PLAN DE MANAGEMENT din 18 februarie 2021 al sitului NATURA 2000 ROSCI0004 BĂGĂU

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 PLAN DE MANAGEMENT din 18 februarie 2021  al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău     EMITENT     MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR       Publicat în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 225 bis din 5 martie 2021       
						Notă   ...
			        Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 18 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 225 din 5 martie 2021.                                    PLANUL DE MANAGEMENT                         AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0004 BĂGĂU      
				 + 
			   CUPRINS       1.    INFORMAȚII GENERALE  1.1.    Descrierea sintetică a Planului de management   ...     1.2.    Procesul de elaborare a Planului de management   ...     1.3.    Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management  1.3.1.    Aria naturală protejată vizată de Planul de management   ...     1.3.2.    Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management   ...     1.3.3.    Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management   ...      ...      ...     2.    MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE  2.1.    Geologie   ...     2.2.    Hidrografie   ...     2.3.    Pedologie   ...     2.4.    Climă   ...     2.5.    Elemente de interes conservativ, de tip abiotic   ...      ...     3.    MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE  3.1.    Ecosistemele   ...     3.2.    Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată  3.2.1.    Habitate Natura 2000   ...     3.2.2.    Habitate după clasificarea națională   ...      ...     3.3.    Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată  3.3.1.    Plante superioare   ...     3.3.2.    Nevertebrate   ...     3.3.3.    Herpetofaună   ...      ...     3.4.    Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată  3.4.1.    Plante superioare   ...     3.4.2.    Nevertebrate   ...     3.4.3.    Herpetofaună   ...      ...      ...     4.    INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE  4.1.    Comunitățile locale și factorii interesați  4.1.1.    Comunitățile locale   ...     4.1.2.    Factori interesați   ...      ...     4.2.    Utilizarea terenului   ...     4.3.    Situația juridică a terenurilor   ...     4.4.    Administratori, gestionari și utilizatori   ...     4.5.    Infrastructură și construcții   ...     4.6.    Patrimoniu cultural   ...     4.7.    Obiective turistice   ...      ...     5.    ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE  5.1.    Lista activităților cu potențial impact  5.1.1.    Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate   ...     5.1.2.    Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate   ...      ...     5.2.    Hărțile activităților cu potențial impact  5.2.1.    Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale Protejate   ...     5.2.2.    Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate   ...      ...     5.3.    Evaluarea impacturilor asupra speciilor  5.3.1.    Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor   ...     5.3.2.    Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor   ...      ...     5.4.    Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate  5.4.1.    Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate   ...     5.4.2.    Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate   ...      ...      ...     6.    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE  6.1.    Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ  6.1.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei  6.1.1.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Lucanus cervus   ...     6.1.1.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Odontopodisma rubripes   ...     6.1.1.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina variegata   ...      ...     6.1.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei  6.1.2.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei   ...     6.1.2.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punctul de vedere al habitatului speciei   ...     6.1.2.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei   ...      ...     6.1.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei  6.1.3.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Lucanus cervus   ...     6.1.3.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Odontopodisma rubripes   ...     6.1.3.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegate   ...      ...     6.1.4.    Evaluarea globală a speciei  6.1.4.1.    Evaluarea globală a speciei Lucanus cervus   ...     6.1.4.2.    Evaluarea globală a speciei Odontopodisma rubripes   ...     6.1.4.3.    Evaluarea globală a speciei Bombina variegata   ...      ...      ...     6.2.    Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ  6.2.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat  6.2.1.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat   ...     6.2.1.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat   ...     6.2.1.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat   ...      ...     6.2.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat  6.2.2.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat   ...     6.2.2.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat   ...     6.2.2.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat   ...      ...     6.2.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor  6.2.3.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor   ...     6.2.3.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor   ...     6.2.3.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor.   ...      ...     6.2.4.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat  6.2.4.1.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0   ...     6.2.4.2.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 7140   ...     6.2.4.3.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 62C0*   ...      ...      ...     6.3.    Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl  6.3.1.    Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl   ...     6.3.2.    Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl   ...      ...      ...     7.    SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT  7.1.    Scopul Planului de management   ...     7.2.    Obiectivele generale, măsuri generale, măsuri specifice - activități  7.2.1.    Obiective generale   ...     7.2.2.    Obiective specifice   ...     7.2.3.    Activități   ...      ...      ...     8.    PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR  8.1.    Planificarea temporală a activităților   ...     8.2.    Estimarea resurselor   ...      ...     9.    PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR  9.1.    Raportări periodice   ...     9.2.    Urmărirea activităților planificate   ...     9.3.    Indicarea activității realizate   ...      ...     10.    BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE   ...     11.    ANEXE     Anexa nr. 1 - Regulamentul ariei naturale protejate       Anexa nr. 2 - Harta localizării ariei naturale protejate       Anexa nr. 3 - Harta limitelor ariei naturale protejate       Anexa nr. 4 - Harta geologică       Anexa nr. 5 - Hartă hidrografică       Anexa nr. 6 - Hartă solurilor       Anexa nr. 7 - Harta ecosistemelor       Anexa nr. 8 - Harta distribuției tipurilor de habitate       Anexa nr. 9 - Harta distribuției speciilor       Anexa nr. 10 - Harta unităților administrativ teritoriale       Anexa nr. 11 - Harta utilizării terenului       Anexa nr. 12 - Harta juridică a terenului       Anexa nr. 13 - Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere       Anexa nr. 14 - Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate       Anexa nr. 15 - Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate       Anexa nr. 16 - Harta distribuției impacturilor asupra speciilor       Anexa nr. 17 - Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor       Anexa nr. 18 - Harta temperaturilor - medii multianuale       Anexa nr. 19 - Harta precipitațiilor - medii multianuale       Anexa nr. 20 - Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate       Anexa nr. 21 - Harta privind perimetrul construit al localităților       Anexa nr. 22 - Harta construcțiilor       Anexa nr. 23 - Fotografii     ...       1.    INFORMAȚII GENERALE  1.1.    Descrierea sintetică a Planului de management     Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele pentru realizarea acestor obiective.       Planul de management integrează interesele pentru conservarea biodiversității, cu cele pentru dezvoltare socio - economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor și activităților tradiționale, culturale și spirituale ale comunităților locale. El urmărește menținerea stării de conservare favorabilă și, după caz, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău.       La elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Pentru inventarierea și cartarea speciilor și habitatelor de interes comunitar s-au utilizat metodologii adecvate, bazate atât pe datele existente din bibliografie, cât și pe observațiile și evaluările de pe teren. Obiectivul acestei activități a fost de inventariere detaliată a speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 R0SCI0000 Băgău, în vederea fundamentării Planului de management și elaborării măsurilor de conservare. În procesul de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare, au fost consultați toți factorii interesați.       Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management       Tabelul nr. 1    Nr.     Tip act     Nr. act     An act     Denumire     Descriere       1.     OM     304     2018     Ordinul ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate     Actul normativ de reglementare a modului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate       2.     OM     1964          Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară     Actul normativ de instituire a siturilor de importanță comunitară       3.     OM     1882     2020     Ordinul ministrului mediului nr. 1882/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate     Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate       3.     OM     3836     2017     Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/ 2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial     Actul normativ de reglementare a tarifelor ce pot fi percepute de responsabilii cu managementul ariilor naturale protejate       4.     OM     19     2010     Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.     Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată       5.     OM     979     2009     Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național     Actul normativ de reglementare a speciilor invazive       6.     Lege     46     2008     Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ de reglementare a sectorului silvic       7.     OUG     57     2007     Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ de reglementare a regimului ariilor naturale protejate       8.     Lege     407     2006     Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic       9.     OUG     195     2005     Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ care reglementează protecția mediului       10.     HG     1076     2004     Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu            Lege     5     2000     Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ de instituire a regimului de zone protejate       11.     Lege     350     2001     Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul       12.     Lege     107     1996     Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare     Actul normativ care reglementează managementul apelor            Măsurile de conservare cuprinse în Planul de management sunt centralizate în tabelul nr. 2. Prezența în sit a speciilor Liparis loeselii și Carabus hampei nu a fost confirmată, în urma studiilor în teren realizate de experții botaniști și entomologi.       Centralizarea măsurilor adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea       Tabelul nr. 2    Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ     Starea de conservare F/NI/NR     Presiune - P / Amenințare – A cod     Măsurile active de conservare propuse       ROSCI0004 Băgău       Specii       Lucanus cervus     Favorabilă - F     B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare - P;   B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală - A;     A14 Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținînd genului Quercus sp;   A22 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus;   A31 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus;   A52 - Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate       Bombina variegata     Favorabilă - F     A04.02.01 pășunatul neintensiv al vacilor - P;   A04.02.02 pășunatul neintensiv al oilor – P   B02 gestionarea și utilizarea pădurii și plantației - P;   K01.03 secare - P;   K01.03 secare - A;     A8 Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata;   A9 Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata;   A10 Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit;   A11 Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit;   A21 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata;   A30 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata;   A52 - Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate   MR2 - Interzicerea poluării apelor din zonele umede.   MR3 - Interzicerea recoltării- omorârii indivizilor vii de Bombina variegata       Odontopodisma rubripes     Nefavorabilă - Inadecvată - NI     A10.01 îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor   - P;   G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber - A;     A12 Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes;   A13 Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes;   A23 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes;   A32 - Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes;   A41 - Realizarea de materiale   informative referitoare la aria   naturală protejată   A44 - Realizarea de întâlniri cu   instituții - organizații cu   atribuții referitoare la   conservarea biodiversității în   aria naturală protejată   A52 - Realizarea unor trasee de   interpretare a valorilor naturale   ale ariei protejate   MR 4 - Interzicerea recoltării-   omorârii indivizilor vii de   Lucanus cervus și   Odontopodisma rubripes       Carabus hampei     -     -     A33 Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii                             Liparis loeselii     -     -     A33 Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii       Habitate       91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen     Favorabilă - F     D02.01 linii electrice și de telefonie - P;   I01 specii invazive non-native - alogene - P;   K04.01 competiția - P; H04.03 alte forme de poluare a aerului - A; K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - A;     A1 Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee;   A15 Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău   A18 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0;   A27 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0;   A44 - Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată       7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat     Necunoscută     J02.05.03 modificarea apelor stătătoare - P;   K02.02 acumularea de material organic - P;   K04.01 competiția - P;   M01.02 secete și precipitații reduse - P;   M01.01 schimbarea temperaturii - P;   M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - P;   M02.03 declinul sau dispariția speciilor - P;   K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat - P;   K02.03 eutrofizare - natural - A;   K01.02 colmatare - A;   K01.03 secare - A;   K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - A;     A2 Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile;   A3 Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140;   A4 Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140;   A15 Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău   A19 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140;   A28 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140;   MR1 - Este interzisă recoltarea oricăror specii de plante   localizate în rezervația natural 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice MR2 – Interzicerea poluării apelor din zonele umede.   MR5 - Este interzisă exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău   MR6 - Vizitarea rezervației   naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice          ...     1.2.    Procesul de elaborare a Planului de management     Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău s-a realizat în cadrul proiectului: "Elaborarea a 3 planuri de management pentru situri Natura 2000 din județul Alba" cu codul SMIS 102369, implementat de Asociația Biounivers în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Alba, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din 9 specialiști ai Asociației Biounivers, respectiv: Oprica Nicolae - expert botanist, Paul Emil - expert botanist, Nagy Kinga - expert botanist, dr. Frink Jozsef Pal - expert botanist, dr. Maloș Cristian-Valeriu - expert GIS, dr. David Alin - expert herpetolog, dr. Stermin Alexandru - Nicolae - expert herpetolog, dr. Tăușan Ioan - expert entomolog și dr. Torok Sergiu - Cornel - expert herpetolog.       În perioada 1 noiembrie 2017 - 30 octombrie 2018, experții au elaborat următoarele studii de specialitate, care au stat la baza întocmirii planului de management:     ● Studiu privind inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru habitatele și flora din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău;       ● Studiul herpetofaunei din situl de importanță comunitară; R0SCI0004 Băgău;       ● Studiul entomofaunei din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău;       ● Studiu de evaluare a activităților cu potențial impact antropic ce afectează speciile și habitatele de importanță comunitară pentru situl de importanță comunitară ROSCI0004 Băgău;         În perioada 1 noiembrie 2018 - 30 aprilie 2019 a fost elaborat Planul de management, pe baza studiilor realizate de experți și a observațiilor pertinente, preluate în urma consultării factorilor interesați.       Consultarea factorilor interesați s-a asigurat prin:     ● organizarea a trei întâlniri cu comunitățile locale și alte categorii de factori interesați, desfășurate în localitatea Lopadea Nouă, județul Alba;       ● solicitarea de date, comentarii/sugestii de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii, în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de management;         Propunerile factorilor interesați au fost analizate, iar cele pertinente care au respectat prevederile legale au fost incluse în Planul de management.       Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău a fost transmis pentru avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Alba. Memoriul de evaluare adecvată pentru Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, a fost întocmit de Geographica Transilvania S.R.L..       Urmare a consultărilor desfășurate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Alba, în ședința Comitetului Special Constituit, s-a decis că Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău nu se supune evaluării de mediu.       Accesul liber al publicului la informații, pe parcursul procedurii de evaluare de mediu s-a făcut astfel:     ● Anunțurile publicate de Asociația Biounivers în ziarul Unirea, în data de 20.05.2019 și 23.05.2019;       ● Documentația de susținere a solicitării avizului a fost accesibilă pentru consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii de reglementare, la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Alba;       ● Anunțul public privind luarea deciziei etapei de încadrare a fost publicat în ziarul Unirea în data de 29.06.2020 și pe pagina de internet a Agenției pentru Protecția Mediului Alba.         Urmare a parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, s-a emis decizia de încadrare nr. 5777/ 12.07.2019 pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat de Asociația Biounivers.       După avizarea planului de management de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și alte autorități centrale, acesta va fi transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vederea aprobării prin ordin de ministru.     ...     1.3.    Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management  1.3.1.    Aria naturală protejată vizată de Planul de management     Situl ROSCI0004 Băgău, cu o suprafață de 3168 ha, a fost declarat de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl de importanță comunitară ROSCI0004 Băgău include rezervația naturală Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală cu codul 2.29., care a fost declarată arie naturală protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, Secțiunea a III-a - arii protejate, cu modificările și completările ulterioare.       Situl se află în Podișul Transilvaniei, în etajul de vegetație al cvercineelor. Acesta are o importanță deosebită pentru conservarea pădurilor de gorun și carpen dar și a unor specii de amfibieni, insecte și plante de interes conservativ.       Situl are în componență păduri de foioase și de amestec. Pădurile de mesteacăn alb european și cele de gorun, carpen și păducel sunt specifice acestui areal. Habitatele de mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat, constituie o raritate. Acestea oferă condiții pentru dezvoltare unei vegetații de mlaștină. În stratul arborilor mai găsim jugastru, păr pădureț și sorb, iar în stratul arbuștilor întâlnim măceș, lemn câinesc și salbă râioasă. Livezile, pășunile și culturile sunt și ele prezente în sit, dar într-un procent mic.       Habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 7140 - Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat, 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen. Speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 3 specii de insecte, respectiv Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes, Carabus hampei, o specie de amfibieni, respectiv Bombina variegata și o specie de orhidee, respectiv Liparis loeselii.       Rezervația naturală de interes național 2.29. Tăul fără fund de la Băgău conservă plante higrofile, faună acvatică și un peisaj deosebit de pitoresc specific zonei de dealuri. Din punct de vedere științific prezintă importanță îndeosebi datorită vegetației de mlaștină, care constituie o raritate în Podișul Transilvaniei, aici putând fi întâlnită și planta carnivoră roua cerului - Drosera rotundifolia și și mesteacănul pufos - Betula pubescens. Cuveta lacustră este rezultatul unor procese străvechi de alunecare.       Suprapunerea ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău cu alte arii naturale protejate       Tabelul nr. 3    Nr. crt.     Arie naturală protejată cu care se suprapune     Tip suprapunere     Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință (ha)     Procentul din aria naturală protejată de referință (%)       Cod     Denumire     Tip     Categorie     Denumire responsabil       1.     2.29.     Tăul fără fund de la Băgău     U - zonă umedă     IV – rezervație naturală     Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate     T - totală     7,4     0,23          ...     1.3.2.    Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management     Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău are o suprafață de 3168 ha și este localizat în România, Regiunea Centru, județul Alba, pe raza unităților administrativ - teritoriale Aiud, Hopârta, Lopadea Nouă, Ocna Mureș. Din punct de vedere geografic Situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău se află în Podișul Transilvaniei, în apropiere de valea Mureșului. Lacul este situat pe o culme prelungă și relativ netedă, cu orientare generală V-NV - E-SE, care prezintă altitudini de 510 - 538 m la vest de lac și între 420 - 492 m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară nord și spre sud, separate de văi adânci și înguste. Versantul și culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic s-au dezvoltat mai multe organisme torențiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai lin.       Pe cale rutieră situl poate fi accesat din municipiul Aiud, de unde se merge spre est pe DJ 107E, asfaltat, care se desprinde din drumul național DN1, până în centrul satului Băgău, iar de acolo pe un drum de țară care urcă până la lac și coboară apoi în valea Pusta Băgăului până la lac. O altă variantă, mai dificilă, este să se urmeze DN1 până în localitatea Unirea, apoi DJ 107D până în localitatea Micloșaca. Pe cale feroviară cel mai apropiat punct de acces este municipiul Aiud.       Harta cu localizarea sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.       Localizarea ariei naturale protejate       Tabelul nr. 4    Codul si denumirea ariei naturale protejate     Suprafața (ha)     Regiunea biogeografică     Județul     Localități       Localitate     Suprafața (ha)       R0SCI0004 Băgău     3168     continentală     Alba     Aiud     1098       Ocna Mureș     1246       Lopadea Nouă     705       Hopârta     119       2.29. Tăul fără fund de la Băgău     7,4     continentală     Alba     Lopadea Nouă     7,4          ...     1.3.3.    Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management     Harta cu limitele sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și ale rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management, limitele fiind în conformitate cu cele puse la dispoziție de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pe pagina oficială de internet, în format shapefile.     ...      ...      ...     2.    MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE  2.1.    Geologie     Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din nisipuri, argile marnoase și pietrișuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase și nisipuri sarmațiene.       Relieful este deluros. R0SCI0004 Băgău este situat pe o culme prelungă și relativ netedă, cu orientare generală vest-nordvest - est-sudest, care prezintă altitudini între 510 m - 538 m la vest de lac și între 420 - 492m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară către nord și spre sud, separate de văi adânci și înguste. Versantul și culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic sau dezvoltat mai multe organisme torențiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai echilibrat. Terenul este afectat de procese de alunecare.       Harta geologică a sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.     ...     2.2.    Hidrografie     Rețeaua hidrografică în situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este reprezentată de cele două pâraie afluente pe stânga ale Mureșului, Valea Râtului la sud și Valea Pusta Băgăului la nord. Aceste cursuri de apă au o serie de afluenți mici, precum Valea Băgăului, Pârâul Fundăturii și Poetu, care nu au apă decât în urma ploilor torențiale sau topirii bruște a zăpezilor.       Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul Tăul fără Fund, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanță științifică.       Harta hidrografică a sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.     ...     2.3.    Pedologie     Substratul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este constituit din nisipuri, argile marnoase și pietrișuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase și nisipuri sarmațiene. Pe terenurile din împrejurimile lacului predomină soluri brune acide și brune luvice - podzolite, iar în imediata vecinătate a lacului apar pe mici suprafețe soluri turboase.       Harta solurilor din situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.     ...     2.4.    Climă     Clima în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este blândă, ca urmare a efectului de foehn provocat de masele de aer care coboară din Munții Apuseni.       Teritoriul județului Alba se suprapune pe două sectoare climatice distincte, determinate de variațiile de altitudine: estul și centrul aparținând sectorului cu climă continental-moderată, specific zonei colinare, respectiv vestul și sudul specifice zonei climatice de munte, ținut climatic al munților mijlocii și pe o porțiune foarte restrânsă a munților înalți.       Ținutul colinar specific zonei este caracterizat de veri calde cu precipitații relativ reduse și ierni reci cu strat de zăpadă instabil. Sectorul montan este caracterizat de veri răcoroase cu precipitații bogate și ierni friguroase cu strat de zăpadă gros și stabil. Atât zona colinară cât și cea montană este caracterizată de diferențieri determinate de expoziția versanților. Versanții cu expunere estică sunt adăpostiți față de circulația predominantă, atrăgând formarea vânturilor ce determină încălzirea aerului și scăderea cantității de precipitații. Versanții nordici sunt expuși vânturilor din sector vestic, determinând răciri și creșteri substanțiale ale cantității de precipitații și a nebulozității.       Radiația solară globală înregistrează valori cuprinse între 120 kcal/cmp an în culoarul Mureșului și mai puțin de 110 kcal/cmp an în zona culmilor înalte.       După raionarea climatică din "Monografia Geografică", situl R0SCI0004 Băgău se încadrează în ținutul climatic al Podișului Târnavelor - I B p 1, caracterizat printr-un regim termic mai moderat decât în regiunea de câmpie cu înghețuri târzii și timpurii, frecvente inversiuni termice, cu precipitații între 500 - 800 mm. După Geografia R.S.R. din 1983, teritoriul se încadrează în clima temperată, iar regional în sectorul de climă temperat - moderată.       După criteriul de clasificare Koppen, teritoriul se încadrează în provincia climatică Df, subprovincia Dfbx, cu temperatura celei mai calde luni între 20 - 22° C și cu maximum de precipitații la începutul verii. Valorile indicilor de ariditate din cadrul acestei subprovincii sunt cuprinse între 26 și 30. Cea mai apropiată stație meteorologică este la Alba Iulia.       Principalii indicatori climatici au următoarele valori:  –   Temperatura medie anuală: 8 - 9° C   ...     –   Temperatura medie a lunii ianuarie: -3° C   ...     –   Temperatura medie a lunii iulie: 20° C   ...     –   Durata sezonului de vegetație: 170 zile   ...     –   Primul îngheț: 17 X   ...     –   Ultimul îngheț: 12 IV   ...     –   Luna cea mai ploioasă: iunie.   ...          Precipitațiile sunt de aproximativ 699 mm / an, din care o proporție de 70% cad în timpul sezonului de vegetație. Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie de 75 - 78%, sensibil mai mică în luna iulie: 65 - 70%. Luna ianuarie este cea mai rece și luna iulie este cea mai caldă. Vara cad ploi torențiale, sub formă de averse, iar toamna și primăvara ploi de lungă durată.       Regimul eolian este caracterizat de o circulație a aerului la nivelul culmilor deluroase din direcția estică. Pe culmile mai înalte viteza medie a vântului este de 7 - 8 m/s, coborând până la 2-3 m/s în interiorul depresiunilor create de văile secundare ale rețelei hidrografice. Vânturile predominante sunt cele din sud - vest. Intensitatea maximă se produce pe o durată de 9 - 10 zile în decursul unui an. Sursa datelor prezentate mai sus o reprezintă stația meteorologică Alba Iulia, stație care nu este amplasată în cadrul sitului.       Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvența foarte mare a advecților de aer temperat-oceanic din vest și nord - vest, prin frecventele pătrunderi ale aerului temperat - continental din zona estică, care ajunge puternic transformat sub impactul aerului tropical- maritim din sud - vest și sud, prin advecții rare de aer arctic din nord și foarte rar a aerului tropical - continental din sud.     ...     2.5.    Elemente de interes conservativ, de tip abiotic     Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul din rezervația naturală de interes național 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, rezultat în urma unor procese de alunecare. Lacul are o formă alungită pe direcția est - vest, are o lungime de 395 m și o lățime medie de 91 m. În anii cu precipitații abundente lățimea poate ajunge la 150 m. Adâncimea medie a lacului este de 2,8 m, iar cea maximă atinge 5,7 m în partea centrală. În mlaștina cu caracter de tranziție spre un regim oligotrof stratul de turbă depășește grosimea de 3,5 m. Alimentarea lacului se face din izvoare de adâncime și din precipitații. Precipitațiile abundente produc eroziunea solului în arboretele care înconjoară lacul.     ...      ...     3.    MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE  3.1.    Ecosistemele     În situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău sunt întâlnite trei tipuri de ecosisteme: păduri de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus; mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante respectiv pajiști ponto - sarmatice.       În aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău a fost identificat un habitat edificat de specii europene nemorale. Acest habitat este alcătuit din pădurile de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus.       Aceste păduri se dezvoltă pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali și pe podișurile din vestul Ucrainei. Sunt păduri extrazonale, adesea isolate, de cvercinee și carpen din arealul moesiac a lui Quercion freinetto, din zona de silvostepă est-panonică și vest- pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene din Quercion frainetto și, în est, de specii pontice euxinice.       Conform unor studii, s-a ajuns la concluzia că unele cărpinișuri au luat naștere în mod secundar din amestecurile de cuercinee cu carpen. În anumite condiții de mediu, semințișul de cuercinee se dezvoltă greu în concurență cu exemplarele tinere, abundente și viguroase de carpen, care lăstăresc puternic. Treptat cuercineele sunt eliminate din pădure, luând astfel naștere cărpinișurile.       În România acest habitat se întâlnește pe dealurile peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec de gorun, iar pe dealurile din vestul, nordul și central țării, în zona pădurilor de stejar, subzonele pădurilor de stejari mezofili.       Habitatul natural cel mai caracteristic al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău îl constituie vegetația de mlaștină din lacul Tăul fără Fund de la Băgău, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanță științifică.       Lacul în cadrul căruia se află habitatul, se află la o altitudine de 440 de m. Forma lui este eliptică, cu o lungime de aproximativ 250 de m în direcția sud-estică spre nord-vest și cu o lățime de 130 m. Suprafața lacului are 2,5 - 3 ha și grosimea turbei ajunge la 4 - 5 m în mijlocul acestuia. În anii ploioși nivelul apei crește și astfel lacul poate să ajungă la o suprafață de 5 - 6 ha. Lacul este împărțit în două regiuni: o parte eutrofă, cu luciu de apă și o parte oligotrofă cu turbărie. Alimentarea lacului se face din izvoare subterane și din precipitații.       În aria protejată R0SCI0004 Băgău, într-o zonă foarte sălbatică, puțin cunoscută de naturaliști, denumită "Pusta Băgăului", s-au identificat pajiști uscate stepice și silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite și elemente termofile de o importanță științifică deosebită. Aceste pajiști se găsesc pe versanții sud-vestici și vestici cu înclinare mare, peste 30 grade. Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puțin trei fiind identificate Stipa pulcherrima, Stipa tirsa și Stipa capillata. Pajiștile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis, capul șarpelui - Echium russicum, jaleșul transilvănean - Salvia transsylvanica, frăsinelul - Dictamnus albus.       Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management.     ...     3.2.    Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată  3.2.1.    Habitate Natura 2000     Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul ariei protejate, după cum urmează:  A.    Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat;   ...     B.    Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.   ...          Date generale ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 5    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Clasificarea tipului de habitat     Tip de habitat de importanță comunitară       2.     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       3.     Denumire habitat     Păduri dacice de stejar și carpen       4.     Palaearctic Habitats     41.2C13 Dacian tatar maple oak-hornbeam forest       5.     Habitatele din România     R4128 Păduri geto-dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera       6.     Habitatele Natura 2000     Tip de habitat de importanță comunitară       7.     Asociații vegetale AV     Dentario bulbiferae - Quercetum petrae Resmeriță 1974, 1975       8.     Tipuri de pădure TP     5111 Gorunet normal cu floră de mull, 5113 Gorunet cu floră de mull       9.     