Legislație națională
ANEXĂ · 0 · 2021
ANEXĂ din 27 decembrie 2021 privind modificarea pct. III din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016 - Plan general regional de servicii sanitare 2021-2027 Regiunea Sud-Vest
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Sănătă?ii · ID sursă 250187
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ANEXĂ din 27 decembrie 2021
privind modificarea pct. III din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016 - Plan general regional de servicii sanitare 2021-2027 Regiunea Sud-Vest
EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.232 bis din 28 decembrie 2021
Notă ...
Conţinută de ORDINUL nr. 2.899 din 27 decembrie 2021 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.232 din 28 decembrie 2021.
ANEXĂ
PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 - 2027
REGIUNEA SUD - VEST
CUPRINS
ABREVIERI
CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ
INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR P RINCIPALELE PROBLEME
CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE
Viziunea strategică
Direcţiile strategice
Asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027
CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI A PRINCIPALELOR DEFICITE ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare Județ Pacient DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE ȚINTE REGIONALE Infrastructură spitalicească și cadrul legal PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD - VEST REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI Judeţul Dolj Judeţul Gorj Judeţul Mehedinţi Judeţul Olt Judeţul Vâlcea ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICA ȘI PARACLINICĂ Diagnostic situație curentă și principalele deficite ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
ÎNGRIJIRILE PALIATIVE
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
Rezumatul principalelor măsuri ale planului de servicii medicale din RSV ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3 Anexa 4a Anexa 4b Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11
ABREVIERI
CMI Cabinet medical individual
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică CP Centru de permanență
DJ Județul Dolj
DMS Durată medie de spitalizare
FTE Full time employee (angajat cu normă întreagă) FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate GJ Județul Gorj
INSP
IU_pat
Institutul Național de Sănătate Publică Indice de utilizare a paturilor
MF Medic de familie
MG Medic generalist
MH Județul Mehedinți
MS Ministerul Sănătății
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OT Județul Olt
OMS Organizația Mondială a Sănătății
ORL Oto-rino-laringologie
PIB Produsul intern brut
PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare
PSI Plan Strategic Instituțional
ROP Rata de ocupaare / utilizare a paturilor
RSV Regiunea de dezvoltare Sud-Vest
RSM Rata Standardizată a Mortalității
SNS Strategie Națională de Sănătate
SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti
UE Uniunea Europeană
VL Județul Vâlcea
CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest (RSV) se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mic de locuitori, ocupând locul șapte printre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu o pondere de 53% a populației în mediul rural.
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Regiunea este formată din 5 județe(Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), și cuprinde 29 de centre urbane, 408 de comune și 2 070 de sate. Regiunea acoperă o suprafață de 29 212 km2 (12,3% din țară) și are 1,9 milioane locuitori (10% din populația țării) - date din 2019. Ca suprafață regiunea de Sud-Vest este a doua cea mai mică regiune după București-Ilfov. Aproximativ jumătate din populația sa (53%) locuiește în zonele rurale, Olt (60%), Vâlcea (55%), Gorj (54,6%) și Mehedinți (53,8%).
Figura 1: Harta regiunii de sud-vest
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația din regiune în 2019 a fost de 1,92 milioane de locuitori în 2019. Populația în vârstă de peste 65 de ani a reprezentat 20,72% din total regiune (tabelul 1).
Tabelul 1: Populaţia Regiunii Sud-Vest pe judeţe
Grupa de vârstă Dolj % Gorj % Mehedinţi % Olt % Vâlcea % TOTAL % 0 - 4 30,395 4,88 12,304 3,92 9,262 3,86 16,224 4,14 13,804 3,95 81,989 4,27 5 - 14 60,115 9,64 29,795 9,49 23,409 9,75 36,108 9,21 32,415 9,28 181,842 9,48 15 - 64 411,188 65,95 214,693 68,42 157,669 65,65 254,630 64,94 219,249 62,77 1,257,429 65,53 65 - 85+ 121,752 19,53 57,011 18,17 49,830 20,75 85,139 21,71 83,826 24,00 397,558 20,72 TOTAL 623,450 100 313,803 100 240,170 100 392,101 100 349,294 100 1,918,818 100
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Conform celor mai recente proiecții demografice, populația RSV se va reduce cu aproximativ 10,8% în perioada 2015 - 2030, reprezentând una dintre cele mai mari reduceri din țară. În anul 2015 populația cu vârsta peste 65 de ani din această regiune a reprezentat 19% din populație, etimându-se că va crește în 2030 cu 4%, ajungând la 23% din totalul populației regiunii (figura 2).
418277 1799615 395705 1949916 378220 2019158
Figura 2: Proiecţii demografice şi proporţia populaţiei cu vârsta de peste 65 ani
2030
2020
2015
0% 20% 40% 60% 80% 100%
65+ Total
Sursa: Proiecţii Eurostat
RSV este una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni din România. PIB-ul său total fiind cel mai mic dintre toate cele opt regiuni, cu o contribuție de 7,4% la PIB-ul național în 2018. PIB-ul regional pe cap de locuitor (7.797 EUR) este al doilea cel mai mic dintre cele opt regiuni de dezvoltare, mai mare decât cel al Regiunii Nord-Est 1 .
Rata sărăciei relative din regiune a fost de 33.4% (date din 2017), mai mare decât media națională (23.6%) și mult mai mare decât cea mai favorizată regiune, Regiunea București-Ilfov (6.1%) 2 .
INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR
În 2019, indicatorii de sănătate în RSV înregistrează mici variații față de media pe țară și de celelalte regiuni:
Rata medie a speranței de viață (76,22 ani) este mai mare ca media pe țară (75,99 ani); se evidențiază județul Vâlcea ca fiind singurul județ din țară cu o rată a speranței de viață peste 80 de ani (80,84 ani). Rata natalităţii (7,4 născuți vii la 1000 locuitori) este sub media națională (8,5 născuți vii la 1000 locuitori); se evidențiază județul Vâlcea cu rata cea mai mică din regiune (6,7 născuți vii la 1000 locuitori). Ratele mortalității infantile (6,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) sunt mai mari față de media pe țară (6,1 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii). În cadrul regiunii menționăm județul Mehedinți care are cea mai mare mortalitate infantilă (9,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) depășind cu mult media pe țară. Mortalitatea generală (12,6%0 loc.) este mai mare ca media pe țară (11,7%0 loc.) evidențiindu-se județul Olt cu mortalitatea de 14,7%0 loc. și Vâlcea cu cea mai mică rată a mortalității din țară (9,0%0 loc.).
În anul 2019 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RSV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu incidențele la nivel național și cu anii anteriori. Menționăm că valorile incidenței sunt mult mai mari decât media pe țară.
Pentru același an 2019, în RSV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet, tulburări mentale și de comportament, boli pulmonare
1 Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/Prognoza_profil_teritorial_toamna_2019.pdf 2 Sursa: Institutul Naţional de Statistică
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf
obstructive cronice, valorile ratelor fiind mici decât media pe țară pentru boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet și mai mari pentru celelalte două menționate în tabelul 2. În toate județele aparținând RSV prevalența prin boli hipertensive ocupă primul loc, menționând județele Vâlcea și Gorj, cu valori mult mai mari decât media pe regiune și țară. În cazul cardiopatiei ischemice se remarcă județul Vâlcea cu valori peste media pe țară și regiune. Tulburările mentale și de comportament sunt mult crescute față de media pe țară în Vâlcea și Olt 3 (tabelul 2).
Tabel 2: Prevalenţa bolilor cronice majore în RSV în 2019 (cazuri la 100 000 locuitori)
România RSV Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea Boli hipertensive 13629.2 12401.1 13074.0 15398.5 12363.7 4944.1 16903.8 Cardiomiopatie ischemică 6236.8 5184.2 5502.1 4555.4 5765.5 2975.0 7262.1 Diabet 4429.4 4219.8 4368.8 5556.4 3171.9 3757.7 3992.6 Tulburări mentale și de comportament 2592.3 2975.8 2315.7 2608.0 1544.7 3766.4 4581.2 Boli pulmonare obstructive cronice 2304.7 2392.1 2173.4 2137.6 3379.3 2098.2 2662.2
Principalele probleme
Serviciile de sănătate din RSV se confruntă cu mai multe provocări majore:
Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistenţa medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenţia nu sunt conectate adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale și a rezultatelor la nivel de pacient. Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularităţile zonelor geografice, ceea ce duce la inechități între urban şi rural (în special în județul Mehedinți) și discriminare ale grupurilor minoritare. Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate. Unitățile de asistență medicală primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un suprasolicitarea serviciilor spitalicești. Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii prin diferite finanțări nerambursabile si printr-o abordare integrată a activităților medico-socio-educationale cu cabinetele de medicină de familie, serviciile sociale si educationale. În prezent sunt diferențe semnificative privind gradul de acoperire între județele regiunii. Judetul Gorj are cea mai mare acoperire cu asistență medicala comunitară (99%- 131 de asistenti medicali comunitari și 14 mediatori sanitari). Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Sunt în curs de identifcare soluții (proiecte în derulare) care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenţei medicale. Infrastructura spitalicească este în general veche, iar capacitatea de îngrijire acută este supradimensionată în raport cu nevoile. Există o deplasare semnificativă a pacienților acuti în afara regiunii, în special din județul Mehedinți, care tind să meargă în Timișoara - Regiunea de Vest și din județul Olt, care tind să meargă la București. Capacitatea serviciilor de îngrijire paliativă este foarte redusă.
În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RSV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:
Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile. 3 Sursa: INSP-CNSISP Inegalități în accesul la servicii în şi între judeţe, în special în ceea ce priveşte asistenţa de specialitate, determinând deplasarea masivă a pacienţilor către unităţile medicale din regiunile învecinate.
Un studiu din 2013 4 arată că 10,2% din populația de 15 ani și mai în vârstă din RSV nu a putut merge la un specialist atunci când este nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebaţi despre motivele situației:
67% au menţionat costurile prea mari; 7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenţie; 10% menţionat teama de a accesa serviciile de asistenţă medicală.
Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în RSV oferă o bază foarte puternică pentru intervenție .
CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE V IZIUNEA STRATEGICĂ
Conform Raportului Comisiei Europene și OECD „Romania - Profilul de ţară pentru sănătate 2019”, care evidențiază caracteristici ale sistemului de sănătate din România, evaluarea rezilienței sistemului , arată o dependența mare de serviciile spitalicești, iar asistența medicală primară dispune de resurse umane insuficiente în unele regiuni și este, în același timp, prea puțin utilizată, pacientul accesând direct serviciile spitaliceşti, deşi se preved intervenții pentru cresterea rolului asistenței medicală primare.
Raportul evidențiază faptul că finanțarea alocată pentru sănătate în România este cea mai mică dintre țările UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1 029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2 884 EUR, sau 5 % din PIB (comparativ cu media UE de 9,8 %). Raportul arată că în termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă. In perioada 2014-2020, au fost sustinute programe de consolidare a asistenței medicale primare, a asistenței comunitare si a asistentei medicale ambulatorii de specialitate, dar proporția cheltuielilor dedicate acestor sectoare rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18 %, comparativ cu media UE de 30 %). De asemenea, alocarea pentru preventie în România e mult mai scazută față de țările UE (18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7 % din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1 % la nivelul UE).
Viitoarea strategie 2021-2027 pentru sectorul de sănătate, va trebui să fie construită pe o alocare financiară corespunzătoare, care să permită consolidarea și dezvoltarea obiectivelor prioritare ale sistemului de sănătate.
Viziunea Strategiei Naţionale de Sănătate 2014 – 2020 proiecta o naţiune de oameni sănătoşi şi productivi prin accesul la servicii calitative de prevenţie, urgenţă, tratament şi reabilitare, utilizarea eficientă şi eficace a resurselor şi promovarea celor mai înalte standarde şi bune practici.
Noua strategie națională de sănătate, ce va fi elaborată de Ministerul Sănătății pentru perioada 2021-2027, va susține viziunea de consolidare a sănătății populației, îmbunătățire a accesului la servicii medicale de calitate sigure, eficace și sustenabile, cu continuarea obiectivelor enunțate în strategia precedentă și definirea unor obiective specifice noi. Alocarea financiară adecvată va fi condiție esențială pentru succesul strategiei.
4 Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România
La nivelul RSV vor fi reduse diferenţele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr- un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, accesul la serviciile de sănătate și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.
Astfel, pentru perioada 2021-2027, viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în RSV este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare bine reprezentate, cu un rol eficient de prevenţie și monitorizare a pacienților cu afecțiuni cronice, un sistem ambulator consolidat și o reţea de spitale adaptată nevoilor pacienților, flexibilă, coordonată și sustenabilă. Noul spital regional de urgență, aflat în vârful rețelei de spitale, va reprezenta un pol de excelență al serviciilor medicale terțiare din regiune, un model de organizare, functionare si finanțare optimizată, pentru rezolvarea completa a cazurilor complexe din regiune cu rezultate de îmbunătățire a stării de sănătate, scădere a mortalitătii si morbidității, eficiență crescută.
În conformitate cu strategia anterioară, principalele caracteristici ale viitorului sistem de sănătate al RSV vor fi:
Receptivitate , astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalităţii, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidităţii; Echitate și protecție financiară , o problemă deosebit de gravă în RSV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane, și în care un procent semnificativ din populație menţionează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate; Eficacitate și sustenabilitate financiară , cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, dar și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.
Direcţiile strategice
Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.
Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RSV, sunt:
Consolidarea unităţilor de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară prin extinderea celor două rețele, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu; Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de asistență medicală ambulatorie; Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare; integrarea îngrijirii cu scop curativ cu cea paliativă în vederea asigurării calității vieții pacienților cu boli cronice progresive); Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului asistenței primare (în monitorizarea și îngrijirea pacienților, inclusiv prin acordarea de servicii preventive), a rolului de „gatekeeper” și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală; Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești; Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu; Dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (cronici, reabilitare, recuperare).
Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RSV; o atenție deosebită se acordă pentru:
Dezvoltarea asistenței medicale comunitare pentru îmbunătățirea accesului la asistența medicală în zonele rurale și pentru comunitățile marginalizate, în special în județele Mehedinți, Olt, Dolj si Vâlcea; Reducerea inegalității interjudețene, în special prin consolidarea asistenței medicale primare și ambulatorii din județele Olt și Mehedinți, care rămân în urma celorlalte trei județe din regiune; Reorganizarea rețelei spitalicești și consolidarea capacității serviciilor spitalicești complexe (în special în județul Dolj, unde se va dezvolta un Spital Regional de Urgență), având în vedere natura actuală fragmentată și starea precară a infrastructurii spitalicești; Integrarea serviciilor de asistenţă medicală, atât pe verticală (asistență medicală primară – ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență medicală primară – asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenţia bolilor - terapie – reabilitare, integrarea curativ -paliativ); Reconceperea traseelor pacienților prin consolidarea rolului de „paznic” al asistenței primare și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală; Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative integrate la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și de spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu. Dezvoltarea capacităților de intervenție de sănătate publică, a capacităților suplimentare ale spitalelor și a altor furnizori de servicii medicale pentru servicii medicale acordate pacienților în pandemie actuală, sau în condițiile altor tipuri de amenințări pentru sănătate.
În mod specific, se vor dezvolta direcții strategice pentru creșterea rezilienței sistemului de sănătate, pentru a răspunde corespunzător la presiunea creată de actuala pandemie cu SARS- CoV-2. Rezilienţa sistemului de sănătate poate fi definită prin capacitatea instituţiilor, a furnizorilor de servicii si a populaţiei de a se pregăti şi a răspunde în mod eficient situațiilor de criză, cu scopul de a proteja eficient viaţa si sănătatea populaţiei, în timpul și după perioada de criză.
Astfel, măsurile propuse vor fi focalizate pe:
decizii la nivel local, la nivelul spitalelor, a altor unități sanitare și a autorităților locale, pentru reorganizarea serviciilor, adaptarea infrastructurii fizice, recrutare de resurse umane: asigurarea zonelor de triaj și decontaminare, a circuitelor separate, a zonelor de izolare, flexibilitate în vederea reorganizării, a identificării de servicii alternative, a asigurării capacităților suplimentare în caz de criză, asigurarea cu echipamente și materiale pentru diagnostic și tratament, inclusiv pentru necesitate suplimentară în criză; organizare zone covid-noncovid pentru a asigura continuitatea asistenței medicale fără întrerupere, atât pacienților cu Covid-19, cât și celor non-Covid-19, cu afecțuni medicale și chirurgicale acute și cornice asigurarea capacității de testare și screening, asigurarea capacității de supraveghere, control epidemiologic, asigurarea de rezerve, stocuri medicamente, materiale sanitare, materiale de protecție sanitară, organizarea centrelor de vaccinare, extindere, dezvoltare servicii medicale de telemedicină în serviciile preventive și ale celor de medicină de familie extindere, integrare a serviciilor de medicina de familie cu celelate servicii medicale pentru asistența pacienților Covid care nu necesită internare și monitorizarea post externare. decizii la nivel central pentru asigurarea de medicamente, materiale, echipamente, vaccinuri și a capacității de intevenție și coordonare a serviciilor de sănătate publică în contextul pandemiilor, epidemiilor: dezvoltarea producției naționale de medicamente, producției de vaccinuri, echipamente, materiale sanitare, dezvoltarea rețelei de transfuzii sânge, produse din sânge, asigurarea sistemului cu aceste produse, asigurarea furnizării continue de medicamente necesare populației, dezvoltarea rețelei naționale de laboratoare de microbiologie, virusologie și alte laboratoare, dezvoltarea serviciilor medicale esențiale pentru populație, pentru patologii acute și cronice, în condiții pandemice, inclusiv prin investiții în infrastructură, creșterea capacității instituționale a Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică, a direcțiilor de sănătate publică pentru elaborarea, organizarea și implementarea planului de intervenție în pandemii, a capacității de supraveghere și control epidemiologic, optimizarea organizării și implementării programului de vaccinare a populației, programe de formare rezidenți și angajare personal pentru specialități deficitare: epidemiologie, sănătate publică, ATI, laborator, boli infecțioase, adoptarea de măsuri și proceduri specifice pentru protejarea sănătății populației în spitale, în comunitate, școli, la locurile de muncă, instituții, zone de recreere, spații comune etc.
Asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii
Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creşterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum şi a pacienților cu afecțiuni cronice.
Odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență Craiova se vor pregăti și implementa măsuri pentru organizarea și reglementarea rețelei de servicii spitalicești la nivel de regiune, sisteme de trimitere și fluxuri de pacienți, trasee clinice pentru anumite tipuri de afecțuni, mecanisme de integrare a serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare.
În acest scop, Ministerul Sănătății derulează proiecte de asistență tehnică pentru actualizarea tarifelor serviciilor medicale, de identificare a unor soluții moderne de management și finanțare a serviciilor medicale, îmbunătățirea calității și siguranța pacientului, adoptarea de ghiduri și protocoale clinice pentru managementul principalelor patologii, utilizarea unor proceduri administrative standardizate pentru spitale, etc.
Rezultatele proiectelor menționate se vor transpune în acte normative ce vor fi aprobate de Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Natională de Asigurări de Sănătate sau alte instituții/ autorități publice centrale, în funcție de domeniul de reglemetare vizat..
Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obigatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.
În ceea ce privește finanțarea proiectelor de îmbunătățire / înființare infrastrastructură nouă în sistemul de sănătate, precum și plata unor servicii medicale, care nu sunt decondate din FNUASS (de exemplu asistența medicală comunitară) aceasta va putea fi asigurată din programele finanțate din fonduri europene din perioada 2021-2027, bugetul statului sau bugetele locale, după caz.
14
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027
DOMENIUL STRATEGIC PROBLEME IDENTIFICATE INTERVENȚIA NECESARĂ CONDIȚII NECESARE REZULTATE Sănătate publică Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în comparație cu media națională Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară Revizuirea legislației pentru îmbunătăţirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cornice. Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, asistență primară și comunitară. Dezvoltarea îngrijirilor paliative. Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi. Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie. A fost revizuit curriculum-ul de management al bolilor cronice pentru rezidențiatul de MF Reducerea poverii bolilor cronice; Creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenţie. Probleme de management al epidemiei Covid 19. Consolidarea capacității de supraveghere epidemiologică, diagnostic, comunicare, management și control epidemii/pandemii Actualizare legislație. Dezvoltare servicii și alocare resurse. Combaterea și controlul îmbolnăvirilor, îmbunătățirea sistemului de comunicare și management al epidemiilor (sistem informational adecvat), vaccinarea populației, supraveghere eficientă. Servicii medicale Asistență medicală primară inegal distribuită, insuficientă, suplimentarea gamei de servicii oferite de medicul de familie, inclusiv pentru monitorizarea pacienților cu covid 19. Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF. Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței. Acoperire cu medici de familie îmbunătăţită Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară. Suplimentarea echipelor de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic. Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară. Consolidarea integrării cu asistenţa medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară. Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială. Capacităţi spitaliceşti inegal distribuite Înființare spital regional Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene. Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate. Dezvoltarea capacităților suplimentare flexibile (infrastructura, echipamente, medicamente, materiale, vaccinuri și resurse umane) ale spitalelor pentru a acorda servicii medicale specializate pacienților în pandemia actuală/alte amenințări, precum și a unor servicii de reabilitare post îmbolnăvire Covid 19. 1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune Indicatori de rezultat la nivel pacienți
Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită. Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane. Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare şi cu deficit ridicat. Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță. Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante. Proporție crescută de spitalizări evitabile. Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire în ambulatoriu şi în spitalizare de zi. Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară. Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi. Spitalizarea evitabilă tratată în asistenţă medicală primară / ambulatorie / pe termen lung. Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unităţi de recuperare și îngrijire pe termen lung Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești / sociale pentru îngrijiri pe termen lung, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și îngrijire de lungă durată cu 25%. Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerinţele de forță de muncă). Pacienții cronici care se încadrează în criteriile îngrijirii pe termen lung să beneficieze de servicii în spații adecvate. Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unităţi de îngrijire paliativă. Elaborarea strategiei naționale, dar și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri palliative. Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Inființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată în spital și la domiciliu, inclusiv servicii de telemedicină pentru zonele rurale sau greu accesibile. Asigurarea existenței unui serviciu de îngrijire paliativă cu minim 25 paturi pentru fiecare capitală de județ. Instruirea a 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază. Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului. Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie. Includerea îngrijirilor paliative în programa de instruire a asistenților medicali comunitari. Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative. Îmbunătățirea calităţii vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
15
Măsuri la nivel de sistem Adaptabilitate, flexibilitate redusa la nevoile sistemului de sănătate și la metode moderne planificare și management a serviciilor medicale,coordonare și complementaritate reduse, duplicare, ineficiență. Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătăţii și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate. Reglementări, noi privind reorganizarea serviciilor, creșterea calității și siguranței, îmbunătățirea managementului și finanțarii; coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate, pentru perioada 2021-2027. Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare. Stabilirea responsabilităților de planificare la nive decizional înalt, la nivelul structurilor din MS, la nivel local pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale. Servicii sanitare planificate și coordonate. Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare. Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.
16
CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI A PRINCIPALELOR DEFICITE În 2019, numărul medicilor de familie din RSV raportat de Institutul Național de Statistică a fost 1315, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Dintre medicii de familie 664 (50,5%) au lucrat în mediul rural, având în vedere că distribuția populației în regiune este preponderent rurală. Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,9 la 10.000 loc.) este ușor crescută față de media naționale (6,3 la 10.000 loc.); acoperirea cu medici este mai mare în județul Dolj (8,1 la 10.000 loc.) și mult mai mică în județul Vâlcea (5,8 la 10.000 loc.). De remarcat că în mediul urban în Județul Dolj și Mehedinți indicele este mult mai mare decât media pe țară și regiune. 10 8 6 4 2 0 Romania Regiunea S-V Dolj Gorj total urban rural Mehedinti Olt Valcea 6.29 7.46 4.92 6.85 7.31 6.46 8.08 8.26 7.89 6.25 6.46 6.07 6.79 8.29 5.50 6.38 6.69 6.17 5.78 6.05 5.56 Figura 3: Numărul medicilor de familie/10 000 locuitori (2019) Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RSV Judeţ Consultatii per capita (medicina de familie) (zone urbane) Consultatii per capita (medicina de familie) (zone rurale) Localităţi fără medici de familie Dolj 3.6 3.0 1 Gorj 4.2 3.6 0 Mehedinți 5.0 2.6 5 Olt 2.2 1.6 1 Vâlcea 4.4 3.3 2 RSV 3.8 2.8 9 Sursa: INSP-CNSISP 2019 (consultații/locuitori) O estimare a numărului de medici de familie din RSV (pe baza datelor din 2019) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 206 medici de familie în zona urbană și un deficit de 382 medici zona rurală. În anul 2019 au fost identificate 9 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7. ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Ei vor fi atrași în zonele rurale, în special în comunele fără MF 5 și în special în Mehedinți (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior. Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân, de col uterin și de colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale, pentru întărirea prevenției; Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF,gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea grupării cabinetelor medicale (cabinetelor medicale asociate / grupate/ societăți), pentru îmbunătățirea calității și continuității asistenței medicale Se propune derularea unor proiecte-pilot în care plata să se efectueze pe bază de performanță a MF (în două judeţe). Standardele de monitorizare și evaluare pentru acest nou mecanism de plată se vor baza pe arii de activități precum cele de mai jos. Va fi un sistem de recompensare (pozitiv) și nu o abordare penalizatoare (negativă); Obiectivele vor fi stabilite în funcție de prioritățile de sănătate publică și de programele naționale de sănătate, inclusiv de exemplu: Stimulente financiare pentru a încuraja MF să-și asume rolul de “paznic”; Rolul MF în eficacitatea programelor de depistare a cancerului în zona de captare (de exemplu: % dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani implicate în programe de screening al cancerului de col uterin, % din populația eligibilă care participă la programul de screening al cancerului colorectal); Angajarea MF în gestionarea pacienților cu boli cronice (de exemplu: numărul de pacienți diabetici cu trei analize HbA1c înregistrate în ultimele 12 luni; numărul de pacienți cu tensiune arterială ridicată cu tensiunea arterială controlată la fiecare 6 luni); Asigurarea de îngrijiri paliative de bază pentru pacienții cu boli cronice progresive (de exemplu: număr pacienți cu nevoi de îngrijiri paliative identificați prin instrumente de screening sau prin alte metode, număr pacienți cu durere dată de existența bolilor cronice progresive care au durerea controlată) Respectarea programelor naționale de imunizare pentru copii și vârstnici; Alte criterii care trebuie determinate pentru a îmbunătăți calitatea și / sau eficiența. Măsurile de la nivel regional specificate mai sus trebuie susținute de reforme la nivel național. În același timp, se propune revizuirea pachetului de asistență medicală de bază (în conformitate cu Ghidul Național și concluziile discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru a spori capacitatea de reacție a MF privind: Educație și consiliere în sănătate; Îngrijiri legate de sarcină, inclusiv îngrijire prenatală și postpartum; Suplimente nutriționale; Servicii de planificare a familiei; 5 Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităților din RSV fără medic de familie (date 2019). Lista va fi actualizată la momentul implementării. Îngrijirea copilului (inclusiv imunizarea), sfaturi și educație pentru sănătate; Managementul și urmărirea bolilor cronice; Managementul urmăririi bolilor persoanelor vârstnice; Screeningul cancerului (în special pentru cancerul de sân și de col uterin); Monitorizarea unor boli transmisibile. În RSV, aproximativ 600 cabinete reprezentaând 90% din cabinetele MF funcționează în clădirile care sunt deținute de autoritățile locale; din aceste 600 de cabinete, aproximativ 40%, adică 248 cabinete au fost reabilitate până în 2012 de către autoritățile locale. In cadrul viitorului Program Operațional Sănătate (POS), un fond special va fi creat pentru a sprijini recondiționarea / dotarea restului cabinetelor MF (peste 300). Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale, de la nivel național, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritate pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie vor fi bazate pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea asocierii, grupării cabinetelor (cabinete medicale asociate / grupate/ societăți) pentru creșterea calității, a gradului de acoperire a serviciilor, etc. Creșterea capacității a 30% dintre medicii de familie din RSV de a oferi îngrijiri paliative de bază. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE Conform datelor din 2019, în RSV există un număr de 470 asistente medicale comunitare și 64 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a compartimentelor de asistență medicală comunitară de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, precum si de la bugetul local al unor unitati administrativ teritoriale.În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanțarea activităţii de asistenţă medicală comunitară. Deși sistemul de asistență medicală comunitară a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 255 asistenți medicali comunitari și 22 mediatoare sanitare, în prezent se înregistrează deficiențe de repartiție a personalului, conform nevoilor. O analiză a diferențelor evidențiază faptul că în 2019 există un surplus de 62 de asistenți comunitari (35 în zonele rurale și 27 in zonele urbane) în comparație cu normativul aprobat. Gorj este județul cu cel mai mare surplus de asistenți medicali comunitari în rural (83), în timp ce Mehedinți înregistrează cel mai mare deficit. Mediatorii sanitari se vor putea angaja în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni (având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă). Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos. Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV, 2014-2019 JUDETUL RURAL URBAN AMC MS AMC MS 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019 Dolj 36 87 3 13 2 8 2 2 Gorj 20 101 2 5 1 32 6 9 Mehedinți 33 69 14 15 2 12 0 4 Olt 63 81 2 1 13 23 9 9 Vâlcea 45 57 2 2 0 0 2 4 Total 197 395 23 36 18 75 19 28 Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV în rural și urban, 2014- 2019 Indicatori Rural Urban Situația Necesități teoretice cf. normativului național 6 Situație Necesități teoretice cf. normativului național 7 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019 Număr de comunități cu populație marginalizată 160 160 39 39 Număr populație marginalizată 179 801 179 801 24 108 24 108 Număr asistenti medicali comunitari 197 395 163 35 surplus 18 75 30 27 surplus Număr mediatoare sanitare 23 36 NA NA 19 28 NA NA *Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021 Distribuția pe județe a necesarului de asistenți comunitari din RSV este prezentată mai jos. Figura 4: Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019 Sursa: Analiza datelor INSP ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL Dezvoltarea unui număr minim de 10 noi echipe comunitare integrate 8 în RSV până în anul 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile și oirunde unde este nevoie. Pentru crearea acestor echipe integrate se vor identifica surse de finantare externe; astfel, 9 comunități din regiune vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat de Ministerul Municii și Justiției Sociale - în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale - în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății - în calitate de partener 2, implementat în perioada 2018-2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 8. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru: 6 Referință: populația 2014 7 Referință: populația 2014 8 Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata dezvoltarea unui număr minim de 10 de noi echipe comunitare integrate 9 în RSV până în 2027 (prima rundă de propuneri); noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional; comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare); alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE În RSV există 50 spitale: 39 spitale de asistență medicală acută (care au și secții / compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 11 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea: 30 sunt spitale publice de îngrijire acută; 5 sunt unități private de asistență medicală acută; 6 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice, 9 sunt unități private cu paturi de cronici . Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești Spitale Îngrijire acută Îngrijire cronică Total Publice Îngrijire acută Private Îngrijire acută Publice Îngrijire cronică Private Îngrijire cronică TOTAL Dolj 14 7 21 11 3 2 5 21 Gorj 7 1 8 7 0 1 0 8 Mehedinţi 4 0 4 4 0 0 0 4 Olt 4 2 6 4 0 1 1 6 Vâlcea 6 5 11 4 2 2 3 11 Total 35 15 50 30 5 6 9 50 Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019 Tabel 7: Număr total de paturi Județ Spitale publice Spitale private Total Sp.publice + private Nr.paturi cronici Nr.paturi acuți Total Nr.paturi cronici Nr.paturi acuți Total Nr.paturi cronici Nr.paturi acuți Total Dolj 1.061 3.150 4.211 188 25 213 1249 3.175 4.424 Gorj 389 1.503 1.892 0 0 0 389 1.503 1.892 Mehedinţi 235 1.071 1.306 0 0 0 235 1.071 1.306 Olt 328 1.482 1.810 15 0 15 343 1.482 1.825 Vâlcea 363 1374 1.737 85 36 121 448 1.410 1.858 Total 2.376 8.580 10.956 288 61 349 2.664 8.641 11.305 Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019 Numărul total de paturi pentru îngrijire acută este de 8.641. Cele 14 spitale / clinici private sunt situate în județele Dolj și Vâlcea și sunt entități mici cu 5 până la 40 de paturi; numai unul în Dolj are 112 paturi. Tabelul 7.1 - DMS și ROP în spitalele publice – secții de acuți 2019 Județ Nr. Paturi contractate Nr.Cazuri Externate Nr. zile spitalizare DMS 10 acuți ROP 11 acuți Dolj 2983 127868 731411 5,72 64% Gorj 1502 62724 372981 5,95 68% Mehedinți 1061 38775 228073 5,88 58% 10 Durata medie de spitalizare 11 Rata ocupare/utilizare a paturilor Olt 1482 57726 323593 5,61 60% Vâlcea 1438 52132 341561 6,55 68% Regiune SV 8466 339225 1997619 5,89 64% Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019 Conform datelor furnizate de CNAS, în anul 2019, spitalele nu au semnat contracte de finanțare cu casele de asigurări de sănătate pentru toate paturile din structură, ci conform tabelului de mai jos, având în vedere că, la contractare poate fi luat în considerare doar numărul de paturi contractabile cu încadrarea în planul de paturi aprobat la nivel județean, stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Trebuie precizat că, potrivit dispozițiilor art. 167 alin (2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătății, Ministerul Sănătății propune o data la 3 ani, Planul național de paturi, care se aprobă prin Hotărâre a guvernului.” În aplicarea dispozițiilor Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Prin HG nr.115/2017 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioda 2017-2019, iar prin HG nr. 337/2020 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioda 2020-2022, acte normative potrivit cărora numărul total de paturi pentru ani 2017-2022, numărul total de paturi aprobat la nivel național ese d 119.579. Numărul total de paturi mai sus prevăzut reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul – cadru, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătae în vigoare. Detalierea pe județe, respectiv pentru municipiul București a numărului total de paturi, se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea prealabilă a ministruluilucrărilor publice, dezvoltării și administraței, respectiv a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se publică în Monitorul oficial al României, partea I. CNAS utilizează IU-pat ca unul dintre criteriile de contractare. La stabilirea numărului de paturi contractabile pentru fiecare spital se au în vedere necesarul de servicii medicale pe specialităţi inclusiv pentru serviciile medicale acordate asiguraţilor din alte judeţe, specialităţile deficitare şi condiţiile specifice existente la nivel local. Indicele mediu de utilizare a paturilor la nivel naţional luat în calcul la stabilirea capacităţii spitalului funcţie de numărul de paturi contractabile pentru secţii/compartimente de acuţi este 290 zile și pentru secţii/compartimente de cronici şi îngrijiri paliative 320 zile. Tabel Nr.8 paturi (public și privat) contractate, în anul 2019 Județ Nr. paturi acuți Nr. paturi cronici Total paturi contractate Dolj 2.983 1.215 4.198 Gorj 1.502 386 1.888 Mehedinți 1.061 235 1.296 Olt 1.482 348 1.830 Valcea 1.438 458 1.896 Total 8.466 2.642 11.108 Deși numărul de paturi contractabile a fost constant la nivel de regiune, în 2019 s-a înregistrat o ușoară scădere a paturilor pentru acuți, cu o creștere consecutivă a paturilor pentru cronici față de anul 2015. (143 paturi). 23 Tabelul nr. 9 Rata de ocupare a paturilor – ACUȚI Județ Cod spit Denumire spital Sp.Public Sp.Acut Nr. paturi contractabile 2019 Nr. Cazuri Externate Nr.zile spit. ROP ROP față de optim (290 zile) Dolj DJ01 Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Craiova Public Acut 1203 51637 293008 67% 84% DJ02 Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova Public Acut 403 19323 99366 68% 85% DJ03 Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "Victor Babes" Craiova Public Acut 269 10948 65943 67% 85% DJ04 Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Bailesti Public Acut 118 4637 22786 53% 67% DJ05 Spitalul "Filisanilor" Filiasi Public Acut 148 5760 32726 61% 76% DJ06 Spitalul Orasenesc Segarcea Public Acut 107 4239 22108 57% 71% DJ07 Spitalul Municipal Calafat Public Acut 205 6378 32335 43% 54% DJ13 SPITALUL ORASENESC "ASEZAMINTELE BRANCOVENESTI" DABULENI Public Acut 88 3222 18337 57% 72% DJ18 SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEAMNA Public Acut 52 1396 8918 47% 59% DJ20 SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA Public Acut 270 10302 81140 82% 104% DJ30 Centrul Medical Mogos Med Privat Acut 4 140 148 10% 13% DJ40 SC Eiffel Med SRL Privat Acut 16 870 2516 43% 54% DJ55 SC Onioptic Medical PD SRL Privat Acut 5 292 475 26% 33% M 02 SPITALUL MILITAR DE URGENTA "DR.STEFAN ODOBLEJA" Public Acut 182 6852 39059 59% 74% T 04 SPITAL CLINIC CF CRAIOVA Public Acut 105 3174 15685 41% 52% DJ Total 3175 129170 734550 63% 80% Gorj GJ01 Spitalul Judetean Targu Jiu Public Acut 800 32293 189310 65% 82% GJ02 Spitalul Municipal Motru Public Acut 136 4974 29259 59% 74% GJ03 Spitalul de Urgenta Tg Carbunesti Public Acut 231 11089 73910 88% 110% GJ04 Spitalul Orasenesc Rovinari Public Acut 89 3601 19352 60% 75% GJ05 Spitalul Orasenesc Novaci Public Acut 74 3341 17899 66% 83% GJ06 Spitalul Orasenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbesti-Jiu Public Acut 64 2876 15839 68% 85% GJ10 SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE TUDOR VLADIMIRESCU Public Acut 41 1274 10246 68% 86% GJ11 Spitalul Orasenesc Turceni Public Acut 68 3276 17166 69% 87% GJ Total 1503 62724 372981 68% 86% Mehedinți MH01 Spitalul Judetean Drobeta-Turnu Severin Public Acut 846 30079 181788 59% 74% MH02 Spitalul Municipal Orsova Public Acut 89 3325 15029 46% 58% MH05 Spitalul Orasenesc Baia de Arama Public Acut 66 2670 15223 63% 80% T 13 SPITALUL GENERAL CF DROBETA TURNU SEVERIN Public Acut 70 2701 16033 63% 79% MH Total 1071 38775 228073 58% 73% OT OT01 Spitalul Judetean Slatina Public Acut 951 37968 213867 62% 78% OT02 Spitalul Orasenesc Bals Public Acut 81 3110 17573 59% 75% Județ Cod spit Denumire spital Sp.Public Sp.Acut Nr. paturi contractabile 2019 Nr. Cazuri Externate Nr.zile spit. ROP ROP față de optim (290 zile) OT03 Spitalul Municipal Caracal Public Acut 348 12479 71687 56% 71% OT04 Spitalul Orasenesc Corabia Public Acut 102 4169 20466 55% 69% OT Total 1482 57726 323593 60% 75% VL VL01 Spitalul Judetean de Urgenta Ramnicu Valcea Public Acut 1011 38083 254879 69% 87% VL03 Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Dragasani Public Acut 175 6088 38661 61% 76% VL04 Spitalul Orasenesc Horezu Public Acut 88 4055 24725 77% 97% VL05 Spitalul Orasenesc Brezoi Public Acut 47 1929 9772 57% 72% VL06 SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "C.ANASTASATU" MIHAESTI Public Acut 53 1977 13524 70% 88% VL11 SC INCARMED SRL RAMNICUL VALCEA Privat Acut 30 1400 5593 51% 64% VL15 SC RAPITEST CLINICA SRL Privat Acut 6 319 1029 47% 59% VL Total 1410 53851 348183 68% 85% Regiune SV Total 8641 342246 2007380 64% 80% 24 Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019 Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, a capacității limitate de asigurare a rolului de „paznic” al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și 58% dintre pacienții spitalizați sunt consultaţi în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF. În 2019, rata de ocupare a paturilor în spitalele de îngrijire acută s-a încadrat între 41% și 88% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 64% . Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 342.246 și aproximativ 2 milioane de zile de spitalizare în 2019, acest lucru înseamnă că şi în prezent (şi anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 4,2 la 1.000 de locuitori, mai puțin decât media națională. Numărul de internari la 1000 locuitori este de 16,5% (figura 5), o rată mai scăzută față de cea propusă a fi atinsă în 2020. Ratele mari înregistrate la Dolj sunt explicate prin faptul că, că spitalele doljene sunt instituțiile unde sunt trimiși pacienții din regiune ce nu pot fi rezolvați în alte județe din regiune (spitale de trimitere). In același timp, se observă rate foarte scăzute ale internărilor (chiar față de media europenă și față de cea națională) pentru spitalele ce deservesc pacienți din județele Mehedinți, Olt și Vâlcea. Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută şi rata internărilor pe populaţie 19,5 16,5 18,2 14,4 13,8 14,1 4,2 4,8 4,4 4,0 3,5 3,7 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0 Paturi/1.000 loc Cazuri externate/100 loc
Regiunea SUD-VEST
Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea
Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2019
Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională .
Conform unui studiu din 2014, spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.
În concluzie:
- la nivel de regiune, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii.
unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută sunt concentrate în județul Dolj, cu un total de 3.175 paturi, respectiv 37% din numărul de paturi de acuți la nivelul regiunii. ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Dolj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, chair centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune. în proporție de 58% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării; în plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF.
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
Din totalul celor 8.641 de paturi de îngrijire acută existente în RSV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 37% sunt situate în județul Dolj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Dolj. Analiza distribuței paturilor pe specialități și estimarea capacitățiilor viitoare se va face de echipe comune de la nivel regional pentru dezvoltarea planurilor locale de servicii medicale
Specialitate Secție Nr. Paturi contractabile % Paturi contractabile Paturi la 1.000 locuitori Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova Regiune SV Jud. Dolj Alte județe Jud. Dolj Alte județe Reg. SV Jud. Dolj Nr. Paturi % din jud. Dolj % din reg. SV Specialități chirurgicale Chirurgie generala Chirurgie generala 931 348 583 37% 63% 0,43 0,50 180 52% 19% Chirurgie laparoscopica 5 5 100% 0,00 0,00 Chirurgie orală şi maxilo-facială Chirurgie maxilo-faciala 33 25 8 76% 24% 0,02 0,04 25 100% 76% Chirurgie pediatrică / Ortopedie pediatrică Chirurgie pediatrica 35 35 100% 0,02 0,00 Chirurgie si ortopedie pediatrica 59 25 34 42% 58% 0,03 0,04 25 100% 42% Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructive Arsi 15 10 5 67% 33% 0,01 0,01 10 100% 67% Chirurgie plastica si reparatorie 51 26 25 51% 49% 0,02 0,04 25 96% 49% Chirurgie toracică Chirurgie toracica 30 25 5 83% 17% 0,01 0,04 25 100% 83% Chirurgie vasculară Chirurgie vasculara 18 10 8 56% 44% 0,01 0,01 10 100% 56% Neurochirurgie Neurochirurgie 33 25 8 76% 24% 0,02 0,04 25 100% 76% Obstetrică-ginecologie Obstetrica-ginecologie 804 328 476 41% 59% 0,37 0,47 113 34% 14% Oftalmologie Oftalmologie 171 59 112 35% 65% 0,08 0,09 35 59% 20% Ortopedie şi traumatology Ortopedie si traumatology 312 104 208 33% 67% 0,14 0,15 70 67% 22% Otorinolaringologie Otorinolaringologie (ORL) 201 67 134 33% 67% 0,09 0,10 48 72% 24% Otorinolaringologie (ORL) copii 10 10 100% 0,00 0,01 10 100% 100% Urologie Urologie 205 75 130 37% 63% 0,09 0,11 70 93% 34% Total Specialități chirurgicale 2913 1137 1776 39% 61% 1,35 1,65 671 59% 23% Specialități medicale Boli infecțioase Boli infectioase 343 163 180 48% 52% 0,16 0,24 Boli infectioase copii 58 58 100% 0% 0,03 0,08 HIV/SIDA 19 15 4 79% 21% 0,01 0,02 Cardiologie Cardiologie 499 111 388 22% 78% 0,23 0,16 50 45% 10% Dermatovenerologie Dermatovenerologie 152 57 95 38% 63% 0,07 0,08 35 61% 23% Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice 139 51 88 37% 63% 0,06 0,07 35 69% 25% Endocrinologie Endocrinologie 71 20 51 28% 72% 0,03 0,03 Gastroenterologie Gastroenterologie 150 53 97 35% 65% 0,07 0,08 40 75% 27%
Tabelul 10: Procentul de paturi per specialitate în RSV
27
Specialitate Secție Nr. Paturi contractabile % Paturi contractabile Paturi la 1.000 locuitori Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova Regiune SV Jud. Dolj Alte județe Jud. Dolj Alte județe Reg. SV Jud. Dolj Nr. Paturi % din jud. Dolj % din reg. SV Hematologie Hematologie clinica 77 55 22 71% 29% 0,04 0,08 Medicină internă Medicina interna 1198 401 797 33% 67% 0,55 0,58 75 19% 6% Nefrologie Dializa peritoneala 12 3 9 25% 75% 0,01 0,00 3 100% 25% Nefrologie 85 22 63 26% 74% 0,04 0,03 22 100% 26% Neonatologie Neonatologie (nn si prematuri) 16 16 0 100% 0% 0,01 0,02 Neonatologie (nou nascuti) 221 96 125 43% 57% 0,10 0,14 40 42% 18% Neurologie Neurologie 616 195 421 32% 68% 0,28 0,28 15 8% 2% Neurologie pediatrica Neurologie pediatrica 10 10 100% 0% 0,00 0,01 Oncologie medicala Oncologie medicala 254 60 194 24% 76% 0,12 0,09 30 50% 12% Oncologie şi hematologie pediatrică Oncopediatrie 10 10 100% 0,00 0,01 10 100% 100% Pediatrie Pediatrie 785 262 523 33% 67% 0,36 0,38 95 36% 12% Pneumologie Pneumologie 323 139 184 43% 57% 0,15 0,20 10 7% 3% Pneumologie copii 10 10 100% 0,00 0,01 Psihiatrie Psihiatrie (acuti si cronici) 15 15 100% 0,01 0,00 Psihiatrie (Nevroze) 51 51 100% 0,02 0,00 Psihiatrie acuti 486 144 342 30% 70% 0,22 0,21 Psihiatrie pediatrica 43 10 33 23% 77% 0,02 0,01 Radioterapie Radioterapie 47 47 100% 0,02 0,07 47 100% 100% Reumatologie Reumatologie 38 30 8 79% 21% 0,02 0,04 25 83% 66% Total Specialități medicale 5728 2038 3690 36% 64% 2,65 2,95 532 26% 9% Regiune Sud-Vest 8641 3175 5466 37% 63% 3,99 4,60 1203 38% 14%
28
În anul 2019 s-au internat în spitalele din RSV un număr de 343.623 pacienți, în secții de acuți și de cronici, reprezentând 95,11% din totalul pacienților internați. În paralel, spitalele din București, Timișoara, Tg.Mureș și Sibiu au gestionat în același an 16.155 internări pentru pacienții din RSV, adică circa 4,5% din totalul internărilor din această regiune, ceea ce confirmă rolul acestor spitale de spitale de trimitere pentru anumite categorii de pacienți din regiune.
Conform datelor din 2019, cele mai frecvente patologii ce se internează în alte centre regionale se adresează secțiilor de chirurgie generală, chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, traumatologie, hematologie, oncologie, specialități, care sunt deficiare în prezent, în regiunea SV.
Tabelul 11: Numărul internărilor pentru pacienţii din SV
Regiunea unde s-a făcut internarea Număr % Spitalele din RSV 343.623 95,11% Bucureşti – Ilfov 10.965 3,03% Vest 3.264 0,90% Centru 1.926 0,53% Alte regiuni 1.517 0,42% Total 361.295 100%
Sursa: Compliarea datelor DRG 2019 - SNSPMPDS
Tabel 12- Număr de pacienți din județele RSV internați În regiune și în alte regiuni
Județ Pacient Internați în alte regiuni Internați în regiunea SV Total Total alte reg. din care: Total SV din care: B C NE NV S SE V același județ alte jud. din RSV DOLJ 3095 2388 186 6 123 47 32 313 114450 114137 313 117.545 GORJ 3416 1723 334 8 341 7 20 983 67972 66810 1162 71.388 MEHEDINTI 2551 629 42 9 140 7 17 1707 37167 36491 676 39.718 OLT 4497 3847 155 8 47 270 31 139 63337 61911 1426 67.834 VILCEA 4113 2378 1209 13 286 78 27 122 60697 60103 594 64.810 Total SV 17672 10965 1926 44 937 409 127 3264 343623 339452 4171 361.295
Tabel 13- Procentul pacienților din județele RSV internați în regiune și alte regiuni
Județ Pacient Internați în alte regiuni Internați în regiunea SV Total Total alte regiuni din care: Total SV din care: B C NE NV S SE V același județ alte jud. din RSV DOLJ 17,51 2,03 0,16 0,01 0,10 0,04 0,03 0,27 97,37 97,10 0,27 100% GORJ 19,33 2,41 0,47 0,01 0,48 0,01 0,03 1,38 95,21 93,59 1,63 100% MEHEDINTI 14,44 1,58 0,11 0,02 0,35 0,02 0,04 4,30 93,58 91,88 1,70 100% OLT 25,45 5,67 0,23 0,01 0,07 0,40 0,05 0,20 93,37 91,27 2,10 100% VILCEA 23,27 3,67 1,87 0,02 0,44 0,12 0,04 0,19 93,65 92,74 0,92 100% Total SV 100 3,03 0,53 0,01 0,26 0,11 0,04 0,90 95,11 93,95 1,15 100%
În spitalele din RSV au fost tratați și pacienți din alte regiuni, dar într-o proporție mai mică (9%), comparativ cu alte regiuni.
Tabel 14– Procent pacienți din alte regiuni tratați în spitalele din RSV
Regiune Nr. cazuri din același județ Nr. cazuri din alte județe B 45% 55% C 84% 16% NE 79% 21% NV 82% 18% S 94% 6%
SE 88% 12% SV 91% 9% V 84% 16%
.
Construcția noului Spital Regional de Urgență va contribui la îmbunătățirea situației prezente, în care pacienții sunt obligați să parcurgă distanțe lungi pentru servicii medicale. Noul Spital Regional de Urgență va putea să ofere servicii specializate pentru cazurile de politrauma, afecțiuni complexe, inclusiv diagnostic și terapie pentru cancer, cazuri care în prezent sunt tratate în București sau Timișoara.
Spitalele din RSV au aprobate un număr de 434 de paturi de ATI, care nu sunt incluse în tabelul de mai sus. Dintre acestea, 169 (39%) se află în județul Dolj.
