Legislație națională
PLAN · 0 · 2021
PLAN DE ACŢIUNE din 25 august 2021 pentru implementarea strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021- 2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!"
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Guvernul · ID sursă 246037
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
PLAN DE ACŢIUNE din 25 august 2021
pentru implementarea strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021- 2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!"
EMITENT GUVERNUL
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 bis din 3 septembrie 2021
Notă ...
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 917 din 25 august 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 3 septembrie 2021.
Anexa nr. 1
STRATEGIA NAȚIONALĂ PRIVIND RECUPERAREA CREANȚELOR PROVENITE DIN INFRACȚIUNI PENTRU PERIOADA 2021-2025
„Criminalitatea nu este profitabilă!”
CUPRINS
Introducere Informații generale Recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni și dimensiunea sa internațională, europeană și națională: evoluții majore și repere actuale Concepte generale și noi abordări incidente procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni Priorități - cheie, grup - țintă și scop Priorități-cheie Grup-țintă Scop Definirea problemei Obiective și direcții de acțiune Principii generale Implicații pentru buget Implicații juridice Implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea Strategiei și a Planului de acțiune Proceduri privind implementarea Indicatori Riscurile în implementarea strategiei Proceduri privind monitorizarea și evaluarea Proceduri privind revizuirea
Abrevieri
AAPL Autoritate/autorități a/ale administrației publice locale AMO Asset Management Office – oficiu național pentru gestionarea bunurilor înghețate ANABI Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară ANDPDCA Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții ANEVAR Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România ANPC Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ANSVSA Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ANTIP Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane APL Administrația publică locală ARCP Asigurare de răspundere civilă profesională ARO Asset Recovery Office (oficiu național pentru recuperarea creanțelor) BSC Balanced Scorecard CARIN Camden Asset Recovery Inter-Agency Network (Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanțelor) CE Comisia Europeană COMS Consiliul de Management Strategic CSM Consiliul Superior al Magistraturii CVR Conform Valoare de Referință DCCO Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române (MAI) DGA Direcția Generală Anticorupție DIC Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române (MAI) DICE Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române (MAI) DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
DNA Direcția Națională Anticorupție EFOR Expert Forum EPPO European Public Prosecutor's Office (Parchetul European) EUROJUST European Union Agency for Criminal Justice Cooperation (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală) EUROPOL European Union Agency for Law Enforcement Cooperation (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii) FATF Financial Action Task Force FEN Fond Extern Nerambursabil FESI Fondurile Structurale și de Investiții Europene MNPC Mecanismul Național pentru Prevenirea Criminalității FSE Fondul Social European GAFI Grupul de Acțiune Financiară Internațională GRECO Grupul de state împotriva corupției - Consiliul Europei GRETA Grupul de Experți privind Acțiunile împotriva Traficului de Persoane HG Hotărâre de Guvern HMIC Her Majesty’s Inspectorate of Constabulary HMCPSI Her Majesty’s Inspectorate of the Crown Prosecution Service HMMCSI Her Majesty’s Inspectorate of the Magistrates Courts IGPR Inspectoratul General al Poliției Române IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră INM Institutul Național al Magistraturii ÎCCJ Înalta Curte de Casație și Justiție INS Institutul Național de Statistică JAI Justiție și Afaceri Interne JIT Echipe comune de anchetă constituite în temeiul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală MAE Ministerul Afacerilor Externe MAI Ministerul Afacerilor Interne MCV Mecanismul de Cooperare și Verificare ME Ministerul Educației MF Ministerul Finanțelor
MJ Ministerul Justiției MMPS Ministerul Muncii și Protecției Sociale MNIR Mecanismului Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane MP Ministerul Public MS Ministerul Sănătății NGEU Next Generation EU OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ONG Organizație Non-Guvernamentală ONPCSB Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor OG Ordonanță de Guvern OS Obiectiv Strategic ONU Organizația Națiunilor Unite OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului PÎCCJ Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă PSI Plan Strategic Instituțional PwC PricewaterhouseCoopers ROARMIS Sistemul Național Integrat de Evidență a Creanțelor provenite din Infracțiuni SCAP Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice SGG Secretariatul General al Guvernului SIPOCA Sistemul Informatic al POCA SIS Sistemul de Informații Schengen SMIS Sistemul Unic de Management al Informației (pentru Instrumentele Structurale) SINS Sistemul Informatic Național de Semnalări SNA Strategia Națională Anticorupție STS Serviciul de Telecomunicații Speciale TIC Tehnologia Informației și a Comunicațiilor UAT Unitate Administrativ Teritorială UIP Unitate de Implementare a Proiectelor
UNBR Uniunea Națională a Barourilor din România UNCAC Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției UNTOC Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transfrontaliere organizate UNNPR Uniunea Națională a Notarilor Publici din România UE Uniunea Europeană
Introducere Fenomenele corupției și criminalității organizate au înregistrat evoluții îngrijorătoare în ultimii ani atât la nivel național, cât și la nivel internațional și constituie amenințări la adresa securității naționale și a respectării drepturilor fundamentale ale omului. De cele mai multe ori, grupurile infracționale organizate se manifestă prin infiltrarea în economia reală, funcționarea pentru obținerea de profit și implicarea în activități transnaționale 1 . Veniturile provenite din săvârșirea de infracțiuni pe cele nouă piețe infracționale principale din Uniunea Europeană s-au ridicat în 2019 la 139 de miliarde EURO, ceea ce reprezintă 1% din produsul intern brut al Uniunii Europene 2 . Bunurile provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt folosite pentru protejarea și dezvoltarea activităților ilicite, creșterea influenței, statutului social și a reputației membrilor grupului infracțional și erijarea acestora în modele sociale în comunitățile din care fac parte. În prezent, vulnerabilitățile sunt accentuate de incertitudinile economice și sociale determinate de criza sanitară globală. Față de aceste vulnerabilități și amenințări, România trebuie să asigure stabilitatea și ireversibilitatea progreselor deja înregistrate în combaterea corupției, criminalității organizate și a recuperării creanțelor provenite din infracțiuni. Mai mult, este nevoie ca autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității să intervină ferm, prin acțiuni rapide, fără echivoc și într-o manieră integrată. Astfel, Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 reprezintă un factor catalizator al eforturilor și angajamentului Guvernului României pentru creșterea capacității naționale de răspuns împotriva criminalității. Strategia stabilește un proces eficientizat de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, ghidat de principiul „criminalitatea nu este profitabilă (crime does not pay)”. Strategia își propune identificarea efectivă și cât mai completă a bunurilor având legătură cu infracțiunile, optimizarea administrării bunurilor indisponibilizate și confiscate și reutilizarea socială a produselor infracționale. Viziune Viziunea acestei strategii este o Românie în care grupurile infracționale organizate sunt deposedate eficient de toate bunurile dobândite prin infracțiuni, cu respectarea tuturor garanțiilor constituționale și a drepturilor omului.Toate autoritățile și instituțiile acționează în mod unitar și sunt pregătite să lucreze împreună astfel încât: modelul de comportament al traficanților, evazioniștilor, contrabandiștilor să nu se mai propage în societate; infractorii să nu mai poată beneficia de bunurile dobândite prin infracțiuni; banii rezultați din criminalitate să nu mai poată fi spălați; banii și bunurile ascunse în străinătate să fie identificate și confiscate; victimele să fie protejate și despăgubite din banii recuperați de 1 Transcrime, Mapping the risk of Serious and Organised Crime infiltration in Europe, Final report of the MORE, 2018, p. 205 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 din data de 14.4.2021, p. 1 la infractori, iar grupurile vulnerabile să fie ajutate. Societatea civilă este astfel rezilientă și pregătită să facă față criminalității. Misiune Autorităţile judiciare şi instituţiile administrative cu funcţii suport acţionează integrat, din etapele timpurii ale urmăririi penale şi până la finalizarea procesului penal, pentru a se asigura că veniturile obţinute ilegal prin infracţiuni sunt identificate, indisponibilizate, evaluate, adecvat administrate şi recuperate efectiv. Transpunerea în practică a viziunii se întemeiază pe următoarele linii directoare: nou model de guvernanță , bazat pe o cooperare intensificată și responsabilitate comună , între instituțiile din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuții în legătură cu sistemul judiciar implicate în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; un nou model de cooperare, de tip „task force” , la nivel operațional, pentru identificarea și administrarea bunurilor indisponibilizate și confiscate; îmbunătățirea legislației în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni; noi investiții în capacitatea logistică a autorităților și instituțiilor publice din cadrul sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; creșterea ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală; reutilizarea socială vizibilă și consistentă a produselor infracționale; cooperarea strânsă cu societatea civilă pentru diseminarea bunelor practici și a rezultatelor obținute, conștientizarea socială a consecințelor negative ale infracționalității și revitalizarea etică a comunităților. Strategia răspunde apelului Uniunii Europene adresat statelor membre la asumarea unei responsabilități comune în materie de consolidare a securității. Strategia reflectă progresele obținute în anul 2020 în plan legislativ și administrativ, precum și în implementarea documentelor strategice naționale în domeniul justiției, respectiv, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și Strategia Națională Anticorupție 2016-2020. De asemenea, Strategia reprezintă un răspuns la așteptările cetățenilor în planul îmbunătățirii procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni și reflectate prin puncte de vedere promovate de reprezentanți ai societății civile și susținute de un segment larg al populației. Strategia este în acord cu obiectivele naționale asumate pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU (transpusă în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 ), a Strategiei UE privind o uniune a securității ( transpuse și în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 ), cu recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV) și și a Semestrului European în planul consolidării statului de drept (asumate și în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru perioada programatică 2021-2027). Această corespondență permite totodată încadrarea obiectivelor Strategiei în obiectivele de politică de la nivel european, în cadrul cărora vor fi susținute investițiile din fonduri nerambursabile, în perioada de programare 2021–2027. Astfel, Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 stabilește, pentru prima dată, un cadru național comun pentru creșterea eficienței recuperării instrumentelor și produselor infracțiunilor, prin intermediul unor abordări, obiective, direcții de acțiune și activități/măsuri concrete. În România, în acord cu țintele, valorile și principiile europene, recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni se realizează prin intermediul unui Sistem național ( S istemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, a se vedea caseta 1 ) ce pivotează în jurul unei instituții publice responsabile de asigurarea caracterului integrat al întregului proces, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Caseta 1 Sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni din România În România sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni cuprinde un ansamblu de actori instituționali, cu competențe partajate în identificarea, indisponibilizarea și administrarea bunurilor având legătură cu infracțiunile, evidența și punerea în executare a măsurilor de confiscare, stabilirea destinației bunurilor confiscate. Prevederile art. 4 din Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, delimitează actorii instituționali ai acestui sistem prin statuarea unei liste neexhaustive a entităților cu care cooperează ANABI pentru îndeplinirea funcțiilor sale, instituții din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuții în legătură cu sistemul judiciar, implicate în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni: Ministerul Justiției; Ministerul Finanțelor; Consiliul Superior al Magistraturii; Ministerul Public; Ministerul Afacerilor Interne; Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; Agenția Națională de Administrare Fiscală; Institutul Național al Magistraturii; Alte instituții naționale implicate în procedura de identificare, indisponibilizare, administrare și executare a confiscării bunurilor având legătură cu infracțiunile, cum ar fi: Oficiul Național al Registrului Comerțului, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Departamentul de Luptă Antifraudă, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, alte instituții publice, regii autonome, societăți naționale, companii naționale sau societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau al unităților administrativ- teritoriale. Beneficiind de o abordare integrată, coordonată și intersectorială și o fundamentare bazată pe o metodologie mixtă (a se vedea caseta 2), Strategia este adaptată nevoilor noului context de securitate europeană și națională generate de riscurile inerente progresului societății în planul globalizării, liberei circulații, transformării digitale și cele de curând apărute, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și cu impact asupra creșterii infracționalității. Caseta 2 Date, informații și analize întreprinse în vederea fundamentării și elaborării Strategiei Un reper important și punct de pornire în procesul de fundamentare și elaborare a Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 și a Planului de acțiune aferent îl constituie propunerea de politică publică privind urmărirea și recuperarea efectivă a produsului infracțiunii prin măsuri de consolidare a ANABI lansată în noiembrie 2020 de către Ministerul Justiției și ANABI cu avizul prealabil și favorabil al Consiliul de Coordonare al ANABI, potrivit prevederilor legale în vigoare. Strategia consolidează propunerea de politică publică prin dezvoltarea cadrului de acțiune privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni în acord cu noile exigențe europene și internaționale. Totodată, acest proces s-a sprijinit pe un instrumentar metodologic cu o componentă cantitativă, respectiv calitativă, precum și pe concluziile unui set de trei Analize Diagnostic elaborate în cadrul proiectului „ Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni ”, cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082, implementat de către Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și finanțat din fonduri nerambursabile, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA): o primă analiză a urmărit cartografierea situației actuale și a instrumentelor pe care ANABI le are în prezent la dispoziție și a celor de care are nevoie pentru îndeplinirea în mod eficient a atribuțiilor prevăzute de lege, din perspectiva a două planuri interdependente: a) analiza situației actuale din perspectiva practicilor curente de la nivelul Agenției prin raportare la modul de organizare și managementul organizațional; b) analiza principalelor funcții și atribuții ale Agenției, cu accent pe componentele operative privind administrarea și valorificarea bunurilor indisponibilizate, respectiv reutilizarea imobilelor confiscate. o a doua analiză a avut în vedere problematica recuperării creanțelor provenite din infracțiuni din perspectiva a) identificării nevoilor existente ale sistemului de recuperare a creanțelor; b) studiului legislației de profil, inclusiv din perspectivă europeană și internațională; c) identificării și prezentării unor bune practici existente atât la nivel național, cât și la nivel internațional; d) evaluării dificultăților cu care se confruntă persoanele implicate în procesul de recuperare a creanțelor. Pentru analiza legislației și a bunelor practici au fost selectate state cu cele mai bune modele în materia recuperării creanțelor provenite din fapte penale, de la nivelul Uniunii Europene și internațional: Regatul Belgiei, Republica Franceză, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Spaniei, Statele Unite ale Americii. nu în ultimul rând, o a treia analiză a fost derulată cu scopul identificării nevoilor și dificultăților cu care se confruntă organele care procedează la aplicarea sechestrului. Principalele tehnici și instrumente metodologice utilizate în realizarea analizelor au fost sondajul, chestionarul, studiu de caz, analiza documentelor. Eșantionul utilizat pentru aplicarea chestionarelor a fost unul reprezentativ, înregistrându-se un procent de peste 80% de respondenți din cadrul personalului ANABI și 194 de profesioniști, procurori și polițiști din toate județele țării. La cercetare au participat și 104 entități cu atribuții în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, din care, 88 de parchete din cadrul Ministerului Public și 6 entități din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și 10 entități ce fac parte din Sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni (Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești). Strategia a fost fundamentată și pe baza selecției de bune practici identificate în urma derulării, tot în cadrul acestui proiect, a cinci conferințe regionale și a unei conferințe naționale, al căror obiect a vizat dezbaterile privind cazuri practice în materia identificării, confiscării și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni. Bunele practici au fost astfel selectate dintr-un total de 93 de spețe prezentate în cadrul acestor evenimente care au reunit un număr de 330 de participanți (procurori, organe de cercetare penală și specialiști antifraudă). Totodată, alte date și informații de profil au provenit din studii, cercetări, precum și din consultarea și a altor factori interesați din domeniu în cadrul unor activități precum organizarea dezbaterilor publice și derularea de interviuri cu experți din cadrul autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în domeniu (Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România, Uniunea Națională a Barourilor din România). În elaborarea Strategiei, o importanță aparte au avut-o și dezbaterile publice la care ANABI a participat în anul 2021 și între care se distinge dezbaterea publică „ Urmărirea și recuperarea efectivă a produsului infracțiunii prin măsuri de consolidare și dezvoltare a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) ” desfășurată de Expert Forum (EFOR) în parteneriat cu ANABI, la eveniment participând reprezentanți din cadrul Comisiei Europene, EUROPOL și ai US Marshall Services (SUA), precum și inițiativa „ Vinerea ușilor deschise ” lansată public de ANABI și prin care în fiecare zi de vineri părțile interesate pot veni la sediul Agenției pentru dezbateri privind elaborarea documentului strategic. Din această perspectivă, Strategia fixează în cadrul Planului său de acțiune, orientarea și orizonturile dezvoltării Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni având ca reper perioada 2021-2025. Obiectivele, direcțiile de acțiune și măsurile sunt gândite pentru asigurarea unei sustenabilități a rezultatelor dincolo de acest interval. Strategia este construită în jurul unui obiectiv general care propune ca, până în anul 2025, România să beneficieze de o identificare, administrare și valorificare responsabile și sustenabile a bunurilor indisponibilizate și confiscate în cadrul procesului penal, orientate spre, consolidarea instituțiilor dedicate luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, prevenirea criminalităţii și reutilizarea socială a creanțelor provenite din infracțiuni. Pentru elaborarea Planului de Acțiune s-a avut în vedere configurația modelului de repartizare a competențelor între autoritățile judiciare și administrative în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni. Soliditatea construcției celor două documente programatice este susținută prin asocierea abordării ciclului de viață al confiscării cu dezvoltarea unui sistem viabil economic de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni , despăgubirea victimelor infracțiunii și a dimensiunii sociale prin promovarea și integrarea reutilizării sociale a acestor bunuri. Se asigură astfel o guvernanță partajată în procesul de recuperare a produsului infracțiunii ce reclamă o implicare sporită a societății într-un efort comun alături de autoritățile și instituțiile publice ale statului cu atribuții în domeniu. Astfel, Strategia încorporează obiective specifice, direcții de acțiune, măsuri concrete și indicatori de performanță stabiliți printr-un amplu proces de consultare cu autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în domeniu și, în egală măsură, cu reprezentanți ai societății civile. Având ca premisă faptul că în ultimii ani infracționalitatea, în special criminalitatea organizată și corupția la nivel înalt, a reușit să obțină profituri ilicite considerabile, Strategia se sprijină pe un set de obiective, direcții de acțiune și măsuri concrete programate pentru perioada 2021-2025 ce contribuie la consolidarea demersurilor strategice desfășurate în domeniu în perioada 2015-2020 (a se vedea Caseta 3). Strategia urmărește consolidarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni ( obiectivul strategic nr. 1 ) pentru coordonarea cu exigențele europene și internaționale în domeniu, intervenții directe bazate pe o regândire a cazurilor speciale de valorificare pentru o cât mai eficientă privare a infractorilor de câștigurile financiare rezultate din săvârșirea de fapte penale ( obiectivul strategic nr. 2 ) și modernizarea sistemului de reutilizare socială prin atribuirea sumelor confiscate, precum și a celor rezultate din valorificarea bunurilor confiscate din proceduri judiciare penale, pentru finanțarea programelor sau proiectelor preventive în lupta împotriva criminalității (prevenire, educație, protecția victimelor) ( obiectivul strategic nr. 3 ). Nu în ultimul rând, Strategia urmărește creșterea performanței administrative la întregul nivel al Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni în ceea ce privește alinierea politicilor, în atingerea obiectivelor, precum și pentru creșterea ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală , prin regândirea mecanismelor de coordonare inter-instituționale între autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniu, consolidare instituțională, optimizarea procesului de valorificare a bunurilor provenite din infracțiuni, inclusiv prin investiții în logistica sistemului judiciar, susținerea reutilizării publice și sociale a creanțelor provenite din infracțiuni în contextul promovării dialogului bazat pe implicarea activă a beneficiarilor și factorilor interesați. Caseta 3 Demersuri de planificare strategică la nivel național cu impact asupra eficientizării procesului recuperării creanțelor provenite din infracțiuni (2015-2020)
Adoptarea strategiilor cu impact în domeniul justiție : Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030; Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024; Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020; Strategia Națională Anticorupție 2016-2020; Angajamentele de țară pentru accelerarea luptei împotriva corupției ca o datorie față de cetățenii săi (Summit-ul de la Londra); Parteneriatul pentru o guvernare deschisă. Planul Național de Acțiune 2016-2018. Implementarea unor proiecte de anvergură finanțate din fonduri externe nerambursabile. Trebuie avute în vedere, pe de o parte, proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile (Fondul Social European), în care Ministerul Justiției este coordonator și/sau partener, implementate sau aflate în derulare: Proiectul „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS”, cod MySMIS12073 -SIPOCA: 55, implementat în perioada 2017-2020, coordonatorul proiectului fiind Ministerul Justiției și parteneri de proiect: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Curtea de Apel București, Tribunalul București și Direcția Națională de Probațiune; Proiectul „Consolidarea capacității administrative a MJ prin dezvoltarea unei platforme de gestiune a proceselor de lucru (GPL) și a aplicațiilor aferente”, Coordonator Ministerul Justiției cu perioadă de implementare 2017-2021 și care urmărește dezvoltarea și implementarea la nivelul Ministerului Justiției a unei platforme moderne de gestiune a proceselor de lucru (GPL) și a aplicațiilor aferente; Proiectul „Consolidarea capacității administrative a secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor anticorupție”, coordonator Ministerul Justiției și partener de proiect Direcția Generală Anticorupție , implementat în perioada 2017-2020 și ale cărui obiective principale au fost: a) creșterea capacității administrative a instituțiilor publice de la nivel central de a preveni și a reduce corupția; b) creșterea gradului de conștientizare a corupției în rândul cetățenilor și al personalului din instituțiile și autoritățile publice; c) creșterea gradului de educație anticorupție la nivelul personalului din autoritățile și instituțiile publice de la nivel central; Proiectul „Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)”, coordonator Ministerul Justiției și partener de proiect Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , aflat în perioadă de implementare (2020-2023) și al cărui obiectiv principal urmărește eficientizarea administrării justiției prin elaborarea unor instrumente moderne de management care să fundamenteze deciziile cheie la nivelul sistemului judiciar; Proiectul „Mecanisme eficace de control administrativ și de prevenire a corupției”, coordonator Secretariatul General al Guvernului și partener de proiect Ministerul Justiției, implementat în perioada 2018-2020 și având ca obiect general consolidarea mecanismelor de control administrativ și de prevenire a corupției în administrația publică centrală, prin reglementarea organizării și funcționării Corpului de control al primului- ministru și eficientizarea activității acestuia, a funcției de control administrativ în cadrul autorităților publice centrale și consolidarea sistemului intern de prevenire a corupției al Secretariatului General al Guvernului; Proiectul „ Întărirea capacității de procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public ”, coordonator Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și parteneri de proiect, Ministerul Justiției, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Institutul Național de Statistică , cu perioadă de implementare 2020-2023 și care urmărește întărirea capacității de colectare, procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public. Pe de altă parte, trebuie menționate și cele două proiecte aflate în derulare , implementate de ANABI în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și finanțate din fonduri nerambursabile, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA): 1) „ Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni ”, cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082; 2) „ Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni ”(cod SIPOCA 763) ce are ca obiectiv principal dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni ROARMIS (Romanian Assets Recovery and Management Integrated System). De asemenea, la sfârșitul anului 2020, a fost semnat Acordul de Grant cu Comisia Europeană pentru proiectul „ Continuarea consolidării capacității de combatere a traficului de persoane cu accent pe prevenire, cooperare și recuperarea produselor infracțiunii - WESTEROS 2 ”. Proiectul, care un buget total de 389.809,56 euro, este implementat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (partener coordonator), în parteneriat cu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și cu structuri similare din Belgia și Polonia . Programarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 și 2021-2027 (definirea priorităților de investiții, a obiectivelor, a măsurilor, a bugetului alocat fiecărei priorități de investiție etc.) și lansarea apelurilor aferente fondurilor europene destinate eficientizării sistemului judiciar. O atenție specială este acordată Reformei în planul Consolidării Statului de Drept asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru perioada programatică 2021-2027. Astfel, adoptarea legii de consolidare a mandatului instituţional al ANABI, precum și creșterea cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI sunt reforme şi rezultate asumate prin PNRR. Din finanțarea alocată prin PNRR, ANABI urmează a beneficia de sprijin pentru modernizarea și extinderea capacității sale administrative și operaționale, fiind prevăzute investiţii pentru construirea/amenajarea a cinci capacităţi de stocare şi consolidarea infrastructurii IT.