Descrierea generală a tipului de habitat     Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun - Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puține exemplare de fag - Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, tei pucios - Tilia cordata în nord, toate speciile detei în restul teritoriului, cireș - Prunus avium, stejar pedunculat - Quercus robur, cer, gârniță - Quercus cerris, Quercus frainetto, plop tremurător - Populus tremula, ulmi - Ulmus glabra, Ulmus minor, paltini - Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, iar în etajul inferior jugastrul - Acer campestre, sorb de câmp - Sorbus torminalis, păr și măr pădureț - Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% și înălțimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaeus, Euonymus verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus catharticus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, bine dezvoltat, cu bogată floră de mull dominată de Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.   Importanța habitatului pentru economie este dată de producția mijlocie de masă lemnoasă, preponderent pentru lemn de foc.       10.     Specii caracteristice     Specia edificatoare este Quercus petraea.   Alte specii importante: flora vernală este bogată în Corydalis cava, Corydalis solida, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Allium ursinum, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides, Ficaria verna, Dentaria bulbifera; în flora estivală, pe lângă speciile dominante găsim, Ajuga reptans, Ajuga genevensis, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Carex sylvatica, Convallaria majalis, Campanula rapunculoides, Dactylis polygama, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, Lathyrus niger, Mercurialis perennis, Millium effusum, Paris quadrifolia, Sanicula europaea, Bromus benekeni.            Date generale ale tipului de habitat 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 6    Număr Curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Clasificarea tipului de habitat     Tip de habitat de importanță comunitară       2.     Codul unic al tipului de habitat     7140       3.     Denumire habitat     Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat       4.     Palaearctic Habitats     54.552 Carpathian stringsedge swards   54.51 Slender-sedgeswards   54.52 Carex diandraquaking mires   54.512 Sphagnumslender-sedge swards       5.     Habitatele din România     R5404 Mlaștini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza și Swertiapunctata   R5407 Mlaștini și turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex   R5408 Mlaștini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa   R5412 Mlaștini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra       6.     Habitatele Natura 2000     Tip de habitat de importanță comunitară       7.     Asociații vegetale AV     Swertio perennis - Cari-cetum chordorrhizae Coldea 1986, 1990   Caricetum lasiocarpae Koch 1926   Caricetum diandrae Jon. 1932 em. Oberd. 1957 Syn. Carici- Menyanthetum caricetosum diandrae Rațiu 1972   Caricetum limosae Br.-Bl. 1921 Syn. Carici limosae - Sphagnetum Resmeriță 1973   Scirpo - Phragmitetum Koch 1926   Typhetum latifoliae Lang 1973   Sphagnetum magellanici Malcuit 1923, Kastner et Flosner 1933 Syn. Eriophoro vaginati - Sphagnetum I. Pop et al. 1968   Calamagrostio - Salicetum cinerea Soo et Zolyomi in Soo 1955 Syn. Thelipteridi - Salicetum cinereae Somsac 1963   Salici cinereae - Sphagnetum recurvi Zolyomi 1931, Soo 1954       8.     Tipuri de pădure TP     -       9.     Descrierea generală a tipului de habitat     Habitatul este format din comunități de plante oligotrofe și mezotrofe formate pe substrat de turbă mixt, mușchi de turbă și rogozuri sau pe turbă de rogoz. Este mult mai bogată și variată din punct de vedere al asociațiilor vegetale și a speciilor de plante decât habitatul 7110.   Specii cheie pentru habitatul 7140: Sphagnum recurvum, Sphagnum warnstorfii, Valeriana simplicifolia, Pedicularis limnogena, Carex canescens, Carex echinata, Carex bigelowii ssp. dacica, Agrostis canina, Eriophorum scheuchzeri, Eriophorum angustifolium, Plantago gentianoides, Juncus castaneus, Juncus triglumis, Juncus filiformis, Luzula sudetica, Potentilla palustris, Menyanthes trifoliata, Pedicularis palustris, Stellaria palustris, Calliergon stramineum, Camptothecium nitens, Drepanocladus exanulatus, Campylium stellatum, Aulacomnium palustre, Sphagnum teres, Sphagnum subsecundum.   În cazul acestui habitat aflat la o altitudine 440 de m, în Podișul Transilvaniei, speciile cheie vor fii altele, deoarece habitatul are alte condiții climatice.       10.     Specii caracteristice     Sphagnum magellanicum, Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia, Salix cinerea, Thelypteris palustris, Juncus effusus, Agrostis stolonifera, Salix cinerea, Sphagnum recurvum, Typha latifolia, Gyceria maxima, Phragmites australis               Date generale ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău       Tabelul nr. 7    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Clasificarea tipului de habitat     Tip de habitat de importanță prioritară       2.     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       3.     Denumire habitat     Stepe ponto - sarmatice       4.     Palaearctic Habitats     34.9213 Western Pontic feathergrass steppes       5.     Habitatele din România     R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, Stipapulcherrima și Stipa joannis       6.     Habitatele Natura 2000     Tip de habitat de importanță comunitară       7.     Asociații vegetale AV     Stipetum lessingianae Soo 1927, 1947   Stipetum pulcherrimae Soo 1942   Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch 1981 Syn. Astragalo-Brometum stipetosum capillatae Borza 1959       8.     Tipuri de pădure TP     -       9.     Descrierea generală a tipului de habitat     Fitocenozele ocupă de obicei treimea superioară a pantelor expuse spre sud, sud-vest, sud-est, puternic înclinate. Solul variază de la cernoziom de pantă moderat erodat, până la brun deschis de pantă intens erodat. În cadrul fitocenozelor de Stipa participă numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Salvia austriaca, Salvia pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălțimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este constituit de speciile cu talia de 40-50 cm, dintre care menționăm: Festuca rupicola, Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys, Alyssum desertorum, Alyssum alyssoides, Polygala major, Fragaria viridis, plante care formează etajul inferior al vegetației.       10.     Specii caracteristice     Stipa pulcherrima, Vinca herbacea, Echium russicum, Salvia austriaca, Salvia transsylvanica, Festuca valesiaca, Jurinea mollis, Inula ensifolia, Verbascum phoeniceum, Iris pumila, Anthericum ramosum, Veronica orchidea, Helianthemum canum, Euphorbis cyparissias, Teucrium chamaedrys, Adonis vernalis, Astragalus austriacus, Astragalus monspessulanus, Allium flavum, Stachys recta, Agrimonia eupatoria, Rosa gallica, Muscari comosum, Asperula cynanchica, Bupleurum falcatum, Onosmapseudarenaria.            Date specifice ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 8    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       2.     Statutul de prezență spațial     Larg răspândit       3.     Statutul de prezență management     Natural       4.     Suprafața tipului de habitat     1723 ha       5.     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - Octombrie 2018       6.     Distribuția tipului de habitat - descriere     Habitatul este localizat în mai multe trupuri de pădure după cum urmează:   pe Dealul Măgura, în apropierea localității Păgida;   pe Dealul Țigla, Dealul Tăușorul, Valea Hajbadic, Valea Poetu;   Pădurea Hoioaga, mărginită de Dealul Coasta Pustie a Cisteiului, Dealul Hargeu și Pășunea Ciunga;   Pădurea Ladomir, mărginită de Dealul Odăile Hopârta, Dealul Podina și Valea Băgăului;   Un trup mic de pădure lângă Vîrful Dealul Viilor și altul lângă Vârful Dealul Gorgan.       7.     Distribuția tipului de habitat - hartă     Anexa nr. 8 la Planul de management       8.     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe            Date specifice ale tipului de habitat 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 9    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Codul unic al tipului de habitat     7140       2.     Statutul de prezență - spațial     Izolat       3.     Statutul de prezență - management     Natural       4.     Suprafața tipului de habitat     1,2 ha       5.     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - Octombrie 2018       6.     Distribuția tipului de habitat - descriere     Lacul în cadrul căruia se află habitatul, se află la o altitudine de 440 de m. Forma lui este eliptică, cu o lungime de aproximativ 250 de m în direcție sud-estică spre nord-vest și cu o lățime de 130 m. Suprafața lacului are 2,5 - 3 ha și grosimea turbei ajunge la 4 -5 m în mijlocul acestuia. În anii ploioși nivelul apei crește și astfel lacul poate să ajungă la o suprafață de 5 - 6 ha. Lacul este împărțit în două regiuni: o parte eutrofă, cu luciu de apă și o parte oligotrofă cu turbărie.       7.     Distribuția tipului de habitat - hartă     Anexa nr. 8 la Planul de management       8.     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe            Date specifice ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 10    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       2.     Statutul de prezență - spațial     Izolat       3.     Statutul de prezență (management)     Natural       4.     Suprafața tipului de habitat     86,7 ha       5.     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - 0ctombrie 2018       6.     Distribuția tipului de habitat - descriere     Într-o zonă foarte sălbatică a ariei protejate, puțin cunoscută de botaniști, denumită Pusta Băgăului, au fost identificate pajiști uscate stepice și silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite și elemente termofile de o importanță științifică deosebită. Aceste pajiști se găsesc pe versanții sud-vestici și vestici cu înclinare mare, peste 30 grade. Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puțin trei fiind identificate Stipa pulcherrima, Stipa tirsa și Stipa capillata. Pajiștile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuța de primăvară Adonis vernalis, capul șarpelui Echium russicum, jaleșul transilvănean Salvia transsylvanica, frăsinelul Dictamnus albus.   Aceste elemente fac parte din alianța Festucion valesiacae Klika 1931, care cuprinde asociația vegetală Stipetum capillatae Hueck 1931 Krausch 1981 Syn. Astragalo- Brometum stipetosum capillatae Borza 1959. Această asociație este cu caracter expresiv stepic ce apare de regulă pe platouri, cornișe, coaste abrupt, cu înclinare mare a pantei (60 de grade), aride, cu insolație puternică, bătută de vânt, cu alunecări frecvente de teren și erodate la suprafață, în treimea superioară a dealurilor. Compoziția floristică a asociației se caracterizează prin predominarea elementelor xeroterme de nuanță pontico-continentală. Specia de recunoaștere, dominant și consolidatoare a asociației este Stipa capillata.   Tot în această zonă întâlnim pajiști stepice din alianța Stipion lessingianae Soo 1947, cantonate în treimea superioară a pantelor din Podișul Transilvaniei, limitrofe în general pădurilor edificate de Quercus petraea. Speciile caracteristice: Stipa lessingiana, Stipa pennata, Stipapulcherimma, Salvia transsylvanica, Iris pumila.       7.     Distribuția tipului de habitat - hartă     Anexa nr. 8 la Planul de management       8.     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe          ...     3.2.2.    Habitate după clasificarea națională     R4128 Păduri geto-dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera     Structura acestui tip de habitat este dată de fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun - Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puține exemplare de fag - Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, tei - Tilia cordata în nord, toate speciile de tei în restul teritoriului, cireș - Prunus avium, stejar pedunculat - Quercus robur, cer, gârniță - Quercus cerris, Q. frainetto, plop tremurător - Populus tremula, ulmi - Ulmus glabra,U. minor, paltini - Acer pseudoplatanus, Acerplatanoides, iar în etajul inferior jugastrul - Acer campestre, sorb - Sorbus torminalis, păr și măr pădureț - Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% și înălțimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica. Stratul ierburilor și subarbuștilor, bine dezvoltat, cu bogată floră de mull dominată de Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.         R5404 Mlaștini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza și Swertia punctata     Stratul ierbos al acestui tip de habitat este bine dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Speciile edificatoare, Carex chordorrhiza și Swertia perennis și Allium schoenoprasum ssp. sibiricum,pot realiza o acoperire de până la 65%. Prezența speciilor carpatice: Valeriana simplicifolia, Carex nigra ssp. dacica, conferă caracterul regional al vegetației. Stratul mușchilor este bine reprezentat de Cratoneuron comutatum.         R5407 Mlaștini și turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex     Stratul ierbos este bine dezvoltat, înalt de 10-20 cm în locuri cu exces de umiditate. Specia caracteristică și edificatoare pentru asociație este Carex lasiocarpa. Stratul mușchilor dominant, uneori cu acoperiri mari. Se remarcă, printr-o prezență și constanță ridicată, Sphagnum warnstorfii, specifică mlaștinilor de mare altitudine.         R5408 Mlaștini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa     Habitatul este caracterizat de prezența câtorva specii oligotrofe, aparținând alianței Sphagnion magellanici, care trădează evoluția sindinamică a acestor grupări către asociațiile alianței Sphagnion, paralel cu cenozele descrise din Europa Centrală. Stratul ierbos este slab dezvoltat, înalt de 12-30 cm. Specia caracteristică și edificatoare Carex limosa are o acoperire medie de 40%. Speciile Scheuchzeria palustris, Lycopodiella inundata = Lepidotis inundata, Rhynchospora alba pot avea o acoperire de până la 5%. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant cu o acoperire ce variază între 30-75 %. Este prezentă în proporție mare și specia Sphagnum magellanicum.         R5412 Mlaștini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra     Habitat mezotrof. Stratul ierbos este dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Carex diandra poate realiza o acoperire de până la 35%. Menționăm prezența unor specii rare: Drosera anglica, Carex dioica, Pedicularis sceptrum-carolinum și a relictului glaciar Saxifraga hirculus. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Au fost separate două subasociații:  –   typicum Gors1968 - syn.: Equisetetum limosi Rațiu 1971 p.p. non Soo 1927;   ...     –   caricetosum nigrae Coldea 1981 - syn.: Carici-Menyanthetum caricetosum diandrae Rațiu 1972 p.p. non Soo 1963, având ca specii diferențiale pe Carex nigra, Campylium stellulatum și Cratoneurum filicinum.   ...            R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, Stipapulcherrima și Stipa joannis     În cadrul fitocenozelor de Stipa participă numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, S. capillata, S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Salvia austriaca, S. pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălțimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este realizat de speciile cu talia de 40-50 cm, dintre care menționăm: Festuca rupicola, F. valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys, Alyssum desertorum, A. alyssoides, Polygala major, Fragaria viridis, plante care formează etajul inferior al vegetației.       ...      ...     3.3.    Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată  3.3.1.    Plante superioare     În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, este enumerată specia de orhidee Liparis loeselii.  A.    Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specie, indiferent de locul unde aceasta este întâlnită;   ...     B.    Date specifice ale speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate.   ...          Date generale ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 11    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Cod Specie - EUNIS     189943       2.     Denumirea științifică     Liparis loeselii       3.     Denumirea populară     Moșișoare       4.     Statutul de conservare în România     Convenția de la Berna - Anexa I - Specii de floră sctict protejate   OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.       5.     Descrierea speciei     Plantă ierboasă cu rizom foarte scurt, tulpină cu doi tuberculi supratereștri la bază, erectă, de 6-25 cm, muchiată, aripată în partea superioară, prevăzută cu 2, 3 frunze bazale oblongi, aproape opuse și inflorescențe de tip racem 1 până la 18 flori mici, verzi-gălbui.   Orhideea este o specie sporadică, semnalată din zona forestieră de câmpie până în cea montană.       6.     Perioade critice     Perioada de vegetație       7.     Cerințe de habitat     Plantă higrofită cu temperament de lumină, mezotermofită - subtermofită, de stațiuni cu soluriumed-ude, mai mult sau mai puțin regulat inundate, sărace în azot, bazice, formate pe substrate calcaroase       8.     Fotografii     Nu au fost realizate fotografii            Date specifice ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău       Tabelul nr. 12    Număr Curent     Informație/Atribut     Descriere       1.     Specia     Liparis loselli       2.     Informații specifice speciei     Specia nu a fost identificată       3.     Statutul de prezență -temporal     -       4.     Statutul de prezență -spațial     -       5.     Statutul de prezență - management     -       6.     Abundență     -       7.     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - Octombrie 2018       8.     Distribuția speciei -interpretare     -       9.     Distribuția speciei - harta distribuției     -       10.     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe            Specia Liparis loeselli nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018. În urma studierii lucrărilor, ierbarelor, materialelor despre Tăul fără fund de la Băgău, nu au fost găsite date despre existența speciei în zonă. Probabil printr-o eroare, specia a fost introdusă în Fișa sitului. În lucrarea Mlaștinile de turbă din Republica Populară Romînă din 1960, Emil Pop amintește specia cu semnul întrebării, cu prezență incertă. De asemenea potrivit cerințelor de habitat, Tăul fără fund nu conferă un mediu de viață favorabil speciei. Specia crește pe un substrat calcaros, mediul din tău în schimb este acid.       În urma consultării lucrării Vegetația mlaștinii de turbă "Tăul fără fund" de la Băgău, Județul Alba, Transilvania, România, realizată în perioada 2002 - 2004 de Laszlo Eniko, apărut în Contribuții Botanice, XLI, 2, 2006, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj Napoca, nu au fost găsite referințe la prezența speciei Liparis loeselii.     ...     3.3.2.    Nevertebrate     În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, sunt enumerate speciile Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes și Carabus hampei.       Specia Carabus hampei nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018.       Date generale ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 13    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1     Cod Specie - EUNIS     221       2     Denumire științifică     Lucanus cervus       3     Denumire populară     Rădașca       4.     Statutul de conservare în România     Convenția de la Berna - Anexa III - Specii de faună protejate   OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.       5     Descrierea speciei     Lucanus cervus Linnaeus, 1758 este o specie de dimensiune mare, la care masculii pot ajunge până la 80-90 mm. Femelele sunt mai mici, uneori de doar 20 mm. Corpul alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis, cu luciu mat în special la femele, iar în cazul masculului, mandibulele și elitrele de culoare brun-castanie. Specia prezintă un accentuat dimorfism sexual. La masculi capul este masiv, mai lat ca pronotul, iar mandibulele sunt foarte bine dezvoltate, lungi și ramificate cu aspectul unor coarne de cerb. Acestea sunt bifide la extremități și prevăzute cu un dinte median sau postmedian la partea lor internă și pot atinge la exemplarele foarte mari jumătate din lungimea corpului. Femelele, mai mici ca masculii, au pronotul mult mai lat comparativ cu capul, mandibulele mai scurte decât capul și picioarele anterioare adaptate pentru săpat - Iorgu 2015.            Perioade critice     Tot timpul anului - larve și din mai până în septembrie - adulți       7     Cerințe de habitat     Specia preferă habitate de păduri de foioase cât și zone cu arbori izolați sau cu garduri vii în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, oriunde există o sursă suficientă de lemn mort. În aceste habitate preferă ca sursă de hrană speciile de quercinee - Iorgu 2015.       8     Fotografii     Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia 1            Date generale ale speciei de Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 14    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1     Cod Specie - EUNIS     17188       2     Denumire științifică     Odontopodisma rubripes       3     Denumire populară     Lăcustă de munte       4.     Statutul de conservare în România     OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.       5     Descriere speciei     Specia Odontopodisma rubripes are corpul de culoare verde, cu dungi laterale negre. Lungimea corpului este de aproximativ 15-17 mm la mascul și 19-24 mm la femelă. Tibiile posterioare sunt proximal gălbui și distal roșii. Specia prezintă pe primul sternit toracic un tubercul de formă conică. Specia este brahipteră, tegminele fiind alungite, atingând treimea posterioară a primului tergit abdominal. Cercii masculului sunt lățiți la bază și puternic curbați. Placa subgenitală a femelei se termină cu un lob median și 2 laterali triunghiulari. Specia nu stridulează - Iorgu 2015.       6     Perioade critice     Tot timpul anului - prin reducerea habitatului speciei prin suprapășunat       7     Cerințe de habitat     Preferă ca și habitate zmeurișurile din lizierele și pădurile zonelor de deal și câmpie. Aici preferă ca sursă de hrană speciile de Rubus dar și alți farbuști înalți sau ierburi înalte - Chobanov și colaboratorii 2016.       8     Fotografii     Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia2            Date generale ale speciei de Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău       Tabelul nr. 15    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1     Cod Specie - EUNIS     196423       2     Denumire științifică     Carabus hampei       3     Denumire populară     -       4.     Statutul de conservare în România     OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.       5     Descrierea speciei     Unii autori tratează Carabus hampei ca subspecie de arabus rothi Dejean, 1829. Această abordare taxonomică este justificată de existența populațiilor intermediare precum și de distribuția geografică a celor doi taxoni, însă în acest ghid Carabus hampei este considerat specie distinctă în acord cu Directiva Habitate.   Carabus hampei este un gândac destul de mare, cu lungimea de 22-38 mm. Specia prezintă o mare variabilitate geografică fiind divizată în mai multe subspecii. Lungimea corpului este de 22-25 mm la unele populații din nord-vest și 33-38 mm la populațiile de lângă Deva - Săcărâmb și Baia Mare - Munții Gutâi. Culoarea corpului variabilă, de obicei neagră-albăstruie, însă în majoritatea populațiilor există indivizi cu luciu metalic violet, de bronz, arămiu sau verzui în special pe marginile laterale ale elitrelor și pronotului. Elitrele prezintă un număr de 18-24 striuri,intervale mai mult sau mai puțin evidente la diferite populații și de obicei 5 intervale primare ce se diferențiază de cele secundare și terțiare prin prezența unor fovee mai mult sau mai puțin vizibile ce prezintă un mic mucron. La marginile laterale ale elitrelor intervalele se contopesc formând granule - Iorgu 2015.   Studii recente de taxonomie moleculară indică că ambele forme, deși morfologic foarte similare cu Carabus hampei, aparțin speciei Carabus incompsus. Taxonul Telekii Csiki, 1937 este inclus fie la Carabus rothi, fie la Carabus hampei. Acesta prezintă frecvent 4 intervale primare similar cu Carabus rothi, dar unele specimene au 5 intervale similar cu Carabus hampei. Întrucât identificarea taxonilor subgenului Morphocarabus este dificilă și uneori ambiguă, se recomandă ca în determinări să se țină cont și de distribuția geografică a speciei. A se vedea hărțile publicate de Szel și colaboratorii în 2007 și Barloy și Prunar în 2012.       6     Perioade critice     Practic perioade critice pot fi pe tot parcursul anului, în special prin intervenția omului asupra habitatului speciei       7     Cerințe de habitat     Specia preferă habitatele de păduri de foioase fără coronament compact, jnepenișuri, în regiunile montane, liziere de lângă pajiști și poieni. Uneori această specie o putem întâlni și în livezi abandonate sau în vii abandonate - Iorgu 2015.       8     Fotografii     Nu au fost realizate fotografii            Date specifice ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău       Tabelul nr. 16    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1     Specie     Lucanus cervus       2     Informații specifice speciei     Specia este răspândită în majoritatea pădurilor de stejar întâlnite în sit.       3     Statutul de prezență - temporal     Rezident       4     Statutul de prezență - spațial     Larg răspândită       5     Statutul de prezență - management     Nativă       6     Abundență     Comună       7     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - 0ctombrie 2018       8     Distribuția speciei - interpretare     Populațiile cele mai viguroase se află localizate pe raza localităților Micloșlaca, Băgău și Lopadea Nouă       9     Distribuția speciei - harta distribuției     Anexa nr. 9 la Planul de management       10     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe            Date specifice ale speciei Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 17    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1     Specie     Odontopodisma rubripes       2     Informații specifice speciei     Specia este întâlnită izolat pe suprafața sitului acolo unde sunt tufișuri       3     Statutul de prezență - temporal     Rezident       4     Statutul de prezență - spațial     Izolată       5     Statutul de prezență - manageme     Nativă       6     Abundență     Prezență certă       7     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - Octombrie 2018       8     Distribuția speciei - interpretare     Populații ale acestui ortopter au fost identificate în zona localităților Pagida, Băgău, Ciumbrud și Micloșlaca       9     Distribuția speciei - harta distribuției     Anexa nr. 9 la Planul de management       10     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe            Date specifice ale speciei Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău       Tabelul nr. 18    Număr curent     Informație/Atribut     Descriere       1     Specie     Carabus hampei       2     Informații specifice speciei     -       3     Statutul de prezență - temporal     Rezident       4     Statutul de prezență - spațial     Necunoscut       5     Statutul de prezență - management     Nativă       6     Abundență     Necunoscută       7     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - Octombrie 2018       8     Distribuția speciei - interpretare     În timpul acestui studiu nu au fost identificate populații ale acestei specii pe teritoriul sitului, făcând astfel imposibilă realizarea unei hărți de distribuție       9     Distribuția speciei - harta distribuției     -       10     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe          ...     3.3.3.    Herpetofaună     În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, este enumerată specia Bombina variegata.       Date generale ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 19    Nr. crt.     Informație/Atribut     Descriere       1     Cod Specie - EUNI     638       2     Denumirea științ fică     Bombina variegata            Denumirea populară     Buhai de baltă cu burtă galbenă       4     Statutul de conservare în România     Preocupare minimă - IUCN   Aproape amenințată - Cartea roșie a vertebratelor din România   Anexa II specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare, și în anexa IV speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă ale Directivei Habitate - Directiva 92/43/CEE a Consiliului Europei din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.   Anexa 3 în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică și 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.       5     Descrierea speciei     Specie de amfibian cu talie mică având lungimea de 3,55 cm. Corpul este îndesat și aplatizat, capul mai mult lat decât lung, botul rotunjit, timpanul invizibil, iar pupila cordiformă. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot să apară indivizi parțial sau total verzi pe partea dorsală. Abdomenul și gușa sunt colorate în galben, pe fondul căruia apare un desen marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Pielea este rugoasă pe partea dorsală, iar verucozitățile - negii au în vârf un spin cornos negru, înconjurat de spini ascuți, mai mici. Prezintă cu un aspect mai îndesat și picioare relativ mai lungi decât Bombina bombina iar pielea este mult mai rugoasă decât la Bombina bombina. Vârfurile degetelor sunt întotdeauna galbene. Dimorfismul sexual este prezent. Astfel, la masculi, în perioada de reproducere, apar calozități „nupțiale” de natură cornoasă și culoare neagră pe partea internă a degetelor 1, 2 și 3 ale membrelor anterioare precum și două „pernițe” negre pe antebraț și la baza primului deget. De asemenea, astfel de calozități apar și pe penultima falangă a degetelor 2, 3 și 4 de la membrele posterioare. Este o specie cu activitate atât diurnă cât și nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă și rezistentă. Este sociabilă, foarte mulți indivizi de vârste diferite putând conviețui în bălți mici. Larvele sunt consumate de către pești și unele insecte, adulții însă au foarte puțini dușmani datorită secrețiilor toxice. Indivizii devin activi, primăvara, când ies din hibernare și intră în apă în perioada martie-aprilie, iar reproducerea începe în luna mai. Perioada de reproducere este declanșată de ploile lungi și foarte abundente. Femelele depun ouă de mai multe ori pe an, în grămezi mici sau izolat, fie pe vegetație fie lăsate să cadă pe fundul apei. Hibernarea începe la sfârșit de septembrie - început de octombrie și are loc pe uscat, în fisuri din sol sau sub pietre și bușteni. Durata de viață în mediul natural poate depăși 10 ani       6     Perioade critice     Lunile de primăvară în care indivizii ies din hibernare și ocupă habitatele specific - martie, aprilie și vară - mai - august, în care are loc reproducerea și metamorfoza.       7     Cerințe de habitat     Este tipică etajului colinar și montan, dar limitele altitudinale între care poate fi găsită sunt relativ largi, pentru România ele fiind cuprinse între 150-2000 m, putând fi întâlnită în păduri de conifere, caducifoliate și mixte, tufărișuri, pajiști și lunci. Preferă ochiurile de apă, bălțile temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conțin sub un litru de apă, spre deosebire de buhaiul de baltă cu burta roșie care preferă bălțile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găsește un minim de umiditate. Unii autori susțin ca această specie apare exclusiv în acumulări de apă temporare: bălți, urme de roți, de copite, șanțuri de drenaj, cu precădere în zone împădurite înalte. Habitatele de reproducere sunt de regulă acumu ări de pă temporare, neumbrite, aflate în pădure sau în imediata apropiere a pădurii. Hibernează pe uscat în diverse cavități, în intervalul octombrie-aprilie.       8     Fotografii     Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia 3            Date specifice ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 20    Nr. crt.     Informație/Atribut     Descriere       1     Specia     Bombina variegata       2     Informații specifice speciei     Specia este comună în R0SCI0004 Băgău. În cursul studiului, în perioada martie - octombrie 2018, au fost identificați în teren 952 indivizi. De asemenea au fost identificate peste 100 ponte și 403 larve și indivizi subadulți. Pe baza acestei informați și ținând cont de particularitățile biologice și ecologice ale speciei, precum și de distribuție habitatelor potențiale în RO CI0004, mărimea efectivului populațional al speciei în sit, este estimat ca fiind cuprins între 200 - 1500 indivizi adulți.       3     Statutul de prezență - temporal     Rezidentă       4     Statutul de prezență - spațial     Distribuție relativ omogenă în perioadele cu precipitații medii sau abundente și cu abundență scăzută în zona central-nordică a sitului.   Specia este pronunțat acvatică în perioada activă, astfel că are nevoie de acumulări de apă, chiar de mici dimensiuni, care nu se pot forma în ariile cu pantă accentuată, expunere sudică sau cu substrat cu o permeabilitate ridicată.       5     Statutul de prezență - management     Este o specie nativă în aria protejată       ó     Abundență     Specie comună, cu abundență ridicată în habitatele umede temporare sau iazurile din cadrul sitului. Efectiv populațional cuprins între 1200-1500 indivizi.       7     Perioada de colectare a datelor din teren     Noiembrie 2017 - Octombrie 2018       S     Distribuția speciei - interpretare     Specia este răspândită predominant în zonele de pădure în care speciile de Quercus apar în ameste cu Carpinus, Cerasius și alte specii, predominant în partea de sud, sud este și nord -est a sitului. În zona centrală în care pădurile sunt edificate predominant de specii de Quercus, iar panta terenului este mare, specia are abundență redusă.       9     Distribuția speciei - harta distribuției     Anexa nr. 9 la Planul de management       10     Alte informații privind sursele de informații     Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe          ...      ...     3.4.    Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată  3.4.1.    Plante superioare     În situl Natura 2000 ROSCI0004 au fost semnalate Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris și Epipactis helleborine specii de plante relevant pentru aria protejată.       Drosera rotundifolia în situl Natura 2000 ROSCIOOO4 Băgău       Tabelul nr. 21    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei     -       2     Denumirea științifică     Drosera rotundifolia       3     Denumirea populară     Roua cerului       4     Observații     Specia este considerată relict glaciar în flora României.   Starea populației este bună fiind întâlnită în mare parte a   turbăriei.            Utricularia vulgaris în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 22    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei     -       2     Denumirea științifică     Utricularia vulgaris       3     Denumirea populară     Otrățel       4     Observații     Specia este considerată rară în lista roșie a plantelor superioare din România.   Specia a fost identificată în habitatul 7140 și într-o stațiune învecinată cu Tăul fără fund, la cca. 250 m spre Sud, unde formează asociația vegetală Lemno - Utricularietum vulgare Soo 1928, împreună cu Lemna minor și Lemna trisulca.            Epipactis helleborine în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 23    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei     -       2     Denumirea științifică     Epipactis helleborine       3     Denumirea populară     Mlăștiniță       4     Observații     Specia este considerată rară în lista roșie a plantelor superioare din România.   Specia a fost identificată în habitatul 91Y0, într-o stațiune la nord de Tăul fără fund de la Băgău, pe valea Poetu.          ...     3.4.2.    Nevertebrate     În cadrul cercetărilor realizate în situl R0SCI0004 Băgău, au fost identificate și alte specii valoroase. Dintre acestea amintim: Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimorpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion.       Lycaena dispar în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 24    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     1060       2     Denumirea științifică     Lycaena dispar       3     Denumirea populară     Fluturele roșu de mlaștină       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.            Maculinea arion în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 25    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     1058       2     Denumirea științifică     Maculinea arion       3     Denumirea populară     Albăstrelul mare al cimbrișorului       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.            