Legislație națională
COD DE PRACTICĂ · 0 · 2021
CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 245237
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 754 bis din 3 august 2021
Notă ...
Aprobat prin ORDINUL nr. 333/165/2021 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 754 din 3 august 2021.
Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor şi ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale
nr. 333/165/2021
Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole
Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole şi Programele de acţiune.
Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezintă apele dulci , care pe lângă utilizarea ca sursă de apă potabilă, reprezintă un principal element economic şi de recreere. Reţeaua de râuri, lacuri şi zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de reţeaua hidrografică de suprafaţă, care drenează în acesta şi care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluarea cu nutrienți proveniți din surse agricole.
Surse de poluare Poluarea din activităţi agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză). Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafaţă și/sau de adâncime) provine de la o singură sursă de poluare, care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.). Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de: Dejecţii animale semilichide şi lichide; Gunoi de grajd sub formă solidă; Efluenţi din silozuri; Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Scurgeri din depozite de îngrăşăminte chimice şi organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor şi pot afecta viaţa acvatică din apele de suprafaţă făcându-le improprii şi pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă. Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe căi. Activităţile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării difuze a corpurilor de apă ca urmare a pierderilor de nutrienţi (azot şi fosfor) către corpurile de apă de suprafaţă şi/sau subterane.
Dejecţiile animale şi resturile vegetale sunt surse potenţiale pentru poluarea, în principal, cu substanţe organice şi nutrienţi. Descompunerea celor mai mulţi poluanţi conduce la scăderea oxigenului din apă ameninţând supravieţuirea formelor de viaţă acvatică (plante, peşti, nevertebrate).
Efecte Dejecţiile lichide, semi-lichide şi solide din fermele de animale precum şi efluenţii din silozuri conţin cantităţi mari de nutrienţi. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantităţi mici din aceste substanţe poate avea consecinţe grave asupra calităţii apei din corpul de apă respectiv şi din corpurile de apă conexe.
Efectul principal al poluării cu nitraţi al apelor de suprafaţă îl reprezintă eutrofizarea.
Eutrofizarea apelor de suprafaţă (dulci sau marine) este caracterizată prin creşterea accelerată a algelor şi a altor plante acvatice ca urmare a conţinutului crescut de compuşi ai azotului şi fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor.
Printre efectele negative induse de concentraţiile mari de nutrienţi în apă se pot aminti:
Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor şi animalelor; Creşterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantităţii de oxigen în apă având ca efect moartea peştilor; Diminuarea limpezimii apei; Pierderea biodiversităţii; Diminuarea valorii economice şi de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit şi turism); Creşterea costurilor în instalaţiile de tratare a apelor provocate de necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor şi toxinelor. Efectul principal al poluării cu nitraţi a apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilităţii apei. În România procentul populaţiei care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ. Consumul de apă poluată cu nitraţi determină apariţia intoxicaţiei acute la grupa de vârstă sugar – copil mic (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut). În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu nitraţi poate determina intoxicaţia cronică , asimptomatică de cele mai multe ori, dar cu posibile efecte carcinogene, mutagene şi teratogene. Prin fierberea apei, nitrații nu sunt eliminați Femeile gravide expuse intoxicaţiei cu nitraţi pot prezenta avort spontan în orice moment al evoluţiei sarcinii, sau pot da naştere copiilor cu malformaţii, datorită efectului mutagen/teratogen. c. Cadrul legislativ Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, denumită în continuare „Directiva Cadru Apă”, transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare reprezintă principalul act normativ al cărui obiectiv principal este legat de calitatea apei, accentul fiind pus pe atingerea stării «bune» de calitate a apelor. Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, denumită în continuare „Directiva Nitraţi”, a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiective reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din agricultură şi prevenirea acestui tip de poluare. În conformitate cu prevederile Directivei Nitrați, se elaborează: un Cod de Bune Practici Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, pentru uzul fermierilor – ce poate fi pus în aplicare în mod voluntar ; un Program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole care se aplică obligatoriu la nivel național . 1. Descrierea generală a principiilor de stabilire a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare, criteriile utilizate pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil să fie afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt următoarele:
Dacă apele dulci de suprafaţă, utilizate sau care în perspectivă vor fi utilizate ca sursă de apă potabilă, conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari de 50 mg NO 3 /l dacă nu se iau măsuri de protecţie; Apele subterane ce conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecţie; Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere şi marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecţie.
Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitraţi, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acţiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la nitraţi.
Având în vedere criteriile de protecţie a apelor, inclusiv principiul prevenţiei, care se aplică la nivelul Uniunii Europene în baza Directivei Nitrați (art. 1 prevede reducerea și prevenirea poluării cu nitrați) şi ţinând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre şi de faptul că aproape toate resursele naţionale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României.
Aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României , asigură îndeplinirea obiectivelor Directivei Nitraţi şi constituie o excepţie de la obligaţia desemnării/redesemnării zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Astfel, nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitraţi.
Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole nr. 221983/GC/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acţiune la nivel naţional, are ca obiectiv principal reducerea şi prevenirea poluării apelor cu nitraţi din surse agricole şi a eutrofizării apelor de suprafaţă în conformitate cu prevederile Directivei Nitrați și în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă în ceea ce privește atingerea stării bune a tuturor apelor.
Îngrăşămintele - sursă potenţială de poluare a apei şi solului Principii generale privind dinamica îngrăşămintelor în sol şi transferul lor către mediul acvatic (subteran şi de suprafaţă) În condiţiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantităţi tot mai mari de produse agricole, în condiţiile creşterii demografice mondiale, dar şi pentru producţia ecologică, destinată unui segment mult mai redus şi mai selectiv de piaţă, o importanţă majoră o reprezintă orientările spre o agricultură durabilă.
Stabilirea regimului de nutriţie a plantelor constituie o prerogativă din perspectiva evaluării dozelor de fertilizanţi care să asigure un optim al nutriţiei şi dezvoltării plantelor.
Un îngrăşământ poate fi un produs natural sau de sinteză (chimic), de natură organică sau
/şi minerală, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în
sol, la suprafaţă, sau foliar în scopul sporirii fertilităţii solului şi asigurării unei dezvoltări şi creşteri normale a plantelor.
O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2.
Dacă îngrăşămintele nu sunt folosite corespunzător, ţinând cont de însuşirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienţi al plantelor şi de recoltele prognozate, acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător şi în special a mediului acvatic.
În ceea ce priveşte poluarea difuză cu nitraţi a apelor, se delimitează trei surse principale de poluare:
nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere; nitraţi proveniţi din mineralizarea produselor vegetale, a deşeurilor, reziduurilor şi apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice.
Dinamica îngrăşămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde în principal de regimul precipitațiilor, de tipul de sol, de stratul cuprins între baza solului şi apa freatică, de pantă și de vegetație.
Transportul substanţelor conţinute în îngrăşăminte către apele de suprafaţă se face prin procesele specifice de curgere a apei la suprafaţa solului – favorizate de pantă și de lipsa vegetației. În general aceste procese apar la precipitaţii intense, topirea bruscă a zăpezii sau atunci când conţinutul de apă din sol este între capacitatea de câmp şi saturaţie.
În cazul în care se aplică cantităţi de îngrăşăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitraţii) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular şi îndreptate către acviferul freatic (în special în cazul solurilor nisipoase sau unde nivelul freatic este ridicat).
Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoşi urmaţi de ani ploioşi conduce, în anii secetoşi, la acumularea de nitraţi în zona nesaturată dintre stratul radicular şi acviferul freatic, nitraţi care sunt transferaţi apoi în freaticul liber în anii ploioşi (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitraţi, chiar dacă sunt mici în anii secetoşi, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitaţii excedentare.
Îngrăşăminte chimice Îngrăşămintele chimice se remarcă prin concentraţia mare a macronutrienţilor (substanţei active) şi multiplele posibilităţi de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu uşurinţă (exceptând azotatul de amoniu), iar administrarea lor se poate face mecanizat cu mare precizie, atât cu mijloace terestre cât şi aeriene. Îngrăşămintele cu azot prezintă o mare solubilitate şi au calitatea de a asigura nutrienţii necesari plantelor într-o formă care să permită absorbţia lor directă şi uşoară. Un alt avantaj important al îngrăşămintelor chimice este acela că permit asocierea şi aplicarea lor împreună cu cele organice sau îngrăşămintele verzi. Îngrăşămintele cu fosfor prezintă solubilitate mult mai redusă (10-20 % în primul an de la aplicare în cazul fosforului şi 30-40 % pentru potasiu), acumulându-se în formaţiunile minerale coloidale ale solului, fiind apoi blocate sub formă de fosfaţi greu solubili de calciu, magneziu, fier şi aluminiu. În conformitate cu legislaţia naţională, în agricultura din România se utilizează numai îngrăşămintele cu marcajul (EC) produse în Uniunea Europeană, conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, privind îngrăşămintele, cu modificările şi completările ulterioare, sau autorizate în România. Lista îngrăşămintelor comercializate şi autorizate în România se află publicată pe site-ul http://www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrăşămintelor. Disiparea nutrienţilor aplicaţi în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrăşământ utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrăşămintele minerale cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitraţi în anumite circumstanţe şi concentrarea lor în timp în apele subterane şi de suprafaţă.
Fosfaţii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracţiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiţi. Cantitatea de fosfaţi solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mişcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă.
Cunoscând aceste particularităţi ale îngrăşămintelor chimice (N şi P) se poate aprecia că:
riscul de poluare a apelor subterane cu fosfaţi este foarte limitat deoarece fosforul are o mobilitate redusă. O excepţie o reprezintă situaţia în care îngrăşămintele de acest tip sunt utilizate necorespunzător, în doze excesive, an de an, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngrăşăminte fără să le adsoarbă; riscul de poluare a apelor de suprafaţă cu fosfaţi este ridicat în general din cauza proceselor erozionale de scurgere care provoacă transportul şi acumularea particulelor de sol încărcate cu fosfaţi în apele de suprafaţă; riscul de poluare cu nitraţi este mare din cauza solubilităţii lor ridicate în apa din sol şi a uşurinţei cu care sunt transportaţi în adâncime cu apele de percolare.
Utilizând un bilanţ simplificat al nutrienţilor, se realizează adaptarea administrării în câmp a îngrăşămintelor, atât la nevoile culturilor agricole în diferite faze de vegetaţie (ce necesită cantităţi şi tipuri diferite de nutrienţi, care să fie prezente în sol la momentul potrivit), cât şi la condiţiile meteorologice, care au influenţă decisivă asupra nitrificării amoniului şi a solubilizării nitraţilor.
Administrarea fracţionată a îngrăşămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de îngrăşăminte, evitând riscul de fitotoxicitate şi de creştere a presiunii osmotice, reducerea riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetaţie cu elementul nutritiv respectiv şi o valorificare mai bună a elementelor nutritive.
O cerinţă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice sau organice şi să cunoască foarte bine condiţiile şi perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoştinţe, alături de evaluarea corectă a cantităţilor de nitraţi din sol, permit producătorului agricol să optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrăşăminte şi valoarea producţiei obţinute, în condiţii de protecţie a mediului.
Îngrăşăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) Producţia animalieră se dezvoltă în gospodării individuale şi în ferme mari de creştere a animalelor. O consecinţă importantă constă în acumularea în cantităţi mari a materialelor organice reziduale de consistenţă solidă, lichidă şi semilichidă . În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrăşăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere. Agricultura românească, chiar la mai mult de 10 ani de la aderare, a rămas duală, fermele mici/gospodăriile coexistând cu fermele mari, intensive, chiar dacă numărul de animale în gospodării are o tendință descrescătoare, creșterea numărului de animale evidențiindu-se mai ales în fermele mari și foarte mari. Încărcarea resurselor de apă cu nutrienţi proveniţi din deversările dejecţiilor de la fermele de animale este o consecinţă negativă, atât a neglijenţei şi exploatării unor utilaje tehnologice şi a unor facilităţi de stocare defecte, cât şi a nerespectării legislaţiei în vigoare privind apa şi protecţia mediului. În cazul fermelor mici/gospodăriilor, principala problemă provine din nevoia de conștientizare cu privire la rolul de poluant al gunoiului de grajd, stocat sau aplicat necorespunzător asupra apei.
Producătorii agricoli din sectorul vegetal pot beneficia de îngrășămintele organice în detrimentul îngrăşămintelor chimice, care sunt mai puţin accesibile datorită preţurilor ridicate. Acest îngrăşământ organic este ieftin şi la îndemâna fiecărui producător agricol şi în plus, poate fi completat cu îngrăşăminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienţi pentru culturile agricole, în funcţie de potenţialul existent al solului.
Dezvoltarea şi concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calităţii apelor din multiple cauze, cum ar fi:
densitatea mare a animalelor în raport cu suprafaţa agricolă aferentă sectorului zootehnic; concentrare şi amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafaţă, ori pe terenuri cu apă freatică aproape de suprafaţă, ori pe terenuri în pantă; modul defectuos de stocare şi scurgere a efluenţilor, conducând la contaminarea solului şi a apei cu nitraţi şi metale grele; desfăşurarea unor practici greşite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecţiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicţie din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri îngheţate etc.)
Orice îngrăşământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activităţii bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric şi amoniacal . Principalul factor de evoluţie spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantităţile de carbon şi azot din îngrăşământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puţin ridicat şi condiţionează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcţie de valoarea raportului C/N.
Îngrăşămintele organice cu un raport C/N scăzut (<15) cum sunt dejecţiile fără aşternut de paie, evoluează rapid (nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrăşămintele cu raport C/N ridicat (>30) , cum sunt dejecţiile cu aşternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcţie de tipul substanţelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puţin degradabile şi de natura dejecţiilor.
Principii generale de fertilizare echilibrată
În acord cu necesităţile şi legislaţia pentru protecţia calităţii apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în aşa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele
cultivate a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele chimice şi organice aplicate.
Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la însuşirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienţi se face în funcţie de rezerva de nutrienţi a solului, de condiţiile climatice locale, precum şi de cantitatea şi calitatea producţiei prognozate.
Fertilizarea raţională cu îngrăşăminte chimice şi organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii:
Aplicarea se face doar în perioada de vegetație activă. Fertilizarea aplicată în perioadele de repaus vegetativ conduce la pierderi importante de nutrienți în apele de suprafață și în pânza freatică, implicit la poluarea acestora cu nitrați; Punerea la dispoziţie, pe toată perioada de vegetaţie, o serie de nutrienţi minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor şi molibden), în cantităţi şi proporţii adecvate pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ şi calitativ corespunzător potenţialului acesteia; Mecanismele implicării şi participării nutrienţilor în procesele fiziologice din plante sunt aceleaşi, indiferent de provenienţa acestora (din surse naturale sau din îngrăşăminte chimice); Cerinţele cantitative de nutrienţi minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol, recolta scontată şi condiţiile climatice; Solul este principala sursă de apă şi de nutrienţi pentru plante; Capacitatea solului de a furniza nutrienţii necesari plantelor variază în funcţie de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate; Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din contră, poate creşte dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însuşirile lui chimice, fizice şi biologice; Un sol cu fertilitate şi productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulţi nutrienţi sau prin degradarea unor proprietăţi sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienţi ş.a.); Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă şi ameliorează fertilitatea solului şi potenţialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură şi să protejeze calitatea mediului ambiant; Conservarea şi ameliorarea fertilităţii unui sol şi crearea unor condiţii adecvate de nutriţie minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare raţională, într-un sistem de rotaţie a culturilor; Aplicarea de îngrăşăminte pentru compensarea exportului de nutrienţi în recolte şi a altor pierderi ce ţin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilităţii acestuia şi a capacităţii lui productive; Îngrăşămintele au o eficienţă agronomică ridicată şi un impact redus asupra mediului atunci când sunt aplicate în doze optime, corelate cu nivelul producţiei scontate şi cu nutrienţii biodisponibili din rezerva solului; Îngrăşămintele chimice trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a asigura o eficienţă agronomică ridicată şi o protecţie a mediului împotriva poluării chimice (în special a poluării apelor cu nitraţi); Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienţei agronomice şi la diminuarea riscurilor de poluare chimică şi de degradare a solului; Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obţinerea unor recolte mari prin optimizarea condiţiilor de vegetaţie, determină şi o creştere a utilizării productive a nutrienţilor din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienţilor în mediu. O practică de fertilizare raţională presupune procurarea şi însuşirea unor informaţii tehnico- ştiinţifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări: ce fel de nutrienţi trebuie aplicaţi în sol şi/sau la o anumită cultură? care sunt cantităţile adecvate din aceşti nutrienţi? ce tip de îngrăşământ este indicat a fi utilizat ţinând cont de condiţiile de sol, de climă şi particularităţile culturii? care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare? care sunt tehnicile de aplicare pentru a obţine o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienţii necesari? Azotul este prin excelenţă un nutrient specific plantelor şi în consecinţă se regăseşte în cantităţi diferite în îngrăşămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecţiile animalelor. Datorită particularităţilor lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât şi în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a lungul perioadei de vegetaţie activă, respectiv de calculat doza de îngrăşământ cu azot de aplicat pentru fertilizare. Datorită specificităţii comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient şi, de asemenea, tehnicile de cultură care influenţează dinamica acestuia în sol să fie conduse într- o manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează, diminuând astfel riscul de contaminare cu nitraţi a apelor freatice şi a apelor de suprafaţă.
Poluarea cu îngrăşăminte este provocată de o defectuoasă gestionare a solului, care în condiţiile din România este caracterizată prin:
folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum etc.) în rotaţia culturilor agricole; înlocuirea şi eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puţin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de nutrienţi; utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiţii de lucrabilitate şi traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale a solului şi intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare, crustificare, eroziune de suprafaţă; neglijarea lucrărilor ameliorative şi hidroameliorative şi accentuarea/intensificarea unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate şi eroziunea.
Îngrăşăminte cu azot Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic şi chimic) Transformarea în sol a îngrăşămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într- alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot chimic asimilabil şi cu modificări de reacţie a solului, de natură să reducă eficienţa acestor îngrăşăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice şi chimice: procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); procese care schimbă atât forma chimică, cât şi starea de agregare a azotului din îngrăşăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraţilor până la oxizi inferiori şi azot molecular); procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arabil al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraţilor în profunzimea solului). Figura 3.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole Figura 3.2. Surse de poluare cu nitraţi pentru apa freatică (apa din fântâni). Începând cu imaginea din colţul stânga sus: Depozite temporare de gunoi de grajd; Depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Efluenţi din siloz; Depozitarea gunoiului de grajd; Împrăştierea gunoiului de grajd pe teren; Fertilizarea chimică a terenurilor agricole; Condiţii improprii de sanitaţie (latrine, absenţa canalizării), Aruncarea necontrolată a gunoiului. Figura 3.3. Surse de poluare cu nitraţi pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri, bălți ) . Începând cu imaginea din colţul stânga sus: Din pânza de apă freatică; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Scurgeri pe pantă a efluenţilor din siloz; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd şi din apele uzate de la fermele animale; Scurgeri pe pante în urma împrăştierii gunoiului de grajd pe teren; Scurgeri pe pante în urma fertilizării chimice a terenurilor agricole; Scurgeri pe pantă din depozite temporare de gunoi de grajd; Scurgeri provenite de la aruncarea necontrolată a gunoiului. Tipuri de îngrăşăminte chimice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Tipurile principale de îngrăşăminte chimice cu azot sunt: Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică; Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală; Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal; Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic); Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile); Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot); Îngrăşăminte organo-minerale cu azot; Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral; Descrierea principalelor îngrăşăminte din fiecare categorie este prezentată în Anexa 3. Tipuri de îngrăşăminte organice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Îngrăşămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la staţiile de epurare, sau din materiale vegetale şi pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrăşămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt: gunoiul de grajd (care se poate folosi parţial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecţiiile lichide (numite şi tulbureală), dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide, compostul şi îngrăşămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la aşternut. În funcţie de tipul de gunoi şi de specia de animale de la care provine, îngrăşămintele organice au compoziţii diferite. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele nutritive necesare plantei. Bălegarul este format din balega şi urina animalelor precum şi aşternutul lor după ce acestea au fermentat în platforma de bălegar. Bălegarul aduce în sol toate substanţele hrănitoare de care plantele au nevoie, fiindcă el provine tocmai din descompunerea resturilor de plante. El dă sporuri de recoltă la toate culturile, dar cele mai mari sporuri le dă la plantele prăşitoare, care îl folosesc o perioadă mai lungă de timp. Calitatea bălegarului depinde de balega şi de felul aşternutului din grajd, din care este format şi de felul cum este pregătit. Bălegarul de cal este mai afânat, cel de vite cornute (vaci, boi, etc.) este mai apos şi mai sărac în materii nutritive. Bălegarul de oi este mai concentrat, mai bogat în materii nutritive şi mai uscat. Porcii dau bălegar sărac și apos. Calitatea bălegarului depinde şi de vârsta animalului. Animalele tinere, care sunt în creştere, reţin în corpul lor o cantitate mai mare din proteinele pe care le consumă, deci bălegarul lor este mai sărac în azot. Animalele mature dau un bălegar mai concentrat în azot. De asemenea, animalele hrănite bine dau un bălegar mai bun decât animalele care au primit o hrană slabă. Aşternutul pe care-l primesc zilnic animalele influenţează şi el calitatea bălegarului. În mod obişnuit se folosesc ca aşternut paiele de grâu sau de orz. Se pot folosi şi cele de ovăz sau de mazăre, dar acestea pot fi întrebuinţate mai cu folos pentru nutreţ. În regiunile de munte se poate înlocui aşternutul de paie cu aşternut de frunze uscate sau de turbă. Aşternutul absoarbe umezeala din bălegar şi urina animalelor. Pentru a mări capacitatea de absorbţie a paielor este bine să se pună ca aşternut paie tocate sau amestecate cu pleavă. În felul acesta, 100 kg de paie pot să absoarbă 200-230 l de urină. În sistemele gospodăreşti de creştere, în timpul în care animalele stau în grajd produc, în medie, următoarele cantităţi de bălegar proaspăt, cu aşternut cu tot, pe zi: o vită cornută – 45 kg, un cal – 28 kg, un porc – 7 kg, o oaie – 3 kg. În funcţie de tipul de gunoi şi de specia de animale de la care provine, îngrăşămintele organice au compoziţii diferite. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziţia chimică a gunoiului de diferite provenienţe este prezentată în tabelul 3.1: Tabel 3.1 Compoziţia chimică medie a gunoiului de diferite provenienţe Tipul de gunoi Compoziţia chimică (%) Apă Materii organice N P 2 O 5 K 2 O CaO Gunoi proaspăt 75 21 0,50 0,25 0,60 0,35 Gunoi de cabaline 71 25 0,58 0,28 0,63 0,21 Gunoi de bovine 77 20 0,45 0,23 0,50 0,40 Gunoi de ovine 64 31 0,83 0,23 0,67 0,33 Gunoi de porcine 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18 Gunoi fermentat 3-4 luni 77 17 0,55 0,25 0,70 0,70 Gunoi fermentat complet (mraniţă) 79 14 0,98 0,58 0,90 0,88 Tabel 3.2 Compoziţia chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Compoziţia chimică (%) Cantitatea de urină ce se poate colecta de la un animal (litri/an) N P 2 O 5 K 2 O Cabaline 0,5-1,6 Urme 0,6-1,8 800-1200 Bovine 0,2-1,0 Urme 0,2-1,0 2000-3000 Porcine 0,4-0,5 0,05-0,07 0,8-1,0 500-900 Bălegarul poate fi întrebuinţat pe toate tipurile de sol, atât pe cele din regiunile umede şi reci, cât şi pe cele din regiunile calde şi secetoase, pe nisipuri, sărături etc. Solurile din regiunile reci şi umede, îngrăşate cu bălegar mai puţin fermentat, devin mai bogate în substanţe organice (humus), mai afânate. Structura lor devine mai stabilă, mai bună şi în felul acesta fertilitatea lor creşte. Solurile din regiunile calde şi secetoase, îngrăşate cu bălegar mai bine fermentat, dar în cantităţi mai mici şi îngropat mai adânc, pentru a avea umezeala necesară descompunerii, dau la rândul lor sporuri însemnate de recoltă. Solurile nisipoase, care pierd repede apa şi se încălzesc mai mult, odată îngrăşate cu bălegar reţin mai bine apa şi devin mai reavăne. Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmează: conţine întregul complex de nutrienţi necesar plantelor cultivate; este considerat un îngrăşământ universal, corespunzător pentru toate plantele de cultură şi pe toate tipurile de sol. Se foloseşte cu precădere pe solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele uşoare (nisipoase) la care le îmbunătăţeşte caracteristicile de reţinere a apei; procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la aşternut, astfel că nitraţii sunt eliberaţi treptat; odată introduse în sol, contribuie la îmbunătăţirea stării structurale, la creşterea capacităţii calorice, a rezervelor accesibile de apă; are o acţiune benefică asupra activităţii macro şi microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea. Pentru o utilizare eficientă a gunoiului de grajd, se recomandă să se ţină seama de următoarele considerente: cu cât bălegarul se dă solului mai aproape de data semănatului, cu atât el trebuie să fie mai bine fermentat; cu cât regiunea este mai secetoasă, cu atât bălegarul trebuie să fie mai bine fermentat și se va da în cantităţi mai mici, mai des (chiar în fiecare an) şi se va îngropa mai adânc; pe solurile grele bălegarul se dă în cantităţi mai mari și mai puţin fermentat, se încorporează mai la suprafaţă şi la intervale mai mari (4-5 ani). Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot şi potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereţinută de aşternutul folosit, colectată şi păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot. Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea şi fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare, recomandabil închise. În tabelul 3.3 este prezentată compoziţia chimică a acestui îngrăşământ: Tabel 3.3 Compoziţia chimică a mustului de gunoi Compoziţia chimică (%) Cantitatea (litri) produsă la o tonă gunoi fermentat N P 2 O 5 K 2 O 0,2 - 0,4 0,03 - 0,06 0,3 - 0,6 52 - 54 Dejecţiile fluide, numite şi tulbureală, se obţin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantităţi mici de apă (în proporţie de 1/2 - 1/3 dejecţii faţă de apă). Compoziţia chimică a dejecţiilor lichide diferă în funcţie de specia de la care provine, de tipul şi cantitatea aşternutului, gradul de diluţie etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 3.4: Tabel 3.4 Compoziţia chimică a dejecţiilor fluide Substanţa uscată (%) Compoziţia chimică (%) N P 2 O 5 K 2 O 4 – 15 0,4 - 1,9 0,01 - 0,07 0,5 - 2,2 Pentru utilizarea dejecţiilor, se îndepărtează corpurile străine solide şi se omogenizează (periodic şi în momentul administrării). Se poate administra şi partea lichidă separată de cea solidă. Dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide sunt colectate de la bateriile de creştere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conţinut de substanţă uscată de max. 15% şi sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide şi omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetaţiei, au o acţiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creşterii. Mraniţa rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrăşământ foarte eficient care se foloseşte în mod deosebit în legumicultură, în răsadniţe, sere şi în câmp. Compoziţia chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P 2 O 5 , 0,90% K 2 O, 0,88% CaO. Pentru încadrarea în cerinţele de a nu se aplica mai mult de 170 kg N din surse organice, cantitatea care se utilizează la hectar nu poate depăşi 17 t / an. Compostul se obţine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni şi de leguminoase, nutreţuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanţe minerale (var, cenuşă etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantităţi de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acţiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simţit numai pentru 1-2 ani. Îngrăşămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite şi alte plante, ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapiţa, muştarul şi altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un îngrăşământ mai complex. O modalitate eficientă de obţinere şi utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acţiune favorabilă asupra activităţii florei şi faunei solului, pe o perioadă de timp de 2-3 ani şi în plus, ameliorând proprietăţile fizico-chimice ale solului. După modul obţinerii lor, îngrăşămintele verzi pot fi: îngrăşăminte verzi în cultură pură , când constituie cultura de bază şi ocupă terenul întreaga perioadă de vegetaţie; îngrăşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în mirişte şi cultură de toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice şi nisipoase). Îngrăşăminte complexe şi mixte Îngrăşămintele de tipul complexe (cu caracteristici fizico-chimice omogene) şi respectiv mixte (de amestec) reprezintă produse ce conţin două sau mai multe elemente nutritive cu/fără microelemente care prezintă interes pentru fertilizarea de bază a culturilor agricole (Anexa 8). Fabricarea lor s-a impus datorită dezvoltării tehnologice şi necesităţii practice de aplicare concomitentă a două sau mai multe elemente nutritive şi de reducere a cheltuielilor pe unitatea de substanţă activă utilizată, de transport, depozitare şi de fertilizare. În acelaşi timp, aplicarea unor cantităţi mai mici de substanţă fizică prin creşterea concentraţiei în substanţă activă asigură reducerea timpului şi costurilor cu activităţile de fertilizare în cadrul tehnologiilor agricole. Cele mai uzuale îngrăşăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 3. Tabel 3. 5 Compoziţia chimică pentru câteva îngrăşăminte clasice utilizate în fertilizarea de bază ÎNGRĂŞĂMÂNT N (%) P 2 O 5 (%) K 2 O (%) Îngrăşăminte cu azot 1. Sulfatul de amoniu (NH 4 ) 2 SO 4 21 2. Azotatul de calciu Ca(NO 3 ) 2 16 3. Azotatul de amoniu NH 4 NO 3 34 4. Azotatul de calciu şi amoniu NH 4 NO 3 + CaCO 3 (CAN) 27 5. Uree CO(NH 2 ) 2 46 Îngrăşăminte cu fosfor 1. Superfosfatul simplu (SSP), CaH 4 (PO 4 ) 2 + CaHPO 4 · 2H 2 O 16-18 2. Triplu superfosfatul (TSP), Ca(H 2 PO 4 ) 2 + CaHPO 4 46 3. Roca fosfatică (PR), activată sau nu 22-40 4. Fosfat diamoniacal (DAP) 18 46 5. Fosfat monoamoniacal (MAP) 11 48 Îngrăşăminte cu potasiu 1. Clorura de potasiu (MOP), KCl 60 2. Sulfatul de potasiu (SOP), K 2 SO 4 50 3. Azotatul de potasiu, KNO 3 13 44 Îngrăşăminte complexe 1. NPK 15 15 15 2. NPK 17 17 17 3. NPK 22 22 11 Posibilităţile de amestec a îngrăşămintelor în vederea utilizării acestora în fertilizarea de bază sau cea fazială sunt prezentate în anexa 7. Recomandări privind utilizarea îngrăşămintelor chimice în funcţie de reacţia solului şi metoda de aplicare sunt precizate în tabelele 3.5 şi 3.6 Tabel 3.5. Ordinea în care trebuie selectate şi aplicate îngrăşămintele chimice în funcție de reacţia solului, felul aplicării, epoca şi metoda de introducere a lor în sol Felul aplicării, epoca, modul de introducere a îngrăşămintelor în sol şi reacţia solurilor Tipul / sortimentul de îngrăşăminte Azotat de amoniu Nitrocalcar Uree Sulfat de amoniu Complex Complex 20:20:0 Complex 15:15:15 Superfosfat Superfosfat simplu Sare potasică 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea de bază, introducere cu plugul: 3 1 1 1 2 3 2 1 2 3 1 1 1 2 2 2 1 1 1 1 2 1 2 2 2 1 1 2 2 2 Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme: 1 1 1 1 2 3 2 2 3 4 3 2 - - - 3 3 3 - - - - - - - - - - - - Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în perioada dintre împăiere şi înflorire pentru creşterea procentului de proteină în bob: 1 1 1 1 2 4 2 2 3 4 3 2 - - - 4 4 4 - - - - - - - - - - - - Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire: 2 1 1 1 2 3 1 2 2 3 1 1 2 3 3 2 2 2 2 3 3 - - - - - - - - - Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prăşitoare: - - - - - - - - - - 1+ P 1+ P 1 2 3 2 1 1 1 2 2 1+N * 2+N 2+N 2+N * 1+N 1+N - - - Aplicarea în timpul vegetaţiei cu lucrările de întreţinere la prăşitoare: 2 1 1 1 2 3 2 2 2 3 1 1 - - - 2 2 1 - - - - - - - - - - - - Aplicarea după coase, urmată de irigaţie: 2 1 1 1 2 3 2 2 3 3 1 1 - - - 2 2 2 - - - - - - - - - - - - Aplicarea în timpul vegetaţiei cu apa de irigaţie prin aspersiune (pe toate 2 - 4 - 1 3 3 - - - - - - - - - - - - - soluri acide cu pH < 6,5; soluri neutre cu pH = 6,5 – 7,5; soluri alcaline cu pH > 7,5. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. 16:48:0 ; 10:40:0 concentrat solurile). Idem cu apa de irigaţie pe brazde. 4 Aplicarea după coase fără irigaţie: 2 1 3 2 - 2 - - - - 1 2 4 1 - 2 - - - - 1 3 4 1 - 2 - - - - soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. 1 = cele care trebuie preferate în primul rând; 4 = cele care trebuie aplicate în ultimul rând; - = nu se aplică în mod obişnuit *) = Îngrăşământ fosfatic în amestec cu o sare de amoniu (sulfat sau azotat de amoniu) 17:44:0 de amoniu Tabel 3.6 Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrăşămintele chimice Felul aplicării, epoca şi modul de introducere a îngrăşămintelor în sol şi reacţia solurilor Îngrăşăminte Amoniac Soluţii de tip azotat Uree cu sulf Fosfat de uree Soluţii de polifosfaţi 10:24:0 Nitrofosfaţi**) 32:0:0 37:0:0 41:0:0 2:1 1:1 1:2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea de bază, introducere cu plugul: 1 1 2 2 1 1 1 (a) 2 3 1 (a) 3 4 3 1 1 1 2 3 1 1 2 4 2-3 2-3 3 2-3 2-3 1-2 2 3 Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devereme: - - - (4) 2 (4) (4) (4) 2 (4) (4) - - - 4 4 4 - - - - - - 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4 3-4 - - - Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire: 1 2 2 2 1 1 1 (a) 2 3 1 (a) 3 4 3 2 1 2 3 4 2 2-3 3-4 1-2 1-2 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4 3-4 3-4 Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prăşitoare: - - - - - - - - - - - - - - - 1-2 2-3 3-4 1 2 3 4 - - 3-4 4 - 3-4 4 - Aplicarea în timpul vegetaţiei cu lucrările de întreţinere la prăşitoare: - - - 3 2 1 2 (a) 3 3 1 (a) 2-3 3-4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 2 3 3 3 4 4 4 - - soluri acide cu pH < 6,5; soluri neutre cu pH = 6,5 – 7,5; soluri alcaline cu pH > 7,5 soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline. Aplicarea în timpul vegetaţiei cu apa de irigaţie prin aspersiune - - - 2-3 2-1 1-2 2- 1 (c) 2-3 2-3 2- 1 (c) 2-3 3-4 - - - - - - 2-3 2-3 2-3 - - - - - - - - - soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea la suprafaţă pe pajişti şi fâneţe: - - - 2 (e) 3 3 2 (d) 3 3 2 (b) 3 3 1-2 2-3 3-4 2-3 3-4 - 1-2 2-3 3-4 1-2 2-3 2-3 1-2 2-3 2-3 1-2 2-3 2-3 Aplicarea după coase urmată sau nu de irigaţie: - - - 2-3 1-2 1 3-4 (f) 4 4 3- 4 (f) 4 4 4 4 2-3 3-4 4 1-2 2-3 3-4 1-2 1-2 1-2 3-4 3-4 3-4 4 4 4 soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline soluri acide; soluri neutre; soluri alcaline ** Cifrele indică raportul în care sunt conţinute în îngrăşământ N şi P 2 O 5 a Spre a evita pierderi de azot amoniacal, aceste îngrăşăminte trebuie introduse în sol la adâncimi mai mari de 5 cm cu maşini speciale. b Toamna după încetarea vegetaţiei sau primăvara devreme, înainte de reluarea ei. c Datorită amoniacului pe care-l conţin trebuie diluate cu apa de irigaţie de 3 – 5 mii de ori (0,01 – 0,02 % în apa de irigaţie). d Toamna târziu sau primăvara devreme, la temperaturi mai ridicate de +9 o C. e Idem, toamna sau primăvara, la temperaturi pozitive. f Sunt posibile pierderi de NH 3 . Îngrăşămintele chimice lichide Fabricarea şi folosirea îngrăşămintelor lichide reprezintă o realizare importantă în tehnologia modernă a îngrăşămintelor. Tehnologiile de fabricare şi aplicare diferă major de cele ale îngrăşămintelor solide. Acestea sunt de mai multe feluri, în funcție de substanțele active conținute. (Anexa 9) În fiecare categorie de fertilizanţi se întâlnesc diferite variante, iar cele cu o compoziţie simplă, stabilă pot constitui materii prime pentru sortimentele compuse. În clasa îngrăşămintelor compuse se întâlnesc lichidele clare şi cele în suspensie. Lichidele clare sunt caracterizate prin concentraţii medii de substanţă activă, cuprinse între 28 şi 33%, suspensiile fiind definite prin concentraţii mult mai mari. Îngrăşămintele lichide compuse sunt amestecuri de compuşi chimici în soluţie sau sub formă de soluţii, conţinând două sau trei elemente nutritive, în diferite proporţii N:P, N:K, P:K sau N:P:K. Avantajele îngrăşămintelor lichide , în general şi a îngrăşămintelor lichide concentrate în special, comparativ cu îngrăşămintele solide sunt: investiţii mici pentru instalaţiile de fabricare în comparaţie cu cele de fabricare pentru îngrăşăminte solide; încorporare rapidă, controlată şi uniformă în sol; nu se înregistrează pierderi de elemente nutritive majore şi este asigurată flexibilitatea rapoartelor de elemente; calităţi fizice superioare (nu se prăfuiesc, nu se aglomerează); flexibilitatea compoziţiei în funcţie de necesităţi şi compatibilitatea cu fungicide, insecticide şi microelemente precum şi aplicarea lor simultană, conducând la rezultate agronomice superioare îngrăşămintelor solide; extinderea sortimentelor de îngrăşăminte lichide la îngrăşăminte chelatice biologice pentru stropirea în picătură; realizarea cu uşurinţă a unui raport dorit între diferitele specii de ioni nutritivi în funcţie de cultura şi faza de vegetaţie, agrofond, fertilizări efectuate anterior, cu posibilitatea de a se corecta şi carenţele existente în microelemente; catalizează reacţiile din sol accelerând transformările chimice şi microbiene la nivel radicular favorizând creşterea exportului din nutrienţi din rezerva asimilabilă a solului; mobilizează azotul, fosforul şi potasiul din rezerva greu asimilabilă a solului; efecte semnificative cantitative, calitative şi economice datorită consumurilor reduse de substanţe nutritive, controlabile în etapele tehnologice; dozarea, administrarea, încorporarea controlată şi uniformă; introducerea simultană a mai multor elemente nutritive, după nevoile tehnologiei, culturii şi agrofondului; eficacitate mare pentru culturile agricole, mai ales în fazele iniţiale de creştere a plantelor; compatibilitatea cu microelementele şi produsele fitosanitare, fapt ce conferă posibilitatea aplicării lor simultane; nu sunt toxice, poluante sau corozive, se manipulează, dozează şi aplică într-un mod simplu, rapid şi eficient cu mijloace terestre, aeriene şi sistemele de irigare sau udare cu picătura; irigarea şi fertilizarea pot fi combinate, obţinându-se un aport simultan de apă şi elemente nutritive. Dezavantajele îngrăşămintelor lichide sunt: transportul la distanţe mari de soluţie cu conţinut variat de substanţă activă; caracterul sezonier al consumului (are eficienţă maximă în perioade cu precipitaţii reduse); pH-ul soluţiilor (valoarea pH-ului optim este de 6,5-7; la valori mari ale pH-ului de peste 7, se pot înregistra pierderi de substanţă activă prin volatilizarea amoniacului); concentraţia în substanţă activă (s.a.) limitată de temperatura de cristalizare a soluţiei şi de raportul N:P 2 O 5 în procesul de neutralizare a acidului fosforic cu amoniac. Conform datelor tehnice existente, eficacitatea îngrăşămintelor complexe lichide este cu 15-20% mai mare în comparaţie cu alte îngrăşăminte clasice, iar neuniformitatea administrării pe suprafaţa solului nu este mai mare de 4-5%, concomitent cu o asimilare mai bună a substanţelor nutritive de către plante.
Îngrăşăminte cu aplicare foliară (extraradiculară)
Metodele de aplicare a îngrăşămintelor lichide şi de asimilare de către plantă a nutrienţilor au condus la o separare convenţională în fertilizanţi lichizi:
cu aplicare radiculară, prin înglobare în sol (după/sau concomitent cu lucrările de pregătire ale acestuia), prin injectare în sol, irigare, aspersare, udare prin picurare; cu aplicare foliară, mai exact fiind însă termenul de extraradiculară. Rezultatele obţinute prin aplicarea extraradiculară nu pot fi însă total delimitate de cele obţinute prin utilizarea metodei de fertilizare utilizând sistemele de aspersare şi nu pot substitui aplicarea îngrăşămintelor radiculare. Dezvoltarea rapidă a metodelor şi tehnologiilor de fertilizare utilizând îngrăşămintele extraradiculare şi a celor lichide s-a datorat atât posibilităţii de aplicare controlată a acestora în funcţie de fazele de vegetaţie, cultură, agrofond şi carenţe nutriţionale cât şi creşterii eficienţei indicatorilor privind costurile de fertilizare – rezultate economice. Fertilizanţii cu aplicare extraradiculară (foliară) trebuie să reprezinte soluţii/amestecuri de compuşi chimici omogene, cu proprietatea de a fi total miscibile cu apa, ce conţin macroelemente nutritive esenţiale (N, P, K, Ca, Mg), precum şi microelemente cu rol semnificativ în desfăşurarea proceselor biochimice în metabolismul plantelor (Fe, Cu, Zn, Mn, B, Co, S, Mo ş.a.), stabilizate ca şi chelaţi metalici, precum şi componente organice de tipul acizilor policarboxilici, surfactanţilor şi fitoregulatorilor.
Compoziţia unor astfel de fertilizanţi trebuie selectată astfel încât să ofere necesarul de macro- şi microelemente pentru a echilibra şi trata situaţiile de stres determinate de creşterea consumului de substanţe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor (vârfurile de sarcină), condiţiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziţia fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi şi calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere şi solarii.
Utilizarea îngrăşămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie şi o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităţilor foarte mici de substanţă activă aplicată.
În dezvoltarea acestor fertilizanţi se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantităţi reduse de substanţe cu rol fitoregulator, precum:
substanţe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; produse derivate din hidrolizate proteice obţinute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică; extracte din alge sau produse vegetale; produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici şi/sau fulvici şi săruri solubile ale acestora; chelaţi metalici.
Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, privind îngrăşămintele, implementat şi în România începând cu anul 2007, nu face referire la fertilizanţii chimici care au în structură şi substanţe organice cu rol fitoregulator. La nivelul Uniunii Europene, ţările membre au reglementări proprii în acest domeniu având în vedere că aceste produse se pot adresa şi agriculturii ecologice.
Recomandări cu privire la depozitarea şi manipularea îngrăşămintelor chimice - norme generale Poluarea mediului înconjurător cu anumiţi compuşi chimici rezultaţi în urma aplicării şi/sau depozitării necorespunzătoare a îngrăşămintelor este în cele mai multe cazuri determinată de neglijenţa umană. Producătorii agricoli au posibilitatea să cumpere îngrăşămintele necesare fertilizării culturilor în orice anotimp al anului, după necesităţi. Prin urmare, nu ar fi necesar ca ele să fie păstrate în fermă. Însă, în economia de piaţă, preţurile sunt în continuă creştere şi diferenţiate în funcţie de sezonul de aplicare. Pentru acest motiv, fermierii şi companiile de distribuire a îngrăşămintelor câştigă când cumpără mai ieftin, în avans. În acest caz, pentru îngrăşămintele depozitate şi păstrate pentru mai mult timp în depozite special amenajate, se recomandă ca: păstrarea îngrăşămintelor chimice să se facă în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, aşezate pe pardoseală impermeabilă; depozitele de păstrare să fie construite din materiale neinflamabile, durabile, de preferinţă cărămidă, acoperite cu ţiglă, tablă, situate la o distanţă de 30 - 40 m faţă de alte clădiri şi cât mai departe de orice surse de apă; grosimea stratului de îngrăşământ să fie de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita culcaţi, pentru a evita spargerea lor. În nici un caz nu se va proceda la depozitarea, chiar temporară, sub cerul liber sau şoproane, existând pericolul cert de poluare a apei şi solului; îngrăşămintele chimice să fie livrate şi păstrate numai în ambalajele originale, confecţionate din materiale impermeabile şi durabile, prevăzute cu inscripţionări sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul de îngrăşământ, compoziţia chimică, gradul de solubilitate, data fabricaţiei, termenul de garanţie, denumirea şi adresa fabricantului, alte recomandări specifice privind transportul, depozitarea şi manipularea; azotatul de amoniu, care prezintă riscul de aprindere la temperaturi ridicate, în special în perioadele calde, să fie păstrat separat de alte îngrăşăminte, produsele petroliere, materialele combustibile şi sursele de foc; având în vedere că în perioadele umede şi reci, umiditatea relativă critică a aerului este peste 90%, majoritatea îngrăşămintelor pot absorbi apa din atmosferă, modificându-şi starea fizică şi în unele cazuri, chiar compoziţia; îngrăşămintele chimice care urmează a fi administrate să nu fie tasate sau aglomerate şi să nu depăşească umiditatea maxim prescrisă. Dacă în timpul păstrării îngrăşămintele s-au tasat sau aglomerat, se va proceda la mărunţirea şi apoi la cernerea lor, înainte de aplicare; în cazul îngrăşămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri să fie făcute lângă depozit şi cimentate pentru a evita poluarea apei freatice şi apei potabile din puţuri şi fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluţia trebuie pompată în cisterne şi împrăştiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate; să se evite stocarea intermediară a îngrăşămintelor în câmp deschis, fără protecţie, fiind posibile procese grave de poluare; să se adopte măsuri de siguranţă maximă în cazul stocării, manipulării şi administrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă capacitate corespunzătoare; la administrarea în câmp să se utilizeze dispozitive speciale, ce împiedică dispersia la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă. Nu este permisă spălarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte în râuri, lacuri sau în apropierea puțurilor sau fântânilor cu apă potabilă Depozitarea şi managementul gunoiului de grajd şi a efluenţilor din exploataţiile agro- zootehnice Consideraţii generale privind exploataţiile agro-zootehnice În România coexistă fermele zootehnice moderne cu cele tradiţionale, cu diferențe clare din punct de vedere al creşterii animalelor, stocării şi procesării dejecţiilor şi gunoiului de grajd, precum și a capacității tehnice și financiare de gestionare a acestora. O analiză comparativă a datelor statistice pentru anul 2017 față de cele pentru anul 2007 cu privire la numărul de capete de animale pe tipuri de ferme după mărime (sisteme gospodărești, sisteme medii și sisteme intensive) a relevat o scădere semnificativă a numărului de animale din sistemele gospodărești. Această scădere este balansată doar parțial de creșterea numărului de animale de fermele de dimensiune medie și de sistemele intensive. Avem astfel premize să considerăm că agricultura românească se modernizează treptat, fondurile europene și naționale alocate jucând un rol important în cei 10 ani de la momentul aderării la UE. În acest context, recomandările cu privire la depozitarea și managementul gunoiului de grajd sunt utile atât fermierilor cât și reprezentanților instituțiilor implicate în verificarea conformității respectării Directivei Nitrați. Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Oricare ar fi sistemul de gestionare (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere și prevenire a poluării cu nutrienți. Între producerea lor şi momentul aplicării în sol ca îngrăşământ, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienţi, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice şi pe de altă parte la poluarea mediului, în special a apelor şi aerului.
Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse să fie gestionate de aşa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea valorii lor fertilizante la parametrii iniţiali. Se recomandă astfel ca gunoiul de grajd compostat să fie împrăștiat înainte de începerea periodei de interdicție. Se evită astfel acumulări de depozite de gunoi de grajd din care, sub efectul precipitațiilor lichide și solide din sezonul rece, se pot scurge nutrienți.
Gestionarea corectă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de stocare care pot fi individuale (gospodăreşti) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la
platformele comunale, trebuie ca până la transferarea gunoiului de grajd, să-l depoziteze conform (a se vedea în sub-capitolele următoare). De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier și gestionarul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată conform de către fermier.
Încă din stadiul de proiectare a fermelor şi de construcţie a capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele:
amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare şi departe de sursele de apă; capacitate de stocare suficientă; construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie; condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente; căi corespunzătoare de acces; protecţie împotriva incendiilor; protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.
Capacitatea de stocare este foarte importantă , ea depinzând în principal de speciile de animale deținute, de sistemul de creștere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul și cantitatea de așternut utilizată) și de durata perioadei de interdicție a împrăștierii.
Capacităţile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare.
Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice.
Metode de stocare a dejecţiilor animale Dejecţiile lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecţiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. Depozitarea dejecţiilor în gropi (bazine) amenajate direct în pamânt este interzisă.
Capacitatea de stocare necesară pentru dejecţiile produse de la fermele zootehnice, în diferite circumstanţe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de modernizare a celor vechi, ţinând cont de numărul animalelor şi de modul de transport al dejecţiilor către tancurile, bazinele şi platformele de stocare.
Trebuie evitată diluţia dejecţiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă şi nevoia unor capacităţi de stocare mai mari. Totuşi, în cazul în care se stochează şi efluenţii pluviali încărcaţi cu dejecţii (cazul celor colectaţi din rigolele şi şanţurile din jurul platformelor exterioare de odihnă şi furajare a animalelor şi a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă.
Stocarea efluenţilor de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună cu dejecţiile lichide, caz în care se va lua în calcul şi volumul efluenţilor de siloz la proiectarea capacităţilor de stocare.
Depozitarea dejecţiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile şi rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare.
În vederea realizării instalaţiilor şi spaţiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiţii:
amplasamentul şi zona în care se construiesc se aleg ţinând cont de reţeaua hidrografică din vecinătate şi de prezenţa pădurilor; să fie situate în apropierea terenurilor agricole; să fie proiectate în funcţie de numărul existent de animale; să asigure etanşeităţi bune a spaţiilor pentru depozitare, a instalaţiilor, a reţelelor de pompare şi mijloacelor de transport; materialele utilizate la construcţie să fie corespunzătoare, iar instalaţiile să fie fiabile şi de calitate. O mare atenţie trebuie acordată nămolurilor care provin de la staţiile de epurare a fermelor de creştere a animalelor şi păsărilor, care în anumite condiţii pot fi surse de nutrienţi, dar în acelaşi timp pot conţine metale grele sau alţi componenţi toxici, peste limitele maxim admisibile. Amplasarea depozitelor de dejecţii nu trebuie stabilită în apropierea unor ape de suprafaţă sau pe terenuri cu regim freatic de mică adâncime. Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase. Riscul degradării şi chiar al distrugerii pădurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulă, prezente tocmai în zonele unde există o concentrare mare a activităţilor de creştere a păsărilor şi animalelor în sistem intensiv. Dejecţiile solide – Gunoiul de grajd Depozitarea gunoiului de grajd este una din cele mai importante faze pentru îmbunătățirea și conservarea caracteristicilor pozitive. Depozitarea se poate face în depozite permanente (recomandat) şi în depozite temporare pe terenul pe care urmează a fi împrăştiate – doar în anumite condiții prin care se evită și se previne poluarea cu nutrienți.
Depozite permanente
Depozitele permanente de gunoi de grajd se fac pentru ferme intensive sau în sistem individual (gospodăresc) şi/sau comunal.
La construcţia depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
Pragurile mai jos stabilite țin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manavrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare.
Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu mai puţin de 40 UVM, cerinţele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluție constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracția lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM.
Astfel, în cadrul unei exploatații de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiţia ca cerinţele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacităţii ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de
până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare).
Sistemele de depozitare și compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenție pentru fracția lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare.
Astfel, soluțiile constructive pot fi:
Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM; Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluții care asigură
impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM și pentru ferme mai mari de 40 UVM;
Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situațiile!
Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare – corelată cu numărul de animale, tipul acestora și durata perioadei de interdicție (plus o lună), să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime.
Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă, sistemul de creştere al animalelor (cu sau fără aşternut) şi perioada maximă de stocare determinată de perioada de interdicţie pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd.
Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiții, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare:
consumului uman - în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci ;
La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă , adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci; La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare; La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii Amplasarea depozitelor de grajd trebuie să țină cont de prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale HG nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică: la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare; la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă;
Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70-75%, altfel se usucă şi mucegăieşte. Acesta se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a-i asigura umiditatea necesară.
Pentru a-i îmbunătăţi compoziţia şi pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe măsura aşezării în platformă, să se presare peste el superfosfat în cantitate de 1-2% din masa gunoiului.
În cazul în care bălegarul este depozitat pe platforme, toţi efluenţii rezultaţi trebuie colectaţi în vederea stocării.
Suprafaţa platformei se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi rezultată de-a lungul perioadei de stocare (perioada de interdicție + 1 lună).
Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca. 1-2% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Se recomandă ca acesta să fie acoperit, pentru evitarea pierderilor de amoniac.
Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3 metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse din zona de depozitare.
Bazinul de colectare trebuie astfel poziţionat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puţin 0,5 m sub punctul cel mai de jos al platformei, corelat cu lungimea canalului de colectare care trebuie să respecte panta de scurgere.
Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi.
În general, se poate aproxima un necesar de 3-5 m 3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt.
În cazul unor solicitări de proiectare pentru spaţii de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare toate cerinţele relevante prevăzute în standardele de construcţie şi de prevenirea poluării, conţinute în normativele şi reglementările în vigoare.
Figura 5.1 - Exemplu de sistem pentru stocarea dejecţiilor lichide 1: canal pentru scurgerea dejecţiilor lichide, 2: fosă pentru stocarea intermediară a dejecţiilor lichide, 3: pompă, 4: tuburi, 5: rezervor pentru stocarea dejecţiilor lichide, 6: ventilaţie (preluată după Codul de bune practici agricole elaborat de Lituania)
Depozite temporare
Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuși respectarea unor condiții minime prin care să se evite scurgerea nutrienților în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă.
Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd și/sau a compostului în vederea unei imediate împrăștieri este permisă, în limitele cantității ce urmează a fi împrăștiată pe terenul pe care a fost adus.
În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerinţe:
Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 8 UVM; Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar; Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului (maximum 170 kg N / ha / an); Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile și nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicție (se va împrăștia înainte de începerea perioadei de interdicție); Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii diferite; Depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică: la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare; la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă; La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii organice; La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie; Deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conţinut ridicat de nutrienţi – în mod deosebit fosfor – iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potenţial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului; Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.
Gunoiul de grajd compostat adus pe câmp trebuie să fi fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acțiunile imediat următoare de împrăștiere și nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă.
Depozitarea în câmp este privită ca o excepţie, nu ca o regulă, și ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacitați conforme de stocare.
Platforme comunale O platformă de gunoi de grajd este o construcţie relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton, pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei părţi de pereţi de beton înalţi de aproximativ 2-3 m. Pot fi folosite şi alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiţii mai bune pentru manevrarea utilajelor şi garanţii împotriva pierderilor accidentale de nutrienţi. Rolul platformei este de depozitare temporară, în bune condiţii tehnologice şi ecologice, a dejecţiilor solide şi semi-solide provenite de la animale, amestecate, sau nu, cu alte reziduuri organice cum ar fi resturi vegetale, înainte ca acestea să fie împrăştiate pe terenurile agricole.
În afară de rolul de depozitare, platforma este utilizată şi pentru amestecarea şi compostarea gunoiului de grajd într-un produs mai omogen, mai stabil şi mai valoros. De aceea, dimensiunile platformei trebuie să fie suficiente nu numai pentru depozitare, ci şi pentru răsturnarea gunoiului de grajd aşezat în grămezi pentru compostare de dimensiuni asemănătoare.
Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condiţiile de depozitare individuală nu există, sau nu oferă suficientă siguranţă.
Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de- a lungul părţii deschise a platformei, pentru direcţionarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reţine toate aceste lichide, precum și precipitaţiile ce cad pe suprafaţa platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi de grajd sau de compost.
Dincolo de construcţia de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente:
gard pentru restricţionarea accesului; tractor cu remorci pentru transportul gunoiului de grajd de la fermieri/transportul compostului în vederea împrăștierii; utilaje de încărcare şi răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului de grajd (de ex: încărcător frontal); maşină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare; cisternă pentru transportul şi împrăştierea dejecţiilor lichide; mașină de împrăștiat gunoiul de grajd compostat; termometre diverse pentru monitorizarea evoluţiei temperaturii în grămada de compostare; utilaje de pompare şi de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuţie pe terenul agricol a lichidului stocat; o anexă ca adăpost şi birou pentru administratorul platformei.
