ANEXE din 18 august 2022 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXE din 18 august 2022 
 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a 
    EMITENT     MINISTERUL EDUCAŢIEI     
  Publicate în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 842 bis din 29 august 2022  
   
  
						Notă   ...
			        Conţinute de  ORDINUL nr. 4.730 din 18 august 2022 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 29 august 2022.   
 PROGRAMA 
 pentru 
 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a 
   
 DISCIPLINA 
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 
   
 București, 2022 
   
     
   
 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 
   
 Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din  Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a , aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. 
 Limba şi literatura română  are statut de disciplină obligatorie în cadrul  Evaluării naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a .  
 Variantele de subiecte pentru  Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a  evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Astfel, subiectele de limba și literatura română de la  Evaluarea naţională pentru absolvenții clasei a VIII-a  evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional. 
 Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. 
  În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant  Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române ( Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021  –  DOOM 3 ) ,  Dicţionarul explicativ al limbii române  etc.  . 
 Competenţe generale și competențe specifice 
   
   Receptarea textului scris de diverse tipuri    Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale    Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale    Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale    Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse    Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse    Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii    Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale    Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple      Redactarea textului scris de diverse tipuri    Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate    Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite    Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare    Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii    Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale      Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise    Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne    Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative    Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse    Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă    Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare    Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală    Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară              Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional    Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice    Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi    Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi    Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare     
 Conţinuturi 
   
  Teme generale  
  
 Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii 
   
  Lectură  
  
   Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.    Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale: text și imagine – banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.    Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).    Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică).    Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).    Strategii de comprehensiune:  inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.     Strategii de interpretare:  răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.    
   
  Redactare  
  
 −   Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.  
 −   Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.  
 −   Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparaţie, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.  
   Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;    Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie.   
   
  Elemente de construcție a comunicării  
  
 Gramatică 
   Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie.    Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula).    Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul  a fi ; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale.    Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie;                  complementul:  complementul  direct,  complementul  indirect,  complementul  prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula).    Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala.    Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare ( a fi ,  a avea ,  a vrea ); verbe copulative ( a fi ,  a deveni ,  a ajunge ,  a ieși ,  a se face ,  a părea ,  a rămâne ,  a însemna ); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.    Prepoziția.    Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.    Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.    Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.    Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație.    Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.    Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.   
 Ortoepie şi ortografie 
 Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române. 
 Vocabular 
 Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul. 
 Variaţie stilistică 
 Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor. 
   Elemente de interculturalitate                                         Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale.  
   
 Notă:  Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.  
   
 PROGRAMA 
 pentru 
 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a 
   
 DISCIPLINA 
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 
 pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară 
   
 București, 2022 
   
     
   
 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 
   
 Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din  Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară  , clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. 
 Variantele de subiecte pentru  Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a  evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. 
 Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. 
 În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant  Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române  (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 –  DOOM3 ),  Dicţionarul explicativ al limbii române  etc. . 
   
 Competenţe generale și competenţe specifice 
   Receptarea textului scris de diverse tipuri    Identificarea informațiilor esențiale și de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale    Corelarea informațiilor explicite şi implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale    Identificarea temei şi a ideilor principale și secundare din texte continue/discontinue/multimodale, prin punerea în relaţie a diverselor părţi ale textului    Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale    Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii    Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context    Recunoașterea modificării sensului unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare    Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație, în texte continue/discontinue/multimodale    Recunoașterea particularităților grafice, lexico-semantice, morfosintactice și de punctuație în comunicarea artistică/nonartistică    Compararea a cel puțin două texte sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică    Compararea informațiilor și a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal      Redactarea textului scris de diverse tipuri    Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situații de comunicare    Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică    Corelarea achizițiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative    Utilizarea achizițiilor metalingvistice în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică    Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică    Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică    Manifestarea unei preocupări pentru originalitate şi etica redactării      Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse    Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă și universală    Manifestarea interesului față de limba română, ca limbă națională    Recunoașterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse    Exprimarea unei atitudini pozitive față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse     Conţinuturi      Teme:      
  
     Eu și universul meu familiar  – Identitate personală. Jocuri și jucării. Valorile mele     Eu și lumea din jurul meu  – Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalţi     Orizonturile lumii și ale cunoașterii  – Tradiţii şi obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori şi atitudini în diverse culturi     Reflecții asupra lumii  – Microunivers și macrounivers. Spaţiu şi timp. Simţ civic, responsabilitate, etică      
   
  Lectură  
  
   Discursul narativ și comunicarea narativă: narativul literar (discurs narativ) – autor, narator, personaj, acțiune, etapele acțiunii; indici spaţio-temporali – unde şi când se desfăşoară acțiunea; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; personajul, mijloace de caracterizare; figuri de stil (personificarea, enumerația, repetiția, antiteza, comparația, hiperbola);  aplicativ: construcția textului – compoziția textului (părți, capitole); raport incipit – final; discursul narativ și semnificațiile acestuia ; narativul nonliterar (comunicare narativă); narativul ficțional (literar și nonliterar): narațiunea care combină textul și imaginea (banda desenată); narativul nonficțional.    Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă.    Modurile de expunere: narațiune, descriere (autoportret, portret, tablou), dialog, monolog.    Discursul liric și textul versificat: text liric/text versificat; relația conținut – formă (discurs liric/discurs narativ în versuri – narativ literar în versuri); autor/voce lirică; versificație (măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora);  aplicativ: construcția textului liric – compoziția textului (părți, strofă, vers), imaginea poetică și tabloul, discursul liric și semnificațiile acestuia; versificație: versul liber.     Aplicativ: discursul dramatic – rolul dialogului; personaj dramatic, indicații scenice; text dramatic și spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); autorul/personajul ca enunțiator real/fictiv; discursul dramatic și semnificațiile acestuia; comunicarea cotidiană (interviul) .     Textul explicativ; textul continuu, discontinuu, multimodal; textul argumentativ (structură, conectori); a plicativ: descrierea științifică .      Redactare    
  
   Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile, corectarea greșelilor; părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină.    Planul simplu, planul dezvoltat de idei; relatarea; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul.    Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; integrarea părților; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.    Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convențiilor ortografice şi de punctuație, proprietatea termenilor, puritatea și adecvarea situațională; claritate, concizie, varietate.    Semnele de punctuație și de ortografie.      Elemente de construcție a comunicării    
  
 Nivel sintactico-morfologic 
   Enunțul: propoziția și fraza:  aplicativ: organizarea structural-ierarhică a enunțului; lungimea enunțului; precizie şi ambiguitate; propoziții fără predicat; propoziția simplă, propoziția dezvoltată, fraza; exprimarea afirmativă, negativă; exprimarea enunțiativă, interogativă, exclamativă; exprimarea unor acțiuni, stări, existențe sigure, dorite, posibile; exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc.; exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri); exprimarea sentimentelor; exprimarea argumentativă, persuasivă; tipare frastice: propoziții relative și conjuncționale; raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază; propoziţia principală/propoziţia secundară; propoziţia regentă/elementul regent; expansiunea și contragerea.     Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ; topica în propoziţie și în cadrul grupurilor sintactice.    Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe – verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar; verbele „a avea”, „a vrea” – exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare);  aplicativ: verbul „a fi” (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare) ; verbul în propoziţie: predicat verbal și nominal (verbele copulative „a fi”, „a deveni”, „a ieși”, „a ajunge”, „a se face”, „a rămâne”); modul imperativ (afirmativ și negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; moduri personale și nepersonale; verbele reflexive,                  verbele impersonale, locuţiunile verbale;  aplicativ: diateza activă, reflexivă, pasivă; alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ – perfect simplu și mai-mult-ca-perfect) .    Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii – substantivul: substantivul comun şi propriu; genul şi numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv- genitival); cazurile substantivului; substantivul în propoziție – subiect (simplu/multiplu), nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanţial de loc, complementul circumstanţial de timp, complementul circumstanţial de mod, complementul circumstanţial de cauză, complementul circumstanţial de scop;  aplicativ: substantivele colective și defective.     Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor – prepoziţia, locuțiunea prepozițională.    Exprimarea persoanei – pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate); exprimarea politeții – pronumele de politețe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii şi a non-identităţii – pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivităţii – pronumele reflexiv; exprimarea posesiei – pronumele posesiv; exprimarea interogației – pronumele interogativ; exprimarea relației – pronumele relativ; exprimarea negației – pronumele negativ; alte forme de substituţie a substantivului – pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziție – subiect, nume predicativ cu verbul „a fi”, atribut pronominal, complement direct/indirect, complement circumstanţial de loc/timp/mod;  aplicativ: pronumele în propoziție – complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop .    Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv;  aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial .     Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ);  aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului.     Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial;  aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât .    Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă.    Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare;  aplicativ: locuțiunile conjuncționale .  Nivelul semantico-lexical    Vocabularul limbii române; cuvântul – unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie;  aplicativ: arhaismele; regionalismele; neologismele; împrumuturile; categorii semantice (contextualizare/ recontextualizare); paronimele frecvente; pleonasmul; dinamica vocabularului – normă/abatere de la normă;  câmpul lexico-semantic; mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului;  aplicativ: sufixele diminutivale și augmentative   N ivelul fonetic     Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele; reguli de despărțire a cuvintelor în silabe;  aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat ; accentul; alfabetul limbii române; vocale şi consoane; punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor; relaţia dintre intonaţie, topică şi punctuaţie; alte convenţii grafice: scrierea cu majuscule.            Elemente           de           interculturalitate                                Cartea – obiect cultural; valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradițiile și obiceiurile); oameni și fapte: valori promovate în cultura română, maternă, universală.     
   