Informații generale Recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni și dimensiunea sa internațională, europeană și națională: evoluții majore și repere actuale Problematica recuperării produsului infracțiunilor ocupă un loc tot mai important pe actuala agendă publică și instituțională la nivel european și internațional. Instituția juridică a confiscării și recuperarea creanțelor prin valorificarea acestor bunuri reprezintă o modalitate eficientă de combatere a infracționalității și, în special, a criminalității organizate și a corupției, prin impactul major avut în întreruperea ciclului infracțional de reintroducere în economie a resurselor ilicite. Dimensiunea internațională
O dovadă fără echivoc în acest sens o constituie numărul copleșitor de state părți care au ratificat cele două Convenții ale Națiunilor Unite 3 , cea împotriva criminalității transnaționale organizate 4 (UNTOC, adoptată în 2000) și cea împotriva corupției 5 (UNCAC, adoptată în 2003) ambele conținând dispoziții care impun statelor semnatare să adopte măsuri pentru a permite: (i) urmărirea, înghețarea și confiscarea activelor ilicite pe teritoriile lor și (ii) schimbul de informații și cooperarea în procesul de recuperare a activelor 6 . De asemenea, la nivelul Organizației Națiunilor Unite, problematica recuperării creanțelor provenite din infracțiuni constituie subiect de evaluare tematică la nivelul țărilor părți la Convenția ONU împotriva corupției (capitolul V din Convenție), în cadrul celui de- al doilea ciclu de evaluare, accentul fiind tot mai mult pus pe latura sa practică 7 .
Demersurilor ONU mai sus menționate li se alătură ratificarea de către majoritatea membrilor Consiliului Europei, inclusiv de către 21 de state membre ale UE, a Convenției Consiliului Europei privind spălarea de bani și confiscarea (adoptată în 2005) 8 un instrument juridic important ce permite înghețarea și confiscarea activelor și cooperarea internațională în domeniul recuperării activelor.
3 Convenția ONU împotriva corupției - 187, Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate - 190.
4 United Nations Convention against Transnational Organized Crime (unodc.org).
5 https://www.unodc.org/unodc/en/corruption/ratification-status.html.
6 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Recuperarea și confiscarea activelor. Asigurarea faptului că nu este rentabil să se săvârșească infracțiuni , COM/2020/ 217 final, p.17.
7 La cea mai recentă Adunare Generală a Statelor Parte la Convenție organizată la New York în perioada 23-26 septembrie 2019 a fost diseminat un set de îndrumări adresate practicienilor privind administrarea bunurilor sechestrate și confiscate cu accent pe valorificarea bunurilor în timpul procesului penal și importanța planificării luării măsurilor asigurătorii, inclusiv din perspectiva costurilor.
8 Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului , adoptată la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea 420/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968 din 4 decembrie 2006.
Dimensiunea europeană
Concluziile Consiliului UE din iunie 2020 privind consolidarea investigațiilor financiare împotriva infracțiunilor grave și criminalității organizate includ apelul către Comisia Europeană de a „consolida cadrul legal privind administrarea bunurilor indisponibilizate, de a include principiul planificării luării măsurii asigurătorii, conferirea de atribuții suplimentare către ARO” .
În iulie 2020, Comisia Europeană a prezentat noua strategie UE privind securitatea 9 ,
subliniind gradul redus de recuperare a produsului infracţiunii.
Comisia Europeană acordă o importanță sporită tematicii, derulând în prezent două analize cantitative și calitative care să fundamenteze inițierea de noi politici publice europene și să asigure implementarea principiului Crime does not pay 10 (criminalitatea nu este profitabilă):
„ Măsurile asigurătorii, confiscarea și recuperarea creanțelor în statele membre ale Uniunii Europene – ce funcționează și ce nu funcționează” – studiul este realizat de un consorțiu format din Milieu Consulting SPRL, în calitate de coordonator, Ramboll Management Consulting și PwC. Studiul își propune să analizeze ce funcționează și ce nu funcționează în cadrul diferitelor faze ale confiscării (identificarea și urmărirea bunurilor, indisponibilizarea, administrarea bunurilor indisponibilizate, confiscarea și valorificarea bunurilor confiscate) precum și în sistemele de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni existente la nivel național (legislație, principalii actori, structuri, baze de date). „Cartografierea riscului de infiltrare a economiei legale de către criminalitatea organizată la nivelul Uniunii Europene” , studiul este realizat de un consorțiu format din RAND Europe, Ernst & Young, Center for Social Democracy, Government Transparency Institute and Optimity Advisors. Studiul își propune, în primul rând, să analizeze dinamica economiei ilicite generate de criminalitatea organizată și să ofere date și informații statistice aferente fiecărui Stat Membru în parte, precum și cele aferente Uniunii Europene ca un întreg. Studiul include o analiză cantitativă și calitativă a principalelor piețe ilicite, a investițiilor făcute de grupurile infracționale organizate în economia licită a UE și a datelor privind bunurile sechestrate și confiscate în Statele Membre. Totodată, acest studiu își propune să facă recomandări pentru UE și pentru Statele Membre în vederea dezvoltării unor mecanisme eficiente de combatere a infiltrării economiei legale de către criminalitatea organizată.
Statisticile oficiale de la nivelul Uniunii Europene relevate în noua Strategie a UE privind securitatea sunt îngrijorătoare. În contextul în care criminalitatea organizată generează costuri enorme pentru victime, precum și pentru economie, pierderile anuale fiind estimate la 218-282 de miliarde EUR 11 , încă se menține un dezechilibru major în ceea ce privește raportul dintre valoarea estimativă a produselor infracțiunilor de la nivelul tuturor
9 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securității , COM/2020/605 final.
10 Utilizarea și adaptarea în limba engleză, una din limbile oficiale „de lucru” ale instituțiilor europene, a principiului de drept roman „Nemo potest ex suo delicto consequi emolumentum (Nimeni nu poate obține avantaje dintr-o infracțiune)”.
11 Comisia Europeană, Strategia UE privind o uniune a securității: asigurarea conexiunilor în cadrul unui nou ecosistem de securitate , disponibil online la adresa Strategia UE privind o uniune a securității: asigurarea conexiunilor în cadrul unui nou ecosistem de securitate | România (europa.eu).
statelor membre UE, de 110 miliarde de Euro anual și rezultatul măsurilor asigurătorii dispuse : aproximativ 2% dintre aceste produse sunt sechestrate, iar 1% sunt confiscate 12 .
Rata scăzută de confiscare ajută grupările de criminalitate organizată să își extindă activitățile și să se infiltreze în economia legală, de aceea este nevoie de un răspuns ferm, la nivel național și european.
Astfel, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de creștere a capacității de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, printre care se evidențiază: extinderea domeniului de aplicare al Directivei UE 2014/42 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor ; consolidarea administrării bunurilor sechestrate ; dezvoltarea reutilizării sociale a bunurilor confiscate; îmbunătățirea regulilor privind despăgubirea victimelor infracțiunilor; întărirea rolului birourilor de recuperarea a creanțelor provenite din infracțiuni în urmărirea și identificarea bunurilor aflate în legătură cu infracțiunile . În acest sens, Comisia Europeană și-a propus, pentru anul 2021, revizuirea Directivei privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni, elaborarea unei propuneri de directivă privind birourile de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni și publicarea unei comunicări privind o agendă a UE de combatere a criminalității organizate (2021-2025) 13 .
În luna martie 2021, Comisia Europeană a lansat în consultare publică o foaie de parcurs privind inițiativa „ Combaterea criminalității organizate – înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni ” 14 . Conform documentului Comisiei Europene, inițiativa răspunde la opt tipuri de probleme identificate la nivel European care conduc la ratele scăzute de indisponibilizare și confiscare a profiturilor infracționale: 1) cadrul dezvoltat la nivel european încă nu permite confiscarea bunurilor provenite din mai multe activități infracționale 15 ; 2) Directiva 2014/42/UE 16 prevede dispoziții limitative de confiscare fără condamnare și de confiscare extinsă; 3) Statele Membre au introdus suplimentar alte reguli nearmonizate față de cerințele minime prevăzute de prezenta Directivă, în special în ceea ce privește sechestrarea, confiscarea fără condamnare și confiscarea extinsă; 4) în prezent, bunurile confiscate nu sunt utilizate în mod curent pentru a compensa victimele infracțiunilor sau pentru a restitui profiturile infracţionale către societate, prin reutilizarea în scop social; 5) birourile de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni au în prezent o capacitate limitată de a identifica și urmări activele
12 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Recuperarea și confiscarea activelor. Asigurarea faptului că nu este rentabil să se săvârșească infracțiuni , COM/2020/ 217 final, p.2.
13 Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Programul de lucru al Comisiei pentru 2021. O Uniune a vitalității într-o lume fragilă , COM(2020) 690 final.
14 Comisia Europeană, Proposal for a Directive revising Directive 2014/42/EU on the freezing and confiscation of the proceeds of crime and proposal for a new Directive on Asset Recovery Offices, repealing Council Decision 2007/845/JHA, „Fighting organised crime – freezing and confiscating the proceeds of crime”, disponibilă online la adresa https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12725-Freezing-and- confiscation-of-the-proceeds-of-crime.
15 Problema sesizată se referă la faptul că lista activităților infracționale prevăzute la articolul 3 din Directiva 2014/42/UE prezintă o limitare, deoarece nu include anumite infracțiuni importante, cum ar fi infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, traficul de arme sau infracțiunile comise în mod obișnuit de grupurile infracționale organizate, precum spălarea banilor și infracțiunile împotriva mediului.
16 Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.
infracționale, atât la nivel național, cât și la nivel european; 6) provocările legate de colectarea datelor statistice; 7) administrarea ineficientă a bunurilor sechestrate și confiscate; 8) cadrul legal de protecție a datelor utilizat de birourile de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni nu este în concordanță cu dispozițiile Directivei (UE) 2016/680 privind protecția datelor pentru autoritățile polițienești și judiciare din sectorul penal .
În aprilie 2021, Europol a dat publicității raportul privind criminalitatea gravă și organizată din Uniunea Europeană 2021 17 , ce oferă o imagine de ansamblu asupra stării actuale a cunoștințelor privind rețelele criminale și operațiunile acestora pe baza datelor furnizate Europol de către statele membre și partenerilor și a datelor colectate special pentru acest raport. În încercarea de a depăși conceptul actual şi limitat privind grupurile de criminalitate organizată, evaluarea se concentrează pe rolurile infractorilor în cadrul structurilor infracţionale și subliniază modul în care o mai bună înțelegere a acestor roluri permite o abordare operațională ţintită în lupta împotriva criminalității grave și organizate.
Potrivit Europol 18 , aproape 40% din rețelele infracționale active în UE sunt implicate în comerțul cu droguri ilegale; aproximativ 60% din rețelele criminale active în UE utilizează violența. Totodată, utilizarea corupției și a abuzului de structuri legitime de afaceri sunt caracteristici cheie ale criminalității grave și organizate în Europa. Două treimi dintre infractori folosesc corupția în mod regulat. Peste 80% din rețelele criminale utilizează structuri legitime de afaceri.
În plus, potrivit raportului Europol, tranziția verde „ este o oportunitate pentru inovație și succes economic. Sistemul financiar și sectoarele verzi vor fi din ce în ce mai interconectate. Infractorii vor căuta să profite de aceste evoluții prin orchestrarea unor scheme de fraudă din ce în ce mai complexe și de anvergură, ce implică investiții, energie și certificări ecologice ” 19 .
Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 20 lansată de Comisia Europeană în aprilie 2021, enumeră, printre direcțiile de lucru prioritare, consolidarea recuperării activelor și a măsurilor de combatere a spălării banilor, promovarea investigațiilor financiare. Strategia recunoaște provocările cu care se confruntă, în prezent, birourile de recuperare a activelor în urmărirea acestora, întrucât „ le lipsesc, de exemplu, competențele de indisponibilizare temporară pentru a preveni disiparea activelor sau accesul direct și imediat la anumite registre publice. În plus, activele recuperate nu sunt întotdeauna gestionate în mod eficient și nu sunt utilizate suficient pentru a despăgubi
17 Europol (2021), Evaluarea amenințărilor la adresa criminalității grave și organizate din Uniunea Europeană, O influență coruptoare: infiltrarea și subminarea economiei și a societății europene de către criminalitatea organizată, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, https://www.europol.europa.eu/activities -services/main-reports/european-union-serious-and-organised- crime-threat-assessment .
18 https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/european-union-serious-and-organised- crime-threat-assessment.
19 Europol (2021), Evaluarea amenințărilor la adresa criminalității grave și organizate din Uniunea Europeană, O influență coruptoare: infiltrarea și subminarea economiei și a societății europene de către criminalitatea organizată, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, p. 93.
20 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025, Bruxelles, 14.4.2021, COM(2021) 170 final.
victimele sau pentru a aduce beneficii societății ”. Prin strategia publicată, Comisia subliniază importanța intensificării eforturilor de indisponibilizare și confiscare „ printr-un cadru juridic consolidat suplimentar la nivelul UE și prin întărirea capacităților operaționale ale birourilor de recuperare a activelor ”, prevăzând, în acest sens, revizuirea Directivei 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană și a Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile. Aceasta va viza extinderea sferei de cuprindere a infracțiunilor vizate și introducerea unor norme mai eficace privind confiscarea care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare; asigurarea gestionării eficace și reutilizarea socială a activelor confiscate și despăgubirea victimelor infracțiunilor; consolidarea capacității birourilor de recuperare a activelor de a urmări și identifica activele ilicite.
Prin Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025, lansată de Comisia Europeană în aprilie 2021 21 , Comisia își reînnoiește angajamentul și instituie un cadru solid de politică pentru protejarea persoanelor vulnerabile împotriva traficului de persoane, pentru consolidarea capacității de a acționa a victimelor, pentru aducerea infractorilor în fața justiției și pentru protejarea comunităților. Acest angajament vizează, în principal, femeile și copiii. Printre altele, strategia se concentrează pe protejarea, sprijinirea și consolidarea capacității de acțiune a victimelor, cu un accent specific asupra femeilor și copiilor și urmărește să îmbunătățească identificarea timpurie a victimelor și îndrumarea acestora către asistență și protecție suplimentară, să consolideze programele de abilitare a victimelor și să faciliteze reintegrarea. În pofida progreselor înregistrate, traficul de persoane rămâne o amenințare gravă în UE, punând în pericol mii de persoane în fiecare an, în special femei și copii. „De-a lungul lanțului de trafic de persoane, victimele sunt afectate grav pe termen scurt și lung, având nevoie de asistență, sprijin și protecție imediate, precum și de o perspectivă de reintegrare pentru a le asigura o viață mai bună”.
Dimensiunea națională
Similar altor state membre, recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni reprezintă un obiectiv important al autorităților judiciare din România , deoarece una dintre cele mai eficiente metode de combatere a criminalității organizate și a corupției constă în aplicarea unor sancțiuni penale severe în cazul săvârșirii acestor infracțiuni, precum și în identificarea sistematică, indisponibilizarea și confiscarea instrumentelor utilizate pentru săvârșirea infracțiunii și a produselor provenite din săvârșirea acesteia.
Încă din anul 2011, în România au fost adoptate o serie de reglementări care să eficientizeze recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, până la acel moment neexistând o legislație consolidată în acest sens. Prin Hotărârea Guvernului nr. 32/2011, cu modificările
21 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025, Bruxelles, 14.4.2021, COM(2021) 171 final.
și completările ulterioare 22 , Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni (ONPCCRCI) 23 din cadrul Ministerului Justiției a fost desemnat în calitate de oficiu național pentru recuperarea creanțelor în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile, România conformându-se astfel cerințelor Deciziei 2007/845/JAI 24 .
Până la înființarea ANABI, activitatea de administrare a bunurilor sechestrate se realiza de cele mai multe ori de către organele de cercetare penală care, potrivit prevederilor legale, aduc la îndeplinire ordonanța de luare a măsurii asigurătorii.
În absența unui organism specializat în administrarea bunurilor provenite din infracțiuni, competențele de management erau împărțite între mai multe autorități fără o coordonare eficientă și neexistând o evidență la nivel național a tuturor categoriilor de bunuri sechestrate, a depozitarului, a locației unde acestea sunt depozitate sau a stării în care se găsesc. În cazul procedurilor complexe de valorificare, acest mecanism s-a dovedit ineficient întrucât, în general, exigențele gestionării acestor bunuri depășesc posibilitățile materiale ale organelor judiciare și astfel, s-a generat un impact negativ asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.
Anul 2015 reprezintă un moment de reper pentru demersurile și progresele realizate de România în direcția eficientizării procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni. Prin înființarea ANABI, România și-a propus o abordare integrată a recuperării activelor provenite din infracțiuni, combinând la nivelul ANABI funcțiile suport pentru organele de urmărire penală și instanțe cu cele de cooperare internațională, de administrare efectivă a bunurilor indisponibilizate și de reutilizare socială a bunurilor și valorilor confiscate. Astfel, ANABI a fost desemnată oficiu național pentru recuperarea creanțelor (Asset Recovery Office - ARO) , în sensul Deciziei 2007/845/JAI 25 , precum și oficiu național pentru gestionarea bunurilor înghețate (Asset Management Office - AMO) , în sensul art. 10 din Directiva 2014/42/UE 26 .
22 Hotărârea Guvernului nr. 32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalității și de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiției, în calitate de oficiu național pentru recuperarea creanțelor în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile, cu modificările și completările ulterioare.
23 Conform art. II din Hotărârea Guvernului nr. 508/2012 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției , denumirea „Biroul pentru prevenirea criminalității și de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale UE" s-a înlocuit cu denumirea „Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni".
24 Decizia 2007/845/JAI privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătura cu infracțiunile.
25 Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătura cu infracțiunile .
26 Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.
Suplimentar, aspecte particulare ale mandatului ANABI au fost reglementate în legi speciale aflate în vigoare și în prezent 27 . În aplicarea Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, pe parcursul anului 2016 au fost promovate de către Ministerul Justiției și adoptate, hotărâri ale Guvernului și ordine de ministru.
În egală măsură, ANABI reprezintă un rezultat al Strategiei Naționale Anticorupție 2012 - 2015 și rămâne parte integrantă din angajamentele interne și internaționale ale României în domeniul justiție și politicilor anticorupție .
Conform legii de înființare, ANABI este instituție publică de interes național cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției , ce are misiunea de a asigura o creștere a ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, printr-o administrare eficientă a bunurilor sechestrate care sunt repartizate Agenției de procurori și judecători. Totodată, potrivit art. 13 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, ANABI își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu , alcătuit din directorul general al Agenției , trei reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , dintre care unul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și unul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism , câte un reprezentant al Ministerului Justiției , al Consiliului Superior al Magistraturii , al Ministerului Afacerilor Interne , al Ministerului Finanțelor , precum și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală) .
Pentru realizarea misiunii și funcțiilor sale legale, ANABI cooperează și cu entități implicate în procesul de recuperare a creanțelor din infracțiuni la nivel european și internațional : Oficiile de recuperare a creanțelor din infracțiuni din statele membre U.E. (Asset Recovery Offices, ARO) 28 ; Parchetul European (European Public Prosecutor's Office, EPPO); European Union Agency for Law Enforcement Cooperation (EUROPOL); The European Union's Judicial Cooperation Unit (EUROJUST); Rețeaua Camden Inter-agenții de Recuperare a Creanțelor (Camden Asset Recovery Inter-Agency Network, CARIN).
Odată cu operaționalizarea sa în anul 2017, după un amplu proces de pregătire, ANABI a exercitat efectiv atribuțiile de:
administrare simplă a bunurilor mobile indisponibilizate a căror valoare individuală depășește, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro (art. 28 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare). Începând cu anul 2019, ANABI gestionează și monedă virtuală (BITCOIN și RIPPLE). Astfel, în mai multe dosare de criminalitate organizată portofelul electronic al ANABI a fost pus la dispoziția autorităților judiciare; administrare a sumelor de bani prin intermediul conturilor unice în lei/valută și al subconturilor deschise pe numele suspectului, inculpatului ori părții responsabile civilmente la unitatea bancară (art. 27 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare) și care sunt purtătoare de dobândă. Sunt depuse în contul unic sumele
27 Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală , republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2016 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate ; Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) ;
28 Dintre actualele state membre cu ale căror autorități competente ANABI interacționează frecvent se evidențiază Republica Italiană, Republica Franceză, Regatul Spaniei, Republica Federală Germană.
de bani ridicate de organele de urmărire penală, cele provenite din valorificarea bunurilor perisabile, cele rezultate din valorificarea anticipată a bunurilor mobile sechestrate, precum și sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părții responsabile civilmente, care fac obiectul popririi. Recent, mandatul ANABI a fost extins prin Legea nr. 228/2020 29 , Agenția fiind desemnată autoritate națională competentă să centralizeze datele primite de la autorități în ceea ce privește măsurile asigurătorii, confiscările speciale și confiscările extinse dispuse în cursul procedurilor judiciare penale și să realizeze statistici pe care le transmite anual, prin intermediul Ministerului Justiției, Comisiei Europene, în aplicarea prevederilor art. 11 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană . De asemenea, ANABI încunoștințează judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informațiilor periodice primite de la ANAF și de la alte autorități competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranță.