Alegerea locaţiei Locaţia ideală pentru o platformă de gunoi se stabileşte după următoarele criterii: Drepturile de proprietate - platforma ar trebui construită de preferinţă pe teren aflat la dispoziția primăriei; Acces - platforma ar trebui localizată într-un perimetru uşor accesibil pentru mijloacele de transport obişnuite: camioane, tractoare, căruţe etc. Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor distanţa faţa de locuinţe este de 500 m conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Suprafaţa - platforma ar trebui construită pe o suprafaţă plană și orizontală, în scopul reducerii costurilor de construcţie şi pentru a facilita managementul ulterior; Riscul de inundaţie - platforma nu trebuie situată în zonă cu risc de inundaţie; Apa freatică - platforma nu trebuie situată în zonă cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m); Distanţa faţă de cursurile de apă - platforma trebuie situată la minim 100 m de orice curs sau resursă de apă în scopul reducerii riscului de poluare accidentală; Distanţa faţă de gospodării / locul de colectare - ar trebui să fie cât mai mică (de maxim 5 km distanță rutieră) pentru diminuarea costurilor de transport. Capacitatea necesară Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcţie de cantitatea de bălegar şi alte resturi menajere organice ce se estimează a fi produsă. În mod obişnuit, materialele vor fi depozitate pe o grosime maximă de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m 3 de material trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,75 m 2 . Luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea/întorcerea grămezilor de material în timpul procesului de compostare, suprafaţa totală ar trebui să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa necesară depozitării efective a gunoiului de grajd. Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza următoarele valori prezentate în Tabelul 5.1 şi preluate din Ghidul: „Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuț, M. Mașinistru, A. Greculescu în anul 2010 în cadrul Proiectului “Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaștere în Agricultură” (MAKIS). Prin conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare (UVM) se standardizează capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienţii folosiţi în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacităţii de stocare a dejecţiilor sunt indicaţi în Tabelul 5.2. Tabel 5.1 Producția de gunoi şi capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a animalelor – tabel preluat din Ghidul: “Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a bovinelor. Catego- ria de animal Sistemul de întreţinere Aşternut [kg/ani- mal/zi] Tipul de gunoi de grajd rezultat Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare 1 [m 3 /animal/ lună] Stabulaţie liberă Viţei Aşternut adânc, boxe colective 1 – 2 Gunoi de grajd solid 6 – 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar, întreţinere în grupuri - Dejecţii semilichide 7 – 12 0,25 - 0,45 Juninci Aşternut adânc 3 – 5 Gunoi de grajd solid 20 - 25 0,75 - 0,95 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 4 Gunoi de grajd solid 20 - 26 0,70 - 0,90 Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 3 Gunoi de grajd solid 18 - 26 0,65 - 0,95 Tăuraşi Aşternut adânc 3 Gunoi de grajd solid 28 - 38 1,10 - 1,4 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 3 Gunoi de grajd solid 28 - 40 1,0 - 1,3 Pardoseală grătar - Dejecţii semilichide 30 - 40 0,9 - 1,3 Aşternut adânc, pardoseală cu auto- curăţare cu panta de 8% 2 – 3 Gunoi de grajd solid 28 - 38 1,05 - 1,4 Vaci de lapte Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie 4 – 5 Gunoi de grajd solid 40 - 50 1,4 - 1,8 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie 3 – 5 Gunoi de grajd solid + dejecţii semilichide 30 - 35 10 - 15 1,1 - 1,3 0,3 - 0,5 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu autocurăţare 4 – 6 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9 Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 3 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9 Cuşete individuale de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie - Dejecţii semilichide 40 - 52 1,20 - 1,60 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 – 1,3 Sistem de stabulaţie legată Viţei Aşternut adânc (în grup) 1 – 2 Gunoi de grajd 6 – 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar (în grup) - Dejecţii semilichide 7 – 12 0,25 - 0,45 Tăuraşi Standuri cu aşternut 1 – 2 Gunoi de grajd 28 - 35 1,0 - 1,3 Standuri fără aşternut, canal acoperit cu grătar - Dejecţii semilichide 30 - 40 0,9 - 1,2 Juninci Standuri cu aşternut 1 - 2,5 Gunoi de grajd 18 - 23 0,8 – 1,0 Standuri cu aşternut, canal acoperit cu grătar - Dejecţii semilichide 20 – 27 0,6 - 0,8 Vaci de lapte Standuri cu aşternut 2 - 3,5 Gunoi de grajd 45 - 55 1,5 - 1,9 Standuri fără aşternut, sistem autocurăţare continuă acoperit cu grătare - Dejecţii semilichide 40 - 45 1,2 - 1,5 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 – 1,3 1 Capacitatea fracţiunilor lichide este inclusă. Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a porcinelor. Catego- ria de animal Sistemul de întreţinere Aşternut [kg/animal/ zi] Tipul de gunoi Producţia de gunoi, inclusiv aşternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [m 3 /animal/ lună] Vieri Pardoseală solidă cu aşternut 3 – 4 Gunoi de grajd solid 12 – 16 0,5 - 0,7 Scroafe gestante Aşternut adânc 2 – 3 Gunoi de grajd solid 10 – 14 0,45 - 0,6 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în zona de defecaţie 0,8 – 1,2 Gunoi de grajd solid 12 - 17 0,45 - 0,65 Pardoseală solidă în zona de odihnă, pardoseală grătar în zona de defecaţie 0,1 - 0,25 Dejecţii semilichide 10 - 15 0,3 - 0,45 Scroafe lactante Pardoseală solidă în zona de odihnă şi zona de defecaţie 4 - 5 Gunoi de grajd solid 14 - 16 0,6 - 0,7 Pardoseală acoperită parţial ori total cu grătar. 0,05 – 0,1 Dejecţii semilichide 15 - 20 0,45 - 0,6 Purcei înţăr- caţi Aşternut adânc 0,5 - 1 Gunoi de grajd 2 - 3 0,15 - 0,2 Zonă de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie 0,15 – 0,3 Gunoi de grajd 1,5 – 2,5 0,1 – 0,15 Pardoseală acoperită cu grătar 0,05 – 0,1 Dejecţii semilichide 1 - 2 0,09 – 0,1 Grăsuni Aşternut adânc 1 – 3 Gunoi de grajd 4 - 7 0,25 – 0,35 Zona de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie 0,3 – 0,5 Gunoi de grajd 3 – 5 0,2 – 0,4 Pardoseală parţial acoperită cu grătare 0,05 – 0,1 Dejecţii semilichide 5 - 8 0,15 – 0,25 Valoarile minime pentru capacitățile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate (până la nivelul prezentat în tabele), în funcție de cantitatea de așternut folosită, de sistemul de creștere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor, etc. Producţia de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreţinere a păsărilor Categoria de păsări Sistem de întreţinere Aşternut [kg/animal/ zi] Tipul de gunoi Volum dejecţii, fără aşternut [m 3 /1.000 păsări/lună] Capacitate de stocare 2 [m 3 /1.000 păsări/lună] Pui de carne La sol 0,080 Gunoi solid 3,0 3,8 Puicuţe La sol 0,120 Gunoi solid 4,7 5,0 Găini ouătoare În baterii 0,220 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 8,2 8,2 Raţe mature La sol 0,500 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 20,6 22,0 Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării) Baltă 0,500 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 18,7 18,7 Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării) La sol 0,500 Gunoi solid 18,7 20,0 Curcani adulţi La sol 0,430 Gunoi solid 16,0 18,0 Curcani pentru sacrificare La sol 0,350 Gunoi solid 13,0 14,8 Gâşte adulte La sol 0,960 Gunoi solid 36,00 41,0 Broileri de gâscă (sfârşitul îngrăşării) Baltă 0,900 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 33,0 33,0 La sol 0,900 Gunoi solid 33,0 36,0 2 Aşternutul luat în considerare este de paie Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a cabalinelor. Categoria de animal Sistemul de adăpost Excremente + aşternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi rezultat Producţia de gunoi, inclusiv aşternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [m 3 /animal/ lună] Mânz peste un an (400 kg) Aşternut 17 + 5 kg aşternut Bălegar 22 1,0 Iapă, armăsar, cal castrat (600 kg) Aşternut 25 + 5 kg aşternut Bălegar 30 1,38 Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a ovinelor. Categoria de animal Sistem de adăpost Aşternut [kg/animal/zi] Tip de gunoi de grajd rezultat Producţia de gunoi, inclusiv aşternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [m 3 /animal/ lună] Miel de 3,5 luni sau cârlan Aşternut 0,3 Bălegar 1,5 0,050 Mioară de 12 luni Aşternut 0,4 Bălegar 2,5 0,083 Oaie-mamă, berbec şi batal de 12 luni Aşternut 0,5 Bălegar 2,8 0,093 Berbec şi batal Aşternut 0,4 Bălegar 4 0,133 Tabel 5.2 Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecţiilor – conform Regulamentului (Comisiei) nr. 808/2014 Categoria de animal Coeficientul de conversie Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani 1 Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6 Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4 Scroafă de reproducţie > 50 kg 0,5 Alte porcine 0,3 Ecvide mai mari de 6 luni 1 Ovine şi caprine 0,15 Găină ouătoare 0,014 Alte păsări de curte 0,03 Riscuri asociate exploatării platformelor comunale Efectele negative posibile ale operaţiunilor de exploatare a platformei sunt: Scurgere posibilă a materialelor de pe platforma comunală dacă construcţia nu a fost făcută corespunzător; Împrăştiere necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dacă Codul de bune practici agricole nu este respectat; Curăţare şi management necorespunzător a platformelor comunale; Apariţia mirosului neplăcut şi zgomotului dacă pompele de apă uzată şi echipamentele de tratare sunt întreţinute necorespunzător; Impact potenţial asupra corpurilor de apă receptoare dacă calitatea efluenţilor de apă uzată nu este asigurată; Scurgerea din fosele septice şi instalaţiile sanitare dacă acestea nu sunt întreţinute corespunzător; Depozitarea ilegală a resturilor toxice sau periculoase pe platformele comunale (materiale pentru care platforma nu a fost realizată); Supra-acumularea materialelor din plastic, sticlă sau alte reziduuri reciclabile pe platforma comunală datorită unor deficienţe ale sistemului de colectare şi selectare. Aceste riscuri trebuie anticipate înainte şi introduse măsuri de remediere încă din stadiul de proiectare, în timpul activităţii de planificare şi supraveghere a construcţiei, cât şi în timpul operaţiilor de utilizare a platformei. Evitarea riscurilor asociate operării se realizarea prin respectarea unor proceduri operaționale, proceduri care pot include un regulament de funcționare, modele de contract între operator și fermieri, modele de registre pentru gestiune, un plan de promovare și conștientizare care să asigure un grad ridicat de colectare a gunoiului de grajd precum și de comercializare/servicii de fertilizare etc. Platforme individuale Locaţia potrivită pentru spaţiile de depozitare trebuie să ia în considerare factori ca accesibilitatea, distanţa faţă de grajduri şi locuinţă, pentru transportul şi gestionarea eficientă şi confortabilă a gunoiului de grajd, resturilor organice şi compostului, cu risc şi neplăceri minime pentru fermier şi vecini. Pentru o depozitare adecvată şi sigură, trebuie asigurată o capacitate suficientă. Capacitatea necesară va depinde în principal de numărul şi speciile de animale deţinute, de tipul de bălegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaţie – vezi tabelul 5.1) şi de durata necesară de stocare. Exploatațiile de bovine ce sunt crescute în sistem “permanent la pășune” trebuie să dețină platformă de gunoi de grajd a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploatație pentru minimum 2 luni. Pentru acest sistem de creștere (permanent pe pășune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce pășunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg / animal /an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depășească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha/an. Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, durata de stocare a gunoiului în platfoma individuală va fi dată de intervalul de timp la care se transportă gunoiul către platforma comunală; Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd atunci perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună. Spaţiul de depozitare trebuie aşezat pe o suprafaţă orizontală sau uşor înclinată, de preferinţă pe un loc mai ridicat (pentru ca apele să nu ajungă pe platformă) şi umbrit pentru ca razele soarelui şi vânturile să nu usuce prea tare bălegarul. Când este situat la baza unei pante, apa scursă de pe urma precipitaţiilor trebuie deviată la distanţă de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în calea apei din șanţuri sau burlane. Dacă spaţiul de depozitare este prevăzut cu acoperiş, apa scursă pe acesta trebuie direcţionată departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a bălegarului de a nu deveni prea umed şi de prevenire a contaminării oricărui flux de apă. Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, şi la o distanţă de minim 10 sau 50 m faţă de locuinţe şi aval faţă de sursele de apă potabilă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare. Pe locul ales se sapă o groapă adâncă de 0,5 m, în formă de dreptunghi. Platforma de bălegar are o lăţime de 3-4 m, iar lungimea se stabileşte în funcţie de suprafaţa spaţiului de depozitare necesar pentru stocarea gunoiului în funcţie de numărul de animale şi timpul de stocare. Dacă substratul este un sol nisipos sau orice altă suprafaţă permeabilă, solul trebuie protejat de infiltraţii prin aplicarea pe fundul gropii a unui strat de argilă care se tasează. Locul de depozitare va avea o bază din material impermeabil, cu respectarea condițiilor privind realizarea depozitelor permanente prezentate în capitolul 5.2 „Metode de stocare a dejecțiilor”. O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltraţia şi va oferi o suprafaţă ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu uşurinţă a gunoiului de grajd. Pereţii platformei se pot zidi până la 0,5 m deasupra pământului; bălegarul proaspăt scos din grajd se clădeşte până la cca. 1,8 – 2,0 m înălţime începând de la fundul platformei. Pereţii se construiesc de preferinţă din scănduri groase (dulapi) sau din lemne rotunde. Nu se recomandă a fi în întregime din zid, pentru a da posibilitatea aerului să pătrundă în masa bălegarului. Alături de platformă se sapă groapa de urină socotind 1 m 3 de cap de vită mare, 0,75 m 3 pentru tineret şi 0,3 m 3 pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 8 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpată alături de platformă. Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului. Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3 metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse din zona de depozitare. În jurul spaţiului de depozitare se pot planta tufişuri şi arbuşti în scop decorativ, dar şi pentru a produce umbră şi protecţie împotriva vântului (uscare excesivă). În jurul platformei se vor consolida drumurile de acces, pentru a evita băltirea apei şi noroaiele care se formează toamna şi primăvara când se scoate bălegarul din platformă. Există două moduri de a conduce fermentarea bălegarului: anaerob şi aerob. Fermentarea anaerobă. Bălegarul scos din grajd şi amestecat cu furca se transportă la platformă, se aşează în grămezi care se tasează (se calcă în picioare) pentru a îndepărta o parte din aer. Este bine ca grămezile care se aşează zilnic să aibă formă de cub cu latura de cel mult 1 m. După tasare este bine să se pună deasupra un capac de scânduri sau chiar un strat de paie care apără bălegarul de soare, de vânt, oprind pierderea azotului (în special prin emisii de amoniac). În zilele următoare se procedează la fel aşezând grămada de bălegar alături de cea din ziua precedentă. În felul acesta se clădeşte o treime din suprafaţa platformei. După ce a fost aşezat primul strat se clădeşte deasupra cel de-al doilea strat şi astfel înălţimea bălegarului din platformă atinge aproape 2 m. La această înălţime suprafaţa bălegarului se poate acoperi cu un strat de pământ de 20 cm grosime. După completarea unei treimi din platformă se trece la a doua treime şi apoi la a treia, aşezându-se bălegarul în acelaşi fel. În timpul verii, platforma se udă cu apă sau cu urină, astfel încât bălegarul scos din interiorul platformei să mustească dacă este strâns în mână. Aceasta dovedeşte că bălegarul are 70 – 75 % umiditate, care asigură o fermentare normală. În cazul în care bălegarul este uscat, mucegăieşte. Fermentarea bălegarului durează 3 – 4 luni. La sfârşitul fermentării, înălţimea şi volumul grămezii de bălegar din platformă scad cu o treime, sau la jumătate dacă fermentarea durează peste 4 – 5 luni. Când se goleşte platforma, bălegarul se ia în ordinea în care a fost aşezat, adică începând cu prima treime a platformei, deoarece fermentarea începe treptat, în ordinea în care bălegarul a fost aşezat în platformă. Fermentarea aerobă Fermentarea aerobă este numită şi fermentarea la cald. În acest caz, bălegarul se lasă înfoiat când se aşează pe platformă, oxidarea este puternică, descompunerea materiei organice se produce cu descărcare mare de căldură. Temperatura se ridică până la 60 o . Cu cât bălegarul este mai înfoiat cu atât temperatura este mai ridicată. Când temperatura depăşeşte 55 o bălegarul se îndeasă bine pentru a elimina aerul şi a încetini fermentaţia aerobă. Temperatura trebuie menţinută ridicată circa 20 de zile în care timp sunt distruse seminţele de buruieni. După această perioadă fermentarea decurge ca şi în cazul fermentării anaerobe. Gunoiul de grajd şi reziduurile menajere organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durată, şi nu vor atrage un număr mare de insecte sau alte specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale: adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într- o proporţie de circa 1 la 4; amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn) pentru obţinerea unui raport C/N favorabil şi a unei consistenţe solide dar totuşi uşoare; produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage muşte trebuie acoperite imediat cu alte materiale pentru a împiedica muştele de a depune ouă; orice scurgere trebuie colectată şi introdusă la loc în grămadă sau aplicată pentru fertilizarea terenurilor învecinate. În afară de asigurarea capacităţii necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a reziduurilor organice pe perioada când împrăştierea este interzisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale: toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană şi apa de suprafaţă împotriva infiltraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor de efluenţi; uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe cât posibil prin protejarea materialelor împotriva razelor directe ale soarelui; toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să existe suficient spaţiu pentru dispunerea şi răsturnarea grămezilor de compost; toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafaţă, fântâni şi alte zone protejate; distanţa minimă depinde de tipul de sistem de depozitare; toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, în special în timpul căderii precipitaţiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide; este de preferat ca spaţiile de depozitare să fie dotate cu acoperiş pentru a evita spălarea materialelor de către ploile abundente şi încetinirea procesului de compostare. Efluenţii din silozuri Efluenţii proveniţi de la instalaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogaţi în substanţe organice uşor biodegradabile, care conţin cantităţi însemnate de nutrienţi, în special compuşi ai azotului, cu potenţial ridicat de poluare. Dacă asemenea efluenţi se scurg în ape de suprafaţă pot provoaca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare şi moartea peştilor.
Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentraţi şi nocivi poluanţi din fermă. Pătrunderea, chiar în cantităţi mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare şi în special moartea peştilor.
Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare.
Cantităţile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitaţii intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului şi de aditivii folosiţi. Accidente de poluare se pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite şi prost impermeabilizate. Aceşti efluenţi, colectaţi
corespunzător, pot fi folosiţi la fertilizarea culturilor şi în furajarea animalelor.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, prin producerea lor apare riscul de poluare şi sunt necesare unele măsuri, cum ar fi:
însilozarea furajelor la un conţinut de materie uscată de peste 25 % şi căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor formaţi (furajele însilozate la un conţinut de materie uscată de 18 % produc aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un conţinut de 25 % substanţă uscată atunci cantitatea de efluent scade la aproximativ 25 l per tonă); silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie contra infiltraţiilor de efluenţi; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitaţii şi trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, uşor înclinată (pantă 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse şi stocate într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă; pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 m 3 capacitatea minimă a bazinului trebuie să fie de 3 m 3 la fiecare 150 m 3 din capacitatea silozului. În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic; pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 m 3 bazinul trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 m 3 plus 1 m 3 pentru fiecare 150 m 3 de capacitate de însilozare peste 1500 m 3 ; silozul şi bazinul trebuie amplasate la o distanţă de minim 50 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală; înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreţinere pentru a asigura etanşeitatea silozului. În plus faţă de aceste măsuri: Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat; Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, toţi efluenţii şi apa de precipitaţii de pe acoperişul silozului trebuie colectaţi şi depozitaţi corespunzător; Se monitorizează cu atenţie nivelul efluentului din bazin şi se golește la intervale de timp regulate. Nu lăsaţi niciodată ca bazinul să se umple peste nivelul maxim şi verificaţi să nu fie blocate canalele de colectare a efluentului; Efluentul de siloz conţine nutrienţi valoroşi care pot suplini până la 15% din necesarul de hrană al porcilor pentru îngrăşat. Efluentul trebuie stocat în recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale; Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul însilozării şi timp de o lună după golirea silozului.
Efluenţii din siloz balotat În cazul însilozării în baloţi închişi ermetic se vor respecta următoarele reguli: Se depozitează baloţii la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei; Se deschide și se îndepărtează învelişul baloţilor la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei; Se balotează furajele la un conţinut de substanţă uscată de peste 25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor şi la minimizarea producerii de efluenţi; Se colectează toate scurgerile de efluenţi care provin de la baloţii depozitaţi pe suprafaţa fermei; Se verifică că scurgerile de efluenţi din baloţi după îndepărtarea învelişului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă. Apele uzate de la ferme Apele uzate rezultate din activităţile agricole reprezintă un efluent ce poate fi încărcat în gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare şi curăţare a grajdurilor. Apele uzate din ferme au în general o cerinţă biochimică de oxigen de până în 2000 mg/l, un conţinut de azot total mai mic de 0,3 kg/m 3 şi un conţinut de substanţă uscată mai mic de 1%. Toate apele uzate din fermă trebuie colectate și depozitate cu grijă în bazine (rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalaţiile destinate iniţial colectării dejecţiilor lichide şi semilichide sau a altor efluenţi din fermă.
Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie:
în bune condiţii şi să nu curgă; verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă; golite la intervale regulate; suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care împrăştierea pe câmp este interzisă. Metoda cea mai eficientă pentru creşterea capacităţii de stocare a dejecţiilor lichide la nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantităţii de apă uzată de la fermă prin: separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor curate de cele uzate. Apa curată (de pe acoperişuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate curate, etc.) care curge şi se amestecă cu apele uzate măreşte cantitatea de apă uzată care este nevoie să fie stocată şi împrăştiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum şi o întreţinere regulată a jgheaburilor şi burlanelor. Apa curată trebuie direcţionată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalaţii etanşe. Este indicat ca la ieşirea din fermă sistemul de evacuare a apelor curate să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calităţii apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile pentru curăţarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenţi din fermă; minimizarea suprafeţei «murdare» din cadrul fermei prin reorganizarea terenului fermei şi minimizarea suprafeţei la care animalele au acces; gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă. Nu este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă către cursurile de apă.
Efluenţii proveniţi din precipitaţii Efluenţii proveniţi din precipitaţii şi din pulberile atmosferice pot conţine diferite cantităţi de nutrienţi, formaţi în atmosferă prin descărcări electrice sau emişi de instalaţiile industriale de sinteză anorganică şi organică sau din alte surse. În condiţiile României se poate estima un aport anual din precipitaţiile şi pulberile atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P 2 O 5 /ha şi 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanţa faţă de sursa emitentă şi cu condiţiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafaţă, cu efecte drastice asupra faunei şi florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creşterea acidităţii acestora provoacă mobilizarea aluminiului şi a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creştere a animalelor şi păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanţelor volatile, precum amoniacul, direct în atmosferă. Aceste măsuri sunt necesare şi în cazul bazinelor de mare capacitate de colectare a dejecţiilor lichide sau semilichide. În jurul platformelor de furajare şi odihnă a animalelor, dispuse în afara grajdurilor, precum şi în jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu să fie realizate şanţuri şi rigole betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate în bazinele de stocare a efluenţilor.
Principii generale pentru selectarea metodei de stocare a gunoiului de grajd Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele peste 100 UVM, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele Acordului de Mediu, sau dacă ferma intră sub incidenţa Directivei Emisiilor Industriale - IED 2010/75 şi cu cerinţele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcţionarea exploataţiei agricole.
Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd pe plaltforme comunale sau depozite individuale
Depozitarea şi procesarea în sistem comunal a gunoiului de grajd şi a altor resturi organice poate fi o alternativă la depozitarea în sistem individual, însă cele două sisteme pot fi complementare.
Chiar dacă depozitarea în sistem comunal are o serie de avantaje, aceste sisteme nu sunt întotdeauna cea mai bună opţiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este făcută o comparaţie între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare.
Criteriu de evaluare Depozitare în sistem comunal Depozitare în sistem individual Locaţie Cea mai bună alegere se face în funcţie de topografie, distanţa faţă de case, câmpuri, fântâni şi ape de suprafaţă, aspecte legate de miros şi sănătate, tipul de sol. Locația trebuie aleasă și în funcție de numărul de animale echivalent UVM pe o distanță rutieră de maximum 5 km, preferându-se comune/locații unde există aglomerări de animale. Spaţiul este restrâns la suprafaţa din gospodărie, probleme legate de miros, vecinătatea fântânilor. Costul investiţiei Investiţie importantă la nivel colectiv, cost scăzut pe m 3 capacitate. Necesită investiţie individuală, cost mai mare pe m 3 , dar tipul de depozitare poate fi adaptat în funcţie de nevoile şi posibilităţile individuale. Calitatea spaţiilor de depozitare Spaţii de depozitare de calitate, cu risc minim de poluare a mediului şi întreţinere corespunzătoare. Depinde în cea mai mare măsură de capacităţile manageriale şi financiare individuale ale proprietarului. Calitatea gunoiului de grajd O calitate bună poate fi menţinută dacă se aplică tehnici corespunzătoare de compostare; compoziţia compostului poate fi analizată la costuri rezonabile. Calitatea depinde de origine (specie), amestecul cu alte reziduuri menajere, tehnicile de compostare, cantităţi prea mici pentru analiza calităţii compostului la costuri rezonabile. Riscul de poluare a mediului Poluarea mediului controlabilă Controlul public poate fi asigurat cu relativă uşurinţă. Gunoiul de grajd neutilizat poate fi valorificat pe terenurile suplimentare din câmp. Multe operaţiuni prezintă risc de poluare. Supravegherea publică este dificilă. Necesarul mijloacelor de transport Combinarea transportului colectiv cu cel individual. Sunt necesare deplasări către şi dinspre spaţiile de depozitare. Transport doar către terenurile din câmp. Responsabilitate individuală. Supraveghere Necesită o supraveghere permanentă pentru asigurarea calităţii materialului şi pentru asigurarea redistribuirii corecte a produsului final. Nu necesită măsuri speciale. Costurile de gestiune şi administrare Costuri permanente de personal în administraţie şi management, dar care pot fi acoperite prin aplicarea de taxe individuale reduse sau acoperite prin bugetul local. Costuri individuale reduse. Relaţia cu planul comunal de gestiune a reziduurilor Managementul gunoiului de grajd poate fi integrat în planul comunal de colectare şi depozitare a reziduurilor la costuri suplimentare relativ reduse. Volum mai mic de resturi organice de colectat şi procesat în instalaţiile colective.
Criteriu de evaluare Depozitare în sistem comunal Depozitare în sistem individual Managementul Nutrienţii din gunoiul de grajd şi alte Proprietarii de gospodării non- nutrienţilor în resturi organice provenite din gospodăriile agricole pot fi refractari faţă de o gospodăriile non-agricole poate fi colectat şi procesat investiţie individuală pentru non-agricole pentru utilizare de către alţi fermieri. depozitarea şi compostarea resturilor organice.
În funcţie de condiţiile locale, autorităţile pot opta, desigur – în funcție și de fondurile disponibile, pentru sistemul individual sau pentru cel comunal. În multe cazuri, cea mai bună soluţie este o combinaţie a celor două.
Chiar dacă sistemul comunal de depozitare prezintă un număr de avantaje faţă de sistemul individual, investiţia necesară unui astfel de sistem nu se justifică , atunci când:
Cantităţile de gunoi de grajd sunt prea mici (o platformă standard are o capacitate de cel puţin 2.500 tone); Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafaţă întinsă; Distanţele de la gospodării la platformă şi/sau de la platformă la terenurile agricole sunt prea mari (mai mari de 5 km distanță rutieră), acesta fiind cazul satelor lineare situate pe văi sau în lungul drumurilor principale. Sistemul comunal de depozitare este de preferat în acele cazuri când una sau mai multe din următoarele condiţii este îndeplinită: Localităţile componente au o distribuţie a caselor de tip concentrat sau adunat, o cantitate prognozată de gunoi de grajd de cel puţin 2.500 tone de colectat de pe o distanţă rutieră rezonabilă (5 km); Comuna poate oferi servicii de transport a gunoiului de grajd la şi de la platformă, sau fermierii dispun de mijloace de transport corespunzătoare; Micile ferme nu pot investi în construirea de spaţii de depozitare individuale.
Costul unei platforme de gunoi de grajd va depinde de dimensiunea acesteia, tipul materialelor utilizate, dar şi de condiţiile locale ale pieţii pentru forţa de muncă şi materiale. Preţul poate varia considerabil de la un loc la altul şi de la un an la altul. Dacă sunt utilizate materiale şi tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în calcul o perioadă de depreciere de 20 de ani.
Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi 170 Kg N substanță activă/ha/an
Aplicarea îngrăşămintelor cu azot Cantitatea maximă 1 de azot provenită din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe teren, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi: 100 kg N - substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi și alte culturi permanente 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente 1 Valorile sunt calculate în baza necesarului de azot raportat la produc ț iile medii din ultimii ani ale culturilor reprezentative pentru România Pentru terenurile arabile, cantitatea maximă de N (kg substanță activă/ha/an din îngrășăminte chimice) ce se poate aplica fără studii agrochimice este stabilită pe grupe de culturi și în funcție de pantă, după cum urmează: Panta blocului fizic Porumb și sfeclă de zahăr (kg N substanță activă/ha/an) Grâu și rapiță (kg N substanță activă/ha/an) Alte cereale și legume (kg N substanță activă/ha/an) Până la 12% 150 120 100 Peste 12% 120 90 80 În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de recolta scontată şi de gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N substanță activă/ha/an Pentru exploataţiile agricole în regim irigat și pentru cele care intenționează să aplice mai mult N-substanţă activă/ha/an decât este stabilit ca nivel maxim pentru terenurile arabile, mai mult de 100 kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi și mai mult de 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice. Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5 o C. Principii generale Cele mai multe soluri conţin prea puţin azot natural disponibil pentru a satisface cerinţa culturilor din timpul perioadei de creştere. În consecinţă este necesară suplimentarea în fiecare an a azotului conţinut în mod natural în sol. Aplicarea cantităţii corecte de azot la momentul la care plantele au nevoie este cerinţa de bază a unui bun management al fertilizanţilor.
Fiecare producător agricol trebuie să înţeleagă necesitatea evaluării corecte şi urmăririi periodice a necesarului de nutrienţi ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în funcţie de:
condiţiile tehnologice locale; sol; climă; randamentul scontat al producţiei.
În acest mod se pot evita excesele şi se pot corecta deficitele de nutrienţi.
Atenţie specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexităţii comportamentului acestui nutrient în sol şi a uşurinţei cu care se poate pierde sub formă de nitraţi prin antrenare cu apele de infiltraţie şi cu scurgerile de suprafaţă.
Dozele (DN) stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot chimic pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ
şi cu alte aporturi (din precipitaţii, din apa de irigaţie, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) şi pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică ş.a.).
Aceste corecţii pot fi făcute cu ajutorul următoarei relaţii:
DN = N c - (N s + N a + N b + N r ) + (N i + N g + N l ),
în care:
DN este doza de azot din îngrăşământ (organic + chimic) pentru recolta scontată, în kg/ha; Nc este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha;
N s este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetaţie, în kg/ha;
N a este azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii), în kg/ha; N b este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha;
N r este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha;
N i este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N g este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha;
N l este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafaţă şi prin levigare, în kg/ha.
Corecţiile făcute pe baza acestei relaţii au un caracter estimativ, datorită complexităţii fenomenelor care controlează parametrii respectivi aşa cum rezultă din cele ce urmează.
Necesarul de azot al culturii (Nc)
Necesarul de azot al culturii se poate estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul
6.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleiaşi specii existând diferenţe între soiuri şi hibrizi.
Tabel 6.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară)
Specificarea culturilor Elementele nutritive (substanţe active convenţionale) N P 2 O 5 K 2 O Grîu de toamnă boabe : paie 1 : 1.3 26.5 13.7 16.4 Orz şi orzoaică boabe : paie 1 : 1 23.0 10.8 22.3 Secară boabe : paie 1 : 1.5 27.5 9.4 26.8 Ovăz boabe : paie 1 : 1.5 28.5 11.0 31.2 Porumb boabe boabe : tulpini 1 : 1.6 27.5 12.5 16.5 Porumb pentru siloz plante întregi cu ştiuleţi 6.5 3.0 5.5 Sfeclă de zahăr rădăcini : frunze şi colete 1 : 1 4.9 2.0 6.0 Sfeclă furajeră rădăcini : frunze 1 : 0.5 3.8 1.7 7.9 Cartofi tuberculi : vreji 1 : 0.5 5.2 2.7 7.5 Floarea soarelui seminţe : tulpini 1 : 3 36.5 17.5 50.0 Rapiţă pentru ulei seminţe : tulpini 1 : 3 51.5 36.0 44.0 In pentru seminţe seminţe : tulpini 1 : 3 59.0 17.3 72.0 Fasoale boabe boabe : vreji 1 : 1.5 59.5 * 13.4 25.0 Mazăre boabe boabe : vreji 1 : 1.5 61.0 * 16.6 28.0 Soia boabe : vreji 1 : 1.5 70.0 * 22.5 34.0 In pentru fuior Tulpini 11.0 7.0 13.0 Cânepă Tulpini 10.0 8.5 17.5 Lucernă masă verde la începutul înfloririi 8.0 * 1.6 6.5
Trifoi roşu masă verde la începutul înfloririi 6.5* 1.5 5.5 Iarbă de pajişti naturale 6.5 1.4 4.5 Golomăţ masă verde 6.0 1.7 8.3 Borceag (ovăz+măzăriche) masă verde 6.5 * 2.4 5.5 Porumb masă verde 3.0 1.7 4.5 Fân de lucernă începutul înfloririi 32.0 * 6.4 22.0 Fân de trifoi roşu începutul înfloririi 26.0 * 6.0 21.0 Fân de pajişte naturală - 24.0 5.6 18.0 Fân de graminee perene cultivate - 23.0 6.5 28.0 Fân de borceag (ovăz+măzăriche) - 25.0 * 8.0 20.0 Fân de lucernă în amestec cu raigras - 26.0* 6.0 20.0 Mere Fructe 1.6 0.5 2.0 Struguri de vin (+producţia secundară) - 6.5 1.6 5.5 Tomate Fructe 2.9 1.0 4.5 Varză de toamnă Căpăţâni 3.5 1.2 4.0
*) în cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot
La estimarea producţiei planificate a recoltelor trebuie luate în considerare şi caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic şi al precipitaţiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol şi în mod special în mineralizarea materiei organice şi în deplasarea nutrienţilor în profilul solului, sub zona de înrădăcinare.
Fixarea obiectivelor privind producţia planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilităţi, (de preferinţă prin una din primele două):
pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condiţiile pedoclimatice specifice exploataţiei agricole; pe baza producţiei medii a recoltelor obţinute în staţiunea agricolă de cercetare specifică zonei; pe baza evaluărilor producţiei medii obţinute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producţii extreme (respectiv anul cu producţia cea mai mare şi anul cu producţia cea mai mică) în condițiile aplicării în optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectivă (specia, soiul, data însămânţării, măsurile de protecţie fitosanitară, etc.).
Azotul disponibilizat de sol (N s )
Azotul din sol se găseşte, aproape în totalitate, în materia organică şi doar o fracţiune mică din acesta se găseşte într-o formă imediat asimilabilă pentru plante.
Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal şi apoi în azot nitric.
În mod obişnuit, materia organică din sol este constituită din fracţiuni care diferă după valoarea raportului C/N (carbon : azot).
Fracţiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o fracţiune stabilă, care a atins un echilibru şi prin urmare se descompune mai lent; alte fracţiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puţin intensă, în funcţie de condiţiile de temperatură şi umiditate.
Azotul potenţial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracţiuni mai puţin stabile. Pentru condiţiile de sol din România el reprezintă 1% şi 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât şi la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între 20 kg şi 50 kgN/ha/an , în funcţie de tipul de sol şi condiţiile climatice din anul respectiv.
Conţinutul de azot mineral (N min ) din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodă riguroasă de laborator. Informaţia obţinută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrăşăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă.
Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creştere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrăşământ trebuie să se ţină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul.
Astfel, se poate considera pentru culturile de primăvară-vară o valorificare de 2/3 a azotului potenţial accesibil şi de 3/4 sau 1/2 pentru culturile de toamnă-iarnă, în consonanţă cu ocuparea terenului.
Valorile se modifică dacă intervin eventualele precipitaţii abundente care pot spăla mai mult sau mai puţin intens nitraţii acumulaţi în profilul de sol; în cazul culturilor care ocupă permanent solul, valorile pot fi considerate în totalitate.
Azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii căzute) (N a )
Cantităţile de azot ce ajung în sol cu pulberile atmosferice şi cu precipitaţiile (ploi, zăpezi), variază considerabil cu tipul de activitate dominant din regiunea înconjurătoare.
În general, se pot estima cantităţi de 5-10 kg de N/ha pe an, mai mari în situaţiile cu activităţi industriale intensive în zonă.
Apa de irigaţie, dacă este contaminată cu compuşi ai N, poate vehicula cantităţi apreciabile din acest nutrient, care trebuie contabilizat în planul de fertilizare.
Azotul fixat biologic (N b )
Cantitatea de azot fixată biologic în sol, în principal, în urma simbiozei dintre Rhisobium şi plantele leguminoase, depinde foarte mult de specia cultivată, de producţia şi biomasa încorporată în sol, putând ajunge la sute de kg N/ha.
Azot provenit de la culturile precedente (N r )
Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii precedente depinde de cantitatea şi compoziţia acesteia sub raportul conţinutului de azot şi de gradul mai mare sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de cât de bine au fost încorporate în sol, de epoca când a fost făcută, şi de timpul trecut de la încorporare.
Culturile anuale pot lăsa în sol cantităţi mai mari sau mai mici de N din partea aeriană a plantelor.
Este dificil de apreciat cu o minimă rigoare, ce cantităţi de azot sau de alţi nutrienţi proveniţi de la culturile precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrăşăminte.
Cu titlu informativ, din tabelul 6.1 se pot estima cantităţile de azot din reziduurile vegetale încorporate în sol.
Azotul imobilizat de microorganismele din sol (N i )
Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei diminuări a conţinutului de N mineral din sol deoarece cantităţile de nutrienţi eliberaţi în cursul descompunerii reziduurilor sunt insuficiente pentru satisfacerea necesităţilor microorganismelor responsabile de această descompunere.
Se poate da ca exemplu introducerea paielor de la cereale cu rapoarte C/N mari, peste 100.
Pentru a evita o asemenea diminuare, se recomandă să se încorporeze odată cu paiele o cantitate de azot mineral de ordinul a 8-10 kg de N pentru fiecare tonă de paie introdusă.
Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca în anul respectiv, cultura să sufere de un deficit mai grav sau mai puţin grav de azot. Din punct de vedere al protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică.
Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă (N g )
Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare şi prin volatilizarea amoniacului la suprafaţa solurilor alcaline.
Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol şi din cel încorporat sub formă de îngrăşăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvenţa şi intensitatea fenomenului sunt mai mari.
Reducerea pierderilor prin volatilizare, care pot atinge 50% în cazul îngrăşămintelor cu azot amoniacal sau ureic, aplicate superficial pe soluri alcaline, se poate realiza prin evitarea aplicării pe o vreme cu vânt şi temperatură ridicată.
Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare (N l )
Pierderile de azot sub formă de nitraţi, cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activităţi agricole.
Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcţie de numeroşi factori care controlează nivelul de nitraţi prezenţi în sol şi intensitatea fenomenelor de scurgere şi levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrăşământ, epoca şi tehnica de aplicare a îngrăşămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol şi a altor reziduuri organice încorporate în sol precum şi cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi.
Mineralizarea materiei organice şi fenomenele de spălare a nitraţilor sunt puternic influenţate de modul de folosinţă a solului şi de tehnologiile de cultură.
Atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere al protejării calităţii mediului se impune să se reducă la maxim aceste pierderi, ceea ce este posibil prin adoptarea şi practicarea practicilor agricole corecte. În tabelul 6.2 este prezentată o listă a principalelor măsuri care pot fi luate în vederea limitării pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice.
Tabel 6.2. Lista principalelor măsuri pentru reducerea pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice
Categoria Măsura Efecte Gestionarea solului Înfiinţarea culturilor de acoperire toamna Reducerea pierderilor prin drenaj (percolare) în medie cu 25-30 kg N /ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrăşăminte organice, şi cu 45-50 kg N /ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrăşăminte organice Efectuarea în primăvară în locul toamnei a lucrărilor de bază ale solului pentru culturile de primăvară Lăsarea terenului nelucrat peste iarnă conduce la reducerea cu ~ 10 kg N /ha/an a pierderilor prin drenaj (percolare) pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrăşăminte organice, şi cu ~15 kg N /ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrăşăminte organice Utilizarea sistemelor de lucrări minime ale solului Reducere faţă de terenurile lucrate clasic cu 20-25 kg N /ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrăşăminte organice, 30-35 kg N /ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrăşăminte organice. Nu este aplicabilă pentru soluri cu textură fină (argiloase) Crearea de benzi înierbate pe curbele de nivel în interiorul parcelelor situate în pantă Reducerea cu 90-95% a pierderilor de azot prin drenaj (percolare) pe suprafeţele ocupate de benzile înierbate Crearea de benzi înierbate în lungul cursurilor de apă Reducere a pierderilor de N cu 1-5 Kg N pentru fiecare hectar de benzi înierbate Gestionarea efectivelor de animale Reducerea timpului de păşunat (lungimea zilei de păşunat sau a perioadei de păşunat) Pentru fermele de vaci de lapte reducerea perioadei de păşunat doar la partea diurnă a zilei sau încheierea păşunatului în august reduce pierderile prin drenaj (percolare) cu 8-16 kg N /ha/an Reducerea conţinutului de N din dieta animalelor Pentru fermele de lapte reducerea conţinutului de proteine brute din hrana animalelor de la 18% la 14% reduce pierderile de azot cu 2 kg N /ha/an, pentru fermele de porci/păsări reducerea este de 2-5 kg N /ha/an
Pierderile de azot în atmosferă din agricultură
Emisiile din sol de oxizi ai azotului Emisiile de oxizi ai azotului NOx (NO/NO2) din sol sunt rezultatul proceselor biologice și chimice prin care trec diferiți compuși anorganici ai azotului (amoniul, nitrații și nitriții). Oxizii de azot pot produce un efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Recomandări privind reducerea emisiilor de oxizi ai azotului: Utilizarea unor cantități mai reduse de fertilizanți. Această recomandare se referă la cazurile în care se aplică fertilizanți peste nevoile plantelor. Pentru aplicarea unor cantități optime se recomandă teste agrochimice de sol și plante; Aplicarea fertilizanților în mai multe etape. Prin această metodă, plantele vor utiliza mai eficient fertilizanții, conducând astfel la reducerea emisiilor; Introducerea plantelor leguminoase în rotația culturilor. În acest fel, plantele vor avea la dispoziție mai mult azot sub formă de materie organică, materia organică eliberând în atmosferă cantități mult mai mici de azot; Utilizarea tehnicilor prin care solul este cât mai puțin lucrat - „minimum tillage”. Acestea conduc la reducerea emisiilor de azot din materia organică aflată în sol; Prevenirea băltirii terenurilor agricole. Acolo unde apa băltește, compușii azotului pot fi denitrificați de bacterii, conducând astfel la emisii de azot și de oxizi ai azotului; Utilizarea de inhibatori de nitrificare. Acești inhibatori reduc pierderile de azot prin împiedicarea producerii de oxizi ai azotului (care se pierd în atmosferă). Inhibatorii pot fi amestecați cu fertilizanții sau pot fi utilizați separat. Pentru eficacitatea acestora, se recomandă însă consultarea unor specialiști în agronomie. Efectele asupra sănătăţii populației Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la valori mai reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung, chiar dacă este la o concentrație redusă, poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor și animalelor Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonie şi gripă. Alte efecte: Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot ulterior conduce la probleme de sănătate umană și eutrofizare. Emisiile de amoniac
Amoniacul (NH3) este un poluant important al aerului. Acesta are efecte negative atât asupra sănătății umane, cât și asupra mediului. Amoniacul reacționează cu umiditatea din aer și formează amoniul (NH4).
Emisiile cele mai importante de amoniac provin din agricultură, în special din sectorul de creștere a animalelor. La acestea se adaugă pierderile importante de amoniac din timpul activităților de fertilizare.
Recomandări privind reducerea emisiilor de amoniac:
Stocarea dejecțiilor (gunoiului de grajd)
Acoperirea sistemelor de stocare. Prin acoperire, pierderile se reduc deoarece o parte din amoniac este forțat să rămână în structura gunoiului de grajd (mai ales în resturile vegetale), sau se reîntoarce în acesta sub diferiți compuși mai stabili. Este eficientă inclusiv acoperirea grămezilor temporare de gunoi de grajd din câmp; Capacitatea sistemului de stocare trebuie să fie suficientă pentru ca aplicarea fertilizanților să aibă loc doar când este nevoie pentru plante. O capacitate insuficientă de stocare forțează fermierii să aplice gunoiul de grajd atunci când plantele nu au nevoie, crescând astfel pierderile de compuși ai azotului, printre care și a amoniacului; Permiterea apariției unor cruste la suprafața dejecțiilor. Acestea împiedică emisiile de compuși ai azotului; Păstrarea gunoiului de grajd provenit de la păsări în stare cât mai uscată. Umezeala excesivă accelerează activitatea bacteriană, conducând astfel la pierderi mai mari de amoniac. Aplicarea gunoiului de grajd și a fertilizanților minerali Utilizarea unui plan de fertilizare care să aibă la baza studii agrochimice și aplicarea de cantități optime (ce se aplică în exces, înseamnă pierdere de azot și poluare în același timp); Aplicarea trebuie să aibă loc pe vreme răcoroasă și fără vânt; Utilizarea de mașini specializate de împrăștiere de tip trailing hose (cu tuburi flexibile gen furtun), trailing shoe (cu saboți) sau prin injectare. Aplicarea prin împrăștiere trebuie evitată; Încorporarea cât mai rapidă a îngrășamintelor organice solide (sub arătură, prin discuire sau prin grăpare); Utilizarea cu precădere a nitratului de amoniu în detrimentul fertilizanților pe bază de uree.
Efecte: Gazul de amoniac are acțiune caustică în contact cu suprafețele umede, fiind iritant al pielii, mucoaselor căilor respiratorii, digestive sau ochilor. O concentrație de amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce moartea în timp de 30-60 de minute.
Mod de calcul privind aportul de azot din surse organice Pentru realizarea unui plan de fertilizare corect, la nivelul unei exploataţii agricole în care se utilizează îngrăşăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantităţii de nutrienţi din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei.
Cantitatea de nutrienţi din gunoiul de grajd produs într-o exploataţie agricolă depinde de numeroşi factori, printre care: numărul, specia şi structura animalelor, sistemele de hrănire şi furajare, sistemul de stocare şi gestiune a gunoiului de grajd, volumul de apă uzată produs în exploataţie, cantitatea de apă de precipitaţii care pătrunde în facilităţile de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru aşternutul animalelor etc.
Se recomandă măsurarea conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienţi medii stabiliţi prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obţinute în condiţii controlate.
În tabelul 6.3 sunt prezentate valorile medii ale cantităţii de azot (kg N/cap animal / an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantităţii de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă.
Tabel 6.3. Cantitatea de azot (kg N/cap animal / an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare)
Sistem gospodăresc Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare Vaci de lapte 60 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 18 1-2 ani 31 2-3 ani 35 Scroafe cu purcei până în 25 kg 32,3 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 13,1 Găini ouătoare 0.82 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,52 Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare Vaci de lapte 47 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 14 1-2 ani 24 2-3 ani 27 Scroafe cu purcei până în 25 kg 24,7 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 10,0 Găini ouătoare 0.53 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,34 Sistem industrial Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare Vaci de lapte 86 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 24 1-2 ani 41 2-3 ani 47 Scroafe cu purcei până în 25 kg 27,3 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 9,8 Găini ouătoare 0.54 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,35 Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare Vaci de lapte 67 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 19 1-2 ani 32 2-3 ani 37 Scroafe cu purcei până în 25 kg 20,9 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 7,50 Găini ouătoare 0.35 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,25 Oi cu miei 12 ,9 Capre cu iezi 12 ,5 Cai 400 kg 39 600 Kg 53 800 Kg 66 Curcani 0.57 Rațe 0.49 Gâște 0.81
Planul de fertilizare Se impune o corectă gestionare a îngrăşămintelor la nivelul exploataţiei agricole sau agro- zootehnice atât în scopuri economice cât şi pentru protejarea mediului. Acest obiectiv se realizează prin alcătuirea planului de fertilizare cu azot şi cu ceilalţi nutrienţi, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă ocupată de o anumită cultură. Planul de fertilizare este, în acest sens, un instrument util pentru: stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice (produse în unitate sau procurate din afara unităţii; gunoi de grajd, tulbureală, dejecţii de anumite provenienţe şi cu anumite conţinuturi de elemente nutritive cu sau fără elemente cu caracter poluant etc.) şi chimice; luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de îngrăşăminte organice produse în exploataţia agricolă; alegerea unor momente propice de procurare a necesarului cantitativ şi calitativ de îngrăşăminte chimice sau organice (în cazul în care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii); stabilirea tipului de îngrăşământ de folosit, cantitatea, epocile şi tehnicile de aplicare; inventarierea surselor de îngrăşăminte existente şi disponibile pentru fertilizarea terenurilor agricole cultivate. Planul de fertilizare se întocmește pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organe de specialitate recunoscute conform legislației în vigoare. În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic , cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi limitele de N-substanţă activă/ha/an stabilite pentru terenurile arabile (în Capitolul 6 – Aplicarea îngrășămintelor cu azot), 100 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi şi 80 Kg N- substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N/ha/an din îngrăşăminte organice. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat , conform modelului prezentat în Anexa 10 . Studiul agrochimic al terenurilor agricole constă în ansamblul de lucrări de delimitare a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura și tratamentele de fertilizare, de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de efectuare în laborator a analizelor agrochimice și de reprezentare în funcție de acestea, pe cartograme, a suprafețelor de teren cu însușiri agrochimice asemănătoare în vederea aplicării diferențiate a îngrășămintelor și amendamentelor pentru realizarea producțiilor vegetale prevăzute prin planul de producție al unităților agricole. Prin studiul agrochimic se fundamentează folosirea îngrășămintelor și amendamentelor care să asigure obținerea unor producții agricole mari și de calitate superioară, la toate folosințele exploataţiilor agricole, în condiții de eficiență economică maximă, de sporire treptată sau menținere la nivel ridicat a fertilității solului și de prevenire a poluării solului și a apelor freatice cu reziduuri chimice de orice natură. Totodată el consemnează starea de calitate a solului și tendințele ei de modificare sub influența folosirii îngrășămintelor și amendamentelor, a remanierii învelișului de sol prin lucrări agropedoameliorative și a impactului agriculturii intensive asupra mediului ambiant. Această activitate se recomandă a se desfășura cu o periodicitate corespunzătoare cerințelor diferitelor folosințe și culturi care este de: 4-5 ani la culturile de câmp neirigate și în plantațiile pomiviticole clasice; 3-4 ani în plantațiile pomiviticole intensive; 2-3 ani la culturile irigate; anuală în solarii; de 3 ori pe an la ciclul I seră și de două ori pe an la ciclul II seră; lunară în serele floricole. Se recomandă ca analizele de sol să se efectueze cel puțin o dată la 4 ani, pe baza unei probe de sol la maxim 5 hectare. În Anexa 11 sunt prezentate recomandări privind realizarea studiilor agrochimice. Perioade de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor cu azot pe teren Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse şi când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare.
Analiza riscului la percolare şi scurgere efectuată la nivelul zonelor pedo-climatice ale Europei arată că în cea mai mare parte terenurile din România au un risc mediu. Risc crescut la scurgere au terenurile în pantă din zonele de deal şi munte. La percolare risc mare îl au terenurile aflate pe solurile nisipoase şi cele din luncă (figura 6.5.1).
În aceste condiţii un indicator utilizabil pentru definirea perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice (solide şi lichide) îl reprezintă perioada în care temperatura solului este preponderent negativă, caz în care procesele biologice nu sunt active şi riscul la scurgere este crescut.
Figura 6.5.1. Riscul la percolare şi scurgere (după “Recommendations for establishing Action Programmes under Directive 91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources” – Appendix 2 of part A – Maps of pedoclimatic zones in Europe)
Pe baza seriilor de date climatice zilnice pentru perioada 1987-2017 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (comune, oraşe, municipii) a fost evaluată pentru fiecare zi a anului temperatura medie a aerului.
În baza seriilor de date climatice, data de la care, în perioada toamnă-iarnă temperatura medie a aerului scade sub 5 o C reprezintă începutul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide, iar pentru perioada iarnă-primăvară, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5 o C reprezintă sfârşitul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide.
Datele calendaristice astfel obţinute au fost agregate considerând trei zone definite prin relieful predominant din unitatea teritorial-administrativă: 1 - câmpie, 2 - deal 3 - munte (figura 6.5.2).
În tabelul 6.5.1 sunt prezentate, pentru fiecare zonă datele de început şi sfârşit a perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, precum şi durata perioadei de interdicţie.
Tabel 6.5.1. Perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, în funcţie de zona în care se încadrează unităţile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție)
Specificare (zona) Începutul perioadei de interdicţie Sfârşitul perioadei de interdicţie (inclusiv) Durata perioadei de interdicţie (zile) 1 - câmpie 15.XI 10.III 115 2 - deal 10.XI 20.III 130 3 - munte 05.XI 25.III 140
Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare.
Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5 o C.
Figura 6.5.2. Zonele de încadrare a unităţilor administrativ - teritoriale în funcţie de perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice
Listele cu durata perioadelor de interdicție pentru fiecare UAT se regăsesc în Anexa 13 .
Pe baza perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol se calculează capacitatea (mărimea spațiului) de stocare a gunoiului de grajd în fermă. Astfel, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd în fermă trebuie să fie proiectată pentru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor.
Tehnici şi perioade de aplicare a îngrăşămintelor cu azot diferenţiate în funcţie de tipul de îngrăşămînt Perioadele cele mai adecvate de aplicare a îngrăşămintelor azotoase sunt cele în care cerinţele de consum ale culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se astfel o eficienţă maximă a acestui nutrient dar şi reducerea pierderilor de compuși ai azotului prin intermediul apelor, prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafaţă.
Aceste perioade depind de cerinţele culturii dar şi de condiţiile climatice predominante în zonă precum şi de forma chimică sub care se găseşte azotul în îngrăşământul care se aplică.
Dacă se aplică îngrăşăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică, care pot fi imediat sau uşor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în acele perioade când culturile au necesităţi mari.
Când se utilizează fertilizanţi cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul de grajd, compostul şi alte îngrăşăminte organice, trebuie să se ţină cont că azotul, înainte de a fi absorbit de plante, trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrăşăminte se aplică cu suficient timp înainte de perioada de maximă absorbţie de către culturi. În cazul culturilor anuale, şi din raţiuni practice, asemenea îngrăşăminte se aplică în perioada semănatului, plantatului sau la executarea lucrărilor de bază cu condiţia ca acestea să se execute în afara perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor.
Recomandări privind perioadele de fertilizare cu azot corespunzătoare unor grupe relativ mari de culturi Culturi semănate toamna Din cauza cantităţilor mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei organice existente toamna în sol şi a precipitaţiilor mai abundente din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin levigare şi scurgeri de suprafaţă.
De aceste rezerve din sol trebuie să se ţină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menţionate mai-sus.
Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându-se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetaţie azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităţilor de nitraţi antrenaţi în apele de suprafaţă şi în cele subterane.
Restul cantităţii de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracţionarea acestei cantităţi.
Culturi de primăvară-vară
Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitaţii mai abundente. Restul cantităţii urmează să fie aplicat în perioada de consum maxim al plantelor, o dată cu lucrările de întreţinere a culturilor.
Culturi perene
La culturile perene viti-pomicole nu se recomandă fertilizarea cu azot în perioada de repaus vegetativ, existând riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de precipitaţii şi prin scurgeri de suprafaţă, în marea lor majoritate plantaţiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetaţiei active , în perioada de consum maxim al azotului.
Recomandări privind tehnicile de aplicare a fertilizanţilor Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanţilor se vor alege cu mare atenţie, în funcţie de felul şi starea fertilizanţilor, de metoda pentru dozare şi aplicare propriu-zisă, de felul acţionării, de capacitate.
Caracteristica comună este aceea că toate utilajele trebuie să aibă componentele active de lucru rezistente la coroziune, deoarece toţi fertilizanţii sunt corozivi. Acest aspect are relevanţă nu numai pentru fiabilitatea utilajului, ci şi pentru calitatea lucrării pe care o execută şi care presupune ca toate funcţiunile tehnice şi reglajele să se menţină.
Îngrăşăminte chimice
Cea mai bună metodă de administrare a îngrăşămintelor chimice este încorporarea directă în sol. În cazul în care îngrăşămintele se aplică în perioada de vegetaţie, aplicarea se face prin împrăştiere sau stropire.
Cerinţa principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrăşămintele cât mai constant şi să se distribuie cât mai uniform.
Uniformitatea distribuţiei are importanţă mare, căci o distribuţie neuniformă face ca în unele zone cantitatea de îngrăşământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de îngrăşare scontat, iar în
altele să fie concentraţii prea mari de îngrăşământ, provocând prin aceasta poluarea locală a solului.
La executarea lucrării de aplicare a îngrăşămintelor chimice pe toată suprafaţa este necesar, nu numai ca aparatul de distribuţie al maşinii să distribuie uniform, ci şi deplasarea în câmp a agregatului tractor-maşină să fie corectă. La marginile fâşiei pe care sunt împrăştiate îngrăşămintele, cantitatea de îngrăşământ pe unitatea de suprafaţă este mai mică, de aceea este necesară o oarecare suprapunere a marginilor parcursurilor vecine. Absenţa suprapunerii duce la formarea unor fâşii cu prea puţin îngrăşământ; suprapunerea exagerată duce la formarea unor fâşii unde concentraţia de îngrăşământ este prea mare.
Fenomene similare apar atunci când agregatul de maşini, la deplasarea în lucru nu respectă linia dreaptă. Pentru evitarea repartizării neuniforme a îngrăşămintelor pe câmp se recomandă, mai ales în cazul maşinilor cu lăţime mare de lucru, să se recurgă la sisteme GPS, sau în absenţa acestora la jalonare.
Asigurarea debitului de îngrăşământ şi uniformitatea distribuţiei pot depinde şi de parametrii de performanţă ai maşinii de aplicat îngrăşăminte, dar sunt influenţaţi şi de alţi factori. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei legaţi de starea şi umiditatea îngrăşământului.
Nu există nici o maşină, oricât de perfecţionată tehnic ar fi, care să poată lucra perfect atunci când însuşirile fizice ale îngrăşămintelor sunt necorespunzătoare.
Îngrăşămintele chimice sub formă de pulberi sunt foarte higroscopice preiau umiditate atât în timpul depozitării în condiţii proaste, cât şi în timpul manevrării pentru încărcarea maşinii şi chiar în timpul distribuirii. Ca urmare a umezirii, particulele de îngrăşămînt aderă între ele, se formează bulgări de diferite dimensiuni, prin aceasta scade precizia dozării şi creşte gradul de neunifomitate al distribuţiei. La un anumit grad de umezire îngrăşămintele pot adera şi de organele maşinii de aplicat, cu care vin în contact, înrăutăţind şi mai mult calitatea distribuţiei.
Una dintre cele mai importante reguli la utilizarea maşinilor de aplicat îngrăşăminte chimice este să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă sau burniţă.
Pentru evitarea poluării solului este important şi modul în care sunt manevrate îngrăşămintele. Orice intervenţie prin care pe sol ajung concentrate cantităţi mai mari de îngrăşăminte, de exemplu la încărcarea buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în zona respectivă. Maşinile de aplicat îngrăşăminte chimice trebuie să permită golirea comodă şi sigură a cantităţii de îngrăşământ care nu s-a consumat la sfârşitul lucrului.
Aplicarea îngrăşămintelor chimice ca fertilizare de bază, se poate face sub aratură, împreună cu gunoiul de grajd, sau separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat, împreună cu semănatul.
În toate cazurile se foloseşte ca îngrăşământ de bază unul mai greu solubil în apă.
La aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie să se ţină cont de exigenţele specifice culturilor. De exemplu, îngrăşămintele care conţin clor ca ion însoţitor, nu se recomandă a fi aplicate la culturi din familia Solanaceae (tutun, tomate, cartof) deoarece influenţează negativ producţia, mai ales din punct de vedere calitativ, în schimb pot fi aplicate cu succes la sfecla de zahăr şi la culturi rădăcinoase.
Îngrăşămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcţie de raportul dintre nutrienţi. De exmplu: cele în care predomină P 2 O 5 (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc.
Se recomandă extinderea cu precauţie a folosirii îngrăşămintelelor foliare. Folosirea acestor îngrăşăminte reduce riscul de poluare a apelor cu nitraţi datorită cantităţilor mici utilizate, aplicate pe foliajul plantelor, precum şi prin stimularea consumului de nutrienţi existenţi excedentar în sol. Dar aceste îngrăşăminte se vor folosi numai ca o completare a necesităţilor de producţie şi nu trebuiesc utilizate în exclusivitate, deoarece evitarea sau neglijarea fertilizării solului produce sărăcirea şi degradarea acestuia într-un timp relativ scurt.
Sunt necesare o serie de precauţii atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte chimice:
evitarea fertilizării cu azot toamna dacă solul este bine aprovizionat cu azot şi aplicarea unor doze reduse dacă solul este mai slab aprovizionat cu azot; adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafaţă; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau îngheţat; adoptarea unor măsuri maxime de siguranţă în cazul stocării, manipulării şi adminstrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă volume corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce împiedică dispersia în vânt, mai ales când se lucreazã în apropierea unor surse de apă; asigurarea tuturor condiţiilor unei administrări corecte a îngrăşămintelor pe terenurile în pantă, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului şi pericolele de pierdere a nutrienţilor prin scurgeri de suprafaţă; în cadrul culturilor din sere nu se vor evacua în afara acestora apele provenite din irigaţii, care conţin printre alte substanţe şi fertilizanţi. Această cerinţă se realizează prin recircularea întregii cantităţi de apă rezultată din colectarea drenajului, condensului şi a apei de irigaţii; utilizarea îngrăşămintelor uscate şi cu granulaţia optimă; evitarea administrării lor atunci când umiditatea aerului este ridicată (pe timp de ceață, burniţă sau ploaie). Îngrăşăminte organice În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important. Perioadele când se aplică îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de diferite condiţii: în perioadele definite ca „perioade de interdicţie”, aşa cum sunt prevăzute în Tabelul 6.5.1 este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenurile agricole; cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iemii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de toamnă; în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subţire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; când starea solului (sol crăpat profund) şi a resurselor de apă (lipsă de apă în sol) fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu
întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vânt slab.
Pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare şi încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18 - 25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede.
Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%.
Distribuţia îngrăşămintelor organice pe suprafaţa solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată şi dacă poate fi destrămat şi mărunţit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără aşternut sau aşternutul nu este uniform amestecat cu dejecţiile, împrăştierea îngrăşământului se face în bucăţi mari, provocând concentrări pe anumite porţiuni de suprafaţă. Materialul mai umed se lipeşte de organele de lucru ale maşinii, înrăutăţind şi mai mult calitatea lucrării.
Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurităţi şi corpuri străine (pietre, bulgări, deşeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul maşinii de administrat să fie uniform ca grosime.
Îngrăşămintele organice fluide - dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spălarea dejecţiilor -
pot fi folosite, în anumite condiţii, pentru fertilizare. Maşinile de aplicat îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare.
Dispozitivele de aplicare pot fi:
cu duză de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai (pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune); cu aspersor (presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de o pompă centrifugă); cu dozator rotativ şi cu furtunuri. Furtunurile distribuie îngrăşămintele fluide pe o linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunurile pot lăsa îngrăşămintele să curgă pe sol de la înălţime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai nepoluantă este cea la care furtunurile sunt în legatură cu brăzdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct în sol. Primele două procedee de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, deoarece provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee trebuie evitate pe cât posibil. Eficienţa gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrăşăminte chimice, în special cu cele fosfatice.
Nu toate îngrăşămintele chimice se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatul de amoniu, de calciu şi de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul şi sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd .
În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice (absenţa precipitaţiilor în momentul aplicării) şi starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă).
Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi se sancţionează potrivit legii.
În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă:
îngrăşămintele organice lichide şi semilichide se aplică, de regulă, prin injectare în sol; să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor; să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate.
Uniformitatea de administrare la suprafaţa solului, pe lăţimea de lucru, se recomandă a fi de peste 75%.
Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere şi nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitraţi.
În nici un caz nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parţial sau total.
Din construcţie, aceste utilaje trebuie să permită curăţirea rezervorului şi a echipamentelor simplu şi rapid şi fără să permită producerea poluării mediului ambiant.
În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare.
Îngrăşăminte verzi
Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă sporită pe solurile podzolice şi nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc.
Pentru uşurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunţească masa vegetală printr-un discuit.
Pe solurile grele argiloase, ca şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puţin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie facută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă.
Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrăşământ este deosebit de indicat, cu condiţia ca îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu.
Este bine să se ţină seama, la stabilirea momentului încorporării şi de recomandările privind stadiul optim de vegetaţie al culturii utilizată ca îngrăşământ verde.
De exemplu, la lupin şi mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza în care păstăile sunt formate.
La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.
Cerinţe speciale pentru aplicarea fertilizanţilor Îngrăşămintele solide pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare. Îngrăşămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare. Se interzice aplicarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de ploaie, ninsoare şi soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă, îngheţate sau acoperite cu zăpadă. În plus faţă de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă: solul este crăpat (fisurat) în adâncime; solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură;
6. 7 Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă abruptă
Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafaţă, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale şi în mod deosebit cantitatea de precipitaţii.
Riscul este maxim când îngrăşămintele sunt aplicate superficial şi când urmează o perioadă cu precipitaţii abundente.
Se recomandă ca fertilizarea să fie făcută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi ţinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense).
Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.
Pe terenurile cu pantă de peste 12% fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 ore de la momentul aplicării, ideal fiind odată cu aplicarea).
O atenţie deosebită trebuie acordată culturilor pomicole şi viticole, situate de regulă pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului şi, implicit, pericolele de pierdere a nutrienţilor prin şiroire, sunt mai frecvente şi mai intense.
Spaţiile destinate trecerii maşinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, se realizează odată cu înfiinţarea culturii, prin închiderea şubărelor de la semănătoare, sau, în anumite cazuri, vor fi deschise după răsărirea plantelor .
Dacă acest lucru nu este posibil, datorită sistemului de cultivare al plantei respective, atunci în spatele roţilor maşinilor agricole se recomandă un sistem de afânare superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective şi astfel a riscului erozional şi de scurgere a nitraţilor.
Atunci când se foloseşte plugul reversibil şi se efectuează arătura perpendicular pe pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea şi deplasarea (alunecarea) lentă a solului.
Semănatul culturilor, ca şi toate celelalte operaţii agricole pe terenurile care sunt situate în pantă trebuie să se efectueze doar pe curbele de nivel.
Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi benzi tampon (fâşii de protecţie) în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel.
Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu Art. 40 şi Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice (anexa 12)
Benzi tampon (Fâşii de protecţie) - benzi adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului astfel:
3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică,.
Restricţii privind aplicarea fertilizanţilor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zapadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd.
Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrăşăminte pe bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă reţinută de sol prin schimb ionic.
Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
Optimizarea rotaţiei culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafaţă Pierderile de nitraţi din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitaţii mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetaţie. În condiţiile specifice ţării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantităţi mai mari sau mai mici de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi) şi din mineralizarea materiei organice din sol. Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiţii favorabile de temperatură şi umiditate şi când există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor cu nitraţi. În contracararea acestui fenomen, rotaţia culturilor are un rol esenţial . Se recomandă intercalarea în rotaţie cu cultura principală a unei culturi cu creştere rapidă, capabilă să valorifice azotul rezidual şi care în primăvară poate fi folosită ca îngrăşământ verde pentru cultura de primăvară-vară.
Alte mijloace complementare de reducere a azotului rezidual pot fi următoarele:
limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, ştiut fiind că acestea intensifică procesele de mineralizare a materiei organice; reducerea la minim a perioadelor când solul este necultivat; rotaţii în care să fie inclusă o cultură de toamnă; în rotaţia culturilor cu sistem radicular superficial şi cu perioade de creştere scurte (legume şi fructe: spanac, salată, căpşuni, ceapă, praz; unele culturi de câmp: cartofi, mazăre, fasole) trebuie inclusă cultura a doua sau cereale care extrag azotul mineral rezidual din sol; introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig şi îngheţ, cu sistem radicular puternic, capabile să ocupe rapid terenul şi să formeze un covor vegetal suficient de des şi de omogen ca să protejeze solul de efectul precipitaţiilor de toamnă - iarnă; în rotaţiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în urma culturii leguminoase; trebuie asigurat un management corespunzător pentru resturile vegetale care conţin cantităţi importante de azot. Resturile vegetale pot fi utilizate ca îngrăşământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau se folosesc ca mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absenţa unei culturi care să consume azotul rezidual.
Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe)
Aplicarea îngrăşămintelor pe pajişti conduce la următoarele efecte pozitive:
creşterea producţiei, în mod deosebit ţinând cont de faptul că terenurile cu pajişti au în general o clasă de calitate coborâtă; repartizarea producţiei pe coase - pe pajiştile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depăşeşte 80 % din producţia anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obţină un număr mic de recolte pe an şi slabe cantitativ. Pe pajiştile puternic degradate se obţine o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajişti două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrăşămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producţiei alături de faptul că determină sporirea recoltei. îmbunătăţirea compoziţiei floristice a pajiştilor (creşterea participării gramineelor valoroase); creşterea cantităţii de proteină brută din plante, a digestibilităţii şi consumabilităţii acestora.
Aplicarea îngrăşămintelor organice pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) se supune condiţiei de a nu se depăşi doza de 170 Kg N / ha /an şi de a nu se aplica în perioadele de interdicţie.
Exploataţiile care nu deţin studii agrochimice vor aplica pe pajiști maximum 80 Kg N substanţă activă / ha / an din îngrăşăminte chimice.
Pe suprafețele pe care există angajamente voluntare de agro-mediu și climă care interzic aplicarea îngrăşămintelor chimice sau limitează cantităţile de îngrăşăminte organice care se aplică, aceste limitări vor fi respectate.
Exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice cu condiția ca aplicarea îngrășămintelor organice să se facă cu respectarea limitei maxime admise de 170 kg N/ha/an sau a limitei prevăzute de angajamentul voluntar de agro-mediu și climă.
Îngrăşămintele se pot aplica fracţionat în funcţie de managementul pajiştii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracţionarea dozelor de azot aplicate astfel: 40% pentru prima coasă (posibil de împărţit în 15% în Martie şi 25% în Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (mai 20
%, iunie 15 %) şi 25% pentru coasele următoare (iulie – 15 %, august 10%).
În general, gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajişti fiind mai frecventă în zonele submontane şi montane cu suprafeţe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiştile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitaţii suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiştilor cu gunoi este de 4-6 ani, dar cele mai mari sporuri se obţin în anul 2 şi 3 de la aplicare.
Gunoiul de grajd este considerat ca cel mai bun îngrăşământ organic, atât prin compoziţia chimică complexă, cât şi datorită efectului deosebit de favorabil pe care îl are asupra producţiei şi mai ales asupra compoziţiei vegetaţiei pajiştilor.
Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajişti, cu o mai bună repartizare în timp a lucrărilor şi cu rezultate agronomice corespunzătoare se recomandă compostarea acestuia.
Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este aplicat în cantităţi mai mici de 15 t/ha (ceea ce corespunde unei cantități de gunoi de grajd proaspăt de 30-t/ha). Aplicarea compostului se poate face pe o lăţime mai mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrăşăminte organice deoarece compostul este omogen şi are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de păşuni sunt în climate mai umede.
Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee şi leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate şi un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obţinut prin fertilizare minerală.
Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcţie de modul său de exploatare. Astfel, la o producţie de fân de 4 t/ha, în condiţiile exploatării ca fâneaţă are loc exportul a: 80-85 Kg N, 25-32 Kg P 2 O 5 (pentaoxid de fosfor), 85- 100 Kg K 2 O (oxid de potasiu), 47-50 Kg CaO (oxid de calciu).
În cazul în care producţia de furaj este destinată însilozării sau uscării prin sisteme artificiale sunt necesare cosiri mai frecvente şi furajul fiind mai tânăr este, mult mai bogat în azot şi elemente.
În condiţiile fermelor din zona de deal şi munte, perioada de stabulaţie este mai lungă datorită iernilor prelungite. În plus dispersarea parcelelor, depărtarea faţă de sediul fermei şi dificultăţile cauzate de căile de acces pot determina fenomene de poluare în condiţiile în care îngrăşămintele organice nu sunt stocate, compostate şi aplicate în mod corespunzător.
În condiţiile păşunatului liber, animalele sunt lăsate să circule pe întreaga parcelă, suprafaţa repartizată stabilindu-se în funcţie de necesarul de hrană şi de producţia pajiştii. Pentru a obţine un consum optim de nutrienţi pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată.
O parte din nutrienţii ingeraţi de către animalele care păşunează este excretată sub formă de balegă şi urină. Cantitatea de dejecţii pe păşune / cap / zi, variază foarte mult cu perioada de menţinere a animalelor (ziua pe păşune şi noaptea la grajd sau ziua şi noaptea pe păşune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc.
Conţinutul de substanţe minerale din furaje este influenţat de compoziţia botanică a furajului, stadiul de vegetaţie, fertilitatea solului, îngrăşămintele aplicate, condiţiile climatice etc, iar concentraţia de substanţe minerale uscate din dejecţii variază în principal cu fenofaza de vegetaţie a plantelor şi cu categoria de animale. Utilizarea nutrienţilor este mai mare la vacile de lapte productive şi mai mică la tineret şi la oi.
Din nutrienţii ingeraţi, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor şi calciu şi 80-90% potasiu, magneziu şi alţi constituenţi minerali. Aceştia nu sunt consideraţi pentru fertilitatea solului, decât cei sub formă disponibilă pentru plante. Există diferenţieri mari între conţinutul dejecţiilor solide şi urinei în nutrienţi disponibili pentru plante.
Dejecţiile solide conţin celuloză nedigerată din furaj şi resturi de lignină, substanţe minerale şi microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produşii lor metabolici. Conţinutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă şi 65% în cea de oaie. Cantităţi considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul.
Urina are o cantitate mare de apă - 90% şi compuşi azotaţi, rezultaţi din distrugerea proteinei, substanţe zaharoase şi alţi produşi finali ai metabolismului cu câteva minerale. Proporţia de azot excretat prin urină creşte cu creşterea azotului din hrană.
Azotul şi fosforul din dejecţiile solide se află sub formă de compuşi organici şi aceasta reclamă o acţiune prelungită a microorganismelor din sol înainte de a deveni disponibile pentru plantă. Insectele, gândacii, râmele şi păsările pot influenţa distrugerea şi încorporarea dejecţiilor solide în sol. Organismele mai mici sunt prezente în număr mai mare şi sunt mai active în solurile cu fertilitate mai ridicată faţă de cele cu fertilitate mai scăzută. Vremea călduroasă întârzie viteza de descompunere, în timp ce vremea rece şi umedă o accelerează. Vremea ploioasă determină spălarea constituenţilor solubili din dejecţiile solide.
În urină, azotul şi potasiul sunt sub formă solubilă deoarece are loc o hidroliză rapidă a ureii care constituie fracţia majoră a azotului şi conduce la un pH ridicat, o proporţie de azot este pierdută prin volatilizarea amoniacului. Vremea este importantă deoarece precipitaţiile produc spălarea ureii, a nitraţilor rezultaţi din nitrificarea amoniacului, în timp ce volatilizarea este crescută în condiţii calde şi uscate.
O vacă cu lapte excretă în timpul unei perioade de păşunat (150 zile) aproximativ 4200 – 4900 kg dejecţii solide respectiv 2100 – 2300 l urină, cu un conţinut de azot, fosfor şi potasiu dat de tabelul 3.1 Zilnic excretă 25-30 kg ceea ce înseamnă 10-12 defecări, fiecare cu 2,5 – 3 kg.
Cantităţi mai mari sunt excretate în timpul nopţii şi dimineaţa devreme. Dejecţiile sunt răspândite neuniform pe suprafeţele de păşunat, dar există şi o concentrare pe suprafeţele de odihnă din timpul nopţii sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc.
În cadrul planului de fertilizare organică al păşunilor trebuie să se ţină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe păşune sunt mult mai mici
comparativ cu cel de pe fâneţe, datorită readucerii în circuit a unei părţi importante din substanţa organică şi nutrienţi minerali.
La stabilirea dozelor de îngrăşăminte trebuie avute în vedere alături de cantităţile disponibile, de capacitatea de stocare a acestuia şi de:
capacitatea solului de descompunere a materiei organice care se aplică suplimentar prin gunoiul de grajd compostat; necesarul covorului vegetal în elemente fertilizante. Acest necesar trebuie adaptat permanent la parcelă, ţinând cont de: estimarea potenţialului climatic al sezonului şi compararea cerinţelor turmei de animale de pe suprafaţa păşunată cu calculul exporturilor corespunzătoare principalelor macroelemente; estimarea diferitelor surse de azot disponibile: azotul din sol, fixat simbiotic, îngrăşământul organic şi dejecţiile animalelor care păşunează, îngrăşămintele chimice, restituirile organice cu fosfor şi potasiu, adaosuri minerale complementare etc.
Recomandări privind managementul agricol pentru limitarea transferului de nitraţi către corpurile de apă Acoperirea solului cu vegetaţie în perioada toamnă-iarnă Solul nu va fi niciodată lăsat „ca ogor negru sau fără resturi vegetale”.
Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosinţă arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul (uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). Astfel de practici au avantajul că duc la creşterea conţinutului de materie organică în stratul superficial al solului.
După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune şi în condiţii de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată.
În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetaţie (culturi de toamnă) sau să rămână nelucrat ca mirişte, porumbişte sau acoperit cu mulci vegetal.
Porumbiştea nu oferă suficientă protecţie împotriva eroziunii şi din acest motiv, nu numai porumbul, dar şi alte prăşitoare sunt de evitat.
Culturi de acoperire (catch-crops)
Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu creştere rapidă care cresc simultan, sau în intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la raţionalizarea timpului disponibil pentru creşterea plantelor.
Culturile de acoperire (secara, muștar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii din sol a substanţelor minerale prin absorbţia lor în intervale de timp cu vegetaţie lentă (perioade de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor).
Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu şi sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanţi către reţeaua de râuri şi lacuri, sau ar
percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrăşăminte verzi.
Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiţii de irigaţie Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică de primă importanţă în asigurarea unor producţii vegetale ridicate din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Pe terenurile irigate, în anumite situaţii, poate însă creşte riscul de poluare a apelor cu nitraţi prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrăşăminte care se aplică la culturile irigate şi pe de altă parte datorită realizării în sol a unor condiţii optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiţii care favorizează mineralizarea materiei organice şi formarea de nitraţi. În condiţii de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitraţi şi iminenţa acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt: abundenţa nitraţilor existenţi în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea şi capacitatea de reţinere a apei), precum şi cantităţile de nitraţi preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil şi are o capacitate de reţinere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitraţi este mai mare. Astfel de condiţii se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrăşăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie şi fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraţilor în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitraţi pe terenuri irigate sunt următoarele: alegerea tehnicii de irigare şi a cantităţilor de apă aplicate în funcţie de caracteristicile solului; aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafaţă; momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un uşor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situaţie apa aplicată se consumă foarte intens; măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de sol şi să utilizeze mai intens apa şi nutrienţii; adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul şi topografia terenului, cu cantitatea şi calitatea apei disponibile, cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă; pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitaţională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare; pe soluri cu textură medie şi fină, cu grad scăzut de infiltrare şi capacitate mare de reţinere a apei, se pot practica metode de irigare specifice. Documente de evidenţă ale exploataţiei agricole
Documentele de evidenţă ale exploatatiilor agricole trebuie astfel întocmite şi completate încât să permită autorităţilor de inspecţie şi control să constate:
Planul simplificat de fertilizare, conform anexei 10 şeptelul fermei, pe specii şi categorii de producţie, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă; presiunea manifestată de îngrăşămintele organice la nivelul exploataţiei agricole (conform tabelului 6.2); cantitatea oricărui tip de îngrăşământ de origine animală şi natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semifluide-păstoase, îngrăşăminte organice lichide, nămol de canalizare) exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/importului precum şi numele şi adresa destinatarului/furnizorului; capacităţile de stocare pentru dejecţiile animale (la nivelul fermei şi/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerinţele minime impuse de perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor.
Orice document de evidenţă al fermei, din categoria celor prevăzute se păstrează pe o perioadă de 3 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.
Anexa 1 Definiţii ale termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul Codului de bune practici agricole
„ameliorator al solului” - produs de sinteză care se adaugă solurilor, în principal, pentru ameliorarea proprietăţilor fizice; „amendament al solului” - material adăugat în sol a cărui funcţie principală este ameliorarea proprietăţilor fizice şi/sau chimice şi/sau activitatea biologică a acestuia; „amendament calcic şi/sau magnezian” - amendament mineral care conţine calciu şi/sau magneziu, în general sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonaţi, destinat, în principal, menţinerii sau ridicării pH-ului solului; „amendament mineral” - amendament fără materie organică şi fără conţinut cunoscut în azot, fosfor, potasiu şi oligoelemente; „amendament organic” - produs de origine vegetală şi/sau animală care se adaugă solului, în principal, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor fizice şi activităţii biologice a acestuia; „amendament organo-mineral” - produs în care substanţele şi elementele utile sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestec şi/sau combinare chimică a amendamentelor organice şi a amendamentelor conţinând calciu, magneziu şi/sau sulf; „aplicarea îngrăşămintelor” - termen general pentru ansamblul procedeelor de aplicare a îngrăşămintelor şi/sau amendamentelor unor culturi, prin încorporare în sol, pe sol sau ambele (termenul este cuprinzător pentru împrăştierea, pulverizarea, prăfuirea, precum şi pentru metodele specifice de aplicare, constând în injectarea în sol şi semănatul combinat, în rânduri, a seminţelor şi îngrăşămintelor, ce se poate extinde şi la tehnicile de film nutritive -pulverizare foliară şi de adăugare a îngrăşămintelor în apa de irigaţie); „asimilabilitate” - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură; „bălegar” – amestec de dejecţii solide şi lichide cu aşternut şi resturi de hrană, care îi dau o consistenţă solidă; „benzi înierbate” - benzi alcătuite din vegetație spontană/cultivată, care nu necesită udare, fertilizare sau tratamente fitosanitare; „cerinţele culturii” - cantitatea de îngrăşăminte cu azot necesară formării producţiei principale şi secundare; „compus cu azot” - orice substanţă conţinând azot, alta decât azot gazos molecular; „conţinut declarat” - indicare a cantităţii, formei şi solubilităţii elementelor nutritive, garantată în limitele de toleranţă specificate şi legale; „cultură de acoperire” - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol şi de prevenire a eroziunii solului şi care nu se recoltează; „culturi de toamnă”: culturi semănate în intervalul august – octombrie, prin metoda clasică sau direct în mirişte; „dejecţii lichide (tulbureala)” - îngrăşământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecţii animale, lichide şi solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri şi cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguş, etc. şi nutreţul care rămâne de la hrana animalelor; „denitrificare” - proces de reducere biochimică a nitraţilor sau nitriţilor sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular (N 2 ) fie ca oxizi de azot; „doza de aplicare” - masa sau volumul de îngrăşământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe unitatea de suprafaţă cultivată sau pe unitatea de masă sau pe unitatea de volum de sămânţă tratată; „efluenţi de silozuri” - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de însilozare din silozuri; „element nutritiv” - element chimic esenţial în creşterea plantelor; „eutrofizare” - proces de îmbogăţire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitraţi şi fosfor, a apelor de suprafaţă; „fâneaţă” - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu sau fără supraînsămânţări periodice, a cărui producţie vegetală este cosită; „fertilitatea solului” - capacitatea unui sol de a asigura creşterea plantelor; „fertilizant” - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriţia plantelor, precum şi pentru ameliorarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale solului; „fertilizare” - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante; „gunoi” - amestec de aşternut de paie şi dejecţii de animale, în curs de transformare biologică; „gunoi de grajd” - produs rezidual de excreţie (dejecţii solide şi lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca aşternut, resturi de hrană, apă; „îngrăşământ” - în legislaţia naţională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al ministrului sănătăţii nr. 6/22/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu menţiunea RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT cu modificările şi completările ulterioare, pentru utilizarea şi comercializarea în România, prin îngrăşământ chimic se înţeleg: toate produsele destinate îmbunătăţirii fertilităţii solului şi a nutriţiei plantelor, aplicate atât pe sol, cât şi pe plante, ca amendamente de sol, îngrăşăminte chimice ce au suferit transformări chimice, îngrăşăminte organominerale, îngrăşăminte biologice şi stimulatori de creştere. „îngrăşământ complex” - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, in soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată; „îngrăşământ compus” - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora; “îngrăşământ cu azot (azotos)” - orice substanţă care conţine un compus cu azot şi care este administrat pe/în sol pentru a intensifica creşterea plantelor; “îngrăşământ cu solubilizare lentă” - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive sunt sub formă unor compuşi chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se desfăşoară în timp; „îngrăşământ de amestec” - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea pe cale uscată a diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică; „îngrăşământ foliar” - un îngrăşământ destinat aplicării pe frunzişul plantelor în vederea absorbţiei foliare a nutrienţilor; „îngrăşământ granulat” - îngrăşământ solid format din particule de mărime medie predeterminată prin granulare; „îngrăşământ în soluţie” - un îngrăşământ lichid care nu conţine particule solide; „îngrăşământ în suspensie” - un îngrăşământ cu două faze, în care particulele solide sunt menţinute în suspensie în faza lichidă; „îngrăşământ încapsulat” - îngrăşământ ale cărui particule sunt acoperite cu un strat dintr-un material diferit, în scopul ameliorării comportamentului şi/sau modificării caracteristicilor respectivului îngrăşământ; „îngrăşământ lichid/fluid” - un îngrăşământ în suspensie sau în soluţie, termen utilizat şi pentru amoniacul lichefiat; „îngrăşământ chimic (anorganic/chimic)” –orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial; „îngrăşământ organic” - îngrăşământ care conţine sau provine din substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale, chiar dacă au suferit o transformare. Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; „îngrăşământ organo-mineral” - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau combinarea chimică a îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale; „îngrăşământ simplu” - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu); „macroelement”, „nutrient principal” - înseamnă exclusiv azotul, fosforul şi potasiul; „mineralizare” - descompunerea microbiană a unui material sau îngrăşământ organic în sol, cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă; „nutrient secundar” - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf; „oligoelemente” - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc, esenţiale pentru creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse faţă de cantităţile de nutrienţi principali şi secundari; „păşune” - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu sau fără supraînsămânţări periodice şi care se foloseşte pentru păşunatul animalelor; „percolare” - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitaţii împreună cu substanţele pe care le conţine; „solubilitatea unui element fertilizant” - cantitatea dintr-un element nutritiv, extras întru-un mediu specific, în condiţii specifice şi care se exprimă în procent de masă din elementul fertilizant; „şeptel” - toate animalele domestice ţinute sau crescute pentru folosinţă sau producţie; „teren înierbat” – suprafeţe de teren, altele decât pajişti permanente pe care vegetaţia predominantă este constituită din plante erbacee spontane sau cultivate; „tip de îngrăşământ” - înseamnă îngrăşăminte care au o denumire de tip comună, prevăzută în anexa I a Regulamentului (CE) 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele; „unitate fertilizantă” - masă unitară a unui element fertilizant; „unitate vită mare (UVM)” – unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii şi categorii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de dejecţii produse de acestea prin raportarea la cerinţele nutriţionale şi dejecţiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci); „zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi” - suprafeţe de teren agricol în care prin percolare sau scurgere se încarcă apele freatice şi/sau de suprafaţă cu nitraţi proveniţi din surse agricole, peste limitele admise. „benzi tampon” (fâşii de protecţie) – suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanţilor; „zone de protecţie”- suprafeţe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă.
Anexa 2
Schema de clasificare a produselor fertilizante
Din punct de vedere al originii, îngrăşămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) şi organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. şi plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.).
În practica producătorilor de îngrăşăminte şi în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora.
după natura lor: îngrăşăminte minerale/anorganice - ai căror nutrienţi declaraţi se găsesc sub formă de minerale obţinute prin extracţie sau prin procedee industriale fizice şi/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea şi produsele sale de condensare sau de asociere, precum şi îngrăşămintele care conţin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenţie, în categoria îngrăşămintelor anorganice; organic - care conţin substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale. Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau combinarea chimică a îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale. după modul de obţinere:
îngrăşăminte chimice/de sinteză , în care impropriu sunt incluşi şi unii compuşi minerali naturali (fosforitele, salpetru de Chile). îngrăşăminte naturale , înţelegând, de regulă, produse organice de natură vegetală sau animală, deşi pot fi incluşi şi compuşii minerali naturali.
după modul de condiţionare: - îngrăşăminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete ş.a.); îngrăşăminte lichide - în suspensie (îngrăşământ bifazic în care particulele solide sunt menţinute în suspensie în faza lichidă) şi în soluţie (clare, care nu conţin particule solide în faza lichidă). după numărul de nutrienţi declaraţi: îngrăşământ simplu - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu); îngrăşământ compus - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora; îngrăşământ complex - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, prin soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată; îngrăşământ de amestec - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea uscată a diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică; îngrăşământ foliar - un îngrăşământ cu macro şi microelemente destinat aplicării extraradiculare pe frunzişul plantelor. după nutrienţi: principali - exclusiv azotul, fosforul şi potasiul; secundari - calciu, magneziu, sodiu şi sulf; 75 oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc, esenţiale pentru creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse comparativ cu nutrienţii principali şi secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate. în funcţie de doza utilizată:
îngrăşăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) – cu aplicare în doze de ordinul zecilor până la sutelor de kg substanţă activă/ha; îngrăşăminte cu macro şi/sau microelemente aplicate extraradicular în cantităţi de ordinul kg de substanţă activă/ha. 76 Anexa 3 Tipuri de îngrăşăminte chimice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică Principalele tipuri de îngrăşăminte care conţin azot sub formă nitrică sunt: azotatul de calciu cu 15,5% N şi 36% Ca; azotatul de sodiu cu 16,4% N şi 27% Na; azotatul de potasiu cu 13,7% N şi 46,5% K 2 O. Îngrăşămintele se remarcă prin solubilitatea foarte mare în apă, iar umiditatea relativă critică determinată la temperatura de 30 ºC este ridicată, respectiv de 46,7% la azotatul de calciu, 72,4% la azotatul de sodiu şi 87,5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic îngrăşământ din această clasă este azotatul de calciu, iar cel mai puţin higroscopic azotatul de potasiu. La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluţia solului, de unde parţial este consumat de plante, parţial intră în diferite reacţii cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălată). Cantitatea levigată este în funcţie de volumul de apă ce se infiltrează (creşte cu intensitatea infiltraţiei), de viteza de asimilare a plantelor (scade cu creşterea consumului plantelor) şi de porozitatea solului (se reduce cu creşterea porozităţii). Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală Îngrăşăminte care conţin azotul sub formă amoniacală sunt: Amoniacul anhidru, cu un conţinut de 82% N, folosit ca îngrăşământ, fie direct sau ca ape amoniacale, fie ca materie primă pentru obţinerea diferitelor tipuri de îngrăşăminte cu azot, simple şi complexe. Deoarece la aplicare direct în sol sau cu apa de irigaţie au loc pierderi importante prin volatilizare (până la 50-60 %), este indicat să fie utilizat cu stabilizatori acizi. 4 Sulfatul de amoniu , care conţine 21% N şi 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă şi are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30ºC. Prin conţinutul de sulf se asigură şi fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parţial absorbit de plante, parţial adsorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrăşământului o reacţie fziologică acidă la care contribuie şi radicalul SO 2 . Ionul nitrat poate fi parţial consumat de plante sau levigat. Clorura de amoniu are un conţinut de 26% N şi 66% Cl, cu o utilizare redusă şi în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare şi nu apar emisii de H 2 S ca în cazul sulfatului de amoniu. Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal Din această categorie de îngrăşăminte care conţin ambele forme de azot, nitric şi amoniacal, fac parte: Azotatul de amoniu conţine 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică şi jumătate amoniacal, foarte solubil în apă, 187 g/100 g de apă la 20ºC. Umiditatea relativă critică este 52% la 30ºC. Este un îngrăşământ higroscopic şi prezintă riscul de explozii la temperaturi ridicate, impunâdu-se anumite precauţii la transport, păstrare şi manipulare. Prin amestecare cu carbonat de calciu sau dolomit se obţine nitrocalcarul. La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre şi alcaline, iar pe solurile acide şi slab acide în doze mici şi moderate sau odată cu amendarea calcică. Nitrocalcarul conţine 27% N şi nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacţie fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu reacţie acidă. 77 Sulfonitratul de amoniu , cu un conţinut de 25-26% N şi 15% S, utilizat cu rezultate deosebite pe solurile deficitare în azot şi sulf; deşi are un conţinut ridicat în azot, se depozitează şi se manipulează foarte uşor. Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic) Din categoria îngrăşămintelor cu azot amidic fac parte: Ureea - principalul îngrăşământ cu azot sub formă amidică, cu un conţinut de 46% N. Este foarte solubil în apă, 108 g/100 g apa la 20ºC, nu este higroscopic, iar umiditatea relativă critică la 30ºC este de 75,2%. Conţinutul de biuret al îngrăşământului trebuie să fie de maximim 2%, din cauza efectului toxic asupra plantelor. Aplicarea sa necesită cunoaşterea unor bune practici agricole pentru a evita pierderi de substanţă activă prin evaporarea amoniacului. La aplicarea în/pe sol, azotul amidic este transformat (hidrolizat) în amoniac şi dioxid de carbon în prezența activităţii ureazei. Prin tratarea ureei cu inhibitori ai ureazei, enzima responsabilă de hidroliza ureei, se pot reduce pierderile de substanţă activă prin volatilizare. Chiar la temperaturi relativ scăzute, transformarea azotului amidic la azot amoniacal este completă în câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20 0 C, în câteva ore. Când urea nu este încorporată în sol, ci aplicată la suprafaţa solului, au loc pierderi substanţiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului şi astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de plante, iar cea care rămâne în sol, fără să fie adsorbită în complex sau consumată de plante, este supusă procesului de nitrificare. Activitatea bacteriilor nitrificatoare este influenţată de condiţiile de sol, temperatură şi reacţie. Ea este inhibată la valori pH mai mici de 5.5 şi mai mari de 8.7 şi respectiv la valori ale temperaturii sub 10 0 C şi peste 40 0 C. Ionul nitrat obţinut prin oxidarea biologică a ionului de amoniu poate fi consumat de plante sau levigat. Cianamida de calciu – reprezintă un îngrăşământ cu 16-22% N, higroscopic, deşi solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrăşământul este destul de puţin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacţiei fiziologică alcalină a fertilizantului. Fosfatul de uree – un îngrăşământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum şi în sistemele de irigaţii, sere sau solarii. Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile) Apariţia îngrăşămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanţă activă (azot nitric şi/sau amoniacal) prin procese de evaporare sau levigare (spălare). Din această grupă de fertilizanţi fac parte: Ureea peliculată cu sulf – cu un conţinut de 20-39% N, în funcţie de grosimea peliculei de sulf. Ureoform (UF) – este un îngrăşământ conţinând ureo-formaldehidă cu 39% N, pulbere, cu o solubilitate în apă rece de sub 0,1%. Crotonilidendiureea (CDU) – este un îngrăşământ ureo-crotonaldehidă cu un conţinut de 28-30% N, pulbere, cu o solubilitate în apă sub 0,2%. Izobutilendiureea (IBDU) – conţine 34% N şi are o solubilitate în apă sub 0,5%. Avantajul acestei clase de fertilizanţi îl reprezintă creşterea gradului de utilizare a azotului, în special pe solurile nisipoase şi pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare a îngrăşământului. Dezavantajul acestora îl reprezintă preţul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru culturi foarte profitabile, arbuşti, plante ornamentale. Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot) Această categorie de fertilizanţi poate fi împărţită în: Soluţii cu azot fără presiune de vapori – conţin între 16 şi 32% N şi se obţin prin dizolvarea azotatului de amoniu, ureei, sulfatului de amoniu, azotatului de calciu, fosfatului de uree, azotatului de uree, fie în amestec fie singure; cele mai cunoscute şi utilizate sunt soluţiile de azotat de amoniu şi uree. Îngrăşământul lichid A-320 (0-45-34) (URAN) cu un conţinut de 32% N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic) şi se aplică în fertigare, în timpul vegetaţiei prin aspersiune o data cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot (substanţă activă) se poate fracţiona în 2-5 etape, în funcţie şi de faza de vegetaţie. Alte variante utilizate sunt: A 160 (0-46-0), A 200 (0-57-0), A 280 (0-39-30), precum şi A 300 (0-42-32). Soluţii cu presiune de vapori scăzută : ape amoniacale (conţin doar amoniac) în variantele 201 (24-0-0) şi 247 (22-65-0), respectiv amoniacaţi în variantele 300 (18-27-25), 370 (17-67-0), 410 (19-58-11) şi (22- 65-0). Tipuri de îngrăşăminte organo-minerale cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Îngrăşămintele cunoscute sub numele de organominerale de tip L-200 şi L-300 sunt îngrăşăminte care conţin azot organic şi se obţin din lignit (azot organic) şi uree (azot amidic). Ele se caracterizează prin conţinuturi ridicate de substanţe humice (13-24%) şi de azot (20-30 %) care au influenţe ameliorative asupra conţinutului de humus din solurile sărace în materie organică. Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare şi nitrificare a ionului de amoniu sunt încetinite şi prelungite pe parcursul vegetaţiei plantelor o perioadă considerabil mai lungă decât în cazurile în care compuşii respectivi cu azot se utilizează la fertilizare ca atare. Persistenţa mai îndelungată în sol facilitează asimilarea azotului de către plante într-o proporţie mai mare decât din azotatul de amoniu şi uree, iar levigarea acestuia este mai redusă. Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral Din această categorie de îngrăşăminte fac parte compuşii de adiţie ai ureei care pe lângă azotul amidic conţin, fie azot amoniacal ( ureosulfatul de amoniu cu 33.7 % N), fie azot nitric ( azotatul de uree cu 34.2 % N şi ureoazotatul de calciu cu 34.5 N ). Îngrăşământul lichid A-320 cu 32 % N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic). Se aplică în timpul vegetaţiei prin aspersiune odată cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot poate fracţionată în 2-3 reprize. 79 Anexa 4 Tipuri de îngrăşăminte cu fosfor. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Superfosfatul simplu reprezintă primul fertilizant fabricat pe cale chimică şi conţine 16-24% P 2 O 5 total şi 14-20 % P 2 O 5 solubil în apă, ca fosfaţi primari de calciu, precum şi sulfat de calciu (11-13% S şi 19-20% Ca) şi acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrăşământ indicat pentru toate culturile şi se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre şi alcaline). Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conţine 46-47% P 2 O 5 total (frecvent între 37 şi 50% P 2 O 5 ), 42-46% P 2 O 5 solubil în solvenţi convenţionali şi cca. 44% P 2 O 5 solubil în apă. Este propriu-zis un fosfat monocalcic, conţine cca. 12-14% calciu, dar într-o concentraţie redusă, de 3-6% ca sulfat de calciu anhidru. Se aplică la toate culturile şi în cantităţi mai mici decât superfosfatul simplu; dacă se urmăreşte să aibă un efect direct asupra culturilor se aplică la semănat sau înaintea semănatului. Zgura Thomas (zgură bazică) este un produs secundar de la fabricarea oţelului. Conţine 10-24 % P 2 O 5 total sub formă de fosfaţi complecşi, cu o solubilitate redusă în apă, dar care în solurile acide se descompun şi eliberează fosfor. Pentru ca să aibă o eficacitate bună, cel puţin 80 % din fosforul total trebuie să fie solubil în acid citric. De asemenea, poate fi folosită şi ca material pentru amendarea solurilor acide. Fosfaţii de amoniu sunt produşi care conţin fosforul sub formă de mono- şi diamoniu fosfat, foarte solubil în apă şi solvenţi convenţionali. Se fabrică două tipuri: fosfat monoamoniacal (MAP), care conţine 12 % N şi 50-52 % P 2 O 5 şi fosfat diamoniacal (DAP), care conţine 16-18 % N şi 46-48 % P 2 O 5 . Se pot aplica la toate culturile şi pe toate tipurile de sol înainte de semănat sau chiar în timpul vegetaţiei. Nitrofosfaţii sunt îngrăşăminte complexe care se obţin prin atacul rocii fosfatice cu acid azotic. Prin acest procedeu se pot obţine mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt: K-22-22-0, K-23-23-0, K-27- 13.5-0, K-22-11-11 şi K-16-16-16. Conţin până la 70 % P 2 O 5 solubil în apă raportat la conţinutul total. Se aplică, în general, la fertilizările de bază înaintea semănatului. Fosforitele activate reprezintă roci fosfatice măcinate şi parţial supuse unui atac chimic în mediu acid (acid sulfuric, fosforic, azotic, clorhidric). De regulă sunt condiţionate ca pulberi, dar pot fi şi granulate şi conţin 15-25% P 2 O 5 total, cel solubil în apă variind între 6 şi 15% P 2 O 5 . Sunt recomandate ca îngrăşământ aplicabil pe solurile moderat şi puternic acide, slab asigurate cu fosfaţi mobili. Fosforitele neactivate reprezentate de roci de origine sedimentară ce conţin: diverse apatite precum fluorapatite, clorapatite, hidroxilapatite, carbonatapatite şi fosfaţi terţiari de calciu. Conţinutul de fosfor total se situează între 10 şi 32% P 2 O 5 din care doar 1-1,5% este direct accesibil plantelor, fapt ce face ca utilizarea acestora ca îngrăşământ să se facă numai pe soluri puternic acide, slab aprovizionate cu fosfor, unde ionii de H + contribuie la solubilizarea fosforului din fosfaţii superiori de calciu. Se folosesc preponderent ca materie primă pentru obţinerea superfosfatului, a acidului fosforic sau soluţiilor fosfonitrice în industria îngrăşămintelor chimice complexe. Îngrăşămintele organominerale sunt produşi a căror nutrienţi sunt incluşi într-o matrice bazată pe substanţele humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri de îngrăşăminte organominerale cu azot şi fosfor: L-120, L-210, SH-120 şi SH-210 . Conţin 9-13 % acizi humici, 10-20 % N şi 10-20 % P 2 O 5 . Se recomandă a fi folosite pe soluri sărace în materie organică (soluri nisipoase, luvice şi erodate), îmbunătăţind proprietăţile solului şi nutriţia plantelor. Datorită includerii nutrienţilor în matricea organominerală, procesele de hidroliză, amonificare, nitrificare şi levigare, precum şi conversia fosfaţilor solubili în fosfaţi insolubili, sunt încetinite, şi astfel rata de utilizare a nutrienţilor este mai mare decât cea din îngrăşămintele chimice. 80 Anexa 5 Tipuri de îngrăşăminte cu potasiu. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Clorura de potasiu – conţine cca. 58-63% K 2 O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C şi 56,7 g/100 g apă la 100°C) şi higroscopică, fapt pentru care este mai puţin indicată pentru aplicare datorită fenomenului de aglomerare şi se utilizează mai mult la obţinerea îngrăşămintelor complexe şi a celor lichide. Sarea potasică – cu un conţinut al potasiului cuprins între 28 şi 60%, este un amestec de KCl cu diferite săruri potasice brute măcinate, precum silvinitul, carnalitul, kainitul ş.a., iar în funcţie de proporţia componenţilor sunt cunoscute trei tipuri de sare potasică: sare potasică 30%, cu un conţinut de 28-30% K 2 O şi relativ ridicat de NaCl; sare potasică 40%, cu un conţinut de 38-42% K 2 O şi 24-26% NaCl; sare potasică 50%, cu un conţinut de 48-52% K 2 O şi 11-13% NaCl; Sulfatul de potasiu – conţine 48-52% K 2 O şi 17-18% S, nu este higroscopic, se poate aplica uşor şi are o solubilitate în apă mai scazută, de numai 12 g/100 g apă la 25°C. Îngrăşământul este recomandat pentru culturile sensibile la excesul de clor, precum legumele, florile, plantele tehnice, pomii fructiferi şi viţa de vie. Sulfatul dublu de potasiu şi magneziu – conţine 22% K 2 O, 18% MgO şi 22% S şi este un îngrăşământ ce se poate aplica şi este recomandat în aceleaşi condiții ca şi în cazul sulfatului de potasiu, pe soluri sau substraturi care necesită şi magneziu, în special în legumicultură şi la culturile intensive din sere şi solarii. Anexa 6 Menţiuni obligatorii pentru îngrăşăminte conform Regulamentului (CE) 2003/2003 Pentru a se conforma cerinţelor din articolul 9, statele membre pot să impună ca menţionarea conţinutului de azot, fosfor şi potasiu din îngrăşămintele introduse pe pieţele lor să se facă după cum urmează: azot, numai în forma elementară (N) şi/sau fosfor şi potasiu, numai în forma elementară (P, K) sau fosfor şi potasiu, numai ca oxizi (P 2 O 5 , K 2 O) sau simultan fosfor şi potasiu, atât în formă elementară, cât şi ca oxizi. În cazul în care se optează să se menţioneze conținutul de fosfor şi de potasiu sub formă de elemente, toate menţiunile din anexe la forma de oxizi se interpretează ca fiind în formă elementară, iar valorile numerice se convertesc cu ajutorul următorilor factori: fosfor (P) = anhidridă fosforică (P 2 O 5 ) × 0,436; potasiu (K) = oxid de potasiu (K 2 O) × 0,830. Statele membre pot impune ca menţionarea conţinutului de calciu, magneziu, sodiu şi sulf din îngrăşămintele cu nutrienţi secundari şi, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 17, din îngrăşămintele cu nutrienţi principali introduse pe piețele lor, să fie exprimate astfel: sub formă de oxid (CaO, MgO, Na 2 O, SO 3 ) sau în formă elementară (Ca, Mg, Na, S) sau în ambele forme.
81
Pentru transformarea conţinutului de oxid de calciu, oxid de magneziu, oxid de sodiu şi anhidridă sulfurică în conținut de calciu, magneziu, sodiu şi sulf, se utilizează următorii factori:
calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) × 0,715; magneziu (Mg) = oxid de magneziu (MgO) × 0,603; sodiu (Na) = oxid de sodiu (Na 2 O) × 0,742; sulf (S) = anhidridă sulfurică (SO 3 ) × 0,400.
Valoarea reţinută pentru declaraţie este valoarea rotunjită la zecimala cea mai apropiată atât în cazul în care conţinutul se exprimă sub formă de oxizi, cât şi în cazul în care se exprimă în formă elementară.
82
Anexa 7 Posibilităţile de amestec a diferitelor îngrăşăminte chimice
85
calciu
Roca fosfatica
Triplusuperfosfat
(KCl)
Anexa 7.1. Compatibilitati de amestec a îngrăşămintelor chimice solide
ÎNGRĂŞĂMÂNT Azotat de calciu Azotat de sodiu Azotat de potasiu Azotat de amoniu Sulfat de amoniu Cianamida de Clorura de amoniu Uree Nitrocalcar (CAN) Fosfati naturali, Superfosfat (SSP), (TSP) Sare potasica Sulfat de potasiu NP (MAP, DAP) NPK 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Azotat de calciu 1 Azotat de sodiu 2 Azotat de potasiu 3 Azotat de amoniu 4 Sulfat de amoniu 5 Cianamidă de calciu 6 Clorură de amoniu 7 Uree 8 Nitrocalcar (CAN) 9 Fosfați naturali, Roca fosfatică 10 Superfosfat (SSP, Triplusuperfosfat (TSP) 11 Sare potasică (KCl) 12 Sulfat de potasiu 13 NP (MAP, DAP) 14 NPK 15
Se pot amesteca în orice raport Se amestecă numai înainte de aplicare Nu se amestecă
86
(KCl)
amoniu, potasiu
Zn, Mn
Zn, Mn
magneziu
Anexa 7.2. Compatibilități la amestec pentru îngrăşăminte aplicate prin fertigare
Uree Azotat de amoniu Sulfat de amoniu Azotat de calciu Azotat de potasiu Sare potasica Sulfat de potasiu Fosfatii de Sulfatii de Fe, Cu, Chelatii de Fe, Cu, Sulfatul de Acidul fosforic Acidul sulfuric Acidul azotic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Uree 1 Azotat de amoniu 2 Sulfat de amoniu 3 Azotat de calciu 4 Azotat de potasiu 5 Sare potasică (KCl) 6 Sulfat de potasiu 7 Fosfații de amoniu, potasiu 8 Sulfații de Fe, Cu, Zn, Mn 9 Chelații de Fe, Cu, Zn, Mn 10 Sulfatul de magneziu 11 Acidul fosforic 12 Acidul sulfuric 13 Acidul azotic 14
Se pot amesteca în orice raport Se amestecă numai înainte de aplicare Nu se amestecă
Anexa 8
Îngrăşămintele complexe se obţin din aceleaşi materii prime care sunt utilizate pentru obţinerea celor simple, în urma unor reacţii chimice în care se formează compuşi noi. În cazul celor mixte are loc doar amestecul fizic a materiilor prime/îngrăşăminte simple cu formare numai în cantităţi reduse şi particular de produşi chimici noi.
Din clasa îngrăşămintelor complexe / mixte se pot menţiona:
fosfatul monoamoniacal , monoamofos (MAP), amofos sau fosfatul primar de amoniu (11.48.0) – conţine 11-12% N şi 48-61% P 2 O 5 , este puţin higroscopic şi nu se aglomerează; dacă se adaugă azotat de amoniu şi uree se poate obţine sortimentul (23.23.0); fosfatul diamoniacal (DAP), diamofos sau fosfatul secundar de amoniu (16:48:0) – conţine 16-21% N şi 46-53% P 2 O 5 ; superfosfatul amonizat – obţinut prin amestecarea fosfatului primar de amoniu cu fosfatul secundar de calciu; superfosfatul simplu amonizat conţine 4-6% N şi 16-24% P 2 O 5 , iar cel concentrat 9-12% N şi 38- 50% P 2 O 5 ; polifosfaţii de amoniu (18.52.0) – produşi sub formă solidă, granulată sau lichidă, la care dacă se adaugă uree se obţin variantele solide (30.30.0), (36.18.0), (28.28.0), iar dacă se adauga KCl rezultă îngrăşământul ternar de tip NPK (20.20.20); nitrofosfaţii, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) – îngrăşăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul şi fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu; azotatul de potasiu (13,5.0.45) – îngrăşământ binar de tip NK, ce conţine 13,5% N şi 44-46% K 2 O); metafosfatul de potasiu (0.55.37) – îngrăşământ binar de tip PK, granulat, greu solubil în apă dar hidrolizabil în sol cu formare de K 3 PO 4 ; se utilizează preponderent la obţinerea îngrăşămintelor complexe; nitrofosfaţii de tip NPK , nitrofoska (16.16.16), (13.26.13), (22.11.11) – reprezintă cele mai frecvent folosite îngrăşăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziţie aceeaşi compuşi ca şi nitrofosfaţii de tip NP, prezentând, în plus şi compuşi cu potasiu sub formă de clorură, sulfaţi, azotaţi, fosfaţi; în practică se întâlnesc şi variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30). 85 Anexa 9 Îngrăşăminte lichide Termenul de îngrăşăminte lichide acoperă o foarte mare varietate de produse, precum: îngrăşăminte lichide cu azot reprezentate generic de amoniacul anhidru şi soluţii cu azot; îngrăşăminte lichide cu fosfor; îngrăşăminte lichide cu potasiu; îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare; îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare în amestec cu elemente secundare, microelemente şi substanţe pentru tratamentele fitosanitare. Îngrăşămintele lichide se pot clasifica în: monocomponente conţinând azot sub formă amoniacală, nitrică şi amidică; binare conţinând azot şi fosfor, azot şi potasiu, respectiv fosfor şi potasiu; ternare conţinând azot, fosfor şi potasiu; multielemente conţinând inclusiv şi microelemente. Îngrăşămintele lichide se pot clasifica şi în funcţie de: starea fizică – gaze lichide sub presiune, soluţii cu tensiune de vapori, soluţii fără tensiune de vapori, soluţii suprasaturate şi suspensii; modul de depozitare, transport, manipulare şi tehnica de aplicare utilizată; preţul pe unitatea de substanţă activă; efectele agrochimice.
Îngrăşămintele lichide cu azot au o nomenclatură specială acceptată de industria de îngrăşăminte, alcătuită dintr-un număr format din 3 cifre care indică conţinutul procentual de N (primele 2 cifre indică partea întreagă, iar cea de a treia partea zecimală, virgula fiind omisă) urmat în paranteză de alte 3 numere care indică în ordine conţinutul în procente (%, valori întregi) din greutate al amoniacului, azotatului de amoniu şi ureei.
De exemplu 320 (0-45-34) indică o soluţie cu azot care are 32,0% N, 0% amoniac, 45% azotat de amoniu şi 34% uree. În România, în faţa codului numeric se trece şi litera A care arată că este o soluţie cu azot, exemplu de mai sus devenind A320 (0-45-34).
89
Bloc fizic nr. Parcela Cultura Planificat N Kg s.a. /ha Îngrășăminte aplicate Data aplic. Total N Kg s.a. /ha Obs. Nr. Supraf. ha Organice Chimice Tip t/ha kg N/ha Tip t/ha kg N/ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Planificat Realizat
Anexa 10 Planul de fertilizare simplificat
Pentru fiecare parcelă agricolă, completați un rând.
1 - Se trece nr. blocului fizic
2 - Se trece nr. parcelei
3 - Se trece suprafața parcelei în hectare
4 - Se trece tipul culturii
5.- Se trece nr. kg azot substanță activă (s.a.) la hectar
6.- Ex: gunoi proaspăt GP / gunoi fermentat GF / mraniță M 7.- Tone pe hectar aplicate
8.- Se trece cantitatea de azot substanță activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabel de pe verso. Nu depășiți 170 kg azot substanță activă la hectar!
9. - Se trece tipul de îngrășământ, conform specificațiilor producătorului 10 - Se trece numărul de tone de îngrășământ aplicate
11.- Se trece cantitatea de azot substanță activă, conform instrucțiunilor producătorului
12.- Data aplicării îngrășământului. Atenție, este interzisă împrăștierea îngrășămintelor în perioada de interdicție
- Se trece suma coloanelor 8 + 11 Anexa 11 Recomandări pentru executarea unui STUDIU AGROCHIMIC Etape parcurse în elaborarea unui studiu agrochimic la nivel de fermă Un studiu agrochimic impune niște etape de bază, respectiv: legătura cu fermierul în vederea recunoașterii teritoriului și a obținerii de date privind blocuri fizice (parcele cadastrale), amplasarea culturilor pe blocuri fizice, tratamente agrochimice anterioare, alte informații privind tipurile de sol, grosimea orizontului A, alte informații privind solului în cadrul sistemului integrat al factorilor de mediu; activitățile de recoltare a probelor de sol conform instrucțiunilor de elaborare a studiilor agrochimice, ediția 1982. La recoltarea probelor de sol se au în vedere: probele de sol se recoltează pe areale uniforme; mărimea suprafeței de teren de pe care se recoltează o probă medie agrochimică este dependentă de cultură (teren arabil 2-5 ha pe adâncimea 0-20 cm, pomi fructiferi și viță-de-vie 0,5 - 2 ha pe adâncimile 0-20 și 20-40 cm, terenuri irigate 0,25 - 2 ha în funcție de tipul de cultură, pajiști și fânețe 5-10 ha pe adâncimea 0-10 cm, culturi protejate în sere și solare 0,25 - 0,50 ha și adaptată la amplasarea culturii în spațiu protejat, culturi situate pe terenuri erodate maxim 2 ha; grosimea orizontului pedologic A mineral, tratamente agrochimice anterioare (de ex. proba agrochimică nu se va constitui din areal fertilizat organic și nefertilizat organic sau areal cultivat cu lucernă și ogor etc.). la recoltarea probelor de sol se vor avea în vedere microdepresiuni (în care poate bălti apa), situațiile texturale din blocul fizic. toate probele recoltate vor fi numerotate și identificate pe blocul fizic din care au fost recoltate. activități specifice efectuării analizelor de laborator: după recoltare probele de sol se transportă și se prezintă laboratorului cu “fișă de identificare” în care se menționează proveniența probelor, numărul probelor, adâncimea de recoltare și setul de analize necesar identificării caracteristicilor agrochimice ale solului. În general pentru probele agrochimice se efectuează următoarele analize: reacția solului (pH) și după caz în funcție de valoarea pH și tipul de sol, aciditatea hidrolitică (Ah), suma bazelor schimbabile (SB), sodiul schimbabil (Nasch), humus (Corganic), conținutul de fosfor mobil (P Al ), conținutul de potasiu mobil (K Al ); pe baza indicilor agrochimici se calculează gradul de saturație cu baze în funcție de Ah (V Ah ) și indicele de azot (IN) care reprezintă asigurarea potențială a solurilor cu azot. În cazuri speciale și la cererea fermierului se pot determina conținutul momentan de azot mineral (N mineral), calciu (Ca) și magneziu (Mg), iar în lipsa informațiilor pedologice se determină granulometria în orizontul A sau 0-40 cm pentru plantații de pomi fructiferi și viță-de-vie. Granulometria este necesară pentru cunoașterea conținutului de argilă (particule < 0,002 mm) necesare pentru stabilirea dozelor de îngrășăminte organice. - după finalizarea analizelor se elaborează “buletinul de încercare intern”. activități de elaborare a raportului de cercetare agrochimică: pe baza datelor din buletinului de încercare și a planului cu amplasarea probelor recoltate se stabilesc parcele de fertilizare (grup de parcele agrochimice cu valori agrochimice din aceeași clasă de asigurare) și se întocmesc cartograme privind reacția solurilor și asigurarea acestora cu fosfor și potasiu și în funcție de solicitări și alte cartograme. Cartogramele agrochimice pentru reacţia solului, asigurarea solului cu fosfor şi potasiu, se întocmesc prin materializarea probelor recoltate prin numere , înscrierea valorilor din buletinul de încercare alături de numărul probei din fiecare parcelă de recoltare. Fiecare parcelă se colorează în funcţie de domeniul de reacţie sau de asigurare cu fosfor si potasiu în care se încadrează, conform legendei ataşate la fiecare cartogramă (figura 1). Figura 1: Legendă atașată la fiecare cartogramă Cartograma cu „VALORILE MEDII ALE INDICILOR AGRGOCHIMICI (pH, humus, indice azot-IN, P-AL c , K-AL, SB, Ah, V Ah , Al sch. ) PE PARCELE DE FERTILIZARE” evidenţiază starea de fertilitate a solurilor. În figurile 2-4 sunt redate forme de prezentare a cartogramelor. Figura 2: Cartograma reacției solurilor Figura 3: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu fosfor mobil Figura 4: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu potasiu mobil După întocmirea cartogramelor se analizează amplasarea în cadrul blocului fizic a reacției și stării de asigurare a solului cu elemente nutritive și se întocmește cartograma planului de fertilizare prin delimitarea unor grupuri de parcele uniforme care să totalizeze o suprafață care permite efectuarea mecanizată a aplicării îngrășămintelor. Orientativ mărimea parcelei de fertilizare trebuie să fie mai mare de 10 ha astfel încât în funcție de dimensiunea utilajului să se poată efectua parcursuri complete de împrăștiere. Un exemplu de cartogramă “plan de fertilizare” este prezentat în figura 5. Figura 5: Cartograma “plan de fertilizare” Pentru eficientizarea activității de elaborare a planului de fertilizare, în completarea cartogramelor prezentate mai sus, se întocmește un tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare (figura 6). În raportul de cercetare agrochimică se menționează condiții fizico-geografice specific arealului cercetat și modalități de lucru. Elaborarea planului de fertilizare
Având în vedere complexitatea operațiunilor de stabilire a dozelor de îngrășăminte care includ: cultura planificată, producția programată, valoarea indicilor agrochimici din parcela de fertilizare, coeficienți de acțiune ai elementelor nutritive, aportul de elemente nutritive din sol, valoarea unor inputuri (numai pentru dozelor optime economice: prețul unității de recoltă și a unității de îngrășământ substanță activă), ecuații de regresie, toate specifice fiecărei culturi, în cadrul institutului se utilizează programul de elaborare a planului de fertilizare în sistem Windows Excel prezentat anterior. Programul este folosit pentru elaborarea planurilor de management al nutrienților (de fertilizare). Pentru elaborarea programului de fertilizare “la intrări” se înscriu valorile indicilor agrochimici din tabelul anexă și producțiile programate (planificate, scontate).
Notă: Producțiile programate sunt stabilite de comun acord cu fermierul având în vedere evoluțiile producțiilor din fermă, potențialul genetic al speciei și soiului cultivat precum și influența condițiilor de mediu asupra evoluției culturilor și realizării producțiilor. În cadrul programului conform datelor din baza de date a institutului sunt stabilite producții potențiale pentru unele culturi agricole utilizând tehnologie în sistem irigat sau neirigat.
Redăm în figura 7 interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare iar în figura 8 este prezentată interfața datelor de ieșire.
Raportul final al programului a avut în vedere aspecte științifice și tehnice rezultate din cercetările în domeniul agrochimiei și asigurarea unui plan de fertilizare ușor de accesat ca piesă tehnică prin cuprinderea indicilor agrochimici și a dozelor de aplicat într-un format ușor accesibil. Având tipul datelor de intrare și variabilitatea acestora trebuie menționat că programul de calcul nu este într-o
formă finală, el trebuie adaptat și îmbunătățit în mod continuu, astfel ca el să poată fi utilizat la scară cât mai redusă.
În figura 9 este prezentat planul de fertilizare ca raport final al programului elaborat, ca urmare a cercetărilor noi din domeniul științelor agrochimice și prin integrarea unor baze de date din cadrul institutului care asigură optimizarea practică a soluțiilor agrochimice.
96
Figura 6: Tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare
Indici agrochimici preluați din tabelul anexă; se modifică pentru fiecare parcelă de fertilizare
Producții planificate pentru culturile din asolamentul fermei
Notă: alte date de intrare se introduc în cadrul activităților de mentenanță de către programator
97
Figura 7: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare
Doze optime economice
Doze tehnice
Notă: Prin informația referitoare la doza optima economică și tehnică, în funcție de conjunctura economică a fermei și de interesul fermierului de a obține cantitate și calitate sau numai cantitate sau calitate fermierul poate opta pentru doza optimă economică sau doza tehnică sau pentru o doză care este cuprinsă între doza optimă economică și doza tehnică. Prin respectarea intervalului de doză care se aplică între doza optimă economică și doza tehnică se asigură producții care, pe lângă aspectele prezentate anterior se asigură protecția resurselor de mediu, în special a solurilor în condiția aplicării tehnologiilor culturilor agricole.
98
Figura 8: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare
99
Figura 9: Planul de fertilizare
Anexa 12 Zone de protecţie în lungul cursurilor de apă
Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu Art. 40 şi Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice astfel:
Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă regularizate:
2 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este sub 10 m; 3 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; 5 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este de peste 51 m; distanţa dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanţă este mai mică de 50 m.
Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă neregularizate: 5 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este sub 10 m; 15 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; 20 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este de peste 51 m. Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m. Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului. Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei. Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: 3 m. Baraje şi lucrări anexe la baraje: baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora; instalaţii de determinare a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice - 2 m în jurul acestora; borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora. Lăţimea zonei de protecţie la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători - 1,5 m în jurul acestora.
Zonele de protecţie se măsoară astfel:
la cursurile de apă, de la limita albiei minore; pentru lacurile naturale de la nivelul mediu; pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie.
În conformitate cu prevederile Art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, se
adaugă zonei de protecţie, după caz, zona de protecţie sanitară cu regim sever, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii, perimetre de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor şi nămolurilor terapeutice.
