ANEXE din 19 august 2022 privind programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învăţământul primar şi gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - discipline de specialitate artă - muzică, arte vizuale, coregrafie - ciclul primar şi gimnazial

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXE din 19 august 2022 
 privind programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învăţământul primar şi gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - discipline de specialitate artă - muzică, arte vizuale, coregrafie - ciclul primar şi gimnazial 
    EMITENT     MINISTERUL EDUCAŢIEI     
  Publicate în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 870 bis din 5 septembrie 2022  
   
  
						Notă   ...
			        Aprobate prin  ORDINUL nr. 4.739 din 19 august 2022 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 870 din 5 septembrie 2022.   
 Anexa nr. 1 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară 
 pentru disciplina 
   
 TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU 
 Clasele I – IV 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
   
 Programa școlară pentru disciplina  Teorie - solfegiu - dicteu  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I - IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână. 
 Programa disciplinei  Teorie - solfegiu - dicteu  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului. 
 Structura programei școlare  include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:  
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice   
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Teorie - solfegiu - dicteu  jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu primar. 
 Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.  
 Conţinuturile învăţării  sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Modul de abordare propus urmărește progresia gradată, față de capacitatea elevilor din ciclul primar de a înțelege și utiliza noțiuni întâlnite și la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument.  
 Spre exemplu, în primele două clase se utilizează exclusiv noțiunea de gamă, mai simplu de înțeles, pentru ca începând cu clasa a III-a și cu abordarea funcțiilor treptelor, să se treacă și la utilizarea noțiunii de tonalitate, percepută pentru moment la nivel intuitiv. 
 Sugestiile metodologice  includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.  
 Disciplina  Teorie - solfegiu - dicteu  își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical și a capacității interpretative, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical. 
 În contextul nevoii de clarificare a unor noțiuni utilizate la instrument, al exercițiilor tradiționale de dezvoltare a auzului, solfegiu și dicteu, momentele de satisfacție artistică au fost 
   
 susținute în trecut doar prin abordarea unor cântece din repertoriul național și universal, cu valoare expresivă ridicată, utilizate pentru exemplificarea sau consolidarea anumitor noțiuni teoretice. 
 Actuala programă propune ca element de noutate de mare importanță o competență generală care abordează aspecte creative, pentru prima oară în învățământul primar muzical. Această competență are ca scop generarea de structuri muzicale, dând ocazia elevilor de a-și manifesta creativitatea în contexte ritmico – melodice simple și diverse, crescând nivelul de satisfacție față de disciplina studiată, ca și respectul față de creațiile marilor compozitori. 
 Apare, începând cu clasa a doua, în cadrul competenței generale doi, ce vizează operarea cu elementele de limbaj muzical, o competență specifică ce vizează expresivitatea interpretativă în cântul vocal (integrarea gradată a elementelor expresive în redarea unor texte muzicale). 
 Programa încurajează și utilizarea noilor tehnologii, în mod special a unor softuri și platforme digitale de educare a auzului. 
 Abordările de conținuturi temperează anumite excese prezente în programe anterioare, ce s-au dovedit nerealiste, spre exemplu utilizarea unor tonalități cu patru alterații constitutive la nivelul clasei a IV-a, actuala programă alocând pentru clasa a VI-a acest nivel. 
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor, în direcția exprimării artistice, la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce depășește nivelul de „bază teoretică” pentru tinerii interpreți. 
 Programa se adresează elevilor care parcurg disciplina Teorie  -  solfegiu  -  dicteu din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii în clase superioare (a III-a, a IV-a sau a V-a), se propune crearea la nivelul școlii a unei grupe de începători, cu parcurgerea în ritm accelerat a programelor, începând cu cele de ciclu primar și recuperarea pe parcursul ciclului gimnazial și liceal a decalajului față de elevii care au început studiul disciplinei din clasa I, profitând de capacitatea de înțelegere superioară a celor care parcurg programa de la început la o vârstă mai înaintată. 
   
 Competențe generale 
   
       Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical       Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical       Generarea de structuri muzicale simple – aspecte creative    
  
   
 CLASA I 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical        Clasa I               1.2. Perceperea auditivă a sunetelor           1.3. Perceperea auditivă a duratelor             Identificarea unor elemente de notație muzicală    Identificarea elementelor de notație muzicală: portativul, cheia sol, cheia fa, bara de măsură, bara finală, semne de repetiție, prima și secunda volta    Recunoașterea notelor do (octava mică) – sol 2  (octava a doua)    Identificarea structurii gamelor Do major și la minor natural         Exerciții de intonare a înălțimilor    Exerciții de recunoaștere a înălțimilor    Exerciții de intonare a gamelor Do major și la minor natural    Exerciții de intonare a unor fragmente melodice date    Exerciții de intonare, recunoaștere și diferențiere a tonului și semitonului      Exerciții de reproducere a unor succesiuni de durate    Exerciții de recunoaștere a duratelor de note învățate și a pauzelor corespunzătoare, prin raportare la unitatea de timp    Exerciții de recunoaștere a măsurilor învățate      Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa I               2.2. Redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală           2.3. Notarea (inclusiv sub forma dicteului muzical a) unei structuri muzicale elementare        Reprezentarea grafică a unor elemente ale limbajului muzical    Exerciții de scriere a elementelor de notație învățate    Exerciții de scriere a notelor do (octava mică) – sol 2  (octava a doua) pe portativ    Exerciții de completare a unor șiruri ritmice cu duratele lipsă    Exerciții de completare a unor fragmente ritmice cu pauzele necesare    Exerciții de încadrare a duratelor învățate în măsurile de 2,3,4 pătrimi         Exerciții de citire ritmică    Solfegierea unor fragmente muzicale simple    Tactarea unor fragmente muzicale simple    Intonarea unui text muzical cu prima volta și secunda volta      Notarea unor combinații diverse între 3-5 trepte succesive    Notarea unor formule ritmice elementare    Notarea unor formule ritmico-melodice elementare      Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative   
   
    Clasa I      3.1. Alcătuirea unor structuri ritmice simple  - Jocuri de creare a unor combinații ritmice cu anumite durate propuse    
   