Principalele progrese înregistrate la nivel național în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni De la operaționalizarea ANABI au fost înregistrate mai multe evoluții pozitive din perspectiva rezultatelor autorităților naționale implicate în identificarea și recuperarea produsului infracțiunilor, ce se regăsesc la nivelul următoarelor planuri: Exercitarea funcției de administrare a bunurilor indisponibilizate ANABI a introdus mai multe mecanisme și proceduri care facilitează conservarea valorii bunurilor indisponibilizate, inclusiv în etapa post-confiscare, între acestea regăsindu-se 10 măsuri inovatoare 30 : 1) instituționalizarea unui mecanism de raportare a sechestrelor la nivelul unităților bancare (începând cu octombrie 2016); 2) operaționalizarea contului unic ANABI (iunie 2017); 3) administrarea simplă a bunurilor sechestrate (2017); 4) administrarea monedelor virtuale sechestrate (prima valorificare în octombrie 2020); 5) organizarea primelor licitații publice privind valorificarea anticipată (2017); 6) organizarea primelor licitații publice online (2020) cu ajutorul platformei proprii de licitații a ANABI; 7) încheierea primelor acorduri privind bunurile confiscate; 8) evidența creanțelor provenite din infracțiuni prin introducerea unui mecanism propriu de raportare începând cu anul 2016; 9) evidența imobilelor confiscate; 10) reutilizarea socială și publică. Consolidarea funcției de identificare de bunuri în dosare internaționale În multe din spețele în care ANABI este sesizată aceasta facilitează cooperarea judiciară de la etapa pregătirii ordinului de sechestru sau de anchetă până la valorificarea anticipată și 29 Legea nr. 228/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene. 30 Apreciate ca atare și de respondenții la chestionarele aplicate în cadrul analizelor diagnostic derulate în cadrul proiectului „ Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni ”, cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082, implementat de ANABI în parteneriat cu PÎCCJ. partajarea activelor confiscate. În acest scop, structura de tip ARO din cadrul ANABI face parte inclusiv din Sistemului Național de Coordonare EUROJUST 31 . În perioada 2016-2020, ANABI a primit 877 de cereri externe din 40 de jurisdicții și a identificat în România 2,481 de bunuri din care 727 de autoturisme, 77 de conturi, 404 case /construcții, 355 de apartamente și 918 terenuri. Cel mai des schimb de date și informații s-a derulat cu Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Spaniei, Republica Federală Germană, Regatul Belgiei și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și a vizat infracțiuni de spălare de bani, participarea la un grup infracțional organizat, trafic de persoane, fraudă inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene. În aceeași perioadă, ANABI a transmis 281 de cereri interne către 74 de jurisdicții și a identificat în străinătate 525 de bunuri din care 299 autoturisme, 121 conturi, 61 case/construcții, 11 apartamente și 33 terenuri. Cel mai des schimb de date și informații s- a derulat cu Republica Italiană, Ungaria, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Federală Germană, Republica Franceză, Regatul Spaniei, Republica Cipru și a vizat infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, înșelăciune, trafic de persoane, participare la grup infracțional organizat, corupție. Cooperarea inter-instituțională dintre ANABI și Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor Prin sistemul de întâlniri regionale periodice între ANABI și Ministerul Public a fost operaționalizat un sistem de feedback care a generat, pe parcursul timpului, adoptarea mai multor măsuri punctuale unele dintre acestea fiind aprobate de procurorul general și comunicate unităților de parchet sub formă de recomandări. Cooperarea cu Ministerul Public s-a manifestat inclusiv prin încheierea de parteneriate pentru implementarea a două proiecte cu finanțare europeană (a se vedea caseta 2). Distinct de punerea în aplicare a solicitărilor formulate de procurori sau judecători, ANABI cooperează și cu unitățile de poliție și ANAF inclusiv prin diseminarea de bune practici. Astfel, periodic sunt organizate întâlniri tematice la cererea unităților de parchet, poliție și ANAF. În perioada 2015-2019, peste 850 de procurori și polițiști au interacționat cu Agenția în astfel de reuniuni. Recunoaștere externă și încredere reciprocă În contextul deținerii de către România a Președinției CARIN (2019), Ministerul Justiției, prin ANABI, a organizat la București, în perioada 5-7 noiembrie 2019, Întâlnirea Generală Anuală a Rețelei . Evenimentul a reunit aproximativ 140 de practicieni în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, din peste 60 de jurisdicții, inclusiv reprezentanți ai EUROPOL - care asigură Secretariatul permanent al CARIN, precum și ai EUROJUST. În linie cu Planul strategic CARIN pentru perioada 2018-2021, Președinția CARIN exercitată de ANABI s-a concentrat pe următoarele teme: urmărirea și recuperarea produsului infracțional aparținând entităților corporative; administrarea, returnarea și reutilizarea bunurilor produs al infracțiunii; urmărirea și recuperarea monedelor virtuale . 31 Conform art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare . Toate aceste teme au fost abordate, inclusiv cu accent asupra cooperării cu jurisdicțiile off- shore . Concluziile și recomandările Adunării Generale de la București au fost comunicate Comisiei Europene pentru a fi avute în vedere în viitoarele politici publice în domeniu. La nivelul Uniunii Europene, ANABI se numără printre bunele practici selectate și reflectate pe noul portal Centrul de Resurse Antifraudă 32 , lansat de Comisia Europeană la data de 27 mai 2021, prin Direcția Generală Politică Regională și Urbană. Centrul de Resurse Antifraudă a fost lansat în cadrul unei dezbateri online la care au participat peste 200 de persoane- factori de decizie, practicieni și alte părți interesate în domeniul fondurilor structurale și de investiții, al măsurilor antifraudă și anticorupție. Scopul inițiativei este de a sprijini prevenirea și detectarea fraudei cu privire la fondurile europene, prin schimbul resurselor și al bunelor practici și sprijinirea consolidării capacității pentru practicieni. Relații bilaterale consolidate ANABI a consolidat cooperarea bilaterală cu partenerii strategici SUA, Republica Franceză, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Spaniei, Germania, Republica Italiană. De asemenea, atunci când a fost solicitată, ANABI a oferit asistență pentru înființarea sau consolidarea de structuri similare în Republica Tunisiană, Republica Arabă Egipt, Ucraina, Republica Bulgaria, Republica Elenă, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord. Evidența creanțelor provenite din infracțiuni
Rapoartele anuale de activitate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ale ANABI oferă imaginea eficienței sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.
În prezent, evidența creanțelor provenite din infracțiuni se realizează prin agregarea, de către ANABI, a următoarelor tipuri de date 33 : 1) inventarul național al măsurilor asigurătorii dispuse de către procurori (realizat la nivelul anului 2016); 2) comunicări din partea parchetelor și instanțelor judecătorești privind măsurile asigurătorii care au ca obiect bunuri imobile; 3) comunicări din partea instanțelor privind hotărârile judecătorești prin care se dispun măsuri naționale sau internaționale privind confiscarea (specială sau extinsă) și repararea prejudiciilor; 4) evidențele ANABI privind sumele de bani indisponibilizate, bunurile aflate în proceduri de administrare, valorificare anticipată sau reutilizare; 5) comunicări ANAF privind stadiul valorificării bunurilor confiscate.
În România, potrivit celei mai recente centralizări de date oficiale (2020) 34 , în perioada 2017 – 2020, într-un număr total de 43,757 de hotărâri judecătorești, s-au dispus măsuri privind confiscarea produsului infracțiunii sau repararea prejudiciilor în cuantum de peste 1 miliard de euro, din care peste 309 milioane de euro reprezentând confiscare extinsă și confiscare specială. Valoarea anuală echivalentă în euro a sumelor de bani ce au făcut
32 https://ec.europa.eu/antifraud-knowledge-centre/index_ro
33 ANABI, Raport anual 2019 , p.18, disponibil online la adresa Raport anual 2019.pdf (anabi.just.ro) .
34 ANABI, Raport anual 2020 , p.21. În aceste calcule nu sunt incluse valorile bunurilor mobile sau imobile care fac obiectul măsurii.
obiectul măsurii privind confiscarea cuprinsă în aceste hotărâri judecătorești este reprezentată în graficul cuprins în Figura 1.
172.868.734,78
145.420.148,16
256.786.871,43
432.697.079,09
2017 2018 2019 2020
Potrivit datelor statistice oficiale referitoare la suma totală încasată ca urmare a dispunerii măsurilor de siguranță a confiscării speciale/extinse prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală , pentru perioada 2016-2020, după o perioadă de descreștere (2016-2017) și una de plafon (2017-2018), se observă o tendință pozitivă pentru perioada 2018-2019 și o scădere în anul 2020 (Figura 2) 35 , valoarea cumulată fiind de peste 108 milioane de lei/ 23 milioane de euro.
Figura 1 Valoarea sumelor de bani ce au făcut obiectul măsurii privind confiscarea cuprinsă în hotărârile judecătorești pronunțate în perioada 2017-2020 (Euro)
Valoare încasări din confiscări (mii lei)
2016
2017
2018
2019
2020
11.486,45
12,447.14
22,085.80
29.405,02
33,642.56
Sursa: ANABI, Raport anual 2020, p.21
Figura 2 Situația sumelor efectiv încasate din confiscări pentru perioada 2016-2020 (bunuri valorificate + bani)
Sursa: Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (anabi.just.ro)
Potrivit datelor furnizate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, în perioada 2017 – 2020, din punerea în executare a hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus recuperarea de prejudicii provocate statului prin săvârşirea de infracţiuni, autoritățile fiscale au recuperat suma de 483.542.787 lei (aproximativ 100 milioane euro).
Pentru perioada 2016-2020, evoluția sumelor efectiv indisponibilizate în proceduri judiciare penale și aflate în sistemul financiar bancar național cunoaște două etape de plafon (2016-
35 Conform atribuțiilor sale legale, ANABI publică în baza informațiilor primite de la ANAF totalul sumelor de bani obținute în urma valorificării bunurilor confiscate rezultate din proceduri penale.
802.196,50
805.405,06
767.433,73
705.157,51
704.713,00
2016
2017
2018
2019
2020
2017 și 2018-2019), între care se înregistrează o creștere de aproximativ 14% și o perioadă de ușoară descreștere, de aproximativ 5%, în perioada 2019-2020 (Figura 3). Sumele reflectate în acest grafic reprezintă sume efectiv (sold real) indisponibilizate, fără a distinge după scopul luării măsurii asigurătorii 36 . Aceste evidențe privind sumele de bani indisponibilizate urmează a fi integrate în sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni.
Figura 3 Evoluția sumelor efectiv indisponibilizate în proceduri judiciare penale și aflate în sistemul financiar bancar național pentru perioada 2016-2020 (mii lei)
Sursa: Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (anabi.just.ro)
Rezultatele consolidării Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni prin înființarea ANABI nu au întârziat să apară. Într-o perioadă extrem de scurtă, de doar 4 ani (2017-2020), cuantumul sumelor de bani care fac obiectul sechestrului și sunt gestionate de către ANABI în contul unic a cunoscut o evoluție importantă (Figura 4), demonstrând astfel eficacitatea acestui instrument, dar mai presus de toate, capacitatea ANABI de a-și îndeplini misiunea ce i-a fost încredințată. După primul an de la înființarea contului unic administrat de ANABI valoarea sumelor de bani din acest cont s-a multiplicat de aproximativ 4 ori , după următorul an s-a dublat (2019) , iar în perioada 2019-2020 a înregistrat creșteri constante (Figura 4), în condițiile în care, în perioada 2018-2020 , ANABI a procedat la restituirea de sume către proprietari/părți civile sau a virat către stat cu titlu de confiscare sau cheltuieli judiciare , sume în valoare totală de 15.196.011,44 lei.
36 Potrivit prevederilor art. 249 din Codul de procedură penală, aceste măsuri se dispun de către procuror sau de către instanța de judecată cu privire la acele bunuri care la finalizarea procesului: a) pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse; b) pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare; c) pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracțiune.
4.43
7.275,00
16.814.242,58
31.734.266,55
34.089.209,35
5
6
4. 4
00
2017
2018
2019
2020
Figura 4 Evoluția sumelor de bani care fac obiectul sechestrului și sunt gestionate de către ANABI în contul unic pentru perioada 2017-2020 (echivalentul în Euro)
Sursa: Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (anabi.just.ro)
11.705,00
dec. 2017
dec.2018
dec. 2019
dec .2020
121.116,00
307.851,00
594.944,78
Potrivit Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, toate aceste sume sunt purtătoare de dobândă, evoluția soldurilor de dobândă înregistrare la sfârșit de an (2017-2019) fiind și ea remarcabilă (Figura 5), în luna decembrie 2020 înregistrându-se o valoare de peste 50 de ori mai mare decât în luna decembrie 2017.
Figura 5 Evoluția soldului anual de dobândă (echivalentul în lei)
Sursa: ANABI, Raport anual 2019, p.26.
În ceea ce privește valoarea obținută prin valorificarea bunurilor indisponibilizate aflate în administrarea ANABI și care fac obiectul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 318/2015 37 , cu modificările ulterioare, din trimestrul trei al anului 2017 până în iunie 2021, în cauzele în care a fost sesizată de către organele judiciare, ANABI a organizat 356 de licitații publice și a obținut din valorificări suma totală de 16.775.707,51 lei și totodată o rată de succes de peste 90% a conversiei bunurilor în bani , prin raportare la valoarea estimată în rapoartele de evaluare întocmite de experți ANEVAR.
37 Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, „Din dispoziția procurorului, a judecătorului de drepturi și libertăți sau a instanței de judecată, Agenția procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate, în cazurile prevăzute de art. 252 1 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege”. În realizarea acestei atribuții, potrivit art. 29 alin. (5) „valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se realizează: a) de către Agenție, prin licitație publică; b) de către entități sau societăți specializate, selectate cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice; c) prin intermediul executorilor judecătorești, potrivit procedurilor proprii; d) de către organele fiscale, potrivit procedurilor proprii de valorificare”.
La nivelul lunii iunie 2021, în evidența ANABI cu bunurile efectiv indisponibilizate se află aproximativ 1 miliard de lei (202.515.760 euro), din care: suma de 213.116.770,26 lei (43.355.189,65 euro) în contul unic ANABI; suma de 765.061.552 lei (155.639.505 euro) în sistemul bancar; suma de 17.253.223 lei (3.521.066 euro) reprezentând valoarea bunurilor administrate de ANABI. Acestor sume li se adaugă peste 500.000 de bunuri imobile asupra cărora a fost solicitată, după caz, notarea măsurii asigurătorii sau intabularea ipotecii legale – conform datelor comunicate de ANCPI. Aceste date sunt în curs de validare de către ANABI în cooperare cu autorităţile judiciare, iar informațiile relevante din punct de vedere al măsurilor asiguratorii dispuse în procesele penale cu privire la imobile urmează a fi preluate în sistemul IT național integrat – ROARMIS.
În plus, referitor la ordinele internaționale de confiscare, în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 265 8 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Agenția este desemnată organ competent să dispună de sumele de bani obținute în urma executării unui ordin de confiscare privind bunuri imobile, mobile sau sume de bani, ordin emis de o instanță străină și recunoscut de o instanță de judecată din România. La sfârșitul anului 2020, ANABI avea în evidență punerea în executare a 27 de ordine internaționale de confiscare recunoscute de instanțele române , în anii 2019-2020 fiind executate 5 ordine internaționale de confiscare , sumele de bani astfel obținute și virate la bugetul de stat fiind în cuantum de 255,818.94 euro și 173,802.35 USD.
Concepte generale și noi abordări incidente procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 reflectă necesitatea promovării și/sau consolidării unor concepte și abordări moderne specifice domeniului și recunoscute la nivel internațional și al Uniunii Europene care vor conferi rigoare, suplețe, adaptabilitate și autoritate sporite procesului recuperării produsului infracțiunii și pentru atingerea cu succes a rezultatelor de performanță pe care Strategia și le-a asumat pentru următorii 5 ani, precum și a unei reale sustenabilități viitoare a acțiunilor propuse. Infracționalitatea generează profituri ilicite importante, pentru sporirea acestora infractorii reinventându-se permanent prin adaptarea modalităților lor de operare sau de dezvoltare a unor noi activități infracționale, pentru a se prevala de orice vulnerabilitate a autorităților publice și manifestate cu precădere în timp de criză socioeconomică, politică sau sanitară cum este cea pe care societatea actuală o traversează în prezent. O dovadă elocventă se regăsește în statisticile Poliției Române pentru anul 2020 care relevă faptul că în actualele condiții de distanțare socială, criminalitatea gravă (cu violență), tâlhăria și furtul cunosc cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 13 ani 38 în România, dar, în mediul online „ va crește și mai mult riscul ca infractorii să exploateze beneficiile inovării în scopuri 38 Poliția Română, Raport privind evaluarea activității desfășurate de Poliția Română pe anul 2020 . răuvoitoare ” 39 , înregistrându-se o creștere a cazurilor de criminalitate cibernetică, fraude, furturi și falsificări. Confruntate cu această dinamică uneori surprinzătoare a mediului infracțional, în care de foarte multe ori bunurile provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt transferate în întreaga lume, autoritățile publice cu atribuții în domeniu trebuie să anticipeze, să intervină prompt și eficient pentru reducerea beneficiilor obținute în urma săvârșirii de infracțiuni, perspectiva de a pierde profituri descurajând activitățile ilicite. Caseta 4 Principiul de drept roman „Nemo potest ex suo delicto consequi emolumentum (Nimeni nu poate obține avantaje dintr-o infracțiune)” - reper fundamental în activitatea de combatere a infracționalității O foarte lungă perioadă de timp, forma tradițională de răspuns a statului împotriva infracțiunilor s-a bazat pe proceduri penale ce urmăreau cu precădere sancționarea infracțiunii și mai puțin recuperarea activelor rezultate din fapta ilicită 40 . Această situație s-a schimbat și, în ultimii ani, punerea în aplicare a procedurii de confiscare a căpătat o relevanță semnificativă, devenind „arma principală” de luptă împotriva criminalității organizate 41 considerată ca fiind unul din principalele flageluri care amenință dezvoltarea societății moderne. În prezent, o cât mai bună integrare a acestui principiu de sorginte latină la nivelul acțiunii publice reclamă creșterea gradului de identificare efectivă a bunurilor aflate în legătură cu infracțiunile și indisponibilizarea acestora.
În lumina exigențelor acestui principiu oricare ar fi modelul organizatoric cu atribuții în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni adoptat la nivel național, este esențial ca, în procedura confiscării, statul să administreze bunurile într-un mod eficient și viabil din punct de vedere economic , având deopotrivă ca reper modelul sistemului ideal de administrare a bunurilor sechestrate și confiscate promovat de organizații internaționale de profil la ale căror recomandări, Uniunea Europeană și, implicit, România s-au aliniat 42 .
39 Comisia Europeană, Strategia UE privind o uniune a securității: asigurarea conexiunilor în cadrul unui nou ecosistem de securitate.
40 Cribb, N., „Tracing and confiscating the proceeds from crime”, Journal of Financial Crime, Volume: 11, Issue: 2, 2003, pp. 168–185.
41 HMIC, HMCPSI, HMMCSI, Payback Time. Joint Review of asset recovery since the Proceeds of Crime Act 2002 , Crown Prosecution Service, 2004, p. 42, par. 2.20, disponibil online la adresa Payback Time: Joint Review of Asset Recovery since the Proceeds of Crime Act 2002 (justiceinspectorates.gov.uk) .
42 Modelul a fost promovat în anul 2012 de către două organizații internaționale de profil, FATF/GAFI și OCDE. A se vedea mai mult, FATF/OECD, Best Practices Paper Confiscation (Recommendations 4 and 38) and a Framework for Ongoing Work on Asset Recovery , 2012, pp. 9-10, disponibil online la adresa https://www.fatf- gafi.org/media/fatf/documents/reports/Best%20Practices%20on%20%20Confiscation% 20and%20a%20Framework%20for%20Ongoing%20Work%20on%20Asset%20Recovery.pdf .
Caseta 5
Caracteristicile sistemului ideal de administrare a bunurilor indisponibilizate – standarde pentru sistemele naționale de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni
Documentul FATF/OCDE identifică principalele caracteristici pe care trebuie să le prezinte un sistem ideal de administrare a bunurilor sechestrate și confiscate și spre care statele să tindă să le atingă la nivelul sistemelor lor naționale: a) Existența unui cadru legal și instituțional pentru administrarea sau supravegherea administrării bunurilor sechestrate; b) Existența unor resurse adecvate pentru administrarea acestor bunuri; c) Existența unei planificări adecvate înainte de dispunerea măsurilor de sechestrare sau confiscare a bunurilor; d) Existența unor măsuri pentru: (i) îngrijirea și protejarea adecvată a bunurilor indisponibilizate; (ii) respectarea drepturilor și intereselor legitime ale proprietarilor, ale titularilor altor drepturi asupra bunurilor și individuale și ale terților; (iii) a dispune de bunurile sechestrate; (iv) instituirea unei evidențe corespunzătoare a bunurilor și (v) asumarea răspunderii pentru daunele care trebuie plătite pentru administrarea defectuoasă a bunului indisponibilizat ; e) Autoritățile responsabile cu administrarea bunurilor au capacitatea de a oferi în orice moment asistența necesară autorităților competente cu aplicarea legii în ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de sechestru și confiscare; f) Autoritățile responsabile cu administrarea bunurilor trebuie să aibă suficientă expertiză pentru a administra toate categoriile de bunuri; g) Legea conferă instanțelor de judecată autoritatea de a dispune vânzarea bunurilor, inclusiv în cazurile în care bunurile sunt perisabile sau se depreciază rapid; h) Existența unui mecanism care permite vânzarea, cu acordul proprietarului, a bunurilor aflate în legătură cu infracțiunile; i) Bunurile confiscate care nu pot fi valorificate prin vânzare publică vor fi distruse (cum ar fi: bunurile falsificate sau care constituie o amenințare la adresa securității publice); j) Existența unor mecanisme care permit ca în situația confiscării bunurilor indisponibilizate titlul de proprietate asupra acestora să fie transferat fără complicații juridice sau întârzieri nejustificate; k) Existența unor mecanisme pentru: asigurarea trasabilității bunurilor sechestrate sau confiscate, calcularea valorii acestora la momentul aplicării sechestrului asigurător și ulterior, în cazul vânzării acestor bunuri, ținerea evidenței creanțelor recuperate.
Un demers important în planul modernizării sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni din România îl constituie schimbarea paradigmei la nivelul modului de coordonare inter-instituțională și acțiune ce necesită, între altele, o nouă abordare a procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, focusată pe priorități – cheie , creșterea eficienței măsurilor asigurătorii, orientarea spre finalitate și dezvoltarea reutilizării în interes public și social a bunurilor confiscate.
Caseta 6 Abordarea de tip Task Force în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni
Necesitatea prevenirii și combaterii eficiente a criminalității într-o societate globală, complexă, în permanentă schimbare, impune integrarea abordării „Task Force” la nivelul acțiunii autorităților. Această abordare modernă introduce la nivel organizațional un nou mod de conducere și implicit de coordonare inter-instituțională, bazat pe patru dimensiuni integrate: 1) Obiective și Indicatori de măsurare; 2) Managementul riscurilor; 3) Strategie și 4) Guvernanță.