 Notă:  Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.  
   
 PROGRAMA 
 pentru 
 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A 
   
 DISCIPLINA 
 LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ 
   
 A vizsgaprogram az érvényben levő, 3393 / 28.02.2017 számmal jóváhagyott Magyar nyelv és irodalom tanterv alapján készült. A kompetencia alapú tantervvel összehangban a kimeneti követelményrendszer  a  tantervi  alapkompetenciák,  a  hozzájuk  tartozó  specifikus kompetenciák  és  részrendszereik  (képesség-  és  készségrendszerek,  ismeretkészletek) értékelését, mérését célozza. A program szerkezete a tantervi követelményrendszer szerint a következőképpen  épül  fel:  az  alapkompetenciák  mentén  a  specifikus  kompetenciák alrendszerében követhetőek az adott képesség-, készségrendszer összetevőire vonatkozó követelmények, ezeknek rendelődnek alá az eszköztudás részeként a tartalmak. 
   
 Alapkompetenciák: 
   Írott szövegek értése és értelmezése     Specifikus kompetenciák    Képességek, készségek és tartalmak      Különböző típusú nyomtatott szövegek értő/értelmező olvasása    A leíró és elbeszélő szövegek sajátosságainak felismerése a beszélői/elbeszélői nézőpont megfigyelése; a történetmondás lineáris rendjének megfigyelése; explicit és implicit információk visszakeresése a szövegből; részletek társítása nevekhez, helyszínekhez; szavak, kifejezések magyarázata; egyszerűbb ok- okozati összefüggések felismerése; a téma megragadása; kulcsszavak kikeresése a szövegből; szövegtömörítés a lényeg/fő gondolat kiemelésével és átfogalmazásával; a lényeges és a kiegészítő/részletező információk elkülönítése; az összetartozó információk kapcsolása; ismeretterjesztő szövegek tartalmának összefoglalása; a tényállítások és a  hipotézisek/vélemények megkülönböztetése    Elbeszélő szövegek: helyszín és szereplők; az események lineáris, időbeli elrendezése az elbeszélő szövegben; tárgyilagos és személyes nézőpont. A leíró szöveg rendezőelve: általános és egyedi jegyek; lényeges és kevésbé lényeges jellemzők; egész-rész, fentről le–lentről fel, körkörös szerveződés. Epikus szövegek: narrátor, cselekmény, szereplők/ szereplőcsoportok; egyszerű tér- és idővonatkozások az epikus szövegekben; a beszélő és szerző viszonya az epikus szövegekben; az elbeszélői nézőpont: külső és belső nézőpont; elbeszélői és szereplői nézőpontok az epikus szövegekben, az epikus művek cselekményszerkezete ;  Lírai szövegek: líra, líraiság; az érzelmek közvetett és közvetlen kifejezése; a lírai szöveg hangulata;  vershangzás: ritmus, rím, rímfajták      Az irodalmi szöveg nyelvi megalkotottságának felismerése    A szóképek lehetséges jelentéseinek/asszociációs lehetőségeinek föltárása, kapcsolatteremtés a retorikai alakzatok, a szóképek, a hasonlat és a szöveghatás/-hangulat között; az epikai közlésformák (elbeszélő, leíró, párbeszédes, monologikus) szövegbeli funkcióinak megfigyelése és értelmezése; a hősteremtés eljárásainak és a jellemzés fajtáinak megfigyelése    Szóképek és alakzatok: hasonlat, megszemélyesítés, metafora; felsorolás, ismétlés, ellentét, retorikai kérdés, halmozás, párhuzam, fokozás, túlzás, felkiáltás. Közlésformák: párbeszédes, elbeszélő, leíró. A szereplők rendszere: főszereplők, mellékszereplők, epizódszereplők. A jellemteremtés eljárásai: közvetlen − narrátor, más szereplő általi − és közvetett − beszéltetés, cselekedtetés, környezet − jellemzés; cselekvő és nem  cselekvő hős, statikus és változó                     jellem; késleltetés, előreutalás, sejtetés az epikus szövegekben      Az olvasói tapasztalatok működtetése a különböző műfajú irodalmi szövegek befogadásában    Lírai és epikus műfajok felismerése; a műfaj jellemző sajátosságainak felismerése, a téma és műfaj összefüggéseinek felismerése; a műfaj és a hangnem/hangnemek közti összefüggés felfedezése    Irodalmi műfajok: dal, leíró költemény, életkép, ballada, mese és mesefajták, monda és mondaváltozatok, humoreszk, novella, ifjúsági regény, regény, napló, levél, anekdota. Hangnemek: tárgyilagos, személyes, humoros,  komikus, tragikus, ironikus, ünnepélyes, patetikus, elégikus      Külső tényvonatkozások és fiktív mozzanatok megkülönböztetése különböző szövegekben    A köznapi szövegek valóságvonatkozásainak megfigyelése; tényállítások és hipotézisek/ vélemények/ ízlésítéletek megkülönböztetése; a valószerű és valószerűtlen, illetve valósnak tűnő elemek megkülönböztetése, a valóságot átformáló/torzító eljárások felismerése; a művön kívüli valóságnak megfeleltethető és a fiktív elemek elkülönítése; a manipulatív szándék felismerése; a fiktív tér, a fiktív idő és a fiktív cselekménymozzanatok felismerése, a reális élethelyzet/léttapasztalat felismerése az irodalmi mű fiktív világában; motívumok kontextuális  vizsgálata    Nézőpont: az objektív és szubjektív leírás eszköztára. A tárgyilagos és személyes nézőpont kifejezőeszközei.  Tömegkommunikáció és manipuláció; tény és vélemény      Az irodalmi szöveg értékviszonyainak  felismerése    A szereplők által közvetített értékek/értékrendek azonosítása  az elbeszélő szövegekben    Alapvető erkölcsi értékek: anyagi értékek, szellemi értékek, erkölcsi  értékek, érzelmi értékek          Írásbeli szövegalkotás     Specifikus kompetenciák    Képességek, készségek és tartalmak      Különböző típusú szövegek alkotása a kommunikációs funkciók működtetésével    Történet összefoglalása/újraírása a címzett és nézőpont megváltoztatásával; szövegtranszformáció: párbeszédből elbeszélés, elbeszélésből párbeszéd, megadott szöveghez eltérő befejezés illesztése, a történet folytatása, egy-egy szereplő további sorsának elképzelése, szöveg szűkítése, bővítése; bekezdések írása megadott tételmondattal, megadott kulcsszavak használatával, kezdő  és/vagy zárómondattal    Elbeszélő szövegek: kronologikus beszámoló, történetmondás, személyes történetmondás, napló, internetes napló, útirajz, tudósítás, élménybeszámoló)                Tárgyleírás, helyleírás valóságos vagy elképzelt helyszínről; tájleírás; személyleírás; jellemzés    Leíró szövegek: személyleírás, jellemzés, önjellemzés, tárgyleírás,  helyleírás, ismertetés, ismeretterjesztő szövegek      Reflektált szövegalkotás különböző beszédhelyzetekben, a beszédhelyzethez igazodó komplex  szövegek alkotása    Véleménynyilvánítás az értékítélet indoklásával, érvek felkutatása, rendszerezése; az érvek meggyőző megformálása; érvek és ellenérvek egymás mellé állítása; konklúzió    Dokumentum szövegek: tájékoztató, utasító és meggyőző szövegek, ajánlás. Hagyományos magánlevél, e-mail, ajánlások, naplóbejegyzés      A kommunikációs helyzethez igazodó tudatos válogatás a stílusjegyek és  regiszterek között    A beszédszándéknak megfelelő, kulturált nyelvi regiszter megválasztása    Szövegalkotás megadott témában, céltételezés/funkció: az írói szándék és a címzett (egyén, csoport, nyilvánosság) figyelembevétele;  nézőpont, állásfoglalás, meggyőzés      Helyesírás    Helyesírási készségek alkalmazása önállóan alkotott szövegekben    Mondatfajták és írásjelek; az egyszerű és az összetett mondat központozása; a párbeszéd és az idézet írásmódja; a hangok hosszúságának szabályzatnak megfelelő jelölése a begyakorolt szókészlet körében; az egybeírás és különírás gyakoribb típusai; az ismertebb személynevek, intézménynevek, egyszerűbb földrajzi nevek helyesírása; hangjelölés a gyakrabban előforduló idegen szavakban; a számok betűkkel való írása, keltezés, számneves szerkezetek egybe- és különírása; az igealakokkal, főnevek, melléknevek és névmások alakjával kapcsolatos  helyesírási készségek; szóelválasztás          A nyelvi megformálásra való érzékenység és igényesség a szóbeli és írásbeli kommunikációban     Specifikus kompetenciák    Képességek, készségek és tartalmak      Az elemi mondat nyelvi megformálásának mint viszonyrendszernek a megértése    Események időbelisége és időrendisége, az események nem tényszerű voltára utaló nyelvi eszközök, a tagadás és negatív jellemzés nyelvi eszközei    Események időben lehorgonyzásának nyelvi eszközei, az időre jelöletlen igealakok értelmezése, időjelölés az igei és névszói állítmányú mondatban; kronológia. Módra jelölt igealakok, - hat/-het képzős igék, módosítószók. A negatív jellemzés  eszközei      Események, körülmények és résztvevők leképeződése a mondat egységeire (A mondat struktúrája: az ige és vonzatai,  mondatrészek; az igekötők és    Eseményszerkezet és mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a főnévi csoport jelöletlensége; személyes névmás  és A–Á egyeztetés. Az ige tárgyi                egyéb igemódosítók; igei poliszémia; műveltető, kölcsönös, visszaható ige és vonzatai); a mondat szerkezeti egységeinek (mondatrészeknek) egymástól való függése    vonzata: a tárgyi szerepű főnévi csoport esetragja; tárgyas igék és a határozottsági egyeztetés. A határozói szerepű főnévi csoport mint vonzat vagy szabad bővítmény; esetragok, névutók a határozói főnévi csoporton; határozószók. Bővítmények összefüggései: visszaható és kölcsönös névmás .  Névszói (főnévi és melléknévi) állítmány és vonzatai; birtoklásállítás és birtokos  névmás      Az események szereplőire való utalások nyelvi eszközei    A főnévi csoport belső szerkezete: névelő és referencialitás; köznév és tulajdonnév; névmások: személyes névmás ragos és névutós alakja, deiktikus szerepű mutató névmás, általános és határozatlan névmás. Főnévi módosítók − „jelzők” − : melléknévi és melléknévi igenévi módosító, számnévi módosító, főnévi módosító. Birtokos szerkezet, mint forma: egyeztetés, a birtok alakja, birtok és birtokos többessége.  