    - Jocuri de combinare a unor formule ritmice simple prestabilite      3.2. Alcătuirea unor structuri ritmico-melodice simple    Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de înălțimi         Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de durate    Crearea unor scurte fragmente melodice cu incipit dat      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa I           Elemente de notație muzicală    Portativ       Cheile Sol și Fa  Sunetele și notele do (octava mică) – sol (octava a doua) Semne de alterație (diez, bemol, becar)  Semnul de repetiție  Prima volta și secunda volta  Duratele: pătrime, optime, doime, notă întreagă și pauzele corespunzătoare; pauza de măsură întreagă  Punctul ritmic (de prelungire) și durata de doime cu punct Legato-ul de prelungire  Măsurile de 2, 3 și 4 pătrimi      Gamă    Tonul și semitonul       Gama Do major; gama la minor natural    
 CLASA a II-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical        Clasa a II-a               1.2. Recunoașterea elementelor de bază ale limbajului muzical                1.3. Identificarea diferențelor între gamele majore și cele minore - în variantă naturală, armonică, sau melodică                  Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățate    Exerciții de intonare a unor înălțimi de sunete    Exerciții de intonare a intervalelor muzicale învățate    Exerciții de reproducere a formulelor ritmice învățate         Exerciții de recunoaștere a unor înălțimi de sunete    Exerciții de recunoaștere a intervalelor muzicale învățate    Exerciții de recunoaștere a formulelor ritmice învățate    Exerciții de recunoaștere a anacruzei    Analiza intervalelor muzicale învățate      Exerciții de construcție a gamelor majore cu o alterație constitutivă, după modelul gamei Do major    Exerciții de construcție a gamelor minore cu o alterație constitutivă, după modelul gamei la minor (toate variantele)         Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a II-a               2.2. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală             Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră    Construirea unui interval de pe un sunet dat    Exerciții de memorare și reproducere a unor structuri ritmico-melodice    Exerciții de scriere a unor structuri ritmice și ritmico-melodice (dicteu ritmic și ritmico-melodic)         Utilizarea nuanțelor învățate, în vederea intonării expresive a unui text muzical    Utilizarea termenilor de mișcare învățați în vederea intonării expresive a unor structuri ritmice și melodico-ritmice    Exerciții de modificare a nuanțelor într-un fragment muzical, pentru schimbarea expresivității    Exerciții de diferențiere expresivă a debutului cruzic/anacruzic al unor fragmente din literatura muzicală      Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative   
   
    Clasa a II-a         Construirea unor fragmente ritmice    Alcătuirea unor fragmente ritmice utilizând formulele ritmice învățate         Alcătuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată           3.2. Generarea unor fragmente melodico-ritmice    Alcătuirea unor melodii pe baza unui ritm dat         Alcătuirea unor melodii pornind de la o structură prestabilită de înălțimi, cu utilizarea formulelor ritmice învățate    Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al unei game învățate      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a II-a           Elemente de notație    Durate: șaisprezecimea și pauza corespunzătoare       Durate cu punct ritmic de prelungire: pătrimea cu punct, optimea cu punct Nuanțe: f, p, crescendo, decrescendo  Termeni de mișcare: Allegro, Moderato, Andante, Adagio      Formule ritmice         Formulele ritmice: grup de 4 șaisprezecimi, optime cu două șaisprezecimi, două șaisprezecimi urmate de o optime, trioletul de optimi, optime cu punct urmată de șaisprezecime, pătrimea cu punct urmată de optime Anacruza           Intervale muzicale simple    Intervalele perfecte / mari și mici: prima, secunda, terța, cvarta, cvinta, sexta, septima, octava       Intervalele de cvartă mărită și cvintă micșorată      Game    Gama la minor în variantele naturală, armonică și melodică Game relative       Gama Sol major; gama mi minor (toate variantele) Gamele Fa major; gama re minor (toate variantele)  Intervalul de secundă mărită în contextul variantei armonice a gamelor minore  Structura gamelor cu 0-1 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora    
   
 CLASA a III-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical        Clasa a III-a               1.2. Identificarea auditivă, în diferite contexte, a duratelor și formulelor ritmice învățate             Identificarea auditivă a sunetelor, intervalelor muzicale simple, gamelor    Exerciții de auz (reproducerea/intonarea și recunoașterea unor sunete, a unor intervale melodice și armonice)    Exerciții de intonare și recunoaștere a gamelor majore și minore învățate    Exerciții de recunoaștere a tonalității în funcție de alterațiile întâlnite    Exerciții de diferențiere între gamele majore și minore, respectiv între variantele gamelor minore         Exerciții de recunoaștere a măsurilor învățate, în funcție de plasarea accentului metric    Exerciții de reproducere și recunoaștere a duratelor învățate, prin raportare la unitatea de timp    Exerciții de reproducere și recunoaștere a formulelor ritmice într-un scurt fragment    Exerciții de recunoaștere a sincopei (pe timp și jumătate de timp), respectiv a contratimpului (pe timp și jumătate de timp)      Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a III-a                             2.2. Integrarea elementelor expresive în redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală             Construirea unor elemente de limbaj muzical    Construirea și răsturnarea intervalelor simple    Analiza intervalelor melodice și armonice    Construirea gamelor majore cu două alterații constitutive după modelul Do major    Construirea gamelor minore cu două alterații constitutive după modelul la minor (toate variantele)          Reflectarea imaginii sonore a unui fragment muzical într-o expresie grafică    Exerciții de memorare și reproducere a unui text muzical    Exerciții de scriere a unui text muzical (dicteu ritmic și melodico-ritmic)         Exerciții de reproducere expresivă a unui text muzical    Sesizarea diferențelor expresive între două armonizări diferite ale unui scurt fragment muzical      Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative   
   