Tabelul 15 - Numărul de paturi de ATI în RSV, 2019
Județ Cod spital Denumire spital Sp.Public /Privat Nr.paturi ATI DJ DJ01 Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Craiova Public 75 DJ02 Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova Public 22 DJ03 Spitalul Clinic Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "V. Babes" Craiova Public 10 DJ04 Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Bailesti Public 5 DJ05 Spitalul "Filisanilor" Filiasi Public 6 DJ06 Spitalul Orasenesc Segarcea Public 5 DJ07 Spitalul Municipal Calafat Public 10 DJ13 Spitalul Orasenesc "Asezamintele Brancovenesti" Dabuleni Public 3 DJ20 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova Public 6 DJ30 Centrul Medical Mogos Med Privat 2 DJ40 SC Eiffel Med SRL Privat 5 M 02 Spitalul Militar de Urgenta "Dr.Stefan Odobleja" Public 10 T 04 Spital Clinic CF Craiova Public 10 DJ Total 169 GJ GJ01 Spitalul Judetean de Urgență Targu Jiu Public 40 GJ02 Spitalul Municipal Motru Public 5 GJ03 Spitalul de Urgenta Tg Carbunesti Public 15 GJ04 Spitalul Orasenesc Rovinari Public 5 GJ05 Spitalul Orasenesc Novaci Public 5 GJ06 Spitalul Orasenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbesti-Jiu Public 5 GJ11 Spitalul Orasenesc Turceni Public 5 GJ Total 80 MH MH01 Spitalul Judetean de Urgență Drobeta-Turnu Severin Public 30 MH02 Spitalul Municipal Orsova Public 8 MH05 Spitalul Orasenesc Baia de Arama Public 5 T 13 Spitalul General CF Drobeta Turnu-Severin Public 4 MH Total 47 OT OT01 Spitalul Judetean de Urgență Slatina Public 38 OT02 Spitalul Orasenesc Bals Public 2 OT03 Spitalul Municipal Caracal Public 25 OT04 Spitalul Orasenesc Corabia Public 5 OT Total 70
Județ Cod spital Denumire spital Sp.Public /Privat Nr.paturi ATI VL VL01 Spitalul Judetean de Urgenta Râmnicu Valcea Public 45 VL03 Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Dragasani Public 12 VL04 Spitalul Orasenesc Horezu Public 6 VL06 Spitalul de pneumoftiziologie "C. Anastasatu" Mihaesti Public 5 VL Total 68 Regiune SV Total 434
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019
DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE
Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.
Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale: Îmbunătățirea eficienței (reducerea DMS și creșterea ROP)
•
Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi cu utilizarea de tehnologii medicale avansate și noi protocoale de practică
Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți
Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu indentificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară
Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor structuri specializate specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență, creșterea eficacității cu rezultate la nivel de pacient (modele noi – servicii medicale bazate pe valoare, ce se propune a fi dezvoltate în sistem pilot, de către Ministerul Sănătății cu spitalele)
Implementarea de soluții pentru integrarea serviciilor, dezvoltarea complementară a serviciilor la nivel de județ și regiune
•
Asigurarea rezilienței sistemului, adaptarea la solicitări suplimentare în condiții de epiedemii/ pandemii/ dezastre
Dezvoltarea serviciilor de supraveghere și control, a celor de sănătate publică, intervenții preventive Dezvoltarea capacităților suplimentare, flexibile, la nivelul serviciilor de sănătate pentru îngrijirea pacienților cu Covid 19, alte boli transmisibile, în situația unor epidemii / pandemii / dezastre, inclusiv a resurselor umane adecvate
Orizontul de implementare: gradual, până în anul 2027 Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem
Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RSV
Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale , pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt :
Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire; Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive; Indicatorii de mortalitatea evitabilă prin servicii preventive sau curative pentru boli cardio- vasculare, neurologice, cancere, Indicatorii de mortalitate infantila Costurile de susținere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității; Dezvoltarea continuă a practicilor clinice și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor; Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești, alinierea la standardele naționale de acreditare a spitalelor; Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor; Dezvoltarea complementară, rațională, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune; Evaluarea și sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectarii unor capacităţi flexibile, reconfigurarea fizică a clădirilor pentru asigurarea triajului, decontaminării, izolării, diagnosticului, tratamentului, identificarea unor soluţii alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii / personal pe anumite specialităţi, a deficitului de îndeplinire a unor condiţii de calitate, igiena și siguranţă, necesitatea de acoperire a unor cerinţe temporar crescute de îngrijiri, rezerve, echipamente de diagnostic şi tratament, materiale, medicamente.
ȚINTE REGIONALE
Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de ingrijiri pe termen lung/ cronici / paliatie și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate. O astfel de reducere se bazează pe: Reducerea numărului de internări în secții de acuți, în special pentru județele ce depășesc media regională; în 2019 rata internărilor la nivel de regiune era de 16,5 /100 locuitori, mai mică decât rata internărilor la nivel de țară (19,9 la 100 locuitori). Este de precizat că județele Mehedinți, Olt și Vâlcea au o rată mult mai mică de internări în servicii de acuți și un număr mai mic de paturi / 1000 locuitori, comparativ cu celelalte județe. Se recomandă o abordare diferențiată a țintei pentru reducerea internărilor, în funcție de disponibilitatea și accesul la servicii de asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate. Imbunătățirea ratelor de ocupare a paturilor la 80% (rată considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți), până în anul 2027; în același timp, conform practicilor internaționale, pentru determinarea ratelor optime de ocupare a paturilor, se recomandă utilizarea altor criterii cum ar fi complexitatea îngrijirilor, costurile etc. Durata medie a spitalizării este de 5-6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală cu o integrare mai bună, spitalele vor primi într-adevăr, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe care necesită o ședere mai lungă datorită complexității tratamentului. Sprijinirea trecerii de la îngrijire cu internare la internarea cazurilor de zi (între 10% și 20% din totalul internărilor) cu investiții corespunzătoare în tehnologie medicală, adoptare de practici clinice moderne, formare profesională și servicii medicale ambulatorii de urmărire a pacientului. Reorganizarea serviciilor spitalicești prin transformarea anumitor servicii de acuți în servicii de îngrijire pe termen lung și / sau în alte servicii noi, inovatoare, dupa modele de bună practică (reducerea numărului de paturi ineficiente în spitale de îngrijire acută). Adaptarea serviciilor spitalicești la condițiile unor amenințări precum epidemii, pandemii, dezastre. Tabel 16- Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale Indicator 2014 2019 Tinta prevazută în 2026 – 2027 Numărul de internări la 100 locuitori 19,9 16,5 16 Durata medie de spitalizare (zile) 5,40 5,89 5-6 Rata de ocupare (%) 66% 64% 80% Sursa: Analiza date SNSPMPDSB, 2019 Spitalizarea de zi a avut o evoluție semnificativă, în special prin introducerea reglementărilor la nivelul Contractului-cadru care au permis dezvoltarea serviciilor medicale și chirurgicale de către spitale, în sistem de servicii medicale de zi. Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru). Tabelul 17- Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2019 comparativ cu anul 2016 An 2016 2019 Tip interventie Nr. cazuri medicale Nr. cazuri chirurgicale Nr. cazuri medicale Nr. cazuri chirurgicale Total țară 1.465.446 238.854 1.843.166 281.801 Regiunea SV 115.046 12.302 165.484 17.941 Sursa: date SNSPMPDSB Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. In paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți. Tabelul 18- Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2019 comparativ cu 2016 An /Servicii 2016 2019 Total țară 2.317.946 2.761.394 Regiunea SV 166.170 221.815 Sursa: date SNSPMPDSB La nivel național, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2020-2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi. În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări: Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național); dezvoltarea capacităţii privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi; modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi; Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății; Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi; Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi. Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită: scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade); reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 - 14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii; consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune; actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform OMS nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. Serviciile de sănătate mintală Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (17,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor. În prezent, RSV are un total de 581 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 186 sunt în jud Vâlcea, iat cele mai puține în Gorj (75 paturi).În plus, în regiune există 883 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice, din care 522 paturi sunt în Dolj. Astfel, în regiune există 0,77 paturi psihiatrie la 1.000 loc,similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică. Tabel 19. Situația numărului de paturi contractabile pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în RSV, 2019 JUDEȚ / SPITAL Nr. paturi psihiatrie acuți Nr. paturi psihiatrie cronici Total DJ 132 522 654 Spitalul Orasenesc Asezamintele Brancovenesti Dabuleni 12 0 12 Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare 0 480 480 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova 120 42 162 GJ 75 70 145 Spitalul Judetean de Urgenta Tg-Jiu 60 0 60 Spitalul de Urgenta Tg-Carbunesti 15 0 15 Spitalul Orăşenesc Turceni 0 70 70 MH 85 32 117 Spital judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin 85 32 117 OT 103 143 246 Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina 80 4 84 Spitalul Municipal Caracal 8 0 8 Spitalul Orășenesc Corabia 15 0 15 Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu 0 139 139 VL 186 116 302 Spital Judetean de Urgenta Valcea 154 0 154 Spitalul Municipal Dragasani 32 12 44 Spitalul Psihiatrie Dragoesti 0 104 104 TOTAL 581 883 1464 Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de ţară din 2019, România înregistrează rate ale mortalităţii evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naţionale şi regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populaţiei: Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare (programul Actiuni prioritare pacienti IMA AP-IMA), la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervenţională şi de recuperare. La nivelul anul 2019, nu există unități din RSV care derulează programe de cardiologie intervențională și care să fie incluse în AP-IMA conform prevederilor OMS nr. 6/2020 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cririci cu infarct miocardic acut. Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea unor structuri specializate în municipiile din regiune; capacitatea de organizare și funcționare a unor asemenea structuri va fi identificată la nivel regional, cu respectarea OMS nr. 6 /2020, iar pentru asigurarea finanțării, se vor înainta proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii și a resurselor umane necesare. Serviciile medicale de oncologie: Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2019 incidența cancerului în România a fost de 307,7 la 100 000 de locuitori, iar în RSV valoarea ratei a fost peste media pe țară - 367,8 la 100 000 locuitori. Județele Dolj, Mehedinți, Olt au valori ale ratei incidenței peste media pe țară și regiune. Județele Gorj și Vâlcea au valori ale ratelor de incidență prin cancer sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,22% din totalul deceselor din România în anul 2019, iar decesele prin cancer în RSV reprezintă 8,9% din total decese prin cancer în România și 1,7% din total decese generale. În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016-2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective: Prevenirea cancerului; Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân); Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament; Managementului durerii și îngrijirea paliativă. Prin actualul proiect finanțat de Banca Modială, Spitalul Clinic Judetean de Urgență Craiova a primit echipament nou de diagnostic și radioterapie. Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 - 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Se propune ca, fiecare spital de oncologie / secție de oncologie din regiune să aibă organizată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative, pentru a putea deservi zone unde spitalele nu au o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative. În cadrul noului spital regional de urgență Craiova se va constitui un centru regional de oncologie, care va oferi servicii de specialiate complexe, de top pentru pacientii din RSV. Accesul populației la tratament va facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi). Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni neurologice Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele cinci județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia. Rețeaua regională va include: un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional; În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului. condiții de transport, precum și standarde definite pentru transferul pacienților; dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC. În conformitate cu prevederile OMS nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut (AP-AVCac), cu modificările și completările ulterioare, la nivelul anului 2019 există un număr de 42 de unități sanitare care sunt incluse și derulează programul AP-AVCac, unități care îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate la art. 23 din Ordinul mai-sus menționat. În RSV există 3 unități sanitare care derulează acest program, după cum urmează: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova; Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Jiu; Spitalul Clinic Județean de Urgență Slatina. Servicii optimizate pentru gravide și copii Conform analizei mortalității infantile din 2019 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în RSV este de 6,8 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară (6,1 decese la 1000 de născuți vii). Cu excepția județelor Vâlcea și Olt, care înregistrează valori sub media pe țară și regiune (Vâlcea: 5,6 decese la 1000 născuți vii, Olt: 5,4 decese la 1000 născuți vii), celelalte județe din regiune au valori peste media pe țară și regiune. Județul Mehedinți înregistrează a doua cea mai crescută rată din țară, cu 9,8 decese la 1000 născuți vii, mult peste media pe țară și regiune. Rate mari peste media pe țară și regiune se înregistrează și în județul Gorj: 7,4 decese la 1000 născuți vii și județul Dolj: 6,8 decese la 1000 născuți vii. Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări: creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală; intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii, malformatii congenitale, traumatisme etc.); integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie. Servicii pentru pacienții vârstnici
Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RSV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte: la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienți, inclusiv înființarea/ dezvoltarea rețelei de geriatrie, la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici pentru a crește accesibilitatea și a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii, în condiții de sustenabilitate
financiară.
Infrastructură spitalicească și cadrul legal
În Craiova va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Craiova (1.328 paturi). Noul spital regional va deveni un centru de competenţă pentru rețeaua de spitale din RSV, tratând pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populaţia din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale din Craiova. In același timp, spre deosebire de celelalte 2 spitale regionale din Iași și Cluj, acest nou spital va avea și un centru modern avansat de diagnosticare și tratare a pacienților cu afecțiuni oncologice, precum și centru avansat pentru afecțiuni cardio- vasculare. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialităţi înrudite, pentru a facilita abordarea multidisciplinară a pacientului și a eficientiza utilizarea resurselor.
Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.
Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor patru spitale județene de urgență (din județele Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007- 2013). In perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.
Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu obiectivele generale ale Strategiei naționale de sănătate.
Spitalele din RSV vor fi reorganizate pe trei nivele Spitale terţiare de nivel regional (trimitere):
Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, va oferi servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune și va funcționa pe criterii de performanță și eficiență. Acestea se vor realiza prin dezvoltarea unui nou model de guvernanță clinică, inclusiv organizarea de „centre” medicale, cu gestionarea în comun a personalului, resurselor, utilizarea de echipe multidisciplinare, etc.
Centrul oncologic situat în noul spital va funcționa ca centru de nivel terțiar pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din RSV.
Spitale judeţene şi municipale de nivel secundar:
Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova; Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeş Craiova Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova Cele patru spitale județene din capitalele celorlalte județe, care funcționează, de asemenea, ca spitale de urgență şi care oferă îngrijiri medicale și chirurgicale avansate, inclusiv servicii de spitalizare de zi și care au unități de terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea, servicii integrate de îngrijire în ambulatoriu integrate și facilități avansate de diagnostic și tratament; Alte spitale municipale din orașele mari.
Spitalele de specialitate, situate în principal în municipiul Craiova, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Municipal Filiantropia, Spitalul de Boli Infecțioase).
Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.
Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate / în curs finanțate de către autoritățile locale și / sau partenerii internaționali de dezvoltare. De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Vâlcea a fost reabilitat și dotat cu echipamente în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013).
Prin proiectul finanțat de Banca Modială, aflat în derulare, s-au furnizat echipamente pentru spitalele județene, spitalele de urgență și unele spitale municipale, pentru UPU, ATI, săli de operație, ambulatorii de specialitate. Spitalele au primit astfel echipamente pentru diagnostic și intervenții de urgență: defibrilator, electrocardiograf, echipamente de ventilație, aparate de anestezie, echipamente pentru intervenții chirurgicale de urgență, monitoare, radiodiagnostic, ecografie Doppler, CT-uri etc.
Un centru nou de radioterapie a fost dotat și funcționează în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Prin Proiectul finanțat de Banca Mondială au fost finanțate și echipamente și materiale necesare pentru personalul sanitar și echipamente adiționale necesare creșterii capacității spitalelor de a îngriji pacienții cu Covid 19.
Prin POR 2014-2020 s-a finanțat și reabilitarea energetică a unora dintre spitale. De asemenea, s-au finanțat proiecte pentru achiziționarea de echipamente de înaltă tehnologie pentru unele spitale județene.
Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament sunt efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale . La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.
PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD - VEST
Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din RSV poate fi structurata astfel:
1 spital regional de urgență care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune , ce include în structură și un centru oncologic de nivel regional; SRU va avea și rol de spital județean pentru județul Dolj; 4 spitale județene de urgență ( Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Olt); spitale de specialitate (infecțioase, pneumologie, psihiatrie); spitale municipale / orășenești; spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie; spitale de cronici, reabilitare, recuperare unități de îngrijiri paliative.
REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI
Judeţul Dolj Situaţia la 31 decembrie 2019 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 2983 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1215 Numărul total de paturi: 4198 20 spitale existente în prezent: 12 publice (10 spitale pentru îngrijire acută şi 2 pentru îngrijire cronică) şi 8 facilități private *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. 39 Tabelul 20: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Dolj (paturi contractate) Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturi de îngrijire acută Nr. paturi de îngrijire cronică Total paturi Ajustările propuse 1 Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova Public 1238 90 Viitorul SRU cu 807 paturi spitalizare continuă acuți În Craiova se va construi un nou spital regional de urgență. Acesta va înlocui în întregime actualul Spital Clinic Judetean de Urgenta Craiova. Conform studiului de fezabilitate aprobat, noul concept de organizare a SRU se bazează pe: gruparea specialităților / patologiilor înrudite pe centre, care reflectă necesitatea unor relații strânse de lucru în furnizarea de servicii de îngrijire acute și de urgență, secundare și terțiare, integrarea unor protocoale operaționale de lucru ce vor permite o utilizare flexibilă a spațiilor și resurselor, echipe multidisciplinare pentru cazuri complexe, creșterea calității serviciilor medicale și incorporarea unor unități de terapie intensivă la nivelul unora dintre centre (USTACC, UAVCA); structura propusă pe centre cuprinde: centrul pentru cap și gât, centrul pentru inimă și torace, centrul abdominal, centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumă, centru de medicină internă, centrul pentru mamă și copil, centrul radioterapie și oncologie și de îngrijire paliativă. existența unor structuri avansate și complexe pentru îngrijire de urgență: heliport, UPU, radiologia intervențională, chirurgia cardiovasculara, chirurgia cardiacă minim invazivă etc. existența unei componente importante de servicii furnizate în ambulatoriu / spitalizare de zi pentru diagnostic si tratament; existența unui centru de îngrijire a pacienților cu arsuri grave, platou de diagnostic și tratament 24/24 ore: diagnostic Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturi de îngrijire acută Nr. paturi de îngrijire cronică Total paturi Ajustările propuse imagistic conexat cu sistem IT la distanță (Rx, RMN, CT) și laborator clinic; Spitalul va avea 807 paturi de spitalizare continuă și 130 paturi mobile și tărgi în urgență, spitalizare de zi și ambulator. Proiectul cuprinde o primă fază în care se vor achiziționa serviciile de proiectare a spitalului, de verificatori de proiectare și cele de lucrări de construire (până în 2023), iar în faza următoare, până în 2027, se va realiza construirea, dotarea și operaționalizarea spitalului. Proiectele de construire și operaționalizare a SRU se vor derula în paralel cu implementarea unor proiecte de reformă a serviciilor medicale la nivel central și regional, pentru îmbunătățirea accesului populației, îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient, asigurarea sustenabilității serviciilor medicale. Se vor pregăti și adopta noi modele de management și finanțare a spitalelor, sistemul de trimitere al pacienților, modele de îngrijiri pentru anumite patologii și se vor derula programe intensive de formare a personalului medical și administrative. Cu sprijinul autorităților locale, spitalului, UMF a fost elaborat un plan de reorganizare / utilizare a spațiilor vechilului spital, care a primit aprobarea Ministerului Sănătății (post- use concept). Toate aceste măsuri de reorganizare și reformă se vor realiza cu sprijinul asistentei tehnice. Personalul medical, non-medical și administrativ va beneficia de un program intens de formare profesională și va fi preluat în noua structură. 2 Spitalul Clinic Municipal Filantropia Public 418 50 468 Spitalul Filantropia va continua să ofere asistență spitalicească la nivel secundar si tertiar, inclusiv servicii de ginecologie-obstetrică, neonatologie, pediatrie. Se vor dezvolta servicii în complementaritate cu viitorul spital regional ( inclusiv servicii noi de pediatrie, care in prezent lipsesc), prin reorganizarea serviciilor in aceste specialitati, in mod unitar la nivelul municipiului Craiova. Data fiind vechimea utilizarea tehnologiilor avansate pentru intervenții chirurgicale; suport complex de servicii IT cu scop medical, administrativ etc. centru de învățământ, formare profesională, educație medicală continuă, cercetare, integrat cu UMF 40 Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturi de îngrijire acută Nr. paturi de îngrijire cronică Total paturi Ajustările propuse cladirilor, planurile de reorganizare vor putea include reabilitări și noi clădiri. La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include și conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, ambulatorii și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 3 Spitalul Clinic de boli infecțioase și pneumoftiziologie “Dr. V. Babeș“ Public 269 95 364 Spital pentru asigurarea serviciilor de boli infecțioase, adulți și copii, și a serviciilor de pneumologie, inclusiv TBC, care trebuie susținut, ținând cont de contextul pandemiei SARS-CoV2, în care și-a dovedit eficacitatea și de specificul României în ceea ce privește patologie TBC. Adaptarea condițiilor de triaj, izolare, diagnosticare, tratament pentru pacientii Covid si alte situații epidemice; dezvoltarea serviciilor de recuperare. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4 Spitalul Municipal „Dr. Irinel Popescu Băilești” Public 118 5 123 Va fi menținut cu specialități de bază pentru a deservi populația din sudul județului (distanța până la Craiova: 62 km/ o oră cu mașina). La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii si ingrijire paliativa. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 5 Spitalul Filișanilor Filiași Public 148 0 148 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 6 Spitalul Orășenesc Segarcea Public 107 0 107 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de 41 Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturi de îngrijire acută Nr. paturi de îngrijire cronică Total paturi Ajustările propuse spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 7 Spitalul Municipal Calafat Public 201 53 254 Spitalul deservește partea de est a județului, cu servicii medicale pentru specialități de bază. La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta și către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și organizare unei structuri pentru servicii paliative. 8 Spitalul Orășenesc „Așezămintele Brâncovenești” Dăbuleni Public 78 10 88 Este spital de subtrimitere cu specialități de bază care deserveşte partea de sud a județului, având în vedere distanța până la Craiova (80 km) La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 9 Spitalul de pneumoftiziologie Leamna Public 0 148 148 La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii,dezvoltare de servicii pentru cronici și paliație, de profil; reconfigurare triaj, circuite, zone pentru pacienții COVID 19 și alte situații epidemice. 10 Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare Public 0 480 480 Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) 11 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova Public 276 91 367 La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație. Dezvoltarea serviciilor pentru reabilitare / recuperare post accident vascular cerebral Paturi de psihiatrie (acut și cronic): Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) 12 Spitalul Clinic CF Craiova Public 105 5 110 La propunerea US/MT- Direcția medicală, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. 42 Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturi de îngrijire acută Nr. paturi de îngrijire cronică Total paturi Ajustările propuse Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 13 SC Top Med Buna Vestire SRL Privat 0 112 112 Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 14 SC Eiffelmed SRL Privat 16 0 16 Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 15 Centrul Medical Phoenix SRL Craiova Privat 0 22 22 Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 16 SC Onioptic Medical P.D.SRL Privat 5 0 5 Procesul de optimizarea serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 17 Mogos Med SRL Privat 4 0 4 Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 18 Galaxy Med SRL Privat 0 20 20 Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 19 Centrul Medical de Ingrijiri paliative "Sf. Elena" SRL Privat 0 24 24 Avand în vedere profilul unității si a serviciilor oferite , se menține, cu recomandarea de a dezvolta și servicii de ingrijiri paliative la domiciliu, la propunerea echipei de management. 20 Centrul Medical Qualitylife SRL Privat 0 10 10 Procesul de planificare și optimizare a serviciilor și optimizare a serviciilor, va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. Total Dolj X 2983 1215 4198 X 43 Sursa pentru situaţia la 31.12.2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB 44 Judeţul Gorj Situaţia la sfârşitul anului 2019 *): Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 1502 Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 386 Numărul total de paturi: 1888 8 spitale existente în prezent: toate publice *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Tabelul 21: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Gorj (paturi contractate) Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi Ajustările propuse 1 Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu Public 801 63 864 La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii si ingrjire paliativa Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de patologie cardiaca ischemică, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 2 Spitalul Municipal Motru Public 131 24 155 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 3 Spitalul de Urgență Tg. Cărbunești Public 232 28 260 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4 Spitalul Orăşenesc Rovinari Public 89 11 100 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de infiintare a unei Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi Ajustările propuse structuri pentru servicii paliative si/sau ingrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 5 Spitalul Orăşenesc Novaci Public 74 30 104 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, ingrijiri paliative mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 6 Spitalul Orăşenesc Bumbești Jiu Public 66 23 89 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de înființare a unei structuri pentru servicii paliative și/sau îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 7 Spitalul de Pneumoftiziologie T.V. Runcu Public 41 135 176 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, in functie de necesități, cu o dezvoltare a serviciilor de recuperare, în funcție de necesități și a celor ambulatorii, după caz. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Pentru situațiile epidemice aparute, se vor lua măsuri de organizare a triajului, circuitelor, izolării pacienților în zonele de diagnostic și tratam. 8 Spitalul Orăşenesc Turceni Public 68 72 140 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltare de servicii medicale pentru cronici/ recuperare/ îngrijiri palliative/îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Total Gorj x 1502 386 1888 X 45 Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB 46 Judeţul Mehedinţi Situaţia la 31 decembrie 2019 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 1061 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 235 Numărul total de paturi: 1296 4 spitale publice existente în prezent 1 spital privat *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Tabelul 22: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Mehedinţi (paturi contractate) Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi contractate Ajustările propuse 1 Spital județean de Urgență Drobeta Turnu Severin Public 836 200 1036 La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de z și servicii ambulatorii. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Se vor lua măsuri pentru mutarea secției de psihiatrie cronici de la Gura Văii și reorganizarea serviciilor de psihiatrie, unitar pentru acuți si cronici, într-o singură locație adecvată. 2 Spital Municipal Orșova Public 89 15 104 La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute in paturi pentru cronici/ ingrijri palliative/îngrijiri pe termen lung, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 3 Spital Orășenesc Baia de Arama Public 66 0 66 La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici/recuperare, in functie de necesitati, consolidarea serviciilor de ambulatoriu, reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi contractate Ajustările propuse Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4 Spital CFR Drobeta Turnu Severin Public 70 20 90 La propunerea US/MT- Direcția medicală, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 5 Centrul Oncology Privat ? ? Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. Total Mehedinţi x 1061 235 1296 X 47 Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB 48 Judeţul Olt Situaţia la 31 decembrie 2019 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 1482 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 348 Numărul total de paturi: 1830 6 spitale existente în prezent: 5 publice şi unul privat *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Tabelul 23: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Olt (paturi contractate) Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi contractate Ajustările propuse 1 Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina Public 947 128 1075 La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, ingrijire paliativa. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel putin pentru prioritațile pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 2 Spitalul Orășenesc Balș Public 81 15 96 La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii pentru cronici, recuperare si /sau ingrjiri paliative. Dezvoltarea serviciilor de ambulatriu și de spitalizare de zi. 3 Spitalul Municipal Caracal Public 356 43 399 La propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, prin conversia unor paturi de acuti in paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a a celor de spitalizare de zi, în funcție de adresabilitate și nevoile de servicii din zonă. 4 Spitalul Orășenesc Corabia Public 98 8 106 La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor prin conversia unor paturi de acuti în paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a a celor de spitalizare de zi, îngrijiri palliative în funcție de adresabilitate și nevoile de servicii din zonă. 5 Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu Public 0 139 139 La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Se va analiza posibilitate de dezvoltare a serviciilor ambulatorii și de îngrijiri în comunitate. Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi contractate Ajustările propuse 6 SC Domus Med SRL Privat 0 15 15 Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. Total Olt X 1482 348 1830 X 49 Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB 50 Judeţul Vâlcea
Situaţia la 31 decembrie 2019 *):
Numărul total de paturi pentru acuți **): 1438
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 458 Numărul total de paturi: 1896
12 spitale existente în prezent: 6 publice şi 6 facilităţi private
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Tabelul 24: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Vâlcea (paturi contractate)
Nr. Denumirea spitalului Proprieta te Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi contractate Ajustările propuse 1 Spital Județean de Urgență Vâlcea Public 1025 103 1128 La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitațile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 2 Spitalul Municipal Drăgășani Public 188 17 205 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, in cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 3 Spitalul Orășenesc Horezu Public 87 46 133 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în funcție de necesități, cu dezvoltarea serviciilor de recuperare și îngrijire pe termen lung, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4 Spitalul Orășenesc Brezoi Public 47 9 56 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în paturi de îngrijire pe termen lung, cu dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 5 Spitalul Pneumoftiziologi Public 53 70 123 Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru
Nr. Denumirea spitalului Proprieta te Nr. paturilor de îngrijire acută Nr. paturilor de îngrijire cronică Total paturi contractate Ajustările propuse e Mihăești bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2, pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. 6 Spitalul Psihiatrie Drăgoești Public 0 104 104 La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Dezvoltarea serviciilor ambulatorii si comunitare pentru această categorie de pacienți. 7 SC Incarmed SRL Privat 30 0 30 Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 8 SC Rapitest Clinica SRL Privat 8 14 22 Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 9 SC Amamed SRL Privat 0 15 15 Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 10 SC Balneomed Center Privat 0 40 40 Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 11 SC Doinamed SRL Privat 0 15 15 Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 12 SC Olănești Riviera SA*) Privat 0 25 25 Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. Total Vâlcea X 1438 458 1896 X
51
*) Furnizorul SC Olăneşti Riviera SA are contractate 25 de paturi cu Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea şi 50 de paturi cu CASAOPSNAJ Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB
ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ Rețeaua de urgență din regiune (spitalele județene și unele spitale municipale) a fost consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Craiova (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile UPU și CPU au fost consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin și Tg. Jiu sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Craiova și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. În continuare se va urmări consolidatea capacităților de urgență și servicii medicale secundare la nivelul acestor spitale. Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenţie asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare. In perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale, respectiv investiţii prin FEDR și Fonduri ale Băncii Mondiale. Tabel 25 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125220 ”Îmbunătățirea accesului populației din Regiunea Sud Vest la servicii medicale de urgență, prin dotarea cu aparatură de înaltă performanță” Nr. art. Județ Spitale 1 Dolj Spitalul Judetean de Urgență Craiova 2 Gorj Spitalul Municipal Motru 3 Gorj Spitalul de Urgență Tg Cărbunești 4 Gorj Spitalul Județean de Urgență Tg Jiu 5 Mehedință Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin 6 Olt Spitalul Județean de Urgență Slatina 7 Olt Spitalul Municipal Caracal 8 Vâlcea Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea 9 Vâlcea Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” Drăgășani 10 Vâlcea Spitalul Orășenesc Horezu Tabel 26 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125356 ”Imbunătățirea accesului populației din județele Mehedinți, Dolj și Olt la servicii medicale de urgență” Nr. art. Județ Spitale 1 Dolj Spitalul Județean de Urgență Craiova 2 Dolj Spitalul Filişanilor 3 Mehedinți Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin 4 Mehedinți Spitalul Orăşenesc Segarcea 5 Olt Spitalul Județean de Urgență Slatina 6 Olt Spitalul Municipal ”Prof.Dr.Irinel Popescu” Băilești 7 Olt Spitalul Municipal Calafat Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată. Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenţia de asistență de urgență, cu finanțare prin POC 2014-2020, axa prioritară 2, Acțiunea 2.3.3. e- sănătate. Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe). Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile și programe de formare din fonduri europene (POR și POS) și în următoarea perioada financiară, pentru ca serviciile medicale de urgență din regiune să fie pregătite adecvat, odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență. DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICA ȘI PARACLINICĂ Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie). Diagnostic situație curentă și principalele deficite Cel mai mare număr de unități ambulatorii din RSV se află în județul Dolj (42%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spital universitar, urmat de județul Gorj (22%) și județul Vâlcea (17%). La celălalt capăt, Olt (11%) și Mehedinți (8%) au cele mai puține ambulatorii din regiune. În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor. 16 14 12 10 8 15 6 4 8 6 2 3 4 3 4 0 1 Dolj Gorj Total Ambulatorii 1 Mehedinti Olt Valcea Ambulatorii beneficiare FEN 2007-2013 3
Figura 6. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operaţional regional 2007-2013
Dintre cele 36 ambulatorii integrate din RSV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Vâlcea (4 din 6), Olt (3 din 4) și Gorj (3 din 8), în timp ce în Dolj și Mehedinți doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 15, respectiv din 3 câte sunt în aceste județe.
Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 - 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 14 unități sanitare, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Total Ambulatorii
Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020
15
8
6
6
3
3
4
2
1
2
DOLJ
GORJ
ME H E DINT I
O LT
VA LC E A
Figura 7. Numărul ambulatoriilor integrate din RSV reamenajate/beneficiare finanțare POR 2014 - 2020
Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.
Tabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2019
Nr. crt Judetul Consultatii acordate in 2014 Consultatii acordate in 2019 1 Dolj 514.581 447.224 2 Gorj 263.138 227.006 3 Mehedinti 119.410 131.354 4 Olt 349.311 335.739 5 Vâlcea 286.657 236.361
Sursa INSP
Situaţia mai sus prezentată evidenţiază faptul că în judeţele Dolj, Gorj, Olt şi Vâlcea, numărul consultaţiilor acordate în regim ambulatoriu, în unităţile spitaliceşti publice a înregistrat o scădere în anul 2019, faţă de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normarii inadecvate.
Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizarii serviciilor în ambulator.
În ceea ce priveşte situaţia serviciilor medicale decontate la nivelul ambulatoriilor clinice de specialitate, în anul 2018, respectiv consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical), s-au înregistrat următoarele valori: număr total de consultaţii 1.815.069, număr total de servicii de specialitate 818.457, iar număr total servicii conexe: 24.358.
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.
Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019
Nr.crt. Casa de Asigurari de Sănătate Ambulatoriu specialitati clinice Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica / anatomie patologica Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 1 DOLJ 148 146 148 45 44 46 28 28 26 2 GORJ 51 46 45 22 19 22 10 10 11 3 MEHEDINŢI 22 24 25 12 11 12 9 9 9 4 OLT 26 32 33 26 26 28 10 8 9 5 VÂLCEA 32 32 33 15 17 14 20 22 22 TOTAL 279 280 284 120 117 122 77 77 77
Nevoia de medici specialiști
Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9.
Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.
Pentru judeţul Dolj , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijiri Paliative si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 93,6%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Dolj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative .
Pentru judeţul Gorj , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijire Paliativa si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 60%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Gorj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie pediatrică, Chirurgie
toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Mehedinţi, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 35 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 41,4%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinţi nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Olt, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Ingrijiri Paliative și Planificare familială fiind de 24,9%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 7 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Olt nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Vâlcea, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijiri Palitive si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 98%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Boli infecţioase, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.
Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.
Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:
județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive); localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice; sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale; existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii; starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență; investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.
Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.
Legislația națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.
Județul Dolj concentrează 47% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Mehedinți și Olt, care au 9, respectiv 8 paturi de îngrijire cronică la
10.000 de locuitori și 18%, respectiv 19% paturi pentru îngrijiri cronice din totalul paturilor de spital.
Tabel 27: Număr paturi pentru îngrijire cronică în RSV, anul 2019
Indicatori DJ GJ MH OT VL RSV Nr. paturi cronici 1249 389 235 343 448 2664 % paturi cronici din RSV 47% 15% 9% 13% 17% 100% Nr. paturi cronici la 10.000 locuitori 19 11 9 8 12 13 % paturi cronici din total nr.paturi 28% 21% 18% 19% 24% 24%
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB
Tabel 28 Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire cronici / ingrijiri pe termen lung / vârstnici anul 2019, în județele din RSV
Secție DJ GJ MH OT VL RSV Cronici 5 49 43 50 96 243 Geriatrie si gerontologie 10 26 36 Ingrijiri paliative 58 58 Medicina muncii 25 25 Neonatologie (prematuri) 15 10 25 Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII 5 6 18 29 Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII 20 20 Pneumoftiziologie 168 105 74 55 50 452 Pneumoftiziologie pediatrica 35 35 Psihiatrie cronici 192 7 32 81 116 428 Psihiatrie cronici (lunga durata) 330 63 62 455 Recuperare medicala - cardiovasculara 7 7 Recuperare medicala - ortopedie si traumatologie 4 4 Recuperare medicala - respiratorie 15 30 1 23 69 Recuperare medicala neurologie 136 31 10 7 184 Recuperare neuro-psiho-motorie 15 15 Recuperare, medicina fizica si balneologie 250 89 76 63 101 579 Regiune SV 1249 389 235 343 448 2664
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019
În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 15 spitale pentru probleme cronice (6 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire
acută, pentru un total de 2.664 de paturi. Dintre acestea, 33,15% sunt dedicate psihiatriei și 32,21% secțiilor de medicină fizică şi de reabilitare, ceea ce înseamnă că restul de 923 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri palliative.
În 2019 în RSV au fost înregistrate 40.447 de cazuri de spitalizare. Până la 75% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de medicină fizică şi de reabilitare, urmate de secțiile de boli cronice.
Tabel 29. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung / cronici
Specialitate Nr. paturi Nr. cazuri Nr. zile spitalizare % din total paturi % din total cazuri % din total zile Cronici 243 7002 72522 9,12% 17% 8% Geriatrie și gerontologie 36 1240 10553 1,35% 3% 1% Ingrijiri paliative 58 443 15759 2,18% 1% 2% Medicina muncii 25 352 2020 0,94% 1% 0% Medicină fizică şi reabilitare 858 23379 259775 32,21% 58% 29% Neonatologie 74 1286 20894 2,78% 3% 2% Pneumologie 487 3454 132794 18,28% 9% 15% Psihiatrie 883 3291 389115 33,15% 8% 43% Regiune SV 2664 40447 903432 100% 100% 100%
Figura 8. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe specialiate (%)
Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB
Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, 29% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip îngrijiri pe termen lung, au fost legate de servicii acordate în secții de recuperare, iar peste 14% în secții de pneumologie.
Capacitatea de îngrijire cronică în RSV este uțor pestemedia națională în raport cu numărul total de paturi de spital (24% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce priveşte județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Dolj cu 28% și Vâlcea cu 24%, iar județul Mehedinți cu 18% și Olt cu 19%, înregistrează cea mai scăzută capacitate de îngrijire a pacienților cronici. În termeni absoluţi, în Mehedinți și Olt există sub 10 paturi pentru îngrijirii cronice la
10.000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10.000 locuitori).
În 2019, în regiune existau patru furnizori de servicii de îngrijire paliativă (1 public și 3 privați) cu un total de 58 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupaţi în județul Dolj, nici un alt județ din regiune nu mai acordă asistență de îngrijiri paliative.
Tabel nr. 30
Județ / Spital Nr. paturi Nr. cazuri externate Nr. zile spitalizare DJ 58 443 15759 Centrul Medical Galaxy Med SRL 20 164 6232 Centrul Medical QualityLIfe 10 44 1277 SC Centrul Medical de Ingrijiri Paliative "Sf. Elena" SRL 24 200 7821 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova 4 35 429 Regiune SV 58 443 15759
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
Numărul total de paturi de îngrijire pe termen lung și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip și va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.
Tabel nr. 31: Capacitatea de îngrijire pe termen lung în anul 2019
Specialitate RSV DJ GJ MH OT VL Cronici 243 5 49 43 50 96 Geriatrie și gerontologie 36 10 26 Ingrijiri paliative 58 58 Medicina muncii 25 25 Medicină fizică şi de reabilitare 858 401 150 76 89 142 Neonatologie 74 35 5 10 6 18 Pneumologie 487 203 105 74 55 50 Psihiatrie 883 522 70 32 143 116 Regiune SV 2664 1249 389 235 343 448
Numărul total de capacități de recuperare / cronici / îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la ținte definite și va reprezenta un total de circa 3.324 paturi, adică o creștere de aproximativ 25% față de capacitatea din 2019.
Adaptarea și dezvoltarea acestor servicii se va face ținând cont de deficitele existente, cererea de servicii, structura populaței pe grupe de vârstă, indicatori de morbiditate, utilizând normativele în vigoare. Se va acorda o atențe sporită dezvoltării acestor servicii în județe cu deficit marcat și populație varstnică, cu boli cornice, în special în Mehedinți și Olt. O analiză rapidă pe tipuri de servicii a deficitelor ne indică faptul că la nivel de regiune sunt disponibile doar 7 paturi de recuperare cardio-vasculară, 4 paturi de recuperare ortopedică și traumatică, 15 paturi de recuperare neuro-psiho-motorie.
Bunele practici prevăd pentru recuperare un număr de 30 paturi la 100.000 locuitori, pentru îngrijire pe termen lung şi managementul vârstnicilor, un număr de 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani. Ca personal necesar se prevede 1 medic norma întreagă FTE (full time equivalent) şi 2 asistente medicale FTE la 40 pacienţi.
În paralel se vor dezvolta serviciile medicale la domiciliu (1 echipă de asistenţă la domiciliu la 20.000 locuitori). Pentru îngrijirea paliativă se prevăd 20 paturi pentru asistenţă paliativă la 100.000 locuitori.
O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina tipurile de specialități și sub-specialități, pentru adulți și copii, ce vor fi dezvoltate în conformitate cu practicile naționale / internaționale, precum și pentru a determina capacitățile viitoare la nivel de județ și regiune:
Reabilitare / recuperare cardiacă; Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); Reabilitare / recuperare locomotorie; Alte specialități etc. Serviciile de îngrijire pe termen lung (paturile) se vor putea dezvolta atât în instituții specializate, cât și în secții/compartimente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilităţi de îngrijire pe termen lung sau de recuperare. Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii: Deficit al acestor servicii față de județele din regiune / țară, nevoi ale populaței pentru aceste servicii Dovada că serviciile propuse vor facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute, precum și integrarea acestora cu servicii medicale pentru acuți. Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale. ÎNGRIJIRILE PALIATIVE Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori: situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate, educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație, consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).
În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.
Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliative, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 9: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019
Sursa: Date CNAS
Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 4 unități (3.48%) se află în RSV, distrituite intr-un singur judet, astfel:
Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RSV
Județ Public Privat Total Dolj 1 3 4 Gorj - - - Mehedinți - - - Olt - - - Vâlcea - - - Total 1 3 4
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 12 :
Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal
Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori 25 paturi ÎP la 125,000 locuitori 1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori 1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu Raport personal echipa de ÎP la domiciliu 1 medic cu atestat ÎP la 12 paturi 1 asistentă cu formare ÎP la 8 paturi, 8 per tură 1 infirmieră la 8 paturi pe tură 1 asistent social la 25 paturi jumătate de normă psiholog la 12 paturi; 4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual) 1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: 1 medic 1 asistentă jumătate normă asistent social 2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual) 1 echipa de ÎP la domiciliu constă în: 2 medici 4 asistente 1 psiholog 1/2 normă fizioterapeut
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 13 :
12 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice. Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor. Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice. Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor. Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.
Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):
Județ Spital Sp. public / privat Sp. acut / cronic Nr. paturi contractabile DJ Centrul Medical de Ingrijiri Paliative Sf Elena privat Cronic 25 Centrul Medical Galaxy Med SRL, Craiova privat Cronic 24 Centrul Medical Quality Life Craiova privat Cronic 18 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova public Acut 5 Total 72
Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației
prezent după număr și tip
asistență la domiciliu după
servicii
Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RSV – Curente, necesare și analiza deficitului
Sud Vest Populație Nr. și tipul curent de paturi Paturi necesare Deficit* Pacienți ambulatoriu în de furnizori de servicii OP necesar Deficit** Echipe curente de număr și tip de furnizori de Echipe la domiciliu necesare Deficit**
13 Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017
S = Stat C = Societate privată S C 25 pat. la S ONG C 1 cabinet la S ONG C 1 echipa la DJ 691.276 5 67 138 -66 - - - 12 -12 - 2 - 17 -17 GJ 359.883 - - 72 -72 - - - 6 -6 - - - 9 -9 MH 280.888 - - 56 -56 - - - 5 -5 - - - 7 -7 OT 438.318 - - 88 -88 - - - 7 -7 - - - 11 -11 VL 397.878 - - 80 -80 - - - 7 -7 - - - 10 -10 Total 2.168.243 5 67 434 -362 - - - 36 -36 - 2 - 54 -54
125,000 loc.
60,000 loc.
40,000 loc.
* nu include paturi la privat, ** exclude facilitățile private
Sursa: INSS 2019 si Raport evaluare a nevoii de îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.
Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:
paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală; servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual; echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital; conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 174 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri paliative; 368 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.
Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.
REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RSV
Servicii Măsuri Asistenţa medicală primară Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%. Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele / obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătățite de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investitiții din viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară. Echipe de asistenţă medicală comunitară Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără
medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale. Sectorul spitalicesc Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă. Rețeaua de spitale va fi formată din: 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, ce va avea si un centru de servicii oncologice pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru județul Dolj; 4 spitale județene de urgență; spitale de specialitate; spitale municipale / orășenești; spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie; unități pentru îngrijiri pe termen lung și paliație. Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde: Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacitățiii de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor; In funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex - spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației ; Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile) Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației și criterii de sustenabilitate; Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului, a introducerii de proceduri administrative și protocoale clinice standardizate Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemice (SARS CoV 2 sau alte epidemii / pandemii); Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere pregătire medicală continuă, conversia personalului, preluarea personalului în noile structuri. Centre de ambulatoriu specializate O pti mizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate şi care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populaţiei arondate precum şi din zonele învecinate acesteia; Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esentială și face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiții. Asistenţă paliativă, recuperare şi îngrijire pe termen lung Numărul total de paturi pentru îngrijirile pe termen lung va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru
diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune. Nr estimat de paturi de îngrijire pe termen lung / recuperare / cronici/ varstnici pană in 2027: 3324 Subspecialitati ce vor fi dezvoltate: Reabilitare/recuperare cardiac, Reabilitare/recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); Reabilitare/recuperare locomotorie; Alte specialități etc. Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate. paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau finanțarea paturilor existente în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală; servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual; echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital; OMS 253/2018 – educație și formare (174 medici, 368 de asistenți medicali, 100 profesioniști din echipele multidisciplinare- psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc; instruirea a 30% din medicii de familie existenți Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.
Condiții pentru susținerea măsurilor din planul de servicii
Pentru implementarea măsurilor propuse este necesară revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu. Va fi necesară și actualizarea mecanismelor de plată pentru medicii de familie, în condițiile extinderii competențelor acestora. Se vor emite reglementări legale care vor reflecta aceste actualizări. Scopul principal este a se utiliza pentru rambursare costurile reale ale serviciilor, în acest fel asigurându- se un echilibru financiar la nivelul sistemului de sănătate. Alte reglementări vor fi emise de Ministerul Sănătății, pentru a sprijini implementarea schimbărilor referitoare la condiții de internare a pacienților, trasee clinice, organizarea rețelelor de spitale, îmbunătățirea calității și siguranței.
În condițiile în care, prin planul de srvicii propus, au fost identificate nevoi de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop.
Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.