Mennyiség és számosság  kifejezése: szám, számlálószó, többesjelek. )       Mondat- és szövegépítő eljárások jelentésének levezetése nyelvi szerkesztési jellemzők mentén    A szórend, a szó- és mondathangsúly és a mondatjelentés kétirányú viszonyai    Hangsúly, hanglejtés: szóhangsúly, mondathangsúly, főhangsúly, kontrasztív hangsúly; grammatikai és kontextuális kötöttségek a hangsúlyozásban; mondatfajta- jelölő dallamívek. Szórendi lehetőségek és a kontextus;  névmások és topiktartás/-váltás, kontrasztivitás      Több esemény/jelenet nyelvi megjelenítése, a mondategész jelentése és a mondatok összefűzési módja közötti kapcsolat    Egyszerű mondat és igenevek. Összetett mondat. Mellérendelés és mellérendelő mondat: kapcsolatos mellérendelés, kronológia; ellentétes mellérendelés, elvárás és elvárástörlés; választó mellérendelés; következtető és magyarázó mellérendelés, ok és okozat. Kötőszók. Alárendelő mondat: mutató névmás és utalószói funkció, vonatkozó névmás mint kötőszó, egyéb kötőszók; feltételesség és hasonlítás kifejezése mellékmondatokkal.  Mondatsorrend és közbeékelés.)                Különböző kommunikációs szempontoknak megfelelő szövegek alkotása és szövegtranszformáció    Beszédcselekvések és beszédaktusok nyelvi markerei. Beszédszádékok és beszédaktusok. Egyes beszédaktusok sajátos szóosztályai: indulatszó, kérdőszó  − „névmás” −, tagadó- és tiltószó; mondatfajták. A társas érintkezés formulái, udvariassági repertoár, regiszterek, nyelvváltozat.  Szövegszerűség, grammatikai kapcsolóelemek; A szöveg mikro- és makroszerkezete; témafolytonosság, kulcsszó, tételmondat; szövegpanelek: közmondások, szólásmondások, szavajárás, kifejezések stb.  Makroszerkezeti egység és szövegtípus.)      A szókészlet változásának és változatosságának, valamint a szavak szerkesztettségének felismerése    A nyelvi állandóság és változás jelenségei    Az elemkészlet változása és változatai időben: elavult szavak és jelentések, új szavak és jelentések; belső szóalkotás: szóképzés, szóösszetétel; kölcsönzés,  jelentésváltozás      A szavak jelentése, használati köre, a regiszter, az írott és beszélt nyelvi stílusok jellemző szókészlete    Jelentés és kontextus. A jelentésmező tagolása. Állandósult szókapcsolat: idióma, helyzetmondat, klisé. Lexikális döntések: regiszter, nézőpont, szóhangulat, jelentésárnyalatok; jelentéstani kapcsolatok: szinonímia, antonímia, metaforikus jelentéskiterjesztés. Kihagyásos szerkezetek és metonimikus jelentéskiterjesztés. Grammatikai  és írásbeli homonímia      A szókincs rétegzettsége, nyelvváltozatok szókincsbeli és jelentésbeli eltérései    Az elemkészlet változatai társadalmi térben és földrajzi térben. A csoportidentitás nyelvi  jelölői      A társas-társadalmi együttéléshez szükséges nyelvi magatartás magánjellegű és kisközösségi helyzetekben    Beszédszándékok és egyes gyakori beszédcselekvések nyelvi repertoárja, a nyelv másokra gyakorolt hatása, a szövegek  hatásmechanizmusa    Beszédszándékok. Beszédcselekvések és beszédaktusok. Szövegtípusok. Szöveg és regiszter. Szöveg és  stílus. )       Tényállítások és hipotézisek/vélemények, szövegben ki nem fejtett tartalmak    Háttérmondatok. Az irónia mint beszédszándék. Nyelvi manipuláció és meggyőzési  stratégiák      Nyelvváltozatok közötti eltérések a szöveg, a mondat, a szóalak vagy a hangzás szintjén, a különböző változatok értéke, a kódváltás    Szöveg és helyzet. Szöveg és nyelvváltozat: regionális nyelvváltozat, kontaktusváltozat, sztenderd. Nyelvváltozat és  identitás. A nyelvváltozatok és                     társadalmi megítélésük a beszédhelyzet függvényében        Programa  Disciplina Limba şi literatura germană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a       STATUTUL DISCIPLINEI     Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.       3393/28.02.2017.    Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.     Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).    COMPETENȚE DE EVALUAT     Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă.       Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen        Spezifische Kompetenzen    Lerninhalte      1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen         Schlüsselwörter herausschreiben    Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden    den Titel eines Textes erklären    gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Märchen, Fabel, Ballade, Kurzgeschichte    Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzählung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel    die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufbau    die Problematik des Textes erkennen         Texte situationsgerecht verfassen            Spezifische Kompetenzen    Lerninhalte      2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen    und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine persönliche Meinung äußern      2.2 Beim Verfassen von Texten einen angemessenen Wortschatz gebrauchen         einen Brief persönlichen Inhalts verfassen    einen Tagebucheintrag verfassen    eine Gestalt anhand von äußeren und inneren Merkmalen charakterisieren    einen Textinhalt aus verschiedenen Erzählperspektiven wiedergeben    einen Text sinnvoll fortsetzen    kurze Dialoge verfassen    die eigene Meinung schriftlich äußern    eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben    ein anderes Ende zu einem Text schreiben    einen Text, der die Gedanken und Gefühle einer Figur ausdrückt, verfassen    Hauptgedanken formulieren    einen Text nacherzählen    Fragen zur Klärung von Sinnzusammenhängen formulieren und beantworten    den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen    die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Präsens verfassen; keine direkte Rede      Präfixe und Suffixe richtig gebrauchen    neue Wörter durch Zusammensetzung bilden    Wortfamilien bilden    Homonyme in bedeutungstragenden Sätzen verwenden    die Bedeutung der Wörter in verschiedenen Kontexten erschließen    Wortfelder zusammenstellen und erweitern    treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen          Spezifische Kompetenzen    Lerninhalte           -  abgeleitete und zusammengesetzte Wörter voneinander unterscheiden und bedeutungsgemäß in Sätze einbauen       2.3 Morphosyntaktische und orthografische Gesetzmäßigkeiten in Texten anwenden    Interpunktion und Orthografie  Morphologie  Syntax       Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekündigter direkter Rede und bei Aufzählungen, Anführungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzählungen und vor den meisten Konjunktionen, Kommas in Satzgefügen    Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, der Gebrauch von das-dass, gleich- und ähnlich klingende Konsonanten, die Groß- und Kleinschreibung      Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ    Gebrauch der Präpositionen mit dem richtigen Fall    die Deklination des Adjektivs    das Pronomen: Personal-, Possessiv- und Relativpronomen    das Verb und seine Zeitformen (Präsens – Präteritum – Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I)    die Modalverben und ihre Zeitformen (Präsens und Präteritum)    die feste Verbindung zwischen Verb und Präposition anwenden    Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjunktiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz)    die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Präsens, Präteritum, Perfekt und Futur I    das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt    die Satzglieder erkennen: Subjekt, Prädikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Präpositionalobjekt), Temporal-, Konditional-, Kausalbestimmung    das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Präpositionalattribut, Apposition)    Inhalt der Nebensätze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz (der Vor-, Gleich- und Nachzeitigkeit), Konditionalsatz und Kausalsatz    Form der Nebensätze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe)    Nebensätze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz, Kausalsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt               PROGRAMA  pentru  EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a     DISCIPLINA  LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ     București, 2022               STATUTUL DISCIPLINEI     Limba şi literatura sârbă maternă  are, în cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a , statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.        3393/28.02.2017.    Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a  vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform  Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă sârbă, clasele a V-a – a VIII-a , aprobate prin OMEN nr.  Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a  la disciplina limba şi literatura sârbă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).   În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant  Pravopis srpskog jezika  (Mitar Pešikan, Jovan Jerković, Mato Pižurica, školsko izdanje Zavoda za udžbenike i nastavna sredstva Beograd i MATICE SRPSKE, 2004. god.),  Pravopis srpskog jezika  (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 1993. god.),  Rečnik srpskog jezika  (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 2011. god.),  Gramatika srpskog jezika  (Živojin Stanojčić, Ljubomir Popović, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva Beograd, 1999. godina).       COMPETENȚE DE EVALUAT       Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura sârbă maternă.      1. Receptarea textului scris de diverse tipuri    
  