Anexa 13
Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele corespunzătoare perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, solide şi lichide
SIRUTA JUDET UAT_LAU2 Forma de relief 10006 ARAD BIRCHIS campie 9887 ARAD BATA campie 12643 ARAD VINGA campie 12144 ARAD SAGU campie 12920 ARAD FRUMUSENI campie 9280 ARAD FANTANELE campie 11940 ARAD SECUSIGIU campie 10872 ARAD GHIOROC campie 11539 ARAD PAULIS campie 12037 ARAD SEMLAC campie 9333 ARAD LIVADA campie 12206 ARAD SEITIN campie 9397 ARAD VLADIMIRESCU campie 9262 ARAD MUNICIPIUL ARAD campie 11637 ARAD PEREGU MARE campie 9360 ARAD SOFRONEA campie 9627 ARAD ORAS NADLAC campie 11584 ARAD ORAS PECICA campie 12876 ARAD ZIMANDU NOU campie 12368 ARAD SIRIA campie 11352 ARAD IRATOSU campie 9654 ARAD ORAS PANCOTA campie 12912 ARAD DOROBANTI campie 12091 ARAD ORAS SANTANA campie 11995 ARAD SELEUS campie 9495 ARAD ORAS CURTICI campie 11502 ARAD OLARI campie 12812 ARAD ZARAND campie 11398 ARAD MACEA campie 12340 ARAD SIMAND campie 9538 ARAD ORAS INEU campie 12242 ARAD SICULA campie 10916 ARAD GRANICERI campie 9459 ARAD ORAS CHISINEU-CRIS campie 10373 ARAD CERMEI campie 12224 ARAD SEPREUS campie 12126 ARAD SOCODOR campie
11735 ARAD PILU campie 11423 ARAD MISCA campie 12849 ARAD ZERIND campie 9798 ARAD APATEU campie 9574 ARAD ORAS LIPOVA campie 12055 ARAD SINTEA MARE campie 12938 ARAD ZADARENI campie 10827 ARAD FELNAC campie 17398 ARGES MIROSI campie 20048 ARGES RACA campie 15064 ARGES CALDARARU campie 18162 ARGES POPESTI campie 14450 ARGES BARLA campie 19114 ARGES STEFAN CEL MARE campie 16739 ARGES IZVORU campie 16613 ARGES HARSESTI campie 19560 ARGES UNGHENI campie 18741 ARGES SLOBOZIA campie 17575 ARGES MOZACENI campie 18938 ARGES STOLNICI campie 19212 ARGES TEIU campie 16944 ARGES LUNCA CORBULUI campie 19007 ARGES SUSENI campie 18331 ARGES RATESTI campie 13668 ARGES ORAS COSTESTI campie 18581 ARGES SAPATA campie 17824 ARGES OARJA campie 15233 ARGES CATEASCA campie 13276 ARGES BRADU campie 16757 ARGES LEORDENI campie 18242 ARGES PRIBOIENI campie 14085 ARGES BABANA campie 19793 ARGES VEDEA campie 13935 ARGES ALBOTA campie 17496 ARGES MOSOAIA campie 13365 ARGES MARACINENI campie 18475 ARGES ROCIU campie 14940 ARGES BUZOESTI campie 18411 ARGES RECEA campie 17726 ARGES NEGRASI campie 13187 ARGES BASCOV campie 27285 BIHOR AVRAM IANCU campie 28665 BIHOR CIUMEGHIU campie
27383 BIHOR BATAR campie 31841 BIHOR TULCA campie 31789 BIHOR TINCA campie 26975 BIHOR MUNICIPIUL SALONTA campie 30014 BIHOR MADARAS campie 29662 BIHOR HUSASAU DE TINCA campie 28246 BIHOR CEFA campie 32195 BIHOR GEPIU campie 32179 BIHOR SANNICOLAU ROMAN campie 30149 BIHOR NOJORID campie 26653 BIHOR SANTANDREI campie 32201 BIHOR TOBOLIU campie 29467 BIHOR GIRISU DE CRIS campie 27631 BIHOR BORS campie 27436 BIHOR BIHARIA campie 32153 BIHOR TAMASEU campie 31011 BIHOR SALARD campie 32187 BIHOR ROSIORI campie 28610 BIHOR SANIOB campie 28530 BIHOR CHISLAZ campie 27169 BIHOR ABRAMUT campie 29092 BIHOR DIOSIG campie 30915 BIHOR ORAS SACUENI campie 27908 BIHOR BUDUSLAU campie 26877 BIHOR MUNICIPIUL MARGHITA campie 28497 BIHOR CHERECHIU campie 30988 BIHOR SALACEA campie 31565 BIHOR TARCEA campie 31333 BIHOR SIMIAN campie 32027 BIHOR ORAS VALEA LUI MIHAI campie 29001 BIHOR CURTUISENI campie 36569 BOTOSANI COPALAU campie 36499 BOTOSANI CALARASI campie 37912 BOTOSANI LUNCA campie 39266 BOTOSANI TODIRENI campie 38893 BOTOSANI SANTA MARE campie 36300 BOTOSANI BALUSENI campie 36131 BOTOSANI ALBESTI campie 39983 BOTOSANI BLANDESTI campie 35884 BOTOSANI STAUCENI campie 38848 BOTOSANI ROMANESTI campie 35731 BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI campie 37217 BOTOSANI DURNESTI campie
37459 BOTOSANI GORBANESTI campie 35839 BOTOSANI RACHITI campie 39168 BOTOSANI ORAS STEFANESTI campie 39532 BOTOSANI UNTENI campie 38811 BOTOSANI ROMA campie 37100 BOTOSANI DOBARCENI campie 37057 BOTOSANI DANGENI campie 38456 BOTOSANI NICSENI campie 39959 BOTOSANI DIMACHENI campie 38241 BOTOSANI MIHALASENI campie 38731 BOTOSANI RIPICENI campie 39417 BOTOSANI UNGURENI campie 36676 BOTOSANI CORLATENI campie 39792 BOTOSANI VLASINESTI campie 37618 BOTOSANI HANESTI campie 36426 BOTOSANI BROSCAUTI campie 36060 BOTOSANI ORAS SAVENI campie 39836 BOTOSANI VORNICENI campie 39220 BOTOSANI STIUBIENI campie 36649 BOTOSANI CORDARENI campie 37397 BOTOSANI GEORGE ENESCU campie 37173 BOTOSANI DRAGUSENI campie 37958 BOTOSANI MANOLEASA campie 37547 BOTOSANI HAVARNA campie 38321 BOTOSANI MILEANCA campie 38376 BOTOSANI MITOC campie 39051 BOTOSANI SULITA campie 39328 BOTOSANI TRUSESTI campie 38679 BOTOSANI RAUSENI campie 38580 BOTOSANI PRAJENI campie 37734 BOTOSANI HLIPICENI campie 44435 BRAILA VICTORIA campie 42824 BRAILA BARAGANUL campie 42968 BRAILA CIOCILE campie 43812 BRAILA ROSIORI campie 42842 BRAILA BERTESTII DE JOS campie 44328 BRAILA ULMU campie 43411 BRAILA ORAS INSURATEI campie 44300 BRAILA TUFESTI campie 42771 BRAILA SURDILA-GRECI campie 42753 BRAILA ORAS FAUREI campie 43313 BRAILA GROPENI campie 44177 BRAILA TICHILESTI campie
43466 BRAILA JIRLAU campie 43652 BRAILA MOVILA MIRESII campie 42708 BRAILA CHISCANI campie 44140 BRAILA SUTESTI campie 44257 BRAILA TUDOR VLADIMIRESCU campie 43117 BRAILA FRECATEI campie 43493 BRAILA MARASU campie 44560 BRAILA CAZASU campie 43242 BRAILA GEMENELE campie 42682 BRAILA MUNICIPIUL BRAILA campie 43732 BRAILA RAMNICELU campie 43698 BRAILA RACOVITA campie 44391 BRAILA VADENI campie 43331 BRAILA ORAS IANCA campie 43279 BRAILA GRADISTEA campie 43867 BRAILA SALCIA TUDOR campie 43563 BRAILA MAXINENI campie 43992 BRAILA SILISTEA campie 44355 BRAILA UNIREA campie 44505 BRAILA VIZIRU campie 44202 BRAILA TRAIAN campie 44532 BRAILA ZAVOAIA campie 43073 BRAILA DUDESTI campie 42913 BRAILA BORDEI VERDE campie 43787 BRAILA ROMANU campie 43929 BRAILA SCORTARU NOU campie 43019 BRAILA CIRESU campie 44113 BRAILA SURDILA-GAISEANCA campie 43625 BRAILA MIRCEA VODA campie 44060 BRAILA STANCUTA campie 44462 BRAILA VISANI campie 43180 BRAILA GALBENU campie 46910 BUZAU GLODEANU-SILISTEA campie 49439 BUZAU SCUTELNICI campie 46867 BUZAU GLODEANU SARAT campie 48138 BUZAU PADINA campie 47578 BUZAU MIHAILESTI campie 50564 BUZAU FLORICA campie 45496 BUZAU BRADEANU campie 48744 BUZAU ORAS POGOANELE campie 44863 BUZAU AMARU campie 47159 BUZAU LARGU campie 47300 BUZAU LUCIU campie
47774 BUZAU MOVILA BANULUI campie 49046 BUZAU RUSETU campie 49545 BUZAU SMEENI campie 46803 BUZAU GHERASENI campie 49153 BUZAU SAHATENI campie 46251 BUZAU CILIBIA campie 46484 BUZAU COSTESTI campie 49849 BUZAU TINTESTI campie 45815 BUZAU C.A. ROSETTI campie 46769 BUZAU GALBINASI campie 49625 BUZAU STALPU campie 49019 BUZAU ROBEASCA campie 44818 BUZAU MUNICIPIUL BUZAU campie 49073 BUZAU SAGEATA campie 49956 BUZAU VADU PASII campie 47373 BUZAU MARACINENI campie 46377 BUZAU COCHIRLEANCA campie 49206 BUZAU SAPOCA campie 44989 BUZAU BALACEANU campie 50479 BUZAU ZIDURI campie 46830 BUZAU GHERGHEASA campie 44934 BUZAU BALTA ALBA campie 45361 BUZAU BOLDU campie 50022 BUZAU VALEA RAMNICULUI campie 48968 BUZAU RAMNICELU campie 49894 BUZAU ULMENI campie 44845 BUZAU MUNICIPIUL RAMNICU SARAT campie 50399 BUZAU VALCELELE campie 48842 BUZAU PUIESTI campie 101724 CALARASI CASCIOARELE campie 101804 CALARASI CHIRNOGI campie 100610 CALARASI MUNICIPIUL OLTENITA campie 105259 CALARASI SPANTOV campie 180055 CALARASI CRIVAT campie 104751 CALARASI RADOVANU campie 105605 CALARASI ULMENI campie 102419 CALARASI CURCANI campie 100638 CALARASI MITRENI campie 105384 CALARASI SOLDANU campie 104083 CALARASI LUICA campie 105829 CALARASI VASILATI campie 92569 CALARASI MUNICIPIUL CALARASI campie 93325 CALARASI DICHISENI campie
93441 CALARASI DOROBANTU campie 94312 CALARASI ROSETI campie 93085 CALARASI CIOCANESTI campie 92587 CALARASI MODELU campie 104323 CALARASI NANA campie 179962 CALARASI GALBINASI campie 94606 CALARASI ULMU campie 93664 CALARASI GRADISTEA campie 94125 CALARASI ALEXANDRU ODOBESCU campie 94651 CALARASI UNIREA campie 102838 CALARASI FRASINET campie 94580 CALARASI STEFAN VODA campie 93771 CALARASI INDEPENDENTA campie 93815 CALARASI JEGALIA campie 105222 CALARASI SOHATU campie 105712 CALARASI VALEA ARGOVEI campie 104635 CALARASI PLATARESTI campie 93281 CALARASI CUZA VODA campie 93931 CALARASI LUPSANU campie 94731 CALARASI VALCELELE campie 94768 CALARASI VLAD TEPES campie 104341 CALARASI NICOLAE BALCESCU campie 93539 CALARASI DRAGOS VODA campie 105455 CALARASI TAMADAU MARE campie 103032 CALARASI ORAS FUNDULEA campie 93851 CALARASI LEHLIU campie 101083 CALARASI BELCIUGATELE campie 94223 CALARASI PERISORU campie 103764 CALARASI ILEANA campie 101822 CALARASI CHISELET campie 104181 CALARASI MANASTIREA campie 103568 CALARASI GURBANESTI campie 104886 CALARASI SARULESTI campie 93888 CALARASI ORAS LEHLIU GARA campie 93370 CALARASI DOR MARUNT campie 101458 CALARASI ORAS BUDESTI campie 102945 CALARASI FRUMUSANI campie 92961 CALARASI BORCEA campie 94562 CALARASI STEFAN CEL MARE campie 93487 CALARASI DRAGALINA campie 103014 CALARASI FUNDENI campie 51387 CARAS-SEVERIN BERLISTE campie 54573 CARAS-SEVERIN VRANI campie
53247 CARAS-SEVERIN MAURENI campie 62486 CONSTANTA OLTINA campie 60883 CONSTANTA ADAMCLISI campie 62020 CONSTANTA ISTRIA campie 62823 CONSTANTA SARAIU campie 62538 CONSTANTA OSTROV campie 62057 CONSTANTA LIPNITA campie 63286 CONSTANTA COSTINESTI campie 60598 CONSTANTA 23 AUGUST campie 62798 CONSTANTA RASOVA campie 60801 CONSTANTA ORAS HARSOVA campie 63334 CONSTANTA FANTANELE campie 63300 CONSTANTA CUZA VODA campie 61069 CONSTANTA ORAS BANEASA campie 61737 CONSTANTA DOBROMIR campie 63161 CONSTANTA DUMBRAVENI campie 61318 CONSTANTA COBADIN campie 61372 CONSTANTA COGEALAC campie 62878 CONSTANTA SACELE campie 62191 CONSTANTA MIHAIL KOGALNICEANU campie 63125 CONSTANTA VALU LUI TRAIAN campie 61675 CONSTANTA DELENI campie 62949 CONSTANTA SILISTEA campie 60455 CONSTANTA ORAS EFORIE campie 61452 CONSTANTA COMANA campie 62360 CONSTANTA ORAS BASARABI campie 63045 CONSTANTA TOPALU campie 63278 CONSTANTA HORIA campie 60419 CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANTA campie 61871 CONSTANTA INDEPENDENTA campie 61283 CONSTANTA CIOCARLIA campie 62985 CONSTANTA TARGUSOR campie 62672 CONSTANTA PECINEAGA campie 61005 CONSTANTA ALIMAN campie 61951 CONSTANTA ION CORVIN campie 61256 CONSTANTA CIOBANU campie 61808 CONSTANTA GARLICIU campie 63294 CONSTANTA BARAGANU campie 62761 CONSTANTA POARTA ALBA campie 60847 CONSTANTA MUNICIPIUL MEDGIDIA campie 63170 CONSTANTA VULTURU campie 61559 CONSTANTA CRUCEA campie 60570 CONSTANTA AGIGEA campie
61620 CONSTANTA CUMPANA campie 63326 CONSTANTA GRADINA campie 62609 CONSTANTA PANTELIMON campie 61513 CONSTANTA CORBU campie 60507 CONSTANTA ORAS NAVODARI campie 62253 CONSTANTA MIHAI VITEAZU campie 62397 CONSTANTA ORAS NEGRU VODA campie 60945 CONSTANTA ALBESTI campie 62707 CONSTANTA PESTERA campie 63318 CONSTANTA SALIGNY campie 60776 CONSTANTA ORAS CERNAVODA campie 62903 CONSTANTA SEIMENI campie 62280 CONSTANTA MIRCEA VODA campie 61826 CONSTANTA GHINDARESTI campie 63152 CONSTANTA LUMINA campie 63072 CONSTANTA TOPRAISAR campie 60721 CONSTANTA TUZLA campie 60534 CONSTANTA ORAS TECHIRGHIOL campie 63189 CONSTANTA TORTOMAN campie 62440 CONSTANTA NICOLAE BALCESCU campie 61167 CONSTANTA CERCHEZU campie 61210 CONSTANTA CHIRNOGENI campie 61121 CONSTANTA CASTELU campie 60687 CONSTANTA ORAS OVIDIU campie 63198 CONSTANTA AMZACEA campie 62137 CONSTANTA MERENI campie 60632 CONSTANTA LIMANU campie 60482 CONSTANTA MUNICIPIUL MANGALIA campie 68887 DAMBOVITA SELARU campie 68431 DAMBOVITA POIANA campie 66857 DAMBOVITA CORBII MARI campie 105142 DAMBOVITA SLOBOZIA MOARA campie 68468 DAMBOVITA POTLOGI campie 69330 DAMBOVITA VISINA campie 68342 DAMBOVITA ODOBESTI campie 67906 DAMBOVITA LUNGULETU campie 101840 DAMBOVITA CIOCANESTI campie 67121 DAMBOVITA COSTESTII DIN VALE campie 66081 DAMBOVITA ORAS TITU campie 68253 DAMBOVITA MORTENI campie 66152 DAMBOVITA BRANISTEA campie 68128 DAMBOVITA MOGOSANI campie 65752 DAMBOVITA PETRESTI campie
66768 DAMBOVITA CONTESTI campie 68627 DAMBOVITA ORAS RACARI campie 101564 DAMBOVITA BUTIMANU campie 68529 DAMBOVITA PRODULESTI campie 66697 DAMBOVITA COJASCA campie 65681 DAMBOVITA ORAS GAESTI campie 68048 DAMBOVITA MATASARU campie 66955 DAMBOVITA CORNATELU campie 66401 DAMBOVITA BILCIURESTI campie 67648 DAMBOVITA GURA SUTII campie 68789 DAMBOVITA SALCIOARA campie 65707 DAMBOVITA GURA FOII campie 179935 DAMBOVITA PERSINARI campie 69170 DAMBOVITA VALEA MARE campie 67167 DAMBOVITA CRANGURILE campie 67014 DAMBOVITA CORNESTI campie 68280 DAMBOVITA NUCET campie 67470 DAMBOVITA FINTA campie 67292 DAMBOVITA DOBRA campie 66198 DAMBOVITA BALENI campie 69250 DAMBOVITA VACARESTI campie 66580 DAMBOVITA COBIA campie 66731 DAMBOVITA COMISANI campie 66474 DAMBOVITA BUCSANI campie 179711 DAMBOVITA VLADENI campie 65501 DAMBOVITA ULMI campie 67675 DAMBOVITA HULUBESTI campie 67407 DAMBOVITA DRAGOMIRESTI campie 67256 DAMBOVITA DARMANESTI campie 65342 DAMBOVITA MUNICIPIUL TARGOVISTE campie 67737 DAMBOVITA I. L. CARAGIALE campie 179926 DAMBOVITA RASCAETI campie 68976 DAMBOVITA ULIESTI campie 67327 DAMBOVITA DRAGODANA campie 179891 DAMBOVITA RACIU campie 67773 DAMBOVITA LUCIENI campie 102286 DAMBOVITA CREVEDIA campie 104387 DAMBOVITA NICULESTI campie 101341 DAMBOVITA BREZOAELE campie 105534 DAMBOVITA TARTASESTI campie 70879 DOLJ ORAS BECHET campie 71607 DOLJ CALARASI campie 72007 DOLJ ORAS DABULENI campie
74867 DOLJ CARNA campie 72463 DOLJ GIGHERA campie 72980 DOLJ MACESU DE JOS campie 72034 DOLJ DESA campie 73996 DOLJ SADOVA campie 72579 DOLJ GANGIOVA campie 70897 DOLJ BISTRET campie 73460 DOLJ NEGOI campie 72640 DOLJ GOICEA campie 74842 DOLJ CATANE campie 71858 DOLJ CIUPERCENII NOI campie 70637 DOLJ AMARASTII DE JOS campie 74108 DOLJ SEACA DE CAMP campie 71956 DOLJ DANETI campie 74883 DOLJ DOBROTESTI campie 70940 DOLJ BARCA campie 73736 DOLJ POIANA MARE campie 70673 DOLJ AMARASTII DE SUS campie 72098 DOLJ DOBRESTI campie 74581 DOLJ VALEA STANCIULUI campie 70352 DOLJ MUNICIPIUL CALAFAT campie 74554 DOLJ URZICUTA campie 70520 DOLJ AFUMATI campie 72533 DOLJ GIURGITA campie 74224 DOLJ SILISTEA CRUCII campie 70316 DOLJ MUNICIPIUL BAILESTI campie 73031 DOLJ MAGLAVIT campie 71698 DOLJ CERAT campie 71634 DOLJ CELARU campie 71812 DOLJ CIOROIASI campie 74891 DOLJ GALICIUICA campie 72221 DOLJ DRANIC campie 70726 DOLJ APELE VII campie 72383 DOLJ GALICEA MARE campie 73335 DOLJ MOTATEI campie 70502 DOLJ ORAS SEGARCEA campie 71787 DOLJ CETATE campie 72052 DOLJ DIOSTI campie 72882 DOLJ IZVOARE campie 72506 DOLJ GIUBEGA campie 73594 DOLJ PERISOR campie 71457 DOLJ CALOPAR campie 74322 DOLJ TEASC campie
71518 DOLJ CARAULA campie 74915 DOLJ GHINDENI campie 74509 DOLJ TUGLUI campie 74411 DOLJ TESLUI campie 74732 DOLJ VARTOP campie 72926 DOLJ LEU campie 74750 DOLJ VARVORU DE JOS campie 71885 DOLJ COSOVENI campie 73068 DOLJ MALU MARE campie 74028 DOLJ SALCUTA campie 72150 DOLJ DRAGOTESTI campie 74859 DOLJ CARCEA campie 73503 DOLJ ORODEL campie 74359 DOLJ TERPEZITA campie 74705 DOLJ VERBITA campie 74616 DOLJ VELA campie 73923 DOLJ ROBANESTI campie 74931 DOLJ PLESOI campie 69900 DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA campie 71260 DOLJ BREASTA campie 71536 DOLJ CARPEN campie 73629 DOLJ PIELESTI campie 74135 DOLJ SEACA DE PADURE campie 70986 DOLJ BRABOVA campie 72409 DOLJ GHERCESTI campie 70094 DOLJ ISALNITA campie 73772 DOLJ PREDESTI campie 74242 DOLJ SOPOT campie 70968 DOLJ BOTOSESTI-PAIA campie 72604 DOLJ GOGOSU campie 71910 DOLJ COTOFENII DIN DOS campie 70174 DOLJ SIMNICU DE SUS campie 71723 DOLJ CERNATESTI campie 74875 DOLJ COTOFENII DIN FATA campie 70566 DOLJ ALMAJ campie 72819 DOLJ GRECESTI campie 74073 DOLJ SCAESTI campie 74171 DOLJ SECU campie 72677 DOLJ GOIESTI campie 71055 DOLJ BRADESTI campie 70414 DOLJ ORAS FILIASI campie 73371 DOLJ MURGASI campie 71340 DOLJ BULZESTI campie
69964 DOLJ BUCOVAT campie 71126 DOLJ BRALOSTITA campie 73246 DOLJ MISCHII campie 73013 DOLJ MACESU DE SUS campie 73317 DOLJ MARSANI campie 74949 DOLJ ROJISTE campie 71199 DOLJ BRATOVOESTI campie 71572 DOLJ CASTRANOVA campie 73852 DOLJ RADOVAN campie 72953 DOLJ LIPOVU campie 74923 DOLJ INTORSURA campie 73665 DOLJ PISCU VECHI campie 73905 DOLJ RAST campie 73709 DOLJ PLENITA campie 74536 DOLJ UNIREA campie 73567 DOLJ OSTROVENI campie 70110 DOLJ PODARI campie 74907 DOLJ GHIDICI campie 76585 GALATI INDEPENDENTA campie 76996 GALATI PISCU campie 76353 GALATI FUNDENI campie 75098 GALATI MUNICIPIUL GALATI campie 76969 GALATI PECHEA campie 76558 GALATI GRIVITA campie 76282 GALATI FOLTESTI campie 76718 GALATI MASTACANI campie 77536 GALATI VLADESTI campie 77475 GALATI VALEA MARULUI campie 75258 GALATI MUNTENI campie 75864 GALATI CAVADINESTI campie 75150 GALATI VANATORI campie 77331 GALATI TULUCESTI campie 75114 GALATI SENDRENI campie 77180 GALATI SLOBOZIA CONACHI campie 77153 GALATI SCHELA campie 77313 GALATI TUDOR VLADIMIRESCU campie 76763 GALATI NAMOLOASA campie 76601 GALATI IVESTI campie 76674 GALATI LIESTI campie 77082 GALATI REDIU campie 75203 GALATI MUNICIPIUL TECUCI campie 76932 GALATI OANCEA campie 77288 GALATI SUCEVENI campie
76004 GALATI CORNI campie 77260 GALATI SMULTI campie 76692 GALATI MATCA campie 75515 GALATI BARCEA campie 77126 GALATI SCANTEIESTI campie 75686 GALATI BANEASA campie 76638 GALATI JORASTI campie 76317 GALATI FRUMUSITA campie 75711 GALATI BRANISTEA campie 76111 GALATI COSTACHE NEGRI campie 77402 GALATI UMBRARESTI campie 76139 GALATI CUCA campie 76040 GALATI COSMESTI campie 76807 GALATI NICORESTI campie 76406 GALATI GHIDIGENI campie 77579 GALATI NEGRILESTI campie 75953 GALATI COROD campie 76157 GALATI CUDALBI campie 76255 GALATI FARTANESTI campie 75472 GALATI ORAS TARGU BUJOR campie 75221 GALATI DRAGANESTI campie 75668 GALATI BALENI campie 77601 GALATI SUHURLUI campie 76745 GALATI MOVILENI campie 77595 GALATI CUZA VODA campie 77224 GALATI SMARDAN campie 103194 GIURGIU GAUJANI campie 105909 GIURGIU VEDEA campie 179739 GIURGIU MALU campie 100549 GIURGIU SLOBOZIA campie 103309 GIURGIU GOGOSARI campie 104715 GIURGIU PUTINEIU campie 104519 GIURGIU OINACU campie 103354 GIURGIU GOSTINU campie 102909 GIURGIU FRATESTI campie 102446 GIURGIU DAIA campie 101001 GIURGIU BANEASA campie 103899 GIURGIU IZVOARELE campie 103470 GIURGIU GREACA campie 104118 GIURGIU MIHAI BRAVU campie 105348 GIURGIU STOENESTI campie 179766 GIURGIU ISVOARELE campie 103639 GIURGIU HOTARELE campie
104975 GIURGIU SCHITU campie 103372 GIURGIU GOSTINARI campie 101662 GIURGIU CALUGARENI campie 105776 GIURGIU VALEA DRAGULUI campie 105106 GIURGIU SINGURENI campie 104047 GIURGIU LETCA NOUA campie 100781 GIURGIU ADUNATII-COPACENI campie 101984 GIURGIU CLEJANI campie 101378 GIURGIU BUCSANI campie 104225 GIURGIU MARSA campie 104485 GIURGIU OGREZENI campie 103407 GIURGIU GRADINARI campie 104831 GIURGIU ROATA DE JOS campie 102348 GIURGIU CREVEDIA MARE campie 101190 GIURGIU ORAS BOLINTIN-VALE campie 101163 GIURGIU BOLINTIN-DEAL campie 103997 GIURGIU JOITA campie 105972 GIURGIU VANATORII MICI campie 179775 GIURGIU SABARENI campie 102794 GIURGIU FLORESTI-STOENESTI campie 105623 GIURGIU ULMI campie 103087 GIURGIU GAISENI campie 102071 GIURGIU COLIBASI campie 102106 GIURGIU COMANA campie 101519 GIURGIU BULBUCATA campie 103238 GIURGIU GHIMPATI campie 103693 GIURGIU IEPURESTI campie 104680 GIURGIU PRUNDU campie 179757 GIURGIU HERASTI campie 101617 GIURGIU BUTURUGENI campie 105874 GIURGIU VARASTI campie 154709 GIURGIU TOPORU campie 104788 GIURGIU RASUCENI campie 100521 GIURGIU MUNICIPIUL GIURGIU campie 105295 GIURGIU STANESTI campie 104136 GIURGIU ORAS MIHAILESTI campie 179748 GIURGIU COSOBA campie 80560 GORJ IONESTI campie 82680 GORJ TANTARENI campie 79237 GORJ BRANESTI campie 94492 IALOMITA STELNICA campie 92701 IALOMITA MUNICIPIUL FETESTI campie 92989 IALOMITA BORDUSANI campie
179793 IALOMITA BUESTI campie 92783 IALOMITA ALBESTI campie 102641 IALOMITA DRAGOESTI campie 94535 IALOMITA SUDITI campie 179828 IALOMITA ROSIORI campie 92872 IALOMITA ANDRASESTI campie 94376 IALOMITA SAVENI campie 100923 IALOMITA AXINTELE campie 180000 IALOMITA PLATONESTI campie 94161 IALOMITA PERIETI campie 104270 IALOMITA MOVILITA campie 101056 IALOMITA BARCANESTI campie 93628 IALOMITA GHEORGHE LAZAR campie 92836 IALOMITA ORAS AMARA campie 93021 IALOMITA BUCU campie 93067 IALOMITA ORAS CAZANESTI campie 93600 IALOMITA GHEORGHE DOJA campie 102749 IALOMITA ORAS FIERBINTI-TARG campie 179819 IALOMITA OGRADA campie 94795 IALOMITA VLADENI campie 103862 IALOMITA ION ROATA campie 94456 IALOMITA SFANTU GHEORGHE campie 94107 IALOMITA MUNTENI-BUZAU campie 93995 IALOMITA MIHAIL KOGALNICEANU campie 100852 IALOMITA ALEXENI campie 94269 IALOMITA REVIGA campie 179800 IALOMITA MAIA campie 100736 IALOMITA MANASIA campie 180064 IALOMITA BARBULESTI campie 100683 IALOMITA MUNICIPIUL URZICENI campie 92907 IALOMITA BALACIU campie 101243 IALOMITA BRAZII campie 94045 IALOMITA MILOSESTI campie 92765 IALOMITA ORAS TANDAREI campie 94688 IALOMITA VALEA CIORII campie 100754 IALOMITA ADANCATA campie 93209 IALOMITA COCORA campie 93717 IALOMITA GRINDU campie 94429 IALOMITA SCANTEIA campie 105794 IALOMITA VALEA MACRISULUI campie 100709 IALOMITA CIOCARLIA campie 103283 IALOMITA GARBOVI campie 180046 IALOMITA GURA IALOMITEI campie
179971 IALOMITA COLELIA campie 100870 IALOMITA ARMASESTI campie 93646 IALOMITA GIURGENI campie 103960 IALOMITA JILAVELE campie 93575 IALOMITA FACAENI campie 94330 IALOMITA SALCIOARA campie 93101 IALOMITA CIOCHINA campie 94081 IALOMITA MOVILA campie 92658 IALOMITA MUNICIPIUL SLOBOZIA campie 93156 IALOMITA CIULNITA campie 93735 IALOMITA GRIVITA campie 179702 IALOMITA TRAIAN campie 179980 IALOMITA MARCULESTI campie 93236 IALOMITA COSAMBESTI campie 102703 IALOMITA DRIDU campie 180019 IALOMITA SARATENI campie 179784 IALOMITA BORANESTI campie 102240 IALOMITA COSERENI campie 105026 IALOMITA SINESTI campie 179999 IALOMITA MOLDOVENI campie 97517 IASI HORLESTI campie 96003 IASI UNGHENI campie 97679 IASI LETCANI campie 95747 IASI ARONEANU campie 98257 IASI MOVILENI campie 95667 IASI ANDRIESENI campie 98505 IASI POPRICANI campie 95239 IASI REDIU campie 100353 IASI VALEA LUPULUI campie 99058 IASI SINESTI campie 95471 IASI ORAS TARGU FRUMOS campie 95499 IASI ION NECULCE campie 97063 IASI FOCURI campie 100317 IASI FANTANELE campie 99600 IASI TRIFESTI campie 100344 IASI ROSCANI campie 95943 IASI BIVOLARI campie 97189 IASI GORBAN campie 97394 IASI GROZESTI campie 98685 IASI RADUCANENI campie 96423 IASI COSTULENI campie 96370 IASI COMARNA campie 96254 IASI CIUREA campie
95293 IASI TOMESTI campie 99922 IASI TUTORA campie 98373 IASI PODU ILOAIEI campie 96940 IASI DUMESTI campie 97090 IASI GOLAIESTI campie 98738 IASI ROMANESTI campie 97009 IASI ERBICENI campie 100148 IASI VLADENI campie 99879 IASI TIGANASI campie 97919 IASI MIROSLAVA campie 98435 IASI POPESTI campie 97722 IASI LUNGANI campie 95792 IASI BALTATI campie 100273 IASI BALS campie 95872 IASI BELCESTI campie 96334 IASI COARNELE CAPREI campie 97321 IASI GROPNITA campie 95159 IASI HOLBOCA campie 95060 IASI MUNICIPIUL IASI campie 100004 IASI VICTORIA campie 96058 IASI BRAESTI campie 98337 IASI PLUGARI campie 99370 IASI SIPOTE campie 98649 IASI PROBOTA campie 98603 IASI PRISACANI campie 179588 ILFOV COPACENI campie 105936 ILFOV VIDRA campie 100576 ILFOV ORAS BUFTEA campie 102570 ILFOV DOMNESTI campie 179249 ILFOV CHIAJNA campie 179463 ILFOV MOGOSOAIA campie 101742 ILFOV CERNICA campie 103443 ILFOV GRADISTEA campie 102605 ILFOV DRAGOMIRESTI-VALE campie 179285 ILFOV CHITILA campie 101902 ILFOV CIOLPANI campie 104582 ILFOV PETRACHIOAIA campie 102525 ILFOV DARASTI-ILFOV campie 104421 ILFOV NUCI campie 102035 ILFOV CLINCENI campie 179310 ILFOV DOBROESTI campie 102543 ILFOV 1 DECEMBRIE campie 179383 ILFOV JILAVA campie
105570 ILFOV TUNARI campie 101298 ILFOV BRANESTI campie 179481 ILFOV ORAS OTOPENI campie 105160 ILFOV SNAGOV campie 100969 ILFOV BALOTESTI campie 102160 ILFOV CORBEANCA campie 104546 ILFOV PERIS campie 102473 ILFOV DASCALU campie 103130 ILFOV GANEASA campie 105419 ILFOV STEFANESTII DE JOS campie 179551 ILFOV ORAS VOLUNTARI campie 100834 ILFOV AFUMATI campie 101957 ILFOV CIOROGARLA campie 179533 ILFOV ORAS POPESTI LEORDENI campie 101145 ILFOV BERCENI campie 179409 ILFOV MAGURELE campie 179221 ILFOV BRAGADIRU campie 102213 ILFOV CORNETU campie 103513 ILFOV GRUIU campie 104243 ILFOV MOARA VLASIEI campie 179347 ILFOV GLINA campie 179515 ILFOV PANTELIMON campie 113493 MEHEDINTI SALCIA campie 112744 MEHEDINTI OBARSIA DE CAMP campie 111444 MEHEDINTI CUJMIR campie 114079 MEHEDINTI VRATA campie 111550 MEHEDINTI DARVARI campie 114060 MEHEDINTI BRANISTEA campie 111783 MEHEDINTI GARLA MARE campie 113849 MEHEDINTI VANATORI campie 112771 MEHEDINTI OPRISOR campie 112030 MEHEDINTI GRUIA campie 113395 MEHEDINTI PUNGHINA campie 112879 MEHEDINTI PATULELE campie 113929 MEHEDINTI VLADAIA campie 111417 MEHEDINTI CORLATEL campie 110535 MEHEDINTI BALACITA campie 111863 MEHEDINTI GOGOSU campie 112548 MEHEDINTI JIANA campie 110232 MEHEDINTI ORAS VANJU MARE campie 112806 MEHEDINTI PADINA campie 111480 MEHEDINTI DEVESEL campie 110946 MEHEDINTI BURILA MARE campie
112076 MEHEDINTI HINOVA campie 113206 MEHEDINTI PRISTOL campie 110571 MEHEDINTI BACLES campie 109826 MEHEDINTI SIMIAN campie 113894 MEHEDINTI VANJULET campie 113466 MEHEDINTI ROGOVA campie 179196 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 6 campie 179150 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 2 campie 179169 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 3 campie 179141 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 1 campie 179178 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 4 campie 179187 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 5 campie 125178 NEAMT BOGHICEA campie 125588 OLT GARCOV campie 127938 OLT ORLEA campie 127251 OLT IANCA campie 130339 OLT GURA PADINII campie 127224 OLT GROJDIBODU campie 129282 OLT STEFAN CEL MARE campie 127368 OLT IZBICENI campie 125542 OLT ORAS CORABIA campie 129745 OLT VADASTRITA campie 129629 OLT URZICA campie 129718 OLT VADASTRA campie 129460 OLT TIA MARE campie 129898 OLT VISINA campie 130375 OLT VISINA NOUA campie 126148 OLT CILIENI campie 127750 OLT OBARSIA campie 125962 OLT BRASTAVATU campie 128588 OLT RUSANESTI campie 126077 OLT BUCINISU campie 130320 OLT GRADINILE campie 129184 OLT STUDINA campie 128560 OLT ROTUNDA campie 128613 OLT SCARISOARA campie 130026 OLT VLADILA campie 129567 OLT TRAIAN campie
125659 OLT BABICIU campie 126647 OLT DEVESELU campie 129040 OLT SPRANCENATA campie 127144 OLT GOSTAVATU campie 128524 OLT REDEA campie 129095 OLT STOENESTI campie 127536 OLT MIHAESTI campie 125472 OLT MUNICIPIUL CARACAL campie 126585 OLT DANEASA campie 125490 OLT DRAGHICENI campie 128472 OLT RADOMIRESTI campie 128864 OLT SEACA campie 126718 OLT DOBROSLOVENI campie 126102 OLT CEZIENI campie 125622 OLT ORAS DRAGANESTI-OLT campie 130357 OLT OSICA DE JOS campie 126978 OLT FALCOIU campie 129763 OLT VALENI campie 127386 OLT IZVOARELE campie 127493 OLT MARUNTEI campie 129111 OLT STOICANESTI campie 127714 OLT NICOLAE TITULESCU campie 127983 OLT OSICA DE SUS campie 130311 OLT GHIMPETENI campie 130384 OLT SOPARLITA campie 126406 OLT CRAMPOIA campie 126380 OLT COTEANA campie 129987 OLT VALCELE campie 128178 OLT PARSCOVENI campie 126022 OLT BRANCOVENI campie 130348 OLT IPOTESTI campie 125846 OLT BARZA campie 129246 OLT SERBANESTI campie 129585 OLT TUFENI campie 127563 OLT MILCOV campie 128105 OLT ORAS PIATRA-OLT campie 125677 OLT BALDOVINESTI campie 127689 OLT MOVILENI campie 125873 OLT BOBICESTI campie 125374 OLT SLATIOARA campie 127812 OLT OBOGA campie 130302 OLT GAVANESTI campie 128052 OLT PERIETI campie
127064 OLT GANEASA campie 127322 OLT ICOANA campie 130295 OLT CALUI campie 130286 OLT BALTENI campie 128374 OLT ORAS POTCOAVA campie 128221 OLT PLESOIU campie 126326 OLT CORBU campie 126433 OLT CURTISOARA campie 127625 OLT MORUNGLAV campie 129139 OLT STREJESTI campie 126166 OLT CARLOGANI campie 130366 OLT SARBII - MAGURA campie 129380 OLT TESLUI campie 127171 OLT GRADINARI campie 127901 OLT OPTASI-MAGURA campie 127858 OLT OPORELU campie 126228 OLT COLONESTI campie 129317 OLT TATULESTI campie 128301 OLT POBORU campie 125757 OLT BARASTI campie 128962 OLT SPINENI campie 127411 OLT LELEASCA campie 129503 OLT TOPANA campie 130124 OLT VULPENI campie 126674 OLT DOBRETU campie 127288 OLT IANCU JIANU campie 126825 OLT DOBRUN campie 126905 OLT FAGETELU campie 130062 OLT VOINEASA campie 125418 OLT ORAS BALS campie 127019 OLT FARCASELE campie 125347 OLT MUNICIPIUL SLATINA campie 128711 OLT ORAS SCORNICESTI campie 128436 OLT PRISEACA campie 129656 OLT VALEA MARE campie 127126 OLT GIUVARASTI campie 125999 OLT BREBENI campie 128659 OLT SCHITU campie 133508 PRAHOVA GORGOTA campie 132226 PRAHOVA BALTA DOAMNEI campie 136250 PRAHOVA OLARI campie 133429 PRAHOVA GHERGHITA campie 135431 PRAHOVA SIRNA campie
135850 PRAHOVA TINOSU campie 134942 PRAHOVA PUCHENII MARI campie 135146 PRAHOVA SALCIILE campie 136241 PRAHOVA COCORASTII COLT campie 132681 PRAHOVA CIORANI campie 135020 PRAHOVA RAFOV campie 133018 PRAHOVA DRAGANESTI campie 130712 PRAHOVA BRAZI campie 133090 PRAHOVA DUMBRAVA campie 130552 PRAHOVA BARCANESTI campie 134194 PRAHOVA MANESTI campie 132379 PRAHOVA BOLDESTI-GRADISTEA campie 130892 PRAHOVA TARGSORU VECHI campie 130614 PRAHOVA BERCENI campie 133394 PRAHOVA FULGA campie 131933 PRAHOVA ALBESTI-PALEOLOGU campie 132752 PRAHOVA COLCEAG campie 135896 PRAHOVA TOMSANI campie 133214 PRAHOVA FILIPESTII DE TARG campie 132075 PRAHOVA ARICESTII RAHTIVANI campie 133330 PRAHOVA FLORESTI campie 134559 PRAHOVA POIENARII BURCHII campie 132164 PRAHOVA BABA ANA campie 130534 PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIESTI campie 131407 PRAHOVA ORAS MIZIL campie 130678 PRAHOVA BLEJOI campie 138538 SATU MARE PIR campie 138734 SATU MARE SANTAU campie 136713 SATU MARE ACAS campie 136768 SATU MARE ANDRID campie 138501 SATU MARE PETRESTI campie 139107 SATU MARE TIREAM campie 137292 SATU MARE CAUAS campie 138663 SATU MARE SANISLAU campie 138618 SATU MARE POMI campie 139287 SATU MARE VALEA VINULUI campie 179677 SATU MARE CAMIN campie 139250 SATU MARE URZICENI campie 137540 SATU MARE CULCIU campie 136553 SATU MARE CAPLENI campie 137611 SATU MARE DOBA campie 139358 SATU MARE VETIS campie 137675 SATU MARE DOROLT campie
179873 SATU MARE AGRIS campie 138164 SATU MARE MICULA campie 137960 SATU MARE LAZURI campie 180028 SATU MARE PORUMBESTI campie 136802 SATU MARE APA campie 138084 SATU MARE MEDIESU AURIT campie 136964 SATU MARE BELTIUG campie 137032 SATU MARE BERVENI campie 138280 SATU MARE ODOREU campie 137185 SATU MARE BOTIZ campie 179882 SATU MARE CIUMESTI campie 138208 SATU MARE MOFTIN campie 137728 SATU MARE FOIENI campie 136526 SATU MARE MUNICIPIUL CAREI campie 137764 SATU MARE HALMEU campie 138431 SATU MARE PAULESTI campie 138574 SATU MARE PISCOLT campie 136483 SATU MARE MUNICIPIUL SATU MARE campie 138805 SATU MARE SAUCA campie 136642 SATU MARE ORAS TASNAD campie 139054 SATU MARE TEREBESTI campie 138039 SATU MARE LIVADA campie 139214 SATU MARE TURULUNG campie 139394 SATU MARE VIILE SATU MARE campie 136848 SATU MARE ORAS ARDUD campie 137443 SATU MARE CRAIDOROLT campie 153400 TELEORMAN NASTURELU campie 152314 TELEORMAN BUJORU campie 151978 TELEORMAN ORAS ZIMNICEA campie 151709 TELEORMAN CIUPERCENI campie 155118 TELEORMAN FANTANELE campie 151736 TELEORMAN ISLAZ campie 152234 TELEORMAN BRAGADIRU campie 153589 TELEORMAN PIETROSANI campie 154460 TELEORMAN SUHAIA campie 154736 TELEORMAN TRAIAN campie 151683 TELEORMAN MUNICIPIUL TURNU MAGURELE campie 152500 TELEORMAN CERVENIA campie 151763 TELEORMAN LITA campie 153561 TELEORMAN PIATRA campie 152662 TELEORMAN CRANGU campie 155109 TELEORMAN DRACEA campie 153829 TELEORMAN PUTINEIU campie
154344 TELEORMAN SLOBOZIA MANDRA campie 151816 TELEORMAN NANOV campie 153909 TELEORMAN RASMIRESTI campie 152332 TELEORMAN BUZESCU campie 151790 TELEORMAN MUNICIPIUL ALEXANDRIA campie 153776 TELEORMAN VITANESTI campie 154996 TELEORMAN NENCIULESTI campie 153204 TELEORMAN MAVRODIN campie 152038 TELEORMAN BABAITA campie 153865 TELEORMAN RADOIESTI campie 153507 TELEORMAN ORBEASCA campie 152172 TELEORMAN BOTOROAGA campie 154415 TELEORMAN STEJARU campie 154166 TELEORMAN SFINTESTI campie 153473 TELEORMAN OLTENI campie 154932 TELEORMAN VARTOAPE campie 152724 TELEORMAN DIDESTI campie 155092 TELEORMAN BEUCA campie 153437 TELEORMAN NECSESTI campie 151905 TELEORMAN ORAS VIDELE campie 154754 TELEORMAN TRIVALEA-MOSTENI campie 154978 TELEORMAN ZAMBREASCA campie 151996 TELEORMAN BALACI campie 154228 TELEORMAN SILISTEA campie 154282 TELEORMAN SILISTEA-GUMESTI campie 154068 TELEORMAN SCURTU MARE campie 154665 TELEORMAN TATARASTII DE SUS campie 153062 TELEORMAN GRATIA campie 153696 TELEORMAN POENI campie 154308 TELEORMAN SARBENI campie 153151 TELEORMAN LUNCA campie 152760 TELEORMAN DOBROTESTI campie 152902 TELEORMAN DRAGANESTI-VLASCA campie 152127 TELEORMAN BOGDANA campie 153605 TELEORMAN PLOSCA campie 152948 TELEORMAN FURCULESTI campie 155154 TELEORMAN UDA-CLOCOCIOV campie 154790 TELEORMAN TROIANUL campie 154852 TELEORMAN VEDEA campie 155127 TELEORMAN FRASINET campie 153240 TELEORMAN MAGURA campie 154521 TELEORMAN TALPA campie 153026 TELEORMAN GALATENI campie
152582 TELEORMAN COSMESTI campie 152528 TELEORMAN CIOLANESTI campie 154585 TELEORMAN TATARASTII DE JOS campie 153277 TELEORMAN MALDAENI campie 152467 TELEORMAN CALMATUIU DE SUS campie 153124 TELEORMAN LISA campie 152350 TELEORMAN CALINESTI campie 153543 TELEORMAN PERETU campie 153295 TELEORMAN MERENI campie 151932 TELEORMAN CREVENICU campie 153384 TELEORMAN MOSTENI campie 152564 TELEORMAN CONTESTI campie 154497 TELEORMAN STOROBANEASA campie 153339 TELEORMAN MARZANESTI campie 152993 TELEORMAN FRUMOASA campie 151834 TELEORMAN POROSCHIA campie 154914 TELEORMAN VIISOARA campie 152797 TELEORMAN DRACSENEI campie 153972 TELEORMAN SACENI campie 154013 TELEORMAN SCRIOASTEA campie 154139 TELEORMAN SEACA campie 152868 TELEORMAN DRAGANESTI DE VEDE campie 152412 TELEORMAN CALMATUIU campie 152270 TELEORMAN BUJORENI campie 155136 TELEORMAN PURANI campie 152083 TELEORMAN BLEJESTI campie 154834 TELEORMAN TIGANESTI campie 152252 TELEORMAN BRANCENI campie 154380 TELEORMAN SMARDIOASA campie 153106 TELEORMAN IZVOARELE campie 153623 TELEORMAN PLOPII-SLAVITESTI campie 155083 TELEORMAN BECIU campie 152617 TELEORMAN CRANGENI campie 155145 TELEORMAN SAELELE campie 154184 TELEORMAN SEGARCEA-VALE campie 151870 TELEORMAN MUNICIPIUL ROSIORI DE VEDE campie 153936 TELEORMAN SALCIA campie 157781 TIMIS MORAVITA campie 156669 TIMIS DENTA campie 155458 TIMIS ORAS DETA campie 155591 TIMIS BANLOC campie 159491 TIMIS LIVEZILE campie 157273 TIMIS GIERA campie
159366 TIMIS BIRDA campie 157086 TIMIS ORAS GATAIA campie 159400 TIMIS GHILAD campie 159339 TIMIS VOITEG campie 157004 TIMIS FOENI campie 159035 TIMIS TORMAC campie 157424 TIMIS JEBEL campie 156357 TIMIS ORAS CIACOVA campie 157923 TIMIS NITCHIDORF campie 157317 TIMIS GIULVAZ campie 157497 TIMIS LIEBLING campie 159525 TIMIS OTELEC campie 157031 TIMIS GAVOJDIA campie 159446 TIMIS PADURENI campie 159437 TIMIS PARTA campie 158449 TIMIS SACOSU TURCESC campie 158065 TIMIS PECIU NOU campie 158779 TIMIS SAG campie 156311 TIMIS CHEVERESU MARE campie 156106 TIMIS BOLDUR campie 155314 TIMIS GIROC campie 159142 TIMIS UIVAR campie 158243 TIMIS RACOVITA campie 158699 TIMIS SANMIHAIU ROMAN campie 157834 TIMIS MOSNITA NOUA campie 156473 TIMIS COSTEIU campie 159516 TIMIS BUCOVAT campie 156277 TIMIS CENEI campie 159375 TIMIS CHECEA campie 155797 TIMIS BELINT campie 155289 TIMIS GHIRODA campie 155261 TIMIS DUMBRAVITA campie 158564 TIMIS SACALAZ campie 155243 TIMIS MUNICIPIUL TIMISOARA campie 158966 TIMIS TOPOLOVATU MARE campie 155546 TIMIS BALINT campie 156213 TIMIS CARPINIS campie 155494 TIMIS ORAS JIMBOLIA campie 157193 TIMIS GHIZELA campie 158396 TIMIS REMETEA MARE campie 157246 TIMIS GIARMATA campie 155760 TIMIS BECICHERECU MIC campie 159384 TIMIS DUDESTII NOI campie
159428 TIMIS IECEA MARE campie 158314 TIMIS ORAS RECAS campie 155911 TIMIS BILED campie 155662 TIMIS BARA campie 158653 TIMIS SANANDREI campie 158181 TIMIS PISCHIA campie 158608 TIMIS SECAS campie 157451 TIMIS LENAUHEIM campie 156437 TIMIS COMLOSU MARE campie 157969 TIMIS OHABA LUNGA campie 159464 TIMIS SANDRA campie 159419 TIMIS GOTTLOB campie 158528 TIMIS SATCHINEZ campie 159393 TIMIS FIBIS campie 158010 TIMIS ORTISOARA campie 158859 TIMIS TEREMIA MARE campie 157530 TIMIS LOVRIN campie 159507 TIMIS PESAC campie 159473 TIMIS TOMNATIC campie 159213 TIMIS VARIAS campie 157683 TIMIS MASLOC campie 159482 TIMIS VALCANI campie 158109 TIMIS PERIAM campie 155528 TIMIS ORAS SANNICOLAU MARE campie 159455 TIMIS SARAVALE campie 156712 TIMIS DUDESTII VECHI campie 158733 TIMIS SANPETRU MARE campie 155724 TIMIS BEBA VECHE campie 156259 TIMIS CENAD campie 160047 TULCEA CEATALCHIOI campie 160458 TULCEA GRINDU campie 160779 TULCEA MALIUC campie 161133 TULCEA PARDINA campie 160172 TULCEA CHILIA VECHE campie 160261 TULCEA CRISAN campie 161231 TULCEA SFANTU GHEORGHE campie 160911 TULCEA MURIGHIOL campie 161482 TULCEA VALEA NUCARILOR campie 159614 TULCEA MUNICIPIUL TULCEA campie 161053 TULCEA NUFARU campie 161302 TULCEA SOMOVA campie 160724 TULCEA MAHMUDIA campie 161552 TULCEA BESTEPE campie
159687 TULCEA ORAS ISACCEA campie 161035 TULCEA NICULITEL campie 160387 TULCEA FRECATEI campie 160617 TULCEA JIJILA campie 161525 TULCEA I.C.BRATIANU campie 161286 TULCEA SMARDAN campie 161464 TULCEA TURCOAIA campie 159730 TULCEA ORAS MACIN campie 159945 TULCEA CARCALIU campie 160305 TULCEA DAENI campie 159650 TULCEA ORAS BABADAG campie 161179 TULCEA SARICHIOI campie 159785 TULCEA BAIA campie 161259 TULCEA SLAVA CERCHEZA campie 160831 TULCEA MIHAI BRAVU campie 161543 TULCEA VACARENI campie 160092 TULCEA CEAMURLIA DE JOS campie 160877 TULCEA MIHAIL KOGALNICEANU campie 160644 TULCEA JURILOVCA campie 161151 TULCEA PECENEAGA campie 161106 TULCEA OSTROV campie 159767 TULCEA ORAS SULINA campie 159883 TULCEA C.A. ROSETTI campie 170612 VALCEA LALOSU campie 169583 VALCEA FAURESTI campie 174218 VALCEA VOICESTI campie 174502 VALCEA DICULESTI campie 173748 VALCEA STEFANESTI campie 173793 VALCEA SUSANI campie 171209 VALCEA MADULARI campie 162559 VASLUI BLAGESTI campie 163789 VASLUI EPURENI campie 164981 VASLUI ORAS MURGENI campie 163832 VASLUI FALCIU campie 163903 VASLUI GAGESTI campie 162498 VASLUI BEREZENI campie 166672 VASLUI VETRISOAIA campie 164749 VASLUI LUNCA BANULUI campie 164277 VASLUI DIMITRIE CANTEMIR campie 165979 VASLUI STANILESTI campie 163681 VASLUI DUDA-EPURENI campie 163618 VASLUI DRANCENI campie 161829 VASLUI MUNICIPIUL HUSI campie
165185 VASLUI PADURENI campie 175590 VRANCEA CIORASTI campie 175206 VRANCEA BALESTI campie 176613 VRANCEA MAICANESTI campie 177600 VRANCEA SIHLEA campie 175938 VRANCEA DUMBRAVENI campie 177986 VRANCEA TATARANU campie 176301 VRANCEA GUGESTI campie 176855 VRANCEA NANESTI campie 178938 VRANCEA GOLOGANU campie 177726 VRANCEA SLOBOZIA CIORASTI campie 178821 VRANCEA VULTURU campie 176748 VRANCEA MILCOVUL campie 174824 VRANCEA GOLESTI campie 174780 VRANCEA CAMPINEANCA campie 174744 VRANCEA MUNICIPIUL FOCSANI campie 178929 VRANCEA BILIESTI campie 175019 VRANCEA ORAS ODOBESTI campie 177352 VRANCEA PUFESTI campie 177842 VRANCEA SURAIA campie 178956 VRANCEA RASTOACA campie 178607 VRANCEA VANATORI campie 176212 VRANCEA GAROAFA campie 178947 VRANCEA OBREJITA campie 174922 VRANCEA ORAS MARASESTI campie 4482 ALBA GARBOVA deal 4106 ALBA CALNIC deal 7044 ALBA SALISTEA deal 9019 ALBA CUT deal 7810 ALBA SIBOT deal 4268 ALBA DOSTAT deal 1874 ALBA MUNICIPIUL SEBES deal 4240 ALBA DAIA ROMANA deal 7945 ALBA SPRING deal 8826 ALBA VINTU DE JOS deal 6930 ALBA ROSIA DE SECAS deal 3761 ALBA CENADE deal 1071 ALBA CIUGUD deal 3805 ALBA CERGAU deal 2988 ALBA BERGHIN deal 6164 ALBA OHABA deal 8354 ALBA VALEA LUNGA deal 7384 ALBA SANTIMBRU deal
4188 ALBA CRACIUNELU DE JOS deal 5700 ALBA MIHALT deal 1348 ALBA MUNICIPIUL BLAJ deal 8096 ALBA ORAS TEIUS deal 3958 ALBA CETATEA DE BALTA deal 6547 ALBA RADESTI deal 5103 ALBA JIDVEI deal 7865 ALBA SONA deal 5210 ALBA LOPADEA NOUA deal 4703 ALBA HOPARTA deal 1213 ALBA MUNICIPIUL AIUD deal 4302 ALBA FARAU deal 5755 ALBA MIRASLAU deal 1794 ALBA ORAS OCNA MURES deal 6048 ALBA NOSLAC deal 5309 ALBA LUNCA MURESULUI deal 8158 ALBA UNIREA deal 9026 ALBA BUCERDEA GRANOASA deal 7348 ALBA SANCEL deal 1017 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA deal 12402 ARAD SISTAROVAT deal 10765 ARAD DORGOS deal 12778 ARAD ZABRANI deal 12572 ARAD VARADIA DE MURES deal 11842 ARAD SAVARSIN deal 10104 ARAD BARZAVA deal 10514 ARAD COVASINT deal 9743 ARAD ALMAS deal 11762 ARAD PLESCUTA deal 12457 ARAD TAUT deal 10293 ARAD BUTENI deal 12509 ARAD TARNOVA deal 12288 ARAD SILINDIA deal 10051 ARAD BARSA deal 10701 ARAD DIECI deal 10943 ARAD GURAHONT deal 10195 ARAD BOCSIG deal 11307 ARAD IGNESTI deal 10532 ARAD CRAIVA deal 10346 ARAD CARAND deal 9690 ARAD ORAS SEBIS deal 11664 ARAD PETRIS deal 9930 ARAD BELIU deal
11236 ARAD HASMAS deal 10453 ARAD CONOP deal 18028 ARGES POIANA LACULUI deal 13757 ARGES ORAS TOPOLOVENI deal 15554 ARGES CIOMAGESTI deal 15652 ARGES COCU deal 19392 ARGES UDA deal 13301 ARGES ORAS MIOVENI deal 15108 ARGES CALINESTI deal 16132 ARGES CUCA deal 14352 ARGES BELETI-NEGRESTI deal 17209 ARGES MICESTI deal 17101 ARGES MERISANI deal 16365 ARGES DARMANESTI deal 19338 ARGES TITESTI deal 16285 ARGES DAVIDESTI deal 17423 ARGES MORARESTI deal 14726 ARGES BOTESTI deal 17913 ARGES POIENARII DE ARGES deal 18778 ARGES STALPENI deal 20055 ARGES VULTURESTI deal 14165 ARGES BAICULESTI deal 15901 ARGES COSESTI deal 15493 ARGES CIOFRANGENI deal 16659 ARGES HARTIESTI deal 17254 ARGES MIHAESTI deal 13622 ARGES MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES deal 19999 ARGES VLADESTI deal 19249 ARGES TIGVENI deal 17851 ARGES PIETROSANI deal 18670 ARGES SCHITU GOLESTI deal 19695 ARGES VALEA IASULUI deal 19631 ARGES VALEA DANULUI deal 16454 ARGES DOMNESTI deal 15313 ARGES CEPARI deal 16551 ARGES GODENI deal 13819 ARGES ALBESTII DE ARGES deal 14584 ARGES BOGATI deal 16427 ARGES DOBRESTI deal 17049 ARGES MALURENI deal 17619 ARGES MUSATESTI deal 15983 ARGES COTMEANA deal 16506 ARGES DRAGANU deal
13392 ARGES ORAS STEFANESTI deal 13169 ARGES MUNICIPIUL PITESTI deal 14272 ARGES BALILESTI deal 14851 ARGES BUDEASA deal 26029 BACAU URECHESTI deal 21720 BACAU CASIN deal 21560 BACAU BOGDANESTI deal 24524 BACAU PODU TURCULUI deal 20670 BACAU STEFAN CEL MARE deal 24276 BACAU PARGARESTI deal 25825 BACAU TARGU TROTUS deal 23948 BACAU ORBENI deal 22834 BACAU GLAVANESTI deal 24034 BACAU PARAVA deal 21971 BACAU CORBASCA deal 22237 BACAU DEALU MORII deal 24766 BACAU RACACIUNI deal 21855 BACAU CLEJA deal 22665 BACAU GAICEANA deal 24187 BACAU PANCESTI deal 23289 BACAU LIVEZI deal 22460 BACAU FARAOANI deal 23494 BACAU MOTOSENI deal 22941 BACAU HORGESTI deal 26118 BACAU VULTURENI deal 25148 BACAU SANDULENI deal 24631 BACAU PODURI deal 21338 BACAU BERESTI-TAZLAU deal 21098 BACAU ARDEOANI deal 23387 BACAU MAGIRESTI deal 25521 BACAU STANISESTI deal 25629 BACAU STRUGARI deal 20411 BACAU MAGURA deal 24837 BACAU RACHITOASA deal 25932 BACAU UNGURENI deal 21668 BACAU BUHOCI deal 25291 BACAU SCORTENI deal 24338 BACAU PARJOL deal 20313 BACAU HEMEIUS deal 22781 BACAU GARLENI deal 25861 BACAU TRAIAN deal 26361 BACAU PRAJESTI deal 26379 BACAU ITESTI deal
26353 BACAU ODOBESTI deal 21506 BACAU BLAGESTI deal 25228 BACAU SAUCESTI deal 21249 BACAU BERESTI-BISTRITA deal 23644 BACAU NEGRI deal 24711 BACAU RACOVA deal 20778 BACAU ORAS BUHUSI deal 22111 BACAU DAMIENESTI deal 23207 BACAU LIPOVA deal 22576 BACAU FILIPESTI deal 22488 BACAU FILIPENI deal 23868 BACAU ONCESTI deal 23047 BACAU HURUIESTI deal 22059 BACAU COTOFANESTI deal 21757 BACAU CAIUTI deal 21454 BACAU BARSANESTI deal 20607 BACAU GURA VAII deal 22898 BACAU HELEGIU deal 26346 BACAU GIOSENI deal 26338 BACAU BUCIUMI deal 24999 BACAU ROSIORI deal 23127 BACAU IZVORU BERHECIULUI deal 21891 BACAU COLONESTI deal 25362 BACAU SECUIENI deal 24427 BACAU PLOPANA deal 24089 BACAU PARINCEA deal 25692 BACAU TAMASI deal 23715 BACAU NICOLAE BALCESCU deal 20563 BACAU MUNICIPIUL ONESTI deal 23350 BACAU LUIZI-CALUGARA deal 26320 BACAU SARATA deal 20466 BACAU MARGINENI deal 20297 BACAU MUNICIPIUL BACAU deal 20359 BACAU LETEA VECHE deal 20876 BACAU MUNICIPIUL MOINESTI deal 26083 BACAU VALEA SEACA deal 25068 BACAU SASCUT deal 25745 BACAU TATARASTI deal 28193 BIHOR CARPINET deal 26840 BIHOR ORAS STEI deal 30773 BIHOR RIENI deal 27971 BIHOR BUNTESTI deal 29243 BIHOR DRAGANESTI deal
26804 BIHOR MUNICIPIUL BEIUS deal 31422 BIHOR SOIMI deal 30229 BIHOR OLCEA deal 30416 BIHOR POCOLA deal 31921 BIHOR UILEACU DE BEIUS deal 30719 BIHOR REMETEA deal 28763 BIHOR COCIUBA MARE deal 28139 BIHOR CAPALNA deal 30648 BIHOR RABAGANI deal 30470 BIHOR POMEZEU deal 31057 BIHOR SAMBATA deal 29573 BIHOR HOLOD deal 29813 BIHOR LAZARENI deal 29154 BIHOR DOBRESTI deal 28335 BIHOR CEICA deal 29341 BIHOR DRAGESTI deal 29519 BIHOR HIDISELU DE SUS deal 32090 BIHOR VARCIOROG deal 31976 BIHOR VADU CRISULUI deal 26582 BIHOR SANMARTIN deal 28816 BIHOR COPACEL deal 30069 BIHOR MAGESTI deal 26742 BIHOR ASTILEU deal 31878 BIHOR TETCHEA deal 30274 BIHOR OSORHEI deal 30871 BIHOR SACADAT deal 29902 BIHOR LUGASU DE JOS deal 29724 BIHOR INEU deal 31716 BIHOR TILEAGD deal 32161 BIHOR PALEU deal 26564 BIHOR MUNICIPIUL ORADEA deal 27757 BIHOR BRUSTURI deal 28415 BIHOR CETARIU deal 31128 BIHOR SARBI deal 31208 BIHOR SPINUS deal 29038 BIHOR DERNA deal 30568 BIHOR POPESTI deal 31262 BIHOR SUPLACU DE BARCAU deal 31654 BIHOR TAUTEU deal 27329 BIHOR BALC deal 27070 BIHOR ABRAM deal 27506 BIHOR BOIANU MARE deal 32045 BIHOR VIISOARA deal
27212 BIHOR AUSEU deal 34422 BISTRITA-NASAUD SILIVASU DE CAMPIE deal 35312 BISTRITA-NASAUD URMENIS deal 33881 BISTRITA-NASAUD MILAS deal 33845 BISTRITA-NASAUD MICESTII DE CAMPIE deal 34477 BISTRITA-NASAUD SANMIHAIU DE CAMPIE deal 33952 BISTRITA-NASAUD MONOR deal 33015 BISTRITA-NASAUD CHIOCHIS deal 34645 BISTRITA-NASAUD SIEU deal 33658 BISTRITA-NASAUD MATEI deal 33435 BISTRITA-NASAUD LECHINTA deal 32704 BISTRITA-NASAUD BUDACU DE JOS deal 34770 BISTRITA-NASAUD SIEU-ODORHEI deal 32660 BISTRITA-NASAUD BRANISTEA deal 32483 BISTRITA-NASAUD ORAS BECLEAN deal 33541 BISTRITA-NASAUD LIVEZILE deal 34173 BISTRITA-NASAUD PETRU RARES deal 33382 BISTRITA-NASAUD JOSENII BARGAULUI deal 33202 BISTRITA-NASAUD DUMITRA deal 35269 BISTRITA-NASAUD URIU deal 179953 BISTRITA-NASAUD CICEU- MIHAIESTI deal 33122 BISTRITA-NASAUD CHIUZA deal 33989 BISTRITA-NASAUD NIMIGEA deal 32768 BISTRITA-NASAUD BUDESTI deal 34985 BISTRITA-NASAUD TEACA deal 34903 BISTRITA-NASAUD SINTEREAG deal 32394 BISTRITA-NASAUD MUNICIPIUL BISTRITA deal 34690 BISTRITA-NASAUD SIEU-MAGHERUS deal 33275 BISTRITA-NASAUD GALATII BISTRITEI deal 33765 BISTRITA-NASAUD MARISELU deal 37280 BOTOSANI ORAS FLAMANZI deal 39872 BOTOSANI VORONA deal 39975 BOTOSANI COSULA deal 36907 BOTOSANI CRISTESTI deal 36756 BOTOSANI CORNI deal 35759 BOTOSANI CURTESTI deal 39738 BOTOSANI VLADENI deal 36453 BOTOSANI ORAS BUCECEA deal 38063 BOTOSANI MIHAI EMINESCU deal 37850 BOTOSANI LEORDA deal 36373 BOTOSANI BRAESTI deal 39694 BOTOSANI VARFU CAMPULUI deal 39612 BOTOSANI VACULESTI deal
39942 BOTOSANI LOZNA deal 39967 BOTOSANI CANDESTI deal 38161 BOTOSANI MIHAILENI deal 39122 BOTOSANI SENDRICENI deal 36006 BOTOSANI MUNICIPIUL DOROHOI deal 37011 BOTOSANI DERSCA deal 37672 BOTOSANI HILISEU-HORIA deal 36202 BOTOSANI AVRAMENI deal 37823 BOTOSANI IBANESTI deal 40035 BOTOSANI ADASENI deal 38544 BOTOSANI POMARLA deal 36952 BOTOSANI CRISTINESTI deal 36532 BOTOSANI CONCESTI deal 38982 BOTOSANI SUHARAU deal 39658 BOTOSANI VIISOARA deal 36809 BOTOSANI COTUSCA deal 37770 BOTOSANI HUDESTI deal 35946 BOTOSANI ORAS DARABANI deal 38633 BOTOSANI RADAUTI-PRUT deal 38492 BOTOSANI PALTINIS deal 37324 BOTOSANI FRUMUSICA deal 39391 BOTOSANI TUDORA deal 40214 BRASOV ORAS GHIMBAV deal 40465 BRASOV ORAS VICTORIA deal 41925 BRASOV SANPETRU deal 41667 BRASOV PREJMER deal 40606 BRASOV BOD deal 42307 BRASOV VOILA deal 41417 BRASOV MANDRA deal 40278 BRASOV MUNICIPIUL FAGARAS deal 41818 BRASOV SERCAIA deal 41578 BRASOV PARAU deal 40857 BRASOV COMANA deal 42076 BRASOV TICUSU deal 42156 BRASOV UNGRA deal 41284 BRASOV JIBERT deal 40394 BRASOV ORAS RUPEA deal 41248 BRASOV HOMOROD deal 40768 BRASOV CATA deal 41033 BRASOV HALCHIU deal 40955 BRASOV FELDIOARA deal 40544 BRASOV BECLEAN deal 41088 BRASOV HARMAN deal
