legemo /Atelierul tău legislativ
Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2021

ANEXE din 5 februarie 2021 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat, în anul şcolar 2020-2021

Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.

Ministerul Educa?iei · ID sursă 237292

EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

Textul formei disponibile
 ANEXE din 5 februarie 2021 
 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat, în anul şcolar 2020-2021 
    EMITENT     MINISTERUL EDUCAŢIEI     
  Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 125 bis din 5 februarie 2021  
   
  
						Notă   ...
			    Conținute de  ORDINUL nr. 3.237 din 5 februarie 2021 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 125 din 5 februarie 2021.   
 PROGRAMELE DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA CHIMIE 
 STATUTUL DISCIPLINEI 
 În cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare/ calificare profesională. 
 Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganică şi generală sau pentru programa de chimie organică. 
   
 PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ 
   COMPETENŢE DE EVALUAT    Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.    Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.    Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.    Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.    Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem  chimic.       Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării  aplicaţiilor acestora.      Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.    Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.    Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.    Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.      Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive .     Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.    Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.    Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.      Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.    Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.    Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.      Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.    Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.    Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.     Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021              CONȚINUTURI   
       Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice    Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.  Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d.  Corelaţii între structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor.  Variaţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.  Variaţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele 1, 2, 3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului.  Variaţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O 2 , H 2 O.  Variaţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A).   Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.      Legături chimice Interacţii între atomi, ioni, molecule     Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu.  Legătura covalentă nepolară: H 2 , N 2 , Cl 2 .  Legătura covalentă polară: HCl, H 2 O. Legătura covalent-coordinativă: NH 4  +  şi H 3 O + .  Legătura de hidrogen. Proprietăţi fizice ale apei.      Starea gazoasă    Ecuaţia de stare a gazului ideal.  Volum molar (mol, numărul lui Avogadro).         Soluții apoase    Dizolvarea.  Factorii care influenţează dizolvarea.  Dizolvarea unui compus ionic şi a unui compus covalent polar în apă. Solubilitatea substanţelor în solvenţi polari şi nepolari.   Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară.  Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H 2 CO 3 , HCN, NaOH, NH 3 . Cupluri acid-bază conjugate.  Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare.  Determinarea caracterului acido-bazic al soluţiilor cu indicatori.  p H-ul soluţiilor apoase.   Determinarea  p H-ului unor soluţii de acizi şi baze cu hârtie indicator de  p H. Indicatori de  p H: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcţie de  p H).      Reacţii redox. Aplicaţii ale reacţiilor redox    Reacţii de oxido-reducere.  Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător.  Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell (construcţie şi funcţionare), acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.         Noţiuni de termochimie    Reacţii exoterme, reacţii endoterme. Entalpie de reacţie.  Căldura de combustie - arderea hidrocarburilor. Legea Hess.  Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare.      Noţiuni de cinetică chimică    Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori.  Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei.      Calcule chimice    Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.  Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.    
   
 Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul  
             școlar                    2020                    -                    2021                                                                       
   
 PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ 
   COMPETENŢE DE EVALUAT       Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.    Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.    Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.    Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.      Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.    Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.    Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.    Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.      Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive .     Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.    Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.    Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.      Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.    Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.    Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.    Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.      Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului .     Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.    Justificarea importanţei compuşilor organici.     Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021              CONȚINUTURI     Structura şi compoziţia substanţelor organice    Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuşi organici studiaţi. Legături chimice în compuşii organici.  Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.         Clasificarea compuşilor organici    Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională.  Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine.  Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici.  Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.      Tipuri de reacții chimice în chimia organică    Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului).  Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br 2  şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br 2   şi HBr)).   Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului). Reacții de transpoziție (izomerizarea  n -pentanului).      Alcani    Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice,  proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică.      Alchene    Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție,  proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H 2 , X 2 , HX, H 2 O (regula lui  Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei.          Alchine     Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție,  proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H 2 , X 2 , HX, H 2 O la acetilenă, arderea.  Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei.  Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.      Arene    Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare.  Alchilarea benzenului cu propenă.      Benzine    Cifra octanică. Putere calorică.         Alcooli    Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol - fermentaţia acetică, metanol – arderea, glicerină – obţinerea trinitratului de glicerină.  Oxidarea etanolului (KMnO 4 , K 2 Cr 2 O 7 ). Importanța practică și biologică a etanolului.      Acizi carboxilici    Acizi carboxilici: acidul acetic - reacţiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic.  Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.      Grăsimi Agenți  tensioactivi    Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor.  Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți - acţiunea de spălare. Obţinerea săpunului.      Aminoacizi Proteine    Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiţie, denumire, clasificare, proprietăţi fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.  Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor.         Zaharide    Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza - stare naturală, proprietăți fizice, importanță.  Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza.        Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021           Oxidarea glucozei (reactiv Tollens şi Fehling). Condensarea monozaharidelor.      Calcule chimice Utilizări ale substanţelor studiate    Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.  Utilizări ale substanţelor studiate.  Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.        NOTĂ:     Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de  subiecte  pentru  examenul  național  de  bacalaureat  se  elaborează  în conformitate cu prezenta programă şi nu vizează conţinutul unui manual anume.      Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale    examenului    național  de  bacalaureat,  în  anul    școlar  2020  -  2021                                   BIOLOGIE       STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN     În cadrul examenului de bacalaureat, biologia constituie probă scrisă pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.       COMPETENŢE DE EVALUAT       Varianta I       Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.    Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.    Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.    Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.    Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.    Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.    Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.    Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.    Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.    Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:    realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;    elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;    rezolvarea unor probleme, situații-problemă date etc.;    alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;    	proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;    explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;    prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;    prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;    explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.      Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea  structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.      Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale    examenului    național  de  bacalaureat,  în  anul    școlar  2020  -  2021                                   Varianta II       Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.    Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.    Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură- funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.    Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.    Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.    Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.    Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.    Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).    Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.    Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.    Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.    Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:    realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;    elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;    rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;    alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;    	proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;    recunoașterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;    explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;    	explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.      Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea  structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.         CONŢINUTURI   
   
 Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă: 
   
   BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ  - clasele a IX-a şi a X-a.        ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ  - clasele    
 a XI-a şi a XII-a. 
   
  Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale 
