologica� şi ,usculo-Scheletica� . . Electrodiagnosticul în 1eabilitarea ,edicală. 7. 1eabilitarea şi Protezarea Post-Amputat, ie a ,embrelor Superioare, şi a ,embrelor Inferioare. 8. Dispozitive 2rtotice Pentru ,embrele Superioare şi Inferioare şi 2rtezele Spinale. .. Fotolii 1ulante şi Tehnologii Avansate de 1eabilitare. 1/. Vinesiologie. 11. Exercit, iul Terapeutic. 12. ,anipula� rile, Tract, iunile, ,asajul şi ,edicina Alternativă şi Complementara în 1eabilitare. 13. Proceduri cu Agent, i Fizici joasă şi medie frecvenţă şi electrostimulare neuro-musculară (ESN,AFES).
14. Proceduri cu Agenţi Fizici inaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, TePar, microunde, etc. 15. Proceduri cu Agenţi Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infrarosii,lumina polarizată, etc.
1 . Proceduri cu diverşi alt, i Agenţi Fizici precum magnetoterapie: PE,F, 1,SE unde de şoc extracorporeale (ESOT)E vibratii, etc.
17. Proceduri cu Agenţi Fizici pentru hidroterapie şi termoterapie. 18. Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima.
1. . Indicaţii pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicaţiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecţiuni. 2/. Tehnica infiltraţiilor la Nivelul Articulat, iilor Periferice şi a T, esuturilor ,oi. 21. Tehnica infiltraţiilor la Nivelul Coloanei Certebrale. 22. 1eabilitarea Pacient, ilor cu Afect, iuni ale Deglutit, iei. 23. ,anagementul Disfunct, iilor Cezicii Urinare. 24. Intestinul Neurogen: Disfunct, ie şi 1eabilitare. 25. Controlul Spasticita� ţii. 2 . Disfunct, ia şi Dizabilitatea Sexuala� . 27. Prevent, ia şi ,anagementul Pla� gilor Cronice. 28. 1eabilitarea Cardiaca� . 2. . 1eabilitarea Pulmonara� . 3/. 1eabilitarea 2cupat, ionala� şi I r ncadrarea în ,unca� a Persoanelor cu Dizabilita� ţi. 31. Bolile 1eumatice Inflamatorii. P1, SA, AP. 32. Boli 1eumatice Degenerative şi ,etabolice (Guta, Condrocalcinoza) 33. Afect, iunile Neuro- ,usculo-Scheletice ale 1egiunii Cervicale. 34. Afect, iunile ,usculo-Scheletice ale ,embrului Superior. 35. Afect, iunile ,usculo-Scheletice ale ,embrului Inferior. 3 . Lombosacralgia. 37. 2steoporoza. 38. Durerea Cronica� . 3. . Durerea ,usculara� . 4/. ,edicina Sportiva� . 41. Afect, iunile Neuronului ,otor. 42. 1eabilitarea Pacient, ilor cu Neuropatii. 43. Afect, iunile ,iopatice. 44. Leziunea Cerebrala� Traumatica� I.: Definiţii, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea şi tratarea leziunii cerebrale traumatice, ,ăsurătorile comportamentale ale reacţiei şi cogniţiei, Evaluarea şi managementul reabilitării pacienţilor internaţi. 45. Leziunea Cerebrala� Traumatic II.: Evaluarea funcţională şi conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoţionale şi de dispoziţie în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, 1ezultate, integrarea în comunitate, resurse şi prevenţie 4 . Accidentele Casculare Cerebrale I.: Definiţii, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, ,anagementul accidentului vascular cerebral acut. 47. Accidentele Casculare Cerebrale II.: 1eabilitarea deficitelor şi dizabilităţii legate de accidentul vascular cerebral, Tranziţia către comunitate, urmărirea evoluţiei şi îngrijirile pe termen lung, 1ezultatele reabilitării. 48. Tulbura� rile Degenerative de ,is, care ale Sistemului Nervos Central. 4. . Scleroza ,ultipla� .
5/. Paralizia Cerebrala� (*) Pediatrie.
51. ,ielomeningocelul şi alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie 52. Traumatismele Certebro-,edulare I.: Epidemiologie, Anatomia, mecanică şi sindroamele leziunilor traumatice, Clasificarea traumatismelor vertebro-medulare, Leziuni vertebro-medulare nontraumatice, Consecinţele traumatismelor vertebro-medulare. 53. Traumatismele Certebro-,edulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicaţiile secundare. 54. Boala Casculara� Periferica� a ,embrului Inferior. 55. 1eabilitarea Persoanelor cu Cancer. 5 . 1eabilitarea în Arsuri.
57. 1eabilitarea Pacient, ilor Geriatrici. 58. Transplantul de 2rgane: Intervent, ii de 1eabilitare pentru ,aximizarea 1ezultatelor.
* Subiectele 51 si 52 sunt obligatorii pentru posturile de Reabilitare Pediatrică Bibli.grafieE 1. Braddom 1. ,edicină Fizică şi de 1eabilitare. Ed IC-a. Elsevier 2/15 2. Cartea Alba a Specialităţii de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare în Europa. Traducerea în limba romFnă a Ohite BooP in PhIsical and 1ehabilitation ,edicine in EU12PE. Europa ,edicophIsica, vol42, No. 4, 2// . 3. Field of Competence of PhIsical and 1ehabilitation ,edicine PhIsicians UE,-P1, Ediţia 2/14 Partea I 4. Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Şănătăţii. Traducere în limba romFnă a International Classification of Functioning, DisabilitI and Health. OH2 2//1. 5. 1aport ,ondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba romFnă a Oorld 1eport on DisabilitI. OH2 2/11. . Alexander ,, ,atthews D. Pediatric 1ehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2/1/. Demos ,edical. 7. 1ădulescu A, Burtan ,. Electroterapie. Ediţia a II-a. Editura ,edicală. Bucureşti 2/14 8. TelePi N. et al. Cura Balneoclimatică în 1omania. Ed. Sport Turism. 1.84 .. Sbenghe T. Vinesiologie - Ştiinţa ,iscării. Ed. ,edicală, 2//2 1/. Ionescu 1. Esenţialul in 1eumatologie. Ed. Amaltea 2//7 Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere) Bilanţ articular- 2// Bilanţ muscular- 2// Interpretare de 1adiografii ale sistemului osteoarticular 2// Interpretare de Computer tomograf- 15/ Interpretare de 1ezonanţă magnetica 1// Interpretare de Scintigrafie- 1/ Interpretare de 2steodensiometrie- 1// Infiltraţii periarticulare- 5/ Infiltraţii intraarticulare- 2/ Analiza lichidului sinovial- buletine 2/ Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică- / Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale- / Interpretare de Electromiografii- / Buletin de analize factori naturali terapeutici- 1/ Prezentare de referate- 1/
Prezentare de cazuri- 2/ Examenul clinic, bilanţul muscular şi articular al copilului Evaluarea mersului şi a posturii la copil Interpretare de 1adiografii ale sistemului articular- 4/ la copil Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale- 1/ la copil Interpretarea de electromiografii- 1/ la copil
2. ,REPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ME,ICULUI SPECIALIST ÎN ME,ICINA CIZICĂ ŞI ,E REABILITARE 2.1. C.mpetenţa pr.fesi.nală intrinsecă specialităţii - Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): o Ca practica specialitatea de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare la nivel european de pregătire avFnd în vedere ca atFt Curriculum cFt şi tematica sunt în concordanţă cu recomandările UE,S Secţiunea de ,edicină Fizică şi de 1eabilitare o Ca înţelege, va trata şi va integra în mod comprehensiv atFt necesităţile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cFt şi problemele sociale, familiale şi profesionale ale acesteia.
2.2. ,repturi Să practice specialitatea în regim public sau privat, în spital, policlinici sau cabinet, în bazele de tratament din staţiuni balneare, sanatorii balneare, etc Să ceară opinii profesionale experţilor din clinici universitare Să prescrie proteze, orteze, scaune rulante şi alte dispozitive de asistare Să participe la stagii de perfecţionare în clinici universitare Să participe la proiecte de cercetare ştiinţifică, studii clinice, etc Să susţină examenul de Board European UE,S-P1, Să participe la cursuriAspecializări europene şi internaţionale Să participe la obţinerea de atestate pentru studii complementare Să fie ales în structurile de conducere ale asociaţiei profesionale "Societatea 1omFnă de 1eabilitare ,edicală"
2. . Obligaţii
- Să respecte principiile de etică în reabilitarea şi îngrijirea persoanei cu dizabilitate - Să se perfecţioneze pe toată durata practicării specialităţii - Să obţină acordul informat al pacientului
2.4. M.dulele de pregătire, similare un.r atestate de studii c.mplementare din cuprinsul pregătirii, care intră in standardul pr.fesi.nal şi p.t fi practicate urmare .bţinerii titlului de medici specialistE
Infiltraţii periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică Ecografie musculoscheletală Electromiografie Terapia Durerii Balneoterapie Podiatrie 2.5. ,.meniile adiLi.nale de dezv.ltare pr.fesi.nală în specialitate, prin f.rmare specializată suplimentară (atestate de pregătire c.mplementară existente în legislaţia MS), ulteri.r .bţinerii titlului de medic specialistE ,anagementul Serviciilor de Sănătate ,anagementul ,edical al Dezastrelor Îngrijiri paliative Acupunctură Homeopatie Apifitoterapie ,edicină Aerospaţială
PRIN ACEASTA SE CERTICICĂ LEGALITATEA ŞI CORECTITU,INEA
,ATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREŞE,INTELE COMISIEI ,E SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,
Prof. Dr. ,ihai Berteanu
Preşedinte al Comisiei de Specialitate ,edicină Fizică şi de 1eabilitare Semnatura:
ME,ICINĂ CIZICĂ ŞI ,E REABILITARE
Durata 4 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI
1. ,EDICINĂ FIZICĂ şi de 1EABILITA1E- 1/ luni (anul I) + 1 b luni (anul III şi IC) 2. ,EDICINĂ FIZICĂ şi de 1EABILITA1E PEDIAT1ICĂ- 3 luni 3. EC2DIAGN2STIC NEU12-,USCUL2-SCHELETAL- 2 luni 4. ELECT12,I2G1AFIE- 2 luni 5. NEU12L2GIE- 5 luni
. CA1DI2L2GIE- 2 luni
7. 1EU,AT2L2GIE- 2 luni 8. 21T2PEDIE- T1AU,AT2L2GIE- 2 luni
.. PNEU,2L2GIE- 1 lună 1/. GE1IAT1IE- 1 luna
11. NEU12CHI1U1GIE- 1 luna 12. BI2ETICĂ- 2 săptămFni
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV 1 7 . 5 8 1/ 11 1 3 4 2 1 12
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ME,ICINĂ INTERNĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA INTERNA
Definiţia specialităţii:
,edicina interna este disciplina medicala de baza responsabila de ingrijirea adultilor cu boli complexe, atit in spital cit si in ambulator. Ea este centrata pe pacient, bazata pe stiinta si supusa principiilor etice si holistice de ingrijire. ,edicina interna este o disciplina clinica si stiintifica care creeaza si promoveaza cunoasterea medicala, metode si abilitati clinice. Ea analizeaza rezultatele altor specialitati medicale si le integreaza in strategii de diagnostic, tratament si ingrijire pentru pacientul individual.
,edicina interna este disciplina medicala de baza responsabila de ingrijirea adultilor cu boli complexe, atit in spital cit si in ambulator. Ea este centrata pe pacient, bazata pe stiinta si supusa principiilor etice si holistice de ingrijire. ,edicina interna este o disciplina clinica si stiintifica care creeaza si promoveaza cunoasterea medicala, metode si abilitati clinice. Ea analizeaza rezultatele altor specialitati medicale si le integreaza in strategii de diagnostic, tratament si ingrijire pentru pacientul individual.
,edicul internist este un medic educat in bazele stiintifice ale medicinii, specializat in evaluarea, diagnosticul si tratamentuln problemelor medicale generale, prezentarilor atipice ale bolilor, problemelor multiple la aceeasi persoana si prin consecinta problemelor medicale complexe si bolilor sistemice. ,edicul internist este capabil sa trateze urgente medicale neselectate si sa trateze pacientii holistic si etic luind in considerare toti factorii psihosociali si medicali pentru a creste calitatea vietii. El valorizeaza ingrijirea continua a pacientilor indiferent de natura suferintelor si este dedicat dezvoltarii sale profesionale continue. ,edicul internist practica medicina bazata pe dovezi a adultului. El poate indeplini mai multe roluri, incluzind sfatul clinic medical, educatia medicala, conducerea si tratamentul.
Conform cerintelor UE,S European Board of Internal ,edicine (octombrie 1..5), medicul internist trebuie sa aiba cunostinte aprofundate privind diagnosticul si tratamentul bolilor medicale acute si sa fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor in varsta.
In atributia medicului specialist in medicina interna intra si diagnosticul si tratamentul urmatoarelor categorii de bolnavi : bolnavi cu afectiuni multiple sau maladii complicate multipluE bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febra de etiologie necunoscuta)E bolnavi cu afectiuni severe si probleme medicale complexeE o parte din bolnavii diagnosticati sau tratati initial de specialistii de organ.
2. ,urata pregatirii in medicina InternaE 5 ANI ORGANIZAREA PROGRAMULUI Durata programului Numar total de ani 5 (cinci) Numar total de module 12 (douasprezece) + 2 module teoretice (cursuri dupaamiaza) Modulul 1 Urgente medicale Numar de luni/modul 6 Ore curs/saptamana 2 timp de 4 luni Modulul 2 Medicina interna Numar de luni/modul 18 Ore curs/saptamana 2 timp de 6 luni Modulul 3 Cardiologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 4 Pneumologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 5 Gastroenterologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 6 Reumatologie Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 7 Nefrologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 8 Hematologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 9 Diabetologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 10 Neurologie Numar de luni/modul 3 Ore curs/saptamana 2 Modulul 11 Boli infectioase Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 12 Ecografie si imagistica medicala Numar de luni/modul 4 Ore curs/saptamana 2 Modulul 13 Etica medicala Ore curs/saptamana 2 ore /sapt timp de 5 saptamani Modulul 14 Expertiza capacitatii de munca Ore curs/saptamana 2 ore/sapt timp de 5 saptamani Total ore pregatire teoretica 388 ore Total ore pregatire practica 24000 ore 3. Organizarea stagiil.r Pregatirea rezidentilor trebuie sa se faca in Clinicile Universitare din tara si in Spitalele Judetene si ,unicipale acreditate de catre ,S ( Centrul National de Perfectionare Postuniversitara al ,edicilor si Farmacistilor) si de Universitatile de ,edicina si Farmacie de Stat. Stagiile se vor efectua sub indrumarea medicilor sefi de sectie, medicilor primari recunoscuti pentru gradul inalt de calificare in specialitatea respectiva pentru aptitdinile didactice si pentru calitatile etice si morale. In fiecare stagiu rezidentul va avea un indrumator care trebue sa certifice efectuarea activitatilor practice, inclusiv redactarea foilor de observatie cu evolutia pacientului, a documentelor de externare si a stabilirii relatiei cu pacientii si familiile acestora. Cerintele minimale necesare unui centru de ,edicina Interna de pregatire sunt: - Asigurarea unui raport de paturi Arezident de 5-7 A1 - Seful sectiei trebuie sa fie medic primar de medicina interna sau specialitate medicala - Dotare minima: laborator de explorari biologice, radiologice, ecocardiografie, laborator ECG, teste stress, explorari endoscopice (digestive, bronsice), eventual prelevare de biopsie hepatica si pleurala. - Forma de pregatire continua care constau care constau in : sedinte de referate stiintifice, prezentari de cazuri si confruntari anatomo-clinice, eventual conferinte stiintifice periodice. Stagiile se vor incheia cu o apreciere finala constind intr-o prezentare de caz clinic dupa metodologia examenului de specialitate si daca seful serviciilor unde se efectueaza stagiul considera necesar si o testare a cunostiintelor teoretice. 4. Trunchiul c.mun Trunchiul comun reprezinta pregatirea de baza a oricarui medic specialist in specialitati nechirurgicale. Trunchiul comun este identic pentru specialitatea ,edicina Interna si celelalte specialitati medicale. Pentru specialitatea de medicina interna si specialitatile medicale pregatirea de rezidentiat incepe in primii 2 ani printr-un trunchi comun de medicina interna format din: - 6 luni intr-un serviciu de urgenta sau pacienti gravi (UPU al unui spital de urgenta„ ATI sau alt serviciu de ingrijiri pacienti gravi (USTAC„ Ingrijire pulmonara intensiva„ etc} prin rotatie. - 3 stagii de 4 luni la alegere in cardiologie„ pneumologie„ gastroenterologie„ reumatologie (pentru rezidentii din aceste specialitati stagiul respectiv va fi efectuat dupa terminarea trunchiului comun„ cele 3 stagii ramase fiind obligatorii} - Un stagiu de 6 luni de medicina interna Urmatorii 3 - 4 ani vor fi dedicati pregatirii in specialitatea aleasa. Pentru specialitatea medicina interna se vor completa stagiile neefectuate cuprinse in baremul de pregatire. 5. Tematica si baremul activitatil.r practice. Se recomanda ca expunerile teoretice sa ia forma unei conferinte de sinteza , cu subiecte de activitate privind diagnosticul si terapia bolilor incluse in tematica. Exemple: - Atitudinea in fata unui bolnav cu durere toracica sau dispnee acutaE - Locul si limitele examenului endoscopic in patologia colonuluiE - Tratamentul antiaritmic - Tulburari hidroelectrolitice si acidozele bazice in bolile renale: diagnostic si tratamentE - Nefropatii tubulo-interstitiale medicamentoaseE - Infectii urinare cu germeni multirezistenti : evaluare si tratament, etc.
6. C.ntinutul stagiil.r. Stagiul de medicina interna si cele de specialitati vor cuprinde teoretic si practic urmatoarele entitati patologice: 1. Bronşita cronică.Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia 3. Astmul bronşic 4. Abcesul pulmonar 5. Cancerul bronşic
. Fibrozele pulmonare interstiţiale difuze
7. Insuficienţa respiratorie ac si cr
8. Pleureziile
.. Endocardita infectioasă
1/. Calvulopatiile mitrale şi aortice
11. Tulburările de ritm ale inimii 12.Tulburările de conducere ale inimii
13. Pericarditele 14. ,iocarditele şi cardiomiopatii 15. Cardiopatia ischemică 1 . Cordul pulmonar cronic
17. Insuficienţa cardiacă acuta si cronica 18. Tromboembolismul pulmonar
1. . Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară 2/. Glomerulonefritele acute, rapid progresive şi cronice 21. Sindromul nefrotic 22. Nefropatii interstiţiale acute şi cronice 23. Insuficienţa renală acută 24. Boala cronica de rinichi 25. Ulcerul gastric şi duodenal E esofagita de reflux 2 . Cancerul gastric 27. Cancerul colo-rectal 28. Hepatita cronică 2. . Cirozele hepatice 3/. Pancreatite acute şi cronice 31. Cancerul de pancreas 32. Hemoragiile digestive superioare 33. Anemiile feriprive 34. Anemiile megaloblastice 35. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice 3 . Leucoza limfatică cronică 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esentială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) 38. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice 3. . Limfoame maligne 4/. 1eumatismul articular acut 41. Poliartrita reumatoidă 42. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de ţesut conjunctiv) 43. Casculite sistemice 44. Spondiloartropatiile 45. Tromboflebitele 4 . Bolile aortei şi arterelor periferice 47. Infecţiile urinare 48. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portal sistemică 4. . Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al comelor
7. Baremul activitatil.r practice Activitatile practice (,anevrele) pot fi efectuate pe parcursul intregii pregatiri de rezidentiat. ,anevrele practice care trebue efectuate siAsau interpretate vor fi consemnate in caietul de stagiu (Log-boocP) sub semnatura si parafa celui care a asistat si raspunde de efectuare. Acesta ar putea fi realizat si in format electronic, dar trebue sa aibe obligatoriu confirmarea activitatilor sub semnatura si raspunderea indrumatorului direct. Fiecare rezident primeste acest caiet la intrarea in stagiu si trebue (obligator) sa il predea completat la inscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a facut stagiile (inclusiv in strainatate). 1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 2// 2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie 5/ şi determinarea gazelor sanguine 5/): 3. Interpretarea electrocardiogramei: 25/ 4. Efectuare electrocardiograme - 3/ 5. Interpretare a ecocardiografiei: 1// ecocardiografii (cu efectuare a 25) . Interpretare a ecografiei abdominale: 1// ecografii (cu efectuare a 25) 7. Toracocenteza: 1/ toracocenteze 8. Paracenteza: 1/ paracenteze .. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 1/ de manevre pe manechin 1/. Defibrilare şi cardioversia: 1/ manevre - 11. Interpretarea rezultatelor de sFnge periferic şi maduvă pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, şi cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): / buletine din sFngele periferic, 3/ buletine maduvă osoasă, / buletine probe de coagulare 12. Asistare la esogastroscopie: 2/ manevre - 13. Asistare la colonoscopie:2/ manevre - 14. Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică şi abdominală: 5/ buletine 15. Interpretare scintigrafia osoasă - 1/ 1 . Asistarea şi interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselor 17. Efectuarea si interpretarea indicelui glezna - brat - 5/ 18. Efectuarea testului de mers minute - 2/ teste 1.. Interpretarea a 3/ CT si 1,N toracice 2/. Interpretarea a 3/ CT si 1,N abdominale 8. Repartitia si durata stagiil.r pe ani de rezidentiat Anii 1 si 2 = 24 luni A Trunchiul c.mun pentru t.ate specialitatile medicale - Urgente medicale - luni in servicii UPU, ATI - Cardiologie - 4 luni - Pneumologie - 4 luni - Gastroenterologie - 4 luni - 1eumatologie - 4 luni - ,edicina interna - luni 2rdinea de efectuare in cei 2 ani este indiferenta. Se vor efectua obligatoriu 3 din cele 4 stagii de 4 luni. Anii si 4 = 24 luni - Nefrologie - 3 luni - Hematologie - 3 luni - Diabet - 3 luni - Neurologie - 3 luni - Boli infectioase - 4 luni - Ecografie si imagistica medicala - 4 luni In acesti 2 ani se va efectua si stagiul neefectuat din cele de 4 luni din trunchiul comun. Stagiul de ecografieAimagistica se va efectua in servicii de radiologie sau medicina interna in care lucreaza minim 1 medic primar cu competenta in ecografie si exista minim 2 ecografe. In cursul acestor 2 ani se vor sustine in afara programului de spital (dupa amiaza) 1/ cursuri de etica medicala si 1/ cursuri de expertiza a capacitatii de munca. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 1/ si mentonat in caietul de rezident. Anul 5 = 12 luni - ,edicina interna Structura programului Modulul 1, anul I: Urgente medicale Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 1. Tematică. Principalele urgente medicale. 2. Obiective educaţionale. Examinarea pacientul in urgenta. Cunoasterea si interpretarea diferitelor investigatii necesare in situatii de urgenta. Recomandarea judicioasa a investigatiilor unui pacient in urgenta. Diagnosticul si tratamentul principalelor urgente medicale. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile„ dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. Rezidentul trebue sa obtina o anamneza minimala coerenta de la pacientul in urgenta sau de la apartinatori (in cazul pacientului inconstient}; sa poata efectua un examen fizic corect; sa poata prescrie principalele investigatii adecvate fiecarei situatii de urgenta. Rezidentul trebue sa poata intuba un pacient in urgenta„ sa instaleze o linie venoasa preferica sau centrala„ sa faca o punctie arteriala. Modulul 2, anul I sau II si V (6 V 12 luni): Medicina interna Nr. ore curs. 48 Nr. ore practică. 600 1. Tematică. Se vor cunoaste„ diagnostica si trata bolile din lista de mai jos: 1. Bronşita cronică.Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene„ virale„ cu micoplasma„ chlamidia 3. Astmul bronşic 4. Abcesul pulmonar 5. Cancerul bronşic 6. Fibrozele pulmonare interstiţiale difuze 7. Insuficienţa respiratorie ac si cr 8. Pleureziile 9. Endocardita infectioasă 10. Valvulopatiile mitrale şi aortice 11. Tulburările de ritm ale inimii 12.Tulburările de conducere ale inimii
13. Pericarditele 14. Miocarditele şi cardiomiopatii 15. Cardiopatia ischemică 16. Cordul pulmonar cronic 17. Insuficienţa cardiacă acuta si cronica 18. Tromboembolismul pulmonar 19. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară 20. Glomerulonefritele acute„ rapid progresive şi cronice 21. Sindromul nefrotic 22. Nefropatii interstiţiale acute şi cronice 23. Insuficienţa renală acută 24. Boala cronica de rinichi 25. Ulcerul gastric şi duodenal ; esofagita de reflux 26. Cancerul gastric 27. Cancerul colo-rectal 28. Hepatita cronică 29. Cirozele hepatice 30. Pancreatite acute şi cronice 31. Cancerul de pancreas 32. Hemoragiile digestive superioare 33. Anemiile feriprive 34. Anemiile megaloblastice 35. Anemiile hemolitice: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 36. Leucoza limfatică cronică 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică„ policitemia vera„ trombocitemia esentială„ metaplazia mieloidă cu mieloscleroză} 38. Sindroame hemoragipare: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 39. Limfoame maligne 40. Reumatismul articular acut 41. Poliartrita reumatoidă 42. Colagenoze (lupus eritematos„ sclerodermia„ dermatomiozite„ boala mixtă de ţesut conjunctiv} 43. Vasculite sistemice 44. Spondiloartropatiile 45. Tromboflebitele 46. Bolile aortei şi arterelor periferice 47. Infecţiile urinare 48. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portal sistemică 49. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al comelor
1. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 2. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient medical„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie si de tratament al bolilor enumerate si sa poata stabili indicatia de tratament de specialitate. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele biologice si imagistice privind patologia mentionata. Modulul 3, anul I sau II: Cardiologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolilor cardiace frecvente. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. HTA„ cardiopatia ischemica„ insuficienta cardiaca„ valvulopatiile„ principalele aritmii„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient cardiac„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in cardiopatiile comune„ sa stabileasca planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte cardiopatii. Rezidentul trebue sa fie capabil sa efectueze si sa interpreteze o electrocardiograma. Sa interpreteze rezultatul unei probe de efort. Rezidentul trebue sa fie capabil sa efectueze si interpreteze corect o proba de mers 6 minute si un indice glezna-brat. Rezidentul trebue sa fie capabil sa interpreteze o ecocardiografie si o ecografie vasculara si sa efectueze o ecocardiografie in care sa obtina datele morfologice si functionale primare (dimensiuni cavitati„ aspect si functie valve„ fractie de ejectie„ contractilitate„ functie diastolica}. Rezidentul trebue sa fie capabil sa interpreteze datele examenului radiologic clasic si prin tomografie computerizata a cordului si aortei. Rezidentul trebue sa fie capabil sa recunoasca necesitatea si sa efectueze defibrilarea. Modulul 4, anul I sau II: Pneumologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile pulmonare frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii„ BPCO„ Astm bronsic„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient pulmonar„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in pneumopatiile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al pneumopatiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte pneumopatii. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul spirografic si al gazelor sanghine. Rezidentul trebue sa poata efectua punctia pleurala si sa interpreteze aspectul macroscopic si rezultatele de laborator privind lichidul pleural. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata pulmonara. Modulul 5, anul I sau II: Gastroenterologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile digestive frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. BRGE„ Ulcer„ Cancer digestiv„ Ciroza hepatica„ Hepatite cronice„ Pancreatite„ Intestin iritabil„ Boli inflamatorii intestinale„ Litiaza biliara„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientdigestiv„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in bolile digestive comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al bolilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalteboli digestive. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul endoscopic digestiv superior si inferior . Rezidentul trebue sa poata efectua punctia abdominala si sa interpreteze aspectul macroscopic si rezultatele de laborator privind lichidul peritoneal. Rezidentul trebue sa poata efectua si interpreta o ecografie abdominala. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata abdominala. Modulul 6, anul I sau II: Reumatologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile articulare frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor articulare frecvente (ex. spondiloza„ artrita reumatoida„ spondiloartropatii„ artroze„ colagenoze„ guta„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientreumatologic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in bolile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al celor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalteboli reumatice. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic si ecografic osteo-articular. Rezidentul trebue sa poata interpreta aspectul investigatiile imunologice din reumatologie. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata osteoarticulara. Modulul 7, anul II, III sau IV: Nefrologie Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 3. Tematică. Bolile renale frecvent intilnite in practica medicala. 4. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronica de rinichi cu stadializare„ insuficienta renala acuta„ litiaza urinara„ pielonefritele„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 5. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}. Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacient renal„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in nefropatiile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al nefropatiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlaltenefropatii. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenelebiologice privind functia renala. Rezidentul trebue sa poata interpreta ecografia„ examenul radiologic clasic si tomografia computerizata renala. Modulul 8, anul II, III sau IV:Hematologie Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 1. Tematică. Bolile de singe frecvent intilnite in practica medicala. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor de singe frecvente (ex. anemii„ sindroame mieloproloferative„ limfoame„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacienthematologic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie inhemopatiile comune„ sa stabileasca planul de terapeutic al hemopatiilor nemaligna si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte hemopatii.
Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele morfologice ale singelui si maduvei hematogene.
Modulul 9, anul II, III sau IV: Diabetologie si boli de nutritie
Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300
1. Tematică.Diabetul zaharat. Guta. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul diabetului zaharat tip 2 si diagnosticul celorlalte forme de diabet„ diagnosticul bolilor metabolice comune. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientdiabetic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie„ sa stabileasca planul de terapeutic aldiabetului tip 2. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele biologice privind diabetul.
Modulul 10, anul II, III sau IV: Neurologie
Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300
1. Tematică. Bolile neurologice acute si manifestarile neurologice in bolile interne. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul bolilor neurologice frecvent intilnite in practica de medicina interna (ex. accidente vasculare cerebrale„ come„ polinevite„ etc}. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientneurologic„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie in urgentele neurologice si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a celorlalte neuropatii.
Rezidentul trebue sa poata interpreta rezultatul examinarii lichidului cefalorahidian (si eventual face punctie lombara}.
Rezidentul trebue sa poata interpreta examenul radiologic clasic si tomografia computerizata craniocerebrala.
Modulul 11, anul II, III sau IV: Boli infectioase
Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400
1. Tematică. Infectiile frecvente. 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea„ diagnosticul si tratamentul infectiilor frecvente. Recunoasterea bolilor care necesita investigatii de specialitate si trimetere la specialist. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Rezidentul va fi capabil sa examineze un pacientmedical„ sa diagnosticheze si sa stabileasca planul de investigatie al unei infectii„ sa stabileasca planul de terapeutic al infectiilor frecvente si sa stabileasca indicatia de investigatie speciala a unei infectii. Rezidentul trebue sa poata interpreta examenele biologice privind infectiile.
Modulul 12, anul II, III sau IV: Ecografie
Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400
1. Tematică. Ecografia generala (cardiaca si abdominala} 2. Obiective educaţionale. Efectuarea si interpretarea ecografiei cardiace generale si abdominale. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Rezidentul va fi capabil sa examineze ecografic cardiac primar si abdominal un pacient si sa interpreteze rezultatele.
.
Modulul 13, anul II, III sau IV: Etica medicala
Nr. ore curs. 10 Nr. ore practică. 0
1. Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea principiilor eticii medicale„ implicatiile lor legale. 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Rezidentul va cunoaste principiile eticii medicale si implicatiile lor
Modulul 14, anul II, III sau IV: Expertiza capacitatii de munca
Nr. ore curs. 10 Nr. ore practică. 0
1. Tematică. Cunoasterea principiilor de stabilire a capacitatii de munca 2. Obiective educaţionale. Cunoasterea normelor de stabilire a gradului de invaliditate si investigatiile necesare pentru aceasta . 3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire}.
Rezidentul va cunoaste conditiile de stabilire a gradului de invaliditate.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:
- Capacitatea preluarii unei anamneze informative coerente - Capacitatea de a efectua un examen fizic complet - Capacitatea de a solicita, eventual efectua si interpreta investigatiile necesare - Capacitatea de a stabili un plan de investigatie si tratament - Recunoasterea situatiilor care necesita investigatii si tratament de specialitate - Cunoasterea si recomandarea masurilor profilactice - Capacitatea de a stabili o relatie adecvata cu pacientul si familia SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE: - Ierarhizarea prioritatilor diagnostice in patologiile multiple - Diagnosticul in caz de comorbiditati - Tratamentul pacientilor cu comorbiditati REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: - Manevre pe care le va efectua independent: o Punctii venoase o Punctii arteriale o Inserarea unei linii venoase periferice o Toracenteza o Paracenteza o Punctia lombara o InĂectii intradermice, subcutane, intramusculare o Insertia unui tub nasogastric o Cateterizarea vezicala la barbat si femeie o Electrocardiograma (cu interpretare) o Monitorizare Holter (interpretare) o Test de efort o Spirometrie o Masurarea tensiunii arteriale o Indicele brat-glezna o Ecografie generala o Test de mers 6 min. - Manevre care le poate efectua, eventual cu supraveghere o Insertia de linie venoasa centrala o Insertie de cateter arterial o Punctie si aspiratie articulara o Punctie sternala o Intubatie o Ecografie specializata o Ventilatie noninvaziva
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare„ specifice programului:
- probă scrisă Da - examen clinic Doua probe clinice - probă de abilităţiI/manualităţi Abilitatile se testeaza prin caietul de rezident (log-book} - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Proba de interpretare investigatii - dizertaţie Nu
TEMATICA DE EXAMEN
1. Bronşita cronică.Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene„ virale„ cu micoplasma„ chlamidia 3. Astmul bronşic 4. Abcesul pulmonar 5. Cancerul bronşic 6. Fibrozele pulmonare interstiţiale difuze 7. Insuficienţa respiratorie ac si cr 8. Pleureziile 9. Endocardita infectioasă 10. Valvulopatiile mitrale şi aortice 11. Tulburările de ritm ale inimii 12.Tulburările de conducere ale inimii 13. Pericarditele 14. Miocarditele şi cardiomiopatii 15. Cardiopatia ischemică 16. Cordul pulmonar cronic 17. Insuficienţa cardiacă acuta si cronica 18. Tromboembolismul pulmonar 19. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară 20. Glomerulonefritele acute„ rapid progresive şi cronice 21. Sindromul nefrotic 22. Nefropatii interstiţiale acute şi cronice 23. Insuficienţa renală acută
24. Boala cronica de rinichi 25. Ulcerul gastric şi duodenal ; esofagita de reflux 26. Cancerul gastric 27. Cancerul colo-rectal 28. Hepatita cronică 29. Cirozele hepatice 30. Pancreatite acute şi cronice 31. Cancerul de pancreas 32. Hemoragiile digestive superioare 33. Anemiile feriprive 34. Anemiile megaloblastice 35. Anemiile hemolitice: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 36. Leucoza limfatică cronică 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică„ policitemia vera„ trombocitemia esentială„ metaplazia mieloidă cu mieloscleroză} 38. Sindroame hemoragipare: clasificare„ diagnostic„ principii terapeutice 39. Limfoame maligne 40. Reumatismul articular acut 41. Poliartrita reumatoidă 42. Colagenoze (lupus eritematos„ sclerodermia„ dermatomiozite„ boala mixtă de ţesut conjunctiv} 43. Vasculite sistemice 44. Spondiloartropatiile 45. Tromboflebitele 46. Bolile aortei şi arterelor periferice 47. Infecţiile urinare 48. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portal sistemică 49. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al comelor
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)
o Punctii venoase o Punctii arteriale o Inserarea unei linii venoase periferice o Toracenteza o Paracenteza o Punctia lombara o InĂectii intradermice, subcutane, intramusculare o Insertia unui tub nasogastric o Cateterizarea vezicala la barbat si femeie o Electrocardiograma (cu interpretare) o Monitorizare Holter (interpretare) o Test de efort o Spirometrie o Masurarea tensiunii arteriale o Indicele brat-glezna
o Ecografie generala o Test de mers 6 min.
1. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA INTERNA 1.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii - EXAMINEAZA„ DIAGNOSTICHEAZA„ PRESCRIE SI INTERPRETEAZA INVESTIGATIILE SI TRATEAZA AFECTIUNILE CUPRINSE IN TEMATICA IN AMBULATOR SI IN STATIONAR - COORDONEAZA INVESTIGATIA SI TRATAMENTUL PACIENTILOR CU COMORBIDITATI SAU CAZURI COMPLEXE - COLABOREAZA CU MEDICII SPECIALISTI IN ALTE SPECIALITATI - PRESCRIE ORICE MEDICAMENT CU EXCEPTIA CITOSTATICELOR„ MEDICAMENTELOR BIOLOGICE„ PSIHOTROPELOR MAJORE - ELIBEREAZA DOCUMENTE MEDICALE SI CERTIFICATE PENTRU PACIENTII PE CARE II ARE IN INGRIJIRE - ACORDA CIND ESTE CAZUL SUPORT VITAL AVANSAT - FACE RECOMANDARI PROFILACTICE (INCLUSIV DE VACCINARE} PACIENTILOR PE CARE II ARE IN INGRIJIRE - RECOMNDA CIND ESTE CAZUL TRATAMENTE NEMEDICAMENTOASE - STABILESTE CONTACTUL CU PACIENTUL SI APARTINATORII SI II INFORMEAZA ASUPRA BOLII„ RISCURILOR„ TRATAMENTULUI (POSIBILITATI SI RISCURI} SI STABILESTE DE COMUN ACORD CU ACESTIA STRATEGIA DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT - ARE COMPETENTA DE ECOGRAFIE GENERALA
1.2. Obligaţii
- INFORMEAZA PACIENTUL SI APARTINATORII ASUPRA BOLII„ RISCURILOR„ TRATAMENTULUI (POSIBILITATI SI RISCURI} SI STABILESTE DE COMUN ACORD CU ACESTIA STRATEGIA DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT OBTININD CONSIMTAMINT INFORMAT - EXAMINEAZA SI TRATEAZA ORICE URGENTA PENTRU CARE ESTE COMPETENT - RESPECTA INDICATIILE SCRISE ALE SUPERIORILOR SI APLICA IN MASURA POSIBILULUI RECOMANDARILE CONSULTURILOR MEDICALE
2.3 - ME3DICUL SPECIALIST MEDICINA INTERNA OBTINE PRIN REZIDENTIAT COMPETENTA IN ECOGRAFIE GENERALA 2.4 - Medicul specialist medicina interna poate obtine in conditiile legii si regulamentelor in vigoare orice specialitate medicala.
- Medicul specialist medicina interna poate capata prin formare specializata suplimentara competenta in endoscopie digestiva, ecocardiografie.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,
Nume„ prenume: Ion I. Bruckner Semnatura:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE PE,IATRICĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
2016
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE
PEDIATRICĂ
Definiţia specialităţii:
Chirurgia pediatrică este specialitatea care cuprinde metode de diagnostic şi tratament chirurgical ale copilului, al cărui organism se află în proces de creştere şi dezvoltare, începând cu vârsta fetală, până la 18 ani. Practic, această specialitate, necesită cunoştinţe şi abilităţi specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecţiunilor congenitale şi dobândite, a urgenţelor chirurgicale ale copilului incluzând şi afecţiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialităţi chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică, etc. Chirurgia pediatrică trebuie să facă faţă urgenţelor chirurgicale ale copilului şi să rezolve afecţiunile congenitale şi câştigate.
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului
NUMARUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMARUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 – anul I Bioetică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL ½ lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 3/3/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 3 MODULUL 2 - anul I Trunchi comun pentru specialităţile chirurgicale-urgenţele chirurgicale ale copilului NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 11½ luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 69/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 69 MODULUL 3 – anul II Ortopedie pediatrică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 72/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 72 MODULUL 4 – anul III Urologie Adulţi NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 5 – anul III Chirurgie Generală NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 6 – anul III Chirurgie Toracică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 7 – anul III Pediatrie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 8 – anul III ATI NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 9 – anul III Neonatologie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 10– anul III Chirurgie Vasculară NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 11 – anul III Vezi structura detaliată a programului NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 12 – anul IV Chirurgie Pediatrică Generală NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 9 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 54/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 54 MODULUL 13 – anul IV Tehnici de bază în chirurgia laparoscopică NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 18/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 18 MODULUL 14 – anul V Chirurgie Pediatrică specială NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 72/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 72
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE
La fiecare modul de pregătire, rezidentul va însuşi cunoştinţe teoretice din tematica modului de pregătire precum şi abilităţi practice, pentru a putea efectua manevre specifice modulului. Evaluarea fiecărui modul va analiza: puterea de autoevaluare; relaţia de comunicare legată de copil, familie, echipa chirurgicală; spiritul de echipă, capacitatea de integrare; disponibilitate, responsabilitate, eficienţă (evitarea gesturilor inutile, capacitatea de integrare); cunoştinţele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicaţii, reviste de specialitate; cunoştinţe practice, siguranţă în diagnostic, utilizarea judicioasă a examenelor complementare, indicaţia chirurgicală corectă, abilitatea manuală ca ajutor sau operator; aptitudinile pentru predare, instruire.
Structura detaliată a programului de pregătire.
OBIECTIVE TEORETICE
SISTEMUL DE SĂNĂTATE
Modulul 1 - BIOETICĂ ȘI LEGISLAȚIE.
Durata: 2 săptămâni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 3
Obiective teoretice:
Bioetică:
reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică); valoarea şi limitele consimțământului; genomul uman-probleme de etică; relaţia medic-pacient, familie; greşeli şi erori în practica medicală, malpraxis; probleme de etică la începutul vieţii (avort, reproducere umană, asistată); etica transplantului de organe şi ţesuturi (donator viu, cadavru); etica cercetării pe subiectul uman. Legislaţia sanitară: drepturile copilului la asistenţa medicală; organizarea serviciilor de asistenţă chirurgicală a copilului; discutarea problemelor de etică şi legislaţie sanitară prin prezentarea unor cazuri concrete. Evaluare teoretică a cunoștințelor. Modulul 2 - TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE- URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUI Durata: 11,5 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 69 Obiective teoretice: Asepsia şi antisepsia-tehnicile aseptice, sterilizarea, profilaxia și terapia cu antibiotice în infecții; Sepsisul chirurgical şi prevenirea acestuia; Precauţiile pentru evitarea infecţiilor transmise prin sânge, fluide de origine umană (HIV, hepatită virală); Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziţionarea bonavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii şi tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar.
NOŢIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂŢILE COPILULUI
1. Alimentaţia copilului, noţiuni de bază în funcţie de vârstă, gestionarea perioperatorie. 2. Abordul venos, cunoaşterea diferitelor căi de abord venos şi indicaţiile principale (puncţia venoasă, cateterismul venos, cateterismul central). 3. Reanimarea recunoaşterea unui şoc septic sau hipovolemic; cunoaşterea principalelor tulburări hidro-electrolitice şi tratamentul perioperator. 4. Combaterea durerii Evaluarea durerii la copil indiferent de vârstă sau la copilul cu handicap; Cunoaşterea diferitelor clase de medicamente antialgice şi modul de administrare. 5. Imobilizarea gipsată principii de imobilizare a membrului superior şi a membrului inferior; supravegherea imobilizării şi tratamentul eventualelor complicaţii (sindrom de compartiment,
deplasarea secundară a unei fracturi).
VIAŢA EMBRIONARĂ ŞI FETALĂ, NAŞTEREA
1. Noţiuni de genetică-definiţia termenilor uzuali în genetică. recunoaşterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc). 2. Diagnosticul antenatal Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncţie amniotică, etc); Rolul chirurgului pediatru în consultaţia prenatală; Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte şi după naştere.
COPILUL CU HANDICAP
1. Obiective generale principalele etiologii implicate; definirea gradului de handicap şi posibilităţile de tratament. 2. Probleme digestive şi urinare probleme de alimentaţie (tipuri de gastrostomă şi îngrijirea lor); probleme de continenţă (fecale, urină) şi posibilităţi terapeutice.
URGENŢE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ
1. Durerile abdominale şi ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale). dignostic clinic şi paraclinic; diagnosticul diferenţial al urgenţelor chirurgicale adevărate şi al urgenţelor medicale; modalităţile terapeutice pentru diferite patologii. 2. Urgenţe inghino-scrotale cunoaşterea diferitelor patologii implicate; indicaţia terapeutică în urgenţă; tratamentul în funcţie de patologie. 3. Sindromul copilului bătut 4. Plăgile înţepate ale piciorului riscurile de celulită, osteită; tratamentul iniţial sau în caz de întârziere a diagnosticului. 5. Arsurile elemente de gravitate ale unei arsuri la copil; tratamentul în faza initială; sechelele arsurilor şi posibilitătile de tratament. 6. Plăgile cu pierderi de substanţă (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară) 7. Muşcăturile şi înţepăturile de insecte (epidemiologie, tratament chirurgical inițial și tratamentul veterinar). 8. Infecţiile mâinii şi degetelor (panaritii, flegmoane).
URGENŢELE ÎN TRAUMATOLOGIE
1. Traumatismele si plăgile toracice fiziopatologia urgenţelor traumatice; gesturi de urgenţă în traumatismele toracice; principiile de tratament în funcţie de diferitele patologii. 2. Traumatismele şi plăgile abdominale fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale; gesturi de urgenţă în trumatismele abdominale; principii de tratament în diferitele patologii. 3. Copilul politraumatizat şi polifracturat strategia terapeutică şi metoda de imagistică la copilul politraumatizat; indicaţiile de fixare chirurgicala în fracturile copilului politraumatizat; metode de osteosineză, indicaţia imobilizărilor gipsate, atela; tratamentul în fractura deschisă; complicaţiile posibile în evoluţia copilului politraumatizat; complicaţii la distantă; traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul iniţial sau secundar. 4. Traumatologie osteoarticulară particularităţile epidemiologice şi fiziopatologice în trumatologia copilului; fiziopatologia şi biomecanica fracturilor şi a decolărilor epifizare la copil; complicaţiile acute şi tardive, principii de tratament; tehnicile ortopedice si chirurgicale, indicaţia lor. 5. Decolarile epifizare clasificarea SALTER HARRIS; riscurile de epifiziodeza; principii de tratament în epifiziodeza postraumatică. 6. Fractura de oboseală, leziunile de surmenaj la copil. tipuri de surmenaj ale aparatului locomotor la copil; patologia de inserţie şi osteocondrita posttraumatică.
MEMBRUL SUPERIOR
1. Paralizia obstetricală de plex brachial. 2. Luxaţia sternoclaviculară, acromioclaviculară, fracturile de claviculă. 3. Fracturile extremitătii superioare de humerus. 4. Fracturile diafizei humerale. 5. Fracturile supracondiliene de humerus. 6. Fracturile de condil lateral ale humerusului. 7. Fractura de condil medial ale humerusului. 8. Luxaţia de cot. 9. Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU. 10. Fractura de col şi cap radial. 11. Fractura extremităţii inferioare a radiusului. frecvenţă, mecanism, tratament în fractura-decolare; fractura GALEAZZI. 12. Fractura ambelor oase de antebraţ. 13. Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor. 14. Plăgile nervilor colaterali. 15. Plăgile şi traumatismele extremităţii degetelor.
MEMBRUL INFERIOR
1. Fracturile de bazin. 2. Luxaţia traumatică de şold. 3. Fractura de col femural. 4. Fracturile diafizei femurale. 5. Fracturile extremităţii distale a femurului. 6. Fracturile şi avulsiile tuberozităţii anterioare de tibie. mecanismul fracturii, tratament. 7. Luxaţia posttraumatică de rotulă. 8. Fracturile metafizare proximale ale tibiei. 9. Fracturile gambei. 10. Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei. 11. Entorsele piciorului. 12. Fracturile de calcaneu. 13. Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxaţiile piciorului. Barem activitate practică puncţii venoase, montarea de perfuzii - 10 puncţie pleurală - 5 pleurotomii - 2 pansamente arsuri - 5 tenorafie - 2 grefă piele liberă, pediculată - 2 descoperirea venei periferice - 3 cateterism venă centrală -2 anastomoză vasculară - 1 puncţie articulară - 2 incizie, drenaj osteomielită acută - 1 reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată - 5 osteosinteză percutană fractură - 2 osteosinteză focar deschis - 2 puncţie şi spălătură peritoneală - 2 reducerea luxaţiei - 2 montarea unei extensii întinse trans-scheletice - 1 atitudinea terapeutică în voletul costal - 1 aspiraţie şi spălatura gastrică - 5 drenaj vezical - 3 puncţie vezicală suprapubiană - 1 incizie, drenaj panariţiu flegmonos - 3
La sfârşitul modulului, rezidentul trebuie să fie capabil să cunoască principalele urgențe chirurgicale ale copilului şi să poată efectua manevrele de urgenţă pentru stabilizarea copilului şi eventual, îndrumarea acestuia către medicul specialist sau către un centru ,unde poate fi tratată afecţiunea.
Modulul 3 - ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 72
În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgenţă osteoarticulară şi să recunoască şi să diagnosticheze afecţiunile ortopedice pediatrice, şi să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.
Obiective teoretice:
1. Osteocondropatii generalizate osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve); apofizita tibială anterioară (Osqood-Schlatter); osteonecroza de calcaneu; scafoidita tarsiană (Kohler); cifoza juvenilă (Scheuermann). 2. Displazii scheletice displazia spondilo-epifizară; displazia epifizară multiplă; acondroplazia; disostoza cleido-mastoidiană. 3. Afecţiuni ortopedice metastatice şi endocrine rahitismul carenţial; osteoporoza idiopatică juvenilă; osteogeneza imperfectă. 4. Infecţii osoase osteoartrite, artrite spetice, TBC osteoarticular. 5. Artrita reumatoidă juvenilă. 6. Artrita idiopatică juvenilă. 7. Afecțiuni neuromusculare. paraliziile cerebrale, mielomeningocelul, distrofii musculare, retracția iatrogenă de cvadriceps femural. 8. Tumori osoase benigne chist osos, chist anevrismal, granulom eozinofil, tumoră mieloplaxă, displazia fibroasă. 9. Tumori osoase maligne osteosarcomul, sarcom Ewing, leucemia, metastaze osoase. 10. Cap şi gât: torticolis muscular, sindrom Klippel-Feil 11. Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora. 12. Torace: pectus excavatus, pectus carinatus, sindrom Polland. 13. Paralizia obstetricală de plex brahial. 14. Maladia Sprengel (omoplat supraridicat) 15. Malformaţii congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia. 16. Mers şchiopătat . 17. Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare. 18. Deformaţiile genunchiului: genu valgum, genu varum. 19. Dispalzia luxantă de şold. 20. Epifizioliza şoldului. 21. Sinovita tranzitorie a şoldului. 22. Luxaţia congenitală de rotulă. 23. Chistul sinovial popliteu. 24. Încurbaţiile tibiei. 25. Piciorul strâmb congenital. Barem activitate practică: Imobilizări gipsate - 30 Extensie - 3 Osteosinteza oaselor diafizare - 5 Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis - 3 Cura sindactiliei - 5 Cura chistului sinovial popliteu - 3 Imobilizări Ponseti - 3 Osteosinteza pecutană - 3 Puncţii articulare - 2 Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1. Modulul 4 - UROLOGIE ADULȚI Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: Radiologie-Imagistica în urologie; Tehnici moderne de urologie; Tehnici de litotriţie; Uretroscopia. Barem activitate practică sondaj vezical – 5 puncţie vezicală suprapubiană – 2 cistostomie – 2 uretrocistoscopie – 5 Modulul 5 - CHIRURGIE GENERALĂ Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice: Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie. Sisteme de electrochirurgie: izolarea şi legarea vaselor la nivelul mezenterului, anastomozele intestinale, tehnici de chirurgie minim invazivă. Barem activitate practică: Participarea ca ajutor la intervenţiile chirurgicale cu un câmp cât mai larg de tehnici operatorii. Modulul 6 - CHIRURGIE TORACICĂ Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: Traumatismele toracice; Plăgile toracice; Politraumatisme; Pleureziile purulente; Infecţiile pulmonare chirurgicale; Tumori pulmonare; Chirurgie toracoscopică. Barem activitate practică: puncţie pleurală – 3 drenaj pleural – 2 prim ajutor în plăgile toraco-pulmonare – 2 toracotomie - 1 toracoscopie - 1 Modulul 7 - PEDIATRIE Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice: Particularităţile copilului în perioada de creștere; Curbele de creştere în patologia copilului; Noţiuni de farmacologie pediatrică; Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară; Examinarea copilului. Evaluare teoretică şi practică a cunoştinţelor. Modulul 8 - ATI Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice: Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică; Reechilibrarea hidroelectrolitică; Reanimarea şi terapia intensivă pediatrică. Posibilităţile de analgezie în chirurgia pediatrică. Homeostazia normală şi tulburări ale acesteia. Hemoragia, hemostaza, transfuzia. Resuscitare cardio-respiratorie. Barem activitate practică: anestezie locală - 6 anestezie loco-regională – 3 resuscitare cardio-respiratorie – 2 puncţie venoasă şi cateterism periferic şi central - 3 Modulul 9 - NEONATOLOGIE Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: Nou-născutul - bilanţul la naştere, scorul Apgar; Examenele complementare de diagnostic în neonatologie; Diagnosticul antenatal în chirurgia pediatrică; Examenul de bilanţ al nou-născutului pentru punerea în evidenţă a malformațiilor congenitale aparente şi inaparente; Reanimarea şi transportul nou-născutului către un centru specializat de chirurgie pediatrică cu suport de reanimare neonatală. Evaluare teoretică şi practică a cunoştinţelor. Modulul 10 - CHIRURGIE VASCULARĂ Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: Politraumatisme cu componentă vasculară; Ischemia acută arterială; Boala tromboembolică; Limfedemul; Căi de abord în chirurgia vasculară periferică; Suturi vasculare - tehnici; Plastii vasculare. Barem activitate practică Suturi vasculare - 3 Modulul 11 – STAGIU OPŢIONAL (la alegere) Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Endoscopie; Radioterapie; Oncologie; Neurochirurgie; Radiologie-Imagistică. Evaluare teoretică şi practică a cunoştinţelor. Necesită formare suplimentară specializată după susţienerea examenului de medic specialist. Modulul 12 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ GENERALĂ Durata: 9 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 54 CAP ŞI GÂT Fantele labiopalatine: clasificare, tratament. Chiste şi fistule congenitale: embriologia arcurilor branhiale, tratament. Patologia tiroidiană. TORACE Malformaţii pulmonare. Sechestraţii, chiste adenomatoide congenitale, emfizemul, chistul bronhogen, riscul în evoluţia bolii, tratament. Infecţiile pleurale şi parenchimatoase: recunoaşterea gravităţii infecţiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice. Pneumotoraxul: etiologie, indicaţii şi modalităţi terapeutice. Patologia traheobronşică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament. Tumori mediastinale: manifestări clinice, etiologie, riscul evoluţiei, investigaţii pentru diagnosic şi tratament. Herniile diafragmatice congenitale, eventraţii, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament pre- şi postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic. PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformaţie, tratament pre-, peri-, şi postnatal, prognostic. Herniile ombilicale şi patologia ombilicului şi a liniei albe: embriologia regiunii ombilicale. Tipuri de malformaţii (uracă, canal omfaloenteric): patologia câştigată (granulom ombilical), tratament. Patologia canalului peritoneovaginal: diferitele tipuri de patologie (hernie, hidrocel, chist de cordon), tratament. PATOLOGIA ABDOMINALĂ HDS şi HDI: etiologie, examene complementare şi tratament. Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă şi joasă, indicaţii terapeutice. Constipaţia: etiologie, diagnostic şi terapie.
1. Esofag: Malformaţiile esofagiene, tipuri de atrezie de esofag, malformaţii associate. Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu şi lung, stenozele congenitale – tratament. Patologia esofagiană câştigată (megaesofag, ingestia caustică, corpii străini esofagieni etc). Tratamentul în urgentă, corpi străini, ingestia caustică, complicaţii şi sechele în ingestia caustică. 2. Stomac şi duoden Malformaţii. Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică şi alternative terapeutice. Patologie câştigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii. Gastrostomia: indicaţii terapeutice, tipuri, complicaţii şi supraveghere. 3. Intestinul subtire Patologia canalului omfaloenteric, embriologie, persistenţa partială sau completă, tratament. Alte malformaţii congenitale intestinale (atrezie, duplicaţii, diverticul MECKEL, etc). Patologia malformaţiilor, diagnostic şi tratament. Enterocolite: Mecanism, principii de tratament medico-chirurgical. Volvulus şi anomalii de rotaţie intestinală: rotaţia normală a ansei intestinale şi anomalii de rotaţie, posibilităţi de diagnostic şi tratament. Invaginatia intestinală acută: tipuri de invaginaţie, etiologie, posibilităţi de diagnostic şi tratament. Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale. Patologia mezenterului (limfangioame). Chirurgia limfangioamelor abdominale. Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin. Apendicita acută: clinic, examene actuale pentru stabilirea diagnosticului, tratament şi complicaţii. 4. Colon Maladia Hirschprung şi pseudoobstrucţiile intestinale cronice: fiziopatologia, aspecte genetice, tablou clinic, examene pentru diagnostic, terapie, complicaţii imediate şi la distanţă. Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic şi examene complementare, posibilităţi terapeutice. Boli inflamatorii: tablou clinic, examene actuale pentru diagnostic, modalităţi terapeutice.
