Legislație națională
LISTĂ · 0 · 2022
LISTA din 26 iulie 2022 a speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora, în cadrul Proiectului "Completarea nivelului de cunoaştere a biodiversităţii prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România şi raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE", finanţat prin Programul operaţional Infrastructura mare 2014 - 2020
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Mediului, Apelor ?i Pădurilor · ID sursă 258555
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
LISTA din 26 iulie 2022
a speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora, în cadrul Proiectului "Completarea nivelului de cunoaştere a biodiversităţii prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România şi raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE", finanţat prin Programul operaţional Infrastructura mare 2014 - 2020
EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 796 bis din 11 august 2022
Notă ...
Aprobată prin ORDINUL nr. 2.014 din 26 iulie 2022 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 796 din 11 august 2022.
ANEXĂ
LISTA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR PENTRU CARE ROMÂNIA ARE O RESPONSABILITATE MARE ÎN ASIGURAREA CONSERVĂRII ACESTORA
Cuprins
Introducere
Principiile de întocmire a listei speciilor prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care România are o responsabilitate mare de conservare
Sursa datelor pe baza cărora a fost realizată lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora
Rezultate și discuții Concluzii Bibliografie
Subanexa 1 Lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora. Versiunea Finală.
Introducere
În linii mari, într-o listă roșie, organismele sunt grupate în funcție de existența lor în prezent, în specii extincte (specii dispărute) și specii extante, acestea din urmă fiind afiliate unei categorii care estimează riscul de extincție, pornind de la un risc de extincție minim și sfârșind cu un risc de extincție foarte mare. Dezvoltarea listei roșii reprezintă primul pas pentru selecția speciilor prioritare pentru conservare. La dezvoltarea listei speciilor prioritare pentru conservare sunt luate în calcul pe lângă riscul de extincție și alte criterii, respectiv posibilitățile de finanțare ale măsurilor de conservare, șansele de succes ale acestora și relevanța programelor de conservare propuse. Pe lângă speciile prioritare pentru conservare, o analiză importantă constă în identificarea acelor specii, pentru a căror conservare, un anumit stat are un rol foarte important, comparativ cu alte state. Aceste specii au efective foarte importante numeric cantonate într-un stat sau o regiune, comparativ cu populația lor europeană sau mondială și din acest motiv acel stat are o responsabilitate specială în a asigura conservarea lor la nivel internațional. Rolul acestei ultime liste (a speciilor prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care un anumit stat are o responsabilitate specială de conservare) este de a identifica speciile care au cea mai mare nevoie de programe de conservare special concepute. Dezvoltarea și implementarea acestor programe precum și canalizarea resurselor financiare revine statului, care prin implementarea lor, trebuie să asigure un statut de conservare favorabil pentru acele specii.
Principiile de întocmire a listei speciilor prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care România are o responsabilitate mare de conservare
Pentru dezvoltarea listei speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora, am folosit o abordare diferențiată, bazată pe distincția dintre “prioritate” și “responsabilitate” pe de o parte, și pe o serie de criterii calitative (statutul de periclitare european și național) sau cantitative (procentul populației naționale din populația europeană), pe de altă parte. Sunt considerate specii prioritare pentru conservare acele specii care, datorită situației nefavorabile de conservare, necesită dezvoltarea și implementarea unor măsuri de conservare. Pe de altă parte, există și specii pentru care, deși nu necesită măsuri de conservare urgente implementate, România are o responsabilitate specială în asigurarea supraviețuirii acestor specii datorită faptului că un procent mare din populația globală sau europeană trăiește la un moment dat (în perioada de cuibărit, pasaj sau iarna) în interiorul țării.
În acest sens, în funcție de procentul populației naționale din populația europeană, s-a utilizat clasificarea în specii pentru care România are o responsabilitate mare de conservare și specii pentru care România nu are o responsabilitate deosebită de conservare.
Pentru a identifica speciile pentru care România are o responsabilitate specială de conservare s- a folosit un prag numeric populațional de minim 25 % din populația europeană. Acest prag a fost stabilit
considerându-se că un declin populațional de 25% (respectiv efectivul populațional național) ar duce specia foarte aproape de pragul de la care o specie este considerată vulnerabilă (declin populațional de 30% conform criteriului A2,3 și 4. Astfel, speciile la care România găzduiește un procent de 25% din populația europeană, sunt catalogate ca specii pentru care România are responsabilitate de conservare, fiind esențiale activitățile de monitorizare a tendințelor populaționale, pentru ca în caz de declin să poată fi elaborate, în funcție de amenințările detectate, măsurile de conservare necesare. În această clasificare a fost folosit doar criteriul cantitativ menționat, fără a se folosi criterii de prioritate de conservare sau amenințările la care este supusă specia.