ANEXE
Anexa 1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2019 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016
Nr. crt. Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise Nr. medici la 31.12.2016 Număr asigurati înscrisi la 31.12.2016 Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016 Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016 0 1 2 3 4 5 1 sub 500 161 36.148 2.897 39.045 2 500 - 1000 661 472.947 79.421 552.368 3 1001 - 1500 2.592 2.739.672 537.284 3.276.956 4 1501 - 2000 3.512 5.077.472 1.007.938 6.085.410 5 2001 - 2200 1.103 1.909.737 399.443 2.309.180 6 2201 - 2500 1.425 2.732.218 587.080 3.319.298 7 2501 - 3000 1.130 2.533.751 520.584 3.054.335 8 3001 - 3500 367 976.416 196.632 1.173.048 9 3501 - 4000 108 330.071 70.759 400.830 10 4000 - 4500 70 251.490 63.208 314.698 11 peste 4500 Total 11.129 17.059.922 3.465.246 20.525.168 Urban 6.867 10.803.784 1.988.909 12.792.693 Rural 4.262 6.256.138 1.476.337 7.732.475
În anul 2017
Nr. crt. Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise Nr. medici la 31.12.2017 Număr asigurati înscrisi la 31.12.2017 Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017 Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017 0 1 2 3 4 5 1 sub 500 149 35.934 2.719 38.653 2 500 - 1000 609 431.617 76.390 508.007 3 1001 - 1500 2.568 2.728.900 545.343 3.274.243 4 1501 - 2000 3.412 4.894.424 1.033.287 5.927.711 5 2001 - 2200 1.094 1.868.053 417.317 2.285.370 6 2201 - 2500 1.397 2.664.089 599.955 3.264.044 7 2501 - 3000 1.137 2.524.458 544.987 3.069.445 8 3001 - 3500 418 1.097.388 235.843 1.333.231 9 3501 - 4000 122 372.939 81.259 454.198 10 4000 - 4500 69 240.582 67.132 307.714 11 peste 4500 7 30.427 5.742 36.169 Total din care: 10.982 16.888.811 3.609.974 20.498.785 Urban 6.484 10.236.624 2.035.406 12.272.030 Rural 4.498 6.652.187 1.574.568 8.226.755
În anul 2018
Nr. crt . Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise Nr. medici la 31.12.2018 Număr asigurati înscrisi la 31.12.2018 Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018 Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018 0 1 2 3 4 5 1 sub 500 153 38,889 2,640 41,529 2 500 - 1000 606 441,101 80,117 521,218 3 1001 - 1500 2,544 2,688,599 557,991 3,246,590 4 1501 - 2000 3,332 4,766,273 1,054,820 5,821,093 5 2001 - 2200 1,067 1,817,277 437,835 2,255,112 6 2201 - 2500 1,309 2,489,380 577,481 3,066,861 7 2501 - 3000 1,190 2,630,352 598,064 3,228,416 8 3001 - 3500 431 1,132,615 254,738 1,387,353 9 3501 - 4000 131 391,165 91,153 482,318 10 4000 - 4500 77 263,108 75,095 338,203 11 peste 4500 12 52,099 11,346 63,445 Total 10,852 16,710,858 3,741,280 20,452,138 Urban 6,577 10,485,520 2,143,858 12,629,378 Rural 4,275 6,225,338 1,597,422 7,822,760
În anul 201 9
Nr. crt. Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise Nr. medici la 31.12.2019 Numar asigurati înscrisi la 31.12.2019 Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2019 Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2019 0 1 2 3 4 5 1 sub 500 127 35.902 7.698 43.600 2 500 - 1000 570 389.186 91.025 480.211 3 1001 - 1500 2.401 2.510.851 548.593 3.059.444 4 1501 - 2000 3.207 4.562.411 1.025.177 5.587.588 5 2001 - 2200 1.040 1.756.050 417.147 2.173.197 6 2201 - 2500 1.364 2.565.961 608.060 3.174.021 7 2501 - 3000 1.204 2.650.061 608.670 3.258.731 8 3001-3500 491 1.275.546 297.861 1.573.407 9 3501-4000 153 455.087 107.875 562.962 10 4000-4500 86 300.245 85.463 385.708 11 peste 4500 16 63.830 15.315 79.145 Total 10.659 16.565.130 3.812.884 20.378.014 Urban 6.657 10.629.777 2.226.068 12.855.845 Rural 4.002 5.935.353 1.586.816 7.522.169
Anexa 2
69
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019
Nr. crt. Casa de Asigurari de Sănătate Asistenta Primara Specialități clinice Ambulatoriu a) Paraclinice : laborator / radiologie, imagistica şi medicină nucleară/ anatomie patologica b) Paraclinice : ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie c) Paraclinice : ecografii - medici specialitati clinice d) Paraclinice : radiografie dentara retroalveolară şi panoramică - medici dentisti Medicină fizică şi de Reabilitare in Ambulatoriu Acupunctură Medicina dentara Spitale Consultatii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU Medicamente Ambulatoriu Dispozitive medicale Sanatorii şi Preventorii TOTAL Îngrijiri medicale la domiciliu Îngrijiri Paliative la domiciliu Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu 1 ALBA 189 28 16 2 2 0 10 0 52 12 2 8 0 0 63 69 0 453 2 ARAD 244 85 29 8 9 1 11 0 161 14 3 4 0 0 100 72 0 741 3 ARGEŞ 341 63 32 18 3 2 14 0 68 23 4 6 0 0 86 78 0 738 4 BACAU 263 51 32 0 0 1 10 0 52 27 3 6 0 0 68 79 3 595 5 BIHOR 333 62 30 3 9 1 27 2 306 21 1 2 1 0 151 63 0 1,012 6 BISTRITA 133 12 10 1 2 3 5 0 37 5 1 5 0 0 73 68 1 356 7 BOTOSANI 155 9 13 5 1 1 5 0 43 4 0 0 0 0 62 64 1 363 8 BRASOV 313 95 26 1 6 2 9 0 52 27 3 3 1 0 83 76 1 698 9 BRAILA 144 26 14 5 5 1 5 0 22 5 0 3 0 0 42 76 0 348 10 BUZĂU 190 50 26 9 9 0 7 0 35 16 2 2 0 0 48 72 0 466 11 CARAŞ 146 54 10 1 6 1 9 0 28 6 2 0 0 0 36 65 0 364 12 CALARASI 111 54 19 0 1 1 8 0 16 7 1 6 0 0 40 77 0 341 13 CLUJ 336 139 64 9 18 11 14 1 153 28 10 12 0 0 125 67 0 987 14 CONSTANTA 373 202 47 6 0 0 26 1 142 34 7 1 0 0 111 75 4 1,029 15 COVASNA 98 18 10 0 1 0 8 0 17 4 0 1 0 0 34 67 0 258 16 DÂMBOVITA 211 26 18 0 3 1 9 0 68 4 1 12 0 0 86 83 0 522 17 DOLJ 403 148 46 4 35 1 26 1 146 44 2 7 0 0 134 78 0 1,075 18 GALAŢI 234 34 21 6 2 0 8 0 89 11 1 10 0 0 40 78 0 534 19 GIURGIU 104 24 14 2 3 1 1 0 26 4 0 0 0 0 51 0 0 230 20 GORJ 185 45 22 9 6 0 11 0 40 9 0 2 0 0 49 71 0 449 21 HARGHITA 145 26 10 2 6 2 4 0 44 6 2 2 0 0 62 57 0 368 22 HUNEDOARA 218 25 22 0 6 0 10 0 23 13 1 0 0 0 58 73 2 451 23 IALOMITA 107 28 19 1 3 1 6 0 32 4 3 2 0 0 49 73 0 328 24 IASI 401 173 53 0 6 10 31 0 231 36 0 24 0 0 129 56 1 1,151 25 ILFOV 150 47 16 0 6 0 9 0 26 8 2 8 0 0 82 77 0 431 26 MARAMURES 213 43 24 5 4 8 6 1 100 17 5 13 0 1 85 64 0 589 27 MEHEDINTI 132 25 12 5 2 0 9 0 24 6 1 2 0 0 46 68 0 332 28 MURES 284 112 33 18 21 6 16 1 120 18 6 7 0 0 89 62 0 793 29 NEAMT 228 54 23 1 2 1 7 0 95 12 1 5 0 0 57 71 0 557 30 OLT 232 33 28 5 2 0 9 0 23 7 1 4 0 0 73 81 0 498 31 PRAHOVA 347 100 40 0 7 2 22 0 67 31 2 7 0 0 86 86 2 799 32 SATU-MARE 138 34 19 0 0 0 4 0 70 7 0 4 0 0 66 59 0 401 33 SĂLAJ 105 13 8 1 0 0 3 0 61 6 0 2 0 0 45 64 0 308 34 SIBIU 238 48 23 0 0 0 5 0 119 13 3 5 0 0 58 74 0 586 35 SUCEAVA 273 112 25 0 2 2 10 0 57 16 2 3 0 0 136 67 0 705 36 TELEORMAN 160 78 21 2 0 0 8 0 34 7 0 0 0 0 54 77 0 441 37 TIMIŞ 405 222 41 9 15 0 23 1 164 26 3 5 0 0 135 67 0 1,116 38 TULCEA 83 36 10 0 0 0 4 0 22 4 2 0 0 0 24 66 0 251 39 VASLUI 156 37 20 1 3 0 7 0 46 6 2 4 0 0 55 63 0 400 40 VÂLCEA 202 33 14 0 0 0 22 0 51 11 1 4 0 0 52 70 1 461 41 VRANCEA 137 44 20 1 0 0 2 0 37 8 1 3 0 0 68 63 0 384 42 BUCURESTI 850 592 149 28 92 2 84 7 160 86 9 29 0 0 350 91 0 2,529 43 AOPSNAJ 240 93 214 27 28 4 40 1 40 24 1 14 0 0 494 85 2 1,307 TOTAL 9,95 3,233 1,343 195 326 66 564 16 3,199 677 91 237 2 1 3,835 2,992 18 26,745
70
Anexa 3
Situația detaliată pe specialități privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica, în anul 2018
DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA Nr. crt. Specialitatea/atestat de studii complementare Nr. total consultaţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consultaţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consultaţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consultaţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe Nr. total consultaţii Nr. total servicii Nr. servicii conexe C0 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 c14 c15 c16 1 ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE CLINICA 5.584 3.050 - 1.834 2.429 - 481 297 - 827 1.546 - 3.958 3.824 - 2 ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA - - - - - - - - - - - - - - - 3 BOLI INFECTIOASE 6.671 5.029 - 963 - - 3.133 - - 1.058 - - 118 - - 4 CARDIOLOGIE 80.604 65.332 - 7.521 5.905 - 7.837 6.702 - 18.833 14.966 - 11.182 11.711 - 5 CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ - - - - - - - - - - - - - - - 6 CHIRURGIE CARDIOVASCULARA - - - - - - - - - - - - - - - 7 CHIRURGIE GENERALA 26.046 18.328 - 5.952 3.174 - 6.056 1.594 - 11.560 4.803 - 7.806 6.469 - 8 CHIRURGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA 2.446 431 - 278 317 - - - - 403 87 - - - - 9 CHIRURGIE PEDIATRICA 3.439 2.160 - 338 233 - 1.952 494 - 1.460 125 - 518 201 - 10 CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI 2.790 3.139 - 753 727 - 140 - - 3.017 706 - - - - 11 CHIRUGIE TORACICĂ 982 - - - - - 78 - - 44 - - - - - 12 CHIRURGIE VASCULARA - - - - - - - - - - - - 2.086 58 - 13 DERMATOVENEROLOGIE 48.003 33.392 - 6.584 944 - 5.923 1.430 - 18.090 5.077 - 7.077 3.209 - 14 DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE 90.447 33.641 1.229 32.551 1.239 851 23.752 4.826 1.636 33.443 2.627 935 21.189 - - 15 ENDOCRINOLOGIE 47.979 11.204 - 13.875 990 - 8.846 - - 5.791 1.573 - 3.550 - - 16 GASTROENTEROLOGIE 16.711 3.112 - 5.186 - - - - - 2.151 - - 2.088 4 - 17 GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ - - - - - - - - - - - - - - - 18 GENETICA MEDICALĂ 700 660 - - - - - - - - - - - - - 19 GERIATRIE SI GERONTOLOGIE 832 1.944 - 111 50 - - - - 681 232 - 1.899 1.279 - 20 HEMATOLOGIE 5.655 - - 231 - - 424 - - 977 - - 1 - - 21 MEDICINA INTERNA 85.794 71.090 - 13.363 5.624 - 11.405 3.869 - 28.210 9.437 - 9.890 3.505 -
22 NEFROLOGIE 4.873 23 - 1.319 77 - 1.223 - 2 5.584 - 364 839 - - 23 NEFROLOGIE PEDIATRICA - - - - - - - - - - - - - - - 24 NEUNATOLOGIE - - - - - - - - - - - - - - - 25 NEUROCHIRURGIE 1.836 - - - - - 374 - - - - - 1.021 - - 26 NEUROLOGIE 63.680 37.077 2.594 27.019 7.006 393 12.759 2.584 549 29.155 4.628 124 27.597 3.743 690 27 NEUROLOGIE PEDIATRICA 4.727 1.767 650 - - - 1.350 - - - - - - - - 28 ONCOLOGIE MEDICALA 31.813 1.402 2 4.183 43 - 10.207 - 684 10.114 - - 9.837 - - 29 ONCO- HEMATOLOGIE PEDIATRICA - - - - - - - - - - - - - - - 30 OBSTETRICA- GINECOLOGIE 35.927 15.065 - 7.841 3.150 - 3.534 2.180 - 12.323 5.426 - 5.708 1.328 - 31 OFTALMOLOGIE 103.329 81.663 - 17.238 17.638 - 9.217 9.473 - 30.344 10.409 - 19.138 15.501 - 32 OTORINOLARINGOLOGIE 54.642 39.776 9 25.516 11.246 339 3.955 1.401 - 16.023 8.021 - 16.758 13.781 - 33 ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE 23.913 9.697 256 10.077 3.349 - 6.733 885 - 12.597 3.978 588 9.790 3.277 554 34 ORTOPEDIE PEDIATRICA 2.075 343 - - - - 291 111 - 687 51 - 1 458 - 35 PEDIATRIE 21.882 9.057 - 22.099 7 - 4.226 227 - 18.397 714 - 19.814 1.855 - 36 PNEUMOLOGIE 15.310 21.211 - 4.831 5.926 - 7.093 7.243 - 9.456 9.624 - 16.072 9.079 - 37 PNEUMOLOGIE PEDIATRICA - - - - - - - - - - - - - - - 38 PSIHIATRIE 75.176 38.602 554 15.348 3.006 1.100 10.295 2.844 290 39.378 6.937 3.273 15.054 3.628 - 39 PSIHIATRIE PEDIATRICA 3.682 1.914 1.979 3.608 - 1.508 - - - 2.445 1.372 1.927 - - - 40 RADIOTERAPIE 499 - - - - - - - - - - - - - - 41 REUMATOLOGIE 13.768 8.642 904 - - - - - - 2.064 51 374 995 1.994 - 42 UROLOGIE 9.521 311 - 6.224 781 - 5.705 126 - 5.968 236 - 3.662 987 - 43 CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA - - - 1.797 697 - 38 13 - 1.330 21 - 44 Ingrijiri paliative 8 - - - - - 45 Planing familial 236.640 74.558 4.191 147.027 - 46.299 - 3.161 321.080 92.626 7.585 218.978 85.912 1.244 TOTAL 891.344 519.062 8.177
71
72
Anexa 4a
Situaţia investigaţiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord.MS/CNAS 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018
Nr. crt. CAS La recomandarea Medicului de Familie La recomandarea Medicului de Specialitate TOTAL Nr. investigatii efectuate % Nr. investigatii efectuate % Nr. investigatii efectuate C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 1 ALBA 639,014 84.25% 119,448 15.75% 758,462 2 ARAD 970,305 80.60% 233,473 19.40% 1,203,778 3 ARGES 1,007,651 89.31% 120,550 10.69% 1,128,201 4 BACAU 850,733 85.05% 149,512 14.95% 1,000,245 5 BIHOR 422,122 70.98% 172,577 29.02% 594,699 6 BISTRITA 220,973 71.26% 89,128 28.74% 310,101 7 BOTOSANI 387,432 76.27% 120,566 23.73% 507,998 8 BRASOV 1,218,167 83.50% 240,797 16.50% 1,458,964 9 BRAILA 355,275 90.67% 36,566 9.33% 391,841 10 BUZAU 363,929 84.04% 69,115 15.96% 433,044 11 CARAS 349,988 84.77% 62,893 15.23% 412,881 12 CALARASI 371,494 82.31% 79,823 17.69% 451,317 13 CLUJ 718,059 61.64% 446,826 38.36% 1,164,885 14 CONSTANTA 1,333,907 86.41% 209,806 13.59% 1,543,713 15 COVASNA 141,682 80.90% 33,455 19.10% 175,137 16 DAMBOVITA 550,320 84.76% 98,932 15.24% 649,252 17 DOLJ 691,981 67.11% 339,072 32.89% 1,031,053 18 GALATI 639,200 84.25% 119,496 15.75% 758,696 19 GIURGIU 171,725 88.51% 22,293 11.49% 194,018 20 GORJ 435,118 76.43% 134,198 23.57% 569,316 21 HARGHITA 316,848 70.11% 135,074 29.89% 451,922 22 HUNEDOARA 533,621 80.54% 128,905 19.46% 662,526 23 IALOMITA 521,829 85.32% 89,781 14.68% 611,610 24 IASI 1,010,098 63.18% 588,741 36.82% 1,598,839 25 ILFOV 403,385 73.78% 143,378 26.22% 546,763 26 MARAMURES 728,902 68.30% 338,282 31.70% 1,067,184 27 MEHEDINTI 428,282 89.03% 52,749 10.97% 481,031 28 MURES 681,985 60.77% 440,243 39.23% 1,122,228 29 NEAMT 505,958 89.83% 57,286 10.17% 563,244 30 OLT 474,487 78.57% 129,404 21.43% 603,891 31 PRAHOVA 985,619 72.66% 370,834 27.34% 1,356,453
32 SATU MARE 405,325 81.93% 89,403 18.07% 494,728 33 SALAJ 251,304 80.93% 59,220 19.07% 310,524 34 SIBIU 664,813 88.18% 89,125 11.82% 753,938 35 SUCEAVA 580,988 77.03% 173,277 22.97% 754,265 36 TELEORMAN 499,074 84.37% 92,432 15.63% 591,506 37 TIMIS 1,417,759 77.43% 413,241 22.57% 1,831,000 38 TULCEA 205,451 86.52% 31,997 13.48% 237,448 39 VASLUI 591,567 89.43% 69,952 10.57% 661,519 40 VALCEA 438,879 90.48% 46,203 9.52% 485,082 41 VRANCEA 355,580 85.45% 60,570 14.55% 416,150 42 BUCURESTI 6,972,994 51.93% 6,454,767 48.07% 13,427,761 43 OPSNAJ 2,151,241 71.95% 838,802 28.05% 2,990,043 TOTAL 32,965,064 70.50% 13,792,192 29.50% 46,757,256
73
74
Anexa 4b
Situaţia pe judeţe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018
din care:
Nr. crt. CAS Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE investigatii medicale paraclinice-analize de laborator investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală investigatii medicale paraclinice-explorari functionale investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 1 ALBA 758,462 734,484 23,185 736 57 2 ARAD 1,203,778 1,169,361 32,998 1,109 310 3 ARGES 1,128,201 1,075,925 51,023 1,052 201 4 BACAU 1,000,245 948,913 50,202 879 251 5 BIHOR 594,699 543,741 49,898 1,002 58 6 BISTRITA 310,101 297,621 11,929 486 65 7 BOTOSANI 507,998 482,629 24,719 457 193 8 BRASOV 1,458,964 1,395,787 59,106 3,733 338 9 BRAILA 391,841 364,822 26,862 147 10 10 BUZAU 433,044 395,308 37,554 164 18 11 CARAS 412,881 403,183 9,308 388 2 12 CALARASI 451,317 421,037 30,067 203 10 13 CLUJ 1,164,885 1,079,565 82,885 1,767 668 14 CONSTANTA 1,543,713 1,499,165 41,232 3,119 197 15 COVASNA 175,137 165,824 9,171 133 9 16 DAMBOVITA 649,252 621,948 26,476 778 50 17 DOLJ 1,031,053 1,002,009 27,676 1,077 291 18 GALATI 758,696 730,811 26,724 1,009 152 19 GIURGIU 194,018 187,004 6,849 146 19 20 GORJ 569,316 525,921 41,111 472 1,812 21 HARGHITA 451,922 404,130 47,229 530 33 22 HUNEDOARA 744,364 686,746 55,492 1,831 295 23 IALOMITA 611,610 599,073 12,454 73 10 24 IASI 1,598,839 1,528,118 67,601 2,755 365 25 ILFOV 546,763 539,165 7,271 307 20 26 MARAMURES 1,067,184 1,019,341 46,809 1,011 23 27 MEHEDINTI 481,031 468,779 9,411 2,010 831 28 MURES 1,122,228 1,071,320 50,080 719 109 29 NEAMT 563,244 545,121 17,643 315 165 30 OLT 603,891 584,844 18,693 330 24 31 PRAHOVA 1,356,453 1,304,558 49,485 2,275 135 32 SATU MARE 494,728 452,909 41,173 571 75 33 SALAJ 313,231 295,985 16,956 257 33
75
Nr. crt. CAS Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE investigatii medicale paraclinice-analize de laborator investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală investigatii medicale paraclinice-explorari functionale investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară 34 SIBIU 753,938 708,571 44,868 416 83 35 SUCEAVA 754,265 718,876 33,027 2,325 37 36 TELEORMAN 591,506 581,214 10,017 249 26 37 TIMIS 1,831,000 1,747,400 75,473 6,837 1,290 38 TULCEA 237,448 227,199 10,214 34 1 39 VASLUI 661,519 633,206 27,472 788 53 40 VALCEA 485,082 461,847 22,558 651 26 41 VRANCEA 416,150 405,645 9,621 663 221 42 BUCURESTI 13,427,761 13,091,610 312,247 21,687 2,217 43 OPSNAJ 2,990,043 2,880,514 105,756 3,283 490 TOTAL 46,841,801 45,001,229 1,760,525 68,774 11,273
din care:
76
Anexa 5
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019
-mii lei-