    Clasa a III-a         Utilizarea formulelor ritmice/metro-ritmice învățate în alcătuirea unor mici compoziții    Alcătuirea unor fragmente ritmice combinând formulele ritmice învățate         Completarea unor fragmente ritmice potrivit măsurii date    Realizarea a două versiuni ritmice diferite pentru o structura melodică dată    Crearea unui acompaniament ritmic ostinato la cântecele învățate           3.2. Compunerea unor melodii folosind cunoștințele învățate    Jocuri muzicale după modelul întrebare-răspuns în tonalitățile învățate    Completarea tiparului întrebare-răspuns cu fraza lipsă    Alcătuirea a unor melodii scurte prin combinarea unor fragmente date      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a III-a      Intervale muzicale         Intervale simple melodice și armonice Intervale complementare  Secunda mărită și septima micșorată în context tonal      Ritm și metru    Sincopa pe timp și pe jumătate de timp Contratimpul pe timp și jumătate de timp       Măsurile de 2, 3, 4, 6 timpi cu unitatea de timp optime      Tonalitatea    Tonalități cu 0-2 alterații constitutive Funcțiile treptelor I, IV, V și VII în tonalitate       Structura gamelor cu 0-2 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora    
 CLASA a IV-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical        Clasa a IV-a                         1.2. Recunoașterea elementelor de limbaj muzical             Identificarea auditivă a intervalelor muzicale perfecte, mari, mici, mărite și micșorate, a trisonurilor majore și minore, a gamelor, a măsurilor și formulelor metro- ritmice învățate    Exerciții de intonare și recunoaștere a intervalelor perfecte, mari și mici în registre extinse    Exerciții de intonare și recunoaștere a intervalelor mărite și micșorate    Exerciții de comparare și diferențiere a intervalelor din punct de vedere calitativ    Exerciții de recunoaștere și diferențiere a gamelor cu 0-3 alterații constitutive    Exerciții de recunoaștere și diferențiere a trisonurilor majore și minore    Exerciții de recunoaștere și diferențiere a formulelor metro-ritmice învățate         Exerciții de identificare a tonalității într-un text muzical scris    Identificarea intervalelor într-un text muzical scris    Identificarea trisonurilor majore și minore într-un text muzical scris    Exerciții de memorare și reproducere a unor fragmente muzicale    Exerciții de recunoaștere a tonalităților în fragmente muzicale memorate și reproduse    Exerciții de recunoaștere a funcțiilor I, IV, V și VII în tonalitate      Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a IV-a          2.2. Redarea în scris a unui dicteu           2.3. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală             Construirea gamelor majore și minore cu 3 alterații constitutive    Exerciții de construcție a gamelor La major și Mi bemol major    Exerciții de construcție a relativelor minore cu 3 alterații (toate variantele)         Exerciții de scriere a unui dicteu ritmic cu formulele metro-ritmice învățate    Exerciții de scriere a unui dicteu în tonalitățile și măsurile învățate      Interpretarea expresivă a unui text muzical    Compararea a două versiuni interpretative diferite ale aceluiași text muzical                   2.4. Formarea auzului/gândirii tonal-funcționale       Compararea fragmentelor muzicale interpretate – identitate, asemănare, variație, diferențe concrete    Observarea unor caracteristici formale ale cântecelor interpretate      Exerciții de construire a trisonurilor într-o tonalitate dată, pe treptele principale    Exerciții de intonare a trisonurilor individual (melodic) și pe grupe (armonic)      Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative        Clasa a IV-a                 Integrarea elementelor de limbaj muzical învățate într-o compoziție proprie    Completarea unor fragmente melodice date    Crearea unor melodii pe un text literar de mici dimensiuni    Exerciții de creare a unor melodii de tip întrebare și răspuns, care să conțină elementele de limbaj muzical studiate    Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al tonalităților nou învățate          Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      Intervale muzicale         Intervale muzicale de la 1p la 8p, inclusiv intervale mărite și micșorate      Acordul    Trisonurile majore și minore (acordurile de 3 sunete) pe treptele principale       Răsturnarea trisonurilor      Tonalitatea         Tonalități majore și minore cu 0-3 alterații constitutive Structura gamelor cu 0-3 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora      Ritmică    Sincopa pe timp și pe jumătate de timp în contexte metrice diverse       Contratimpul pe timp și pe jumătate de timp în contexte metrice diverse        MODEL proiectare unitate de învățare  TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU  UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: FORMULE RITMICE PE O PĂTRIME  Clasa a II-a  Nr. ore alocate: 4 ore     Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      Împărțirea duratei de pătrime în două optimi și patru șaisprezecimi (1 oră)    1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei     2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră    Exerciții de recunoaștere a formulelor ritmice, solfegiu, audiție  Exerciții ritmice (pătrimi, grupuri de două optimi și de patru șaisprezecimi) în citirea unor fragmente    - manual, solfegii, fișe  Audiție -    Fragment din Simfonia Nr. 94,    „Surpriza” Partea a II-a  de J. Haydn     Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru  Evaluare prin testare audio și fișe de lucru                   3.1. Construirea unor fragmente ritmice    muzicale simple, în audierea și reproducerea altor fragmente;  Observarea raportului matematic între durate diferite (exemplificarea cu situații similare din viață, de exemplu împărțirea pizzei în familie)  Exerciții de notare proporțională a duratelor                     Alcătuirea unor  fragmente ritmice cu duratele învățate      2. Combinații de o optime și două șaisprezecimi, adăugate formulelor deja experimentate (1 oră)    1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei     2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră     3.1. Construirea unor fragmente ritmice    Exerciții ritmice, solfegii și audiții; Exerciții de notare proporțională a duratelor în măsuri de 2 și 3 timpi  Observarea diferențelor între formulele cu durate egale și a celor cu două tipuri de durate pe o pătrime (optimeși două șaisprezecimi) în fragmente muzicale interpretate / audiate Exerciții de reproducere a formulelor învățate, în diverse combinații  Construirea unui fragment ritmic cu combinații ale  duratelor și formulelor învățate    Fragmente din creația bachiană, cuprinzând duratele învățate (corale, preludii, fragmente inițiale ale unor fugi din Clavecinul bine temperat , fișe, dicteu, solfegii, pian     Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru  Evaluare scrisă prin fragment de dicteu simplu, fișe de lucru și solfegiere      3. Trioletul de optimi și combinarea acestuia cu celelalte formule deja cunoscute  (2 ore)    1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei     2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră    Exerciții de auz ritmic și melodic-ritmic, pentru recunoașterea trioletului în context preponderent binar Audiții  Solfegiu, Dicteu, Exerciții ritmice; exerciții de notare proporțională a    Scurte fragmente din creația universală , fișe, dicteu, solfegii, pian     Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru  Evaluare scrisă prin scurt dicteu, fișe de lucru, solfegii, exerciții de auz ritmic                   3.1. Construirea unor fragmente ritmice    duratelor; jocuri de compunere a unor ritmuri; observarea grupului de trei optimi de triolet (egale), comparativ cu celelalte formule cu trei durate pe o pătrime în fragmentele audiate și interpretate;  Alcătuirea unor fragmente ritmice utilizând formulele învățate și interpretarea lor  expresivă                  Materiale de suport / auxiliare:    Pașcanu, Alexandru, Colecția  Cântați cu noi , Ed. Muz București, 1983.    Bogos, Gabriela, Haralambie, Anca,  Manual de inițiere în tainele muzicii , Ed. Basilica a Patriarhiei Române, 2013.    Râpă, Constantin,Nedelcuț, Nelida, Solfegiu pentru toți, vol. 1, Ed. MediaMusica, Cluj- Napoca, 1998    Furda, A., Solfegii, Cluj-Napoca, 1996    Arnoud, J., Solfegii, vol. I-II, Ed. Grafoart, București, 2014    Neagu, Mircea, Solfegii, Ed. Grafoart, București, 2013    Popescu, Cecilia, Solfegii din literatura muzicală a genului liric, Ed. Artes, Iași    Duțică, Luminița, Teste de solfegiu și dicteu muzical (grupa A), Ed. Artes, Iași    Demenescu, Veronica, 265 de probleme de teoria muzicii, 2006    Marâi, Gh., Exerciții ritmico-metodice de solfegiere și dictare muzicală, Ed. Artes, Iași    Hrubaru, Ilie, Cântece mici… pentru cei mici, Ed. Artes, Iași    Plaian Carmen,  Exerciții de intonație pentru solfegiu / Coursebook intonation exercises for solfège , Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca    Cristescu, Carmen, Solfegii, Ed. Glissando, București, 2005    Canoane clasice -  Antal Molnár, Ed.Musica Budapest 1955     Culegere de melodii din literatura muzicală,  Dragea Emiliu1980     Dragea Emiliu  Solfegii funcționale - tonale  vol.I, 1983    Dragomirov  Solfegii   Solfegii din literatura muzicală:    Bach, J. S. Album pentruA.M.Bach     Bach, J. S. Culegere solfegii 1,2 voci  vol.I,II    Bach, J. S. Invențiuni la 2 voci     Bach, J. S. Invențiuni la 3 voci     Bach, J. S.  Preludii mici     Repertoriu de cîntece și Coruri școlare – 80 canoane  1971     Solfèges Albert Lavignac vol. 1a,1d,2b,  Dicteu melodic:       Dallamírási feladatok vol.I, II  250 kétszólamú modulációs dallam 2001     Simon Petit  Cent Dictées Musicales  vol I    Zenediktálás  alsófok Zeneműkiadó 1961     Music Theory in Practice  de Eric Taylor grade: 1,2      
   