   
  Competențe specifice  
  
    Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale    Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale    Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri    Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale    Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse            Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale    Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii    Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple      Conținuturi     
  
     Кључне речи, главне идеје, тема књижевног дела    Једноставан нацрт    Текст са елементима нарације:    Књижевни текст са елементима приповедања у прози и стиху (аутор, приповедач, приповедање, прича, главни лик, средства карактеризације, време и простор у књижевном тексту, приповедање у I., II. и III. лицу, предмет књижевног дела/заплет, споредне идеје, развијање радње, дијалог у књижевном тексту)    Некњижевни текст са елементима описивања    Књижевни текст с елементима описивања у прози и стиху    Некњижевни текст са елементима описивања      Информативни/објашњавајући текст    Епско дело – текст у прози    Лирско дело – текст у стиху (изражавање емоција и осећања)    Драма – текст у дијалогу (аутор, лик, улога сценских режија, улога дијалога/говора, глумци, сценографија, костими, светла, музика)    Аргументативни текст    Версификација: стих, строфа, рима, ритам    Перцептивне стратегије текста:    Утисци из прочитаног текста, разматрање језичке разноликости и структуре наративних, описних, епских, лирских и драмских текстова      Стратегије тумачења:    Тумачење уметничких, језичких средстава (персонификација, поређења, епитета), набрајања, понављања, метафора, алитерација, хипербола, антитеза)    Изношење сопствених мишљења о прочитаним текстовима       
  Књижевни текстови : 
 Старац преварио дивове  – народна бајка;  Основна школа  – Бранислав Нушић;  У цара Тројана козје уши  – народна приповетка;  Зидање Скадра  – епска народна песма;  Данак у крви  – Иво Андрић;  Цар Лазар и царица Милица  – епска народна песма;  Косовка девојка  – епска народна песма;  Географија  – Бранислав Нушић;  Аналфабета  – Бранислав Нушић;  Ропство Јанковић Стојана  – епска народна песма;  Покошена ливада  – Десанка Максимовић;  Плави чуперак  – Мирослав Антић;  Мостови  – Иво Андрић;  Кад млидијах умрети  – Бранко Радичевић;  Све, све, али занат  – народна приповетка;  Хасанагиница  – лирско епска народна песма;  Све ће то народ позлатити  – Лаза Лазаревић;  Покондирена тиква  – Јован Стерија Поповић.  
  Некњижевни текстови : 
 Могу бити коришћени само они књижевни текстови који су тематски везани за опште теме које проистичу из наставног плана и програма за српски језик и књижевност бр. 3393/28.02.2017. 
   
  2. Redactarea textului scris de diverse tipuri  
  
   
  Competențe specifice  
  
    Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate    Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite            Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare    Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii    Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale      Conținuturi     
  
     Изглед текста: рукопис, постављање текста на страници    Стилске фигуре: наративни стилски поступак, дескриптивни стилски поступак, експланаторно-стилски поступак, наративно-описни стилски поступак, дијалошки стилски поступак, стилски поступак са елементима поређења, аргументативни стилски поступак – ред аргумената у тексту    Текстуални шаблони/обрасци за структурирање идеја: дефиниција, подела и класификација, примери, „новинарска питања” (Ко?, Шта?, Када?, Где?, Зашто?)    Израда функционалних текстова: писмо, разгледница, молба, позивница, упитник    Прилагођавање писмене комуникације задатој теми    Структура писмене комуникације: увод, садржај, закључак, пасуси    Стил: граматичка исправност, употреба правописних правила, континуитет мисли, изражавање чињеница, прикладност, кохерентност, оригиналност, разноврсност, сажетост    Садржај, стварање садржаја    Претварање директног говора у индиректни говор    Интерпретација задатих делова из прочитаног текста, опис изазваних емоција (радости, изненађења, страха)     
   
  3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise  
  
   
  Competențe specifice  
  
    Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative    Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții    Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă    Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală    Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii sârbe literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative    Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse    Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne    Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare      Conținuturi     
  
 Фонетика 
     Самогласници и сугласници    Слог    Једначење сугласника по звучности и месту творбе    Палатализација    Јотовање    Прелаз сугласника   л   у   o      Непостојано   a    Речник    Породица речи            Синоними    Антоними    Хомоними    Суфиксација и префиксација    Сложенице    Архаизми    Неологизми    Варваризми    Професионализми    Провинцијализми    Фразеолошке јединице  Морфологија    Именице    Врсте именица    Граматичке категорије: род, број, падеж    Деклинација именица      Придеви    Врсте придева    Граматичке категорије: род, број, падеж    Неодређени и одређени придевски облици    Поређење придева      Заменице    Личне заменице; Промена личних заменица    Придевске заменице: присвојне заменице    Граматичке категорије: лице, број, падеж      Бројеви    Подела бројева    Бројне именице      Глаголи    Глаголски вид (глаголи по трајању радње: свршени и несвршени)    Глаголска времена и начини: перфекат, презент, футур I, футур II    Граматичке категорије: лице, број, време      Прилози    Подела прилога    Поређење прилога      Предлози    Везници    Речце    Узвици  Синтакса    Главни реченички чланови: субјекат (граматички, логички), предикат ( глаголски, именски)    Зависни реченички чланови: атрибут, апозиција, прави и неправи објекат, прилошке одредбе     
   
  4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional  
  
   
  Competențe specifice  
  
    Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi    Compararea unor tradiții sârbe și a unor tradiții din alte culturi    Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite    Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare                                         Conținuturi                                   Матерњи језик – основни ресурс за лични развој и богаћење културних садржаја    Српски језик и култура у Европи    Емпатија и отвореност. Ми и други.      
   