4. Rect Malformaţii anorectale: clasificare, malformaţii asociate, tratament neonatal, sechele şi tratamentul lor. Patologia câştigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal şi rect. 5. Ficat şi căi biliare Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele. Tumori primitive şi metastaze: diagnostic, indicaţii terapeutice tumori benigne şi maligne. Transplant: indicaţii şi rezultate. Malformaţii: diagnosticul icterului neonatal prelungit, indicaţii chirurgicale în atrezia de căi biliare, dilataţia de CBP. HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicaţii terapeutice. 6. Splina Traumatisme: diagnostic şi tratament în urgenţă, tratamentul complicaţiilor secundare. Splenectomiile: indicaţii terapeutice în anemia hemolitică, PTI, tumori de splină, tehnici de splenectomie totală şi parţială. 7. Pancreas Traumatisme: diagnostic, tratament în urgenţă, complicaţii şi tratament. Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical şi indicaţii chirurgicale. Barem activitate practică conform curriculei europene: intervenţii chirurgicale de urgenţă – 30 (operator), 60 (ajutor); chirurgia capului şi gâtului - 10 (operator), 20 (ajutor); chirurgia toracelui – 15; chirurgia tubului digestiv şi a glandelor anexe - 30 (operator), 60 (ajutor); chirurgie de zi - 100 (operator), 200 (ajutor); endoscopii - 20 (operator), 40 (ajutor);
Modulul 13 - TEHNICI DE BAZA ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ
Durata: 3 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 18
Obiective teoretice:
1. Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare şi tehnici alternative pentru crearea spaţiului de lucru, preluarea şi transmiterea imaginii, irigaţia şi aspirația, electrochirurgie. 2. Pregatirea sălii de operaţie: instalarea, verificarea, funcţionarea şi întreţinerea echipamentului (defecţiuni posibile, incidente şi accidente). Instrumentarul în chirurgia laparoscopică, instrumentarul standard pentru tehnicile de bază, instrumentar pentru situaţii speciale. Utilizarea, întreţinerea şi sterilizarea instrumentarului (defecţiuni posibile, incidente şi accidente). 3. Principii de bază ale chirururgiei laparoscopice. Criterii generale de opţiune pentru abord laparoscopic, indicaţii şi contraindicaţii. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularităţile anesteziei, consecinţele fiziopatologice ale insuflaţiei peritoneale (incidente şi accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluţie şi îngrijiri postoperatorii. 4. Tehnici laparoscopice de bază. Instituirea penumoperitoneului, dispozitivului operator şi plasarea trocarelor, utilizarea lanţului imagistic, sistemului de electrochirurgie, irigaţie şi aspiraţie. Explorarea laparoscopică generală a cavităţii peritoneale. Visceroliza, tehnici de biopsie, ligatura şi sutura laparoscopică. Extragerea pieselor operatorii şi drenajul laparoscopic. Barem activitate practică: asistarea la operaţii laparoscopice în direct – 10 activitate ca instrumentare în echipa operatorie - 5 mânuirea telescopului – 5 ajutor în echipa operatorie – 5 intervenţii chirurgicale ca prim ajutor – 1
Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică şi practică. Necesită formare suplimentară specializată după susţienerea examenului de medic specialist.
Modulul 14 – CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 72
1. ONCOLOGIE VISCERALĂ Neuroblastoame. Tumori renale. Rabdomiosarcoame. Tumori germinale maligne. Obiective : factori epidemiologici şi de prognostic, circumstanţe de descoperire în faţa unei tumori abdominale, posibilităţi de diagnostic. Bazele chirurgiei oncologice şi diferitele indicaţii chirurgicale în funcţie de tumoră. 2. ANOMALII DE DIFERENȚIERE SEXUALĂ Obiective: mecanismul diferenţierii, diagnosticul la nou-nascut, elemente ce orientează sexul, posibilităţi chirurgicale, supraveghere pe termen lung. 3. PATOLOGIA SÂNULUI ŞI ORGANELOR GENITALE FEMININE Sanul: evolutia glandei mamare din copilarie până la pubertate, tipuri de patologie şi tratament. Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice şi solide, tratament. Malformaţii ale organelor genitale interne şi externe feminine: embriologia organelor genitale interne şi externe, tipuri, diagnostic, tratament, sechele la distanţă. Tumorile organelor genitale interne şi externe: tipuri, circumstanţe de apartiţie, modalităţi şi indicaţii terapeutice. Patologia câştigată a organelor genitale interne şi externe (viol, altele): recunoasterea unei tentative de viol şi examene complementare, elemente medico-legale şi tratamentul global al copilului, tratamentul chirurgical al traumatismelor. 4. PATOLOGIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE Malformaţiile penisului: anatomie, tehnici şi indicaţii operatorii, supraveghere. Patologia prepuţului: evoluţia naturală a prepuţului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei. Anomalii de migrare testiculară: etapele şi factorii migrarii testiculare, anomalii de migrare, tehnici chirurgicale, examene complementare pentru stabilirea diagnosticului. Tumorile testiculului: diagnostic şi strategia operatorie. 5. SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ Infecţii urinare: criterii de diagnostic ce permit diferenţierea de infecţie înaltă sau joasă; factori favorizanţi, bilanţ etiologic, posibilităţi de tratament. Tulburări micţionale şi anomalii de eliminare a urinii: etapele maturării vezicale, tipuri de tulburări micţionale, legatura dintre constipaţie şi infecţiile urinare, indicaţia examenelor complementare pentru stabilirea diagnosticului, posibilităţi terapeutice. Hematuria şi uretroragia, posibilităţi de diagnostic. Retenţia acută de urină: posibilităţi de diagnostic şi tratament. Colica nefretica: posibilităţi de diagnostic şi modalităţi terapeutice. 6. PATOLOGIA RENALA Traumatismele aparatului urinar: diagnostic şi modalităţi terapeutice. Malformaţii (forma, poziţie, nefromegalie, polichistoze), embriologia aparatului urinar, tipuri de malformaţii şi indicaţiile operatorii. Transplantul renal: modalităţi şi rezultatul tranplantului renal. 7. ANOMALII DE EVACUARE A URINEI Dilataţiile bazinetului - conceptul de anomalie antenatala, circumstanţe de diagnostic, examene complementare şi analiza lor, modalităţi si indicaţii terapeutice. Megaureterul: tipuri, circumstante de diagnostic, interpretarea rezultatelor examenelor complementare şi modalităţi de indicaţie terapeutică. Valvele de uretră: principalele malformaţii uretrale, consecințele înainte şi după naştere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naştere, supraveghere medie şi pe termen lung. Sistemul urinar dublu sau duplicaţia: particularitati anatomice ale duplicaţiilor, diagnostic şi tratament. Reflux vezico-ureteral: diagnostic şi tratament. Vezica urinară şi uretră: ✓ malformaţii: extrofia vezicală, epispadias, hipospadias, consecinţele malformaţiilor şi principii de tratament. ✓ vezica neurogenă: etiologie şi consecinţele acesteia, modalităţi de diagnostic, supraveghere şi posibilităţi terapeutice. Barem activitate practică conform curriculei europene: chirurgie neonatală – 10 (operator), 20 (ajutor); chirurgie oncologică - 25; chirurgie urogenitală – 20 (operator), 40 (ajutor). DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ Medicul specialist în chirurgie pediatrică are competență pentru practicarea specialităţii atât în situaţii de urgenţă cât şi în regim de cronici, conform pregătirii profesionale. Medicul specialist are obligaţia să î è i continue pregătirea, să ob ì ină atestate de competen ì ă profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depă è esc din punct de vedere profesional precum è i al competen ì ei, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate.
TEMATICA DE EXAMEN
1. Despicaturi labiovelopalatine 2. Adenopatii acute şi cronice 3. Fistule şi chiste congenitale ale gâtului 4. Limfangioamele feţei, gâtului şi alte localizări 5. Hemangioamele feţei, gâtului şi alte localizări 6. Torticolis muscular congenital 7. Malformaţii bronhopulmonare 8. Chistul hidatic pulmonar 9. Supuraţiile pleuro-pulmonare 10. Pericarditele chirurgicale 11. Infecţiile mediastinale 12. Arsurile şi stenozele cicatriciale ale esofagului 13. Herniile diafragmatice congenitale 14. Tumorile mediastinale şi pleuropulmonare 15. Malformaţiile esofagului 16. Cardiospasmul 17. Stenoza hipertrofică de pilor 18. Malformaţiile duodenului,intestinului subţire şi ale colonului 19. Anomalii de rotaţie şi acolare ale intestinului 20. Patologia diverticului Meckel 21. Invaginaţia intestinală 22. Apendicita acută 23. Peritonitele acute 24. Peritonita şi ileusul meconial 25. Corpii străini ai tubului digestiv 26. Megacolonul congenital 27. Malformaţiile anorectale 28. Duplicaţiile digestive 29. Constipaţia şi encomprezisul 30. Hemoragii digestive inferioare 31. Hemoagii digestive superioare. Hipertensiunea portală 32. Chistul hidatic hepatic 33. Icterele neonatale de cauză chirurgicală 34. Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominale 35. Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 36. Tumori abdominale intra si retroperitoneale 37. Omfalocel si gastroschizis
38. Patologia regiunii ombilicale 39. Patologia canalului peritoneovaginal 40. Prolapsul anorectal 41. Polipul rectal si polipoza rectocolică 42. Malformaţiile aparatului urinar superior 43. Megaureterul şi refluxul vezicoureteral 44. Extrofia de vezică 45. Valvele congenitale ale uretrei posterioare 46. Litiaza urinară 47. Tumorile renale 48. Rupturile de rinichi 49. Rupturile de uretră 50. Epispadias 51. Hipospadias 52. Intersexualitatea 53. Testicul necoborât 54. Sindromul de scrot acut 55. Fimoza şi parafimoza 56. Imperforaţiile de himen şi atrezia de vagin 57. Tumorile organelor genitale 58. Varicocelul 59. Enurezis şi incontinenţa urinară 60. Celulita necrozantă a nou-născutului 61. Teratomul sacrococcigian 62. Traumatismele toracelui 63. Traumatismele craniene
Barem practic pentru examenul de medic specialist
1. Traheostomia 2. Excizia hemangioamelor 3. Cura chistului de canal tireoglos 4. Excizia fistulelor şi a chistelor laterocervicale 5. Corectarea torticolisului congenital 6. Pleurotomia 7. Gastrostomia 8. Pilorotomia extramucoasă 9. Rezecţia intestinală şi anastomozele intestinale 10. Ileostomia 11. Colostomia 12. Apendicectomia 13. Proctoplastia pentru malformaţiile anorectale joase 14. Corectarea prolapsului anal 15. Hepatorafia 16. Splenectomia 17. Cura herniei ombilicale 18. Cura herniei inghinale 19. Cura varicocelului 20. Nefrostomia 21. Ureterostomia 22. Cistostomia
23. Reconstrucţia uretrei în hipospadias 24. Corectarea fimozei, parafimozei 25. Orhidopexia 26. Neurorafia 27. Arteriorafia 28. Cateterismul venos 29. Extirparea teratomului sacrococcigian 30. Esofagostomia cervicală 31. Drenajul toracic 32. Artrotomia de drenaj 33. Instalarea tracţiunii ortopedice 34. Reducerea deschisă şi osteosinteza fracturii diafizare 35. Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare 36. Reducerea şi îmbroşarea cu focar deschis a fracturilor supracondiliene de humerus 37. Tenorafiile 38. Grefele de piele 39. Hematocolpos
Barem practic medic primar
1. Corecţia chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine 2. Rezecţiile pulmonare 3. Decorticarea pleurală 4. Cura chistului hidatic pulmonar 5. Rezecţiile gastrice 6. Hepatectomiile 7. Corecţia chirurgicală a herniei diafragmatice 8. Fundoplicatura gastrică 9. Nefrectomia polară 10. Chirurgia atreziei de esofag 11. Pieloplastia 12. Chirurgia megaureterului 13. Reconstrucţia esofagului cu tub gastric sau colon 14. Chirurgia oncologică 15. Chirurgia malformaţiilor anorectale înalte 16. Chirurgia DDS (defecte de dezvoltare sexuală) 17. Chirurgia epispadiasului şi a extrofiei de vezică urinară 18. Chirurgia hipertensiunii portale 19. Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc 20. Chirurgia oncologică 21. Cura chistului hidatic hepatic 22. Chirurgia megacolonului congenital 23. Chirurgia transplantului
BIBLIOGRAFIE
1. Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J.P. - Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010. 2. O'Neill J. ş.a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ŞI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CURRICULUM ,E PREG Ă TIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ŞI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
Acest document a fost întocmit în conformitate cu Requirements for the Speciality of Plastic, Reconstructive and Aesthetic Surgery Chapter 6, Charter on Training of Medical Specialists in the EU
,ECINI U IEE
Chirurgia Plastica, 1econstructiva si Estetica este specialitatea care se ocupa cu îngrijarea pacienţilor cu defecte sau diformităţi congenitale sau dobFndite. Defectele dobFndite pot fi datorate bolilor, traumatismelor, tumorilor, degenerării sau îmbătrFnirii. Scopul specialităţii este acela de a restaura sau îmbunătăţii funcţia si forma prin proceduri corective si Asau reconstructive.
Este definiţia UE,SAEB2P1AAS
C.mp.nentele curriculei
Curricula ar trebui sa conţină 4 componente principale
1. Silabusul (conţinutul programului de pregătire} - ceea ce rezidenţii se aşteaptă sa cunoască si sa fie capabili sa facă in diferite etape ale perioadei de rezidenţiat 2. Predare si învăţare - cum este transmis conţinutul curriculei„ incluzând si metodele cu care rezidenţii sunt supervizaţi 3. Evaluare si feedback - cum sunt măsurateI/evaluate atingerea obiectivelor x folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învăţarea 4. Sistemul de pregătirea si resursele - cum este organizat programul educaţional„ cum este înregistrata si asigurata calitatea pregătirii
SC2PUL CU11ICULU,ULUI
1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastica din 1omFnia cu cel din ţările europene şi cu cel formulat de către European Board of Plastic SurgerI - EB2P1AS si Uniunea Europeană a Specialităţilor ,edicale - UE,S 2. De a defini standardele actuale de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru a practica chirurgia plastica. În consecinţă, absolvirea pregătirii în chirurgia plastica urmFnd acest curriculum ar trebui să ofere competenţe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultaţii de specialitateE capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastica (ambalatorAunite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privatE capacitatea de a oferi educaţie de chirurgie plastica studenţilor, rezidenţilor sau pacienţilor. 3. De a stimula dezvoltarea reţelei de chirurgi plasticieni şi de centre de chirurgie plastica pentru creşterea calităţii asistenţei medicale a pacienţilor. 4. De a creşte contribuţia 1omFniei la dezvoltarea clinică şi academică a chirurgiei plastica în Europa şi în lume
1.2 ,URATAE 5 ani 1.3 STRUCTURA STAGIILOR Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire si cel puţin o dată pe an in timpul modulului de chirurgie plastica, are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative , prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămFni) 1.3.1 Chirurgie Generală 6 luni 1.3.2 2rtopedie şi traumatologie 2 luni
1.3.3 2.1.L. 1 lun ă
1.3.4 Chirurgie 2,F 1 lun ă 1.3.5 Chirurgie vasculară periferică 1 lun ă
1.3. Anestezie şi terapie intensivă 1 lun ă
1.3.7 2ftalmologie 1 lun ă 1.3.8 Bioetică ½ lun ă
1.3. . Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă 46 luni si Tumătate ( ani, 10 luni si Tumătate) Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere şi parcurgerea unor teme de curs şi actualităţi în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie şi embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic, radioterapie, urologie, ginecologie, dermatologie, medicina legala relevante pentru capitolul corespunzător de patologie. CON U INUTUL STAGIILOR (Silabusul) 1.4.1 STAGIUL ,E CHIRURGIE GENERAL Ă A 6 luni 1.4.1.1 Tematica te.retica (1 0 .re) 1. ,icroorganisme implicate în infecţiile chirurgicale 2. 1ăspunsul organismului la infecţie. Şocul septic 3. Principii de asepsie şi antisepsie 4. Principii de sterilizare 5. Principii de antibioprofilaxie . Principii de tratament medicamentos în infecţii 7. Principii de electrochirurgie 8. Principii generale de incizie şi sutură .. ,ateriale de sutură şi ligatură 1/. Fiziopatologia vindecării plăgilor 11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor 12. Cicatricea retractilă 13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice şi patologice în vederea examinării de laborator 14. Drenajul chistelor şi abceselor chirurgicale 15. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament 1 . Traumatismele toraco-abdominale 17. Principii generale de tratament în urgenţele chirurgicale abdominale: peritoniteleE ocluziile intestinaleE hemoragiile digestive superioarăAinferioarăE infarctul entoeromezentericE hemoperitoneul. 18. Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucţia sfincterului anal 1. . Defecte parietale abdominale 2/. Traumatismele cranio-cerebrale 21. Politraumatismele 1.4.1.2 Baremul activit ăţ il.r practice Num ă r de pr.ceduri 1. Incizie tegumentară 1/ 2. Debridări, sutura plăgilor: 2/ 3. Laparotomie 5 4. Sutura plăgii operatorii 1/ 5. ,ontarea drenajelor prin contraincizie 1/ . Drenajul abceselor superficiale 5 7. Tuşeu vaginal, tuşeu rectal: 1/ 8. Cateterism venos ( humerală, subclaviculară, jugulară, safian): 5 .. ,ontarea unei perfuzii: 2/ 1/. Procedee de drenaj toracic 3 1.4.2 STAGIUL ,E ORTOPE,IE Ş I TRAUMATOLOGIE - 2 luni Tematica te.retică ( 0 .re) /25 .re 1. Politraumatismele - şocul traumatic 2. Traumatismele părţilor moi ale membrelor 3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare şi inferioare 4. Fracturile deschise ale membrelor 5. Amputaţiile coapsei . Amputaţiile gambei 7. Tratamentul întFrzietor de consolidare şi al pseudartrozelor 8. ,alformaţiile congenitale ale membrelor Baremul activităţilor practice: 1. Tratamentul ortopedic al fracturilor - 1/ 2. Tratamentul ortopedic al luxaţiilor - 1/ 3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 3 4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 3 5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3 . Principii de imobilizare si realizarea de atele termoplastice sau de ghips 1.4.3 STAGIUL ,E ORL A 1 lun ă - 2/ Tematica te.retica (20 .re) 1. Traumatismele nasului 2. Traumatismele pavilionului auricular 3. Fracturile oaselor nazale 4. Tratamentul disfuncţiilor funcţionale ale nasului Baremul activităLil.r practice 1. Tratamentul epistaxisului: 5 2. Anestezii pentru intervenţii chirurgicale pe nas: 5 3. 1educerea fracturilor oaselor nasului: 3 4. Traheostomii: 2 5. Tratamentul deviatiilor de sept 5 . Tratamentul hipertrofiei cornetelor inferioare si a rinitei 5 1.4.4 STAGIUL ,E CHIRURGIE OROAMAXILO CACIAL Ă A 1 lun ă Tematica te.retica (20 .re) 1. Traumatismele scheletului facial 2. Tumorile de mandibula si maxilar 3. Tumorile de parotida 1.4.4.2 Baremul activităLil.r practice : 1. 1educerea şi imobilizarea fracturilor de mandibulă: 2 2. 1educerea şi imobilizarea fracturilor de orbită şi zigomă: 2 3. Cateterizarea canalului Stenon: 1 4. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 5 5. Parotidectomiile superficiale 3 1.4.5 STAGIUL ,E CHIRURGIE VASCULAR Ă PERICERIC Ă - 1 lun ă (20 .re) Tematica teoretică (20 ore) 1. Expunerea arterelor, venelor şi limfaticelor membrelor: Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilara, brahială, radială, ulnară Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie Expunerea venelor membrului inferior: safian internă, safian externă, poplitee, femurale Expunerea vaselor limfatice. 2. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară. 3. Tehnici chirurgicale vasculare: disecţia, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală. 4. Grefe vasculare biologice şi sintetice. 5. Noţiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment . Fiziologia si fiziopatologia circulaţiei venoaseE hemodinamica circulaţiei venoase incompetenţa valvulară si boala venoasă cronică secundară tromboza venoasă profundă insuficienţa venoasă cronică tromboflebita. 7. Fiziologia sistemului limfatic: anatomia funcţională a sistemului limfatic fiziologia fiziopatologie. 8. Coagularea şi dereglările hemostazei: coagularea normală terapia anticoagulantă agenţi trombolitici coagulopatiile si hemoragia stări hipercoagulante. .. Sindromul 1aInaud. 1/. Anomaliile arterio-venoase: ,alformaţiile vasculare congenitale Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital şi infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic Fistulele arterio-venoase dobFndite. 11. Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 12. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, prevenţie, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular): Tromboza venoasă profundă Sindromul posttrombotic Tromboza venoasă superficială Insuficienţa venoasă cronică 13. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 14. Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. Baremul de activităţ i practice 1. Expunerea arterelor: - poplitee - 1 - tibială anterioară - 1 - tibială posterioară - 1 - peronieră - 1 - axilară - 1 - brahială - 1 - radialăAulnară - 3 2. Expunerea venelor: - recoltarea venei safene interne - 1 - vena femurală comună - 1 - vena femurală superficială - 1 - vena cefalică - 1 - vena bazilică - 1 3. Anastomoză termino-laterală - 1 4. Anastomoză termino-terminală - 1 5. Fasciotomii pentru sindromul de compartiment - 1 1.4. STAGIUL ,E ANESTEZIE Ş I TERAPIE INTENSIV Ă - 1 lun ă (20 .re) Tematica teoretică (20 ore): 1. Principii generale, organizare şi tratament în terapia intensivă 2. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanţi (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării) 3. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicaţii şi contraindicaţii. 4. Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sFnge, substituenţi, complicaţiile transfuziei) 5. Suportul nutriţional (energetic - caloric) Baremul activităţilor practice: 1. ,ontare perfuzie 1/ 2. ,ontare cateter venos 5 3. Sondaj vezical 5 4. Sonda de aspiraţie nazogastrică 2 5. Anestezie axilara 5 . 1ahianestezia: 5 7. 1esuscitarea cardiorespiratorie: 2 8. Defibrilare externă 1 1.4.7 STAGIUL ,E OCTALMOLOGIE - 1 lun ă Tematica lec ţ iil.r c.nferin ţă (20 .re) 1. Arsurile corneo-conjunctivale 2. Arsurile palpebrale 3. Traumatismele pleoapelor 4. Tratamentul obstrucţiilor de căi lacrimale 5. Identificarea si tratamentul leziunilor corneene . Principii de reconstrucţie după excizie tumori la pleoape 1. Tarsorafii: 2 2. Cateterizarea canalelor lacrimale: 2 3. Enuclearea globului ocular: 1 4. 1econstrucţia cavităţii orbitale în vederea protezării: 1 Baremul activit ăţ il.r practice 1.4.8 MO,ULUL ,E BIOETIC Ă - ½ lun ă TEMATIC Ă CURS (20 .re) I. Intr.ducere în Bi.etic ă A 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. C.nceptele de s ă n ă tate, b.al ă , suferin ţă prin prisma bi.eticii A 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. Rela ţ ia medic A pacient I A 2 .re 1. Calori ale relaţiei medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relaţiei medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Rela ţ ia medic A pacient II A 2 .re 1. ConsimţămFntul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient 3. 1elaţia medic - pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Gre ş eli ş i er.ri în practica medical ă A 2 .re 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Pr.bleme etice la începutul vie ţ ii A 2 .re 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Pr.bleme etice la finalul vie ţ ii A 2 .re 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Pr.bleme etice în transplantul de ţ esuturi ş i .rgane umane A 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Pr.bleme etice în genetic ă ş i ge.n.mi că A 2 .re 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică . Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercet ă rii pe subiec ţ i umani A 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r ş i principiil.r în bi.etic ă A 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etic ă A 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămFntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate . Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent 4. Pr.prietatea intelectuala III. Ilustrarea val.ril.r etice ale rela ţ iei medic A pacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă . 1olul comunicării în relaţia medic - pacient IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale rela ţ iei medic A pacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă . 1olul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea n. ţ iunil.r de gre ş eal ă ş i er.are în medicin ă prin cazuri c.ncrete A 2 .re 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis . Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vie ţ ii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vie ţ ii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de ţ esuturi ş i .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetic ă ş i ge.n.mi că pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiec ţ i umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete A 2 .re 1.4. . STAGIUL ,E CHIRURGIE PLASTIC Ă - ani, 9 luni si Tumătate Tematica de curs I. PRINCIPII SI TEHNICI GENERALE a. Istoria chirurgiei plastice b. Ştiinţe fundamentale in chirurgia plastic (inclusive anatomii si fiziologia pielii, osului, articulaţilor si tendoanelor) c. Principii de baza i. Socul si 1esuscitarea cardiorespiratorie ii. Arsuri iii. ,anagementul in traumatologie iv. ,anagementul oncologic v. ,alformaţii congenitale vi. Plăgi d. Cicatrizarea plăgilor i. Sutura plăgilor ii. Debridare plăgilor(hematom, sero, infecţie) iii. ,anagementul fasciatei necrozate iv. Plăgi cornice (incluzFnd escare, ulcere cronice) e. Transplantul de ţesuturi f. Expandarea tisulara g. Lambouri h. ,icrochirurgie i. Transferul liber microchirurgical ii. 1eplantări si 1evascularizări iii. Nervi periferici i. Lasere in chirurgia plastica j. Biomateriale - implante P. ,anagementul arsurilor a. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere b. 1esuscitarea arsului c. Chirurgia arsurilor l. ,anagementul degerăturilor Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice II. CAP SI GAT a. ,alformaţii congenitale i. Despicături labiale si palatine ii. Urechi decolate iii. ,icrotia iv. Sindroame craniofaciale v. Altele b. Accidente traumatice i. Leziuni ale ţesuturi moi 1. Amputaţii (ureche, pleoapă, nas, buza, scalp) 2. Leziuni si defecte ale nervilor periferici 3. Defecte compozite (ureche, pleoapă, nas, buza, scalp) 4. Defecte ale scalpului ii. Leziuni osoase c. Afecţiuni neoplazice i. Tumori ale ţesuturilor moi ii. Tumori osoase iii. Tumori ale buzei si tactului digestiv si respirator superior iv. Evadarea ganglionare laterocervicala si submentoniera d. Paralizia faciala e. Hemiatrofia faciala III. PERETE TORACIC SI SAN a. ,alformaţii congenitale Asimetria mamara (inclusiv sindromul Poland) SFni tuberoşi Pectus ExcavatumACarinatum b. Accidente traumatice c. Diagnosticul si tratamentul tumorilor benigne de sFn d. Afecţiuni neoplazice Tratament chirurgical al cancerului de sFn 1econstrucţia mamara LimfodisectiaAnodulul santinela Tumori ale ţesuturilor moi 1econstrucţia de perete toracic e. Altele Hipertrofia mamara Ginecomastia IV. TRUNCHI, AB,OMEN SI ORGANE GENITALE a. ,alformaţii congenitale Hipospadias si epispadias ,alformaţii ale organelor genitale feminine Spina bifida Altele b. Accidente traumatice Perete abdominal 2rgane genitale externe c. Afecţiuni neoplazice Tumori vaginale si vulvare Tumori ale penisului Tumori ale ţesutului subcutanat d. Altele Transsexualismul Boala PeIronie Corecţia diastazei drepţilor abdominali, a eventraţiilor anterioare Acoperirea defectelor abdominale cu lambouri V. MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MANA a. ,alformaţii congenitale- sindactilie, polidactilie b. Accidente traumatice Tendoane 2soase Articulaţii si ligament Ţesut subcutanat Nervi periferici incluzFnd plexul brahial si sindroamele de compresie Transfer funcţional tendinos si muscular Amputaţii si replantări 1econstrucţia de police Sindromul de compartiment, incluzFnd si boala ColPmann Artroze si artrite, incluzFnd mana reumatismala Instabilitatea articulara Fasciotomii la membrul superior Leziuni vasculare la nivelul antebraţului si mFinii c. Afecţiuni neoplazice 2soase Ţesut subcutanat d. Altele Boala DupuItren Limfedem ,ana spastica VI. MEMBRU INCERIOR a. ,alformaţii congenitale Sindactilie, polidactilie Bride congenital b. Accidente traumatice Ţesut subcutanat 1econstrucţie osoasa Nervi Fasciotomii la membrul inferior Leziuni vasculare la nivelul gambei c. Afecţiuni neoplazice 2soase Ţesut subcutanat d. Altele Limfedem VII. PIELEA SI ANEXELE EI a. Anatomie si fiziologie b. ,alformaţii congenitale Anomalii vasculare ,alformaţii vasculare Hemangioame Limfangioame Bride congenital c. Accidente traumatice Plăgi acute si cronice Chirurgia cicatricilor d. Afecţiuni neoplazie Tumori piele Carcinom bazocelular ,elanom Carcinom scuamos Alte tumori ale pielii Limfodisectia si ganglionul santinela VIII. CHIRURGIE ESTETICA a. Cap si gat 1ejuvenare faciala non-chirurgicala-peelinguri chimice, toxina botulinica, acid hialuronic, etc Tratamente laser Blefaroplastia Lifting facial Lifting de sprFncene 1inoplastia Septoplastia si corecţia hipertrofiei cornetelor inferioare 2toplastia Tratamentul alopeciei-transplantul de par 1econturare faciala Cu implant Lipoplastie, inclusive transferul de grăsime Genioplastie b. ,embrul superior Liposuctia Brahioplastia c. San ,amoplastia de augmentare Ptoza mamara ,ameloane invaginate d. Abdomen Liposuctia Abdominoplastia BodI Lifting e. ,embru inferior
Liposuctia Lifting de coapse Lifting de fese Implante
Baremul activit ăţ il.r practice
1. T.C.P în arsuri: 1/ 2. 1eanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei: 1/ 3. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate: 1/ 4. Incizii de decompresiune, incizii de circumvolare: 1/ 5. Grefarea plăgilor granulare: 1/
. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 5
7. T.C.P a plăgilor la mFnă: 5/ 8. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 25
.. Acoperirea bonturilor de amputaţie digitale cu lambouri: 1/ 1/. Plastii pediculate: 1/
11. 2steosinteza oaselor fracturate la mFnă: 25 12. Tenorafii (tendoane extensoare, tendoane flexoare): 25 13. Suturi de magistrale vasculare: 1/ 14. Neurorafii: 1/ 15. Anestezii regionale 1/
1 . 1ezecţii artroplastice ale articulaţiilor degetelor: 2
17. Transferuri tendinoase: 2 18. Tenoplastii 5
1. . Tenoliza: 5 2/. Neuroliza: 5 21. Intervenţii paliative în paralizia de nerv ulnar: 2 22. Intervenţii paliative în paralizia de nerv radial: 3 23. Cura chirurgicală a maladiei DupuItren: 3 24. Cura chirurgicală a maladiei ColPmann: 1 25. Cura chirurgicală a sindactiliei: 2 2 . Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate: 1/ 27. Lambouri cutanogrăsoase de la distanţă: 1/ 28. Lambouri libere: 3 2. . Lambouri musculare şi miocutane: 2 3/. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului: 2 31. Cel puţin cate una din celelalte proceduri prezente in LogbooP (vezi LogbooP-ul ataşat). Note: Toate procedurile efectuate trebuie introduse în caietul de operaţii (LogbooP)E 2peraţia poate include una sau mai multe proceduri şi acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operaţii consecutiv şi se marchează în aşa fel încFt să indice o singură operaţieE 2peratorul principal este acela care efectuează majoritatea paşilor esenţiali ai procedurii ,edicul rezident si îndrumătorii lui trebuie sa acopere o proporţie cat mai mare din baremul de activităţi si din lista procedurilor prezente in LogbooP. In acest sens este obligatorie realizarea de rotaţii intre diverse centre de instruire in chirurgia plastica. CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ŞI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ 5 ani STAGII PRACTICE Ş I CURSURI CONFERIN UĂ • CHI1U1GIE GENE1ALĂ (I.1) LUNI • 21T2PEDIE ŞI T1AU,AT2L2GIE (I.2) 2 LUNI • 2.1.L. (I.3) 1 LUNĂ • CHI1U1GIE 2,F (I.4) 1 LUNĂ • CHI1U1GIE CASCULA1Ă PE1IFE1ICĂ (I.5) 1 LUNĂ • ANESTEZIE ŞI TE1APIE INTENSICĂ (I. ) 1 LUNĂ • 2FTAL,2L2GIE (I.7) 1 LUNĂ • BI2ETICĂ (I.8) b LUNĂ • CHI1U1GIE PLASTICĂ ( II.1) 3 ani, 1/ luni si jumătate (4 luni si jumătate) Cisa p.stului 1ezidentului in Specialitatea Chirurgie Plastica (limitele competentelor profesionale) - Medicul rezident de Chirurgie Plastica are obligaţia ca pe durata perioadei de rezidenţiat sa observe si sa efectueze sub supraveghere toate procedurile prezente in Curricula de pregatire si in Logbook. In operatiile la care medicul rezident asista sau le efectueaza sub supravegherea indrumatorului„ responsabilitatea este asumata de catre medicul indrumator prin parafarea protocolului operator. - Dupa ce medicul rezident a realizat si are deja trecut in Logbook (parafat si semnat de medicul indrumator} cel putin un tip de procedura efectuata sub supraveghere„ poate sa efectueze acea procedura singur„ nesupravegheat„ asumandu-si responsabilitatea prin parafarea protocolului operator. Unterior„ aceasta operatie trebuie inclusă in Logbook„ parafata si semnata de indrumator. - Efectuarea unor proceduri chirurgicale de catre medicul rezident nu este conditionata de anul de studiu„ ci de efectuarea in prealabil (sustinuta de Logbookul completat„ parafat si semnat} a acelui tip de procedura. Medicul rezident nu poate efectua singur o procedura chirurgicala fara sa o fi executat-o sub supraveghere si fara sa fie documentata in Logbook. - Medicul rezident are obligativitatea de a chema medicul in cazuri pe care le-a mai efectuat„ dar prezinta dificultati speciale chirurgicale sau complicatii.intraoperatorii. - Pe perioada rezidentiatului„ medicul rezident nu poate efectua singur proceduri complexe„ de genul: transferuri libere„ replantari de segmente amputate care pun viata pacientului in pericol„ proceduri de chirurgie estetica. Alte pr.puneri ACPRE Durata de pregătire in rezidenţiatul in specialitatea Chirurgie Plastica sa fie de ani si nu de 5 ani. 2bligativitatea realizării de rotaţii intre diverse centre de pregătire pentru acoperirea cat mai corecta a întregii patologii (se cunoaşte ca in anumite centre nu se acoperă toata patologia). Trebuie găsită si o soluţie pentru asigurarea stagiului si completarea baremului de activităţi practice de chirurgie estetica, ţinFnd cont de realitatea actuala - nu se mai fac operaţii estetice in spitalele de statAcentre de pregătire in rezidenţiat, iar pe de alta parte nu exista o forma legala de a face stagii in clinicile particulare unde se efectuează aceste operaţii. Parcurgerea stagiilor trebuie sa fie efectiva si nu o formalitate cum este acum. In acest sens propunem ca activitatea îndrumătorilor si coordonatorilor sa fie evaluata de către rezidenţi. Trebuie sa existe formulare de apreciere pe baza cărora sa se menţină sau înlocuiască îndrumătorii de rezidenţiat in funcţie de activitatea acestora. Introducerea obligativităţii verificării LogbooPului si a efectuării stagiilor la intrarea in examenul de specialitate. ,ulte dintre aceste propuneri ţin de regulamentul de pregătirea al rezidenţilor care este întocmit de fiecare U,F din tara. Din păcate, multe dintre prevederile principale ale acestor regulamente nu se respecta si astfel nivelul pregătirii rezidenţilor este suboptimal. Ar trebui totuşi ca ,inisterul Sănătăţii sa aibă pFrghii prin care sa influenţeze respectarea prevederilor regulamentelor de pregătire pentru ca are tot interesul ca după ce finanţează pregătirea rezidentului pe perioada a 5 ani, la final rezidentul sa fie bine pregătit pentru a oferii servicii de calitate pacienţilor.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE VASCULARĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
,INISTE1UL SĂNĂTĂUII
2/17
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHI1U1GIE CASCULA1Ă
Definiţia specialităţii:
Chirurgia vasculară este disciplina clinică şi ştiinţifică referitoare la diagnosticul, tratamentul şi prevenţia patologiei care afectează arterele, venele şi limfaticele. Această definiţie stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Casculară al UE,S (European Union of ,edical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din ,area Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia şi Asia ( http:AAwww.gmc- uP.orgACascular_SurgerI_Curriculum_Approved_2ctober_2/12.pdf_5/8.2/38.pdf ). De asemenea, definiţia include cuprinsul monospecialităţii de chirurgie vasculară şi reprezintă baza pentru curriculumul specialităţii de chirurgie vasculară.
1. 21GANIZA1EA P12G1A,ULUI 1.1. Durata programului Numărul total de ani 5 ani Numarul total de module 1/ M.dulul 1 Stagiul de chirurgie generală Numarul de saptmaniAluniAmodul 1/ luni 2re de cursAmodul 17/ ore M.dulul 2 Stagiul de chirurgie toracică Numarul de saptmaniAluniAmodul 1 luna 2re de cursAmodul 2/ ore M.dulul Stagiul de ortopedie traumatologie Numarul de saptmaniAluniAmodul 2 luni 2re de cursAmodul 25 ore M.dulul 4 Stagiul de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă Numarul de saptmaniAluniAmodul 2 luni 2re de cursAmodul 25 ore ,odulul 5 Stagiul de recuperare vasculară Numarul de saptmaniAluniAmodul 1 lună 2re de cursAmodul 2/ ore ,odulul Stagiul de anestezie şi terapie intensivă în chirurgia vasculară Numarul de saptmaniAluniAmodul 4 luni 2re de cursAmodul 7/ ore ,odulul 7 Stagiul de laborator vascular şi imagistică vasculară Numarul de saptmaniAluniAmodul luni 2re de cursAmodul 1// ore ,odulul 8 ,odulul de bioetică Numarul de saptmaniAluniAmodul 2 săptămFni 2re de cursAmodul 2/ ore ,odulul . Stagiul de chirurgie vasculară deschisă Numarul de saptmaniAluniAmodul 23 luni 2re de cursAmodul 38/ ore ,odul 1/ Stagiul de chirurgie endovasculară* Numarul de saptmaniAluniAmodul 1/ luni b luni 2re de cursAmodul 17/ ore Total ore pregătire teoretică 1/// ore Total ore pregătire practică Programul legal de lucru ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC ANUL C STAGIUL I.1 I.2 I.3 I.3 I.4 I. I.7 I.7 I.8 I.. I.. I.5 I.. I.1/ *Tehnicile endovasculare au devenit o componentă importantă în arsenalul chirurgului vascular şi pe viitor probabil că vor reprezenta metoda de elecţie în tratamentul bolii arteriale periferice. La ora actuală acestea au depăşit ca pondere intervenţiile chirurgicale clasice, iar trendul este crescător ("National trends in lower extremitI bIpass surgerI, endovascular interventions and major amputationsN - http:AAwww.jvascsurg.orgAarticleAS/741-5214(/8)/2374-4Aabstract J Casc Surg, 5/, 1, pp 54- /, 2//.E The Swedish National 1egistrI for Cascular SurgerI, Swedvasc - April 2/11). ,ai mult, în SIllabusul European Board of Cascular SurgerI din cadrul UE,S chirurgia vasculară este menţionată ca Cascular and Endovascular SurgerI, iar specialistul ca Cascular and Endovascular Surgeon. 1.2. Structura programului
1. STAGIUL DE CHI1U1GIE GENE1ALĂ Tematica teoretică (170 ore) 1. ,icroorganisme implicate în infecţiile chirurgicale 2. 1ăspunsul organismului la infecţie. Şocul septic 3. Principii de asepsie şi antisepsie 4. Principii de sterilizare 5. Principii de antibioprofilaxie . Principii de tratament medicamentos în infecţii 7. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului 8. Pregătirea locală a cFmpului operator - antisepsia, iluminarea, poziţionarea instrumentelor de electrochirurgie şi a sondelor de aspiraţie .. Poziţionarea şi izolarea pacientului 1/. Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser şi ultrasunete 11. Instrumente chirurgicale în chirurgia generală 12. Principii generale de incizie şi sutură 13. ,ateriale de sutură şi ligatură 14. Fiziopatologia vindecării plăgilor 15. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor 1 . Cicatricea retractilă 17. Plăgile dehiscente 18. Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii şi tesutului adipos subcutanat 1. . Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice şi patologice în vederea examinării de laborator 2/. Drenajul chistelor şi abceselor chirurgicale 21. Principii de anastomoză la nivelul tubului digestiv 22. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament 23. Defecte parietale abdominale postoperatorii 24. Traumatismele toraco-abdominale 25. Traumatismele abdominale 2 . Tumorile retroperitoneale 27. Principii generale de tratament în urgenţele chirurgicale abdominale: peritoniteleE ocluziile intestinaleE hemoragiile digestive superioarăAinferioarăE infarctul entoeromezentericE hemoperitoneul. Baremul activităţilor practice 1. Incizie tegumentară - 1/ 2. Laparotomie - 5 3. Sutura plăgii operatorii - 1/ 4. Laparorafie - 5 5. ,ontarea drenajelor prin contraincizie - 1/ . Debridare - 1/ 7. Drenajul abceselor superficiale - 5 8. Enterorafie - 5 2. STAGIUL DE CHI1U1GIE T21ACICĂ Tematica teoretică: (20 ore) 1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavităţii pleurale şi diafragmei. 2. Anatomia chirurgicală a mediastinului. 3. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin şi plămFn. 4. ,etode de investigaţie în patologia toraco-mediastino-pulmonară. 5. Factori de risc ai complicatiilor pulmonare postoperatorii.
. Legătura dintre tipul anestezieiAoperaţiei şi complicaţiile pulmonare intraApostoperatorii.
7. Tratamentul medicamentos preoperator al bolilor pulmonare preexistente Baremul activităţilor practice 1. Pleurotomie minimă - 5 2. Traheostomia - 3 3. Toracofrenolaparotomia* - 2 4. Procedee de drenaj toracic - 5 În ce priveşte intervenţiile* baremul de activităţi practice al rotaţiei de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenţia sau asistă nemijlocit la intervenţie (face parte din echipa operatorie ca ajutor) 3. STAGIUL DE 21T2PEDIE - T1AU,AT2L2GIE Tematica teoretică (25 ore): 1. Politraumatismele - şocul traumatic 2. Traumatismele părţilor moi ale membrelor 3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare şi inferioare 4. Fracturile deschise ale membrelor Baremul activităţilor practice: 1. Tratamentul ortopedic al fracturilor - 1/ 2. Tratamentul ortopedic al luxaţiilor - 1/ 3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 3 4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 3 5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3 Baremul de activităţi practice al rotaţiei de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenţia sau asistă nemijlocit la intervenţie (face parte din echipa operatorie ca ajutor) 4. STAGIUL DE CHI1U1GIE PLASTICĂ ŞI ,IC12CHI1U1GIE 1EC2NST1UCTICĂ Tematica teoretică (25 ore): 1. Principii şi tehnici de chirurgie plastică 2. Cicatrizarea normală şi patologică 3. Grefele de piele 4. Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucişate etc. 5. Lambouri axialeE lambouri pe perforante . Tehnici microchirurgicale vasculare şi nervoase Baremul activităţilor practice: 1. Grefarea plăgilor - 5 2. Plastie cu lambouri triunghiulare simetrice încrucişate - 3 3. Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate - 3 4. Lambouri musculare* - 3 5. Intervenţii microchirurgicale vasculare* - 3 În ce priveşte intervenţiile* baremul de activităţi practice al rotaţiei de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenţia sau asistă nemijlocit la intervenţie (face parte din echipa operatorie ca prim ajutor) 5. STAGIUL DE 1ECUPE1A1E Tematica teoretică (20 ore): 1. 1eabilitarea vasculară la pacienţii claudicativi 2. 1eabilitarea pacienţilor după intervenţia chirurgicală de revascualrizare 3. 1eabilitarea pacienţilor amputaţi de membru inferior 4. Exerciţiul fizic la pacienţii cu insuficienţă venoasă cronică 5. Exerciţiul fizic la pacienţii diabetici . Terapia compresivă şi masajul pacienţilor cu limfedem Baremul activităţii practice 1. ,obilizarea post-operatorie precoce - 5 2. Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior - 5 3. Testul de mers pe bandă - 3 4. Bandajarea pacientului cu limfedem -3 . ANESTEZIE ŞI TE1APIE INTENSICĂ ÎN CHI1U1GIA CASCULA1Ă Tematica teoretică (70 ore): 1. Principii generale, organizare şi tratament în terapia intensivă 2. ,onitorizarea bolnavului vascular (EVG, presiune arterială sFngerandăAnesFngerFndă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc. 3. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanţi (boli concomitente, heparina, protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată) 4. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicaţii şi contraindicaţii. 5. Hemodinamica postoperatorie - evaluarea statusului hemodinamic - monitorizarea hemodinamică de bază - debitul cardiac - sindromul de debit cardiac scăzut - tratament - insuficienţa ventriculară dreaptă - tratament - ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament - hipertensiunea postoperatorie - tratament - hipotensiunea postoperatorie - cauză, tratament . Hemoragia postoperatorie: - tratament: consideraţii chirurgicale, tratamentul medical cu sFnge, substituienţi - complicaţiile hemoragiei: infecţia, complicaţiile transfuziei 8. Suportul nutriţional (energetic - caloric) în chirurgia vasculară - indicaţii - mod de administrare - evaluare - complicaţii potenţiale - necesităţile nutriţionale - consideraţii nutriţionale în insuficienţa multiorganică (renală, hepatică, pulmonară) - nutriţia enterală - indicaţii, formele de admnistrare, complicaţii - nutriţia parenterală - indicaţii, mod de administrare, complicaţii - monitorizarea metabolică şi terapeutică .. Suferinţa multiorganică şi sistemică - disfuncţii neurologice - disfuncţii gastrointestinale - disfuncţii renale - disfuncţii hepatice
Baremul activităţilor practice:
1. Sondaj vezical - 25 2. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural - 25 3. Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă -1/ 5. Defibrilare externă - 5 . 1esuscitare cardiorespiratorie - 5 7. Sonda de aspiraţie nazogastrică - 1/
7. STAGIUL DE LAB21AT21 CASCULA1 ŞI I,AGISTICĂ CASCULA1Ă Tematica teoretică (1// ore) 1. Ultrasunete - proprietăţi. 2. Efectul Doppler şi aplicaţiile lui în medicină. 3. Principii de hemodinamică şi aplicarea lor la circulaţia arterială şi venoasă. 4. Circulaţia arterială. a) Formarea undei de puls. b) Aspecte Doppler normale c) 1olul rezistenţelor periferice şi efectul lor asupra undei Doppler. d) Criterii pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor şi anevrismelor arteriale. 5. Circulaţia venoasă. a) Carecteristicile circulaţiei venoase. b) Aspecte Doppler normale. . Noţiuni despre aparatura folosită. a) Tipuri de sonde b) Parametrii folosiţi în examinarea vaselor. c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase. 7. Aspecte morfologice normale ale arterelor şi venelor. a) Ecografia bidimensională b) Examinarea Doppler color c) Angiografia Doppler 8. Placa de aterom - aspecte ecografice. .. Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene. a) Tehnica examinării b) 1ezultate normale c) 1ezultate patologice 1/. Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale şi ale membrului superior. a) Tehnica examinării b) 1ezultate normale c) 1ezultate patologice 11. Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale şi a arterelor membrelor inferioare. a) Tehnica examinării b) 1ezultate normale c) Patologia stenozantă d) Anevrismele arteriale 12. Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale a) Artera mezenterică superioară şi trunchiul celiac b) Arterele renale 13. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă 14. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă inflamatorie 1 . Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare 17. Examinarea ultrasonografică a sistemului venos profund al membrelor inferioare: a) Tehnica de examinare b) Aspecte normale c) Diagnosticul trombozelor acute d) Sindroamele posttrombotice 18. Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă: a) Noţiuni anatomice b) Aspecte normale c) Calculul debitelor d) Principalele aspecte patologice 1. . Istoricul investigaţiilor invazive hemodinamice şi imagistice 2/. Principii generale ale examenului hemodinamic şi angiografic. 21. Aportul investigaţiei hemodinamice şi angiografice în tratamentul chirurgical. 22. Tratamentul endovascular faţă de rezultatele tratamentului medical şi chirurgical. 23. Noţiuni teoretice de chirurgie endovascular: a) structura unei săli de cateterism şi angiografie b) principiul cinematografiei, imagistică digitală şi substracţie, stocarea imaginii radiologice c) sondele de cateterism d) tehnica Seldinger e) tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen şi al măsurii de presiune intravasculară 24. Principii de hemodinamică: a) presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale şi patologice b) debite sangvine pulmonare, aortice şi de şunt c) rezistenţe vasculare, calcul, valori normale şi patologice 25. Principii de angiografie periferică: a) aortografia toraco - abdominală b) arteriografia membrelor inferioare şi superioare c) arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stFngă şi a trunchiului celiac d) arteriografia mezenterică superioară şi inferioară. e) arteriografia vertebro - carotidiană 2 . Investigaţia angiografică în sindromul de ischemie periferică. 27. Investigaţia angiografică în sindroamele de insuficienţă sau tromboză venoasă. 28. Principalele tehnici terapeutice ale chirurgiei endovasculare: a) angioplastia b) embolizarea arterială c) extragerea de corpi străini din circulaţia sangvină d) filtru cav e) stentarea 2. . Angiografia prin computer tomografie a) Perspectiva istorică b) Principiile angiografiei prin computer tomografie c) Achiziţia imaginilor d) Prelucrarea imaginilor e) Strategii pentru administrarea substanţei de contrast f) Indicaţii şi contraindicaţii de examinare g) Incidente şi accidente în timpul şi după examinare h) Aplicaţii clinice: I. Angiografia carotidiană II. Angiografia pulmonară III. Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizată IC. Angiografia abdominală C. Angiografia periferică CI. Angiografia membrelor superioare CII. Angiografia cu evidenţierea timpului venos CIII. Angiografia cerebrală IL. Angiografia coronariană. 3/. Angiografia prin rezonanţă magnetică a) Principiile angiografiei prin rezonanţă magnetică b) Angiografia fără substanţa de contrast c) Angiografia cu substanţa de contrast d) Indicaţii şi contraindicaţii e) Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanţă magnetică a vaselor f) Aplicaţii clinice: I. Angiografia carotidiană II. Angiografia aorto-pulmonară III. Angiografia abdominală IC. Angiografia periferică C. Angiografia membrelor superioare CI. Angiografia venoasă 1. Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene - 1/ 2. Explorarea ecografică a arterelor vertebrale şi ale membrelor superioare. - 1/ 3. Explorarea aortei abdominale - 1/ 4. Explorarea arterelor renale - 1/ 5. Explorarea arterelor membrului inferior - 1/ . Explorarea sistemului venos jugular, cav superior şi inferior - 1/ 7. Explorarea venelor membrelor superioare şi inferioare - 1/ CII. Angiografia cerebrală Baremul de activităţ i practice 8. Investigarea fistulelor de dializă - 1/ .. Întocmirea unui buletin - 1/ 1/. Calcularea debitului arterial - 1/ 11. Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor - 1/ 12. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă femurale - 2/ 13. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă axilare - 5 14. Punctia Seldinger arterială şi venoasă brahiala - 5 15. Arteriografia membrelor inferioare - 2 1 . Arteriografie celiaco-mezenterice - 2 17. Arteriografie carotidiană - 2 18. Flebografie - 5 1.. Cavografie - 2 2/. Limfografie 21. Interpretarea imaginilor computer tomografice: a) Aspecte normale si variante anatomice b) Aspectul placilor de aterom si clasificarea acestora c) Evaluarea gradului de stenoza d) Tromboza acuta si tromboza cronica e) Anevrismele simple si complicate f) Disectia acuta sau cronica g) ,alformatii arterio-venoase h) Evaluarea grafturilor post-interventii de bI-pass i) Fistulele arterio-venoase j) 1uptura vasculară. 22. Interpretarea imaginilor de rezonanţă magnetică a) Aspecte normale şi variante patologice b) Aspectul peretelui vascular c) Evaluarea fluxului intravascular d) Evaluarea gradului de stenoza e) Anevrismele simple si complicate f) Evidentierea şi caracterizarea trombozelor vasculare g) Disectiile acute şi cronice h) ,alformaţiile arterio-venoase i) Fistulele arterio-venoase j) Evaluarea permeabilităţii grafturilor venoase sau sintetice. 8. ,2DULUL DE BI2ETICĂ
Tematica teoretică (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apari iei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. 1elaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Calori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IC. 1elaţia medic-pacient II- 2 ore
1. ConsimţămFntul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. 1elaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
C. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală CI. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative
CII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant
CIII. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea no iunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică
. Posibilitatea îmbunătă irii rasei umane prin interven ii genetice IL. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării
. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TE,ATICA SE,INA1IIL21
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămFntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relaţia medic-pacient
IC. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. 1olul comitetelor de etică din spitale
C. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete
- 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
CI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
CII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
CIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţ esuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IL. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
L. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete
- 2 ore
.. STAGIUL DE CHI1U1GIE CASCULA1Ă DESCHISĂ
Tematica teoretică (380 ore)
1. Istoricul chirurgiei vasculare. 2. Noţiuni de statistică medicală, stratificarea riscului şi factori de risc. 3. Noţiuni de anatomie: a) Sistemul osos al membrului superior şi inferior b) Aparatul muscular al membrului superior şi inferior, cervical, toraco-abdominal c) Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic d) Nervii membrului superior şi inferior, sistemul nervos simpatic lombar. 4. Expunerea arterelor, venelor şi limfaticelor membrelor: a) Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilara, brahială, radială, ulnară b) Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare c) Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie d) Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale e) Expunerea vaselor limfatice. 5. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.
. Căile de acces asupra vaselor intraabdominale şi simpaticului lombar.
7. Căile de acces asupra vaselor intratoracice. 8. Instrumente chirurgicale vasculare.
.. Tehnici chirurgicale vasculare: disecţia, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
1/. Grefe vasculare biologice şi sintetice.
11. Notiuni fundamentale: a) Epidemiologie b) Embriologie c) Ateroscleroza d) Hiperplazia intimala e) Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment f) Angiogeneza. 12. Fiziologia si fiziopatologia circulaţiei arteriale: a) hemodinamica arterială b) modele de curgere în circulaţia arterială c) aspecte fiziologice în intervenţiile arteriale d) sindromul de furt arterial. 13. Fiziologia si fiziopatologia circulaţiei venoaseE a) hemodinamica circulaţiei venoase b) incompetenţa valvulară si boala venoasă cronică secundară c) tromboza venoasă profundă d) insuficienţa venoasă cronică e) tromboflebita. 14. Fiziologia sistemului limfatic: a) anatomia funcţională a sistemului limfatic b) fiziologia c) fiziopatologie. 15. Factori de risc ateroscerotici a) Fumatul b) Diabetul c) Hiperlipidemia d) Hipertensiunea.
1 . Coagularea şi dereglările hemostazei:
a) coagularea normală b) terapia anticoagulantă c) agenţi trombolitici d) coagulopatiile si hemoragia e) stări hipercoagulante.
17. Programe de screening vascular 18. Boala arterială periferică cu localizare carotidiană - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular.
1. . Alte boli ale arterei carotide - displazia fibromusculară, dilatarea anevrismală, disecţia, tumorile glomice. 2/. Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 21. Boala arterială periferică cu localizare infrainghinală - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 22. Boala arterială periferică a membrului superior - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 23. Boala arterială periferică cu localizare renală - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 24. Boala arterială periferică cu localizare mezenterică - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 25. Boala anevrismală - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 2 . Disecţia aortei - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 27. Sindromul 1aInaud. 28. Sindromul de apertură toracică - neurogen, arterial, venos. 2. . Anomaliile arterio-venoase: a) ,alformaţiile vasculare congenitale b) Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital şi infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic c) Fistulele arterio-venoase dobFndite. 3/. Trombangeita obliterantă. 31. Boala TaPaIasu. 32. Alte vasculite - arterita cu celule gigantice, poliarterita nodoasă, boala VawasaPi, granulomatoza Oegener, poliangeita microscopica, sindromul Churg-Strauss. 33. Tumorile arteriale. 34. Ischemia viscerală acută - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 35. Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular. 3 . Traumatismele vasculare - cervicale, toraco-abdominale, ale extremităţilor. 37. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, prevenţie, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular): a) Tromboza venoasă profundă b) Sindromul posttrombotic c) Tromboza venoasă superficială d) Insuficienţa venoasă cronică e) 2cluzia ilio-cavă f) 2cluzia venei cave superioare g) Tumorile venoase. 38. Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. 3. . Chirurgia canalului toracic.
4/. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluţie naturală, diagnostic clinic şi paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschisAendovascular.