Alte specii însă, datorită unor amenințări care au dus la un declin populațional accentuat sau la o diminuare a arealului de distribuție, au devenit specii amenințate și necesită măsuri urgente de conservare, pentru a reveni la statutul de specie de “preocupare minimă”. Aceste specii alcătuiesc grupa speciilor prioritare pentru conservare . Speciile menționate anterior ( speciile pentru care România are o responsabilitate specială de conservare) pot deveni prioritare pentru conservare dacă:
au statut de periclitare național sau european sunt identificate amenințări care pot duce specia într-o categorie de periclitare din rezultatele monitorizării tendința populațională devine negativă. Pentru identificarea speciilor prioritare pentru conservare au fost folosite adițional mai multe criterii cantitative și calitative după cum urmează: Statutul de periclitare european și național - dacă o specie este clasificată ca periclitată la nivel național și/sau la nivel european sau global atunci automat intră în categoria speciilor prioritare pentru conservare. Amenințările și presiunile cunoscute: aplicate doar dacă specia are un efectiv național de minim 15% din efectivul european. Dacă specia are amenințări care pot duce la declin populațional sever și este prezentă în țară cu un efectiv de minim 15% din efectivul european atunci se califică ca specie prioritară pentru conservare. Tendința populațională negativă: Dacă la nivel național este detectată o tendință populațională negativă iar specia este prezentă în țară într-un efectiv de minim 15% din populația europeană atunci specia se califică ca specie prioritară pentru conservare. O specie pentru care România are o responsabilitate specială de conservare, devine prioritară pentru conservare doar dacă sunt identificate amenințări și presiuni care pot duce specia într-o categorie de periclitate sau dacă tendința populațională a acelei specii devine negativă. Speciile care au dispărut ca specii cuibăritoare au fost încadrate la lista speciilor prioritare pentru conservare doar dacă este viabil din punct de vedere tehnic dezvoltarea unui program de reintroducere. De asemenea trebuie menționat că dacă era îndeplinit primul criteriu de selecție pentru speciile prioritare (statut de periclitare pe lista roșie europeană) s-au calificat și în consecință au fost adăugate pe lista speciilor prioritare pentru conservare și specii sau populații de pasaj care nu au fost evaluate pentru lista roșie națională (de exemplu ielcovanul) dar care sunt prezente în perioada de pasaj într-un efectiv important pe teritoriul țării. Raționamentul pe baza căruia au fost introduse și aceste specii este că, o dată ce speciile respective sunt periclitate în zonele de cuibărire sau de iernare, atunci pentru ele trebuie dezvoltate și implementate măsuri de conservare și pe traseele de migrație sau în cartierele de iernare, în măsura în care sunt identificate amenințări sau presiuni considerabile în aceste zone. Datele colectate despre ciocârlia de câmp ( Alauda arvensis ) indică că populația cuibăritoare pe teritoriul României se încadrează ca specie “aproape amenințată (NT)”. Fiind o specie tipică habitatelor deschise, populația cuibăritoare de ciocârlie de câmp din România (asemenea altor specii caracteristice habitatelor agricole) este afectată în cea mai mare măsură de intensificarea agriculturii, în România și Europa https://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/wildbirds/hunting/docs/skylark.pdf.   Cu privire la populația de ciocârlie ( Alauda arvensis ) aflată în migrație (pasaj) pe direcția nord – sud vest ce traversează România în perioada toamnei încadrarea estimată este “preocupare minimă (LC)”. Precizăm că este singura specie pentru care s-au introdus linii suplimentare cu privire la populația de pasaj. Evaluarea s-a realizat pe bază de "expert opinion", folosindu-se tendința populațională a speciei, la nivel european, care deși este în declin, se bănuiește că rata acestuia nu trece pragul de 30 % (European Red List, 2021) și pe baza tendinței arealului (EBBA2) care nu este în scădere în Rusia și Ucraina, de unde provine majoritatea populației care tranzitează România. Deoarece datele din aceste țări sunt, in special pe bază de expert opinion și deoarece se recomandă ca tendința arealului să fie folosită cu precauție (EBBA2), la rândul nostru recomandăm ca acest statut de pasaj să fie utilizat cu precauție. Pentru a avea un grad de precizie mai ridicat se recomandă implementarea unor scheme de monitorizare la nivel național pentru populațiile migratoare. Cu privire la desfășurarea programelor viitoare de monitorizare, se vor notifica în prealabil în scris administratorii ariilor naturale protejate unde se vor implementa activitățile de monitorizare, precum și gestionarii fondurilor cinegetice. Lista speciilor prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care România are o responsabilitate de conservare poate fi consultată în Subanexa 1 a acestui document. Sursa datelor pe baza cărora a fost realizată lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora Pentru evaluare au fost folosite date din mai multe surse după cum urmează: Efectivele naționale și numărul de indivizi maturi – raportarea realizată în anul 2020 pentru Articolul 12 al Directivei Păsări, perioada 2013-2018. Tendințele pe 3 generații sau pentru 10 ani (în funcție de care perioadă e mai lungă): calculate pe baza datelor provenite din: Raportarea realizată în anul 2020 pentru articolul 12 al Directivei păsări, perioada 2013- 2018. Programul de monitorizare a speciilor acvatice și palustre cuibăritoare (2013-2014 și 2020-2021) Programul de monitorizare a păsărilor răpitoare de zi și a berzei negre (2005-2021) Programul de monitorizare a acvilei de munte și al șoimului călător (2007-2021) Programul Monitorizarea Păsărilor Comune din perioada 2010 - 2021 Programul de monitorizare al vânturelului de seară (2015-2021) Programul de monitorizare al șoimului dunărean (2006-2021) Programul de monitorizare a speciilor nocturne din habitate deschise (2014-2021) Programul de monitorizare a speciilor de huhurezi (2013-2021) Arealul geografic și zonele de distribuție au fost calculate din hărțile de distribuție din: Raportarea României pe Articolul 12, perioada 2008-2018 Atlasul păsărilor cuibăritoare din România 2006-2017 (nepublicat)
Rezultate și discuții