Euphydryas maturna în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 26    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     1052       2     Denumirea științifică     Euphydryas maturna       3     Denumirea populară     Marmoratul frăsinului       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.            Callimorpha quadripunctaria în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 27    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     1078       2     Denumirea științifică     Callimorpha quadripunctaria       3     Denumirea populară     Fluturele vărgat       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.            Neptis sappho în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 28    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei     -       2     Denumirea științifică     Neptis sappho       3     Denumirea populară     Fluturele zebră       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.            Isophya stysi în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 29    Nr. crt.     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     4050       2     Denumirea științifică     Isophya stysi       3     Denumirea populară     Cosaș       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.          ...     3.4.3.    Herpetofaună     În cadrul cercetărilor realizate în situl ROSCI0004 Băgău, au fost identificate și alte specii valoroase pentru herpetofauna precum Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis și Salamandra salamandra.       Rana dalmatina în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 30    Număr curent     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     1209       2     Denumirea științifică     Rana dalmatina       3     Denumirea populară     Broasca roșie de pădure       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.            Bufo bufo în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 31    Număr curent     Informație/Atribut     Observație       1     Codul specie - Natura 2000     2361       2     Denumirea științifică     Bufo bufo       3     Denumirea populară     Broasca râioasă brună       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.            Triturus vulgaris ampelensis în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 32    Număr curent     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     4008       2     Denumirea științifică     Triturus vulgaris ampelensis       3     Denumirea populară     Tritonul transilvănean       4     0bservații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.            Salamandra salamandra în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 33    Număr curent     Informație/Atribut     Observație       1     Codul speciei - Natura 2000     2351       2     Denumirea științifică     Salamandra salamandra       3     Denumirea populară     Salamandră       4     Observații     Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.          ...      ...      ...     4.    INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE  4.1.    Comunitățile locale și factorii interesați  4.1.1.    Comunitățile locale     Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este localizat în întregime este localizat pe raza a 4 unități administrativ-teritoriale, din județul Alba: orașul Ocna Mureș, municipiul Aiud, comuna Lopadea Nouă, comuna Hopârta. În suprafața ariei naturale protejate nu este inclus teren intravilan.       Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate       Tabelul nr. 34    Județ     UAT     Procent din suprafața UAT care se suprapune peste suprafața ariei naturale protejate     Procent din aria naturală protejată care se suprapune peste suprafața UAT       Alba     Aiud     7,95     34,66       Alba     Ocna Mureș     18,41     39,33       Alba     Lopadea Nouă     7,6     22,24       Alba     Hopârta     2     3,77       Total     100            Harta unităților administrativ-teritoriale de pe raza ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 10 la Planul de management.       Pe teritoriul ariei naturale protejate și în imediata vecinătate a acesteia activitățile de bază sunt agricultura, exploatarea lemnului, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, extragerea agregatelor minerale. Terenurile agricole sunt fertile pretându-se pentru câteva ramuri de bază ale agriculturii : cultura mare, horticultura, zootehnia. Cultura mare presupune cultivarea grâului, porumbului și orzului.       Cadrul natural deosebit și asigurarea infrastructurii pentru turism vor juca un rol important în dezvoltarea comunităților locale. Astfel, în Strategia de dezvoltare a județului Alba pe perioada 2014 - 2020, la obiectivul prioritar 3.2. Menținerea integrității patrimoniului natural, printre altele, sunt propuse următoarele proiecte: construirea și dotarea unui centru educațional Natura 2000, achiziționarea de echipamente de laborator pentru monitorizarea stării habitatelor naturale, construirea infrastructurii pentru restaurarea și menținerea habitatelor și a speciilor, observatoare și panouri de informare, bornarea arealelor Natura 2000, construirea infrastructurii pentru restaurarea și menținerea habitatelor și a speciilor, observatoare și panouri de informare, realizarea de tuneluri în zonele în care infrastructura de transport impiedică migrația faunei, pregătirea materialelor de informare și publicitate pentru ariile protejate, implicarea comunităților în realizarea planurilor de măsuri privind zonele protejate și a celor de prevenire a riscurilor naturale, pregătirea planurilor de supraveghere a siturilor protejate incluzând serviciile de pază și de prevenire a riscurilor la inundații și incendii. Tot în această strategie la obiectivul 3.3. Valorificarea prin turism a patrimoniului cultural și natural sunt propuse proiectele: modernizarea și dotarea salinelor terapeutice Ocnele Sărate și modernizarea și dotarea stațiunii balneare Ocna Mureș, construirea de ștranduri, terenuri de mini-golf, tenis, echitație, realizarea unui traseu nautic/ canoe prin modernizarea și construcția de debarcadere pe traseul Mureșului, între Ocna Mureș -Alba Iulia - Șibot, realizarea, extinderea și modernizarea parcurilor orășenești, a bazelor și a zonelor de agrement cu regim temporar / sezonier, amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.       În ceea ce privește populația după domiciliu la data de 1 iulie a anului 2018, comparativ cu anul 2010 se constată o scădere pentru toate unitățile administrativ-teritoriale care se suprapun parțial cu aria naturală protejată.     ...     4.1.2.    Factori interesați     Această secțiune prezintă rezultatele analizei factorilor interesați din punct de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate. Rezultatele analizei factorilor interesați sunt redate în tabelul nr. 35.       Factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 35    Nr.     Denumire factor interesat     Tip     Aria de interes       1     Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate     Autoritate de mediu, rol de control și reglementare     Gestionarea ariilor protejate       2     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Autoritate de mediu, rol de control și reglementare     Protecția mediului       3     Ocolul Silvic Aiud     Regie autonomă -Instituție publică     Administrare fond forestier, vânătoare       4     Primăria Aiud     Autoritate a administrației publice locale     Administrație       5     Primăria Lopadea Nouă     Autoritate a administrației publice locale     Administrație       6     Consiliul Județean Alba     Autoritate a administrației publice locale     Administrație       7     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Autoritate de mediu, rol de control și reglementare     Protecția mediului       8     Agenția pentru Protecția Mediului Alba     Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului     Protecția mediului       9     Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba     Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului     Protecția mediului       10     Direcția pentru Agricultură Județul Alba     Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură     Agricultură       11     Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Alba     Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură     Agricultură       12     Asociații și societăți agricole/ fermieri     Persoane juridice, persoane fizice     Măsuri specifice asociate statutului de sit Natura 2000, ce influențează modul în care își desfășoară activitățile       13     AJVPS Alba     ONG     Vânătoare       14     Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba     Regie autonomă - Instituție publică     Managementul resurselor de apă            Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:       Analiza factorilor interesați I       Tabelul nr. 36    Nr.     Denumire factor interesat     Domeniul de interes     Cunoștințe     Atitudini     Practici       1     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Protecția mediului, managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor     3     +     3       2     Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate     Gestionarea ariilor naturale protejate     3     +     3       3     Agenția pentru Protecția Mediului Alba     Protecția mediului     3     +     3       4     Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba     Protecția mediului     3     +     3       5     Consiliul Județean Alba     Administrație     3     +     3       6     Consiliul Local Lopadea Nouă     Administrație     2     neutru     2       7     Consiliul Local Aiud     Administrație     2     neutru     2       8     Școli gimnaziale din Lopadea Nouă, Hopârta, Aiud, Ocna Mureș     Educație     3     +     3       9     Comunitățile locale ce se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejată vizate     Măsuri specifice care influențează utilizarea/ exploatarea terenurilor din aria naturală protejată     2     neutru     2       10     AJVPS Alba     Vânătoare/Pescuit     3     +     3       11     Direcția pentru Agricultură Alba     Agricultură     3     +     3       12     Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba     Managementul resurselor de apă     2     +     2            Notă: Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune și 3 practici foarte bune.       Analiza factorilor interesați II       Tabelul nr. 37    Nr.     Denumire factor interesat     Natura relației cu aria naturală protejată     Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare     Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme     Importanță       Autorități de mediu, de reglementare și control activități       1     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor     Implementarea politicilor de mediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii naturale protejate. Autoritatea centrală în domeniul apelor și   pădurilor, responsabilă pentru managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor     Interes pentru implementarea de proiecte de protecția mediului și pentru implementarea de proiecte de gestionare durabilă a fondului forestier și apelor     Capacitatea de a modifica legislația în sensul îmbunătățirii modului de administrare a ariilor naturale protejate. Corelarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate cu amenajamentele silvice și planurile de management ale bazinelor hidrografice     Mare       2     Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate     Autoritate de mediu, rol de control și reglementare     Interes pentru implementarea de proiecte de conservare a biodiversității     -     Mare       3     Agenția pentru Protecția Mediului Alba     Autoritate de mediu, rol de reglementare     Interes pentru implementarea de proiecte de conservare a biodiversității     -     Mare       4     Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba     Autoritate de mediu, rol de control     Interes pentru protecția biodiversității     -     Mare       5     Direcția pentru Agricultură Alba     Autoritatea în domeniul agriculturii     Interes pentru conservarea pajiștilor     -     Mare       6     Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba     Managementul resurselor de apă     Interes pentru proiecte de prevenire a inundațiilor și utilizare durabilă a resurselor de apă     -     Mare       Autorități publice locale       7     Consiliul Județean Alba     Elaborarea de strategii județene de protecția mediului și promovarea turismului     Strategia județeană de promovare turistică     -     Mare       8     Primăria Aiud     Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale     Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului     -     Mare       9     Primăria Ocna Mureș     Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale     Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului     -     Mare       10     Primăria Lopadea Nouă     Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale     Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului     -     Mare       11     Primăria Hopârta     Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale     Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului     -     Mare       ONG-uri de mediu       12     AJVPS Alba     Vânătoare și protecția mediului          -     Mică       Instituții locale de învățământ       13     Școli gimnaziale din Lopadea Nouă, Hopârta, Aiud, Ocna Mureș     Educație     Interes pentru educație ecologică pe trasee tematice     Disponibilitate de susținere a campaniilor de informare și educare a populației     Mare       Comunități locale       14     Comunitățile locale ce se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejată vizate     Agricultură, creșterea animalelor, apicultură     Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului     -     Medie          ...      ...     4.2.    Utilizarea terenului     Lista tipurilor de utilizare a terenurilor este redată în tabelul nr. 38.       Lista tipurilor de utilizări ale terenului       Tabelul nr. 38    Nr.     Clasa Corine Land Cover - CLC     Suprafața totală ocupată -ha-     Ponderea din suprafața sitului %       1     211 Terenuri arabile neirigate     108,98     3.44       2     221 Vii     12,68     0,40       3     222 Livezi     1,4     0.04       4     243 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală     3,54     0,11       5     311 Păduri de foioase     2392,27     75,52       6     321 Pajiști naturale     517,78     16,34       7     324 Zone de tranziție cu arbuști     124,10     3,92       8     333 Areale cu vegetație rară     5,12     0,16       9     412 Turbării     1,28     0,04       10     512 Acumulări de apă     0,58     0,02       12     999 Construcții     0,24     0,01       Total     3168     100            Utilizarea terenurilor conform Corine Land Cover este redată în Anexa nr. 11 la Planul de management.     ...     4.3.    Situația juridică a terenurilor     Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate       Tabelul nr. 39    Domeniu     Procent din suprafața ariei naturale protejate       Domeniul public     Domeniul public al statului - DS     20,39       Domeniul privat al statului - DPS     0       Domeniul public al unităților administrativ-teritoriale - DAT     0       Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale - DPT     63,75       Total domeniul public - DP     74,42       Proprietate privată     Proprietate privată a persoanelor fizice - PF     -       Proprietate privată a persoanelor juridice - PJ     -       Total proprietate privată - PP     15,86       Proprietate necunoscută     Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat - XX     0       Total     100            Caracterizarea situației juridice a terenurilor       Așa cum reiese din analiza hărții situației juridice, cea mai mare parte a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate aparțin domeniului public și ocupă 74,42% din întreaga suprafață a ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău. Cea mai mare parte a fondului forestier este în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale.       Harta cu situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 12 la Planul de management.     ...     4.4.    Administratori, gestionari și utilizatori     În tabelul nr. 40 sunt prezentate date referitoare la deținătorul de drept, administratorul, gestionarul, utilizatorul terenurilor și perioada pentru care se află în administrare, gestiune sau utilizare respectivul teren din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău.       Informații privind administratorii / gestionarii terenurilor la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 40    Nr. crt.     Administrator/ gestionar     Perioada de administrare/ gestionare     Suprafața totală administrată/ gestionată din suprafața ariei naturale protejate -ha-     Detalii       1     Ocolul Silvic Aiud     nedeterminată     645,86     O parte din fondul forestier de pe raza ariei naturale protejate este administrat de R.N.P. Romsilva R.A. prin D.S. Alba - O.S. Aiud       2     AJVPS Alba     Contractul de gestionare a fondului cinegetic se încheie pe o perioadă de 10 ani     3168     Gestionează Fondul Cinegetic nr. 19 Ocna Mureș și Fondul Cinegetic nr. 20 Lopadea Nouă, ambele fonduri cinegetice fiind suprapuse parțial cu aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău.          ...     4.5.    Infrastructură și construcții     Pe suprafața sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău nu există construcții și infrastructură publică de căi de comunicație. Drumurile din aria naturală protejată se limitează la drumuri de exploatație agricolă, drumuri forestiere și poteci de vânătoare. În Anexa nr. 22 sunt redate construcțiile din vecinătatea ariei naturale protejate.     ...     4.6.    Patrimoniu cultural     În aria naturală protejată nu sunt localizate bunuri ale patrimoniului cultural național. Elementele de atracție turistică antropică se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejate R0SCI0004 Băgău.       Patrimoniul turistic material se constituie din bisericile răspândite pe întreg teritoriul, biserici mai vechi sau mai recente, din lemn sau piatră, diverse din punct de vedere confesional.       Unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu cultural-religios este biserica de lemn din Băgău care datează din anul 1733. A suferit modificări și adăugiri în anii 1847 și 1955. Hramul bisericii este "Sf. Teodor Tiron". Biserica este înscrisă pe noua lista a monumentelor istorice sub codul: AB-II-m-B-00181.       În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic:  a)    Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", din satul Turdaș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;   ...     b)    Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din Șpălnaca, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;   ...     c)    Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;   ...     d)    Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș;   ...     e)    Biserica reformată-calvină din Turdaș, construcție secolul al XV-lea;   ...     f)    Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Valea Sasului, construită în anul 1790;   ...     g)    Biserica evanghelică fortificată din satul Șona, construcție secolul al XVI-lea;   ...     h)    Biserica reformată din satul Sânmiclăuș, construită în stil baroc în anul 1750.   ...     i)    Ansamblul bisericii reformate din satul Ciumbrud, construcție sec. XIII - înc. sec. XX, monument istoric;   ...     j)    Biserica reformat-calvină din satul Lopadea Nouă, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.   ...          Un important obiectiv antropic este și clădirea neogotică emblematică, astăzi distrusă, a Castelului Teleki de la Uioara de Sus, a cărei istorie, încă de la începuturi, se leagă de exploatarea sării, acest tip de exploatare fiind motivul apariției primei așezări umane și al ridicării primei fortificații, destinată apărării ocnelor. În anul 1649, domeniul de la Uioara este donat familiei Mikes. Cu această ocazie, târgurile sunt mutate la Zăbala (reședința principală a familiei), iar așezarea își pierde rangul de oraș.       Patrimoniul imaterial este reprezentat, în primul rând, de dansurile feciorești, dansate și astăzi de formația de dansuri bărbătești din Băgău. Bărbați între 7 și 77 de ani dansează de 5 secole feciorește românește în Transilvania și în Subcarpați, un dans tipic românesc, intrat în patrimoniul imaterial UNESC0 în decembrie 2015. 0rice joc jucat de bărbați, în primul rând de feciori dar și de bătrâni, pentru că și bătrânii au fost feciori, este un dans specific bărbătesc.       În Hopârta și Lopadea Nouă întâlnim acest joc fecioresc unic în România, denumit Haidăul, a cărui origine se află la Hopârta.       În apropierea localității Băgău, în centrul de comună, Lopadea Nouă, sunt de asemenea păstrate dansurile tradiționale maghiare, fiind organizat anual și un eveniment dedicat acestora.     ...     4.7.    Obiective turistice     Pe raza ariei naturale protejate R0SCI0004 Băgău nu sunt localizate obiective turistice antropice.     ...      ...     5.    ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE  5.1.    Lista activităților cu potențial impact     Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact, acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări.       Definițiile acestor două categorii sunt următoarele:  a.    Presiune - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efecte negative încă persistă;   ...     b.    Amenințare - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.   ...       5.1.1.    Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate     Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate s-a realizat prin completarea următoarelor informații, referitoare la activitățile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate:       Lista presiunilor actuale la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău       Tabelul nr. 41    Cod     Parametru     Descriere       A1     Presiune actuală     D02.01 linii electrice și de telefonie       A2     Detalii     Principalele tipuri de poluări pe care rețelele electrice și de telefonie mobilă le generează asupra mediului înconjurător sunt: vizuală, electromagnetică, psihică, sonoră. Poluarea vizuală se manifestă prin deteriorarea peisajului. Poluarea electromagnetică influențează câmpul electric și magnetic al organismelor vii. Poluarea psihică se manifestă prin teama provocată de apropierea de rețelele electrice. Poluarea sonoră este produsă de vibrații ale elementelor, conductoarelor rețelelor electrice și în special, a transformatoarelor.       A1     Presiune actuală     I01 - Specii invazive non-native - alogene       A2     Detalii     Speciile invazive reprezintă o amenințare majoră din ce în ce mai acută la adresa biodiversității indigene în Europa. Plantele și animalele care ajung să se adapteze la habitate străine pot reduce flora și fauna indigenă, provocând daune mediului. Aceste organisme sunt cunoscute sub denumirea de „ specii invazive ”. Acestea au de asemenea repercusiuni economice și sociale, spre exemplu asupra sănătății umane, pescuitului, agriculturii și producției de alimente. Răspândirea acestora a fost accelerată de intensificarea schimburilor comerciale, a turismului și a transportului transfrontalier de mărfuri.   Speciile invazive, cunoscute, de asemenea, ca specii alogene invazive sau specii neindigene invazive, sunt deosebit de variate. Cele mai multe specii non-europene au fost introduse intenționat, inclusiv arborii și culturile care sunt mai rezistente sau care cresc mai repede, plantele ornamentale de grădină sau animalele de casă. Acestea pot să nu creeze niciun fel de probleme până în momentul în care evadează sau sunt eliberate în natură. Alte specii alogene nedorite au sosit accidental, ca „pasageri clandestini” prinși în containerele transportate.       A1     Presiune actuală     J02.05.03 modificarea apelor stătătoare       A2     Detalii     Apele dulci stătătoare sunt extrem de variate ca dimensiuni, amplasare și compoziție chimică. Echilibrul existent aici între faună și floră este foarte fragil. Majoritatea animalelor care trăiesc în apă dulce, inclusiv peștii și micile nevertebrate, precum protozoarele și hidrele, au evoluat în mare și au pătruns în apa dulce prin sistemele de râuri. Insectele, păianjenii și unele moluște au colonizat apa dulce provenind de pe uscat.   Plantele acvatice provin și ele din mediul terestru, și unele varietăți mai păstrează încă trăsăturile unei vieți terestre, precum stomatele - porii minusculi ce controlează intrarea și ieșirea din plantă a gazelor ca oxigenul și dioxidul de carbon.   Apele dulci pot fi împărțite în două tipuri: ape dulci, sau moi, și ape calcaroase, sau dure; există, multe lacuri și eleștee care se încadrează între aceste două categorii. În ambele tipuri de mediu, organismele cele mai importante sunt bacteriile, elementul de bază în lanțul hranei. Aceste organisme simple nu pot supraviețui în condiții acide și de aceea apele acide conțin puține comunități de animale. În schimb, în apele bogate în calciu bacteriile prosperă. În consecință, eleșteele și pâraiele din regiuni calcaroase sau cu piatră de var, bogate în calciu, conțin cele mai mari comunități acvatice, atât ca număr de indivizi, cât și de specii.   De la bălți până la lacuri, de la mlaștini până la lagune, întinderile de apă stătătoare au cele mai variate dimensiuni. Ele se întâlnesc pe toate continentele, la orice latitudine și altitudine. Chiar și cel mai mic iaz adăpostește o floră și o faună foarte sensibile la elementele mediului extern, care sunt reprezentate de debitul de apă, compoziția chimică a apei și a solurilor învecinate, lumină, temperatură. Orice modificare minoră poate avea urmări majore.       A1     Presiune actuală     K02.02 acumularea de material organic       A2     Detalii     Acumularea de material organice - eutrofizarea apelor de suprafață este printre problemele ecologice ale mediului acvatic. Termenul de eutrofizare a fost descris mai întâi pentru lacuri, mări, oceane, apoi a fost extins și la alte ecosisteme acvatice: fluvii și canale, lagune, intrânduri marine. Eutrofizarea reprezintă un proces natural de evoluție a unui lac. Din momentul “apariției”, bazinul acvatic trece, în condiții naturale, prin câteva stadii de dezvoltare: ultraoligotrofic, oligotrofic, mezotrofic, iar în final bazinul acvatic devine eutrofic și hipereutrofic, are loc “îmbătrânirea” și pieirea bazinului acvatic. Eutrofizarea antropogenă este considerată o poluare nutrițională. Procesul constă în îmbogățirea apelor cu substanțe nutritive, îndeosebi cu azot și fosfor, în mod direct sau prin acumularea de substanțe organice din care rezultă substanțe nutritive pentru plante. Deoarece azotul este nutrientul limitativ al creșterii plantelor acvatice, prezența unor concentrații ridicate de compuși cu azot solubili în apă duce în special la proliferarea algelor și cianobacteriilor, își obțin nutrienții direct din apă și eutrofizarea lacurilor. Ciclul de viață al acestor organisme este scurt și după moartea lor constituie sursă de hrană pentru bacteriile aerobe. Dezvoltarea bacteriilor aerobe determină scăderea concentrației de oxigen dizolvat în apă și moartea peștilor. La densități mari, unele alge și cianobacterii produc toxine. Lacurile eutrofizate au apa mai tulbure datorită unei cantități mari de materii organice prezente în suspensie, devine anoxică și rata de sedimentare crește. Consecința imediată a eutrofizării este creșterea luxuriantă a plantelor de apă - înflorirea apelor. În condițiile eutrofizării antropogene, degradarea ecosistemului bazinului acvatic are un caracter progresiv și se produce în decurs de câțiva zeci de ani.       A1     Presiune actuală     K04.01 competiția       A2     Detalii     Competiția interspecifică este pronunțată la specii care dispun de aceleași resurse și au stil de viață asemănător. De altfel, se poate constata frecvenț în cazul biocenozelor naturale, ca specii cu habitate similare nu trăiesc împreună, în același loc. Dacă în mod excepțional ocupă totuși același loc, atunci fie folosesc un alt tip de resursă, fie sunt active în timpi diferiti, unele diurne, altele nocturne.   În cadrul biocenozei, între populațiile diferitelor specii care au modele similare de utilizare a resurselor mediului, există o gama complexă de interacțiuni. În aceste condiții ele devin competitoare pentru aceste resurse. Studiul speciilor care au cerinte similare pentru resurse este asociat cu principiul excluderii competitive - două sau mai multe specii care dispun de resurse limitate și având modele similare de utilizare a resurselor nu pot sa coexiste intr-un mediu stabil - Hardin 1960.       A1     Presiune actuală     M01.02 secete și precipitații reduse       A2     Detalii     Umiditatea scăzută și lipsa precipitațiilor pot creea rapid condiții periculoase pentru declanșarea incendiilor în păduri și pe terenuri cu multă vegetație uscată și produc pagube însemnate.   Lipsa apei creează o lipsă de sursă de hrană, mediu de viață și poate să ducă la dispariția speciilor dependente de mediul acvatic.   Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă.   Habitatele naturale sunt afectate de două tipuri de secetă:   Secetă meteorologică când se instaurează o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici. Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice, rezervorul de apă subterană, nivelul apelor curgătoare și al celor stătătoare.       A1     Presiune actuală     M01.01 schimbarea temperaturii       A2     Detalii     În prezent, schimbarea temperaturii, respective încălzirea globală afectează toate continentele, iar efectele sale se vor agrava serios în viitor, în lipsa unor măsuri ferme de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Efectele observate ale schimbărilor climatice au afectat deja agricultura, sănătatea populației, ecosistemele terestre și acvatice, rezervele de apă și unele așezări umane. Conform observațiilor, calotele de gheață se topesc, zonele arctice sunt amenințate, rezervele de apă se reduc, valurile de căldură și ploile abundente se intensifică, recifele de coral dispar, iar peștii și alte animale migrează spre poli, unele specii fiind pe cale de dispariție. Nivelul oceanelor crește într-un ritm care poate afecta comunitățile de pe coastă, apa devine din ce în ce mai acidă pe măsură ce absoarbe dioxidul de carbon emis prin arderea combustibililor fosili, iar biodiversitatea marină este amenințată. Materia organică înghețată în solul arctic începe să se topească și să se descompună, fapt ce va contribui la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Schimbările climatice vor afecta toată biosfera planetei. În timp, efectele se vor agrava cu consecințe directe asupra rezervelor globale de hrană.       A1     Presiune actuală     M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului       A2     Detalii     Degradarea habitatului este o consecință a dezvoltării umane sau a unor fenomene naturale. Aceasta este cauzată indirect de activitățile umane, cum ar fi poluarea, schimbările climatice, precum și introducerea de specii invazive, toate acestea reducând calitatea mediului. Pe măsură ce populația crește, oamenii folosesc mai mult teren pentru agricultură și pentru dezvoltarea orașelor, dispersate pe zone ce mai largi. Efectele degradării habitatului sunt dispariția unor specii și comunități indigene. Pierderea de habitate poate fi cauzată de eroziune, incendii și epuizarea nutrienților.       A1     Presiune actuală     M02.03 declinul sau dispariția speciilor       A2     Detalii     Principalele cauze ale dispariției speciilor de plante și animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comercială - colectarea de plante, vânatul irațional și braconajul, distrugerile produse de către speciile aclimatizate și poluarea.   O altă cauză majoră ce duce la declinul dramatic al speciilor de plante și animale este poluarea mediului. Dezvoltarea tot mai mare a activităților industriale și extinderea agriculturii au făcut ca diferite chimicale toxice să se răspândească tot mai mult în circuitul hranei în cadrul ecosistemelor.       A1     Presiune actuală     K04.05 daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat       A2     Detalii     Prin hrănirea la suprafața solului și în sol, precum și prin consumul preferențial de hrană, mistrețul a produs și încă aduce prejudicii destul de însemnate agriculturii și silviculturii. Deși în managementul cinegetic actual se aplică un complex de măsuri de hrănire complementară, din cauza comportamentului și a plasticității sale ecologice, a miscării permanete, aceste măsuri nu sunt și nu vor fi suficiente. Mistreții pot fi considerați mai mult folositori decât dăunători pentru pădure, deoarece contribuie prin acțiunea fizică a râmatului la condiții mai bune pentru regenerarea naturală a arboretelor. Pagubele constau doar în dezrădăcinarea unor puieți și consumarea ghindei din semănăturile directe. Însă situația este alta în cazul habitatelor umede. Râmatul și scăldatul ciurdelor de mistreți produce daune serioase mai ales în cazul habitatelor cu suprafață mică.       A1     Presiune actuală     A03.03 abandonare/lipsa cosirii       A2     Detalii     Potrivit studiilor de specialitate apărute în ultimele decenii, schimbarea modului de utilizare a pajiștilor poate implica procese grave de degradare, cu efecte negative asupra diversității floristice în țara noastră. Pajiștile reprezintă o vegetație relictară, aflată în centrul atenției cercetătorilor din țară și din străinătate și a autorităților implicate în conservarea naturii. În prezent există puține informații privind efectul pășunatului, cositului și mai ales abandonării acestor practici asupra pajiștilor, drept urmare, nu există un management adecvat în vederea conservării și restaurării acestora. Sistarea practicilor tradiționale de management, fenomen întâlnit din ce în ce mai des pe teritoriul țării, duce la acumularea fitomesei și unui strat gros de litieră. Multe specii din pajiști, unele de interes conservativ, necesită locuri deschise în timpul regenerării. Aceste specii vor reacționa deosebit de sensibil la abandonare. De asemenea abandonarea pajiștilor provoacă scăderea nivelului de fitodiversitate, mai exact rolul acumulării litierei, ca și capcană pentru semințe.       A1     Presiune actuală     K01.01 eroziune       A2     Detalii     Unul dintre factorii cei mai agresivi care afectează pajiștilor situate pe pante mai mari sau mai mici este eroziunea solului. Eroziunea solului poate fi produsă de picăturile de ploaie sau la topirea zăpezilor când se numește eroziune pluvială sau de vânt când poartă numele de eroziune eoliană. În funcție de grosimea stratului de sol dislocat de cei doi agenți principali, eroziunea poate fi de suprafață când scurgerea apei este lamelară și vântul acționează relativ uniform asupra stratului superior al solului sau de adâncime când scurgerea concentrată a apei provoacă șiroiri, rigole, ogașe până la ravene și torenți foarte adânci de zeci de metri care pun în pericol așezări omenești, căi de comunicații, construcții diverse și altele. Antrenarea de către eroziune a maxim 6 tone pe hectar în medie pe an se consideră eroziune geologică sau normală. Peste această limită eroziunea produce pagube mari în funcție de intensitatea ei.   Eroziunea solului este favorizată de: versant cu profil drept, pantă mare ca înclinație și lungime, expoziție sudică, intensitatea mai mare și durata mai lungă a ploii, umiditatea mai mare a solului, structura distrusă și textura mai nisipoasă, roca mamă friabilă, lipsa vegetației lemnoase, rărirea până la dispariție a covorului ierbos, protector, pășunatul pe timp umed și în afara sezonului de vegetație, încărcarea pășunii cu animale peste limite, supratârlirea cu animale și apariția golurilor în vegetație, râmături de porci mistreți, arături și alte lucrări din deal în vale pentru îmbunătățirea covorului ierbos al pajiștilor, circulația din deal in vale a animalelor pe pășune, construcția de drumuri de acces cu panta mai mare de 8% și multe altele.          ...     5.1.2.    Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate     Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate       Tabelul nr. 42    Cod     Parametru     Descriere       B1     Amenințare viitoare     H04.03 Alte forme de poluare a aerului       B2     Detalii     Emisiile în atmosferă a substanțelor dăunătoare distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de asemenea, sunt potențiali de a modifica însăși proprietățile atmosferei, ce poate duce la consecințe ecologice și climatice nefaste. Ca rezultat al impactului asupra mediului cu efect negativ sunt precipitațiile acide și smogul, care acționează intens asupra biosferei, dar și asupra hidrosferei. În urma ploilor acide, frunzele pot fi puternic afectate prin deteriorarea stratului de ceara și a epidermei sau prin extracția și spălarea elementelor nutritive. Contactul ploii acide cu frunza conduce la distrugerea cuticulei, apoi a celulelor epidermei de pe suprafața superioară a frunzei, urmată de distrugerea celulelor palisadice și în final ambele suprafețe ale frunzei sunt afectate.   