41. Chirurgia de acces vascular pentru hemodializă. 42. Complicaţiile chirurgiei vasculare sistemice - cardiace, respiratorii, renale. 43. Complicaţiile chirurgiei vasculare locale - infecţiile grefoanelor, fistulele aorto-enterice, anevrismele anastomotice, tromboza grefoanelor, leziunile nervoase. 44. Îngrijirea postoperatorie şi supravegherea bolnavului vascular operat. 45. 1econstrucţiile tisulare în chirurgia vasculară. 4 . Amputaţiile.
Baremul de activităţ i practice
Pentru a armoniza baremul de operaţii cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Cascular SurgerI (FEBSCS), în aşa fel încFt rezidenţii sau specialiştii din 1omFnia să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
Definiţii
A. Termenul de procedura de chirurgie vasculară deschisă defineşte procedura care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru: 1. tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformaţiilor 2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase 3. tratamentul oricăror alte boli care necesită reconstrucţia arterială sau venoasă Note: - toate procedurile vasculare care corespund definiţiei de mai sus pot fi introduse în caietul de operaţii (LogbooP)E - o operaţie vasculară poate include una sau mai multe proceduri şi acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operaţii consecutiv şi se marchează în aşa fel încFt să indice o singură operaţieE - operaţiile de apertură toracică, simpatectomia, amputaţiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcFnd parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operaţii (LogbooP), deoarece aceste operaţii nu corespund definiţiei procedurilor de Mchirurgie vasculară deschisăN. B. Etapele esenţiale ale unei proceduri vasculare deschise sunt: 1. expunerea 2. controlul 3. diagnosticul final 4. intervenţia vasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucţia etc) 5. confirmarea rezultatului planificat . închiderea C. 2peratorul principal este acela care efectuează majoritatea paşilor esenţiali ai procedurii 1. Expunerea arterelor:
- aortă abdominală infrarenală - 1/ - aortă supraceliacă - 3 - iliacă comună - 1/ - iliacă externă - 1/ - renală - 1 - trunchi celiac - 1 - mezenterică superioară - 1 - trepied femural - 3/ - poplitee proximală - 3/ - poplitee medie - 5 - poplitee distală - 2/ - tibială anterioară - 5 - tibială posterioară - 5 - peronieră - 5 - trepied carotidian - 1/ - subclavie - 3 - axilară - 3 - brahială - 1/ - radialăAulnară - 3 2. Expunerea venelor: - recoltarea venei safene interne - 5/ - recoltarea venei safene externe - 5 - vena femurală comună - 1/ - vena femurală superficială - 5 - vena cefalică - 5 - vena bazilică - 5
3. Embolectomia - 25 4. Endaterectomie - 2/ 5. Arteriorafie directă - 25 . Angioplastia de lărgire cu petec - 1/ 7. Anastomoză termino-laterală - 5/ 8. Anastomoză termino-terminală - 2/ .. Anastomoză latero-laterală - 2 1/. 1estabiliri de flux arterial : - aorto-iliace - 1/ - aorto-femural - 1/ - femuro-femural - 3 - femuro-popliteu - 2/ - extra - anatomice - 3 11. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 1/ 12. Cura chirurgicală a varicelor - 3/ 13. Amputaţii: - deget - 3/ - transmetatarsianăAtarsometatarsiană - 15 - gambă - 15 - coapsă - 2/ - dezarticulaţie de coapsă - 2 14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 25
1/. STAGIUL DE CHI1U1GIE END2CASCULA1Ă
Tematica teoretică (170 ore)
1. Istoricul procedurilor endovasculare. 2. 1egistrul electronic endovascular. 3. Protocoale de management al radiaţiilor - medicul şi pacientul. 4. Structura sălii de intervenţii endovasculare. 5. Echipamentul de bază în intervenţiile endovasculare: ace de puncţie, teci de acces, ghiduri, catetere, injectoare de contrast.
. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecţie cerebrală.
7. Tratamentul endovascular în accidentul vascular cerebral acut. 8. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală.
.. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă a membrului superior. 1/. Tratamentul endovascular al arcului aortic.
11. Tratamentul endovascular al aortei descendente - anevrismele toracice, traumatismele şi disecţia aortică. 12. Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală. 13. Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă juxta şi pararenale - stentgrafturile fenestrate. 14. Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale - stentgrafturile ramificate. 15. EndoleaP - tipuri şi management.
15. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală.
1 . Tratamentul endovascular în boala ocluzivă mezenterică.
17. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă.
18. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă infrainghinală
1.. Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară.
2/. Tratamentul endovascular al trombozei venelor iliace şi cavă inferioară. 2/. Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor.
21. Ablaţia endovenoasă în insuficienţa venoasă cronică. 22. Tratamentul endovascular al complicaţiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă - stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală. 23. Tehnici de embolizare ale anevrismelor cerebrale şi fibromului uterin. 24. Tehnici de trombectomie endovasculară.
Baremul de activităţ i practice
Pentru a armoniza baremul de intervenţii cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Cascular SurgerI (FEBSCS), în aşa fel încFt rezidenţii sau specialiştii din 1omFnia să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
Definiţii
A. Termenul de procedura de chirurgie endovasculară defineşte procedura care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul aterelor sau venelor şi controlul fluoroscopic pentru: 1. tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformaţiilor 2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase 3. tratamentul oricăror alte boli care necesită utilizarea ghidurilorAcateterelor în artere sau vene Note: - toate procedurile endovasculare care corespund definiţiei de mai sus pot fi introduse în caietul de operaţii (LogbooP)E - o operaţie endovasculară poate include una sau mai multe proceduri şi acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operaţii consecutiv şi se marchează în aşa fel încFt să indice o singură intervenţie endovascularăE - operaţiile de apertură toracică, simpatectomia, amputaţiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcFnd parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operaţii (LogbooP), deoarece aceste operaţii nu corespund definiţiei procedurilor de Mchirurgie vasculară deschisăN. B. Etapele esenţiale ale unei proceduri endovasculare sunt: 1. obţinerea accesului 2. controlulAmenţinerea accesului 3. diagnosticul final 4. intervenţia endovasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucţia etc) 5. confirmarea rezultatului planificat . închiderea C. 2peratorul principal este acela care efectuează majoritatea paşilor esenţiali ai procedurii 1. Angioplastie cu balonAstentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare: - aortică - 2 - iliacă - 1/ - femurală - 1/ - poplitee - 5 - pedală - 1/ - carotidiană - 2 2. ,ontare de stent-grafturi: - ECA1 - 1 - arteră iliacă - 1 - arteră femurală superficială - 1 . Embolizare - 1 7. Ablaţia endovenoasă a venei safene interne - 1/ 8. Trombectomie endovascularăAtromboliză pe cateter - 5 SC2PUL ŞI 2BIECTICELE EDUCAUI2NALE GENE1ALE: 1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din 1omFnia cu cel din ţările europene şi cu cel formulat de către European Board and Section of Cascular SurgerI (Uniunea Europeană a Specialităţilor ,edicale - UE,S) 2. de a defini standardele actuale de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecinţă, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmFnd acest curriculum ar trebui să ofere competenţe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultaţii de specialitateE capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulatorAunite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privatE capacitatea de a oferi educaţie de chirurgie vasculară studenţilor, rezidenţilor sau pacienţilor. 3. de a stimula dezvoltarea reţelei de chirurgi vasculari şi de centre de chirurgie vasculară pentru creşterea calităţii asistenţei medicale a pacienţilor cu boli vasculare. 4. de a creşte contribuţia 1omFniei la dezvoltarea clinică şi academică a chirurgiei vasculare în Europa şi în lume Acest document a fost întocmit şi aprobat în septembrie 2/14 de către Societatea 1omFnă de Chirurgie Casculară în conformitate cu sIllabusul European Board and Section of Cascular SurgerI (Uniunea Europeană a Specialităţilor ,edicale - UE,S), care are la bază criteriile cuprinse în Charter on Training of ,edical Specialists in the EU - cerinţele pentru specialitatea de Chirurgie Casculară (UE,S, Brusels, 1..4). SC2PUL ŞI 2BIECTICELE EDUCAUI2NALE SPECIFICE: Pregătirea în rezidenţiatul de chirurgie vasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia vasculară, trebuie să asigure candidatului cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice care îi conferă competenţă în întreg domeniul specialităţii, care poate să includă următoarele activităţi: □ cabinet ambulator de chirurgie vasculară □ chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată □ educaţie vasculară la studenţi, rezidenţi şi pacienţi. 1EZULTATE AŞTEPTATE (STANDA1D P12FESI2NAL CU1ENT) la finalizarea pregătirii: Chirurgul vascular şi endovascular trebuie să aibă cunoştinţe şi să înţeleagă: 1. ŞtiinLele fundamentale Embriologie cu accent pe cauzele şi mecanismele embriologice care conduc la problemele întFlnite în practica chirurgiei vasculare şi endovasculareE Anatomie petru a înţelege şi recunoaşte competent anatomia aplicată în situaţiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicalăE Fiziologie Mi biochimie pentru a înţelege efectele bolii vasculare asupra structurii şi funcţiei normale a sistemelor organismului, incluzFnd principiile echilibrului hidric şi a nutriţiei pacienţilor vasculariE Patologie incluzFnd principiile imunologiei şi microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculareE Farmacologie incluzFnd acţiunile medicamentelor folosite în mod obişnuit perioperativ şi în managementul pacienţilor vasculari criticiE Epidemiologie şi statistică pentru a permite aprecierea critică a publicaţiilor şi programelor de audit. 2. Aptitudini si atitudine pr.fesi.nală 2.1. C.municare Mi c.mp.rtament Contactul clinic cu pacientul Abilitate de a lua anamneza şi de a realiza examinarea clinică a pacientului vascular. Aptitudini de consiliere şi comunicare Abilitate de consilia paceinţii, aparţinătorii sau personal medical în situaţii variate ca de exemplu efectele intervenţiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situaţii delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund. Înţelegerea rolului specialităţilor care contribuie la tratamentul complex al bolilor vasculare Cunoaşterea rolului specialităţilor medicale sau chirurgicale înrudite, recunoaşterea situaţiilor în care expertiza specialistului vascular este depăşită, indicaţia corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer. 2.2 Management Abilităţi manageriale în conducerea unui compartiment/secţii/clinici de chirurgie vasculară şi endovasculară Abilităţi de bază manageriale, incluzFnd strategii de reducere a costurilor, evitarea investigaţiilor inutile. Înţelegerea aspectelor socio-econimice şi legale ale pacienţilor vasculari Contact cu asistenţii sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienţilor vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienţilor vasculari. 2. ÎnvăLămFntul Mi cercetarea Însuşirea experienţei didactice Demonstrarea abilităţilor de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă şi participFnd la cursuri specifice. Dezvoltarea experienţei în cercetare Instruire în analizare datelor, înţelegerea principiilor şi practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review. 2.4 C.ntr.lul calităLii Înţelegerea importanţei auditului şi a managementului calităţii 1ecunoaşterea valorii auditului, managementului riscului şi abilitatea de analiza rezultate şi de a participa în activităţi de audit relevante în chirurgia vasculară. ELA,ENUL DE ,EDIC SPECIALIST: Probe de evaluare, specifice programului: Probă DaANu Examen teoretic scris Da Examen clinic 1 Da Examen clinic 2 Da Probă operatorie Da TE,ATICA DE ELA,EN 1. Calentine J1, Oind GG - Anatomic Exposures in Cascular SurgerI 2 nd Edition, LOO, 2//3. 2. 1utherford's Cascular SurgerI, 8 th Edition, Elsevier Saunders, 2/1/. 3. Inter-SocietI Consensus for the ,anagement of Peripheral ArterI Disease (TASC II). Eur J Casc Endovasc Surg 2//7E33 Suppl 1:S1-S75 4. Haimovici's Cascular SurgerI, th Edition, OileI, 2/12 5. ,anagement of patients with peripheral arterI disease (Lower ExtremitI, 1enal, ,esenteric and Abdominal Aortic). ACCFAAHA Guidelines November 2/11. . ESCS Guidelines. Invasive treatment for carotid stenosis: indication, technique. Eur J Casc Endovasc Surg 2//. 7. NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2/12. 8. Atlas of Cascular SurgerI: 2perative procedures. 2uriel V., 1utherford 1.B. (Eds.) O.B. Saunders, 1..8 .. Atlas of Cascular AnatomI: An angiographic approach. UflacPer 1. (Ed.) Lippincott Oilliams & OilPins, 2// 1/. Chirurgie vasculară. Bolile arterelor. Casile Candea, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2//1 11. Chirurgie vasculară. Bolile venelor şi limfaticelor, Casile Candea, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2//2 12. Tratat de patologie chirurgie cardiovasculara, Ioan Socoteanu, 2 vol., Ed. ,edicala, 2//7 Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (vezi la capitolul de Structură a programului) Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU - credite formative
universitare, 1 credit CFU R 1 credit ECTS - European Credit Transfer SIstem)E 1 credit R 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
,odulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul
P1ESEDINTELE C2,ISIEI DE SPECIALITATE A ,INISTE1ULUI SĂNĂTĂUII,
Nume, prenume: Col. Dr. Ionel Droc Semnatura:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ME,ICINĂ ,E LABORATOR
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CURRICULUM ,E PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA ME,ICINĂ ,E LABORATOR
(BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)
Specializarea în specialitatea ,edicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Hematologie, Genetică, Biologie moleculară, Imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, notiuni elementare de microbiologie si epidemiologie etc.).
Activitatea se desfasoara in laboratoare sau compartimente de biochimieAhematologie si de imunologieAdiagnostic molecular, altele decFt cele dedicate diagnosticului bolilor infecţioase
2. ,URATA STAGIILOR - 4 ANI ( 48 LUNI )
Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 4/ - 5/ de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit R 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
M.dulul ,urata 2rganizarea si ,anagementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1 - 3 luni Biochimie I.2 - . luni Biologie moleculară si Genetica I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - luni Hematologie I.5 - 12 luni Bacteriologie I. .1 - 2 luni Parazitologie I. .2 - /,5 luni Cirusologie I. .3 - /,5 luni Epidemiologie I.7 - 1,5 luni Biostatistica ,edicală I.8 - 1 lună Bioetică ,edicală I.. - /,5 luni Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.1/ - . luni
I.1 - ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL LABORATORULUI ,E ANALIZE ME,ICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - LUNI Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 120 .re 1. 2rganizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe) a. planificarea activităţilorE b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamenteE c. managementul personalului, evaluarea personaluluiE d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etcE e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratoruluiE 2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă). 3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă). 4. Sistemul de management al calităţii: a. Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă) b. Cerinţe de management (2 conferinţe) c. Cerinţe tehnice (1 conferinţă) d. Auditul intern (1 conferinţă) e. Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe) f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă) g. Trasabilitatea măsurării. ,ateriale de referinţă. (1 conferinţă) h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă) 5. ,anagementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă) Baremul activităţil.r practice Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentaţiei sistemului de management. ,anualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control LeveI Jennings. 1egulile Oestgard. 1 lp Calidarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp 1aportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp I.2 STAGIUL ,E BIOCHIMIE - 9 LUNI
Tematica lecţiil.r c.nferinţă A 60 .re
(1). ,ETAB2LIS,UL P12TEIC - Peptide biologic active. - Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor). - Biosinteza proteică - Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon. - Biosinteza ureei. (2). ENZI,E - Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. - Izoenzime. - Noţiuni de cinetică enzimatică. (3). ,ETAB2LIS,UL GLUCIDIC - Glicoliza. - Gluconeogeneza. - Ciclul acizilor carboxilici. (4). ,ETAB2LIS,UL LIPIDIC - Biosinteza acizilor graşi. - Degradarea acizilor graşi. - Formarea corpilor cetoniciE acetoacetatul ca sursă de energie. - Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leuPotriene. - Biosinteza colesterolului. - Acizii biliari. - Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare). (5). CITA,INE şi H21,2NI ( ). APA şi ELECT12LIUI
(7). ,2DIFICĂ1I BI2CHI,ICE ÎN: - Patologia renală. - Patologia hepatică. - Patologia cardiacă şi vasculară. - ,aladii metabolice şi endocrine. (8). ,A1VE1I TU,21ALI
(.) BI2CHI,IE 2NC2L2GICĂ (1/) BI2CHI,IA INFLA,AUIEI
(11) BI2CHI,IE GE1IAT1ICĂ (12) BI2CHI,IE PEDIAT1ICĂ (13) TESTE BI2CHI,ICE în T1ANSPLANT (14) 21GANIZA1EA şi ,ANAGE,ENTUL LAB21AT21ULUI DE BI2CHI,IE, C2NT12LUL CALITĂUII ANALIZEL21 (15) ,ET2D2L2GIA CE1CETĂ1II CLINICE Stagiul practic În cadrul acestui stagiul se v.r desfăşura 2 tipuri principale de activităţiE - prezentarea bazei te.retice a testel.r efectuate; - efectuarea practică a testului respectiv.
1 Cun.aşterea principalel.r tehnici, met.de şi aparate cu aplicaţii în Lab.rat.rul Clinic de Bi.chimie.
- metode de măsură (spectrometrice, optice, etc) - tehnici de separare (cromatografice, electroforetice) - tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare - sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice - tehnici de bază în Biologia ,oleculară : extracţie de acizi nucleici, PC1, ,icroarraI
2 Principalele teste de lab.rat.r. Principii, met.de şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatel.r; baremul activităţil.r practice
ELA,ENUL DE U1INĂ
1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. - barem 1// determinări 2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. - barem 5/ determinări 3. Examenul microscopic al sedimentului urinar -barem 1// determinări 4. Examenul chimic al calculilor urinari -barem 25 determinări
B. ELA,ENUL BI2CHI,IC AL SÂNGELUI
1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 1// determinări 2. Electroforeza proteinelor - metode E variaţii fiziopatologice - barem 1// determinări 3. Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubinaE metode de dozareE variaţii fiziopatologice - barem 1// determinări 4. Glucoza: metode de dozareE variaţii fiziopatologice - barem 1// determinări 5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilatăE metode de dozare şi interpretarea rezultatelorE dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabeticE parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 5/ determinări. . Corpii cetonici: metode de dozareE variaţii fiziopatologiceE explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 1// determinări.
7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozareE variaţii fiziopatologice - barem 1// determinări. 8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozareE variaţii fiziopatologice - 5/ determinări. .. Enzimele serice: metode de dozareE variaţii fiziopatologice - barem 1// determinări - transaminazele (TGP, TG2), - creatinPinaza (CV), izoenzimeE - lactat dehidrogenza (LDH), izoenzimeE - fosfataza acidă şi alcalinăE - gamma glutamil transpeptidaza (GGT) - amilazaE - lipaza.
C. ELA,ENUL BI2CHI,IC L.C.1. metode de dozareE variaţii fiziopatologice - barem 25 determinări.
D. ELA,ENUL BI2CHI,IC AL SUCULUI GAST1IC metode de dozareE variaţii fiziopatologice - barem 5/ determinări.
I. MO,ULUL ,E BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ - luni Tematica lecţiil.r c.nferinţa A 120 .re OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI ,E BIOLOGIE MOLECULARĂ Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical. ,edicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevareApregătire a probelor biologice garantFnd securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestoraE cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului. Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli. În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară)E să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii. De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare. A. PARTEA TEORETICĂ I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. ,aterialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului. Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale. Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului. Extracţia A1N-ului. Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului. 1eacţia de amplificare a ADN-ului (PC1 , "polImerase chain reactionN). Cariante ale PC1, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Cariante de hibridizare: tehnicile "dot-blotN, "Southern-blotN, "Northern-blotN, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarraIN ("DNA chipsN). Aplicaţii clinice ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc)E b) tehnicile FISH ("fluorescence în situ hIbridizationN) - cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Oilli, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplaziiE c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc. Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (1FLPE "restriction fragment length polImorphismN) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului 1FLP ca marPeri în analiza înlănţuirii geneticeE importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul L (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.). Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă. Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, "single strand conformation polImorphIsmN), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE , "denaturing gradient gel electrophoresisN) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.). Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Cirusologie, 2ncologie. Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a A1N mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analIsis of gene expression"), tehnologia "microarraIN ("DNA chipsN) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice. B. PARTEA PRACTICĂ 1. Extractia ADN din diferite probe biologice (sange, tesut, urina, LC1, etc.) 2. Tehnica PC1 aplicată pentru detectarea mutaţiilor in diferite patologii medicale. 3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. 4. Tehnica hibridizarii 5. Tehnica real time PC1 . Tehnica de secventiere 1. Test scris din tematica teoretică. EXAMEN 2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). MO,ULUL ,E GENETICĂ ME,ICALĂ A. PARTEA TEORETICĂ 1. 1olul factorilor genetici în producerea bolilor. a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor. b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica. c. ,utaţiile: cauza majoră de boală. d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe). e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale. 3. Bolile monogenice. 4. Bolile multifactoriale. a. Anomaliile congenitaleE tulburările de sexualizare. b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea. 5. 1etardul mental. . Patologia genetică a sistemului imun. 7. Genetica bolii canceroase. 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate. .. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice. 1/. Probleme şi dileme etice în genetica medicală. B. PARTEA PRACTICĂ 1. Consultul genetic. 2. Explorarile genetice. Cromozomiale. ,oleculare. 3. Sfatul genetic. 4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional). 5. Diagnosticul prenatal. 1. Test scris din tematica teoretică. EXAMEN 2. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic). I.4 M.dulul de Imun.l.gie A 6 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 240 de .re A. Anat.mia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. 2rganele limfoide: anatomie şi funcţie. 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. B. Mecanismele imun.l.gice 1. Imunitatea înnăscută şi dobFndită. 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia. 3. Antigenele - structură, clasificare, procesare şi prezentare. 4. Alergenele - structură, epitopi. 5. Imunogenetica. . Imunitatea mediată prin celulele T. a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului. b) CitoPinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. c) 1ăspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante. 7. Imunitatea mediată prin celule B. a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului. b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor. c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral. d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin Ig,, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă. e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori. f) 1eacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă. g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance. 8. Alte mecanisme imunologice, care implică: a) Celulele "natural Piller". b) Celulele Piller activate de limfoPine. c) Bazofile activate. .. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. ,emoria imunologică. C. M.dularea răspunsului imun. 1. CitoPine, chemoPine, molecule de adeziune şi factori de creştere. 2. Inflamaţia şi modularea ei. a) ,ediatori - preformaţi şi neoformaţi. b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele). c) ,astocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. ,. Imunitatea muc.asel.r. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing". 3. Imunosupresia post transplant E. Imun.l.gia transplantului. 1. Hist.c.mpatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de .rgan s.lid, sau celule. Semnificatia clinica a tiparii alelel.r HLA, interpretare si lucru in diferite tehnici in functie de gradul de rez.lutie. Rez.lvarea ambiguitatil.r alelice HLA. 2. ,ecanismele de rejet. 3. 1eacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. ,etodologia de lucru in imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut si cronic. 4. Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare. 5. Controlul de calitate intern si extern in imunologia transplantului. C. Imun.l.gia tum.rală . 1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate. 2. ,arPeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. ,etodologia de lucru. 3. 2ncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.,etodologia de lucru. 4. ,ecanismele imunosupravegherii. G. Mecanisme imun.reglat.are. 1. ,ecanismele de toleranţă. 2. 1eţele idiotipice. II. Tematica activităţilor practice
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie ,edicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice. 2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice. 3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor. 4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor. 5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.
. ,ăsurarea proteinelor de fază acută.
7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzFnd calea clasică şi alternativă. 8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.
.. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc). 1/. ,ăsurarea IgE total şi specific.
11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. 12. Detectarea marPerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate). 13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene. 14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen). 15. ,ăsurarea producţiei de citoPine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1ATh2. 1 . PC1 (1eactia de amplificare genica)
17. Tipizarea HLA prin metode moleculare
18. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.
1.. Citometrie în flux.
2/. DobFndirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare ( Good Laboratory Practice ).
IV. ,em.nstrarea abilităţil.r de c.municare şi cercetare
1. 1eferate generale - cel putin 1 prezentare. 2. 1eferat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare. Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei - la latidudinea îndrumătorului de stagiu. I.5 STAGIUL ,E HEMATOLOGIE 12 luni 1.5.1. Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 480 de .re (1). Hematopoeza - generalităţi - celula stem (2). Structura măduvei osoase - (noţiuni de embriologie) (3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) (4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) (5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) ( ). Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) (7). Seria limfatică: organe limfatice centraleE populaţii limfocitare (funcţia imunăE citochimiaE genetica) (8). Algoritmul unei anemiiE clasificăriE anemii hipocrome. (.). ,etabolismul Fe. ,etabolismul acidului folic şi vitamina B12. (1/). Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator) (11). Anemii hemolitice - generalităţi, clasificare (12). Anemii hemolitice dobFndite (schema de investigaţii în laborator). (13). Imunoserologia unei anemii hemolitice. (14). Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii. (15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale. (1 ). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale). (17). Sindromul mielodisplazic. (18). Sindromul mieloproliferativ cronic. (1.). Sindromul limfoproliferativ cronic. - Leucemie limfatică cronică. - Boli proliferative limfatice de graniţă. - Generalităţi limfoame. (2/). Limfoame non-HodgPiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare). (21). Boala HodgPin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator). (22). Gamopatii monoclonale maligne. (23). Gamopatii monoclonale benigne. (24). Hemostaza (generalităţi). (25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar. (2 ). Purpura trombocitopenică. (27). Coagulare intravasculară diseminată. (28). Boala tromboembolică şi fibrinoliza. (2.). Porfirii - clasificare, diagnostic. 1.5.2. Baremul activităţil.r practice 1. 1ecoltare: 2/ 2. Colonare: 2/ 3. C.S.H.E Hematocrit: 2/ 4. Indici eritrocitari: 2/ 5. 1eticulocite: 3/ . Citochimie - F.A.L.E P.A.S.E SideroblaştiE peroxidaze: 2/ 7. Test Hamm: 1/ 8. Test Coombs - anti Ig G, -anti C: 1/ .. Celule lupice: 1/ 1/. Determinări F.A.N.: 1/ 11. Imunograma: 1/ 12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 1/ 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 1/ 14. Grupe sanguine şi 1H: 1/ 15. Electroforeza - imunoelectroforeza: 1/ 1 . Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25 17. Examinare frotiu sFnge periferic cu formulă leucocitară: 1// 18. Examinare frotiu medular: 5/ 1.. Imunofenotipare I.6.1 MO,ULUL BACTERIOLOGIE - 2 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă A 80 .re Bacteri.l.gie generală ,icrobiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana ,orfologia celulei bacteriene Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune 1ezistenta la actiunea antibioticelor Interactiunea bacterie-gazda Bacteri.l.gie speciala *Bacterii cu importanta in patologia umana - Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus - Coci gram negativi - Genul Neisseria - Enterobacteriaceae - Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia - Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter - Bacterii Gram negative incurbate - Genurile Vibrio, Campylobacter - Bacili gram negativi aerobi - Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella - Bacterii spiralate - Genurile Treponema, Borellia, Leptospira - Bacterii sporulate - Genurile Clostridium, Bacillus - Bacili gram pozitivi - Genul Corynebacterium - Bacterii simbioticeAcu peretele celular deficient A Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma, - Mycobacterium tuberculosis * Cor fi prezentate notiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea si diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene mentionate 1. ,icroscopia -optica: directă, contrast de faza (lp) - în imunofluorescenţă (d ) 2. Coloranţii în microbiologie -gram (lp) -albastru de metilen (lp) -Ziehl-Neelsen (lp) - Giemsa(lp) Activităţi practice (lp - lucrare practică, d R demonstraţie) 3. ,edii de cultură -nutritive, de conservare şi transport (lp) -de izolare - îmbogatire, selective (lp) 4. Izolarea bacteriilor din: ,aterii fecale - Coprocultura (lp) SFnge - Hemocultura (d) Urină - Urocultura (lp) L.c.r. (d) Exsudate (lp) Secretii (lp) Spută (lp) 5. ,etode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor
I.6.2 MO,ULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luni
Tematica lecţiil.r c.nferinţa A 20 de .re
I. ,iagn.sticul infecţiil.r parazitare cu l.calizare digestivă A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza, B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoocPworms) II. Examenul parazit.l.gic al sFngelui Diagnosticul hematologic al malariei. Tehnici de diagn.sticE 1. Tehnica frotiului. 2. Tehnica picăturii groase. Tehnici de diagn.sticE 1. Coloraţia Giemsa. 2. Coloraţia cu albastru de toluidină. 3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare. III. ,iagn.sticul parazit.zel.r cu l.calizare tisulară E A. Diagnosticul cisticercozei. B. Diagnosticul hidatidozei. C. Diagnosticul trichinelozei. IV. ,iagn.sticul parazit.zel.r implicate în pat.l.gia sarciniiE Diagnosticul toxoplasmozei congenitale. V. ,iagn.sticul parazit.zel.r implicate în pat.l.gia tractului ur.genitalE
Diagnosticul trichomonozei urogenitale ,
Tehnici de diagn.sticE Examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice
I.6. MO,ULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luni
Tematica lecţiil.r c.nferinţă Virus.l.gie - 20 .re
1. Alg.ritmul diagn.sticului virus.l.gic . ,etode de diagnostic virusologic. 2. Pat.genia infectiei virale . Infectii acute. Infectii persistente.
. Principalele sindr.ame de eti.l.gie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. T21CH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. ,iocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.
4. Vaccinuri antivirale. ,odalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor 5. Terapie antivirală . 1ezistenţa la antivirale
I.7 MO,UL EPI,EMIOLOGIE - 1,5 LUNI
Tematica lectiil.r c.nferinta 60 de .re Cursuri
1. Epidemi.l.gia - definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare. 2. Pr.ces epidemi.l.gic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate - transmisibile şi netransmisibile - (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional 3. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional 4. Investigarea epidemiologică in bolile transmisibile si netransmisibile 5. Caracteristici epidemi.l.gice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet
. Interventii in controlul si reducerea bolilor netransmisibile
7. Pr.filaxia primara, secundara si tertiara in bolile netransmisibile 8. C.municarea in boala netransmisibila Aplicatii practice 1. Indicat.ri epidemi.l.gici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate). a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile. b. ,ăsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici - i. 1ate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalentă, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. ii. 1ate (brute, .specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate. iii.Comparaţii pe baza ratelor brute. c. ,ăsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibila. 2. Studii epidemi.l.gice. a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie dc efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. . b. Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. ,ăsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu. d. Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte dc studiu 3. ,efiniţia de caz în investigarea epidemi.l.gică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective, Aplicare în boli netransmisibile. 4. Elab.rarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibila 5. Met.de de screening. Definiţie, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. ,ăsurarea practică a performanţelor testelor screening.
. Analiza critică a literaturii medicale. ,otivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design- ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale
I.8. MO,UL INCORMATICA SI BIOSTATISTICĂ ME,ICALĂ - 1 LUNĂ Tematica lectiil.r c.nferinta - 40 de .re 1. Calculatoare si evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor in medicina. 2. Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitatile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Colume de date, cataloage si fisiere pe discuri. Administrarea cataloagelor si fisierelor. 4. Notiuni generale despre retelele de calculatoare. Controlul retelelor locale cu NetOare si Oindows NT. 5. Aplicatii de word processing. Aplicatia Word . ,eniul aplicatiei Word. . Aplicatia Word . Controlul paginarii, coloanelor paragrafelor, chenarelor. 7. Aplicatia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor si machetelor. 8. Aplicatia Word . Formatarea la nivel de document, pagina si paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...) .. Servicii Internet (navigarea in Oorld Oide Oeb, E-mail, Ftp). Aplicatia Internet Explorer . 1/. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Oeb. 11. Educaţie computerizată. ,ultimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare 12. computerizată. Accesul în ,EDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor 13. selectate. 14. Foi de calcul si aplicatii de calcul tabelar . Principalele operatii matematice si statistice intr- o foaie de calcul. 15. Aplicatia Excel. ,eniul aplicatiei Excel 1 . Aplicatia Excel. Formatarea unei foi de calcul 17. Aplicatia Excel . 1ealizarea de grafice si diagrame. 18. 1ealizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia Excel . 1.. Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint . 2/. ,eniul aplicatiei Powerpoint . 21. Aplicatia PowerPoint . Crearea si formatarea unei prezentari. 22. Tabele si baze de date . Structura unui tabel, cFmpuri si inregistrări. 23. Tipuri de date. Introducerea si selectarea datelor. Introducerea si selectarea datelor 24. Aplicatiile Visual FoxPro si Microsoft Access. 25. Aplicatiia Visual FoxPro. 2rdonarea, indexarea si sortarea inregistrarilor. 26. Aplicatiia Visual FoxPro . Crearea unui raport. 27. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogari. 28. Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor in introducerea datelor referitoare la bolnav in spital si in cabinetele particulare. 29. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo si SPSS . 1ealizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia SPSS 0. (2pţional) Semnale fiziologiceAimagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge . I.9. MO,ULUL ,E BIOETICĂ - 0,5 LUNI Tematica lecţiil.r c.nferinţa A 20 .re I. Intr.ducere în Bi.etică A 2 .re 1. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. 2. Contextul apariţiei bioeticii. 3. Definirea bioeticii. 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. 5. Teorii şi metode în bioetică. II. C.nceptele de sănătate, b.ală, suferinţă prin prisma bi.eticii A 2 .re 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă. 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii. 3. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.). III. Relaţia medicApacient I A 2 .re 1. Calori ale relaţiei medic-pacient. 2. Paternalism versus autonomie. 3. ,odele ale relaţiei medic-pacient. 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. IV. Relaţia medicApacient II A 2 .re 1. ConsimţămFntul informat. 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient. 3. 1elaţia medic-pacient minor. 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient. V. Greşeli şi er.ri în practica medicală A 2 .re 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare. 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice. 3. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală. VI. Pr.bleme etice la începutul vieţii A 2 .re 1. Libertatea procreaţiei. 2. Dileme etice în avort. 3. Etica reproducerii umane asistate medical. 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. VII. Pr.bleme etice la finalul vieţii A 2 .re 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină. 2. Probleme etice în stările terminale. 3. Tratamente inutile în practica medicală. 4. Eutanasia şi suicidul asistat. 5. Îngrijirile paliative. VIII. Pr.bleme etice în transplantul de ţesuturi şi .rgane umane A 2 .re 1. Donarea de organe de la cadavru. 2. Donarea de organe de la persoana vie. 3. Etica alocării de resurse în transplant. IX. Pr.bleme etice în genetică şi gen.mică A 2 .re 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii. 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman. 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală. 4. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni. 5. Terapia genică. . Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice. X. Etica cercetării pe subiecţi umani A 2 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani. 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani. 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani. 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale. 5. Comitetele de etică a cercetării. . Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a te.riil.r şi principiil.r în bi.etică A 2 .re II. Reglementarea practicii medicale prin c.duri de etică A 2 .re 1. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămFntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale. 2. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate. 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. III. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaţiei medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă. 2. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă. 3. 1olul comunicării în relaţia medic-pacient. IV. Ilustrarea val.ril.r etice ale relaţiei medicApacient prin cazuri practice A 2 .re 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. 3. 1olul comitetelor de etică din spitale. V. Exemplificarea n.ţiunil.r de greşeală şi er.are în medicină prin cazuri c.ncrete A 2 .re 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis. 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. VI. ,iscutarea pr.blemel.r etice la începutului vieţii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VII. ,iscutarea pr.blemel.r etice la finalul vieţii pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re VIII. ,iscutarea pr.blemel.r etice în transplantul de ţesuturi şi .rgane pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re IX. ,iscutarea pr.blemel.r etice în genetică şi gen.mică pe baza un.r cazuri c.ncrete A 2 .re X. ,iscutarea pr.blemel.r etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma un.r cazuri c.ncrete A 2 .re I.10. PERCECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTRAUN ,OMENIU OPŢIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 LUNI Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Lab.rat.r (bi.chimie, hemat.l.gie, imun.l.gie), durata 4 ani (48 luni) 1. Organizarea si managementul lab.rat.rului de analize medicale , luni SUUB , C.nf. ,r. Anda Baicus 2. Bi.chimie Medicală , 9 luni, Inst. Clinic Fundeni Prof. Dr. Liliana PFslaru, S.L. Popa Delia Codruta 3. Bi.l.gie M.leculară si Genetică , luni , Institutul Clinic Fundeni , Pr.f. ,r. Ileana C.nstantinescu 4. Imun.l.gie , 6 luni , Institutul Clinic Fundeni, Pr.f. ,r. Ileana C.nstantinescu 5. Hemat.l.gie , 12 luni, Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colţea, Prof. Dr. Anca Lupu, SUUB, Prof. Dr. Ana ,aria Cladareanu
.1 Bacteri.l.gie , 2 luni , Inst. Cantacuzino, C.nf. ,r. Irina C.diLă
.2 Parazit.l.gie , 0,5 luni , Spit. Clinic Colentina, C.nf. ,r. Lidia Lazar
.3 Virus.l.gie , /,5 luni , Inst. Ştefan S. Nicolau, Prof. Dr. Simona 1uţă
7. Epidemi.l.gie , 1,5 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Adrian Băncescu 8. Bi.statistica Medicală , 1 lună , Inst. de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Platforma Inst. Fundeni), Dr. Luminiţa Iliuţă.
.. Bi.etica Medicală, 0,5 luni, Inst. de ,edicină Legala, ,ina ,inovici, Conf. Dr. George Cristian Curcă
1/. Stagiu de pregătire opţional (biochimie, hematologie, sau imunologieAbiologie moleculara) 9 luni .
Stagiul .pLi.nalI p.ate fi ales, dintre următ.arele disciplineE
Bi.chimie, Hemat.l.gie, Imun.l.gie/Bi.l.gie M.leculară, cu ac.rdul c..rd.nat.rului de pregătire în rezidenLiat.
*Se desfasoara in centrul de pregatire ales de rezident
,EDICINĂ DE LAB21AT21 4 ANI
M.dulul ,urata 2rganizarea si ,anagementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1 - 3 luni Biochimie I.2 - . luni Biologie moleculară si Genetica I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - luni Hematologie I.5 - 12 luni Bacteriologie I. .1 - 2 luni Parazitologie I. .2 - /,5 luni Cirusologie I. .3 - /,5 luni Epidemiologie I.7 - 1,5 luni Biostatistica ,edicală I.8 - 1 lună Bioetică ,edicală I.. - /,5 luni Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.1/ - . luni
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC STAGIUL I.1 , I.2 I.3, I.4, I.5 I.5, I. .1, I. .2, I. .3 I.7, I.8, I.., I.1/
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ME,ICINĂ LEGALĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CURRICULUM ME,ICINĂ LEGALĂ
,ECINITIA ME,ICINII LEGALE CA STIINTA ME,ICALA
,edicina legala este o stiinta medicala care determina si evalueaza cauzele medicale ale mortii precum si aspectele medicale pe care le implica solutionarea cauzelor juridice in justitie
,ECINITIA ME,ICINII LEGALE ,IN PERSPECTIVA JURI,ICA SI SOCIALA
1. Dupa valoarea generala in justitie si in societate Aplicarea cunostiintelor medicale in scopul aflarii adevarului si spre implinirea necesitatilor actului de justitie 2. Dupa nevoia de proceduralitate juridica Stiinta medicala a carei cunoastere este procedural necesara in orice speta juridica cu implicatii medicale precum si in orice caz medical cu implicatii juridice pentru implinirea actului de justitie 3. Dupa continutul si caracterul expertal Stiinta medicala care urmareste pentru necesitatile implinirii actului de justitie sa obiectiveze si sa evalueze cu caracter probatoriu, expertal, aspectele medicale ale unei spete juridice 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI ,E REZI,ENŢIAT 1.1. ,URATAE 4 ANI Curriculumul prevede un număr de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 4/ - 5/ de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 1.2. PERIOA,A ,E ,ESCĂŞURAREE ritmată de concursurile de intrare în rezidenţiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de ,edicină Legală. 1.3. LOCUL ,E ,ESCĂŞURAREE Institutul Naţional de ,edicină Legală ",ina ,inovici" şi Institutele de ,edicină Legală din centrele universitare: laşi, Timişoara, Craiova, Cluj.Tg. ,ureş 1.4. RESPONSABILI ,E PROGRAME Prof.univ.AConf.univ., şefii catedrelor de ,edicină Legală din Centrele universitare. Şef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar). 1.5. STRUCTURA PROGRAMULUI ,E REZI,ENŢIAT 1.5.1. Etapa de angajare, luare în evidenţa, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămFni) 1.5.2 Desfăşurarea stagiilor şi durata lor este următoarea: ,2DUL 1 Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului luni ANUL I ,2DUL 2 Patologie medico-legală traumatică luni ,2DUL 3 Anatomie patologică luni ANUL II ,2DUL 4 Patologie medico-legală netraumatică luni ,2DUL 5 Tehnica necroptica si tanatopraxie, TNT 2 sapt. ANUL III ,2DUL Laborator medico-legal 3 luni ,2DUL 7 Drept medical, legislatie si notiuni expertale D,L1E 2 luni ,2DUL 8 Bioetica 2 săpt. ,2DUL . Expertiza capacitătii de munca. EC, 1 lună ,2DUL 1/ Psihiatrie si psihopatologie medico-legală 3 luni ,2DUL 11 A ,edicina legala clinica: propedeutica 2 luni ,2DUL 11 B ,edicina legala clinica: evaluarea vatamarii corporale 12 luni ANUL IC 1.5. CURRICULA REZI,ENŢIATULUI ,E ME,ICINĂ LEGALĂ este urmat.areaE Stagiul principal/durată Stagiul secundar/durată Anul 1 Tanatologie şi patologie medico-legală I 1 an Tanatologie medico-legală luni Patologia medico-legală traumatică luni Anul 2 Anatomie patologică si patologie medico-legală II 1 an Anatomie patologică luni Patologie medico-legală netraumatică luni Anul Tehnica necroptica si tanatopraxie , TNT 2 sapt Tehnica necroptica Tanatosociologie, conservarea cadavrului si tanatopraxie 1 sapt 1 sapt Laborator medico-legal 3 luni Toxicologie medico-legală 1 lună Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală 1 lună Laborator criminalistic şi medico-legal 2 săpt Filiatie si hemogenetica medico-legala 2 săpt Drept medical, legislatie si notiuni expertale D,L1E 2 luni Notiuni de drept medical 2 sapt 1esponsabilitate medicala si raspundere a medicului 2 sapt Legislatie medico-legala si proceduri medico-legale 2 sapt Calitatea expertala a medicului legist: expertul medico-legal si etica profesionala 2 sapt Bioetică 2 săpt. Bioetică 2 sapt Expertiza capacitatii de munca, EC, 1 luna Expertiza capacitatii de munca 1 luna Psihiatrie şi psihopatologie medico-legală, P,L 3 luni Psihiatrie şi psihopatologie medico-legală 3 luni ,edicina legala clinica I: propedeutica, ,L I 2 luni Propedeutica şi semiologia medico-legală a examinării pe persoană 2 luni Anul 4 ,edicină legală clinică II: evaluarea vatamarii coroporale, ,L II 1 an Evaluarea gravităţii leziunilor traumatice în raport cu prevederile legale 12 luni 1.6. Met.d.l.gia desfăşurării stagiil.r Programul de învăţămFnt se va desfăşura conform : Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cFt şi a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, executii tehnice şi activităţi practice pentru fiecare stagiu (ANELA 1) 1.7. Evaluarea cun.ştinţel.r te.retice şi practice se va faceE 1.7.1. La sfFrşitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. tanatologie, toxicologie medico- legală, identificare şi serologie medico-legală, genetică medico-legală, etc.). Examen scris şi oral, nota minimă:7 1.7.2. La sfFrşitul fiecărui an de pregătire. Examen scris şi oral, nota minimă: 7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire. 1.7.3. Prin evaluarea cel puţin a unei lucrări ştiinţifice sau a unei comunicări ştiinţifice pFnă la sfFrşitul pregătirii de rezidenţiat 1.7.4. Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziţie prin care candidatul va înfăţişa cunoştiinţele sale teoretice despre o tema anume cFt şi aptitudinile sale de cercetare cFt şi practice. 2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI ,E ÎNVĂŢĂMONTE ,inisterul Sănătăţii . ACRE,ITAREA TITLULUI ,E ME,IC SPECIALISTE ,inisterul Sănătăţii ANEXA I. Pr.gramele analitice ale stagiil.r de pregătire în pr.gramul de rezidenţial în specialitatea medicină legală şi baremurile c.respunzăt.are fiecărui stagiu 1. TANATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ 6 luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice (100 .re). 1.1 ,ECINIŢIE Definiţie: ştiinţa care se ocupă cu studiul asupra morţii şi semnelor morţii precum şi a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieţii. 1.2 ,URATAE luni 1. STRUCTURA STAGIULUI 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate 1.3.2. Stagiul de Tanatologie ,edico-Legală propedeutică şi semiologie tanatologică. Declararea şi înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului). 1.3.3. Stagiul de Diagnostic Tanatologie medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem 1.4 CONŢINUTUL STAGIULUI 1.4.1 TANATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ PROPE,EUTICĂ Şl SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. ,eclararea şi înregistrarea decesului Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1. Introducere în medicina legală, definiţie, conţinut, evoluţie istorică a probaţiunii medicolegale. 2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea reţelei de medicină legală. 3. Legea privind organizarea şi funcţionarea Instituţiilor şi Serviciilor medico-legale în 1omFnia, aspecte europene. 4. ,oartea : definiţie, clasificare. 5. Etapele morţii, semnele morţii: semnele negative de viaţă (semnele clinice ale morţii, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morţii reale . ,odificări cadaverice precoce şi tardive (semnele morţii reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare.. 7. ,anifestări postvitale. 8. Examinarea postmortem: aspecte generale şi speciale (proceduri şi tehnici speciale) .. Descrierea normală şi patologică morfopatologică a ţesuturilor şi organelor. 1/. Prezentarea aspectelor legale şi procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului). Documente care însoţesc solicitarea autopsiei medico-legale. 1aportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de decesAcertificatul de naştere. Documente ce însoţesc recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de ţesuturi şi organe 11. Aspecte etice, legale si sociale legate de moarte si autopsie 12. Aspecte legate de iatrogenie şi protecţia personalului ce lucrează în săli de prosectură şi laboratoare medico-legale 1.4.2 ,IAGNOSTIC TANATOLOGIC ME,ICOALEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1. ,ecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morţi violente şi neviolente. 2.Tanatocronologia 3. Transplantul de ţesuturi şi organe 4. Diagnosticul cauzelor morţii. 1aportul de cauzalitate în tanatogeneză. Baremul lucrăril.r practice 1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului .semnele morţii, particularităţi şi indicii patognomonici, semne de violenţă, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Man.pereE 100 execuţii 2. 1edactarea raportului de autopsie Man.pereE 50 execuţii 3. Tehnica examenului la faţa locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor. ,anopere: 5 examinări 4. Cerificarea semnelor morţii şi evaluarea intervalului postmortem şi a orei decesului. ,anopere: 100 execuţii 5. Cunoaşterea şi prezentarea normelor şi procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincţiei între autopsia medico-legalăAanatomopatologică. Man.pereE 10 examinări . Cunoaşterea şi prezentarea procedurilor legate de transplantul de ţesuturi şi organe . Man.pereE 5 execuţii 7. Consemnarea documentelor ce însoţesc declararea decesului şi alte acte conexe. Man.pereE 50 cazuri 2. PATOLOGIE ME,ICOALEGALA TRAUMATICA Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 2.1 ,ECINIŢIE Patologia medico-legală este ştiinţa medico-legală care se ocupă cu studiul şi diagnosticul morfologic şi fiziopatologic al bolilor traumatice şi netraumatice şi care făcFnd uz de tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie) evidenţiază mecanismele morţii (tanatogeneză), cauzele morţii şi felul morţii (violenţaAneviolenţa). 2.2.,URATAE 6 luni 2. STRUCTURA STAGIILOR Stagiul de Patologie medico-legală traumatică ( luni) 2.4 CONTINUTUL STAGIULUI ,E PATOLOGIE ME,ICOALEGALA TRAUMATICA 2.4.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1. Traumatologia medico-legala generala. Probleme de traumatologie generala, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agentilor traumatici,leziunile traumatice primare(semiologia medico-legala),mecanismul lor de producere si anatomia patologica,caracterul vital al leziunilor. 2. Traumatologie medico-legala sistemica. 3. Traumatologie medico-legala topografica. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera 21L, 2,F, oftalmologie. Urgente traumatologice. Socul traumatic. 4. Traumatisme mecanice prin hetero si autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de munca, cadere si precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice. 5. Agenti traumatici fizici : leziuni si moartea prin modificarile de temperatura,agresiunea atmosferica, actiunea curentului electric, radiatii,razeL,ultrasunete. . Agenti traumatici biologici. 7. Problemele expertizei medico-legale ale graviditatii,nasterii,avortului. 8.Pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei. ..Ciolul .Expertiza aberatiilor sexuale, capacitatea sexuala la procreere . 1/.Evaluarea leziunilor traumatice in caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridica si medico-legala a comorientilor. 11. Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularitatile de evolutie,complicatii,sechele. 12. Cauzalitatea medico-legala in traumatisme letale. Tanatogeneza. 13. Cercetarea la fata locului. Etapa dinamica. - ,etodologia cercetarii la fata locului - Proceduri legale - Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea catre laborator - Delimitarea si securizarea zonelor cercetate si stabilirea importantei zonelor desemnate - Prezentarea truselor de cercetare la fata locului - Delimitarea raspunderilor si a lantului de comanda - ,ijloace de investigatie criminalistica - ,etode de documentare - Documentarea la fata locului - Situatiile in care se solicita investigatia criminalistica si a serviciului omoruri 2.4.2. Baremul lucraril.r practice nivelul capului, trunchiului si membrelor . ,anopere: 5/ executii 1. Executarea tehnica a autopsiei medico-legale: examinarea interna si interpretarea leziunilor la ,anopere: 5/ executii 2. 1edactarea raportului de autopsie in cazurile analizate vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-nascut si sugar, incizie in Y, traumatismul obstetrical ,avort, pruncucidere, intoxicatie , etc.) ,anopere: cel putin cate una in fiecare caz 3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracture in cauze traumatice: insamantari pentru examen bacteriologic, recoltari pentru examen biologic ,pete de sange,secretie vaginala,anala si anatomie patologica,toxicologie ,factori suplimentari ai impuscarii,etc ,anopere: 5/ executii 4. Tehnica recoltarii de organe si produse biologice de la cadavru pentru examinari de laborator hainelor,identificarea si recoltarea probelor, Folosirea si utilizarea aparaturii din dotarea truselor, Documentarea ,anopere: 5 examinari 5. Tehnica examenului la fata locului si cercetarea: examenul corpurilor delicte,al etc,pentru stabilirea speciei,sexului varstei,datei mortii si cauzei acesteia ,anopere: 1 participare 7. Cunoasterea si prezentarea semnelor corespunzatoare decesului de cauze traumatice (nenaturale) : impuscare, asfixie mecanica (spanzurare, sugrumare, strangulare), injunghiere, expunere la agenti traumatici fizici (frig, caldura, curent electric, radiatii, variatii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentratie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distinctia intre moartea violentaAneviolenta (traumaticaAnetraumatica, naturalaAnenaturala) ,anopere: 5/ executii . Tehnica exhumarii si a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase , organe stupefiante, gaze toxice -C2, cianizi, pesticide,etc.-) ,anopere: 2/ examinari 8. Cunoasterea si prezentarea semnelor corespunzatoare principalelor intoxicatii (supradoza constatarii unor erori chirurgicale ,anopere: 2 cazuri .. Cunoasterea si prezentarea atitudinii si metodologiei autopsiei medico-legale in cazul . ANATOMOAPATOLOGIE luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice (100 .re) .1 ,ECINIŢIE Anatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro şi microscopic) al bolilor, utilizFnd atFt tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie), cFt şi tehnicile modeme (microscopie electronică, histochimie şi enzimologie, etc.). .2 ,URATAE 6 luni . CONŢINUTUL STAGIULUI ,E ANATOMIE PATOLOGICĂ 1. Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă şi pasivă, staza. Embolia Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. lschemia. Infarctul. Hemoragia 2. Distrofii hidroprotidice celulare şi interstiţiale-diagnostic diferenţial cu autoliza. Distrofii proteice -distrofie hialină, amiloidoză. 3. Distrofii lipidice-steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice-glicogenoze, mucoviscidoza 4. Forme anatomopatologice ale inflamaţiei exudative. Leziuni inflamatorii elementare .Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamaţie (exudative, alternative, proliferative). Inflamaţii produse de paraziţi animali. 5. ,orfopatologia inflamaţiei tuberculoase . Procese de regenerare şi reparaţie tisulară. 1eacţia vitală 7. ,orfopatologia tumorilor benigne 8. ,orfopatologia tumorilor maligne .. ,orfopatologia reumatismului 1/. Endocarditele 11. Cardiopatia ischemică 12. Boala aterosderotică 13. Arterite şi flebite 14. Pneumopatii acute 15. Diagnosticul diferenţial al plămFnului respirat-nerespirat. Aspiratul amnioticc 1 Pneumopatii 17. Tuberculoza pulmonară 18. Gastritele 1.. Ulcerul gastric 2/. Enterocolitele acute şi cronice 21. Hepatitele acute şi cronice 22. Cirozele hepatice 23. Colecistitele 24. Nefropatii glomerulare, tubulare şi interstiţiale 25. Endomiometrite. 1esturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului 2 Tiroidite 27. ,eningite 28. Leziuni vasculare ale S.N.C 2 Baremul activităţil.r practice 1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri) 2. 2rientarea materialului biopsie: 2/ (cazuri) 3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 2/ (cazuri) 4. Prelucrare tehnică (microtomie): 1/ (cazuri) 5. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 1/ (cazuri) 6. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale): 1/ (cazuri) 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 2/(cazurî) 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 2/(cazuri) 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 2/(cazuri) 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 2/(cazuri) 11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 2/(cazuri) 12. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 2/(cazuri) 13. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 2/(cazuri) 14. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 2/(cazuri) 15. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 2/(cazuri) 16. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 1/(cazuri) 17. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 1/(cazuri) 18. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 1/(cazuri) 19. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 1/(cazuri) 20. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală şi meningeală: 5/(cazuri) 4. PATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ NETRAUMATICA LUNI (1// 21E) Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 4.1 ,ECINIŢIE Patologia medico-legală este ştiinţa medico-legală care se ocupă cu studiul şi diagnosticul morfologic şi fiziopatologic al bolilor traumatice şi netraumatice şi care făcFnd uz de tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie) evidenţiază mecanismele morţii (tanatogeneză), cauzele morţii şi felul morţii (violenţaAneviolenţa). 4.2 ,URATAE 6 luni 4. STRUCTURA STAGIILOR Stagiul de Patologie medico-legală netraumatică ( luni) 4.4 C2NUINUTUL STAGIULUI DE PAT2L2GIE ,EDIC2-LEGALĂ NET1AU,ATICĂ 4.4.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (100 .re) 1. ,oartea subită. Definiţie. Aspecte necroptice morfopatoiogice 2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate şi sisteme, -sistemul cardiovascular -aparatul respirator -aparatul digestiv -aparatul urinar -aparatul genital -sistemul endocrin şi metabolic -alte cauze 3. ,oartea subită versus moarte suspectă 4. Embolia între moarte neviolentă şi moarte violentă 5. Investigaţii tanatochimice, bacteriologice 6. Investigaţii de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie 7. ,oartea de cauze cardiace. ,oartea subită cardiacă. 8. ,oartea neviolentă din boli cronice şiAsau consumptive 9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită şi moartea neviolentă. Tanatogeneză. 4.4.2.Baremul lucrăril.r practice 1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă şi interpretarea leziunilor incompatibile cu viaţa a leziunilor organice cronice şi a leziunilor nespecifice. ,anopere: 5/ execuţii 2. 1edactarea raportului de autopsie în cazurile analizate ,anopere: 5/ execuţii 3. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. ,anopere: 5/ execuţii 4. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vFrstei, datei morţii şi cauzei acesteia ,anopere: 1 participare 5. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale) ,anopere: 5/ examinări . Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale ,anopere: 2 cazuri 5. TEHNICA NECROPTICA SI TANATOPRAXIE 2 săptămFni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 5.1. ,efiniLieE cercetarea cadavrului prin tehnici specifice pentru elucidarea decesului, a felului si a cauzei mortii, studierea modificarilor patologice in scop medical, juridic si stiintific. 5.2. ,urataE 2 săptămFni 5. Structura stagiil.r 5 1. Tehnica necroptica- 1 saptamana 5 2 .Ingrijiri acordate persoanei decedate- 1 saptamana 5.4 CONTINUTUL STAGIULUI ,E TEHNICA NECROPTICĂ 5.4.1 Necropsia medico-legala si necropsia anatomo-patologica: particularitati si succesiunea timpilor - Necropsia nou nascutului - Tehnica necropsiei in cazul cadavrelor cu modificari cadaverice tardive - Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vFrstei, datei morţii şi cauzei acesteia 5.4.2. Instrumentar 5.4.3. Tehnici si manopere de disectie si microdisectie 5.4.4. Tehnici de autopsie: examenul intern al cadavrului A autopsia extremitatii cefalice A autopsia trunchiului si a organelor buco-cervico-toracale A autopsia organelor abdominale si pelvin A autopsia coloanei vertebrale si a membrelor 5.4.5.Tehnici speciale de autopsie: A autopsia fetei A metoda eviscerarii totale si a eviscerarii segmentare A tehnici pentru evidentierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneu 5.5 CONTINUTUL STAGIULUI ,E INGRIJIRI ACOR,ATE PERSOANEI ,ECE,ATE 5.5.1. ,etode de conservare a corpului defunctului: conservare temporara si conservarea permanenta - imbalsamarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular - aspecte anatomice, localizarea, proiectia tegumentara si selectia vaselor pentru imbalsamarea cadavrelor - imbalsamarea cadavrului prin injectarea cavitatilor anatomice 5.5.2. ,etode de reconstructie si restaurare a corpului defunctului : tanatopraxia - etapele restaurarii cadavrelor, cosmetica mortuara 5.5. .Solutii chimice folosite pentru imbalsamare, tehnici de injectie si drenaj 5.5.4. Legislatia privind manipularea cadavrelor, etica funerară 5.5.5. Asistarea aparţinătorilor: atitudine de urmat. 6. LABORATOR ME,ICOALEGAL Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 6.1 ,ECINIŢIE Laboratorul medico-legal vine în sprijinul identificării şi determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic şi în contextul unei investigaţii moderne. 6.2 ,URATAE 3 luni 6. STRUCTURA STAGIILOR 5.3.1 Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 luni 5.3.2 Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună 5.3.3. Stagiul de Laborator criminalistic si medico-legal: 2 săpt 5.3.4. Stagiul de Filiaţie şi hemogenetică medico-legală: 2 săpt 6.4 CONŢINUTUL STAGIULUI ,E TOXICOLOGIE ME,ICOA LEGALĂ .4.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (20 .re) Programa analitică 1. Noţiuni de toxicitateE toxic 2. Investigaţia la faţa locului în intoxicaţii 3. Clasificarea toxicelor 4. Toxice la poarta de intrare 5. Toxice la poarta de ieşire 6. Toxice cu toxicitate viscerală şi celulară 7. Toxice care se depozitează în organism 8. Farmacodinamia principalelor toxice 9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante 10. Clasificarea drogurilor stupefiante 11. ,orfopatologia drogurilor stupefiante 12. Droguri stupefiante şi metaboliţi. Legislaţie naţională şi internaţională 13. 1ecoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicaţie 14. ,etode şi tehnici de detecţie a drogurilor şi metaboliţilor 15. ,etode şi tehnici de toxicologie medico-legală. Particularităţi ale toxicologiei medicolegale în raport cu toxicologia clinică. 16. intoxicaţia cu alcool 17. Interferenţe medicamentoase, reacţii adverse la medicamente, agenţi terapeutici 18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanţe toxice îintFinite în practica curentă medico-legală şi de laborator medico-fegal 19. 2rganizarea managementul şi funcţionarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală 20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice. .4.2 Baremul lucrăril.r practice 1.1ecoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologicTehnici şi metode de înregistrare a probelor. Man.pereE 10 3. Tehnici şi metode clasice de toxicologie medico-legală E pentru evidenţierea calitativă şi cantitativă a principalelor toxice curente. Man.pereE 5 4. Tehnici de extracţie în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC şi cromatograme. Man.pereE 5 5. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum şi GC Head space . Man.pereE 5 6.5 CONŢINUTUL STAGIULUI ,E I,ENTICICARE ME,ICOALEGALĂ, O,ONTOA STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE ME,ICOALEGALĂ, ENTOMOLOGIE ME,ICOA LEGALĂ .5.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (20 .re) Programa analitică 1. Tehnici şi metode moderne de identificare şi individualizare 1. 2dontostomatotogie medico-Iegală a. Expertiza după oase, dinţi, fragmente de ţesuturi şi organe, pentru stabilirea vFrstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării, etc. b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării şi identificarea criminalistică. Identificarea de grup şi individuală. Identificarea reconstructiva şi comparativă. 2. ,etode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vFrstei şi a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin muşcare. 3. Entomologie medico-Iegală a. ,etode de conservare şi de distrugere a cadavrului Studiul general al insectelor necrofage. Ciclu de viaţă al insectelor b. Contribuţiile entomotologiei la investigarea criminalistică şi medico-Iegală c. Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acţiunii insectelor d. ,etode şi tehnici şi proceduri în investigaţia şi cercetarea entomologica e. Caloarea studiului entomologie în stabilirea datei probabile a morţi, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic .5.2 Baremul lucrăril.r practice 1. 1ecoltarea probelor de ţesut şi os, utilizarea truselor şi echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Man.pereE 20 2. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). ,anopere: 2/ 3. Identificarea odontostomatologica. ,anopere: 5 4. Expertoza corpurilor delicte. ,anopere 5 5. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor şi a intervalului postmortem 1. ,anopere: 5 6.6 CONŢINUTUL STAGIULUI ,E LABORATOR CRIMINALISTIC Şl ME,ICOALEGAL 6.6.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (10 .re) Programa analitică Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la faţa locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului Constituirea echipei de cercetare Pregătirea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice Efectuarea cercetării la faţa locului - cercetarea la faţa locului în faza statică - cercetarea la faţa locului în faza dinamică Principalele acţiuni care se înteprind în cadrul investigării unei infracţiuni dispunerea expertizelor medico-legale dispunerea expertizelor criminalistice - expertiza dactiloscopica - expertiza urmelor obiectelor vulnerante - expertiza urmelor de picioare - expertiza urmelor de dinti si buze - expertiza urmelor de vopsea, sticla - expertiza balistică Expertiza criminalistică a urmelor biologice - expertiza urmelor de sFnge - Expertiza a urmelor de saliva şi sperma -expertiza criminalistică a firului de păr 6.6.2 Baremul lucrăril.r practice 1. 1ecoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanţul custodiei probleor, împărţirea sarcinilor în echipă, ,anopere: 2/ 2. utilizarea truselor si echipamentelor de baza: ,anopere 2/ 6.7 CONŢINUTUL STAGIULUI ,E SEROLOGIE Şl HEMATOLOGIE ME,ICOA LEGALĂ Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 6.7.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (10 .re) Programa analitică 1. Bazele genetice 2. Sisteme serologice folosite în filiaţie A Tehnica şi metodologia investigaţiei grupelor de sFnge şi a altor sisteme genetice A examinarea antropologica in filiatie 3. Sistemul HLAÎn filiaţie 4. Profilul ADN în filiaţie - Istoricul investigaţiei ADN - Identificarea medico-legală - Noţiuni generale de genetică - Tehnica şi metodologia invesitigaţiei ADN - Interpretarea rezultatelor - ,arPeri - Cazuri de studiu - Documentarea rezultatului - Formularea concluziilor 6.7.2 Baremul lucrăril.r practice 1 Tipajul grupelor de sFnge (documentare, redactare, interpretare) ,anopere: 1/ cazuri 2. HLA (documentare, redactare, interpretare) ,anopere: 1/ cazuri 3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) ,anopere: 1/ cazuri 4. Tehnica şi metodologie în recoltarea şi conservarea probelor în vederea stabilirii filiaţiei (sFnge, saliva, etc.) ,anopere: 2/ cazuri 5. Documentarea cazurilor şi formularea concluziilor ,anopere: 2/ cazuri ,REPT ME,ICAL, LEGISLATIE SI NOTIUNI EXPERTALE ,ML E 2 luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 7.1 ,ECINIŢIE Elementele juridice împletesc practica medico-iegală. Nu este posibilă practica medico-legală fără minime cunoştiinţe juridice şi judiciare. 1ăspunderea profesională medicală şi malpraxis-ul susţin de asemenea aprofundarea cunoştiinţelor juridice cFt şi logice, deontologice, etc. 7.2 ,URATAE 2 luni 7. STRUCTURA STAGIILOR - Notiuni de drept medical 2 sapt - 1esponsabilitate medicala 2 sapt - Legislatie si proceduri medico-legale 2 sapt - Calitatea expertala a medicului legist: expertul medico-legal si etica profesionala 2 sapt 7.4. CONŢINUTUL STAGIILOR 7.4.1. STAGIUL ,E NOTIUNI ,E ,REPT ME,ICAL 2 saptamani A. Tematica lecţiil.r c.nferinţă Interferente intre medicina si drept. A Justitia in actul medical. A Nevoile sociale in medicina si justitie. A 1espectul fata de demnitatea omului ca principiu etic si juridic fundamental al practicii medicinii. A Cazuri. Discutii Natura si exercitiul drepturilor in practica medicala. A Drepturile omului si drepturile pacientului: dreptul la sanatate, dreptul la ingrijire medicala, dreptul la libera alegere a furnizorului de ingrijire medicala, dreptul la autodeterminare si autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidentialitate si repect al intimitatii, dreptul la asistenta religioasa, alte drepturi. A Elemente de legislatie internationala. A Cazuri. Discutii. Persoanele vulnerabile si non-discriminarea in practica medicala. A Ingrijirea medicala in cazul prizonierilor, minorilor, varstnicilor, persoanelor cu deficiente, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiectilor umani in cercetarea stiintifica. A Cazuri. Discutii Elemente definitorii de drept medical. A Izvoarele dreptului medical . A Asistenta medicala, profesiunea medicala, datoria de ingrijire. A Contractul de asistenta medicala . A Consimtamantul informat si secretul profesional in practica medicala. A Cazuri. Discutii Raportul juridic de drept medical. - Elementele raportului juridic de drept medical. - Statutul juridic al corpului uman. - Asistenta medicala curativa vs. profilactica. -Cazuri cu implicatii juridice in practica medicala. B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale ,anopere: 2 cazuri 2) Studiu pe dosar în cazul de omor: ,anopere: 2 cazuri 3) Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte: ,anopere: 2 cazuri 4) Studiu pe dosar în cazul infraţîunilor din domeniul vieţii sexuale ,anopere: 2 cazuri 7.4.2. STAGIUL ,E Resp.nsabilitate medicala si raspundere a medicului 2 saptamani A. Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1) 1ationamentul medical si decizia medicala profesionala: rationamentul analogic bazat pe cazuistica, rationamentul bazat pe tratamentul de proba farmacologic sau fiziopatologic, rationamentul bazat pe dovezi medicale. ,ecanismele deciziei profeisonale medicale. 2) 1iscurile in practica medicala: riscuri cu privire la diagnostic si tratament ce privesc indicatia de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical si consecintelor lui, criterii de apreciere corecta a riscului, managementul riscurilor 3) Eroarea si greseala: eroarea de fapt si eroarea de norma. Alea terapeutica. 4) Tipuri de raspundere: raspunderea profesionala, raspunderea legala a medicului: raspunderea disciplinara, civila, penala, administrativa 5) 1aspunderea civila: de drept comun (delictuala si contractuala, contractul de asistenta medicala, elementele probatorii ale raspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de ingrijire, evaluarea prejudiciului) ) 1aspunderea penala: latura subiectiva si obiectiva a infractiunii, intentia si culpa, formele si continutul culpei, elementele probatorii ale raspunderii penale, cause exoneratoare de raspundere 7) Intocmirea corecta a documentatiei medicale B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazul infracţiunilor din domeniul culpei medicale ,anopere: 2 cazuri 2) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazuri penale ,anopere: 2 cazuri 3) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale în cazuri civile ,anopere: 2 cazuri 7.4. . STAGIUL ,E LEGISLATIE SI PROCE,URI ME,ICOALEGALE 2 saptamani A. Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1) Aspecte legislative specifice d.meniului de activitate medic.AlegalE a. 21D2NANTA nr. 1 (republicata) privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) b. H2TA1A1EA nr. 774 din 2/// pentru aprobarea 1egulamentului de aplicare a dispozitiilor 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) c. 21D2NANTA nr. 57 din 2//1 pentru modificarea si completarea 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) d. LEGE nr 271 din 2//4 privind aprobarea 2rdonantei Guvernului nr. 57A2//1 pentru modificarea si completarea 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) e. H2TA1A1EA nr 12/4 din 2//2 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 774A2/// pentru aprobarea 1egulamentului de aplicare a dispozitiilor 2rdonantei Guvernului nr. 1A2/// privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (PDF) f. 21DIN nr. 1134 din 25A/5A2/// - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale g. 21DIN nr. 1.7 din /7A11A2//3 - stabilirea unor masuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernamantului minorului intre 14 si 1 ani care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala h. 21DIN nr. .38 din /7A/.A2//5 - aprobarea criteriilor de atestare a calitatii de expert medico-legal si stabilirea conditiilor de suspendare sau de retragere a calitatii de expert medico-legal i. 21DIN AD,INIST1ATIE PUBLICA nr 1512 din 2/13 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier (PDF) j. N21,ELE ,ET2D2L2GICE privind participarea expertului parte in cadrul lucrarilor medico-legale (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de ,edicina legala) P. 21DIN nr. 11 3 din 28A/5A2//7 privind infiintarea, componenta si atributiile Comisiei comune a ,inisterului Justitiei si a ,inisterului Sanatatii Publice de analiza a deceselor persoanelor private de libertate, survenite in sistemul penitenciar (PDF) l. H2TA1A1EA nr. 1 /. privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale" (,odificat de art.C pct.1 din HG 425A2/14) (PDF) m. 21DIN AD,INIST1ATIE PUBLICA nr. 24 din 2//3 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico- legale (PDF) n. 21DIN AD,INIST1ATIE PUBLICA nr. 1143 din 2//3 pentru modificarea si completarea anexei la 2rdinul ministrului sanatatii si familiei nr. 24 A2//3 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale (PDF) o. LEGEA nr. 1/4 din 2//3 (1epublicata) privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului ( PDF) p. 21DIN nr. 154 din 2 ./2.2//3 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 2. A2//2 privind acordarea asistentei medicale in 1omania cetatenilor straini q. Decizie nr. 248 din /1./7.2//4 protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine 2) Aspecte legislative specifice functi.narii C.legiului medicil.r din R.mania ) Aspecte legislative specifice d.meniului sanitarE legea 95/2006 cu m.dificari 4) Aspecte legislative specifice drepturil.r pacientului (legea drepturil.r pacientului) 5) Pr.ceduri medic.AlegaleE pe pers.ana in viata si pe pers.ana decedata B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale ,anopere: cazuri 7.4.4. STAGIUL privind calitatea expertala a medicului legistE expertul medic.Alegal si etica pr.fesi.nala 2 sapt A. Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1) notiunea de expertiza 2) calitatea expertului 3) competenta si profesionalism 4) expertul medico-legal (oficial si privat) 5) formarea expertului medico-legal: calitatea expertala a lucrarilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialisti) ) notiuni de legislatie privind expertul oficial si recomandat in medicina legala 7) notiuni de etica profesionala: deontologia, normarea etica si profesionala a medicului legist ca medic 8) Codul deontologic al Colegiului medicilor din 1omania .) Codul etic si dentologic a medicului legist B. Baremul lucrăril.r practice 1) Studiu de caz pe documente medicale si medico-legale ,anopere: 1/ cazuri 8.1. ,ECINIŢIE 8. BIOETICA
Etica medicala cerceteaza etica relatiei medic-pacient, valorile morale profesionale in practica medicala.
Bioetica este un demers multidisciplinar (etic, filozofic, medical, biologic, stiintific, psihologic, social, cultural, religios, ecologic, economic, etc.) prin care se creaza o abordare menita sa compatibilizeze valorile umaniste, morale, ale omului si societatii cu dezvoltarea stiintei , punand in acord actiunile omului (faptele lui) cu valorile sale morale . Efortul care a construit bioetica se axeaza pe constatarea ca nu tot ceea ce este tehnic posibil este in acelasi timp si moral.
Bioetica in sens larg (gr. Bios R viata, ethos R comportament) este un camp de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera.
Bioetica in sens restrans este un c amp de studiu stiintific sistematic, interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina.
Bi.etica medicala ( etica bi.medicala ) ca aplicatie a bioeticii, in sens si mai restrans abordeaza teoretic si practic problemele etice generate de tehnologiile medicale moderne si mijloacele moderne de investigatie si tratament.
Bioetica este o disciplină medicală de sine stătătoare începFnd cu decada anilor 1.7/.
8.2 ,URATAE 2 săpt.
8. STRUCTURA STAGIILOR
8.3.1 Stagiul de bioetică: 2 săpt.
8.4 CONŢINUTUL STAGIULUI
9.4.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă 1) Ce este etica medicala, bioetica: teorii si principii in etica medicala 2) Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative si legislative aplicate actului medical 3) 1elatia medic-pacient 4) Consimtamantul informat 5) Confidentialitatea actului medical si a datelor medicale ) 1esponsabilitatea sociala si alocarea de resurse 7) Etica cercetarii pe subiecti umani 8) Aspecte particulare specialitatii rezidentilor (bioetica inceputului vietii, bioetica sfarsitului vietii, aspecte etice ale medicinii de laborator si imagistice, transplantul de tesuturi si organe, genetica si genomica, etc.) 9.4.2 Tematica seminariilor 1) Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică 2) Calori morale profesionale in etica profesionala medicala: etica normativa: codurile de eticăE aspecte legale care reglementeaza drepturile pacientului 3) Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient . 1olul comunicării în relaţia medic-pacient. Increderea, loialitatea, exercitiul datoriei, diligenta. Paternalism si autonomie. A trata si a nu trata. 4) Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă. 5) Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă. Dubla loialitate.
) Accesul la îngrijirile de sănătate- discutie pe cazuri
7) Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete. 1olul comitetelor de etică din spitale 8) Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete. Cazuri Baremul lucrăril.r practice 1. Studii de caz cu implicaţii bioetice ,anopera: 1/ cazuri
9. EXPERTIZA CAPACITATII ,E MUNCA 1 LUNA 9.1 ,ECINIŢIE Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale în vederea prestaţiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale) 9.2.,URATA - 1 luna 9. .STRUCTURA STAGIILOR 1. Expertiza medicală a capacităţii de muncă- 2 sapt 2. 1ecuperare a capacităţii de muncă - 2 sapt 9.4. STRUCTURA STAGIULUI ,E EXPERTIZA ME,ICALA A CAPACITATII ,E MUNCA - Boală, accident,infirmitate, deficienţă , handicap , invaliditate - Elemente de stabilire şi formulare a diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante - Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului locomotor - Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile 21L - Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor vizuali - Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor neuropsihici Barem de activitati practice - Examinarea bolnavilor internaţi în INE,1C, - Interpretare rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate 9.5. STRUCTURA STAGIULUI ,E RECUPERARE A CAPACITATII ,E MUNCA - 1ecuperarea capacităţii de muncă ( concepţia recuperării,organizarea activităţii de recuperare,tipuri de acţiuni recuperatorii) - ,ijloace şi tehnici de recuperare. - Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale . Posibilităţi de cuantificare Barem de activitati practice - Examinarea bolnavilor internati in INE,1C, - 2rientarea, reorientarea profesională a unui caz dat - Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz). - Întocmirea unui program individual de recuperare 10. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE ME,ICOALEGALĂ Şl ELEMENTE ,E CRIMINOLOGIE LUNI Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 10.1.,ECINIŢIE Psihopatologia medico-legală şi elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-iegală constituind o adevărată supraspecialitate medico-legală. De multe ori particularitatea cazurilor şi implicaţiile juridice implică individualizări ce necesită cunoştiinţe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înţelegere şi documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală. 1/.2. ,URATAE luni 10. . STRUCTURA STAGIILOR 10.4 Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală şi elemente de criminologie: 3 luni 10.5. CONŢINUTUL STAGIULUI 10.5.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (80 .re) 1. 2biectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic şi organizatoric şi relaţiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia şi socio-psihiatria 2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistentei medico-social-juridice şi al cercetării interdisciplinare 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicatili medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfăşurarea. 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică 5. Personalitatea - funcţie de sinteză a psihismului şi concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale . DiscernămFntul şi conştiinţa. 1elaţiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihica şi responsabilitatea - iresponsabilitatea 7. ,inoritatea. Comportamentul deviant şi delincventa minorilor. 1egimul juridic şi problemele expertizei. ,ăsuri de siguranţă şi speciale de ordin coerciv - educativ şi medico- pedagogice. 8. Implicaţiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beţia patologică. 1egimul juridic al lecţiei. 9. 2bligarea la tratamentul medical şi măsurile de siguranţă. Interdicţia. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violenţă-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Cictimologia. 12. Evoluţia conceptului clinic de psihopatie şi implicaţiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Caloarea şi limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalităţii cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicaţiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia. 16. Caloarea şi limitele investigaţiilor paraclinice în expertiza psihiatrică. 17. Psihoze endogene şi psihogenii cu implicaţii medico-legale. Psihoza de detenţie. 18. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice. 19. Tulburări psihice ale vFrstei a treia, implicaţii medico-legale. 20. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice. 21. Probleme de sexologie cu implicaţii medico-legale psihiatrice . 22. Semiologia psihiatrică 10.5.2 Baremul lucrăril.r practice 1. ,etodologia examinării dosarului cauzei şi selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, scolare, profesionale, penale etc.) şi de anchetă. ,anopere: 1/ cazuri 2. ,etodologia investigării clinice. ,anopere: 2/ cazuri 3. 1aportul de expertiză medico-legală psihiatrică-părţi componente metodologia redactării. ,anopere: 1/ cazuri .. Investigările paraclinice şi de specialitate-indicaţii. ,anopere: 1/ cazuri 1/. Teste psihologice uzuale -indicaţii. ,anopere: 1/ cazuri 11. Ancheta socială . ,anopere: 5 cazuri 12. Coroborarea rezultatelor investigărilor complementare. ,anopere: 1/ cazuri 13. ,etodologia redactării concluziilor. ,anopere: 2/ cazuri . Analiza de acte (rapoarte) şi avizări medico-legale ,anopere: 1/ cazuri 11. ME,ICINA LEGALA CLINICAE PROPE,EUTICA 2 luni Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 11.1 ,ECINIŢIE ,edicina legală clinică reprezintă ştiinţa medico-legală care analizează şî obiectivează la persoana în viaţă leziunile traumatice, consecinţelor şi implicaţiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentFnd în sensul celor exprimate o opinie cu caracter experta ştiinţifică, obiectivă, imparţială şi reproductibilă. Expertiza medico-legală la persoana în viaţă se efectuează în toate cauzele juridice cu implicaţii medicale precum şi în toate cazurile medicale cu implicaţii juridice. 11.2 ,URATAE 2 luni 11. STRUCTURA STAGIILOR 11.3.1 Stagiul de ,edicină legală clinică Propedeutică şi semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 2 luni 11.4 CONŢINUTUL STAGIULUI ,E ME,ICINĂ LEGALA CLINICĂ PROPE,EUTICĂ Şl SEMIOLOGIA ME,ICOALEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ 11.4.1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (100 .re) 1. N2UIUNI GENE1ALE Definiţie, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale).. Aspecte procedurale în raport cu legislaţia în vigoare 2rganizarea reţelei de medicină legală. ,edicina legală şi medicul de familie 2. ACTELE ,EDIC2-LEGALE • Examinările medico-legale la solicitarea părţii interesate (certificatul medico-legal, C,L) • Examinările medico-legale dispuse de instanţele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatareAexpertiză). • Alte examinări 3. ELA,INA1EA ,EDIC2-LEGALĂ GENITALĂ PE PE1S2ANA ÎN CIAUĂ Ciol Abuzul sexual al minorului ,inorul supus violenţelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)". 11.4.2 Baremul lucrăril.r practice 1 .Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă: ,anopere: 5/ cazuri 3.Examen clinic medico-legală ,anopere: 5/ cazuri 3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lut sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice ,anopere: 5/ cazuri 4. Formularea concluziilor intr-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă ,anopere: 5/ cazuri 12. ME,ICINĂ LEGALĂ CLINICĂE EVALUAREA VATAMARII COROPORALE Cursuri predare c.nf.rm pr.gramei analitice 12.1 ,ECINIŢIE ,edicina legală clinică reprezintă ştiinţa medico-legală care analizează şî obiectivează la persoana în viaţă leziunile traumatice, consecinţelor şi implicaţiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentFnd în sensul celor exprimate o opinie cu caracter experta ştiinţifică, obiectivă, imparţială şi reproductibilă. Expertiza medico-legală la persoana în viaţă se efectuează în toate cauzele juridice cu implicaţii medicale precum şi în toate cazurile medicale cu implicaţii juridice. 12.2. ,URATAE 1 2 luni 12. . CONŢINUTUL STAGIULUI ,E ME,ICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂŢII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONCORMITATE CU PREVE,ERILE CO,ULUI PENAL
12. .1 Tematica lecţiil.r c.nferinţă (100 .re) • Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 1.3, 1.4, 1. Avizele Comisiei de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico-legale • ,otive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac. • Instituţia expertului medico-legal (oficial şi parte)
» Evaluarea corectă a număruui de zile de îngrijire medicală. Supra şi sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.
11. .2 Baremul lucrăril.r practice 1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă:
,anopere: 5/ cazuri
3.Examen clinic medico-legal
,anopere: 5/ cazuri
3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice ,anopere: 5/ cazuri 4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoanaînviaţă ,anopere: 5/ cazuri 5. Participare în comisii (Comisia de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico-legale) ,anopere: 5/ cazuri CIŞĂ POST REZI,ENTIA SPECIALITATEA ME,ICINĂ LEGALĂ I. ANUL 1 DE REZIDENTIAT a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Deprinde abilităti de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală c. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala d. Asista si contribuie la intocmirea expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare e. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, expertizele medico-legale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medico- legala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala f. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat si indrumătorul de stagiu g. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare h. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu i. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) j. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, P. Învată conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. l. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. II. ANUL 2 DE REZIDENTIAT a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala c. Asista la constatarile si expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala si rapoartelor de expertiza medico-legala d. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medico- legale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medico-legala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala e. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat si indrumătorul de stagiu f. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare g. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu h. Asista la prelucrarea probelor biologice in laboratoarele in care isi desfasoara stagiile si contribuie la redactarea buletinelor de analiza. i. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) j. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, P. Învată conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. l. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. m. Se conformeaza prevederilor privind pastrarea secretului de serviciu n. Nu intreprinde nici un fel de actiuni in nume propriu, care implica institutia unde lucreaza, fara aducerea la cunostinta conducerii institutiei sau a medicului legist sef o. 1espectă regulile de protecţia muncii şi de PSIE p. 1espectă şi aplică prevederile sistemului de management al calităţii adoptatE q. 1espectă prevederile 1egulamentului de 2rganizare si Functionare si ale 1egulamentului InternE r. 1espectă secretul profesional şi se îngrijeşte de păstrarea documentelor cu care intră în contactE III. ANUL 3 DE REZIDENTIAT  a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala c. Asista la constatarile si expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala si rapoartelor de expertiza medico-legala d. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medico- legale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medico-legala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala e. Executa tehnic autopsii medico-legale si manopere de ingrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare ( conform curriculei de pregatire aferenta anului de rezidentiat) f. Solicita prelevarea de probe biologice in vederea efectuarii examenelor complementare de laborator si upravegheaza in mod direct momentul recoltarii probelor biologice de catre autopsier si etichetarea acestora. g. Asista in comisiile de avizare si control a actelor medicale, comisiile de expertiza medico- legala superioara, comisiile de amanarea-intreruperea executarii pedepselor privative de libertate h. Asista la examinarile medico-legale psihiatrice si contribuie la intocmirea rapoartelor de expertiza medico-legala psigiatrica, sub supravegherea coordonatorului de stagiu si a responsabilului de formare profesionala i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat si indrumătorul de stagiu j. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare P. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu l. Asista la prelucrarea probelor biologice in laboratoarele in care isi desfasoara stagiile si contribuie la redactarea buletinelor de analiza. m. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) n. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, o. Învată conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. p. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. q. Se conformeaza prevederilor privind pastrarea secretului de serviciu r. Nu intreprinde nici un fel de actiuni in nume propriu, care implica institutia unde lucreaza, fara aducerea la cunostinta conducerii institutiei sau a medicului legist sef s. 1espectă regulile de protecţia muncii şi de PSIE t. 1espectă şi aplică prevederile sistemului de management al calităţii adoptatE u. 1espectă prevederile 1egulamentului de 2rganizare si Functionare si ale 1egulamentului InternE v. 1espectă secretul profesional şi se îngrijeşte de păstrarea documentelor cu care intră în contactE IV. ANUL 4 DE REZIDENTIAT 
a. Asista la examinari medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultatii si contribuie la intocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala b. Asistă la constatari medico-legale completand formularul de examinare clinica in cazul recoltarii de probe biologice in vederea determinarii alcoolemiei si prezentei de substante psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei in vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidentiat sau a responsabilului de formare profesionala c. Asista la constatarile si expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmarire penala si instantele de judecata, care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala si rapoartelor de expertiza medico-legala d. Asista la examinarile medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medico- legale si noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare si contribuie la intocmirea rapoartelor de constatare medico-legala, rapoartelor de expertiza medico-legala si rapoartelor de noua expertiza medico-legala e. Executa tehnic autopsii medico-legale si manopere de ingrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare ( conform curriculei de pregatire aferenta anului de rezidentiat) f. Solicita prelevarea de probe biologice in vederea efectuarii examenelor complementare de laborator si upravegheaza in mod direct momentul recoltarii probelor biologice de catre autopsier si etichetarea acestora. g. Asista in comisiile de avizare si control a actelor medicale, comisiile de expertiza medico- legala superioara, comisiile de amanarea-intreruperea executarii pedepselor privative de libertate h. Asista la examinarile medico-legale psihiatrice si contribuie la intocmirea rapoartelor de expertiza medico-legala psigiatrica, sub supravegherea coordonatorului de stagiu si a responsabilului de formare profesionala i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat si indrumătorul de stagiu j. Se deplaseaza la fata locului la solicitarea organelor de urmarire si cercetare penala cu efectuarea de activitati de cercetare in teren la fata locului sub supravegherea medicului responsabil de formare
P. Îndeplineste sarcinile de serviciu specifice care ii sunt trasate de către coordonatorul de rezidentiat si de indrumătorul de stagiu
l. Asista la prelucrarea probelor biologice in laboratoarele in care isi desfasoara stagiile si contribuie la redactarea buletinelor de analiza. m. Participa la toate activitătile educationale organizate pentru formarea rezidentilor ( cursuri, conferinte, prezentari de cazuri, worPshopuri, congrese, simpozioane, etc) n. Actualizeaza permanent cunostintele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru si pe persoana, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune si speciale de efectuare a autopsiei, o. Învată conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor in care este repartizat. p. 1especta programul de lucru zilnic si utilizeaza integral timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. q. Se conformeaza prevederilor privind pastrarea secretului de serviciu r. Nu intreprinde nici un fel de actiuni in nume propriu, care implica institutia unde lucreaza, fara aducerea la cunostinta conducerii institutiei sau a medicului legist sef s. 1espectă regulile de protecţia muncii şi de PSIE t. 1espectă şi aplică prevederile sistemului de management al calităţii adoptatE u. 1espectă prevederile 1egulamentului de 2rganizare si Functionare si ale 1egulamentului InternE v. 1espectă secretul profesional şi se îngrijeşte de păstrarea documentelor cu care intră în contactE
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
ME,ICINĂ NUCLEARĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CURRICULUM DE PREGATIRE IN SPECIALITATEA MEDICINA NUCLEARA
1. DEFINITIE Medicina nucleara este specialitatea medicala care utilizeaza proprietatile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburari ale metabolismului si functiei diverselor organe si sisteme„ in conditii fiziologice si fiziopatologice„avand scopul de a diagnostica si a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definitii include - proceduri in vitro„ imagistica in vivo cu radiofarmaceutice„ chirurgia radio-ghidata„ alte modalitati de imagistica corelativa cu scopul de a localiza si a cuantifica leziunile detectate. 2. DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs„ seminar„ prezentari de cazuri} pe anul de studiu universitar„ pentru tematica prezentata„ în afara carora sunt prevazute si 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii„ se face prin credite ( CFU} : 1 credit ; 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii„ activitatea didactica acopera 20-30 %„ restul de 70-80 %„ fiind dedicata activitatiilor practice si studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o data pe an}„ are loc o evaluare de etapa„ facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-book}„ in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite„ activitatea in programele de cercetare„ participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua. 3. STRUCTURA STAGIILOR 3.1. Etapa de angajare„ luare in evidenta„ rezolvarea problemelor social-administrative„ prezentare la spitalul si clinica unde a fost repartizat (2 saptamani} 3.2. Stagiul de medicina nucleara 33 luni: A. Substagiul de scintigrafie - 23 luni si 2 sapt. B. Substagiul de tomoscintigrafie pozitronica si imagistica de fuziune PET si PET-CT - 6 luni. C. Substagiul de terapie radionuclidica - 2 luni D. Substagiul de osteodensitometrie - 2 luni 3.3. Stagiul de ecografie generala - 3 luni 3.4. Stagiul de cardiologie - 2 luni 3.5. Stagiul de neurologie - 2 luni 3.6. Stagiul de endocrinologie - 2 luni 3.7. Stagiul de oncologie clinica - 2 luni 3.8. Stagiul de tomografie computerizata - 2 luni 3.9. Stagiul de rezonanta magnetica nucleara - 2 luni 3.10. Stagiul de bioetica - ½ luna 4. CONTINUTUL STAGIILOR 4.1. STAGIUL DE MEDICINA NUCLEARA A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE 21. Tematica lectiilor de conferinta (380 ore) 1. Consideratii istorice 1.1. Inceputurile medicinei nucleare 1.2. Situatia actuala ( aparatura„radiofarmaceutice„ aplicatii clinice„ perspective} 2. Bazele fizice ale medicinii nucleare 2.1. Structura atomului si nucleului 2.2. Legile radioactivitatii 2.3. Tipuri de dezintegrari radioactive 2.3. Interactiunea radiatiei cu materia 3. 2paratura de detectie a radiatiei nucleare utilizata in medicina nucleara 3.1. Tipuri de detectori de radiatii (detectori cu gaz„ detectori de scintilatie „ semiconductori} 3.2. Camera de scintilatie 2nger ( gammacamera planara} 3.2.1. Tipuri de colimatoare„parametrii de performanta 3.2.2. Cristalul de scintilatie„ tuburi fotomultiplicatoare 3.2.3. Procesarea semnalelor„ analizorul de impulsuri„ circuitele de corectie 3.2.3. Tipuri de achizitie a imaginilor (static„ dinamic„ gated} si sisteme de prelucrare „formare si redare a imaginilor 3.3. Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT) 3.3.1. Principii de functionare 3.3.2. Tipuri de dispozitive SPECT 3.3.3. Formarea si procesarea imaginii 3.4. Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET) 3.4.1. Principii de functionare 3.4.2. Cristale de scintilatie 3.4.3. Tipuri de dispozitive PET 3.4.4. Formarea si procesarea imaginii 4. vozimetria radiatiilor si elemente de radioprotectie 4.1. Notiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita„doza echivalenta} 4.2. Notiuni fundamentale de radiobiologie„ efectele biologice ale radiatiilor 4.3. Limite de doze pentru pacienti si personalul medical„ evaluarea riscurilor de iradiere ( stocastic„ deterministic} 4.4. Masuri generale de radioprotectie ( designul laboratorului„ echipament de radioprotectie} 4.5. Masuri de radioprotectie pentru pacienti si personalul medical 4.6. Transportul materialelor radioactive ( intern si extern} 4.7. Gestiunea deseurilor radioactive 4.8. Principii de baza ale cadrului legislativ national si al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi in scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologica (NSR-01}„ Norme de securitate radiologica pentru practica de medicina nucleara. (NSR-14} 5. adiofarmaceutice 5.1. Radionuclizi „radiofarmaceutice„ productia radionuclizilor 5.2. Generatorul Molibden-99 I/ Technetium -99 ( caracteristici fizico-chimice„ control de calitate} 5.3. Kituri de legare cu Technetiu-99m ( mod de preparare„ controlul calitatii} 5.4. Alte radiofarmaceutice ( I-131„ I-123„ Indium-111„ Thalium-201„ Xenon-133} 5.5. Biocinetica radiofarmaceuticelor si mecanisme de localizare 5.6. Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim 5.6. Radiofarmaceutice utilizate in PET ( ciclotronul„ tipuri de radiofarmaceutice} 6. Controlul calitatii aparaturii utilizate in medicina nucleara 6.1. Gamma camera - parametri de performanta ( rezolutia spatiala„ uniformitate„ sensibilitate „ distorsiuni spatiale„rata de numarare„ rezolutia energetica} 6.2. SPECT - parametrii de performanta (Controlul gantry-ului„ dimensiunea pixelullui„ centrul de rotatie„rezolutia spatiala„ uniformitatea} 6.3. PET- parametrii de performanta (calitatea imaginii„acuratetea corectiilor de atenuare si imprastiere „ stabilitatea detectorilor„rezolutia temporala in coincidenta„ uniformitate„normalizare si calibrarea concentratiei de radiactivitate 2D-3D} 6.4. Calibratorul de doza - parametrii de performanta (acuratete„ liniaritate si constanta} 7. Informatica imagistica 7.1. Infrastructura informaticii imagistice - sisteme PACS„ RIS„ si datele electronice ale pacientului„standarde informatice ( DICOM„HL7„IHE}„ metode e-learning ( invatamant electronic„ aspecte relevante ale telemedicinei 7.2. Principii elementare ale procesarii si postprocesarii de semnal„ principiile sistemelor liniare (convolutie„ transformari Fourier„ Nyquist„ restaurare de imagine si deconvolutie} 7.3. Metode de analiza si procesarea imaginii (reconstructia si analiza 2D si 3D„ fiziunea de imagini„realitate virtuala„ principiile afisarii imaginii„ calitatea imaginii ( zgomot„ contrast„rezolutie si amplificare de zgomot in timpul procesarii} 7.4. Principiile cuantificarii - imagistica cantitativa- ROI„ curbe de activitate-timp si analiza factoriala} 7.5 Principii de procesare a imaginii ( detectarea marginilor„ detector„ netezire„segmentare reconstructive„ fuziune„ inregistrare si afisare } 8. totiuni de imagistica moleculara 8.1. Principiile de baza ale biologiei si biochimiei celulare - activitatea ADN si ARN„ metabolism„ apoptza si hipoxia„ elemente despre migratia si diferentierea celulelor stem 8.2. Principii elementare ale metodelor de imagistica moleculara( micro PET„ micro SPECT„ microPETI/CTI/IRM} si de imagistica optica( fluorescent„ bioluminiscenta} 8.3. Principiile contrastului tintit - notiuni privind substantele de diagnostic molecular„ tinte pentru imagistica moleculara„ trasori utilizati in imagistica moleculara 9. axplorarea scintigrafica in endocrinologie 9.1. avaluarea radioizotopica a glandei tiroide 9.1.1. Radiofarmaceutice utilizate ( 131 I„ 99m Tc„ I 23 I } caracteristici fizico-chimice„ farmacocinetica„ dozimetrie„ pregatire pacient 9.1.2. Radioiocaptarea I/ Technetocaptarea ( tehnica„ valori normale si patologice} 9.1.3. Scintigrafia tiroidiana - ( tehnica examinarii„ imagini normale si patologice} 9.1.4. Scintigrafia tiroidiana in afectiuni benigne ( adenomul toxic tiroidian„ gusa multinodulara„tiroidite„ Boala Graves} 9.1.5. Scintigrafia tiroidiana in evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald„ nodulul rece„ nodulul discordant} 9.1.6. Scintigrafia in cancerul tiroidian - Scintigrafia de corp intreg cu 131 I (Pregatirea pacientului dupa tiroidectomie„ tehnica examinarii„ interpretarea imaginilor} 9.1.7. Follow-up pacientilor cu cancer tiroidian 9.1.8. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 9.1.9. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene 9.2. Explorarea scintigrafica a glandelor paratiroide 9.2.1. Tipuri de radiofarmaceutice „ farmacocinetica„ doze 9.2.2. Scintigrafia paratiroidiana - tipuri de tehnici scintigrafice utilizate in patologia paratiroidiana (tehnica de sustractie folosind doi radiotrasori 99m Tc pertechnetatI/ 99m Tc MIBI sau 123 IodI/ 99m Tc MIBI versus tehnica in dubla faza utilizind 99m Tc-MIBI} 9.2.3. Scintigrafia planaraI/ SPECTI/ SPECTI/CT in evaluarea patologiei paratiroidiene 9.2.4. Indicatii clinice 9.2.5. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene 9.3. Explorarea scintigrafica a glandelor suprarenale 9.3.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ indicatii clinice 9.3.2. Pregatire pacient„tehnica examinarii„ achizitie imagini planareI/ SPECTI/ SPECTI/CT} 9.3.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 9.3.4. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale . 9.4. Explorarea scintigrafica a tumorilor neuroendocrine 9.4.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „indicatii clinice 9.4.2. Tehnica examinarii„ pregatire pacient„ achizitie imagini planareI/SpectI/SPECTI/CT 9.4.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 9.4.4. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine . 10. axplorarea scintigrafica renala 10.1. Scintigrafia renala dinamica - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 10.1.1. Renograma izotopica„ parametrii functionali (FRD si GFR} 10.1.2. Imagini normale si patologice 10.1.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 10.2. Scintigrafia renala dinamica modulata cu Furosemid : principiu„ indicatii clinice„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor 10.3. Scintigrafia renala dinamica modulata cu Captopril : principiu„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 10.4. Scintigrafia renala statica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„tehnica examinarii„ imagini normale si patologice „indicatii clinice la adulti si in pediatrie 10.5. Explorarea scintigrafica a rinichiului transplantat 10.6. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale 11. axplorarea scintigrafica a sistemului osteo-articular 11.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 11.2. Tipuri de examinari - scintigrafie planara„ dinamica in trei faze„ whole-body„ SPECT 11.3. Imagini normale si patologice„ artefacte 11.4. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie (afectiuni osoase benigne si maligne„ inflamatorii „ infectioase„ boli metabolice„ traumatisme si afectiuni osteo-articulare} 11.5. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular 12. axplorarea scintigrafica a tubului digestiv si a ficatului 12.1. Scintigrafia glandelor salivare - radiofarmaceutice farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinari„ indicatii clinice 12.2. Scintigrafia esofagiana - radiofarmaceutice„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.3. Scintigrafia gastrica - radiofarmaceutice „ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.4. Detectia scintigrafica a hemoragiilor digestive - radiofarmaceutice„doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.5. Detectia scintigrafica a diverticulului Meckel - radiofarmaceutice„ doze„pregatire pacient„tehnica examinarii 12.6. Scintigrafia hepato splenica - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „pregatire pacient„tehnica examinarii„indicatii clinice 12.6.1. Angioscintigrafia hepatica - principiu„ indicatii clinice 12.6.2. Scintigrafia hepatica cu hematii marcate - principiu„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12.7. Scintigrafia hepato-biliara - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice la adulti si in pediatrie 12.8. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv si a ficatului 13. axplorarea scintigrafica a cordului 13.1. Scintigrafia miocardica de perfuzie - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze 13.1.1. Tipuri de achizitie : achizitii SPECT „ Gated SPECT si SPECTI/CT- prelucrare imagini„ imagini normale„ artefacte 13.1.2. Scintigrafie miocardica de perfuzie in repaus - pregatire pacient „tehnica examinarii 13.1.3. Scintigrafia miocardica de perfuzie cu test de efort - pregatire pacient„ tehnica examinarii 13.1.4. Scintigrafia miocardica de perfuzie cu stress farmacologic - tipuri de vasodilatatoare„ doze „ tehnica examinarii 13.1.5. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace 13.1.6. Indicatii clinice - detectia ischemiei miocardice„ evaluarea viabilitatii tesutului miocardic„detectia infarctului miocardic acut si sechelar„ evaluarea tulburarilor hemodinamice coronariene 13.2. Angiocardiografia radioizotopica 13.2.1. Radiofarmaceutice - farmacocinetica„ doze„ fractie de ejectie 13.2.2. Tehnica primei treceri - detectia si cuantificarea sunturilor intracardiace 13.2.3. Tehnica la echilibru sincronizata cu EKG - determinarea fractiei de ejectie„ studiul cineticii parietale a ventriculului sting„ aprecierea performantei ventriculare in repaus si efort 14. axplorarea scintigrafica pulmonara 14.1. Scintigrafia pulmonara de perfuzie - radioarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT} 14.1.1. Imagini scintigrafice normale si patologice 14.1.2. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie ( embolia pulmonara acuta si cronica„ cancerul pulmonar„ BPCO„afectiuni cardiace} 14.2. Scintigrafia pulmonara de ventilatie 14.2.1. Radioarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT} 14.2.2. Imagini scintigrafice normale si patologice „ indicatii clinice 14.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„ IRM„ etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare 15. axplorarea scintigrafica a sistemului nervos central 15.1. Scintigrafia cerebrala de perfuzie (SPECT} - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 15.1.1. Imagini normale si patologice 15.1.2. Indicatii clinice (Boala Alzheimer„ demente vasculare„ AVC ischemic„ epilepsie„ moarte cerebrala} 15.2. Scintigrafia receptorilor dopaminergici - radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii 15.2.1. Imagini normale si patologice 15.2.2. Indicatii clinice ( Boala Parkinson„sindroame parkinsoniene} 15.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central 16. vetectia scintigrafica a proceselor infectioase si inflamatorii localizate 16.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii 16.2. Imagini normale si patologice„ indicatii clinice la adulti si in pediatrie 16.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infectioase si inflamatorii localizate 17. gimfoscintigrafia 17.1. Limfoscintigrafia extremitatilor 17.1.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii 17.1.2. Imagini scintigrafice normale si patologice„ indicatii clinice 17.2. Limfoscintigrafia in detectia ganglionului santinela in afectiuni oncologice 17.2.1. Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ conceptul de ganglion santinela„ tehnica examinarii 17.2.2. Imagini normale si patologice„ indicatii clinice 17.3. Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„ IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic 18. viagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral 18.1. Radiofarmaceutice cu tropism tumoral ( Taliu „ MIBI„ V-DMSA„ Galiu„ 131-Iod„131-I- MIBG„ 111- Indiu octreotid}„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii 18.2. Detectia si stadializarea tumorala utilizind diferite tehnologii ( scintigrafie planara„ SPECT„ SPECTI/CT} 18.3. Indicatii clinice la adulti si in pediatrie 18.4 Corelarea examinarii scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie„ CT„ IRM„etc} si integrarea acestora in algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice. 22 Baremul activitatilor practice Interpretarea: A2.1. Tomoscintigrafii cerebrale - 60 A2.2. Scintigrafii tiroidiene - 200 A2.3. Scintigrafii de perfuzie pulmonara - 100 A2.4. Scintigrafii miocardice de perfuzie repausI/efort -120 A2.5. Angiocardiografii - 50 A2.6. Scintigrafie hepato-biliara - 50 A2.7. Scintigrafii renale statice si dinamice - 200 A2.8. Scintigrafii osoase - 700 A2.9. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo"} pentru detectia hemangioamelor - 30 A2.10. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo"} pentru depistarea unei sangerari digestive - 30 A2.11. Scintigrama pentru detectia diverticulului Meckel - 10 A2.12. Scintigrama pentru tranzitul esofagian - 30 A2.13. Scintigrama de golire gastrica - 30 A2.14. Scintigrama de reflux gastro-esofagian - 30 A2.15. Limfoscintigrafii I/ganglion santinela- 50 A2.16. Scintigrafie oncologica (radiotrasor metabolic} - 100 B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) SI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM) B1 Tematica lectiilor de conferinta (100 ore) B1.1. Sistem hibrid SPECT/CT B1.1.1. Principiul de functionare„ tipuri de dispozitive B1.1.2. Subsistemul SPECT : descriere parti componente„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate B1.1.3. Subsistemul CT : descriere parti componente „ CT "low dose"„ CT diagnostic - controlul de calitate B1.1.4. Tehnica examinarii SPECTI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate al sistemului SPECTI/CT B1.1.5. Indicatii clinice B1.2. Sistemul hibrid PET/CT B1.2.1. Principiul de functionare„ tipuri de dispozitive B1.2.2. Subsitemul PET : descriere parti componente„ protocoale de achizitie„ control de calitate B1.2.3. Subsistemul CT : descriere parti componente„ protocoale de achizitie„ control de calitate B1.2.4. Tehnica examinarii PETI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate PETI/CT B1.2.5. Indicatii clinice B1.3. Sistemul hibrid PET/IRM B1.3.1. Principiul de functionare „provocari tehnice in combinarea PETI/IRM„ PETI/IRM in cercetarea preclinical.Perpective B2 Baremul activit at ilor practice B2.1. PETI/CT in oncologie - 100 B2.2. SPECT-CT in oncologie - 100 B2.3. PETI/CT in cardiologie - 50 B2.4. SPECT-CT in cardiologie - 50 B2.5. PETI/CT in neurologie - 50 B2.6. SPECT-CT in neurologie- 50 C. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICA C1. Tematica lectiilor de conferinta (40 ore) C1.1. Agenti radioterapeutici: proprietati„ dozimetrie„ consideratii radiobiologice C1.2. Criterii de alegere a radionuclizilor in terapie C1.3. Protocoale radioterapeutice generale C1.4. Noi orientari in terapia radionuclidica: radioterapia tintita - anticorpi monoclonali„ peptide radiomarcate C1.5. Radioterapia in: C1.5.1. Afectiuni tiroidiene benigne si maligne C1.5.2. Afectiuni reumatismale„ radioterapia sinovitelor cronice C1.5.3. Afectiuni hematologice: policitemia Vera„ leucemii„ limfoame maligne C1.5.4. Afectiuni maligne hepatice - primare si secundare C1.5.5. Tumori neuroendocrine C1.5.6. Terapia paliativa a durerii osoase din metastazele osoase - indicatii„ criterii de selectie a pacientilor„radiofarmaceutice utilizate C2. Baremul activitatilor practice C2.1. Terapia cu iod radioactive - calculul dozei si stabilirea protocolului terapeutic în afectiuni tiroidiene benigne (30 cazuri} si maligne (30 cazuri} C2.2. Terapia paliativa a durerii din metastazele osoase (30 cazuri} D. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE D1. Tematica lectiilor de conferina (40 ore) D1.1. Principiul metodei (DXA„ DPA„ QUS„ QCT}„ tehnici de investigatie „aparatura utilizata „ notiuni de radioprotectie D1.2. Osteoporoza - definitie„ clasificare„ factori de risc„ diagnostic„ fractura de fragilitate „ osteoporoza secundara D1.3. Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS} si evaluarea riscului de fractura„clase de substante utilizate în tratamentul osteoporozei „ monitorizarea post-terapeutica in osteoporoza D1.4. Evaluarea artroplastiilor D1.5. Examinarea osteodensitometrica in pediatrie D2 Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) D2.1. Interpretarea testului DXA - 100 examinari 4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALA (50 ore) 4.2.1. Tematica lec t iilor de conferinta (este valabil curriculum pentru competenta in ecografie generala} 4.2.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene ecografice si la interpretarea rezultatelor: 4.2.2.1. Tiroidiene - 100 4.2.2.2. San si parti moi - 100 4.2.2.3. Cardiace - 100 4.2.2.4. Abdominale - 400 4.2.2.5. Pelvine - 400 4.3. STAGIUL DE CARDIOLOGIE 4.3.1. Tematica lec t iilor de conferin ta (40 ore) 4.3.1.1. Cardiopatia ischemica 4.3.1.2. Infarct miocardic acut 4.3.1.3. Infarct miocardic cronic sechelar 4.3.1.4. Malformatii congenitale de cord 4.3.1.5. Cardiomiopatii 4.3.1.6. Valvulopatii 4.3.1.7. Tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare 4.3.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.3.2.1. Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 100 4.3.2.2. Interpretarea de EKG - 200 4.3.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 100 4.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore) 4.4.1. Tematica lec t iilor de conferin ta 4.4.1.1. Sindromul de neuron motor central 4.4.1.2. Sindromul de neuron motor periferic 4.4.1.3. Sindromul encefalic 4.4.1.4. Sindrom de trunchi cerebral 4.4.1.5. Sindroame extrapiramidale 4.4.1.6. Boli cerebro-vasculare 4.4.1.6.1. Accidente cerebro-vasculare ischemice si hemoragice 4.4.1.6.2. Tromboze venoase cerebrale 4.4.1.7. Sindrom de hipertensiune intracraniana 4.4.1.8. Malformatii cerebrale vasculare (angiom„ anevrisme„ fistule arterio-venoase} 4.4.1.9. Traumatisme cranio-cerebrale 4.4.1.10. Tumori cerebrale primitive si secundare 4.4.1.11. Sindroame amiotrofice cerebrale 4.4.1.12. Demente 4.4.1.13. Epilepsia 4.4.1.14. Sindroame Parkinsoniene 4.4.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.4.2.1. Examenul neurologic al bolnavului - 100 4.4.2.2. EEG - interpretare orientativa - 20 4.4.2.3. F.O. - interpretare orientativa - 20 4.4.2.4. Interpretarea datelor biologice din LCR - 20 4.4.2.5. Eco Doppler - interpretare - 30 4.5. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore) 4.5.1. Tematica lectiilor de conferinta 4.5.1.1. Tiroida - morfologie„ fiziologie„ explorare morfo-functionala 4.5.1.2. Hipertiroidismul 4.5.1.3. Boala Graves Basedow 4.5.1.4. Hipotiroidismul 4.5.1.5. Tiroidite 4.5.1.6. Gusa endemica( prin carenta de iod} 4.5.1.7. Nodulul tiroidian - diagnostic si strategie terapeutica 4.5.1.8. Cancerul tiroidian 4.5.1.9. Paratiroida - morfologie„ fiziologie„ explorare morfo-functionala 4.5.1.10. Hiperparatiroidismul primar si secundar 4.5.1.11. Hipoparatiroidismul 4.5.1.12. Osteoporoza 4.5.1.13. Corticosuprarenala - morfologie„ fiziologie si explorare morfo-functionala 4.5.1.14. Medulosuprarenala - morfologie„ fiziologie si explorare morfo-functionala 4.5.1.15. Feocromocitomul 4.5.1.16. Neoplazii endocrine multiple 4.5.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.5.2.1. Examenul clinic al bolnavului endocrin - 50 4.5.2.2. Interpretarea dozarilor hormonale - 50 4.5.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 50 4.6. STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore) 4.6.1. Tematica lectiilor de conferinta 4.6.1.1. Tumorile sistemului nervos 4.6.1.2. Cancerul mamar 4.6.1.3. Cancerul bronho-pulmonar 4.6.1.4. Cancerul de prostata 4.6.1.5. Cancerul renal 4.6.1.6. Cancerele digestive 4.6.1.7. Cancerul uterin 4.6.1.8. Cancerul ovarian 4.6.1.9. Melanomul malign 4.6.1.10. Limfoame 4.6.1.11. Tumori osoase 4.6.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.6.2.1. Examenul clinic al bolnavului oncologic - 100 4.6.2.2. Interpretarea markerilor tumorali - 50 4.6.2.3. Interpretarea corelata a datelor imagistice ( ecografie„ CT„ RMN„ scintigrafie} - 100 4.7. STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA 4.7.1. Tematica lectiilor de conferinta (40 ore) 4.7.1.1. Principiul metodei„ tehnica„ tipuri de achizitie 4.7.1.2. Afectiuni cerebrale 4.7.1.3. Afectiuni digestive 4.7.1.4. Afectiuni pulmonare 4.7.1.5. Afectiuni renale 4.7.1.6. Afectiuni endocrinologice 4.7.1.7. Afectiuni osoase„ articulare„ musculare 4.7.1.8. Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obtinute prin ecografie„ IRM„ scintigrafie„ PET 4.7.2. Baremul activitatilor practice( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.7.2.1. Examenul cerebral - 100 4.7.2.2. Examenul regiunii cervicale - 50 4.7.2.3. Examenul coloanei vertebrale - 50 4.7.2.4. Examenul toracic - 100 4.7.2.5. Examenul abdominal - 100 4.7.2.6. Examenul musculo-articular si scheletal - 50 4.8. STAGIUL DE IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA 4.8.1. Tematica lectiilor de conferinta (40 ore) 4.8.1.1 Principiul metodei„ tehnica„ tipuri de aparatura„ aplicatii clinice prioritare 4.8.1.2. Afectiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice si hemoragice„ malformatii vasculare„ tumori cerebrale„ traumatisme„ modificari degenerative} 4.8.1.3. Afectiunile coloanei vertebrale si maduvei spinarii 4.8.1.4. Afectiuni digestive (patologia cailor biliare„ patologia pancreasului„ tumori vasculare hepatice} 4.8.1.5. Afectiuni pulmonare (vasculare„ tumorale} 4.8.1.6. Afectiuni renale (vasculare„ inflamatorii„ obstructive„ tumorale} 4.8.1.7. Afectiuni endocrinologice (tiroidiene„ suprarenaliene} 4.8.1.8. Afectiuni osoase„ articulare„ musculare 4.8.1.9. Corelarea diagnosticului IRM cu datele obtinute prin ecografie„ CT„ scintigrafie„ PET 4.8.2. Baremul activitatilor practice ( sub supravegherea coordonatorului de modul) Participa la efectuarea de examene specifice si la interpretarea rezultatelor: 4.8.2.1. Examenul cerebral - 100 4.8.2.2. Examen regiune cervicala - 30 4.8.2.3. Examen coloana vertebrala - 100 4.8.2.4. Examen torace - 40 4.8.2.5. Examen abdominal - 40 4.8.2.6. Examen musculo-articular si scheletal - 100 4.9. MODULUL DE BIOETICA - 2 saptamani
MEDICINA NUCLEARA - 4 ani
(MEDICINA NUCLEARA - 33 LUNI si 2 SAPT.}