specii prioritare pentru conservare Lista de specii prioritare pentru conservare din România este formată dintr-un număr de 95 specii (subanexa 1) care se califică prin aplicarea principiilor enumerate pentru întocmirea listei, principii care au fost detaliate într-un capitol anterior. Această listă a rezultat din analiza celor 300 de specii de pe lista de referință, principiile aplicându-se și unor specii care nu s-au calificat pentru evaluarea pentru lista roșie (de exemplu pentru specii de pasaj, pe baza cărora s-au declarat Arii Speciale de Protecție Avifaunistică). Acestor specii prioritare, statul va trebui să le acorde o atenție specială și prin măsuri specifice de conservare să încerce să le îmbunătățească statutul de periclitare sau, în cel mai pesimist scenariu, să se asigure că nu vor intra într-o categorie de periclitare cu risc mai mare de extincție. Speciile cuibăritoare care au dispărut de pe teritoriul României în perioada 1900-2021 și care sunt amintite pe această listă se califică pe lista speciilor prioritare dacă pot fi reintroduse prin programe speciale de reintroducere. Cele 95 de specii din care este alcătuită lista speciilor prioritare pentru conservare sunt: corcodelul cu gât roşu ( Podiceps grisegena ), corcodelul cu gât negru ( Podiceps nigricollis ), ielcovanul ( Puffinus yelkouan ), cormoranul mic ( Microcarbo pygmaeus ), pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), pelicanul creţ ( Pelecanus crispus ), stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), stârcul de cireadă ( Bubulcus ibis ), barza neagră ( Ciconia nigra ), țigănuşul ( Plegadis falcinellus ), lopătarul ( Platalea leucorodia ), lebăda mică ( Cygnus columbianus bewickii ), gârliţa mică ( Anser erythropus ), gâsca cu gât roşu ( Branta ruficollis ), raţa suliţar ( Anas acuta ), raţa cu cap castaniu ( Aythya ferina ), raţa roşie ( Aythya nyroca ), raţa catifelată ( Melanitta fusca ), raţa sunătoare ( Bucephala clangula ), ferestraşul mic ( Mergellus albellus ), raţa cu cap alb ( Oxyura leucocephala ), gaia neagră ( Milvus migrans ), codalbul ( Haliaeetus albicilla ), zăganul ( Gypaetus barbatus ), hoitarul ( Neophron percnopterus ), vulturul sur ( Gyps fulvus ), vulturul negru ( Aegypius monachus ), eretele sur ( Circus pygargus ), uliul porumbar ( Accipiter gentilis ), acvila ţipătoare mică ( Clanga pomarina ), acvila ţipătoare mare ( Clanga clanga ), acvila de câmp ( Aquila heliaca ), acvila de munte ( Aquila chrysaetos ), acvila mică ( Hieraaetus pennatus ), vânturelul de seară ( Falco vespertinus ), șoimul de iarnă ( Falco columbarius ), șoimul dunărean ( Falco cherrug ), cocoșul de mesteacăn ( Lyrurus tetrix ), cocoşul de munte ( Tetrao urogallcus ), potârnichea ( Perdix perdix ), cresteţul pestriţ ( Porzana porzana ), cresteţul cenuşiu ( Zapornia parva ), cresteţul mic ( Zapornia pusilla ), cristelul de câmp ( Crex crex ), lişiţa ( Fulica atra ), spârcaci ( Tetrax tetrax ), dropie ( Otis tarda ), scoicar ( Haematopus ostralegus ), ciovlică ruginie ( Glareola pratincola ), ciovlica negrie ( Glareola nordmanni ), prundăraşul de sărătură ( Charadrius alexandrinus ), prundăraşul de munte ( Eudromias morinellus ), nagâţul ( Vanellus vanellus ), fugaciul roşcat ( Calidris ferruginea ), prundaşul de nămol ( Calidris falcinellus ), becaţina comună ( Gallinago gallinago ), sitarul de mal ( Limosa limosa ), culicul cu cioc subțire ( Numenius tenuirostris ), culicul mare ( Numenius arquata arquata ), fluierarul cu picioare roşii ( Tringa totanus ), pescăruşul asiatic ( Larus ichthyaetus ), pescăruşul cu cap negru ( Larus melanocephalus ), pescăruşul rozalb ( Larus genei ), pescăriţa râzătoare ( Gelochelidon nilotica ), chira de mare ( Thalasseus sandvicensis ), chira mică ( Sternula albifrons ), chirighiţa neagră ( Chlidonias niger ), chirighiţa cu aripi albe ( Chlidonias leucopterus ), turturica ( Streptopelia turtur ), buha ( Bubo bubo ), ciuvica ( Glaucidium passerinum ), ciuful de câmp ( Asio flammeus ), minuniţa ( Aegolius funereus ), drepneaua palidă ( Apus pallidus ), ciocănitoarea cu spate alb ( Dendrocopos leucotos ), ciocănitoarea de munte ( Picoides tridactylus ), ciocârlia de Bărăgan ( Melanocorypha calandra ), ciocârlia de câmp ( Alauda arvensis ), rândunica ( Hirundo rustica ), fâsa de câmp ( Anthus campestris ), fâsa de pădure ( Anthus trivialis ), pescărelul negru ( Cinclus cinclus ), gușa vânătă ( Cyanecula svecica ), mărăcinar mare ( Saxicola rubetra ), mărăcinar negru ( Saxicola torquatus ), pietrarul mediteranean ( Oenanthe hispanica ), mierla de piatră ( Monticola saxatilis ), greluşelul pătat ( Locustella naevia ), muscarul semigulerat ( Ficedula semitorquata ), fluturaşul de stâncă ( Tichodroma muraria ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ), sfrânciocul mare ( Lanius excubitor ), cioara de semănătură ( Corvus frugilegus ), câneparul ( Linaria cannabina ) și mugurarul roşu ( Carpodacus erythrinus ). specii pentru care România are o responsabilitate specială de conservare
Separat de speciile prioritare pentru conservare, a mai fost identificată o categorie de specii care au populații foarte importante din punct de vedere procentual în România comparativ cu populația europeană. Conform criteriilor, enumerate într-un capitol anterior, 19 specii se califică pe această listă pentru care România are responsabilități pentru conservare ( subanexa 1 ), respectiv: pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), stârcul galben ( Ardeola ralloides ), gâsca cu gât roşu ( Branta ruficollis ), călifarul roşu ( Tadorna ferruginea ), raţa roşie ( Aythya nyroca ), cresteţul cenuşiu ( Zapornia parva ), huhurezul mare ( Strix uralensis ), ciocănitoarea de stejar ( Leiopicus medius ), fâsa de câmp ( Anthus campestris ), codobatura galbenă ( Motacilla flava ), codobatura de munte ( Motacilla cinerea ), greluşelul de stuf ( Locustella luscinioides ), silvia porumbacă ( Sylvia nisoria ), muscarul gulerat ( Ficedula albicollis ), pițigoiul de livadă ( Poecile lugubris ), sfrânciocul roşiatic ( Lanius collurio ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) și botgrosul ( Coccothraustes coccothraustes ).
Analizând speciile pentru care România are o responsabilitate de conservare se identifică trei categorii de specii:
specii cu populații foarte importante cantitativ care trăiesc în România și care sunt într- categorie de periclitare națională sau europeană. Trei specii se califică aici: pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ) cu peste 90% la sută din populația europeană în România și care este vulnerabil la nivel național, gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), vulnerabil atât la nivel național cât și la nivel global și sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ), specie vulnerabilă în România care adăpostește 37% din populația europeană. Aceste specii sunt în același timp și specii prioritare iar activitățile de conservare de pe teritoriul României sunt poate mai relevante pentru situația speciei la nivel internațional, decât în cazul celorlalte specii prioritare. Specii cu populații foarte importante cantitativ care trăiesc în România, care nu sunt periclitate național sau european dar pentru care s-au identificat amenințări care pot duce specia într-o categorie de periclitare. 4 specii intră în această categorie, respectiv: stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), rața roșie ( Aythya nyroca ), crestețul mic ( Porzana parva ) și fâsa de câmp ( Anthus campestris ). Aceste specii se califică automat în categoria speciilor prioritare pentru conservare. Specii care nu sunt periclitate nici la nivel național nici continental dar care au populații foarte importante din punct de vedere procentual pe teritoriul țării, raportat la populația europeană a speciei. Aceste specii nu sunt prioritare pentru conservare și trebuie doar monitorizate cu atenție pentru a evita intrarea acestora într-o categorie de periclitare. În această categorie intră 12 specii, adică majoritatea speciilor pentru care România are o responsabilitate mare de conservare.