   examenului    național  de  bacalaureat,  în  anul    școlar  2020  -  2021                               
   
   BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ  CONŢINUTURI - CLASA A IX-A       DIVERSITATEA LUMII VII    NOŢIUNI INTRODUCTIVE : taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;   VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;  REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;    Monera:   - Bacterii: eubacterii;    Protiste:   - Sporozoare;    Alge unicelulare, euglene;      Fungi:- Ascomicete;    Bazidiomicete;      Plante:    - Alge pluricelulare;    Briofite: briate;    Pteridofite: filicate;    Gimnosperme: conifere;    Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;        Animale:   - Celenterate: hidrozoare, scifozoare;    Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee);  Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode; Artropode: arahnide, crustacei, insecte;  Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare.          CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII    STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI  (enunţarea   funcţiei fără descrierea mecanismelor):    procariote: structură;    eucariote:    învelişul celulei:    membrană celulară (model mozaic fluid);    perete celular;      citoplasmă:    fundamentală;    structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;      nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol).        DIVIZIUNE CELULARĂ:  - importanţă, clasificare:     ciclul celular;    indirectă (cariochinetică);    cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;    mitoză ( faze, importanţă);    meioză (etape, faze, importanţă).        EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII    CONCEPTE:  ereditate, variabilitate.       Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021         MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE    Legile mendeliene ale eredităţii:    legea purităţii gameţilor;    legea segregării independente a perechilor de caractere;    abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.      RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE    INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII  (mutaţii, clasificare, factori mutageni);     GENETICĂ UMANĂ:  boli ereditare - clasificare şi exemple.           CONŢINUTURI - CLASA A X-A       ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE : clasificare, structură, rol.     ŢESUTURI VEGETALE    embrionare primare - apicale, intercalare;         	definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare; conducătoare, secretoare.      ŢESUTURI ANIMALE         epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale;    conjunctive: moi, semidure ,  dure (osos compact, osos spongios); sângele;         muscular: striat, neted;    nervos: neuronul, celula glială.        STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII    FUNCŢII DE NUTRIŢIE    NUTRIŢIA AUTOTROFĂ         fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO 2  absorbit, după substanţă organică produsă, după O 2  produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori  (clorofila a şi clorofila b).       NUTRIŢIA HETEROTROFĂ    heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;         heterotrofia la plante: parazită;    nutriţia simbiontă (licheni ) ;         digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);         sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;         boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire.      RESPIRAŢIA    aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);         respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie - alcoolică, lactică, acetică, importanţă);         respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O 2  şi după CO 2  produs);    respiraţia la animale:         sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie;         boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) - manifestări, cauze şi prevenire.        CIRCULAŢIA  Circulaţia la plante:         absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;    circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.  Circulaţia la animale:    mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol);      Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021              sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);         boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire.           EXCREŢIA  Excreţia la plante :     transpiraţia - prezentare generală, localizare; Excreţia la animale:         sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fără mecanismul formării urinei);         boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) - manifestări, cauze şi prevenire.        FUNCŢII DE RELAŢIE    SENSIBILITATEA  Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea la animale:         organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol;    deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) - manifestări, cauze şi remedii;         sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);         boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze, prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).      LOCOMOŢIA LA ANIMALE    Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).    FUNCŢIA DE REPRODUCERE        REPRODUCEREA LA PLANTE  Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;  Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie; sămânţă - alcătuire ;  fruct - tipuri reprezentative de fructe.    REPRODUCEREA LA OM    Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);  Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şi prevenire.           ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ  CONŢINUTURI - CLASA A XI-A     ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN  - topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;    FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN    FUNCŢIILE DE RELAŢIE    SISTEMUL NERVOS    clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;    	sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex ,  funcţia de conducere - clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;    sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului ;     noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.      ANALIZATORII    segmentele unui analizator;    fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;    noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.      Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale    examenului    național  de  bacalaureat,  în  anul    școlar  2020  -  2021                                       GLANDELE ENDOCRINE    topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;    	disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).      SISTEMUL OSOS    scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;    noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.      SISTEMUL MUSCULAR    muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;    noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare.        FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE    DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA    transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;    absorbţia intestinală;    fiziologia intestinului gros;    	noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.      CIRCULAŢIA    grupe sanguine, imunitate;    	activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial;    circulaţia mare şi mică;    	noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii.      RESPIRAŢIA    ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;    noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.      EXCREŢIA    formarea şi eliminarea urinei;    noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.        FUNCŢIA DE REPRODUCERE    sistemul reproducător: componente, fiziologie;    sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie ,  sarcina şi naşterea;    noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.         
   