40820 BRASOV CINCU deal 41943 BRASOV SOARS deal 41701 BRASOV RACOS deal 42498 BRASOV AUGUSTIN deal 47854 BUZAU NAENI deal 45619 BUZAU BREAZA deal 48487 BUZAU PIETROASELE deal 47453 BUZAU MEREI deal 49643 BUZAU TISAU deal 46313 BUZAU CISLAU deal 50102 BUZAU VERNESTI deal 47337 BUZAU MAGURA deal 50549 BUZAU UNGURIU deal 50326 BUZAU VIPERESTI deal 48771 BUZAU POSTA CALNAU deal 45334 BUZAU BLAJANI deal 46019 BUZAU CERNATESTI deal 48557 BUZAU PARSCOV deal 45101 BUZAU BERCA deal 50415 BUZAU ZARNESTI deal 48922 BUZAU RACOVITENI deal 45003 BUZAU BECENI deal 47818 BUZAU MURGESTI deal 47006 BUZAU GREBANU deal 49313 BUZAU SCORTOASA deal 47417 BUZAU MARGARITESTI deal 48165 BUZAU PARDOSI deal 49769 BUZAU TOPLICENI deal 45673 BUZAU BUDA deal 48682 BUZAU PODGORIA deal 53489 CARAS-SEVERIN CORONINI deal 53853 CARAS-SEVERIN SICHEVITA deal 52909 CARAS-SEVERIN GARNIC deal 51056 CARAS-SEVERIN ORAS MOLDOVA NOUA deal 53513 CARAS-SEVERIN POJEJENA deal 54109 CARAS-SEVERIN SOCOL deal 53345 CARAS-SEVERIN NAIDAS deal 53675 CARAS-SEVERIN RACASDIA deal 51118 CARAS-SEVERIN ORAS ORAVITA deal 54500 CARAS-SEVERIN VARADIA deal 52035 CARAS-SEVERIN CIUDANOVITA deal 52990 CARAS-SEVERIN GRADINARI deal 52954 CARAS-SEVERIN GORUIA deal
54305 CARAS-SEVERIN TICVANIU MARE deal 53167 CARAS-SEVERIN LUPAC deal 52696 CARAS-SEVERIN DOGNECEA deal 54350 CARAS-SEVERIN TARNOVA deal 50987 CARAS-SEVERIN OCNA DE FIER deal 53425 CARAS-SEVERIN PALTINIS deal 51626 CARAS-SEVERIN BREBU deal 50969 CARAS-SEVERIN ORAS BOCSA deal 52758 CARAS-SEVERIN EZERIS deal 51010 CARAS-SEVERIN MUNICIPIUL CARANSEBES deal 51500 CARAS-SEVERIN BERZOVIA deal 54699 CARAS-SEVERIN ZORLENTU MARE deal 53639 CARAS-SEVERIN RAMNA deal 53372 CARAS-SEVERIN OBREJA deal 54537 CARAS-SEVERIN VERMES deal 51877 CARAS-SEVERIN CONSTANTIN DAICOVICIU deal 53791 CARAS-SEVERIN SASCA MONTANA deal 51984 CARAS-SEVERIN CIUCHICI deal 53755 CARAS-SEVERIN SACU deal 52062 CARAS-SEVERIN COPACELE deal 52785 CARAS-SEVERIN FARLIUG deal 52856 CARAS-SEVERIN FOROTIC deal 52650 CARAS-SEVERIN DOCLIN deal 58311 CLUJ LUNA deal 55357 CLUJ MUNICIPIUL CAMPIA TURZII deal 56844 CLUJ CEANU MARE deal 57742 CLUJ FRATA deal 57706 CLUJ FLORESTI deal 59657 CLUJ SUATU deal 56522 CLUJ CAMARASU deal 58623 CLUJ MOCIU deal 56354 CLUJ CAIANU deal 58259 CLUJ JUCU deal 56773 CLUJ CATINA deal 58794 CLUJ PALATCA deal 57831 CLUJ GEACA deal 57948 CLUJ GARBAU deal 55446 CLUJ ORAS HUEDIN deal 56210 CLUJ BONTIDA deal 56265 CLUJ BORSA deal 59586 CLUJ SANPAUL deal 59416 CLUJ SIC deal 55473 CLUJ AGHIRESU deal
60099 CLUJ VULTURENI deal 57546 CLUJ DABACA deal 55776 CLUJ ASCHILEU deal 55384 CLUJ MUNICIPIUL GHERLA deal 57644 CLUJ FIZESU GHERLII deal 55623 CLUJ ALUNIS deal 58856 CLUJ PANTICEU deal 58552 CLUJ MINTIU GHERLII deal 56096 CLUJ BOBALNA deal 59130 CLUJ RECEA-CRISTUR deal 55062 CLUJ CUZDRIOARA deal 59942 CLUJ VAD deal 57314 CLUJ CATCAU deal 56666 CLUJ CASEIU deal 55838 CLUJ BACIU deal 56988 CLUJ CHINTENI deal 56327 CLUJ BUZA deal 59826 CLUJ TAGA deal 55160 CLUJ MICA deal 55687 CLUJ APAHIDA deal 57350 CLUJ COJOCNA deal 58990 CLUJ PLOSCOS deal 58142 CLUJ ICLOD deal 57449 CLUJ CORNESTI deal 55598 CLUJ AITON deal 54975 CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA deal 56425 CLUJ CALARASI deal 58918 CLUJ PETRESTII DE JOS deal 55311 CLUJ SANDULESTI deal 59764 CLUJ TURENI deal 55106 CLUJ JICHISU DE JOS deal 55008 CLUJ MUNICIPIUL DEJ deal 55277 CLUJ MIHAI VITEAZU deal 55259 CLUJ MUNICIPIUL TURDA deal 58721 CLUJ MOLDOVENESTI deal 60062 CLUJ VIISOARA deal 59693 CLUJ TRITENII DE JOS deal 64238 COVASNA CHICHIS deal 64639 COVASNA OZUN deal 64773 COVASNA RECI deal 64005 COVASNA BRATES deal 63937 COVASNA BOROSNEU MARE deal 63394 COVASNA MUNICIPIUL SFANTU GHEORGHE deal
64130 COVASNA CATALINA deal 63740 COVASNA MUNICIPIUL TARGU SECUIESC deal 64425 COVASNA ILIENI deal 63447 COVASNA ORAS BARAOLT deal 68002 DAMBOVITA MANESTI deal 67595 DAMBOVITA GURA OCNITEI deal 65431 DAMBOVITA RAZVAD deal 65379 DAMBOVITA ANINOASA deal 65477 DAMBOVITA SOTANGA deal 65413 DAMBOVITA DOICESTI deal 65841 DAMBOVITA MUNICIPIUL MORENI deal 68324 DAMBOVITA OCNITA deal 68921 DAMBOVITA TATARANI deal 67522 DAMBOVITA GLODENI deal 179640 DAMBOVITA VULCANA-PANDELE deal 66009 DAMBOVITA BRANESTI deal 66526 DAMBOVITA CANDESTI deal 179908 DAMBOVITA PIETRARI deal 65921 DAMBOVITA ORAS PUCIOASA deal 69526 DAMBOVITA VOINESTI deal 65609 DAMBOVITA ORAS FIENI deal 67942 DAMBOVITA MALU CU FLORI deal 65645 DAMBOVITA MOTAIENI deal 69615 DAMBOVITA VULCANA-BAI deal 67835 DAMBOVITA LUDESTI deal 70744 DOLJ ARGETOAIA deal 73102 DOLJ MELINESTI deal 74956 DOLJ TALPAS deal 72276 DOLJ FARCAS deal 77377 GALATI TEPU deal 77509 GALATI VARLEZI deal 76497 GALATI GOHOR deal 77028 GALATI PRIPONESTI deal 75819 GALATI BUCIUMENI deal 75766 GALATI BRAHASESTI deal 75917 GALATI CERTESTI deal 76175 GALATI DRAGUSENI deal 75542 GALATI BALABANESTI deal 75338 GALATI ORAS BERESTI deal 77561 GALATI RADESTI deal 75356 GALATI BERESTI-MERIA deal 75613 GALATI BALASESTI deal 77587 GALATI POIANA deal
82314 GORJ STOINA deal 79157 GORJ BORASCU deal 82555 GORJ TURBUREA deal 82779 GORJ VAGIULESTI deal 82617 GORJ ORAS TURCENI deal 79077 GORJ BOLBOSI deal 79497 GORJ CAPRENI deal 81656 GORJ SAMARINESTI deal 82733 GORJ URDARI deal 80506 GORJ HUREZANI deal 81264 GORJ PLOPSORU deal 78604 GORJ ANINOASA deal 82047 GORJ SLIVILESTI deal 80249 GORJ DRAGOTESTI deal 80043 GORJ DANCIULESTI deal 81816 GORJ SAULESTI deal 82831 GORJ VLADIMIR deal 79585 GORJ CATUNELE deal 82243 GORJ STEJARI deal 78141 GORJ MUNICIPIUL MOTRU deal 80846 GORJ MATASARI deal 78828 GORJ BARBATESTI deal 78454 GORJ ORAS TICLENI deal 80613 GORJ JUPANESTI deal 79004 GORJ BALTENI deal 80766 GORJ LOGRESTI deal 79656 GORJ CIUPERCENI deal 80711 GORJ LICURICI deal 80365 GORJ GLOGOVA deal 78926 GORJ BERLESTI deal 78016 GORJ DRAGUTESTI deal 80123 GORJ DANESTI deal 78329 GORJ ORAS TARGU CARBUNESTI deal 79406 GORJ BUSTUCHIN deal 82396 GORJ TELESTI deal 80427 GORJ GODINESTI deal 78472 GORJ ALBENI deal 81861 GORJ SCOARTA deal 77910 GORJ BALESTI deal 81497 GORJ ROSIA DE AMARADIA deal 77812 GORJ MUNICIPIUL TARGU JIU deal 81415 GORJ PRIGORIA deal 78668 GORJ ARCANI deal
78748 GORJ BALANESTI deal 80677 GORJ LELESTI deal 78873 GORJ BENGESTI-CIOCADIA deal 81754 GORJ SACELU deal 79362 GORJ BUMBESTI-PITIC deal 78542 GORJ ALIMPESTI deal 78089 GORJ TURCINESTI deal 79932 GORJ CRUSET deal 79736 GORJ CALNIC deal 80980 GORJ NEGOMIR deal 80285 GORJ FARCASESTI deal 82895 GORJ ORAS ROVINARI deal 86487 HARGHITA PORUMBENI deal 85582 HARGHITA SECUIENI deal 85127 HARGHITA MUGENI deal 83525 HARGHITA ORAS CRISTURU SECUIESC deal 85984 HARGHITA SIMONESTI deal 83785 HARGHITA ATID deal 91624 HUNEDOARA TOTESTI deal 88644 HUNEDOARA BRETEA ROMANA deal 86936 HUNEDOARA TELIUCU INFERIOR deal 87424 HUNEDOARA ORAS CALAN deal 90262 HUNEDOARA MARTINESTI deal 91688 HUNEDOARA TURDAS deal 87638 HUNEDOARA MUNICIPIUL ORASTIE deal 89954 HUNEDOARA LAPUGIU DE JOS deal 89856 HUNEDOARA ILIA deal 89080 HUNEDOARA BURJUC deal 88546 HUNEDOARA BRANISCA deal 89687 HUNEDOARA GURASADA deal 92177 HUNEDOARA ZAM deal 89428 HUNEDOARA DOBRA deal 90431 HUNEDOARA PESTISU MIC deal 86810 HUNEDOARA MUNICIPIUL HUNEDOARA deal 86687 HUNEDOARA MUNICIPIUL DEVA deal 89801 HUNEDOARA HARAU deal 91330 HUNEDOARA SOIMUS deal 91731 HUNEDOARA GENERAL BERTHELOT deal 87576 HUNEDOARA ORAS HATEG deal 87665 HUNEDOARA ORAS SIMERIA deal 88047 HUNEDOARA BACIA deal 90994 HUNEDOARA ROMOS deal 98202 IASI MOSNA deal
97553 IASI IPATELE deal 98220 IASI MOTCA deal 96147 IASI CEPLENITA deal 100335 IASI RACHITENI deal 97811 IASI MIRCESTI deal 97777 IASI MADARJAC deal 96110 IASI BUTEA deal 100362 IASI CIOHORANI deal 95612 IASI ALEXANDRU I. CUZA deal 98051 IASI MIROSLOVESTI deal 100326 IASI HARMANESTI deal 99539 IASI TODIRESTI deal 100086 IASI VANATORI deal 96478 IASI COTNARI deal 98168 IASI MOGOSESTI-SIRET deal 97438 IASI HALAUCESTI deal 100308 IASI DRAGUSENI deal 96593 IASI COZMESTI deal 97241 IASI GRAJDURI deal 97875 IASI MIRONEASA deal 98113 IASI MOGOSESTI deal 95088 IASI BARNOVA deal 99968 IASI VALEA SEACA deal 96637 IASI CRISTESTI deal 98998 IASI SCOBINTI deal 99101 IASI SIRETEL deal 99209 IASI STRUNGA deal 99165 IASI STOLNICENI-PRAJESCU deal 95391 IASI MUNICIPIUL PASCANI deal 96664 IASI CUCUTENI deal 97606 IASI LESPEZI deal 100282 IASI COSTESTI deal 98827 IASI SCHITU DUCA deal 99478 IASI TATARUSI deal 97465 IASI HELESTENI deal 95355 IASI ORAS HARLAU deal 98916 IASI SCANTEIA deal 96192 IASI CIORTESTI deal 99290 IASI SCHEIA deal 96888 IASI DOBROVAT deal 96717 IASI DAGATA deal 98300 IASI OTELENI deal 96904 IASI DOLHESTI deal
99441 IASI TANSA deal 96815 IASI DELENI deal 100219 IASI VOINESTI deal 99673 IASI TIBANA deal 99780 IASI TIBANESTI deal 98774 IASI RUGINOASA deal 107430 MARAMURES BOIU MARE deal 108366 MARAMURES OARTA DE JOS deal 107234 MARAMURES BICAZ deal 109265 MARAMURES ORAS ULMENI deal 107190 MARAMURES BASESTI deal 179837 MARAMURES COAS deal 106817 MARAMURES ORAS TARGU LAPUS deal 109176 MARAMURES ORAS SOMCUTA MARE deal 108918 MARAMURES SALSIG deal 108268 MARAMURES MIRESU MARE deal 108491 MARAMURES REMETEA CHIOARULUI deal 179855 MARAMURES GARDANI deal 107118 MARAMURES BAITA DE SUB CODRU deal 107733 MARAMURES COPALNIC-MANASTUR deal 108794 MARAMURES SACALASENI deal 108712 MARAMURES SATULUNG deal 179846 MARAMURES COLTAU deal 107083 MARAMURES ASUAJU DE SUS deal 106363 MARAMURES GROSI deal 108035 MARAMURES DUMBRAVITA deal 108106 MARAMURES FARCASA deal 107001 MARAMURES ARDUSAT deal 107546 MARAMURES CALINESTI deal 106648 MARAMURES VADU IZEI deal 107350 MARAMURES BOCICOIU MARE deal 107715 MARAMURES CAMPULUNG LA TISA deal 108963 MARAMURES ORAS SEINI deal 107662 MARAMURES CICARLAU deal 107047 MARAMURES ARINIS deal 106559 MARAMURES MUNICIPIUL SIGHETU MARMATIEI deal 106620 MARAMURES SARASAU deal 106407 MARAMURES RECEA deal 113153 MEHEDINTI POROINA MARE deal 111916 MEHEDINTI GRECI deal 112600 MEHEDINTI LIVEZILE deal 113974 MEHEDINTI VOLOIAC deal 110116 MEHEDINTI ORAS STREHAIA deal
112129 MEHEDINTI HUSNICIOARA deal 111275 MEHEDINTI CORCOVA deal 111097 MEHEDINTI CAZANESTI deal 112664 MEHEDINTI MALOVAT deal 110063 MEHEDINTI MUNICIPIUL ORSOVA deal 110875 MEHEDINTI BROSTENI deal 113625 MEHEDINTI SISESTI deal 111685 MEHEDINTI FLORESTI deal 110688 MEHEDINTI BALVANESTI deal 113698 MEHEDINTI SOVARNA deal 110296 MEHEDINTI BALA deal 112334 MEHEDINTI ILOVITA deal 111587 MEHEDINTI DUMBRAVA deal 112469 MEHEDINTI IZVORU BARZII deal 109773 MEHEDINTI MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN deal 110820 MEHEDINTI BREZNITA-OCOL deal 110740 MEHEDINTI BREZNITA-MOTRU deal 111006 MEHEDINTI BUTOIESTI deal 113518 MEHEDINTI STANGACEAUA deal 111989 MEHEDINTI GROZESTI deal 113233 MEHEDINTI PRUNISOR deal 113732 MEHEDINTI TAMNA deal 113607 MEHEDINTI SVINITA deal 114514 MURES MUNICIPIUL SIGHISOARA deal 114603 MURES ALBESTI deal 120218 MURES VIISOARA deal 115307 MURES BAHNEA deal 116938 MURES GANESTI deal 120343 MURES ZAGAR deal 115771 MURES BICHIS deal 118209 MURES MICA deal 115637 MURES BALAUSERI deal 116171 MURES COROISANMARTIN deal 116395 MURES CUCERDEA deal 119661 MURES SUPLAC deal 115236 MURES ATINTIS deal 119466 MURES SANPAUL deal 114970 MURES ACATARI deal 118575 MURES OGRA deal 116439 MURES CUCI deal 117827 MURES ORAS IERNUT deal 119894 MURES ORAS UNGHENI deal 115824 MURES BOGATA deal
120487 MURES CORUNCA deal 116046 MURES CHETANI deal 114710 MURES ORAS LUDUS deal 117925 MURES LIVEZENI deal 120478 MURES CHIBED deal 118281 MURES ORAS MIERCUREA NIRAJULUI deal 119386 MURES SANGER deal 117667 MURES ICLANZEL deal 118637 MURES PAPIU ILARIAN deal 119858 MURES TAURENI deal 120496 MURES SARATENI deal 120511 MURES BERENI deal 114417 MURES SANGEORGIU DE MURES deal 120076 MURES VARGATA deal 118691 MURES PANET deal 117275 MURES GREBENISU DE CAMPIE deal 114453 MURES SANTANA DE MURES deal 120502 MURES MADARAS deal 119750 MURES SAULIA deal 120370 MURES ZAU DE CAMPIE deal 116652 MURES ERNEI deal 119974 MURES VALEA LARGA deal 115389 MURES BAND deal 117505 MURES HODOSA deal 119803 MURES SINCAI deal 115959 MURES CEUASU DE CAMPIE deal 118824 MURES POGACEAUA deal 117113 MURES GLODENI deal 118370 MURES MIHESU DE CAMPIE deal 117177 MURES GORNESTI deal 120316 MURES VOIVODENI deal 115600 MURES BALA deal 115708 MURES BEICA DE JOS deal 118799 MURES PETELEA deal 118995 MURES RACIU deal 116340 MURES CRAIESTI deal 119527 MURES SANPETRU DE CAMPIE deal 115851 MURES BREAZA deal 116723 MURES FARAGAU deal 119242 MURES ORAS SARMASU deal 117783 MURES IDECIU DE JOS deal 119723 MURES SUSENI deal 115147 MURES ALUNIS deal
115897 MURES BRANCOVENESTI deal 116224 MURES COZMA deal 114319 MURES MUNICIPIUL TARGU MURES deal 114382 MURES SANCRAIU DE MURES deal 114355 MURES CRISTESTI deal 116983 MURES GHEORGHE DOJA deal 116288 MURES CRACIUNESTI deal 118753 MURES PASARENI deal 116867 MURES GALESTI deal 115575 MURES BAGACIU deal 114925 MURES MUNICIPIUL TARNAVENI deal 115076 MURES ADAMUS deal 115520 MURES BATOS deal 117998 MURES LUNCA deal 114809 MURES MUNICIPIUL REGHIN deal 119590 MURES SOLOVASTRU deal 115183 MURES APOLD deal 120254 MURES VANATORI deal 119206 MURES SASCHIZ deal 122061 NEAMT CANDESTI deal 124028 NEAMT REDIU deal 122132 NEAMT COSTISA deal 121153 NEAMT BAHNA deal 123255 NEAMT ONICENI deal 124885 NEAMT VALEA URSULUI deal 123674 NEAMT PODOLENI deal 123228 NEAMT MOLDOVENI deal 120824 NEAMT SAVINESTI deal 120771 NEAMT DUMBRAVA ROSIE deal 125098 NEAMT DOCHIA deal 122702 NEAMT GIROV deal 122285 NEAMT DOBRENI deal 122392 NEAMT DRAGOMIRESTI deal 124411 NEAMT STEFAN CEL MARE deal 123969 NEAMT RAZBOIENI deal 124849 NEAMT URECHENI deal 121938 NEAMT BRUSTURI deal 125132 NEAMT DRAGANESTI deal 124117 NEAMT ORAS ROZNOV deal 125061 NEAMT ZANESTI deal 123175 NEAMT MARGINENI deal 124073 NEAMT ROMANI deal 123013 NEAMT ICUSESTI deal
121876 NEAMT BOZIENI deal 123102 NEAMT ION CREANGA deal 124233 NEAMT SECUIENI deal 123709 NEAMT POIENARI deal 125150 NEAMT GADINTI deal 120860 NEAMT MUNICIPIUL ROMAN deal 122613 NEAMT FAUREI deal 125105 NEAMT RUGINOASA deal 124153 NEAMT SAGNA deal 120888 NEAMT CORDUN deal 124634 NEAMT TAMASENI deal 124206 NEAMT SABAOANI deal 125169 NEAMT NEGRESTI deal 121466 NEAMT BARGAUANI deal 125123 NEAMT VALENI deal 122668 NEAMT GHERAESTI deal 121607 NEAMT BODESTI deal 124331 NEAMT STANITA deal 121796 NEAMT BOTESTI deal 124750 NEAMT TUPILATI deal 125114 NEAMT GHINDAOANI deal 124803 NEAMT TIBUCANI deal 122908 NEAMT GRUMAZESTI deal 123371 NEAMT PASTRAVENI deal 123424 NEAMT PETRICANI deal 121055 NEAMT ORAS TARGU NEAMT deal 124661 NEAMT TIMISESTI deal 121242 NEAMT BALTATESTI deal 123914 NEAMT RAUCESTI deal 125141 NEAMT PANCESTI deal 121386 NEAMT BIRA deal 122347 NEAMT DOLJESTI deal 120922 NEAMT HORIA deal 124723 NEAMT TRIFESTI deal 122463 NEAMT DULCESTI deal 129816 OLT VERGULEASA deal 126503 OLT CUNGREA deal 130231 OLT VULTURESTI deal 126772 OLT DOBROTEASA deal 128882 OLT SAMBURESTI deal 129914 OLT VITOMIRESTI deal 135949 PRAHOVA VALEA CALUGAREASCA deal 130785 PRAHOVA BUCOV deal
133161 PRAHOVA FILIPESTII DE PADURE deal 131620 PRAHOVA ORAS URLATI deal 130847 PRAHOVA PAULESTI deal 131443 PRAHOVA ORAS PLOPENI deal 133278 PRAHOVA FANTANELE deal 134390 PRAHOVA PLOPU deal 132510 PRAHOVA CEPTURA deal 130981 PRAHOVA ORAS BAICOI deal 133688 PRAHOVA GURA VADULUI deal 133722 PRAHOVA IORDACHEANU deal 133615 PRAHOVA GORNET-CRICOV deal 132459 PRAHOVA CALUGARENI deal 132315 PRAHOVA BANESTI deal 132716 PRAHOVA COCORASTII MISLII deal 131461 PRAHOVA DUMBRAVESTI deal 132271 PRAHOVA BALTESTI deal 133866 PRAHOVA JUGURENI deal 135164 PRAHOVA SCORTENI deal 134443 PRAHOVA PODENII NOI deal 132011 PRAHOVA APOSTOLACHE deal 136198 PRAHOVA VALCANESTI deal 133562 PRAHOVA GORNET deal 134336 PRAHOVA PACURETI deal 131256 PRAHOVA MUNICIPIUL CAMPINA deal 135244 PRAHOVA SANGERU deal 131835 PRAHOVA GURA VITIOAREI deal 133919 PRAHOVA LAPOS deal 136134 PRAHOVA VARBILAU deal 135404 PRAHOVA SURANI deal 132645 PRAHOVA CHIOJDEANCA deal 135501 PRAHOVA SOIMARI deal 131817 PRAHOVA ORAS VALENII DE MUNTE deal 131988 PRAHOVA ALUNIS deal 135725 PRAHOVA TEISANI deal 132896 PRAHOVA DRAJNA deal 136269 PRAHOVA VADU SAPAT deal 134014 PRAHOVA MAGURELE deal 131069 PRAHOVA ORAS BOLDESTI-SCAENI deal 133964 PRAHOVA LIPANESTI deal 134050 PRAHOVA MAGURENI deal 132805 PRAHOVA CORNU deal 131274 PRAHOVA POIANA CAMPINA deal 131103 PRAHOVA ORAS BREAZA deal
141081 SALAJ FILDU DE JOS deal 139982 SALAJ ALMASU deal 140869 SALAJ CUZAPLAC deal 143147 SALAJ ZIMBOR deal 142676 SALAJ SANMIHAIU ALMASULUI deal 141027 SALAJ DRAGU deal 139937 SALAJ AGRIJ deal 142612 SALAJ SAG deal 141447 SALAJ HIDA deal 179631 SALAJ TREZNEA deal 140208 SALAJ BANISOR deal 142426 SALAJ ROMANASI deal 142337 SALAJ PLOPIS deal 142079 SALAJ MESESENII DE JOS deal 141232 SALAJ GARBOU deal 141312 SALAJ HALMASD deal 140146 SALAJ BALAN deal 139704 SALAJ MUNICIPIUL ZALAU deal 143021 SALAJ VARSOLT deal 140672 SALAJ CREACA deal 179695 SALAJ SIMISNA deal 142122 SALAJ MIRSID deal 141722 SALAJ IP deal 139884 SALAJ ORAS SIMLEU SILVANIEI deal 140823 SALAJ CRISENI deal 142284 SALAJ PERICEI deal 141946 SALAJ MARCA deal 142499 SALAJ RUS deal 140084 SALAJ BABENI deal 141376 SALAJ HERECLEAN deal 141134 SALAJ GALGAU deal 142373 SALAJ POIANA BLENCHII deal 140958 SALAJ DOBRIN deal 140324 SALAJ BOCSA deal 141884 SALAJ LOZNA deal 142006 SALAJ MAERISTE deal 140440 SALAJ CAMAR deal 140477 SALAJ CARASTELEC deal 140583 SALAJ COSEIU deal 142854 SALAJ SAMSUD deal 141786 SALAJ LETCA deal 142881 SALAJ SARMASAG deal 141580 SALAJ ILEANDA deal
142550 SALAJ SALATIG deal 142177 SALAJ NAPRADEA deal 140280 SALAJ BOBOTA deal 140501 SALAJ CHIESD deal 140244 SALAJ BENESAT deal 140379 SALAJ BUCIUMI deal 141535 SALAJ HOROATU CRASNEI deal 140547 SALAJ CIZER deal 142710 SALAJ SOMES-ODORHEI deal 139811 SALAJ ORAS JIBOU deal 142774 SALAJ SURDUC deal 142952 SALAJ VALCAU DE JOS deal 140627 SALAJ CRASNA deal 139740 SALAJ ORAS CEHU SILVANIEI deal 180037 SALAJ BOGHIS deal 142239 SALAJ NUSFALAU deal 137844 SATU MARE HODOD deal 137130 SATU MARE BOGDAND deal 138770 SATU MARE SACASENI deal 138921 SATU MARE SUPUR deal 137103 SATU MARE BARSAU deal 137504 SATU MARE CRUCISOR deal 137899 SATU MARE HOMOROADE deal 137069 SATU MARE BIXAD deal 137274 SATU MARE CAMARZANA deal 139170 SATU MARE TURT deal 136919 SATU MARE BATARCI deal 139009 SATU MARE TARNA MARE deal 180091 SATU MARE RACSA deal 138351 SATU MARE ORASU NOU deal 137746 SATU MARE GHERTA MICA deal 136599 SATU MARE ORAS NEGRESTI-OAS deal 139330 SATU MARE VAMA deal 139143 SATU MARE TARSOLT deal 137229 SATU MARE CALINESTI-OAS deal 137363 SATU MARE CEHAL deal 138869 SATU MARE SOCOND deal 144508 SIBIU CARTA deal 145792 SIBIU SURA MICA deal 145408 SIBIU ROSIA deal 144893 SIBIU MARPOD deal 143851 SIBIU ORAS OCNA SIBIULUI deal 144928 SIBIU ORAS MIERCUREA SIBIULUI deal
145765 SIBIU SURA MARE deal 145140 SIBIU NOCRICH deal 145998 SIBIU VURPAR deal 143922 SIBIU APOLDU DE JOS deal 144456 SIBIU CHIRPAR deal 144866 SIBIU LUDOS deal 145603 SIBIU SLIMNIC deal 143888 SIBIU ALTINA deal 144795 SIBIU LOAMNES deal 144964 SIBIU MERGHINDEAL deal 145042 SIBIU MIHAILENI deal 145667 SIBIU SEICA MARE deal 143682 SIBIU ORAS AGNITA deal 144232 SIBIU BARGHIS deal 144651 SIBIU IACOBENI deal 145738 SIBIU SEICA MICA deal 144116 SIBIU AXENTE SEVER deal 145104 SIBIU MOSNA deal 143771 SIBIU ORAS COPSA MICA deal 144991 SIBIU MICASASA deal 143646 SIBIU TARNAVA deal 144349 SIBIU BRATEIU deal 143619 SIBIU MUNICIPIUL MEDIAS deal 144303 SIBIU BLAJEL deal 146012 SIBIU ALMA deal 144553 SIBIU DARLOS deal 143806 SIBIU ORAS DUMBRAVENI deal 144152 SIBIU BAZNA deal 144376 SIBIU BRADENI deal 144410 SIBIU BRUIU deal 143450 SIBIU MUNICIPIUL SIBIU deal 145220 SIBIU PAUCA deal 143557 SIBIU SELIMBAR deal 147072 SUCEAVA BOROAIA deal 147054 SUCEAVA BOGDANESTI deal 150766 SUCEAVA VADU MOLDOVEI deal 151488 SUCEAVA FANTANA MARE deal 146904 SUCEAVA BAIA deal 146539 SUCEAVA MUNICIPIUL FALTICENI deal 149968 SUCEAVA PREUTESTI deal 150891 SUCEAVA VALEA MOLDOVEI deal 151549 SUCEAVA HARTOP deal 147786 SUCEAVA CORNU LUNCII deal
150070 SUCEAVA RADASENI deal 147465 SUCEAVA BUNESTI deal 151576 SUCEAVA BERCHISESTI deal 151157 SUCEAVA VULTURESTI deal 149227 SUCEAVA ORAS LITENI deal 149049 SUCEAVA HORODNICENI deal 148328 SUCEAVA DRAGOIESTI deal 149753 SUCEAVA PALTINOASA deal 151567 SUCEAVA CIPRIAN PORUMBESCU deal 150588 SUCEAVA UDESTI deal 147134 SUCEAVA BOSANCI deal 149414 SUCEAVA MOARA deal 147660 SUCEAVA ILISESTI deal 146281 SUCEAVA IPOTESTI deal 148453 SUCEAVA FANTANELE deal 150310 SUCEAVA STROIESTI deal 149780 SUCEAVA PARTESTII DE JOS deal 151530 SUCEAVA BALACEANA deal 151433 SUCEAVA COMANESTI deal 146432 SUCEAVA SCHEIA deal 147161 SUCEAVA BOTOSANA deal 146263 SUCEAVA MUNICIPIUL SUCEAVA deal 150524 SUCEAVA TODIRESTI deal 147633 SUCEAVA ORAS CAJVANA deal 146860 SUCEAVA ARBORE deal 151442 SUCEAVA IASLOVAT deal 149833 SUCEAVA PATRAUTI deal 151512 SUCEAVA HANTESTI deal 147937 SUCEAVA DARMANESTI deal 146325 SUCEAVA MITOCU DRAGOMIRNEI deal 151521 SUCEAVA BURLA deal 146931 SUCEAVA ORAS MILISAUTI deal 151120 SUCEAVA VOLOVAT deal 151460 SUCEAVA SERBAUTI deal 148970 SUCEAVA GRANICESTI deal 150196 SUCEAVA SATU MARE deal 151344 SUCEAVA ZVORISTEA deal 146628 SUCEAVA MUNICIPIUL RADAUTI deal 147580 SUCEAVA CALAFINDESTI deal 149101 SUCEAVA HORODNIC DE JOS deal 151246 SUCEAVA ZAMOSTEA deal 151558 SUCEAVA VOITINEL deal 148872 SUCEAVA GALANESTI deal
148694 SUCEAVA FRATAUTII VECHI deal 148916 SUCEAVA GRAMESTI deal 147036 SUCEAVA BILCA deal 148667 SUCEAVA FRATAUTII NOI deal 149584 SUCEAVA MUSENITA deal 151077 SUCEAVA VICOVU DE JOS deal 151095 SUCEAVA ORAS VICOVU DE SUS deal 148293 SUCEAVA DORNESTI deal 147526 SUCEAVA CACICA deal 151585 SUCEAVA POIENI-SOLCA deal 151022 SUCEAVA VERESTI deal 146370 SUCEAVA ORAS SALCEA deal 148426 SUCEAVA DUMBRAVENI deal 150221 SUCEAVA SIMINICEA deal 146799 SUCEAVA ADANCATA deal 149290 SUCEAVA MARGINEA deal 151479 SUCEAVA HORODNIC DE SUS deal 146995 SUCEAVA BALCAUTI deal 146655 SUCEAVA ORAS SIRET deal 148006 SUCEAVA ORAS DOLHASCA deal 148097 SUCEAVA DOLHESTI deal 148514 SUCEAVA FORASTI deal 148382 SUCEAVA DRAGUSENI deal 156623 TIMIS DAROVA deal 156534 TIMIS CRICIOVA deal 155403 TIMIS ORAS BUZIAS deal 155350 TIMIS MUNICIPIUL LUGOJ deal 155957 TIMIS BARNA deal 156927 TIMIS FARDEA deal 159071 TIMIS TRAIAN VUIA deal 156767 TIMIS DUMBRAVA deal 156589 TIMIS CURTEA deal 155840 TIMIS BETHAUSEN deal 157736 TIMIS MANASTIUR deal 156801 TIMIS ORAS FAGET deal 157585 TIMIS MARGINA deal 156151 TIMIS BRESTOVAT deal 156035 TIMIS BOGDA deal 159259 TIMIS VICTOR VLAD DELAMARINA deal 158804 TIMIS STIUCA deal 157362 TIMIS JAMU MARE deal 161561 TULCEA VALEA TEILOR deal 160476 TULCEA HAMCEARCA deal
160127 TULCEA CERNA deal 160430 TULCEA GRECI deal 160323 TULCEA DOROBANTU deal 161384 TULCEA TOPOLOG deal 160528 TULCEA HORIA deal 160564 TULCEA IZVOARELE deal 160225 TULCEA CIUCUROVA deal 161348 TULCEA STEJARU deal 159963 TULCEA CASIMCEA deal 159847 TULCEA BEIDAUD deal 160680 TULCEA LUNCAVITA deal 160993 TULCEA NALBANT deal 170952 VALCEA LUNGESTI deal 167981 VALCEA MUNICIPIUL DRAGASANI deal 173597 VALCEA SUTESTI deal 168452 VALCEA ORAS BALCESTI deal 174085 VALCEA VALEA MARE deal 169306 VALCEA CRETENI deal 174511 VALCEA LACUSTENI deal 170097 VALCEA GHIOROIU deal 172457 VALCEA PRUNDENI deal 170444 VALCEA GUSOENI deal 171101 VALCEA MACIUCA deal 174290 VALCEA ZATRENI deal 171879 VALCEA ORLESTI deal 173855 VALCEA TETOIU deal 173132 VALCEA STANESTI deal 169547 VALCEA DRAGOESTI deal 170168 VALCEA GLAVILE deal 169681 VALCEA FARTATESTI deal 170872 VALCEA LIVEZI deal 171806 VALCEA OLANU deal 172947 VALCEA SCUNDU deal 170685 VALCEA LADESTI deal 170514 VALCEA IONESTI deal 172279 VALCEA PESCEANA deal 170792 VALCEA LAPUSATA deal 170346 VALCEA GRADISTEA deal 172698 VALCEA ROSIILE deal 172581 VALCEA ROESTI deal 173374 VALCEA STOILESTI deal 172992 VALCEA SINESTI deal 173686 VALCEA SIRINEASA deal
169404 VALCEA DANICEI deal 168372 VALCEA ORAS BABENI deal 169994 VALCEA GALICEA deal 171628 VALCEA NICOLAE BALCESCU deal 172377 VALCEA POPESTI deal 168602 VALCEA ORAS BERBESTI deal 169182 VALCEA COPACENI deal 171469 VALCEA MILCOIU deal 169896 VALCEA FRANCESTI deal 168791 VALCEA BUDESTI deal 171325 VALCEA MIHAESTI deal 169039 VALCEA CERNISOARA deal 171995 VALCEA PAUSESTI deal 167641 VALCEA ORAS BAILE GOVORA deal 171067 VALCEA MATEESTI deal 173533 VALCEA STROESTI deal 172340 VALCEA PIETRARI deal 171272 VALCEA MALDARESTI deal 173935 VALCEA TOMSANI deal 173061 VALCEA SLATIOARA deal 172082 VALCEA PAUSESTI-MAGLASI deal 168880 VALCEA BUJORENI deal 168960 VALCEA BUNESTI deal 174520 VALCEA MITROFANI deal 168309 VALCEA AMARASTI deal 168229 VALCEA ALUNU deal 171931 VALCEA OTESANI deal 174156 VALCEA VLADESTI deal 168130 VALCEA ORAS OCNELE MARI deal 167473 VALCEA MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA deal 167311 VASLUI POCHIDIA deal 166529 VASLUI TUTOVA deal 166770 VASLUI VINDEREI deal 164543 VASLUI IVESTI deal 167231 VASLUI FRUNTISENI deal 161794 VASLUI MUNICIPIUL BARLAD deal 167268 VASLUI CIOCANI deal 167179 VASLUI ZORLENI deal 165274 VASLUI PERIENI deal 166137 VASLUI SULETEA deal 163057 VASLUI COROIESTI deal 162327 VASLUI BACANI deal 167286 VASLUI DODESTI deal
165416 VASLUI POGANA deal 166707 VASLUI VIISOARA deal 162194 VASLUI BANCA deal 164339 VASLUI IANA deal 167222 VASLUI IBANESTI deal 165817 VASLUI ROSIESTI deal 162693 VASLUI BOGDANESTI deal 162791 VASLUI BOGDANITA deal 165470 VASLUI PUIESTI deal 162069 VASLUI ALEXANDRU VLAHUTA deal 167035 VASLUI VUTCANI deal 163137 VASLUI COSTESTI deal 163324 VASLUI DELENI deal 162595 VASLUI BOGDANA deal 163967 VASLUI GHERGHESTI deal 166869 VASLUI VOINESTI deal 164687 VASLUI LIPOVAT deal 164197 VASLUI HOCENI deal 165336 VASLUI POIENESTI deal 167320 VASLUI PUSCASI deal 165069 VASLUI OLTENESTI deal 164598 VASLUI LAZA deal 163486 VASLUI DRAGOMIRESTI deal 163208 VASLUI CRETESTI deal 162452 VASLUI BALTENI deal 161945 VASLUI MUNICIPIUL VASLUI deal 164393 VASLUI IVANESTI deal 167302 VASLUI MUNTENII DE SUS deal 166182 VASLUI TANACU deal 163379 VASLUI DELESTI deal 167277 VASLUI COZMESTI deal 165611 VASLUI PUNGESTI deal 166315 VASLUI TATARANI deal 164062 VASLUI GARCENI deal 166057 VASLUI STEFAN CEL MARE deal 165130 VASLUI OSESTI deal 166636 VASLUI VALENI deal 167240 VASLUI RAFAILA deal 167295 VASLUI FERESTI deal 166985 VASLUI VULTURESTI deal 167071 VASLUI ZAPODENI deal 165899 VASLUI SOLESTI deal 162149 VASLUI ARSURA deal
163734 VASLUI DUMESTI deal 161856 VASLUI ORAS NEGRESTI deal 167259 VASLUI POGONESTI deal 162014 VASLUI ALBESTI deal 164936 VASLUI MUNTENII DE JOS deal 164829 VASLUI MALUSTENI deal 164133 VASLUI GRIVITA deal 166413 VASLUI TODIRESTI deal 164892 VASLUI MICLESTI deal 162871 VASLUI BOTESTI deal 162924 VASLUI BUNESTI-AVERESTI deal 163253 VASLUI DANESTI deal 165719 VASLUI REBRICEA deal 163002 VASLUI CODAESTI deal 162381 VASLUI BACESTI deal 166235 VASLUI TACUTA deal 175439 VRANCEA BORDESTI deal 178901 VRANCEA POPESTI deal 175732 VRANCEA CARLIGELE deal 178689 VRANCEA VARTESCOIU deal 175466 VRANCEA BROSTENI deal 176506 VRANCEA JARISTEA deal 175368 VRANCEA BOLOTESTI deal 178180 VRANCEA TIFESTI deal 178377 VRANCEA VIDRA deal 177799 VRANCEA STRAOANE deal 177405 VRANCEA RACOASA deal 177236 VRANCEA PAUNESTI deal 176150 VRANCEA FITIONESTI deal 175670 VRANCEA CAMPURI deal 178894 VRANCEA PLOSCUTENI deal 177557 VRANCEA RUGINESTI deal 177879 VRANCEA TANASOAIA deal 174860 VRANCEA MUNICIPIUL ADJUD deal 176445 VRANCEA HOMOCEA deal 175787 VRANCEA CORBITA deal 175260 VRANCEA BOGHESTI deal 175055 VRANCEA ORAS PANCIU deal 178046 VRANCEA TAMBOESTI deal 177655 VRANCEA SLOBOZIA BRADULUI deal 178279 VRANCEA URECHESTI deal 175885 VRANCEA COTESTI deal 175983 VRANCEA DUMITRESTI deal
176338 VRANCEA GURA CALITEI deal 176793 VRANCEA MOVILITA deal 7099 ALBA SASCIORI munte 6217 ALBA PIANU munte 3841 ALBA CERU-BACAINTI munte 3397 ALBA BLANDIANA munte 5577 ALBA METES munte 4142 ALBA CRICAU munte 1936 ALBA ORAS ZLATNA munte 4366 ALBA GALDA DE JOS munte 4008 ALBA CIURULEASA munte 4981 ALBA INTREGALDE munte 7767 ALBA STREMT munte 1151 ALBA ORAS ABRUD munte 3459 ALBA BUCIUM munte 5826 ALBA MOGOS munte 6761 ALBA ROSIA MONTANA munte 6397 ALBA PONOR munte 7446 ALBA SOHODOL munte 6627 ALBA RAMET munte 8425 ALBA VIDRA munte 5167 ALBA LIVEZILE munte 2915 ALBA ORAS BAIA DE ARIES munte 6271 ALBA POIANA VADULUI munte 2577 ALBA AVRAM IANCU munte 6976 ALBA SALCIUA munte 8229 ALBA VADU MOTILOR munte 5336 ALBA LUPSA munte 6592 ALBA RIMETEA munte 1455 ALBA ORAS CAMPENI munte 3039 ALBA BISTRA munte 6468 ALBA POSAGA munte 2130 ALBA ALBAC munte 6119 ALBA OCOLIS munte 7197 ALBA SCARISOARA munte 4767 ALBA HOREA munte 4525 ALBA GARDA DE SUS munte 2381 ALBA ARIESENI munte 2309 ALBA ALMASU MARE munte 8014 ALBA SUGAG munte 4927 ALBA IGHIU munte 1696 ALBA ORAS CUGIR munte 10239 ARAD BRAZII munte
10417 ARAD CHISINDIA munte 11058 ARAD HALMAGIU munte 11174 ARAD HALMAGEL munte 12689 ARAD VARFURILE munte 10649 ARAD DEZNA munte 11478 ARAD MONEASA munte 9832 ARAD ARCHIS munte 14673 ARGES BOTENI munte 15402 ARGES CETATENI munte 17968 ARGES POIENARII DE MUSCEL munte 17334 ARGES MIOARELE munte 19141 ARGES SUICI munte 14922 ARGES BUGHEA DE JOS munte 15448 ARGES CICANESTI munte 13999 ARGES ANINOASA munte 15830 ARGES CORBI munte 18858 ARGES STOENESTI munte 15741 ARGES CORBENI munte 14753 ARGES BRADULET munte 16472 ARGES DRAGOSLAVELE munte 14405 ARGES BEREVOESTI munte 13891 ARGES ALBESTII DE MUSCEL munte 13524 ARGES VALEA MARE PRAVAT munte 16908 ARGES LERESTI munte 16329 ARGES DAMBOVICIOARA munte 18554 ARGES SALATRUCU munte 18527 ARGES RUCAR munte 14049 ARGES AREFU munte 17771 ARGES NUCSOARA munte 20063 ARGES BUGHEA DE SUS munte 13490 ARGES MUNICIPIUL CAMPULUNG munte 23449 BACAU MANASTIREA CASIN munte 23797 BACAU OITUZ munte 20910 BACAU ORAS SLANIC-MOLDOVA munte 20965 BACAU ORAS TARGU OCNA munte 21418 BACAU BERZUNTI munte 20821 BACAU ORAS COMANESTI munte 25488 BACAU SOLONT munte 21597 BACAU BRUSTUROASA munte 21196 BACAU BALCANI munte 21123 BACAU ASAU munte 22718 BACAU GHIMES-FAGET munte 21007 BACAU AGAS munte
23975 BACAU PALANCA munte 22380 BACAU DOFTEANA munte 22166 BACAU ORAS DARMANESTI munte 26289 BACAU ZEMES munte 28889 BIHOR CRISTIORU DE JOS munte 27007 BIHOR ORAS VASCAU munte 26920 BIHOR ORAS NUCET munte 28709 BIHOR CAMPANI munte 29948 BIHOR LUNCA munte 29760 BIHOR LAZURI DE BEIUS munte 31609 BIHOR TARCAIA munte 30336 BIHOR PIETROASA munte 29403 BIHOR FINIS munte 28941 BIHOR CURATELE munte 27846 BIHOR BUDUREASA munte 28077 BIHOR CABESTI munte 30844 BIHOR ROSIA munte 27935 BIHOR BULZ munte 31510 BIHOR SUNCUIUS munte 27686 BIHOR BRATCA munte 27560 BIHOR BOROD munte 26699 BIHOR ORAS ALESD munte 31379 BIHOR SINTEU munte 34850 BISTRITA-NASAUD SIEUT munte 179686 BISTRITA-NASAUD DUMITRITA munte 32884 BISTRITA-NASAUD CETATE munte 34075 BISTRITA-NASAUD NUSENI munte 34235 BISTRITA-NASAUD PRUNDU BARGAULUI munte 32955 BISTRITA-NASAUD CICEU-GIURGESTI munte 33364 BISTRITA-NASAUD ILVA MICA munte 32811 BISTRITA-NASAUD CAIANU MIC munte 33514 BISTRITA-NASAUD LESU munte 32544 BISTRITA-NASAUD ORAS NASAUD munte 34547 BISTRITA-NASAUD SPERMEZEU munte 33248 BISTRITA-NASAUD FELDRU munte 179720 BISTRITA-NASAUD POIANA ILVEI munte 33729 BISTRITA-NASAUD MAGURA ILVEI munte 34262 BISTRITA-NASAUD REBRA munte 179659 BISTRITA-NASAUD NEGRILESTI munte 179944 BISTRITA-NASAUD RUNCU SALVEI munte 33337 BISTRITA-NASAUD ILVA MARE munte 33177 BISTRITA-NASAUD COSBUC munte 33603 BISTRITA-NASAUD LUNCA ILVEI munte
34155 BISTRITA-NASAUD PARVA munte 35152 BISTRITA-NASAUD TARLISUA munte 32599 BISTRITA-NASAUD ORAS SANGEORZ-BAI munte 35429 BISTRITA-NASAUD ZAGRA munte 34280 BISTRITA-NASAUD REBRISOARA munte 33621 BISTRITA-NASAUD MAIERU munte 35054 BISTRITA-NASAUD TELCIU munte 34333 BISTRITA-NASAUD RODNA munte 34618 BISTRITA-NASAUD SANT munte 34360 BISTRITA-NASAUD ROMULI munte 32633 BISTRITA-NASAUD BISTRITA BARGAULUI munte 35090 BISTRITA-NASAUD TIHA BARGAULUI munte 34397 BISTRITA-NASAUD SALVA munte 40991 BRASOV FUNDATA munte 40303 BRASOV ORAS PREDEAL munte 41471 BRASOV MOIECIU munte 40633 BRASOV BRAN munte 40492 BRASOV ORAS ZARNESTI munte 42183 BRASOV VAMA BUZAULUI munte 40900 BRASOV CRISTIAN munte 41621 BRASOV POIANA MARULUI munte 40438 BRASOV MUNICIPIUL SACELE munte 42398 BRASOV VULCAN munte 42003 BRASOV TARLUNGENI munte 40688 BRASOV BUDILA munte 42472 BRASOV HOLBAV munte 42058 BRASOV TELIU munte 42449 BRASOV SINCA NOUA munte 40198 BRASOV MUNICIPIUL BRASOV munte 41346 BRASOV LISA munte 40241 BRASOV MUNICIPIUL CODLEA munte 41113 BRASOV HARSENI munte 42464 BRASOV SAMBATA DE SUS munte 41738 BRASOV RECEA munte 42480 BRASOV DRAGUS munte 41854 BRASOV SINCA munte 42101 BRASOV UCEA munte 42236 BRASOV VISTEA munte 40928 BRASOV DUMBRAVITA munte 41382 BRASOV MAIERUS munte 40526 BRASOV APATA munte 41177 BRASOV HOGHIZ munte 41541 BRASOV ORMENIS munte
42456 BRASOV CRIZBAV munte 40367 BRASOV ORAS RASNOV munte 40704 BRASOV BUNESTI munte 45753 BUZAU CALVINI munte 46554 BUZAU COZIENI munte 48325 BUZAU ORAS PATARLAGELE munte 45888 BUZAU CANESTI munte 48021 BUZAU ODAILE munte 46439 BUZAU COLTI munte 45389 BUZAU BOZIORU munte 46108 BUZAU CHILIILE munte 45539 BUZAU BRAESTI munte 47916 BUZAU ORAS NEHOIU munte 50228 BUZAU VINTILA VODA munte 49233 BUZAU SARULESTI munte 50068 BUZAU VALEA SALCIEI munte 45245 BUZAU BISOCA munte 47630 BUZAU MANZALESTI munte 47186 BUZAU LOPATARI munte 47079 BUZAU GURA TEGHII munte 46180 BUZAU CHIOJDU munte 48227 BUZAU PANATAU munte 45959 BUZAU CATINA munte 49484 BUZAU SIRIU munte 54387 CARAS-SEVERIN TOPLET munte 54163 CARAS-SEVERIN SOPOTU NOU munte 51840 CARAS-SEVERIN CARBUNARI munte 52570 CARAS-SEVERIN DALBOSET munte 53700 CARAS-SEVERIN EFTIMIE MURGU munte 51305 CARAS-SEVERIN BANIA munte 50923 CARAS-SEVERIN ORAS BAILE HERCULANE munte 53103 CARAS-SEVERIN LAPUSNICU MARE munte 53023 CARAS-SEVERIN IABLANITA munte 53274 CARAS-SEVERIN MEHADIA munte 51948 CARAS-SEVERIN CICLOVA ROMANA munte 52115 CARAS-SEVERIN CORNEA munte 53069 CARAS-SEVERIN LAPUSNICEL munte 52721 CARAS-SEVERIN DOMASNEA munte 51573 CARAS-SEVERIN BOZOVICI munte 52160 CARAS-SEVERIN CORNEREVA munte 50889 CARAS-SEVERIN ORAS ANINA munte 53327 CARAS-SEVERIN MEHADICA munte 53130 CARAS-SEVERIN LUNCAVITA munte
53577 CARAS-SEVERIN PRIGOR munte 51804 CARAS-SEVERIN CARASOVA munte 51243 CARAS-SEVERIN ARMENIS munte 54270 CARAS-SEVERIN TEREGOVA munte 54056 CARAS-SEVERIN SLATINA-TIMIS munte 51546 CARAS-SEVERIN BOLVASNITA munte 50790 CARAS-SEVERIN MUNICIPIUL RESITA munte 54412 CARAS-SEVERIN TURNU RUIENI munte 54617 CARAS-SEVERIN ZAVOI munte 53210 CARAS-SEVERIN MARGA munte 51332 CARAS-SEVERIN BAUTAR munte 51207 CARAS-SEVERIN ORAS OTELU ROSU munte 52936 CARAS-SEVERIN GLIMBOCA munte 53728 CARAS-SEVERIN RUSCA MONTANA munte 54485 CARAS-SEVERIN VALIUG munte 51699 CARAS-SEVERIN BUCHIN munte 51662 CARAS-SEVERIN BREBU NOU munte 51751 CARAS-SEVERIN BUCOSNITA munte 51449 CARAS-SEVERIN BERZASCA munte 58008 CLUJ IARA munte 58357 CLUJ MAGURI-RACATAU munte 56014 CLUJ BELIS munte 57225 CLUJ CIURILA munte 58534 CLUJ MARISEL munte 59327 CLUJ SAVADISLA munte 59238 CLUJ RISCA munte 57902 CLUJ GILAU munte 58464 CLUJ MARGAU munte 56461 CLUJ CALATELE munte 58393 CLUJ MANASTIRENI munte 56568 CLUJ CAPUSU MARE munte 59283 CLUJ SACUIEU munte 59434 CLUJ SANCRAIU munte 58204 CLUJ IZVORU CRISULUI munte 59041 CLUJ POIENI munte 60169 CLUJ NEGRENI munte 59498 CLUJ SANMARTIN munte 57083 CLUJ CHIUIESTI munte 59880 CLUJ UNGURAS munte 57582 CLUJ FELEACU munte 57163 CLUJ CIUCEA munte 60026 CLUJ VALEA IERII munte 55918 CLUJ BAISOARA munte
63580 COVASNA ORAS INTORSURA BUZAULUI munte 63633 COVASNA BARCANI munte 64265 COVASNA DOBARLAU munte 63553 COVASNA COMANDAU munte 65099 COVASNA VALEA MARE munte 65011 COVASNA ZAGON munte 63526 COVASNA ORAS COVASNA munte 64942 COVASNA VALCELE munte 64390 COVASNA HAGHIG munte 64568 COVASNA MOACSA munte 65048 COVASNA ZABALA munte 65113 COVASNA ARCUS munte 63866 COVASNA BELIN munte 64318 COVASNA GHELINTA munte 64345 COVASNA GHIDFALAU munte 65147 COVASNA DALNIC munte 64906 COVASNA VALEA CRISULUI munte 63777 COVASNA AITA MARE munte 64602 COVASNA OJDULA munte 63893 COVASNA BODOC munte 64194 COVASNA CERNAT munte 64504 COVASNA MALNAS munte 65139 COVASNA MICFALAU munte 64096 COVASNA BRETCU munte 64871 COVASNA TURIA munte 65121 COVASNA BIXAD munte 64826 COVASNA SANZIENI munte 64461 COVASNA LEMNIA munte 64719 COVASNA POIAN munte 64997 COVASNA VARGHIS munte 63802 COVASNA BATANI munte 64041 COVASNA BRADUT munte 65105 COVASNA MERENI munte 65154 COVASNA ESTELNIC munte 63688 COVASNA SITA BUZAULUI munte 65869 DAMBOVITA IEDERA munte 69063 DAMBOVITA VALEA LUNGA munte 69447 DAMBOVITA VARFURI munte 69394 DAMBOVITA VISINESTI munte 66223 DAMBOVITA BARBULETU munte 179917 DAMBOVITA RAU ALB munte 66438 DAMBOVITA BUCIUMENI munte 69303 DAMBOVITA VALENI-DAMBOVITA munte
66330 DAMBOVITA BEZDEAD munte 68565 DAMBOVITA PUCHENI munte 68404 DAMBOVITA PIETROSITA munte 68716 DAMBOVITA RUNCU munte 68182 DAMBOVITA MOROENI munte 81184 GORJ PESTISANI munte 81095 GORJ PADES munte 81987 GORJ SCHELA munte 82136 GORJ STANESTI munte 80908 GORJ MUSETESTI munte 79308 GORJ ORAS BUMBESTI-JIU munte 81380 GORJ POLOVRAGI munte 79834 GORJ CRASNA munte 78711 GORJ BAIA DE FIER munte 78258 GORJ ORAS NOVACI munte 81576 GORJ RUNCU munte 82430 GORJ ORAS TISMANA munte 83428 HARGHITA ORAS BAILE TUSNAD munte 85243 HARGHITA OCLAND munte 84380 HARGHITA DARJIU munte 86446 HARGHITA COZMENI munte 86222 HARGHITA ULIES munte 85840 HARGHITA SANSIMION munte 86519 HARGHITA SANTIMBRU munte 85056 HARGHITA MERESTI munte 84923 HARGHITA MARTINIS munte 85680 HARGHITA SANCRAIENI munte 84629 HARGHITA LUETA munte 83197 HARGHITA FELICENI munte 83133 HARGHITA MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC munte 86479 HARGHITA LELICENI munte 83151 HARGHITA BRADESTI munte 86501 HARGHITA SATU MARE munte 85467 HARGHITA SACEL munte 83320 HARGHITA MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC munte 83847 HARGHITA AVRAMESTI munte 83981 HARGHITA CIUCSANGEORGIU munte 86461 HARGHITA CICEU munte 83749 HARGHITA ORAS VLAHITA munte 85626 HARGHITA SICULENI munte 83963 HARGHITA CAPALNITA munte 86495 HARGHITA RACU munte 84415 HARGHITA FRUMOASA munte
84264 HARGHITA DEALU munte 84825 HARGHITA LUPENI munte 86438 HARGHITA MADARAS munte 84237 HARGHITA DANESTI munte 84175 HARGHITA CORUND munte 86366 HARGHITA ZETEA munte 84754 HARGHITA LUNCA DE SUS munte 86311 HARGHITA VARSAG munte 85074 HARGHITA MIHAILENI munte 84102 HARGHITA CARTA munte 86453 HARGHITA TOMESTI munte 86339 HARGHITA VOSLABENI munte 85341 HARGHITA PRAID munte 83464 HARGHITA ORAS BALAN munte 84086 HARGHITA CIUMANI munte 84656 HARGHITA LUNCA DE JOS munte 85920 HARGHITA SUSENI munte 85760 HARGHITA SANDOMINIC munte 84558 HARGHITA JOSENI munte 84594 HARGHITA LAZAREA munte 85412 HARGHITA REMETEA munte 83561 HARGHITA MUNICIPIUL GHEORGHENI munte 85877 HARGHITA SUBCETATE munte 84344 HARGHITA DITRAU munte 84460 HARGHITA GALAUTAS munte 85528 HARGHITA SARMAS munte 86133 HARGHITA TULGHES munte 84148 HARGHITA CORBU munte 83632 HARGHITA MUNICIPIUL TOPLITA munte 83491 HARGHITA ORAS BORSEC munte 83936 HARGHITA BILBOR munte 86188 HARGHITA TUSNAD munte 85788 HARGHITA SANMARTIN munte 85289 HARGHITA PLAIESII DE JOS munte 83375 HARGHITA PAULENI-CIUC munte 87219 HUNEDOARA ORAS ANINOASA munte 87175 HUNEDOARA MUNICIPIUL VULCAN munte 87246 HUNEDOARA BANITA munte 91054 HUNEDOARA SARMIZEGETUSA munte 91232 HUNEDOARA SANTAMARIA-ORLEA munte 89348 HUNEDOARA DENSUS munte 90725 HUNEDOARA RACHITOVA munte 90119 HUNEDOARA LUNCA CERNII DE JOS munte
89026 HUNEDOARA BUNILA munte 90342 HUNEDOARA ORASTIOARA DE SUS munte 88216 HUNEDOARA BATRANA munte 86749 HUNEDOARA CARJITI munte 91982 HUNEDOARA VETEL munte 89240 HUNEDOARA CERTEJU DE SUS munte 91937 HUNEDOARA VALISOARA munte 88092 HUNEDOARA BAITA munte 92097 HUNEDOARA VORTA munte 90208 HUNEDOARA LUNCOIU DE JOS munte 88868 HUNEDOARA BUCURESCI munte 88788 HUNEDOARA BUCES munte 91795 HUNEDOARA VATA DE JOS munte 87745 HUNEDOARA BAIA DE CRIS munte 88350 HUNEDOARA BLAJENI munte 91447 HUNEDOARA TOMESTI munte 88920 HUNEDOARA BULZESTII DE SUS munte 87843 HUNEDOARA BALSA munte 90878 HUNEDOARA RAU DE MORI munte 87362 HUNEDOARA CRISCIOR munte 90805 HUNEDOARA RIBITA munte 87291 HUNEDOARA MUNICIPIUL BRAD munte 91535 HUNEDOARA TOPLITA munte 87996 HUNEDOARA BARU munte 88449 HUNEDOARA BOSOROD munte 88261 HUNEDOARA BERIU munte 87059 HUNEDOARA MUNICIPIUL LUPENI munte 87139 HUNEDOARA ORAS URICANI munte 90663 HUNEDOARA RAPOLTU MARE munte 86883 HUNEDOARA GHELARI munte 91116 HUNEDOARA SALASU DE SUS munte 90538 HUNEDOARA PUI munte 87077 HUNEDOARA ORAS PETRILA munte 86990 HUNEDOARA MUNICIPIUL PETROSANI munte 89561 HUNEDOARA ORAS GEOAGIU munte 89151 HUNEDOARA CERBAL munte 90066 HUNEDOARA LELESE munte 107868 MARAMURES COROIENI munte 109354 MARAMURES VALEA CHIOARULUI munte 109425 MARAMURES VIMA MICA munte 109041 MARAMURES SUCIU DE SUS munte 179622 MARAMURES GROSII TIBLESULUI munte 107920 MARAMURES CUPSENI munte
108222 MARAMURES LAPUS munte 107582 MARAMURES CERNESTI munte 107154 MARAMURES BAIUT munte 108874 MARAMURES SACEL munte 108017 MARAMURES ORAS DRAGOMIRESTI munte 108348 MARAMURES MOISEI munte 107485 MARAMURES BOTIZA munte 108892 MARAMURES ORAS SALISTEA DE SUS munte 106782 MARAMURES ORAS CAVNIC munte 109096 MARAMURES SISESTI munte 108204 MARAMURES IEUD munte 179604 MARAMURES POIENILE IZEI munte 106746 MARAMURES ORAS BORSA munte 179613 MARAMURES SIEU munte 107403 MARAMURES BOGDAN VODA munte 106684 MARAMURES ORAS BAIA SPRIE munte 108669 MARAMURES ROZAVLEA munte 109504 MARAMURES VISEU DE JOS munte 108240 MARAMURES LEORDINA munte 107975 MARAMURES DESESTI munte 109005 MARAMURES STRAMTURA munte 108400 MARAMURES OCNA SUGATAG munte 108696 MARAMURES RUSCOVA munte 107314 MARAMURES BARSANA munte 106979 MARAMURES ORAS VISEU DE SUS munte 108151 MARAMURES GIULESTI munte 108455 MARAMURES PETROVA munte 179864 MARAMURES ONCESTI munte 107270 MARAMURES BISTRA munte 108632 MARAMURES RONA DE SUS munte 108614 MARAMURES RONA DE JOS munte 108473 MARAMURES POIENILE DE SUB MUNTE munte 108598 MARAMURES REPEDEA munte 108945 MARAMURES SAPANTA munte 108552 MARAMURES REMETI munte 107519 MARAMURES BUDESTI munte 106461 MARAMURES ORAS TAUTII-MAGHERAUS munte 106318 MARAMURES MUNICIPIUL BAIA MARE munte 112263 MEHEDINTI ILOVAT munte 112959 MEHEDINTI PODENI munte 112995 MEHEDINTI PONOARELE munte 109924 MEHEDINTI ORAS BAIA DE ARAMA munte 110027 MEHEDINTI OBARSIA-CLOSANI munte
112904 MEHEDINTI DUBOVA munte 112245 MEHEDINTI ESELNITA munte 111818 MEHEDINTI GODEANU munte 111220 MEHEDINTI CIRESU munte 112370 MEHEDINTI ISVERNA munte 110456 MEHEDINTI BALTA munte 116493 MURES DANES munte 118469 MURES NADES munte 120174 MURES VETCA munte 116796 MURES FANTANELE munte 119331 MURES ORAS SANGEORGIU DE PADURE munte 118511 MURES NEAUA munte 117042 MURES GHINDARI munte 114854 MURES ORAS SOVATA munte 116126 MURES CHIHERU DE JOS munte 117550 MURES IBANESTI munte 117426 MURES HODAC munte 117319 MURES GURGHIU munte 119153 MURES RUSII-MUNTI munte 116545 MURES DEDA munte 119625 MURES STANCENI munte 120138 MURES VATAVA munte 118058 MURES LUNCA BRADULUI munte 118931 MURES RASTOLITA munte 116590 MURES EREMITU munte 118094 MURES MAGHERANI munte 124616 NEAMT TAZLAU munte 122249 NEAMT DAMUC munte 121732 NEAMT BORLESTI munte 121297 NEAMT BICAZ-CHEI munte 123479 NEAMT PIATRA SOIMULUI munte 124493 NEAMT TARCAU munte 124563 NEAMT TASCA munte 121340 NEAMT BICAZU ARDELEAN munte 120968 NEAMT ORAS BICAZ munte 122025 NEAMT CEAHLAU munte 122864 NEAMT GRINTIES munte 122953 NEAMT HANGU munte 123790 NEAMT POIANA TEIULUI munte 122551 NEAMT FARCASA munte 123521 NEAMT PIPIRIG munte 121652 NEAMT BORCA munte 122187 NEAMT CRACAOANI munte
121108 NEAMT AGAPIA munte 125016 NEAMT VANATORI-NEAMT munte 124938 NEAMT ALEXANDRU CEL BUN munte 123601 NEAMT PANGARATI munte 120726 NEAMT MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT munte 122828 NEAMT GARCINA munte 135681 PRAHOVA TATARU munte 134899 PRAHOVA PROVITA DE SUS munte 135789 PRAHOVA TELEGA munte 132841 PRAHOVA COSMINELE munte 131899 PRAHOVA ADUNATI munte 135128 PRAHOVA SALCIA munte 134755 PRAHOVA PREDEAL-SARARI munte 135547 PRAHOVA SOTRILE munte 132137 PRAHOVA ARICESTII ZELETIN munte 135654 PRAHOVA TALEA munte 132486 PRAHOVA CARBUNESTI munte 132404 PRAHOVA BREBU munte 131577 PRAHOVA ORAS SLANIC munte 131336 PRAHOVA ORAS COMARNIC munte 134648 PRAHOVA POSESTI munte 132342 PRAHOVA BERTEA munte 135618 PRAHOVA STEFESTI munte 133795 PRAHOVA IZVOARELE munte 135226 PRAHOVA SECARIA munte 131540 PRAHOVA ORAS SINAIA munte 136278 PRAHOVA BATRANI munte 136107 PRAHOVA VALEA DOFTANEI munte 130954 PRAHOVA ORAS AZUGA munte 132574 PRAHOVA CERASU munte 134096 PRAHOVA MANECIU munte 131210 PRAHOVA ORAS BUSTENI munte 134853 PRAHOVA PROVITA DE JOS munte 135315 PRAHOVA STARCHIOJD munte 143067 SALAJ ZALHA munte 140770 SALAJ CRISTOLT munte 137407 SATU MARE CERTEZE munte 146021 SIBIU BOITA munte 145382 SIBIU RAU SADULUI munte 145934 SIBIU TURNU ROSU munte 145827 SIBIU ORAS TALMACIU munte 145355 SIBIU RACOVITA munte 145471 SIBIU SADU munte
144535 SIBIU CARTISOARA munte 143735 SIBIU ORAS CISNADIE munte 145202 SIBIU ORLAT munte 144054 SIBIU ORAS AVRIG munte 145293 SIBIU PORUMBACU DE JOS munte 143487 SIBIU CRISTIAN munte 145907 SIBIU TILISCA munte 143959 SIBIU ARPASU DE JOS munte 145275 SIBIU POIANA SIBIULUI munte 145499 SIBIU ORAS SALISTE munte 145961 SIBIU VALEA VIILOR munte 143995 SIBIU ATEL munte 144615 SIBIU HOGHILAG munte 144198 SIBIU BIERTAN munte 144731 SIBIU LASLEA munte 143502 SIBIU POPLACA munte 143520 SIBIU RASINARI munte 144713 SIBIU JINA munte 144599 SIBIU GURA RAULUI munte 149682 SUCEAVA PANACI munte 150445 SUCEAVA SARU DORNEI munte 147358 SUCEAVA ORAS BROSTENI munte 149851 SUCEAVA POIANA STAMPEI munte 150114 SUCEAVA RASCA munte 149655 SUCEAVA OSTRA munte 148202 SUCEAVA DORNA CANDRENILOR munte 146744 SUCEAVA MUNICIPIUL VATRA DORNEI munte 148131 SUCEAVA DORNA-ARINI munte 147884 SUCEAVA CRUCEA munte 149316 SUCEAVA MALINI munte 150258 SUCEAVA SLATINA munte 150356 SUCEAVA STULPICANI munte 151497 SUCEAVA COSNA munte 151451 SUCEAVA CIOCANESTI munte 151503 SUCEAVA CAPU CAMPULUI munte 146502 SUCEAVA MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC munte 148612 SUCEAVA ORAS FRASIN munte 146584 SUCEAVA ORAS GURA HUMORULUI munte 148765 SUCEAVA FUNDU MOLDOVEI munte 150178 SUCEAVA SADOVA munte 150935 SUCEAVA VAMA munte 147205 SUCEAVA BREAZA munte 149370 SUCEAVA MANASTIREA HUMORULUI munte
148729 SUCEAVA FRUMOSU munte 147713 SUCEAVA CARLIBABA munte 146708 SUCEAVA ORAS SOLCA munte 150980 SUCEAVA VATRA MOLDOVITEI munte 149539 SUCEAVA MOLDOVITA munte 150418 SUCEAVA SUCEVITA munte 150043 SUCEAVA PUTNA munte 147241 SUCEAVA BRODINA munte 150294 SUCEAVA STRAJA munte 150702 SUCEAVA ULMA munte 149138 SUCEAVA IACOBENI munte 149931 SUCEAVA POJORATA munte 149502 SUCEAVA MOLDOVA-SULITA munte 149183 SUCEAVA IZVOARELE SUCEVEI munte 157898 TIMIS NADRAG munte 158895 TIMIS TOMESTI munte 158136 TIMIS PIETROASA munte 170220 VALCEA GOLESTI munte 169351 VALCEA DAESTI munte 172812 VALCEA RUNCU munte 168559 VALCEA BARBATESTI munte 171539 VALCEA MUEREASCA munte 168041 VALCEA ORAS HOREZU munte 167909 VALCEA ORAS CALIMANESTI munte 168675 VALCEA BERISLAVESTI munte 174021 VALCEA VAIDEENI munte 172894 VALCEA SALATRUCEL munte 174496 VALCEA TITESTI munte 172509 VALCEA RACOVITA munte 168755 VALCEA BOISOARA munte 172153 VALCEA PERISANI munte 173230 VALCEA STOENESTI munte 167794 VALCEA ORAS BREZOI munte 169119 VALCEA CAINENI munte 171021 VALCEA MALAIA munte 174254 VALCEA VOINEASA munte 169253 VALCEA COSTESTI munte 167696 VALCEA ORAS BAILE OLANESTI munte 176551 VRANCEA JITIA munte 178475 VRANCEA VINTILEASCA munte 175509 VRANCEA CHIOJDENI munte 177263 VRANCEA POIANA CRISTEI munte 176944 VRANCEA NEREJU munte
178965 VRANCEA SPULBER munte 175126 VRANCEA ANDREIASU DE JOS munte 177101 VRANCEA PALTIN munte 177003 VRANCEA NISTORESTI munte 176891 VRANCEA NARUJA munte 176686 VRANCEA MERA munte 178750 VRANCEA VRANCIOAIA munte 178313 VRANCEA VALEA SARII munte 178910 VRANCEA PAULESTI munte 175224 VRANCEA BARSESTI munte 178885 VRANCEA NEGRILESTI munte 178545 VRANCEA VIZANTEA-LIVEZI munte 178117 VRANCEA TULNICI munte 177762 VRANCEA SOVEJA munte 177469 VRANCEA REGHIU munte
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor şi ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.