Concluzii
Prezentul raport sintetizează procesul prin care a fost dezvoltată lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării și rezultatele acestui demers. Rezultatele acestui proces vizează identificare stării de periclitare și implicit statutul de conservare al speciilor de păsări din România și identificarea speciilor care sunt prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care România are o responsabilitate specială de conservare, comparativ cu alte state din Europa. Acești termeni (gradul de periclitare și statutul de conservare) sunt într-o relație de corelație directă, speciile amenințate fiind în același timp și specii cu statut de conservare nefavorabil la nivel național iar speciile care nu sunt amenințate sunt speciile cu statut de conservare favorabil.
Pe baza statutului de conservare național și european, a amenințărilor care afectează o anumită specie și a procentului populației naționale din populația europeană a fost dezvoltată lista speciilor prioritare pentru conservare din România, care cuprinde 95 de specii. Aceste specii trebuie evaluate cu atenție și pentru ele trebuie dezvoltate și implementate măsuri sau programe (dacă pentru unele specii aceste programe sau planuri de acțiune există, ele trebuie doar implementate).
De asemenea au fost identificate speciile care au în România un procent foarte mare (peste 30%) din populația europeană. Aceste specii formează lista speciilor pentru care România are o responsabilitate specială de conservare și cuprinde 19 specii. Aceste specii nu trebuie să fie neapărat periclitate dar, deoarece un efectiv important din populația europeană trăiește aici, România are o responsabilitate specială în a asigura supraviețuirea acestor populații. Din cele 19 specii, 3 au și un statut de periclitare național sau global - pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), vulnerabil la nivel național, deoarece întreaga populație cuibăritoare este cantonatată în special într-o colonie, gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), vulnerabilă atât la nivel național cât și global și sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) vulnerabilă pe plan național - și din acest motiv aceste specii se califică și pe lista speciilor prioritare pentru conservare. Din acest motiv pelicanul comun trebuie monitorizat în continuare și trebuie analizate și identificate eventuale măsuri de conservare necesare pentru a menține populația. Pentru gâsca cu gât roșu trebuie continuate activitățile de monitorizare și implementat planul național de acțiune. Pentru sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) și adițional pentru alte 4 specii care au statut dublu de specii prioritare pentru conservare și specie pentru care România are responsabilități speciale de conservare ( Ixobrychus minutus , Aythya nyroca , Zapornia parva și Anthus campestris ) trebuie identificate măsurile de conservare necesare pentru a fi implementate pentru a stopa tendința populațională negativă a speciilor. Restul speciilor trebuie doar monitorizate cu atenție pentru a detecta din timp eventuale perturbări populaționale care le-ar califica automat în lista speciilor prioritare pentru conservare.
Este îmbucurător faptul că marea majoritate a speciilor de păsări din România nu sunt amenințate, însă este necesară finanțarea adecvată și implementarea măsurilor de conservare identificate, a planurilor de acțiune pentru specii și a planurilor de management pentru ariile protejate, rețeaua de arii naturale trebuie întărită iar terenurile agricole trebuie administrate și în beneficiul biodiversității, pentru ca în timp să atingem dezideratul pentru conservare al Uniunii Europene, respectiv să “plaseze biodiversitatea Europei pe drumul către redresare până în 2030, în beneficiul oamenilor, al climei și al planetei” (COM/2020/380 final).
Bibliografie
Bird, J.P., Martin, R., Akçakaya, H.R., Gilroy, J., Burfield, I.J., Garnett, S.T., Symes, A., Taylor, J., Şekercioğlu, Ç.H. and Butchart, S.H.M. (2020), Generation lengths of the world's birds and their implications for extinction risk. Conservation Biology, 34: 1252-1261. https://doi.org/10.1111/cobi.13486
BirdLife International (2015) European Red List of Birds. Luxembourg: Publications Office for Official Publications of the European Communities.
BirdLife International (2021) European Red List of Birds. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Botnariuc N., Tatole V. 2005 Cartea Roșie a vertebratelor din România, Muzeul Național de Istorie “Grigore Antipa” București
Ciochia V.1992. Păsările clocitoare din România. Editura Științifică, București
IUCN Red List Categories and Criteria, Version 3.1 second edition, https://www.iucnredlist.org/resources/categories-and-criteria
IUCN. (2012). IUCN Red List Categories and Criteria: Version 3.1. Second edition. Gland, Switzerland and Cambridge, UK: IUCN. iv + 32pp.
IUCN. (2012). Guidelines for Application of IUCN Red List Criteria at Regional and National Levels: Version 4.0. Gland, Switzerland and Cambridge, UK: IUCN. iii + 41pp.
IUCN Standards and Petitions Committee. 2019. Guidelines for Using the IUCN Red List Categories and Criteria. Version 14. Prepared by the Standards and Petitions Committee. Downloadable from http://www.iucnredlist.org/documents/RedListGuidelines.pdf .
Iușan C., Zahorec., L., 2020, Contributions to knowledge of nesting black grouse ( Tetrao tetrix ) in Rodna Mountains National Park and Natura 2000 site (Romania), Studii și Cercetări - Seria Biologie (sub tipar),
Klemm W., Kohl S,1988, Die Ornis Siebenbürgens, vol. 3, Böhlau Verlag, Köln-Wien
Linția Dionisie (1954) Păsările din R.P.R, volumul al 2-lea, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București
Linția Dionisie (1955) Păsările din R.P.R, volumul al 3-lea, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București
Munteanu D., Papadopol A., Weber P. 2002 Atlasul păsărilor cuibăritoare din România, ediția a II-a, Publicațiile Societății Ornitologice Române, nr.16, Cluj-Napoca
Salmen H., 1980, Die Ornis Siebenbürgens, vol. 1,Böhlau Verlag, Köln-Wien
Von Dombrowsky, Robert Ritter (1946) Păsările României, Ornis Romaniae, volumul 1 Editura pentru literatură și artă, București
Weber P., Kohl S. (1992-1995): Zur Vogelwelt von Siebenbürgen-Rumänien. – Monticola – 7: 145 - 148
Weber P., Munteanu D., Papadopol A. 1994 Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România, Publicațiile Societății Ornitologice Române 2, Mediaș
Weber Peter (2000) Aves Histriae- Avifauna zonei Histria, Rezervația Biosferei Delta Dunării, Editura Aves
********* Raportarea României pentru articolul 12 al Directivei Păsări, perioada 2013-2018, https://nature-art12.eionet.europa.eu/article12/
********* Handbook of the Birds of the World and BirdLife International (2020). Handbook of the Birds of the World and BirdLife International digital checklist of the birds of the world. Version 5. Available at: http://datazone.birdlife.org/userfiles/file/Species/Taxonomy/HBW-BirdLife_Checklist_v5_Dec20.zip .
********* COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL
ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 Readucerea naturii în viețile noastre COM/2020/380 final
12
Subanexa 1 -Lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora. Versiunea Finală.
Explicațiile coloanelor. Euring – codul Euring al speciilor; Cod N2000 – codul Natura 2000 al speciilor;
Categorie finală LR – Încadrarea finală a speciei în Lista Roșie a României (Categoria maximă, codificarea oficială IUCN: RE – regionally extinct / dispărut din regiune; CR/PE - Critically Endangered/Possible extinct/ Critic periclitat / Posibil dispărut; CR - Critically Endangered / Critic periclitat; EN – Endangered / Periclitat; VU – Vulnerable / Vulnerabil; NT - Near Threatened / Aproape amenințate; LC - Least Concern / Preocupare minimă; NE – Not Evaluated / Neevaluat; NA – Not Applicable / Nu se aplică); în paranteză este dată fenologia pentru care a fost făcută încadrarea în categoria maximă (B – breeding / cuibărire, W – wintering / iernare, P – passage / pasaj);
Priorit. – specie prioritară în ceea ce privește conservarea; Resp. – Specie de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării.
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 20 A001 Gavia stellata Cufundar mic NE 30 A002 Gavia arctica Cufundar polar NE 70 A004 Tachybaptus ruficollis Corcodel mic LC (B) 90 A005 Podiceps cristatus Corcodel mare LC (B) 100 A006 Podiceps grisegena Corcodel cu gât roşu EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 110 A007 Podiceps auritus Corcodel de iarnă NE Specia este aproape periclitată la nivel european (NT) însă deoarece specia este extrem de rară în România atât în perioada de pasaj cât și iarna, nu se impun momentan dezvoltarea unor măsuri de conservare speciale. 120 A008 Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 462 A464 Puffinus yelkouan Ielcovan NE X Specie periclitată la nivel european. Prin urmare populațiile de pasaj prezente pe teritoriul României sunt prioritare pentru conservare. 722 A391 Phalacrocorax carbo Cormoran mare LC (B) 802 A392 Phalacrocorax aristotelis Cormoran moțat NE 820 A875 Microcarbo pygmaeus Cormoran mic LC (B) X Populația din România reprezintă peste 20% din populația europeană și suplimentar sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (braconaj, mortalitate directa cauzata de plasele de pescuit).
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 880 A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun VU (B) X X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Populația din România depășește 25% din populația europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei. 890 A020 Pelecanus crispus Pelican creţ VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 950 A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă LC (B) 980 A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic NT (B) X X Populația din România reprezintă peste 51% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 1040 A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte LC (B) 1080 A024 Ardeola ralloides Stârc galben LC (B) X Populația din România reprezintă peste 31% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 1110 A025 Bubulcus ibis Stârc de cireadă NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 1190 A026 Egretta garzetta Egretă mică LC (B) 1210 A773 Ardea alba Egretă mare LC (B) 1220 A028 Ardea cinerea Stârc cenuşiu LC (B) 1240 A029 Ardea purpurea Stârc roşu LC (B) 1310 A030 Ciconia nigra Barza neagră LC (B) X Populația din România reprezintă peste 15% din populația europeană și suplimentar sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (deranj / exploatări forestiere în urma cărora sunt extrași arborii maturi). 1340 A031-B Ciconia ciconia Barza albă LC (B) 1360 A032 Plegadis falcinellus Țigănuş NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
13
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 1440 A034 Platalea leucorodia Lopătar NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 1520 A036 Cygnus olor Lebăda de vară LC (B) 1532 A037 Cygnus columbianus bewickii Lebăda mică VU (W) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Măsurile se aplică și pentru populațiile de pasaj. 1540 A038 Cygnus cygnus Lebăda de iarnă NE 1574 A702 Anser fabalis rossicus Gâscă de semănătură NE 1591 A394 Anser albifrons Gârliţă mare NE 1600 A042 Anser erythropus Gârliţă mică CR (W) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Măsurile se aplică și pentru populațiile de pasaj. 1610 A043 Anser anser Gâscă de vară LC (B) 1690 A396 Branta ruficollis Gâscă cu gât roşu VU (W) X X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Populația care iernează în România depășește 25% din populația europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei. 1710 A397 Tadorna ferruginea Călifar roşu LC (B) X Populația din România reprezintă peste 20% din cea europeană (iar la nivelul U.E., peste 90%), în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; Datorită procentului mare la nivelul U.E., specia este considerată și prioritară. 1730 A048 Tadorna tadorna Călifar alb LC (B) 1790 A855 Mareca penelope Raţa fluierătoare NE 1820 A889 Mareca strepera Raţa pestriţă LC (B) 1840 A052 Anas crecca Raţa mică NE 1860 A053 Anas platyrhynchos Raţa mare LC (B) 1890 A054 Anas acuta Raţa suliţar NE X Specie prioritară deoarece beneficiază de statut de periclitare în lista roșie națională și europeană (2021). Măsurile se aplică în special populațiilor de pasaj, mult mai numeroase decât exemplarele care rămân peste iarnă.