Programele naţionale de sănătate publică Total buget 2015 Total buget 2016 Total buget 2017 Credite bugetare 2018 Credite bugetare 2019 I. Programul naţional de boli transmisibile, din care: 477.258 520.754 620.084 597.593 701.059 Programul naţional de vaccinare 128.073 140.647 286.176 266.367 338.857 Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare 4.151 3.469 2.073 2.617 2.803 Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV 323.871 349.939 308.157 303.076 327.998 Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei 20.258 22.192 19.875 24.410 30.345 Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico- rezistenţei 905 4.507 3.803 1.123 1.056 II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă 1.763 1.671 1.561 1.667 1.724 III. Programul naţional de securitate transfuzională 127.980 111.506 108.942 100.287 118.047 IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care: 141.497 120.224 84.885 87.978 95.164 Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin 10.580 6.214 4.612 6.985 7.768 Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică 1.488 1.757 1.811 1.757 1.743 Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană 109.754 86.249 54.711 57.890 61.435 Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale 15.661 20.094 17.385 16.106 16.393 Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer 2.081 4.354 4.732 3.939 5.209 Programul naţional de boli endocrine 1.016 657 659 363 132 Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D - - - - 1.511 Programul naţional de tratament pentru boli rare 700 686 700 700 700 Programul naţional de management al registrelor naţionale 217 213 275 238 273 V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate 1.734 1.651 1.412 1.407 1.325 VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului 28.321 28.667 19.916 21.246 25.614 Total buget programe naţionale de sănătate publică 778.553 784.473 836.800 810.178 942.933 MS - acţiuni centralizate 10 0 0 TOTAL BUGET 778.553 784.473 836.810 810.178 942.933
Anexa 6
77
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019
Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019 Nr. crt. Denumirea programului national de sănătate Denumirea subprogramului national de sănătate Credite de angajament aprobate (LEI) 2015 2016 2017 2018 2019 1 Program naţional de boli cardiovasculare 101,846,130.00 119,996,010.00 128,972,830 158,624,000.00 174,237,000.00 2 Programul national de oncologie Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii) 1,484,151,290.00 2,060,823,710.00 1,409,944,930 1,574,211,000.00 1,985,724,500.00 Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienții cu afecţiuni oncologice prin PET-CT 14,708,000.00 17,604,000.00 35,514,000 31,336,000.00 41,726,000.00 Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare 1,124,430.00 512,480.00 512,000 339,000.00 409,000.00 Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi; 1,502,360.00 1,617,000.00 2,184,840 2,948,000.00 3,076,000.00 Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulţi şi copii) 80,512,460.00 131,768,790.00 171,900,520 191,808,000.00 240,181,000.00 Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi. 119,000 33,000.00 20,000.00 Total program 1,581,998,540.00 2,212,325,980.00 1,620,175,290.00 1,800,675,000.00 2,271,136,500.00 3 Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear, proteze auditive) 22,479,350.00 20,738,960.00 18,739,000 19,083,640.00 27,972,620.00 4 Programul national de diabet zaharat 894,819,220.00 941,800,350.00 1,089,739,020 1,267,950,170.00 1,546,432,250.00 5 Program naţional de tratament al bolilor 106,610,000.00 124,531,720 133,157,670 170,928,000.00 156,928,000.00
Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019 Nr. crt. Denumirea programului national de sănătate Denumirea subprogramului national de sănătate Credite de angajament aprobate (LEI) 2015 2016 2017 2018 2019 neurologice 6 Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei 72,550,400.00 79,408,750.00 202,288,840 159,046,000.00 164,741,000.00 7 Program naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare 117,834,320.00 123,936,230.00 201,539,000 272,440,000.00 432,804,270.00 8 Program naţional de sănătate mintală 1,611,670.00 1,760,860.00 1,761,000 1,953,000.00 1,944,120.00 9 Programul national de endocrinology 7,627,690.00 6,501,410.00 2,601,000 2,372,000.00 2,219,000.00 10 Programul national de ortopedie 68,438,930.00 85,628,220.00 80,544,710 88,634,000.00 102,304,000.00 11 Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule umane 69,693,240.00 53,622,950.00 53,623,000 53,801,000.00 51,821,000.00 12 Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica 883,772,940.00 929,756,000.00 1,033,642,590 1,022,801,000.00 1,131,898,000.00 13 Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice 694,210.00 263,740 633,000 517,000.00 177,000.00 14 Program naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă Subprogramul de radiologie intervenţională 18,605,380.00 20,563,300.00 14,192,000 16,407,000.00 13,373,000.00 Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos 10,784,200.00 11,286,900.00 8,226,830 4,471,870.00 2,754,240.00 Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil 198,240.00 432,820.00 433,000 389,000.00 236,000.00 Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular 869,400.00 700,000.00 700,000 825,320.00 1,075,000.00 Total program 30,457,220.00 32,983,020.00 23,551,830.00 22,093,190.00 17,438,240.00 Total programe 3,960,433,860.00 4,733,254,200.00 4,590,968,780.00 5,040,918,000.00 6,082,053,000.00
78
Anexa 7
Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)
NR. JUDEŢ LOCALITATE POPULAŢIE 1 Dolj Măceșu de Jos 1272 2 Mehedinți Balta 1037 3 Mehedinți Cireșu 491 4 Mehedinți Godeanu 582 5 Mehedinți Dumbrava 1392 6 Mehedinți Vlădaia 1630 7 Olt Vișina Nouă 1732 8 Vâlcea Ghioroiu 1556 9 Vâlcea Runcu 935
Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf
80
Anexa 8
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607
Denumire judeţ Denumirea Unităţii Administrativ- Teritoriale COD SIRUTA Popul ație Urban / Rural Grad de marginaliza re Comunităţi care doresc să beneficieze de suport Specialişti (urmează a fi recrutaţi) Finanţare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical Asistent social sau tehnicia n in asistent a sociala Asistent medical comunitar Consilier şcolar Si mediator scolar Toti asistentii medicali comunitari sunt recrutati. Urmeaza sa fie recrutati si mediatori sanitari in localitatile care au comunitati de romi. 1 GORJ Rosia de Amaradia 1as.soc 4 1 consilier scolar 1 mediator scolar 2 Albeni 3 1 consilier scolar 3 DOLJ Cosoveni 1as.soc 1 1 consilier scolar 1 mediator scolar La Dolj UAT Salcuta nu a semnat inca protocolul de implementare a proiectului 4 Catane 1 1 consilier scolar 1 mediator scolar 5 MEHEDINTI Gruia 1 2 1 consilier scolar 1 mediator scolar 6 Poroina Mare 1 1 1 consilier scolar 1 mediator scolar
7 VÂLCEA Racovita 1 8 Vaideieni 1 1 1 consilier scolar 1 mediator scolar 9 OLT Dobrețu 1 10 Giuvărăști 1 1 11 Stoenești 1 1 1 12 13
81
82
Anexa 9
Nr. medici
Situația privind numărul de medici și de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RSV
Nr. crt. 1 Listă specialităţi/ competențe/atestate Alergologie şi imunologie clinică DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA 5 Nr. norme Nr. medici Nr. norme Nr. medici Nr. norme Nr. medici Nr. norme Nr. medici Nr. norme Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite Necesar nr norme Nr norme acoperite 5,00 5,00 3 3,00 2,00 1 3,00 1,00 1 15,00 1,00 2 2,00 2,00 2 Anestezie şi terapie intensivă 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 - - 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 3 Boli infecţioase 9 7,00 5,50 4 3,00 1,00 3 3,00 1,00 9 13,00 1,70 0 0,00 0,00 4 Cardiologie 61 42,00 40,00 8 9,00 5,00 8 8,00 3,00 14 27,00 12,40 15 8,00 8,00 5 Cardiologie pediatrică 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 - - 0 14,00 0,00 0 0,00 0,00 6 Chirurgie cardiovasculară 0 2,00 0,00 0 1,00 0,00 0 1,00 0 0 9,00 0,00 0 0,00 0,00 7 Chirurgie generală 65 20,00 19,00 22 15,00 10,00 22 8,00 4,00 22 33,00 11,50 9 5,00 5,00 8 Chirurgie orală şi maxilo- facială 5 2,00 1,00 2 4,00 1,00 0 2,00 0 3 14,00 0,20 0 0,00 0,00 9 Chirurgie pediatrică 9 7,00 7,00 0 1,00 0,00 1 2,00 0,50 4 15,00 0,80 1 1,00 0,50 10 Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă 7 4,00 4,00 1 2,00 1,00 0 1,00 0 6 16,00 0,90 0 0,00 0,00 11 Chirurgie toracică 4 2,00 2,00 0 1,00 0,00 0 1,00 0 0 10,00 0,00 0 0,00 0,00 12 Chirurgie vasculară 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 2,00 0 0 4,00 0,00 2 1,00 1,00 13 Dermatovenerologie 36 30,00 30,00 4 5,00 2,00 5 5,00 1,00 13 26,00 7,30 5 4,00 4,00 14 Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice 36 32,00 30,00 8 12,00 6,00 7 8,00 6,50 14 30,00 13,00 4 4,00 4,00 15 Endocrinologie 31 25,00 25,00 8 10,00 6,00 2 4,00 1,00 4 19,00 3,00 5 4,00 4,00 16 Gastroenterologie 25 14,00 13,00 4 4,00 2,00 0 1,00 0 4 14,00 0,80 7 6,00 6,00 17 Gastroenterologie pediatrică 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 - - 0 10,00 0,00 0 0,00 0,00 18 Genetică medicală 6 4,00 3,00 0 1,00 0,00 0 1,00 0 4,00 0,00 0 0,00 0,00 19 Geriatrie şi gerontologie 2 2,00 1,00 0 1,00 0,00 0 - - 1 9,00 0,20 5 4,00 4,00 20 Hematologie 10 5,00 5,00 1 1,00 1,00 3 3,00 1,50 2 17,00 0,10 2 1,00 0,50 21 Medicină internă 113 68,00 63,00 29 19,00 14,00 15 10,00 6,00 22 35,00 15,00 22 11,00 11,00
22 Nefrologie 13 4,00 4,00 3 4,00 2,00 2 5,00 1,00 7 20,00 3,80 2 1,00 0,50 23 Nefrologie pediatrică 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 - - 0 10,00 0,00 0 0,00 0,00 24 Neonatologie 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 2,00 0 0 6,00 0,00 0 0,00 0,00 25 Neurochirurgie 5 3,00 3,00 0 1,00 0,00 0 1,00 0 0 6,00 0,00 1 1,00 0,50 26 Neurologie 43 36,00 34,00 21 18,00 15,00 10 8,00 5,00 18 26,00 9,30 18 10,00 10,00 27 Neurologie pediatrică 2 4,00 2,00 1 3,00 0,50 1 3,00 1,00 0 12,00 0,00 0 0,00 0,00 28 Oncologie medicală 25 12,00 12,00 3 5,00 1,00 4 5,00 2,50 7 14,00 2,00 4 2,00 1,50 29 Oncologie şi hematologie pediatrică 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 - - 0 9,00 0,00 0 0,00 0,00 30 Obstetrică-ginecologie 80 44,00 41,00 27 18,00 14,00 17 10,00 3,00 29 30,00 10,10 8 5,00 5,00 31 Oftalmologie 59 44,00 43,00 11 10,00 7,00 6 6,00 4,00 10 27,00 10,90 10 6,00 6,00 32 Otorinolaringologie 46 32,00 32,00 11 10,00 7,00 6 6,00 3,00 12 25,00 9,50 11 7,00 7,00 33 Ortopedie şi traumatologie 30 15,00 14,00 20 13,00 10,00 7 5,00 1,00 12 25,00 8,40 13 6,00 6,00 34 Ortopedie pediatrică 3 2,00 1,00 1 3,00 0,50 1 2,00 0,50 2 18,00 2,00 1 1,00 0,50 35 Pediatrie 57 24,00 24,00 20 15,00 11,00 9 9,00 3,00 23 29,00 10,60 12 8,00 8,00 36 Pneumologie 21 15,00 14,00 10 10,00 5,00 9 7,00 3,00 15 25,00 8,20 12 4,50 4,50 37 Pneumologie pediatrică 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0 11,00 0,00 0 0,00 0,00 38 Psihiatrie 67 52,00 51,00 17 15,00 11,00 12 10,00 6,00 20 37,00 27,40 17 10,00 10,00 39 Psihiatrie pediatrică 3 3,00 3,00 1 3,00 1,00 0 2,00 0 3 21,00 4,50 0 0,00 0,00 40 Radioterapia 3 2,00 2,00 0 1,00 0,00 0 - - 0 6,00 0,00 0 0,00 0,00 41 Reumatologie 16 11,00 11,00 0 1,00 0,00 0 1,00 0 2 18,00 2,10 1 1,00 1,00 42 Urologie 16 7,00 5,00 8 9,00 5,00 5 7,00 1,00 6 16,00 1,30 5 2,00 2,00 43 Planificare familială 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 2,00 0 0 12,00 0,00 0 0,00 0,00 44 Îngrijiri paliative 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 - - 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 45 Medicină fizică și de reabilitare 52 50,00 41,00 18 12,00 10,79 13 14,00 10,00 11 18,50 10,00 40 40,00 40,00 TOTAL 965 631,00 590,50 266 253,00 151,79 169 168,00 69,50 296 755,50 188,00 234 155,50 152,50
83
Anexa 10
Definiţiile reabilitării, îngrijirii paliative şi îngrijirii pe termen lung
Îngrijirea paliativă
În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253 / 2018 se utilizează următorii termeni și definiții:
Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho- sociale şi spirituale; îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului; hospice: termen utilizat pentru a descrie unităţi sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienţilor cu boli cronice progresive, şi care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative şi la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice şi îngrijire paliativă sunt superpozabile; echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesionişti cu instruire în domeniu şi experienţă corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componenţa echipei variază în funcţie de necesităţile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative. Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale. Îngrijire paliativă: asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință; afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal; nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea; integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului; oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte; oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință; folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat; va îmbunătăți calitatea vieții și, de asemenea, poate influența pozitiv cursul bolii; este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante. Îngrijirea paliativă pediatrică 14 Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților . Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora. În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998): Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei. 14 Sursa: Organiaţia Mondială a Sănătăţii – (2002) Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii. Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului. Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate. Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor. Reabilitarea medicală 15 „Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar ”. Definiţia îngrijirii pe termen lung 16 „Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspcte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, şi aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale“. În prezent, în România, Legea nr 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități. Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite. Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locaţii, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenţei. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenţei și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore / 7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora. Responsabilitățile pentru - și cheltuielile cu - sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite ). 15 Sursa: Medicinenet.com 16 Sursa: OCDE – Furnizarea şi plata asistenţei pe termen lung (2011) Anexa 11 Obiective Normative utilizate în estimarea deficienţelor serviciilor de sănătate Asistenţa primară Zone urbane 1 medic de familie şi 2 asistente medicale / soră medicală / moașă, cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 2 asistente medicale / soră medicală FTE la 4 şcoli zonele rurale fără grupuri în poziţii vulnerabile 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală / soră medicală moașă FTE la 1.000 locuitori 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală / soră medicală FTE per la 4 şcoli zonele rurale cu grupuri în poziţii vulnerabile 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală / soră medicală, moașă FTE la 1.000 locuitori 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală / soră medicală FTE per la 4 şcoli cel puţin un centru operaţional în afara orelor de program Asistenţa medicală comunitară Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populaţie asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populaţie asistată) Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil: comunităţi rurale cu o desitate a populaţiei < 50/km2 condiţii geografice altitudine >600m sau pantă >15% Delta Dunării Acces rutier dificil tot anul numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 50km de la cea mai apropiată staţie de ambulanţe numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală cu paturi Asistenţa în ambulatoriu 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală / soră medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază 17 din ambulatoriu la 10.000 locuitori; pentru specialitatea obstetrică- ginecologie asistenta medicală poate fi înlocuită de moașă. 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialităţi clinice la 50.000 locuitori 1 medic laborant FTE şi 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori medic radiolog FTE şi 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori 1medic reabilitare şi 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori 1 fizioterapeut, 1 pshihoterapeut şi 1 logoped la 10.000 locuitori echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru) 1 CT la 200.000 locuitori 1 RMN la 250.000 locuitori 1 ecograf la 10.000 locuitori Asistenţa paliativă Refacere / recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori; Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistenţă paliativă la 100.000 locuitori Îngrijire pe termen lung şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani 1 medic FTE şi 2 asistente medicale FTE la 40 pacienţi 1 echipă de asistenţă la domiciliu la 20.000 locuitori.
17 Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie şi chirurgie generală Preluat: 2026-09-25T07:04:17.153299+00:00 · SHA256: 1d03bbdb0800954624f705a57fe2c742163a532afa418951336470225ac03d23