Ploile acide au de asemenea o influența negativă și asupra pădurilor, în mod direct asupra frunzei arborilor și în mod indirect prin modificarea calității solului din care arborii își extrag substanțele nutritive.       B1     Amenințare viitoare     K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune       B2     Detalii     Succesiunea este procesul prin care speciile unei biocenoze sunt înlocuite datorită transformările condițiilor de existență, în timp. Din punct de vedere sistemic, succesiunea reprezintă seria de stări în care sistemul crește și se dezvoltă în plan structural și funcțional în sensul maximalizării fluxului de energie și a vitezei de circulație a macro- și microelementelor, adică în sensul domeniului de stabilitate.   Asupra desfășurării succesiunii există teorii, respectiv teoria clasică deterministă, care consideră succesiunea un fenomen determinist care se desfășoară logic și teoria stocastică sau probabilistocă care susține că succesiunea este realiyată printr-un proces continuu de imigrare a speciilor. Conform teoriei clasice, succesiunea se desfășoară printr-un mecanism de facilitare ce cuprinde 6 stadii: denudarea, imigrarea, colonizarea, concurența interspecifică, reacția biocenotică și stabilizarea sau climaxul.       B1     Amenințare viitoare     K02.03 eutrofizare - naturală       B2     Detalii     Eutrofizarea se definește ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive. Eutrofizarea naturală se produce lent. În apă se acumulează în primul rând azot și fosfor, conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor care apoi mor, cu consecințe grave. Ca urmare, scade calitatea apei, se modifică gustul, culoare, mirosul. Apa devine tulbure, scade concentrația de oxigen și crește concentrația de fier, mangan, bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogensulfurat. Unele boli apar mai des odată cu eutrofizarea deoarece ea determină creșterea macrofitelor - plante de apă, ce favorizează creșterea unor organisme ce sunt gazde ale paraziților. De asemenea, înmulțirea algelor albastre duce la producere de toxine ce pot otrăvi animalele care se adapă și crește concentrația de nitrați ce pot produce methemoglobinemie. Eutrofizarea se produce mai rar în râuri și e mai puțin gravă ca din lacuri. Eutrofizarea este un process reversibil, dar trebuie o mare grijă deoarece fenomenul este foarte complex și în ciuda intenselor cercetări este încă incomplet cunoscut și înțeles.                   B1     Amenințare viitoare     K01.02 colmatare       B2     Detalii     Scurgerea de aluviuni ca rezultat a proceselor de eroziune desfășurate la nivelul versanților este un proces foarte complex care depinde, pe de o parte, de factorii naturali, iar pe de altă parte și de o serie de activități umane. Din paleta factorilor naturali amintim în primul rând litologia substratului cu o gamă foarte variată de roci consolidate sau nu, cu vârste și cu rezistențe diferite la eroziune. Rocile sunt neconsolidate din regiunile subcarpatice de deal și de podiș unde energia cinetică a apelor distruge ușor coeziunea dintre particule și le antrenează în suspensie. Relieful influențează scurgerea de aluviuni prin configurația altitudinală care determină energia potențială a versanților și rețelei de albii în funcție de care scurgerea erodează mai mult sau mai puțin. Altitudinea, panta, energia de relief sunt elemente care pot influența scurgerea de aluviuni în concordanță și cu rezistența rocilor, gradul de acoperire cu vegetație, cuvertura de sol. Vegetația are un rol foarte important asupra proceselor de scurgere și implicit asupra producției de aluviuni. Se impune a remarca în acest sens rolul major al pădurii care prin coronament consumă o mare parte din energia cinetică a ploilor, după care anihilarea se continuă prin scurgerea pe ramuri, trunchiuri și prin litieră. Aceasta din urmă are un rol important în atenuarea proceselor de scurgere și la reducerea substanțială a cantităților de aluviuni puse în circulație. În schimb pe un versant neprotejat de pădure sau de un covor vegetal bine închegat, întreaga cantitate de energie cinetică a ploilor torențiale este consumată pentru detașare și transportul particulelor de sol. Dispariția vegetației duce la acumularea aluviunilor în zonele umede și colmatarea acestora.       B1     Amenințare viitoare     K01.03 secare       B2     Detalii     Apele de suprafață ale lacurilor lumii s-au încălzit, în medie, cu 0,34 de grade Celsius per deceniu din 1985 încoace, conform publicației NewScientist. Încălzirea rapidă, în perioadele foarte călduroase separă apa rece din adâncuri de cea caldă de la suprafață, reducând transferul de nutrienți și oxigen și afectând astfel organismele care nu se pot deplasa între cele două straturi.. Colmatarea și seceta prelungită duc la secarea zonelor umede.       B1     Amenințare viitoare     M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului       B2     Detalii     Înlocuirea și deterioararea habitatului de pajiște este determinată în primul rând de poluarea naturală sau antropică, care duce la distrugerea întregului mediu. Poluarea naturală se manifestă prin: eroziunea solului din cauza averselor abundente, acest tip de poluare fiind mai periculos atunci când terenul este lipsit de vegetație sau în pantă și antrenează și reziduurile animale sau vegetale.   Cauzele degradării pajiștilor sunt: suprapășunatul, subpășunatul, abandonul pajiștilor, acumularea de litieră, împădurirea, eroziunea. Suprapășunatul și subpășunatul sunt activități care produc tulburări majore în cadrul pajiștilor, ele având nevoie de un pășunat normal. Din punct de vedere al ecologiei, abandonul pajiștilor are consecințe mai grave pentru pajiști decât subpășunatul. Litiera, pătura de frunze uscate, nu mai permite razelor solare să ajungă la iarba de pe pajiște, împiedicând astfel procesul de fotosinteză și duce, în final, la distrugerea completă a pajiștilor. Împădurirea este rezultatul subpășunatului și abandonului. Neîngrijirea pajiștii duce, în final, la instalarea rapidă a vegetației lemnoase.          ...      ...     5.2.    Hărțile activităților cu potențial impact     5.2.1 Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora     Tabelul nr. 43    Cod     Parametru     Descriere       A.1.     Presiune actuală     D02.01 linii electrice și de telefonie       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     În vecinătatea liniilor de transport de energie electrică, care traversează situl prin mijlocul acestuia, pe direcția nord- nord-est       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Scăzută       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     I01 - Specii invazive non-native - alogene       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe toată suprafața ocupată de habitatului 91Y0       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     K04.01 competiția       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe suprafața ocupată de habitatului 91Y0, localizat în vecinătatea unor arborete de salcâm și în habitatul 7140 din zona oligotrofă a lacului       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     J02.05.03 modificarea apelor stătătoare       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținerea materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac.       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     K02.02 acumularea de material organic       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținerea materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac.       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     M01.02 secete și precipitații reduse       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     M01.01 schimbarea temperaturii       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1,     Presiune actuală     M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor                        A.1.     Presiune actuală     M02.03 declinul sau dispariția speciilor       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     În partea oligotrofă a lacului, unde se află habitatul 7140       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     A03.03 abandonarea/lipsa cosirii       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe toate dealurile, unde se află habitatul 62C0*       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              A.1.     Presiune actuală     K01.01 eroziune       C.1.     Localizarea presiunii actuale - geometrie     Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management       C.2.     Localizarea presiunii actuale - descriere     Pe toate dealurile, unde se află habitatul 62C0*       C.3.     Intensitatea presiunii actuale     Medie       C.4.     Detalii     Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor              5.2.2 Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate     Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora       Tabelul nr. 44    Cod     Parametru     Descriere       B.1.     Amenințare viitoare     H04.03 Alte forme de poluare a aerului       D.1.     Localizarea amenințării viitoare - geometrie     Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management       D.2.     Localizarea amenințării viitoare - descriere     În suprafața ocupată de habitat pe versanții din vecinătatea culoarului Mureș       D.3.     Intensitatea amenințării viitoare     Medie       D.4.     Detalii     Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.       I01 Specii invazive non-native       B.1.     Amenințare viitoare     K02.01. schimbarea compoziției de specii - succesiune       D.1.     Localizarea amenințării viitoare - geometrie     Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management       D.2.     Localizarea amenințării viitoare - descriere     Pe toată suprafața ocupată de habitat, acolo unde în compoziția arboretului intră și carpen în proporție mare, de peste 25%. De asemenea este o amenințare viitoare pentru habitatul 7140 care se află în partea oligotrofa a lacului și pentru habitatul 62C0* de pe dealurile din Pusta Băgăului       D.3.     Intensitatea amenințării viitoare     Scăzută în habitatul 91Y0   Medie în habitatul 7140   Medie în habitatul 62C0*       D.4.     Detalii     Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.              B.1.     Amenințare viitoare     K02.03 eutrofizare - naturală       D.1.     Localizarea amenințării viitoare - geometrie     Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management       D.2.     Localizarea amenințării viitoare - descriere     Pe suprafața lacului eutrof care este în legătură direct cu lacul oligotrof       D.3.     Intensitatea amenințării viitoare     Medie       D.4.     Detalii     Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.              B.1.     Amenințare viitoare     K01.02 colmatare       D.1.     Localizarea amenințării viitoare - geometrie     Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management       D.2.     Localizarea amenințării viitoare - descriere     In zona lacului eutrof, dar și în zona cordonului protector de vegetație din jurul lacului       D.3.     Intensitatea amenințării viitoare     Medie       D.4.     Detalii     Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.              B.1.     Amenințare viitoare     K01.03 secare       D.1.     Localizarea amenințării viitoare - geometrie     Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management       D.2.     Localizarea amenințării viitoare - descriere     În zona lacului eutrof, dar și în zona cordonului protector de vegetație din jurul lacului       D.3.     Intensitatea amenințării viitoare     Mare       D.4.     Detalii     Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.              B.1.     Amenințare viitoare     M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului       D.1.     Localizarea amenințării viitoare - geometrie     Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management       D.2.     Localizarea amenințării viitoare - descriere     În zonele dealurilor unde se află habitatul 62C0* cu panta abruptă și cu eroziune respectiv pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof       D.3.     Intensitatea amenințării viitoare     Medie       D.4.     Detalii     Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.            ...     5.3.    Evaluarea impacturilor asupra speciilor  5.3.1.    Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor     Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Lucanus cervus       Tabelul nr. 45    Cod     Parametru     Descriere       A.1.     Presiune actuală     B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare       E.1.     Specie     Lucanus cervus       E.2.     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrie     Anexa nr. 16 la Planul de management       E.3.     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere     În special în zonele Ciumbrud și Băgău       E.4.     Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile asupra speciei     Medie       E.5.     Confidențialitate     Informații publice       E.6.     Detalii     Aceste presiuni sunt în unele zone de pe raza localităților Ciumbrud și Băgău, unde turiștii sau localnicii colectează lemne de foc. Lemnul mort reprezintă habitat propice pentru specii precum Lucanus cervus, astfel este important ca acesta să nu fie îndepărtat din pădure ci să fie prezent astfel contribuind la conservarea populațiilor de rădașcă.            Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei       Odontopodisma rubripes       Tabelul nr. 46    Cod     Parametru     Descriere       A.1.     Presiune actuală     A10.01 îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor       E.1.     Specie     Odontopodisma rubripes       E.2.     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrie     Anexa nr. 16 la Planul de management       E.3.     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere     Apare în habitatele speciei de pe suprafața sitului unde sunt turme de oi - la Păgida, Lopadea Nouă       E.4.     Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile asupra speciei     Mare       E.5.     Confidențialitate     Informații publice       E.6.     Detalii     Această presiune apare acolo unde sunt prezente turmele de oi, iar vegetația de tip arbustiv este îndepărtată. Distrugerea acestui tip de habitat pe suprafețe mari duce în final la dispariția populațiilor din sit, care sunt deja extrem de localizate. În plus, se pierde conectivitatea habitatelor în sit dacă această presiune continuă.            Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina variegata       Tabelul nr. 47    Cod     Parametru     Descriere       A1     Presiune actuală     A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor   A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor   B 02 gestionarea și utilizarea pădurii și plantației   K01.03 secare       E1     Specia     Bombina variegata       E2     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - geometrie     Anexa nr. 16 la Planul de management       E3     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - descriere     Pășunatul ne-intensiv al vacilor și oilor se practică practică cu număr mic de animale în toate zonele deschise din aria protejată.   Toată suprafața ocupată de habitatele forestiere din aria protejată este străbătută de urme de autovehicule respective utilaje.   Bălți temporale, dar în număr mic, se află pe toată suprafața ariei protejate, în fondul forestier.       E4     Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei     A04.02.01 – Scăzută   A04.02.02 - Scăzută   B 02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației – Scăzută   K01.03 Secare - Medie       E5     Confidențialitate     Informații publice       E6     Detalii     Pășunatul ne-intensiv al vacilor și oilor este o practică comună și tradițională în teritoriul ariei protejate, iar impactul asupra stării de conservare a speciei este nesemnificativ. Ar putea afecta negativ populația doar în cazul în care ar deveni o practică intensivă. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantație este o practică comună și tradițională în teritoriul ariei protejate, iar impactul asupra stării de conservare a speciei este nesemnificativ și se datorează utilajelor folosite în exploatarea forestieră, care pot distruge habitatele folosite. Pe de altă parte, majoritatea habitatelor temporare folosite de specie pentru reproducere, s-au format în urme ale utilajelor folosite în exploatare.   O parte din suprafața ariei protejate, reprezentată de zone cu înclinare mare a terenulului este relativ improprie nepermițând acumularea naturală a apei. Aceste zone, localizate în partea centrală a sitului, sunt acoperite de păduri edificate de Quercus sp. și sunt relativ uscate. Habitate ale speciei au fost identificate în zone acoperite de păduri de amestec de diferite specii caducifoliate, care sunt mai umede și au panta mai mică. Aici persistența apei pe parcursul întregii perioade de reproducere este vitală pentru asigurarea succesului reproductiv. În anii secetoși bălțile temporare dispar forțând indivizii speciei să se aglomereze în puținele habitate rămase și contribuind la scăderea succesului reproductiv.          ...     5.3.2.    Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor     Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lucanus cervus       Tabelul nr. 48    Cod     Parametru     Descriere       E.1.     Amenințare viitoare     B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală       F.1.     Specia     Lucanus cervus       F.2.     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrie     Anexa nr. 16 la Planul de management       F.3.     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere     Pe toată suprafața sitului unde e întâlnit habitatul speciei       F.4.     Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei     Scăzută       F.5.     Confidențialitate     Informații publice       F.6.     Detalii     Exploatarea forestieră în special cea care vizează stejari maturi, afectează negativ specia Lucanus cervus. Aceasta se dezvoltă la baza stejarilor, iar îndepărtarea acestor duce la periclitarea populațiilor de rădașca, mai ales dacă această se face pe suprafețe mari, afectând totodată și conectivitatea habitatului speciei.            Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei     Odontopodisma rubripes       Tabelul nr. 49    Cod     Parametru     Descriere       E.1.     Amenințare viitoare     G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber       F.1.     Specia     Odontopodisma rubripes       F.2.     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrie     Anexa nr. 16 la Planul de management       F.3.     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere     Zonele unde este întâlnit habitatul speciei, respectiv zonele unde crește Rubus sp.       F.4.     Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei     Scăzută       F.5.     Confidențialitate     Informații publice       F.6.     Detalii     Apare acolo unde există posibilitatea de campare, de exemplu la Ciumbrud, unde vegetația arbustivă Rubus sp., este afectată de organizarea de construcția de vetre de foc. Distrugerea acestui tip de habitat afectează integratitatea habitatelor speciei și poate duce la dispariția populației locale.            Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina variegata       Tabelul nr. 50    Cod     Parametru     Descriere       A1     Presiune actuală     K01.03 secare       E1     Specia     Bombina variegata       E2     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - geometrie     Anexa nr. 16 la Planul de management       E3     Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - descriere     Toată suprafața ariei protejate       E4     Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei     Mare       E5     Confidențialitate     Informații publice       E6     Detalii     Perioade secetoase lungi ar putea avea impact negativ ridicat asupra populației de izvoraș de baltă din sit, putând duce la o stare de conservare nefavorabilă, fie inadecvată fie rea. Pentru eliminarea acestei amenințări este necesară crearea unor habitate acvatice permanente, in zone din sit care permit acumularea naturală a apei, care să asigure habitate de reproducere permanent.          ...      ...     5.4.    Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate  5.4.1.    Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate     Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 91Y0       Tabelul nr. 51    Cod     Parametru     Descriere       A.1     Presiune actuală     D02.01 linii electrice și de telefonie   I01 specii invazive non-native – alogene   K04.01 competiția       G.1     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță comunitară       G.2     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       G.3     Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie     Anexa nr. 17 la Planul de manangement       G.4     Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere     D02.01 linii electrice și de telefonie - în vecinătatea liniilor de transport energie electrică, care traversează situl prin mijlocul acestuia, pe direcția nord-nord-est   I01 specii invazive non-native - alogene - Pe toată suprafața ocupată de habitat   K04.01 competiția - Pe suprafețele ocupate de habitat localizate în vecinătatea unor arborete de salcâm       G.5     Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat     D02.01 – Scăzută   I01 – Medie   K04.01 - Medie       G.6     Confidențialitate     Informații publice       G.7     Detalii     Utilizarea la maximum a resurselor vitale de către sistemul forestier a impus necesitatea specializării și asocierii speciilor forestiere. Competiția dintre specii este în aceste cazuri mult mai acerbă decât competiția dintre exemplarele aceleași specii. Acesta este unul dintre motivele pentru care arborii din cadrul unei specii caută să se grupeze în biogrupe cât mai mari și cât mai compacte. Carpenul este o specie a cărei regenerare trebuie controlată prin lucrările silvice de conducere a arboretelor. Seceta și precipitațiile reduse favorizează atacul agenților fitopatogeni. Pe zona de aliniament a rețelei de distribuție a energiei electrice este posibil să se instaleze specii cu caracter invaziv non-native, cum este salcâmul.            Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 7140       Tabelul nr. 52    Cod     Parametru     Descriere       A.1     Presiune actuală     J02.05.03 modificarea apelor stătătoare   K02.02 acumularea de material organic   K04.01 competiția   M01.02 secete și precipitații reduse   M01.01 schimbarea temperaturii   M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului   M02.03 declinul sau dispariția speciilor   K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat       G.1     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță comunitară       G.2     Codul unic al tipului de habitat     7140       G.3     Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie     Anexa nr. 17 la Planul de manangement       G.4     Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere     Pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof, precum și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului       G.5     Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat     J02.05.03 modificarea apelor stătătoare - Medie   K02.02 acumularea de material organic - Medie   K04.01 competiția - Medie   M01.02 secete și precipitații reduse - Medie   M01.01 schimbarea temperaturii - Medie   M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - Medie   M02.03 declinul sau dispariția speciilor - Medie   K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat- Medie       G.6     Confidențialitate     Informații publice       G.7     Detalii     Lacul oligotrof, turbăria, este alimentat de apa de ploaie și probabil de izvoare subterane. În mare parte apa, totuși, provine din precipitații. În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținera materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac.   Din cauza poziției nefavorabile, aflat într-o scobitură din pădure, care s-a format prin alunecări de teren în straturi sarmatice, în urma ploilor, sedimentele de pe versanți ajung în lac și duc la colmatarea acestuia.   Pe marginea lacului, în jurul turbăriei există un cordon de vegetație, care are rolul de a filtra apa. Din cauza colmatării malului, a schimbărilor climatice, respectiv încălzirea, acest cordon se întinde, pentru că are mediul favorabil pentru dezvoltare. Cordonul de vegetație filtrează apa, dar produce și substanțe organice care pe termen lung vor afecta mediul biotic.   Din cauza restrângerii mediului de viată pentru habitatul 7140 și din cauza competiției speciilor, acesta se va deteriora, intrând în declin. De asemenea va avea loc înlocuirea speciilor caracteristice habitatului sau chiar dispariția acestora. Din cauza colmatării și a cantității scăzute de precipitații din ultimii ani și a secetelor prelungite, nivelul apei scade. Stratul de turbă este deranjat permanent de speciile de vânat, care vin din pădurea din jurul lacului sau care se adăpostesc în lac. Turmele de mistreți caută rădăcini, bulbi, tuberculi și distrug stratul de turbă și vegetația specifică, preponderent în zona unde este localizată Drosera rotundifolia.            Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 62C0*       Tabelul nr. 53    Cod     Parametru     Descriere       A.1     Presiune actuală     A03.03 abandonarea/ lipsa cosirii   K01.01 eroziune       G.1     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță comunitară       G.2     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       G.3     Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie     Anexa nr. 17 la Planul de manangement       G.4     Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere     In Pusta Băgăului, pe dealurile unde se află habitatul 62C0*       G.5     Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat     A03.03 abandonarea/ lipsa cosirii – Medie   K01.01 eroziune - Medie       G.6     Confidențialitate     Informații publice       G.7     Detalii     Suprafețele de pajiști din Pusta Băgăului nu sunt pășunate. Aceste suprafețe se pot utiliza pentru producerea de fân. Ele se pot cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienți. Pentru stabilirea acestei perioade se pot consulta specialiștii din domeniul culturii pajiștilor.   Lipsa cositului și abandonarea pajiștilor duce la acumularea unei litiere groase care nu permite înnoirea vegetației și duce la apariția arbuștilor. Treptat habitatul se va schimba.   Eroziunea este procesul de desprindere și transport al materialului de la suprafața solului, proces determinat și influențat de o serie de agenți și factori erozivi. Prin eroziune solul își pierde, de regulă, orizontul fertil sau își pierde și celelalte orizonturi, suferind o distrugere parțială sau totală, cu implicații serioase asupra fertilității acestuia. Desprinderea și transportul materialului de la suprafața solului pe terenurile în pantă se datoresc în cea mai mare măsură apei, atât sub formă de picături de ploaie cât și sub formă de curenți dispersați sau concentrați. Această eroziune nu are caracter permanent, dacă nu apar și alți factori. Ea se poate nivelate prin lucrările agrotehnice aplicate solului. Datorită acestui fapt, de cele mai multe ori atenția acordată fenomenului nu a fost pe măsura gravității acestui fenomen, fapt ce a dus în multe cazuri la reducerea importantă a fertilității solului și la deteriorarea habitatului prin dispariția vegetației de pe zonele cu eroziune.          ...     5.4.2.    Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate     Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitat 91Y0       Tabelul nr. 54    Cod     Parametru     Descriere       B.1     Amenințare viitoare     H04.03 Alte forme de poluare a aerului   K02.01. schimbarea compoziției de specii - succesiune       H.1     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță comunitară       H.2     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       H.3     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie     Anexa nr. 17 la Planul de manangement       H.4     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere     K02.01 - Pe toată suprafața ocupată de habitat, acolo unde în compoziția arboretului intră și carpen în proporție mare, de peste 25%   H04.03 - În suprafața ocupată de habitat pe versanții din vecinătatea culoarului Mureș       H.5     Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat     H04.03- Medie   K02.01- Scăzută       H.6     Confidențialitate     Informații publice       H.7     Detalii     Arboretele pure de salcâm se pot extinde ca suprafață în detrimentul habitatului 91Y0. Carpenul este o specie a cărei regenerare trebuie controlată prin lucrările silvice de conducere a arboretelor. Seceta și precipitațiile reduse favorizează atacul agenților fitopatogeni. Dezvoltarea rețelei de transport rutier în vecinătatea sitului, pe culoarul Mureșului poate avea ca și consecință dispersia unor poluanți în aer, a căror influență asupra vegetației forestiere nu a fost suficient cercetată până la această dată.            Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat 7140       Tabelul nr. 55    Cod     Parametru     Descriere       B.1     Amenințare viitoare     K02.03 eutrofizare – natural   K01.02 colmatare   K01.03 secare   K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune       H.1     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță comunitară       H.2     Codul unic al tipului de habitat     7140       H.3     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie     Anexa nr. 17 la Planul de manangement       H.4     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere     Pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof, precum și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului       H.5     Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat     K02.03 eutrofizare - naturală – Medie   K01.02 colmatare – Medie   K01.03 secare - Medie   K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - Medie       H.6     Confidențialitate     Informații publice       H.7     Detalii     Din cauza dispariției bălților din vecinătatea lacului, o cantitate mare de materiale organice va ajunge în apă. Cordonul vegetal din jurul lacului filtrează apa, dar, în jurul lui sunt formate depunei care favorizează extinderea unui alt tip de vegetație. De asemenea cordonul de vegetație produce materiale organice care contribuie la eutrofizarea substratului și a apei.   Amenințările eutrofizării nu vin doar dinspre lacul eutrof, dar și din partea vegetației lemnoase care crește pe turbărie. Aceste plante, de asemenea produc și depun materiale organie pe suprafața turbăriei. În timp vor produce eutrofizarea habitatului.   Eutrofizarea apelor - se manifesta mai ales în cazul apelor stătatoare, prin "înflorirea" masivă a lacurilor, bălților prin creșterea abundentă a algelor. Dezvoltarea algelor duce la scăderea transparenței apei și scăderea concentrației oxigenului dizolvat în apă, fenomene însoțite de dispariția faunei acvatice și, în final, poate duce la formarea unei mlaștini.   Ca urmare a lipsei precipitațiilor, a secetelor prelungite și a colmatării, ochiul de apă și turbăria vor dispărea.   Mediul eutrof lăsat în urmă va favoriza apariția unui alt tip de vegetație.            Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat 62C0*       Tabelul nr. 56    Cod     Parametru     Descriere       B.1     Amenințare viitoare     K02.01 schimbarea compoziției de specii – succesiune   M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului       H.1     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță prioritară       H.2     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       H.3     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie     Anexa nr. 17 la Planul de manangement       H.4     Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere     În Pusta Băgăului, pe dealurile unde se află habitatul 62C0*       H.5     Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat     K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - Medie   M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - Medie       H.6     Confidențialitate     Informații publice       H.7     Detalii     Suprafețele de pajiști din Pusta Băgăului nu sunt cosite și nu sunt pășunate de vaci, oi sau capre. Se poate constata o abandonare a acestor teritorii. În timp, din cauza lipsei cositului respective al abandonului stratul de litieră se va îngroșa și astfel habitatul se va deteriora. Tot acest fapt va permite apariția arbuștilor și astfel, treptat pajiștea se va împădurii, producându-de schimbarea compoziției de specii și dispariția habitatului inițial.   Eroziunea pe dealurile din Pusta Băgăului este produsă de factori naturali, ploaie și vânt. În timp distrugerea stratului superficial de sol și alunecarea acestuia va duce la dezgolirea de vegetație a acestuia. Acest fenomen va cauza dispariția habitatului.          ...      ...      ...     6.    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE  6.1.    Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ     Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unei specii, și care ar putea afecta pe termen lung distribuția și abundența populației acesteia.       Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:  –   datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; și   ...     –   arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; și   ...     –   specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung;   ...          Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:  –   "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50100 de ani;   ...     –   "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani.   ...          Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".       Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:  –   populației speciei;   ...     –   habitatului speciei;   ...     –   perspectivelor speciei în viitor.   ...       6.1.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei     Specia de interes conservativ Liparis loeselii nu a fost găsită în sit în perioada de colectare a datelor din teren - noiembrie 2017 - octombrie 2018 - și concluzia este că specia este dispărută din sit deoarece nu a mai fost văzut niciun exemplar pe o perioadă lungă de timp. 0 absență de câțiva ani a unei specii ușor de observat indică dispariția acesteia.       Evaluarea stării de conservare nu se face pentru această specie.       Specia Carabus hampei nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018.    6.1.1.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Lucanus cervus     Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al populației       Tabelul nr. 57    Număr     Parametru     Descriere       A.1     Specia     Lucanus cervus   Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 221       A.2     Statut de prezență temporală a speciilor     Populație rezidentă       A.3     Mărimea populației speciei în aria naturală protejată     15000-20000 indivizi       A.4     Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată     Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale       A.5     Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale     Clasa B - 2-5 %       A.6     Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale     Nesemnificativă       A.7     Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior     Nu este cazul       A.8     Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată     15000-20000 indivizi       A.9     Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă     Pe baza datelor înregistrate în timpul cercetărilor de teren a fost evaluată mărimea populației din sit, a fost luată în considerare și calitatea habitatului în care este prezentă specia.       A.10     Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale     ”=” - egal       A.11     Tendința actuală a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.12     Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.13     Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.14     Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.15     Structura populației speciei     Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal       A.16     Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei     FV - Favorabilă       A.17     Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.18     Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației     Nu este cazul            Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al populației speciei       Tabelul nr. 58    Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                                ...     6.1.1.