nr. 333/165/2021
Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole
PROGRAM DE ACŢIUNE
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole
Art. 1 – Domeniul de aplicare
Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, denumit în continuare „Programul de acţiune” pune în aplicare: măsurile obligatorii prevăzute în anexa nr. 4 din HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole cu modificările și completările ulterioare; măsurile stabilite în Codul de Bune Practici Agricole elaborat în conformitate cu Directiva Nitrați. Programul de acţiune stabileşte responsabilităţi specifice unor structuri care funcţionează în subordinea autorității publice centrale în domeniul agriculturii și ai autorității publice centrale în domeniul apelor, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile programului de acţiune sunt obligatorii pentru toţi fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole şi pentru autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe teritoriul cărora există exploataţii agricole.
Art. 2 – Definiţii
În sensul prezentului program de acţiune, se aplică definiţiile prevăzute la art. 2 din Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin HG nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare, definiţiile din Anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi definiţiile din Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Art. 3 - Perioade de interdicție în aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol
Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice și chimice solide şi lichide sunt definite prin intervalul de timp în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse şi riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare. În condiţiile pedo-climatice ale României, perioadele cu risc mare de percolare sau scurgere din intervalul rece (toamnă-primăvară) sunt incluse în intervalul de timp în care temperatura medie a aerului este sub 5 0 C, pe baza seriilor de date climatice din perioada 1987 - 2017. Astfel, ținând cont de valorile de temperatură multi-anuale, s-a ales începutul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide data de la care temperatura medie a aerului scade sub 5 o C, iar sfârşitul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5 o C. Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) au fost grupate, din punct de vedere al perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, în trei zone definite prin relieful predominant din unitatea administrativ - teritorială: 1- câmpie, 2 - deal, 3 – munte (figura 1). În Anexa 3 este prezentată pentru fiecare zonă lista corespunzătoare a unităţilor administrativ - teritoriale. Figura 1. Zonele de încadrare a UAT în funcţie de perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, utilizând seriile de date zilnice pentru perioada 1987 – 2017. Pentru fiecare zonă datele de început şi sfârşit a perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide, precum şi lungimea perioadei de interdicţie sunt prezentate în tabelul 1. Tabel 1. Perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, solide şi lichide, în funcţie de zona în care se încadrează unităţile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție) Zona Începutul perioadei Sfârşitul perioadei Lungimea perioadei de interdicţie de interdicţie de interdicţie (zile) 1 15.XI 10.III 115 2 10.XI 20.III 130 3 05.XI 25.III 140 Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5 o C. Art. 4 - Depozitarea gunoiului de grajd Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agricole au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Oricum ar fi gestionate (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere și prevenire a poluării cu nutrienți. Gestionarea conformă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de depozitare care pot fi individuale (gospodăreşti / la nivel de exploatație agricolă) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la platformele comunale trebuie ca, până la transferarea gunoiului de grajd pe platformă, să-l depoziteze conform la nivelul exploatației/gospodăriei. De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier și administratorul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată în mod corespunzător de către fermier. Încă din stadiul de proiectare a fermelor şi de construcţie a capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele: amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare şi departe de sursele de apă; capacitate de stocare suficientă; construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie; condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente; căi corespunzătoare de acces; protecţie împotriva incendiilor; protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi. Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice. Capacitatea de stocare depinde în principal de speciile de animale deținute, de sistemul de creștere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul și cantitatea de așternut utilizată) și de durata perioadei de interdicție a împrăștierii (tabel 1). Capacităţile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza valorile prezentate în Tabelul 2 preluate din ghidul “ Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă ” elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuț, M. Mașinistru și A. Greculescu în anul 2010 în cadrul proiectului “ Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaștere în Agricultură ” (MAKIS). Conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare (UVM) se utilizează pentru stabilirea soluțiilor constructive privind capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienţii folosiţi în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacităţii de stocare a dejecţiilor sunt indicaţi în Tabelul 3. Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele care nu necesită autorizația de mediu, respectiv actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și parametrii de funcționare a unei activități existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune (a căror mărime este de până la 100 UVM) se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele de peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele autorizației de mediu eliberat pentru ferma respectivă. În funcţie de condiţiile locale specifice, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să decidă asupra sistemului de stocare a gunoiului de grajd din unitatea administrativ-teritorială (sistem comunal, sistem individual sau o combinaţie a celor două sisteme). Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, capacitatea de stocare a gunoiului în platfoma individuală va fi dată de intervalul de timp până când se transportă gunoiul respectiv, către platforma comunală; Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, atunci perioada și respectiv, capacitatea de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună. La construcţia depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor. Pragurile mai jos stabilite țin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manevrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare. Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu mai puţin de 40 UVM, cerinţele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluție constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracția lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM. Astfel, în cadrul unei exploatații de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiţia ca cerinţele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacităţii ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare). Sistemele de depozitare și compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenție pentru fracția lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare. Astfel, soluțiile constructive pot fi: Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM; Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluții care asigură impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM și pentru ferme mai mari de 40 UVM; Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situațiile! Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare: Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiții, conform în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci ; La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă , adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci; La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare; La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman - în distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii se pot stabili Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale H.G. nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Distanțele minime de protecție sanitară dintre platformele care deservesc ferme intensive și teritoriile protejate sunt stabilite prin legislație națională (ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu completările și modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei). Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor, distanţa faţă de locuinţe este de 500 m, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu completările și modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Alături de platforma individuală, se sapă groapa de urină socotind 1 m 3 de cap de vită mare, 0,75 m 3 pentru tineret şi 0,3 m 3 pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 5 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpată alături de platformă. Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului. Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi. În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 m 3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt. Exploatațiile de bovine crescute în sistem ”permanent la pășune” trebuie să dețină platformă de gunoi de grajd conform aliniatului (8), a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploatație pentru minim 2 luni. Pentru acest sistem de creștere (permanent pe pășune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce pășunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg / animal /an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depășească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha / an.
Catego- ria de animal Sistemul de întreţinere Aşternut [kg/ani- mal/zi] Tipul de gunoi de grajd rezultat Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare 1 [m 3 /animal/ lună] Stabulaţie liberă Viţei Aşternut adânc, boxe colective 1 – 2 Gunoi de grajd solid 6 – 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar, întreţinere în grupuri - Dejecţii semilichide 7 – 12 0,25 - 0,45 Juninci Aşternut adânc 3 – 5 Gunoi de grajd solid 20 - 25 0,75 - 0,95 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 4 Gunoi de grajd solid 20 - 26 0,70 - 0,90 Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 3 Gunoi de grajd solid 18 - 26 0,65 - 0,95 Tăuraşi Aşternut adânc 3 Gunoi de grajd solid 28 - 38 1,10 - 1,4 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 3 Gunoi de grajd solid 28 - 40 1,0 - 1,3 Pardoseală grătar - Dejecţii semilichide 30 - 40 0,9 - 1,3 Aşternut adânc, pardoseală cu auto-curăţare cu panta de 8% 2 – 3 Gunoi de grajd solid 28 - 38 1,05 - 1,4 Vaci de lapte Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie 4 – 5 Gunoi de grajd solid 40 - 50 1,4 - 1,8 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie 3 – 5 Gunoi de grajd solid + dejecţii semilichide 30 - 35 10 - 15 1,1 - 1,3 0,3 - 0,5 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu autocurăţare 4 – 6 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9
Tabel 2 Producția de gunoi şi capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a animalelor – tabel preluat din ghidul: “Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă”
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a bovinelor.
Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în zona de defecaţie 2 – 3 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9 Cuşete individuale de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie - Dejecţii semilichide 40 - 52 1,20 - 1,60 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 – 1,3 Sistem de stabulaţie legată Viţei Aşternut adânc (în grup) 1 – 2 Gunoi de grajd 6 – 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar (în grup) - Dejecţii semilichide 7 – 12 0,25 - 0,45 Tăuraşi Standuri cu aşternut 1 – 2 Gunoi de grajd 28 - 35 1,0 - 1,3 Standuri fără aşternut, canal acoperit cu grătar - Dejecţii semilichide 30 - 40 0,9 - 1,2 Juninci Standuri cu aşternut 1 - 2,5 Gunoi de grajd 18 - 23 0,8 – 1,0 Standuri cu aşternut, canal acoperit cu grătar - Dejecţii semilichide 20 – 27 0,6 - 0,8 Vaci de lapte Standuri cu aşternut 2 - 3,5 Gunoi de grajd 45 - 55 1,5 - 1,9 Standuri fără aşternut, sistem autocurăţare continuă acoperit cu grătare - Dejecţii semilichide 40 - 45 1,2 - 1,5 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 – 1,3
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a porcinelor.
1 Capacitatea fracţiunilor lichide este inclusă.
Categoria de animal Sistemul de întreţinere Aşternut [kg/ani- mal/zi] Tipul de gunoi de grajd rezultat Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [m 3 /animal/ lună] Scroafe gestante Aşternut adânc 2 – 3 Gunoi de grajd solid 10 – 14 0,45 - 0,6 Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în zona de defecaţie 0,8 – 1,2 Gunoi de grajd solid 12 - 17 0,45 - 0,65 Pardoseală solidă în zona de odihnă, pardoseală grătar în zona de defecaţie 0,1 - 0,25 Dejecţii semilichide 10 - 15 0,3 - 0,45 Scroafe lactante Pardoseală solidă în zona de odihnă şi zona de defecaţie 4 - 5 Gunoi de grajd solid 14 - 16 0,6 - 0,7 Pardoseală acoperită parţial ori total cu grătar. 0,05 – 0,1 Dejecţii semilichide 15 - 20 0,45 - 0,6 Purcei înţărcaţi Aşternut adânc 0,5 - 1 Gunoi de grajd 2 - 3 0,15 - 0,2 Zonă de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie 0,15 – 0,3 Gunoi de grajd 1,5 – 2,5 0,1 – 0,15 Pardoseală acoperită cu grătar 0,05 – 0,1 Dejecţii semilichide 1 - 2 0,09 – 0,1 Grăsuni Aşternut adânc 1 – 3 Gunoi de 4 - 7 0,25 – 0,35
grajd Zona de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie 0,3 – 0,5 Gunoi de grajd 3 – 5 0,2 – 0,4 Pardoseală parţial acoperită cu grătare 0,05 – 0,1 Dejecţii semilichide 5 - 8 0,15 – 0,25
Producţia de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreţinere a păsărilor
Valorile minime pentru capacitățile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate ( până la nivelul prezentat în tabele), în funcție de cantitatea de așternut folosită, de sistemul de creștere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor etc.
Categoria de păsări Sistemul de întreţinere Aşternut [kg/anima l/ zi] Tipul de gunoi Volum dejecţii, fără aşternut [m 3 /1.000 păsări/lună] Capacitatea de stocare 2 [m 3 /1.000 păsări/lună] Pui de carne La sol 0,080 Gunoi solid 3,0 3,8 Puicuţe La sol 0,120 Gunoi solid 4,7 5,0 Găini ouătoare În baterii 0,220 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 8,2 8,2 Raţe mature La sol 0,500 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 20,6 22,0 Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării) Baltă 0,500 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 18,7 18,7 Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării) La sol 0,500 Gunoi solid 18,7 20,0 Curcani adulţi La sol 0,430 Gunoi solid 16,0 18,0 Curcani pentru sacrificare La sol 0,350 Gunoi solid 13,0 14,8 Gâşte adulte La sol 0,960 Gunoi solid 36,00 41,0 Broileri de gâscă (sfârşitul îngrăşării) Baltă 0,900 Dejecţii colectate (nu conţin aşternut) 33,0 33,0 La sol 0,900 Gunoi solid 33,0 36,0
2 Aşternutul luat în considerare este de paie
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a cabalinelor.
Categoria de animal Sistemul de Excremente+ aşternut Tipul de gunoi Producţia de gunoi, inclusiv Capacitatea de stocare
adăpost [kg/animal/zi] rezultat aşternut [kg/animal/zi] [m 3 /animal/ lună] Mânz peste un an (400 kg) Aşternut 17 + 5 kg aşternut Bălegar 22 1,0 Iapă, armăsar, cal castrat (600 kg) Aşternut 25 + 5 kg aşternut Bălegar 30 1,38
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a ovinelor.
Categoria de animal Sistemul de adăpost Aşternut [kg/animal/zi] Tip de gunoi rezultat Producţia de gunoi, inclusiv aşternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [m 3 /animal/ lună] Miel de 3,5 luni sau cârlan Aşternut 0,3 Bălegar 1,5 0,050 Mioară de 12 luni Aşternut 0,4 Bălegar 2,5 0,083 Oaie-mamă, berbec şi batal de 12 luni Aşternut 0,5 Bălegar 2,8 0,093 Berbec şi batal Aşternut 0,4 Bălegar 4 0,133
Tabel 3 Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecţiilor
Categoria de animal Coeficientul de conversie Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani 1 Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6 Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4 Scroafă de reproducţie > 50 kg 0,5 Alte porcine 0,3 Ecvide mai mari de 6 luni 1 Ovine şi caprine 0,15 Găină ouătoare 0,014 Alte păsări de curte 0,03
Art. 5 - Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd
Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuși respectarea unor condiții minime prin care să se evite scurgerea nutrienților în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă. Depozitarea în câmp trebuie privită ca o excepţie, nu ca o regulă, și ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei din lipsa unor capacitați conforme de stocare. Gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerinţe : Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 8 UVM; Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar; Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului (maximum 170 kg N / ha / an); Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile și nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicție (se va împrăștia înainte de începerea perioadei de interdicție); Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii diferite; Depozitele temporare de gunoi de grajd se amplasează în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu completările și modificările ulterioare, cu respectarea Zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă conform Anexei nr. 2 și la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren acoperit cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietris); la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare; la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă; La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care se poate pune un strat de paie sau alte materii organice; La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie; Acoperirea / încorporarea gunoiului care provine de la păsări trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului; Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.
Art. 6- Gestionarea efluenţilor de siloz
Efluenţii proveniţi de la instalaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogaţi în substanţe organice uşor degradabile, care conţin cantităţi însemnate de nutrienţi, în special compuşi ai azotului, cu potenţial ridicat de poluare. De asemenea, efluenţii care se scurg în apele de suprafaţă pot provoca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare şi moartea peştilor. Măsurile care trebuiesc respectate în spaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt: însilozarea furajelor la un conţinut de materie uscată de peste 25 % şi căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor formaţi (furajele însilozate la un conţinut de materie uscată de 18 % produc aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un conţinut de 25 % substanţă uscată atunci cantitatea de efluent scade la aproximativ 25 l per tonă); silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie contra infiltraţiilor de efluenţi; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitaţii şi trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, uşor înclinată (pantă recomandată de 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse şi stocate într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă; pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 m 3 , capacitatea minimă a bazinului trebuie să fie de 3 m 3 la fiecare 150 m 3 din capacitatea silozului. În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic; pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 m 3 , bazinul trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 m 3 plus 1 m 3 pentru fiecare 150 m 3 de capacitate de însilozare peste 1500 m 3 ; silozul şi bazinul trebuie amplasate la o distanţă de minim 50 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală; înainte de a proceda la o nouă însilozare, silozul trebuie inspectat și, dacă este cazul, executate lucrări de întreţinere pentru a asigura etanşeitatea acestuia. Măsurile suplimentare care trebuiesc îndeplinite în spaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt: Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat; Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, toţi efluenţii şi apa de precipitaţii de pe acoperişul silozului trebuie colectaţi şi depozitaţi corespunzător; Se monitorizează cu atenţie nivelul efluentului din bazin care se goleşte la intervale de timp regulate. Nu se lasă niciodată ca bazinul să se umple peste nivelul maxim şi se verifică să nu fie blocate canalele de colectare a efluentului; Efluentul de siloz conţine nutrienţi valoroşi care pot suplini până la 15% din necesarul de hrană al porcilor pentru îngrăşat. Efluentul trebuie stocat în recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale; Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul însilozării şi timp de o lună după golirea silozului.
Art. 7- Gestionarea efluenţilor de siloz balotat
În cazul însilozării în baloţi închişi ermetic trebuie respectate următoarele reguli: Baloţii se depozitează la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei; Se deschid sau se îndepărtează învelişul baloţilor la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă – cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei; Se balotează furajele la un conţinut de substanţă uscată de peste 25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor şi la minimizarea producerii de efluenţi; Se colectează toate scurgerile de efluenţi care provin de la baloţii depozitaţi pe suprafaţa fermei; Se verifică faptul că scurgerile de efluenţi din baloţi după îndepărtarea învelişului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă. Art. 8- Gestionarea apelor uzate de la ferme Apele uzate din exploatațiile agricole reprezintă un efluent care poate proveni din gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare şi curăţare a grajdurilor. Toate apele uzate din fermă trebuie colectate şi depozitate cu grijă în bazine (rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalaţiile destinate colectării dejecţiilor lichide şi semilichide sau a altor efluenţi din fermă. Depozitarea apelor uzate în gropi amenajate direct în pământ este interzisă. Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie: în bune condiţii şi să nu curgă; verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă; golite la intervale regulate; suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care împrăştierea pe câmp este interzisă. Metoda cea mai eficientă pentru creşterea capacităţii de stocare a dejecţiilor lichide la nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantităţii de apă uzată din fermă prin: separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor pluviale de cele uzate Apa pluvială (de pe acoperişuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate etc.) măreşte cantitatea de apă uzată ce trebuie stocată şi împrăştiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum şi o întreţinere regulată a jgheaburilor şi burlanelor. Apa pluvială trebuie direcţionată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalaţii etanşe. Este indicat ca la ieşirea din fermă sistemul de evacuare a apelor pluviale să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calităţii apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile pentru curăţarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenţi din fermă; minimizarea suprafeţei « murdare » din cadrul fermei prin reorganizarea terenului fermei şi minimizarea suprafeţei la care animalele au acces; gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă. Nu este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă către cursurile de apă. Art. 9- Norme privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe terenul agricol nu poate depăşi 170 Kg/ha/an . Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe terenul agricol în cazul în care nu se execută studii agrochimice nu poate depăşi: În cazul terenurilor arabile Panta blocurilor fizice Porumb și sfeclă de zahăr Grâu și rapiță Alte culturi Kg N substanță activă/ha/an Până la 12% 150 120 100 Mai mare de 12% 120 90 80 100 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi și alte culturi permanente 80 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prezentat în Anexa 1. În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice , se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de recolta planificată şi de gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an . Pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile irigate. Pentru realizarea unui plan de fertilizare, la nivelul unei exploataţii agricole în care se utilizează îngrăşăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantităţii de nutrienţi din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei. Cantitatea de nutrienţi din gunoiul de grajd produs într-o exploataţie agricolă depinde de numeroşi factori, printre care: numărul, specia şi structura animalelor, sistemele de hrănire şi furajare, sistemul de stocare şi gestionare a gunoiului de grajd, volumul de apă uzată produsă în exploataţie, cantitatea de apă de precipitaţii care pătrunde în facilităţile de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru aşternutul animalelor etc. Se recomandă măsurarea conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienţi medii stabiliţi prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obţinute în condiţii controlate. În tabelul 4 sunt prezentate valorile medii ale cantităţii de azot (kg N / cap animal / an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantităţii de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă. Tabel 4. Cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare) Sistem gospodăresc Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare Vaci de lapte 60 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 18 1-2 ani 31 2-3 ani 35 Scroafe cu purcei până în 25 kg 32,3 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 13,1 Găini ouătoare 0.82 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,52 Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare Vaci de lapte 47 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 14 1-2 ani 24 2-3 ani 27 Scroafe cu purcei până în 25 kg 24,7 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 10,0 Găini ouătoare 0.53 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,34 Sistem industrial Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare Vaci de lapte 86 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 24 1-2 ani 41 2-3 ani 47 Scroafe cu purcei până în 25 kg 27,3 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 9,8 Găini ouătoare 0.54 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,35 Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare Vaci de lapte 67 Kg N / cap de animal / an Bovine 0-1 ani 19 1-2 ani 32 2-3 ani 37 Scroafe cu purcei până în 25 kg 20,9 Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg 7,50 Găini ouătoare 0.35 Pui de carne până la 1,8 Kg 0,25 Oi cu miei 12,9 Capre cu iezi 12,5 Cai 39 53 66 – Curcani 0,57 – Rațe 0,49 – Gâște 0,81 400 kg 600 Kg 800 Kg Pentru calculul cantităţii de azot din gunoiul de grajd produs în fermă, care nu trebuie să depăşească limita maximă pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală, se înmulţeşte numărul de animale din fermă, pe categorii, cu valorile corespunzătoare cantității de azot din gunoiul solid/lichid din tabelul 4. Cantitatea totală de azot calculată astfel la nivelul fermei, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice provenite din alte ferme, se împarte la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşământul organic. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an). Această metodologie se aplică pentru calculul presiunii nutrienţilor la nivelul exploataţiilor agricole şi al unităţilor administrativ- teritoriale . În cazul în care cantitatea de azot din îngrăşămintele organice de origine animală produse în fermă este mai mare decât cea corespunzatoare limitei maxime de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol, cantitatea excedentară (surplusul) se livrează către o altă fermă care are capacitatea de utilizare, fară a depăşi limita maximă admisă. În vederea ţinerii sub control a epizootiilor şi a posibilităţii de monitorizare a contaminării solului şi sistemului acvatic cu substanţe farmaceutice de uz veterinar, importul/exportul de îngrăşăminte organice se poate realiza doar în limita a 50 km faţă de locul de producere al acestora. Se aplică excepție gunoiului de grajd provenit din ferme neafectate de epizootie și care, fie provine din agricultura ecologică, fie se poate dovedi că nu conține substanțe farmaceutice de uz veterinar peste limite admise. Art. 10- Cerinţe generale pentru aplicarea fertilizanţilor Îngrăşămintele solide pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare; Îngrăşămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită la scurt timp după aplicarea lor va mări riscul de poluare; Se interzice aplicarea oricărui tip de îngrăşământ (organic sau chimic), pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă; Nu se aplică îngrăşămintelor dacă: solul este crăpat (fisurat) în adâncime; solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură. Art. 11- Obligații privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor organice Îngrăşămintele organice se aplică cât mai devreme posibil, în afara perioadei de interdicție, dar în perioada de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iernii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până înainte de începerea perioadei de interdicție, în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de toamnă; În perioadele definite ca „perioade de interdicţie”, aşa cum sunt prevăzute în articolul 3 este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenurile agricole. În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice (absenţa precipitaţiilor în momentul aplicării) şi starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă) Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi se sancţionează potrivit legii. În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide, se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă: să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor; să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate. în nici un caz nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parţial sau total. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%. Art. 12- Obligații privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor chimice Să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă sau burniţă. Se vor utiliza îngrășăminte uscate; Adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafaţă; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau îngheţat – motiv pentru care aplicarea în aceste condiții este interzisă; În cadrul culturilor din sere, nu se vor evacua în afara acestora apele provenite din irigaţii, care conţin printre alte substanţe şi fertilizanţi. Această cerinţă se realizează prin recircularea întregii cantităţi de apă rezultată din colectarea drenajului, condensului şi a apei de irigaţi. Art. 13- Obligații privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel; Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei; Se menţin terasele existente pe terenul agricol; Nu se aplică îngrăşăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitaţii intense ; Pe terenurile cu pantă de peste 12%, fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 ore de la momentul aplicării); Art. 14- Obligații privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă Se instituie zone de protecţie în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice; Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi benzi tampon (fâşii de protecţie) în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel; Se instituie benzi tampon (fâşii de protecţie) - benzi adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului astfel: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă; Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Art. 15- Aplicarea fertilizanţilor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor. În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd. Pentru culturile de orez, fertilizarea trebuie să se realizeze cu îngrăşăminte pe bază de azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă reţinută de sol prin schimb ionic. Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. Art. 16- Aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) (1) Aplicarea îngrăşămintelor organice pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) se supune condiţiei de a nu se depăşi doza de 170 Kg N ha/an şi de a nu se aplica în perioadele de interdicţie. Exploataţiile care nu deţin studii agrochimice vor aplica maximum 80 Kg N substanţă activă/ha/an din îngrăşăminte chimice. Exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice, pot aplica cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice, dar nu mai mult de 170 kg N/ha/an îngrăşăminte organice.
Art. 17 - Documentele de evidenţă ale exploatației agricole
Documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole trebuie astfel întocmite şi completate încât să permită autorităţilor de inspecţie şi control să constate: suprafaţa fermei; un plan simplificat de fertilizare care să cuprindă pentru fiecare parcelă de teren cuprinsă în cadrul fermei: tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării; tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ organic aplicat pe teren (alta decât cea lăsată de animale prin pășunat) şi data aplicării; pentru îngrăşămintele organice aplicate, altele decât cele lăsate de animalele însăşi, se va menţiona tipul acestora (compost, gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semilichide-păstoase, îngrăşământ organic lichid, nămol de epurare etc.) şi specia de animale de la care provine; tipul oricărei culturi agricole, data la care a fost semănată şi data recoltării; şeptelul fermei, pe specii şi categorii de animale, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă (stabulaţie); presiunea azotului din îngrăşămintele organice de origine animală la nivelul exploataţiei agricole calculată conform coeficienților de excreție din tabelul 4; cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate pe terenul agricol, precum şi a celor livrate/achiziţionate, data livrării/achiziţiei, numele şi adresa destinatarului/furnizorului; sistemul de colectare și depozitare a dejecţiilor animale (la nivelul fermei şi/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerinţele minime impuse de perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor. Orice document de evidenţă al exploataţiei, din categoria celor prevăzute la alin. (1) se păstrează o perioadă de 3 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.
Art. 18 – Monitorizarea programului de acţiune
Evaluarea rezultatelor privind implementarea Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole se realizează la fiecare 4 ani. Indicatorii de monitorizare şi evaluare cuantifică eficienţa măsurilor prevăzute în programul de acţiune şi sunt stabiliţi având în vedere cerinţele de raportare ale Directivei Nitrați. Activitatea de monitorizare a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole va fi realizată de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţiile Bazinale de Apă, în ceea ce priveşte starea resurselor de apă şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţiile Agricole Judeţene în privinţa aspectelor agricole.
Art. 19 - Controlul aplicării programului de acţiune
Controlul respectării Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole vizează cel puţin următorii indicatori: respectarea perioadei de interdicție în aplicarea pe teren a îngrăşămintelor; capacitatea de stocare a gunoiului de grajd pe platforme individuale sau comunale; depozitarea gunoiului de grajd în câmp şi gestiunea efluenţilor de siloz; utilizarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă şi acoperirea cu culturi agricole în timpul iernii a terenurilor în pantă; restricţii privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă; aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă (zone de protecţie şi fâşii de protecţie); respectarea limitei maxime de azot/ha/an pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală, precum şi a standardelor privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot - planul de fertilizare; aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe); acoperirea solului cu vegetaţie în perioada de iarnă (menţinerea unei cantităţi minime de vegetaţie care să acopere terenul în perioadele ploioase, cu zăpadă sau cu îngheţ); delimitarea grafică a suprafeţelor de teren agricol reprezentând fâşii de protecţie pentru apele de suprafaţă şi sursele de captare a apei potabile la nivelul exploataţiei (extras din harta perimetrelor fâşiilor de protecţie la nivelul localităţii, adiacente cursurilor de apă); existenţa şi completarea la zi a documentelor de evidenţă ale exploataţiei agricole. Garda Naţională de Mediu, prin Comisariatele judeţene şi Direcţiile pentru Agricultură Judeţene controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați
proveniți din surse agricole şi raportează anual Ministerului Apelor şi Pădurilor, respectiv Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, stadiul implementării acestui program.
Art. 20 – Informarea şi instruirea fermierilor
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile din subordine, elaborează şi pun în aplicare, în colaborare cu Direcțiile pentru Agricole Județene, un program de acţiune pentru informarea, instruirea şi consilierea fermierilor şi autorităţilor administraţiei publice locale în scopul promovării şi aplicării Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Art. 21 – Dispoziţii tranzitorii
Cerințele minime legate de soluția constructivă pentru fermele de 40 UVM și mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea și compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă, lagună betonată sau cu membrană impermeabilă, față de cerințele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a acestui Program de acțiune. Întrarea în vigoare a restricțiilor de fertilizare de orice fel pentru benzile tampon prevăzute la alin. (3) al art. 14 pe o lățime de 3 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% și de 5 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12% beneficiază de o perioadă tranzitorie până la 1 ianuarie 2022. Până la aceasta dată, se păstrează restricțiile de interzicere a aplicării de fertilizanți de orice fel pe o lățime de 1 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% și 3 m pentru terenurile agricole cu pantă de peste 12%
Art. 22 – Dispoziţii finale
Prezentul program de acţiune se aplică pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data intrării în vigoare. Finanţarea activităţilor privind actualizarea legislației pentru implementarea Planului de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, care revin Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se face din bugetul celor două ministere şi din alte surse atrase de acestea, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. 194 Bloc fizic nr. Parcela Cultura Planificat N Kg s.a. /ha Îngrășăminte aplicate Data aplic. Total N Kg s.a. /ha Obs. Nr. Supraf. ha Organice Chimice Tip t/ha kg N/ha Tip t/ha kg N/ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Planificat Realizat Anexa 1 Planul de fertilizare simplificat Pentru fiecare parcelă agricolă, completați un rând. - Se trece nr. blocului fizic - Se trece nr. parcelei - Se trece suprafața parcelei în hectar - Se trece tipul culturii - Se trece nr. kg azot substanță activă (s.a.) la hectar - Ex: gunoi proaspăt GP / gunoi fermentat GF / mraniță M - Tone pe hectar aplicate - Se trece cantitatea de azot substanță activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabel de pe verso. Nu depășiți 170 kg azot substanță activă la hectar! - Se trece tipul de îngrășământ, conform specificațiilor producătorului
Se trece numărul de tone de îngrășământ aplicate Se trece cantitatea de azot substanță activă, conform instrucțiunilor producătorului Data aplicării îngrășământului. Atenție, este interzisă împrăștierea îngrășămintelor în perioada de interdicție Se trece suma coloanelor 8 + 11 Anexa 2 Zone de protecţie în lungul cursurilor de apă Zone de protecţie – se instituie în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice astfel: Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă regularizate: 2 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este sub 10 m; 3 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; 5 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lăţime este de peste 51 m; distanţa dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanţă este mai mică de 50 m. Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă neregularizate: 5 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este sub 10 m; 15 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; 20 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este de peste 51 m. Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m. Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului. Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei. Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: 3 m. Baraje şi lucrări anexe la baraje: baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora; instalaţii de determinare a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice - 2 m în jurul acestora; borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora. Lăţimea zonei de protecţie la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători - 1,5 m în jurul acestora.
Zonele de protecţie se măsoară astfel :
la cursurile de apă, de la limita albiei minore; pentru lacurile naturale de la nivelul mediu; pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, se adaugă zonei de protecţie, după caz, zona de protecţie sanitară cu regim sever, zona de
protecţie sanitară cu regim de restricţii, perimetre de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor şi nămolurilor terapeutice.