Sistemul național de recuperare a creanțelor
Guvernanță
Strategie
Managementul riscurilor
provenite din infracțiuni, astfel modernizat și cu o viziune sistemică, își va focaliza eforturile pe un set de priorități-cheie („core-task”) , iar rolul central pentru asigurarea unei comenzi focusate de tip „task force” îi revine autorității responsabile în fiecare etapă a procesului.
Obiective și Indicatori de măsurare
Avantajele abordării de
multiple, între care se
proceduri unitare;
tip „Task Force” sunt evidențiază: viziune și
multidisciplinaritate;
eficacitate; flexibilitate în fața situațiilor nou apărute prin creșterea timpului de răspuns și a eficacității în rezolvarea problemei; corecția rapidă și permanentă a disfuncționalităților ș.a.
Activitățile practicienilor din Sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni necesită o adaptare și perfecționare continuă în acord cu evoluția problematicii în domeniul de competență. Fenomenul infracțional devine din ce în ce mai sofisticat, orientat spre infiltrarea a cât mai multor domenii de activitate, dar și a vieții cotidiene și obținerea de câștiguri ilicite substanțiale care să îi permită finanțarea în continuare.
Caseta 7 Formarea continuă bazată pe o abordare interprofesională și adaptată nevoilor resursei umane Pentru asigurarea unui răspuns sever și categoric, reflectat prin destructurarea acestui fenomen , deposedarea infractorilor de bunurile provenite din infracțiuni și returnarea acestor bunuri societății ca proprietari de drep t, se impune o formare continuă a personalului cu atribuții , racordată la evoluția legislativă și bunele practici de la nivel internațional și european, inclusiv în domeniul open source intelligence . Din aceste considerente, unul dintre obiectivele Strategiei vizează abordarea interprofesională prin asigurarea unei pregătiri profesionale mixte, comune, multidisciplinare , inclusiv prin programe de pregătire profesională dedicate și organizate în cadrul unui centru de excelență dezvoltat în cadrul ANABI, cu privire la cele mai noi tehnici de aplicare a legii și justiției penale în diferitele domenii de interes, pentru a dota profesioniștii implicați în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni cu abilitățile și cunoștințele necesare investigării și combaterii în mod eficient a fenomenului infracțional, indiferent de rapiditatea cu care se transformă și de contextele diverse în care acesta se manifestă.
Totodată, în vederea creșterii eficienței măsurilor asigurătorii se impune adoptarea unei planificări și evaluări periodice a acestora ( principiul planificării sechestrului ) în vederea fundamentării extinderii, menținerii sau ridicării acestora, caracteristică de altfel important de atins de către un sistem performant de administrare a bunurilor indisponibilizate (vezi caseta 8).
Necesitatea respectării acestui principiu a fost reiterată inclusiv de către Consiliul Uniunii Europene în cadrul Reuniunii din data de 17 iunie 2020. În Concluziile sale privind consolidarea investigațiilor financiare împotriva infracțiunilor grave și criminalității organizate, Consiliul a solicitat Comisiei Europene să „ consolideze cadrul legal privind administrarea bunurilor indisponibilizate, să includă principiul planificării luării măsurii asigurătorii, să confere atribuții suplimentare birourilor de recuparare a creanțelor provenite din infracțiuni” 43 .
Caseta 8
Principiul planificării sechestrului ( pre-seizure planning) : parte integrantă a pregătirilor pentru recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni
Pentru asigurarea unei identificări sistematice a bunurilor provenite din infracțiuni se impune atât evaluarea efectivă a acestora (nu doar a valorii contabile), cât și estimarea costurilor de administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate.
Această etapă pregătitoare specifică fazei de urmărire penală are în vedere includerea în planurile de anchetă a unor activități de cunoaștere a bunurilor înaintea sechestrării și este bazată pe o serie de activități indispensabile precum: consilierea de specialitate privind gradul în care bunurile ce urmează a fi sechestrate pot contribui efectiv la recuperarea produselor și prejudiciilor, analiza prealabilă a costurilor asociate sechestrării și administrării bunurilor, pregătirea măsurilor organizatorice de preluare a bunurilor.
Lipsa acestei etape sau derularea deficitară a ei conduce adesea la așa numitele
„sechestre neperformante” în sensul că, în scurt timp de la luarea măsurii, sechestrele insuficient fundamentate ajung să genereze un efect opus celui în vederea căruia a fost dispusă măsura, prin faptul că, în loc să contribuie la repararea prejudiciului și la o confiscare eficientă, îl consolidează prin creșterea costurilor de administrare.
Printr-o planificare adecvată înainte de dispunerea măsurilor de indisponibilizare se asigură o evaluare permanentă a costurilor și a caracterului proporțional, cu alocarea rațională a resurselor financiare pe criterii de rentabilitate, acordându-se o mare atenție reducerii costurilor de administrare suportate din bani publici.
Reutilizarea bunurilor produs al infracțiunii reprezintă un concept relativ nou, fiind în fapt o metodă de valorificare a bunurilor confiscate prin transmiterea cu titlu gratuit sau darea în folosință a bunurilor provenite din infracțiuni către instituții publice, autorități administrativ-teritoriale sau organizații neguvernamentale cu scopul de a fi utilizate pentru
43 Concluziile Consiliului UE privind consolidarea investigațiilor financiare împotriva infracțiunilor grave și criminalității organizate din 17 iunie 2020, p.9, disponibil online la adresa https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8927-2020-INIT/ro/pdf.
obiective de natură socială ( reutilizarea socială ) sau de interes public ( reutilizarea publică ) .
Reutilizarea socială și publică se fundamentează pe recunoașterea faptului că organizațiile societății civile au un rol-cheie în stimularea acțiunii autorităților publice de prevenire și combatere a criminalității organizate și a corupției, așa cum este menționat și în Strategia UE privind uniunea securității (2020).
Metoda a cunoscut o largă promovare și susținere în Uniunea Europeană odată cu adoptarea în anul 2014 a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului UE privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană, care îndeamnă statele membre „ să aibă în vedere adoptarea unor măsuri care să permită ca bunurile confiscate să fie utilizate în interes public sau pentru obiective de natură socială ”.
Caseta 9
Reutilizare socială a bunurilor produs al infracțiunii – model de bună practică în procesul de prevenire și combatere a criminalității
Prevenirea și combaterea criminalității cunosc o puternică dimensiune socială. Infracționalitatea afectează nu doar victimele sale, ci întreaga societate care, pe de-o parte, trăiește cu frica de a deveni la rândul ei o posibilă viitoare victimă, pierzând totodată încrederea în aplicarea legii și, pe de altă parte, suportă consecințele acestui rău uneori cu dimensiuni endemice: servicii publice afectate de corupție, taxe și impozite mărite, prime de asigurare uriașe și altele asemenea.
În combaterea acestui grav fenomen, acțiunea publică trebuie să fie fermă, solidă și orientată spre protejarea cetățenilor și pe schimbarea atitudinii și creșterea gradului de încredere și implicare a societății într-un efort comun alături de autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în domeniu.
Un model de bună practică în reutilizarea bunurilor produs al infracțiunii, inspirat din economia socială și utilizat tot mai mult la nivel internațional îl reprezintă reutilizarea socială . La nivelul statelor UE se identifică numeroase exemple de aplicare a acestui concept: Regatul Belgiei (municipalitățile din regiunea flamandă au dreptul de a administra în scop social proprietățile imobiliare confiscate); Republica Italiană (proprietățile confiscate ale mafiei pot fi atribuite entităților publice locale sau sociale cu scopul înființării de centre de asistență socială, culturale, de sănătate ș.a.); Republica Franceză (sumele de bani confiscate și sumele de bani obținute din valorificarea bunurilor provenite din infracțiuni de trafic de droguri se constituie venit la fondul pentru lupta împotriva drogurilor); Regatul Spaniei (banii obținuți din vânzarea bunurilor confiscate ce provin din traficul de droguri și spălarea banilor având ca infracțiune predicat traficul de droguri sunt distribuiți: programelor de prevenire a drogurilor, asistenței și reintegrării sociale a dependenților de droguri; pentru intensificarea și îmbunătățirea prevenirii, urmăririi penale și pedepsirii infracțiunilor de trafic de droguri; pentru cooperarea internațională în domeniu). În România , ca urmare a demersurilor organizațiilor
neguvernamentale 44 , termenul de reutilizare socială a fost introdus în legislație în anul 2015, în cuprinsul inițial al Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, instituindu-se inclusiv obligativitatea ca sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, să fie alocate pentru susținerea proiectelor în domeniul educației juridice, al prevenirii criminalității și al asistenței victimelor infracțiunilor, precum și pentru alte proiecte de interes public. În anul 2018 , prin adoptarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, această posibilitate a fost eliminată prin abrogarea de către acest nou act normativ a art. 37 din Legea nr. 318/2015 și până în prezent nu a mai fost reintrodusă în legislație.
În primul său raport anual privind statul de drept în toate statele membre (2020), Comisia Europeană menționează în Capitolul consacrat situației statului de drept în România , că în decembrie 2019, peste 30 de organizații neguvernamentale au solicitat guvernului să reîntregească mandatul ANABI prin reinstituirea dispozițiilor referitoare la reutilizarea socială, care ar fi garantat faptul că o parte din sumele confiscate provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt utilizate pentru finanțarea unor proiecte de prevenire a criminalității vizibile în societate 45 .
În iunie 2021, Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), în numele a 64 de ONG- uri membre a Rețelei de ONGuri împotriva Traficului de Persoane (RoITP) și Federației Organizațiilor Neguvernamantale pentru Servicii Sociale – FONSS, a trasnsmis ANABI un punct de vedere prin care a considerat că înființarea Fondului Național de Prevenire a Criminalității este imperios necesară, pentru asigurarea protecției și asistenței victimelor infracțiunilor 46 . De asemenea, ProTECT, o coaliție a organizațiilor specializate care luptă împotriva traficului de persoane și pentru protejarea drepturilor victimelor și supraviețuitorilor, care în acest moment reunește douăzeci și una dintre cele mai active organizații neguvernamentale din domeniu, susţine necesitatea operaţionalizării a unui fond de urgenţă şi a unui fond de asistenţă destinate protecţiei victimelor traficului de persoane.
44 Centrul de Resurse Juridice: https://www.crj.ro/o-istorie-a-consultarii-publice-cu-privire-la-reutilizarea- sociala-a-bunurilor-confiscate-din-infractiuni-si-cateva-concluzii-generale/
45 Centrul de Resurse Juridice: http://www.crj.ro/apel-peste-30-de-onguri-solicita-guvernului-romaniei- inlaturarea-efectelor-distructive-ale-oug-114-2018-in-privinta-reutilizarii-sociale-a-sumelor-confiscate-din- infractiuni/.
46 https://www.facebook.com/741840215938050/posts/3881263851995655/?d=n .
Priorități - cheie, grup - țintă și scop Priorități-cheie Prevenirea și combaterea infracționalității reprezintă pentru România unul dintre obiectivele naționale de securitate 47 , grupurile infracționale organizate cu caracter transfrontalier fiind implicate în activități economice ilegale de mare amploare (evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă cu produse accizabile, contrafaceri). Pentru a combate eficient aceste fenomene care afectează securitatea națională și pentru a diminua capacitatea grupărilor infracționale este nevoie de consolidarea gradului de recuperare a produselor infracționale. Din această perspectivă, necesitatea abordării holistice, integrate și multidimensionale a acestor provocări și nevoia consolidării progreselor României atinse în domeniu prin implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 48 și a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 49 reclamă în perioada 2021-2025, în acord cu prioritățile guvernamentale actuale în ceea ce privește eficientizarea recuperării creanțelor provenite din infracțiuni , o focalizare a eforturilor pe un set de priorități-cheie („core-task”) , după cum urmează: Consolidarea mecanismelor de coordonare integrată a procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni prin consolidarea rolului ANABI de autoritate responsabilă în domeniu și prin asigurarea unei abordări de tip „task force” la nivel național; Eficientizarea, cu asigurarea garanțiilor constituționale, a procesului de identificare, administrare și valorificare a bunurilor aflate în legătură cu infracțiunile; Operaționalizarea Mecanismului Național pentru Prevenirea Criminalității (MNPC) 50 cu scopul extinderii impactului reutilizării în interes social și public a activelor confiscate în procesul penal. Aceasta urmează a se realiza printr-o mai bună facilitare a plății despăgubirilor pentru victime și a implementării proiectelor sociale destinate protecției victimelor infracțiunilor, educației juridice și prevenirii criminalității; Creșterea rezilienței comunităților în fața criminalității prin acțiuni de prevenție, măsuri de promovare a transparenței, îmbunătățirea parteneriatului activ cu 47 Hotărârea Parlamentului României nr. 22 din 30 iunie 2020 privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. 48 Adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public . 49 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1155/2014 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 . Planul de acțiune al acestei strategii a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2016 privind aprobarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, cu modificările ulterioare . 50 Mecanismul va fi alimentat cu sumele confiscate, precum și cu cele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate din proceduri judiciare penale. Vor fi exceptate sumele de bani care fac obiectul acordurilor de partajare cu jurisdicțiile străine în baza acordurilor tehnice încheiate de ANABI. societatea civilă și mediul de afaceri, creșterea încrederii cetățenilor în activitatea de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, precum și de reutilizare socială și publică. Procesul de fundamentare și elaborare a Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 a fost corelat cu un set consistent de repere juridice și de planificare strategică în domeniu, adoptate la nivel internațional, al Uniunii Europene și național. Implementarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 contribuie la consolidarea progreselor realizate în domeniu de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), Rapoartele privind progresele realizate de România în anii 2019 51 și 2021 52 acordând ANABI statutul de model de succes . Totodată, Strategia contribuie la creșterea impactului Reformei în planul Consolidării Statului de Drept asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru perioada programatică 2021-2027, precum și la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă cuprinse în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și asumate de Uniunea Europeană și deopotrivă de România în contextul adoptării Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030. În egală măsură, Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 trebuie privită și înțeleasă ca unul din principalii factori catalizatori în demersul României de a atinge obiectivele de securitate ale Uniunii Europene pentru perioada 2020-2025 și transpuse și prin obiectivele naționale de securitate asumate de noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 . În plus, Strategia contribuie la consolidarea răspunsului unitar și coordonat furnizat de către toate instituțiile și organizațiile implicate în lupta împotriva criminalității, prin racordarea cadrului său de acțiune la ansamblul reglementărilor privind asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracționalității și ulterior, printr-o mai bună despăgubire a victimelor infracțiunilor. Pentru maximizarea impactului Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 și asigurarea corelării strategice, strategiile sectoriale planificate a fi elaborate și adoptate în perioada următoare în 51 A se vedea la p.18 în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, Bruxelles, 22.10.2019, COM(2019) 499 final, SWD(2019) 393 final, afirmația „Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) este acum pe deplin operațională și a continuat să își dezvolte activitatea, pe care o prezintă cu claritate în rapoartele sale anuale. Acesta este un exemplu pozitiv al modului în care analiza atentă a bunelor practici din alte state membre (Belgia, Franța, Italia și Țările de Jos) și nu numai a contribuit la construirea unui model de succes”. 52 A se vedea la p. 24 în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, Bruxelles, 8.6.2021, COM(2021) 370 final, afirmația „În 2021, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) și-a început cel de al cincilea an de activitate și își dezvoltă în continuare activitatea. Pe baza lecțiilor învățate de la începerea activității sale în 2016, ANABI a prezentat o strategie națională pentru consolidarea sistemului de recuperare a creanțelor pentru perioada 20212025, care include propuneri legislative de extindere a mandatului său și vizează sporirea capacității de urmărire a creanțelor atât la nivel național, cât și la nivel internațional, consolidarea mecanismelor de cooperare și furnizarea de noi instrumente pentru agenții de poliție și procurori în vederea unei mai bune desfășurări a anchetelor financiare și crearea unui Fond Național pentru Prevenirea Criminalității”. domeniul prevenirii și combaterii criminalității, dezvoltării justiției, prevenirii și combaterii corupției, combaterii traficului de persoane, precum și a traficului de droguri ș.a., promovate atât de palierul central, cât și local al administrației publice românești, vor prelua și integra conceptele, obiectivele, direcțiile de acțiune și măsurile Strategiei în propriul lor cadru de intervenție. Repere juridice Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției , adoptată la New York la 31 octombrie 2003 53 ; Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate , adoptată la New York, 15 noiembrie 2000 54 ; Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare ; Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului ; Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului; Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană ; Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană ; Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile ; Decizia-cadru 2006/960/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informații și date operative între autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene ; 53 Ratificată de România în anul 2003. A se vedea în acest sens, Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată la New York la 31 octombrie 2003 . 54 România a aderat la această Convenție prin Legea nr. 9/2004 pentru aderarea României la Protocolul împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adoptat la New York la 31 mai 2001, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000. Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea ; Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, înghețarea, sechestrarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunii . Documente programatice Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU; Obiectivele de Politică (OP) ale Uniunii Europene; Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securității , COM/2020/605 final; Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”, COM/2020/456 final; Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii. Plan de acțiune”, Bruxelles, 17.7.2019 COM(2019) 343 final; Comisia Europeană, Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Recuperarea și confiscarea activelor. Asigurarea faptului că nu este rentabil să se săvârșească infracțiuni”, COM(2020)217 final; Angajamentele de țară pentru accelerarea luptei împotriva corupției ca o datorie față de cetățenii săi (Summit-ul de la Londra); Raportul de țară din 2020 privind România care însoțește documentul Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogrup Semestrul european 2020: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, SWD(2020) 522 final; Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Raportul din 2020 privind statul de drept. Situația statului de drept în Uniunea Europeană, Capitolul consacrat situației statului de drept în România, Bruxelles, 30.9.2020, SWD(2020) 322 final; Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV); Planul strategic CARIN pentru perioada 2018-2021; Guvernul României, Programul de Guvernare 2020-2024; Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024; Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030; Planul Național de Redresare și Reziliență; Strategia operațională a ANABI. Grup-țintă Grupul țintă al Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 și al Planului de acțiune pentru perioada 2021-2025 este reprezentat de autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniu, victimele infracțiunilor, entități din sectorul public și privat cu activități incidente domeniului recuperării creanțelor provenite din infracțiuni sau din domenii conexe. Scop Scopul final al Strategiei are în vedere asigurarea unei identificări, administrări și valorificări responsabile și sustenabile a bunurilor indisponibilizate și confiscate în timpul procesului penal, orientate spre prevenirea criminalităţii și reutilizarea activelor provenite din infracțiuni în scopuri sociale și consolidarea instituțiilor dedicate luptei împotriva corupției la nivel înalt și a criminalității organizate. Definirea problemei În pofida unor progrese incontestabile realizate de România în planul identificării, administrării și valorificării bunurilor indisponibilizate, continuă să se manifeste o serie de aspecte negative ce urmează a fi ameliorate în contextul implementării Planului de Acțiune al Strategiei în perioada 2021-2025. La baza identificării acestor aspecte stau rezultatele analizelor diagnostic (vezi caseta 2) derulate în cadrul proiectului „ Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni ”, cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082, implementat de ANABI în parteneriat cu PÎCCJ. Grupate, aceste aspecte vizează următoarele planuri: Capacitatea administrativă a Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; Parcursul procesului penal, în toate cele trei etape, urmărire penală, judecată și executare; Cooperarea inter-instituțională între instituțiile din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuții în legătură cu sistemul judiciar implicate în procesul de recuperare a creanțelor, precum și cu societatea civilă; Reutilizarea socială și publică a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor penale. Capacitatea administrativă a Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni Legislație incidentă cadru legal interpretabil și insuficient, inclusiv prin prisma unei armonizări incomplete cu legislația europeană; aplicarea neunitară a legislației în vigoare (de exemplu, proceduri neunitare în ceea ce privește depunerea sumelor de bani ce fac obiectul măsurilor asigurătorii, unele sume fiind virate în alte conturi bancare și nu în Contul Unic administrat de ANABI); interpretarea neunitară a cadrului legal existent, neorientată pe finalitatea măsurilor asigurătorii – recuperarea efectivă de prejudicii și a produsului infracțiunii; prin invocarea Deciziei ÎCCJ (Complet RIL) nr. 19/2017 s-a generalizat o practică de luare a măsurilor asigurătorii asupra „bunurilor prezente și viitoare”, fiind necesară însă o intensificare a măsurilor subsecvente pentru identificarea, inventarierea și sechestrarea efectivă. În practică, aceasta se traduce prin pronunțarea de hotărâri de confiscare în echivalent. Aceste tipuri de confiscări nu pot fi aduse eficient la îndeplinire de către ANAF. Resurse umane nealinierea sistemului de evaluare a performanțelor profesionale cu obiectivele de creștere a ratei de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; lipsa personalului de specialitate de la nivelul unor instituții/structuri din cadrul acestui sistem (scheme de personal incomplete și/sau scheme de personal subdimensionate); supraîncărcarea cu sarcini a personalului; lipsa timpului necesar formării profesionale; pregătire și capacitate analitică insuficiente ale personalului cu atribuții în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni cu privire la: realizarea de investigații financiare; atribuțiile ANABI în procesul de identificare, administrare, gestionare și valorificare a bunurilor sechestrate; noile aspecte și bune practici aferente procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni (de exemplu, procedee noi de identificare a bunurilor ce provin din infracțiuni, sechestrarea și confiscarea monedelor virtuale); număr redus de activități specifice formării și diseminării bunelor practici (inexistente la nivel teritorial) și care să fie axate pe prezentarea atât pe partea teoretică, cât și pe prezentarea de către specialiștii ANABI a unor cazuri practice cu relevanță pentru domeniu; lipsa ghidurilor de bune practici sau alte materiale de specialitate în acest domeniu și adresate practicienilor în drept penal; inexistența unei formări de lungă durată pentru acoperirea întregii problematice în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni; posibilitatea limitată de a participa la sesiuni de instruire de la nivel internațional; lipsa experților evaluatori pentru anumite categorii de bunuri (cum ar fi criptomonede, bunuri de lux, precum obiecte de artă, ceasuri de colecție și diamante); număr insuficient de specialiști pentru stabilirea prejudiciului concret, cu precădere în cazul infracțiunilor care produc pagube bugetului de stat; neacoperirea completă a tuturor unităților de parchet cu specialiști în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni; insuficienta cunoaștere de către organele de urmărire penală a tuturor bazelor de date ce pot fi accesate pentru eficientizarea procesului penal; lipsa unei structuri specializate pentru formarea personalului cu atribuții în derularea de investigații financiare și implicit, participarea scăzută a organelor de cercetare penală la formarea profesională în domeniu; locuri limitate la sesiunile de formare pentru magistrați în domeniul investigațiilor financiare/recuperării creanțelor provenite din infracțiuni. Resurse financiare și patrimoniale resurse financiare și materiale insuficiente la nivelul organelor de urmărire penală; lipsa resurselor financiare pentru dispunerea unei evaluări de specialitate a bunurilor; lipsa resurselor financiare pentru încheierea asigurărilor obligatorii pentru bunurile sechestrate și aflate în custodia organelor de cercetare penală pentru acoperirea eventualelor riscuri de deteriorare și distrugere a acestor bunuri; lipsa resurselor financiare pentru încheierea polițelor de asigurare de răspundere civilă