 Sugestii metodologice 
 Studiul disciplinei  Teorie - solfegiu - dicteu  oferă elevilor mijloacele operării cu un limbaj universal. Prin intermediul solfegiului, dicteului, exercițiilor de recunoaștere a sunetelor, intervalelor, acordurilor, de memorie muzicală, se structurează competențe cu ajutorul cărora elevii pot citi, nota, reda creații muzicale. De asemenea, disciplina studiază elemente ale limbajului muzical din perspectivă științifică, adaptată la nivelul de percepție și cunoaștere specific vârstei elevilor, conceptualizând, clarificând, punând în contexte teoretice și practice noțiunile, elementele de limbaj pe care elevii le întâlnesc pe parcursul educației lor muzicale. Complexitatea fenomenului muzical, derivat în esenţă din dubla ipostază a muzicii, aceea de artă și de ştiinţă, implică multiple domenii specifice de studiu, precum şi multiple planuri educative. Prin denumire și tradiție, această disciplină se încadrează în categoria disciplinelor teoretice de specialitate, totuși, la nivelul educației din clasele primare, abordarea intuitivă, în context familiar, urmată de o practică asiduă și din ce în ce mai diversă precede conceptualizarea teoretică, al cărei impact de tip științific devine un fapt semnificativ mult mai târziu. 
 Activităţile practice, ce trebuie susținute în fiecare săptămână, sunt reprezentate substanţial de solfegiere, dicteu și exerciții de auz muzical. Diversitatea tonală, intervalică și metro-ritmică a dicteelor și solfegiilor este extrem de importantă în dobândirea competențelor de operare cu elementele de limbaj, fiind benefică utilizarea unor manuale, cărți de solfegii, preluări din literatura românească și universală cât mai diferite. 
 Privitor la exercițiile de auz muzical, recomandăm ca ele să vizeze în clasa I grupuri de 3-5 sunete, cu care elevii să se familiarizeze, apoi să recunoască anumite sunete din grup, urmând schimbarea și apoi amplificarea (ca număr de sunete) a grupului până la cele șapte sunete din Do major. Recomandăm și audierea unor scurte fragmente melodice (3-5 sunete), care să fie reproduse de către elev. Exerciții de atenție și reproducere a unor fragmente ritmice scurte (3-6 durate, cântate cu ta-ta, bătute din palme etc.) sunt de asemenea benefice. De la clasa a II-a, intervin în exersarea auzului și intervalele, atât sub formă melodică, cât și armonică, fără a renunța la identificarea sunetelor, memorarea și reproducerea de scurte melodii, respectiv de scurte fragmente ritmice. Procesul continuă similar și la apariția în clasa a IV-a a acordurilor majore și minore (fără a neglija intervalele, recunoașterea sunetelor sau identificarea sunetelor unor scurte melodii, alături de reproducerea unor fragmente ritmice din ce în ce mai complexe). 
  Dată fiind prezența în multe dintre școli a conexiunii la internet și a laboratoarelor de informatică, anumite ore de teorie - solfegiu - dicteu ar putea fi susținute în aceste spații, care permit utilizarea în activitățile de învățare a unor softuri și platforme digitale destinate dezvoltării auzului, ca de pildă:   www.teoria.com, www.musictheory.com ,  Absolute pitch ,  Perfect Ear etc . În anumite situații, utilizarea unor softuri disponibile pe telefoane și tablete, pentru acordaj (verificarea acurateții intonației), pentru exerciții de auz muzical sau pentru înregistrarea și redarea ulterioară a performanței interpretative poate să aducă o contribuție semnificativă la creșterea calității. 
 Cooptarea elevilor într-un proces creativ, la început cu un ghidaj substanțial, pornind de la imaginarea unor combinații între fragmente date, în niște jocuri simple, ajungând după patru ani la utilizarea conștientă a materialului unei anumite tonalități și la practicarea unor structuri de tip întrebare - răspuns, necesită atenție și consecvență, având drept consecință o extraordinară deschidere a elevului către disciplină (riscând câteodată să devină irelevantă prin multitudinea de exerciții), prin faptul că îi permite acestuia să se exprime personal, cu o substanțială creștere a respectului față de sine, a încrederii în potențialul său. 
 În contextul unor cerinţe strategice noi, structura şi conţinutul actual al programei permit de fapt abordări flexibile şi implicit o mare libertate profesorului în selectarea demersului didactic, a căilor, metodelor şi mijloacelor utilizate. 
   
 Noțiunile de limbaj muzical sunt importante ca mijloace de investigare a lucrărilor artistice, ca primi pași către înțelegerea structurii lingvistice a limbajului muzical. Însă ele reprezintă la acest nivel mai mult un suport pentru accesul elevilor la anumite lucrări muzicale, pentru a le înțelege și aprecia, decât obiectivul primordial al programei. 
 Este de dorit ca evaluarea operării cu elementele de limbaj muzical parcurse să se facă prin soluții practice, bazate pe cânt, audiție, construcție sau analiză scrisă, evitând centrarea pe cerințele de reproducere a unor definiții sau clasificări tehnice. 
 Evaluarea elevilor se va face diversificat, pe tot parcursul anului școlar, implicând competențele de auz muzical, solfegiu, scrierea dicteului, operarea cu elementele de limbaj studiate. Mai ales în primele două clase, dificultățile create de existența unui ambitus restrâns și a unei complexe coordonări între gesturile de tactare, citirea textului și cântul propriu-zis pot să ducă la o evitare a solfegiului de către elev. Acesta trebuie încurajat să persevereze în efortul complex menționat, urmând a fi evaluat prioritar pentru efort și pentru alte activități din cadrul orei de teorie – solfegiu – dicteu. 
 Evaluarea activităților de natură creativă (aferente competenței generale 3) vor ține cont de semnificativele diferențe de maturitate, comunicativitate, curaj, experiență muzicală între elevii începători, aceștia fiind încurajați să se manifeste personal și independent în aceste activități, evitând abordările critice și insistând asupra micilor realizări și asupra elementelor de avut în vedere la o proximă activitate. 
 Stimularea creativității prin activități legate de competența generală 3, precum și alegerea inspirată a unor lucrări și fragmente de lucrări muzicale valoroase din literatura românească și universală (pentru solfegiu, dicteu și exerciții de dezvoltare a auzului muzical) pot crește semnificativ atractivitatea disciplinei și participarea cu o evoluție valorică accelerată a elevilor la activitățile orelor de Teorie – solfegiu – dicteu. 
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Amariței, Nicoleta Camelia    Colegiul National de Artă „Octav Bancilă”, Iași      Bogos, Gabriela    Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București      Demian, Flaviu    Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva      Gyergyai, Barna    Școala Gimnazială „Molnár Józsiás”, Târgu Secuiesc      Haralambie, Anca    Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București      Hilca, Tatiana    Universitatea Națională de Muzică București      Iacob, Hilda    Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca      Keresztessy, János    Școala Gimnazială „Molnár Józsiás”, Târgu Secuiesc      Lupu, Olguța Carmen    Universitatea Națională de Muzică București      Tudoran, Marinela    Liceul de artă „Sabin Drăgoi”,Arad      Vodă, Bogdan    Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, București    
   
 Anexa nr. 2 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru disciplina 
   
 VIOARĂ 
 Clasele I-IV 
   
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa  școlară pentru  instrument principal, disciplina   Vioară   reprezintă oferta curriculară pentru clasele I-IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă 
 - muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 2 ore pe săptămână. 
 Programa pentru  Vioară  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi contribuie la dezvoltarea personalității elevului. 
 Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial). 
  Structura programei școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente: 
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice   
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Vioară  jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar. 
 Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter exemplificativ, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.  
 Conținuturile   învățării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:  
   Elemente de tehnică instrumentală specifică    Elemente de notație/cultură muzicală    Aspecte interpretative   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale. 
 Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul viorii încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi. 
   