Anexa 3
Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele corespunzătoare perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, solide şi lichide
SIRUTA JUDET UAT_LAU2 Forma de relief 10006 ARAD BIRCHIS campie 9887 ARAD BATA campie 12643 ARAD VINGA campie 12144 ARAD SAGU campie 12920 ARAD FRUMUSENI campie 9280 ARAD FANTANELE campie 11940 ARAD SECUSIGIU campie 10872 ARAD GHIOROC campie 11539 ARAD PAULIS campie 12037 ARAD SEMLAC campie 9333 ARAD LIVADA campie 12206 ARAD SEITIN campie 9397 ARAD VLADIMIRESCU campie 9262 ARAD MUNICIPIUL ARAD campie 11637 ARAD PEREGU MARE campie 9360 ARAD SOFRONEA campie 9627 ARAD ORAS NADLAC campie 11584 ARAD ORAS PECICA campie 12876 ARAD ZIMANDU NOU campie 12368 ARAD SIRIA campie 11352 ARAD IRATOSU campie 9654 ARAD ORAS PANCOTA campie 12912 ARAD DOROBANTI campie 12091 ARAD ORAS SANTANA campie 11995 ARAD SELEUS campie 9495 ARAD ORAS CURTICI campie 11502 ARAD OLARI campie 12812 ARAD ZARAND campie 11398 ARAD MACEA campie 12340 ARAD SIMAND campie 9538 ARAD ORAS INEU campie 12242 ARAD SICULA campie 10916 ARAD GRANICERI campie 9459 ARAD ORAS CHISINEU-CRIS campie 10373 ARAD CERMEI campie 12224 ARAD SEPREUS campie 12126 ARAD SOCODOR campie 11735 ARAD PILU campie 11423 ARAD MISCA campie 12849 ARAD ZERIND campie 9798 ARAD APATEU campie
9574 ARAD ORAS LIPOVA campie 12055 ARAD SINTEA MARE campie 12938 ARAD ZADARENI campie 10827 ARAD FELNAC campie 17398 ARGES MIROSI campie 20048 ARGES RACA campie 15064 ARGES CALDARARU campie 18162 ARGES POPESTI campie 14450 ARGES BARLA campie 19114 ARGES STEFAN CEL MARE campie 16739 ARGES IZVORU campie 16613 ARGES HARSESTI campie 19560 ARGES UNGHENI campie 18741 ARGES SLOBOZIA campie 17575 ARGES MOZACENI campie 18938 ARGES STOLNICI campie 19212 ARGES TEIU campie 16944 ARGES LUNCA CORBULUI campie 19007 ARGES SUSENI campie 18331 ARGES RATESTI campie 13668 ARGES ORAS COSTESTI campie 18581 ARGES SAPATA campie 17824 ARGES OARJA campie 15233 ARGES CATEASCA campie 13276 ARGES BRADU campie 16757 ARGES LEORDENI campie 18242 ARGES PRIBOIENI campie 14085 ARGES BABANA campie 19793 ARGES VEDEA campie 13935 ARGES ALBOTA campie 17496 ARGES MOSOAIA campie 13365 ARGES MARACINENI campie 18475 ARGES ROCIU campie 14940 ARGES BUZOESTI campie 18411 ARGES RECEA campie 17726 ARGES NEGRASI campie 13187 ARGES BASCOV campie 27285 BIHOR AVRAM IANCU campie 28665 BIHOR CIUMEGHIU campie 27383 BIHOR BATAR campie 31841 BIHOR TULCA campie 31789 BIHOR TINCA campie 26975 BIHOR MUNICIPIUL SALONTA campie 30014 BIHOR MADARAS campie 29662 BIHOR HUSASAU DE TINCA campie 28246 BIHOR CEFA campie 32195 BIHOR GEPIU campie 32179 BIHOR SANNICOLAU ROMAN campie
30149 BIHOR NOJORID campie 26653 BIHOR SANTANDREI campie 32201 BIHOR TOBOLIU campie 29467 BIHOR GIRISU DE CRIS campie 27631 BIHOR BORS campie 27436 BIHOR BIHARIA campie 32153 BIHOR TAMASEU campie 31011 BIHOR SALARD campie 32187 BIHOR ROSIORI campie 28610 BIHOR SANIOB campie 28530 BIHOR CHISLAZ campie 27169 BIHOR ABRAMUT campie 29092 BIHOR DIOSIG campie 30915 BIHOR ORAS SACUENI campie 27908 BIHOR BUDUSLAU campie 26877 BIHOR MUNICIPIUL MARGHITA campie 28497 BIHOR CHERECHIU campie 30988 BIHOR SALACEA campie 31565 BIHOR TARCEA campie 31333 BIHOR SIMIAN campie 32027 BIHOR ORAS VALEA LUI MIHAI campie 29001 BIHOR CURTUISENI campie 36569 BOTOSANI COPALAU campie 36499 BOTOSANI CALARASI campie 37912 BOTOSANI LUNCA campie 39266 BOTOSANI TODIRENI campie 38893 BOTOSANI SANTA MARE campie 36300 BOTOSANI BALUSENI campie 36131 BOTOSANI ALBESTI campie 39983 BOTOSANI BLANDESTI campie 35884 BOTOSANI STAUCENI campie 38848 BOTOSANI ROMANESTI campie 35731 BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI campie 37217 BOTOSANI DURNESTI campie 37459 BOTOSANI GORBANESTI campie 35839 BOTOSANI RACHITI campie 39168 BOTOSANI ORAS STEFANESTI campie 39532 BOTOSANI UNTENI campie 38811 BOTOSANI ROMA campie 37100 BOTOSANI DOBARCENI campie 37057 BOTOSANI DANGENI campie 38456 BOTOSANI NICSENI campie 39959 BOTOSANI DIMACHENI campie 38241 BOTOSANI MIHALASENI campie 38731 BOTOSANI RIPICENI campie 39417 BOTOSANI UNGURENI campie 36676 BOTOSANI CORLATENI campie 39792 BOTOSANI VLASINESTI campie
37618 BOTOSANI HANESTI campie 36426 BOTOSANI BROSCAUTI campie 36060 BOTOSANI ORAS SAVENI campie 39836 BOTOSANI VORNICENI campie 39220 BOTOSANI STIUBIENI campie 36649 BOTOSANI CORDARENI campie 37397 BOTOSANI GEORGE ENESCU campie 37173 BOTOSANI DRAGUSENI campie 37958 BOTOSANI MANOLEASA campie 37547 BOTOSANI HAVARNA campie 38321 BOTOSANI MILEANCA campie 38376 BOTOSANI MITOC campie 39051 BOTOSANI SULITA campie 39328 BOTOSANI TRUSESTI campie 38679 BOTOSANI RAUSENI campie 38580 BOTOSANI PRAJENI campie 37734 BOTOSANI HLIPICENI campie 44435 BRAILA VICTORIA campie 42824 BRAILA BARAGANUL campie 42968 BRAILA CIOCILE campie 43812 BRAILA ROSIORI campie 42842 BRAILA BERTESTII DE JOS campie 44328 BRAILA ULMU campie 43411 BRAILA ORAS INSURATEI campie 44300 BRAILA TUFESTI campie 42771 BRAILA SURDILA-GRECI campie 42753 BRAILA ORAS FAUREI campie 43313 BRAILA GROPENI campie 44177 BRAILA TICHILESTI campie 43466 BRAILA JIRLAU campie 43652 BRAILA MOVILA MIRESII campie 42708 BRAILA CHISCANI campie 44140 BRAILA SUTESTI campie 44257 BRAILA TUDOR VLADIMIRESCU campie 43117 BRAILA FRECATEI campie 43493 BRAILA MARASU campie 44560 BRAILA CAZASU campie 43242 BRAILA GEMENELE campie 42682 BRAILA MUNICIPIUL BRAILA campie 43732 BRAILA RAMNICELU campie 43698 BRAILA RACOVITA campie 44391 BRAILA VADENI campie 43331 BRAILA ORAS IANCA campie 43279 BRAILA GRADISTEA campie 43867 BRAILA SALCIA TUDOR campie 43563 BRAILA MAXINENI campie 43992 BRAILA SILISTEA campie 44355 BRAILA UNIREA campie
44505 BRAILA VIZIRU campie 44202 BRAILA TRAIAN campie 44532 BRAILA ZAVOAIA campie 43073 BRAILA DUDESTI campie 42913 BRAILA BORDEI VERDE campie 43787 BRAILA ROMANU campie 43929 BRAILA SCORTARU NOU campie 43019 BRAILA CIRESU campie 44113 BRAILA SURDILA-GAISEANCA campie 43625 BRAILA MIRCEA VODA campie 44060 BRAILA STANCUTA campie 44462 BRAILA VISANI campie 43180 BRAILA GALBENU campie 46910 BUZAU GLODEANU-SILISTEA campie 49439 BUZAU SCUTELNICI campie 46867 BUZAU GLODEANU SARAT campie 48138 BUZAU PADINA campie 47578 BUZAU MIHAILESTI campie 50564 BUZAU FLORICA campie 45496 BUZAU BRADEANU campie 48744 BUZAU ORAS POGOANELE campie 44863 BUZAU AMARU campie 47159 BUZAU LARGU campie 47300 BUZAU LUCIU campie 47774 BUZAU MOVILA BANULUI campie 49046 BUZAU RUSETU campie 49545 BUZAU SMEENI campie 46803 BUZAU GHERASENI campie 49153 BUZAU SAHATENI campie 46251 BUZAU CILIBIA campie 46484 BUZAU COSTESTI campie 49849 BUZAU TINTESTI campie 45815 BUZAU C.A. ROSETTI campie 46769 BUZAU GALBINASI campie 49625 BUZAU STALPU campie 49019 BUZAU ROBEASCA campie 44818 BUZAU MUNICIPIUL BUZAU campie 49073 BUZAU SAGEATA campie 49956 BUZAU VADU PASII campie 47373 BUZAU MARACINENI campie 46377 BUZAU COCHIRLEANCA campie 49206 BUZAU SAPOCA campie 44989 BUZAU BALACEANU campie 50479 BUZAU ZIDURI campie 46830 BUZAU GHERGHEASA campie 44934 BUZAU BALTA ALBA campie 45361 BUZAU BOLDU campie 50022 BUZAU VALEA RAMNICULUI campie
48968 BUZAU RAMNICELU campie 49894 BUZAU ULMENI campie 44845 BUZAU MUNICIPIUL RAMNICU SARAT campie 50399 BUZAU VALCELELE campie 48842 BUZAU PUIESTI campie 101724 CALARASI CASCIOARELE campie 101804 CALARASI CHIRNOGI campie 100610 CALARASI MUNICIPIUL OLTENITA campie 105259 CALARASI SPANTOV campie 180055 CALARASI CRIVAT campie 104751 CALARASI RADOVANU campie 105605 CALARASI ULMENI campie 102419 CALARASI CURCANI campie 100638 CALARASI MITRENI campie 105384 CALARASI SOLDANU campie 104083 CALARASI LUICA campie 105829 CALARASI VASILATI campie 92569 CALARASI MUNICIPIUL CALARASI campie 93325 CALARASI DICHISENI campie 93441 CALARASI DOROBANTU campie 94312 CALARASI ROSETI campie 93085 CALARASI CIOCANESTI campie 92587 CALARASI MODELU campie 104323 CALARASI NANA campie 179962 CALARASI GALBINASI campie 94606 CALARASI ULMU campie 93664 CALARASI GRADISTEA campie 94125 CALARASI ALEXANDRU ODOBESCU campie 94651 CALARASI UNIREA campie 102838 CALARASI FRASINET campie 94580 CALARASI STEFAN VODA campie 93771 CALARASI INDEPENDENTA campie 93815 CALARASI JEGALIA campie 105222 CALARASI SOHATU campie 105712 CALARASI VALEA ARGOVEI campie 104635 CALARASI PLATARESTI campie 93281 CALARASI CUZA VODA campie 93931 CALARASI LUPSANU campie 94731 CALARASI VALCELELE campie 94768 CALARASI VLAD TEPES campie 104341 CALARASI NICOLAE BALCESCU campie 93539 CALARASI DRAGOS VODA campie 105455 CALARASI TAMADAU MARE campie 103032 CALARASI ORAS FUNDULEA campie 93851 CALARASI LEHLIU campie 101083 CALARASI BELCIUGATELE campie 94223 CALARASI PERISORU campie 103764 CALARASI ILEANA campie
101822 CALARASI CHISELET campie 104181 CALARASI MANASTIREA campie 103568 CALARASI GURBANESTI campie 104886 CALARASI SARULESTI campie 93888 CALARASI ORAS LEHLIU GARA campie 93370 CALARASI DOR MARUNT campie 101458 CALARASI ORAS BUDESTI campie 102945 CALARASI FRUMUSANI campie 92961 CALARASI BORCEA campie 94562 CALARASI STEFAN CEL MARE campie 93487 CALARASI DRAGALINA campie 103014 CALARASI FUNDENI campie 51387 CARAS-SEVERIN BERLISTE campie 54573 CARAS-SEVERIN VRANI campie 53247 CARAS-SEVERIN MAURENI campie 62486 CONSTANTA OLTINA campie 60883 CONSTANTA ADAMCLISI campie 62020 CONSTANTA ISTRIA campie 62823 CONSTANTA SARAIU campie 62538 CONSTANTA OSTROV campie 62057 CONSTANTA LIPNITA campie 63286 CONSTANTA COSTINESTI campie 60598 CONSTANTA 23 AUGUST campie 62798 CONSTANTA RASOVA campie 60801 CONSTANTA ORAS HARSOVA campie 63334 CONSTANTA FANTANELE campie 63300 CONSTANTA CUZA VODA campie 61069 CONSTANTA ORAS BANEASA campie 61737 CONSTANTA DOBROMIR campie 63161 CONSTANTA DUMBRAVENI campie 61318 CONSTANTA COBADIN campie 61372 CONSTANTA COGEALAC campie 62878 CONSTANTA SACELE campie 62191 CONSTANTA MIHAIL KOGALNICEANU campie 63125 CONSTANTA VALU LUI TRAIAN campie 61675 CONSTANTA DELENI campie 62949 CONSTANTA SILISTEA campie 60455 CONSTANTA ORAS EFORIE campie 61452 CONSTANTA COMANA campie 62360 CONSTANTA ORAS BASARABI campie 63045 CONSTANTA TOPALU campie 63278 CONSTANTA HORIA campie 60419 CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANTA campie 61871 CONSTANTA INDEPENDENTA campie 61283 CONSTANTA CIOCARLIA campie 62985 CONSTANTA TARGUSOR campie 62672 CONSTANTA PECINEAGA campie 61005 CONSTANTA ALIMAN campie
61951 CONSTANTA ION CORVIN campie 61256 CONSTANTA CIOBANU campie 61808 CONSTANTA GARLICIU campie 63294 CONSTANTA BARAGANU campie 62761 CONSTANTA POARTA ALBA campie 60847 CONSTANTA MUNICIPIUL MEDGIDIA campie 63170 CONSTANTA VULTURU campie 61559 CONSTANTA CRUCEA campie 60570 CONSTANTA AGIGEA campie 61620 CONSTANTA CUMPANA campie 63326 CONSTANTA GRADINA campie 62609 CONSTANTA PANTELIMON campie 61513 CONSTANTA CORBU campie 60507 CONSTANTA ORAS NAVODARI campie 62253 CONSTANTA MIHAI VITEAZU campie 62397 CONSTANTA ORAS NEGRU VODA campie 60945 CONSTANTA ALBESTI campie 62707 CONSTANTA PESTERA campie 63318 CONSTANTA SALIGNY campie 60776 CONSTANTA ORAS CERNAVODA campie 62903 CONSTANTA SEIMENI campie 62280 CONSTANTA MIRCEA VODA campie 61826 CONSTANTA GHINDARESTI campie 63152 CONSTANTA LUMINA campie 63072 CONSTANTA TOPRAISAR campie 60721 CONSTANTA TUZLA campie 60534 CONSTANTA ORAS TECHIRGHIOL campie 63189 CONSTANTA TORTOMAN campie 62440 CONSTANTA NICOLAE BALCESCU campie 61167 CONSTANTA CERCHEZU campie 61210 CONSTANTA CHIRNOGENI campie 61121 CONSTANTA CASTELU campie 60687 CONSTANTA ORAS OVIDIU campie 63198 CONSTANTA AMZACEA campie 62137 CONSTANTA MERENI campie 60632 CONSTANTA LIMANU campie 60482 CONSTANTA MUNICIPIUL MANGALIA campie 68887 DAMBOVITA SELARU campie 68431 DAMBOVITA POIANA campie 66857 DAMBOVITA CORBII MARI campie 105142 DAMBOVITA SLOBOZIA MOARA campie 68468 DAMBOVITA POTLOGI campie 69330 DAMBOVITA VISINA campie 68342 DAMBOVITA ODOBESTI campie 67906 DAMBOVITA LUNGULETU campie 101840 DAMBOVITA CIOCANESTI campie 67121 DAMBOVITA COSTESTII DIN VALE campie 66081 DAMBOVITA ORAS TITU campie
68253 DAMBOVITA MORTENI campie 66152 DAMBOVITA BRANISTEA campie 68128 DAMBOVITA MOGOSANI campie 65752 DAMBOVITA PETRESTI campie 66768 DAMBOVITA CONTESTI campie 68627 DAMBOVITA ORAS RACARI campie 101564 DAMBOVITA BUTIMANU campie 68529 DAMBOVITA PRODULESTI campie 66697 DAMBOVITA COJASCA campie 65681 DAMBOVITA ORAS GAESTI campie 68048 DAMBOVITA MATASARU campie 66955 DAMBOVITA CORNATELU campie 66401 DAMBOVITA BILCIURESTI campie 67648 DAMBOVITA GURA SUTII campie 68789 DAMBOVITA SALCIOARA campie 65707 DAMBOVITA GURA FOII campie 179935 DAMBOVITA PERSINARI campie 69170 DAMBOVITA VALEA MARE campie 67167 DAMBOVITA CRANGURILE campie 67014 DAMBOVITA CORNESTI campie 68280 DAMBOVITA NUCET campie 67470 DAMBOVITA FINTA campie 67292 DAMBOVITA DOBRA campie 66198 DAMBOVITA BALENI campie 69250 DAMBOVITA VACARESTI campie 66580 DAMBOVITA COBIA campie 66731 DAMBOVITA COMISANI campie 66474 DAMBOVITA BUCSANI campie 179711 DAMBOVITA VLADENI campie 65501 DAMBOVITA ULMI campie 67675 DAMBOVITA HULUBESTI campie 67407 DAMBOVITA DRAGOMIRESTI campie 67256 DAMBOVITA DARMANESTI campie 65342 DAMBOVITA MUNICIPIUL TARGOVISTE campie 67737 DAMBOVITA I. L. CARAGIALE campie 179926 DAMBOVITA RASCAETI campie 68976 DAMBOVITA ULIESTI campie 67327 DAMBOVITA DRAGODANA campie 179891 DAMBOVITA RACIU campie 67773 DAMBOVITA LUCIENI campie 102286 DAMBOVITA CREVEDIA campie 104387 DAMBOVITA NICULESTI campie 101341 DAMBOVITA BREZOAELE campie 105534 DAMBOVITA TARTASESTI campie 70879 DOLJ ORAS BECHET campie 71607 DOLJ CALARASI campie 72007 DOLJ ORAS DABULENI campie 74867 DOLJ CARNA campie
72463 DOLJ GIGHERA campie 72980 DOLJ MACESU DE JOS campie 72034 DOLJ DESA campie 73996 DOLJ SADOVA campie 72579 DOLJ GANGIOVA campie 70897 DOLJ BISTRET campie 73460 DOLJ NEGOI campie 72640 DOLJ GOICEA campie 74842 DOLJ CATANE campie 71858 DOLJ CIUPERCENII NOI campie 70637 DOLJ AMARASTII DE JOS campie 74108 DOLJ SEACA DE CAMP campie 71956 DOLJ DANETI campie 74883 DOLJ DOBROTESTI campie 70940 DOLJ BARCA campie 73736 DOLJ POIANA MARE campie 70673 DOLJ AMARASTII DE SUS campie 72098 DOLJ DOBRESTI campie 74581 DOLJ VALEA STANCIULUI campie 70352 DOLJ MUNICIPIUL CALAFAT campie 74554 DOLJ URZICUTA campie 70520 DOLJ AFUMATI campie 72533 DOLJ GIURGITA campie 74224 DOLJ SILISTEA CRUCII campie 70316 DOLJ MUNICIPIUL BAILESTI campie 73031 DOLJ MAGLAVIT campie 71698 DOLJ CERAT campie 71634 DOLJ CELARU campie 71812 DOLJ CIOROIASI campie 74891 DOLJ GALICIUICA campie 72221 DOLJ DRANIC campie 70726 DOLJ APELE VII campie 72383 DOLJ GALICEA MARE campie 73335 DOLJ MOTATEI campie 70502 DOLJ ORAS SEGARCEA campie 71787 DOLJ CETATE campie 72052 DOLJ DIOSTI campie 72882 DOLJ IZVOARE campie 72506 DOLJ GIUBEGA campie 73594 DOLJ PERISOR campie 71457 DOLJ CALOPAR campie 74322 DOLJ TEASC campie 71518 DOLJ CARAULA campie 74915 DOLJ GHINDENI campie 74509 DOLJ TUGLUI campie 74411 DOLJ TESLUI campie 74732 DOLJ VARTOP campie 72926 DOLJ LEU campie
74750 DOLJ VARVORU DE JOS campie 71885 DOLJ COSOVENI campie 73068 DOLJ MALU MARE campie 74028 DOLJ SALCUTA campie 72150 DOLJ DRAGOTESTI campie 74859 DOLJ CARCEA campie 73503 DOLJ ORODEL campie 74359 DOLJ TERPEZITA campie 74705 DOLJ VERBITA campie 74616 DOLJ VELA campie 73923 DOLJ ROBANESTI campie 74931 DOLJ PLESOI campie 69900 DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA campie 71260 DOLJ BREASTA campie 71536 DOLJ CARPEN campie 73629 DOLJ PIELESTI campie 74135 DOLJ SEACA DE PADURE campie 70986 DOLJ BRABOVA campie 72409 DOLJ GHERCESTI campie 70094 DOLJ ISALNITA campie 73772 DOLJ PREDESTI campie 74242 DOLJ SOPOT campie 70968 DOLJ BOTOSESTI-PAIA campie 72604 DOLJ GOGOSU campie 71910 DOLJ COTOFENII DIN DOS campie 70174 DOLJ SIMNICU DE SUS campie 71723 DOLJ CERNATESTI campie 74875 DOLJ COTOFENII DIN FATA campie 70566 DOLJ ALMAJ campie 72819 DOLJ GRECESTI campie 74073 DOLJ SCAESTI campie 74171 DOLJ SECU campie 72677 DOLJ GOIESTI campie 71055 DOLJ BRADESTI campie 70414 DOLJ ORAS FILIASI campie 73371 DOLJ MURGASI campie 71340 DOLJ BULZESTI campie 69964 DOLJ BUCOVAT campie 71126 DOLJ BRALOSTITA campie 73246 DOLJ MISCHII campie 73013 DOLJ MACESU DE SUS campie 73317 DOLJ MARSANI campie 74949 DOLJ ROJISTE campie 71199 DOLJ BRATOVOESTI campie 71572 DOLJ CASTRANOVA campie 73852 DOLJ RADOVAN campie 72953 DOLJ LIPOVU campie 74923 DOLJ INTORSURA campie
73665 DOLJ PISCU VECHI campie 73905 DOLJ RAST campie 73709 DOLJ PLENITA campie 74536 DOLJ UNIREA campie 73567 DOLJ OSTROVENI campie 70110 DOLJ PODARI campie 74907 DOLJ GHIDICI campie 76585 GALATI INDEPENDENTA campie 76996 GALATI PISCU campie 76353 GALATI FUNDENI campie 75098 GALATI MUNICIPIUL GALATI campie 76969 GALATI PECHEA campie 76558 GALATI GRIVITA campie 76282 GALATI FOLTESTI campie 76718 GALATI MASTACANI campie 77536 GALATI VLADESTI campie 77475 GALATI VALEA MARULUI campie 75258 GALATI MUNTENI campie 75864 GALATI CAVADINESTI campie 75150 GALATI VANATORI campie 77331 GALATI TULUCESTI campie 75114 GALATI SENDRENI campie 77180 GALATI SLOBOZIA CONACHI campie 77153 GALATI SCHELA campie 77313 GALATI TUDOR VLADIMIRESCU campie 76763 GALATI NAMOLOASA campie 76601 GALATI IVESTI campie 76674 GALATI LIESTI campie 77082 GALATI REDIU campie 75203 GALATI MUNICIPIUL TECUCI campie 76932 GALATI OANCEA campie 77288 GALATI SUCEVENI campie 76004 GALATI CORNI campie 77260 GALATI SMULTI campie 76692 GALATI MATCA campie 75515 GALATI BARCEA campie 77126 GALATI SCANTEIESTI campie 75686 GALATI BANEASA campie 76638 GALATI JORASTI campie 76317 GALATI FRUMUSITA campie 75711 GALATI BRANISTEA campie 76111 GALATI COSTACHE NEGRI campie 77402 GALATI UMBRARESTI campie 76139 GALATI CUCA campie 76040 GALATI COSMESTI campie 76807 GALATI NICORESTI campie 76406 GALATI GHIDIGENI campie 77579 GALATI NEGRILESTI campie
75953 GALATI COROD campie 76157 GALATI CUDALBI campie 76255 GALATI FARTANESTI campie 75472 GALATI ORAS TARGU BUJOR campie 75221 GALATI DRAGANESTI campie 75668 GALATI BALENI campie 77601 GALATI SUHURLUI campie 76745 GALATI MOVILENI campie 77595 GALATI CUZA VODA campie 77224 GALATI SMARDAN campie 103194 GIURGIU GAUJANI campie 105909 GIURGIU VEDEA campie 179739 GIURGIU MALU campie 100549 GIURGIU SLOBOZIA campie 103309 GIURGIU GOGOSARI campie 104715 GIURGIU PUTINEIU campie 104519 GIURGIU OINACU campie 103354 GIURGIU GOSTINU campie 102909 GIURGIU FRATESTI campie 102446 GIURGIU DAIA campie 101001 GIURGIU BANEASA campie 103899 GIURGIU IZVOARELE campie 103470 GIURGIU GREACA campie 104118 GIURGIU MIHAI BRAVU campie 105348 GIURGIU STOENESTI campie 179766 GIURGIU ISVOARELE campie 103639 GIURGIU HOTARELE campie 104975 GIURGIU SCHITU campie 103372 GIURGIU GOSTINARI campie 101662 GIURGIU CALUGARENI campie 105776 GIURGIU VALEA DRAGULUI campie 105106 GIURGIU SINGURENI campie 104047 GIURGIU LETCA NOUA campie 100781 GIURGIU ADUNATII-COPACENI campie 101984 GIURGIU CLEJANI campie 101378 GIURGIU BUCSANI campie 104225 GIURGIU MARSA campie 104485 GIURGIU OGREZENI campie 103407 GIURGIU GRADINARI campie 104831 GIURGIU ROATA DE JOS campie 102348 GIURGIU CREVEDIA MARE campie 101190 GIURGIU ORAS BOLINTIN-VALE campie 101163 GIURGIU BOLINTIN-DEAL campie 103997 GIURGIU JOITA campie 105972 GIURGIU VANATORII MICI campie 179775 GIURGIU SABARENI campie 102794 GIURGIU FLORESTI-STOENESTI campie 105623 GIURGIU ULMI campie
103087 GIURGIU GAISENI campie 102071 GIURGIU COLIBASI campie 102106 GIURGIU COMANA campie 101519 GIURGIU BULBUCATA campie 103238 GIURGIU GHIMPATI campie 103693 GIURGIU IEPURESTI campie 104680 GIURGIU PRUNDU campie 179757 GIURGIU HERASTI campie 101617 GIURGIU BUTURUGENI campie 105874 GIURGIU VARASTI campie 154709 GIURGIU TOPORU campie 104788 GIURGIU RASUCENI campie 100521 GIURGIU MUNICIPIUL GIURGIU campie 105295 GIURGIU STANESTI campie 104136 GIURGIU ORAS MIHAILESTI campie 179748 GIURGIU COSOBA campie 80560 GORJ IONESTI campie 82680 GORJ TANTARENI campie 79237 GORJ BRANESTI campie 94492 IALOMITA STELNICA campie 92701 IALOMITA MUNICIPIUL FETESTI campie 92989 IALOMITA BORDUSANI campie 179793 IALOMITA BUESTI campie 92783 IALOMITA ALBESTI campie 102641 IALOMITA DRAGOESTI campie 94535 IALOMITA SUDITI campie 179828 IALOMITA ROSIORI campie 92872 IALOMITA ANDRASESTI campie 94376 IALOMITA SAVENI campie 100923 IALOMITA AXINTELE campie 180000 IALOMITA PLATONESTI campie 94161 IALOMITA PERIETI campie 104270 IALOMITA MOVILITA campie 101056 IALOMITA BARCANESTI campie 93628 IALOMITA GHEORGHE LAZAR campie 92836 IALOMITA ORAS AMARA campie 93021 IALOMITA BUCU campie 93067 IALOMITA ORAS CAZANESTI campie 93600 IALOMITA GHEORGHE DOJA campie 102749 IALOMITA ORAS FIERBINTI-TARG campie 179819 IALOMITA OGRADA campie 94795 IALOMITA VLADENI campie 103862 IALOMITA ION ROATA campie 94456 IALOMITA SFANTU GHEORGHE campie 94107 IALOMITA MUNTENI-BUZAU campie 93995 IALOMITA MIHAIL KOGALNICEANU campie 100852 IALOMITA ALEXENI campie 94269 IALOMITA REVIGA campie
179800 IALOMITA MAIA campie 100736 IALOMITA MANASIA campie 180064 IALOMITA BARBULESTI campie 100683 IALOMITA MUNICIPIUL URZICENI campie 92907 IALOMITA BALACIU campie 101243 IALOMITA BRAZII campie 94045 IALOMITA MILOSESTI campie 92765 IALOMITA ORAS TANDAREI campie 94688 IALOMITA VALEA CIORII campie 100754 IALOMITA ADANCATA campie 93209 IALOMITA COCORA campie 93717 IALOMITA GRINDU campie 94429 IALOMITA SCANTEIA campie 105794 IALOMITA VALEA MACRISULUI campie 100709 IALOMITA CIOCARLIA campie 103283 IALOMITA GARBOVI campie 180046 IALOMITA GURA IALOMITEI campie 179971 IALOMITA COLELIA campie 100870 IALOMITA ARMASESTI campie 93646 IALOMITA GIURGENI campie 103960 IALOMITA JILAVELE campie 93575 IALOMITA FACAENI campie 94330 IALOMITA SALCIOARA campie 93101 IALOMITA CIOCHINA campie 94081 IALOMITA MOVILA campie 92658 IALOMITA MUNICIPIUL SLOBOZIA campie 93156 IALOMITA CIULNITA campie 93735 IALOMITA GRIVITA campie 179702 IALOMITA TRAIAN campie 179980 IALOMITA MARCULESTI campie 93236 IALOMITA COSAMBESTI campie 102703 IALOMITA DRIDU campie 180019 IALOMITA SARATENI campie 179784 IALOMITA BORANESTI campie 102240 IALOMITA COSERENI campie 105026 IALOMITA SINESTI campie 179999 IALOMITA MOLDOVENI campie 97517 IASI HORLESTI campie 96003 IASI UNGHENI campie 97679 IASI LETCANI campie 95747 IASI ARONEANU campie 98257 IASI MOVILENI campie 95667 IASI ANDRIESENI campie 98505 IASI POPRICANI campie 95239 IASI REDIU campie 100353 IASI VALEA LUPULUI campie 99058 IASI SINESTI campie 95471 IASI ORAS TARGU FRUMOS campie
95499 IASI ION NECULCE campie 97063 IASI FOCURI campie 100317 IASI FANTANELE campie 99600 IASI TRIFESTI campie 100344 IASI ROSCANI campie 95943 IASI BIVOLARI campie 97189 IASI GORBAN campie 97394 IASI GROZESTI campie 98685 IASI RADUCANENI campie 96423 IASI COSTULENI campie 96370 IASI COMARNA campie 96254 IASI CIUREA campie 95293 IASI TOMESTI campie 99922 IASI TUTORA campie 98373 IASI PODU ILOAIEI campie 96940 IASI DUMESTI campie 97090 IASI GOLAIESTI campie 98738 IASI ROMANESTI campie 97009 IASI ERBICENI campie 100148 IASI VLADENI campie 99879 IASI TIGANASI campie 97919 IASI MIROSLAVA campie 98435 IASI POPESTI campie 97722 IASI LUNGANI campie 95792 IASI BALTATI campie 100273 IASI BALS campie 95872 IASI BELCESTI campie 96334 IASI COARNELE CAPREI campie 97321 IASI GROPNITA campie 95159 IASI HOLBOCA campie 95060 IASI MUNICIPIUL IASI campie 100004 IASI VICTORIA campie 96058 IASI BRAESTI campie 98337 IASI PLUGARI campie 99370 IASI SIPOTE campie 98649 IASI PROBOTA campie 98603 IASI PRISACANI campie 179588 ILFOV COPACENI campie 105936 ILFOV VIDRA campie 100576 ILFOV ORAS BUFTEA campie 102570 ILFOV DOMNESTI campie 179249 ILFOV CHIAJNA campie 179463 ILFOV MOGOSOAIA campie 101742 ILFOV CERNICA campie 103443 ILFOV GRADISTEA campie 102605 ILFOV DRAGOMIRESTI-VALE campie 179285 ILFOV CHITILA campie 101902 ILFOV CIOLPANI campie
104582 ILFOV PETRACHIOAIA campie 102525 ILFOV DARASTI-ILFOV campie 104421 ILFOV NUCI campie 102035 ILFOV CLINCENI campie 179310 ILFOV DOBROESTI campie 102543 ILFOV 1 DECEMBRIE campie 179383 ILFOV JILAVA campie 105570 ILFOV TUNARI campie 101298 ILFOV BRANESTI campie 179481 ILFOV ORAS OTOPENI campie 105160 ILFOV SNAGOV campie 100969 ILFOV BALOTESTI campie 102160 ILFOV CORBEANCA campie 104546 ILFOV PERIS campie 102473 ILFOV DASCALU campie 103130 ILFOV GANEASA campie 105419 ILFOV STEFANESTII DE JOS campie 179551 ILFOV ORAS VOLUNTARI campie 100834 ILFOV AFUMATI campie 101957 ILFOV CIOROGARLA campie 179533 ILFOV ORAS POPESTI LEORDENI campie 101145 ILFOV BERCENI campie 179409 ILFOV MAGURELE campie 179221 ILFOV BRAGADIRU campie 102213 ILFOV CORNETU campie 103513 ILFOV GRUIU campie 104243 ILFOV MOARA VLASIEI campie 179347 ILFOV GLINA campie 179515 ILFOV PANTELIMON campie 113493 MEHEDINTI SALCIA campie 112744 MEHEDINTI OBARSIA DE CAMP campie 111444 MEHEDINTI CUJMIR campie 114079 MEHEDINTI VRATA campie 111550 MEHEDINTI DARVARI campie 114060 MEHEDINTI BRANISTEA campie 111783 MEHEDINTI GARLA MARE campie 113849 MEHEDINTI VANATORI campie 112771 MEHEDINTI OPRISOR campie 112030 MEHEDINTI GRUIA campie 113395 MEHEDINTI PUNGHINA campie 112879 MEHEDINTI PATULELE campie 113929 MEHEDINTI VLADAIA campie 111417 MEHEDINTI CORLATEL campie 110535 MEHEDINTI BALACITA campie 111863 MEHEDINTI GOGOSU campie 112548 MEHEDINTI JIANA campie 110232 MEHEDINTI ORAS VANJU MARE campie 112806 MEHEDINTI PADINA campie
111480 MEHEDINTI DEVESEL campie 110946 MEHEDINTI BURILA MARE campie 112076 MEHEDINTI HINOVA campie 113206 MEHEDINTI PRISTOL campie 110571 MEHEDINTI BACLES campie 109826 MEHEDINTI SIMIAN campie 113894 MEHEDINTI VANJULET campie 113466 MEHEDINTI ROGOVA campie 179196 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 6 campie 179150 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 2 campie 179169 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 3 campie 179141 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 1 campie 179178 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 4 campie 179187 MUNICIPIUL BUCURESTI BUCURESTI SECTORUL 5 campie 125178 NEAMT BOGHICEA campie 125588 OLT GARCOV campie 127938 OLT ORLEA campie 127251 OLT IANCA campie 130339 OLT GURA PADINII campie 127224 OLT GROJDIBODU campie 129282 OLT STEFAN CEL MARE campie 127368 OLT IZBICENI campie 125542 OLT ORAS CORABIA campie 129745 OLT VADASTRITA campie 129629 OLT URZICA campie 129718 OLT VADASTRA campie 129460 OLT TIA MARE campie 129898 OLT VISINA campie 130375 OLT VISINA NOUA campie 126148 OLT CILIENI campie 127750 OLT OBARSIA campie 125962 OLT BRASTAVATU campie 128588 OLT RUSANESTI campie 126077 OLT BUCINISU campie 130320 OLT GRADINILE campie 129184 OLT STUDINA campie 128560 OLT ROTUNDA campie 128613 OLT SCARISOARA campie 130026 OLT VLADILA campie 129567 OLT TRAIAN campie 125659 OLT BABICIU campie 126647 OLT DEVESELU campie 129040 OLT SPRANCENATA campie
127144 OLT GOSTAVATU campie 128524 OLT REDEA campie 129095 OLT STOENESTI campie 127536 OLT MIHAESTI campie 125472 OLT MUNICIPIUL CARACAL campie 126585 OLT DANEASA campie 125490 OLT DRAGHICENI campie 128472 OLT RADOMIRESTI campie 128864 OLT SEACA campie 126718 OLT DOBROSLOVENI campie 126102 OLT CEZIENI campie 125622 OLT ORAS DRAGANESTI-OLT campie 130357 OLT OSICA DE JOS campie 126978 OLT FALCOIU campie 129763 OLT VALENI campie 127386 OLT IZVOARELE campie 127493 OLT MARUNTEI campie 129111 OLT STOICANESTI campie 127714 OLT NICOLAE TITULESCU campie 127983 OLT OSICA DE SUS campie 130311 OLT GHIMPETENI campie 130384 OLT SOPARLITA campie 126406 OLT CRAMPOIA campie 126380 OLT COTEANA campie 129987 OLT VALCELE campie 128178 OLT PARSCOVENI campie 126022 OLT BRANCOVENI campie 130348 OLT IPOTESTI campie 125846 OLT BARZA campie 129246 OLT SERBANESTI campie 129585 OLT TUFENI campie 127563 OLT MILCOV campie 128105 OLT ORAS PIATRA-OLT campie 125677 OLT BALDOVINESTI campie 127689 OLT MOVILENI campie 125873 OLT BOBICESTI campie 125374 OLT SLATIOARA campie 127812 OLT OBOGA campie 130302 OLT GAVANESTI campie 128052 OLT PERIETI campie 127064 OLT GANEASA campie 127322 OLT ICOANA campie 130295 OLT CALUI campie 130286 OLT BALTENI campie 128374 OLT ORAS POTCOAVA campie 128221 OLT PLESOIU campie 126326 OLT CORBU campie 126433 OLT CURTISOARA campie
127625 OLT MORUNGLAV campie 129139 OLT STREJESTI campie 126166 OLT CARLOGANI campie 130366 OLT SARBII - MAGURA campie 129380 OLT TESLUI campie 127171 OLT GRADINARI campie 127901 OLT OPTASI-MAGURA campie 127858 OLT OPORELU campie 126228 OLT COLONESTI campie 129317 OLT TATULESTI campie 128301 OLT POBORU campie 125757 OLT BARASTI campie 128962 OLT SPINENI campie 127411 OLT LELEASCA campie 129503 OLT TOPANA campie 130124 OLT VULPENI campie 126674 OLT DOBRETU campie 127288 OLT IANCU JIANU campie 126825 OLT DOBRUN campie 126905 OLT FAGETELU campie 130062 OLT VOINEASA campie 125418 OLT ORAS BALS campie 127019 OLT FARCASELE campie 125347 OLT MUNICIPIUL SLATINA campie 128711 OLT ORAS SCORNICESTI campie 128436 OLT PRISEACA campie 129656 OLT VALEA MARE campie 127126 OLT GIUVARASTI campie 125999 OLT BREBENI campie 128659 OLT SCHITU campie 133508 PRAHOVA GORGOTA campie 132226 PRAHOVA BALTA DOAMNEI campie 136250 PRAHOVA OLARI campie 133429 PRAHOVA GHERGHITA campie 135431 PRAHOVA SIRNA campie 135850 PRAHOVA TINOSU campie 134942 PRAHOVA PUCHENII MARI campie 135146 PRAHOVA SALCIILE campie 136241 PRAHOVA COCORASTII COLT campie 132681 PRAHOVA CIORANI campie 135020 PRAHOVA RAFOV campie 133018 PRAHOVA DRAGANESTI campie 130712 PRAHOVA BRAZI campie 133090 PRAHOVA DUMBRAVA campie 130552 PRAHOVA BARCANESTI campie 134194 PRAHOVA MANESTI campie 132379 PRAHOVA BOLDESTI-GRADISTEA campie 130892 PRAHOVA TARGSORU VECHI campie
130614 PRAHOVA BERCENI campie 133394 PRAHOVA FULGA campie 131933 PRAHOVA ALBESTI-PALEOLOGU campie 132752 PRAHOVA COLCEAG campie 135896 PRAHOVA TOMSANI campie 133214 PRAHOVA FILIPESTII DE TARG campie 132075 PRAHOVA ARICESTII RAHTIVANI campie 133330 PRAHOVA FLORESTI campie 134559 PRAHOVA POIENARII BURCHII campie 132164 PRAHOVA BABA ANA campie 130534 PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIESTI campie 131407 PRAHOVA ORAS MIZIL campie 130678 PRAHOVA BLEJOI campie 138538 SATU MARE PIR campie 138734 SATU MARE SANTAU campie 136713 SATU MARE ACAS campie 136768 SATU MARE ANDRID campie 138501 SATU MARE PETRESTI campie 139107 SATU MARE TIREAM campie 137292 SATU MARE CAUAS campie 138663 SATU MARE SANISLAU campie 138618 SATU MARE POMI campie 139287 SATU MARE VALEA VINULUI campie 179677 SATU MARE CAMIN campie 139250 SATU MARE URZICENI campie 137540 SATU MARE CULCIU campie 136553 SATU MARE CAPLENI campie 137611 SATU MARE DOBA campie 139358 SATU MARE VETIS campie 137675 SATU MARE DOROLT campie 179873 SATU MARE AGRIS campie 138164 SATU MARE MICULA campie 137960 SATU MARE LAZURI campie 180028 SATU MARE PORUMBESTI campie 136802 SATU MARE APA campie 138084 SATU MARE MEDIESU AURIT campie 136964 SATU MARE BELTIUG campie 137032 SATU MARE BERVENI campie 138280 SATU MARE ODOREU campie 137185 SATU MARE BOTIZ campie 179882 SATU MARE CIUMESTI campie 138208 SATU MARE MOFTIN campie 137728 SATU MARE FOIENI campie 136526 SATU MARE MUNICIPIUL CAREI campie 137764 SATU MARE HALMEU campie 138431 SATU MARE PAULESTI campie 138574 SATU MARE PISCOLT campie 136483 SATU MARE MUNICIPIUL SATU MARE campie
138805 SATU MARE SAUCA campie 136642 SATU MARE ORAS TASNAD campie 139054 SATU MARE TEREBESTI campie 138039 SATU MARE LIVADA campie 139214 SATU MARE TURULUNG campie 139394 SATU MARE VIILE SATU MARE campie 136848 SATU MARE ORAS ARDUD campie 137443 SATU MARE CRAIDOROLT campie 153400 TELEORMAN NASTURELU campie 152314 TELEORMAN BUJORU campie 151978 TELEORMAN ORAS ZIMNICEA campie 151709 TELEORMAN CIUPERCENI campie 155118 TELEORMAN FANTANELE campie 151736 TELEORMAN ISLAZ campie 152234 TELEORMAN BRAGADIRU campie 153589 TELEORMAN PIETROSANI campie 154460 TELEORMAN SUHAIA campie 154736 TELEORMAN TRAIAN campie 151683 TELEORMAN MUNICIPIUL TURNU MAGURELE campie 152500 TELEORMAN CERVENIA campie 151763 TELEORMAN LITA campie 153561 TELEORMAN PIATRA campie 152662 TELEORMAN CRANGU campie 155109 TELEORMAN DRACEA campie 153829 TELEORMAN PUTINEIU campie 154344 TELEORMAN SLOBOZIA MANDRA campie 151816 TELEORMAN NANOV campie 153909 TELEORMAN RASMIRESTI campie 152332 TELEORMAN BUZESCU campie 151790 TELEORMAN MUNICIPIUL ALEXANDRIA campie 153776 TELEORMAN VITANESTI campie 154996 TELEORMAN NENCIULESTI campie 153204 TELEORMAN MAVRODIN campie 152038 TELEORMAN BABAITA campie 153865 TELEORMAN RADOIESTI campie 153507 TELEORMAN ORBEASCA campie 152172 TELEORMAN BOTOROAGA campie 154415 TELEORMAN STEJARU campie 154166 TELEORMAN SFINTESTI campie 153473 TELEORMAN OLTENI campie 154932 TELEORMAN VARTOAPE campie 152724 TELEORMAN DIDESTI campie 155092 TELEORMAN BEUCA campie 153437 TELEORMAN NECSESTI campie 151905 TELEORMAN ORAS VIDELE campie 154754 TELEORMAN TRIVALEA-MOSTENI campie 154978 TELEORMAN ZAMBREASCA campie 151996 TELEORMAN BALACI campie
154228 TELEORMAN SILISTEA campie 154282 TELEORMAN SILISTEA-GUMESTI campie 154068 TELEORMAN SCURTU MARE campie 154665 TELEORMAN TATARASTII DE SUS campie 153062 TELEORMAN GRATIA campie 153696 TELEORMAN POENI campie 154308 TELEORMAN SARBENI campie 153151 TELEORMAN LUNCA campie 152760 TELEORMAN DOBROTESTI campie 152902 TELEORMAN DRAGANESTI-VLASCA campie 152127 TELEORMAN BOGDANA campie 153605 TELEORMAN PLOSCA campie 152948 TELEORMAN FURCULESTI campie 155154 TELEORMAN UDA-CLOCOCIOV campie 154790 TELEORMAN TROIANUL campie 154852 TELEORMAN VEDEA campie 155127 TELEORMAN FRASINET campie 153240 TELEORMAN MAGURA campie 154521 TELEORMAN TALPA campie 153026 TELEORMAN GALATENI campie 152582 TELEORMAN COSMESTI campie 152528 TELEORMAN CIOLANESTI campie 154585 TELEORMAN TATARASTII DE JOS campie 153277 TELEORMAN MALDAENI campie 152467 TELEORMAN CALMATUIU DE SUS campie 153124 TELEORMAN LISA campie 152350 TELEORMAN CALINESTI campie 153543 TELEORMAN PERETU campie 153295 TELEORMAN MERENI campie 151932 TELEORMAN CREVENICU campie 153384 TELEORMAN MOSTENI campie 152564 TELEORMAN CONTESTI campie 154497 TELEORMAN STOROBANEASA campie 153339 TELEORMAN MARZANESTI campie 152993 TELEORMAN FRUMOASA campie 151834 TELEORMAN POROSCHIA campie 154914 TELEORMAN VIISOARA campie 152797 TELEORMAN DRACSENEI campie 153972 TELEORMAN SACENI campie 154013 TELEORMAN SCRIOASTEA campie 154139 TELEORMAN SEACA campie 152868 TELEORMAN DRAGANESTI DE VEDE campie 152412 TELEORMAN CALMATUIU campie 152270 TELEORMAN BUJORENI campie 155136 TELEORMAN PURANI campie 152083 TELEORMAN BLEJESTI campie 154834 TELEORMAN TIGANESTI campie 152252 TELEORMAN BRANCENI campie
154380 TELEORMAN SMARDIOASA campie 153106 TELEORMAN IZVOARELE campie 153623 TELEORMAN PLOPII-SLAVITESTI campie 155083 TELEORMAN BECIU campie 152617 TELEORMAN CRANGENI campie 155145 TELEORMAN SAELELE campie 154184 TELEORMAN SEGARCEA-VALE campie 151870 TELEORMAN MUNICIPIUL ROSIORI DE VEDE campie 153936 TELEORMAN SALCIA campie 157781 TIMIS MORAVITA campie 156669 TIMIS DENTA campie 155458 TIMIS ORAS DETA campie 155591 TIMIS BANLOC campie 159491 TIMIS LIVEZILE campie 157273 TIMIS GIERA campie 159366 TIMIS BIRDA campie 157086 TIMIS ORAS GATAIA campie 159400 TIMIS GHILAD campie 159339 TIMIS VOITEG campie 157004 TIMIS FOENI campie 159035 TIMIS TORMAC campie 157424 TIMIS JEBEL campie 156357 TIMIS ORAS CIACOVA campie 157923 TIMIS NITCHIDORF campie 157317 TIMIS GIULVAZ campie 157497 TIMIS LIEBLING campie 159525 TIMIS OTELEC campie 157031 TIMIS GAVOJDIA campie 159446 TIMIS PADURENI campie 159437 TIMIS PARTA campie 158449 TIMIS SACOSU TURCESC campie 158065 TIMIS PECIU NOU campie 158779 TIMIS SAG campie 156311 TIMIS CHEVERESU MARE campie 156106 TIMIS BOLDUR campie 155314 TIMIS GIROC campie 159142 TIMIS UIVAR campie 158243 TIMIS RACOVITA campie 158699 TIMIS SANMIHAIU ROMAN campie 157834 TIMIS MOSNITA NOUA campie 156473 TIMIS COSTEIU campie 159516 TIMIS BUCOVAT campie 156277 TIMIS CENEI campie 159375 TIMIS CHECEA campie 155797 TIMIS BELINT campie 155289 TIMIS GHIRODA campie 155261 TIMIS DUMBRAVITA campie 158564 TIMIS SACALAZ campie
155243 TIMIS MUNICIPIUL TIMISOARA campie 158966 TIMIS TOPOLOVATU MARE campie 155546 TIMIS BALINT campie 156213 TIMIS CARPINIS campie 155494 TIMIS ORAS JIMBOLIA campie 157193 TIMIS GHIZELA campie 158396 TIMIS REMETEA MARE campie 157246 TIMIS GIARMATA campie 155760 TIMIS BECICHERECU MIC campie 159384 TIMIS DUDESTII NOI campie 159428 TIMIS IECEA MARE campie 158314 TIMIS ORAS RECAS campie 155911 TIMIS BILED campie 155662 TIMIS BARA campie 158653 TIMIS SANANDREI campie 158181 TIMIS PISCHIA campie 158608 TIMIS SECAS campie 157451 TIMIS LENAUHEIM campie 156437 TIMIS COMLOSU MARE campie 157969 TIMIS OHABA LUNGA campie 159464 TIMIS SANDRA campie 159419 TIMIS GOTTLOB campie 158528 TIMIS SATCHINEZ campie 159393 TIMIS FIBIS campie 158010 TIMIS ORTISOARA campie 158859 TIMIS TEREMIA MARE campie 157530 TIMIS LOVRIN campie 159507 TIMIS PESAC campie 159473 TIMIS TOMNATIC campie 159213 TIMIS VARIAS campie 157683 TIMIS MASLOC campie 159482 TIMIS VALCANI campie 158109 TIMIS PERIAM campie 155528 TIMIS ORAS SANNICOLAU MARE campie 159455 TIMIS SARAVALE campie 156712 TIMIS DUDESTII VECHI campie 158733 TIMIS SANPETRU MARE campie 155724 TIMIS BEBA VECHE campie 156259 TIMIS CENAD campie 160047 TULCEA CEATALCHIOI campie 160458 TULCEA GRINDU campie 160779 TULCEA MALIUC campie 161133 TULCEA PARDINA campie 160172 TULCEA CHILIA VECHE campie 160261 TULCEA CRISAN campie 161231 TULCEA SFANTU GHEORGHE campie 160911 TULCEA MURIGHIOL campie 161482 TULCEA VALEA NUCARILOR campie
159614 TULCEA MUNICIPIUL TULCEA campie 161053 TULCEA NUFARU campie 161302 TULCEA SOMOVA campie 160724 TULCEA MAHMUDIA campie 161552 TULCEA BESTEPE campie 159687 TULCEA ORAS ISACCEA campie 161035 TULCEA NICULITEL campie 160387 TULCEA FRECATEI campie 160617 TULCEA JIJILA campie 161525 TULCEA I.C.BRATIANU campie 161286 TULCEA SMARDAN campie 161464 TULCEA TURCOAIA campie 159730 TULCEA ORAS MACIN campie 159945 TULCEA CARCALIU campie 160305 TULCEA DAENI campie 159650 TULCEA ORAS BABADAG campie 161179 TULCEA SARICHIOI campie 159785 TULCEA BAIA campie 161259 TULCEA SLAVA CERCHEZA campie 160831 TULCEA MIHAI BRAVU campie 161543 TULCEA VACARENI campie 160092 TULCEA CEAMURLIA DE JOS campie 160877 TULCEA MIHAIL KOGALNICEANU campie 160644 TULCEA JURILOVCA campie 161151 TULCEA PECENEAGA campie 161106 TULCEA OSTROV campie 159767 TULCEA ORAS SULINA campie 159883 TULCEA C.A. ROSETTI campie 170612 VALCEA LALOSU campie 169583 VALCEA FAURESTI campie 174218 VALCEA VOICESTI campie 174502 VALCEA DICULESTI campie 173748 VALCEA STEFANESTI campie 173793 VALCEA SUSANI campie 171209 VALCEA MADULARI campie 162559 VASLUI BLAGESTI campie 163789 VASLUI EPURENI campie 164981 VASLUI ORAS MURGENI campie 163832 VASLUI FALCIU campie 163903 VASLUI GAGESTI campie 162498 VASLUI BEREZENI campie 166672 VASLUI VETRISOAIA campie 164749 VASLUI LUNCA BANULUI campie 164277 VASLUI DIMITRIE CANTEMIR campie 165979 VASLUI STANILESTI campie 163681 VASLUI DUDA-EPURENI campie 163618 VASLUI DRANCENI campie 161829 VASLUI MUNICIPIUL HUSI campie
165185 VASLUI PADURENI campie 175590 VRANCEA CIORASTI campie 175206 VRANCEA BALESTI campie 176613 VRANCEA MAICANESTI campie 177600 VRANCEA SIHLEA campie 175938 VRANCEA DUMBRAVENI campie 177986 VRANCEA TATARANU campie 176301 VRANCEA GUGESTI campie 176855 VRANCEA NANESTI campie 178938 VRANCEA GOLOGANU campie 177726 VRANCEA SLOBOZIA CIORASTI campie 178821 VRANCEA VULTURU campie 176748 VRANCEA MILCOVUL campie 174824 VRANCEA GOLESTI campie 174780 VRANCEA CAMPINEANCA campie 174744 VRANCEA MUNICIPIUL FOCSANI campie 178929 VRANCEA BILIESTI campie 175019 VRANCEA ORAS ODOBESTI campie 177352 VRANCEA PUFESTI campie 177842 VRANCEA SURAIA campie 178956 VRANCEA RASTOACA campie 178607 VRANCEA VANATORI campie 176212 VRANCEA GAROAFA campie 178947 VRANCEA OBREJITA campie 174922 VRANCEA ORAS MARASESTI campie 4482 ALBA GARBOVA deal 4106 ALBA CALNIC deal 7044 ALBA SALISTEA deal 9019 ALBA CUT deal 7810 ALBA SIBOT deal 4268 ALBA DOSTAT deal 1874 ALBA MUNICIPIUL SEBES deal 4240 ALBA DAIA ROMANA deal 7945 ALBA SPRING deal 8826 ALBA VINTU DE JOS deal 6930 ALBA ROSIA DE SECAS deal 3761 ALBA CENADE deal 1071 ALBA CIUGUD deal 3805 ALBA CERGAU deal 2988 ALBA BERGHIN deal 6164 ALBA OHABA deal 8354 ALBA VALEA LUNGA deal 7384 ALBA SANTIMBRU deal 4188 ALBA CRACIUNELU DE JOS deal 5700 ALBA MIHALT deal 1348 ALBA MUNICIPIUL BLAJ deal 8096 ALBA ORAS TEIUS deal 3958 ALBA CETATEA DE BALTA deal
6547 ALBA RADESTI deal 5103 ALBA JIDVEI deal 7865 ALBA SONA deal 5210 ALBA LOPADEA NOUA deal 4703 ALBA HOPARTA deal 1213 ALBA MUNICIPIUL AIUD deal 4302 ALBA FARAU deal 5755 ALBA MIRASLAU deal 1794 ALBA ORAS OCNA MURES deal 6048 ALBA NOSLAC deal 5309 ALBA LUNCA MURESULUI deal 8158 ALBA UNIREA deal 9026 ALBA BUCERDEA GRANOASA deal 7348 ALBA SANCEL deal 1017 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA deal 12402 ARAD SISTAROVAT deal 10765 ARAD DORGOS deal 12778 ARAD ZABRANI deal 12572 ARAD VARADIA DE MURES deal 11842 ARAD SAVARSIN deal 10104 ARAD BARZAVA deal 10514 ARAD COVASINT deal 9743 ARAD ALMAS deal 11762 ARAD PLESCUTA deal 12457 ARAD TAUT deal 10293 ARAD BUTENI deal 12509 ARAD TARNOVA deal 12288 ARAD SILINDIA deal 10051 ARAD BARSA deal 10701 ARAD DIECI deal 10943 ARAD GURAHONT deal 10195 ARAD BOCSIG deal 11307 ARAD IGNESTI deal 10532 ARAD CRAIVA deal 10346 ARAD CARAND deal 9690 ARAD ORAS SEBIS deal 11664 ARAD PETRIS deal 9930 ARAD BELIU deal 11236 ARAD HASMAS deal 10453 ARAD CONOP deal 18028 ARGES POIANA LACULUI deal 13757 ARGES ORAS TOPOLOVENI deal 15554 ARGES CIOMAGESTI deal 15652 ARGES COCU deal 19392 ARGES UDA deal 13301 ARGES ORAS MIOVENI deal 15108 ARGES CALINESTI deal 16132 ARGES CUCA deal
14352 ARGES BELETI-NEGRESTI deal 17209 ARGES MICESTI deal 17101 ARGES MERISANI deal 16365 ARGES DARMANESTI deal 19338 ARGES TITESTI deal 16285 ARGES DAVIDESTI deal 17423 ARGES MORARESTI deal 14726 ARGES BOTESTI deal 17913 ARGES POIENARII DE ARGES deal 18778 ARGES STALPENI deal 20055 ARGES VULTURESTI deal 14165 ARGES BAICULESTI deal 15901 ARGES COSESTI deal 15493 ARGES CIOFRANGENI deal 16659 ARGES HARTIESTI deal 17254 ARGES MIHAESTI deal 13622 ARGES MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES deal 19999 ARGES VLADESTI deal 19249 ARGES TIGVENI deal 17851 ARGES PIETROSANI deal 18670 ARGES SCHITU GOLESTI deal 19695 ARGES VALEA IASULUI deal 19631 ARGES VALEA DANULUI deal 16454 ARGES DOMNESTI deal 15313 ARGES CEPARI deal 16551 ARGES GODENI deal 13819 ARGES ALBESTII DE ARGES deal 14584 ARGES BOGATI deal 16427 ARGES DOBRESTI deal 17049 ARGES MALURENI deal 17619 ARGES MUSATESTI deal 15983 ARGES COTMEANA deal 16506 ARGES DRAGANU deal 13392 ARGES ORAS STEFANESTI deal 13169 ARGES MUNICIPIUL PITESTI deal 14272 ARGES BALILESTI deal 14851 ARGES BUDEASA deal 26029 BACAU URECHESTI deal 21720 BACAU CASIN deal 21560 BACAU BOGDANESTI deal 24524 BACAU PODU TURCULUI deal 20670 BACAU STEFAN CEL MARE deal 24276 BACAU PARGARESTI deal 25825 BACAU TARGU TROTUS deal 23948 BACAU ORBENI deal 22834 BACAU GLAVANESTI deal 24034 BACAU PARAVA deal 21971 BACAU CORBASCA deal
22237 BACAU DEALU MORII deal 24766 BACAU RACACIUNI deal 21855 BACAU CLEJA deal 22665 BACAU GAICEANA deal 24187 BACAU PANCESTI deal 23289 BACAU LIVEZI deal 22460 BACAU FARAOANI deal 23494 BACAU MOTOSENI deal 22941 BACAU HORGESTI deal 26118 BACAU VULTURENI deal 25148 BACAU SANDULENI deal 24631 BACAU PODURI deal 21338 BACAU BERESTI-TAZLAU deal 21098 BACAU ARDEOANI deal 23387 BACAU MAGIRESTI deal 25521 BACAU STANISESTI deal 25629 BACAU STRUGARI deal 20411 BACAU MAGURA deal 24837 BACAU RACHITOASA deal 25932 BACAU UNGURENI deal 21668 BACAU BUHOCI deal 25291 BACAU SCORTENI deal 24338 BACAU PARJOL deal 20313 BACAU HEMEIUS deal 22781 BACAU GARLENI deal 25861 BACAU TRAIAN deal 26361 BACAU PRAJESTI deal 26379 BACAU ITESTI deal 26353 BACAU ODOBESTI deal 21506 BACAU BLAGESTI deal 25228 BACAU SAUCESTI deal 21249 BACAU BERESTI-BISTRITA deal 23644 BACAU NEGRI deal 24711 BACAU RACOVA deal 20778 BACAU ORAS BUHUSI deal 22111 BACAU DAMIENESTI deal 23207 BACAU LIPOVA deal 22576 BACAU FILIPESTI deal 22488 BACAU FILIPENI deal 23868 BACAU ONCESTI deal 23047 BACAU HURUIESTI deal 22059 BACAU COTOFANESTI deal 21757 BACAU CAIUTI deal 21454 BACAU BARSANESTI deal 20607 BACAU GURA VAII deal 22898 BACAU HELEGIU deal 26346 BACAU GIOSENI deal 26338 BACAU BUCIUMI deal
24999 BACAU ROSIORI deal 23127 BACAU IZVORU BERHECIULUI deal 21891 BACAU COLONESTI deal 25362 BACAU SECUIENI deal 24427 BACAU PLOPANA deal 24089 BACAU PARINCEA deal 25692 BACAU TAMASI deal 23715 BACAU NICOLAE BALCESCU deal 20563 BACAU MUNICIPIUL ONESTI deal 23350 BACAU LUIZI-CALUGARA deal 26320 BACAU SARATA deal 20466 BACAU MARGINENI deal 20297 BACAU MUNICIPIUL BACAU deal 20359 BACAU LETEA VECHE deal 20876 BACAU MUNICIPIUL MOINESTI deal 26083 BACAU VALEA SEACA deal 25068 BACAU SASCUT deal 25745 BACAU TATARASTI deal 28193 BIHOR CARPINET deal 26840 BIHOR ORAS STEI deal 30773 BIHOR RIENI deal 27971 BIHOR BUNTESTI deal 29243 BIHOR DRAGANESTI deal 26804 BIHOR MUNICIPIUL BEIUS deal 31422 BIHOR SOIMI deal 30229 BIHOR OLCEA deal 30416 BIHOR POCOLA deal 31921 BIHOR UILEACU DE BEIUS deal 30719 BIHOR REMETEA deal 28763 BIHOR COCIUBA MARE deal 28139 BIHOR CAPALNA deal 30648 BIHOR RABAGANI deal 30470 BIHOR POMEZEU deal 31057 BIHOR SAMBATA deal 29573 BIHOR HOLOD deal 29813 BIHOR LAZARENI deal 29154 BIHOR DOBRESTI deal 28335 BIHOR CEICA deal 29341 BIHOR DRAGESTI deal 29519 BIHOR HIDISELU DE SUS deal 32090 BIHOR VARCIOROG deal 31976 BIHOR VADU CRISULUI deal 26582 BIHOR SANMARTIN deal 28816 BIHOR COPACEL deal 30069 BIHOR MAGESTI deal 26742 BIHOR ASTILEU deal 31878 BIHOR TETCHEA deal 30274 BIHOR OSORHEI deal
30871 BIHOR SACADAT deal 29902 BIHOR LUGASU DE JOS deal 29724 BIHOR INEU deal 31716 BIHOR TILEAGD deal 32161 BIHOR PALEU deal 26564 BIHOR MUNICIPIUL ORADEA deal 27757 BIHOR BRUSTURI deal 28415 BIHOR CETARIU deal 31128 BIHOR SARBI deal 31208 BIHOR SPINUS deal 29038 BIHOR DERNA deal 30568 BIHOR POPESTI deal 31262 BIHOR SUPLACU DE BARCAU deal 31654 BIHOR TAUTEU deal 27329 BIHOR BALC deal 27070 BIHOR ABRAM deal 27506 BIHOR BOIANU MARE deal 32045 BIHOR VIISOARA deal 27212 BIHOR AUSEU deal 34422 BISTRITA-NASAUD SILIVASU DE CAMPIE deal 35312 BISTRITA-NASAUD URMENIS deal 33881 BISTRITA-NASAUD MILAS deal 33845 BISTRITA-NASAUD MICESTII DE CAMPIE deal 34477 BISTRITA-NASAUD SANMIHAIU DE CAMPIE deal 33952 BISTRITA-NASAUD MONOR deal 33015 BISTRITA-NASAUD CHIOCHIS deal 34645 BISTRITA-NASAUD SIEU deal 33658 BISTRITA-NASAUD MATEI deal 33435 BISTRITA-NASAUD LECHINTA deal 32704 BISTRITA-NASAUD BUDACU DE JOS deal 34770 BISTRITA-NASAUD SIEU-ODORHEI deal 32660 BISTRITA-NASAUD BRANISTEA deal 32483 BISTRITA-NASAUD ORAS BECLEAN deal 33541 BISTRITA-NASAUD LIVEZILE deal 34173 BISTRITA-NASAUD PETRU RARES deal 33382 BISTRITA-NASAUD JOSENII BARGAULUI deal 33202 BISTRITA-NASAUD DUMITRA deal 35269 BISTRITA-NASAUD URIU deal 179953 BISTRITA-NASAUD CICEU- MIHAIESTI deal 33122 BISTRITA-NASAUD CHIUZA deal 33989 BISTRITA-NASAUD NIMIGEA deal 32768 BISTRITA-NASAUD BUDESTI deal 34985 BISTRITA-NASAUD TEACA deal 34903 BISTRITA-NASAUD SINTEREAG deal 32394 BISTRITA-NASAUD MUNICIPIUL BISTRITA deal 34690 BISTRITA-NASAUD SIEU-MAGHERUS deal 33275 BISTRITA-NASAUD GALATII BISTRITEI deal 33765 BISTRITA-NASAUD MARISELU deal
37280 BOTOSANI ORAS FLAMANZI deal 39872 BOTOSANI VORONA deal 39975 BOTOSANI COSULA deal 36907 BOTOSANI CRISTESTI deal 36756 BOTOSANI CORNI deal 35759 BOTOSANI CURTESTI deal 39738 BOTOSANI VLADENI deal 36453 BOTOSANI ORAS BUCECEA deal 38063 BOTOSANI MIHAI EMINESCU deal 37850 BOTOSANI LEORDA deal 36373 BOTOSANI BRAESTI deal 39694 BOTOSANI VARFU CAMPULUI deal 39612 BOTOSANI VACULESTI deal 39942 BOTOSANI LOZNA deal 39967 BOTOSANI CANDESTI deal 38161 BOTOSANI MIHAILENI deal 39122 BOTOSANI SENDRICENI deal 36006 BOTOSANI MUNICIPIUL DOROHOI deal 37011 BOTOSANI DERSCA deal 37672 BOTOSANI HILISEU-HORIA deal 36202 BOTOSANI AVRAMENI deal 37823 BOTOSANI IBANESTI deal 40035 BOTOSANI ADASENI deal 38544 BOTOSANI POMARLA deal 36952 BOTOSANI CRISTINESTI deal 36532 BOTOSANI CONCESTI deal 38982 BOTOSANI SUHARAU deal 39658 BOTOSANI VIISOARA deal 36809 BOTOSANI COTUSCA deal 37770 BOTOSANI HUDESTI deal 35946 BOTOSANI ORAS DARABANI deal 38633 BOTOSANI RADAUTI-PRUT deal 38492 BOTOSANI PALTINIS deal 37324 BOTOSANI FRUMUSICA deal 39391 BOTOSANI TUDORA deal 40214 BRASOV ORAS GHIMBAV deal 40465 BRASOV ORAS VICTORIA deal 41925 BRASOV SANPETRU deal 41667 BRASOV PREJMER deal 40606 BRASOV BOD deal 42307 BRASOV VOILA deal 41417 BRASOV MANDRA deal 40278 BRASOV MUNICIPIUL FAGARAS deal 41818 BRASOV SERCAIA deal 41578 BRASOV PARAU deal 40857 BRASOV COMANA deal 42076 BRASOV TICUSU deal 42156 BRASOV UNGRA deal