A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE {I.1) - 23 LUNI si 2 S A PT A MANI B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONIC A {PET) S I IMAGISTIC A DE FUZIUNE {SPECT-CT, PET- CT) {I.2) - 6 LUNI C. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDIC A {I.3) - 2 LUNI D. . SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE{I.4) - 2 LUNI - CARDIOLOGIE (I.5} - 2 LUNI - NEUROLOGIE (I.6} - 2 LUNI - ENDOCRINOLOGIE (I.7} - 2 LUNI - ONCOLOGIE CLINICA (I.8} - 2 LUNI - ECOGRAFIE GENERALA (I.9} - 3 LUNI - TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA (I.10} - 2 LUNI - IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA (I.11} - 2 LUNI - BIOETICA (I.12} - ½ luna FISA POST REZIDENT MEDICINA NUCLEARA 1. In anul I de rezidentiat, rezidentul de Medicina Nucleara: a. Invata notiunile de baza ale fizicii in Medicina Nucleara si le transpune in practica clinica b. Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice. c. Deprinde abilităţile de comunicare cu pacientul d. Asista la prepararea radiofarmaceuticelor şi injecteaza sub supraveghere radiofarmaceutice e. Învaţă modul de operare al aparatelor de Medicina Nucleara f. Învaţă modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (staţii de interpretare a imaginilor„ PACS„ RIS„ HIS}. g. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice. h. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. i. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferinţe„ etc}. j. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului de Medicina Nucleara şi al Spitalului în care activează. k. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. l. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare. 2. In anul II de rezidentiat, rezidentul de Medicina Nucleara : a. Verifica documentele medicale ale pacientului inainte de investigatie si alege protocolul de achizitie corespunzător b. Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice si de imagistica de fuziune ( SPECTI/CT si PETI/CT} c. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor Scintigrafice d. Participa la efectuarea testelor de stres fizic I/ farmacologic e. Asista si contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidica mai simple ( 131 Iod pentru tireotoxicoza } f. Invaţă modul de operare al aparatelor de Medicina Nucleara g. Învaţă modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (staţii de interpretare a imaginilor„ PACS„ RIS„ HIS. h. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. i. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferinţe„ etc}. j. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al spitalului în care activează. k. Indeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. l. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare. 3. In anul III de rezidentiat , rezidentul de Medicina Nucleara : a. Petrece perioade de detaşare la alte departamente specializate„ de exemplu pediatrie„ radiologie„ oncologie„ cardiologie„ endocrinologie„ neurologie. b. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferinţe„ etc}. c. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al spitalului în care activează. d. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. e. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare. 4. In anul IV de rezidentiat , rezidentul de Medicina Nucleara : a. Asista si contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidica complexa „ Iod 131 pentru carcinoma tiroidian„ articulara „paleativa osoasa b. Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice clasice si de imagistica de fuziune ( SPECTI/CT si PETI/CT} c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (staţii de interpretare a imaginilor„ PACS„ RIS„ HIS}. d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice. e. In cazurile complexeI/particulareI/atipice„ rezidentul este obligat sa ceara expertiza diagnostica a medicului titular (a responsabilului de formare}. f. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional. g. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri„ cursuri„ workshopuri„ congrese„ simpozioane„ conferinţe„ etc}. h. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al spitalului în care activează. i. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare. j. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141I/2007 cu modificările şi completările ulterioare. Tematica pentru examenul de Medic Specialist in specialitatea MEDICINA NUCLEARA I. PROBA SCRISA II. PROBA PRACTICA - TEHNICA EXAMINARII III. PROBA PRACTICA - INTERPRETARE DE IMAGINI I. PROBA SCRISA 1. Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrari radioactive„ interactiunea radiatiei cu materia} 2. 2paratura de detectie a radiatiei nucleare utilizata in medicina nucleara Tipuri de detectori de radiatii (detectori cu gaz„ detectori de scintilatie „ semiconductori} Camera de scintilatie Anger ( gammacamera planara}: descriere parti componente„ principii de functionare„ formarea imaginii„ tipuri de achizitie a imaginilor (static„ dinamic„ gated} Camera de scintilatie cu sistem tomographic (SPECT}: principiu de functionare„ achizitia SPECT„ formarea si procesarea imaginii Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET} : descriere parti componente„ principii de functionare „ formarea si procesarea imaginii Sistem hibrid SPECTI/CT: principiul de functionare „tehnica examinari SPECTI/CT„ fuziunea imaginilor Sistemul hibrid PETI/CT :principiul de functionare „ tehnica examinari PETI/CT„ fuziunea imaginilor 3. vozimetria radiatiilor si elemente de radioprotectie Doza absorbita„doza echivalenta„ efectele biologice ale radiatiilor„ limite de doze pentru pacienti si personalul medical„ masuri generale de radioprotectie „ designul laboratorului„ echipament de radioprotectie„ masuri de radioprotectie pentru pacienti si personalul medical„ gestiunea deseurilor radioactive„ transportul materialelor radioactive( intern si extern} 4. adiofarmaceutice Radionuclizi „radiofarmaceutice„ productia radionuclizilor Generatorul Molibden-99 I/ Technetium -99 ( caracteristici fizico-chimice„ control de calitate} Kituri de legare cu Technetiu-99m ( mod de preparare„ controlul calitatii} Alte radiofarmaceutice ( I-131„ I- 123„indium-111„ Thalium - 201„ Xenon -133} Biocinetica radiofarmaceuticelor si mecanisme de localizare Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim Radiofarmaceutice utilizate in PET( ciclotronul„ tipuri de radiofarmaceutice 5. Controlul calitatii aparaturii utilizate in medicina nucleara Gammacamera„ sistemul SPECT„ sistemul PET„ sisteme hibride SPECTI/CT„ PETI/CT„ calibratorul de doza 6. Informatica imagistica Infrastructura informaticii imagistice„ metode de analiza si procesarea imaginii„ calitatea imaginii„ principiile cuantificarii - imagistica cantitativa„ principii de procesare a imaginii 7. Notiuni de imagistica moleculara Principiile de baza ale biologiei si biochimiei celulare„ principii elementare ale metodelor de imagistica molecular„ principiile contrastului tintit 8. Explorarea scintigrafica in endocrinologie avaluarea radioizotopica a glandei tiroide Radiofarmaceutice utilizate (I-131I/ Tc-99m„ I/I -123}caracteristici fizico-chimice„ farmacocinetica „ dozimetrie„ pregatire pacient Radioiocaptarea I/ Technetocaptarea : tehnica„ valori normale si patologice Scintigrafia tiroidiana : tehnica examinarii„ imagini normale si patologice Scintigrafia tiroidiana in afectiuni benigne ( adenomul toxic tiroidian„ gusa multinodulara„tiroidite„ Boala Graves} Scintigrafia tiroidiana in evaluarea nodulilor tiroidieni ( nodulul cald„ nodulul rece„nodulul discordant} Scintigrafia in cancerul tiroidian : scintigrafia de corp intreg cu I-131 Follow-up pacientilor cu cancer tiroidian axplorarea scintigrafica a glandelor paratiroide Tipuri de radiofarmaceutice „ farmacocinetica„ doze Tehnici scintigrafice utilizate in patologia paratiroidiana Scintigrafia planaraI/ SPECTI/ SPECTI/CT in evaluarea patologiei paratiroidiene Indicatii clinice axplorarea scintigrafica a glandelor suprarenale Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ „ indicatii clinice Tehnica examinarii„ achizitie imagini planareI/ SPECTI/ SPECTI/CT} axplorarea scintigrafica a tumorilor neuroendocrine Radiofarmaceutice„ farmacocinetica Tehnica examinarii„ planareI/SPECTI/SPECTI/CT Indicatii clinice 9. axplorarea scintigrafica renala Scintigrafia renala dinamica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ renograma izotopica„ parametrii functionali (FRD si GFR}„ indicatii clinice„ imagini normale si patologice Scintigrafia renala dinamica modulata cu Furosemid : principiu„ indicatii clinice„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor Scintigrafia renala dinamica modulata cu Captopril : principiu„ indicatii clinice„pregatire pacient„ tehnica examinarii„ interpretarea rezultatelor Scintigrafia renala statica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„tehnica examinarii„ indicatii clinice„ imagini normale si patologice Explorarea scintigrafica a rinichiului transplantat 10. axplorarea scintigrafica a sistemului osteo-articular Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„pregatire pacient„ tehnica examinarii Tipuri de examinari : scintigrafie planara„ dinamica in trei faze„ whole-body„ SPECT„SPECTI/CT Imagini normale si patologice„ artefacte „indicatii clinice 11. axplorarea scintigrafica a tubului digestiv si a ficatului Scintigrafia glandelor salivare : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinari„ indicatii clinice Scintigrafia esofagiana : radiofarmaceutice„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Scintigrafia gastrica : radiofarmaceutice „ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Detectia scintigrafica a hemoragiilor digestive : radiofarmaceutice„doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Detectia scintigrafica a diverticulului Meckel : radiofarmaceutice„ doze„pregatire pacient„tehnica examinarii Scintigrafia hepato splenica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „pregatire pacient„tehnica examinarii„ indicatii clinice Angioscintigrafia hepatica : principiu„ indicatii clinice„ Scintigrafia hepatica cu hematii marcate : principiu„ tehnica examinarii„ indicatii clinice Scintigrafia hepato-biliara : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ indicatii clinice 12. axplorarea scintigrafica a cordului Scintigrafia miocardica de perfuzie : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze Tipuri de achizitie : achizitii SPECT „ Gated SPECT si SPECTI/CT- prelucrare imagini„ imagini normale„ artefacte„ Scintigrafie miocardica de perfuzie in repaus: pregatire pacient „tehnica examinarii Scintigrafia miocardica de perfuzie cu test de efort : pregatire pacient„ tehnica examinarii Scintigrafia miocardica de perfuzie cu stress farmacologic : tipuri de vasodilatatoare„ doze „ tehnica examinarii Indicatii clinice : detectia ischemiei miocardice„ evaluarea viabilitatii tesutului miocardic„ detectia infarctului miocardic acut si sechelar„ evaluarea tulburarilor hemodinamice coronariene Angiocardiografia radioizotopica : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ fractie de ejectie Tehnica primei treceri- detectia si cuantificarea sunturilor intracardiace Tehnica la echilibru sincronizata cu EKG : determinarea fractiei de ejectie„ studiul cineticii parietale a ventriculului sting„ aprecierea performantei ventriculare in repaus si efort 13. axplorarea scintigrafica pulmonara Scintigrafia pulmonara de perfuzie : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT}„ imagini scintigrafice normale si patologice„ indicatii clinice Scintigrafia pulmonara de ventilatie : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ tipuri de examinari (planara„ SPECT si SPECTI/CT} 14. axplorarea scintigrafica a sistemului nervos central Scintigrafia cerebrala de perfuzie (SPECT}: radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ imagini normale si patologice„ indicatii clinice Scintigrafia receptorilor dopaminergici : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ pregatire pacient„ tehnica examinarii„ imagini normale si patologice„ indicatii clinice 15. vetectia scintigrafica a proceselor infectioase si inflamatorii localizate Radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze „ pregatire pacient„ tehnica examinarii „ imagini normale si patologice„ indicatii clinice 16. gimfoscintigrafia Limfoscintigrafia extremitatilor : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ doze„ tehnica examinarii„ imagini scintigrafice normale si patologice„ indicatii clinice Limfoscintigrafia in detectia ganglionului santinela in afectiuni oncologice : radiofarmaceutice„ farmacocinetica„ conceptul de ganglion santinela„ tehnica examinarii„ imagini normale si patologice„ indicatii clinice 17. viagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral Radiofarmaceutice cu tropism tumoral ( thalim „ MIBI„ V-DMSA„galiu„ 131-Iod„131-I- MIBG„ 111-Indiu octreotid}„ farmacokinetica„ doze„ tehnica examinarii Detectia si stadializarea tumorala utilizind diferite tehnologii ( scintigrafie planara„ SPECT„ SPECTI/CT„ PETI/CT}„ indicatii clinice 18. fistemul 1ibrid f(aCTmCT Principiul de functionare„ tehnica examinarii SPECTI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate al sistemului SPECTI/CT „ indicatii clinice 19. fistemul 1ibrid (aTmCT Principiul de functionare„ tehnica examinarii PETI/CT„ protocoale de achizitie„ controlul de calitate PETI/CT „ indicatii clinice 20. adioterapia radionuclidica Agenti radioterapeutici: proprietati„ dozimetrie„ consideratii radiobiologice.; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie Radioterapia în afectiuni tiroidiene benigne si maligne Radioterapia in afectiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice Radioterapia in afectiuni hematologice: policitemia Vera„ leucemii„ limfoame maligne Radioterapia in afectiuni maligne hepatice - primare si secundare Radioterapia in tumori neuroendocrine Terapia paliativa a durerii osoase din metastazele osoase - indicatii„ criterii de selectie a pacientilor„radiofarmaceutice utilizate 21. Osteodensitometrie Principiul metodei (DXA„ DPA„ QUS„ QCT}„tehnici de investigatie „ aparatura utilizata „ notiuni de radioprotectie„ indicatii clinice II. PRIMA PROBA PRACTICA Descrierea tehnicii de efectuare 1. Evaluarea radioizotopica a glandei tiroide 2. Explorarea scintigrafica a glandelor paratiroide 3. Explorarea scintigrafica a glandelor suprarenale 4. Explorarea scintigrafica a tumorilor neuroendocrine 5. Explorarea scintigrafica renala 6. Explorarea scintigrafica a sistemului osteo-articular 7. Explorarea scintigrafica a cordului 8. Explorarea scintigrafica pulmonar a 9. Explorarea scintigrafica a sistemului nervos central 10. Limfoscintigrafia 11. Explorarea scintigrafica a tubului digestiv si a ficatului 12. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral III. A DOUA PROBA PRACTICA Interpretarea unor imagini de: 1. Scintigrafie tiroidiana 2. Scintigrafia glandelor paratiroide 3. Scintigrafia glandelor suprarenale 4. Scintigrafia tumorilor neuroendocrine 5. Scintigrafie a sistemului nervos central 6. Scintigrafie renala 7. Scintigrafie pulmonara 8. Scintigrafie miocardica 9. Scintigrafie osoasa 10. Limfoscintigrafia 668 Indrumator de abilitati practice, competente si atitudini urmand a fi dezvoltate in cursul pregatirii pentru specialitatea Medicina Nucleara A. NOŢIUNI DE BAZĂ Obiectiv: sa ofere rezidentului cunostinte de lucru fundamentale corespunzatoare domeniului Medicinii Nucleare
SUBIECT I: Fizica si matematica Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Structura si modalitati de dezintegrare a atomilor radioactivi B. Interactiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materia C. Implicatiile biologice si pericolul de iradiere al radiatiilor ionizante. D. Biologie moleculara E. Statistica parametrica si non-parametrica F. Matematica si fizica corezpunzatoare„ aplicata teoriei trasorilor radionuclidici „ modelarea cineticii trasorilor si imagistica cantitativa A. Integrarea principilor de baza în practica medicală A. Isi recunoaste nevoia de a intelege notiunile de baza ale fizicii in Medicina Nucleara B. Isi intelege propriile limite si cere asistenta de la personalul non-medical
SUBIECT II: Instrumentatie si computere Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Teoria sistemelor utilizate pentru detectia si analizarea emisiilor provenite de la atomii radioactivi B. Intelegerea principiului de utilizare„ calibrare si testare a sistemelor de detectie in Medicina Nucleara C. Principiile colimarii si experienta practica a utilizarii colimatoarelor A. Experienta practica cu utilizarea sistemelor de monitorizare„ gamma probe-urilor„ calibratoarelor de doza„ gamma camerelor si sistemelor de tomoscintigrafie prin emisie pozitronica B. Utilizarea computerelor pentru vizualizarea si procesarea de imagini A. Dorinta de a deprinde noi abilitati si de a fi la curent cu evolutia tehnologiei
D. Principiile tomoscintigrafiei de monoemisie si cuantificarea coincidentelor E. Principii de reconstructie a imaginii
Subiect III: Radiobiologie si radioprotectie Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Teoria efectelor biologice ale radiatiilor de nivel inalt si scazut provenind de la surse nesigilate B. Calcularea dozei de iradiere a radiofarmaceuticelor (Doza efectiva ÎED]} C. Principii de baza ale terapiei radionuclidice D. Natura proceselor proliferative si bazele radiobiologice in terapia radionuclidica a neoplaziilor E. Managementul accidentelor radioactive in cadrul Medicinii Nucleare A. Manipularea in siguranta a radiofarmaceuticelor B. Implementarea de semne adecvate in Departamentele de Medicina Nucleara C. Redacteaza reguli locale pentru utilizarea surselor de radiatii nesigilate D. Demonstreaza abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminari} A. Apreciaza importanta manipularii radiofarmaceuticelor in siguranta pentru sine si pentru altii
Subiect IV: Radiochimie si radiofarmacie Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Producerea radionuclizilor utilizand reactoare„ ciclotroane sau generatoare B. Proprietati fizice ale radionuclizilor„ aplicatii clinice C. Proprietati biologice si fizico-chimice ale diferitelor radiofarmaceutice utilizate de rutina in practica clinica„ trialuri clinice si in curs de dezvoltare D. Formule utilizate in Medicina Nucleara E. Tehnici de marcare celulara F. Principii de asigurare a calitatii (QA} in radiofarmacie A. Efectuarea elutiei generatorului de technetiu B. Prepararea unui kit rece C. Efectuarea unei marcari celulare D. Efectuarea de teste simple de puritate radionuclidica si radiochimica E. Demonstreaza tehnici de preparare aseptica A. Demonstreaza atentie la detalii in manipularea radiofarmaceuticelor si in asigurarea puritatii radiochimice si radionuclidice si„ de asemenea„ a tehnicii aseptice
669
G. Parametri de control al calitatii care determina calitatea radiofarmaceuticelor„ inclusiv puritatea radionuclidica si radiochimica H. Principiile prepararii aseptice
Subiect V: Principiile si tehnicile trasorilor si studiile in vitro Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Cinetica radiotrasorilor utilizati in Medicina Nucleara B. Utilizarea principiilor cineticii si adaptarea tehnicilor pentru calcularea de parametri precum rata filtrarii glomerulare„ etc. C. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilor D. Erori asociate masuratorilor cantitative E. Principiile de radioimunoanaliza (RIA} F. Principiile ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate} A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual
Subiect VI : Cadru de reglementare in Medicina Nucleara Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cerinte Nationale si Internationale de reglementare in practica Medicinii Nucleare„ B. Ghiduri medicale„ licente ale produselor si alte legislatii corespunzatoare C. Cerinte de reglementare care se aplica in crearea si functionarea radiofarmaciilor D. Reglementari de control al transportului materialelor radioactive in Romania E. Mecanismele prin care reglementarile sunt aplicate si controlate in Romania F. Reglementarile de siguranta si sanatate care legifereaza practica în condiţii de A. Demonstreaza abilitatea de aplica reglementarile in practica locala A. Arata dorinta de a fi la curent cu evolutia reglementarilor in Medicina Nucleara B. Apreciaza necesitatea de a lucra cu alte persoane pentru a se asigura ca reglementarile sunt strict respectate
670
siguranţă G. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil} si ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil} H. Orice alte revizuiri sau completari aduse ulterior legislatiei mentionate
671
B. DIAGNOSTIC IMAGISTIC SECTIUNEA 1. SISTEMUL OSOS
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua patologiile osoase utilizand tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia osoasa Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Anatomia şi fiziologia sistemului osos B. Prezentarea clinică şi managementul tulburărilor ce afectează sistemul osos C. Notiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu 99m Tc-difosfonati D. Notiunile de bază ale scintigrafiei de maduva osoasa cu 99m Tc-coloizi E. Indicaţii pentru scintigrafia scheletala si de maduva osasa„ inclusiv înţelegerea bazei de dovezi F. Utilizarea scintigrafiei osoase în corelaţie cu alte proceduri imagistice radionuclidice pentru a evalua infectiile osoase sau periprotetice (vezi secţiunea infecţie I/ inflamaţie} G. Cunoaşterea protocoalelor de achizitie„ incluzand achizitia in trei faze„ baleiaj A. Pregătirea pacientului inaintea şi în timpul examinarii B. Alegerea protocolului de achizitie corespunzător C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea testului asigurand o tehnică bună şi dezvoltand recunoasterea capcanelor E. Reconstrucţie de imagini„ vizualizare si interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
corp intreg sau statica segmentara planara„ SPECT şi SPECT I/ CT H. Rolul imagisticii comparative (radiografie simpla„ CT si IRM} pentru evaluarea patologiei osoase I. Problemele legate de radioprotecţie
Subiectul II : Osteodensitometria (DEXA) Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Factori de risc„ prezentarea clinica si managementul osteoporozei. B. Bazele fiziologice si biochimice ale metabolismului osos. C. Notiunile de baza ale osteodensitometriei si ale altor metode„ de exemplu examinare ultrasonografica (USS}„ tomografie computerizata cantitativa (QCT}„ etc. D. Indicaţii pentru determinarile osteodensitometrice„ inclusiv cunoaşterea bazei de dovezi E. Controlul calităţii F. Problemele legate de radioprotecţie A. Pregătirea pacientului pentru examinare. B. Efectuarea examinarii asigurand o tehnică bună şi dezvoltand recunoasterea capcanelor C. Analiza datelor şi calculul rezultatelor scanării D. Interpretarea rezultatelor E. Capacitatea de a oferi consiliere cu privire la terapie A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
672
Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia glandelor suprarenale B. Sindroame clinice asociate patologiei suprarenale C. Principiile imagisticii suprarenalelor cu 123 I-MIBG si agenti de colesterol D. Indicatiile scintigrafiei glandelor suprarenale E. Sensibilitatea si specificitatea testelor F. Rolul testelor imagistice complementare G. Particularitati de radioprotectie asociate examinarilor cu 123 I-MIBG si agenti de colesterol A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Masurarea si inregistrarea radiotrasorului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea examinarii asigurand o tehnică bună şi dezvoltand recunoasterea capcanelor asociate studiului E. Utilizarea tehnicii de substractie renala F. Procesarea si vizualizarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele H. Auditul rezultatului studiului efectuat A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Scintigrafia tiroidiana si masurarea captarii tiroidiene
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandei tiroide utilizand tehnici radionuclidice
Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia glandei tiroide B. Sindroame clinice asociate patologiei tiroidiene C. Principiile imagisticii folosind 99m TcO4 - and 123 I D. Indicatiile scintigrafiei tiroidiene E. Rolul investigatiilor complementare : biochimie„ imunologie„ ecografie„CT „ A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Evaluarea clinica a glandei tiroide C. Masurarea si consemnarea trasorului D. Injectarea trasorului E. Alegerea colimatorului optim F. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului G. Procesare de date si imagini„ cuantificare si afisare de imagini A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in
673
biopsie si aspiratie cu ac fin (FNA} in evaluarea patologiilor tiroidiene F. Particularitati de radioprotectie G. Masuri de radioprotectie asociate radiofarmaceuticelor H. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele I. Corelarea examinarilor cu datele clinice J. Auditul rezultatului rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiana
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizand tehnici radionuclidice
Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia dezvoltarii si fiziologia glandelor paratiroide B. Tabloul clinic al hiperparatiroidismului C. Notiunile de baza ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substractie 201 Tl I/ 99m Tc şi 99m Tc I/ 123 I şi tehnica washout-ului 99m Tc-MIBI„ precum şi acei trasoriI/ protocoale aflate în dezvoltare. D. Indicatiile scintigrafiei paratiroidiene E. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene„ incluzand ultrasonografia„ cateterizarea venoasă selectivă etc. F. Utilitatea detectiei intraoperatorii intraoperatorii cu ajutorul gamma probe- ului G. Particularitati de radioprotectie asociate examinarilor A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Alegerea protocolului de achizitie optim C. Masurarea si consemnarea trasorului D. Administrarea radiofarmaceuticelor E. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului F. Procesare si vizualizare de imagini G. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele H. Auditul rezultatului A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
674
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua afectiunile aparatului urogenital utilizand tehnici radionuclidice
Subiect : Functia renala si a vezicii urinare Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza asociate cu patologia tractului urogenital B. Radiofarmaceutice utilizate in scintigrafia renala (de ex. DMSA„ DTPA si MAG3}. C. Principiul scintigrafiei renale dinamice D. Calcularea functiei renale diferentiale E. Calcularea tranzituluiI/ drenajului renal F. Utilizarea agentilor interventionali precum Captopril si Furosemid G. Studii urodinamice (reflux„ cistografie} H. Evaluarea transplantului renal I. Evaluarea torsiunii testiculare si a varicocelului J. Rolul examinarilor comparative (precum ecografie„ CT„ etc.} K. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului si a protocolului de achizitie C. Tehnici de injectare a radiofarmaceuticului pentru studiile renale D. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica buna„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului E. Procesare„ afisare si cuantificare de date F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe acesta C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
675
SECTIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua boala arteriala coronariana utilizand tehnici radionuclidice
Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului si a infarctului miocardic Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia „ fiziologia si fiziopatologia inimii si arterelor coronare B. Principiile perfuziei miocardului si imagistica SPECT inclusiv EKG-gated SPECT C. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice si imagistica infarctului miocardic D. Principiile fiziologice si farmaceutice ale testelor de stres„ adenozinei si dobutaminei E. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei si functiei miocardului F. Indicatiile imagisticii de perfuzie a miocardului si ale infarctului G. Rolul altor metode inclusiv testul de efort„ecocardiografie de stres si angiografie coronariana H. Particularitati in radioprotectie I. Contraindicatiile examinarii si alternative A. Pregatirea pacientului inainte de test B. Prepararea si masurarea trasorului C. Executa testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice si farmaceutice D. Injecteaza trasori E. Pregateste instrumentele pentru EKG- gated si achizitia SPECT F. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori G. Tehnici de reconstructie tomografica„ analiza calitativa si cantitativa si tehnici de afisare cunoscand posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului si rezultatele scanarilor J. Certificat de prim ajutor (ALS} K. Interpreteaza EKG-ul de repaus si decide daca se poate face testul de efort L. Intelege ce inseamna un test de efort optim executat M. Capabilitatea de a informa pacientul despre posibilele efecte secundare„ si durata acestora A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante G. Intelege ingrijorarile pacientilor H. Doreste sa explice pacientilor de ce este nevoie de examinare I. Este deschis la discutii cu pacientii despre masuri de reducere a riscului de ischemie cardiaca
676
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua functia ventriculara utilizand tehnici radionuclidice
Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Fiziologia si fiziopatologia cardiaca B. Principiile ventriculografiei radionuclidice C. Radiofarmaceutice utilizate in ventriculografia radionuclidica D. Indicatiile ventriculografiei radionuclidice E. Rolul tehnicilor complementare: ecocardiogradia si ventriculografia cu contrast A. Pregatirea pacientului inainte de test B. Prepararea si masurarea trasorului C. Executarea testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice si farmaceutice D. Injecteaza trasori E. Pregateste instrumentele pentru EKG- gated si achizitia SPECT F. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori G. Tehnici de reconstructie tomografica„ analiza calitativa si cantitativa si tehnici de afisare cunoscand posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului si rezultatele scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
677
SECTIUNEA 5: SISTEMUL RESPIRATOR
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pulmonare utilizand tehnici radionuclidice
Subiectul I: Embolia Pulmonara (EP) Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Factori de risc si prezentarea clinica a PE B. Cunostiine de baza ale perfuziei si ventilatiei pulmonare C. Indicatiile si dovezile ce sustin scintigrafia de perfuzie (VQ} D. Principiile scintigrafie de perfuzie E. Radiotrasori folositi pentru sccintigrafia pulmonara de ventilatie„ incluzand 89 Krypton„ 99m tc-DTPA si Technegas F. Caracteristicile aerosolilor si sistemelor de furnizare a gazelor G. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonara cu contrast si CTPA H. Contributia dozarii D-dimerilor„ a ecografiei membrelor inferioare si a venografiei cu contrast pentru a facilita diagnosticul EP I. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului si a protocolului de achizitie optim C. Tehnici de administrare a radiofarmaceuticelor (injectabilI/ inhalator} D. Realizarea achizitiei utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele capcane asociate studiului E. Procesare si vizualizare de imagini F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
678
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua drenaĂul limfatic regional utilizand tehnici radionuclidice
Subiectul I : Evaluarea limfedemului si localizarea ganglionului santinela Cunostinte teoretice Competente/ Abilitati practice Atitudini A. Anatomia si fiziologia sistemului limfatic B. Mecanisme de diseminare a tumorii si conceptul de nodul santinela C. Cunostinte generale despre radiofarmaceuticele utilizate in indentificarea nodului limfatic D. Indicatiile limfoscintigrafiei E. Examinari complementare de localizare F. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pracientului inaintea examinarii B. Alegerea radiotrasorului C. Tehnica injectarii D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima si cunoscand posibilele erori E. Localizarea la piele a nodului santinela F. Calibrarea si utilizarea gamma probe-ului G. Efectuarea si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
679
SECTIUNEA 7: SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului nervos central (SNC) utilizand tehnici radionuclidice
Subiect: Imagistica sistemului nervos central Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza de neuroanatomie„ neurofiziologie si neurochimie B. Radiofarmaceutice utilizate in mod current in imagistica SNC si cele in curs de dezvoltare C. Indicatii pentru scintigrafia de perfuzie cerebrala (rCBF} utilizand trasori precum HMPAO D. Indicatii pentru imagistica functiei barierei hematoencefalice E. Indicatii pentru imagistica neuroreceptorilor F. Rolul tehnicilor comparative: ecografia„ CT„ IRM G. Particularitati ale radioprotectiei A. Pregatirea pacientului inainte de test B. Alegerea radiofarmaceuticului si protocolului optim C. Prepararea radiotrasorului si verificarea radiotrasorului D. Injectarea radiofarmaceuticului E. Pregatirea aparaturii pentru achizitia SPECT F. Procesarea datelor„ reconstructia si cuantificarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor H. Auditul studiului efectuat I. Intelege care tehnica trebuie aplicata intr- o situatie particulara A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
680
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului gastrointestinal utilizand tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia glandelor salivare Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia glandelor salivare B. Principiile imagisticii folosind 9m TcO4 - C. Indicatiile scintigrafiei de glande salivare D. Investigatii complementare E. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientrului pentru investigatie B. Prepararea si masurarea trasorului C. Injectarea trasorului si stimularea glandelor salivare D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Procesarea de date„ afisarea de imagini si cuantificare F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele G. Rezultatul auditului si rezultatele scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Tranzit esofagian si reflux gastroesofagian Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia„ fiziologia si fiziopatologia tranzitului esofagian si a sfincterului esofagian inferior B. Principiile imagisticii motilitatiii esofagiene si a refluxului gastro-esofagian folosind 99m Tc-coloid sau DTPA C. Indicatiile acestei examinari D. Examinari comparative complementare„ incluzand imagistica esofagiana si manometria E. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientrului pentru investigatie B. Prepararea si masurarea trasorului C. Injectarea trasorului„ instruirea si pozitionarea pacientului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima„ cunoscand posibilele erori associate studiului E. Procesarea de date„ afisarea de imagini si cuantificare F. Interpretarea imaginilor si raportarea A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute
681
unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele G. Auditul rezultatelor scanarilor E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul III: Hemoragii gastrointestinale si diverticulul MecCel Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia si fiziopatologia hemoragiilor gastrointestinale si a diverticului Meckel B. Principiile de masurare a sangerarii gastrointestinale utilizand 99m Tc-coloid sau legat de hematii C. Principiile de detectie a diverticului Meckel utilizand 99m TcO4 - D. Indicatii pentru hemoragia gastrointestinala si diverticulul Meckel E. Examinari complementare comparative pentru detectarea surselor de hemoragie GI si diagnosticul diverticulului Meckel F. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientilor inainte de test B. Pregatirea si administrarea radiofarmaceuticului C. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori D. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele E. Auditului rezultatelor scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul IV : Evaluarea functiei hepatice si splenice Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia si fiziopatologia vascularizatiei hepatice„ celulelor Kupffer si a splinei B. Radiofarmaceuticele folosite pentru a evalua functia reticulului endothelial (RES} si posibilelor hemangioame hepatice C. Masurarea perfuziei hepatice„ tehnica primei treceri„calcularea indicelui de perfuzie hepatica (HPI} si alegerea trasorului ( 99m Tc-colloid sau 99m TcO4 - } A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului si a protocolului corespunzator C. Administrarea radiofarmceuticului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Procesarea datelor„ calcularea indicelui de perfuzie hepatica HPI si afisarea imaginii A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in
682
D. Evaluarea hipersplenismului utilizand coloid sau hematii denaturate E. Examinari complementare comparative ale perfuziei hepatice„ RES si functiei splenice F. Particularitati de radioprotectie F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele G. Auditul rezultatelor scanarilor rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul V: Functia hepatobiliara Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Spectrul clinic al afectiunilor biliare„ inclusiv cunoasterea procedurilor chirurgicale B. Fiziologia si fiziopatologia formarii bilei„ veziculei biliare si functia sfincterului Odi C. Cunostinte de baza despre derivatii 99m Tc- HIDA si farmacologia analogilor de colecistokinina D. patologia biliara inclusiv cunostinte despre proceduri chirurgicale E. Utilizarea 99m Tc-HIDA sau derivatilor pentru a evalua: - obstructia biliara„ - colecistita acuta„ - fistula biliara „ - diskinezia biliara„ - disfunctia sfincterului Oddi„ - refluxul biliar duodenogastric F. Metode alternative pentru evaluarea tractului biliar G. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Preparearea si masurarea radiofarmaceuticului C. Alegerea protocolului de achizitie si administrarea radiofarmaceuticului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Sincronizarea administrarii agentului de stimulare a contractiei veziculei biliare F. Procesarea datelor si cuantificarea functiei veziculei biliare G. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele H. Auditul rezultatelor scanarilor A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
683
SECTIUNEA 9: INFECTIE / INFLAMATIE
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru evaluarea focarelor de infectie/ inflamatie utilizand tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia focarelor de infectie sau inflamatie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza despre infectieI/inflamatie inclusiv mecanisme celulare B. Manifestari clinice ale infectiilor cu punct de plecare necunoscut C. Radiofarmaceutice utilizate pentru infectiiI/inflamatii D. Indicatiile utilizarii trasorilor radioactivi utilizati in infectiile oculte sau a inflamatiilor E. Examinari complementare F. Particularitati de radiprotectie A. Pregatirea pacientului B. Alegerea protocolului de achizitie si a radiofarmaceuticului corespunzator C. Prepararea (incluzand tehnici de marcare celulara} si administrarea radiotrasorului D. Efectuarea examinarii asigurand o tehnică bună şi dezvoltand recunoasterea capcanelor asociate studiului E. Procesarea si vizualizarea imaginilor F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
684
SECTIUNEA 10: ONCOLOGIE - IMAGISTICA TUMORILOR CU RADIONUCLIZI
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru evaluarea neoplaziilor utilizand tehnici radionuclidice
Subiect I: Imagistica tumorală Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostinte de baza privind biologia„metabolismul si metastazarea tumorilor B. Caracteristicile tumorilor solide si a malignitatilor hematologice C. Principiile localizarii tumorale D. Radiofarmaceutice folosite pentru detectia tumorilor E. Cunostinte despre protocoalele de imagistica incluzand scintigrafia de corp intreg SPECT si SPECTI/CT F. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT si IRM G. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pracientului inaintea examinarii B. Pregatirea si masurarea radiofarmaceuticului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Achizitia de imagini utilizand o tehnica optima cunoscand posibilele erori E. Reconstructia de imagini si vizualizarea acestora F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele G. Revizuirea datelor secvenţiale despre pacienţi şi comparaţia cu alte metode de evaluare A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
685
SECTIUNEA 11 : TEHNICI IMAGISTICE HIBRIDE CE INCLUD MEDICINA NUCLEARA SI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a cunoaste modul de lucru cu imagistica sectionala utilizand scanarea CT in contextul PET-CT-ului si al SPECT-CT-ului.
Subiect : Scanarea CT in contextul PET-CT -ului si al SPECT-CT -ului Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia secţionala şi variantele normale evidentiate CT. B. Cunostinte de baza de imagistica CT C. Aparatura CT„ PET-CT si SPECT-CT D. Protocoale CT pentru PET-CT şi SPECT-CT şi modul în care acestea diferă de CT-ul diagnostic. E. Indicaţiile„ contraindicaţiile„ complicaţiile şi principiile de utilizare a substantelor de contrast CT cu administrare gastro- intestinala şi intravenoasă. F. Principiile de co-înregistrare a imaginilor CT cu PET si SPECT si alte tehnici procesare post-achizitie de imagine CT. G. Indicatii ale examinarii CT pentru: creier„ cap si gat„ torace„ abdomen si pelvis„ sistem musculoscheletal şi vascular. H. Aspecte legate de radioprotectie in imagistica CT I. Aspecte legale asociate cu imagistica CT A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Evaluarea necesităţii şi I/ sau contraindicaţiilor pentru substante de contrast CT si tratamentul complicatiilor. C. Evaluarea calităţii imaginii CT şi identificarea de artefacte. D. Interpretarea achizitiilor unui număr suficient de studii SPECT-CT şi I/ sau PET- CT pentru a evalua utilitatea„ surse de eroare„ variante normale şi artefacte„ inclusiv abilitatea (i} de a corela modificari detectate PETI/ SPECT cu anumite structuri anatomice„ (ii} de a integra aspectul CT în evaluarea semnificaţiei constatărilor PET sau SPECT„ şi (iii} de a recunoaste modificari CT care nu se asociaza cu captarea radiotrasorului. E. Revizuirea datelor secvenţiale despre pacienţi şi compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaşte limitarile imagistice ale CT- ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT şi necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
686
SECTIUNEA 12: EXAMINAREA PET
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a cunoaste modul de lucru PET-CT
Subiect I: Examinarea PET - notiuni de baza Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Metode de producere si dezintegrare a radionuclizilor pozitronici utilizati in PET B. Metode de analiza compartimentale C. Matematica si fizica aplicata teoriei trasorilor utilizati in PET„ modelarea cineticii trasorilor si tehnici imagistice cantitative D. Radiofarmacia trasorilor utilizati in PET E. Principii fiziologice ale tehnicilor F. Dozimetrie a diferitilor trasori utilizati G. Aspecte legale asociate cu trasorii H. Metode de masurare a activitatii trasorilor si aparatura de scanare I. Erori asociate cu masuratorile cantitative J. Cunostinte despre gamma camera si sistemul dedicat PET K. Metode de achizitie a imaginilor PET A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaşte limitarile imagistice ale CT- ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT şi necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul II: PET - CT in oncologie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Cunostintele de bază - metabolism tumoral B. Trasori PET utilizati pentru detectarea tumorii„ inclusiv FDG şi metionină A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Pregatirea si masurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare si manipulare de date A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la
687
C. Variaţii fiziologice în distribuţia trasorului în întregul corp sau in anumite localizari. D. PET-CT în diagnosticul tumorilor„ de ex noduli pulmonari E. PET-CT în stadializarea tumorii„ de ex cancer pulmonar„ limfom„ tumori cu cellule germinale„ etc. F. PET-CT in detectarea bolii recurente„ de ex cancer colorectal. G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice„ inclusiv CT si IRM. H. Probleme legate de radioprotecţie E. Reconstructie de imagini si vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele G. Revizuirea datelor secvenţiale despre pacienţi şi compararea cu alte metode de evaluare. timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaşte limitarile imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT şi necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. A preciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul III: PET- CT in neuropsihiatrie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Notiuni de baza in neurofiziologie„ neurochimie si neuroanatomie sectionala B. Trasori PET utilizati in imagistica cerebrala C. Variatii normale ale distributiei trasorului PET in imagistica cerebrala D. Rolul PET in diagnosticul bolilor neurologice frecvente„ precum epilepsia si dementa E. Examinarea PET in evaluarea tumorilor cerebrale F. Rolul PET comparativ cu alte tehnici imagistice„ inclusiv CT si IRM G. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Pregatirea si masurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare si manipulare de date E. Reconstructie de imagini si vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele G. Revizuirea datelor secvenţiale despre pacienţi şi compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaşte limitarile imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT şi necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. A preciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
688
Subiectul IV: PET- CT in cardiologie Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomie coronariana si cardiac„ fiziologie si fiziopatologie cardiaca B. Evaluarea ischemiei cardiace utilizand 82 Rb „ 13 N-amoniu„ 15 O-apa C. FDG PET pentru evaluarea viabilitatii miocardului D. Controlul si monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDG E. Principiul pentru testul de stres farmacologic F. Variatiile normale ale distributiei FDG la nivel cardiac G. Rolul PET in comparatie cu celelalte teste imagistice„ incluzand ecocardiografia de stres si angiografia coronariana H. Particularitati de radioprotectie A. Pregatirea pacientului inainte de examinare B. Pregatirea si masurarea radiotrasorului C. Realizarea testului de efort cardiologic utilizand tehnici farmacologice D. Injectarea de FDG„ NH 3 si orice alti trasori noi E. Producerea de imagini de perfuzie cu parametri si calcularea rezultatelor numerice F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele G. Revizuirea datelor secvenţiale despre pacienţi şi compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Recunoaşte limitarile imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT si SPECT-CT şi necesitatea unei opinii sau a unei examinari radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. A preciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
689
SECTIUNEA 13: PEDIATRIE
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizand tehnicile radionuclidice
Subiectul: Imagistica pediatrica utilizand radionuclizi Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Notiuni de baza privind cresterea si dezvoltarea copiilor„ cunoasterea particularitatilor captarii radiotrasorului la nivelul organelor imature B. Indicatiile specifice ale examinarilor radionuclidice la copil„ in special imagistica tractului renal„ biliar si a sistemului osos C. Rolul tehnicilor comparative complementare: ecografia„ CT„ IRM D. Cunostinte de legislatie privind efectuarea examinarilor la pacientii pediatrici E. Principiile consimtamantului informat la copil F. Particularitati de radioprotectie adaptate la pacientul pediatric G. Cunoasterea de aspecte ale Protectiei Copilului A. Pregătire generală a copilului pentru examinare. B. Pregătirea specifică a copilului pentru anumite examinari. C. Alegerea dozei de radiofarmaceutic şi protocolul de achizitie a imaginii corespunzătoare pentru copil. D. Utilizarea de tehnici de injectare adecvate pentru copii. E. Realizarea fiecărei etape a scanării la copii. F. Interpretarea imaginilor si raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea„ sursele de eroare„ variantele normale şi artefactele examinarilor efectuate la copii G. Auditul rezultatelor scanarilor H. Menţinerea unui mediu sigur A. Recunoaste importanta evaluarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante G. Arata interes in problemele de siguranta si sanatate H. Conştientizeaza problemele de Protecţia Copilului
690
691
C. TERAPIE
Obiectiv: Ofera rezidentului cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a indica, administra si monitoriza utilizarea radiofarmaceuticelor pentru terapie
Subiectul I: Terapia cu 131 I in tireotoxicoza Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Tabloul clinic si diagnosticul tireotoxicozei B. Cauze de tirotoxicoza incluzand bola tiroidiana autoimuna„ nodul tiroidian toxic unic„ gusa multinodulara toxica„ etc C. Tratamentul medicamentos in tireotoxicoza D. Selectia pacientilor pentru terapia cu 131 I pentru tirotoxicoza si constientizarea optiunilor alternative de tratament E. Factori legali si de mediu care reglementeaza utilizarea terapiei cu 131 I in tireotoxicoza F. Particularitati de radioprotectie A. Obtine consimtamantul informat pentru terapie B. Ofera instructiuni de radioprotectie corespunzatoare pentru pacient„ingrijitor si membrii familiei C. Abilitatea de a evalua prezenta si de a trata boala oftalmica distiroidiana D. Instruieste pacientul cand sa isi opreasca medicatia antitiroidiana E. Evalueaza si administreaza doza potrivita de 131 I F. Evalueaza raspunsul la terapie G. Auditul rezultatului terapiei A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale si a pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta si precisa a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Sinovectomia radionuclidica Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Anatomia articulatiilor şi patogeneza artritei inflamatorii A. Obţinerea consimţământului informat pentru terapie A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie
B. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind 90 Y-colloid„ 186 Re-sulfid şi 169 Er-citrat. A. C.Selecţia pacienţilor pentru sinovectomia radionuclidica şi conştientizarea opţiunilor alternative de tratament. C. Cunoaşterea eficacităţii şi a potenţialelor complicaţii ale tratamentului. D. Problemele legate de radioprotectie B. Furnizarea de instrucţiuni adecvate de radioprotecţie pacientilor I/ însotitorilor C. Măsurarea şi extractia radiofarmaceuticului D. Realizarea injectarii intra-articulare de radiofarmaceutic E. Utilizarea intraarticulara a corticosteroizilor acolo unde este cazul F. Asigurarea imobilizării adecvate a membrului injectat pentru a preveni absorbţia limfatica. G. Monitorizarea răspunsului şi a toxicităţii. H. Auditul rezultatului tratamentului B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
Subiect III: 32 P in tratamentul policitemiei rubra vera si a trombocitemiei esentiale Cunostinte teoretice Competente/Abilitati practice Atitudini A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV} şi trombocitemiei esenţiale (ET} B. Principii de radiobiologie în terapia radionuclidica tintita C. Natura terapiei cu 32 P D. Selecţia pacientului pentru terapia 32 P în PRV şi ET„ inclusiv conştientizarea opţiunilor alternative de tratament. E. Cunoaşterea eficacităţii şi a potenţialelor complicaţii ale tratamentului. F. Problemele legate de radioprotecţie A. Obţinerea consimţământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucţiuni adecvate de radioprotecţie pacientului I/ insotitorului C. Măsurarea şi extractia radiofarmaceuticului D. Injectarea de 32 P. E. Monitorizarea răspunsului şi toxicităţii. F. Auditul rezultatului tratamentului A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
692
Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic Cunostinte teoretice Competenţe/Abilitati practice Atitudini A. Principii de radiobiologie în terapia oncologica B. Caracteristicile radionuclizilor terapeutici. C. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita. D. Radiofarmaceuticele aprobate pentru terapie tintita„ inclusiv 131 l„ 89 Strontiu„ 131 I-MIBG şi 90 Y-Octreotid. E. Selectarea pacientului„ incluzand caracterul adecvat al tratamentului şi conştientizarea opţiunilor alternative de tratament. F. Factori legislativi si factori de mediu„ inclusiv fizica radioprotectiei G. Sisteme de administrare terapeutica a radiofarmaceuticelor H. Principii de dozimetrie pre- şi postterapeutica A. Obţinerea consimţământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucţiuni adecvate de radioprotecţie a pacienţilor C. Pregătirea pacientului D. Măsurarea şi elaborarea radiofarmaceuticului E. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat. F. Monitorizarea semnelor vitale postterapie G. Răspunsul şi monitorizarea toxicităţii. H. Auditul rezultatelor I. Calcule de doză„ de pre si post tratament A. Recunoaste importanta verificarii documentelor medicale ale pacientului inainte de investigatie B. Arata dorinta de a explica pacientului natura investigatiei pentru a-l linisti pe pacient C. Apreciaza importanta raportarii la timp si o comunicare prompta a rezultatelor catre clinicieni D. Considera importanta auditului in rezultatele obtinute E. Arata deschidere la feedback-ul critic F. Apreciaza importanta tinerii la curent cu evolutia si noutatile literaturii medicale relevante
693
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
,ECINIŢIEE
Sănătatea Publică este ramura medicinei care se ocupă de evaluarea şi de supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor de sănătate ale acesteia, de definirea şi de implementarea strategiilor şi politicilor publice din domeniul sănătăţii şi de evaluarea serviciilor de sănătate.
MNoua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate şi organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populaţional, incluzFnd astfel procesul de informare, în vederea caracterizării stării de sănătate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esenţa sănătăţii publice este starea de sănătate a populaţiei, aceasta include organizarea personalului şi a unităţilor medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătăţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizică, socială şi profesionalăN.
,URATAE 4 ani
Curriculumul prevede un numar de 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara carora sunt prevazute si 4/ - 5/ de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU). 1 credit R 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 2/-3/%, restul de 7/- 8/%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual.
La sfarsitul fiecarui modul de pregatire (cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator.
Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-booP), in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua.
Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social- administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate
STRUCTURA STAGIILOR
Stagii de bază (m.dulele 1 - 5)
1) ,ăsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei 3 luni 2) ,etode de cercetare a serviciilor de sănătate 2 luni 3) Biostatistică şi informatică 2 luni 4) Epidemiologie generală 3 luni 5) ,anagementul proiectelor in sanatate 2 luni
Stagii c.mplementare (m.dulele 6 - 10)
) ,edicina muncii, boli profesionale şi sănătate ocupaţională 2 luni
7) Igiena mediului în relaţie cu sănătatea publică 2 luni 8) Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sănătatea umană 2 luni
.) Copiii şi tinerii - particularităţi de dezvoltare şi stil de viaţă 2 luni 1/) Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) 4 luni Stagii de pr.fil (11 - 15)
11) Abordări populaţionale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populatii la risc. 5 luni lună 12) Bioetică 1A2 lună 13) Etica politicilor de sănătate la nivel populaţional 1A2 14) ,anagementul serviciilor de sănătate şi sociale luni 1) Stagii practice de Sănătate Publică şi ,anagement - se vor efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi sanitare, institute, Direcţii de Sănătate Publică Judeţene, Case Judeţene de Asigurări de Sănătate 12 luni CONŢINUTUL STAGIILOR 1) MĂSURAREA ŞI EVALUAREA STĂRII ,E SĂNĂTATE ŞI A ,ETERMINANŢILOR EI - luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 70 .re didactice 1.1) Introducere în sănătatea publică: Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor Definirea domeniului sănătăţii publice Principiile metodei ştiinţifice Evoluţia conceptelor în sănătate publică ,ăsurarea stării de sănătate a populaţiei 1.2) Demografie: Statica populaţiei ,işcarea mecanică şi naturală: natalitatea, fertilitatea şi mortalitatea ,etode de standardizare Tabele de mortalitate, speranţa de viaţă sănătoasă 1.3) Evaluarea poverii bolilor: ani de viaţă potenţial pierduţi 1.4) ,orbiditate, incidenţa, prevalenţa 1.5) Calitatea vieţii 1. ) ,odele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii: Factori biologici Factori de mediu Factori de stil de viaţă (comportamentali) Serviciile de sănătate 1.7) ,etode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează Criterii de alegere a metodelor de cercetare ,etode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor ,etode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative Tematica activităţil.r practice 1.8) Introducere în sănătatea publică Identificarea surselor de informare ştiinţifică şi de date statistice relevante pentru sănătatea publică Citirea şi evaluarea critică a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetăriiE redactarea şi susţinerea unei comunicări, redactarea unui articol ştiinţific 1. .) Demografie Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei ,ăsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (natalitate, fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.C.P., etc.) Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate 1.1 /) ,orbiditate Utilizarea sistemului informaţional curent pentru raportarea şi măsurarea morbidităţii 2bţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţiei 1.11) Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei 1.12) ,etode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care influenţează 1ealizarea şi testarea unui chestionar Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ 2) METO,E ,E CERCETARE A SERVICIILOR ,E SĂNĂTATE (2 luni) - 45 .re curs Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 45 .re 2.1) Tipuri de servicii de sănătate şi tipuri de furnizori de servicii de sănătate 2.2) Surse de date pentru analiza serviciilor de sănătate şi tipuri de indicatori 2.3) Evaluarea nevoii de servicii de sănătate 2.4) Evaluarea calităţii serviciilor de sănătate. Dimensiunile calităţii serviciilor de sănătate. 2.5) ,etodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de sănătateE planul de prelucrare şi analiză a datelor. 2. ) Pretestarea metodologiei 2.7) Planul de lucru 2.8) Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate Tematica activităţil.r practice 2. .) Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate 2.1 /) Alegerea metodei de cercetare adecvate tipului de furnizor 2.11) Întocmirea listei de variabile 2.12) Întocmirea protocolului de cercetare - elemente de bază 2.13) Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu) 2.14) Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor 2.15) Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calităţii unor servicii de sănătate - indicatori de structură - proces - rezultat Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate ) BIOSTATISTICĂ ŞI INCORMATICĂ - 2 LUNI Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 45 .re 3.1) Informatică Prelucrarea automată a datelor. Editarea de documente (text şi grafică) Baze de date Documentarea asistată de calculator Programe de comunicaţii Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS,etc. 3.2) Biostatistică Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie Eşantionaj şi inferenţă statistică Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice) 1egresia logistică Corelaţia şi regresia liniară Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statisticeE compatibilizare cu cerinţele U.E. Statistică superioară Tematica activităţil.r practice 3.3) Introducere în informatică 1ealizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale Utilizarea unui editor de text, a unui program de grafică şi a mijloacelor multimedia Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date 1ealizarea unui format de baze de date şi a unui dicţionar de date Utilizarea unui program de calcul tabelar Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator 3.4) Biostatistică Utilizarea de tehnici de statistică descriptivă şi de teste de comparare statistică pentru analiza bazelor de date 1ealizarea de regresii şi corelaţii statistice Analize de supravieţuire Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor Proiectarea unui studiu pe eşantion Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice 4) EPI,EMIOLOGIE GENERALĂ - luni (70 .re curs) Tematica lecţiil.r c.nferinţă 4.1) Introducere in Epidemiologie Definiţie, scop, domenii de utilizare Istoric Concepte specifice utilizate in epidemiologie (expunere, efect, cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protectie, epidemie, endemie, pandemie, boală, etc.) Istoria naturala a bolii Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară şi terţiară) Conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii) Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică ) 4.2) Noţiuni de morbiditate Definiţie, tipuri, măsurare, surse de informaţii 4.3) Criterii de clasificare a studiilor epidemiologice 4.4) Epidemiologie descriptiva Caracteristici de persoana, loc, timp (definire variabile, utilizare) Tipuri de studii descriptive - scop, metodologie, utilizare, avantaje şi limite 4.5) Studii analitice Ciclul studiilor epidemiologice Studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare) Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate si 2dds 1atio, avantaje şi dezavantaje) Studii analitice tip cohorta (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje) Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare) Studii experimentale - tipuri, scop, metodologie, utilizare, avantaje, limite, exemple Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice) Fazele studiilor clinice în populaţiile umane 4. ) Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică Istoric, definiţie, utilizare 2biective Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator) Elementele unui sistem de supraveghere Analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere Evaluarea unui sistem de supraveghere Atributele supravegherii Tematica activităLil.r practice 4.7. Analiza morbidităţii într-o populaţie 4.8. Analiza datelor de morbiditate din sistemul informaţional curent, pentru un furnizor de servicii sau pentru o populaţie 4.8. Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalenţă, studiu eccologic), analitic observaţional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu 4. .. Coordonarea realizării unui studiu epidemiologic 4.1 /. Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic 4.11. Comunicarea rezultatelor unui studiu epidemiologic 5) MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE - 2 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 45 .re 5.1) Cadrul conceptual privind proiectele şi programele de sănătate 5.2) Ciclul de viaţă al unui proiect 5.3) Faza de identificare a proiectului - analiza de situaţie, tipuri de tehnici 5.4) ,etode de identificare şi de prioritizare în sănătate 5.5) Arborele de probleme 5. ) Scopul şi obiectivele proiectului - definiţii, tipuri de obiective, exemple, caracteristici, arborele de obiective 5.7) Planificarea operaţională a proiectului - instrumente 5.8) 1esursele umane în proiect 5. .) Bugetul proiectului - elemente, modalităţi de alcătuire, reguli generale 5.1 /). Evaluarea proiectelor - scop, caracteristici, tipuri de evaluare 5.11) Programele naţionale de sănătate - cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari şi puncte slabe Tematica activităţil.r practice 5.12) Identificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulaţii utilizFnd diferite metode şi tehnici 5.13) Utilizarea de tehnici de prioritizare pentru ierarhizarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulaţii 5.14) 1ealizarea unui arbore de probleme 5.15) 1ealizarea unui arbore de obiective 5.1 ) 1ealizarea planificării operaţionale îa unui proiect şi utilizarea de metode şi tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect 5.17) Proiectarea şi monitorizarea bugetului unui proiect 5.18) 2rganizarea şi coordonarea unei echipe de proiect 5.1.) Stabilireametodologiei de evaluare a unui proiect 5.2 /) ElaborareaAcompletarea unui formular de proiect, cu respectarea cerinţelorspecifice ale finanţatorului 6) ME,ICINA MUNCII, BOLI PROCESIONALE ŞI SĂNĂTATE OCUPAŢIONALĂ - 2 luni Tematica lecţiil.r de c.nferinţă - 45 .re .1) Cadrul european de referinţă privind sănătatea şi securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informaţional, indicatori, cerinţe) .2) Legislaţia naţională privind sănătatea şi securitatea în muncă .3) ,ediul ocupaţional în relaţie cu sănătatea umană .4) ,etodologia de cercetare în medicina muncii .5) ,etodologia de diagnostic, tratament şi profilaxie în bolile profesionale . ) Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerinţe i obligaţii de raportare Tematica activităLil.r practice .7) Analiza cadrului european de indicatori privind sănătatea şi securiattea în muncă .8) Analiza legislaţie naţionale privind sănătatea şi securitatea în muncă ..) Analiza sistemului informaţional naţional privind medicina muncii, bolile profesionale şi sănătatea ocupaţională 7. IGIENA ME,IULUI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ - 2 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 45 .re 7.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. ,onitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. 7.2) 1adiaţii ionizante: iradierea naturalăAnatural modificată tehnologicAantropică, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane. 7.3) 1adiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogeneApatogene asupra sănătăţii umane, măsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive. 7.4) Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umanăE patologia biogeochimicăE poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătateE măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. 7.5) Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperireE caracterizarea sanitară a surselor de apăE autopurificare apelor. 7. ) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. 7.7) Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei. Compoziţia minerală a apei în relaţie cu sănătatea. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. ,ăsuri de prevenire şi combatere. Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică infecţioasă. ,ăsuri de prevenire şi combatere. 7.8) Poluarea biologică şi chimică a solului: efecte asupra sănătăţii, mijloace de prevenire şi combatere. 7. .) Urbanizarea şi efectele sale asupra sănătăţii publice şi individuale. Conceptul de Moraş sănătosN. Dezvoltarea socio-eonomică a mediului rural. 7.1 /) Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuitE evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianţa termică, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile)E prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuitE poluarea aerului interior, măsuri de prevenire şi combatere. 7.11) Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare. 7.12) Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. 7.13) Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţiiE măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. 7.14) Poluarea transfrontalieră şi probleme globale de impact asupra mediului şi sănătăţii umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice şi efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversităţii speciilor, despăduririle, deşertificările, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase. Tematica activităţil.r practice 7.15) ,etodologia cercetării sanitare a aerului. ,etode de recoltare a probelor de aer. ,etode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 7.1 ) Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarPeri de expunere, biomarPeri de susceptibilitate, biomarPeri de efect. 7.17) ,etodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic. 7.18) ,etodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). 1ecoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 7.1.) Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei. 7.2 /) Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă. 7.21) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei. 7.22) ,etodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă. 7.23) ,etodologia cercetării sanitare a solului. 1ecoltarea probelor de sol. ,etode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 7.24) ,etodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară). 7.25) ,etodologia cercetării sanitare a poluării sonore. 7.2 ) ,etodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante. 7.27) ,etodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare. 7.28) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau catastrofe. 8. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 2 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 45 .re 8.1) Cadrul de referinţă privind politicile de alimentaţie şi nutriţie în UE şi în 1omFnia. 8.2) Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie-nutriţie-sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate. 8.3) Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente şi funcţiile organismuluiE necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnică, efectele consumului neadecvat). 8.4) Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. 8.5) Substanţe nutritive calorigene, raţii, efectele consumului neadecvat. 8. ) Boli de nutriţie (carenţiale şi prin hiperconsum alimentar) - etiopatologie, epidemiologie, profilaxie 8.7) Calitatea nutriţională a alimentelor, valoare nutritivă şi condiţii de igienă (lapte şi preparate din lapteE carne, peşte, preparateE ouăE legume, fructeE cereale şi leguminoase uscateE produse zaharoaseE grăsimiE băuturi alcoolice şi nealcoolice) 8.8) Poluarea chimică a alimentelor - efecte asupra alimentelor şi consumatorilor, măsuri de profilaxie. 8. .) Toxiinfecţiile alimentare. Profilaxie. 8.1 /) Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente. 8.11) Igiena unităţilor cu profil alimentar. 8.12) Legislaţia naţională privind igiena alimentaţiei Tematica activităţil.r practice 8.13) Aprecierea calităţii igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării. 8.14) Strategii de control a securităţii sanitare a alimentelor în unităţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unităţi alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard AnalIsis of Critical Control Points). 8.15) Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici. 8.1 ) ,etode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete. 8.17) Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult, vFrstnic, femeie gravidă, sportiv. 8.18) Principii generale de dietoterapie. 8.1.) Analiza riscului legat de consumul de alimente. 8.2 /) Elaborarea unei intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţională, intervenţie nutriţională în teren (şcoală, colectivităţi locale, parteneriate publicAprivat ). 9. COPIII ŞI TINERIII - PARTICULARITĂŢI ,E ,EZVOLTARE ŞI STIL ,E VIAŢĂ - 2 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 45 .re ..1) Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară. ..2) Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporţiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vFrsta. ..3) Dezvoltarea neuropsihică şi factorii care o influenţează: ereditatea, mediul, educaţia. ..4) Dezvoltarea neuropsihică în relaţie cu activitatea intelectuală: condiţionare reciprocăE eşecul şcolar: dezadaptarea şcolară, tulburările de învăţareE problematica instruirii şi educării copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat. ..5) Dezvoltarea neuropsihică şi relaţiile interpersonale în colectivităţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi. .. ) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv- educativ de grupe de vFrstă: la antepreşcolari (/ - 3 ani şi preşcolari (4 - 7 ani), la elevi şi studenţi. ..7) Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere. ..8) Cerinţe normative de igienă privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noţiuni de ergonomie şcolară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile şi materialele didactice, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice pentru creşe, leagăne de copii, grădiniţe, şcoli, universităţi. Tematica activităţil.r practice ...) ,etodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vFrstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile. ..1/) ,etodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnoză. ..11) ,etodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi. Aprecierea reuşitei şcolare. ..12) ,etode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională. ..13) ,etodologia aprecierii comportamentelor cu risc. ..14) ,etodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vFrstă, ancheta alimentară în colectivităţi, aprecierea stării de nutriţie. ..15) ,etodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii şi tineri. ..1 ) Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentFnd o instituţie de copii şi tineri. ..17) 2rganizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară ..18) Proiectarea unei intervenţii de stil de viaţă sănătos la copii şi tineri 10)EPI,EMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE - 4 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 90 .re curs 1/.1) Cadrul de referinţă UE pentru supravegherea bolilor comunicabile 1/.2) Legislaţia şi organizarea supravegherii bolilor comunicabile în plan naţional 1/.3) Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile 1/.4) Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare) 1/.5) Focar epidemiologic(definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare) 1/. ) Procesul epidemiologic (definiţie, factori si forme de manifestare) 1/.7) Investigarea si controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie) 1/.8) Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea) 1/..) Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase ■ Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B ■ Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, holeră, 1ottavirus ■ Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina ■ Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu HICASIDA, infecţia cu virus hepatitic C ■ Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorială ■ Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu ChlamIdia ■ Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza ■ Parazitoze 1/.1/) Infecţii nosocomiale -particularităţi, tendinţe şi politici europene, cadrul de referinţă naţional, modalităţi de identificare şi de prevenire. Strategii de control al infecţiilor nosocomialeAasociate actului medical. Tematica activităţil.r practice 1/.11) Sistemul informaţional în bolile transmisibile 1/.12) Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase 1/.13) 2rganizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere 1/.14) ,etodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni 1/.15) 2rganizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu: ► Tehnici de recoltare ► Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice şi privind căile de transmitere 1/.1 ) Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD: ► Tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice)E controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie: activitatea şi tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării) ► Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor ► Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor 1/.17) ,etodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: ► Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară şi definitivă ► ,ăsuri pentru îngrădirea şi lichidare focarului epidemiologic declarat ► Urmărirea focarului epidemic pFnă la lichidare 1/.18) Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei - imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă 1/.1.) Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme , instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje) 1/.2/) Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase 1/.21) Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţile naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism 1/.22) Plan de control al infecţiilor nosocomiale A asociate actului medical într-o organizaţie furnizoare de servicii medicale 1/.23) Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă 11. ABOR,ĂRI POPULAŢIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULATII LA RISC - 5 luni Tematica lecLiil.r de c.nferinLă 110 .re Cadul general privind pr.m.varea sănătăLii, educaLia pentru sănătate Mi strategiile preventive 11.1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. 11.2. Politici şi documente internaţionale de promovarea sănătăţii (2,SE UE) 11.3. Niveluri de prevenţie şi strategii de prevenţie 11.4. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. 11.5. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate. 11. . Strategii preventive. Tipuri de intervenţii pt modificarea stilului de viaţă 11.7. Politici şi strategii internaţionale pentru modificarea stilului de viaţă 11.8. Elemente de marPeting social. 11. .. Alfabetizarea în sănătate Prevenirea b.lil.r nec.municabile 11.1 /. Bolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă probleme de sănătate publică la nivel internaţional, caracteristici epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicaţii pentru sănătatea publică şi pentru bunăstarea individuală. Boli cardiovasculare si cerebrovasculare Tumori maligne Accidente Boli respiratorii cronice Boli digestive cronice Boli reumatismale Boli de nutriţie Boli psihice 11.11. Cadrul internaţional de referinţă privind prevenirea şi controlul bolilor necomunicabile - 2,S, UE. 11.12. Profilaxie, educaţie pentru sănătate, strategii de prevenire şi control - pe niveluri de prevenire 11.13. Surse de date pentru bolile necomunicabile. 1egistre de boli cronice 11.14. Calitatea vieţii ca dimensiune a stării de bine 11.15. Screeningul in depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare) 11.1 . Documente, politici şi recomandări internaţionale privind programele de screening 11.17. Programe de sănătate pentru prevenirea şi controlul bolilor necomunicabile în 1omFnia 11.18. 2rganizarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere şi control pentru bolile necomunicabile P.pulaLii la risc 11.1.. Determinanţii socio-economici ai stării de sănătate şi consecinţele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea 11.2 /.Copiii şi tinerii. determinanţi socio-economici ai sănătăţii copiilor şi tinerilor. 1iscuri asociate. ,ortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi protecţia sănătăţii copilului. 11.21. Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri 11.22. Sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei 11.23. Problematica medico-socială a populaţiei vFrstnice. 11.24. Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranţi, minorităţi etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilităţi etc 11.25. Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. 11.2 .Nutriţia şi activitatea fizică. 11.27. Stresul ca determinant al stilului de viaţă 11.28. Ciolenţa ca determinant al stării de sănătate Tematica activităLil.r practice 11.1. Dezvoltarea de strategii preventive ► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică ► Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data 11.2. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii ► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală 11.3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate ► Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate ► Dezvoltarea unui intervenţii privind stilul de viaţă sănătos la adolescenţi ► Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat 11.4. Utilizarea principiilor si metodelor epidemiologice in prevenirea si controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie) 11.5. Elaborarea unui plan naţional pentru prevenirea şi controlul bolilor necomunicabile în 1omFnia 11. . Evaluarea unui program naţional de sănătate pentru prevenirea şi controlul bolilor necomunicabile în 1omFnia 11.7. Proiectarea, coordonarea implementării şi evaluarea unui program de screening 11.8. Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile A sub 5 ani 11. .. Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile A sun 5 ani 11.1 /. Proiectarea unui serviciu de sănătate prietenos pentru adolescenţi 11.11. Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii 11.12. 1ealizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video) 11.13. Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vFrstnice dintr-un teritoriu 11.14. Proiectarea unui studiu de analiză a calităţii vieţii persoanelor vFrstnice 11.15. Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vFrstnicilor instituţionalizaţi 11.1 . Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri 11.17. Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor 11.18. Proiectarea unui program de intervenţie pentru combaterea violenţei (orice formă de violenţă) 11.1. . Proiectarea unui sistem informaţional pentru colectarea de rutină de date privind violenţa 12. MO,ULUL ,E BIOETICĂ - 2 saptamani Tematica lecLiil.r de c.nferinLă A 20 .re 12.1. Introducere în Bioetică 1. ,orala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică 12.2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) 12.3. 1elaţia medic-pacient 1. Calori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. ,odele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate 1. Drepturile pacienţilor (ConsimţămFntul informat, Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient) 2. 1elaţia medic-pacient minor 3. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient 12.3. Greşeli şi erori în practica medicală 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală 12.4. Probleme etice la începutul vieţii 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă 12.5. Probleme etice la finalul vieţii 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative 12. . Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane, genetică, genomicp 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant 4. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 5. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman genetică . Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 7. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni 1. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice Tematica activităLil.r practice 12.7. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent 12.8 Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice 1. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă 2. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. 1olul comunicării în relaţia medic-pacient 4. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri 5. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă . 1olul comitetelor de etică din spitale 12. .. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete (Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis, Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis, Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale 12.1 /. Discutarea problemelor etice la începul şi la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete 12.11. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete 1 . MO,ULUL ,E ETICA POLITICILOR ,E SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAŢIONAL - 2 SAPTAMANI Tematica lecLiil.r de c.nferinLă A 20 .re 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării . Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 7. Accesul la servicii şi acoperirea universală cu servicii 8. Politici internaţionale privind acoperirea universală .. Politici privind accesul la servicii în 1omFnia Tematica activităLil.r practice 13.1/. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete 13.11. Analiza dimensiunilor etice ale politicilor de sănătate din 1omFnia 14. MANAGEMENTUL SERVICIILOR ,E SĂNĂTATE ŞI SOCIALE - 6 luni Tematica lecţiil.r c.nferinţă - 1 0 .re 14.1. Noţiuni generale de management, principii, funcţii şi roluri manageriale 14.2. Planificare şi programare, organizare, funcţia de resurse umane, conducere şi control în organizaţiile din sănătate 14.3. Stiluri manageriale 14.4. Procesul de luare a deciziei 14.5. Conflict şi negociere 14. . Caracteristici particulare ale organizaţiilor din sănătate 14.7. Sisteme de sănătate: definiţie, scopuri şi funcţii după 2,S 14.8. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate. Asigurări de sănătate publice şi private 14. .. PFrghii de influenţă a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanţarea, organizarea (macro şi microstructură, finanţarea) 14.1 /.1eglementarea sistemului de sănătate din 1omFnia - cadru de referinţă, acte normative de bază 14.11. Finanţarea sistemului de sănătate în 1omFnia 14.12. 2rganizarea serviciilor de sănătate - macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. 14.13. ,etode de plată a serviciilor de sănătate 14.14. ,anagement organizaţional - structură, cultură, managementul schimbării 14.15. Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, costuri, metode şi tehnici de evaluare economică) 14.1 .Evaluarae tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente) 14.17. ,anagementul financiar ( alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor) 14.18. ,anagementul resurselor umane în domeniul sanitar 14.1..,anagementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate 14.2/.Integrarea in Uniunea Europeană (instituţii, sistem de drept, strategii, politici şi programe în domeniul sănătăţii publice) 14.21. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare 14.22. Comunicare (în organizaţie, cu pacientul) 14.23. Sisteme informaţionale şi indicatori în sănătate 14.24. Sistemul informaţional de sănptate din 1omFnia Tematica activităţil.r practice 1. Analiza şi interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate 2. Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate 3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate 4. Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor 5. Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale şi private de sănătate şi în sisteme naţionale de sănătate . 1ealizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu 7. Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sănătate 8. Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizFnd analiza de tip costAeficacitate, costAbeneficu şi costAutilitate .. ,ăsurarea inflaţiei specifice sectorului de sănătate 1/. Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate şi sistemului serviciilor de sănătate 11. Evaluarea activităţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii 12. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii 13. Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene sau a unui spital 14. Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate 15. Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii 1 . Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie 17. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului 18. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal 1. . Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă 2/. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile 21. Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie 22. Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate 23. Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din 1omFnia şi a schimbărilor legate de reformă 24. Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor într- o unitate sanitară 25. Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup 2 . Compararea unor instituţii de sănătate publice şi private din punct de vedere al strategiei instituţionale, managementului financiar şi al resurselor umane 27. Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unităţi sanitare sau al unui judeţ 28. Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor şi reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate 2. . Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări 3/. DobFndirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor 15. STAGII PRACTICE - 12 luniE Stagii practice de Sănătate Publică şi ,anagement (12 luni): se vor efectua activităţi metodologice, de evaluare şi de conducere în organizaţii furnizoare de servicii de sănătate, instituţii administrative centrale din domeniul sănătăţii (,inisterul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), Direcţii de Sănătate Publică Judeţene, Case de Asigurări de Sănătate Judeţeană, Institutul Naţional de Sănătate Publică. N.tăE I În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat şi prezentat un referat pers.nal sau un pr.iect pe . temă aleasă (din tematica ab.rdată în stagiul respectiv) în urma c.nsultării îndrumăt.rului de stagiu. Examenul final pentru .bţinerea specialităţii, va c.nsta din trei ( ) pr.beE 1. pr.bă scrisă 2. pr.bă practică . susţinerea unei lucrări pers.nale (de disertaţie) II C.misia pr.pune elab.rarea unei bibli.grafii unice pentru susţinerea examenului de specialitate, cu implicarea tutur.r catedrel.r in elab.rarea listel.r de materiale bibli.grafice si publicarea manualel.r unice pe specialitati. 716 SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT 4 ANI STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINTA 1) ,ăsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei 3 luni 2) ,etode de cercetare a serviciilor de sănătate 2 luni 3) Biostatistică şi informatică 2 luni 4) Epidemiologie generală 3 luni 5) ,anagementul proiectelor in sanatate 2 luni ) ,edicina muncii, boli profesionale şi sănătate ocupaţională 2 luni 7) Igiena mediului în relaţie cu sănătatea publică 2 luni 8) Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sănătatea umană 2 luni .) Copiii şi tinerii - particularităţi de dezvoltare şi stil de viaţă 2 luni 1/) Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) 4 luni 11) Abordări populaţionale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populatii la risc. 5 luni 12) Bioetică 1A2 lună 13) Etica politicilor de sănătate la nivel populaţional 1A2 lună 14) ,anagementul serviciilor de sănătate şi sociale luni 2) Stagii practice de Sănătate Publică şi ,anagement - se vor efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi sanitare, institute, Direcţii de Sănătate Publică Judeţene, Case Judeţene de Asigurări de Sănătate 12 luni
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC STAGIUL I.1. I.2. I.3. I.4. 1.5 II.1 II.1 II.3. II.4. II.5 III.1. III.2 III.3 III.4. IC.1 IC.2 IC.3 IC.4 DU1ATA (luni) 3 2 2 3 2 2 2 2 2 4 5 1A2 1A2    3 3 3 3
C.misia C.nsultativa de Sanatate Publica A Ministerului Sanatatii Publice, Presedinte
Pr.f.dr. Petru Armean
TEMATICA
PENTRU EXAMENUL ,E ME,IC SPECIALIST SPECIALITATEA SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT
I. PROBA SCRISA 1. Starea de sănătate a populaţiei: factori care o influenţează, modalităţi de măsurare, interpretarea rezultatelor. 2. Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode. 3. Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică. 4. Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică. 5. Anchete epidemiologice de tip cazAcontrol: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică. . Anchete epidemiologice de intervenţie: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică. 7. Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite. 8. ,etode de cercetare a calităţii vieţii .. Epidemiologie clinică (cadru, concepte, 1TC). 1/. ,edicina bazată pe dovezi (EB,). Cadru, concepte metode. 11. Eşantionajul: principii, scheme de eşantionaj, avantaje, limite. 12. Natalitatea şi fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuţiile serviciilor de sănătate. 13. ,ortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalităţii, interpretare, atribuţiile serviciilor de sănătate. 14. ,ortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire şi combatere bazate pe noţiunea de risc, atribuţiile serviciilor de sănătate. 15. ,orbiditatea şi consecinţele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuţiile serviciilor de sănătate, circuitul informaţiilor. 1 . Screeningul şi alte examene medicale de masă: tipuri, condiţii de realizare, evaluareE evaluarea calităţii probelor de screening. 17. Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode. 18. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate: metode. 1. . Educaţia pentru sănătate: principii, metode, formeE atribuţiile serviciilor de sănătate. ,arPetingul social. 2/. Teoria şi practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienţii). 21. Strategiile preventive: abordări, avantajele şi limitele diferitelor metode. 22. Sănătatea copiilor şi tinerilor: conţinut, probleme prioritare, atribuţiile serviciilor de sănătate. 23. Problematica medico-socială a populaţiei vFrstnice, grupuri vulnerabile ( şomeri, vagabonzi, alcoolici, victime ale violenţelor domestice, refugiaţi, romi, etc). 717 24. Alimentaţia raţională: conţinut, relaţii cu starea de sănătate, atribuţiile serviciilor de sănătate. 718 25. Sănătatea mediului: probleme actuale, relaţii cu starea de sănătate, atribuţiile serviciilor de sănătate. 2 . Sănătatea ocupaţională: relaţiile mediu de muncă - stare de sănătate, atribuţiile serviciilor de sănătate. 27. Stilul de viaţă favorabil sănătăţii: componente, modalităţi de influenţare. 28. Îngrijirile primare de sănătate: conţinut, componente, unităţi medicale care contribuie la realizarea lor. . 2. . Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată. 3/. ,odalităţi de finanţare a sistemelor de sănătate. 31. Politici şi strategii de sănătate publică. 32. Structuri şi culturi organizaţionale. 33. ,anagementul calităţii în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic). 34. ,anagementul resurselor umane. 35. Principii, funcţii, metode în managementul serviciilor de sănătate. 3 . Leadership şi stiluri de conducere. 37. Luarea deciziei, metode. 38. Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente). 3. . ,anagementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori). 4/. Economie sanitară (concepte, cererea şi oferta, pieţe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică) 41. ,anagementul frinanciar în sănătate. 42. Bioetica (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale). 43. Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice). 44. Comunicarea organizaţională. 45. Comunicarea în echipă. 4 . Caracteristicile epidemiologice principale şi conţinutul programelor de intervenţie în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică ( boli cardiovasculare şi ACC, tumori, tuberculoza şi alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor). 47. Drepturile omului, dreptul la sănătate şi etica în sănătatea publică. II. P1I,A P12BĂ P1ACTICĂ 1. Descrierea statistică a unui ansamblu de date şi sintetizarea acestuia. 2. * Alegerea şi aplicarea unor teste de comparare statistică . 3. * Determinarea şi interpretarea regresiei şi corelaţiei statistice. 4. * ,ăsurarea şi analiza natalităţii şi fertilităţii într-o populaţie definită. 5. * ,ăsurarea şi analiza mortalităţii într-o populaţie definită. . * ,etode de standardizare a datelor în sănătatea publică. 7. * Interpretarea funcţiilor unei tabele de mortalitate. 8. * ,ăsurarea şi analiza mortalităţii infantile într-un teritoriu. .. Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică. 1/. * ,ăsurarea riscului relativ şi atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice. 11. * ,ăsurarea validităţii şi reproductibilităţii unor probe de screening. 12. Evaluarea economică a unei activităţi de sănătate publică. 13. * Evaluarea performanţelor unor servicii spitaliceşti. 14. * Evaluarea performanţelor unor servicii medicale ambulatorii. III. A D2UA P12BĂ P1ACTICĂ Susţinerea în faţa c.misiei de examinare a unei lucrări pers.nale în d.meniul sănătăţii publice. REFERINTE BIBLIOGRAFICE .73 7/8 44 / 2. ,ihail Gr. ,arcu, Dana Galieta ,incă - Sanatate publică şi management sanitar. Note de curs pentru învăţămFntul postuniversitar - Ed. Universitară « Carol Davila », 2//3 3. Dana Galieta ,incă, Andreea Coinea, Griffin - Noţiuni de bază ale managementului organizaţional în sănătate - Ed. Universitară « Carol Davila », 2//3 4. Bogdan Pana, Irina Duţa si alţii.- Ghid de comunicare şi marPeting social - Ed. Universitară « Carol Davila », 2//3 5. Enăchescu D, ,arcu ,.Gr. - Sănătate Publică şi ,anagement Sanitar, Ed. All. 1..7 . Beaglehole 1., Bonita 1., Vjellstrom T. - Bazele Epidemiologiei, Ed. All, 1..7 7. Clădescu C - ,anagemrentul Serviciilor de Sanatate - Editura Expert 2/// 8. Clădescu C -coordonator- Sănătate Publică şi ,anagement Sanitar - Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2//4 1. ,anagementul serviciilor de sănătate - Abordare prin proiecte - ediţia a II-a, F. Furtunescu, Dana ,incă, Universitară "Carol Davila, 2/1/, ISBN .78 719 *) Subiectele notate cu * este preferabil să fie rezolvate asistat de calculator MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ,ENTOAALVEOLARĂ T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CE rTR L AŢIO AL DE PERFECŢIONARE ÎN DOME IUL SA ITAR CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-AL VEOLARĂ Proiect 1nodificat în conformitate cu recomandările UEMS menţionate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Întocmit de Prof. Dr. Alexandru BUCUR, Preşedintele Comisiei de specialităţi medico-dentare a Ministerului Sănătăţii Vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Dentişti din România şi Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentişti din Român· Prof. Univ. Dr. Grigore Băciuţ - Cluj Prof. Univ. Dr. Mihaela Băciuţ - Cluj Prof. Univ. Dr. Alexandru Bucur - Bucureşti Conf. Dr. Adrian Creangă - Constanţa /4 Prof. Univ. Dr. Dezideriu Kovacs - Mureş Şef Lucări Dr. Octavian Dincâ - Bucureşti Conf. Dr. Constantin Mihai - Iaşi ' J' ;i Prof. Univ. Dr. Eugenia Popescu - Iaşi Conf. Dr. Marius Pricop - Timiş ·f Prof. Univ. Dr. Constantin Romanul- Prof. Uni .Dr. Mihai Surpăţeanu - Dolj Prof. Univ. Dr. Emil U1tilă - Timiş / 1. Definiţie Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu şi care se ocupă cu studiul prevenirea şi tratamentul inclusiv chirurgical al afecţiunilor <lento-parodontale. Metod I chirurgicale ce pot fi efectuate numai în ambulatoriu se referă la: 1. chirurgia endodontică 2. chirurgia preprotetică 3. chirurgia parodontală 4. accidentele de erupţie ale dinţilor 5. incluziile dentare 6. trawnatisme <lento-parodontale 7. tratamentul edentaţiilor prin implanturi dentare 2. Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar , prezentari de cazuri) pe anul de studiu uni ersitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute si 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactică acoperă 20-30% restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitat a de pregătire de către coordonatorul de rezidenţiat din specialitatea de bază. Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute evaluările de etapă activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă . tagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfăşura în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Oro-maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfăşura în cadrul clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicii de Chirurgie Oro-maxilo-facială. 3A. Structura tagiilor de pregătire în rezidenţiat 3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă rezolvare a problemelor social-administrative prez ntare la pitalul sau Clinicile unde a fost repartizat. 3A.2. tagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni 3A.3. tagiul d Chirurgie Dento - alveolară: 18 luni 3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni 3. AS. Stagiul de Endodonţie: 3 luni 3. 6. Stagiul de Bioetică: ½ lună 3.A7. tagiul d 01todonţie şi Ortopedie <lento-facială - 2 şi ½ luni 3. A8. tagiul de Protetică Dentară şi Implantologie- 3 Juni 3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor În rezidenţiat Anul I: Chirurgie Oro-maxilo-facială 6 luni Chirurgie Dento-alveolară 6 luni Anul II: Chirurgie Dento-al veolară 12 luni Anul III: Parodontologie 3 luni Endodonţie 3 luni Bio tică ½ lună Ortodonţie şi Ortopedie <lento-facială 2 ½ luni Protetică dentară şi Implantologie 3 luni 3C. Barem de promovare: Anul I Examen cri Prezentare caz E amcn practic din: nul II din: a. Chirurgie Oro-maxilo-facială b. Chirurgie Dento-alveolară Examen cris Prezentare caz E amen practic Chirurgie Dento-aJveolară nul III din Evaluarea cuno tinţelor prin examen oral/sau examen cri Prezentare caz Examen practic a. Parodontologie b. Endodonţie c. Bioetică d. Ortodonţie şi Ortop die <lento-facială e. Protetică dentară şi Implantologie 4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii Cur. uri 1. Anestezia în medicina dentară 2. Traumatologie oro-maxilo-facială 3. Infecţii nespecifice periosoase 4. Infi cţii ale lojilor superficiale profunde şi supuraţii difuze 5. Ad nitele specifice şi nespecifice 6. Sinuzita maxilară de cauză dentară 7. Tumori b nigne ale pă11ilor moi orale şi cervico-faciale 8. Tumori b nigne ale oaselor maxilare 9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale 1O. Form clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de pfu1i moi orale şi cer ico-faciale. 11. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare 12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale 13. Patologia glandelor salivare 14. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare 15. Anomalii cranio-maxilo-faciale 16. Despicături labio-maxilo-palatine Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.2. Pregătire practică 1. Întocmirea foii de observaţie 2. Participar a/asistare la intervenţii chirurgicale 3. Îngrijire postoperatorie 4. Întocmirea documentaţiei medicale pentru transfer, externare, etc. 4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni 4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/ eminarii 4.1.2.1.1 Cursuri 1. Anestezia loco-regională în corelaţie cu afecţiunile generale ale pacientului 2. Extracţia d ntară 3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic 4. Metode chirurgicale preprotetice 5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare Preze11t"ri de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.2.1.2. Pregătire practică: 1. Efectuarea de anestezii loco-regionale 2. Extracţii dentare 3. Extracţii alveoloplastice 4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie 5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori 6. Odont ctomii ale caninilor superiori 7. Odontectomii ale dinţilor incluşi cu execeptia ectopiilor 8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical ortodontică în colaborare cu medicul ortodont 9. Rez cţia apicală amputatia radiculară. 4.2. Anul II 4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 12 luni 4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/ eminarii 4.2.2.1.1. Cursuri: 1. Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical 2. inserţia implantelor dentare 3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la ni elul osului alveolar 4. Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavităţii orale 5. Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologic Prezentări de caz Recenzii ale articole/or de specialitate 4.2.2.1. 2.Pregătire practică: 1. Gingi ectomie 2. Gingivoplastie 3. Intervenţii chirurgicale preprotetice în deficienţe ale părţilor moi şi osoase: a) mucoasa subţire b) creasta gingivală balantă c) fibromatoză tuberozitară d) hiperplazie epitelio-conjunctivă e) deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale f) bride vestibulare şi paralinguaJe g) îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale) h) regularizări de creastă i) interventii chirurgicale efectuate in vederea maririi ofertei ososase la nivelul crestelor al eolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul ca itătii orale 4. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional) 5. Tratamentul infecţiilor nespecifice periosoase 6. Înserţia d implante dentare 4.3. Anul III 4.3.1. Stagiul de Parodontologie: 3 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii 4.3.1.1.1. Curs11ri: 1. Etiopatogenia bolilor parodontale 2. Metod de investigaţie în boWe parodontale 3. Forme clinice ale bolii parodontale 4. Tratamentul complex al bolilor parodontale 5. Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.1.1.2. Pregătire practică 4.3.2. Stagiul de Endodonţie: 3 luni 4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii 4.3.2.1.1. Cursuri: 1. M tode d tratament în pulpita acută şi cronică 2. Metode d tratament în gangrena pulpară 3. Extirpar a itală cu obturaţie de canal 4. Obturaţia de canal - metode şi tehnici moderne 5. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice Prezent,1ri de caz Recenzii ale articole/or de specialitate 4.3.2.1.2. Pregătire practică 4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni 4.3.3.1. Tematică curs I. Introducere în Bioetică 1. Morala , etica etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de ănătate, boală, uferinţă prin prisma bioeticii 1. D finir a conceptelor de săn ă tate boală suferinţă 2. Concepte! de sănătate , boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor ieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate , boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă etnie etc) III. Relaţia medic-pacient I 1. Valori ale relaţiei medic-pac i ent 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea , echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II 1. Consimtămîntul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte n01mative care reglementează relaţia medic- pacient . Greşeli i erori în practica medicală I. Definir a noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire form implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii 1. Liberertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă II. Probleme etice la finalul vieţii 1. Definir a morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probi me etice în stările terminale 3. Tratam nte inutile în practica medicală 4. Eutana ia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în tran plan tul de ţe uturi şi organe umane 1. Donar a de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică i genomică 1. Eug nia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul g nomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală pnn prisma cw1oaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală neonatală şi postnatală 4. tatutul moral al embrionului uman ; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitat a îmbunătăţirii rasei wnane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subi cţi umani 3. Populaţii ulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Asp cte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 4.3.3.2.Tematica eminariilor I. llu trarea prin cazuri particulare a teoriilor i principiilor în bioetică II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale ajurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului d aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Altemati e ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilu trarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. llu trarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice I. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare În medicină prin cazuri concrete 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greş ala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Persp cliva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Di cutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete VIII. Di cutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete IX. Di cutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete X. Di cutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin pri ma unor cazuri concrete 4.3.4. Stagiul de Ortodonţie şi ODF: 2 ½ luni 4.3...t.1. Pregătire teoretică prin cur uri/ eminarii 4.3...t.1. 1. Cursuri: 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare 2. Formarea, creşterea şi dezvoltare a masivului facial 3. Dezvoltarea ocluziei 4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare 5. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare 6. Diagnosticul în ortodonţie 7. Principii de bază în tratamentul ortodontic 8. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formării dinţilor 9. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontală. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor permanenţi tin ri şi implicaţiile în patologia odontală 1O. Caria precoce severă a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic , principii de tratament tratament de urgenţă 11. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă 12. Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în destrucţia mare coronară 13. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţă 14. Periodontita juvenilă- diagnostic, principii de tratament 15. Metode de prevenire a cariei şi bolii parodontale la copil şi adolescent Prezentări tle caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.4.1.2. Pregătire practică 4.3.5. Stagiul de Protetică dentară şi Implantologie: 3 luni 4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.5.1.1. Cursuri Protetică Dentară: 1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare 2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc) 3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică 4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară 5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare 6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice 7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil 8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale 9. Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentaţi i totale 10. Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzie Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.5.1.2. Pregătire practică 4.3.5.2. Pregătire teoretică prin cur uri/seminarii. 4.3.5.2.1. Cursuri Implantologie: 1. Rolul şi locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelaţia dintre implantologia orală şi celelalte discipline dentare. 2. Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-protetică şi modalităţi de soluţionare a acestora. 3. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva ins rării implanturilor dentare - diagnostic preoperator , bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii. 4. Biomat riale utilizate în practica implantologică - titanul masele ceramice material ş1 m mbrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase. 5. Protezar a preimplantară fiziologică autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto- protetice. 6. isteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică. 7. Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale. 8. Inserţia implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase. 9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice. 1O. Preimplantita: etiopatogenie. semne clinice, diagnostic, tratament. 11. Disp nsarizarea pacienţilor purtători de implanturi. 4.3.5.2.2. Pregătire practică Prof. Dr. Alexandru Bucur Şef Secţie Clinică Universitară de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” Facultatea de Medicină Dentară CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ Calea Plevnei nr. 19, Sector 1 Cod 010221, BUCUREŞTI Tel./Fax: 021 - 315 80 01 Limitele de competenţă corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenţi de Chirurgie Dento-Alveolară: ANUL I 1. Extracţia dentară 2. Extracţia alveoloplastică 3. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie 4. Odontectomie molar de minte inferior 5. Odontectomie molar de minte superior 6. Odontectomie canin superior 7. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical- ortodontică 8. Gingivectomie 9. Gingivoplastie 10. Tratamentul chirurgical al supuraţiilor periosoase (abces vestibular, abces palatinal, abces parodontal ) . ANUL II 1. Rezecţia apicală, osteotomie transmaxilară 2. Intervenţii chirurgicale preprotetice ale părţilor moi: a) frenectomie, frenoplastie b) extirparea hiperplaziilor inflamatorii (hipoplazia de proteză, epulis fissuratum) c) fibromatoza tuberozitară d) extirparea hiperplaziei inflamatorii papilare/hiperplazie gingivală/creastă balantă e) plastia şanţurilor periosoase. 3. Intervenţii chirurgicale preprotetice ale substratului osos: a) remodelarea procesului alveolar b) rezecţia modelantă a crestei oblice interne / rezecţia modelantă a apofizelor genii hipertrofice/tuberoplastia c) plastia modelantă a torusurilor d) plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare. 4. Tratamentul de urgenţă al plăgilor orale 5. Tratamentul de urgenţă în fracturile maxilo-mandibulare 6. Tratamentul chisturilor maxilare pe 1-2 dinţi ce nu necesită rezecţii osoase de continuitate şi nu deschid cavităţi naturale de vecinătate (canal mandibular. sinus maxilar, fose nazale) 7. Extirparea chirurgicală a tumorilor orale de tip : - epulis-like - papilom - fibrom - mucocel - sialochist. Prof.Dr.Alexandru Bucur Coordonator rezidentiat Chirurgie Dento-Alveolară MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILOACACIALĂ T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menţionate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Preşedintele Comisiei de specialităţi medico-dentare a Ministerului Sănătăţii Vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Dentişti din România si ' Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentişti din România: ,/"' f) k Prof. Univ. Dr. Grigore Baciuţ- Cluj Prof. Univ. Dr. Mihaela Baciuţ - Cluj , Prof. Univ. Dr. Alexandru Bucur - Bucureşf Conf. Dr. Adrian Creanga - Constanţa Prof. Univ. Dr. Dezideriu Kovacs - Mure Şef Lucări Dr. Octavian Dinca - Bucureşt Conf. Dr. Constantin Mihai - Iaşi Prof. Univ. Dr. Eugenia Popescu - Iaşi j ' Conf. Dr. Marius Pricop - Timiş 'f---    Prof. Univ. Dr. Constantin Romanul - Bi Prof. Univ.Dr. Mihai Surpaţeanu - Dolj Prof. Univ. Dr. Emil Urtila - Timiş al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare , articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţilor ş1 malformaţiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală şi maxilo-facială şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor <lento-parodontale. Specialitatea cuprinde 2 părţ i : a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul , prevenirea şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor <lento-parodontale: • chirurgia endodontică • chirurgia preprotetică • accidente de erupţie ale dinţilor şi incluziile dentare • traumatisme <lento-parodontale • chirurgia parodontală • inserarea implanturilor dentare şi mărirea ofertei osoase. b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia şi tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare şi ale pă11ilor moi cervico-faciale, infecţii oro-maxilo-faciale tumori benigne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale , tumori maligne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo faciale , bolile glandelor salivare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare , diformităţi şi malformaţii congenitale ale feţei şi maxilarelor durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială , etc. 2. Durata: 5 ani (cu dublă licenţă: Medicină Generală/Medicină Dentară) În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunităţii Europene , specialiştii în chirurgia oro-maxilo-faciala trebuie sâ posede o dubla licenţa , cea de absolvent al Facult ă ţii de Medicină Dentară şi de absolvent al Facultăţii de Medicină Generala. În acest context, pot fi acceptaţi la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenţi ai Facultăţii de Medicina Dentara (care îşi completează studiile de Medicină Generală) şi absolvenţi ai Facultâţii de Medicina (care îşi completează studiile de medicină dentara). Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar , pentru tematica prezentata, in afara carora sunt prevazute si 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregatirii , activitatea didactică acopera 20-30% , restul de 70-80% , fiind dedicată activitatilor practice si studiului individual. La sf'arşitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o dată pe an) , are loc o evaluare de etapă Întreaga activitate de pregătire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari ştiintifice şi de educatie medicală continuă în specialitate. 3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat 3A.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă , rezolvare a problemelor social-administrative , prezentare la spital şi clinică repartizată , fixarea planului de activitate. 3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an 3A.3. Stagiul de O.R.L.: 2 luni 3A.4. Stagiul de Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni 3A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună 3A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni 3A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni şi 2 săptămâni (anii II, III, IV,V). În secţiile clinice de Chirw-gie Oro-maxilo-facială , acreditate de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea medicilor şefi secţie / clinică, medicii rezidenţi se vor fan1iliariza cu activităţile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-şi în acelaşi timp şi cunoştinţele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialităţii. 