14
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 1910 A856 Spatula querquedula Raţa cârâitoare LC (B) 1940 A857 Spatula clypeata Raţa lingurar NE 1960 A058 Netta rufina Raţa cu ciuf LC (B) 1980 A059 Aythya ferina Raţa cu cap castaniu VU (B) X Populația din România reprezintă peste 15% din populația europeană și suplimentar are tendință descrescătoare la nivel european; de asemenea, o consideram prioritară pentru că are statut de periclitare global și european. 2020 A060 Aythya nyroca Raţa roşie LC (B) X X Populația din România reprezintă peste 34% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (managementul pescăriilor, braconaj, desecarea habitatelor umede etc.). 2030 A061 Aythya fuligula Raţa moţată LC (W) 2040 A062 Aythya marila Raţa cu cap negru NE 2151 A066 Melanitta fusca Raţa catifelată NE X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie europeană. 2180 A067 Bucephala clangula Raţa sunătoare CR (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 2200 A767 Mergellus albellus Ferestraş mic CR (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 2210 A069 Mergus serrator Ferestraş moţat NE 2230 A070 Mergus merganser Ferestraş mare LC (B) 2260 A071 Oxyura leucocephala Raţa cu cap alb EN (W) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 2310 A072 Pernis apivorus Viespar LC (B) 2380 A073 Milvus migrans Gaie neagră CR (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 2390 A074 Milvus milvus Gaie roșie RE (B) 2430 A075 Haliaeetus albicilla Codalb VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
15
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 2460 A076 Gypaetus barbatus Zăgan RE (B) X Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară. 2470 A077 Neophron percnopterus Hoitar RE (B) X Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară. 2510 A078 Gyps fulvus Vultur sur RE (B) X Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară. 2550 A079 Aegypius monachus Vultur negru RE (B) X Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară. 2560 A080 Circaetus gallicus Şerpar LC (B) 2600 A081 Circus aeruginosus Erete de stuf LC (B) 2610 A082 Circus cyaneus Erete vânăt LC (W) 2620 A083 Circus macrourus Erete alb RE (B) 2630 A084 Circus pygargus Erete sur VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 2670 A899 Accipiter gentilis Uliu porumbar NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică prioritară. 2690 A898 Accipiter nisus Uliu păsărar LC (B) 2730 A402 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană (și peste 25% din populația EU28), nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 2870 A087 Buteo buteo Şorecar comun LC (B) 2880 A403 Buteo rufinus Şorecar mare LC (B) 2920 A858 Clanga pomarina Acvila ţipătoare mică NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 2930 A859 Clanga clanga Acvila ţipătoare mare EN (W) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
16
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 2950 A404 Aquila heliaca Acvila de câmp CR (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 2960 A091 Aquila chrysaetos Acvila de munte VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 2980 A092 Hieraaetus pennatus Acvila mică NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 3010 A094 Pandion haliaetus Uligan pescar NE 3040 A096 Falco tinnunculus Vânturel roşu LC (B) 3070 A097 Falco vespertinus Vânturel de seară VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 3090 A098 Falco columbarius Şoim de iarnă NE X Specie prioritară deoarece beneficiază de statut de periclitare (Vu) în lista roșie europeană. Măsurile se aplică și exemplarelor aflate în pasaj. 3100 A099 Falco subbuteo Şoimul rândunelelor LC (B) 3160 A511 Falco cherrug Şoim dunărean EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 3200 A103 Falco peregrinus Şoim călător LC (B) 3260 A104 Bonasa bonasia Ieruncă LC (B) 3320 A876 Lyrurus tetrix tetrix Cocoș de mesteacăn EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 3350 A659 Tetrao urogallus Cocoş de munte LC (B) X Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care, dacă nu țin cont de necesitățile speciei, poate duce la un declin viitor al speciei.” Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară. 3570 A465 Alectoris graeca Potârniche de stâncă RE (B) 3670 A644 Perdix perdix Potârniche LC (B) X Deși nu este încadrată în Lista Roșie a României, datele preliminare sugerează un declin al speciei la nivel național care cumulat cu declinul speciei la nivel european și cu degradarea continuă a habitatelor prioritizează activitățile de monitorizare a speciei în scopul clarificării tendinței naționale și a amenințărilor la care este supusă specia.
17
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 3700 A113 Coturnix coturnix Prepeliţă LC (B) 3940 A115-X Phasianus colchicus Fazan NA 4070 A118 Rallus aquaticus Cârstel de baltă LC (B) 4080 A119 Porzana porzana Cresteţ pestriţ NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 4100 A892 Zapornia parva Cresteţ cenuşiu LC (B) X X Populația din România reprezintă aproape 35% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (managementul pescăriilor, desecarea habitatelor umede etc.). 4110 A893 Zapornia pusilla Cresteţ mic VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4210 A122 Crex crex Cristel de câmp VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4240 A123 Gallinula chloropus Găinuşa de baltă LC (B) 4290 A125 Fulica atra Lişiţa NT (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4330 A127 Grus grus Cocor RE (B) 4420 A725_B Tetrax tetrax Spârcaci RE (B) X Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară. 4460 A129 Otis tarda Dropie CR (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4500 A130 Haematopus ostralegus Scoicar VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4550 A131 Himantopus himantopus Piciorong NE 4560 A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors LC (B) 4590 A133 Burhinus oedicnemus Pasărea ogorului LC (B) 4650 A135 Glareola pratincola Ciovlică ruginie VU (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 4670 A515 Glareola nordmanni Ciovlică negrie CR/PE (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
18
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 4690 A136 Charadrius dubius Prundăraş gulerat mic LC (B) 4770 A138 Charadrius alexandrinus Prundăraş de sărătură VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4820 A727 Eudromias morinellus Prundăraş de munte CR/PE (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4851 A140 Pluvialis apricaria Ploier auriu NE 4920 Vanellus leucurs Nagâţ cu coada albă NE 4930 A142 Vanellus vanellus Nagâţ VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 5010 A145 Calidris minuta Fugaci mic NE 5090 A147 Calidris ferruginea Fugaci roşcat NE X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie europeană. 5120 A149 Calidris alpina Fugaci de ţărm NE 5140 A860 Calidris falcinellus Prundaş de nămol NE X Specie periclitată la nivel european. Prin urmare populațiile de pasaj prezente pe teritoriul României sunt prioritare pentru conservare. 5170 A861 Calidris pugnax Bătăuş NE 5180 A152 Lymnocryptes minimus Becaţina mică NE 5190 A153 Gallinago gallinago Becaţina comună VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 5200 A154 Gallinago media Bacaţina mare NE 5290 A155 Scolopax rusticola Sitar de pădure LC (B) 5320 A156 Limosa limosa Sitar de mal VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 5380 A158 Numenius phaeopus Culic mic NE 5400 A159 Numenius tenuirostris Culic cu cioc subțire NE X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie europeană. 5410 A768 Numenius arquata arquata Culic mare CR/PE (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 5450 A161 Tringa erythropus Fluierar negru NE 5460 A162 Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