profesională pentru specialiștii cu atribuții în domeniul administrării sau valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate; infrastructură deficitară pentru preluarea, administrarea și conservarea bunurilor indisponibilizate (de exemplu:, lipsa mijloacelor de transport corespunzătoare și numărul redus de spații de depozitare a bunurilor indisponibilizate). Parcursul procesului penal, în toate cele trei etape, urmărire penală, judecată și executare competențe limitate ale ANABI în ceea ce privește accesul la informații privind existența conturilor bancare, valorificarea bunurilor imobile și administrarea societăților comerciale; lipsa structurilor teritoriale ale ANABI; suport tehnic și logistic insuficient din partea instituțiilor și entităților publice sau regiilor autonome care dețin infrastructura sau au atribuții în gestionarea bunurilor cu regim juridic special; grad redus de identificare și recuperare a produsului infracțiunii din jurisdicții străine, inclusiv offshore (schimb de date și informații insuficient cu privire la situația patrimonială din străinătate a persoanelor cercetate penal); dificultăți în derularea cu celeritate a procesului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate în cazurile speciale prevăzute de legislația în vigoare (termene şi reglementare restrictive a cazurilor speciale de valorificare prevăzute de legislația în vigoare, dificultatea menținerii în timp a valorii bunurilor etc.); insuficienta comunicare către ANABI a înscrisurilor prin care au fost instituite măsuri asigurătorii încă de la momentul instituirii lor; dificultăți în identificarea pe teritoriul național a bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile (de exemplu, din cauza transferării bunurilor pe numelor terților, a accesului insuficient la baze de date sau acces la baze de date incomplete, a lipsei personalului sau a specializării insuficiente pentru evaluarea și inventarierea adecvată a bunurilor, a lipsei documentelor de proveniență a bunurilor care să ateste calitatea și/sau cantitatea, lipsa timpului necesar evaluării bunurilor în raport cu celelalte faze ale procesului penal); luarea măsurilor asigurătorii se realizează, de cele mai multe ori, fără o evaluare efectivă a bunurilor (se preferă valoarea contabilă) și, ca regulă, fără estimarea costurilor de administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate (pre-seizure planning). Această practică generează sechestre „neperformante”. Astfel, în scurt timp de la luarea măsurii, sechestrele ajung să genereze un efect opus celui în vederea căruia a fost dispusă măsura, în loc să contribuie la repararea prejudiciului, îl consolidează prin creșterea costurilor de administrare și conservare; număr scăzut de sechestre asigurătorii instituite pe bunuri efectiv identificate și imobile dispuse de la momentul începerii urmăririi penale in personam ; dificultăți în aplicarea măsurii confiscării extinse (de exemplu, complexitatea administrării probatoriului, reticență în aplicarea acestui nou instrument juridic, axarea activității de urmărire penală preponderent pe identificarea și probarea autorilor de infracțiuni fără un interes real sau o prioritizare în urmărirea recuperării prejudiciilor și confiscării bunurilor produs al infracțiunilor, acces incomplet la informații privind bunurile, cheltuielile și veniturile, resurse umane insuficiente și lipsa specializării acestora în domeniu, transferarea bunurilor pe numele terților, investigații financiare îngreunate de lipsa accesului rapid, on-line sau în sistem informatic a organelor judiciare la conținutul conturilor, în baza mandatelor emise de judecători, dispoziții de confiscare extinsă neclare); insuficienta organizare sau operaționalizare a unor tehnici de investigație financiar - patrimonială a persoanelor; comunicare și informare insuficiente în rândul executorilor judecătorești privind activitatea ANABI; nu toate instituțiile cu atribuții dispun de o metodă/metodologie de calculare a prejudiciilor în dosare penale; bază de date națională digitalizată parțial privind proprietarii bunurilor imobile. Cooperarea inter-instituțională între instituțiile din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuții în legătură cu sistemul judiciar implicate în procesul de recuperare a creanțelor, precum și cu societatea civilă grad scăzut de cooperare între autoritățile cu competențe în recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni din cauza unei insuficiente cunoașteri a interdependențelor instituționale și a modalităților concrete de lucru impuse de exercitarea competențelor și atribuțiilor autoritățile și instituțiilor implicate în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; capacitate redusă de soluționare a cererilor de preluare în administrare din cauza caracterului inadecvat al depozitelor puse la dispoziția ANABI cu titlu gratuit de către alte autorități și instituții publice și folosirea la maximum a capacităților disponibile; cooperarea fragmentată cu alte instituții/entități publice sau regii autonome care dețin atribuții privind administrarea bunurilor cu regimuri juridice speciale sau infrastructuri necesare depozitării temporare a bunurilor atipice indisponibilizate (ex. Garda de Mediu, Ocoale Silvice etc.); instrumente de cooperare la nivel național insuficiente care să faciliteze soluționarea spețelor complexe privind bunuri sau active cu regim juridic special; lipsa unui cadru normativ care să prevadă cooperarea cu ANABI în vederea identificării de bunuri în jurisdicțiile străine; insuficienta dezvoltare și cunoaștere a rolului activ al ANABI în procesul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni; insuficienta diseminare la nivel de sistem a activităților desfășurate de ANABI, în special cu privire la sfera cooperării Agenției cu instituții din afara României; interoperabilitate scăzută între bazele de date deținute de autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniu și lipsa unui sistem informatic integrat de comunicare interinstituțională online la care să aibă acces toate părțile interesate; sistemul de colectare a datelor statistice de la nivelul instituțiilor nu este aliniat nevoilor de informații asociate procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; necesitatea unei mai bune colaborări cu autoritățile fiscale și judiciare din statele membre UE pentru sprijinirea adecvată a organelor judiciare; lipsa unei comunicări regulate și unitare la nivel național și local cu privire la măsurile și activitățile dispuse și efectuate (comunicate de presă cu referiri la toate instituțiile implicate); mediatizarea insuficientă a cazurilor de succes înregistrate în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; informații publice formulate într-un limbaj mai puțin accesibil, perceput și înțeles de beneficiari; grad scăzut de încredere a cetățenilor în performanța sistemului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni. Reutilizarea socială și publică lipsa obligației legale privind reutilizarea socială a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, din cauza abrogării în anul 2018 a art. 37 din Legea nr. 318/2015 prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , cu modificările și completările ulterioare . Prevederile art. 37 din Legea nr. 318/2015 adoptată în forma inițială statuau, între altele, beneficiarii acestor sume și criteriile de distribuire a acestor sume și care aveau în vedere în special, educația juridică, prevenirea criminalității și asistența victimelor infracțiunilor; număr scăzut de imobile reutilizate social sau public; scăderea încrederii societății prin neaplicarea cu titlu de regulă a utilizării bunurilor confiscate pentru a compensa victimele infracțiunilor sau pentru a restitui societății, prin reutilizare socială, profiturile ilicite. Obiective și direcții de acțiune Având în vedere concluziile analizelor diagnostic efectuate (caseta 2), principalele riscuri și vulnerabilități ce se manifestă în domeniu, prioritățile, politicile și orientările asumate la nivel internațional și la nivelul Uniunii Europene pentru prevenirea și combaterea eficace a criminalității și a corupției , Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 stabilește 1 obiectiv general şi 3 obiective strategice. Subsecvent, planul de acţiune detaliază obiective specifice și direcții de acțiune aferente acestora. Acestea sunt fundamentate pe o viziune integrată și unitară, focalizată pe finalitatea măsurilor asigurătorii (recuperarea efectivă de prejudicii și produse ale infracțiunilor) , întreruperea fermă a ciclului infracțional de utilizare a resurselor ilicite în scopuri productive , asigurarea unei coordonări mai robuste între toți actorii cu atribuții în domeniu, o puternică dimensiune preventivă și de reutilizare în interes social și public a creanțelor provenite din infracțiuni pentru o mai bună protecție a victimelor infracțiunilor, educație juridică și prevenire a criminalității. OG Identificarea, administrarea și valorificarea responsabilă și sustenabilă a bunurilor indisponibilizate și confiscate în timpul procesului penal, orientate spre prevenirea criminalităţii și reutilizarea activelor provenite din infracțiuni în scopuri sociale și consolidarea instituțiilor dedicate luptei împotriva corupției la nivel înalt și a criminalității organizate.
OS 1 Consolidarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni printr-o mai bună racordare la exigențele europene și internaționale ; OS 2 Creșterea gradului de identificare și recuperare a produsului infracțiunii ; OS 3 Prevenirea criminalității, protecția victimelor și creșterea rezilienței comunităților.
Atingerea acestor obiective va contribui la obținerea unui puternic impact social, contribuind la creșterea gradului de încredere a cetățenilor în justiție . Implementarea strategiei conduce la creșterea gradului de transparență a actului de justiție prin prezentarea finalității proceselor penale, atât cu privire la sumele recuperate la bugetul de stat și a despăgubirilor efective primite de către victimele infracțiunilor, cât și cu privire la reutilizarea sumelor confiscate pentru protecția victimelor, educație juridică și prevenirea criminalității.
Pentru fiecare obiectiv strategic sunt identificate și promovate obiective specifice, direcții de acțiune măsuri concrete și rezultatele așteptate, precum și corelația cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare, toate aceste elemente regăsindu-se deopotrivă cuprinse și detaliate în Planul de Acțiune al Strategiei pentru perioada 2021-2025.
Obiectivul Strategic 1. Consolidarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, printr-o mai bună racordare la exigențele europene și internaționale
În cei patru ani de la operaționalizarea completă a ANABI (2017), România a înregistrat progrese notabile în planul identificării, administrării, valorificării bunurilor indisponibilizate și al recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, ANABI acţionând ca un veritabil liant între instituțiile cu atribuții în domeniu, astfel încât implicarea acestora pe întreaga durată a procesului penal să se realizeze într-o manieră integrată. Cu toate acestea, implicarea ANABI în Sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni și funcționarea în ansamblu a acestui sistem nu este una deplină. Deficiențele se manifestă la nivel de capacitate administrativă și de cooperare inter-instituțională: cadru legal insuficient, nearmonizat și nefavorabil dezvoltării la capacitate deplină a funcțiilor și potențialului ANABI pentru atingerea misiunii ce i-a fost încredințată; priorități instituționale distincte, neconvergente și insuficient aliniate priorităților UE; discrepanțe majore între instituții în termeni de resursă umană, financiară, patrimonială și
informațională; lipsa investițiilor în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea de bunuri; proceduri de lucru comune rigide și insuficiente; sistem de statistică și colectare de date neadecvat ce afectează monitorizarea și evaluarea procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; și nu în ultimul rând, lipsa accesului la formare profesională, informare permanentă și schimb de bune practici în domeniu.
Strategia propune consolidarea mecanismelor de coordonare inter-instituțională, prin întărirea rolului ANABI de autoritate responsabilă în domeniu, interoperabilitate și o mai bună comunicare bazată pe proceduri comune. Alinierea cadrului legal la normele și bunele practici europene și internaționale în domeniu vor permite dezvoltarea și extinderea mandatului instituțional al ANABI. Funcțiile ANABI vor fi consolidate prin: dobândirea statutului de autoritate competentă cu acces la registrul conturilor bancare 55 ; competența de a valorifica bunurile imobile indisponibilizate pe parcursul procesului penal, la cererea sau cu acordul proprietarului (bună practică întâlnită în Republica Franceză, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Spaniei).
Infrastructura națională pentru depozitarea bunurilor aflate în legătură cu infracțiunile va fi dezvoltată pentru acoperirea nevoilor ANABI, dar și ale organelor de cercetare penală, un prim punct de pornire constituindu-l introducerea obligativității actualizării anuale sau la solicitarea ANABI, ori de câte ori este necesar, a capacităților de stocare existente la nivel național pentru bunurile indisponibilizate. Alocările din PNRR vor completa sumele prevăzute în bugetul ANABI și destinate realizării investițiilor pentru operaționalizarea până în anul 2025 a cel puțin 5 noi depozite la nivel național. În plus, toate entitățile controlate de sectorul public 56 , care dețin infrastructura sau au atribuții în gestionarea bunurilor cu regim juridic special vor avea obligația legală de a acorda ANABI, la solicitarea acesteia, suport tehnic și logistic.
Consolidarea cooperării interinstituționale bazată pe interoperabilitate se va realiza prin:
operaționalizarea Sistemului Național Integrat de Evidență a Creanțelor provenite din Infracțiuni (ROARMIS), un instrument de lucru care conduce la unificarea practicii la nivel național referitoare la evidența creanțelor provenite din infracțiuni prin colectarea și agregarea standardizată a datelor și indicatorilor relevanți. ROARMIS este prevăzut a fi implementat prin alocări de la bugetul de stat (prin bugetul propriu al ANABI) și din Programul Operațional Capacitate Administrativă, în contextul implementării proiectului „ Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni ” (cod SIPOCA 763), de către ANABI în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; 55 Potrivit proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt timp în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni, de transpunere a Directivei (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului. 56 Entitățile avute în vedere sunt: a) companii și societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul; b) regii autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială; c) societăți comerciale la care una sau mai multe entități publice prevăzute la lit. a) și b) dețin o participație majoritară sau o participație ce le asigură controlul. testarea într-un proiect pilot a unificării procedurilor de valorificare în mediul online pentru utilizarea de către ANAF a platformei ANABI de valorificare a bunurilor provenite din infracțiuni.
Diminuarea riscurilor asociate procesului de recuperare a creanțelor se va realiza etapizat prin încheierea, în limitele resurselor financiare aprobate la nivelul fiecărei instituții, a polițelor de asigurare obligatorie pentru bunurile indisponibilizate, precum și a celor de asigurare de răspundere civilă profesională pentru specialiștii cu atribuții în domeniul administrării sau valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate.
Consolidarea capacității administrative se va realiza și prin înființarea unor structuri teritoriale fără personalitate juridică ale ANABI (cum este cazul Franței), la nivel regional, facilitându-se suportul acordat de Agenție autorităților judiciare de la nivel teritorial. În plus, vor fi implementate măsuri pentru extinderea și completarea schemelor de personal a unor instituții/structuri cu deficit al resursei umane (ANABI și structuri din MAI). Măsurile se impun cu atât mai mult cu cât asigurarea resurselor adecvate și a independenței operaționale a ANABI constituie un angajament asumat de Guvernul României prin Declarația de la Londra, dar și prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Strategia propune dezvoltarea competențelor și cunoștințelor profesioniștilor implicați în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni prin asigurarea unei pregătiri profesionale mixte, comune și multidisciplinare, atât prin programe de pregătire profesională dedicate și organizate în cadrul unui centru de excelență înființat de către ANABI, cât și prin participarea la cursuri de formare la nivelul instituțiilor de profil naționale și internaționale. Strategia are în vedere includerea în procesul de evaluare profesională anuală a procurorilor a unor indicatori corelați cu gradul de utilizare a instrumentelor de identificare și indisponibilizare efectivă și eficientă a bunurilor provenite din infracțiuni.
Tot în direcția îmbunătățirii capacității administrative este avută în vedere și dezvoltarea capacității de planificare strategică a autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni. În acest context, Strategia acordă o atenție specială creșterii gradului de atragere a fondurilor externe nerambursabile prin noi proiecte implementate la nivelul acestor entități publice, mai ales în parteneriat.
În plus, rezultatele Strategiei vor fi potențate prin corelarea cu documentele strategice privind combaterea corupției și a diferitelor forme de criminalitate organizată. Aceste documente vor aborda problematica recuperării produsului infracțiunii prin preluarea și integrarea conceptelor, obiectivelor și măsurilor Strategiei în propriul lor cadru de intervenție, asigurându-se, astfel, o mai bună prioritizare a inițiativelor în domeniu, la nivel național.
Cu scopul asigurării unei mai bune racordări la exigențele europene și internaționale a activității Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni , Strategia pune accent pe eficientizarea sincronizării agendei instituționale cu agenda UE și internațională în materie. Astfel, România va contribui activ la consolidarea agendei europene în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni prin promovarea de soluții și bune practici pentru documentele strategice, precum și pentru instrumentele
legale aflate în dezbatere publică de către Comisia Europeană 57 . În același timp, România va continua implementarea recomandărilor partenerilor externi în domeniul combaterii infracțiunilor și cu atenție specială asupra combaterii corupției la nivel înalt și a criminalității organizate.
Obiectivul strategic urmează a fi atins prin următoarele obiective specifice și direcții de acțiune:
Obiectiv specific 1.1. Consolidarea mecanismelor de coordonare integrată a procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni
Direcții de acțiune :
Armonizarea și dezvoltarea cadrului legislativ incident procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni în acord cu cerințele europene și internaționale și nevoile crescânde ale societății Dezvoltarea și extinderea mandatului instituțional al ANABI Consolidarea interoperabilității între actorii sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni Dezvoltarea comunicării inter-instituționale
Obiectiv specific 1.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii necesare derulării adecvate a procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni
Direcții de acțiune :
Asigurarea infrastructurii necesare depozitării bunurilor sechestrate Gestionarea adecvată a riscurilor incidente activității de manipulare, transport, depozitare și întreținere a bunurilor sechestrate și aflate în custodia organelor de cercetare penală
Obiectiv specific 1.3. Dezvoltarea autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni, eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile
Direcții de acțiune :
Eficientizarea activității desfășurate de către ANABI Alocarea suficientă de personal pentru buna desfășurare a procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni
Obiectiv specific 1.4. Profesionalizarea și perfecționarea activității instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni
57 Revizuirea Directivei privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni; elaborarea unei propuneri de directivă privind birourile de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.
Direcții de acțiune :
Dezvoltarea unui sistem de formare profesională, integrat, transparent și bazat pe competențe Îmbunătățirea criteriilor de calitate în activitățile de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni
Obiectiv specific 1.5. Consolidarea capacității de planificare strategică a autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni
Direcții de acțiune :
Dezvoltarea sistemului de monitorizare și evaluare Dezvoltarea capacității personalului de monitorizare și evaluare Creșterea gradului de atragere a fondurilor externe nerambursabile la nivelul structurilor cu atribuții pentru consolidarea procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni
Obiectiv specific 1.6. Eficientizarea coordonării politicilor la nivel internațional
Direcții de acțiune :
Eficientizarea sincronizării cu agenda UE și internațională în domeniul combaterii criminalităţii
Obiectivul Strategic 2. Creșterea gradului de identificare și recuperare a produsului infracțiunii
În România, problematica recuperării creanțelor provenite din infracțiuni continuă să graviteze în jurul etapei de identificare a bunurilor aflate în legătură cu infracțiunile, ceea ce a condus la o eficiență scăzută a măsurilor asigurătorii, cauzată în principal de: insuficienta consultare și pregătire a măsurilor operative între autoritățile competente; lipsa evaluărilor efective a bunurilor (preferându-se utilizarea valorii contabile a acestora); lipsa planificării sechestrelor; aplicarea neunitară a Deciziei ÎCCJ (Complet RIL) nr. 19/2017, acces redus al instituțiilor la baze de date în vederea îndeplinirii mandatului legal. Pentru bunurile indisponibilizate aceste cauze conduc la pierderea în timp a valorii lor.
Din aceste perspective, în planul internațional, Strategia urmărește extinderea cooperării în domeniul recuperării activelor în vederea confiscării, cu state care au expertiză și rezultate în materie de cooperare cu jurisdicții off-shore. Măsura va fi potențată prin consolidarea funcției ANABI de identificare de bunuri în dosare cu element de extraneitate. Astfel, prezenta Strategie are în vedere introducerea unor mecanisme de cooperare inter- instituțională prin modificarea legislației primare și secundare, care să încurajeze cooperarea cu ANABI în vederea identificării de bunuri în jurisdicțiile străine. Astfel, se are în vedere o mai mare implicare a ANABI în ceea ce privește desfășurarea activităților incidente la momentul luării și punerii în aplicare a măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, precum și reglementarea expresă a posibilității cooptării specialiștilor ANABI în echipele comune de anchetă (JIT) constituite în temeiul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală .
Strategia susține consolidarea colaborării inter-instituționale naționale, prin: operaționalizarea conexiunii ANABI la rețeaua SIENA (prin acces direct) pentru securizarea, via EUROPOL, a comunicațiilor; includerea ANABI în lista autorităților competente a primi acces direct sau indirect la „Semnalările privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale” din Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS); promovarea unor metodologii de lucru care să faciliteze utilizarea canalelor de cooperare ale Agenției în vederea identificării de active în jurisdicții străine, consultarea ANABI anterior sesizării cu valorificarea anticipată a bunurilor mobile cu regim special de valorificare/circulație, planificarea sechestrelor, respectiv includerea în planurile de anchetă a unor activități de cunoaștere a costurilor asociate administrării și valorificării a bunurilor înaintea sechestrării, privind identificarea, administrarea și valorificarea bunurilor de lux/de valoare ridicată.
În plus, Strategia promovează o dezbatere în vederea identificării unei soluții legislative optime cu privire la modalitățile și organele competente pentru executarea eficientă a hotărârilor judecătorești de confiscare în echivalent care nu pot fi aduse la îndeplinire de către ANAF (din motive obiective).
Tot în vederea creșterii ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, Strategia propune o regândire a cazurilor speciale de valorificare cu scopul asigurării unei rentabilități maxime a vânzării la un cost minim și a unei valorificări ușor de aplicat. Pentru această măsură Strategia se inspiră din bunele practici utilizate de state cu experiență în domeniu (SUA, Regatul Țărilor de Jos, Belgia).
Obiectivul strategic urmează a fi atins prin următoarele obiective specifice și direcții de acțiune:
Obiectiv specific 2.1. Consolidarea colaborării internaționale privind recuperarea produsului infracțiunii
Direcții de acțiune :
Creșterea gradului de identificare şi recuperare a produsului infracțiunii din jurisdicții străine, inclusiv off-shore Dezvoltarea cadrului normativ în vigoare, care să încurajeze cooperarea cu ANABI în vederea identificării de bunuri în jurisdicţiile străine
Obiectiv specific 2.2. Consolidarea colaborării la nivel național privind recuperarea produsului infracțiunii
Direcții de acțiune :
Reglarea mecanismelor instituționale esențiale pentru creşterea eficienţei în domeniul recuperării produsului infracţiunii Raționalizarea competenței ANABI de identificare a bunurilor post-condamnare prin echivalent Creşterea capacităţii de evaluare şi expertizare a bunurilor indisponibilizate
Obiectiv specific 2.3. Creșterea eficienței măsurilor asigurătorii prin evaluarea permanentă a costurilor și a caracterului proporțional, cu alocarea rațională a resurselor financiare pe criterii de rentabilitate
Direcții de acțiune :
Planificarea şi evaluarea periodică a măsurilor asigurătorii în vederea fundamentării extinderii, menținerii sau ridicării acestora
Obiectiv specific 2.4. Eficientizarea procesului de valorificare a produsului infracțiunii, cu asigurarea garanțiilor constituționale
Direcții de acțiune :
Dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional incident procesului de valorificare a produsului infracțiunii
Obiectivul Strategic 3. Prevenirea criminalității, protecția victimelor și creșterea rezilienței comunităților
Un demers important în lupta împotriva criminalităţii îl constituie prevenirea, educaţia şi protecţia victimelor. Acest tip de acţiune asupra cauzelor şi consecinţelor formelor grave de criminalitate nu poate fi realizată în absenţa unei abordări strategice integrate. Asumarea acestui obiectiv strategic la nivel naţional va avea un efect de replicare subsecventă în toate strategiile sectoriale de prevenire şi combatere a diferitelor forme şi tipologii de criminalitate. În acest scop, Strategia fundamentează înființarea unui mecanism național de prevenire a criminalității - un mecanism instituțional și financiar ce vizează prioritizarea alocării de resurse, inclusiv pentru protecția victimelor infracțiunilor, având ca reper și experiența altor state precum Republica Franceză, Regatul Spaniei, SUA.