     
   
 PROGRAMA 
 pentru 
 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a 
   
 DISCIPLINA 
 LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ 
   
 București, 2022 
   
     
   
   STATUTUL DISCIPLINEI     Limba şi literatura slovacă maternă  are, în cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a , statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.        Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a  vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform  Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă slovacă, clasele a V-a – a VIII-a , aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.  Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a  la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea  apartenenței la o specie literară).  În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative  ortografice,  morfologice  și  de  punctuație,  utilizându-se  constant   Pravidlá slovenského pravopisu  (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 4. nezm. vyd., 2013),  Slovník súčasného slovenského jazyka A – G, H – L, M – N, O – Pn  (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 2006, 2011, 2015, 2021),  Krátky slovník slovenského jazyka  (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 4. doplnené a upravené vyd., 2003).       COMPETENȚE DE EVALUAT   
   
 Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă. 
   
  1. Receptarea textului scris de diverse tipuri  
  
   
  Competențe specifice  
  
    Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale    Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale    Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri    Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale    Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse            Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale    Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii    Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple      Conținuturi     
  
     Kľúčové slová, hlavná myšlienka, téma literárneho textu    Jednoduchá osnova    Text s prvkami rozprávania    Literárny text s prvkami rozprávania v próze a vo veršoch (autor, rozprávač, rozprávanie, príbeh, literárna postava, prostriedky charakteristiky, čas a priestor v literárnom texte, rozprávanie v I., II. a III. osobe, sujet literárneho diela/fázy sujetu, vedľajšie myšlienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialóg v literárnom texte)    Neliterárny text s prvkami rozprávania    Literárny text s prvkami opisu v próze a vo veršoch    Neliterárny text s prvkami opisu      Informačný/výkladový text    Epika – text v próze    Lyrika – text vo verši (vyjadrovanie emócií a pocitov)    Dráma – text v prehovoroch (autor, postava ,  úloha scénických pokynov, úloha dialógu/ prehovorov, herci, kulisy, kostýmy, osvetlenie, hudba)    Argumentačný text    Verzifikácia: verš, strofa, rým, stopa, rytmus    Percepčné stratégie textu:    Dojmy z prečítaného textu, úvaha o jazykovej diverzite a štruktúre naratívnych, deskriptívnych, epických, lyrických a dramatických textov      Interpretačné stratégie:    Interpretácia umeleckých jazykových prostriedkov (personifikácia, prirovnanie, básnický prívlastok (epiteton), enumerácia, opakovanie, metafora, aliterácia, hyperbola, antitéza)    Prezentácia vlastných názorov na margo prečítaných textov       
  Literárne texty : 
   Moric, R.   –  Peťko ;  Ako kapor orla utopil,    Podjavorinská, Ľ.   –  Čakanka ,   Duríčková, M.   –  Žabia studňa ,   Ondrejov, Ľ.   – Syn môj milený;  Obyvatelia pri potôčiku ,   Jarunková, K.    – Kamaráti ,   Jesenský, J.    – Medicína ,  Doktor ,   Rúfus, M.   –  Rozhovor v parku so strážnym anjelom ,   ľudová balada   –  Išli hudci horou ,   P. O. Hviezdoslav   –  Zuzanka Hraškovie ,   Záborský J.   –  Tulipán a fialka ,  Pes a vlci,    Horák, J.   –  Sitniansky vatrár ,   Hronský, J. C.    – Zakopaný meč pod Zoborom ,   Tajovský, J. G.   –  Na chlieb; Prvé hodinky; Žliebky ,  Statky- zmätky,    Sládkovič, A.   –  Martin ,   Bujtar, P.   –  Aneta ,   Kukučín, M.    – Rysavá jalovica,  
  Neliterárne texty : 
 Súčasťou testov môžu byť len tie neliterárne texty, ktoré sú tematicky príbuzne všeobecným témam vyplývajúcich z učebných osnov pre slovenský jazyk a literatúru č. 3393/28.02.2017. 
   
  2. Redactarea textului scris de diverse tipuri  
  
   
  Competențe specifice  
  
    Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate    Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite    Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare    Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii    Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale              Conținuturi     
  
     Vzhľad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu    Slohové postupy: naratívny slohový postup, deskriptívny slohový postup, vysvetľujúci slohový postup, naratívno-deskriptívny slohový postup, dialogický slohový postup, slohový postup s prvkami porovnávania, argumentačný slohový postup – poradie argumentov v texte    Textové predlohy/vzory slúžiace pri štruktúrovaní myšlienok: definícia, delenie a triedenie, príklady, „žurnalistické otázky” (Kto?, Čo?, Kedy?, Kde?, Prečo?)    Tvorba funkčných textov: list, pohľadnica, žiadosť, pozvánka, dotazník    Prispôsobenie písomného komunikátu zadanej téme    Štruktúra písomného komunikátu: úvod, obsah, záver, odseky    Štýl: gramatická správnosť, používanie pravidiel slovenského pravopisu, myšlienková nadväznosť,  výrazová  vecnosť,  primeranosť,  súvislosť  a  ucelenosť,  originalita, rozmanitosť, stručnosť    Obsah, tvorba obsahov    Transformácia priamej reči na nepriamu reč    Interpretácia daných časti z prečítaného textu, opis vyvolanej emócie (radosť, prekvapenie, strach)     
   
  3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise  
  
   
  Competențe specifice  
  
    Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative    Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții    Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă    Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală    Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative    Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse    Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne    Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare      Conținuturi     
  
 Fonetika a ortografia 
     Abeceda, klasifikácia hlások: samohlásky, dvojhlásky, spoluhlásky    Ortografická a ortoepická klasifikácia spoluhlások    Vybrané slová  Lexikológia    Slovo, základná jednotka slovnej zásoby    Tvorba slov odvodzovaním, skladaním. Skratky a značky.    Interné prostriedky obohacovania slovnej zásoby: neologizmy, odborné slová    Externé prostriedky obohacovania slovnej zásoby: lexikálne výpožičky    Sémantické kategórie: synonymá, antonymá, homonymá    Frazeologické jednotky    Rozdeľovanie slov na slabiky  Morfológia    Podstatné mená    Druh podstatných mien: všeobecné – vlastné, konkrétne – abstraktné, životné – neživotné, hromadné – pomnožné            Gramatické kategórie: rod, číslo, pád    Skloňovacie vzory podstatných mien: chlap, hrdina, dub, stroj, žena, ulica, dlaň, kosť, mesto, vysvedčenie, srdce, dievča    Pravopis vlastných podstatných mien      Prídavné mená    Druh prídavných mien    Gramatické kategórie: rod, číslo, pád    Skloňovacie vzory prídavných mien: pekný, cudzí, otcov/matkin, páví    Pravidelné a nepravidelné stupňovanie prídavných mien    Zhoda prídavného mena s podstatným menom      Slovesá    Gramatické kategórie: osoba, číslo, čas, spôsob    Časovanie slovies vo všetkých časoch a spôsoboch    Pomocné sloveso byť      Zámená    Druh zámen: osobné, privlastňovacie, ukazovacie, opytovacie    Gramatické kategórie: rod, číslo, pád      Číslovky    Druh čísloviek: základné, radové    Gramatické kategórie: rod, číslo    Pravopis čísloviek      Príslovky    Príslovky miesta, času, spôsobu a príčiny    Tvorenie prísloviek    Stupňovanie a pravopis prísloviek      Predložky    Prvotné predložky jednoduché    Prvotné predložky zložené      Spojky    Priraďovacie spojky príčinné a dôsledkové    Podraďovacie spojky jednoduché a zložené      Častice    Uvádzacie častice    Vytyčovacie častice      Citoslovcia    Vlastné a zvukomalebné citoslovcia  Veta – vetná syntax      Veta. Interpunkčné znamienka    Jednoduchá veta a rozvitá veta    Klasifikácia viet podľa obsahu, zloženia a členitosti      Podmet    Vyjadrený podmet (jednoduchý a viacnásobný), nevyjadrený podmet      Prísudok: slovesný a neslovesný (menný), zhoda podmetu s prísudkom    Prívlastok: zhodný a nezhodný prívlastok    Predmet: priamy a nepriamy predmet    Príslovkové určenie: miesta, času, spôsobu a príčiny  Súvetie – súvetná syntax    Priraďovacie súvetie    Druhy priraďovacích súvetí: priraďovacie súvetie zlučovacie, priraďovacie súvetie stupňovacie, priraďovacie súvetie vylučovacie a odporovacie    Pravopis priraďovacích súvetí      Podraďovacie súvetie    Klasifikácia  podraďovacích  súvetí:  vedľajšia  veta  prívlastková,  vedľajšia  veta predmetová, vedľajšia veta príslovková miestna, časová, spôsobová a príčinná       
   
  4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional  
  
   
  Competențe specifice  
  
    Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi    Compararea unor tradiții slovace și a unor tradiții din alte culturi    Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite    Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare      Conținuturi     
  
     Materinský jazyk – nevyhnutný zdroj pre osobný rozvoj a obohatenie kultúrnej vybavenosti    Slovenský jazyk a kultúra v Európe    Empatia a otvorenosť. My a tí druhí.     
   