19
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 5470 A163 Tringa stagnatilis Fluierar de lac NE 5540 A166 Tringa glareola Fluierar de mlaştină NE 5560 A168 Actitis hypoleucos Fluierar de munte LC (B) 5640 A170 Phalaropus lobatus Notatiţă NE 5730 A800 Larus ichthyaetus Pescăruş asiatic EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 5750 A176 Larus melanocephalus Pescăruş cu cap negru EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 5780 A862 Hydrocoloeus minutus Pescăruş mic NE 5820 A179 Larus ridibundus Pescăruş râzător LC (B) 5850 A180 Larus genei Pescăruş rozalb RE (B) X Specie periclitată la nivel european. Prin urmare populațiile de pasaj prezente pe teritoriul României sunt prioritare pentru conservare. 5900 A182 Larus canus Pescăruş sur NE 5926 A604 Larus michahellis Pescăruş cu picioare galbene LC (B) 5927 A459 Larus cachinnans Pescăruş pontic LC (B) 6050 A189 Gelochelidon nilotica Pescăriţă râzătoare CR (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 6060 A894 Hydroprogne caspia Pescăriţă mare RE (B) 6110 A863 Thalasseus sandvicensis Chiră de mare VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 6150 A193 Sterna hirundo Chiră de baltă LC (B) 6240 A885 Sternula albifrons Chiră mică NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 6260 A734 Chlidonias hybrida Chirighiţă cu obraz alb LC (B) 6270 A197 Chlidonias niger Chirighiţă neagră VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 6280 A198 Chlidonias leucopterus Chirighiţă cu aripi albe VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 6657 A206-X Columba livia f. domestica Porumbel domestic NA 6680 A207 Columba oenas Porumbel de scorbură LC (B) 6700 A687 Columba palumbus Porumbel gulerat LC (B)
20
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 6840 A209 Streptopelia decaocto Guguştiuc LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 20 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 6870 A210 Streptopelia turtur Turturică LC (B) X Specia se califică ca prioritară datorită statutului de periclitare global și european. 7120 A760-X Psittacula krameri Papagalul micul alexander NA 7240 A212 Cuculus canorus Cuc LC (B) 7350 A213 Tyto alba Strigă LC (B) 7390 A214 Otus scops Ciuş LC (B) 7440 A215 Bubo bubo Buha NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 7510 A217 Glaucidium passerinum Ciuvică NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 7570 A218 Athene noctua Cucuvea LC (B) 7610 A219 Strix aluco Huhurez mic LC (B) 7650 A220 Strix uralensis Huhurez mare LC (B) X Populația din România reprezintă peste 28% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate amenințări și presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 7670 A221 Asio otus Ciuf de pădure LC (B) 7680 A222 Asio flammeus Ciuf de câmp EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 7700 A223 Aegolius funereus Minuniţă LC (B) X Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care prognozează un declin în viitor al speciei. Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară. 7780 A224 Caprimulgus europaeus Caprimulg LC (B) 7950 A226 Apus apus Drepnea neagră LC (B) 7960 A227 Apus pallidus Drepnea palidă NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 7980 A228 Tachymarptis melba Drepnea mare LC (B)
21
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 8310 A229 Alcedo atthis Pescăruş albastru LC (B) 8400 A230 Merops apiaster Prigorie LC (B) 8410 A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă LC (B) 8460 A232 Upupa epops Pupăza LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 8480 A233 Jynx torquilla Capîntortură LC (B) 8550 A234 Picus canus Ghionoaie sură LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 8561 A866 Picus viridis Ghionoaie verde LC (B) 8630 A236 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră LC (B) 8760 A658 Dendrocopos major Ciocănitoare pestriţă mare LC (B) 8780 A429 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 8830 A868 Leiopicus medius Ciocănitoare de stejar LC (B) X Populația din România reprezintă peste 45% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 8840 A239 Dendrocopos leucotos Ciocănitoare cu spate alb LC (B) X Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care prognozează un declin în viitor al speciei. Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară. 8870 A869 Dryobates minor Ciocănitoare pestriţă mică LC (B) 8980 A241 Picoides tridactylus Ciocănitoare de munte LC (B) X Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care prognozează un declin în viitor al speciei. Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară.
22
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 9610 A242 Melanocorypha calandra Ciocârlie de bărăgan EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 9680 A243 Calandrella brachydactyla Ciocârlie de sol LC (B) 9720 A244 Galerida cristata Ciocârlan LC (B) 9740 A246 Lullula arborea Ciocârlie de pădure LC (B) 9760 A247 Alauda arvensis Ciocârlie de câmp NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 9760 A247 Alauda arvensis Ciocârlie de câmp LC (P) Populația în pasaj ce tranzitează România de la nord la sud- vest se apreciază că provine din Rusia și Ucraina iar arealul speciei (EBBA2) nu s-a modificat. Scăderea populației înregistrată în Europa nu este una accelerată, specia fiind încadrată la preocupare minimă (LC). 9780 A248 Eremophila alpestris Ciocârlie urecheată LC (B) 9810 A249 Riparia riparia Lăstun de mal LC (B) 9910 A250 Ptyonoprogne rupestris Lăstun de stâncă LC (B) 9920 A251 Hirundo rustica Rândunică NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 9950 A479 Cecropis daurica Rândunică roșcată LC (B) 10010 A738 Delichon urbicum Lăstun de casă LC (B) 10050 A255 Anthus campestris Fâsă de câmp LC (B) X X Populația din România reprezintă peste 42% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (intensificarea agriculturii, reducerea suprafeței pajiștilor prin transformarea în terenuri agricole etc.). 10090 A256 Anthus trivialis Fâsă de pădure NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 10110 A257 Anthus pratensis Fâsă de luncă NE 10140 A259 Anthus spinoletta Fâsă de munte LC (B)
23