La nivel legislativ principiul priorităţii despăgubirii victimelor este consacrat inclusiv în codul penal care prevede expres că s unt „ supuse confiscării speciale (…) bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia ” 58 .
Cu toate acestea, în puţine cauze acest principiu îşi găseşte aplicarea, valoarea bunurilor asupra cărora sunt efectiv dispuse măsuri asigurătorii fiind insuficientă pentru a acoperi prejudiciile aduse victimelor infracţiunilor grave. De altfel, această constatare este validată prin documentele programatice interne, rapoartele de progres aferente, dar şi evaluările partnerilor instituţionali care au participat la consultările privind promovarea acestei Strategii şi la întâlnirile periodice ale Grupului de lucru privind problematica victimelor infracţiunilor 59 . Fără a se dori o enumerare exhaustivă, propunerile vizează:
accesul victimelor la despăgubiri pentru prejudicierea și vătămarea lor de către infractor; accesul acestora la servicii sociale de consiliere, recuperare și terapie, reintegrare socială; introducerea de metode facile de compensare sub formă de vouchere sau de carduri cu sume prestabilite; 58 Art. 112 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare. 59 Constituit la nivelul Ministerului Justiției, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 4463/C/2020. servicii de asistență și protecție (sănătate, psihologic, juridic, reabilitare etc) pe termen scurt și mediu. Aceste propuneri răspund dificultăţilor întâmpinate în practică care includ, dar nu se limitează la: complexitatea şi durata procedurilor pentru accesul la despăgubiri; lipsa finanțării guvernamentale pentru asistență și servicii de protecție ale organizațiilor non-guvernamentale; lipsa compensațiilor financiare morale acordate de stat pentru victimele infracțiunii de trafic de persoane; lipsa informării complete și corecte a victimelor traficului de persoane cu privire la drepturile pe care acestea le au etc. Potrivit raportului de evaluare privind România din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRETA pe tema Acces la justiție și remedii eficiente pentru victimele traficului de persoane, dat publicității la data de 3 iunie 2021 60 , GRETA îndeamnă autoritățile române să depună eforturi suplimentare pentru a facilita și garanta accesul la despăgubiri pentru victimele traficului de persoane, în special prin: utilizarea pe deplin a legislației privind înghețarea și confiscarea bunurilor, precum și cooperarea internațională, pentru a asigura despăgubirea victimelor traficului de ființe umane și a se asigura că bunurile recuperabile care sunt confiscate în cadrul procedurilor penale sunt returnate cât mai curând victimei; facilitarea accesului la despăgubiri prin „ înființarea cu prioritate a unui fond de despăgubire a victimelor care utilizează bunurile confiscate ale autorilor traficului de persoane pentru a finanța despăgubiri și reparații și simplificarea procedurii și a criteriilor de eligibilitate pentru a solicita despăgubiri”.
În același timp, raportul pe anul 2020 al Departamentului de Stat al SUA 61 privind problematica traficului de persoane reține faptul că deși potrivit legii, toate victimele au dreptul la îngrijiri psihologice și medicale, „ statul nu a furnizat mai mult de o sesiune de consiliere în domeniul sănătății mintale și nu a finanțat costurile asistenței medicale. Organizațiile non-guvernamentale au plătit toate costurile serviciilor psihologice pentru victime din cauza refuzului statului de a rambursa psihologii care au furnizat asistență victimelor. Organizațiile non-guvernamentale au acoperit, de asemenea, costurile asistenței medicale de urgență ale victimelor, deoarece statul nu avea asistență financiară, iar asistența medicală necesită plata în avans. Mai mult, accesul la asistență medicală a impus victimelor române să se întoarcă în județele de origine pentru a obține acte de identitate. Procesul a prezentat obstacole logistice și financiare pentru multe victime ale traficului; aceste costuri fiind, de asemenea, acoperite de organizațiile non- guvernamentale ”. Printre altele, în raport se recomandă „ modificarea legislației pentru a permite sprijin financiar organizațiilor non-guvernamentale pentru serviciile acordate victimelor și dezvoltarea și instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor ”.
Problematica protecţiei şi asistenţei victimelor infracţiunilor stă la centrul politicilor europene în domeniul combaterii criminalităţii organizate. Strategia UE privind combaterea
60 https://rm.coe.int/evaluation-report-on-the-implementation-of-the-council-of-europe-conve/1680a2b0f8.
61 https://www.state.gov/reports/2020-trafficking-in-persons-report/romania/
traficului de persoane 2021- 2025 62 statuează faptul că „ identificarea timpurie a victimelor este esențială pentru acordarea promptă de asistență, sprijin și protecție victimelor traficului de persoane. […] Pentru îmbunătățirea situației actuale, identificarea timpurie proactivă a victimelor trebuie să fie urmată de un sprijin puternic în abordarea nevoilor victimelor. Acordarea de asistență, sprijin și protecție victimelor rămâne, însă, o provocare. Victimele se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea drepturilor lor. [...] Accesul la despăgubiri pentru victimele traficului de persoane este îngreunat de multe obstacole, inclusiv de complexitatea procedurilor ”.
Pentru toate aceste argumente, pentru a contribui la atingerea obiectivului final al actului de justiţie – înlăturarea efectelor negative ale criminalităţii asupra victimelor şi sentimentul de dreptate înfăptuită până la capat, Strategia susține instituirea unui Mecanism Național pentru Prevenirea Criminalității ce urmează a fi alimentat cu sumele confiscate, precum și cu cele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate din proceduri judiciare penale, dar vor fi exceptate sumele de bani care fac obiectul distribuirii către jurisdicțiile străine realizate în cadrul acordurilor de partajare conform acordurilor tehnice încheiate de ANABI. În acest sens, Strategia propune revizuirea Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, în sensul reglementării ca secțiune distinctă în lege a modului de constituire și distribuire a sumelor rezultate din colectarea efectivă a activelor confiscate în proceduri judiciare penale.
Demersul legislativ, susținut și de un segment larg al societății civile (a se vedea caseta 9) va reprezenta și o măsură de reîntregire a mandatului ANABI prin reinstituirea dispozițiilor referitoare la reutilizarea socială.
Astfel, mecanismul propus va respecta următoarele linii directoare:
se respectă imperativul colectării eficiente la bugetul de stat a veniturilor necesare pentru proiecțiile bugetar-fiscale, dublat cu prioritizarea alocărilor bugetare pentru măsuri de asistență și de protecție a victimelor pe termen mediu, educație juridică și prevenirea criminalității. Astfel, 50% din sume se vor vira direct la bugetul de stat, iar diferența va urma regulile mecansimului instituțional financiar care va facilita alocarea de resurse pentru scopurile prevăzute în lege 63 ; mecanismul va viza exclusiv sumele de bani confiscate și sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în proceduri penale, rămase după acoperirea cheltuielior de valorificare, precum și a altor rețineri, potrivit legii, inclusiv
62 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025, Bruxelles, 14.4.2021, COM(2021) 171 final, p. 15.
63 Anterior abrogării, articolul 37 din Legea nr. 318/2015 reglementa instituția reutilizării sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în cadrul proceselor penale, după cum urmează:
Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se alocă, pe baza bilanțului anual prezentat de Agenție, astfel: 20% pentru Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice; 20% pentru Ministerul Sănătății; 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne; 15% pentru Ministerul Public; 15% pentru Ministerul Justiției; 15% pentru asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul social și pentru academii de ramură înființate în baza unei legi speciale. deducerea sumelor care fac obiectul distribuirii internaționale de către ANABI, în temeiul legii; după un termen inițial de 5 ani de funcționare se vor analiza eficiența și necesitatea menținerii mecanismului; astfel această măsură va fi reglementată prin lege și va avea un caracter temporar. mecanismul va permite implementarea de proiecte multianuale; prin acest mecanism se vor putea finanța nerambursabil inclusiv proiecte derulate de organizații nonguvernamentale. Sumele alocate vor putea fi folosite exclusiv pentru următorele scopuri măsuri/acțiuni/programe privind: asistență și protecția victimelor infracțiunilor – inclusiv pentru situații de urgență 64 ; prevenirea criminalității; educație juridică; consolidarea capacității administrative, inclusiv logistice a instituțiilor abilitate cu identificarea, administrarea și valorificarea bunurilor sechestrate.
Infracționalitatea afectează tot mai mult comunitățile, acestea confruntându-se cu multiple provocări: violență, trafic de persoane, spălare de bani ș.a. Strategia fixează un cadru proactiv de acțiune pentru asigurarea unui nivel înalt de conștientizare la nivelul societății, de prevenire și sprijinire a grupurilor vulnerabile, precum și de protecție a victimelor, de susținere a reutilizării sociale și publice. Totodată, Strategia promovează participarea activă a părților interesate în procesul de monitorizare a recuperării creanțelor provenite din infracțiuni: societatea civilă, partenerii externi (precum Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și GRECO și alte organisme internaționale promotoare de politici publice în domeniu), precum și autoritățile și instituțiile naționale cu atribuții în domeniu.
Sunt avute în vedere promovarea bunelor practici și a exemplelor de succes (destructurare, pedeapsă, confiscare și justiție restaurativă), precum și creșterea accesului la date publice deschise cu privire la performanța Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni .
Obiectivul strategic urmează a fi atins prin următoarele obiective specifice și direcții de acțiune:
Obiectiv specific 3.1. Operaționalizarea Mecanismului Național pentru Prevenirea Criminalității (MNPC)
64 PROTECT estimează că un fond minim de asistență a victimelor traficului de persoane este de 13,675.00 RON/an/victimă, ceea ce pentru un număr mediu de 600 de victim identificate/an înseamnă un fond anual de 8,205,043.33 lei. De asemenea, în estimarea cuantumului fondului de urgență am pornit de la cheltuielile medii imediate raportate de organizații, din momentul în care o victimă este referită până când aceasta intră în programul de asistență, și s-a considerat o perioadă necesară de minim 10 zile, aplicându-se același indice de corecție de 3,7%, rata medie a inflației prognozată de BNR pentru 2021. În urma calculelor a rezultat că este necesar un fond de 9,477.00 lei pe care organizația să-l poată accesa în maxim 72/h de la referirea victimei.
Direcții de acțiune :
Asigurarea cadrului legislativ specific operaționalizării MNPC Dezvoltarea capacității operaționale a ANABI de a exercita atribuția legală privind reutilizarea socială și publică a sumelor confiscate și a celor rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile confiscate Realizarea de studii, analize și statistici pentru monitorizarea MNPC
Obiectiv specific 3.2. Asigurarea unui proces decizional receptiv, bazat pe promovarea participării active a părților interesate în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni
Direcții de acțiune :
Asigurarea și încurajarea dialogului și consultării cu societatea civilă, cu partenerii externi (precum Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO), precum și inter- instituțională la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor naționale cu atribuții în domeniu
Obiectiv specific 3.3. Creșterea încrederii populației în activitatea de administrare a bunurilor indisponibilizate, de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, precum și de reutilizare socială și publică
Direcții de acțiune :
Evaluarea rezultatelor orientate către utilizatorii/beneficiarii serviciilor furnizate de către ANABI, pentru a ghida eforturile pentru satisfacerea nevoilor lor Susținerea conștientizării cu privire la beneficiile unei administrări adecvate și orientate spre finalitate a bunurilor indisponibilizate și a recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, la nivelul societății și în rândul factorilor de decizie Asigurarea transparenței gradului de recuperare a creanțelor din infracțiuni
Principii generale Metodologia dezvoltată în cadrul strategiei se bazează pe următoarele principii: Respectarea statului de drept Respectarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în implementarea măsurilor de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni Acțiunile desfășurate de către autoritățile și instituțiile implicate în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni se desfășoară pe baza și în executarea legii, cu respectarea drepturilor omului și a principiului separației puterilor în stat. Autoritățile și instituțiile implicate au obligația legală de a asigura, în toate activitățile desfășurate, respectarea drepturilor și intereselor legitime ale proprietarilor, ale titularilor altor drepturi asupra bunurilor și ale terților. „Crime does not pay” 65 Acțiunile desfășurate de către autoritățile și instituțiile implicate urmăresc o consolidare a eforturilor depuse pentru o aplicare fără echivoc și cu rezultate îmbunătățite a principiului conform căruia infracțiunea care generează profituri ilicite nu poate recompensa niciodată autorul acesteia. Protecția datelor cu caracter personal Autoritățile și instituțiile implicate respectă dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Buna administrare Autoritățile și instituțiile publice implicate sunt datoare să își desfășoare activitatea cu un grad ridicat de profesionalism, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate a folosirii resurselor și răspund pentru modul de implementare a Strategiei. Transparența Asigurarea accesului cetățenilor la informațiile relevante privind actul de justiție și alocarea și cheltuirea resurselor publice pentru realizarea rezultatelor planificate. Fundamentarea bazată pe dovezi Procesul decizional pentru fundamentarea documentelor strategice și a planificării financiare se bazează pe analiza de date factuale, pe cele mai bune rezultate științifice și pe judecata și expertiza profesională a specialiștilor. Orientarea către rezultate Îndeplinirea acțiunile desfășurate de autoritățile și instituțiile implicate este în consonanță cu obiectivele asumate, urmărindu-se printr-un efort constant în cadrul unei alocări bugetare definite într-o perioadă de timp specificată, atingerea standardelor de excelență. Predictibilitate Măsurile și deciziile autorităților și instituțiilor implicate, privind acțiunile și alocările bugetare stabilite în cadrul bugetar pe termen mediu, contribuie la implementarea obiectivelor strategice și obținerea rezultatelor asumate. Adiționalitatea fondurilor Atingerea obiectivelor va fi asigurată printr-o alocare eficace și suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanțare. Continuitatea în planificarea strategică și în alocarea fondurilor aferente Abordarea managementului integrat Pentru eficientizarea inițiativelor în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, autoritățile și instituțiile implicate trebuie să imprime în procesul de planificare strategică și al alocării fondurilor aferente o dinamică favorabilă unei schimbări sustenabile. Dezvoltarea măsurilor în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni presupune coordonarea și 65 Traducerea în limba română a sintagmei este: „Criminalitatea nu este profitabilă”. Consultarea societății civile și a mediului de afaceri și demersul colaborativ cooperarea între toate autoritățile și instituțiile implicate, iar practicile și procedurile în domeniu vor avea la bază o viziune și o concepție unitară, cu accent pe parteneriat și colaborare în rețea. Pe tot parcursul ciclului Strategiei (elaborare, aprobare, implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei și a Planului său de acțiune) societatea civilă și mediul de afaceri vor fi consultate și implicate. Implicații pentru buget Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 implică activități ce vor fi finanțate conform prevederilor legale și în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, din bugetele autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în realizarea obiectivelor, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație și printr-o alocare eficace și suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanțare. Proiecțiile bugetare de susținere a acțiunilor/măsurilor prevăzute în Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 sunt elaborate la nivelul autorităților și instituțiilor publice implicate, în fiecare an pentru anul următor (având la bază regula 1+3 ani) și reprezintă o condiționalitate a implementării strategiei. Implicații juridice Pentru îndeplinirea obiectivelor enunțate în Strategie este necesară elaborarea de noi reglementări în domeniu, precum și modificarea celor existente. Astfel se impune modificarea și completarea: Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare; Legea nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen , republicată; Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea CSM nr. 69/2014 privind aprobarea noilor formulare statistice precum și a nomenclatorului unic statistic pentru cauzele penale la parchete, precum și ghidul de completare a formularelor, conform anexelor; Hotărârea CSM nr. 676/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, republicată. În același timp se impune elaborarea următoarelor acte normative: act normativ privind Transpunerea Directivei (UE) 2019/1153 66 ; act normativ în vederea consolidării caracterului multidisciplinar al ANABI, prin simplificarea detașării în cadrul ANABI de personal de specialitate din cadrul celorlalți actori ai sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; alte acte normative care să sprijine în mod realist și sinergic necesitatea de consolidare a Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni , în acord cu exigențele europene și internaționale în domeniu. Totodată se impune revizuirea legislației secundare care să faciliteze colaborarea inter- instituțională dintre ANABI și alte autorități administrative cu care colaborează (de exemplu, ANCPI, ANPC, ANSVSA ș.a.) În egală măsură vor fi încheiate noi protocoale de cooperare prin care sunt stabilite modalitățile concrete de acces direct sau indirect la baze de date și infrastructuri logistice ce privesc orice categorie de bunuri ce poate face obiectul unei măsuri asiguratorii sau a confiscării. În ceea ce privește modificările legislative promovate prin strategie, prin ordinul ministrului justiției se va constitui un grup de lucru care va analiza și identifica celor mai bune soluții legislative care să vizeze consolidarea ANABI, modificarea Codului de procedură penală, precum și înființarea Mecanismului Național de Prevenire a Criminalității. Aspectele ce vor face obiectul consultărilor cu privire la MNPC vor fi dezbătute în format inter-instituțional, la care vor participa și reprezentanți ai MAI, MF, MJ, dar și ai organizațiilor non- guvernamentale. Pentru componentele menționate anterior, se vor constitui subgrupuri de lucru. Implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea Strategiei și a Planului de acțiune În baza și cu respectarea considerentelor principiului „abordării managementului integrat”, Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 și Planul de Acțiune aferent sunt implementate, monitorizate și evaluate într-un cadru organizatoric ce presupune o viziune unitară, precum și coordonarea, cooperarea între autoritățile și instituțiile implicate și interesate, respectiv cu societatea civilă. Scopul acestui demers este de a pune în aplicare, într-un mod eficient, direcțiile de acțiune și activitățile prevăzute pentru operaționalizarea obiectivelor asumate prin Strategie. 66 Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt timp în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni, de transpunere a Directivei (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului. Proceduri privind implementarea Principalele instrumente de operaționalizare a Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 sunt: Planul de Acţiune aferent Strategiei; Planul Strategic Instituțional (PSI) pentru ministerele implicate; Planurile anuale de lucru ale tuturor autorităților și instituțiilor cu responsabilități în implementarea Strategiei (documente de planificare anuală la nivelul cărora este transpus Planul de Acțiune aferent Strategiei). Indicatori În procesul de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei în perioada 2021-2025 și a atingerii rezultatelor așteptate la nivel național, precum și a măsurării impactului Strategiei (efecte derivate direct din acțiunile și măsurile planificate) va fi avut în vedere un set solid de indicatori cantitativi de referință, printre care se remarcă Sistemul Național de Indicatori aferent implementării Sistemului Național Integrat de Evidență a Creanțelor provenite din Infracțiuni (ROARMIS) 67 , respectiv indicatorii de performanță aferenți măsurilor asumate pentru atingerea obiectivelor Strategiei, elaborați pe baza datelor statistice existente. Setului de indicatori cantitativi i se pot asocia și alți indicatori calitativi ce oferă informații despre progresul realizat în rezolvarea problemelor de interes general în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, precum și în domenii conexe acestuia. Riscurile în implementarea stategiei Atingerea obiectivelor propuse prin Strategie poate fi îngreunată de unele riscuri precum: Lipsa unei voințe politice pe termen lung pentru implementarea strategiei; Întârzierea procesului legislativ pentru măsurile ce implică modificarea de acte normative sau inițierea unor acte normative; Alocări bugetare insuficiente pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute. În mod frecvent, strategiile au un risc asociat alocărilor bugetare pentru implementarea măsurilor. Acesta poate fi gestionat de către ordonatorii principali de credite implicați în implementarea strategiei, cărora le revine responsabilitatea implementării obiectivelor cu încadrarea în fondurile aprobate în buget, potrivit legii; Întârzieri în implementarea măsurilor la nivelul instituțiilor responsabile. Aceste riscuri vor fi gestionate prin măsuri punctuale identificate în cadrul procedurilor de monitorizare şi evaluare periodică. Proceduri privind monitorizarea și evaluarea Potrivit competențelor conferite în baza art. 13 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, monitorizarea implementării Strategiei naționale privind recuperarea 67 ROARMIS este dezvoltat în cadrul Proiectului „Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni” (cod SIPOCA 763), Beneficiar: Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și Partener: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Data de începere proiect: 10.07.2020. Perioada de implementare: 30 de luni. creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 , precum și evaluarea acesteia, vor fi realizate de Consiliul de Coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Colectarea datelor cu privire la implementarea strategiei revine autorităților și instituțiilor responsabile de implementarea acțiunilor stabilite în Planul de Acțiune al Strategiei, ANABI fiind instituția care centralizează aceste date semestrial și anual întocmind rapoartele de monitorizare semestriale și anuale. Rapoartele sunt prezentate spre analiză Consiliului de Coordonare a ANABI de directorul general al Agenției, la reuniunile Consiliului putând participa autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniu sau orice persoană a cărei prezență este considerată utilă, inclusiv reprezentanți ai societății civile. La jumătatea etapei de implementare a Strategiei, în anul 2023, ANABI va elabora un raport de evaluare privind impactul Strategiei, în care vor fi analizate rezultatele implementării, stadiul îndeplinirii obiectivelor și cauzele eventualelor întârzieri privind realizarea acțiunilor prevăzute, precum şi recomandări pentru ajustarea Planului de Acțiuni. La finalul perioadei de implementare a Strategiei, ANABI va realiza evaluarea ex-post privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei, precum și emiterea/furnizarea unor recomandări privind realizarea acțiunilor ulterioare. Raportul anual de monitorizare , Raportul de evaluare intermediară (2023) și Raportul de evaluare ex-post a Strategiei fac parte integrantă din raportul anual de activitate al directorului general al ANABI, raport ce este prezentat Consiliului de Coordonare al ANABI spre aprobare. Ulterior, Raportul anual de monitorizare , Raportul de evaluare intermediară (2023) și Raportul de evaluare ex-post a Strategiei sunt prezentate Ministrului Justiției, acesta putând a le prezenta, spre informare, Consiliului de Management Strategic (COMS) 68 și Guvernului. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO, GRETA 69 și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte. Proceduri privind revizuirea
În funcție de conținutul recomandărilor cuprinse în evaluările periodice ale progreselor realizate, în funcție de modificările intervenite la nivelul mecanismele europene sau al priorităților naționale, Strategia și Planul de acțiune pentru perioada 2021-2025 pot fi adaptate sau revizuite, cu aprobarea Consiliului de Coordonare a ANABI și ulterior, prezentate Guvernului în vederea aprobării.