 Competenţe generale 
   
    Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical    Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale    Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale    
  
   
 CLASA I 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa I          1.2. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza      1.3. Redarea tuturor sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1, extensia degetului 4        Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare    Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia    Exerciții cu optimi și pauza de optime    Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora         Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4    Executarea de lucrări cu semne de repetiție    Interpretarea de lucrări cu anacruză      Exerciții cu cele 4 degete    Exerciții cu degetul 4 și coarda liberă superioară    Exerciții cu extensia degetului 4         Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale   
   
    Clasa I         Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului    Exerciții pentru pozarea mâinii drepte    Exerciții pentru pozarea mâinii stângi    Exerciții pentru poziția corpului           2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale    Exerciții de trăsături de arcuș    Exerciții de trăsături de arcuș detaché    Exerciții de trăsături de arcuș legato      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa I      Tehnică instrumentală    Pozarea corectă pe instrument, prinderea arcușului și suplețea mâinii drepte și de articulația degetelor mâinii stângi      Elemente de limbaj muzical    Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)  Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Metode  A. Rodionov –  Metodă   A.G. Grigorian –  Metoda pentru începători   E. Lepădătescu –  Vioara magică , poziția I  E. Schmitzer –  Cartea cu mărgele   Geanta – Manoliu, vol. I  M. Bang –  Metoda de vioară , vol. I Metoda rusească ” Micul violonist ”, caietul I  R. Klenck –  Studiul poziției I   S. Suzuki –  Metoda de vioară , vol. I    Piese  A. Huber –  Concert în Sol major   A. Komarovski –  Concertino în Sol major   A. Vivaldi –  Concert în Sol major , poziția I Ch. Dancla –  Piese ușoare   F. Kuchler –  Concertino  Sol  N. Baklanova –  Opt piese ușoare   O. Rieding –  Concert si minor   O. Rieding –  Concert Sol major   P. Nicolici  – Concertino   Uniunea Compozitorilor Români – vol. I,  Mici piese românești     
 CLASA a II-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a II-a          1.2. Perceperea gamelor majore și minore până la 3 alterații      1.3. Reprezentarea semnelor care indică repetarea unui fragment        Descoperirea valorilor de note cu punct și pauzele corespunzătoare    Exerciții cu legato de prelungire    Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct    Exerciții cu diviziuni de note         Exerciții în gamele majore și minore cu diezi    Exerciții în gamele majore și minore cu bemoli    Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative      D.C. al Fine    D'al Segno al Fine.    Bara de repetiție      Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a II-a          2.2. Aplicarea tehnicilor de arcuș      2.3.Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică  - Accentul ritmic, accentul metric        Îmbunătățirea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte    Exerciții de utilizare a arcușului întreg    Exerciții de utilizare a porțiunilor de arcuș    Corelarea valorilor de note cu lungimea (porțiunea) arcușului         Exerciții de detaché, martellato, staccato, legato    Exerciții de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile    Exerciții de pizzicato cu mâna dreaptă          Clasa a II-a           Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f    Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)      Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale   
   
    Clasa a II-a         Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical    Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze    Analiza frazelor    Compunerea de mici fragmente de tipul „întrebare și răspuns”         
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a II-a      Tehnică instrumentală    Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și a poignet-ului mâinii drepte Întărirea și agilitatea degetelor mâinii stângi  Tehnici de arcuș: detaché, martellato, staccato, legato      Elemente de limbaj muzical    Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor cu punct Game majore și minore până la 3 alterații      Aspecte culturale  muzicale și interdisciplinare    Prezentarea cursivă primare de frazare    a    unui    program    respectând    elemente    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Exerciții tehnice:  A.G. Grigorian,  Game și arpegii în poziția I   B. Garlitzki,  Metoda pentru începători   H. Schradieck vol I  O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )  O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )  O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )  R. Klenck,  Game în poziția I   V.A. Alexeev,  Game și arpegii în poziția I     Studii:  A. Fortunatov,  Micul violonist , vol. I  A. Fortunatov,  Studii alese   A.G. Grigorian,  Metodă pentru începători   H. Sitt  op.32, Caietul I   H.E. Kayser,  Studii op.20   I. Geantă și G. Manoliu,  Manual de vioară,   vol. II  R. Klenck,  Studiul poziției I , caietele I și II      Piese:  A. Blumenstengel,  Goldene Stunden , caietul II (poziția I)  A. Winkler,  Ca la Oaș   Ch. Dancla,  Polka   D. Alard,  Duete ușoare  op.23  D. Bughici-A. Gherțovici,  Mici piese pentru vioară   E. Cuteanu,  Cinci piese românești   E. Jenkinson,  Dansul elfilor   Fr. Seitz,  Gavota   J.B. Ch. Dancla,  Mici piese     Concerte :   A. Komarovski,  Concertino în Sol major   A. Vivaldi,  Concert în Sol major , (poziția I)  F Seitz,  Concert nr.1 în Sol major , op.13 (poziția I)  F Seitz,  Concert nr.2 în Re major , op.22 (poziția I)  Fr. Seitz,  Concert nr. 5  – partea a III-a Fr. Seitz,  Concert nr. 2  – partea a III-a  O Rieding,  Concert în si minor , op.35 (poziția I)  O. Rieding,  Concert în Re major , op. 36 (poziția I)    
   
    J.Ph. Rameau,  Rigaudon  (poziția I)  N. Baklanova,  Opt piese ușoare   O. Rieding,  Gavotă în Do major , op. 42 (poziția I)  O. Rieding,  Impromptu în mi minor , op. 47 (poziția I)  O. Rieding,  Marcia în Sol major , op.44 (poziția I)  Piese din Metoda de vioară „Geantă Manoliu”  S. Stern,  Album pentru copii   W .  Kroll,  Donkey Doodle     O. Rieding,  Concert în Sol major , op. 34 (poziția I)  R. Novaček,  Concert în La major  (Schuler Konzert) (poziția I)    
 CLASA a III-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a III-a          1.2. Studierea gamelor cu mai multe alterații (patru)      1.3.Utilizarea ornamentelor        Perceperea diferențelor ritmice    Exerciții cu dactil și anapest    Exerciții cu sincopă    Exerciții cu triolet         Exerciții în gamele cu 4 diezi    Exerciții în gamele cu 4 bemoli    Exerciții cu schimburi de poziție (pozițiile I-III)      Exerciții cu tril, mordent    Exerciții cu apogiaturi, grupet    Exerciții cu Flageolete naturale      Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a III-a          2.2. Observarea permanentă a calității emisiei sonore        Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanțe    Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiunea arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda    Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda    Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia și zona de contact cu coarda         Exerciții în pozițiile I-III de comparare a sunetelor cu coarda liberă alăturată    Exerciții pentru perfecționarea intonației pe duble coarde    Exerciții pentru însușirea deprinderii tehnice de vibrato         Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale   
   