3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat: Anul I: Anul Il: Anul III: Anul IV: Anul V: Chirurgie generală: 12 luni 1) OR.L.: 2 luni 2) Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni 3) Neurochirurgie: 1 lună 4) Bioetică: ½ lună 5) Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 ½ luni Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 4.1.1.1.1. Cursuri: 1. Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generală 2. Instrumentarul de chirurgie generală şi folosirea lui 3. Tehnici de drenaj 4. Tehnici de sutură 5. Telmica pansamentului 6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecţiei tetanice 7. Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul) 8. Tehnici de anestezie loco-regională 9. Resuscitarea cardiorespiratorie 1O. Tehnici de hemostază medicală şi chirurgicală 11. Transfuzia (indicaţii contraindicaţii, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenţi de sânge 12. Reechilibrarea hidroelectrică şi echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare modificări patologice ale echilibrului acido-bazic) 13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgenţe) 14. Tehnica pleurotomiei 15. Tehnica gastrostomiei 16. Tubajul şi spălătura gastrică 17. Sondajul vezical 18. Examenul unui bolnav politraumatizat 19. Şocul (criterii de diagnostic , principii de tratament) 20. Principii de tratament în politraumatisme 21. Patologia hemostazei în practica chirnrgicală 22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică) 23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian diverticuli esofagieni, herniile hiatale) 24. Urgenţe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică) 25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.1.2. Pregătire practică: 1. Participare la: a) tiroidectomii subtotale b) tiroidectomii totale c) tratamentul chirurgical al megaesofagului d) gastrostomii e) pleurotomii f) apendicectomii g) colecistoctemii 2. Asistare la intervenţii sau ma1topere chirurgicale: a) chirurgia reconstructivă vasculară b) urgenţe (camera de gardă) c) politraumatizaţi d) traumatisme toracice e) traumatisme abdominale 3. Manopere: a) abord venos periferic b) aspiraţii şi spălătw-i gastrice c) cateterism venos (humerală , subclavie , jugulară , safenă) d) tratamentul infecţiilor mâinii şi degetelor 4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 4.2. Anul li 4. 2. 1. Cuprinde stagii de: 4.3.5.3. O.R.L: 2 luni 4.2.1.2. Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni 4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună 4.2.1.4. Bioetică: ½ lună 4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: S ½ luni 4.2.1.1. Stagiul de O.R.L: 2 luni 4.2.1.1. 1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Metode de explorare rino-sinuzală 2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale 3. Epistaxisul 4. Sinuzite acute şi cronice 5. Complicaţiile sinuzitelo r 6. Alergia rino-sinuzală 7. Amigdalita şi adenoidita acută 8. Tumorile benigne ale faringelui 9. Tumorile maligne laringiene 1O. Tumorile parafaringiene 11. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană 12. Tumorile benigne laringiene 13. Tumorile maligne laring i ene 14. Corpii străini traheo-bronşici 15. Metode de explorare traheo-bronşică 16. Afecţiunile urechii externe 17. Tumorile benigne şi maligne ale urechii 18. Traumatismele urechii 4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare): 1. Tamponament nazal anterior: 2. Tamponament nazal posterior 3. Puncţii sinuzale maxilare 4. Reducere fracturi piramidă nazală 5. Incizie flegmon periamigdalian 6. Chirurgia sinuzitei maxilare 7. Chirurgia sinuzitei etmoidale 8. Traheotomia 9. Traheotomii în condiţii dificile 10. Asistenţă la intervenţii cu lasser în sfera ORL 4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică şi reconstructivă: 3 luni 4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Arsurile (fiziopatologie , clinică, tratament) 2. Chirurgia arsului 3. Arsuri asociate cu traumatisme 4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri , tehnici microchirurgicale) 4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare): 1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei 2. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate 3. Incizii de decompresiune circumvolare 4. Grefarea plăgilor granulare 5. Tratamentul bridelor cicatriceale , placardelor cicatriceale 6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele 7. Plastii pediculate cu lan1bow-i locale 8. eurorafii 9. Plastia cu lambouri loco-regionale 1O. Plastia cu lambow-i de la distanţă 11. Plastia de transpoziţie de la nivelul scalpului 12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical 4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună 4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Examen clinic neurochirurgical 2. Traumatisme craniocerebrale 3. Diagnosticul şi tratamentul comelor 4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară 4.2.1.3.2. Pregătire practică: 1. Examene clinice new-ochirurgicale 2. Puncţii rahidiene lombare(patricipare) 3. Puncţii rahidiene suboccipitale (participare) 4. eurorafie (participare) 4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: ½ lună 4.2.1.4.1 Tematică curs I. Introducere în Bioetică 1. Morala , etica etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate , boală , suferinţă 2. Conceptele de sănătate boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate , boală şi suferinţă (percepţii particular funcţie de credinţă religioasă , etnie , etc) III. Relaţia medic - pacient I 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Patemalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea , echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II 1. Consimţămîntul infonnat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire , forme implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii 1. Liberertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. E utanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală pnn prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportan1entul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 4.2.1.4.2. Tematica seminariilor: I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete 4.2.1.5. Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 ½ luni 4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.2.1.5.1.1. Cursuri: 1. Anestezia în medicina dentară 2. Extracţia dentară: indicaţii tehnici accidente, complicaţii 3. Traumatisme <lento-parodontale: aspecte clinice şi terapeutice 4. Chirurgie endodontică 5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice 6. Chirurgia proprotetică 7. Incluzia dentară şi patologia erupţiei dentare 8. Infecţiile părţilor moi orale şi maxilo-faciale a. generalităţi etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică b. supuraţii periosoase 9. Implantologie orală 1O. Atitudinea terapeutică faţă de pacienţii cu afecţiuni generale asociate 11. Antibioterapia în leziunile t raumatice şi supurative din sfera oro-maxilo-facială Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.1.5.1.2. Pregătire practică: Interveufii de mică dificultate: 1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice 2. Extracţii dentare 3. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie 4. Odontectomii 5. Rezecţii apicale 6. Gingivectomie 7. Intervenţii chirurgicale preprotetice în: a. mucoasa subţire b. creasta gingivală balantă c. fibromatoză tuberozitară d. hiperplazie epitelio-conjw1ctivă e. deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale f. bride vestibulare şi paralinguale g. îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale) h. regularizări de creastă i. plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare 8. Tratamentul infecţiilor nespecifice periosoase 9. Inserţia implantelor dentare 1O. Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus şi transpoziţia nervului alveolar inferior). 4.2.1.5.2. Barem de promovare a anului II de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator 4.3. Anul III 4.3.1. Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.1.1.1. Cursuri: 1. Traumatologie oro-maxilo-facială: a. plăgile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: particularităţi anatomo-clinice, tratament de urgenţă şi definitiv b. şocul şi reanimarea în traumatismele orale şi maxilo-faciale c. fracturile mandibulei d. fracturile maxilarului e. fracturile orbito-zigomatice f. fracturile asociate 2. Infecţiile orale şi maxilo-faciale: a. supuraţiile lojilor superficiale b. supuraţiile lojilor profunde şi supuraţiile difuze c. particularităţile proceselor infecţioase orale şi maxilo-faciale la copii d. osteita şi osteomielita maxilarului şi mandibulei e. necroza maxilarelor f. infecţiile specifice orale şi maxilo-faciale luesul , TBC-ul, actinomicoza g. limfadenite acute şi cronice 3. Afecţiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare 4. Chisturi şi tumori benigne ale părţilor moi orale şi cervico-faciale 5. Chisturi, tumori benigne şi osteopatii ale oaselor maxilare. 6. Patologia glandelor salivare: a. infecţiile glandelor salivare b. traumatismele glandelor salivare c. litiaza salivară d. tumorile benigne şi maligne ale glandelor salivare e. sialozele 7. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare: a. sindroame disfuncţionale temporo-mandibulare b. artropatiile acute şi cronice temporo-mandibulare c. traumatismele articulaţiei temporo-mandibulare d. luxaţiile articulaţiei temporo-mandibulare e. constricţia mandibulei f. anchiloza temporo-mandibulară 8. Durerea în teritoriul maxilo-facial Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.1.1.2. Pregătire practică: IntervenJii de mică dificultate: 1. Rezecţii apicale 2. Tratamentul infecţiilor nespecifice periosoase 3. Imobilizarea de urgenţă a fracturilor dentare 4. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă în fracturile de mandibulă 5. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feţei cu extensie în regiunile învecinate dar rară interesarea endocraniului 6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială 7. Cura radicală a chisturilor de maxilar 8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale , limbii planşeului oral şi ale gmg1e1 9. Sialolitotomia 1O. Reducerea nechirurgicală a luxaţiei temporo-mandibulară Interve11Jii de dificultate medie: 1. Tratamentul chirurgical al infecţiilor nespecifice a feţei şi a gâtului 2. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare 3. Tratamentul supuraţiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC) 4. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară 5. Plastia comunicării oro-sinuzale 6. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor 7. Corticotomia în osteomielita maxilarelor 8. Tratamentul primar şi secundar al plăgilor orale şi cervico-faciale 9. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale şi ale arcadei temporo-zigomatice 10. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuţe în fracturi de mandibulă , etaj mijlociu sau orbito-sinuzale 11. Ligatura arterei carotide externe 12. Traheotomie 13. Submaxilectomie 14. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale partilor moi orale si cervico faciale 15. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne şi osteopatiilor maxilo mandibulare 4.3.1.2. Barem de promovare a anului III de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator 4.4. Anul/V 4.4.1. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni 4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.4.1.1.1. Cursuri: Tumori maligne orale şi maxilo-faciale: a. Noţiuni de biologie a procesului neoplazic b. Etiopatogenia twnorilor maligne oro-maxilo-facială c. Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale d. Adenopatia metastatică cervicală e. Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale f. Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale g. Tumorile maligne ale buzelor h. Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal 1. Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vălului palatin J. Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei k. Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale I. Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială m. Tumorile maligne ale glandelor salivare n. Accidente şi complicaţii ale tratamentului muJtimodal (RT+CT) Prezentiiri de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.4.1.1.2. Pregătire practică IntervenJii de dificultate medie/mare: l. Rezecţie de platou palate-alveolar 2. Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator 3. Hemirezecţii de mandibulă (participare) 4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată 5. Hemiglosectomie (participare) 6. Hemipelvectomie (participare) 7. Hemiglosopelvectomie (participare) 8. Evidare cervicală supraomohioidiană 9. Extirparea tumorilor laterocervicală 4.4.1.2. Barem de promovare a anului IV de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 a1ticole 6. Examen practic din baremul operator. 4.5. Anul V 4.5.1. Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.5.1.1.1. Cursuri 1. Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială: a) fiziopatologia lambourilor b) clasificarea metodelor de plastie reconstructivă c) tipuri de închidere primară d) grefe de piele e) lan1bouri locale t) lambouri loco-regionale pediculate g) lambouri liber vascularizate h) grefe osoase nevascularizate i) tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic 2. Anomalii <lento-faciale şi tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: a) prognatismul şi retrognatismul mandibular b) prognatismul şi retrognatismul maxilar c) proalveolia şi proalveolodentia d) ocluzia deschisă e) laterodeviaţiile mandibulare t) anomalii asociate 3. Malformaţiile congenitale orale şi maxilo-faciale: a) despicăturile labie-maxilo-palatine b) malformaţii cranio-faciale 4. oţiuni de estetică a regiunii cervico-faciale. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire individuală pentru examen.ul de medic specialist 4.5.1.1.2. Pregătire practică Intervenţii de dificultate mare: 1. Hemiglosopelvimandibulectomie (participare) 2. Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale 3. Evidare cervicală radicală 4. Evidare cervicală radicală modificată 5. Parotidectomia totală sau segmentară 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare) 7. Plastii de boltă văl moale şi luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale 9. Faringoplastii în insuficienţe velare 10. Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie 12. Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură şi suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau rară invazia orbitei sau piramidei nazale (exenteratia de orbită şi rezectia piramidei nazale) 13. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare) 14. Managementul estetic al regiunii cervico-faciale: a) Rinoplastie b) Interventii chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corectii estetice, reconstructie) c) Ritidectomie (face lift) d) Blefaroplastie e) Liftingul tegumentar al frunţii f) Liftingul tegumentelor cervicale g) Tratamentul prin filiere intradermice şi toxină botulinică h) Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale. 4.5.1.2. Barem de promovare a anului V de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 c a zuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator Prof. Dr. Alexandru BUCUR Şeful Secţiei Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” Facultatea de Medicină Dentară CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ Calea Plevnei nr. 19, Sector 1 Cod 010221, BUCUREŞTI Tel./Fax: 021 - 315 80 01 Limitele de competenţă corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenţi de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: ANUL II 1. Extracţii/extracţii alveoloplastice 2. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie 3. Odontectomii dinţi incluşi 4. Rezecţii apicale 5. Intervenţii chirurgicale preprotetice asupra părţilor moi şi structurilor osoase 6. Tratamentul chirurgical al supuraţiilor periosoase 7. Tratamentul de urgenţă al plăgilor cavităţii orale 8. Tratamentul de urgenţă al fracturilor oro-maxilo-faciale 9. Reducerea luxaţiilor temporo-mandibulare 10. Extirparea tumorilor benigne orale (epulis-like, papilom, fibrom, mucocel, sialochist) 11. Realizarea protezelor chirurgicale 12. Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecţii osoase de continuitate şi nu deschid cavităţi naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale) Anul III 1. Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare 2. Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală şi maxilo-facială 3. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinţilor 4. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planşeului şi oaselor maxilare 5. Exttirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon 6. Tratamentul chirurgical al supuraţiilor lojilor superficiale şi adenitelor cervico-faciale 7. Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare 8. Cura radicală a sinusului maxilar şi plastia comunicării oro-sinusale 9. Reducerea fracturilor orbito-sinusale Anul IV 1. Tratamentul chirurgical al supuraţiilor lojilor profunde ale feţei şi gâtului 2. Osteosinteza în traumatologia oro-maxilo-facială 3. Submaxilectomia 4. Rezecţia de platou palato-alveolar 5. Hemirezecţie de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator 6. Hemirezecţia de mandibulă 7. Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată 8. Hemiglosectomie/hemipelvectomie/hemiglosopelvectomie 9. Evidare cervicală supraomohioidiană 10. Extirparea tumorilor latero-cervicale Anul V 1. Tratamentul chirurgical al supuraţiilor difuze cervico-faciale 2. Extirparea tumorilor superficiale cervico-faciale cu plastie imediată cu lambouri locale 3. Hemiglosopelvimandibulectomie 4. Evidarea cervicală radicală modificată 5. Evidarea cervicală radicală 6. Parotidectomie segmentară / totală 7. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri Prof.Dr.Alexandru Bucur Coordonator rezidentiat Chirurgie Oro-Maxilo-Facială MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA ORTO,ONŢIE ŞI ORTOPE,IE ,ENTOA CACIALĂ T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ Curriculum de pregătire Obiectivele programului Obiectivul general al rezidenţiatului este de a pregăti medicii stomatologi pentru a deveni specialişti în Ortodonţie si Ortopedie Dento-Facială (Ortodonţie si ODF), cu o pregătire academică vastă şi solidă şi o experienţă clinică adecvată în diferite metode de tratament. La finalizarea pregătirii prin rezidenţiat, absolventul trebuie să dobandească următoarele abilităţi: 1. Recunoaşterea modificărilor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento- maxilar; 2. Stabilirea diagnosticului anomalilor dentare şi dento-maxilare; 3. Evaluarea necesarului de tratament ortodontic la nivel individual şi social 4. Conceperea planului de tratament şi prognosticul acestuia; 5. Aplicarea de proceduri ortodontice interceptive; 6. Realizarea de tratamente pentru toate tipurile de anomalii; 7. Colaborarea în tratamentul interdisciplinar al pacienţilor, inclusiv în tratamentul chirurgical ortognatic şi al tulburărilor cranio-mandibulare; 8. Practicarea specialităţii în conformitate cu standardele profesionale şi etice; 9. Revizuirea, înţelegerea şi evaluarea literaturii de specialitate dar şi medicale de interes pentru specialitate; 10. Formularea unei ipoteze de cercetare, realizarea unui proiect/studiu de cercetare, efectuarea de cercetări şi expunerea rezultatelor şi concluziilor acestora; 11. Folosirea oportunităţilor disponibile pentru îmbunătăţirea competenţelor profesionale şi de educaţie medicală continuă pe tot parcursul vieţii. 1. CARACTERISTICI GENERALE 1.1. Ortodonţia şi Ortopedie Dento-Facială (Ortodonţie şi ODF), reprezintă specialitatea care studiază procesele de creştere şi dezvoltare ale aparatului dento- maxilar, incluzând etiopatogenia, diagnosticul şi tratamentul anomaliilor dentare şi dento-maxilare precum şi al malformaţiilor congenitale; 1.2. Candidaţii pentru pregătire în rezidenţiatul de Ortodonţie si Ortopedie Dento- Facială trebuie să fie absolvenţi ai programului de studii universitare de licenţă în medicină dentară; 1.3. Pregătirea în specialitatea Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială se va desfăşura în cadrul unităţilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii pentru pregătirea în rezidenţiat; 1.4. Pregătirea teoretică şi practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăţilor de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii (formatori/îndrumători în rezidenţiat) şi va fi condusă, supravegheată şi controlată de şeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidenţiat; 1.5. Raportul îndrumător-rezidenţi trebuie să fie de cel puţin 1:6; 1.6. Programul de pregătire în rezidenţiat prevede încadrarea şi prezenţa cu normă întreagă a rezidenţilor. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil şi trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activităţi suplimentare, care vor varia în funcţie de de fiecare instituţie în parte şi de nevoile rezidenţilor. Astfel de activităţi includ: cursuri speciale, activitate clinică şi de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susţinute de profesori invitaţi, întâlniri ştiinţifice etc.; 1.7. Activitatea de pregătire teoretică şi practică specifică se concretizează prin participarea efectică la cursuri, seminarii şi stagii clinice, activităţi practice în laborator (preclinice), prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate ştiinţifice, activităţi de cercetare, alte activităţi specifice. Din această pregătire, activitatea teoretică reprezintă 20-30%, restul fiind alocat activităţilor practice şi studiului individual; 1.8. Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40–50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenţii sunt obligaţi să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual); 1.9. Activitatea clinică presupune un număr minim de 16 de ore pe săptămână (care nu include seminariile clinice şi discuţiile asupra planurilor de tratament). Numărul minim de ore dedicat practicii clinice (inclusiv ore de laborator, ca activităţi preclinice), pe perioada celor 3 ani de pregătire prin rezidenţiat, este de 2000 de ore; 1.10. Rezidenţii trebuie să trateze pacienţii sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor; 1.11. Pe lângă instruirea teoretică şi practică în ortodonţia "clasică", rezidenţii trebuie să dobândească experienţă şi în tratamentul pacienţilor care necesită o abordare multidisciplinarăşi/sau interdisciplinară; 1.12. Evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire; 1.13. Examenul final (la încheierea celor 3 ani de pregătire prin rezidenţiat) se concretizează prin 4 probe, respectiv o probă scrisă, două probe clinice şi o probă practică. Una dintre probele clinice poate fi prezentarea unui portofoliu de 10 cazuri clinice rezolvate, cu documentaţie completă, reprezentând diferite anomalii dento- maxilare şi proceduri de tratament. Prezentarea la examenul final este condiţionată de participarea la cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate ştiinţifice precum şi de îndeplinirea integrală a baremului minimal al activităţii de pregătire practică; 1.14. Baremul minimal al activităţii de pregătire practică se regăseşte în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident şi, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă, alte activităţi; 2. DURATA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDEN,IAT Durata de pregătire în rezidenţiatul de Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială este de 3 ani. Programul de pregatire se bazează pe un minim de 48 de săptămâni pe an şi 40 de ore pe săptămână, care totalizează 5760 ore programate pentru cei 3 ani. 3. STRUCTURA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDEN,IAT 3.1 Etapa administrativ–organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul şi/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul şi repartizarea rezidenţilor de către coordonatorul de rezidenţiat şi stabilirea programului de activitate: 1 săptămână. 3.2 Pregătirea teoretică şi practică în cadrul programului de rezidenţiat de Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială cuprinde următoarele stagii obligatorii a căror distribuţie, pe ani de studiu, este: Stagii obligatorii Durata ANUL I. Ortodonţie şi ODF Pedodonţie 11 luni 1 lună ANUL II. Ortodonţie şi ODF Chirurgie OMF/Dento-alveolară 11 luni 1/2 lună ANUL III. Ortodonţie şi ODF Protetică Dentară Parodontologie 11 luni 1/2 lună 1/2 lună Partea Nume Număr de ore A Discipline biologice şi medicale generale 2// B Subiecte ortodontice de bază 33/ C Subiecte ortodontice generale 4// D Tehnici ortodontice 2./ E Proceduri de tratament interdisciplinare 1// F Aspecte particulare in terapia ortodontica 85 G Discipline conexe pentru pregatirea ortodontica 2/ Totalul orelor de teorie 1425 4. CON,INUTUL PREGĂTIRII ÎN REZIDEN,IATUL DE ORTODON,IE ,I ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ CU DURATA DE 3 ANI Pregătirea în cadrul rezidenţiatului de Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială se realizează prin cursuri, seminarii, stagii clinice, prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate ştiinţifice, participare la manifestări ştiinţifice etc. Tematica acestora este următoarea: PARALEL CU STAGIUL CLINIC: 4.1. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂŞURA ÎN A. DISCIPLINE BIOLOGICE SI MEDICALE GENERALE; 5 luni (200 ore) 1. Anatomia şi Embriologia Extremităţii Cefalice: 1 lună (40 ore) 1.1. Creşterea şi dezvoltarea normală a feţei şi componentelor aparatului dento- maxilar; 1.2. Creşterea osoasă cranio-facială; modalităţi de creştere, centre de creştere osoasă; 1.3. .Procesele de organo şi morfogeneză - normal şi patologic; 1.4. Etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine şi a altor malformaţii congenitale. 2. Genetica: ½ lună (20 ore) 2.1. Malformaţiile cranio-faciale 2.2. Diagnosticul pre şi postnatal al anomaliilor craniofaciale; 2.3. Etiopatogenia, clasificarea şi prognosticul sindroamelor genetice 2.4. Consilierea genetică. 3. Patologie orală: ½ lună (20 de ore) 3.1. Leziuni orale premaligne şi maligne; 3.2. Manifestări orale în diferite afecţiuni (stomatite, candidoze, boli sistemice, etc.); 3.3. Fiziopatologia glandelor salivare; 3.4. Traumatisme faciale. 4. Biologie celulară şi moleculară, imunologie şi microbiologie: ½lună (20 ore). 4.1. Metabolismul celular în condiţii normale şi patologice; 4.2. Formarea şi proliferarea ţesuturilor; 4.3. Dezvoltarea osoasă, cartilaginoasă, dentară şi musculară; 4.4. Erupţia dentară şi răspunsurile structurilor parodontale; 4.5. Mecanisme de resorbţie radiculară. 5. ORL şi Logopedie: ½ lună (20 de ore) 5.1. Elementele anatomice din sfera ORL (nas şi sinusuri paranazale; faringe, nazofaringe şi laringe; ureche) 5.2. Fenomenologia funcţiei respiratorii (normal si patologic); 5.3. Tulburările de somn; sindromul apneic obstructiv; 5.4. Funcţia fonatorie; normal şi patologic 6. Psihologia copilului, adolescentului şi adultului: ½ lună (20 ore) 6.1. Psihologia copilului, adolescentului şi adultului 6.2. Particularităţile psiho-comportamentale ale copilului, adolescentului şi adultului 6.3. Potenţialul şi limitele impuse de modificările de comportament 6.4. Aspectele legate de motivaţia pacientului şi evaluarea cooperării acestuia 6.5. Impactul aspectului facial asupra stimei de sine 6.6. Aspectelor psihologice în raport cu tratamentul ortodontic şi/sau multidisciplinar; relaţia medic-pacient 7. Metodologia cercetării ştiinţifice si biostatistică:1 lună (40 ore) 7.1. Principiile generale, teoretice şi practice ale modelelor de cercetare 7.2. Designul cercetării: componenţa eşantionului şi criterii pentru grupul de control 7.3. Studiul şi analiza lucrărilor de cercetare 7.4. Metodele statistice utilizate în cercetare şi proceduri/modalităţi de prelucrare a datelor 7.5. Evaluarea validităţii metodologiei statistice şi a interpretării rezultatelor 8. Sănătate orală: ½ lună (20 ore) 8.1. Principiile de bază ale studiilor epidemiologice 8.2. Analiza datelor şi interpretarea critică a rezultatelor 8.3. Prevalenţa şi incidenţa anomaliilor dento-maxilare 8.4. Indicii de estimare a nevoii de tratament ortodontic; atitudinea ortodontului în raport cu necesitatea de tratament B. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ: 8 ½ luni (330 ore) 1. Procesele de crestere si dezvoltare la nivelul extremitatii cefalice (normal şi patologic) – (50 ore) 1.1. Formarea şi dezvoltarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar 1.2. Tipuri şi modalităţi de creştere la nivelul aparatului dento-maxilar;centre de creştere ale scheletului cranio-facial 1.3. Dinamica creşterii şi dezvoltării postnatale cranio-faciale; etapele proceselor de creştere şi dezvoltare; puseele de creştere şi implicaţiile acestora asupra tratamentului ortodontic; previziuni de creştere; 1.4. Aprecierea/evaluarea proceselor de creştere şi dezvoltare; variaţia individuală; 1.5. Factorii care influenţează procesele de creştere şi dezvoltare la nivelul aparatului dento-maxilar (factori ereditari, endocrini, metabolici, de mediu, functionali, etc) 2. Dezvoltarea sistemului dentar (normal si patologic) – (50 ore) 2.1. Formarea şi dezvoltarea sistemului dentar (normal şi patologic); 2.2. Factorii care influenţează dezvoltarea dentiţiei 2.3. Anomalii de numar, marime,forma si pozitie a dintilor 2.4. Dinamica dezvoltării arcadelor dentare 2.5. Modificări ale structurilor aparatului dento-maxilar şi răspunsul acestora la tratamentul ortodontic (dinţi, mişcări dentare, mecanisme de resorbţie radiculară, ţesuturi parodontale) 3. Investigaţia în Ortodonţie şi ODF (100 ore) 3.1. Anamneză 3.2. Examen clinic (extra şi intraoral) 3.3. Examen complementare (examen radiologic, de model, fotografic, antropologic) 3.4. Alte examene (clinice şi/sau complementare) Investigaţia radiologică - indicaţii şi contraindicaţii, importanţa şi oportunitatea investigaţiei radiologice, limite, riscuri - metode radiologice utilizate în ortodonţie - modificările patologice care pot fi diagnosticate radiologic - cefalometrie (identificarea pe teleradiografie a structurilor anatomice relevante, trasarea principalelor contururi şi planuri pe teleradiografie,analize cefalometrice), limitele şi analiza lor. 4. Biomecanica ortodontică (80 ore) 4.1. Forţele ortodontice; tipuri, caracteristici 4.2. Parametrii deplasărilor dentare şi modificările structurilor maxilo-faciale 4.3. Efectele şi consecinţele forţelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar. 4.4. Relaţia dintre capacitatea de adaptare a ţesuturilor şi rezultatele măsurilor de ortopedie dentofacială 4.5. Evaluarea forţelor ortodontice produse de diferite aparate ortodontice 4.6. Modificări post-tratament ortodontic 5. Materiale folosite în Ortodonţie (pentru amprentă, colaj, aparate ortodontice). (50 ore) 5.1. Proprietăţi, compoziţie şi utilizări ale materialelor folosite in Ortodonţie 5.2. Manipularea şi folosirea materialelor ortodontice. 5.3. Reguli pentru alegerea corectă a materialelor ortodontice C.SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE: 10 luni (400 ore) 1. Etiologia si epidemiologia anomaliilor dento-maxilare (20 ore) 1.1. Factorii cauzali generali/loco-regionali/funcţionali ai anomaliilor dentare şi dento- alveolare 1.2. Influenţele nefavorabile ale factorilor de mediu şi interceptarea acestora 2. Anomaliile dentare şi dento-maxilare (110 ore) 2.1. Etiopatogenia anomaliilor dentare şi dento-maxilare: factori filogenetici, ontogenetici, ereditari, endocrini, metabolici, funcţionali, loco-regionali, obiceiuri vicioase, patologia zonei de sprijin etc.) 2.2. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 2.3. Compresiunea de maxilar (clasa II/1): terminologie, etiopatogenie, semne clinice şi radiologice, diagnostic pozitiv şi diferenţial, obiective terapeutice, modalităţi de tratament 2.4. Ocluzia adâncă acoperită (clasa II/2): terminologie, etiopatogenie, semne clinice şi radiologice, diagnostic pozitiv şi diferenţial, obiective terapeutice, modalităţi de tratament 2.5. Ocluzia deschisă: terminologie, etiopatogenie, semne clinice şi radiologice, diagnostic pozitiv si diferenţial, obiective terapeutice, modalităţi de tratament. 2.6. Prognatismul mandibular (clasa III): terminologie, etiopatogenie, semne clinice şi radiologice, diagnostic pozitiv şi diferenţial, obiective terapeutice, modalităţi de tratament 2.7. Dizarmonia dento-alveolară (DDA): forme clinice, clasificare, terminologie, etiopatogenie, semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenţial, obiective terapeutice, modalităţi de tratament 2.8. Anomaliile dentare (de număr, de erupţie, de poziţie etc): terminologie, etiopatogenie, semne clinice şi radiologice, diagnostic pozitiv şi diferenţial, obiective terapeutice, modalităţi de tratament. 3. Diagnosticul în Ortodonţie şi ODF (115 ore) 3.1. Stabilirea unui diagnostic prezumtiv pe baza examinării sumare a pacientului 3.2. Consilierea, după o examinare sumară, cu privire la fezabilitatea tratamentului, necesitatea analizei mai detaliate şi a planificării tratamentului precum şi trimiterea către alte specialităţi pentru evaluare şi tratament 3.3. Diagnosticul pozitiv pe baza datelor anamnestice, a examenului clinic, modelelor de studiu, fotografiilor, radiografiilor şi altor date relevante 3.4. Principii de evaluare a diagnosticului ortodontic 4. Tratamentul ortodontic; Caracteristici (100 ore) 4.1. Principiile, obiectivele şi particularităţile tratamentului ortodontic (în funcţie de vârstă, anomalie, reactivitatea organismului etc) 4.2. Tipurile de tratament ortodontic (profilactic, preventiv, interceptiv, curativ, interdisciplinar) 4.3. Evaluarea gravităţii şi prognosticului anomaliilor dento-maxilare; Stabilirea strategiei de tratament, a măsurilor terapeutice, a momentului începerii tratamentului, a succesiunii etapelor de tratament şi a prognosticului, precum şi estimarea duratei tratamentului 4.4. Definirea obiectivelor de tratament cu luarea în considerare a alternativelor terapeutice 4.5. Realizarea planului de tratament pentru diferite tipuri de anomalii dentare şi dento-maxilare 4.6. Parametrii/Coordonatele estetice şi funcţionale în contextul terapiei ortodontice 4.7. Variaţii individuale ale răspunsului organismului la terapia ortodontică 4.8. Extracţia dentară în ortodonţie: indicaţii, contraindicaţii, metode, limite 4.9. Efectele iatrogene ale tratamentului ortodontic; modificări dentare, parodontale, durere 4.10. Principiile igienei orale optime in cadrul tratamentului ortodontic. 5. Contenţia şi recidiva (40 ore) 5.4. Stabilitatea rezultatului ortodontic: echilibrarea finală şi contenţia 5.5. Tipuri si modalităţi/alternative de contenţie ortodontică; durata contenţiei. 5.6. Recidiva în ortodonţie şi ortopedia dento-facială: cauze, modalităţi de prevenire 6. Literatura de specialitate (15 ore) 6.1. Informarea din diverse publicaţii de specialitate 6.2. Decelarea aspectelor esenţiale pentru ortodonţie în literatura de specialitat 6.3. Prezentarea concisă şi analitică a articolelor din literatura de specialitate D. APARATE ORTODONTICE/TEHNICI ORTODONTICE: 7 ½ luni (290 ore) 1. Aparatele ortodontice biomecanice mobilizabile: părţi componente, tipuri, design, limite, indicaţii şi contraindicaţii 2. Aparatele ortodontice funcţionale: părţi componente, tipuri, design, limite, indicaţii şi contraindicaţii 3. Terapia prin exerciţii, reeducarea funcţională, decondiţionarea obiceiurilor vicioase 4. Aparatele ortodontice fixe (parţiale şi poliagregate): părţi componente, tipuri, design, limite, indicaţii şi contraindicaţii. 5. Aparatele ortodontice extraorale: caracteristici constructive, indicaţii, potenţial şi limite, tipuri de aparate (headgear, mască facială Delaire, bărbiţa şi capelină) 6. Dispozitive de ancorare scheletală 7. Menţinătoarele de spaţiu: caracteristici, importanţă, indicaţii şi contraindicaţii. 8. Aparate de contenţie: indicaţii şi contraindicaţii, design, potenţial şi limite. 9. Extracţia dentară în ortodonţie: indicaţii, contraindicaţii, metode, limite. E. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE: 2 ½ luni (100 ore) 1. Tratamentul ortodontico-pedodontic: 1 lună (40 ore) 1.2. Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii şi tineri 1.3. Importanţa tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus) 1.4. Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea 1.5. Evaluarea statusului buco-dentar şi a relaţiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea şi/sau intercepţia anomaliilor dento-maxilare 1.6. Posibilităţi ortodontico-pedodontice pentru prevenirea şi tratarea leziunilor carioase la copii şi tinerii purtători de aparate ortodontice. destrucţiilor/pierderilor precoce ale dinţilor temporari 1.1. Indicaţii terapeutice specifice dentiţiei temporare şi mixte 2. Tratamentul ortodontico-chirurgical : ½ lună (20 ore) 2.1. Indicaţiile tratamentelor ortodontico-chirurgicale asupra dinţilor, proceselor alveolare şi părţilor moi 2.2. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienţii care necesită intervenţii chirurgicale ortognate 2.3. Abordări multidisciplinare în tratamentul pacienţilor cu despicături labio-maxilo palatine (DLMP) 2.4. Indicaţia, momentul şi aplicarea de tratament multidisciplinar al DLMP 2.5. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienţii cu DLMP 3. Tratamentul ortodontico-protetic : ½ lună (20 ore) 3.1. Principiile tratamentului ortodontic-restaurativ 3.2. Indicaţii şi limite ale tratamentului asociat ortodontico-protetic 3.3. Particularităţi ale tratamentului ortodontic la pacienţii care necesită abordare terapeutică ortodontico-restaurativă 4. Tratamentul ortodontico-parodontal : ½ lună (20 ore) 4.1. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienţii cu afecţiuni parodontale; indicaţii şi contraindicaţii F. ASPECTE PARTICULARE ÎN TERAPIA ORTODONTICĂ: 2 luni (85 ore) 1. Intercepţia în ortodonţie (20 ore) 1.1. Supravegherea evoluţiei sistemului dentar şi a permutării dentare (decelarea stărilor patologice) 1.2. Ghidarea dezvoltării ocluziei 1.3. Măsuri şi modalităţi de intercepţie ortodontică: indicaţii, particularităţi 2. Ortodonţia adultului (40 ore) 2.1. Indicaţii şi aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult 2.2. Tratamentul pacienţilor adulţi în colaborare cu alte specialităţi 3. Disfuncţia craniomandibulară (25 ore) 3.1. Etiologia disfuncţiei craniomandibulare 3.2. Măsuri generale şi specifice de tratament a disfuncţiei craniomandibulare 3.3. Indicaţii şi contraindicaţii pentru tratamentul ortodontic la pacienţii cu disfuncţie craniomandibulară 3.4. Posibilele implicaţii ale tratamentului ortodontic în cazul disfuncţiilor craniomandibulare G. DISCIPLINE CONEXE PENTRU PREGATIREA ORTODONTICĂ ½ lună (20 ore) 1. Etica profesională şi legislaţie specific: 1săpt. (10 ore) 1.1. Comportamentul şi conduita ortodontului ca furnizor de servicii medicale 1.2. Standarde etice care se aplică în relaţiile cu pacientii, personalul auxiliar şi colegi 1.3. Reguli şi legi care se aplică practicii ortodontice 1.4. Greşeli şi erori în practica medicală 1.5. Responsabilităţile şi vulnerabilităţile practicii ortodontice; procesul de malpraxis 2. Managementul sănătăţii şi siguranţei în practica ortodontică; managementul cabinetului; aspecte ergonomice ale practicii ortodontice: 1săpt. (10 ore) 2.1. Prevenirea infecţiilor 2.2. Echipamente şi instrumente necesare în practica ortodontică; Metode de sterilizare a instrumentelor ortodontice 2.3. Managementul pacienţilor cu risc ridicat 2.4. Controlul substanţelor periculoase pentru sănătatea pacienţilor şi a personalului. 2.5. Principii de poziţionare ergonomică a pacientului, medicului, asistentei şi amplasamentul instrumentarului specific pentru a efectua sarcini clinice specifice 4.2. STAGIU CLINIC/PRACTIC (va fi adaptat nivelului de pregătire şi în concordanţă cu abilităţile dobândite): - Evaluarea pacienţilor prin investigaţii clinice şi paraclinice - Diagnosticarea anomaliilor dentare şi dento-maxilare - Analizarea şi evaluarea oportunităţii terapiei ortodontice; monitorizarea cazurilor clinice - Stabilirea obiectivelor terapeutice şi a planului de tratament; stabilirea prioritatilor terapeutice - Efectuarea de manopere clinice şi tehnice la pacienţii cu anomalii dento- maxilare inclusiv participarea în cadrul echipelor terapeutice interdisciplinare (tratamente asociate şi interdisciplinare) - Aplicarea şi repararea diverselor aparate ortodontice - Participarea la activităţi de cercetare ştiinţifică medicală - Participare la diverse manifestări ştiinţifice nationale si intenationale - Primirea/predarea cazurilor clinice aflate în tratament către rezidenţii din anul I 5. BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE - 10 cazuri clinice tratate (cu documentaţia completă) certificate de formatorul de rezidenţiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare ştiinţifică originală în domeniul Ortodonţiei si ODF - 20 de cazuri clinice cu foaie de observaţie completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (iniţială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc.- o parte din ele preluate de la rezidenţii care termină pregătirea şi o altă parte, începute de acesta şi care la finalul rezidenţiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenţilor ce vor începe pregătirea - Pacienţi noi luaţi în evidenţă şi tratament - minim 3 pacienţi/an. - Pacienţi preluaţi în tratament/pacienţi în curs de tratament:(evaluare, reevaluare, solutii terapeutice.) - minim 5 pacienţi - Prezentări de cazuri - minim 3 prezentări de cazuri/an. - Referate ştiinţifice: minim 2/an. - Prezenţă la cursuri şi seminarii – minim 70%. - În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluţia tratamentelor şi a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum şi reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţii aflaţi la sfârşitul perioadei de pregatire prin rezidenţiat ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE Documentaţia celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1. Cazuistica va cuprinde o varietate cat mai mare de anomalii dentare si dento- maxilare astfel incat prin diagnosticul, planificarea şi supravegherea tratamentului, medicul rezident să poata dovedi: - cunoştinţe de specialitate adecvate - însuţirea metodelor şi mijloacelor terapeutice necesare tratamentului ortodontic în măsura în care acesta se impune - capacitatea de individualizare a măsurilor terapeutice aplicate in raport cu situaţia specifică a fiecărui caz in parte 2. Documentaţia cazuisticii va trebui să cuprindă: - documentaţia începutului tratamentului : modele de studiu, status radiologic (ortopantomograma şi teleradiografia de profil), fotografii (faciale şi intraorale) - documentaţia finalului de tratament : aceeaşi cu cea iniţială; datele finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepţia examenelor radiologice). 3. Prezentarea de cazuri: Într-o prezentare concisă şi clară, rezidentul trebuie să acorde o mare importanţă diagnosticului şi discuţiilor asupra cazurilor clinice, inclusiv asupra modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să-şi exprime opinia, să prezinte planul de tratament şi soluţiile terapeutice alternative, prioritizarea obiectivelor terapeutice, evaluarea prognosticului şi aprecierea rezultatului obţinut. Cazurile tratate multidisciplinar (chirurgie ortognată) vor trebui să conţină descrierea etapelor terapeutice; etapa chirurgicală va fi documentată prin suprapunerea teleradiografiilor pre- şi postoperatorii. Medicul rezident poate furniza orice alte informaţii pe care le consideră necesare pentru notarea de către comisie. 6. PROGRAMUL DE STUDIU Programul academic se bazează pe un timp minim de 48 săptămâni/an şi 40 ore /săptămână, în total 5760 ore in 3 ani. Împărţirea celor 5760 ore se face astfel: 6.1. Activităţi de îndrumare - Cursuri, seminarii (67 %) 6.1.1 Activitatea practică clinică şi preclinică 2000 ore 6.1.2 Planificarea tratamentului ortodontic 220 ore stagiului 190 ore 6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru (pe subiecte obligatorii si teme optionale) 1080 ore 6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentului ortodontic 6.1.3.1 Evaluarea cazurilor după tratament 6.1.3.2 Reevaluarea cazurilor în curs de tratament in momentul preluării acestora de la rezidenţii aflaţi la sfârşitul 6.1.5 Participarea alături de studenţi la cursuri, seminarii, demonstraţii practice 220 ore 6.1.6 Consultaţii individuale, indrumarea cercetarii, pregatirea documentatiei stiintifice, etc 100 ore 6.1.7 Materii facultative/conexe 50 ore Total 3860 ore 6.2. Studiu individual (33%) 6.2.1 Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului - pregătire cazuistică 870 ore 6.2.2 Activităţi de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea realizării şi susţinerii referatelor ştiinţifice 250 ore 6.2.3 Activităţii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru pregătirea teoretică individuală 780 ore Total 1900 ore TOTAL 5760 ore acumula puncte de pregătire în cadrul programelor de educaţie medicală continuă (EMC), conform legislaţiei aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi de Colegiul Medicilor Dentişti din România. După încheierea studiilor şi obţinerea titlului de medic specialist medicii ortodonţi vor STU,II 7. REPARTITIA CURSURILOR SI STAGIULUI CLINIC PE ANI ,E I. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic (36 luni) II.1. Discipline biologice si medicale generale: 5 luni II.2. Subiecte ortodontice de bază: 8 ½ luni II.3. Subiecte ortodontice generale: 10 luni II.4. Aparate ortodontice/tehnici ortodontice: 7 ½ luni II.5. Proceduri de tratament interdisciplinare: 2 ½ luni II.6. Aspecte particulare în terapia ortodontică: 2 luni II.7. Discipline conexe pentru pregatirea ortodontică ½ lună Anul I Anul II Anul III I+II.1+II.2+II.5 I+II.1+II.2+II.3+II.5 I. + II.5+ II.4+II. +II.7 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ I. PROBA SCRISĂ II – III. DOUĂ PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICĂ I. PROBA SCRISĂ 1. Evoluţia filogenetică la nivelul extremităţii cefalice si consecinţele sale asupra aparatului dento-maxilar; 2. Formarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar: mugurii faciali, septarea cavitatii nazo-bucale primitive, formarea palatului (primar si secundar), mandibulei, limbii, vestibulelor, musculaturii, formarea scheletului osos al aparatului dento-maxilar; 3. Creşterea şi dezvoltarea osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar: criterii de apreciere a dezvoltării osoase, zone şi tipuri de creştere osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar 4. Cresterea şi dezvoltarea postnatală la nivelul neuro şi viscerocraniului 5. Formarea sistemului dentar: formarea lamei dentare, formarea şi evoluţia mugurilor dentari, formarea osului alveolar 6. Fenomenologia dentitiei: mecanismul erupţiei dentare, cronologia erupţiei dentare, permutarea dentara, particularitati si implicatii; 7. Dezvoltarea arcadelor dentare şi ocluziei de la naştere la adult 8. Caracteristicile Ap.D.M. la naştere 9. Rolul factorilor generali asupra aparatului dento-maxilar (ereditari, endocrini, metabolici etc) 10. Rolul factorilor funcţionali, loco-regionali şi al obiceiurilor vicioase asupra aparatului dento-maxilar 11. Anamneza si examenul clinic în ortodonţie şi ortopedia dento-faciala; 12. Analiza de model 13. Examenul radiologic in ortodonţie şi ortopedia dento-facială 14. Examenul antropologic, antropometric şi fotografic în ortodonţie şi ortopedia dento-facială 15. Investigaţii cu caracter previzional 16. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 17. Diagnosticul în ortodonţie şi ortopedia dento-facială 18. Compresiunea de maxilar (Clasa II/1): forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 19. Ocluzia adâncă acoperită (Clasa II/2): etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 20. Sindromul progenic: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 21. Sindromul ocluziei deschise: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 22. Dizarmonia dento-alveolară: clasificare, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 23. Dinţii supranumerari: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 24. Anodonţiile: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 25. Ectopia dentară: etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 26. Incluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 27. Reincluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 28. Transpoziţia dentară: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 29. Diastema: etiopatogenie, semne clinice, investigaţii, diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament 30. Tratamentul ortodontic: principii, obiective, caracteristici, particularităţi, tipuri, metode şi mijloace) 31. Forţele ortodontice; tipuri, caracteristici 32. Parametrii deplasărilor dentare şi modificările structurilor maxilo-faciale 33. Efectele şi consecinţele forţelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar 34. Materiale ortodontice 35. Clasificarea aparatelor ortodontice 36. Aparate biomecanice mobilizabile 37. Aparate funcţionale 38. Aparate fixe parţiale 39. Aparate fixe poliagregate 40. Disjuncţia intermaxilara: tipuri, aparate 41. Aparate extraorale 42. Menţinătoarele de spaţiu 43. Terapia prin exerciţii, reeducarea functională, decondiţionarea obiceiurilor vicioase 44. Contenţia şi echilibrarea finală 45. Recidiva în ortodonţie şi ortopedia dento-facială 46. Extracţia dentară în ortodonţie; 47. Tratamentul chirurgical-ortodontic asupra dinţilor, proceselor alveolare şi părţilor moi 48. Tratamentul multidisciplinar al despicăturilor labio-maxilo-palatine 49. Tratamentul ortodontic (pre şi postoperator) în chirurgia gnatologică 50. Tratamentul ortodontico-parodontal 51. Tratamentul ortodontico-protetic 52. Disfuncţia cranio-mandibulară II-III. DOUĂ PROBE CLINICE Probele clinice se materializează prin prezentări de caz, respectiv prin examinarea clinică şi a documentaţiei (modele, radiografii, etc) în vederea stabilirii diagnosticului, a obiectivelor şi a planului terapeutic. IV. PROBA PRACTICĂ
Proba practică este reprezentată de efectuarea unei manopere terapeutice de ortodonţie şi ortopedie dento-facială, dupa examinarea şi evaluarea obiectivelor terapeutice în momentul respectiv.
ANEXA
LISTA
curriculumurilor de pregătire în rezidenţiat pentru specialităţile nou introduse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală
Nr. Crt . ,enumirea specialităţii ,urata de pregătire c.nf.rm Ordinului MS nr. 1109/2016 ,OMENIUL ME,ICINĂ Specialităţi paraclinice 1 ,icrobiologie medicală 4 ani ,OMENIUL ME,ICINA ,ENTARĂ 2 Pedodonţie 3 ani
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
MICROBIOLOGIE ME,ICALĂ
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
,ECINIŢIEE
CURRICULUM ,E PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE ME,ICALĂ
,IC12BI2L2GIA ,EDICALĂ se ocupă cu studiul microorganismelor implicate în patologia umană şi interacţiunile dintre om şi aceste microorganisme. Diagnosticul microbiologic, participarea la monitorizarea evoluţiei clinice a bolilor infecţioase şi la activităţile de supraveghere şi control al infecţiilor constituie principalele domenii de activitate ale
,icrobiologiei ,edicale.
Specializarea în specialitatea ,icrobiologie ,edicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Cirusologie, Parazitologie, ,icologie, Imunologie şi Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecţioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, igienă, noţiuni elementare de biochimie şi hematologie etc). De asemenea, medicul rezident în ,icrobiologie ,edicală desfaşoară stagiu clinic de boli infecţioase şi de epidemiologie şi control al infecţiilor.
Acest document stabileşte curricula de pregătire de specialitate care acoperă baza ştiinţifică a
,icrobiologiei medicale precum şi aspectele aplicative, printre acestea bolile infecţioase şi controlul bolilor transmisibile.
Activitatea se desfăşoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie şi de imunologieAdiagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecţioase.
2.   ,URATA   PREGĂTIRII   -   4   ANI   (   48   LUNI   )                                                              
Curriculum-ul prevede un număr de 4// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 4/ - 5/ de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit R 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 2/-3/%, restul de 7/-8/%, fiind dedicat activităţilor practice şi studiului individual.
La sfFrşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-booP), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
M.dulul ,urata Anul I 2rganizarea şi managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 - 2 luni Bacteriologie generală I.2 - 4 luni Biologie moleculară şi genetică I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - 3 luni
Anul II Bacteriologie specială I.5 - . luni Parazitologie I. - 2 luni ,icologie I.7 - 1 lună Anul III Cirusologie I.8 - 3 luni Hematologie I.. - 1,5 luni Biochimie I.1/ - 1,5 luni Boli infecţioase I.11 - 3 luni Epidemiologie I.12 - 3 luni Anul IV Igienă I.13 -1,5 luni Informatică şi Biostatistică medicală I.14 - 1 lună Bioetică medicală I.15 - /,5 luni Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (bacteriologieAvirusologieAparazitologie luni şi boli infecţioaseAepidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.1 - . luni
I.1 - MO,ULUL ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL LABORATORULUI ,E MICROBIOLOGIE ME,ICALĂ - 2 luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 80 .re Tematica cursuril.r 1. 2rganizarea unui laborator de analize medicale a. planificarea activităţilorE b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamenteE c. managementul personalului, evaluarea personaluluiE d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etcE e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratoruluiE 2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale 3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. 4. Sistemul de management al calităţii: a. Noţiuni fundamentale şi vocabular b. Cerinţe de management c. Cerinţe tehnice d. Auditul intern e. Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare f. Controlul echipamentelor de analiză g. Trasabilitatea măsurării. ,ateriale de referinţă. h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. 5. ,anagementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. Tematica activităţil.r practice 1. Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 2. Evaluarea riscului microbiologic 3. Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 4. Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 5. Întocmirea bugetului laboratorului . Elaborarea documentaţiei sistemului de management. ,anualul de management. Proceduri şi înregistrări 7. Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit 8. Construirea graficelor de control LeveI Jennings. 1egulile Oestgard .. Calidarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 1/. 1aportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască Mi să înLeleagă principiile următ.arel.r elementeE 1. ,anagement Aspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. 1ezidenţii trebuie să fie încurajaţi să asiste la cursuri de management care vor fi susţinute de profesionişti. Scopul şi obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experienţă în procedurile necesare bunei funcţionări a laboratorului de microbiologie. 2. Sănătate şi siguranţă În afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătăţii şi biosiguranţei în laboratorul de microbiologie. 3. Aptitudini de comunicare şi IT 1ezidentul trebuie de la inceput să devina familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie - baze de date, documente etc. - şi cum sunt acestea utilizate zi de zi. 4. Audit şi asigurarea calităţii, acreditare Toţi rezidenţii trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit şi trebuie să participe la un audit. 1ezidenţii trebuie să înţeleagă termenii de Control al Calităţii şi Asigurarea Calităţii. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înţelegerii complete a acestor două noţiuniE trebuie deasemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calităţii şi procesarea datelor rezultate în urma acestora. De asemenea trebuie să cunoască bine obligaţiile legale şi cerinţele Asociaţiei de Acreditare din 1omFnia (1ENA1) pentru obţinerea şi menţinerea acreditării laboratorului de microbiologie. I.2 MO,ULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ - 4 luni
Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 160 .re Tematica cursuril.r
1. Introducere în bacteriologie 2. ClasificareaAtaxonomia bacteriilor: nomenclatura, clasificarea pe baza caracteristicilor fenotipice şi genotipice 3. Structura bacteriei 4. Caracteristici comparative între celulele procariote şi eucariote 5. ,orfologie bacteriană
. Forma şi dispunerea bacteriilor
7. Coloraţii uzuale şi speciale folosite în bacteriologie 8. Creşterea şi nutriţia bacteriană: necesităţi nutritive, factorii ce influenţează creştereaE medii de culturăE creşterea bacteriană şi caracterele de cultură
.. ,etabolismul bacterian: fermentaţia şi respiraţia
1/. Genetica bacteriană: organizare, structuri genetice, roluri, variabilitatea geneticăE bacteriofagul
11. Efectul factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor 12. Sterilizarea şi dezinfecţia - definireE factorii care influenţează distrugerea microorganismelor 13. ,etode de sterilizare, tipuri, aplicaţii, metode de control al eficienţei 14. Dezinfectanti şi antiseptice, aplicaţii, metode de control al eficienţei 15. Antibiotice şi chimoterapice: utilizări, mecanisme de acţiune 1 . ,ecanismele de rezistenţă la antimicrobiene
17. Interacţiunea gazdă-parazit
18. Caracteristicile florei endogene
1.. Compoziţia florei microbiene în diverse localizări
2/. 1olul florei microbiene în patogeneza şi apărarea împotriva bolilor infecţioase
21. Patogeneza procesului infecţios 22. Factori bacterieni ai patogenezei şi virulenţei (definire, rezistenţa la fagocitoză, structuri de suprafaţă implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime şi toxine) 23. Factorii de rezistenţă ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanţe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamaţia, răspunsul imun) 24. ,ecanismele prin care bacteriile depăşesc mecanismele de apărare ale gazdei 25. Căi de transmitere a microorganismelor patogene
Tematica activităLil.r practice
1. 1ecoltarea şi procesarea probelor biologice a. Principii de baza ale recoltării b. Transportul şi conservarea c. Calitatea probelor biologice d. Procesarea probelor biologice 2. Examenul microscopic a. 1ealizarea frotiurilor b. Coloraţii c. ,icroscopie d. Interpretarea frotiurilor - importanţa pentru diagnosticul microbiologic e. Controlul calităţii 3. Caracterele de cultură - utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelor a. Importanţa morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologic b. Caracteristici diferenţiale ale coloniilor c. Colonii cu caracteristici multiple d. Creşterea bacteriilor în medii lichide e. Controlul calităţii 4. Identificarea biochimică a bacteriilor a. Teste de fermentaţie b. Utilizarea aminoacizilor c. Teste diverse d. Utilizarea mediilor multitest e. Utilizarea testelor rapide f. Utilizarea sistemelor automate de identificare g. Controlul calităţii 5. Testarea sensibilităţii bacteriilor la antimicrobiene a. Alegerea agenţilor antimicrobieni pentru testare b. ,etode clasice de testare a sensibilităţii bacteriilor la antimicrobiene c. ,etode automate de testare a sensibilităţii bacteriilor la antimicrobiene d. Interpretarea rezultatelor testărilor e. Detectarea principalelor mecanisme de rezistenţă f. Controlul calităţii
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască şi să înţeleagă principiile următoarelor elemente şi să se gFndească cum ar putea fi aplicate în clinică şi în laborator:
1. Baza ştiinţifică a microbiologiei medicale a. structura microorganismelor, fiziologia şi genetica lor b. taxonomia microbiană, clasificarea şi metodele de tipare c. mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecţie) d. patogenitatea microorganismelor e. agenţi antimicrobieni, modul lor de acţiune şi mecanisme de rezistenţă faţă de aceştia 2. ,icroscopie a. să înţeleagă principiile microscopiei optice, cu cFmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescenţă şi al microscopiei electronice şi să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu cFmp întunecat şi cu contrast de fază b. să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranţilor fluorescenţi c. să cunoască cum trebuie să arate un frotiu şi să poată recunoaşte artefactele şi posibila lor origine 3. Caracterele de cultură şi biochimice utilizate pentru stabilirea diagnosticului microbiologic a. Alegerea şi utilizarea mediilor de cultură b. ,etodele de însămFnţare a mediilor de cultură şi incubarea c. Identificarea tipurilor de culturiAcolonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturale d. Interpretarea principalelor teste biochimice e. Principiile funcţionării şi interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare 4. Testarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice a. Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilităţii pentru principalele categorii de bacterii b. 1ealizarea şi interpretarea antibiogramei difuzimetrice c. Interpretarea rezultatelor din sistemele automate d. Determinarea şi interpretarea C,I e. 1ecunoaşterea principalelor fenotipuri de rezistenţă 5. Siguranţa în laborator Înaintea oricărei activităţi practice în laborator, rezidenţii trebuie instruiţi în privinţa cerinţelor minime de siguranţă incluzFnd echiparea corespunzătoare şi igiena în laborator. 1ezidenţilor trebuie să li se furnizeze instrucţiuni şi asupra mFnuirii şi eliminării probelorAmaterialelor contaminate (ex. ansele de unică folosinţă, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilorA stropirii La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să cunoască: a. procedurile locale pentru transportul în siguranţă al prelevatelor clinice sau a culturilor şi deasemenea, regulile naţionale şi internaţionale cu privire la ambalarea şi transportul materialelor de acest fel. b. cerinţele curente şi recomandările asupra biosiguranţei în laboratoarele de microbiologie. c. principiile şi modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II şi III şi procedurile pentru utilizarea în siguranţă a acestora, decontaminarea şi monitorizarea circulaţiei aerului.
. Sterilizare şi Dezinfecţie
a. La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să înţeleagă principiile şi utilizările procedurilor de sterilizare şi dezinfecţie pentru pregătirea mediilor de cultură şi a instrumentelor şi pentru îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor contaminate. b. 1ezidenţii trebuie să fie familiarizaţi cu metodele de monitorizare a sterilizării şi dezinfecţiei şi să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare şi dezinfecţie în laborator, în spital sau în comunitate.