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Odontopodisma rubripes     Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației       Tabelul nr. 59    Număr     Parametru     Descriere       A.1     Specia     Odontopodisma rubripes   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 17188       A.2     Statut de prezență temporală a speciilor     Populație rezidentă       A.3     Mărimea populației speciei în aria naturală protejată     100-500 indivizi       A.4     Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată     Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale       A.5     Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale     Clasa B - 2-5 %       A.6     Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale     Nesemnificativă       A.7     Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior     Nu este cazul       A.8     Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată     100-500 indivizi       A.9     Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă     Pe baza datelor înregistrate în timpul cercetărilor de teren a fost evaluată mărimea populației din sit, a fost luată în considerare și calitatea habitatului în care este prezentă specia.       A.10     Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale     ”=” - egal       A.11     Tendința actuală a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.12     Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.13     Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.14     Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.15     Structura populației speciei     Nu există date privind structura populației       A.16     Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei     “U1” - Nefavorabilă - Inadecvată       A.17     Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.18     Starea de conservare necunoscută din punct   de vedere al populației     Nu este cazul            Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației speciei       Tabelul nr. 60    Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                                ...     6.1.1.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina variegata     Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populației       Tabelul nr. 61    Număr     Parametru     Descriere       A.1     Specia     Bombina variegata   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 638       A.2     Statut de prezență temporală a speciilor     Populație permanentă - sedentară/rezidentă       A.3     Mărimea populației speciei în aria naturală protejată     1200 - 1500 indivizi       A.4     Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată     Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete       A.5     Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale     0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000       A.6     Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale     Nesemnificativă       A.7     Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior     Nu este cazul       A.8     Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată     1200 de indivizi       A.9     Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă     Mărimea de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada martie - octombrie 2018. Ținând cont de condițiile de habitat, de distribuție habitatelor în ROSCI0004, de impactul redus al impacturilor, considerăm ca afectivul de 1200 de indivizi să fie cel de referință pentru ROSCI0004 Băgău       A.10     Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale     ”=” - aproximativ egal       A.11     Tendința actuală a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.12     Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.13     Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.14     Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.15     Structura populației speciei     Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal       A.16     Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei     ”FV” - favorabilă       A.17     Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       A.18     Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației     Nu este cazul            Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populației speciei       Tabelul nr. 62      Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                              ...      ...     6.1.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei  6.1.2.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei     Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al habitatului speciei       Tabelul nr. 63    Număr     Parametru     Descriere       A.1.     Specia     Lucanus cervus   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 221       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație rezidentă       B.3     Suprafață habitatului speciei în aria naturală protejată     700 -1200 ha       B.4     Calitatea datelor pentru suprafață habitatului speciei     Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale       B.5     Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior     Nu este cazul       B.6     Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată     1000 ha       B.7     Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată     Pe baza datelor colectate din teren, tinându-se cont de starea habitatelor a fost calculată suprafața adecvată a habitatului speciei       B.8     Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei     ”=” - aproximativ egal       B.9     Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei     „0” - stabilă   Suprafața arboretelor de quercinee nu s-a redus conform datelor din amenajamentul silvic al O.S. Aiud. În suprafața fondului forestier din aria naturală protejată există o sursă suficientă de lemn mort.       B.10     Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei     Bună       B.11     Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată     Bună       B.12     Tendința actuală a calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.13     Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.14     Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.15     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei     FV - Favorabilă       B.16     Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei     0 - Populație stabilă       B.17     Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei     Nu este cazul            Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Lucanus cervus       Tabelul nr. 64    Tendința     Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12       necunoscută     Nu există date suficiente            Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Lucanus cervus       Tabelul nr. 65    Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                                ...     6.1.2.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punctul de vedere al habitatului speciei     Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al habitatului speciei       Tabelul nr. 66    Număr     Parametru     Descriere       A.1.     Specia     Odontopodisma rubripes   Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 17188       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație rezidentă       B.3     Suprafață habitatului speciei în aria naturală protejată     0,5 - 2 ha       B.4     Calitatea datelor pentru suprafață habitatului speciei     Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale       B.5     Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior     Nu este cazul       B.6     Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată     0,5 ha       B.7     Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată     Pe baza datelor colectate din teren, tinându-se cont de starea habitatelor a fost calculată suprafața adecvată a habitatului speciei       B.8     Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei     ”=” - aproximativ egal       B.9     Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.10     Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.11     Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată     Bună       B.12     Tendința actuală a calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.13     Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.14     Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.15     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei     “U1” - Nefavorabil - inadecvat       B.16     Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei     “X” - necunoscută       B.17     Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei     Nu este cazul            Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Odontopodisma rubripes       Tabelul nr. 67    Tendința     Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12       necunoscută     Nu există date suficiente            Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Odontopodisma rubripes       Tabelul nr. 68      Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                              ...     6.1.2.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei     Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al habitatului speciei       Tabelul nr. 69    Număr     Parametri     Descriere       A.1.     Specia     Bombina variegata   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 638       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație permanentă - sedentară - rezidentă       B.3     Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată     Circa 500 - 700 mp de zone umede, respectiv bălți și băltoace temporare sau permanente - habitat pentru reproducere   Toată suprafața sitului în cursul vieții terestre       B.4     Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei     Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;       B.5     Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior     Nu este cazul       B.6     Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată     600 mp       B.7     Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată     Ținând cont de suprafața actuală de habitat acvatic disponibil și de mărimea efectivului populațional al speciei în sit considerăm că o suprafață de circa 600 mp de zonă umedă este suficientă pentru menținerea stării de conservare favorabilă și pentru asigurarea succesului reproductiv al speciei în sit.       B.8     Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei     ” =” - aproximativ egal       B.9     Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei     Aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată, însă se poate aprecia că tendința suprafeței habitatului nu este descrescătoare, având în vedere că habitatul speciei este situat în mare parte în fondul forestier, unde perturbările datorate gospodăririi pădurii se produc rar.       B.10     Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.11     Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată     Bună - adecvată       B.12     Tendința actuală a calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.13     Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.14     Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată       B.15     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei     ”FV” - favorabilă       B.16     Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei     Nu este cazul       B.17     Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei     Nu este cazul            Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Bombina variegata       Tabelul nr. 70    Tendința     Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12       necunoscută     Nu există date suficiente pentru a evalua tendința globală a habitatului speciei            Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Bombina variegata       Tabelul nr. 71      Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                              ...      ...     6.1.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei  6.1.3.1.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Lucanus cervus     Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor       Tabelul nr. 72    Număr     Parametru     Descriere       A.1.     Specia     Lucanus cervus   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 221       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație rezidentă       C.3     Tendința viitoare a mărimii populației     ”0” - stabilă       C.4     Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei     ”≈” - aproximativ egal       C.5     Perspectivele speciei din punct de vedere al populației     FV - bune       C.6     Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei     ”0” - stabilă       C.7     Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor     ”≈” - aproximativ egal       C.8     Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei     FV - favorabile       C.9     Perspectivele speciei în viitor     FV - favorabile       C.10     Efectul cumulat al impactului asupra speciei în viitor     Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei            Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Lucanus cervus din punct de vedere al populației speciei       Tabelul nr. 73    Valoarea actuală a parametrului     Tendință viitoare a parametrului     Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului     Perspective       La fel cu VRSF     “0” stabilă     La fel cu VRSF     FV - Bune       VRSF - valoarea standard de referință            Matricea 5 - Perspectivele speciei Lucanus cervus în viitor, după implementarea planului de management actual       Tabelul nr. 74    Favorabile     Nefavorabile - inadecvate     Nefavorabile - rele     Necunoscute                             Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea a doi parametri, respectiv:   - perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5.   - perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.       Ambii parametri în stare favorabilă     Orice altă combinație     Unul sau amândoi parametri în stare rea     Ambii parametri evaluați ca necunoscuți            Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual       Tabelul nr. 75    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10.   ȘI   perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile     Orice altă   combinație     Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10.   SAU   perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele     Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere          ...     6.1.3.2.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Odontopodisma rubripes     Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor       Tabelul nr. 76    Număr     Parametru     Descriere       A.1.     Specia     Odontopodisma rubripes   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 17188       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație rezidentă       C.3     Tendința viitoare a mărimii populației     “X” - necunoscută       C.4     Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei     “X” - necunoscut       C.5     Perspectivele speciei din punct de vedere al populației     ”X” - necunoscute       C.6     Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei     ”X” - necunoscută       C.7     Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor     ”X” - necunoscut       C.8     Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei     ”x” - necunoscute       C.9     Perspectivele speciei în viitor     ”x” - necunoscute       C.10     Efectul cumulat al impactului asupra speciei în viitor     Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei            Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației speciei       Tabelul nr. 77    Valoarea actuală a parametrului     Tendință viitoare a parametrului     Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului     Perspective       ”=” - egal cu VRSF     “X” - necunoscută     “X” - necunoscut     “X” - necunoscute       VRSF - valoarea standard de referință            Matricea 5 - Perspectivele specie Odontopodisma rubripes în viitor, după implementarea planului de management actual       Tabelul nr. 78    Favorabilă     Nefavorabile - inadecvate     Nefavorabile - rele     Necunoscută                             Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:   - perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5.   - perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.       Ambii parametri în stare favorabilă     Orice altă combinație     Unul sau amândoi parametrii în stare rea     Ambii parametri evaluați ca necunoscuți            Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual       Tabelul nr. 79    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10.   ȘI   perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile, dacă s-au putut evalua     Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect scăzut asupra speciei C.10.   ȘI   Perspectivele speciei în viitor C.9. sunt necunoscute     Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10.   SAU   perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele     Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere          ...     6.1.3.3.    Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegata     Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor       Tabelul nr. 80    Număr     Parametru     Descriere       A.1     Specia     Bombina variegata   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 638       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație permanentă - sedentară - rezidentă       C.3     Tendința viitoare a mărimii populației     ”0” - stabilă       C.4     Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei     ”≈” - aproximativ egal       C.5     Perspectivele speciei din punct de vedere al populației     FV - bune       C.6     Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei     ”0” - stabilă       C.7     Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor     ”≈” - aproximativ egal       C.8     Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei     FV - favorabile       C.9     Perspectivele speciei în viitor     ”FV” - favorabile       C.10     Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor     Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei            Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Bombina variegata din punct de vedere al populației speciei       Tabelul nr. 81    Valoarea actuală a parametrului     Tendință viitoare a parametrului     Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului     Perspective       ”=” - aproximativ egal cu VRSF     ”0” - stabilă     ”=” - aproximativ egal cu VRSF     FV - perspective bune       VRSF - valoarea standard de referință            Matricea 5 - Perspectivele speciei Bombina variegata în viitor, după implementarea planului de management actual       Tabelul nr. 82    Favorabile     Nefavorabile -inadecvate     Nefavorabile - rele     Necunoscute                             Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:   - perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5.   - perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.       Ambii parametri în stare favorabilă     Orice altă combinație     Unul sau amândoi parametri în stare rea     Ambii parametri evaluați ca necunoscuți            Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual       Tabelul nr. 83    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10.   ȘI   perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile     Orice altă combinație     Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10.   SAU   perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele     Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere          ...      ...     6.1.4.    Evaluarea globală a speciei  6.1.4.1.    Evaluarea globală a speciei Lucanus cervus     Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Lucanus cervus în cadrul ariei naturale protejate       Tabelul nr. 84    Număr     Parametru     Descriere       A.1.     Specia     Lucanus cervus   Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 221       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație rezidentă       D.3.     Starea globală de conservare a speciei     FV - Favorabilă       D.4.     Tendința stării globale de conservare a speciei     Stabilă       D.5.     Starea globală de conservare necunoscută     Nu este cazul       D.6.     Informații suplimentare     -            Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Lucanus cervus       Tabelul nr. 85    Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                                ...     6.1.4.2.    Evaluarea globală a speciei Odontopodisma rubripes     Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Odontopodisma rubripes în cadrul ariei naturale protejate       Tabelul nr. 86    Număr     Parametru     Descriere       A.1.     Specia     Odontopodisma rubripes   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 17188       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație rezidentă       D.3.     Starea globală de conservare a speciei     U1 - Nefavorabilă - inadecvată       D.4.     Tendința stării globale de conservare a speciei     Stabilă       D.5.     Starea globală de conservare necunoscută     Nu este cazul       D.6.     Informații suplimentare     -            Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Odontopodisma rubripes       Tabelul nr. 87    Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                                ...     6.1.4.3.    Evaluarea globală a speciei Bombina variegata     Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata în cadrul ariei naturale protejate       Tabelul nr. 88    Număr     Parametru     Descriere       A.1.     Specia     Bombina variegata   Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II   Cod EUNIS 638       A.2.     Tipul populației speciei în aria naturală protejată     Populație permanentă - sedentară - rezidentă       D.3.     Starea globală de conservare a speciei     ”FV” - favorabilă       D.4.     Tendința stării globale de conservare a speciei     ”0” - stabilă       D.5.     Starea globală de conservare necunoscută     Nu este cazul       D.6.     Informații suplimentare     Nu este cazul            Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata       Tabelul nr. 89    Favorabilă     Nefavorabilă - Inadecvată     Nefavorabilă - Rea     Necunoscută                                ...      ...      ...     6.2.    Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ     Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:  –   arealul natural al habitatului și aria suprafețelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creștere; și   ...     –   structura și funcțiile specifice habitatului necesare pentru menținerea sa pe termen lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe și în viitorul predictibil; și   ...     –   starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.   ...          Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:  –   "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani;   ...     –   "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani.   ...          Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".    6.2.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat  6.2.1.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat     Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat       Tabelul nr. 90    Număr     Parametru     Decriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță comunitară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       E.3.     Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată     Min 1725 ha   Max 1725 ha       E.4.     Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată     Medie - date estimate pe baza extrapolării și - sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale       E.5.     Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național     0-2%, clasa C       E.6.     Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național     Semnificativă       E.7.     Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a suprafeței habitatului în aria naturală protejată       E.8.     Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată     1725 ha       E.9.     Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată     Din amenajamentele silvice, puse la dispoziție de Ocolul Silvic Aiud pentru U.P. IX Oc Mureș, s-au analizat datele din descrierea parcelară. Având în vedere că amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 10 ani de către instituții sau persoane juridice specializate, datele din acestea constituie ca o dovadă a menținerii suprafeței ocupate de anumite tipuri de pădure în timp. Din descrierea parcelară și verificarea în teren a compoziției de specii reiese că suprafața arboretelor, corespondente cu cele specifice habitatului 91Y0, nu s-a modificat pe parcursul ultimilor 30 de ani.       E.10.     Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată     ”=” - egal       E.11.     Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat     ”0” - stabilă       E.12.     Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat     -       E.13.     Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat     -       E.14.     Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat     Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;       E.15.     Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat     -       E.16.     Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative     -       E.17.     Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat     Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;       E.18.     Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     ”FV” - favorabilă,       E.19.     Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     -       E.20.     Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     -            Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței ocupate       Tabelul nr. 91    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată E.10. are valoarea ”=” sau ”>”   ȘI   nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative E.17.                         ...     6.2.1.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat     Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat       Tabelul nr. 92    Număr     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță comunitară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     7140       E.3.     Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată     1,2 ha       E.4.     Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată     Medie - date estimate pe baza extrapolării și - sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale       E.5.     Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național     0-2 %, clasa „C”       E.6.     Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național     Semnificativă       E.7.     Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior     Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare pentru acest habitat. Suprafața totală a Tăului fără fund, respectiv lacul eutrof și turbăria a fost estimată la 2,5 - 3 ha, în studiul realizat în perioada 2002-2004, dar nu există date referitoare la suprafața habitatului 7140.       E.8.     Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată     1,2 ha       E.9.     Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată     Au fost înregistrate date privind distribuția în teren a habitatului cu ajutorul unui GPS Garmin, iar suprafața totală a poligonului reprezentând tipul de habitat a fost calculată cu ajutorul programului open-souce Quantum GIS.       E.10.     Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată     ”≈ ”- aproximativ egal       E.11.     Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat     ”x” - necunoscută       E.12.     Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat     Nu este cazul       E.13.     Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat     Nu este cazul       E.14.     Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat     Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.       E.15.     Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat     Nu este cazul       E.16.     Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative     Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat       E.17.     Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat     Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate       E.18.     Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     ”X” - necunoscută       E.19.     Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     ”x” - necunoscută       E.20.     Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     ”XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.            Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței ocupate       Tabelul nr. 93    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                                            Nu există date suficiente          ...     6.2.1.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat     Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat       Tabelul nr. 94    Nr.     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     Tip de habitat de importanță prioritară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       E.3.     Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată     86,7 ha       E.4.     Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată     Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete       E.5.     Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național     Nu este cazul       E.6.     Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național     Nesemnificativă - mărimea suprafeței este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel național       E.7.     Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior     Nu există Plan de management anterior       E.8.     Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată     86,7 ha - suprafața determinată în prima variantă a planului de management pentru aria naturală protejată.       E.9.     Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată     Au fost inventariate și cartate în teren toate zonele potențiale din sit pentru acest habitat. Au fost înregistrate date privind distribuția în teren a habitatului cu ajutorul unor instrumente GPS Garmin, iar suprafața totală a poligoanelor reprezentând tipul de habitat a fost calculată cu ajutorul programului open-souce Quantum GIS.       E.10.     Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată     ”≈” - aproximativ egal       E.11.     Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat     ”0” - stabilă       E.12.     Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat     Nu este cazul       E.13.     Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat     Nu este cazul       E.14.     Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat     Insuficientă - date insuficiente sau nesigure       E.15.     Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat     Nu este cazul       E.16.     Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative     Nu este cazul       E.17.     Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat     Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.       E.18.     Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     ”X” - necunoscută       E.19.     Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     ”X” - necunoscută       E.20.     Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate     ”XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.            Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate       Tabelul nr. 95    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat E.11. este stabilă sau crescătoare   ȘI   Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată E.3. nu este mai mică decât suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată E.8. sau   Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată E.10. are valoarea ”=” sau ”>”   ȘI   nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative E.17.                         ...      ...     6.2.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat  6.2.2.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat     Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice       Tabelul nr. 96    Număr     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță comunitară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       F.3.     Structura și funcțiile tipului de habitat     Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative       F.4.     Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     ”FV” - favorabilă,       F.5.     Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     -       F.6.     Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     -            Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului       Tabelul nr. 97    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Motivație: Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative F.3.                         ...     6.2.2.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat     Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice       Tabelul nr. 98    Număr     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță comunitară;       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     7140       F.3.     Structura și funcțiile tipului de habitat     Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative       F.4.     Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     ”FV” - favorabilă       F.5.     Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     ”0” - este stabilă       F.6.     Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     Nu este cazul            Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului       Tabelul nr. 99    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative F.3.                         ...     6.2.2.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat     Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice       Tabelul nr. 100    Nr.     Parametru     Decriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     Tip de habitat de importanță prioritară;       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       F.1.     Structura și funcțiile tipului de habitat     Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative;       F.2.     Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     ”FV” - favorabilă       F.3.     Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     ”0” - este stabilă       F.4.     Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     Nu este cazul            Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 62C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului       Tabelul nr. 101    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; F.3.                         ...      ...     6.2.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor  6.2.3.1.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor     Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare       Tabelul nr. 102    Număr     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță comunitară;       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       G.3.     Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat     ”0” - stabilă       G.4.     Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor     ”>” - mai mare       G.5.     Perspectivele tipului de habitat în viitor     X - perspective necunoscute       G.6.     Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor     Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat este unul scăzut, spre mediu, dar nu există suficiente informații culese în timp pentru a aprecia cu un singur calificativ efectul cumulat.       G.7.     Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat     Nu există suficiente informații pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilității pe termen lung a tipului de habitat            Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual       Tabelul nr. 103    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                                            Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere          ...     6.2.3.2.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor     Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare       Tabelul nr. 104    Număr     Parametru     Decriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță comunitară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     7140       G.3.     Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat     ”0” - stabilă       G.4.     Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor     ”X” - necunoscut       G.5.     Perspectivele tipului de habitat în viitor     ”X” - perspective necunoscute       G.6.     Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor     Nu există suficiente informații în ceea ce privește efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor       G.7.     