    Clasa a III-a         Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru vioară sau vioară cu acompaniament    Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic    Recunoașterea elementelor de limbaj sonor    Recunoașterea elementelor de dinamică           3.2. Manifestarea ideilor personale în interpretarea repertoriului ales    Identificarea elementelor tehnice deficitare    Observarea calității interpretative      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a III-a      Tehnică instrumentală    Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și poignet-ului mâinii drepte  Articulație și suplețea brațelor și a poignet-ului mâinii stângi Schimburi de poziții I-III  Vibrato      Elemente de limbaj muzical    Dactil, anapest, sincopă, triolet Game majore și minore cu 4 alterații  Ornamente: tril, mordent, apogiatură, grupet      Aspecte culturale  muzicale și interdisciplinare    Prezentarea cursivă a unui program respectând nuanțele    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Exerciții tehnice:  A. Blumenstengel, caietele I, II  A. G. Grigorian, Game și arpegii  H. Schradieck, Școala tehnicii viorii, caietul I  I. Geantă-G. Manoliu,  Gamele  din vol II și III  O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )  O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )  O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )  R. Klenck,  Game până în poziția  a III-a    Studii tehnico-melodice:  A. Fortunatov,  Studii alese caietul  II  E. Kayser op.20,  Studii   Fr. Wohlfahrt,  40 de studii elementare , op.54  H. Sitt op.32, caietele II și III  I. Geantă-G. Manoliu, vol. II, III și IV  J. F. Mazas, Caietul I  R. Klenck,  Studiul pozițiilor la vioară   S. Suzuki, vol. IV      Piese:  Bohm,  Perpetuum mobile   A. Ianșinov,  Fusul , op.26 nr.3 (pozițiile I-III)  A. Velehorschi,  Duete   A. Zeman,  Excursie   Artur Seybold,  Arie spaniolă   Bach,  Bourre   C. Dimitrescu,  Dans țărănesc   C. Porumbescu,  14 Melodii  (prelucrare de R. Cionca) (pozițiile I-III)  Ch. Dancla,  8 Piese ușoare   D. Alard,  Duete ușoare , op.23 (poziția I)    Concerte:  A. Huber,  Concertino în Fa major , op.7 (pozițiile I-III)  A. Ianșinov,  Concertino în stil rusesc în la minor , op.35  A. Komarovski,  Concert în Re major   A. Vivaldi,  Concert în la minor   A. Vivaldi,  Concert în Sol major   Fr. Seitz,  Concert în Re major  op.22  Fr. Seitz,  Concert în Sol major  (pozițiile I-III) Fr. Seitz,  Concert în Sol major op.13  (poziția I)    
   
    E. Cuteanu,  Cinci piese pentru tineret   E. Lepadatescu,  Vioara magica,  caietul II  F. Schubert,  Serenada   Fiocco,  Allegro   Fr.J. Gossec,  Gavota   G.B. Martini,  Gavota în La major  (pozițiile I- III)  G.W. Gluck,  Gavota   Hrestomatia, vol II  I.J. Pleyel,  6 Duete mici , op. 8 (poziția I)  J. Offenbach,  Barcarola   J.B.Ch. Dancla,  Mici piese pentru vioară   J.F. Mazas,  12 Duete mici , op. 38 (poziția I)  M.J. Gebauer,  12 Duete  op. 10 (poziția I)  M.J. Gebauer,  12 Duete , op. 10 (poziția I) Mezzacapo,  Bolero   Mollenhaur,  Micul Paganini   N. Baklanova,  Temă cu variațiuni  (pozițiile I- III)  O. Rieding, 6 Piese ușoare ( Gavota ,  Barcarola ,  Vals ,  Impromptu ,  Berceuse ,  Baladă )  O. Rieding,  Impromptu în mi minor  op. 47 (poziția I)  O. Rieding,  Rondino în Re major  op. 45 (poziția I)  Ober,  Tamburina și Presto   P. Țipordei,  Într-o glumă   R. Schumann,  Largo   R. Stern,  Album pentru copii   S. Suzuki, vol. IV Suzuki, vol. IV Suzuki, vol. IV    M. Niculescu,  Concertino în Sol major   (pozițiile I-III)  N. Baklanova,  Concertino  (poziția I)  O. Rieding,  Concert în si minor  (poziția III)  O. Rieding,  Concert mignon în la minor , op. 49 (pozițiile I-III)  O. Rieding,  Concert mignon în Sol major , op.48 (pozițiile I-III)  S. Albu,  Concertino  (poziția I)    
 CLASA a IV-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a IV-a          1.2. Aplicarea elementelor de limbaj muzical specific în alte poziții        Reprezentarea diferențelor ritmice    Exerciții cu formule ritmice    Exerciții cu contratimp    Exerciții cu sincopă și contratimp observând mutarea accentului         Exerciții pozițiile IV-V fixe    Exerciții de schimburi de poziție I-V    Exerciții de trecere peste coarde în pozițiile I-V          Clasa a IV-a      1.3.Aplicarea în interpretarea a elementelor de sintaxă muzicală       Recunoașterea figurii muzicale    Recunoașterea celulei muzicale    Recunoașterea motivului muzical      Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a IV-a          2.2. Diversificarea trăsăturilor de arcuș        Identificarea în interpretare a termenilor de dinamică și agogică muzicală asimilați în concordanță cu repertoriul abordat    Nuanțe cu intensitate uniformă și progresivă    Relația tempo și dinamică muzicală    Exerciții de diversificare a vibrato-ului         Exerciții de trăsături pe diferite părți ale arcușului    Trăsături de arcuș cu presiune discontinuă      Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale   
   