I. MO,ULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ - luni
Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 120 .re Tematica cursuril.r
1. Aplicaţii ale biologei moleculare în domeniul bolilor infecţioase f. ,aterialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului g. Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului h. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale i. Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale 2. Tehnici de analiză a acizilor nucleici a. Extracţia ADN-ului b. Extracţia A1N-ului c. Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului d. 1eacţia de amplificare a ADN-ului (PC1, "polImerase chain reactionN). Cariante ale PC1, avantaje şi dezavantaje. Utilitatea clinică a metodelor moleculare în diagnosticul bolilor infecţioase şi monitorizarea terapiei antimicrobiene e. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Cariante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarraIN f. Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (1FLPE "restriction fragment length polImorphismN) g. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă h. Secvenţierea ADN-ului prin diferite metode i. Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a A1N mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analIsis of gene expression"), tehnologia "microarraIN 3. Tehnici de analiză a proteinelor
a. Purificarea proteinelor b. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică c. Cromatografia proteinelor d. Identificarea proteinelor prin spectrometrie de masă
Tematica activităLil.r practice
1. ,etode de extracţie manuală a ADN- ului din diferite probe clinice 2. ,etode de extracţie automată a ADN-ului din diferite probe clinice 3. ,etode de extracţie a A1N-ului din diferite probe clinice 4. Tehnica end point PC1 5. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză
. Tehnica reverse transcription PC1
7. Tehnica hibridizării 8. Tehnica real time PC1
.. Tehnica de secvenţiere
La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să îndeplinească următ.arele .biectiveE
1. Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli infecţioase 2. Înţelegerea principiilor legate de structura şi organizarea laboratoarelor de biologie moleculară 3. Cunoaşterea condiţiilor de prelevareAprelucrare a probelor biologice în condiţii de biosiguranţă şi asigurarea calităţii rezultatelor 4. Cunoaşterea principalelor metode de extracţie a acizilor nucleici din diverse produse patologice 5. Cunoaşterea principalelor tehnici de amplificare a acizilor nucleici (PC1, 1eal time PC1, multiplex PC1 etc) şi de analiză a produşilor de amplificare
. Înţelegerea şi interpretarea rezultatelor, inclusiv a situaţiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului şi evoluţiei unor boli infecţioase
7. Însuşirea aspectelor teoretice şi practice legate de tehnologiile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară)
I.4 MO,ULUL IMUNOLOGIE A luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii - 120 .re Tematica cursuril.r 1. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar a. 2rganele limfoide: anatomie şi funcţie b. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei 2. ,ecanismele imunologice a. Imunitatea înnăscută şi dobFndită b. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia c. Antigenele - structură, clasificare, procesare şi prezentare d. Alergenele - structură, epitopi e. Imunogenetica f. Imunitatea mediată prin celulele T - Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului - CitoPinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T - 1ăspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante g. Imunitatea mediată prin celule B - Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului - Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor - Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral - Ig,, IgG, IgA, structura şi funcţii - Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin Ig,, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă - IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori - 1eacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă - Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance h. Alte mecanisme imunologice, care implică: - Celulele "natural Piller" - Celulele Piller activate de limfoPine - Bazofile activate i. Polimorfismul genetic. ,emoria imunologică 3. ,odularea răspunsului imun a. CitoPine, chemoPine, molecule de adeziune şi factori de creştere b. Inflamaţia şi modularea ei - ,ediatori - preformaţi şi neoformaţi - Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele) - ,astocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF - Eozinofilele - structură, activare, mediatori 4. Imunitatea mucoaselor a. Non-imunologică b. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing" 5. 1eacţii de hipersensibilitate a. 1eacţii de hipersensibilitate de tip I b. 1eacţii de hipersensibilitate de tip II c. 1eacţii de hipersensibilitate de tip III d. 1eacţii de hipersensibilitate de tip IC Tematica activităţil.r practice 1. 1eacţii antigen-anticorp - principiile testelor imunologice a. 1eacţii de precipitare b. 1eacţii de aglutinare c. 1eacţii de neutralizare d. 1eacţii imuno-enzimatice e. Alte reacţii cu componente marcate f. 1ezultate fals pozitive şi fals negative 2. Teste pentru detectarea directă a antigenelor 3. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice 4. ,ăsurarea proteinelor de fază acută 5. Detectarea marPerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe . Citometrie în flux La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să fie capabil E 1. să cunoască morfologia şi modul de functionare al organelor şi celulelelor sistemului imun, mecanismele imunologice implicate în răspunsul imun mediat umoral şi celular şi modularea răspunsului imun 3. să cunoască principiile testelor imunologice şi reacţiile antigen-anticorp care stau la baza acestora 4. să descrie baza ştiinţifică şi interpretarea clinică a rezultatelor principalelor metode de testare serologică (ex. aglutinare, precipitare, seroneutralizare, EIA etc.) 5. să efectueze testele serologice de bază . să aprecieze statusul bolii infectioase pe baza interpretării rezultatelor testelor serologice I.5 MO,ULUL BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - 9 luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii - 60 .re Tematica cursuril.r 1. Genul Staphylococcus - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene 2. Genurile Streptococcus, Enterococcus şi alţi coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene 3. Bacili Gram-pozitivi aerobi - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene Bacili nesporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium Bacili nesporulaţi catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella Bacili sporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Bacillus 4. Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene 5. Cocobacili Gram-negativi cu creştere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene . Enterobacteriaceae - caractere generale, clasificare, structură antigenică şi virulenţă, semnificaţie clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli Alte genuri ale familiei Enterobacteriaceae 7. Genurile Vibrio, Aeromonas, Plesiomonas, Campylobacter şi Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene 8. Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene .. Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneza, semnificaţie clinică, recoltarea şi transportul probelor biologice, cultivarea şi identificarea bacteriilor anaerobe, testarea sensibilităţii la antibiotice - Bacili Gram-pozitivi sporulati - Genul Clostridium - Bacili Gram-pozitivi nesporulati - Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium, - Bacili Gram-negativi - Bacteroides, Prevotella, şi altele - Coci - Peptostreptococcus, Anaerococcus, Veillonela 1/. Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice 11. Genurile Chlamydia şi Rickettsia - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice 12. Genurile Mycoplasma şi Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice 13. Mycobacterium tuberculosis şi alte mIcobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antibiotice 14. Biofilmul 15. Agenţi microbieni utilizaţi în scop bioterorist Tematica activităLil.r practice 1. Diagnosticul de laborator al bolilor infecţioase a. Infecţiile tractului respirator superior b. Infecţiile tractului respirator inferior c. Infecţiile pielii, mucoaselor şi ale tesuturilor moi d. Infecţiile tractului gastrointestinal e. Infecţiile sistemului nervos central f. Bacteriemia şi sepsisul g. Infecţiile tractului urinar h. Infecţiile tractului genital şi bolile cu transmitere sexuală i. Infecţiile oculare j. Infecţiile la categorii de pacienţi la risc: neoplazici, HIC pozitivi, arşi, transplantaţi, postsplenectomie, diabetici 2. Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) - indicaţii, metode La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie E 1. ,Fnuirea prelevatelor clinice a) să cunoască pentru fiecare tip de prelevat clinic metodele optime pentru recoltarea, transportul (inclusiv mediile de transport), păstrarea, recepţionarea, identificarea şi documentarea fiecăruia, inclusiv cerinţele pentru prelevate clinice cu risc înalt de infectare. 1ezidentul trebuie să capete un sens al continuităţii începFnd cu identificarea prelevatului clinic de la recoltare, trecFnd prin cultivare şi testări ulterioare pFnă la elaborarea unui raport final. El trebuie să cunoască punctele critice în procesul de procesare al probei în care acesta poate să eşueze şi să fie capabil să minimizeze acest risc. b) să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgenţă în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului şi comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul). c) să poată lua o decizie referitoare la testarea sau procesarea suplimentară a unui prelevat d) să cunoască existenţa laboratoarelor de referinţă şi cum poate să le utilizeze 2. ,icroscopie a) să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranţilor fluorescenţi b) să cunoască cum trebuie să arate un frotiu şi să poată recunoaşte artefactele şi posibila lor origine c) să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic 3. ,etode de cultivare a) să deţină noţiunile de bază asupra diversităţii metabolismului bacterian b) să cunoască un număr cFt mai mare de medii de cultură selective, de îmbogăţire şi cromogene disponibile pentru uz general şi special şi să fie capabil să aleagă mediile relevante de uz curent în laboratoarele de microbiologie medicală c) să cunoască cerinţele nutritive ale creşterii bacteriene, inclusiv atmosfera şi temperaturile optime şi să aibă cunoştinţe asupra cineticii creşterii bacteriene atFt pe medii solide cFt şi în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme şi situaţii clinice în care detectarea creşterii bacteriene necesită incubare prelungită d) să capete noţiuni de bază referitoare la prepararea mediilor uzuale de cultură şi să înţeleagă controlul de calitate intern al acestor proceduri e) să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potenţialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe 4. Prelucrarea suplimentară a culturilor a) să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obişnuiţi, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) şi truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc b) să înţeleagă principiile mediilor pentru identificare (cromogene) şi să le poată utiliza în consecinţă c) să înţeleagă principiile identificării în sistem automat 5. Testarea sensibilităţii la antibiotice a) să cunoască existenţa laboratoarelor de referinţă pentru identificări amănunţite cum ar fi serotiparea şi toate celelalte scheme de tipare atFt fenotipică cFt şi genotipică b) să poată determina sensibilitatea la antibiotice a unui izolat utilizFnd tehnici uzuale ca antibiograma difuzimetrică şi să cunoască principiile testării în sistemul automat c) să poată efectua şi interpreta testele C,I şi C,B d) să poată efectua testări ale sensibilităţii la antibiotice (tehnici manuale sau automate) e) să cunoască relaţia dintre rezultatul antibiogramei şi efectele terapeutice şi toxice asupra unui pacient şi să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecinţă . Tehnologii emergente a) să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PC1) şi pe anticorpi monoclonali b) să cunoască metodele automate şi rapide disponibile microbiologiei medicale c) să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de costAeficienţă şi impactul introducerii acestora asupra echipei şi modului de lucru în laborator 7. Tehnologia informaţiei a) să aibă cunoştinte de bază în tehnologia informaţiei şi în particular în utilizarea datelor de pe calculatorE trebuie să poată evalua avantajele şi dezavantajele unor astfel de sisteme şi informaţii de baza cu privire la necesitatea protecţiei datelor b) să cunoască tehnologiile disponibile pentru diseminarea rezultatelor I.6 MO,ULUL PARAZITOLOGIE - 2 luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 60 .re Tematica cursuril.r 1. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă a. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, crIptosporidioza, isosporoza, blastocIstoza, microsporidii b. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza, sparganoza, cenuroza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, ancIlostomioza şi infecţia cu Necator americanus, anIsaPiaza) Tehnici de diagn.sticE 1. Examenul coproparazitologic direct între lamă şi lamelă, în ser fiziologic şi Lugol 2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Oillis, Tellemann - Langeron, Vato - ,iura 3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, coloraţia Ziehl - Neelsen modif. Hendricson 4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacţia de imunofluorescenţă cu anticorpi monoclonali marcaţi 2. Examenul parazitologic al sFngelui a. Diagnosticul hematologic al malariei b. Diagnosticul hematologic al babesiozei c. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor d. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice Tehnici de diagn.sticE 1. Tehnica frotiului 2. Tehnica picăturii groase 3. Tehnica miliporAnuceopor 3. Examenul parazitologic al sputei şi al secreţiei laringo - traheale: a. Diagnosticul paragonimiazei b. Sindromul Loeffler Tehnici de diagn.sticE 1. Coloraţia Giemsa 2. Coloraţia cu albastru de toluidină 3. Coloratia Grocott 4. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare 5. Examen parazitologic al sputei 4. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată şi viscerală) : a. Diagnosticul leishmaniozei cutanate şi viscerale b. Diagnosticul cisticercozeiAcenurozei c. Diagnosticul hidatidozei d. Diagnosticul trichinelozei e. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice şi limfatice f. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans visceralăN g. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanatăN h. ,iaze cutanateAcavitare Tehnici de diagn.sticE 1. Coloraţia Giemsa 2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN 3. Teste serologice imonoenzimatice 5. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii: a. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale b. Boala Chagas Tehnici de diagn.sticE 1. Izolarea parazitului din produsele patologice (sange, LC1) 2. Teste serologice imunoenzimatice şi imunoflorescenţă indirectă, western blot, 3. Teste de tip PC1. 4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcaţi. 5. Lenodiagnostic . ,iagn.sticul parazit.zel.r implicate în pat.l.gia tractului ur.genitalE a. Diagnosticul trichomonozei urogenitale b. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium Tehnici de diagn.sticE 1. Examenul secreţiei vaginale 2. Examenul secreţiei uretrale 3. Examenul secreţiei prostatice 4. Examenul sedimentului urinar 5. Tehnici de cultivare 7. Diagnosticul afecţiunilor SNC: a. Diagnosticul toxoplasmozei cerebrale b. Afecţiuni SNC produse de amoebele libere potenţial patogene aparţinFnd genurilor Naegleria şi Acanthamoeba Tehnici de diagn.sticE 1. Tehnici de izolare a amoebelor. 2. Tennici de cultivare a amoebelor. 3. PC1 4. Examinarea L.C.1. ului. 8. Parazitoze la gazda imunodeprimată a. CrIptosporidiazaAIsosporozaA,icrosporidiaza b. Toxoplasmoza c. Leishmanioza viscerală d. Acanthamoebiaza e. Himenolepidoza f. StrongIloidoza .. Eozinofilia şi infecţiile parazitare 1/. Ectoparaziţi a. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes b. Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptes c. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus capitis, corporis şi Ptirius d. 2rdinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopis e. 2rdinul Hemiptera f. 2rdinul Diptera: Culicidae La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască E 1. metodologia diagnosticului de bază în parazitologie 2. interpretarea rezultatelor, atFt în scop clinic cFt şi de control al infecţiilor 3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate I.7 MO,ULUL MICOLOGIE - 1 lună Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii - 40 .re Tematica cursuril.r 1. Fungi de importanţă medicală - caractere generale 2. Taxonomie 3. Principalii fungi implicaţi în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis 4. Alţi agenţi ai micozelor cutanate: Genurile Tricophyton, Microsporum, Epidermophyton 5. Alţi agenţi ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides Tematica activităLil.r practice 1. Prelevarea, manipularea şi transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sFnge, LC1, exudate şi secreţii, aspirat traheobronşic, urină 2. Coloraţii, examen microscopic 3. ,etode de izolare 4. Identificarea fungilor (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice şi metabolice) 5. Testarea sensibilităţii la antifungice La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ascăE 1. metodologia diagnosticului de baza în micologie 2. interpretarea rezultatelor, atat în scop clinic cFt şi de control al infecţiilor 3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate I.8 MO,ULUL VIRUSOLOGIE - luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii - 120 .re Tematica cursuril.r Virus.l.gie generală 1. Structura virusuril.r. Taxonomie viralăE principalele familii de interes medical. 2. Ciclul replicativ viral . Stategia replicării virusurilor cu genom: ADNdsE A1Nss cu polaritate negativă şi A1Nss cu polaritate pozitivă. . Imunitatea în vir.ze : 1ăspunsul imun nespecific şi specific. Efectorii imunităţii naturale. Interferoni: mecanisme de acţiune şi efecte biologice. Celule NV. Efectorii imunităţii dobFndite. 1olul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. 1ăspunsul imun celularE 1olul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun. 4. Pat.genia infecţiei virale. Infecţii acute. Infecţii persistente. 5. Vaccinuri antivirale. ,odalităţi de obţinere. Avantaje şi dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obţinere a vaccinurilor 6. Principalele sindr.ame de eti.l.gie virală . Infecţii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecţii virale cu transmitere sexuală. Infecţii virale cu transmitere materno-fetală. T21CH. Infecţii virale cutanate, Infecţii oculare. ,iocardite, vasculite de etiologie virală. Zoonoze. Noţiuni de epidemiologie a virozelor. Coinfecţii bacterii-virusuri şi virusuri-virusuri. Evoluţia virusurilor. 7. Terapie antivirală . 1ezistenţa la antivirale. Virus.l.gie specială 1. Pic.rnaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Caccinuri anti polio. Diferenţe tulpini sălbatice - tulpini atenuate- tulpini derivate din vaccin. 2. Gastr.enterite virale. Agenţi etiologici: Caliciviridae. Re.viridae. . Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenţie - vaccinare antirotavirusuri. . Arb.virusuri. Clavi; T.ga şi BunRaviridae . Clasificare agenţi etiologici. Structură, 1eplicarea virusurilor cu genom A1Nds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie şi tratament. Epidemia de meningoencefalită Oest Nile din 1omFnia. 4. Rhabd.viridae . Structură, particularităţi replicative, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică 5. Orth.mix.viridae. Structură şi particularităţi replicative. Cariabilitatea virusurilor gripale. Shift şi drift antigenic - tulpini pandemice şi tulpini epidemice. Caccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Caccinuri antigripale. 6. ParamRx.viridae. Clasificare. Structură, particularităţi replicative. Principii de diagnostic, sindroame clinice. Cirusul respirator sinciţial. Tratament şi profilaxie - palivizumab, tentative de vaccinare. Cirusuri paragripale. Cirusul urlian. Cirusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). ,etode de profilaxie - vaccinul 121. Noi paramixovirusuri cu potenţial neurotrop: C. Nipah. C. Hendra. 7. Retr.viridae . Clasificare. Structură, particularităţi replicative ale retrovirusurilor. 2ncovirinae. 2ncovirusuri rapid vs lent oncogene. 8. Virusul imun.deficientei umane d.banditeAHIV . Structură. Particularităţi în replicarea HIC. Celule ţintă - 1eceptori şi coreceptori. Factori virali şi celulari ce influenţează replicarea. Căi de transmitere şi grupe de risc. Patogenie. Evoluţia şi monitorizarea infecţiei HICASIDA. Tratamentul antiretroviral. ,ecanismul de acţiune al antiretroviralelor. Inhibitori ai reverstranscriptazeiE inhibitori ai proteazei viraleE Inhibitori ai adsorbţiei (antagonişti de coreceptori CC15) şi ai fuziunii. Inhibitori ai integrazei virale. Politerapia divergentă de înaltă eficienţăE ,ecanisme ale rezistenţei la antiretrovirale. Prevenţia transmiterii materno-fetale. ,odalităţi de profilaxie preexpunere. Cindecare funcţională a infecţiei HIC. 9. Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. CHA şi CHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, ,etode de profilaxie - vaccinarea anti CHA. Tentative de vaccinare anti CHE 10. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală .CHB, CHD, CHC. Structură, particularităţi replicative, patogenie, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. ,etode de profilaxie şi tratament - vaccinare anti CHB. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Principalele mecanisme implicate în cronicizare. Tratament în hepatita B cronica. Tratament în hepatita C cronică: medicamente cu acţiune directă antivirală (inhibitori de protează NS3ANS4AE inhibitori ai polimerazei virale NS5B, inhibitori NS5a). ,arPeri pentru monitorizarea virusologică a evoluţiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Carcinomul hepatic primitiv. 11. Herpesviridae . Alfaherpesvirinae: Cirusurile HSC 1 şi 2, CZC,. Betaherpesvirinae: C,CE HHC . HHC7. Gamaherpesvirinae: EBC, Cirusul herpetic uman 8. Particularităţi ale ciclului replicativ viral. ,ecanisme implicate în latenţă. Infecţii congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri- mecanism de acţiune. Caccinarea anti virus varicelo-zosterian. 12. Pap.vaviridae . Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecţia litică versus infecţia persistentă. Genotipuri cu risc oncogen înalt. Implicarea HPC în carcinomul de col uterin şi în alte cancere din sfera genitală şi orofaringiană. Posibilităţi de vaccinare în cancere de etiologie virală. 1 . Aden.viridae . Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic. 14. Parv.viridae. Clasificare. Structură. Particularităţi replicative ale virusurilor cu genom ADNds. Sindroame clinice, principii de diagnostic 15. P.xviridae . Cirusl variolic, Cirusul vaccinia. ,onPeIpox. 1eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Cirusuri cu potenţial bioterorist. Diagnostic şi prevenţie. 16. Virusuri emergente . FilovirusuriECirusurile Ebola şi ,arburg, Arenaviridae. Arbovirusuri emergente: ZiPa, ChiPungunIa. Noi coronavirusuri umane: SA1S CoCA ,E1S CoC. Bornavirusuri neurotrope. 17. Virusuri şi cancere . 2ncogene şi antioncogene. Celule transformate viral. 2ncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). 2ncogeneza cu virusuri A1N (retrovirusuri oncogene). Vect.ri virali . Aplicaţii în oncoliza virală şi terapie genică Tematica activităţil.r practice 1. Principii generale de diagn.stic virus.l.gic . Alg.ritmul .peraţiil.r implicate în diagn.sticul virus.l.gic : Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării şi identificării virusurilorE Izolare pe ou de găină embrionat şi pe animal de laborator. Dotarea şi întreţinerea laboratorului de culturi de celule. Siguranţa activităţii în laborator. Tehnicile de decontaminare şi sterilizare. Întreţinerea şi controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calităţii. Standardizare şi acreditare. Cunoştinţe necesare unui management corect al datelor. 2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Prepararea şi controlul mediilor de cultură. ,etode de obţinere a culturilor celulare primare şi a liniilor celulare. Protocol de obţinere a unei culturi celulare. Cariante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, mIcoplasme, chlamIdii etc). Aplicaţii practice în diagnosticul virusologicE producţia de vaccinuri viraleE producţia de anticorpi monoclonali. . Iz.larea virusuril.r pe culturi celulare . Principalale tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivităţii virale. Identificare virală - 1eacţia de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare şi evidenţă (trasabilitate). 2rganizarea unei colecţii de tulpini virale. 4. ,iagn.sticul ser.l.gic în vir.ze (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. 1eacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. Cirusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Aplicaţii în diagnosticul infecţiei cu ortho şi paramixoviridae. Seroneutralizarea. Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiţie, de captură. Oestern Blot. 1IBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 5. Evidenţierea gen.mului viral. ,od de funcţionare şi întreţinere a aparaturii. Prepararea reagenţilor. 1ecoltarea probelor. IzolareApurificare A1NAADN. 1eacţia de hibridizare genică. PC1 şi 1T-PC1. 1eal time PC1. Electroforeză. Evidenţierea ampliconilor. ,etode de genotipare. Secvenţiere şi analiza filogenetică 6. ,iagn.stic virus.l.gic în infecţii respirat.rii . Agenţi etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sinciţial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemiiApandemii. Izolarea agentului viral. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic- 1eacţii imunofluorescentă directăAindirectă. Evidenţierea genomului viral. Serologie. 7. ,iagn.sticul de lab.rat.r al gastr.enteritel.r acute virale . Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. 1ecoltarea produselor patologice. 1eacţii imunoenzimatice.. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral 8. ,iagn.sticul de lab.rat.r al vir.zel.r cutanate şi infecţii.r virale .culare . Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSC 1, HSC 2, varicela zoster, C,C, Epstein Barr)E adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescenţa. Serologie. Evidenţierea genomului viral. 9. ,iagn.sticul de lab.rat.r în neur.vir.ze. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. PolioE v. CoxsacPieE v. ECH2)E v. urlianE v. rujeoleiE v. herpeticeE v. rabic, arbovirusuri. ,etode de izolare virală. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacţia de virus-neutralizare. Tabla de şah. Serologie. Evidenţierea acizilor nucleici virali. 10. ,iagn.sticul de lab.rat.r al b.lil.r cu transmitere sexuală de eti.l.gie virală. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţăAEIA. Evidenţierea acizilor nucleici virali şi genotipare pentru evidenţierea genotipurilor HPC cu risc oncogen crescut. 11. ,iagn.sticul de lab.rat.r în infecţiile virale c.ngenitale şi perinatale. Agenţi etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSC2, alte virusuri cu potential teratogen- ZIVC). Detecţia antigenelor virale (herpes simplex, C,C) prin imunofluorescenţă. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral. 12. ,iagn.sticul de lab.rat.r al hepatitel.r virale acute . Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral-tehnici calitative 1 . ,iagn.sticul de lab.rat.r al hepatitel.r virale cr.nice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecţia cronică CHB. ,etode de evidenţiere a AgHBs, ,arPeri ai infectivităţii CHBE Diagnosticul Coinfecţiei- Suprainfecţiei CHBACHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecţia cronică CHC. Genotipare. ,arPeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic. 14. ,iagn.sticul de lab.rat.r al infecţiei cu virusul imun.deficienţei umane d.bFndite (HIV) Algoritm de diagnostic în infecţia HIC. Tehnici de detecţie a virusului şi a produselor virale. Detecţia infecţiei în timpul ferestrei serologiceE Detecţia infecţiei la nou născuţii din mame seropozitive. ,arPeri predictivi ai evoluţiei infecţiei HIC. Determinarea încărcării virale şi monitorizarea tratamentului antiretroviral. Genotipare. Determinarea rezistenţei la antivirale. 15. Alg.ritm de diagn.stic în epidemii cu eti.l.gie virală iniţial necun.scută . Agenţi etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare şi evidenţăE Alegerea unei direcţii de diagnostic. Izolare şi identificare virală. La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască E 1. metodologia diagnosticului de bază şi screening-ul în virusologie 2. interpretarea rezultatelor, atFt în scop clinic cFt şi de control al infecţiilor 3. intervenţii în legătură cu sănătatea lucrătorilor din domeniu, sarcina, transplant şi imunizare 4. cFnd să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologie I.9 MO,ULUL HEMATOLOGIE A 1,5 luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 60 .re Tematica cursuril.r 1. Hematopoeza - generalităţi - celula stem 2. Structura măduvei osoase - (noţiuni de embriologie) 3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) . Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 7. Seria limfatică: organe limfatice centraleE populaţii limfocitare (funcţia imunăE citochimiaE genetica) 8. Algoritmul unei anemiiE clasificăriE anemii hipocrome. .. ,etabolismul Fe. ,etabolismul acidului folic şi vitamina B12. 1/. Anemii macrocitare şi megaloblastice: schema de investigaţii în laborator 11. Anemii hemolitice. - generalităţi - clasificare - schema de investigaţii în laborator 12. Hemostaza (generalităţi). 13. Exploatarea unui sindrom hemoragipar 14. Coagulare intravasculară diseminată. 15. Boala tromboembolică şi fibrinoliza. Tematica activităţil.r practice 1. 1ecoltare 2. Colonare 3. C.S.H.E Hematocrit 4. Indici eritrocitari 5. 1eticulocite . Citochimie - F.A.L.E P.A.S.E SideroblaştiE peroxidaze 7. Test Coombs 8. Examinare frotiu sFnge periferic .. Examinare frotiu medular 1/. Determinări F.A.N, Celule lupice 11. Determinări complement seric, proteina C reactiva. 12. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici 14. Grupe sanguine şi 1H 15. Electroforeza - imunoelectroforeza La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască te.retic si practic aplicatiile de baza ale n.tiunil.r parcurse in cadrul m.dulului pentru diagn.sticul si m.nit.rizarea b.lil.r infecti.aseE Informatii de bază privind morfologia si numararea celulelor din sange prin microscopie si cu echipamente automate, colorarea si examinarea frotiurilor periferice de sFnge Determinarea si interpretarea C.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinari citochimice Identificarea grupelor de sFnge si semnificatia clinică a acestora Informatii si tehnici de bază privind investigarea si monitorizarea diferitelor forme de anemie Informatii si tehnici de bază privind coagularea si interpretarea rezultalor testelor de coagulare Imunohematologie - informatii si tehnici de bază I.10 MO,ULUL BIOCHIMIE - 1,5 luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 60 de .re Tematica cursuril.r 1. ,etabolismul proteic a. Peptide biologic active. b. Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor). c. Biosinteza proteică - Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon - Biosinteza ureei 2. Enzime a. Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime. b. Noţiuni de cinetică enzimatică. 3. ,etabolismul glucidic a. Glicoliza b. Gluconeogeneza c. Ciclul acizilor carboxilici 4. ,etabolismul lipidic a. Biosinteza acizilor graşi b. Degradarea acizilor graşi c. Formarea corpilor cetoniciE acetoacetatul ca sursă de energie d. Biosinteza colesterolului e. Acizii biliari f. Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare). 5. Apa şi electroliţi . ,odificări biochimice în: a. Patologia renală b. Patologia hepatică c. Patologia cardiacă şi vasculară d. ,aladii metabolice şi endocrine Tematica activităLil.r practice 1. Examenul de urină a. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari b. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază c. Examenul microscopic al sedimentului urinar 2. Examenul biochimic al sFngelui a. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu b. Electroforeza proteinelor - metode E variaţii fiziopatologice c. Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubinaE variaţii fiziopatologice d. Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicatăE interpretarea rezultatelor e. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozareE variaţii fiziopatologice f. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozareE variaţii fiziopatologice g. Enzimele serice: variaţii fiziopatologice - transaminazele (TGP, TG2) - creatinPinaza (CV), izoenzime - lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime - fosfataza acidă şi alcalină - gamma glutamil transpeptidaza (GGT) - amilazaE - lipaza. 3. Examenul biochimic al L.C.1.: variaţii fiziopatologice La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să cun.ască te.retic si practic aplicatiile de baza ale n.tiunil.r parcurse in cadrul m.dulului pentru diagn.sticul si m.nit.rizarea b.lil.r infecti.ase I.11 MO,ULUL BOLI INCECŢIOASE - luni Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 120 de .re Tematica cursuril.r 1. Noţiuni de bază privind infecţiile: infecţie şi colonizareE asociată asistenţei medicale sau comunitarăE endogenă sau exogenă 2. Antibiotice, antivirale, antifungice 3. Principiile utilizării antibioticelor în profilaxie şi în terapie 4. Limitarea rezistenţei microbiene - intervenţii eficiente 5. Urgenţe în bolile infecţioase: sepsis şi şoc septic 4. Infecţii respiratorii: IAC1S, bronşite acute, pneumonii, supuraţii pulmonare 5. Infecţii ale SNC (meningite, abcese cerebrale, encefalite) . Infecţii intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate 7. Infecţii urinare: cistite, pielonefrite, abcesul (peri)renal, prostatite 8. Infecţii genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină .. Infecţii osteoarticulare: osteomielita, spondilodiscita, artrite 1/. Infecţii 21L: angine, sinuzite, otite, laringite 11. Infecţia HIC şi infecţii oportuniste 12. Hepatite virale acute şi cronice 13. Infecţii ale părţilor moi: supurative şi nesupurative 14. Infecţii postoperatoriiE infecţii pe corp străin implantat 15. Infecţii la gravide, inclusiv cele cu transmitere materno-fetală 1 . Infecţii la imunodeprimaţi 17. Febre eruptive 18. Tuberculoza Tematica activităLil.r practice 1. stagiu în unitate de primiri urgenţe - patologii frecvente, atitudine iniţială diagnostică (de preferat cu subrotaţii în UPU din spitale generale şi de spital Boli Infecţioase) 2. stagiu de ambulatoriu şi medicina de familie: monitorizare infecţii cronice - HIC, HCB, HCCE infecţii cu transmitere sexualăE tuberculoză 3. stagiu de îngrijiri spitaliceşti: - evaluare clinică a pacienţilor, demers diagnostic, conduită terapeutică şi profilaxie secundarăE cooperare în interpretarea datelor de laboratorE se va desfăşura în secţii de Boli Infecţioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologieAoncologie - participarea la discuţiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni şi epidemiologi La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie să aibă c.mpetenLe în E 1. Experienţă clinică a) să fi cFştigat experienţă în relaţia cu colegii clinicieni prin participarea la vizitele din secţii şi participarea în activităţi clinice de colaborare . În particular, o legătură strFnsă cu unităţile de urgenţă şi unităţi specializate (ex. hematologie, pediatrie, transplant, etc.) acolo unde este cazul b) să fi cFştigat experienţă în relaţia cu medicul de familie c) să fi participat la serviciul de gardă (inclusiv la sfFrşit de săptămFnă) alături de un un specialist de boli infecţioase d) să fi participat la întruniri de educaţie postuniversitară, inclusiv prezentări de caz şi vizitele clinice 2. Utilizarea antibioticelor La finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoştinţe despre: a. utilizarea empirică, ţintită şi profilactică a antibioticelor b. antibiotic stewardship c. semnificaţia clinică a prevenirii emergentei rezistentei la antibiotice d. supravegherea rezistenţei la antibiotice şi colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic I.12 MO,UL EPI,EMIOLOGIE - luni
Lecţii c.nferinţă/dem.nstraLii A 120 de .re Tematica cursuril.r
1. Epidemi.l.gia - definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare. 2. Pr.cesul epidemi.l.gic A factorii determinanţi şi factori secundari care contribuie la apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional, formele de manifestare 3. Supravegherea epidemi.l.gică 4. InvestigaLia epidemi.l.gică 5. Imun.pr.filaxia pasivă în bolile infecţioase - beneficiile, indicaţiile, limitele serurilor şi imunoglobulinelor
. Vaccin.prevenLia A rec.mandări generale Mi specifice privind vaccinările, indicatii, beneficii, riscuri, administrare, reacţii adverse postvaccinale, contraindicaţii şi precauţii, înregistrare şi raportare (vaccinări, reacţii adverse)
7. C.municarea în b.ala transmisibilă (comunicarea orală A scrisă între profesionişti, comunicarea cu presa) 8. ,ezinfecLie Mi sterilizare .. Prevenirea Mi c.ntr.lul infecLiil.r în rFndul pers.nalului medical : a. vaccinarea personalului medical b. atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sFnge şi fluide biologice c. gestionarea deşeurilor provenite din activitatea medicală
1/. InfecLiile as.ciate asistenLei medicale
a. IntroducereE Importanţa, date generaleE b. Criterii de definire, Definiţii de caz, ClasificareE c. ,ecanisme de transmitere a agenţilor patogeni în unităţile sanitareAprocesul epidemiologicE d. Controlul mediului de spital (autocontrol) e. Programul de supraveghere, prevenire şi limitare a IAA,
Tematica activităLil.r practice
1. Indicatori utilizaţi în programele de supraveghere şi control a bolilor (definiţii, reprezentare grafică, interpretare, utilitate) a. rate, rapoarte, proporţii b. alegerea metodei de reprezentare grafică 2. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciţii 3. Investigarea unei epidemii. Studiu de caz sub formă de exerciţii 4. Caccinoprevenţia - Programul Naţional de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicaţii practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate) 5. Legislaţia în activitatea de prevenire şi control a bolilor transmisibile (naţională, UE şi internaţională, inclusiv 1egulamentul Sanitar International, Activităţi specifice ale Sistemului de alertă rapidă. Studiu de caz sub formă de exerciţii:
. Comunicarea în boala transmisibilă - elaborarea şi susţinerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport
7. Proceduri de control a infecţiilor asociate asistenţei medicale a. precauţiuni standard, precauţii de izolare b. echipamentul de protecţie pentru personalul medical (tehnici de echipare şi dezechipare - exerciţii) c. elaborarea unei proceduriAprotocol de dezinfecţie 8. Investigarea unui focar de IAA, apărut în spital - Studiu de caz sub formă de exerciţii
.. Igiena mFinilor. Tehnicile de igiena mFinilor - exerciţii
1/. Elaborarea unui protocol pentru gestionarea deşeurilor provenite din activitatea medicală
La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie E
1. Să cunoască procesul epidemiologic (factori determinanţi, factori secundari care conduc la apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional) 2. Să cunoască tipurile de studii epidemiologice 3. Să înţeleagă rolul microbiologului în supravegherea epidemiologică şi să ştie să elaboreze un program de supraveghere pentru o boala transmisibilă 4. Să înţeleagă rolul microbiologului în investigaţia epidemiologică a unui cazAfocarAepidemie 5. Să cunoască legislaţia în activitatea de prevenire şi control a bolilor transmisibile (naţională, UE şi internaţională, inclusiv 1egulamentul Sanitar Internaţional, alerta rapidă).
. Să cunoască mecanismele de acţiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicaţiile şi limitele acestora, să ştie să alcătuiască un calendar de vaccinare şi recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc
7. Să poată oferi o opinie informată asupra vaccinării şi imunizării cu toate produsele disponibile în 1omFnia 8. Să cunoască măsurile de prevenire a infecţiilor la personalul medical (precauţiile standard şi cele adresate căii de transmitere, să ştie să stabilească tipul de precauţie care trebuie aplicată într-o situaţie concretă, să ştie tehnicile de igienă a mFinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sFnge sau produse din sFnge .. Controlul infecţiilor în spital şi în comunitate a) să fi fost implicat direct în controlul local al infecţiilor, incluzFnd focare epidemice şi managementul lor b) să fie familiarizat cu întrunirile echipei de control al infecţiilor c) să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecţiilor d) să fi lucrat strFns cu asistenta însărcinată cu controlul infecţiilor atFt în activităţile de zi cu zi cFt şi în educarea acelora implicaţi în probleme de control al infecţiilor e) să fi participat la vizitele în zone clinice şi non-clinice pentru recomandări în controlul infecţiilor. Acestea includ inspecţiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relaţii cu personalul cheie din staţia centrală de sterilizare, farmacie şi spălătorie f) să cunoască principiile screening-lui şi izolării pacientului şi modul lor de aplicare g) să cunoască orice document naţional relevant pentru controlul infecţiilor. Deasemenea, cunoaşterea recomandărilor de lucru (ex. ,1SA, CPE, C1E, C difficile ) h) să fi obţinut experienţă în controlul infecţiilor transmisibile i) să cunoască agenţii fizici şi chimici utilizaţi în controlul infecţiilor asociate îngrijirilor medicale
I.1 MO,ULUL IGIENĂ - 1,5 luni
LecLii c.nferinLă/dem.nstraLii - 60 de .re Tematica cursuril.r
1. Norme de igienă privind amenajarea şi funcţionarea unui spital: structura funcţională, amplasare spaţii, circuite funcţionaleE 1iscuri asociate nerespectării circuitelor funcţionale şi neasigurării spaţiilor adecvate profilului spitalului 2. Aprovizionarea cu apă potabilă a unui spital. ,etodologia de supraveghere şi controlul calităţii microbiologice a apei potabile. 3. Deşeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. 1iscuri epidemiologice în relaţie cu deşeurile rezultate din activitatea medicală. 4. Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. 1iscuri microbiologice asociate nerespectării condiţiilor igienice de evacuare. 5. Siguranţa alimentului. 1iscuri microbiologice asociate preparării şi distribuţiei hranei.
. Curăţenia şi dezinfecţia. ,etode de curăţenie şi dezinfecţie. Substanţe biocide. Evaluarea eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei. 1iscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curăţenie şi dezinfecţie.
7. Igiena mFinilor - măsură cheie în prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale. Programe de igiena mîinilor. 8. Combaterea vectorilor. ,etode de dezinsecţie şi deratizare. 1iscuri asociate prezenţei vectorilor.
Tematica activităLil.r practice
1. Cadrul legislativ naţional privind: - organizarea şi funcţionarea unui spitalE - curaţenia şi dezinfecţia - apa potabilă - deşeurile rezultate din activitatea medicală şi apele reziduale - siguranţa alimentului - riscuri microbiologice 2. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale în relaţie cu mediul spitalicesc: curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor destinate serviciilor medicale - curăţenia şi dezinfecţia blocului alimentar - managementul siguranţei alimentului - dezinsecţia şi deratizarea - gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală - igienizarea rezervorului de apă potabilă - monitorizarea complianţei cu igiena mFinilor - asigurarea circuitelor pentru pacienţi, alimente, deşeuri, lenjerie curatăAmurdară. 3. Evaluarea eficienţei măsurilor implementate pentru prevenirea infecţiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol) : - metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafeţe, aeromicrofloră, mFini - prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafeţe, mFini, echipament de protecţie personal - prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calităţii microbiologice 4. Elaborarea planului de management al siguranţei alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control
La finalul pregătirii din cadrul m.dulului, medicul rezident în micr.bi.l.gie medicală trebuie E
1. să cunoască componentele structurale şi funcţionale ale unui spital 2. să cunoască cerinţele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale şi a deşeurilor rezultate din activitatea medicală 3. să cunoască metodele de curăţenie şi dezinfecţie şi să evalueze eficienţa curăţeniei şi dezinfecţiei 4. să înţeleagă principiile siguranţei alimentului 5. să evalueze eficienţa programului de igiena mFinilor
. să cunoască cerinţele legale privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare
7. să ştie să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecţiile asociate îngrijirilor medicale 8. să ştie să elaboreze un plan de autocontrol pentru a evalua eficienţa măsurilor implementate
.. să ştie să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
I.14. MO,ULUL INCORMATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ ME,ICALĂ - 1 lună
LecLii c.nferinLă/dem.nstraLii - 40 de .re Tematica cursuril.r Mi activităLil.r practice
1. Calculatoare şi evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină. 2. Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unităţile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Colume de date, cataloage şi fişiere pe discuri. Administrarea cataloagelor şi fişierelor. 4. Noţiuni generale despre reţelele de calculatoare. Controlul reţelelor locale cu NetOare şi Oindows NT. 5. Aplicaţii de word processing. Aplicaţia Word . ,eniul aplicaţiei Word
. Aplicaţia Word . Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor
7. Aplicaţia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor şi machetelor 8. Aplicaţia Word . Formatarea la nivel de document, pagina şi paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...)
.. Servicii Internet (navigarea în Oorld Oide Oeb, E-mail, FTP). Aplicaţia Internet Explorer
1/. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Oeb
11. Educaţie computerizată. ,ultimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în ,EDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate 12. Foi de calcul şi aplicatii de calcul tabelar . Principalele operatii matematice şi statistice într-o foaie de calcul 13. Aplicaţia Excel. ,eniul aplicaţiei Excel 14. Aplicaţia Excel. Formatarea unei foi de calcul 15. Aplicaţia Excel . 1ealizarea de grafice şi diagrame
1 . 1ealizarea de lucrări ştiintifice medicale utilizand aplicaţia Excel
17. Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint 18. ,eniul aplicaţiei Powerpoint
1. . Aplicaţia PowerPoint . Crearea şi formatarea unei prezentări. 2/. Tabele şi baze de date . Structura unui tabel, cFmpuri şi înregistrări 21. Tipuri de date. Introducerea şi selectarea datelor. Introducerea şi selectarea datelor 22. Aplicaţiile Visual FoxPro şi Microsoft Access 23. Aplicaţia Visual FoxPro. 2rdonarea, indexarea şi sortarea înregistrărilor 24. Aplicaţia Visual FoxPro . Crearea unui raport 25. Aplicaţia Visual FoxPro. Crearea unei interogari 2 . Fişa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital şi în cabinetele particulare 27. Sistemul Hospital Manager 28. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo şi SPSS . 1ealizarea de lucrari ştiintifice medicale utilizFnd aplicaţia SPSS 2. . (2pţional) Semnale fiziologiceAimagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge
I.15 MO,ULUL BIOETICĂ ME,ICALĂ - 0,5 luni LecLii c.nferinLă/seminarii - 40 .re Tematica cursuril.r 1. Introducere în Bioetică a. ,orala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu b. Contextul apariţiei bioeticii c. Definirea bioeticii d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii e. Teorii şi metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă b. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii c. 1olul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.) 3. 1elaţia medic-pacient (I) a. Calori ale relaţiei medic-pacient b. Paternalism versus autonomie c. ,odele ale relaţiei medic-pacient d. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate 4. 1elaţia medic-pacient (II) a. ConsimţămFntul informat b. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient c. 1elaţia medic-pacient minor d. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient 5. Greşeli şi erori în practica medicală a. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare b. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice c. ,anagementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală . Probleme etice la începutul vieţii a. Libertatea procreaţiei b. Dileme etice în avort c. Etica reproducerii umane asistate medical d. Probleme etice în clonarea reproductivă 7. Probleme etice la finalul vieţii a. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină b. Probleme etice în stările terminale c. Tratamente inutile în practica medicală d. Eutanasia şi suicidul asistat e. Îngrijirile paliative 8. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane a. Donarea de organe de la cadavru b. Donarea de organe de la persoana vie c. Etica alocării de resurse în transplant .. Probleme etice în genetică şi genomică a. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii b. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman c. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală d. Statutul moral al embrionului umanE cercetarea pe embrioni e. Terapia genică f. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice 1/. Etica cercetării pe subiecţi umani a. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani b. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani c. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale e. Comitetele de etică a cercetării f. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică Tematica seminariil.r 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică 2. 1eglementarea practicii medicale prin coduri de etică a. JurămFntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămFntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale b. Alternative ale jurămFntului lui Hipocrate c. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent 3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice a. Caloarea şi limitele consimţămFntului informat în practica medicală curentă b. Caloarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă c. 1olul comunicării în relaţia medic-pacient 4. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice a. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri b. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă c. 1olul comitetelor de etică din spitale 5. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete a. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis b. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis c. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale . Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete .. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete 1/. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete I.16 Apr.fundare aplicativă întrAun d.meniu curricular .pţi.nal (bacteri.l.gie/virus.l.gie/parazit.l.gie 6 luni Mi b.li infecLi.ase/ epidemi.l.gie luni) cu ac.rdul c..rd.nat.rului de pr.gram ,IC12BI2L2GIE ,EDICALĂ 4 ANI M.dulul ,urata 2rganizarea şi managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 - 2 luni Bacteriologie generală I.2 - 4 luni Biologie moleculară şi genetică I.3 - 3 luni Imunologie I.4 - 3 luni Bacteriologie specială I.5 - . luni Parazitologie I. - 2 luni ,icologie I.7 - 1 luna Cirusologie I.8 - 3 luni Hematologie I.. - 1,5 luni Biochimie I.1/ - 1,5 luni Boli infecţioase I.11 - 3 luni Epidemiologie I.12 - 3 luni Igiena I.13 -1,5 luni Informatică şi Biostatistica medicală I.14 - 1 lună Bioetică medicală I.15 - /,5 luni Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (bacteriologieAvirusologieAparazitologie luni şi boli infecţioaseA epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.1 - . luni ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IC ,2DULUL I.1, I.2, I.3, I.4 I.5, I. , I.7 I.8, I.., I.1/, I.11, I.12 I.13, I.14, I.15, I.1 Acest document care cuprinde CU11ICULU, pentru specialitatea de ,icrobiologie ,edicală a fost elaborat, dezbătut si aprobat de către: - Comisia de ,icrobiologie ,edicală a ,inisterului Sănăţătii - Comisia de ,icrobiologie ,edicală a Colegiului ,edicilor din 1omania
Presedinte,
Prof. dr. Alexandru 1afila 1/./5.2/17
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
CENTRUL ,E RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CU11ICULU, DE P1EGĂTI1E ÎN SPECIALITATEA
PE,O,ONŢIE
T.ate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
CURRICULUM ,E PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PE,O,ONŢIE
1. ,ECINIŢIE Pedodonţia este o specialitate a medicinei dentare care asigură sănătatea orală a copiilor şi a adolescen ţ ilor inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin mijloace preventive ş i curative. 2. CON,IŢII PRELIMINARE Directorul programului trebuie să aibă acreditare în Pedodonţie şi ar trebui să aibă o func ţ ie academică A recunoa ş tere universitară. Pregătirea medicilor dentişti în specialitatea Pedodonţie se va desfăşura în cadrul unităţilor de învăţămFnt superior acreditate de ,inisterul Sănătăţii şi ,inisterul Educaţiei pentru pregătirea medicilor rezidenţi. Pregătirea teoretică şi practică se va desfăşura sub îndrumarea directă a cadrului didactic
- şef de clinică A disciplină şi cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcţiuni.
. ,URATA PROGRAMULUIE ani
Programul se desfă ş oară pe o perioadă de 3 ani, cu norma întreagă, cFte 7 oreAzi în toate zilele lucrătoare, exceptFnd perioada de concediu de odihnă din fiecare an, conform legislaţiei în vigoare.
4. ,ESCRIEREA PROGRAMULUI Scopul de baza al programului este să formeze medici speciali ş ti în Pedodonţie. Con ţ inutul programului cuprinde atFt dezvoltarea experien ţ ei clinice, incluzFnd practica în clinică A spital într-un procent de 5/%, cFt ş i activitate de studiu ş i cursuri academice (4/%) ş i realizarea unui proiect de cercetare individuală (1/%), ale cărui rezultate să fie publicate într-o revistă na ţ ională A interna ţ ională de profil. Curriculum va include, pentru fiecare an de studiu: - 2// de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, analiza unor cărţi şi reviste de specialitate), pentru tematica prezentată. - în plus, minim 4/ - 5/ de ore de activită ţ i practice ş i studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit R 25 ore de instruire. Împăr ţ irea timpul alocat pregătirii: - activitatea didactică acoperă 2/-3/%, - activitatea practică şi studiul reprezintă /-7/%, - activitatea de cercetare ştiinţifică reprezintă 1/%E Completarea programei de bază necesită 75% din timpul de pregătire specificat. Timpul suplimentar rămas poate fi ocupat de activită ţ i suplimentare (elective). ,edicul rezident poate desfă ş ura activită ţ i didactice pentru studen ţ i. Acestea sunt însă op ţ ionale ş i bazate pe nevoile colectivului. Acest lucru poate face parte din programul de reziden ţ iat, dar nu mai mult de 1/%. Evaluarea se realizează zilnic în cadrul seminariilor şi o evaluare de etapă (în credite) de 1-2 ori pe an de către cadrul didactic responsabilul de stagiu şi de cadrul didactic îndrumător al rezidenţiatului. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute: activitatea din programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice, activitatea de educaţie continuă. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat atFt de activitatea practică depusă cFt şi de participarea la cursuri, seminarii şi realizarea de minimum 2 referateAan. Proiectul de cercetare individual va fi prezentat, la finele reziden ţ iatului, sub forma unei tezeAlucrări de absolvire. La sfFr ş itul programului de pregătire medicul rezident susţine examenul final, constFnd în 3-4 probe distincte care să dovedească atFt pregătirea teoretică, practică cFt şi activitatea clinică depusă în timpul programului. ,odul ş i procedurile de evaluare sunt dependente de cerin ţ ele institu ţ iei de învă ţ ămFnt universitar. În urma promovării acestui examen medicul rezident primeşte titlul de medic specialist . Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămFniAan ş i 35 oreAsăptămFnă, în total 5/4/ de ore într-o perioadă de 3 ani ( Anexa 1). 5. STRUCTURA STAGIILOR ,E PREGĂTIRE 5.1. Etapa de angajare , luare în evidenţă, rezolvarea problemelor socio-administrative, prezentarea la Spitalul şi Clinicile unde a fost repartizat rezidentul, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate. 5.2. Ordinea de rota ţ ie a stagiilor în reziden ţ iat • Discipline fundamentale: 1 lună • Sănătate publică orală: b lună • 1adiologie: 1 lună • Bioetică: b lună • Pedodonţie: 28 luni • 2rtodon ţ ie: 2 luni • Endodon ţ ie: 1 lună • Parodontologie: 1A2 lună • Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună • Protetică: 1A2 lună Anul I • Pedodon ţ ie: . luni • Discipline fundamentale: 1 lună • Sănătate publică orală: b lună • Bioetică: b lună • 1adiologi: 1 lună Anul II • Pedodon ţ ie: 1/ luni • 2rtodon ţ ie 2 luni. Anul III • Pedodon ţ ie: . luni • Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună • Endodon ţ ie: 1 lună • Protetică: 1A2 lună • Parodontologie: 1A2 lună.
5. . Conţinutul pregătirii în reziden ţ iatul de Pedodon ţ ie
5. .1 . Stagiul clinic de Ped.d.nţie
Stagiul clinic de Pedodon ţ ie se desfăşoară pe parcursul a 2 ani, perioada de activitate fiind împăr ţ ită echilibrat între cei 3 ani de studiu şi se desfăşoară în cadrul disciplinei de Pedodon ţ ie.
Baremul minimal al activităţii de pregătire
Documentaţia completă a cel pu ţ in 5 cazuri tratate integral de medicul rezident (Anexa 2). Urmărirea evoluţiei a cel puţin 2/ de cazuri, dintre care unele preluate de la colegii care termină rezidenţiatul şi o altă parte, începute de fiecare rezident ş i care, la terminarea stagiului, vor fi preluate de următoarea promoţie de rezidenţi. Planificarea tratamentelor pentru cazurile selectate Seminarii privind evaluarea tratamentelor (evaluarea cazurilor după tratament - reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţii aflaţi la sfFrşitul studiului) Activităţi de cercetare ş tiin ţ ifică finalizate prin cel pu ţ in un studiu propriu Documentare din literatura de specialitate cu conceperea a cel pu ţ in 3 referate pe teme actuale de Pedodonţie, alese de rezident ş i aprobate de medicul coordonator al stagiului.
5. .2. C.n ţ inutul şi durata stagiil.r pe ani de studiu
ANUL I
PED2D2NUIE . luni (12/ ore)
A. Subiecte ped.d.ntice de bază 4 luni a. 2dontogeneza (38 ore) Cursuri conferinţă 1/ ore: • Formarea dintelui şi aparatului de suport • 2rdinea ş i cronologia erup ţ iei din ţ ilor temporari şi permanenţi • Cronologia formării dinţilor. CFrsta dentară • Factori genetici şi de mediu care influenţează odontogeneza • Anomaliile dentare de dezvoltare Activităţi practice: 24 ore - Evaluarea stadiului de dezvoltare al din ţ ilor - Evaluarea stării de normalitate sau anormalitate a din ţ ilor - Determinarea vFrstei dentare pe modele, 1x, pacien ţ i b. Tulburările erup ţ iei dentare (8 ore) Cursuri conferinţă 3 ore: • Factorii care influen ţ ează erup ţ ia dentară • ,anifestările clinice care însoţesc în mod normal erupţia din ţ ilor temporari (fenomenul de teethingN) • Tulburări ale erup ţ iei dentare: pericoronarita, hematomul, chistul, sechestrul de erup ţ ie (diagnostic ş i tratament) • Erup ţ ia precoce ş i întFrziată: terminologie, forme clinice, diagnostic ş i tratament Activităţi practice: 5 ore - 1ecunoaşterea din ţ ilor pe modele, pacien ţ i ş i radiografii - Determinarea vFrstei dentare pe modele, 1x, pacien ţ i Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate c. ,anagementul comportamentului copilului ş i adolescentului (1/ ore) Cursuri conferinţă 4 ore: • Frica, anxietatea, fobia în cabinetul stomatologic. Tipare comportamentale la copil ş i adolescent. Scale de evaluare a comportamentului • ,anagementul comportamental al pacientului copil. ,etode de abordare farmacologice şi non-farmacologice • Imobilizarea de protecţie: fizică, mecanică. Dispozitive de imobilizare Activităţi practice: ore - Evaluarea nivelului fricii utilizFnd diferite scale - Aplicarea practică a diferite metode de management comportamental pe pacien ţ i - Evaluarea rezultatelor tratamentului pe termen scurt ş i lung Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate B. Subiecte ped.d.ntice generale 5 luni a. Etiologia afecţiunilor orale la copil ş i adolescent (1/ ore) Cursuri conferinţă 4 ore: • 1olul gazdei, al microorganismelor cariogene, al dietei ş i al timpului în producerea cariei dentare • Particularizarea etiologiei generale a cariei la caria cu tipar neobi ş nuit (caria precoce a copilariei, caria adolescentului, caria rampantă, caria grefată pe defectele de structură ale smal ţ ului) • Factorii etiologici principali, secundari ş i favorizan ţ i ai traumatismelor dento-parodontale la copil ş i adolescent • Factorii etiologici ai bolilor mucoasei orale ş i parodon ţ iului marginal. Activităţi practice: ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Examinarea pacientului pediatric (8 ore) Cursuri conferinţă 3 ore • ,etodologia întocmirii fi ş ei de observa ţ ie clinică • Anamneza, antecedentele fiziologice, patologice personale ş i cele heredo-colaterale • 1olul examenului clinic complet exobucal ş i endobucal • ,etode clasice de examinare (inspec ţ ia, palparea, examenul radiologic, alte teste complementare) • ,etode moderne de investigare (transiluminarea, magnifica ţ ia, evaluarea riscului la carie, 1x digitala, tehnologia LASE1, F2TI etc) • 1olul modelelor de studiu ş i al fotografiilor în elaborarea diagnosticului Activităţi practice: 5 ore Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior c. Diagnosticul pedodontic (38 ore) Cursuri conferinţă 1 ore: • Diagnosticului cariei severe precoce a copilăriei • Diagnosticul cariei simple la din ţ ii temporari ş i permanen ţ i imaturi • Diagnosticul cariei complicate la din ţ ii temporari ş i permanen ţ i imaturi • Caloarea examenului radiologic în precizarea diagnosticului stomatologic la copil şi adolescent Activităţi practice: 22 ore - Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior în scopul realizării unor diagnostice precoce, corecte ş i complete. d. Elaborarea planului de tratament (8 ore) Cursuri conferinţă 3 ore:
• ,etodologia elaborării planului de tratament • 2b ţ inerea acordul informat al părintelui cu privire la tratamentul de urgen ţ ă, tratamentul definitiv curativo-profilactic. Activităţi practice: 5 ore Elaborarea de planuri de tratament pe modele ş i pacien ţ i. ŞTIIN Ţ E CUN,AMENTALE 1 lună a. Genetică b lună (12ore) Cursuri conferinţă 4 ore: • Principii genetice esenţiale • ,odalită ţ i de transmitere a bolilor buco-dentare ş i faciale cu determinism genetic • Sindroame genetice în care este implicată extremitatea cefalică Activităţi practice: 8 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Embri.l.gie b lună (12 ore) Cursuri conferinţă 4 ore: • Dezvoltarea extremităţii cefalice • Anomalii de dezvoltare ale capului ş i gîtului (mecanism de producere) Activităţi practice: 8 ore - Prezentare de imagini microscopice Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate RA,IOLOGIE 1 lună (24 ore) Cursuri conferinţă: 8 ore • Anatomia radiologică de bază a maxilarului, mandibulei, din ţ ilor ş i ţ esuturilor de sus ţ inere, folosind incidenţe intraorale (periapicale, bite-wing, ocluzale), panoramice, teleradiografii (fa ţ ă ş i profil), tehnici imagistice moderne cu aplica ţ ii în pedodon ţ ie (CBCT, imagistică cu substan ţ ă de contrast, 1,N, ultrasonografie). • Principii de radiobiologie ş i protec ţ ie, inclusiv siguran ţ a operatorului ş i a pacientului, dozele maxime admise,ecranarea pentru operatori. Particularizarea tehnicilor imagistice în func ţ ie de vFrsta pacientului. • Principii de interpretare radiografică pentru identificarea ş i diferen ţ ierea leziunilor osoase, a modificărilor densită ţ ii osoase ş i de regenerare osoasă. • Tehnici moderne de imagistică utilizate în Pedodonţie Activităţi practice: 1 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1A2 lună (12 ore) Cursuri conferinţă 4 ore: • Conceptul de stare de sănătate • Anchete epidemiologice observa ţ ionale ş i experimentale • Promovarea sănătăţii. Strategii preventive Activităţi practice: 8 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate BIOETICĂ 1A2 lună (2/ ore) Cursuri conferin ţ ă 8 ore: • Conceptele de sănătate, boală, suferin ţ ă prin prisma bioeticii • 1ela ţ ia medic-pacient: consim ţ ămFntul informat • Gre ş eli ş i erori în practica medicală Activită ţ i practice: 12 ore • Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor si principiilor în bioetică • Ilustrarea valorilor etice ale rela ţ iei medic-pacient prin cazuri practice • Exemplificarea no ţ iunilor de gre ş eala ş i eroare în medicină prin cazuri concrete 1ecenzii ale articolelor de specialitate. ANUL II PE,O,ONŢIE 1/ luni (152 ore) a. Particularită ţ ile din ţ ilor temporari ş i permanen ţ i imaturi şi implicaţiile lor clinico- terapeutice 18 ore Cursuri conferin ţ ă ore: • Particularităţile morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile clinico- terapeutice • Particularităţile de structură ale dinţilor permanenţi imaturi şi implicaţiile clinico- terapeutice Activită ţ i practice 12 ore: - 1ecunoa ş teri de din ţ i pe modele ş i pe din ţ i extra ş i 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Tratamentul cariei cu tipar neobişnuit (caria severă precoce a dinţilor temporari) 2/ ore Cursuri conferin ţ ă ore: • Tratamentul profilactic al cariei severe precoce a copilăriei • Tratamentul curativ al cariei precoce severe a copilăriei (tratament conservator prin: obtura ţ ii, coroane prefabricateE extrac ţ ia). Activită ţ i practice: 14 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate c. Particularită ţ ile tratamentului cariei simple la din ţ ii temporari ş i permanen ţ i imaturi 2/ ore Cursuri conferin ţ ă ore: • Principii generale de prepararea a cavită ţ ilor ş i particularizare pe tipuri de cavită ţ i • Tratamentului plăgii dentinare în func ţ ie de profunzimea cavită ţ ii • Tehnica Atraumatică 1estauratoare (A1T): defini ţ ie, indica ţ ii, principii de tratament, tehnică de lucru • ,etode, materiale ş i tehnici de tratament restaurator Activită ţ i practice: 14 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate d. Particularităţile tratamentului cariei complicate la din ţ ii temporari ş i permanen ţ i imaturi 32 ore Cursuri conferin ţ ă 14 ore: • Coafajele (indirect, direct, natural): defini ţ ie, indica ţ ii, avantaje, materiale, tehnică de lucru • Pulpotomia vitală (par ţ ială, totală): defini ţ ie, indica ţ ii, avantaje, material, tehnică de lucru • Pulpectomia vitală (par ţ ială, totală): defini ţ ie, indica ţ ii, avantaje, material, tehnică de lucru • Tehnici moderne de tratament la dinţii permanenţi imaturi cu gangrenă Activită ţ i practice:18 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate e. Principii ş i metode de prevenire a cariei dentare (1/ ore) Cursuri conferin ţ ă: 4 ore Activită ţ i practice: ore f. Patologia primului molar permanent în perioada de cre ş tere (22 ore) Cursuri conferin ţ ă ore: • Patologia molarului unu permanent în perioada de cre ş tere • ,etode de prevenire şi tratament Activită ţ i practice: 1 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate pentru întocmirea de referate g. Traumatismele dento-parodontale la copil şi adolescent (3/ ore) Cursuri conferin ţ ă: 1/ ore • Diagnosticul ş i tratamentul specific al traumatismelor dento-parodontale la pacientul pediatric Activită ţ i practice: 2/ ore • Aplicarea no ţ iunilor teoretice de mai sus în practică 1ecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate ORTO,ON Ţ IE 2 luni (48 ore) Cursuri conferin ţ ă 2/ ore: • Clasificarea anomaliilor dento-maxilare • Diagnosticul anomaliilor dento-maxilare • Principii de baza în tratamentul ortodontic • Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare ţ indica ţ ii ş i metode de realizare Activită ţ i practice: 28 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ANUL III PE,O,ON Ţ IE . luni (128 ore) A. Bolile parodonţiului marginal şi ale mucoasei orale la copil şi adolescent 24ore Cursuri conferin ţ ă 8 ore: • Diagnosticul ş i tratamentul bolilor parodonţiului marginal la copil şi adolescent • Diagnosticul ş i tratamentul leziunilor mucoasei orale la pacientul pediatric Activită ţ i practice 12 ore - Aplicarea no ţ iunilor teoretice de mai sus în practică 1ecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate B. Proceduri de tratament interdisciplinare a. Tratamentul complex la pacien ţ ii cu nevoi speciale (4/ ore) Cursuri conferin ţ ă 12 ore: • Terminologie ş i clasificarea pacien ţ ilor cu nevoi speciale pe tipuri de dizabilită ţ i (fizice, psihice, senzoriale, medicale) • Atitudinea terapeutică complexă, interdisciplinară a copiilor cu dizabilită ţ i • Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacien ţ ii cu nevoi speciale Activită ţ i practice: 28 ore - Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacien ţ i cu dizabilită ţ i 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate b. Tratamentul pedodontico-chirurgical (1/ ore) Cursuri conferin ţ ă 4 ore: • Indica ţ iile, contraindica ţ iie ş i particularită ţ ile extrac ţ iei la copil • Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacien ţ ii care necesită ş i tratament chirurgical • Indica ţ iile tratmentului pedodontic ş i chirurgical sub anestezie generală Activită ţ i practice: ore - Efectuarea manoperelor terapeutice specifice 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. c. Tratamentul pedodontico-parodontal (1/ ore) Cursuri conferin ţ ă 4 ore: • Indica ţ iile ş i contraindica ţ iile tratamentului pedodontic în parodontopatii • Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic în parodontopatii • Influen ţ a tratamentului pedodontic asupra stării parodon ţ iului Activita ţ i practice: ore - Efectuarea manoperelor terapeutice specifice (colaborare interdisciplinară) - Evaluarea efectelor tratamentului pedodontic asupra stării parodon ţ iului. d. Tratamentul pedodontico-ortodontic (3/ ore) Cursuri conferin ţ ă 1/ ore: • Necesitatea diagnosticului precoce al anomaliilor dento-maxilare • Necesitatea tratamentului ortodontic interceptiv • Indica ţ ii terapeutice specifice denti ţ iei temporare ş i mixte • Atitudinea terapeutică fa ţ ă de angrenajul invers • Consecin ţ ele extrac ţ iei precoce în zona de sprijin • ,en ţ inătorul de spa ţ iu Activită ţ i practice: 2/ ore - Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru prevenirea apari ţ iei sau agravarea anomaliilor dento-maxilare - Evaluarea statusului buco-dentar ş i a rela ţ iilor interarcadice la diferite vFrste pentru a stabili momentului al ini ţ ierii tratamentului ortodontic (trimitere la ortodont) - Pregătirea pacientului în vederea ini ţ ierii tratamentului ortodontic e. Tratamentul pedodontico-protetic (14 ore) Cursuri conferin ţ ă ore: • Conceperea ş i conducerea tratamentului protetic la pacien ţ ii în cre ş tere • Indica ţ iile tratamentului protetic la copii ş i adolescen ţ i • ,ijloace ş i tehnici protetice indicate la pacien ţ ii pediatrici Activită ţ i practice: 8 ore CHIRURGIE OROAMAXILOACACIALĂ 1 lună (24 ore) Cursuri conferin ţ ă 8 ore: • Tratamentul accidentelor ş i complica ţ iilor extrac ţ iilor dentare • Accidente ş i complica ţ ii majore ale erup ţ iei dentare • Tratamentul de urgen ţ ă în traumatismele maxilo-faciale. • Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale. • Infec ţ ii oro-maxilo-faciale Pregătire practică ş i prezentări de caz : 1 ore 1ecenzii ale articolelor de specialitate EN,O,ON Ţ IE 1 lună (24 ore) Cursuri conferin ţ ă 8 ore: • Caracteristicile morfologice ş i func ţ ionale ale complexului pulpo-dentinar • Diagnosticul afec ţ iunilor pulpare ş i ale parodon ţ iului apical la dinţii permanenţi maturi • Principii de tratament pulpar la dinţii permanenţi maturi Activită ţ i practice: 1 ore 1ecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate PROTETICĂ 1A2 lună (12 ore) Cursuri conferin ţ ă 4 ore: • Criterii de alegere ş i indica ţ iile lucrărilor protetice în func ţ ie de situa ţ iile clinice • 1estaurări protetice în cazuri complexe Pregătire practică ş i prezentări de caz: 8 ore 1ecenzii ale articolelor de specialitate PARO,ONTOLOGIE 1A2 lună (12 ore) Cursuri conferin ţ ă 4 ore: • Examenul clinic în parodontologie. Indici de evaluare a stării de sănătate parodontală. • Criterii de diagnostic în boala parodontală • Considera ţ ii moderne privind tratamentul bolilor parodon ţ iului marginal Activită ţ i practice: 8 ore
1ecenzii ale articolelor de specialitate
ANEXA 1
ÎMPĂRŢIREA ORELOR ACA,EMICE ALE STAGIULUI ,E PEDODONŢIE PE TIPURI ,E ACTIVITĂŢI
Activităţi desfăşurate sub îndrumare (63 %) Ore de activitate practică şi clinică 2160 ore Planificarea tratamentelor 150 ore Seminarii privind evaluarea tratamentelor Evaluarea cazurilor după tratament Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţi aflaţi la sfârşitul stagiului 150 ore Cursuri şi seminarii pe grupe de lucru 675 ore Participarea alături de studenţi la cursuri, seminarii, demonstraţii practice 160 ore Consultaţii individuale, indicaţii de cercetare în afara activităţii obişnuite 150 ore Timp pentru materii facultative, cercetare ş i pentru efectuarea lucrării de cercetare 1085 ore Total 4530 ore Studiu individual (37%) Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului 240 ore Activităţi de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea susţinerii de referate - pregătire cazuistică 270 ore Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretic a individual a 770 ore Total 1280
ANEXA 2
BAREMUL ACTIVITĂ Ţ II ,E PREGĂTIRE
,.cumenta ţ ia cel.r 5 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următ.arele c.ndi ţ ii :
1. Cazurile trebuie să acopere un spectru larg de boli 2. Descrierea amănun ţ ită a cazurilor • anamneza, antecedentele heredo-colaterale ş i personale, istoricul bolii actuale • semne clinice ş i simptomatologie care să sus ţ ină adecvat diagnosticul • investiga ţ ii recomandate ş i interpretarea lor. 3. Documenta ţ ia completă a cazurilor • documenta ţ ia de început a cazurilor (modele, 1x, fotografii intraAextraorale ş i după caz analize medicale, revelare de placă bacteriană, teste cantitative salivare, teste microbiologice etc) • documenta ţ ia la finalizarea cazurilor (acelea ş i) • documenta ţ ia la 2- luni după finalizarea tratamentului (optional) 4. Diagnosticul complet ş i correct morfologic ş i func ţ ional • diagnosticul adecvat ş i complet: de urgen ţ ă, odontal (carie, traumatisme, uzură, anomalii dentare izolate), parodontal ş i mucoasă orală, ortodontic ş i ocluzie, chirurgical, protetic, evolutiv) • comentariile asupra cazurilor sunt de o mare importan ţ ă în nota ţ ia finală • descrierea tulburărilor func ţ ionale ale aparatului dento-maxilar (mastica ţ ia, estetica, fona ţ ia, degluti ţ ia) ş i consecin ţ ele lor 5. Planificarea ş i conducerea tratamentului • rezidentul trebuie să dovedească cuno ş tin ţ e adecvate de specialitate • tratamentul aplicat trebuie să fie adaptat problematicii fiecărui caz în parte. • planificarea tratamentului este o etapă principală în Pedodonţie care trebuie să prezinte metodele ş i tehnicile de tratament e ş alonate în timp în func ţ ie de denti ţ ie • medicul rezident are posibilitatea să- ş i exprime opinia cu privire la solu ţ iile de tratament clasice ş i moderne propuse • rezidentul trebuie să realizeze comentarii cu privire la rezultatul terapeutic ob ţ inut. • la cazurile cu rezolvări multidisciplinare rezidentul trebuie să prezinte obiectivele tratamentului interdisciplinar separat pentru fiecare disciplină implicată în parte ş i o documenta ţ ie de început ş i de final adecvată (modele, 1x, fotografii)
. Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat morfo-func ţ ional ş i estetic .
7. Prezentarea • să fie concisă ş i clară • să se limiteze la aspectele importante oferite de cazul clinic 8. Documenta ţ ia ş i descrierea cazurilor să fie redactată în 3 exemplare: • originalul pentru pre ş edintele comisiei (con ţ ine toate documentele originale) • 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referen ţ i suplimentari) - con ţ in descrierea completă a cazului ş i copii ale documenta ţ iei finale amintite mai sus, exceptFnd modelele.
.. Toate cazurile trebuie să fi fost planificate şi tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist în Pedodonţie. Cu aceasta condiţie, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienţi al unei Facultăţi de ,edicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei şcoli sau dintr-un cabinet privat.
ANEXA
PROBELE EXAMENULUI CINAL
Anul I Pedodon ţ ie Examen scris Prezentări de cazuri Examen practic 1eferat Discipline fundamentale Sănătate publică orală Bioetică Examen scris Anul II Pedodon ţ ie Examen scris Prezentări de cazuri Examen practic 1eferat 2rtodon ţ ie Examen scris Prezentare caz Examen practic Anul III Pedodon ţ ie Examen final (4 probe ) Chirurgie oro-maxilo-facială Endodon ţ ie Protetică Parodontologie Examen scris Prezentare caz Examen practic
Evaluarea finală pentru obţinerea titlului de medic specialist în Pedodonţie se face prin examen final.
Examenul final constă din:
- 4 probe distincte (examen scris, caz clinic, examen practic, referate) care să dovedeasca pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinic (Anexa ) - 1 lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidenţiatului.
În urma acestui examen, medicul rezident primeşte titlul de medic specialist în Pedodonţie.
,ISTRIBUŢIA ,ISCIPLINELOR ÎN CEI ANI ,E STU,IU
( STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONCERINŢĂ )
PED2D2N Ţ IE 28 LUNI (I.1) (II.1) (III.1) DISCIPLINE FUNDA,ENTALE 1 LUNĂ (I.2) SĂNĂTATE PUBLICĂ 21ALĂ b LUNĂ (I.3) BI2ETICA b LUNĂ (I.4) 1ADI2L2GIE 1 LUNĂ (I.5) 21T2D2N Ţ IE 2 LUNI (II.2) CHI1U1GIE 212-,ALIL2-FACIALĂ 1 LUNĂ (III.2) END2D2N Ţ IE 1 LUNĂ (III.3) P12TETICA b LUNĂ (III.4) PA12D2NT2L2GIE b LUNĂ (III.5)
Anul Anul I Anul II Anul III Stagiul I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 II.1 II.2 III.1 III.2 III.3 III.4 III.5 Preluat: 2026-09-24T14:52:32.113808+00:00 · SHA256: 541db5593e21a545a37df546aeff8a1f3c87bcd9dab824f4ef6999f5d6c8bd90