68 COMS este un organism colegial alcătuit din ministrul justiției, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
69 Grupul de Experți privind Acțiunile împotriva Traficului de Ființe Umane instituit în virtutea art. 36 al Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de persoane , care a intrat în vigoare pe 1 februarie 2008.
Anexa nr. 2
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAȚIONALE PRIVIND RECUPERAREA CREANȚELOR PROVENITE DIN INFRACȚIUNI PENTRU PERIOADA 2021-2025
„Criminalitatea nu este profitabilă!”
OBIECTIV GENERAL: IDENTIFICAREA, ADMINISTRAREA ȘI VALORIFICAREA RESPONSABILĂ ȘI SUSTENABILĂ A BUNURILOR INDISPONIBILIZATE ȘI CONFISCATE ÎN TIMPUL PROCESULUI PENAL, ORIENTATE SPRE PREVENIREA CRIMINALITĂŢII ȘI REUTILIZAREA ACTIVELOR PROVENITE DIN INFRACȚIUNI ÎN SCOPURI SOCIALE ȘI CONSOLIDAREA INSTITUȚIILOR DEDICATE LUPTEI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI LA NIVEL ÎNALT ȘI A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE.
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 1: CONSOLIDAREA SISTEMULUI NAȚIONAL DE RECUPERARE A CREANȚELOR PROVENITE DIN INFRACȚIUNI PRINTR-O MAI BUNĂ RACORDARE LA EXIGENȚELE EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE 1.1. Consolidarea mecanismelor de coordonare integrată a procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni 1.1.1. Armonizarea și dezvoltarea cadrului legislativ incident procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni în acord cu cerințele 1.1.1.1. Transpunerea unor instrumente legale europene şi compatibilizarea instrumentelor naţionale cu cele de cooperare internaţională ratificate de România - Transpunerea Directivei (UE) 2019/1153 a Parlamentului European Accesul direct al ANABI și al celorlalte autorități judiciare la informațiile deținute în registrul conturilor bancare Creșterea ratei de identificare, urmărire și August 2021 (termen de transpunere) Decembrie 2021 (operaționalizar e acces direct) Gradul de soluționare a solicitărilor provenite de la autoritățile judiciare din străinătate și adresate ANABI, cu privire la informații despre conturile bancare 100% / 100% Responsabili: MAI Instituții implicate în procesul de avizare: MF, PÎCCJ, MJ, ANABI Instituții implicate în Bugetul de stat 1 (în limita bugetului aprobat)
61
1 Acronim conform resurselor bugetare (buget) aprobate pentru instituțiile responsabile. Conform principiului adiționalității fondurilor asumat de Strategie, atingerea obiectivelor va fi asigurată printr-o alocare eficace și suficientă de resurse, prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, sau a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanțare.
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE europene și internaționale și nevoile crescânde ale societății și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului, ce conferă ANABI statutul de autoritate competentă cu acces la registrul conturilor bancare indisponibilizare în timp util a activelor, în vederea confiscării. operaționalizare : MF, ANAF, PÎCCJ, MJ, ANABI, ONPCSB, IGPR 1.1.2. Dezvoltarea și extinderea mandatului instituțional al ANABI Dezvoltarea cadrului legislativ, în vederea: reglementării posibilității valorificării de către ANABI a bunurilor imobile indisponibilizate pe parcursul procesului penal, la cererea sau cu acordul proprietarului; reglementării dreptului ANABI de a administra stocuri de marfă cu o valoare a stocului de peste 300.000 Euro, echivalent în lei; - reglementării dreptului ANABI de a solicita și beneficia de suportul tehnic şi logistic din partea instituțiilor şi entităților publice sau Mandat instituțional extins 2021 Acte normative elaborate și înaintate către Parlament în graficul planificat Demers legislativ încheiat / Proiecte de acte normative elaborate și intrate pe circuitul de adoptare Responsabili: Guvernul României, MJ, MAI, ANABI Instituții implicate: CSM, entitățile cu atribuții în domeniu Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
62
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE regiilor autonome care dețin infrastructura sau au atribuții în gestionarea bunurilor cu regim juridic special, precum produsele petroliere, deșeurile, materialele lemnoase, tutunul, alcoolul, etc., în situația necesității depozitării temporare a bunurilor atipice indisponibilizate (de exemplu, Garda de Mediu, Ocoalele Silvice ș.a.); - introducerii obligativității actualizării anuale sau, la solicitarea ANABI, ori de câte ori este necesar, a capacităților de stocare existente la nivel național pentru bunurile indisponibilizate. 1.1.2.2 . Încheierea unor noi parteneriate instituționale Abordare de tip „ Task force ” la nivel național în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni 2022 Proceduri de cooperare cu noi entități din sectorul public -/ Minim 5 parteneri instituționali identificați Responsabili: ANABI Instituții implicate: ANPC, ANSVSA, Garda de Mediu, ANAF, DGV, Romsilva Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) -/ 5 proceduri de cooperare agreate
63
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE 1.1.2.3. Identificarea şi reducerea/simplificare a sarcinilor/barierelor administrative cu care se confruntă ANABI în contextul solicitării suportului tehnic şi logistic din partea instituțiilor şi entităților publice 2 care dețin infrastructură sau au atribuții în gestionarea bunurilor cu regim juridic special (produse petroliere, deșeuri, material lemnos, tutun, alcool) Analiză realizată privind riscurile și problemele de administrare care conduc la devalorizarea bunurilor indisponibilizate, pe categorii de bunuri 2022 Gradul de realizare a analizei diagnostic - / 100% Responsabili: ANABI Instituții implicate: - Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Acorduri tehnice încheiate între ANABI și entitățile publice cu atribuții în domeniu 2023 Acorduri tehnice de cooperare cu instituțiile şi entitățile publice care dețin infrastructura sau au atribuții în gestionarea bunurilor cu regim juridic special Acorduri încheiate / Proiecte de acorduri elaborate și intrate pe circuitul de aprobare/adoptare Responsabili: ANABI Instituții implicate: entitățile care dețin infrastructura sau au atribuții în gestionarea bunurilor cu regim juridic special Numărul de situații în care este folosită infrastructura nouă pusă la dispoziție cu titlu gratuit în baza acordurilor tehnice 100% realizare a sesizărilor / 70% grad de realizare a sesizărilor 1.1.3. Consolidarea interoperabilități i între actorii sistemului național de recuperare a creanțelor 1.1.3.1. Operaționalizarea versiunii Beta (dezvoltarea modulelor și testarea) Sistemului Național Integrat de Evidență a Creanțelor ROARMIS 1 operațional 2021- 2022 Gradul de operaționalizare a ROARMIS 100% / - Responsabili: ANABI, PÎCCJ Instituții implicate: Bugetul de stat Buget SIPOCA 763 Indisponibilitatea anuală a datelor din sistem să nu depășească un procent de 5 % ≤ 5% / -
64
2 În categoria entităților publice avute în vedere de acțiune sunt incluse: a) companii și societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul; b) regii autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială; c) societăți comerciale la care una sau mai multe entități publice prevăzute la lit. a) și b) dețin o participație majoritară sau o participație ce le asigură controlul.
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE provenite din infracțiuni provenite din Infracțiuni – ROARMIS 3 MJ, PÎCCJ, MAI, Instanțe, Parchete, ANAF 1.1.3.2. Formarea utilizatorilor aplicației ROARMIS Sesiuni de formare derulate 2022 Număr de sesiuni de formare - / 15 Responsabili: ANABI Instituții implicate: MJ, PÎCCJ, MAI, Instanțe, Parchete, ANAF Personal format Numărul de participanți la sesiunile de formare 580 1.1.3.3. Extinderea la nivel național a utilizării aplicației ROARMIS Aplicație disponibilă la nivel național 2023 Gradul de acoperire națională 100% / - Responsabili: ANABI Instituții implicate: MJ, PÎCCJ, MAI, Instanțe, Parchete, ANAF 1.1.3.4. Consolidarea ROARMIS și interconectare sistem ECRIS Sisteme interconectate ROARMIS 2 2024-2025 Gradul de interoperabilitate 100% / - Responsabili: MJ, ANABI Instituții implicate: PÎCCJ, CSM Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.1.3.5 Testarea într- un proiect pilot a unificării procedurilor de valorificare în mediul online pentru utilizarea și de către ANAF a platformei ANABI de valorificare a bunurilor provenite din infracțiuni Proiect pilot derulat. Practică unificată cu privire la valorificarea bunurilor confiscate 2022 (proiect pilot) 2024 (unificarea procedurilor) Gradul de interoperabilitate 100% / 15% Responsabili: ANABI, ANAF Instituții implicate: - Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
65
3 ROARMIS este dezvoltat în cadrul Proiectului „Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidenta a creanțelor provenite din infracțiuni” (cod SIPOCA 763), Beneficiar: Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și Partener: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Data de începere proiect: 10.07.2020. Perioada de implementare: 30 de luni.
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE 1.1.3.6. Consolidarea interoperabilității cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR), pentru facilitarea identificării situației juridice a bunurilor indisponibilizate Creșterea interoperabilități i datelor între ANABI și UNNPR și prevenirea rapidă a posibilelor neconformități cu privire la situația juridică a bunurilor indisponibilizate 2025 Gradul de Interoperabilitate 100% / Testarea interoperabilității realizată Responsabili : ANABI, UNNPR Instituții implicate : - Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.1.4. Dezvoltarea comunicării inter- instituționale 1.1.4.1. Crearea de instrumente de comunicare eficiente, de proceduri și standarde comune pentru toate instituţiile implicate în Sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, având ca reper Ghidul CSM de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media 4 Mecanism (instrumente, proceduri și standarde comune) specific de comunicare inter- instituțională și publică privind bunurile provenite din infracțiuni sau în legătură cu infracțiunile, simplu și ușor de aplicat Comunicare unitară privind măsurile asigurătorii dispuse la nivelul comunicatelor și al conferințelor de presă 2021 Mecanisme de comunicare supuse aprobării/adoptări i - / 1 Mecanism de comunicare inter- instituțională aprobat/adopta t Responsabili: PÎCCJ, MJ, MF, MAI, ANABI, ANAF Instituții implicate: CSM Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
66
4 Consiliul Superior al Magistraturii, Ghid de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media , Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2019, disponibil online la adresa Ghid mass-media.pdf (just.ro) .
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE 1.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii necesare derulării adecvate a procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni 1.2.1. Asigurarea infrastructurii necesare depozitării bunurilor sechestrate 1.2.1.1. Identificarea de terenuri, înființarea, preluarea sau construirea de noi spații de depozitare pentru ANABI Spații și/sau terenuri de depozitare noi în patrimoniul ANABI 2025 Spații și/sau terenuri identificate, înființate, preluate sau construite în patrimoniul ANABI, conform graficului planificat ≥ 5 depozite / ≥ 2 depozite Responsabili: Guvernul României MJ, ANABI, MF Instituții implicate: Alte entități publice care dețin spații și/sau terenuri adecvate Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.2.1.2. Inventarierea spațiilor disponibile de tip „cameră de corpuri delicte”, a capacităților necesare și a nevoilor de modernizare și/sau extindere a acestora, inclusiv crearea unui centru de monitorizare a acestor spații Inventar realizat al spațiilor disponibile de tip „cameră de corpuri delicte” 2021 Gradul de realizare a inventarierii bunurilor 100% / - Responsabili: MAI, PÎCCJ Instituții implicate: IGPR, IGPF, IGJR, unitățile de parchet ș.a. Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Listă realizată a obiectivelor de investiții viitoare 2021 Gradul de realizare a listei de investiții 100% / ≥50% Compartiment cu atribuții de monitorizare stabilit 2022 Gradul de operaționalizare a centrului de monitorizare, conform graficului planificat 100% / - 1.2.2. Gestionarea adecvată a riscurilor incidente activității de manipulare, transport, depozitare și întreținere a bunurilor 1.2.2.1. Încheierea de polițe de asigurare obligatorie pentru bunurile sechestrate și aflate în custodia organelor de cercetare penală pentru acoperirea eventualelor riscuri de deteriorare și distrugere a acestor bunuri Polițe de asigurare încheiate pentru toate bunurile sechestrate și aflate în custodia organelor de cercetare penală Etapizat până în anul 2025 inclusiv Ponderea bunurilor asigurate în total, bunuri sechestrate și aflate în custodia organelor de cercetare penală 100% / ≥40% Responsabili: MJ, PÎCCJ, MAI, MF Instituții implicate: Companii de asigurare Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
67
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE sechestrate și aflate în custodia organelor de cercetare penală 1.2.2.2. Încheierea de polițe de asigurare de răspundere civilă profesională (ARCP) pentru specialiștii cu atribuții în domeniul administrării sau valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate Polițe de asigurare încheiate Etapizat până în anul 2025 inclusiv Gradul de acoperire cu polițe ARCP a specialiștilor 100% / ≥40% Responsabili: MJ, PÎCCJ, MAI, MF Instituții implicate: Companii de asigurare Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.3. Dezvoltarea autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni, eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile 1.3.1. Eficientizarea activității desfășurate de către ANABI 1.3.1.1. Înființarea unor structuri teritoriale fără personalitate juridică ale ANABI, la nivel regional, cu rol în sprijinirea structurii centrale ANABI și a autorităților judiciare organizate în teritoriu, în procesul de recuperare și valorificare a creanțelor provenite din infracțiuni Structuri regionale înființate 2025 Structuri teritoriale înființate conform graficului planificat 2 centre regionale / - Responsabili: Guvernul României MJ, ANABI Instituții implicate: ANFP Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat începând cu 2023 - corelare cu măsura 1.2.1.1.) 1.3.2. Alocarea suficientă de personal pentru buna desfășurare a procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni 5 1.3.2.1. Completarea schemelor de personal şi extinderea celor existente la nivelul autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniu: - Suplimentarea structurilor centrale și teritoriale cu personal cu atribuții în domeniul investigațiilor Scheme de personal completate 2025 Gradul de completare a schemelor de personal conform graficului planificat 100% / ≥ 30% Responsabili: Guvernul României, MJ, MAI Instituții implicate: ANABI, IGPR Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat începând cu 2023 (corelare cu măsurile 1.2.1.1. şi 1.3.1.1.) Scheme de personal extinse 2025 Cadru normativ elaborat și adoptat în graficul planificat Demers legislativ încheiat / Cadru normativ elaborat și intrat pe circuitul de adoptare
68
5 Acțiunea este aliniată obiectivului pe termen mediu și lung „Politica de resurse umane” asumat de Ministerul Justiției și prevăzut în Programul de Guvernare pentru perioada 2020-2024.
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE financiare pentru DIC, DICE, DCCO; Extinderea structurii de personal a ANABI, prin înființarea unui compartiment de audit public intern, a unui corp de control, precum și a unei UIP, precum şi personal pentru noile structuri teritoriale ale ANABI; Modificarea listei categoriilor de personal care își desfășoară activitatea în cadrul ANABI, prin suplimentarea acesteia cu noi categorii: manager public, auditor public intern și specialist TIC 6 Gradul de extindere a schemelor de personal conform graficului planificat 100% / - 1.3.2.2. Promovarea unui proiect de act normativ în vederea consolidării caracterului multidisciplinar al ANABI, prin extinderea duratei detașării funcționarilor publici şi a funcționarilor publici cu statut special 7 Cadru flexibil și coerent de reglementare privind instituția juridică a „detașării” funcționarilor publici 2022 Cadru normativ elaborat și adoptat în graficul planificat Demers legislativ încheiat / Proiecte de lege elaborat și intrat pe circuitul de adoptare Responsabili: Guvernul României, MAI, MJ, ANABI Instituții implicate: - Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
6 Înființarea postului de specialist TIC este indispensabilă în condițiile necesității asigurării sustenabilității Sistemului Național Integrat de Evidență a Creanțelor provenite din Infracțiuni – ROARMIS, avându-se în vedere o gestiune sustenabilă a ROARMIS, printr-o justă și adecvată salarizare a personalului ANABI cu atribuții în domeniul IT similar cu specialiștii din cadrul Ministerului Justiției.
69
7 În prezent, aceştia pot fi detaşaţi pentru durate de cel mult 6 luni, cu posibilitatea prelungirii. Acțiunea vizează reglementarea, prin derogare de la legislaţia în vigoare, a detaşării pentru durate de 12 sau 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii.
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE 1.4. Profesionalizare a și perfecționarea activității instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni 1.4.1. Dezvoltarea unui sistem de formare profesională, integrat, transparent și bazat pe competențe 1.4.1.1. Dezvoltarea și acreditarea unui centru de formare și diseminare de bune practici la nivelul ANABI în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni Centru de excelență dezvoltat și în curs de acreditare 2023 (depunere dosar de acreditare) 2022 (dezvoltare concept şi curriculum) Centru înființat și supus evaluării în vederea acreditării 1 centru înființat și supus evaluării în vederea acreditării / 1 centru înființat Responsabili: ANABI Instituții implicate: - Bugetul de stat Programe de finanţare externă nerambursabil ă 1.4.1.2. Continuarea derulării de programe de formare a formatorilor în domeniul identificării și administrării bunurilor indisponiblizate provenite din infracțiuni Programe derulate Permanent Gradul de realizare a programelor de formare a formatorilor 100% / 100% Responsabili: ANABI Instituții implicate: Autorități și instituții publice solicitante Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Programe de finanţare externă nerambursabil ă Personal format și certificat Permanent Gradul de promovare a personalului format 100% / 100% 1.4.1.3. Implementarea unor programe accelerate de formare profesională specializată a personalului ANABI, inclusiv în domeniul open source intelligence Programe derulate Permanent Gradul de realizare a programelor 100% / 100% Responsabili: ANABI Instituții implicate: ANABI, Furnizori de servicii de formare Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Personal format și certificat și cu capacitate analitică dezvoltată Permanent Gradul de promovare a personalului format 100% / 100% 1.4.1.4. Efectuarea unui studiu de necesități de formare transversală pentru personalul autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a Studiu realizat 2022 Gradul de realizare a studiului - / 100% Responsabili: MJ, PÎCCJ, ANABI Instituții implicate: Parchete, MAI, Instanțe, CSM, Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
70
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE creanțelor provenite din infracțiuni Asociații profesionale în domeniu 1.4.1.5. Organizarea de programe de pregătire profesională a personalului autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni, într-un centru specific de formare al ANABI, acreditat/aflat în proces de acreditare Programe derulate Permanent (începând cu anul 2022) Gradul de realizare a programelor de formare profesională 100% / 100% Responsabili: PÎCCJ, ANABI Instituții implicate: MJ, Parchete, MAI, Instanțe, CSM, Asociații profesionale în domeniu Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Programe de finanţare externă nerambursabil ă Personal format Permanent (începând cu anul 2022) Gradul de promovare a personalului 100% / 100% 1.4.1.6. Continuarea perfecționării magistraților și a personalului cu atribuții în domeniu, prin participarea la cursuri de formare la nivelul instituțiilor de profil internaționale Personal perfecționat Permanent Gradul de promovare a personalului 100% / 100% Responsabili: MJ, PÎCCJ, MAI, MF Instituții implicate: INM, Academia de Poliţie Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.4.2. Îmbunătățirea criteriilor de calitate în activitățile de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni 1.4.2.1. Revizuirea sistemului de indicatori cu scopul unei mai bune evaluări a calității, eficacității și eficienței gestionării creanțelor provenite din infracțiuni Statistică judiciară revizuită prin modificarea Hotărârii CSM nr. 69/2014 2022 Gradul de revizuire a sistemului de indicatori - / 100% Responsabili: CSM Instituții implicate: MJ, Parchete, ANABI Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.4.2.2. Includerea în procesul de evaluare profesională periodică a procurorilor a unor Evaluare profesională îmbunătățită prin modificarea 2022 Gradul de implementare a sistemului de indicatori în 100% / 100% Responsabili: CSM Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
71
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE indicatori corelați cu gradul de utilizare a instrumentelor de identificare și indisponibilizare efectivă și eficientă a bunurilor provenite din infracțiuni Hotărârii CSM nr. 676/2007 evaluările periodice Instituții implicate: MJ, Parchete, ANABI 1.5. Consolidarea capacității de planificare strategică a autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni 1.5.1. Dezvoltarea sistemului de monitorizare și evaluare 1.5.1.1. Corelarea cu prezenta Strategie a documentelor de politici publice privind prevenirea și combaterea corupţiei şi a diferitelor forme de criminalitate organizată care, la rândul lor, abordează problematica recuperării produsului infracţiunii Eliminarea eventualelor paralelisme sau duplicări în documentele strategice din domeniu, cu includerea în toate aceste documente, ca prioritate transversală, a necesității consolidării procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni 2022 Gradul de armonizare a documentelor strategice 100% / ≥ 80% Responsabili: MJ, PÎCCJ, ANABI, Instituții implicate: - Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.5.2. Dezvoltarea capacității personalului de monitorizare și evaluare 1.5.2.1. Derularea unor programe de formare în planificare strategică a personalului tuturor autorităților și instituțiilor implicate Personal format Permanent Ponderea persoanelor care au promovat programele de formare din totalul persoanelor planificate 100% / 100% Responsabili: ANABI Instituții implicate: MJ, PÎCCJ, MAI, Instanțe, Parchete, ANAF Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 1.5.3. Creșterea gradului de atragere a fondurilor 1.5.3.1. Continuarea procesului de elaborare și depunere a propunerilor de Proiecte noi finanțate din FEN-uri Permanent Ponderea proiectelor finanțate din FEN- uri pentru procesul 150% CVR (2022) / - Responsabili: MJ, MAI, MF, ANABI, ANAF Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
72
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025/ ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE externe nerambursabile la nivelul structurilor cu atribuții pentru consolidarea procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni proiecte finanțate din fonduri nerambursabile (FEN) în parteneriat cu actorii sistemului național de recuperare a creanțelor din infracțiuni de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni din totalul proiectelor implementate de autoritățile cu competențe în domeniu și finanțate din FEN- uri Instituții implicate: - 1.6. Eficientizarea coordonării politicilor la nivel internațional 1.6.1. Eficientizarea sincronizării cu agenda UE și internațională în domeniul combaterii criminalităţii 1.6.1.1. Consolidarea contribuției active a României la agenda europeană în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni și a implementării recomandărilor partenerilor externi în domeniul combaterii criminalității organizate și a corupției la nivel înalt Grad îmbunătățit de promovare a contribuției României și transpunerea recomandărilor Permanent Gradul de transpunere a recomandărilor avansate de România. Gradul de transpunere a recomandărilor avansate de partenerii externi ai României ≥ 90% / ≥ 80% Responsabili: MJ, MAE, MF, PÎCCJ, MAI, ANABI Instituții implicate: - Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
73
74
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 2: CREȘTEREA GRADULUI DE IDENTIFICARE ȘI RECUPERARE A PRODUSULUI INFRACȚIUNII
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025 / ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE 2.1. Consolidarea colaborării internaționale privind recuperarea produsului infracțiunii 2.1.1. Creșterea gradului de identificare şi recuperare a produsului infracțiunii din jurisdicții străine, inclusiv off-shore 2.1.1.1. Încheierea de noi acorduri de cooperare de către Ministerul Justiției, pentru consolidarea cooperării în domeniul recuperării activelor în vederea confiscării, în special cu state ce au expertiză şi rezultate în materie de cooperare cu jurisdicții off-shore Cooperare consolidată în domeniul recuperării activelor 2025 Acorduri noi de cooperare în domeniul recuperării activelor în vederea confiscării, încheiate de Ministerul Justiției Acorduri încheiate cu minim 3 jurisdicții internaționale / Acorduri încheiate cu minim 1 jurisdicții internaționale Responsabili : MJ, ANABI Instituții implicate : ANABI Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.1.2. Dezvoltarea cadrului normativ în vigoare, care să încurajeze cooperarea cu ANABI în vederea identificării de bunuri în jurisdicţiile străine 2.1.2.1. Reglementarea expresă a posibilității cooptării specialiștilor ANABI în echipele comune de anchetă (JIT) constituite în temeiul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare Implicarea activă a ANABI în echipele comune de anchetă (JIT), prin extinderea atribuțiilor Agenției 2023 Lege de modificare a art. 48 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, elaborat și adoptat în graficul planificat Demers legislativ încheiat / Proiect de lege elaborat și intrat pe circuitul de adoptare Responsabili : Guvernul României, MJ, ANABI Instituții implicate : CSM, PÎCCJ Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Ponderea numărului de cazuri în care ANABI a fost cooptat în echipele comune de anchetă (JIT) din total cazuri ≥80% / ≥50% 2.2. Consolidarea colaborării la nivel național privind recuperarea produsului infracțiunii 2.2.1. Reglarea mecanismelor instituționale esențiale pentru creşterea eficienţei în domeniul recuperării 2.2.1.1. Aprobarea unei metodologii și proceduri de lucru pentru facilitarea utilizării canalelor de cooperare ale Agenţiei în vederea identificării Metodologii şi proceduri de 2021 Ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi 3 metodologii şi proceduri de lucru Responsabili : PÎCCJ Instituții implicate : Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
produsului infracţiunii de active în jurisdicţii străine lucru implementate Justiţie elaborat și aprobat în graficul planificat Numărul de cazuri în care ANABI a fost consultat anterior sesizării cu valorificarea anticipată a bunurilor mobile cu regim special de valorificare/circulație Creşterea efectivă a valorii măsurilor asigurătorii Numărul de cazuri în care ANABI este sesizată în vederea identificării de bunuri în dosare penale cu element de extraneitate Creşterea numărului de cazuri de valorificare anticipată aprobate/minimum1 metodologie şi proceduri de lucru aprobate ANABI 2.2.1.2. Aprobarea unei metodologii și proceduri de lucru pentru desfășurarea activităților incidente luării și punerii în aplicare a măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, precum și pentru planificarea sechestrelor, respectiv includerea în planurile de anchetă a unor activități de cunoaștere a costurilor asociate administrării şi valorificării bunurilor înaintea sechestrării, consolidarea cooperării cu ANABI anterior sesizării cu valorificarea anticipată a bunurilor mobile cu regim special de valorificare/circulație. Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.2.1.3. Aprobarea unei Metodologii privind identificarea, administrarea şi valorificarea bunurilor de lux/de valoare ridicată (precum avioane, yacht-uri, bijuterii, obiecte de artă, metale preţioase, monedă virtuală etc.). Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.2.1.4. Operaționalizarea conexiunii ANABI la reţeaua SIENA (prin acces direct) pentru securizarea, via Comunicarea rapidă şi sigură a informațiilor legate de criminalitate 2022 Conexiune securizată realizată Conexiune funcțională / - Responsabili : ANABI Instituții implicate : MAI Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
75
EUROPOL, a comunicațiilor 8 2.2.1.5. Promovarea unui proiect de lege de modificare a art. 5 din Legea nr. 141/2010, republicată 9 , prin includerea ANABI în lista autorităților competente a primi acces direct sau indirect la „Semnalările privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale” din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS) Întărirea cooperării între autoritățile române competente în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, prin extinderea interoperabilității datelor 2022 Proiect de lege de modificare a Legii nr. 141/2010, elaborat și înaintat către Parlament în graficul planificat Demers legislativ încheiat / Proiect de lege elaborat și intrat pe circuitul de adoptare Responsabili : Guvernul României, MJ, MAI, ANABI Instituții implicate : PÎCCJ, ANABI, CSM Centrul Național SIS ANSPDCP Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.2.1.6. Realizarea unei analize de drept comparat privind posibilitatea administrării societăților comerciale ale căror părți sociale/acțiuni majoritare sunt indisponibilizate în procese penale Raport de analiză 2023 Nr. de analize elaborate și diseminate 1 analiză / 0 Instituții implicate: ANABI Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.2.2. Raționalizarea competenței ANABI de identificare a bunurilor post- condamnare prin echivalent 2.2.2.1. Dezbaterea și identificarea unei soluții optime cu privire la modalitățile și organele competente pentru executarea eficientă a hotărârilor judecătorești de confiscare în echivalent care nu pot fi aduse la îndeplinire de către ANAF (din motive obiective) Soluții legislative identificate 2022 Soluții legislative promovate Proiect de act normativ / - Responsabili : MJ, PÎCCJ, ANABI, ANAF Instituții implicate : UNBR, CSM, ÎCCJ Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
76
8 În temeiul Legii nr. 56/2018 privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) , ANABI are acces indirect la comunicarea securizată de date. Prin această măsură, ANABI poate avea acces direct la acest sistem de comunicații.