 CONŢINUTURI - CLASA A XII-A 
   
   GENETICĂ    GENETICĂ MOLECULARĂ    ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;    structura primară şi secundară a ADN;    tipuri de ARN, structură şi funcţii;    funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.      ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;       
   
   NOTĂ:  Biologia este susţinută ca probă scrisă.  Timpul alocat probei este de 3 ore.  Punctajul maxim este de 100 de puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.      Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale    examenului    național  de  bacalaureat,  în  anul    școlar  2020  -  2021                                   Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.  Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.   Subiectele  nu  vizează  conţinutul  unui  manual  anume.  Ele  vor  fi  elaborate  pe  baza   competenţelor prezentate la punctul II şi nu pe baza conţinuturilor comune ale manualelor şcolare.   Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi, care   ajută la realizarea competențelor cuprinse în programa școlară  .      Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul               școlar                    2020                    -                    2021                                                                           DISCIPLINA INFORMATICĂ  Specializările matematică-informatică și matematică-informatică, intensiv informatică    STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de bacalaureat național, INFORMATICA are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare.       COMPETENȚE DE EVALUAT    construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor în pseudocod și prin programe scrise în limbaj de programare (Pascal, C sau C++, la alegere);    analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;    abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți;    identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;    definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii;    identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari;    identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare;    identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;    definirea și apelul unor subprograme proprii cu înțelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;    identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora;    organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;    organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control și module de program;    folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;    analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.         CONȚINUTURI    Algoritmi    Noțiunea de algoritm, caracteristici    Date, variabile, expresii, operații    Structuri de bază: liniară, alternativă și repetitivă    Descrierea algoritmilor, reprezentare în pseudocod      Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)    Vocabularul limbajului    Constante. Identificatori    Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali    Definirea tipurilor de date    Variabile. Declararea variabilelor     Structura programelor. Comentarii    Expresii. Instrucțiunea de atribuire    Citirea /scrierea datelor    Structuri de control: instrucțiunea compusă, structuri alternative și repetitive        Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul               școlar                    2020                    -                    2021                                                                               Subprograme predefinite    Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor    Proceduri și funcții predefinite      Tipuri structurate de date    Tipul tablou    Tipul șir de caractere: operatori, proceduri și funcții predefinite pentru: citire, afișare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare    Tipul înregistrare      Fișiere text    Fișiere text. Tipuri de acces    Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text      Algoritmi elementari    Probleme care operează asupra cifrelor unui număr    Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid    Șirul lui Fibonacci    Determinare minim/maxim    Metode de ordonare: metoda bulelor, selecției    Interclasare    Metode de căutare: secvențială, binară    Analiza complexității unui algoritm considerând criteriile de eficiență  durata de executare  și  spațiu de memorie utilizat       Subprograme definite de utilizator    Proceduri și funcții: declarare și apel, parametri formali și parametri efectivi, parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință, variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate    Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme      Recursivitate    Proceduri și funcții recursive      Metoda backtracking    Probleme de generare      Generarea elementelor combinatoriale    Permutări, aranjamente, combinări    Produs cartezian, submulțimi      Grafuri    Grafuri neorientate: terminologie (nod/vârf, muchie, adiacență, incidență, grad, lanț, lanț elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parțial), proprietăți (conex, componentă conexă, graf complet), metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacență, liste de adiacență)    Arbori:  terminologie  (nod,  muchie,  rădăcină,  descendent,  descendent  direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, frați, nod terminal, frunză), metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacență, vector de „tați”)     NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.     Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul               școlar                    2020                    -                    2021                                                                           DISCIPLINA INFORMATICĂ  Specializarea științe ale naturii       STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de bacalaureat național, INFORMATICA are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare.       COMPETENȚE DE EVALUAT    construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor în pseudocod și prin programe scrise în limbaj de programare (Pascal, C sau C++, la alegere);    analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;    abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți;    identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;    definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii;    identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari;    identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare;    identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;    identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora;    organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;    organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control;    analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.         CONȚINUTURI    Algoritmi    Noțiunea de algoritm, caracteristici    Date, variabile, expresii, operații    Structuri de bază: liniară, alternativă și repetitivă    Descrierea algoritmilor, reprezentare în pseudocod      Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)    Vocabularul limbajului    Constante. Identificatori    Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali    Definirea tipurilor de date    Variabile. Declararea variabilelor    Structura programelor. Comentarii    Expresii. Instrucțiunea de atribuire    Citirea/scrierea datelor    Structuri de control: instrucțiunea compusă, structuri alternative și repetitive      Subprograme predefinite    Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor    Proceduri și funcții predefinite      Tipuri structurate de date    Tipul tablou – tablouri unidimensionale     Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul               școlar                    2020                    -                    2021                                                                               Fișiere text    Fișiere text. Tipuri de acces    Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text         Algoritmi elementari    Probleme care operează asupra cifrelor unui număr    Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid    Șirul lui Fibonacci    Determinare minim/ maxim    Metode de ordonare: metoda bulelor, selecției    Interclasare    Metode de căutare: secvențială, binară    Analiza complexității unui algoritm considerând criteriile de eficiență  durata de executare  și  spațiu de memorie utilizat                
   
 NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. 
   
 Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul  
             școlar                    2020                    -                    2021                                                                       
   
 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE 
   Statutul disciplinei:  Geografia are, în cadrul examenului naţional de bacalaureat 2021, statutul de disciplină opţională, pe care elevul o poate alege în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.  Proba de examen este  scrisă  şi se desfăşoară pe o  durată de 3 ore .  Programa pentru examen vizează  Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană.   CLASA a XII-a  Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană    Competenţe de evaluat:    Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional    Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei și ale României reprezentate pe hărţi    Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului şi al ţării noastre    Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii geografice a Europei şi a unor ţări    Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre    Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre    Prezentarea comparativă a elementelor de geografie fizică şi umană din Europa şi din România    Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre ştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului şi al României prin analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a reprezentărilor grafice şi cartografice    Prelucrarea informaţiei: transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text sau în tabel etc.    Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele, reprezentari grafice şi cartografice, imagini etc).    Rezolvarea de probleme      Conţinuturi:   
 Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană 
 A. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ 
   Spaţiul românesc şi spaţiul european    Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:    relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)    clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)    hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră    învelişul biopedogeografic    resursele naturale      Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României    harta politică a Europei; România ca stat al Europei    populaţia şi caracteristicile ei geodemografice    sistemul de oraşe al Europei    activităţile economice – caracteristici generale    sisteme de transport      Ţările vecine României   
 NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei şcolare în vigoare pentru clasa a XII-a. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. 
   
 Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul  
             școlar                    2020                    -                    2021                                                                       
   
 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA 
 LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE 
   
   STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina  Logică, argumentare şi comunicare  are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.       COMPETENŢE DE EVALUAT    Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în argumentare    Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în limbaj natural    Construirea unor argumente în vederea susţinerii unui punct de vedere sau a unei soluţii propuse pentru rezolvarea unor situaţii - problemă    Utilizarea unor raţionamente adecvate în luarea deciziilor    Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice         CONŢINUTURI       Societate, comunicare şi argumentare    Argumentarea şi structura argumentării; analiza logică a argumentelor    Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni    Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii categorice; raporturi între propoziţii categorice      Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente    Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi clasificare        Tipuri de argumentare     
   Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificarea validităţii prin metoda diagramelor Venn); demonstraţia    Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă   
   
 NOTĂ:  Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare   în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.  
   
 Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul  
             școlar                    2020                    -                    2021                                                                       
   
 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA 
 PSIHOLOGIE 
   
   STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2021,  Psihologia  are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.       COMPETENŢE DE EVALUAT    Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei    Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele    Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice şi componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte, concepte)    Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică psihologică         CONŢINUTURI   
   Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii    Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală    Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia    Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţia      Structura şi dezvoltarea personalităţii    Caracterizarea generală a personalităţii    Temperamentul    Caracterul     
   
 NOTĂ:  Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.  
   
 Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul  
             școlar                    2019                    -                    2020                                                                       
   
 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE 
   
   STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, Economia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.       COMPETENŢE DE EVALUAT    Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei în analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi fenomene specifice dinamicii economice    Caracterizarea agenţilor economici (consumatori şi producători), ca purtători ai cererii şi ofertei pe piaţă    Caracterizarea pieţei din perspectiva dinamicii economice    Analizarea, evaluarea şi exemplificarea comportamentului raţional al agenţilor economici în economia de piaţă    Interpretarea rezultatelor evaluării fenomenelor şi proceselor economice         CONŢINUTURI    Consumatorul şi comportamentul său raţional    Nevoi şi resurse    Cererea    Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică)         Producătorul/întreprinzătorul şi comportamentul său raţional    Proprietatea şi libera iniţiativă    Oferta    Factorii de producţie şi combinarea acestora    Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică         Piaţa -întâlnire a agenţilor economici    Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă    Mecanismul concurenţial    Forme ale pieţei: Piaţa monetară       
   
 NOTĂ:  Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.  
   
 Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul  
             școlar                    2020                    -                    2021                                                                       
   
 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA 
 SOCIOLOGIE 
   
   STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina  Sociologie  are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.       COMPETENŢE DE EVALUAT    Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare sociologică în analizarea unor fenomene şi procese sociale    Analizarea rolului şi stadiilor socializării    Identificarea şi analizarea unor comportamente şi probleme sociale    Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică sociologică         CONŢINUTURI   
   Perspectiva sociologică asupra societăţii. Metodologia cercetării sociologice    Specificul cunoaşterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigaţiei sociologice      Societatea şi viaţa socială   
   Structura socială: status şi rol; relaţii sociale; grupuri sociale; grupuri mici    Instituţii şi organizaţii sociale: familia, şcoala, biserica, statul; partidele politice, ONG-urile    Socializarea: rol, stadii     NOTĂ:  Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.      Anexa nr. 2  la  Ordinul Ministrului Educației  nr.  3237/05.02.2021  privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul               școlar                    2020                    -                    2021                                                                        PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA  FILOSOFIE       STATUTUL DISCIPLINEI  În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina  Filosofie  are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.    COMPETENŢE DE EVALUAT    Precizarea semnificaţiei filosofice a unor concepte    Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şi argumentelor cu care este susţinută soluţia    Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere filosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora    Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică         CONŢINUTURI      Omul      Problematica naturii umane    Sensul vieţii       Morala      Teorii morale    Probleme de etică aplicată       Politica      Libertate şi responsabilitate social-politică    Egalitate şi dreptate    Teorii politice moderne și contemporane       Cunoaşterea      Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr    Adevăr şi eroare   
   
 NOTĂ:  Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.  

Preluat: 2026-09-23T16:39:24.470134+00:00 · SHA256: cf0bd3c4b86e5fe7e077ce1f4d79a60f776137a0259deebdc8b5b28bc7bbed4f