    Clasa a IV-a         Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei    Interpretarea de lucrări preclasice    Interpretarea de lucrări clasice    Compararea unor elemente stilistice adecvate vârstei           3.2. Aplicarea conștientă a elementelor de limbaj    Recunoașterea frazelor muzicale din piesele studiate    Descoperirea diferențelor expresive din piesele studiate    Observarea elementelor de caracter din piesele studiate      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      Tehnică instrumentală    Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și poignet-ului mâinii drepte Întărirea și agilitatea mâinii stângi  Pozițiile IV, V fixe Schimburi de poziție I-V      Elemente de limbaj muzical    Diferențierea dinamică a sunetelor Formule metro-ritmice  Elemente de sintaxă: figură, celulă, motiv      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Exerciții tehnice:  A. Blumenstengel, caiete I și II  A. A. Sarvaș,  Studii pregătitoare pentru duble coarde , op.2  A. G. Grigorian,  Game și arpegii   H. Schradieck,  Școala tehnicii viorii   O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )  O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )  O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )  O. Ševčik op.8,  Schimburi de poziții     Studii tehnico-melodice:  A. Fortunatov, caietele I-II  H. Kayser, op.20  H. Sitt, op.32, caietele II, III, IV și V  I. Geantă-G. Manoliu, vol. III și IV  J. Dont, op.37  J. Mazas, caietele I și II  J.F. Mazas,  Studii  caietele I-II  R. Klenck,  Studiul pozițiilor la vioară       Piese:  Hilda Jerea,  Suita  (  Doina și  Cântec de joc )  A. Ianșinov,  Fusul , op.26 nr.3 (pozițiile I-III)  A. Severn,  Dans polonez   A. Vivaldi,  Giga   Artur Severn,  Dans polonez   Beethoven-Kreisler,  Rondino   C. Porumbescu,  14 melodii  (prelucrare R. Cionca) (pozițiile I-III)  D. Bughici,  Suită de dansuri în stil românesc   Dobosarski,  Bătută ,  Oleandra  și  Hora   F. Praht,  Piese pentru vioară   Fl. Eftimscu,  Suita pentru vioară și pian   H. Jerea,  Suită  ( Doină  și  Cântec de joc )  H. Wieniawski,  Chansson polonez   Hrestomatia, vol. I-III  I. J. Pleyel,  Duete   J. Bloch,  Trio-uri ușoare pentru 3 viori , op. 34 (pozițiile I-III)  J. B. Ch. Dancla,  6 mici arii cu variațiuni   J. B. Ch. Dancla,  Duete  op. 61 (pozițiile I-III)  J. B. Ch. Dancla,  Duete , op. 35 (pozițiile I-III)  J. F. Mazas,  Duete   J .H. Fiocco,  Allegro   L. Boccherini,  Menuet   L. Feldman,  Suita nr. 2   L. Jansa,  6 Duete progresive , op. 47 (pozițiile I-III)  L.van Beethoven,  Menuet   Mlinarscki,  Mazurca   N. Baklanova,  Temă cu variațiuni  (pozițiile I-III) Nath. Rubinstein,  Fusul în sol minor     Concerte:  A. Huber,  Concert în Fa major , op.7 (pozițiile I-III)  A. Komarovski,  Concert nr. 1 mi minor   A. Komarovski,  Concert nr. 2 în La major   (pozițiile I-V)  A. Mendelssohn,  Concert în stil clasic   A. Vivaldi,  Concert în la major   A. Vivaldi,  Concert în Mi major   A. Vivaldi,  Concert în re minor   A. Vivaldi,  Concert în Sol major   Ch. Beriot,  Concert nr. 9 în la minor   Fr. Seitz,  Concert nr. 3 în sol minor  (pozițiile I-V)  G. Novaček,  Concert în la minor   G. Szeremi,  Concertino în mi minor nr. 2 , op. 64 (pozițiile I-III)  J. Accolay,  Concert în la minor   L. Jansa,  Concertino în si minor , op. 4 (pozițiile I-III)  M. Niculescu,  Concertino în Sol major   (pozițiile I-III)  O. Rieding,  Concert mignon în la minor , op.49 (pozițiile I-III)  O. Rieding,  Concert mignon în Sol major , op.48 (pozițiile I-III)  O. Rieding,  Concertino în la minor , op. 21 (pozițiile I-III)  O. Rieding,  Concertino în Re major , op. 25 (pozițiile I-V)  S. Albu,  Concertino  (poziția I)    
   
    O. Rieding,  Melodii ungurești   O. Rieding,  6 Piese ușoare  ( Gavota ,  Barcarola ,  Vals ,  Impromptu ,  Berceuse ,  Balada )  O. Rieding,  Arie cu variațiuni  (Air varie)  W. A. Mozart,  Allegretto   W. M. Kepler,  Sonatina          
 Sugestii metodologice 
 Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului viorii în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activității va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului, de aptitudinile sale muzicale. 
 Pentru început, se va insista asupra unei poziții corecte a corpului, așezării corecte a viorii și arcușului, pozării corecte a mâinilor, corectând permanent poziția acestora. Ținând seama că vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani aduce transformări fizice esențiale, profesorul va observa și va regla continuu poziționarea viorii și a arcușului schimbând pe parcurs măsura acestora, după caz (de la 1/8,1/4,1/2,1/3). 
 Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi orientate spre așezarea corectă a viorii pe umăr, ținerea acesteia fără a crispa umărul, brațul mânii stâng urmărind poziția firească a tuturor componentelor motrice implicate în acest procedeu. Mâna dreaptă, solicitată să folosească arcușul, va fi urmărită cu aceeași atenție, cu scopul de a păstra o poziționare firească a degetelor pe baghetă și preocupare pentru a nu fi crispată. Se recomandă ca exercițiile pentru începători să fie sub formă de joc pentru ca elevul să fie interesat de activitatea destul de dificilă, caracteristică perioadei în care acesta încă nu este pregătit să cânte efectiv la instrument. Așezarea degetelor pe bagheta arcușului este foarte importantă, fiindcă așezarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. La fel și pozarea corectă a mânii stângi, așezarea fiecărui deget pe coardă, poziția corectă a degetului mare și a brațului stâng sunt esențiale pentru formarea deprinderilor de tehnică violonistică, punând bazele necesare pentru performanța la acest instrument. La început se poate studia separat cu fiecare mână în parte (pe corzi libere la mâna dreaptă, coloane și mici exerciții pentru articulații digitale la mâna stângă, însoțite de pizz. la mâna dreaptă). Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale, legând aceste cunoștințe de așezarea degetelor pe coarde în poziția 1. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să reproducă imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă. 
 Se vor alege Metode pentru începători care să se desfășoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecții. La această vârstă, copilul nu are o atenție stabilă și există riscul de a pierde informațiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția elevului, este o soluție. Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții. 
 De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația copilului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene. Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a „rupturilor” în execuție. 
 După însușirea vocabularului muzical – violonistic, se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese vor fi pregătite prin solfegiere, jocuri, exemplificare, cântat în duo cu profesorul, punând bazele unui studiu pe termen lung. 
 La sfârșitul ciclului primar se vor aborda piese cu o construcție mai amplă – Concert, Rondo, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave. 
 Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite (în special cele programatice), având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe 
   
 toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată. Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecția de vioară trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă. 
 Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariția trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Sunt necesare discuții elev-profesor pentru analizarea evoluției scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive. Primii patru ani de studiu al viorii, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorința de a continua sau a renunța. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
   
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC 
 Clasa a III-a 
 Nr. ore alocate: 4 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare           2.1. Operarea cu    - solfegierea liniilor    - vioară    - feedback oferit în      A. Winkler    sunete într-o gamă  variată de nuanțe    melodice respectând  indicațiile de dinamică      arcuș    partitură      urma vizionării  înregistrării      „Ca la Oaș” –    2.2.Observarea    - audierea lucrării    - suport    - autoevaluarea în      MEMORARE    permanentă a calității emisiei sonore    - redarea gradată pe fragmente și apoi integral a lucrării fără  partitură    pentru partitură    metronom    aparat      baza criteriilor prestabilite                - înregistrarea audio-    audio-video                     video a interpretării    pentru                     elevului  - perfecționarea    înregistrare                     emisiei la duble coarde                          - vibrato pe valori                          scurte                Notă:  Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)     
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Baltaga, Elena    Colegiul Național de Muzică  George Enescu  – București      Cîmpeanu, Liuța-Adriana    Școala Gimnazială de Muzică  Augustin Bena  – Cluj-Napoca      Gheorghe, Florentina    Colegiul Național de Arte  Regina Maria  – Constanța      Huștiuc Lina-Consuela    Liceul de Artă  Ștefan Luchian  – Botoșani      Iacob, Lucian-Edelin    Colegiul Național de Artă  Octav Băncilă  – Iași      Iaru, Virgil    Liceul de Arte  Ionel Perlea  – Slobozia      Orcula, Hortensia    Școala Gimnazială de Arte Nr.4      Popa Tania    Colegiul Național de Arte  Dinu Lipatti –  București      Ursu Magdalena    Colegiul Național de Arte  Dinu Lipatti  – București      Zătu, Veronica    Liceul Vocațional de Muzică  Tudor Ciortea – Brașov     
   
 Anexa nr. 3 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru disciplina 
   
 PIAN 
 Clasele I-IV 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa școlară pentru Instrument principal, disciplina Pian reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I-IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul- cadru de învățământ cu 2 ore pe săptămână. 
 Programa pentru Pian este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi contribuie la dezvoltarea personalității elevului. 
 Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial). 
  Structura programei școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente: 
   Competențe generale    Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Conținuturi    Sugestii metodologice   
 Competențele  sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
 Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei Pian jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.  
 Competențele specifice  se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de  exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.  
 Conținuturile   învățării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:  
   Elemente de tehnica instrumentală specifică    Elemente de notație/cultură muzicală    Aspecte interpretative   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale. 
   