     
   
 PROGRAMA DISCIPLINA 
 LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ 
   
 EVALUAREA NAŢIONALĂ pentru absolvenţii clasei a VIII-a 
   
   STATUTUL DISCIPLINEI     Limba şi literatura croată maternă  are, în cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a , statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.        3393/28.02.2017.    Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a  vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform  Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura croată maternă, clasele a V-a – a VIII-a , aprobate prin OMEN nr.  Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a  la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).   În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant  Hrvatski pravopis  (Institut za hrvatski jezik i jezikoslovlje, Zagreb, 2013),  Školski rječnik hrvatskog jezika  (Školska knjiga, Zagreb, 2012),  Rječnik hrvatskog jezika  (Školska knjiga, Zagreb, 2000).       COMPETENȚE DE EVALUAT   
   
 Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura croată maternă. 
   
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri    
   
    Competențe specifice         Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale    Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale    Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile în texte continue, discontinue şi multimodale    Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse    Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse    Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii       
   
       Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale    Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple         Conținuturi        Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sažetka književnih tekstova;    Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog štiva date književne lektire;    Prepoznavanje razlike između usmene i pisane književnosti;    Književni tekst;    Neknjiževni tekst;    Izrada književnog komentara; karakterizacija književnih likova;    Poštovanje norma književnog jezika u pismenom i usmenom izražavanju;    Epski tekst;    Lirski tekst;    Dramski tekst (autor, uloga didaskalija, dramski lik);    Versifikacija: stih, strofa, rima;    Stilske figure: epitet, metafora, usporedba, personifikacija.    Književni tekstovi:  Ribar Palunko i njegova žena , Ivana Brlić-Mažuranić;  Orač Dragonja , Vladimir Nazor;  Legenda o Veroniki Desnićkoj , narodna legenda;  Ona i ja , Zlatko Krilić;  Babina bilka,  hrvatska narodna pripovjetka;  Duga , Dinko Šimunović;  Čarobno zrcalo , Michael Ende ; Knjige , Božidar Prosenjak;  Prvi put na moru , Milka Tica;  Športski život letećeg Martina ,   Dubravko Jelačić Bužimski  ;  Zlatni ljudi , Jadranka Klepac;  Mali Učkarić , Viktor Car Emin;  Voda , Vladimir Nazor;  Pravda , Vladan Desnica;  Može li čovjek , Dragutin Tadijanović;  Moj dom , Silvije Strahimir Kranjčević;  Oblak , Dobriša Cesarić;  Alkar , Dinko Šimunović;  Breza , Slavko Kolar;  Plavi snijeg , prema tekstu Gregora Viteza,  Parkirana pripovijetka , Blanka Pašagić;  Đurđić , Antun Gustav Matoš.   Neknjiževni tekstovi:  Neknjiževni tekstovi bliski su tematici nastavnog plana i programa br.3393/28.02.2017 .  Notă:  Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.     
   
    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri    
   
    Competențe specifice         Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate    Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite    Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare    Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii    Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale         Conținuturi        Izgled teksta: rukopis, pravopis;    Stilska sredstava: naracija, dijalog, opisivanje, objašnjavanje;    Ispričanje teksta prema pitanjima: tko?, što?, gdje?, kada?;    Stvaranje funkcionalnih tekstova: pismo, molba, pozivnica, upitnik;    Prilagođenje pisanog teksta zadanoj temi;    Struktura pisanog teksta: uvod, zaplet, razvoj, rasplet;    Stil: poštivanje pravila u pisanju, jasno i konkretno iznošenje sadržaja, respektiranje normi pravilnog izražavanja, logično iznošenja ideja i originalnost misli;    Sadržaj, staranje sadržaja;      
   
     
   
     
   
      Upravni i neupravni govor;    Protumačenje jednog ulomka iz pročitanog teksta.    Notă:  Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.     
   
    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise    
   
    Competențe specifice         Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne    Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative    Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse    Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă    Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare    Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală    Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții         Conținuturi        Fonetika, pravopis      Abeceda, podjela glasova: samoglasnici i suglasnici    Jednačenje suglasnika po zvučnosti i mjestu tvorbe;    Nepostojano ¨a¨;    Sibilarizacija;    Palatalizacija;    Jotacija;      Rječnik      Podrjetlo riječi;    Porodica riječi;    Sinonimi;    Antonimi;    Homonimi;    Tvorba riječi izvođenjem;    Tvorba riječi prefiksacijom;    Morfologija        Promjenjive vrste riječi:      Imenice – značenje i uporaba padeža;    Pridjevi – značenje, podjela, stupnjevanje;    Zamjenice – značenje, podjela;    Brojevi – značenje, podjela;    Glagoli- značenje, glagolska vremena;      Nepromjenjive vrste riječi:    -   Prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, čestice – značenje, uporaba;     Sintaksa      Rečenični djelovi  –   subjekt, predikat, objekt, atribut, priložne oznake mjesta, vremena i načina;     Nezavisno složene rečenice  – sastavne, rastavne, suprotne, zaključne i isključne rečenice;     Zavisno složene rečenice  –   subjektna, predikatna, atributna, objektna, vremenska, mjesna I načinaska rečenica     Notă:  Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.     
   
     
   
    4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional    
   
    Competențe specifice         Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi    Compararea unor tradiții croate și a unor tradiții din alte culturi    Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite    Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare         Conținuturi        Maternji jezik – neophodan resurs za osobni razvoj i obogaćenje osobne kulture;    Hrvatski jezik i kultura u Europi;    Empatija i otvorenost: Mi i drugi.    Notă:  Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.     
   
     
   
     
   
 PROGRAMA 
 pentru 
   
 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a 
   
 DISCIPLINA 
 LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ 
   
 București, 2022 
   
     
   STATUTUL DISCIPLINEI  Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.          3393/28.02.2017.    Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.     Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere  evaluarea  competenţelor  de  redactare  a  unor  texte  argumentative  (motivarea apartenenței la o specie literară).    COMPETENȚE DE EVALUAT     Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.    Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse        Competenţe specifice    Conţinuturi asociate      1.1    dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date         idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;    moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);    subiectul operei literare;    procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);    sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;    trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;    trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;    texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă,                    anunţul, ştirea);      1.2    sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei    Comunicarea scrisă  Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).  Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.  Contexte de realizare:     Fonetică şi ortografie:  Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful.  Lexic:  Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse;  Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor.  Gramatică:  personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che,       reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;    completarea unui text lacunar;    recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;    recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;    utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.      Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.    Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.    Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.      Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.    Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.    Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)    Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.    Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele                    chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziţia asertivă si imperativă.  noi etc.      1.3    identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea  impresiilor şi preferinţelor    - elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.       Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).    Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).    Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente)    Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).    Interjecţia: interjecţii proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni – santo cielo, poveri noi, miseri         Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse     
   
    Competenţe specifice    Conţinuturi asociate      2.1    redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă      redactarea în scris de texte funcţionale simple: paragrafe pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;    redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;    realizarea de texte de mică întindere, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;    redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură;    cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;    descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral);    structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);      
   
                figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora;    sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;    genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);    textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar utilitar;    redactare de mesaje, instrucţiuni;    completare de texte lacunare, rebus;    redactare de scrisori în registru familiar;    construirea unor scurte povestiri;    folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor;    diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite;    folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile;    folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;    folosirea conectorilor adecvaţi;    folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;    rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;    identificarea structurii textului narativ;    sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context;    stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text dat;    identificarea secvenţelor într-un text narativ;    structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).        2.2    utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie      elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului;    folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;    aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia.      
   
 Teme recomandate: 
   Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;    Universul adolescenţei: stiluri de viaţă;    Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;    Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri;    Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii;    Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;    Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);    Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme;    Universul cultural italian: trecut şi prezent;    Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;    Umorismul.   
   