Viabilitatea pe termen lung a tipului de     Nu există suficiente informații pentru a            habitat     aprecia gradul de asigurare al viabilității pe                 termen lung a tipului de habitat            Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual       Tabelul nr. 105    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                                            Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere          ...     6.2.3.3.    Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor     Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare       Tabelul nr. 106    Număr     Parametru     Decriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță prioritară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       G.3.     Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat     ”0” - stabilă       G.4.     Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor     ”X” - necunoscut       G.5.     Perspectivele tipului de habitat în viitor     ”X” - perspective necunoscute       G.6.     Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor     Nu există suficiente informații în ceea ce privește efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor       G.7.     Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat     Nu există suficiente informații pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilității pe termen lung a tipului de habitat            Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual       Tabelul nr. 107    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                                            Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere          ...      ...     6.2.4.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat  6.2.4.1.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0     Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0       Tabelul nr. 108    Număr     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță comunitară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     91Y0       H.3.     Starea globală de conservare a tipului de habitat     ”FV” - favorabilă       H.4.     Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat     -       H.5.     Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute     -       H.6.     Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată     Habitatul 91Y0 - a fost identificat în 8 poligoane de distribuție, cu diferite mărimi, pe un total de 7123 ha. Patru dintre aceste poligoane au mărimi semnificative, cuprinse între valorile de 122 - 592 ha, iar patru au mărimi mai mici cuprinse între valorile de 16 - 38 ha.   În ceea ce privește starea globală de conservare se înregistrează 8 poligoane cu stare de conservare favorabilă, însumând 1556 ha și 14 poligoane cu stare de conservare nefavorabilă -inadecvată, însumând 167 ha.   Habitatul 91Y0 ocupă în sit majoritatea suprafețelor de pădure. În arealul actual al habitatului nu au fost introduse culturi artificiale cu pondere semnificativă.   Structura și funcțiile specifice tipului de habitat sunt în stare bună pe majoritatea suprafețelor. Starea optimă a tipurilor de habitate forestiere este cea corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure caracteristice unei zone, potrivit descrierilor din lucrarea de specialitate „Tipurile de pădure” - Pascovschi și Leandru, 1958. Arboretele din acest tip de habitat au structura etajată în plan vertical. Analiza presiunilor care au acționat până în prezent asupra tipului de habitat și a amenințărilor viitoare estimate au reliefat un impact antropic scăzut per ansamblul suprafeței ocupate de “pădurile dacice de stejar și carpen” - 91Y0 și perspective bune ale tipului de habitat.   Calificativul global rezultat este de stare de conservare “favorabilă”.            Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0       Tabelul nr. 109    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Unul dintre parametri este necunoscut și ceilalți 2 în stare favorabilă                           Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:     ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18;       ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4;       ● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.4;         Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0       Tabelul nr. 110    Starea de conservare a habitatului 91Y0       Din punct de vedere al suprafeței ocupate     Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare     Starea globală de conservare a tipului de habitat       FV     FV     X     FV       favorabilă     favorabilă     necunoscută     favorabilă          ...     6.2.4.2.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 7140     Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140       Tabelul nr. 111    Număr     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     EC - tip de habitat de importanță comunitară;       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     7140       H.3.     Starea globală de conservare a tipului de habitat     ”X” - necunoscută       H.4.     Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat     ”0” - este stabilă       H.5.     Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute     Evaluarea suprafeței ocupate de tipul de habitat 7140 în aria naturală protejată se face pentru prima dată.       H.6.     Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată     Habitatul 7140 fost identificat într-un singur poligon cu o suprafață de 1,2 ha.   Structura și funcțiile specifice tipului de habitat sunt în stare bună. Arborii izolați din acest tip de habitat au structura etajată în plan vertical și o dezvoltare slabă datorată stratului de turbă. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant cu o acoperire ce variază între 50 - 75 %. Analiza presiunilor care au acționat până în prezent asupra tipului de habitat și a amenințărilor viitoare estimate au reliefat un impact antropic scăzut per ansamblul suprafeței ocupate de habitatul 7140.   Calificativul global rezultat este de stare de conservare “necunoscută”.            Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:       ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18       ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4.       ● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.5       Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140       Tabelul nr. 112    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                                            Doi sau mai mulți parametri sunt evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea            Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140       Tabelul nr. 113    Starea de conservare a habitatului 7140       Din punct de vedere al suprafeței ocupate     Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare     Starea globală de conservare a tipului de habitat       X     FV     X     X       necunoscută     favorabilă     necunoscută     necunoscută          ...     6.2.4.3.    Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 62C0*     Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*       Tabelul nr. 114    Număr     Parametru     Descriere       E.1.     Clasificarea tipului de habitat     tip de habitat de importanță prioritară       E.2.     Codul unic al tipului de habitat     62C0*       H.3.     Starea globală de conservare a tipului de habitat     ”FV” - favorabilă       H.4.     Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat     -       H.5.     Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute     -       H.6.     Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată     Habitatul 62C0* a fost identificat într-un singur poligon cu o suprafață de 86,7 ha. Calificativul global rezultat este de stare de conservare “favorabilă” pentru tot poligonul de distribuție al habitatului.            Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*       Tabelul nr. 115    Favorabilă     Nefavorabilă - inadecvată     Nefavorabilă - rea     Necunoscută                             Motivație: unul dintre parametri este necunoscut și ceilalți 2 în stare favorabilă                           Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:     ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18;       ● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4;       ● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.5;         Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*       Tabelul nr. 116    Starea de conservare a habitatului 62C0*       Din punct de vedere al suprafeței ocupate     Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice     Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare     Starea globală de conservare a tipului de habitat       FV     FV     X     FV       favorabilă     favorabilă     necunoscută     favorabilă          ...      ...      ...     6.3.    Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl  6.3.1.    Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl     Parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl       Tabelul nr. 117    Grupa   ecologică     Parametru     Unitate de măsură     Valoare țintă       Păduri     91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen       Suprafață habitat     Ha     1723 ha       Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală     % Ha     85       Abundența stratului arbustiv     % Ha     5       Compoziția stratului ierbos/specii edificatoare     număr specii/Ha     14       Abundență specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare     % Ha     2       Volum lemn mort pe sol sau pe picior     mc/Ha     21       Lemn mort în descompunere avansată     % din volumul total     25       Insule de îmbătrânire/ arbori de biodiversitate     număr arbori/ Ha     5/ha       Turbării și mlaștini     7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat       Suprafață habitat     Ha     1,2       Acoperire specii edificatoare     %/25 mp     80       Numărul speciilor edificatoare     Număr specii/25 mp     12       Abundența speciilor invazive/ruderale/nitrofile     Prezență/Absență     Absență       Acoperirea stratului de briofite     %/25 mp     80       Vegetația arbustivă     Prezență/Absență     Absență            Alți parametri pentru care s-a considerat că în forma actuală nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi incluși în setul de parametri care definesc obiectivele de conservare specifice sau există o redundanță cu alți parametri       Tabelul nr. 118    Grupa   ecologică     Parametru     Unitate de măsură     Valoare țintă       Păduri     91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen       Naturalitatea arboretului          Natural primar       Vârsta arboretului     ani     ≥ 60 ani       Modul de regenerare al arboretului          Regenerare naturală       Calitatea regenerării     număr specii     ≥ 2 specii în regenerare, ≥ 10% gradul de acoperire al regenerării       Turbării si mlaștini     7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat       Integritatea/ reprezentativitatea structurii vegetației caracteristice tipului de habitat          Structuri tipice, reprezentative, bine individualizate       Calitatea habitatului: substratul, regimul hidric          In mare măsură natural, favorabil       Inventarul speciilor de mușchi          Aproape în întregime prezente          ...     6.3.2.    Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl     Tabelul nr. 119    Grupă ecologică     Parametru     Unitate de măsură     Valoare țintă       Specii de amfibieni     Bombina variegata       Distribuția speciei în aria naturală     Numărul de cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia     31       Densitate populație     Număr indivizi / Ha     0,4       Densitatea habitatului de reproducere. O unitate are cel puțin 10 mp corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbori)     Habitat de reproducere/kmp     4       Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede, de reproducere, pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie     % din acoperirea suprafeței     90%       Specii de insecte xilofage     Lucanus cervus       Mărime populație     Număr indivizi     15000       Mărime habitat     Ha     1500       Arbori bătrâni în trupuri de pădure     Număr de arbori/hectar     300       Arbori de foioase mai bătrâni de 130 - 150 de ani, în afara pădurilor, în arealul potențial de distribuție a speciei     Număr total de arbori     30       Volum lemn mort     mc/Ha     21       Insecte ortoptere     Odontopodisma rubripes       Mărime populație     Număr indivizi     100       Mărime habitat     ha     0,1       Acoperire strat arbustiv în aria de răspândire, din care să nu lipsească Rubus sp. pe marginea pădurii și pe pajiști     ha     0,1          ...      ...      ...     7.    SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT  7.1.    Scopul Planului de management     Scopul Planului de management este menținerea stării de conservare favorabilă și, după caz, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor naturale, protejate în situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău, prin stabilirea unor măsuri concrete de conservare ce țin cont și de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.       Temele Planului de management       Tabelul nr. 120    Număr     Cod     Tema de bază       1.     T1     Conservarea și managementul biodiversității       2.     T2     Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității       3.     T3     Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului       4.     T4     Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului       5.     T5     Utilizarea durabilă a resurselor naturale       6.     T6     Turismul durabil          ...     7.2.    Obiectivele generale, măsuri generale, măsuri specifice - activități     Obiectivele generale reprezintă țintele, ce trebuie atinse, pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management.       Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.       Pentru fiecare obiectiv specific ales trebuie să se definească cel puțin o măsură specifică care va contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică poate fi exprimată prin una sau mai multe activități și / sau prin una sau mai multe măsuri restrictive.    7.2.1.    Obiective generale     Obiectivele generale pentru situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, în conformitate cu temele Planului de management, sunt redate în tabelul nr. 121       Obiective generale       Tabelul nr. 121    Nr.     Codul obiectivului general     Codul temei de bază     Denumirea obiectivului general       1.     OG1     T1     Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor       2.     OG2     T2     Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ       3.     OG3     T2     Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ       4.     OG4     T3     Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ       5.     OG5     T4     îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare.       6.     OG6     T5     Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate       7.     OG7     T6     Elaborarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor          ...     7.2.2.    Obiective specifice     Obiectivele specifice pentru situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, în conformitate cu temele planului de management, sunt redate în tabelul nr. 122.       Obiective specifice       Tabelul nr. 122    Nr.     Codul obiectivului specific     Codul obiectivului general     Denumirea obiectivului specific       1     OS1     OG1     Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului       2     OS2     OG1     Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei       3     OS3     OG2     Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ       4     OS4     OG2     Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ       5     OS5     OG3     Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ       6     OS6     OG3     Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ       7     OS7     OG4     Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate       8     OS8     OG4     Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora       9     OS9     OG4     Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management       10     OS10     OG5     Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului       11     OS11     OG5     Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului       12     OS12     OG6     Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale       13     OS13     OG7     Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor          ...     7.2.3.    Activități     Măsuri specifice - activități       Tabelul nr. 123    Cod     Activitate - A sau Măsură restrictivă - MR     Descriere       OG1     Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor       OS1     Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului       Măsuri specifice - Activități       A1     Promovarea/ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee     Refacerea arboretelor slab productive cu consistență normală și sol neînțelenit, se va realiza în condiții de sub masiv, folosindu-se la maximum semințișul existent și preexistent de specii principale, de ajutor și de amestec valoroase și după necesitate, în ochiurile deschise, se vor efectua semănături directe sau plantații, aplicându-se tehnicile tăierilor progresive.       A2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile     Se va interveni cu lucrări de menținere a unei lățimi adecvate a cordonului de vegetație din jurul turbăriei astfel încât acesta să nu se extindă peste habitatul de turbărie oligotrofă.       A3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140     Se vor elimina acei arbori care prin dezvoltarea coroanei umbresc suprafața turbăriei și reduc abundența unor specii de plante din pătura ierbacee, iubitoare de lumină, specifice turbăriei oligotrofe       A4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140     Se vor construi baraje pe torenții care aduc aluviuni în cantitate mare spre lacul din rezervația Tăul fără fund de la Băgău.       A5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit     Cositul în pajiștile abandonate echilibrează monodominața speciilor de graminee cu frunze late și reduce abundența speciilor invazive autohtone. Prin eliminarea biomasei după cosire se menține cantitatea scăzută de nutrienți a solului, caracteristică acestor habitate. Prin excepție, odată la 3-4 ani, prin rotație se recomandă ca fânețele în care domină plante cu valoare furajeră bună să fie recoltate după ajungerea la maturitate a semințelor, care prin autoînsămânțare, reînnoiesc și îndesesc covorul ierbos.       A6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor     Unde acoperirea arbuștilor și speciilor lemnoase ajunge la 20%, este necesară defrișarea acestora. Tăierea se efectuează o singură dată la sfârșitul verii sau toamna, deoarece rădăcina și tulpina rănită îngheață iarna. Procesul se efectuează cu ajutorul motofierăstraielor si foarfecelor electrice de grădină. Nu este necesară, pe o suprafață deja curățată, repetarea lucrărilor în anul următor, dacă se întreține habitatul prin cosire sau pășunat.       A7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat     Pășunatul controlat ca metodă de management poate fi mai potrivită decât cositul. Pășunatul crează numeroase microhabitate și elimină selectiv vegetația, creând un mozaic de microhabitate, divers în specii. Se recomandă un ușor pășunat cu vite în locul pășunatului practicat cu oi; practicarea pășunatului liber sau pășunatului prin rotație. De asemenea, trebuie evitat pășunatul pe soluri umede, deoarece solul este mai dispus la tasare, iar în anul următor, dezvoltarea buruienilor pe pășune devine mai accentuată, Frink, 2010.   Pășunatul liber este metoda de pășunat practicată în zonă. Metoda este aplicată în zonele secetoase, unde producția pajiștilor permanente este mică și neuniform repartizată pe cicluri de pășunat. Foarte important este să se respecte următoarele cerințe legate de pășunat:   - Limitarea sezonului de pășunat la cel optim: 180 de zile, perioada 1 mai - 31 octombrie;   - Respectarea încărcăturii optime cu animale, evitarea suprapășunatului și supratârlirii;   Totodată, trebuie încurajat pășunatul cu bovine.       OS2     Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei       Măsuri specifice - Activități       A8     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata     Specia preferă bălțile, bălțile provizorii, formate pe drumurile forestiere lăsate de mașini de teren, tractoare, utilaje. Aceste habitate trebuie protejate, prin evitarea trecerii cu vehiculele prin aceste bălți.       A9     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata     Persistența apei pe parcursul întregii perioade de reproducere este vitală pentru asigurarea succesului reproductiv. În anii secetoși, o parte din habitatele folosite de specie vor dispărea, forțând indivizii să se aglomereze în puținele habitate rămase și contribuind la scăderea succesului reproductive. Dacă reproducerea speciei este în pericol, din cauza reducerii accentuate a habitatelor, este necesară umplerea cu apă a bălților.       A10     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit     Trebuie identificate habitate favorabile în zone acoperite de păduri de amestec de foioase, în special în zonele care sunt mai umede și au panta mai mică. Aici se vor săpa gropi, care în perioada ploioasă vor fi umplute cu apă.       A11     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit     În cazul extragerii de masă lemnoasă trebuie avut în vedere, în cadrul lucrărilor, menținerea integrității habitatelor acvatice. De asemenea cei care se deplasează cu autovehiculele pe drumurile forestiere din sit să evite zonele umede.       A12     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes     Specia preferă ca și habitate zmeurișurile din lizierele și pădurile zonelor de deal și câmpie. Aici preferă ca sursă de hrană speciile de Rubus. Dispariția speciei de Rubus duce la dispariția speciei de Odontopodisma rubripes. Plantarea speciilor de Rubus sp. este o variantă de menținere a populației în sit.       A13     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes     Speciile de Rubus sp. cresc în mod deosebit în zonele umbroase și crânguri unde cu alte specii formează gardurile vii, habitatul specie Odontopodisma rubripes.       A14     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținînd genului Quercus sp.     Dezvoltarea și existența specie Lucanus cervus depinde de prezența speciilor de Quercus sp. în compoziția pădurii. Arborii uscați oferă mediul de reproducere și dezvoltare pentru specie.       A15     Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău     Se vor propune pentru certificare FSC arboretele din vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău       A16     Includerea măsurilor specifice, referitoare la habitatele forestiere , din Planului de management al ariei naturale protejate în amenajamentele silvice     La elaborarea amenajamentelor silvice se va avea în vedere preluarea măsurilor specifice din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău       A17     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ     La elaborarea documentațiilor de PUG, PUZ se va avea în vedere respectarea măsurilor specifice din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău       MR1     Este interzisă recoltarea oricăror specii de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice     Măsură restrictivă ce are ca scop conservarea unor specii de plante rare din habitatul de turbărie.       MR2     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.     Poluarea apelor are ca și efect dispariția florei și faunei. Poluarea se poate produce accidental, datorită unor defecțiuni ale utilajelor și vehiculelor utilizate în fondul forestier       MR3     Interzicerea recoltării -  omorârii indivizilor vii de Bombina variegata     Recoltarea sau omorârea indivizilor de Bombina variegata duce la diminuarea populațiilor speciei.       MR4     Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes     Recoltarea sau omorârea indivizilor de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes duce la diminuarea populațiilor speciei.       OG2     Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ       OS3     Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ       Măsuri specifice - Activități       A18     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0     Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de arbori din suprafața unităților amenajistice a căror suprafață este inclusă în aria acoperită de habitatul de interes comunitar 91Y0       A19     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140     Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de plante din suprafața habitatului 7140       A20     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*     Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de plante din suprafața habitatului 62C0*       OS4     Măsură general - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ       A21     Realizarea sau actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata     Inventarierea detaliată a speciei Bombina variegata în aria protejată       A22     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus     Inventarierea detaliată a speciei Lucanus cervus în aria protejată       A23     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes     Inventarierea detaliată a speciei Odontopodisma rubripes în aria protejată       A24     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis     Inventarierea detaliată a speciilor de amfibieni: Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis și Salamandra salamandra       A25     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion     Inventarierea detaliată a speciilor de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion       A26     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine     Inventarierea detaliată a speciilor de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine       OG3     Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ       OS5     Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ       Măsuri specifice - Activități       A27     Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0     Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 91Y0       A28     Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140     Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 7140       A29     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*     Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 62C0*       OS6     Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ       Măsuri specifice - Activități       A30     Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata     Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Bombina variegata       A31     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus     Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Lucanus cervus       A32     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes     Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Odontopodisma rubripes       A33     Continuarea identificării/monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii     Se vor face studii în teren în vederea semnalării prezenței în sit a speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii și se vor realiza hărțile de distribuție a acestor specii, în cazul în care se confirmă prezența lor.       OG4     Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ       OS7     Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate       Măsuri specifice - Activități       A34     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”     Evenimentul are scopul de a promova acțiunile de voluntariat în situl Natura 2000 Băgău       A35     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate     Scopul evaluării este de a identifica nivelul de competențe actual și/sau nivelul de competențe perceput al persoanelor implicate în managementul ariei protejate, într-o anumită perioadă, în legătură cu principalele domenii ale activității lor profesionale       A36     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate     Scopul cursurilor de instruire este de a asigura atingerea nivelului de competență dorit pentru persoanelor implicate în managementul ariei protejate       A37     Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la problemele legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil     Întâlnirile vor avea ca scop analiza stadiului de implementare a Planului de management și a necesității de actualizare a acestuia în cazul în care apar presiuni sau amenințări neprevăzute       OS8     Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora       Măsuri specifice - Activități       A38     Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate     Vor fi amplasate borne pe limita sitului Natura 2000       A39     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate     Vor fi înlocuite/recondiționate bornele deteriorate de delimitare a sitului Natura 2000       0S9     Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management       Măsuri specifice - Activități       A40     Identificarea surselor de finanțare     Se vor identifica programe de finanțare din domeniul conservării biodiversității       A41     Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare     Se vor identifica proiecte de implementare a unor activități, în acord cu obiectivele generale și specifice ale Planului de management       0G5     0biectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare       0S10     Măsură generală - 0biectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului       Măsuri specifice - Activități       A42     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului     Se va constitui un Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului prin implicarea factorilor interesați       A43     Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului     Se vor realizarea întâlniri cu factorii interesați pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului       A44     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată     Responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va organiza întâlniri, în aria naturală protejată, pentru a facilita schimbul de experiență între instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității       0S11     Măsură generală - 0biectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului       Măsuri specifice - Activități       A45     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată     Se vor realiza broșuri, pliante, postere și cărți, referitoare la aria naturală protejată.       A46     Realizarea - actualizarea paginii oficiale a ariei protejate     Se vor realiza - actualiza informații de pe pagina oficială a ariei protejate       A47     Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată     Se va realiza un manual de educație ecologică pentru aria protejată adresat școlilor din vecinătatea ariei naturale protejate       A48     Realizarea unui curs opțional de educație ecologică     Se va realiza un curs opțional de educație ecologică, pe baza manualului, adresat școlilor de pe teritoriul ariei naturale protejate, incluzând lecții în natură       A49     Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate     Vor fi organizate expoziții foto cu tematica biodiversității specifice ariei protejate       A50     Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale     Se vor realiza broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare a valorilor culturale și naturale       0G6     0biectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate       0S12     Măsură generală - 0biectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale       Măsuri specifice - Activități       A51     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci     Colaborare între responsabilul cu managementul ariei protejate și agenții economici care recoltează și valorifică produse nelemnoase ale pădurii       MR5     Este interzisă exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău     Măsură restrictivă ce are ca scop conservarea habitatului 7140 prin interdicția de a exploata o resursă naturală rară, respectiv turba       OG7     Obiectiv general: Elaborarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor       OS12     Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor       Măsuri specifice - Activități       A52     Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate     Se vor realiza trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate       A53     Realizarea de panouri educative     Se vor realiza panouri educative cu informații referitoare la aria protejată       A54     Realizarea infrastructurii de vizitare     Se vor realiza - întreține trasee tematice, zone de popas și picnic       A55     Întreținere infrastructură de vizitare existentă     În aria protejată există un traseu tematic, se va realiza întreținerea acestuia       A56     Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare     Se vor realiza noi elemente de infrastructură de vizitare care să atragă vizitatorii - observatoare de exemplu       A57     Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului     Se vor identifica traseele turistice care au impact negativ asupra florei și faunei din aria protejată       A58     Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi     Se vor realiza trasee turistice în aria protejată care ulterior se vor omologa       A59     Participarea la târguri de turism     Târgurile de turism reprezintă momentul întâlnirii unei diverse tipologii de participanți, cu scopul de a stabili sau sedimenta colaborări, de a promova și comercializa produse turistice sau componente ale acestora       A60     Crearea unui centru de vizitare     Centrul de vizitare este necesar pentru a modela percepția și acțiunile comunității locale în conformitate cu obiectivele Sitului Natura 2000. Centrul de vizitare este necesar, nu doar ca punct de informare la intrarea în arealul protejat, ci și ca un obiectiv vizitabil în care localnicii, îndeosebi copiii, s-ar putea conecta cu arealul natural care se găsește în apropiere. Însă neînțelegerea rolului protecției arealului sub forma rezervației și a sitului Natura 2000, determină în mentalul local dorințe, așa cum subliniază analiza chestionarelor aplicate, în principal din sfera acțiunilor și activităților non ecoturistice: asfaltare drum până la lac, posibilitatea de a pescui și de a culege flori, posibilitatea de a face grătar sau ceaun, dorința de a explora pe motocicletă sau cu ATV-ul întreaga pădure.       A61     Realizarea activităților turistice     Se pot realiza activități turistice cu diferite teme:   Traseul tematic „Arbori remacabili” - în aria protejată există exemplare de cvercinee remarcabile, impresionante ca structură și apariție.   Activitate de „Vânătoare de comori” - o variantă de atragere în areal este crearea unor activități de tip concurs care contribuie la implicarea voluntară și la participarea pe echipe la buna cunoaștere a arealului și la apropierea de natură, în spiritul local, precum și contactul nemijlocit cu comunitatea, prin tipologia activităților propuse.   Trasee în compania unui ghid de turism - conducerea traseelor turistice este specifică ghidului de turism, iar ghidul de turism, în calitate de transmițător avizat este cel care poate contribui la buna și corecta cunoaștere a arealului, evidențiind aspecte care, poate, de multe ori nu sunt vizibile unui ochi neavizat.       MR6     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice     Măsură restrictivă ce are scopul de a proteja speciile sensibile de plante din turbărie          ...      ...      ...     8.    PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR     În acest plan de activități se detaliază aspecte legate de activitățile din capitolul 7, asociindu-se pentru fiecare activitate următoarele informații:  a)    Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea și coordonarea activității.   ...     b)    Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.   ...     c)    Partener - se va furniza numele partenerului extern - nume agent economic, ONG, asociație, cu care responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective.   ...          Notă:     La această dată nu au fost identificați partenerii pentru implementarea activităților.       Responsabilul pentru implementarea activităților, la această dată, este Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.      8.1.    Planificarea temporală a activităților     Planificarea temporală a activităților Anul 1 - Anul 5       Tabelul nr. 124    Nr     Activitate     Anul 1     Anul 2     Anul 3     Anul 4     Anul 5     Prioritate     Responsabil     Partener       T   1     T   2     T   3     T   4     T   1     T   2     T   3     T   4     T   1     T   2     T   3     T   4     T   1     T   2     T   3     T   4     T   1     T   2     T   3     T   4       1     Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor       1.