9 Legea nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen , republicată.
2.2.3. Creşterea capacităţii de evaluare şi expertizare a bunurilor indisponibilizate 2.2.3.1. Întocmirea şi actualizarea anuală a listei laboratoarelor/ entităţilor acreditate (ex. RENAR), care să realizeze la solicitarea autorităţilor judiciare/ANABI expertize privind categorii de bunuri cu regim juridic special (ex. deşeuri, minereuri,băuturi alcoolice, material lemnos, tutun, produse petroliere etc) Liste întocmite şi diseminate autorităţilor judiciare competente 2022 Responsabili: ANABI Instituții implicate: ANEVAR, autorităţi cu competenţe în reglementarea şi certificarea laboratoarelor/entităţilor Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.2.3.2. Întocmirea şi actualizarea anuală a listei de evaluatori acreditaţi ANEVAR care deţin specializări privind bunuri atipice sau cu regim juridic special Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.3. Creșterea eficienței măsurilor asigurătorii prin evaluarea permanentă a costurilor și a caracterului proporțional, cu alocarea rațională a resurselor financiare pe criterii de rentabilitate 2.3.1. Planificarea şi evaluarea periodică a măsurilor asigurătorii în vederea fundamentării extinderii, menținerii sau ridicării acestora 10 2.3.1.1. Redactarea unei Selecții de bune practici privind luarea măsurilor asigurătorii în faza de urmărire penală (caracteristici bunuri, costuri de administrare asociate, analiză cost- beneficiu, etc.) Eficiență crescută a măsurilor asigurătorii, printr-o mai bună și mai coerentă fundamentare a planificării și evaluării acestora și o mai mare atenție acordată reducerii costurilor de administrare suportate din bani publici Bune practici diseminate 1 selecție de bune practici actualizată anual Responsabili : PÎCCJ, ANABI Instituții implicate : MAI Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.4. Eficientizarea procesului de valorificare a 2.4.1. Dezvoltarea cadrului legislativ și 2.4.1.1. Promovarea unui proiect de lege ce vizează analizarea şi revizuirea cazurilor Valorificare crescută a produsului infracțiunii, 2022 Proiect de lege de modificare a Legii nr. 135/2010, cu modificările și Demers legislativ încheiat / Responsabili : Guvernul României, MJ Bugetul de stat (în limita
77
10 În conformitate cu prevederile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO).
produsului infracțiunii, cu asigurarea garanțiilor constituționale instituțional incident procesului de valorificare a produsului infracțiunii speciale de valorificare pe durata procesului penal, în sensul diminuării caracterului restrictiv al aplicării acestei proceduri, cu menţinerea tuturor garanţiilor privind dreptul de proprietate (art. 44 din Constituţia României din 1991, revizuită în anul 2003, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 767/2003): - Proiect de lege de modificare a art. 252 1 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: la alin. (2) lit. a), singurul criteriu pentru valorificarea bunului sechestrat este perioada de timp al cărei minim va fi de 3 luni. la alin. (3) lit. b), minimul perioadei de la data instituirii măsurilor asigurătorii se modifică de la un an la 30 de zile. Va fi avută în vedere inclusiv reglementarea unor noi cazuri speciale de valorificare pentru bunuri precum masă lemnoasă, deșeuri, aeronave, autovehicule și ambarcațiuni. bazată pe analiza cost-beneficiu, cu respectarea principiului proporționalității și asigurarea garanțiilor constituționale completările ulterioare, elaborat și înaintat către Parlament în graficul planificat Proiect de lege elaborat și intrat pe circuitul de adoptare Instituții implicate : ANABI, ANAF, CSM, ÎCCJ bugetului aprobat)
78
2.4.1.2. Continuarea valorificării în loturi mari a bunurilor aflate în administrarea ANABI și confiscate în timpul procesului penal și care necesită acțiuni de administrare urgente din cauza deteriorării lor, a deprecierii foarte mari și rapide sau pentru că au generat costuri ridicate de conservare Administrare eficientizată prin măsuri judicioase, prompte și cu avantaje economice in gestionarea stocurilor și a recuperării creanțelor provenite din infracțiuni Permanent Valoarea creanțelor obținute prin vânzarea în lot / (Valoarea de recuperare a bunurilor din lot + cheltuielile de administrare) ≥ 1 / ≥ 1 Responsabili : ANABI Instituții implicate : ANCPI, UNNPR Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.4.1.3. Extinderea modalității de valorificare a bunurilor provenite din infracțiuni sau aflate în legătură cu infracțiunile, prin licitații online pe pagina de Internet gestionată de către ANABI Licitații organizate online atât pentru valorificarea anticipată a bunurilor imobile administrate de ANABI, cât și pentru bunurile aflate în administrarea ANABI și confiscate în timpul procesului penal Permanent Categorii nou create în portalul ANABI dedicat licitațiilor online Licitații online extinse pentru toate categoriile de activități de valorificare, anticipată și post- confiscare în timpul procesului penal / Licitații online extinse, prin includerea valorificării anticipate a bunurilor imobile administrate de ANABI Responsabili : ANABI Instituții implicate : ANCPI, UNNPR Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 2.4.1.4. Dezvoltarea unei aplicații mobile pentru licitațiile online organizate de ANABI Activitate de valorificare anticipată și post- confiscare transparentă și mai accesibilă 2023 Rata de creștere anuală a numărului de vizitatori online ai aplicației mobile ≥10% / Testarea și lansarea aplicației mobile Responsabili : ANABI Instituții implicate : Furnizori de servicii Bugetul de stat Gradul de apreciere acordat aplicației mobile ANABI de către utilizatorii aplicației (valoarea Ranking- ului aplicației) Rating 4 din 5 din Ranking aplicație mobilă ANABI (scală de la 1 la 5) / Rating 3 din 5 din Ranking aplicație mobilă ANABI (scală de la 1 la 5) 2.4.1.5. Promovarea participării la licitațiile online organizate Activități de promovare desfășurate Permanent Activități de marketing desfășurate pentru ≥ 4 / ≥ 2 Responsabili : ANABI Bugetul de stat (în limita
79
pentru valorificarea anticipată a bunurilor administrate de ANABI și confiscate în timpul procesului penal creșterea participării la licitațiile online Instituții implicate : Mass-media, ONG-uri, Furnizori de servicii bugetului aprobat) Procentul de comunicate anunț în mass-media (conform acordurilor de colaborare încheiate cu trusturi mass- media) = (Numărul de comunicate lansate de mass- media/Numărul de comunicate planificate) x 100 100% / 100%
80
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 3: PREVENIREA CRIMINALITĂȚII, PROTECȚIA VICTIMELOR ȘI CREȘTEREA REZILIENȚEI COMUNITĂȚILOR
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025 / ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE 3.1. Operaționalizarea Mecanismului Național pentru Prevenirea Criminalității (MNPC) 11 3.1.1. Asigurarea cadrului legislativ specific operaționalizării MNPC 3.1.1.1. Revizuirea Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, în sensul statuării ca secțiune distinctă în lege a modului de constituire și distribuire a sumelor rezultate din colectarea efectivă a activelor confiscate în proceduri judiciare penale 12 Legislație armonizată la nivelulul celei europene (UE) prin revizuirea Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare 2021 Proiecte de acte normative elaborate și aprobate în graficul planificat Demers legislativ încheiat / Proiecte de acte normative elaborate și intrate pe circuitul de aprobare/adoptare Responsabili: MJ, ANABI Instituții implicate: PÎCCJ, CSM, ÎCCJ, MF, MAI, ME, MS, MMPS, Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Mecanism operaționalizat 2022 Gradul de utilizare a sumelor disponibile în MNPC de către autoritățile beneficiare 100%/ ≥ 40% 3.1.2. Dezvoltarea capacității operaționale a ANABI de a exercita atribuția legală privind reutilizarea socială și publică a sumelor confiscate și a celor rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile confiscate 3.1.2.1. Elaborarea de către ANABI a unui Mecanism pentru finanțarea nerambursabilă din MNPC a proiectelor derulate de organizații nonguvernamentale în domeniul protecției victimelor infracțiunilor, prevenirii criminalității, Ghidul solicitantului și metodologie Apel de proiecte lansat 2022 Gradul de contractare a proiectelor 100% / 100% Responsabili: ANABI Instituții implicate: MJ, PÎCCJ, CSM, ÎCCJ, MAI, ME, MS, MMPS Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
11 Mecanismul va fi alimentat cu sumele confiscate, precum şi cu cele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate din proceduri judiciare penale. Vor fi exceptate sumele de bani care fac obiectul acordurilor de partajare cu jurisdicțiile străine în baza acordurilor tehnice încheiate de ANABI.
81
12 Prin această acțiune se urmărește corectarea efectelor adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene prin care s-a abrogat art. 37 din Legea nr. 318/2015. Prevederile art. 37 din Legea nr. 318/2015 adoptată în forma inițială statuau, între altele, beneficiarii sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare.
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025 / ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE precum și al educației juridice 3.1.3. Realizarea de studii, analize și statistici pentru monitorizarea MNPC 3.1.3.1. Dezvoltarea unui sistem de colectare și analiză a datelor referitoare la funcționalitatea MNPC Sistem de colectare și analiză dezvoltat 2023 Procentul de colectare și analiză a datelor 100% Responsabili: MJ, ANABI Instituții implicate: PÎCCJ, MAI, ME, MS, MMPS, CSM, ÎCCJ Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 3.1.3.2. Elaborarea unei metodologii de monitorizare a MNPC Metodologie elaborată 2022 Gradul de realizare a metodologiei de monitorizare a MNPC 100% Responsabili: MJ, ANABI Instituții implicate: MAI, ME, MS, MMPS, PÎCCJ Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 3.2. Asigurarea unui proces decizional receptiv, bazat pe promovarea participării active a părților interesate în procesul de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni 3.2.1. Asigurarea și încurajarea dialogului și consultării cu societatea civilă, cu partenerii externi (precum Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO), precum și inter- instituțională la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor naționale cu atribuții în domeniu 3.2.1.1. Organizarea de seminarii, conferințe, schimb de bune practici cu personalul autorităților și instituțiilor implicate în procesul de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni Persoane și instituții cu atribuții conștientizate și cu atitudini schimbate în favoarea consolidării procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni Permanent Gradul de realizare a evenimentelor dedicate autoritățillor și instituțiilor cu competențe, conform graficului planificat 100% Responsabili: ANABI Instituții implicate: MJ, PÎCCJ, CSM, Instanțe, INM Bugetul de stat Proiecte cu finanţare externă nerambursabilă 3.2.1.2. Instituționalizarea unui parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acţiuni şi de evenimente având ca temă principală problematica Acțiuni și evenimente derulate Permanent Reprezentanți ai societății civile participante la consultări ≥ 150% CVR (2022) / - Responsabili: MJ, PÎCCJ, ANABI Instituții implicate: Reprezentanți ai societății civile Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
82
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025 / ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE procesului de recuperare și administrare a creanțelor provenite din infracțiuni, precum și reutilizarea socială, cu accentuarea caracterului preventiv-educativ 3.2.1.3 . Dezvoltarea parteneriatului activ cu partenerii externi (precum Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO). Participarea României la procesul decizional European privind consolidarea cadrului legal pentru recuperarea creanțelor din infracțiuni. Comunicarea de date statistice către Comisia Europeană Acțiuni și evenimente derulate Permanentă Consultări organizate Documente de poziție / propuneri elaborate de către România Date statistice comunicate instituțiilor europene ≥ 150% CVR (2022) / - Responsabili: MJ, ANABI, MAE Instituții implicate: - Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 3.2.1.4. Promovarea reutilizării bunurilor confiscate, prin transmiterea cu titlu gratuit sau darea în folosință a bunurilor imobile confiscate în timpul procesului penal pentru proiecte de interes public și social. Desfășurarea de Grad crescut de reutilizare a bunurilor confiscate în timpul procesului penal pentru proiecte de interes public și social Permanent Bunuri imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului și date în folosinţă gratuită ≥ CVR (2023) / - Responsabili: ANABI Instituții implicate: ANAF, UNNPR, ANCPI, AAPL, ONG-URI, Academia Română Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Programe de finanţare externă nerambursabilă Entități beneficiare de bunuri imobile date în folosință ≥ CVR (2023) / - Persoane implicate în ≥ CVR (2023) /
83
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025 / ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE campanii de informare privind reutilizarea bunurilor imobile confiscate proiectele de interes social - Bunuri imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului, transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ- teritoriale ≥ CVR (2023) / - Nr. UAT beneficiare ≥ CVR (2023) / - Persoane implicate în proiectele de informare publică ≥ CVR (2023) / - 3.3. Creșterea încrederii populației în activitatea de administrare a bunurilor indisponibilizate, de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, precum și de reutilizare socială și publică 3.3.1. Evaluarea rezultatelor orientate către utilizatorii/beneficiarii serviciilor furnizate de către ANABI, pentru a ghida eforturile pentru satisfacerea nevoilor lor 3.3.1.1. Derularea unei cercetări sociologice la nivel național pentru măsurarea nivelului de satisfacție a beneficiarilor serviciilor furnizate de ANABI Cercetare sociologică derulată 2024 (Raport final 2025) 2022 (Raport intermediar 2023) Anchete sociologice derulate pentru măsurarea nivelului de satisfacție 1 (cu două etape de desfășurare) Responsabili: ANABI Instituții implicate: Autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în domeniu Victimele infracțiunilor Societatea civilă (populație, ONG-uri) Mediul de afaceri Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) Nivel de satisfacție măsurat Nivelul satisfacției beneficiarilor serviciilor furnizate de către ANABI ≥ 80% / ≥ 50% 3.3.2. Susținerea conștientizării cu privire la beneficiile 3.3.2.1. Derularea unor evenimente și campanii media de Public conștientizat și sensibilizat cu Permanent Proporţia grupurilor ţintă care prezintă ≥ 80% / ≥ 50% Responsabili: ANABI Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
84
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025 / ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE unei administrări adecvate și orientate spre finalitate a bunurilor indisponibilizate și a recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, la nivelul societății și în rândul factorilor de decizie conștientizare a cetățenilor, a factorilor de decizie și a altor factori interesați asupra problematicii administrării bunurilor indisponibilizate și a recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, precum și despre importanța reutilizării sociale și publice (prezent și trecut) privire la problematica recuperării produsului infracțiunii, a misiunii și rolului Sistemului Național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni în acest proces și a importanței reîntoarcerii în societate a creanțelor obținute, prin valorificarea bunurilor confiscate în procesul penal conştientizare civică Instituții implicate: Societatea civilă (populație, ONG-uri) Mediul de afaceri 3.3.2.2. Identificarea experiențelor de succes, prin selectarea inițiativelor prezentate de autoritățile și instituțiile cu competențe în domeniu și elaborarea bunelor practici Selecție a experiențelor de succes, consolidată anual și inclusă în programele de formare a personalului cu atribuții în domeniu Permanent Programe de formare actualizate, prin racordarea la selecția anuală a experiențelor de succes 100% Responsabili: MJ, PÎCCJ, ANABI Instituții implicate: Instanțe, Parchete, MAI Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 3.3.2.3. Prezentarea în format accesibil publicului larg a unor cazuri concrete de recuperare a Cazuri concrete prezentate într-un format accesibil publicului larg Permanent Accesări ale site- ului instituțional al ANABI, secțiunea dedicată prezentării ≥ 150% CVR (2022) / ≥ 120% CVR (2021) Responsabili: ANABI Instituții implicate: Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
85
OBIECTIV SPECIFIC DIRECȚII DE ACȚIUNE ACTIVITĂȚI / MĂSURI CONCRETE REZULTATUL ACȚIUNII TERMEN DE REALIZARE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȚINTĂ 2025 / ȚINTĂ 2022 INSTITUȚII/ STRUCTURI RESPONSABILE INSTITUȚII/ STRUCTURI IMPLICATE BUGET ESTIMAT (MII LEI) / SURSĂ FINANȚARE creanțelor provenite din infracțiuni, precum și a celor de reutilizare socială și/sau publică cazurilor concrete Instanțe, Parchete, MAI 3.3.2.4. Măsurarea periodică a progresului creșterii încrederii populației Progres măsurat în mod sistematic Gradul de încredere al beneficiarilor = (Numărul răspunsurilor cu evaluare „grad de încredere foarte ridicat” și „grad de încredere ridicat”/Numărul răspunsurilor valide de evaluare a gradului de încredere) x 100 Conform Strategiei de Comunicare a ANABI Responsabili: ANABI Instituții implicate: Furnizori de servicii Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat) 3.3.3. Asigurarea transparenței gradului de recuperare a creanțelor din infracțiuni 3.3.3.1. Publicarea de seturi de date în format deschis cu privire la recuperarea creanțelor din infracțiuni Seturi de date publicate Permanentă Accesări ale site- ului dedicat ≥ CVR (2023) / - Responsabili: MJ, ANABI Instituții implicate: MJ, PÎCCJ, MAI, Instanțe, Parchete, ANAF Bugetul de stat (în limita bugetului aprobat)
86 Preluat: 2026-09-24T21:01:52.554689+00:00 · SHA256: 96ff208c9f7e9e6e67b6bdfad33b9abdbfb4f6e759003a52852c7e5e8bd517f3