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 10170 A260 Motacilla flava Codobatură galbenă LC (B) X Populația din România reprezintă peste 36% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 10180 A608 Motacilla citreola Codobatură cu cap galben NE 10190 A261 Motacilla cinerea Codobatură de munte LC (B) X Populația din România reprezintă peste 25% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 10200 A262 Motacilla alba Codobatură albă LC (B) 10500 A264 Cinclus cinclus Pescărel negru NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 10660 A676 Troglodytes troglodytes Ochiuboului LC (B) 10840 A266 Prunella modularis Brumăriţă de pădure LC (B) 10940 A267 Prunella collaris Brumăriţă de stâncă LC (B) 10990 A269 Erithacus rubecula Măcăleandru LC (B) 11030 A270 Luscinia luscinia Privighetoare de zăvoi LC (B) 11040 A271 Luscinia megarhynchos Privighetoare roşcată LC (B) 11060 A480 Cyanecula svecica Gușă vânătă NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 11210 A273 Phoenicurus ochruros Codroş de munte LC (B) 11220 A274 Phoenicurus phoenicurus Codroş de pădure LC (B) 11370 A275 Saxicola rubetra Mărăcinar mare NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 11390 A276 Saxicola torquatus Mărăcinar negru NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 11440 A435 Oenanthe isabellina Pietrar răsăritean LC (B) 11460 A277 Oenanthe oenanthe Pietrar sur LC (B) 11470 A533 Oenanthe pleschanka Pietrar negru LC (B) 11480 A278 Oenanthe hispanica Pietrar mediteranean EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
24
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 11620 A280 Monticola saxatilis Mierla de piatră EN (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 11860 A282 Turdus torquatus Mierla gulerată LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 11870 A283 Turdus merula Mierla LC (B) 11980 A284 Turdus pilaris Cocoşar LC (B) 12000 A285 Turdus philomelos Sturz cântător LC (B) 12010 A286 Turdus iliacus Sturzul viilor NE 12020 A287 Turdus viscivorus Sturz de vâsc LC (B) 12200 A288 Cettia cetti Stufărică LC (B) 12360 A290 Locustella naevia Greluşel pătat NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 12370 A291 Locustella fluviatilis Greluşel de zăvoi LC (B) 12380 A292 Locustella luscinioides Greluşel de stuf LC (B) X Populația din România reprezintă peste 48% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 12410 A293 Acrocephalus melanopogon Privighetoare de baltă LC (B) 12430 A295 Acrocephalus schoenobaenus Lăcar mic LC (B) 12470 A680 Acrocephalus agricola Lăcar cafeniu LC (B) 12500 A296 Acrocephalus palustris Lăcar de mlaştină LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 12510 A297 Acrocephalus scirpaceus Lăcar de stuf LC (B) 12530 A298 Acrocephalus arundinaceus Lăcar mare LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 12553 A487 Iduna pallida Frunzăriţă cenușie LC (B) 12590 A299 Hippolais icterina Frunzăriţă galbenă LC (B)
25
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 12730 A307 Sylvia nisoria Silvie porumbacă LC (B) X Populația din România reprezintă peste 45% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 12740 A574 Sylvia curruca Silvie mică LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 12750 A309 Sylvia communis Silvie de câmp LC (B) 12760 A310 Sylvia borin Silvie de zăvoi LC (B) 12770 A311 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru LC (B) 13080 A314 Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare LC (B) 13110 A572 Phylloscopus collybita Pitulice mică LC (B) 13120 A316 Phylloscopus trochilus Pitulice fluierătoare LC (B) 13140 A317 Regulus regulus Auşel cu cap galben LC (B) 13150 A318 Regulus ignicapilla Auşel sprâncenat LC (B) 13350 A319 Muscicapa striata Muscar sur LC (B) 13430 A320 Ficedula parva Muscar mic LC (B) 13470 A442 Ficedula semitorquata Muscar semigulerat NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 13480 A321 Ficedula albicollis Muscar gulerat LC (B) X Populația din România reprezintă peste 34% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 13490 A322 Ficedula hypoleuca Muscar negru LC (B) 13640 A323 Panurus biarmicus Piţigoi de stuf LC (B) 14370 A324 Aegithalos caudatus Piţigoi codat LC (B) 14400 A493 Poecile palustris Pițigoi sur LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
26
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 14410 A491 Poecile lugubris Pițigoi de livadă LC (B) X Populația din România reprezintă peste 50% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 14420 A492 Poecile montanus Pițigoi de munte LC (B) 14540 A497 Lophophanes cristatus Pițigoi moțat LC (B) 14610 A472 Periparus ater Pițigoi de brădet LC (B) 14620 A483 Cyanistes caeruleus Pițigoi albastru LC (B) 14640 A330 Parus major Piţigoi mare LC (B) 14790 A332 Sitta europaea Ţiclean LC (B) 14820 A333 Tichodroma muraria Fluturaş de stâncă NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 14860 A334 Certhia familiaris Cojoaică de pădure LC (B) 14870 A637 Certhia brachydactyla Cojoaică cu degete scurte LC (B) 14900 A336 Remiz pendulinus Boicuş LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 15080 A337 Oriolus oriolus Grangur LC (B) 15150 A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic LC (B) X Populația din România reprezintă peste 37% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 15190 A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră VU (B) X X Populația din România reprezintă peste 37% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, au fost identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (intensificarea agriculturii, comasarea parcelelor cumulată cu dispariția elementelor de peisaj etc.). În plus, specia se află în declin în România. 15200 A340 Lanius excubitor Sfrâncioc mare NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 15230 A341 Lanius senator Sfrâncioc cu cap roşu LC (B)
27
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 15390 A342 Garrulus glandarius Gaiţă LC (B) 15490 A343 Pica pica Coţofană LC (B) 15570 A344 Nucifraga caryocatactes Alunar LC (B) Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 15600 A347 Corvus monedula Stăncuţă LC (B) 15630 A348 Corvus frugilegus Cioara de semănătură LC (B) X În versiunea din 2021 a listei roșii europene, specia a fost încadrată ca "vulnerabilă", statut care o califică ca prioritară. 15670 A349 Corvus corone Cioara neagră LC (B) 15720 A350 Corvus corax Corb LC (B) 15820 A351 Sturnus vulgaris Graur LC (B) 15840 A494 Pastor roseus Lăcustar NE 15910 A620 Passer domesticus Vrabie de casă LC (B) 15920 A355 Passer hispaniolensis Vrabie negricioasă LC (B) 15980 A356 Passer montanus Vrabie de câmp LC (B) 16360 A657 Fringilla coelebs Cinteza LC (B) 16400 A361 Serinus serinus Cănăraş LC (B) 16490 A363 Chloris chloris Florinte LC (B) 16530 A364 Carduelis carduelis Sticlete LC (B) 16540 A478 Spinus spinus Scatiu LC (B) 16600 A476 Linaria cannabina Cânepar VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 16660 A369 Loxia curvirostra Forfecuţă LC (B) 16790 A371 Carpodacus erythrinus Mugurar roşu NT (B) X Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară. 17100 A372 Pyrrhula pyrrhula Mugurar LC (B) 17170 A373 Coccothraustes coccothraustes Botgros LC (B) X Populația din România reprezintă peste 33% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 18570 A376 Emberiza citrinella Presura galbenă LC (B) 18580 A377 Emberiza cirlus Presură bărboasă LC (B)
28
Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 18600 A378 Emberiza cia Presura de munte LC (B) 18660 A379 Emberiza hortulana Presura de grădină LC (B) 18770 A381 Emberiza schoeniclus Presura de stuf LC (B) 18810 A382 Emberiza melanocephala Presura cu cap negru LC (B) 18820 A383 Emberiza calandra Presură sură LC (B)
29 Preluat: 2026-09-24T17:57:11.037346+00:00 · SHA256: 3fe005a01f028a9555620fc4816b7257005a765c2602915c7d156a6abc702ded