 PROGRAMA 
 pentru 
 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a 
   
 DISCIPLINA 
 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 
   
 București, 2022 
   
   STATUTUL DISCIPLINEI  Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.  Programa, bazată pe  modelul comunicativ-funcţional , recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse.  Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.  Programa de limba și literatura rromani maternă favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind:    înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă;    asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;    cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;    dobândirea unor competenţe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei;    asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan.    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere  evaluarea  competenţelor  de  redactare  a  unor  texte  argumentative  (motivarea apartenenței la o specie literară).    COMPETENȚE DE EVALUAT  Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.               Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri        Competențe specifice    Conținuturi      1.1.  Prezentarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte continue, discontinue şi multimodale     Textul narativ literar – în proză  Textul epic  Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare     Textul dramatic și arta spectacolului     Textul liric  Versificație: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor     Textul argumentativ      1.2.  Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite          Instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje    Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I    Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare Planul dezvoltat de idei      Textul narativ nonliterar    Textul descriptiv literar    Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite    Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația)    Autor, personaj dramatic    Rolul indicațiilor scenice    Rolul dialogului    Actori, decor, costume, lumini, muzică    Dialogul - în textul scris și în spectacol    Dialogul în textul nonliterar (interviul)    Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic    Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)    Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii      Rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile    Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor    „Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?)    Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate    Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal    Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conţinutul textului.    Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare.    Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor    Rezumatul /planul de idei                    Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă    Expansiunea sau contragerea unei secvenţe dintr-un text narativ sau descriptiv    Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică)    Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvenţă a textului    Tipare textuale de structurare a ideilor: comparaţie, analogie, ordinea argumentelor în textul argumentativ    Etica redactării: originalitate      Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise     
   
    Competențe specifice    Conținuturi      2.1 Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative      Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin şi feminin), număr (singular şi plural), determinare (articol) şi cele şapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental şi vocativ). Flexiunea nominală    Adjectivul- tipurile acestuia (buxle şi tang), gradele de comparaţie ale adjectivului    Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie    Verbul - modurile personale şi nepersonale. Distincţia între verbele tematice şi verbele atematice    Pronumele -tipurile şi declinarea (pronumele personal/ i ʒenutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i pućhutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele reflexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni    Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât    Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect)    Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului    Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia    Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile)    Predicatul verbal şi predicatul nominal    Subiectul    Atributul    Complementul    Construcţii sintactice:    construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi    construcţii impersonale    construcţii cu pronume reflexive      Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie    Fraza. Subordonarea prin conjuncţii şi prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie      
   
     
   
         - Realizări propoziționale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă      2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de lexic şi semantică    Vocabular    Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul şi contextul; forma şi sensul cuvintelor    Categorii semantice: sinonime, antonime    Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat, conversiunea    Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului; împrumuturile lexicale    Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse    Familia lexicală    Câmpul lexical     Variaţie stilistică    Selecţie lexicală în limba vorbită şi în limba scrisă    Termeni ştiinţifici    Variaţii dialectale ale limbii        2.3. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare    Ortoepie şi ortografie    Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul. Articolul de dicţionar    Tipuri de sunete: Vocală. Consoană    Semivocală. Accentul. Silaba    Grupurile vocalice    Despărţirea în silabe    Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii rromani      
   
 PROGRAMA 
 pentru 
 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a 
   
 DISCIPLINA 
 LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ 
   
 București, 2022 
   
     
   
   STATUTUL DISCIPLINEI     Limba şi literatura ucraineană maternă  are, în cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a , statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.        3393/28.02.2017.    Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a  vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform  Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă ucraineană, clasele a V-a  –  a VIII-a , aprobate prin ordinul ministrului educației naționale cu nr.  Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a  la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).        COMPETENȚE DE EVALUAT     Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă.     Competențe generale    Receptarea textului scris de diverse tipuri    Redactarea textului scris de diverse tipuri    Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării scrise    Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural     
   
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri    
   
    Competențe specifice    Conținuturi         Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și multimodale       Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii         Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv    Cuvinte-cheie, idee principală, temă    Planul simplu de idei. Textul narativ    Textul narativ literar      Coordonatele lumii ficționale: acțiune, personaj, timp, spațiu    Analiza coordonatelor textului: analiza acțiunii    Textul narativ nonliterar    Textul narativ    Textul descriptiv (literar/nonliterar)        
       Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple       Susţinerea unor puncte de vedere proprii în interpretarea pe marginea textelor citite         Textul explicativ (aplicativ)    Figuri de stil: personificarea, comparația      Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare    Dialogul în textul scris    Textul liric. Imnul    Versificație. Rima. Ritmul    Elemente de limbaj poetic    Figuri de stil: personificarea, metafora, repetiția, enumerația    Descrierea în poezie și proză (portretul)      Structura textului narativ. (logica acțiunii, timpul și spațiul narațiunii)    Structura textului descriptiv    Structuri în textele epice și lirice      Discursul epic. Discursul liric    Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)    Textul epic: momentele subiectului, relațiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistică    Textul liric: tema, motive, eul liric. Compoziția textului. Limbajul poetic    Figuri de stil: invocația/interogația/exclamația retorică inversiunea, repetiția    Forme strofice. Măsura versurilor    Textul umoristic. Anecdota/Gluma    Valori etice și culturale în textul literar    Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor      citite; interpretări multiple       Texte literare :  Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo –  Taras Shevchenko  ;  Batko ta syn –  Petro Hulak- Artemovskyy  ;  Vovk i Kit –  Leonid Hlibov  ;  Mykoli stalo lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi sl'ozy,  Serhiykova  kvitka, Syniy olivets –  Vasyl' Sukhomlyns'kyy  ;  Z kazochky dyadʹka Leva, Leliya, Pisenʹka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenʹky, Lito krasneye mynulo  –   Lesya Ukrayinka  ;  Hrymytʹ! Blahodatna pora nastupaye…, Hriye sonechko!., Zemle, moya vseplodyushchaya, Malyy Myron  –   Ivan Franko  ;  Molytva –  Maria Ciubica  ;  Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak  –   Leonid Ivanovych Hlibov  ;  Krasne pysannya –  Ivan Franko  ;  Sestra –  Marko Vovchok  ;  V Odesi na pryvozi,  Humoresky Stepana Oliynyka dlya ditey;  Zhenya i Syn'ko –  Viktor Blyznets  ;  I zolotoyi y dorohoyi –  Taras Shevchenko;  Malenkyy hrishnyk –  Mykhaylo Kotsyubynskyy  ;  Dialoh u prerodi –  Maria Ciubica  ;  Ridna mova –  Ilarion Hrabovycj  ;  Nadia –  Lesia Ucrainka  ;  Dva koliory –  D.Pavlycjko  ;  Dva syny –  Marko Vovciok  ;  Hreteva skiljna nauka –  Ivan Franko;  Kupovanyj rozum  –   H.Kvitka-Osnovianenko  ;  Mova –  Maksym Rylskyj  ;  Davnia Vesna... –  Lesia Uckrainka  ;  Dobryj zarobok –  Ivan Franko  ;  Ranok u lisi –  Mihailo Koţiubynskyj  ;  Nauka –  Stepan Rudanskyj  ;  Dva syny –  Marko Vovciok  ;  Hreteva skiljna nauka –  Ivan Franko  ;  Kupovanyj rozum –  H.Kvitka-Osnovianenko  ;  Tut ridne vse –  Myhailo Voloşciuc  ;  Do materi –  Vasylj Clem  ;  Mova –  Maksym Rylskyj  ;  Hrudocjka zemli –  V.Semonenko  ;  I vyris ia na ciujeni –  Taras Şevcenko  ;  I vse taky do tebe... –  Lesia Uckrainka  ;  Dobryj zarobok –  Ivan Franko  ;  Pamiataj şcio ty liudyna –  Iurij Racocia    
   
    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri    
   
    Competențe specifice    Conținuturi      2.1.  Redactarea unui text complex, în care să-şi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse   teme sau cu referire la diverse texte citite      Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere:    descoperirea unor subiecte din universul familiar    restrângerea unor teme la aspecte particulare    încadrarea în subiect        
   
     
   
     
   
    2.2.  Redactarea unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a fi publicate   2.3.  Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea   unor texte originale      Prezentarea textului: așezarea în pagină;    Planul simplu de idei    Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe      Stil: corectitudine gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație      
   
    3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării scrise    
   
    Competențe specifice    Conținuturi         Folosirea achizițiilor privind structurile morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru intelegerea correctă și exprimarea nuanțată a intențiilor comunicative    Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru întelegerea și producerea unor texte diverse       Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală       Dezvoltarea gândirii logice şi analogice (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba ucraineană literară, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii         Ortoepie și ortografie    Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dictionar    Tipuri de sunete: Vocală. Consoană    Semnul moale. Înmuierea consoanelor    Sunete iotate; Accentul; Silaba; Apostroful    Corespondența sunet-literă (redarea aceluiași sunet prin litere diferite; sunete diferite redate prin aceeași literă)    Scrierea și pronunția cuvintelor care conțin foneme specifice limbii ucrainene      Vocabular    Structura cuvântului. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor. Categorii semantice: sinonime, antonime    Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: interne și externe. Familia de cuvinte. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Variație stilistică    Variații de registru    Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă    Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale      Gramatică    Enunțul. Punctuația    Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată    Propoziția afirmativă. Propoziția negativă    Enunțuri asertive, interogative, exclamative    Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul.    Substantivul: genul, numărul, cazurile .  Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit.    Prepoziția    Pronumele. Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul)    Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul.    Numeralul .  Clasificarea numeralelor.      Noțiuni de sintaxă    Sintaxa propoziției        
   