41284 BRASOV JIBERT deal 40394 BRASOV ORAS RUPEA deal 41248 BRASOV HOMOROD deal 40768 BRASOV CATA deal 41033 BRASOV HALCHIU deal 40955 BRASOV FELDIOARA deal 40544 BRASOV BECLEAN deal 41088 BRASOV HARMAN deal 40820 BRASOV CINCU deal 41943 BRASOV SOARS deal 41701 BRASOV RACOS deal 42498 BRASOV AUGUSTIN deal 47854 BUZAU NAENI deal 45619 BUZAU BREAZA deal 48487 BUZAU PIETROASELE deal 47453 BUZAU MEREI deal 49643 BUZAU TISAU deal 46313 BUZAU CISLAU deal 50102 BUZAU VERNESTI deal 47337 BUZAU MAGURA deal 50549 BUZAU UNGURIU deal 50326 BUZAU VIPERESTI deal 48771 BUZAU POSTA CALNAU deal 45334 BUZAU BLAJANI deal 46019 BUZAU CERNATESTI deal 48557 BUZAU PARSCOV deal 45101 BUZAU BERCA deal 50415 BUZAU ZARNESTI deal 48922 BUZAU RACOVITENI deal 45003 BUZAU BECENI deal 47818 BUZAU MURGESTI deal 47006 BUZAU GREBANU deal 49313 BUZAU SCORTOASA deal 47417 BUZAU MARGARITESTI deal 48165 BUZAU PARDOSI deal 49769 BUZAU TOPLICENI deal 45673 BUZAU BUDA deal 48682 BUZAU PODGORIA deal 53489 CARAS-SEVERIN CORONINI deal 53853 CARAS-SEVERIN SICHEVITA deal 52909 CARAS-SEVERIN GARNIC deal 51056 CARAS-SEVERIN ORAS MOLDOVA NOUA deal 53513 CARAS-SEVERIN POJEJENA deal 54109 CARAS-SEVERIN SOCOL deal 53345 CARAS-SEVERIN NAIDAS deal 53675 CARAS-SEVERIN RACASDIA deal 51118 CARAS-SEVERIN ORAS ORAVITA deal 54500 CARAS-SEVERIN VARADIA deal
52035 CARAS-SEVERIN CIUDANOVITA deal 52990 CARAS-SEVERIN GRADINARI deal 52954 CARAS-SEVERIN GORUIA deal 54305 CARAS-SEVERIN TICVANIU MARE deal 53167 CARAS-SEVERIN LUPAC deal 52696 CARAS-SEVERIN DOGNECEA deal 54350 CARAS-SEVERIN TARNOVA deal 50987 CARAS-SEVERIN OCNA DE FIER deal 53425 CARAS-SEVERIN PALTINIS deal 51626 CARAS-SEVERIN BREBU deal 50969 CARAS-SEVERIN ORAS BOCSA deal 52758 CARAS-SEVERIN EZERIS deal 51010 CARAS-SEVERIN MUNICIPIUL CARANSEBES deal 51500 CARAS-SEVERIN BERZOVIA deal 54699 CARAS-SEVERIN ZORLENTU MARE deal 53639 CARAS-SEVERIN RAMNA deal 53372 CARAS-SEVERIN OBREJA deal 54537 CARAS-SEVERIN VERMES deal 51877 CARAS-SEVERIN CONSTANTIN DAICOVICIU deal 53791 CARAS-SEVERIN SASCA MONTANA deal 51984 CARAS-SEVERIN CIUCHICI deal 53755 CARAS-SEVERIN SACU deal 52062 CARAS-SEVERIN COPACELE deal 52785 CARAS-SEVERIN FARLIUG deal 52856 CARAS-SEVERIN FOROTIC deal 52650 CARAS-SEVERIN DOCLIN deal 58311 CLUJ LUNA deal 55357 CLUJ MUNICIPIUL CAMPIA TURZII deal 56844 CLUJ CEANU MARE deal 57742 CLUJ FRATA deal 57706 CLUJ FLORESTI deal 59657 CLUJ SUATU deal 56522 CLUJ CAMARASU deal 58623 CLUJ MOCIU deal 56354 CLUJ CAIANU deal 58259 CLUJ JUCU deal 56773 CLUJ CATINA deal 58794 CLUJ PALATCA deal 57831 CLUJ GEACA deal 57948 CLUJ GARBAU deal 55446 CLUJ ORAS HUEDIN deal 56210 CLUJ BONTIDA deal 56265 CLUJ BORSA deal 59586 CLUJ SANPAUL deal 59416 CLUJ SIC deal 55473 CLUJ AGHIRESU deal 60099 CLUJ VULTURENI deal 57546 CLUJ DABACA deal
55776 CLUJ ASCHILEU deal 55384 CLUJ MUNICIPIUL GHERLA deal 57644 CLUJ FIZESU GHERLII deal 55623 CLUJ ALUNIS deal 58856 CLUJ PANTICEU deal 58552 CLUJ MINTIU GHERLII deal 56096 CLUJ BOBALNA deal 59130 CLUJ RECEA-CRISTUR deal 55062 CLUJ CUZDRIOARA deal 59942 CLUJ VAD deal 57314 CLUJ CATCAU deal 56666 CLUJ CASEIU deal 55838 CLUJ BACIU deal 56988 CLUJ CHINTENI deal 56327 CLUJ BUZA deal 59826 CLUJ TAGA deal 55160 CLUJ MICA deal 55687 CLUJ APAHIDA deal 57350 CLUJ COJOCNA deal 58990 CLUJ PLOSCOS deal 58142 CLUJ ICLOD deal 57449 CLUJ CORNESTI deal 55598 CLUJ AITON deal 54975 CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA deal 56425 CLUJ CALARASI deal 58918 CLUJ PETRESTII DE JOS deal 55311 CLUJ SANDULESTI deal 59764 CLUJ TURENI deal 55106 CLUJ JICHISU DE JOS deal 55008 CLUJ MUNICIPIUL DEJ deal 55277 CLUJ MIHAI VITEAZU deal 55259 CLUJ MUNICIPIUL TURDA deal 58721 CLUJ MOLDOVENESTI deal 60062 CLUJ VIISOARA deal 59693 CLUJ TRITENII DE JOS deal 64238 COVASNA CHICHIS deal 64639 COVASNA OZUN deal 64773 COVASNA RECI deal 64005 COVASNA BRATES deal 63937 COVASNA BOROSNEU MARE deal 63394 COVASNA MUNICIPIUL SFANTU GHEORGHE deal 64130 COVASNA CATALINA deal 63740 COVASNA MUNICIPIUL TARGU SECUIESC deal 64425 COVASNA ILIENI deal 63447 COVASNA ORAS BARAOLT deal 68002 DAMBOVITA MANESTI deal 67595 DAMBOVITA GURA OCNITEI deal 65431 DAMBOVITA RAZVAD deal
65379 DAMBOVITA ANINOASA deal 65477 DAMBOVITA SOTANGA deal 65413 DAMBOVITA DOICESTI deal 65841 DAMBOVITA MUNICIPIUL MORENI deal 68324 DAMBOVITA OCNITA deal 68921 DAMBOVITA TATARANI deal 67522 DAMBOVITA GLODENI deal 179640 DAMBOVITA VULCANA-PANDELE deal 66009 DAMBOVITA BRANESTI deal 66526 DAMBOVITA CANDESTI deal 179908 DAMBOVITA PIETRARI deal 65921 DAMBOVITA ORAS PUCIOASA deal 69526 DAMBOVITA VOINESTI deal 65609 DAMBOVITA ORAS FIENI deal 67942 DAMBOVITA MALU CU FLORI deal 65645 DAMBOVITA MOTAIENI deal 69615 DAMBOVITA VULCANA-BAI deal 67835 DAMBOVITA LUDESTI deal 70744 DOLJ ARGETOAIA deal 73102 DOLJ MELINESTI deal 74956 DOLJ TALPAS deal 72276 DOLJ FARCAS deal 77377 GALATI TEPU deal 77509 GALATI VARLEZI deal 76497 GALATI GOHOR deal 77028 GALATI PRIPONESTI deal 75819 GALATI BUCIUMENI deal 75766 GALATI BRAHASESTI deal 75917 GALATI CERTESTI deal 76175 GALATI DRAGUSENI deal 75542 GALATI BALABANESTI deal 75338 GALATI ORAS BERESTI deal 77561 GALATI RADESTI deal 75356 GALATI BERESTI-MERIA deal 75613 GALATI BALASESTI deal 77587 GALATI POIANA deal 82314 GORJ STOINA deal 79157 GORJ BORASCU deal 82555 GORJ TURBUREA deal 82779 GORJ VAGIULESTI deal 82617 GORJ ORAS TURCENI deal 79077 GORJ BOLBOSI deal 79497 GORJ CAPRENI deal 81656 GORJ SAMARINESTI deal 82733 GORJ URDARI deal 80506 GORJ HUREZANI deal 81264 GORJ PLOPSORU deal 78604 GORJ ANINOASA deal
82047 GORJ SLIVILESTI deal 80249 GORJ DRAGOTESTI deal 80043 GORJ DANCIULESTI deal 81816 GORJ SAULESTI deal 82831 GORJ VLADIMIR deal 79585 GORJ CATUNELE deal 82243 GORJ STEJARI deal 78141 GORJ MUNICIPIUL MOTRU deal 80846 GORJ MATASARI deal 78828 GORJ BARBATESTI deal 78454 GORJ ORAS TICLENI deal 80613 GORJ JUPANESTI deal 79004 GORJ BALTENI deal 80766 GORJ LOGRESTI deal 79656 GORJ CIUPERCENI deal 80711 GORJ LICURICI deal 80365 GORJ GLOGOVA deal 78926 GORJ BERLESTI deal 78016 GORJ DRAGUTESTI deal 80123 GORJ DANESTI deal 78329 GORJ ORAS TARGU CARBUNESTI deal 79406 GORJ BUSTUCHIN deal 82396 GORJ TELESTI deal 80427 GORJ GODINESTI deal 78472 GORJ ALBENI deal 81861 GORJ SCOARTA deal 77910 GORJ BALESTI deal 81497 GORJ ROSIA DE AMARADIA deal 77812 GORJ MUNICIPIUL TARGU JIU deal 81415 GORJ PRIGORIA deal 78668 GORJ ARCANI deal 78748 GORJ BALANESTI deal 80677 GORJ LELESTI deal 78873 GORJ BENGESTI-CIOCADIA deal 81754 GORJ SACELU deal 79362 GORJ BUMBESTI-PITIC deal 78542 GORJ ALIMPESTI deal 78089 GORJ TURCINESTI deal 79932 GORJ CRUSET deal 79736 GORJ CALNIC deal 80980 GORJ NEGOMIR deal 80285 GORJ FARCASESTI deal 82895 GORJ ORAS ROVINARI deal 86487 HARGHITA PORUMBENI deal 85582 HARGHITA SECUIENI deal 85127 HARGHITA MUGENI deal 83525 HARGHITA ORAS CRISTURU SECUIESC deal 85984 HARGHITA SIMONESTI deal
83785 HARGHITA ATID deal 91624 HUNEDOARA TOTESTI deal 88644 HUNEDOARA BRETEA ROMANA deal 86936 HUNEDOARA TELIUCU INFERIOR deal 87424 HUNEDOARA ORAS CALAN deal 90262 HUNEDOARA MARTINESTI deal 91688 HUNEDOARA TURDAS deal 87638 HUNEDOARA MUNICIPIUL ORASTIE deal 89954 HUNEDOARA LAPUGIU DE JOS deal 89856 HUNEDOARA ILIA deal 89080 HUNEDOARA BURJUC deal 88546 HUNEDOARA BRANISCA deal 89687 HUNEDOARA GURASADA deal 92177 HUNEDOARA ZAM deal 89428 HUNEDOARA DOBRA deal 90431 HUNEDOARA PESTISU MIC deal 86810 HUNEDOARA MUNICIPIUL HUNEDOARA deal 86687 HUNEDOARA MUNICIPIUL DEVA deal 89801 HUNEDOARA HARAU deal 91330 HUNEDOARA SOIMUS deal 91731 HUNEDOARA GENERAL BERTHELOT deal 87576 HUNEDOARA ORAS HATEG deal 87665 HUNEDOARA ORAS SIMERIA deal 88047 HUNEDOARA BACIA deal 90994 HUNEDOARA ROMOS deal 98202 IASI MOSNA deal 97553 IASI IPATELE deal 98220 IASI MOTCA deal 96147 IASI CEPLENITA deal 100335 IASI RACHITENI deal 97811 IASI MIRCESTI deal 97777 IASI MADARJAC deal 96110 IASI BUTEA deal 100362 IASI CIOHORANI deal 95612 IASI ALEXANDRU I. CUZA deal 98051 IASI MIROSLOVESTI deal 100326 IASI HARMANESTI deal 99539 IASI TODIRESTI deal 100086 IASI VANATORI deal 96478 IASI COTNARI deal 98168 IASI MOGOSESTI-SIRET deal 97438 IASI HALAUCESTI deal 100308 IASI DRAGUSENI deal 96593 IASI COZMESTI deal 97241 IASI GRAJDURI deal 97875 IASI MIRONEASA deal 98113 IASI MOGOSESTI deal 95088 IASI BARNOVA deal
99968 IASI VALEA SEACA deal 96637 IASI CRISTESTI deal 98998 IASI SCOBINTI deal 99101 IASI SIRETEL deal 99209 IASI STRUNGA deal 99165 IASI STOLNICENI-PRAJESCU deal 95391 IASI MUNICIPIUL PASCANI deal 96664 IASI CUCUTENI deal 97606 IASI LESPEZI deal 100282 IASI COSTESTI deal 98827 IASI SCHITU DUCA deal 99478 IASI TATARUSI deal 97465 IASI HELESTENI deal 95355 IASI ORAS HARLAU deal 98916 IASI SCANTEIA deal 96192 IASI CIORTESTI deal 99290 IASI SCHEIA deal 96888 IASI DOBROVAT deal 96717 IASI DAGATA deal 98300 IASI OTELENI deal 96904 IASI DOLHESTI deal 99441 IASI TANSA deal 96815 IASI DELENI deal 100219 IASI VOINESTI deal 99673 IASI TIBANA deal 99780 IASI TIBANESTI deal 98774 IASI RUGINOASA deal 107430 MARAMURES BOIU MARE deal 108366 MARAMURES OARTA DE JOS deal 107234 MARAMURES BICAZ deal 109265 MARAMURES ORAS ULMENI deal 107190 MARAMURES BASESTI deal 179837 MARAMURES COAS deal 106817 MARAMURES ORAS TARGU LAPUS deal 109176 MARAMURES ORAS SOMCUTA MARE deal 108918 MARAMURES SALSIG deal 108268 MARAMURES MIRESU MARE deal 108491 MARAMURES REMETEA CHIOARULUI deal 179855 MARAMURES GARDANI deal 107118 MARAMURES BAITA DE SUB CODRU deal 107733 MARAMURES COPALNIC-MANASTUR deal 108794 MARAMURES SACALASENI deal 108712 MARAMURES SATULUNG deal 179846 MARAMURES COLTAU deal 107083 MARAMURES ASUAJU DE SUS deal 106363 MARAMURES GROSI deal 108035 MARAMURES DUMBRAVITA deal 108106 MARAMURES FARCASA deal
107001 MARAMURES ARDUSAT deal 107546 MARAMURES CALINESTI deal 106648 MARAMURES VADU IZEI deal 107350 MARAMURES BOCICOIU MARE deal 107715 MARAMURES CAMPULUNG LA TISA deal 108963 MARAMURES ORAS SEINI deal 107662 MARAMURES CICARLAU deal 107047 MARAMURES ARINIS deal 106559 MARAMURES MUNICIPIUL SIGHETU MARMATIEI deal 106620 MARAMURES SARASAU deal 106407 MARAMURES RECEA deal 113153 MEHEDINTI POROINA MARE deal 111916 MEHEDINTI GRECI deal 112600 MEHEDINTI LIVEZILE deal 113974 MEHEDINTI VOLOIAC deal 110116 MEHEDINTI ORAS STREHAIA deal 112129 MEHEDINTI HUSNICIOARA deal 111275 MEHEDINTI CORCOVA deal 111097 MEHEDINTI CAZANESTI deal 112664 MEHEDINTI MALOVAT deal 110063 MEHEDINTI MUNICIPIUL ORSOVA deal 110875 MEHEDINTI BROSTENI deal 113625 MEHEDINTI SISESTI deal 111685 MEHEDINTI FLORESTI deal 110688 MEHEDINTI BALVANESTI deal 113698 MEHEDINTI SOVARNA deal 110296 MEHEDINTI BALA deal 112334 MEHEDINTI ILOVITA deal 111587 MEHEDINTI DUMBRAVA deal 112469 MEHEDINTI IZVORU BARZII deal 109773 MEHEDINTI MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN deal 110820 MEHEDINTI BREZNITA-OCOL deal 110740 MEHEDINTI BREZNITA-MOTRU deal 111006 MEHEDINTI BUTOIESTI deal 113518 MEHEDINTI STANGACEAUA deal 111989 MEHEDINTI GROZESTI deal 113233 MEHEDINTI PRUNISOR deal 113732 MEHEDINTI TAMNA deal 113607 MEHEDINTI SVINITA deal 114514 MURES MUNICIPIUL SIGHISOARA deal 114603 MURES ALBESTI deal 120218 MURES VIISOARA deal 115307 MURES BAHNEA deal 116938 MURES GANESTI deal 120343 MURES ZAGAR deal 115771 MURES BICHIS deal 118209 MURES MICA deal 115637 MURES BALAUSERI deal
116171 MURES COROISANMARTIN deal 116395 MURES CUCERDEA deal 119661 MURES SUPLAC deal 115236 MURES ATINTIS deal 119466 MURES SANPAUL deal 114970 MURES ACATARI deal 118575 MURES OGRA deal 116439 MURES CUCI deal 117827 MURES ORAS IERNUT deal 119894 MURES ORAS UNGHENI deal 115824 MURES BOGATA deal 120487 MURES CORUNCA deal 116046 MURES CHETANI deal 114710 MURES ORAS LUDUS deal 117925 MURES LIVEZENI deal 120478 MURES CHIBED deal 118281 MURES ORAS MIERCUREA NIRAJULUI deal 119386 MURES SANGER deal 117667 MURES ICLANZEL deal 118637 MURES PAPIU ILARIAN deal 119858 MURES TAURENI deal 120496 MURES SARATENI deal 120511 MURES BERENI deal 114417 MURES SANGEORGIU DE MURES deal 120076 MURES VARGATA deal 118691 MURES PANET deal 117275 MURES GREBENISU DE CAMPIE deal 114453 MURES SANTANA DE MURES deal 120502 MURES MADARAS deal 119750 MURES SAULIA deal 120370 MURES ZAU DE CAMPIE deal 116652 MURES ERNEI deal 119974 MURES VALEA LARGA deal 115389 MURES BAND deal 117505 MURES HODOSA deal 119803 MURES SINCAI deal 115959 MURES CEUASU DE CAMPIE deal 118824 MURES POGACEAUA deal 117113 MURES GLODENI deal 118370 MURES MIHESU DE CAMPIE deal 117177 MURES GORNESTI deal 120316 MURES VOIVODENI deal 115600 MURES BALA deal 115708 MURES BEICA DE JOS deal 118799 MURES PETELEA deal 118995 MURES RACIU deal 116340 MURES CRAIESTI deal 119527 MURES SANPETRU DE CAMPIE deal
115851 MURES BREAZA deal 116723 MURES FARAGAU deal 119242 MURES ORAS SARMASU deal 117783 MURES IDECIU DE JOS deal 119723 MURES SUSENI deal 115147 MURES ALUNIS deal 115897 MURES BRANCOVENESTI deal 116224 MURES COZMA deal 114319 MURES MUNICIPIUL TARGU MURES deal 114382 MURES SANCRAIU DE MURES deal 114355 MURES CRISTESTI deal 116983 MURES GHEORGHE DOJA deal 116288 MURES CRACIUNESTI deal 118753 MURES PASARENI deal 116867 MURES GALESTI deal 115575 MURES BAGACIU deal 114925 MURES MUNICIPIUL TARNAVENI deal 115076 MURES ADAMUS deal 115520 MURES BATOS deal 117998 MURES LUNCA deal 114809 MURES MUNICIPIUL REGHIN deal 119590 MURES SOLOVASTRU deal 115183 MURES APOLD deal 120254 MURES VANATORI deal 119206 MURES SASCHIZ deal 122061 NEAMT CANDESTI deal 124028 NEAMT REDIU deal 122132 NEAMT COSTISA deal 121153 NEAMT BAHNA deal 123255 NEAMT ONICENI deal 124885 NEAMT VALEA URSULUI deal 123674 NEAMT PODOLENI deal 123228 NEAMT MOLDOVENI deal 120824 NEAMT SAVINESTI deal 120771 NEAMT DUMBRAVA ROSIE deal 125098 NEAMT DOCHIA deal 122702 NEAMT GIROV deal 122285 NEAMT DOBRENI deal 122392 NEAMT DRAGOMIRESTI deal 124411 NEAMT STEFAN CEL MARE deal 123969 NEAMT RAZBOIENI deal 124849 NEAMT URECHENI deal 121938 NEAMT BRUSTURI deal 125132 NEAMT DRAGANESTI deal 124117 NEAMT ORAS ROZNOV deal 125061 NEAMT ZANESTI deal 123175 NEAMT MARGINENI deal 124073 NEAMT ROMANI deal
123013 NEAMT ICUSESTI deal 121876 NEAMT BOZIENI deal 123102 NEAMT ION CREANGA deal 124233 NEAMT SECUIENI deal 123709 NEAMT POIENARI deal 125150 NEAMT GADINTI deal 120860 NEAMT MUNICIPIUL ROMAN deal 122613 NEAMT FAUREI deal 125105 NEAMT RUGINOASA deal 124153 NEAMT SAGNA deal 120888 NEAMT CORDUN deal 124634 NEAMT TAMASENI deal 124206 NEAMT SABAOANI deal 125169 NEAMT NEGRESTI deal 121466 NEAMT BARGAUANI deal 125123 NEAMT VALENI deal 122668 NEAMT GHERAESTI deal 121607 NEAMT BODESTI deal 124331 NEAMT STANITA deal 121796 NEAMT BOTESTI deal 124750 NEAMT TUPILATI deal 125114 NEAMT GHINDAOANI deal 124803 NEAMT TIBUCANI deal 122908 NEAMT GRUMAZESTI deal 123371 NEAMT PASTRAVENI deal 123424 NEAMT PETRICANI deal 121055 NEAMT ORAS TARGU NEAMT deal 124661 NEAMT TIMISESTI deal 121242 NEAMT BALTATESTI deal 123914 NEAMT RAUCESTI deal 125141 NEAMT PANCESTI deal 121386 NEAMT BIRA deal 122347 NEAMT DOLJESTI deal 120922 NEAMT HORIA deal 124723 NEAMT TRIFESTI deal 122463 NEAMT DULCESTI deal 129816 OLT VERGULEASA deal 126503 OLT CUNGREA deal 130231 OLT VULTURESTI deal 126772 OLT DOBROTEASA deal 128882 OLT SAMBURESTI deal 129914 OLT VITOMIRESTI deal 135949 PRAHOVA VALEA CALUGAREASCA deal 130785 PRAHOVA BUCOV deal 133161 PRAHOVA FILIPESTII DE PADURE deal 131620 PRAHOVA ORAS URLATI deal 130847 PRAHOVA PAULESTI deal 131443 PRAHOVA ORAS PLOPENI deal
133278 PRAHOVA FANTANELE deal 134390 PRAHOVA PLOPU deal 132510 PRAHOVA CEPTURA deal 130981 PRAHOVA ORAS BAICOI deal 133688 PRAHOVA GURA VADULUI deal 133722 PRAHOVA IORDACHEANU deal 133615 PRAHOVA GORNET-CRICOV deal 132459 PRAHOVA CALUGARENI deal 132315 PRAHOVA BANESTI deal 132716 PRAHOVA COCORASTII MISLII deal 131461 PRAHOVA DUMBRAVESTI deal 132271 PRAHOVA BALTESTI deal 133866 PRAHOVA JUGURENI deal 135164 PRAHOVA SCORTENI deal 134443 PRAHOVA PODENII NOI deal 132011 PRAHOVA APOSTOLACHE deal 136198 PRAHOVA VALCANESTI deal 133562 PRAHOVA GORNET deal 134336 PRAHOVA PACURETI deal 131256 PRAHOVA MUNICIPIUL CAMPINA deal 135244 PRAHOVA SANGERU deal 131835 PRAHOVA GURA VITIOAREI deal 133919 PRAHOVA LAPOS deal 136134 PRAHOVA VARBILAU deal 135404 PRAHOVA SURANI deal 132645 PRAHOVA CHIOJDEANCA deal 135501 PRAHOVA SOIMARI deal 131817 PRAHOVA ORAS VALENII DE MUNTE deal 131988 PRAHOVA ALUNIS deal 135725 PRAHOVA TEISANI deal 132896 PRAHOVA DRAJNA deal 136269 PRAHOVA VADU SAPAT deal 134014 PRAHOVA MAGURELE deal 131069 PRAHOVA ORAS BOLDESTI-SCAENI deal 133964 PRAHOVA LIPANESTI deal 134050 PRAHOVA MAGURENI deal 132805 PRAHOVA CORNU deal 131274 PRAHOVA POIANA CAMPINA deal 131103 PRAHOVA ORAS BREAZA deal 141081 SALAJ FILDU DE JOS deal 139982 SALAJ ALMASU deal 140869 SALAJ CUZAPLAC deal 143147 SALAJ ZIMBOR deal 142676 SALAJ SANMIHAIU ALMASULUI deal 141027 SALAJ DRAGU deal 139937 SALAJ AGRIJ deal 142612 SALAJ SAG deal 141447 SALAJ HIDA deal
179631 SALAJ TREZNEA deal 140208 SALAJ BANISOR deal 142426 SALAJ ROMANASI deal 142337 SALAJ PLOPIS deal 142079 SALAJ MESESENII DE JOS deal 141232 SALAJ GARBOU deal 141312 SALAJ HALMASD deal 140146 SALAJ BALAN deal 139704 SALAJ MUNICIPIUL ZALAU deal 143021 SALAJ VARSOLT deal 140672 SALAJ CREACA deal 179695 SALAJ SIMISNA deal 142122 SALAJ MIRSID deal 141722 SALAJ IP deal 139884 SALAJ ORAS SIMLEU SILVANIEI deal 140823 SALAJ CRISENI deal 142284 SALAJ PERICEI deal 141946 SALAJ MARCA deal 142499 SALAJ RUS deal 140084 SALAJ BABENI deal 141376 SALAJ HERECLEAN deal 141134 SALAJ GALGAU deal 142373 SALAJ POIANA BLENCHII deal 140958 SALAJ DOBRIN deal 140324 SALAJ BOCSA deal 141884 SALAJ LOZNA deal 142006 SALAJ MAERISTE deal 140440 SALAJ CAMAR deal 140477 SALAJ CARASTELEC deal 140583 SALAJ COSEIU deal 142854 SALAJ SAMSUD deal 141786 SALAJ LETCA deal 142881 SALAJ SARMASAG deal 141580 SALAJ ILEANDA deal 142550 SALAJ SALATIG deal 142177 SALAJ NAPRADEA deal 140280 SALAJ BOBOTA deal 140501 SALAJ CHIESD deal 140244 SALAJ BENESAT deal 140379 SALAJ BUCIUMI deal 141535 SALAJ HOROATU CRASNEI deal 140547 SALAJ CIZER deal 142710 SALAJ SOMES-ODORHEI deal 139811 SALAJ ORAS JIBOU deal 142774 SALAJ SURDUC deal 142952 SALAJ VALCAU DE JOS deal 140627 SALAJ CRASNA deal 139740 SALAJ ORAS CEHU SILVANIEI deal
180037 SALAJ BOGHIS deal 142239 SALAJ NUSFALAU deal 137844 SATU MARE HODOD deal 137130 SATU MARE BOGDAND deal 138770 SATU MARE SACASENI deal 138921 SATU MARE SUPUR deal 137103 SATU MARE BARSAU deal 137504 SATU MARE CRUCISOR deal 137899 SATU MARE HOMOROADE deal 137069 SATU MARE BIXAD deal 137274 SATU MARE CAMARZANA deal 139170 SATU MARE TURT deal 136919 SATU MARE BATARCI deal 139009 SATU MARE TARNA MARE deal 180091 SATU MARE RACSA deal 138351 SATU MARE ORASU NOU deal 137746 SATU MARE GHERTA MICA deal 136599 SATU MARE ORAS NEGRESTI-OAS deal 139330 SATU MARE VAMA deal 139143 SATU MARE TARSOLT deal 137229 SATU MARE CALINESTI-OAS deal 137363 SATU MARE CEHAL deal 138869 SATU MARE SOCOND deal 144508 SIBIU CARTA deal 145792 SIBIU SURA MICA deal 145408 SIBIU ROSIA deal 144893 SIBIU MARPOD deal 143851 SIBIU ORAS OCNA SIBIULUI deal 144928 SIBIU ORAS MIERCUREA SIBIULUI deal 145765 SIBIU SURA MARE deal 145140 SIBIU NOCRICH deal 145998 SIBIU VURPAR deal 143922 SIBIU APOLDU DE JOS deal 144456 SIBIU CHIRPAR deal 144866 SIBIU LUDOS deal 145603 SIBIU SLIMNIC deal 143888 SIBIU ALTINA deal 144795 SIBIU LOAMNES deal 144964 SIBIU MERGHINDEAL deal 145042 SIBIU MIHAILENI deal 145667 SIBIU SEICA MARE deal 143682 SIBIU ORAS AGNITA deal 144232 SIBIU BARGHIS deal 144651 SIBIU IACOBENI deal 145738 SIBIU SEICA MICA deal 144116 SIBIU AXENTE SEVER deal 145104 SIBIU MOSNA deal 143771 SIBIU ORAS COPSA MICA deal
144991 SIBIU MICASASA deal 143646 SIBIU TARNAVA deal 144349 SIBIU BRATEIU deal 143619 SIBIU MUNICIPIUL MEDIAS deal 144303 SIBIU BLAJEL deal 146012 SIBIU ALMA deal 144553 SIBIU DARLOS deal 143806 SIBIU ORAS DUMBRAVENI deal 144152 SIBIU BAZNA deal 144376 SIBIU BRADENI deal 144410 SIBIU BRUIU deal 143450 SIBIU MUNICIPIUL SIBIU deal 145220 SIBIU PAUCA deal 143557 SIBIU SELIMBAR deal 147072 SUCEAVA BOROAIA deal 147054 SUCEAVA BOGDANESTI deal 150766 SUCEAVA VADU MOLDOVEI deal 151488 SUCEAVA FANTANA MARE deal 146904 SUCEAVA BAIA deal 146539 SUCEAVA MUNICIPIUL FALTICENI deal 149968 SUCEAVA PREUTESTI deal 150891 SUCEAVA VALEA MOLDOVEI deal 151549 SUCEAVA HARTOP deal 147786 SUCEAVA CORNU LUNCII deal 150070 SUCEAVA RADASENI deal 147465 SUCEAVA BUNESTI deal 151576 SUCEAVA BERCHISESTI deal 151157 SUCEAVA VULTURESTI deal 149227 SUCEAVA ORAS LITENI deal 149049 SUCEAVA HORODNICENI deal 148328 SUCEAVA DRAGOIESTI deal 149753 SUCEAVA PALTINOASA deal 151567 SUCEAVA CIPRIAN PORUMBESCU deal 150588 SUCEAVA UDESTI deal 147134 SUCEAVA BOSANCI deal 149414 SUCEAVA MOARA deal 147660 SUCEAVA ILISESTI deal 146281 SUCEAVA IPOTESTI deal 148453 SUCEAVA FANTANELE deal 150310 SUCEAVA STROIESTI deal 149780 SUCEAVA PARTESTII DE JOS deal 151530 SUCEAVA BALACEANA deal 151433 SUCEAVA COMANESTI deal 146432 SUCEAVA SCHEIA deal 147161 SUCEAVA BOTOSANA deal 146263 SUCEAVA MUNICIPIUL SUCEAVA deal 150524 SUCEAVA TODIRESTI deal 147633 SUCEAVA ORAS CAJVANA deal
146860 SUCEAVA ARBORE deal 151442 SUCEAVA IASLOVAT deal 149833 SUCEAVA PATRAUTI deal 151512 SUCEAVA HANTESTI deal 147937 SUCEAVA DARMANESTI deal 146325 SUCEAVA MITOCU DRAGOMIRNEI deal 151521 SUCEAVA BURLA deal 146931 SUCEAVA ORAS MILISAUTI deal 151120 SUCEAVA VOLOVAT deal 151460 SUCEAVA SERBAUTI deal 148970 SUCEAVA GRANICESTI deal 150196 SUCEAVA SATU MARE deal 151344 SUCEAVA ZVORISTEA deal 146628 SUCEAVA MUNICIPIUL RADAUTI deal 147580 SUCEAVA CALAFINDESTI deal 149101 SUCEAVA HORODNIC DE JOS deal 151246 SUCEAVA ZAMOSTEA deal 151558 SUCEAVA VOITINEL deal 148872 SUCEAVA GALANESTI deal 148694 SUCEAVA FRATAUTII VECHI deal 148916 SUCEAVA GRAMESTI deal 147036 SUCEAVA BILCA deal 148667 SUCEAVA FRATAUTII NOI deal 149584 SUCEAVA MUSENITA deal 151077 SUCEAVA VICOVU DE JOS deal 151095 SUCEAVA ORAS VICOVU DE SUS deal 148293 SUCEAVA DORNESTI deal 147526 SUCEAVA CACICA deal 151585 SUCEAVA POIENI-SOLCA deal 151022 SUCEAVA VERESTI deal 146370 SUCEAVA ORAS SALCEA deal 148426 SUCEAVA DUMBRAVENI deal 150221 SUCEAVA SIMINICEA deal 146799 SUCEAVA ADANCATA deal 149290 SUCEAVA MARGINEA deal 151479 SUCEAVA HORODNIC DE SUS deal 146995 SUCEAVA BALCAUTI deal 146655 SUCEAVA ORAS SIRET deal 148006 SUCEAVA ORAS DOLHASCA deal 148097 SUCEAVA DOLHESTI deal 148514 SUCEAVA FORASTI deal 148382 SUCEAVA DRAGUSENI deal 156623 TIMIS DAROVA deal 156534 TIMIS CRICIOVA deal 155403 TIMIS ORAS BUZIAS deal 155350 TIMIS MUNICIPIUL LUGOJ deal 155957 TIMIS BARNA deal 156927 TIMIS FARDEA deal
159071 TIMIS TRAIAN VUIA deal 156767 TIMIS DUMBRAVA deal 156589 TIMIS CURTEA deal 155840 TIMIS BETHAUSEN deal 157736 TIMIS MANASTIUR deal 156801 TIMIS ORAS FAGET deal 157585 TIMIS MARGINA deal 156151 TIMIS BRESTOVAT deal 156035 TIMIS BOGDA deal 159259 TIMIS VICTOR VLAD DELAMARINA deal 158804 TIMIS STIUCA deal 157362 TIMIS JAMU MARE deal 161561 TULCEA VALEA TEILOR deal 160476 TULCEA HAMCEARCA deal 160127 TULCEA CERNA deal 160430 TULCEA GRECI deal 160323 TULCEA DOROBANTU deal 161384 TULCEA TOPOLOG deal 160528 TULCEA HORIA deal 160564 TULCEA IZVOARELE deal 160225 TULCEA CIUCUROVA deal 161348 TULCEA STEJARU deal 159963 TULCEA CASIMCEA deal 159847 TULCEA BEIDAUD deal 160680 TULCEA LUNCAVITA deal 160993 TULCEA NALBANT deal 170952 VALCEA LUNGESTI deal 167981 VALCEA MUNICIPIUL DRAGASANI deal 173597 VALCEA SUTESTI deal 168452 VALCEA ORAS BALCESTI deal 174085 VALCEA VALEA MARE deal 169306 VALCEA CRETENI deal 174511 VALCEA LACUSTENI deal 170097 VALCEA GHIOROIU deal 172457 VALCEA PRUNDENI deal 170444 VALCEA GUSOENI deal 171101 VALCEA MACIUCA deal 174290 VALCEA ZATRENI deal 171879 VALCEA ORLESTI deal 173855 VALCEA TETOIU deal 173132 VALCEA STANESTI deal 169547 VALCEA DRAGOESTI deal 170168 VALCEA GLAVILE deal 169681 VALCEA FARTATESTI deal 170872 VALCEA LIVEZI deal 171806 VALCEA OLANU deal 172947 VALCEA SCUNDU deal 170685 VALCEA LADESTI deal
170514 VALCEA IONESTI deal 172279 VALCEA PESCEANA deal 170792 VALCEA LAPUSATA deal 170346 VALCEA GRADISTEA deal 172698 VALCEA ROSIILE deal 172581 VALCEA ROESTI deal 173374 VALCEA STOILESTI deal 172992 VALCEA SINESTI deal 173686 VALCEA SIRINEASA deal 169404 VALCEA DANICEI deal 168372 VALCEA ORAS BABENI deal 169994 VALCEA GALICEA deal 171628 VALCEA NICOLAE BALCESCU deal 172377 VALCEA POPESTI deal 168602 VALCEA ORAS BERBESTI deal 169182 VALCEA COPACENI deal 171469 VALCEA MILCOIU deal 169896 VALCEA FRANCESTI deal 168791 VALCEA BUDESTI deal 171325 VALCEA MIHAESTI deal 169039 VALCEA CERNISOARA deal 171995 VALCEA PAUSESTI deal 167641 VALCEA ORAS BAILE GOVORA deal 171067 VALCEA MATEESTI deal 173533 VALCEA STROESTI deal 172340 VALCEA PIETRARI deal 171272 VALCEA MALDARESTI deal 173935 VALCEA TOMSANI deal 173061 VALCEA SLATIOARA deal 172082 VALCEA PAUSESTI-MAGLASI deal 168880 VALCEA BUJORENI deal 168960 VALCEA BUNESTI deal 174520 VALCEA MITROFANI deal 168309 VALCEA AMARASTI deal 168229 VALCEA ALUNU deal 171931 VALCEA OTESANI deal 174156 VALCEA VLADESTI deal 168130 VALCEA ORAS OCNELE MARI deal 167473 VALCEA MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA deal 167311 VASLUI POCHIDIA deal 166529 VASLUI TUTOVA deal 166770 VASLUI VINDEREI deal 164543 VASLUI IVESTI deal 167231 VASLUI FRUNTISENI deal 161794 VASLUI MUNICIPIUL BARLAD deal 167268 VASLUI CIOCANI deal 167179 VASLUI ZORLENI deal 165274 VASLUI PERIENI deal
166137 VASLUI SULETEA deal 163057 VASLUI COROIESTI deal 162327 VASLUI BACANI deal 167286 VASLUI DODESTI deal 165416 VASLUI POGANA deal 166707 VASLUI VIISOARA deal 162194 VASLUI BANCA deal 164339 VASLUI IANA deal 167222 VASLUI IBANESTI deal 165817 VASLUI ROSIESTI deal 162693 VASLUI BOGDANESTI deal 162791 VASLUI BOGDANITA deal 165470 VASLUI PUIESTI deal 162069 VASLUI ALEXANDRU VLAHUTA deal 167035 VASLUI VUTCANI deal 163137 VASLUI COSTESTI deal 163324 VASLUI DELENI deal 162595 VASLUI BOGDANA deal 163967 VASLUI GHERGHESTI deal 166869 VASLUI VOINESTI deal 164687 VASLUI LIPOVAT deal 164197 VASLUI HOCENI deal 165336 VASLUI POIENESTI deal 167320 VASLUI PUSCASI deal 165069 VASLUI OLTENESTI deal 164598 VASLUI LAZA deal 163486 VASLUI DRAGOMIRESTI deal 163208 VASLUI CRETESTI deal 162452 VASLUI BALTENI deal 161945 VASLUI MUNICIPIUL VASLUI deal 164393 VASLUI IVANESTI deal 167302 VASLUI MUNTENII DE SUS deal 166182 VASLUI TANACU deal 163379 VASLUI DELESTI deal 167277 VASLUI COZMESTI deal 165611 VASLUI PUNGESTI deal 166315 VASLUI TATARANI deal 164062 VASLUI GARCENI deal 166057 VASLUI STEFAN CEL MARE deal 165130 VASLUI OSESTI deal 166636 VASLUI VALENI deal 167240 VASLUI RAFAILA deal 167295 VASLUI FERESTI deal 166985 VASLUI VULTURESTI deal 167071 VASLUI ZAPODENI deal 165899 VASLUI SOLESTI deal 162149 VASLUI ARSURA deal 163734 VASLUI DUMESTI deal
161856 VASLUI ORAS NEGRESTI deal 167259 VASLUI POGONESTI deal 162014 VASLUI ALBESTI deal 164936 VASLUI MUNTENII DE JOS deal 164829 VASLUI MALUSTENI deal 164133 VASLUI GRIVITA deal 166413 VASLUI TODIRESTI deal 164892 VASLUI MICLESTI deal 162871 VASLUI BOTESTI deal 162924 VASLUI BUNESTI-AVERESTI deal 163253 VASLUI DANESTI deal 165719 VASLUI REBRICEA deal 163002 VASLUI CODAESTI deal 162381 VASLUI BACESTI deal 166235 VASLUI TACUTA deal 175439 VRANCEA BORDESTI deal 178901 VRANCEA POPESTI deal 175732 VRANCEA CARLIGELE deal 178689 VRANCEA VARTESCOIU deal 175466 VRANCEA BROSTENI deal 176506 VRANCEA JARISTEA deal 175368 VRANCEA BOLOTESTI deal 178180 VRANCEA TIFESTI deal 178377 VRANCEA VIDRA deal 177799 VRANCEA STRAOANE deal 177405 VRANCEA RACOASA deal 177236 VRANCEA PAUNESTI deal 176150 VRANCEA FITIONESTI deal 175670 VRANCEA CAMPURI deal 178894 VRANCEA PLOSCUTENI deal 177557 VRANCEA RUGINESTI deal 177879 VRANCEA TANASOAIA deal 174860 VRANCEA MUNICIPIUL ADJUD deal 176445 VRANCEA HOMOCEA deal 175787 VRANCEA CORBITA deal 175260 VRANCEA BOGHESTI deal 175055 VRANCEA ORAS PANCIU deal 178046 VRANCEA TAMBOESTI deal 177655 VRANCEA SLOBOZIA BRADULUI deal 178279 VRANCEA URECHESTI deal 175885 VRANCEA COTESTI deal 175983 VRANCEA DUMITRESTI deal 176338 VRANCEA GURA CALITEI deal 176793 VRANCEA MOVILITA deal 7099 ALBA SASCIORI munte 6217 ALBA PIANU munte 3841 ALBA CERU-BACAINTI munte 3397 ALBA BLANDIANA munte
5577 ALBA METES munte 4142 ALBA CRICAU munte 1936 ALBA ORAS ZLATNA munte 4366 ALBA GALDA DE JOS munte 4008 ALBA CIURULEASA munte 4981 ALBA INTREGALDE munte 7767 ALBA STREMT munte 1151 ALBA ORAS ABRUD munte 3459 ALBA BUCIUM munte 5826 ALBA MOGOS munte 6761 ALBA ROSIA MONTANA munte 6397 ALBA PONOR munte 7446 ALBA SOHODOL munte 6627 ALBA RAMET munte 8425 ALBA VIDRA munte 5167 ALBA LIVEZILE munte 2915 ALBA ORAS BAIA DE ARIES munte 6271 ALBA POIANA VADULUI munte 2577 ALBA AVRAM IANCU munte 6976 ALBA SALCIUA munte 8229 ALBA VADU MOTILOR munte 5336 ALBA LUPSA munte 6592 ALBA RIMETEA munte 1455 ALBA ORAS CAMPENI munte 3039 ALBA BISTRA munte 6468 ALBA POSAGA munte 2130 ALBA ALBAC munte 6119 ALBA OCOLIS munte 7197 ALBA SCARISOARA munte 4767 ALBA HOREA munte 4525 ALBA GARDA DE SUS munte 2381 ALBA ARIESENI munte 2309 ALBA ALMASU MARE munte 8014 ALBA SUGAG munte 4927 ALBA IGHIU munte 1696 ALBA ORAS CUGIR munte 10239 ARAD BRAZII munte 10417 ARAD CHISINDIA munte 11058 ARAD HALMAGIU munte 11174 ARAD HALMAGEL munte 12689 ARAD VARFURILE munte 10649 ARAD DEZNA munte 11478 ARAD MONEASA munte 9832 ARAD ARCHIS munte 14673 ARGES BOTENI munte 15402 ARGES CETATENI munte 17968 ARGES POIENARII DE MUSCEL munte 17334 ARGES MIOARELE munte
19141 ARGES SUICI munte 14922 ARGES BUGHEA DE JOS munte 15448 ARGES CICANESTI munte 13999 ARGES ANINOASA munte 15830 ARGES CORBI munte 18858 ARGES STOENESTI munte 15741 ARGES CORBENI munte 14753 ARGES BRADULET munte 16472 ARGES DRAGOSLAVELE munte 14405 ARGES BEREVOESTI munte 13891 ARGES ALBESTII DE MUSCEL munte 13524 ARGES VALEA MARE PRAVAT munte 16908 ARGES LERESTI munte 16329 ARGES DAMBOVICIOARA munte 18554 ARGES SALATRUCU munte 18527 ARGES RUCAR munte 14049 ARGES AREFU munte 17771 ARGES NUCSOARA munte 20063 ARGES BUGHEA DE SUS munte 13490 ARGES MUNICIPIUL CAMPULUNG munte 23449 BACAU MANASTIREA CASIN munte 23797 BACAU OITUZ munte 20910 BACAU ORAS SLANIC-MOLDOVA munte 20965 BACAU ORAS TARGU OCNA munte 21418 BACAU BERZUNTI munte 20821 BACAU ORAS COMANESTI munte 25488 BACAU SOLONT munte 21597 BACAU BRUSTUROASA munte 21196 BACAU BALCANI munte 21123 BACAU ASAU munte 22718 BACAU GHIMES-FAGET munte 21007 BACAU AGAS munte 23975 BACAU PALANCA munte 22380 BACAU DOFTEANA munte 22166 BACAU ORAS DARMANESTI munte 26289 BACAU ZEMES munte 28889 BIHOR CRISTIORU DE JOS munte 27007 BIHOR ORAS VASCAU munte 26920 BIHOR ORAS NUCET munte 28709 BIHOR CAMPANI munte 29948 BIHOR LUNCA munte 29760 BIHOR LAZURI DE BEIUS munte 31609 BIHOR TARCAIA munte 30336 BIHOR PIETROASA munte 29403 BIHOR FINIS munte 28941 BIHOR CURATELE munte 27846 BIHOR BUDUREASA munte 28077 BIHOR CABESTI munte
30844 BIHOR ROSIA munte 27935 BIHOR BULZ munte 31510 BIHOR SUNCUIUS munte 27686 BIHOR BRATCA munte 27560 BIHOR BOROD munte 26699 BIHOR ORAS ALESD munte 31379 BIHOR SINTEU munte 34850 BISTRITA-NASAUD SIEUT munte 179686 BISTRITA-NASAUD DUMITRITA munte 32884 BISTRITA-NASAUD CETATE munte 34075 BISTRITA-NASAUD NUSENI munte 34235 BISTRITA-NASAUD PRUNDU BARGAULUI munte 32955 BISTRITA-NASAUD CICEU-GIURGESTI munte 33364 BISTRITA-NASAUD ILVA MICA munte 32811 BISTRITA-NASAUD CAIANU MIC munte 33514 BISTRITA-NASAUD LESU munte 32544 BISTRITA-NASAUD ORAS NASAUD munte 34547 BISTRITA-NASAUD SPERMEZEU munte 33248 BISTRITA-NASAUD FELDRU munte 179720 BISTRITA-NASAUD POIANA ILVEI munte 33729 BISTRITA-NASAUD MAGURA ILVEI munte 34262 BISTRITA-NASAUD REBRA munte 179659 BISTRITA-NASAUD NEGRILESTI munte 179944 BISTRITA-NASAUD RUNCU SALVEI munte 33337 BISTRITA-NASAUD ILVA MARE munte 33177 BISTRITA-NASAUD COSBUC munte 33603 BISTRITA-NASAUD LUNCA ILVEI munte 34155 BISTRITA-NASAUD PARVA munte 35152 BISTRITA-NASAUD TARLISUA munte 32599 BISTRITA-NASAUD ORAS SANGEORZ-BAI munte 35429 BISTRITA-NASAUD ZAGRA munte 34280 BISTRITA-NASAUD REBRISOARA munte 33621 BISTRITA-NASAUD MAIERU munte 35054 BISTRITA-NASAUD TELCIU munte 34333 BISTRITA-NASAUD RODNA munte 34618 BISTRITA-NASAUD SANT munte 34360 BISTRITA-NASAUD ROMULI munte 32633 BISTRITA-NASAUD BISTRITA BARGAULUI munte 35090 BISTRITA-NASAUD TIHA BARGAULUI munte 34397 BISTRITA-NASAUD SALVA munte 40991 BRASOV FUNDATA munte 40303 BRASOV ORAS PREDEAL munte 41471 BRASOV MOIECIU munte 40633 BRASOV BRAN munte 40492 BRASOV ORAS ZARNESTI munte 42183 BRASOV VAMA BUZAULUI munte 40900 BRASOV CRISTIAN munte 41621 BRASOV POIANA MARULUI munte
40438 BRASOV MUNICIPIUL SACELE munte 42398 BRASOV VULCAN munte 42003 BRASOV TARLUNGENI munte 40688 BRASOV BUDILA munte 42472 BRASOV HOLBAV munte 42058 BRASOV TELIU munte 42449 BRASOV SINCA NOUA munte 40198 BRASOV MUNICIPIUL BRASOV munte 41346 BRASOV LISA munte 40241 BRASOV MUNICIPIUL CODLEA munte 41113 BRASOV HARSENI munte 42464 BRASOV SAMBATA DE SUS munte 41738 BRASOV RECEA munte 42480 BRASOV DRAGUS munte 41854 BRASOV SINCA munte 42101 BRASOV UCEA munte 42236 BRASOV VISTEA munte 40928 BRASOV DUMBRAVITA munte 41382 BRASOV MAIERUS munte 40526 BRASOV APATA munte 41177 BRASOV HOGHIZ munte 41541 BRASOV ORMENIS munte 42456 BRASOV CRIZBAV munte 40367 BRASOV ORAS RASNOV munte 40704 BRASOV BUNESTI munte 45753 BUZAU CALVINI munte 46554 BUZAU COZIENI munte 48325 BUZAU ORAS PATARLAGELE munte 45888 BUZAU CANESTI munte 48021 BUZAU ODAILE munte 46439 BUZAU COLTI munte 45389 BUZAU BOZIORU munte 46108 BUZAU CHILIILE munte 45539 BUZAU BRAESTI munte 47916 BUZAU ORAS NEHOIU munte 50228 BUZAU VINTILA VODA munte 49233 BUZAU SARULESTI munte 50068 BUZAU VALEA SALCIEI munte 45245 BUZAU BISOCA munte 47630 BUZAU MANZALESTI munte 47186 BUZAU LOPATARI munte 47079 BUZAU GURA TEGHII munte 46180 BUZAU CHIOJDU munte 48227 BUZAU PANATAU munte 45959 BUZAU CATINA munte 49484 BUZAU SIRIU munte 54387 CARAS-SEVERIN TOPLET munte 54163 CARAS-SEVERIN SOPOTU NOU munte
51840 CARAS-SEVERIN CARBUNARI munte 52570 CARAS-SEVERIN DALBOSET munte 53700 CARAS-SEVERIN EFTIMIE MURGU munte 51305 CARAS-SEVERIN BANIA munte 50923 CARAS-SEVERIN ORAS BAILE HERCULANE munte 53103 CARAS-SEVERIN LAPUSNICU MARE munte 53023 CARAS-SEVERIN IABLANITA munte 53274 CARAS-SEVERIN MEHADIA munte 51948 CARAS-SEVERIN CICLOVA ROMANA munte 52115 CARAS-SEVERIN CORNEA munte 53069 CARAS-SEVERIN LAPUSNICEL munte 52721 CARAS-SEVERIN DOMASNEA munte 51573 CARAS-SEVERIN BOZOVICI munte 52160 CARAS-SEVERIN CORNEREVA munte 50889 CARAS-SEVERIN ORAS ANINA munte 53327 CARAS-SEVERIN MEHADICA munte 53130 CARAS-SEVERIN LUNCAVITA munte 53577 CARAS-SEVERIN PRIGOR munte 51804 CARAS-SEVERIN CARASOVA munte 51243 CARAS-SEVERIN ARMENIS munte 54270 CARAS-SEVERIN TEREGOVA munte 54056 CARAS-SEVERIN SLATINA-TIMIS munte 51546 CARAS-SEVERIN BOLVASNITA munte 50790 CARAS-SEVERIN MUNICIPIUL RESITA munte 54412 CARAS-SEVERIN TURNU RUIENI munte 54617 CARAS-SEVERIN ZAVOI munte 53210 CARAS-SEVERIN MARGA munte 51332 CARAS-SEVERIN BAUTAR munte 51207 CARAS-SEVERIN ORAS OTELU ROSU munte 52936 CARAS-SEVERIN GLIMBOCA munte 53728 CARAS-SEVERIN RUSCA MONTANA munte 54485 CARAS-SEVERIN VALIUG munte 51699 CARAS-SEVERIN BUCHIN munte 51662 CARAS-SEVERIN BREBU NOU munte 51751 CARAS-SEVERIN BUCOSNITA munte 51449 CARAS-SEVERIN BERZASCA munte 58008 CLUJ IARA munte 58357 CLUJ MAGURI-RACATAU munte 56014 CLUJ BELIS munte 57225 CLUJ CIURILA munte 58534 CLUJ MARISEL munte 59327 CLUJ SAVADISLA munte 59238 CLUJ RISCA munte 57902 CLUJ GILAU munte 58464 CLUJ MARGAU munte 56461 CLUJ CALATELE munte 58393 CLUJ MANASTIRENI munte 56568 CLUJ CAPUSU MARE munte
59283 CLUJ SACUIEU munte 59434 CLUJ SANCRAIU munte 58204 CLUJ IZVORU CRISULUI munte 59041 CLUJ POIENI munte 60169 CLUJ NEGRENI munte 59498 CLUJ SANMARTIN munte 57083 CLUJ CHIUIESTI munte 59880 CLUJ UNGURAS munte 57582 CLUJ FELEACU munte 57163 CLUJ CIUCEA munte 60026 CLUJ VALEA IERII munte 55918 CLUJ BAISOARA munte 63580 COVASNA ORAS INTORSURA BUZAULUI munte 63633 COVASNA BARCANI munte 64265 COVASNA DOBARLAU munte 63553 COVASNA COMANDAU munte 65099 COVASNA VALEA MARE munte 65011 COVASNA ZAGON munte 63526 COVASNA ORAS COVASNA munte 64942 COVASNA VALCELE munte 64390 COVASNA HAGHIG munte 64568 COVASNA MOACSA munte 65048 COVASNA ZABALA munte 65113 COVASNA ARCUS munte 63866 COVASNA BELIN munte 64318 COVASNA GHELINTA munte 64345 COVASNA GHIDFALAU munte 65147 COVASNA DALNIC munte 64906 COVASNA VALEA CRISULUI munte 63777 COVASNA AITA MARE munte 64602 COVASNA OJDULA munte 63893 COVASNA BODOC munte 64194 COVASNA CERNAT munte 64504 COVASNA MALNAS munte 65139 COVASNA MICFALAU munte 64096 COVASNA BRETCU munte 64871 COVASNA TURIA munte 65121 COVASNA BIXAD munte 64826 COVASNA SANZIENI munte 64461 COVASNA LEMNIA munte 64719 COVASNA POIAN munte 64997 COVASNA VARGHIS munte 63802 COVASNA BATANI munte 64041 COVASNA BRADUT munte 65105 COVASNA MERENI munte 65154 COVASNA ESTELNIC munte 63688 COVASNA SITA BUZAULUI munte 65869 DAMBOVITA IEDERA munte
69063 DAMBOVITA VALEA LUNGA munte 69447 DAMBOVITA VARFURI munte 69394 DAMBOVITA VISINESTI munte 66223 DAMBOVITA BARBULETU munte 179917 DAMBOVITA RAU ALB munte 66438 DAMBOVITA BUCIUMENI munte 69303 DAMBOVITA VALENI-DAMBOVITA munte 66330 DAMBOVITA BEZDEAD munte 68565 DAMBOVITA PUCHENI munte 68404 DAMBOVITA PIETROSITA munte 68716 DAMBOVITA RUNCU munte 68182 DAMBOVITA MOROENI munte 81184 GORJ PESTISANI munte 81095 GORJ PADES munte 81987 GORJ SCHELA munte 82136 GORJ STANESTI munte 80908 GORJ MUSETESTI munte 79308 GORJ ORAS BUMBESTI-JIU munte 81380 GORJ POLOVRAGI munte 79834 GORJ CRASNA munte 78711 GORJ BAIA DE FIER munte 78258 GORJ ORAS NOVACI munte 81576 GORJ RUNCU munte 82430 GORJ ORAS TISMANA munte 83428 HARGHITA ORAS BAILE TUSNAD munte 85243 HARGHITA OCLAND munte 84380 HARGHITA DARJIU munte 86446 HARGHITA COZMENI munte 86222 HARGHITA ULIES munte 85840 HARGHITA SANSIMION munte 86519 HARGHITA SANTIMBRU munte 85056 HARGHITA MERESTI munte 84923 HARGHITA MARTINIS munte 85680 HARGHITA SANCRAIENI munte 84629 HARGHITA LUETA munte 83197 HARGHITA FELICENI munte 83133 HARGHITA MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC munte 86479 HARGHITA LELICENI munte 83151 HARGHITA BRADESTI munte 86501 HARGHITA SATU MARE munte 85467 HARGHITA SACEL munte 83320 HARGHITA MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC munte 83847 HARGHITA AVRAMESTI munte 83981 HARGHITA CIUCSANGEORGIU munte 86461 HARGHITA CICEU munte 83749 HARGHITA ORAS VLAHITA munte 85626 HARGHITA SICULENI munte 83963 HARGHITA CAPALNITA munte
86495 HARGHITA RACU munte 84415 HARGHITA FRUMOASA munte 84264 HARGHITA DEALU munte 84825 HARGHITA LUPENI munte 86438 HARGHITA MADARAS munte 84237 HARGHITA DANESTI munte 84175 HARGHITA CORUND munte 86366 HARGHITA ZETEA munte 84754 HARGHITA LUNCA DE SUS munte 86311 HARGHITA VARSAG munte 85074 HARGHITA MIHAILENI munte 84102 HARGHITA CARTA munte 86453 HARGHITA TOMESTI munte 86339 HARGHITA VOSLABENI munte 85341 HARGHITA PRAID munte 83464 HARGHITA ORAS BALAN munte 84086 HARGHITA CIUMANI munte 84656 HARGHITA LUNCA DE JOS munte 85920 HARGHITA SUSENI munte 85760 HARGHITA SANDOMINIC munte 84558 HARGHITA JOSENI munte 84594 HARGHITA LAZAREA munte 85412 HARGHITA REMETEA munte 83561 HARGHITA MUNICIPIUL GHEORGHENI munte 85877 HARGHITA SUBCETATE munte 84344 HARGHITA DITRAU munte 84460 HARGHITA GALAUTAS munte 85528 HARGHITA SARMAS munte 86133 HARGHITA TULGHES munte 84148 HARGHITA CORBU munte 83632 HARGHITA MUNICIPIUL TOPLITA munte 83491 HARGHITA ORAS BORSEC munte 83936 HARGHITA BILBOR munte 86188 HARGHITA TUSNAD munte 85788 HARGHITA SANMARTIN munte 85289 HARGHITA PLAIESII DE JOS munte 83375 HARGHITA PAULENI-CIUC munte 87219 HUNEDOARA ORAS ANINOASA munte 87175 HUNEDOARA MUNICIPIUL VULCAN munte 87246 HUNEDOARA BANITA munte 91054 HUNEDOARA SARMIZEGETUSA munte 91232 HUNEDOARA SANTAMARIA-ORLEA munte 89348 HUNEDOARA DENSUS munte 90725 HUNEDOARA RACHITOVA munte 90119 HUNEDOARA LUNCA CERNII DE JOS munte 89026 HUNEDOARA BUNILA munte 90342 HUNEDOARA ORASTIOARA DE SUS munte 88216 HUNEDOARA BATRANA munte
86749 HUNEDOARA CARJITI munte 91982 HUNEDOARA VETEL munte 89240 HUNEDOARA CERTEJU DE SUS munte 91937 HUNEDOARA VALISOARA munte 88092 HUNEDOARA BAITA munte 92097 HUNEDOARA VORTA munte 90208 HUNEDOARA LUNCOIU DE JOS munte 88868 HUNEDOARA BUCURESCI munte 88788 HUNEDOARA BUCES munte 91795 HUNEDOARA VATA DE JOS munte 87745 HUNEDOARA BAIA DE CRIS munte 88350 HUNEDOARA BLAJENI munte 91447 HUNEDOARA TOMESTI munte 88920 HUNEDOARA BULZESTII DE SUS munte 87843 HUNEDOARA BALSA munte 90878 HUNEDOARA RAU DE MORI munte 87362 HUNEDOARA CRISCIOR munte 90805 HUNEDOARA RIBITA munte 87291 HUNEDOARA MUNICIPIUL BRAD munte 91535 HUNEDOARA TOPLITA munte 87996 HUNEDOARA BARU munte 88449 HUNEDOARA BOSOROD munte 88261 HUNEDOARA BERIU munte 87059 HUNEDOARA MUNICIPIUL LUPENI munte 87139 HUNEDOARA ORAS URICANI munte 90663 HUNEDOARA RAPOLTU MARE munte 86883 HUNEDOARA GHELARI munte 91116 HUNEDOARA SALASU DE SUS munte 90538 HUNEDOARA PUI munte 87077 HUNEDOARA ORAS PETRILA munte 86990 HUNEDOARA MUNICIPIUL PETROSANI munte 89561 HUNEDOARA ORAS GEOAGIU munte 89151 HUNEDOARA CERBAL munte 90066 HUNEDOARA LELESE munte 107868 MARAMURES COROIENI munte 109354 MARAMURES VALEA CHIOARULUI munte 109425 MARAMURES VIMA MICA munte 109041 MARAMURES SUCIU DE SUS munte 179622 MARAMURES GROSII TIBLESULUI munte 107920 MARAMURES CUPSENI munte 108222 MARAMURES LAPUS munte 107582 MARAMURES CERNESTI munte 107154 MARAMURES BAIUT munte 108874 MARAMURES SACEL munte 108017 MARAMURES ORAS DRAGOMIRESTI munte 108348 MARAMURES MOISEI munte 107485 MARAMURES BOTIZA munte 108892 MARAMURES ORAS SALISTEA DE SUS munte
106782 MARAMURES ORAS CAVNIC munte 109096 MARAMURES SISESTI munte 108204 MARAMURES IEUD munte 179604 MARAMURES POIENILE IZEI munte 106746 MARAMURES ORAS BORSA munte 179613 MARAMURES SIEU munte 107403 MARAMURES BOGDAN VODA munte 106684 MARAMURES ORAS BAIA SPRIE munte 108669 MARAMURES ROZAVLEA munte 109504 MARAMURES VISEU DE JOS munte 108240 MARAMURES LEORDINA munte 107975 MARAMURES DESESTI munte 109005 MARAMURES STRAMTURA munte 108400 MARAMURES OCNA SUGATAG munte 108696 MARAMURES RUSCOVA munte 107314 MARAMURES BARSANA munte 106979 MARAMURES ORAS VISEU DE SUS munte 108151 MARAMURES GIULESTI munte 108455 MARAMURES PETROVA munte 179864 MARAMURES ONCESTI munte 107270 MARAMURES BISTRA munte 108632 MARAMURES RONA DE SUS munte 108614 MARAMURES RONA DE JOS munte 108473 MARAMURES POIENILE DE SUB MUNTE munte 108598 MARAMURES REPEDEA munte 108945 MARAMURES SAPANTA munte 108552 MARAMURES REMETI munte 107519 MARAMURES BUDESTI munte 106461 MARAMURES ORAS TAUTII-MAGHERAUS munte 106318 MARAMURES MUNICIPIUL BAIA MARE munte 112263 MEHEDINTI ILOVAT munte 112959 MEHEDINTI PODENI munte 112995 MEHEDINTI PONOARELE munte 109924 MEHEDINTI ORAS BAIA DE ARAMA munte 110027 MEHEDINTI OBARSIA-CLOSANI munte 112904 MEHEDINTI DUBOVA munte 112245 MEHEDINTI ESELNITA munte 111818 MEHEDINTI GODEANU munte 111220 MEHEDINTI CIRESU munte 112370 MEHEDINTI ISVERNA munte 110456 MEHEDINTI BALTA munte 116493 MURES DANES munte 118469 MURES NADES munte 120174 MURES VETCA munte 116796 MURES FANTANELE munte 119331 MURES ORAS SANGEORGIU DE PADURE munte 118511 MURES NEAUA munte 117042 MURES GHINDARI munte
114854 MURES ORAS SOVATA munte 116126 MURES CHIHERU DE JOS munte 117550 MURES IBANESTI munte 117426 MURES HODAC munte 117319 MURES GURGHIU munte 119153 MURES RUSII-MUNTI munte 116545 MURES DEDA munte 119625 MURES STANCENI munte 120138 MURES VATAVA munte 118058 MURES LUNCA BRADULUI munte 118931 MURES RASTOLITA munte 116590 MURES EREMITU munte 118094 MURES MAGHERANI munte 124616 NEAMT TAZLAU munte 122249 NEAMT DAMUC munte 121732 NEAMT BORLESTI munte 121297 NEAMT BICAZ-CHEI munte 123479 NEAMT PIATRA SOIMULUI munte 124493 NEAMT TARCAU munte 124563 NEAMT TASCA munte 121340 NEAMT BICAZU ARDELEAN munte 120968 NEAMT ORAS BICAZ munte 122025 NEAMT CEAHLAU munte 122864 NEAMT GRINTIES munte 122953 NEAMT HANGU munte 123790 NEAMT POIANA TEIULUI munte 122551 NEAMT FARCASA munte 123521 NEAMT PIPIRIG munte 121652 NEAMT BORCA munte 122187 NEAMT CRACAOANI munte 121108 NEAMT AGAPIA munte 125016 NEAMT VANATORI-NEAMT munte 124938 NEAMT ALEXANDRU CEL BUN munte 123601 NEAMT PANGARATI munte 120726 NEAMT MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT munte 122828 NEAMT GARCINA munte 135681 PRAHOVA TATARU munte 134899 PRAHOVA PROVITA DE SUS munte 135789 PRAHOVA TELEGA munte 132841 PRAHOVA COSMINELE munte 131899 PRAHOVA ADUNATI munte 135128 PRAHOVA SALCIA munte 134755 PRAHOVA PREDEAL-SARARI munte 135547 PRAHOVA SOTRILE munte 132137 PRAHOVA ARICESTII ZELETIN munte 135654 PRAHOVA TALEA munte 132486 PRAHOVA CARBUNESTI munte 132404 PRAHOVA BREBU munte
131577 PRAHOVA ORAS SLANIC munte 131336 PRAHOVA ORAS COMARNIC munte 134648 PRAHOVA POSESTI munte 132342 PRAHOVA BERTEA munte 135618 PRAHOVA STEFESTI munte 133795 PRAHOVA IZVOARELE munte 135226 PRAHOVA SECARIA munte 131540 PRAHOVA ORAS SINAIA munte 136278 PRAHOVA BATRANI munte 136107 PRAHOVA VALEA DOFTANEI munte 130954 PRAHOVA ORAS AZUGA munte 132574 PRAHOVA CERASU munte 134096 PRAHOVA MANECIU munte 131210 PRAHOVA ORAS BUSTENI munte 134853 PRAHOVA PROVITA DE JOS munte 135315 PRAHOVA STARCHIOJD munte 143067 SALAJ ZALHA munte 140770 SALAJ CRISTOLT munte 137407 SATU MARE CERTEZE munte 146021 SIBIU BOITA munte 145382 SIBIU RAU SADULUI munte 145934 SIBIU TURNU ROSU munte 145827 SIBIU ORAS TALMACIU munte 145355 SIBIU RACOVITA munte 145471 SIBIU SADU munte 144535 SIBIU CARTISOARA munte 143735 SIBIU ORAS CISNADIE munte 145202 SIBIU ORLAT munte 144054 SIBIU ORAS AVRIG munte 145293 SIBIU PORUMBACU DE JOS munte 143487 SIBIU CRISTIAN munte 145907 SIBIU TILISCA munte 143959 SIBIU ARPASU DE JOS munte 145275 SIBIU POIANA SIBIULUI munte 145499 SIBIU ORAS SALISTE munte 145961 SIBIU VALEA VIILOR munte 143995 SIBIU ATEL munte 144615 SIBIU HOGHILAG munte 144198 SIBIU BIERTAN munte 144731 SIBIU LASLEA munte 143502 SIBIU POPLACA munte 143520 SIBIU RASINARI munte 144713 SIBIU JINA munte 144599 SIBIU GURA RAULUI munte 149682 SUCEAVA PANACI munte 150445 SUCEAVA SARU DORNEI munte 147358 SUCEAVA ORAS BROSTENI munte 149851 SUCEAVA POIANA STAMPEI munte
150114 SUCEAVA RASCA munte 149655 SUCEAVA OSTRA munte 148202 SUCEAVA DORNA CANDRENILOR munte 146744 SUCEAVA MUNICIPIUL VATRA DORNEI munte 148131 SUCEAVA DORNA-ARINI munte 147884 SUCEAVA CRUCEA munte 149316 SUCEAVA MALINI munte 150258 SUCEAVA SLATINA munte 150356 SUCEAVA STULPICANI munte 151497 SUCEAVA COSNA munte 151451 SUCEAVA CIOCANESTI munte 151503 SUCEAVA CAPU CAMPULUI munte 146502 SUCEAVA MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC munte 148612 SUCEAVA ORAS FRASIN munte 146584 SUCEAVA ORAS GURA HUMORULUI munte 148765 SUCEAVA FUNDU MOLDOVEI munte 150178 SUCEAVA SADOVA munte 150935 SUCEAVA VAMA munte 147205 SUCEAVA BREAZA munte 149370 SUCEAVA MANASTIREA HUMORULUI munte 148729 SUCEAVA FRUMOSU munte 147713 SUCEAVA CARLIBABA munte 146708 SUCEAVA ORAS SOLCA munte 150980 SUCEAVA VATRA MOLDOVITEI munte 149539 SUCEAVA MOLDOVITA munte 150418 SUCEAVA SUCEVITA munte 150043 SUCEAVA PUTNA munte 147241 SUCEAVA BRODINA munte 150294 SUCEAVA STRAJA munte 150702 SUCEAVA ULMA munte 149138 SUCEAVA IACOBENI munte 149931 SUCEAVA POJORATA munte 149502 SUCEAVA MOLDOVA-SULITA munte 149183 SUCEAVA IZVOARELE SUCEVEI munte 157898 TIMIS NADRAG munte 158895 TIMIS TOMESTI munte 158136 TIMIS PIETROASA munte 170220 VALCEA GOLESTI munte 169351 VALCEA DAESTI munte 172812 VALCEA RUNCU munte 168559 VALCEA BARBATESTI munte 171539 VALCEA MUEREASCA munte 168041 VALCEA ORAS HOREZU munte 167909 VALCEA ORAS CALIMANESTI munte 168675 VALCEA BERISLAVESTI munte 174021 VALCEA VAIDEENI munte 172894 VALCEA SALATRUCEL munte 174496 VALCEA TITESTI munte
172509 VALCEA RACOVITA munte 168755 VALCEA BOISOARA munte 172153 VALCEA PERISANI munte 173230 VALCEA STOENESTI munte 167794 VALCEA ORAS BREZOI munte 169119 VALCEA CAINENI munte 171021 VALCEA MALAIA munte 174254 VALCEA VOINEASA munte 169253 VALCEA COSTESTI munte 167696 VALCEA ORAS BAILE OLANESTI munte 176551 VRANCEA JITIA munte 178475 VRANCEA VINTILEASCA munte 175509 VRANCEA CHIOJDENI munte 177263 VRANCEA POIANA CRISTEI munte 176944 VRANCEA NEREJU munte 178965 VRANCEA SPULBER munte 175126 VRANCEA ANDREIASU DE JOS munte 177101 VRANCEA PALTIN munte 177003 VRANCEA NISTORESTI munte 176891 VRANCEA NARUJA munte 176686 VRANCEA MERA munte 178750 VRANCEA VRANCIOAIA munte 178313 VRANCEA VALEA SARII munte 178910 VRANCEA PAULESTI munte 175224 VRANCEA BARSESTI munte 178885 VRANCEA NEGRILESTI munte 178545 VRANCEA VIZANTEA-LIVEZI munte 178117 VRANCEA TULNICI munte 177762 VRANCEA SOVEJA munte 177469 VRANCEA REGHIU munte Preluat: 2026-09-24T20:28:53.729398+00:00 · SHA256: 67d49452b7a1ce68f10c89a87e5783eecf8394696fe5d716130a02617d5814e2