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului       Măsuri specifice - Activități       1.1.1     Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.1.2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.1.3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140                    X                    X                    X                    X                    X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.1.4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140     X               X     X               X     X               X     X               X     X               X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.1.5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit          X     X               X     X               X     X               X     X               X     X          Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.1.6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor     X               X     X               X     X               X     X               X     X               X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.1.7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat          X     X               X     X               X     X               X     X               X     X          Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.2     Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei       Măsuri specifice - Activități       1.2.1     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata     X                    X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba       1.2.2     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata     X     X     X          X     X     X          X     X     X          X     X     X          X     X     X          Mare     ANANP     Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba       1.2.3     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit     X                    X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba       1.2.4     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului       1.2.5     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes     X               X     X               X     X               X     X               X     X               X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba       1.2.6     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba       1.2.7     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba       1.2.8     Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba       1.2.9     Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba       1.2.10     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Primăriile de pe raza ariei protejate       1.2.11     Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului       1.2.12     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului       1.2.13     Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Bombina variegata     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului       1.2.14     Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului       2.     Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ       2.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ       Măsuri specifice - Activități       2.1.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0                         X     X     X                              X     X     X                              Mare     ANANP     -       2.1.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140                         X     X     X                              X     X     X                              Mare     ANANP     -       2.1.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*                         X     X     X                              X     X     X                              Mare     ANANP     -       2.2     Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ            Măsuri specifice - Activități                           2.2.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata                         X     X     X                              X     X     X                              Mare     ANANP     -            2.2.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus                         X     X     X                              X     X     X                              Mare     ANANP     -            2.2.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes                         X     X     X                              X     X     X                              Mare     ANANP     -            2.2.4     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis                         X     X     X                              X     X     X                              Medie     ANANP     -            2.2.5     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion                         X     X     X                              X     X     X                              Medie     ANANP     -            2.2.6     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine                         X     X     X                              X     X     X                              Medie     ANANP     -            3     Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ            3.1     Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ            Măsuri specifice - Activități            3.1.1     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0                                             X     X     X                              X     X     X          Mare     ANANP     -            3.1.2     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140                                             X     X     X                              X     X     X          Mare     ANANP     -            3.1.3     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*                                             X     X     X                              X     X     X          Mare     ANANP     -            3.2     Măsură generalăă - Obiectiv specific: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ            Măsuri specifice - Activități            3.2.1     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata                                             X     X     X                              X     X     X          Mare     ANANP     -            3.2.2     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus                                             X     X     X                              X     X     X          Mare     ANANP     -            3.2.3     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes                                             X     X     X                              X     X     X          Mare     ANANP     -            3.2.4.     Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii                                             X     X     X                              X     X     X          Mare     ANANP     -            4     Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ            4.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate            Măsuri specifice - Activități            4.1.1     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”          X                    X                    X                    X                    X               Mare     ANANP     Primăriile de pe raza ariei protejate            4.1.2     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate     X                    X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Ministerul Mediului            4.1.3     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate               X                    X                    X                    X                    X          Mare     ANANP     Ministerul Mediului            4.1.4     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil                    X                    X                    X                    X                    X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului            4.2     Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora            Măsuri specifice - Activități            4.2.1     Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate     X     X     X     X                                                                                     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud            4.2.2     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Direcția Silvică Alba            4.3     Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management            Măsuri specifice - Activități            4.3.1     Identificarea surselor de finanțare     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X                         Mare     ANANP     Primăriile de pe raza ariei protejate            4.3.2     Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare               X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X                         Mare     ANANP     Primăriile de pe raza ariei protejate            5     Obiectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare            5.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului            Măsuri specifice - Activități                           5.1.1     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului          X     X               X     X               X     X               X     X               X     X          Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba   Direcția pentru Agricultura Alba   Gospodărirea apelor Alba   Primăriile de pe raza ariei protejate   Garda de Mediu   Alte instituții interesate de aria protejată            5.1.2     Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                         X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba   Direcția pentru Agricultura Alba   Gospodărirea apelor Alba   Primăriile de pe raza ariei protejate   Garda de Mediu   Alte instituții interesate de aria protejată            5.1.3     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată                                             X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba   Direcția pentru Agricultura Alba   Gospodărirea apelor Alba   Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate   Garda de Mediu   Alte instituții interesate de aria protejată            5.2     Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului            Măsuri specifice - Activități            5.2.1     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată     X                    X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            5.2.2     Realizarea/actualizarea paginii oficiale a ariei protejate     X                    X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            5.2.3     Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            5.2.4     Realizarea unui curs opțional de educație ecologică                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            5.2.5     Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate                                             X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            5.2.6     Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale                                             X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            6     Obiectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate            6.1     Măsură general - Obiectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale            Măsuri specifice - Activități            6.1.1     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ocolul Silvic Aiud   Direcția Silvică Alba            6.1.2     Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului            7     Obiectiv general: Promovare și implementarea strategiei de management a vizitatorilor            7.1     Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor            Măsuri specifice - Activități            7.1.1     Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.2     Realizarea de panouri educative                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.3     Realizarea infrastructurii de vizitare                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.4     întreținere infrastructură de vizitare existentă     X                    X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.5     Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.6     Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului     X                    X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     -            7.1.7     Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     -            7.1.8     Participarea la târguri de turism                         X                    X                    X                    X                    Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.9     Crearea unui centru de vizitare                                             X     X     X     X                                             Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.10     Realizarea activităților turistice          X     X               X     X               X     X               X     X               X     X          Mare     ANANP     Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate            7.1.11     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     X     Mare     ANANP     Ministerul Mediului               ...     8.2.    Estimarea resurselor     Toate resursele atât umane cât și materiale sunt necesare pentru implementarea și monitorizarea Planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale cât și resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute - estimate, adică resursele financiare, infrastructură pentru implementarea și monitorizarea Planului de management. Toate aceste resurse sunt centralizate în următorul tabel.       Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate       Tabelul nr. 125    Nr.     Activitate     Resurse   umane     Resurse materiale     Resurse financiare estimate     Alocare   subprogram   conform       Total   zile/om     Denumire     UM     Cantitate     Total lei     Sursă   fonduri            1     Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor       1.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului       1.1.1     Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee     100     muncă prestată unelte     buc     3     15000     POIM   LIFE     Sp13       1.1.2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile     100     muncă prestată unelte     buc     3     15000     POIM   LIFE     Sp13       1.1.3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140     25     muncă prestată unelte     buc     3     3750     POIM   LIFE     Sp13       1.1.4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140     50      50     muncă prestată   împletituri de răchită     buc      buc     3      30     7500      1500     POIM   LIFE     Sp13       1.1.5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit     50     unelte     buc     3     7500     POIM   LIFE     Sp13       1.1.6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor     50     unelte     buc     3     7500     POIM   LIFE     Sp13       1.1.7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat     50     unelte     buc     3     7500     POIM   LIFE     Sp13       Total măsură generală 1.1.                         65250                 1.2     Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei       1.2.1     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata     25     muncă prestată unelte     buc     2     2500     POIM   LIFE     Sp13       1.2.2     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata     75     combustibil     litru     750     4875     POIM   LIFE     Sp13       1.2.3     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit     25     muncă prestată unelte     buc     2     2500     POIM   LIFE     Sp13       1.2.4     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit     25     combustibil     litru     250     1625          Sp13       1.2.5     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes     50     muncă prestată unelte     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp13       1.2.6     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes     100     muncă prestată unelte     buc     2     10000     POIM   LIFE     Sp13       1.2.7     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.     100     combustibil     litru     1000     6500     POIM   LIFE     Sp13       1.2.8     Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fară fund de la Băgău     40     combustibil     litru     400     2600     -     Sp42       1.2.9     Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic     40     combustibil     litru     400     2600     -     Sp42       1.2.10     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ     40     combustibil     litru     400     2600     -     Sp42       1.2.11     Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice     40     combustibil     litru     400     2600          Sp13       1.2.12     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.     40     combustibil     litru     400     2600     -     Sp13       1.2.13     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata     40     combustibil     litru     400     2600     -     Sp13       1.2.14     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes     40     combustibil     litru     400     2600     -     Sp13       Total măsură generală 1.2.                         51200                 Total obiectiv general 1.                         116450                 2.     Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ       2.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ       2.1.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       2.1.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       2.1.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       Total măsură 2.1                         25800                 2.2     Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ       2.2.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       2.2.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       2.2.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       2.2.4     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       2.2.5     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp11       2.2.6     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400   2     2600   6000     POIM   LIFE     Sp11       Total măsură generală 2.2.                         51600                 Total obiectiv general 2.                         77400                 3     Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ       3.1     Măsură general - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ       3.1.1     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp12       3.1.2     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp12       3.1.3     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp12       Total măsură 3.1                         25800                 3.2     Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ       3.2.1     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp12       3.2.2     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia   Lucanus cervus     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp12       3.2.3     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp12       3.2.4     Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii     60     combustibil muncă prestată     litru      buc     400      2     2600      6000     POIM   LIFE     Sp12       Total măsură 3.2                         34400                 Total obiectiv general 3.                         60200                 4     Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ       4.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate       4.1.1     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp42       4.1.2     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp42       4.1.3     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp44       4.1.4     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp42       Total măsură 4.1                         20000                 4.2     Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora       4.2.1     Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate     20     muncă prestată unelte     buc     2     2000     POIM   LIFE     Sp21       4.2.2     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate     20     muncă prestată unelte     buc     2     2000     POIM   LIFE     Sp21       Total măsură 4.2                         4000                 4.3     Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management       4.3.1     Identificarea surselor de finanțare     160     muncă prestată     buc     2     16000     -     Sp42       4.3.2     Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare     140     muncă prestată     buc     2     14000     -     Sp42       Total măsură 4.3                         30000                 Total obiectiv general 4.                         54000                 5     Obiectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare       5.1     Măsură general - Obiectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului       5.1.1     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp32       5.1.2     Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului     80     muncă prestată     buc     2     8000     POIM   LIFE     Sp32       5.1.3     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată     60     muncă prestată     buc     2     6000     POIM   LIFE     Sp32       Total măsură 5.1                         19000                 5.2     Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului       5.2.1     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată     50     muncă prestată   materiale   informative     buc      buc     2      1500     5000   15000     POIM   LIFE     Sp33       5.2.2     Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp33       5.2.3     Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată     60     muncă prestată   manual     buc      buc     2      1000     6000      25000     POIM   LIFE     Sp33       5.2.4     Realizarea unui curs opțional de educație ecologică     40     muncă prestată      curs     buc      buc     2      4     4000      8000     POIM   LIFE     Sp33       5.2.5     Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate     30     muncă prestată     buc     2          POIM   LIFE     Sp33       5.2.6     Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale     30     muncă prestată      publicații     buc      buc     2      1000     3000      10000     POIM   LIFE     Sp33       Total măsură 5.2                         81000                 Total obiectiv general 5.                         100000                 6     Obiectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate       6.1     Măsură general - Obiectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale       6.1.1     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci     60     muncă prestată     buc     2     6000     -     Sp33       6.1.2     Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău     60     carburant     litru     600     3900     -     Spl3       Total măsură 6.1                         9900                 Total obiectiv general 6.                         9900                 7     Obiectiv general: Promovarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor       7.1     Măsură generală - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor       7.1.1     Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate     80     muncă prestată     buc     2     8000     POIM   LIFE     Sp23       7.1.2     Realizarea de panouri educative     80     muncă prestată panouri     buc      buc     2      20     8000      10000     POIM   LIFE     Sp23       7.1.3     Realizarea infrastructurii de vizitare     40     muncă prestată     buc     2     4000     POIM   LIFE     Sp23       7.1.4     întreținere infrastructură de vizitare existentă     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp23       7.1.5     Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare     40     muncă prestată     buc     2     4000     POIM   LIFE     Sp23       7.1.6     Identificarea traseelor turistice cu impact   negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului     50     muncă prestată     buc     2     5000     POIM   LIFE     Sp23       7.1.7     Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi     40     muncă prestată     buc     2     4000     POIM   LIFE     Sp23       7.1.8     Participarea la târguri de turism     12     muncă prestată     buc     2     1200     POIM     Sp22       7.1.9     Crearea unui centru de vizitare     120     muncă prestată materiale     buc      buc     2   1     12000      25000     LIFE     Sp22       7.1.10     Realizarea activităților turistice     150     muncă prestată     buc     2     15000          Sp22       7.1.11     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice     60     carburant     litru     600     3900     -     Spl3       Total măsură 7.1                         105100                 Total obiectiv general 7.                         105100                 TOTAL                         523050                    Legendă:     Sp - Subprogram, conform Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, aprobat prin Ordinul viceprim - ministrului, ministrului mediului nr. 304 din 02.04.2018, Subcapitolul 12.26.       Sp11 - Inventariere și cartare       Sp12 - Monitorizarea stării de conservare       Sp13 - Pază, implementare reglementări și măsuri specifice de protecție       Sp21 - Infrastructură de vizitare       Sp22 - Servicii, facilități de vizitare și promovarea turismului       Sp23 - Managementul vizitatorilor       Sp32 - Conștientizare și comunicare       Sp33 - Educație ecologică       Sp42 - Personal conducere, coordonare, administrare       Sp43 - Documente strategice și de planificare       Sp44 - Instruire personal         ...      ...     9.    PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR  9.1.    Raportări periodice     Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit, exprimat în formatul An și Trimestru, relativ la momentul începerii derulării Planului de management, după aprobarea acestuia.       Raportări periodice       Tabelul nr. 126    Nr     Denumire     Moment raportare     Activități incluse în raportare       An     Trimestru       1     Raportare anul 1     1     4     1.1.1     Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee                           1.1.2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile       1.1.3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140       1.1.4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140       1.1.5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit       1.1.6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor       1.1.7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat       1.2.1     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata                           1.2.2     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata       1.2.3     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit       1.2.4     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit       1.2.5     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes       1.2.6     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes       1.2.7     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.       1.2.8     Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fară fund de la Băgău       1.2.9     Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic       1.2.10     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ       1.2.11     Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice       1.2.12     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.                           1.2.13     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata       1.2.14     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes       4.1.1     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”       4.1.2     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate       4.1.3     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate       4.1.4     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil       4.2.1     Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate       4.2.2     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate       4.3.1     Identificarea surselor de finanțare       4.3.2     Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare       5.1.1     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului       5.2.1     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată                           5.2.2     Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate       6.1.1     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci       6.1.2     Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău       7.1.4     întreținere infrastructură de vizitare existentă       7.1.6     Identificarea traseelor turistice cu impact   negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului       7.1.10     Realizarea activităților turistice                           7.1.11     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgau este permisă numai pe drumurile de acces tematice       2     Raportare anul 2     2     4     1.1.1     Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee                           1.1.2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile                           1.1.3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140                           1.1.4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140                           1.1.5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit                           1.1.6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor                           1.1.7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat                           1.2.1     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata                           1.2.2     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata                           1.2.3     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit                           1.2.4     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit                           1.2.5     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes                           1.2.6     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes                           1.2.7     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.                           1.2.8     Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău                           1.2.9     Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic                           1.2.10     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ                           1.2.11     Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice                           1.2.12     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.                           1.2.13     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata                           1.2.14     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes                           2.1.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0                           2.1.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140                           2.1.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*                           2.2.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata                           2.2.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus                           2.2.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes                           2.2.4     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis                           2.2.5     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion                           2.2.6     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine                           4.1.1     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”                           4.1.2     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.3     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.4     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil                           4.2.2     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate                           4.3.1     Identificarea surselor de finanțare                           4.3.2     Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare                           5.1.1     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.1.2     Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.2.1     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată                           5.2.2     Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate                           5.2.3     Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată                           5.2.4     Realizarea unui curs opțional de educație ecologică                           6.1.1     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci                           6.1.2     Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău                           7.1.1     Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate                           7.1.2     Realizarea de panouri educative                           7.1.3     Realizarea infrastructurii de vizitare                           7.1.4     întreținere infrastructură de vizitare existentă                           7.1.5     Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare                           7.1.6     Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului                           7.1.7     Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi                           7.1.8     Participarea la târguri de turism                           7.1.10     Realizarea activităților turistice                           7.1.11     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice       3     Raportare anul 3     3     4     1.1.1     Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee                           1.1.2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile                           1.1.3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140                           1.1.4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140                           1.1.5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit                           1.1.6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor                           1.1.7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat                           1.2.1     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata                           1.2.2     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata                           1.2.3     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit                           1.2.4     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit                           1.2.5     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes                           1.2.6     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes                           1.2.7     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.                           1.2.8     Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău                           1.2.9     Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic                           1.2.10     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ                           1.2.11     Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice                           1.2.12     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.                           1.2.13     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata                           1.2.14     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes                           3.1.1     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0                           3.1.2     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140                           3.1.3     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*                           3.2.1     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata                           3.2.2     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus                           3.2.3     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes                           3.2.4.     Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii                           4.1.1     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”                           4.1.2     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.3     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.4     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil                           4.2.2     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate                           4.3.1     Identificarea surselor de finanțare                           4.3.2     Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare                           5.1.1     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.1.2     Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.1.3     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată                           5.2.1     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată                           5.2.2     Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate                           5.2.3     Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată                           5.2.4     Realizarea unui curs opțional de educație ecologică                           5.2.5     Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate                           5.2.6     Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale                           6.1.1     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci                           6.1.2     Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău                           7.1.1     Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate                           7.1.2     Realizarea de panouri educative                           7.1.3     Realizarea infrastructurii de vizitare                           7.1.4     întreținere infrastructură de vizitare existentă                           7.1.5     Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare                           7.1.6     Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului                           7.1.7     Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi                           7.1.8     Participarea la târguri de turism                           7.1.9     Crearea unui centru de vizitare                           7.1.10     Realizarea activităților turistice                           7.1.11     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice       4     Raportare anul 4     4     4     1.1.1     Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee                           1.1.2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile                           1.1.3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140                           1.1.4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140                           1.1.5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit                           1.1.6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor                           1.1.7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat                           1.2.1     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata                           1.2.2     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata                           1.2.3     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit                           1.2.4     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit                           1.2.5     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes                           1.2.6     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes                           1.2.7     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.                           1.2.8     Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău                           1.2.9     Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic                           1.2.10     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ                           1.2.11     Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice                           1.2.12     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.                           1.2.13     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata                           1.2.14     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes                           2.1.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0                           2.1.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140                           2.1.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*                           2.2.1     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata                           2.2.2     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus                           2.2.3     Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes                           2.2.4     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis                           2.2.5     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion                           2.2.6     Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine                           4.1.1     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”                           4.1.2     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.3     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.4     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil                           4.2.2     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate                           4.3.1     Identificarea surselor de finanțare                           4.3.2     Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare                           5.1.1     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.1.2     Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.1.3     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată                           5.2.1     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată                           5.2.2     Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate                           5.2.3     Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată                           5.2.4     Realizarea unui curs opțional de educație ecologică                           5.2.5     Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate                           5.2.6     Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale                           6.1.1     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci                           6.1.2     Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău                           7.1.1     Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate                           7.1.2     Realizarea de panouri educative                           7.1.3     Realizarea infrastructurii de vizitare                           7.1.4     întreținere infrastructură de vizitare existentă                           7.1.5     Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare                           7.1.6     Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului                           7.1.7     Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi                           7.1.8     Participarea la târguri de turism                           7.1.10     Realizarea activităților turistice                           7.1.11     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice       5     Raportare anul 5     5     4     1.1.1     Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee                           1.1.2     Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile                           1.1.3     Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140                           1.1.4     Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140                           1.1.5     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit                           1.1.6     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor                           1.1.7     Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat                           1.2.1     Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata                           1.2.2     Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata                           1.2.3     Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit                           1.2.4     Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit                           1.2.5     Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes                           1.2.6     Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes                           1.2.7     Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.                           1.2.8     Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău                           1.2.9     Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic                           1.2.10     Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ                           1.2.11     Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice                           1.2.12     Interzicerea poluării apelor din zonele umede.                           1.2.13     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata                           1.2.14     Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes                           3.1.1     Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0                           3.1.2     Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140                           3.1.3     Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*                           3.2.1     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata                           3.2.2     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus                           3.2.3     Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes                           3.2.4     Continuarea identificării/ monitorizării speciei Carabus hampei și Liparis loeselii                           4.1.1     Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”                           4.1.2     Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.3     Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate                           4.1.4     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil                           4.2.2     întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate                           5.1.1     Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.1.2     Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului                           5.1.3     Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată                           5.2.1     Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată                           5.2.2     Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate                           5.2.3     Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată                           5.2.4     Realizarea unui curs opțional de educație ecologică                           5.2.5     Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate                           5.2.6     Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale                           6.1.1     Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci                           6.1.2     Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău                           7.1.1     Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate                           7.1.2     Realizarea de panouri educative                           7.1.3     Realizarea infrastructurii de vizitare                           7.1.4     întreținere infrastructură de vizitare existentă                           7.1.5     Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare                           7.1.6     Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului                           7.1.7     Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi                           7.1.8     Participarea la târguri de turism                           7.1.10     Realizarea activităților turistice                           7.1.11     Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice          ...     9.2.    Urmărirea activităților planificate     În această secțiune de urmărire a activităților planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire precum și rezultatele obținute în urma acestor activități. Toate aceste informații se vor completa într- un tabel centralizator după cum urmează:       Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate       Tabelul nr. 127    Nr.     Activitate     Resurse   umane     Resurse   materiale     Resurse financiare estimate     Procent   îndeplinire     Rezultate     Observații       Cheltuieli     Cheltuieli     Total lei     Sursă   fonduri                      1     Obiectiv general       1.1     Măsură generală - Obiectiv specific       1.1.1     Activitatea   1.1.1                                          1.1.2     Activitatea   1.1.2                                          ....     ....                                          1.1.n     Activitatea 1.1.n                                          Total măsură generală 1.1          n/a          n/a       1.2     Măsură generală - Obiectiv specific       1.2.1     Activitatea   1.2.1                           1.2.2     Activitatea   1.2.2                           ....     .....                           1.2.n     Activitatea   1.2.n                           Total măsură generală 1.2          n/a          n/a       Total obiectiv general 1                           2     Obiectiv general                 2.1     Măsură generală - Obiectiv specific                 2.1.1     Activitatea   2.1.1                           ....     ....                           TOTAL               n/a          n/a          ...     9.3.    Indicarea activității realizate     Se vor marca cu un simbol, de exemplu "x" trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate.       Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:       Indicare - marcare activități planificate       Tabelul nr. 128    Activitate     Anul 1     Anul 2     Anul 3     Anul 4     Anul 5       T1     T2     T3     T4     T1     T2     T3     T4     T1     T2     T3     T4     T1     T2     T3     T4     T1     T2     T3     T4       Activitatea 1.1.1     X     X     X                                                                                            Activitatea 1.1.2               X     X                                                                                       Activitatea 1.1.3                                                                                                           ....                                                                                                           Activitatea 1.1 .n                                                                                                              ...      ...     10.    BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE     ANCA T., 1974, Teiul și rolul lui în producția forestieră din R.S. România. Editura Ceres, București, 175p.       BADEA M., Constantinescu, N. Danciu, I., 1968, Contribuții la studiul regenerării șleaurilor de luncă din Banat. Institutul de cercetări forestiere, București, 64p.       BORZA A., 1966, Cercetări asupra florei și vegetației din Câmpia Română. I. Contrib. Bot. Cluj, vol. 2, Cluj-Napoca, p. 41-162.       BURESCU P., Doniță N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de șleau de pe dealurile Hidișelului - Ocolul silvic Oradea, județul Bihor. Analele Universității din Oradea, vol. VII, silvicultură, Oradea, p. 57-62.       CONSTANTINESCU N., Mărcoiu A., Latiș L., Catrina I., 1977, Cercetări referitoare la particularitățile ecologice ale regenerării naturale a arboretelor în șleaul normal de cîmpie și de șleaul de deal dobrogean. Institutul de cercetări și amenajări silvice, București, 159p       DOBRESCU C., 1974, Cercetări asupra florei și vegetației din bazinul superior al Bîrladului - Podișul Central Moldovenesc. Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea, București, 24p.       DONIȚĂ N., 1970, Cercetări geobotanice și silviculturale asupra șleaurilor din Podișul Babadag. Rezumatul tezei de doctorat, Institutul Politehnic Brașov, 32p.       DONIȚĂ N., Purcelean, Ș., 1975, Pădurile de șleau din R.S. România și gospodărirea lor. Editura Ceres, București, 185p.       DONIȚĂ N., BÂNDIU C., BIRIȘ I.A., GANCZ V., APOSTOL J., MARCU C., 2008, Harta pădurilor - pe unități ecosistemice. România scara 1:500 000. Editura Silvică, București.       PAȘCOVSCHI S., Leandru V., 1958, Tipuri de pădure din Republica Populară Română. Seria: Manuale, Referate, Monografii. nr. 14, Editura Agro-silvică de stat, București, 458 p.       ICAS, 2012, Inventarul Forestier Național. Rezultate ciclul I 2008-2012. http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/       DUMITRU M., 1980, Cercetări asupra florei și vegetației subcarpaților dintre Ialomița și Dîmbovița. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea București, 24p.       HAIDĂUTU N. A., 2000, Cercetări tehnico - economice privind reconstrucția ecologică a arboretelor degradate de șleau de deal, din nord - estul Podișului Moldovei. Teza de doctorat, Universitatea Brașov, 260p.       HOREANU C., HOREANU Gh., 1981, Flora și vegetația rezervației forestiere Ceornohal jud. Botoșani. Ocrotirea Naturii și Mediului Înconjurător, vol. 2, Editura Academia Republicii Socialiste România, București, p.211-220.       LEANDRU V., 1976, Studiul ecologic și silvicultural al pădurilor de șleau din Cîmpia Vlăsiei. Teza de doctorat, Universitatea din Brașov, 25p.       PAȘCOVSCHI S., 1965, În problema stațiunilor relicte de stejar pedunculat la altitudine mare. Revista Pădurilor, vol. 80 - 4, Ministerul economiei forestiere, București, 183-185p.       POPESCU A., SANDALĂ V., 1992, Coenotaxonomy decidous forests belongin to the Querco- Fagetea Br.-Bl. et Vlieger 1937 class in România. Revue Roum. de Biol., Serie de Bot., vol. 37 - 1, p. 15-26.       PURCELEAN, Ș., Pașcovschi, S., Leandru, V., Drăguț, V., Stoiculescu, C., 1969, Cercetări tipologice în teișurile și arboretele amestecate cu participarea teiului. vol. XXVII-2, București, p. 135-162.       LASZLO E., 2006, Vegetation of the "Tăul Fără Fund" Peat Bog from Băgău Village - Alba County, Transylvania, România, Contribuții Botanice 41, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj-Napoca, p. 67-76       MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BĂRBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M., OPREA A., 2008, Natura 2000 în România, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in România.       OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDALĂ V., MIHĂILESCU S., 1994, Studii, sinteze. Documentații de ecologie - Lista Roșie a plantelor superioare din România, Institutul de Biologie București       POP E., 1960, Mlaștinile de turbă din R.P. Română, Editura Academiei R.P.R., București, 519 p.       POP I., CRISTEA V., HODIȘAN I., 1999-2000, Vegetația județului Cluj - Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic și eco-protectiv, Contribuții Botanice 35, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj-Napoca, 5-254     ...     
				 + 
			  Anexa nr. 1       la Planul de management                REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR                     ROSCI0004 BĂGĂU ȘI AL REZERVAȚIEI NATURALE 2.29. TĂUL FĂRĂ FUND DE LA BĂGĂU        
				 + 
			  Capitolul I   ÎNFIINȚAREA, SCOPUL, LIMITELE ȘI MANAGEMENTUL     
				 + 
			  Articolul 1          Scopul prezentului Regulament îl constituie stabilirea reglementărilor necesare în vederea protejării elementelor de interes conservativ din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, obiective de interes public și componente ale patrimoniului natural național și european.      
				 + 
			  Articolul 2          Aria naturală protejată de interes comunitar R0SCI0004 Băgău a fost înființată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/ 2011.      
				 + 
			  Articolul 3          ROSCI0004 Băgău include Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes național cu codul 2.29, care a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, Secțiunea a III-a - arii protejate, cu modificările și completările ulterioare.      
				 + 
			  Articolul 4          Aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI000 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, fac parte din patrimoniul natural național și european. Scopul managementului unui sit de interes comunitar este acela de a menține starea de conservare favorabilă și, după caz, de a îmbunătăți starea de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl. Rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău corespunde categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.      
				 + 
			  Articolul 5          Limitele ROSCI0004 Băgău sunt cele date în Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/ 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/ 2011.      
				 + 
			  Articolul 6          Autoritatea responsabilă de managementul ariei naturale protejate și a rezervației naturale este Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.      
				 + 
			  Articolul 7          Activitățile legate de gestionarea ariei naturale protejate și a rezervației naturale se pot realiza în parteneriat - colaborare cu entități de profil publice sau private și specialiști în domeniile de interes. Implicarea factorilor interesați în managementul celor două arii naturale protejate se asigură prin colaborări sau parteneriate, prin dezbateri și întâlniri publice.      
				 + 
			  Articolul 8          Finanțarea măsurilor specifice din Planul de management se poate asigura din fonduri provenite din: bugetul de stat sau al autorităților administrației publice locale, venituri din activități proprii, tarife pentru eliberarea avizelor, programe de finanțare locale, naționale sau internaționale, subvenții, donații, sponsorizări.        
				 + 
			  Capitolul II   REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR        Silvicultură    
				 + 
			  Articolul 9          Activitățile de silvicultură se desfășoară în conformitate cu planurile de amenajament silvic ale persoanelor fizice sau juridice ce dețin sau administrează suprafețe de pădure în sit.      
				 + 
			  Articolul 10          Măsurile de împădurire trebuie luate în așa fel încât să nu afecteze negativ habitatele naturale de interes comunitar și ecosistemele importante din punct de vedere ecologic. Speciile de arbori trebuie alese în funcție de condițiile și ecosistemele locale, utilizându-se speciile indigene.      
				 + 
			  Articolul 11          Resturile de exploatare rezultate în urma activității de exploatare forestieră se vor lăsa în pădure sau se vor utiliza, dacă este nevoie, pentru întreținerea traseului de vizitare. Pentru mai multă diversitate structurală și cu scopul de a încuraja biodiversitatea din zonele în care se realizează operațiuni de tăiere, după efectuarea ultimelor tăieri finale de regenerare, va rămâne în picioare o rezervă de cel puțin 4 arbori bătrâni la ha. Conservarea acestor trunchiuri se va realiza în armonie cu dezvoltarea noului arboret, motiv pentru care trunchiurile păstrate, trecute de maturitate, trebuie să nu împiedice creșterea noilor arbori.       Vânătoare      
				 + 
			  Articolul 12          Vânătoarea este permisă pe suprafața ariei protejate cu acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.       Pășunatul      
				 + 
			  Articolul 13          Pășunatul este interzis în pădure.      
				 + 
			  Articolul 14          Sunt permise activitățile care contribuie la o bună conservare a pajiștilor din cadrul ariei naturale protejate cum sunt cositul, eliminarea tufărișurilor și pășunatul controlat.       Utilizarea resurselor biologice      
				 + 
			  Articolul 15          Recoltarea de resurse biologice în vederea comercializării acestora se va face numai în cazul speciilor cu largă răspândire, pe baza autorizației de mediu eliberată de autoritatea competentă de mediu și avizul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 16          Recoltarea speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este interzisă, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice și numai cu acordul scris al responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 17          Recoltarea indivizilor vii și omorârea speciilor de Bombina variegata, Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes este interzisă.      
				 + 
			  Articolul 18          Exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este interzisă.       Construcții      
				 + 
			  Articolul 19          Regimul construcțiilor este stabilit prin planurile de urbanism general ale unităților administrativ teritoriale care au suprafețe în sit. Pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău realizarea de construcții temporare sau permanente se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 20          Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru comunele și suprafețele acestora incluse în perimetrul sitului R0SCI0004 Băgău se face de către autoritățile administrațiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentații a prevederilor referitoare la situl menționat.      
				 + 
			  Articolul 21          Modificarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la ART. 19, se face cu avizul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, pentru asigurarea conformității cu prevederile Planului de management.      
				 + 
			  Articolul 22          Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la ART. 19 vor include în piesele grafice - desenate și limitele sitului R0SCI0004 Băgău și ale rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.      
				 + 
			  Articolul 23          Administratorul liniilor electrice și de telefonie are obligația de a solicita și obține aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate pentru executarea lucrărilor de întreținere a aliniamentului de protecție a liniilor electrice și de telefonie.      
				 + 
			  Articolul 24          Realizarea construcțiilor, cu excepția traseelor de vizitare, este interzisă în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.       Cercetare științifică      
				 + 
			  Articolul 25          Cercetarea științifică, în aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, ce are ca scop cunoașterea și conservarea biodiversității este permisă cu avizul autorităților responsabile și cu acordul persoanei juridice responsabile de implementarea Planului de management al ariei naturale protejate și al rezervației naturale.      
				 + 
			  Articolul 26          Persoanele și instituțiile care derulează activități de cercetare pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău vor transmite responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, după încheierea activității, un raport sintetic privind rezultatele cercetării.      
				 + 
			  Articolul 27          Recoltarea de probe pentru temele de cercetare științifică, pentru analize sau ca material educativ, se poate face numai cu acordul scris al responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, solicitantul fiind obligat să pună la dispoziția responsabilului cu managementul ariei naturale protejate informațiile privind calitatea, cantitatea și locul de prelevare a probelor.      
				 + 
			  Articolul 28          Acțiunile de repopulare cu specii dispărute se pot face numai pe baza unor studii avizate de unități de cercetare și cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.      
				 + 
			  Articolul 29          Introducerea de specii alohtone în aria naturală protejată ROSCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este interzisă.      
				 + 
			  Articolul 30          Reconstrucția naturală a habitatelor forestiere deteriorate se va face pe baza unui studiu științific realizat de o unitate de cercetare și avizat de administratorul fondului forestier și responsabilul cu managementul ariei naturale protejate ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 31          În cazul apariției unor specii invazive care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora.       Activitatea turistică      
				 + 
			  Articolul 32          Vizitarea ariilor naturale protejate este permisă numai pe potecile marcate. Accesul pe alte trasee se face cu acordul prealabil al responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 33          Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice.      
				 + 
			  Articolul 34          Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se face numai cu aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 35          Nu se permite utilizarea focului în aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.      
				 + 
			  Articolul 36          Camparea este permisă doar în locurile special amenajate din aria protejată.      
				 + 
			  Articolul 37          Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul ariei protejate și a rezervației; turiștii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării.      
				 + 
			  Articolul 38          Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației.      
				 + 
			  Articolul 39          Perturbarea liniștei este strict interzisă. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere, cei interesați vor cere aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 40          Circulația bicicletelor în scop de agrement pe alte drumuri din R0SCI0004 Băgău decât cele amenajate în acest scop cât și circulația acestora într-o manieră ce deranjează publicul este interzisă. Circulația autovehiculelor, motocicletelor, motoretelor și a altor vehicule cu motor cu combustibili fosili este permisă numai pe drumurile forestiere existente.      
				 + 
			  Articolul 41          Circulația autovehiculelor, motocicletelor, motoretelor și a altor vehicule cu motor cu combustibili fosili este interzisă prin locurile umede, chiar dacă acestea se află pe drumurile forestiere.      
				 + 
			  Articolul 42          Este strict interzisă pătrunderea cu orice tip de vehicul în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.      
				 + 
			  Articolul 43          Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și a indicatoarelor, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. De asemenea este interzisă intrarea în incinta oricărui stabiliment atribuit conservării biodiversității, loc îngrădit, piețe de monitoring, semnalizat prin panou informativ.      
				 + 
			  Articolul 44          Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate este interzisă în aria naturală protejată ROSCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29. Tăul fără fund de la Băgău.      
				 + 
			  Articolul 45          Tarifele pentru eliberarea avizelor sunt cele stabilite de actele normative în vigoare.      
				 + 
			  Articolul 46          Poluarea zonelor umede este interzisă în aria naturală protejată ROSCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29. Tăul fără fund de la Băgău.        
				 + 
			  Capitolul III   PROCEDURA DE AVIZARE A ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN PERIMETRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE     
				 + 
			  Articolul 47          Activitățile care pot fi desfășurate în R0SCI0004, cu acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, sunt:       () Toate tipurile de investigații științifice biologice;       () Activități de turism și recreere - prin care se înțelege activități de turism pe traseele turistice amenajate cu infrastructură pentru turismul de masă, incluzând toate tipurile de turism: ecoturism, cicloturism, hipoturism, turism științific;       () Activități instructiv - educative cum ar fi școli, stagii de practică, aplicații tematice având ca obiect educația ecologică;       () Apicultura;      
				 + 
			  Articolul 48          Procedura de avizare a planurilor - programelor - proiectelor și activităților:       Solicitările pentru eliberarea de avize pentru planurile - programele - proiectele și activitățile, cu posibil impact semnificativ asupra mediului, vor fi înaintate către responsabilul cu managementul ariei naturale protejate, respectând termenele prevăzute în actele normative care reglementează procedurile legale aplicabile.       Termenul de emitere a avizului va respecta prevederile legale în vigoare.       Documentația întocmită de titularul planului - programului - proiectului - activității în vederea obținerii avizului, trebuie să respecte cerințele legale în vigoare.       Anterior emiterii avizului, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate poate solicita, în situația în care documentația este incompletă, informații suplimentare, referințe și recomandări.       Avizul negativ emis va fi însoțit de o motivare. În cazul avizului favorabil responsabilului cu managementul ariei naturale protejate poate preciza condițiile în care acesta este valabil.        
				 + 
			  Capitolul IV   SANCȚIUNI        Art. 49       Nerespectarea prevederilor Regulamentului se sancționează conform actelor normative în vigoare.      
				 + 
			  Capitolul V   DISPOZIȚII FINALE     
				 + 
			  Articolul 50          Planurile - programele - proiectele și activitățile cu posibil impact semnificativ asupra mediului, localizate parțial sau total în sit, care se supun reglementării de către autoritățile de mediu, se supun avizării de către responsabilul cu managementul ariei naturale protejate, la solicitarea autorității competente de protecție a mediului.      
				 + 
			  Articolul 51          Orice persoană fizică sau juridică din zonă are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de autoritățile responsabile de managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 52          Persoanele fizice sau juridice, care desfășoară activități - proiecte - planuri pe suprafața sitului, au obligația de a se legitima la solicitarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, în situația în care sunt constatate încălcări ale prevederilor prezentului Regulament.      
				 + 
			  Articolul 53          Pentru asigurarea managementului eficient al sitului, orice persoană fizică sau juridică are obligația de a permite și facilita controlul activităților, ai căror titulari sunt, de a permite prelevarea de probe și de a se legitima la solicitarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.      
				 + 
			  Articolul 54          În cazul producerii de inundații, incendii, calamități, epizootii, focare de infecții și altele asemenea, instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, iar responsabilului cu managementul ariei naturale protejate va participa activ, în măsura posibilităților, la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente.      
				 + 
			  Articolul 55          Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate și aprobat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului.      
				 + 
			  Articolul 56          Aplicarea prezentului Regulament se va realiza după avizarea acestuia de către autoritatea centrală pentru protecția mediului.      
				 + 
			  Articolul 57          Verificarea respectării prezentului Regulament se face de responsabilului cu managementul ariei naturale protejate precum și de către autoritățile locale, regionale și centrale cu competențe în domeniu, potrivit legislației în vigoare. Personalul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate verifică respectarea Regulamentului și își dovedește identitatea cu legitimații emise conform legii.      
				 + 
			  Articolul 58          Responsabilul cu managementul ariei naturale protejate are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului Regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa.            
				 + 
			  Anexa nr. 2       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 3       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 4       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 5       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 6       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 7       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 8       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 9       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 10       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 11       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 12       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 13       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 14       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 15       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 16       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 17       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 18       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 19       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 20       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 21       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 22       la Planul de management         
				 + 
			  Anexa nr. 23       la Planul de management    FOTOGRAFII       Fotografia 1 - Specia Lucanus cervus       foto: dr. Ioan Tăușan        Fotografia 2 - Specia Odontopodisma rubripes       Foto: dr. Torok Sergiu - Comei        Fotografia 3 - Specia Bombina variegata       Foto: dr. Alin David                                            -----  

Preluat: 2026-09-24T07:49:08.336373+00:00 · SHA256: 9a2292049e85d6fed4fff50fdae7862867b3635cd70619bd1efa1d3a3b5959ff