     
   
     
   
           Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal    Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat    Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană    Complementul. Complementul circumstanțial de loc, de timp, de mod, de cauză. Complementul direct. Complementul indirect    Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjecția      
   
    4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural    
   
    Competențe specifice    Conținuturi         Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite    Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura     altor popoare      Carte si cultură: elemente de cultură slavonă în cultura ucraineană    Limba maternă - sursa esențială pentru dezvoltarea personală și pentru âmbogățirea bagajului cultural    Identitate personală; identitate natională; diversitate culturală și lingvistică      Valori estetice și morale în creațiile literare (binele, adevărul, frumosul, ținutul natal, patrie si popor)    Empatie și deschidere. Noi și ceilalți    Valori culturale ucrainene în context european/mondial        
   
     
   
     
   
 PROGRAMA 
 pentru 
   
 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a 
 DISCIPLINA 
 MATEMATICĂ 
   
 București, 2022 
   
     
 PROGRAMA PENTRU  EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a  
 MATEMATICĂ 
 Prezenta programa este realizată în conformitate cu prevederile  Programei școlare pentru disciplina matematică, clasele a V-a – a VIII-a , aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. 
 Subiectele de matematică pentru  Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a  evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe. 
 Matematica  are statut de disciplină obligatorie în cadrul  Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a. 
 COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE 
 Competenţele generale ( CG ) și competențele specifice (CS) 
 CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar 
 V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate 
 V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate 
 V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte 
 VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor și relației de divizibilitate în       VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate 
 VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional 
 VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date 
 VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi 
 VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui     
 VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame 
 VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date 
 VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date 
 VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată VIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenţei unui număr real la o mulțime 
 VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice 
 VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date 
 VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale date 
 VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora 
 CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale 
 V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice 
 V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice 
 VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de 
 divizibilitate cu 2, 5,  10  n    , 3 și 9 în     
 VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporţii pentru organizarea de date VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor 
  VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul:  x      a      b  ,  
 x      a      b  ,  
 x  :  a      b 
    a      0       ,  ax      b      c  , unde  a  ,  b  și  c  sunt numere raţionale  
 VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularității a două drepte 
 VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului 
 VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale 
 VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme 
   
     
 de ecuaţii liniare 
 VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora 
 VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configuraţii geometrice date 
 VII.CS2.5. Descrierea proprietăților cercului şi ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri 
 VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia 
 VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei 
 VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere 
 VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule 
 VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date 
 VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora 
 CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice 
 V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru divizibilitate 
 V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale 
 V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare 
 VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor și de determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c. 
 VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale 
 VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice 
 VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice 
 VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale și reprezentări ale acestora 
 VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme VII.CS3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme 
 VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii 
 VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic 
 VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în     VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor 
 VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora 
 VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor și planelor 
 VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice 
 CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată 
 V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic aunor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale 
 V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situații date 
   
     
 V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură 
 VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile și divizibilitatea în     
 VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii și mărimi direct sau invers proporţionale 
 VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi 
 VI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulţimea numerelor raţionale 
 VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc 
 VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi 
 VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers) VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare 
 VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatere 
 VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor în limbaj matematic 
 VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS4.1.Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric 
 VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcţionale 
 VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice 
 VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice 
 CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date 
 V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule 
 V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule 
 V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată 
 VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor și al divizibilității în     
 VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi 
 VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale 
 VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc 
 VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor 
 VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor 
 VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii 
 VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice 
 VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale și inecuaţii 
 VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra și interdisciplinar 
 VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice 
   
     
 VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spațială să verifice anumite cerinţe date 
 CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii 
 V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului 
 V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situaţii date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.) 
 V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor 
 VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în     
 VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale 
 VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului 
 VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc 
 VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului 
 VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare VII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere 
 VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor 
 VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghic 
 VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuații 
 VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de calcul prescurtat 
 VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viața reală 
 VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale 
 VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian 
 Conținuturi asociate 
 Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere Subdomeniul: Mulțimi 
   Descriere, notaţii, reprezentări; mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un element şi o mulţime; relaţii între mulţimi    Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor    Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite    Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă    Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea intervalelor  Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale Operaţii cu numere naturale    Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi ordonarea  numerelor naturale; aproximări, estimări    Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale    Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun    Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale    Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operații)            Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor    Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade    Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze  Divizibilitatea numerelor naturale    Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni    Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10 n   ,  3 și 9; numere prime; numere compuse    Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie: determinarea celui mai mare divizor comun ( c.m.m.d.c. ) şi a celui mai mic multiplu comun ( c.m.m.m.c. ); numere prime între ele                             Proprietăţi ale divizibilității în     :  a a  , unde  a             ;  a b  şi  bc     a c  , unde  a , b , c       ;  a b   şi            a c      a  ( b      c ),   unde  a , b , c       ;  a       bc  şi    a , b        1    a       c  , unde  a , b , c         Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi    Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi    Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi    Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi    Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului    Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri    Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor  Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale    Fracţii ordinare ; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente (prin reprezentări)     Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare    Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie    Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile    Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor    Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor    Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară    Fracţii zecimale ; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracţie ordinară     Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule    Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule    Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule    Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei fracţii ordinare într- o fracţie zecimală; periodicitate    Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule    Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară    Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare    Număr raţional ; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea numerelor raţionale     Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale    Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri    Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor  Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale    Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional  C   C   C      Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical         Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile         ; modulul unui          număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări       b      Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma  a     Media aritmetică ponderată a  n  numere reale,  n      2  ; media geometrică a două numere reale pozitive  Domeniul de conținut: Algebră Subdomeniul: Calcul algebric    Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea    Formule de calcul prescurtat     a      b    2        a  2     2 ab      b  2  , unde    a      b  a      b          a 2       b 2   , unde   a ,  b           a ,  b             Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în     (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)    Fracţii algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere)  Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații    Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identităţi     Ecuaţii de forma   ax      b     0  , unde   a ,  b          ; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente          Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii    Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare          Inecuaţii de forma  ax      b     0     �  ,    ,          , unde  a ,  b       Ecuaţii de forma  ax  2      bx      c     0 , unde  a  ,   b  ,   c            Subdomeniul: Funcții    Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan    Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice    Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice    Funcţii de forma  f   :   D   ➔          ,  f     x          ax      b  , unde  a  şi  b  sunt numere reale şi  D  este o mulţime finită  de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice  Domeniul de conținut: Geometrie  Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri    Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi plane (descriere, reprezentare, notaţii 1 )    Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; „prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una”; poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele    Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice    Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct    Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură pentru volum; transformări ale unităților de măsură    Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi 2 , unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale    Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi            Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria faţă de o dreaptă  Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul    Triunghiul : definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între elementele triunghiului     Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa    Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment     Proprietăţi ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de  30    , mediana corespunzătoare ipotenuzei – teoreme directe şi reciproce)     Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date    Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanţelor folosind asemănarea    Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora    Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit    Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat și în hexagonul regulat; aproximarea în situații practice a distanţelor folosind relaţii metrice    Patrulaterul  convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex     Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi    Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi    Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi    Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez    Cerc ; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde şi arce în cerc, proprietăţi: la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exteior la un cerc; lungimea cercului şi aria discului     Poziţiile unei drepte faţă de un cerc; poziţiile relative a două cercuri    Poligoane regulate înscrise într-un cerc  Subdomeniul: Corpuri geometrice    Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări    Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicații: secţiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă şi trunchiul de con circular drept    Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălţimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate; proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicație: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele            Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate    Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept    Sfera: arie, volum  Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică Subdomeniul: Rapoarte. Proporții    Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate    Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă  Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică    Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporţionalităţii; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte)    Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare şi/sau cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvenţelor    Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi amplitudine a unui set de date)   
   
 Notă:  Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.  
   
     
  1   Notația  AB  reprezintă dreapta  AB  , segmentul  AB  , lungimea segmentului  AB  sau distanța de la punctul  
 AOB 
  
     
 AOB 
  
 A  la punctul  B  , în funcție de context.  
  2   Notația     reprezintă atât unghiul  AOB  , cât și măsura unghiului  AOB  , în funcție de context.  

Preluat: 2026-09-24T18:42:41.938544+00:00 · SHA256: 47b59ddd06c220970d86b320940d3107deb229291d76f0454f886d3a94d75d23