 Competențe generale 
   
       Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical    Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale    Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale    
  
   
 CLASA I 
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare 
   Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa I          1.2. Cunoașterea mișcărilor de bază ale limbajului pianistic      1.3. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat)      1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare      1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza        Cunoașterea instrumentului    Cunoașterea instrumentului    Poziția corectă la instrument    Exerciții de cădere de braț, mișcări precise, libere, armonioase    Exerciții cu sunete separate non legato    Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții, căderii de braț pe sunete izolate și pe intervale         Așezarea corectă la instrument;    Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului    Exerciții de independență a mâinilor    Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor    Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.      Însușirea și diferențierea modurilor de atac    Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare    Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate      Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia    Exerciții cu optimi și pauza de optime    Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora      Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4    Executarea de lucrări cu semne de repetiție    Interpretarea de lucrări cu anacruză      Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa I          2.2. Redarea corectă a semnelor grafice        Recunoașterea semnelor grafice    Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns    Identificarea duratelor muzicale    Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo         Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical    Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple      Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale   
   
    Clasa I         Recunoașterea caracterului unei piese muzicale    Diferențierea modurilor Major – minor    Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)    Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)         
   
    Clasa I      3.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor    Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate    Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate      
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa I      Tehnică instrumentală    Cunoașterea instrumentului Poziția corectă la instrument  Exerciții de cădere de braț, mișcări precise, libere, armonioase Exerciții cu sunete non legato  Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții, căderii de braț pe sunete izolate și pe intervale  Așezarea corectă la instrument  Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului Exerciții de independență a mâinilor  Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.  Însușirea și diferențierea modurilor de atac Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate      Elemente de limbaj muzical    Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia  Exerciții cu optimi și pauza de optime  Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4  Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns  Identificarea duratelor muzicale  Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Interpretarea de lucrări cu anacruză Executarea de lucrări cu semne de repetiție  Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical  Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple  Diferențierea modurilor Major – minor Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)  Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede) Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Studii, metode:  Alina-Elena Fotin,  Metodă de pian   B. Bartok,  Microcosmos I   Corina Ungureanu,  Învățăm să cântăm la pian   D. Voiculescu,  Album de piese românești, vol. I   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit, vol. I   M. Cernovodeanu,  Metodă de pian     Piese:  A. C. Ionescu,  Metoda de pian   A. Dumitrescu,  Metoda de pian   A. Nicolaeva,  Metodă de pian   A. Pașcanu,  Metoda de pian   C. Czerny,  Primul profesor de pian op. 599   C. Muntean, DO, RE, MI – DAR  (ED.Grafoart)    
   
    M. Cernovodeanu,  Mica metodă de pian   O. Popescu,  Povestea notelor   Paula Bălan,  Metodă de pian pentru cei mici   Taina Scarlat,  Învâț să cânt la pian     J. Garscia,  Abecedar pentru pian (1981)   J. Pouillard – J. Herve,  Metoda de pian (1991) Ed. Henry Lemoine   M. D. Răducanu,  Metoda de pian     
 CLASA a II-a 
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare 
   Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a II-a          1.2.Elaborarea unei strategii de producere a sunetului  - Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato)        Să aplice conștient elementele de bază ale limbajului pianistic    Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument    Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical         Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a II-a            Operarea cu semnele grafice    Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus lărgit    Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice)    Diversificarea paletei sonore (semnele de dinamică)         Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale        Clasa a II-a          3.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală        Definirea caracterului unei piese muzicale    Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate    Identificarea mesajului muzical         Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate    Realizarea planurilor sonore    Prezentarea lucrărilor studiate în public       Conținuturi        Domenii de conținut    Clasa a II-a      Tehnică instrumentală    Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument  Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato) Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un  ambitus lărgit      Elemente de limbaj muzical    Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) Diversificarea paletei sonore           Domenii de conținut    Clasa a II-a      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate Identificarea mesajului muzical  Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate  Realizarea planurilor sonore     SUGESTII pentru REPERTORIU        Studii:  C. Czerny,  24 Studii cu cinci degete op. 777   J. B. Duvernoy,  Studii op. 176   J. Fr. Burgmuller,  Studii op. 100     Repertoriu preclasic:  G. Fr. Haendel,  Menuet, Arie, Allemande   G. Ph. Telemann,  Menuet   H. Purcell,  Aria   J. B. Lully,  Menuet   J. Ph. Rameau,  Menuet   J. S. Bach,  Album pentru Anna Magdalena       Repertoriu clasic:  A. Diabelli,  Sonatina în Do Major   Fr. Kuhlau,  Sonatine   J. Haydn,  Menuete   J. L. Dussek,  Sonatina în Do   K. D. von Dittersdorf,  Sonatina   L. Boccherini,  Menuet   L. Köhler,  Polca   L. Mozart ,  Piese pentru copii   L. van Beethoven , Sonatina în Sol Major, Menuet   M. Clementi,  Sonatina în Do Major, Sol Major   T. Haslinger,  Sonatina în Do     Repertoriu romantic și/ sau modern:  A. Grecianinov,  Album de piese mici   A. Jilinski,  30 piese pentru copii, op. 27   B. Bartók,  Pentru copii (I-II), Microcosmos (I-II)   D. Șostakovici,  Caietul copiilor, Dansul păpușii   E. Gnesina,  Piese   I. Bercovici,  Sonatina, Variațiuni   J. Garscia,  Piese ușoare pentru copii, op. 3 (1980)   P. I. Ceaikovski,  Piese ușoare din Albumul pentru copii   R. Schumann,  Călărețul sălbatic, Tăranul voios, Marș, Melodie din Album pentru tineret op. 68   S. Maikapar,  Piese   S. Prokofiev,  Marș       Repertoriu românesc:  A. C. Ionescu,  Album de piese   C. Petra Basacopol,  Imagini pitorești   D. Popovici,  Joc de copii   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit (I-II), Album de piese românești (I-II)   F. Lazăr,  Piesă   Fl. Dimitriu,  Fabula, Pe drum de țară   L. Comes,  Sonatina I   L. Dandara,  Tren de munte, Libelula și broscuța   M. Marbé,  Toccatina, Tractorul   M. Vlad,  Mica Suită   P. Rogojină,  Joc haiducesc   S. Drăgoi,  Fa, Marițo   T. Ciortea,  Cimpoiul     Piese la 4 mâini:  A. Diabelli - Piese la patru mâini  A. Nicolaeva Album de piese românești pentru pian  D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit   Fr. Wolfhart - Piese la 4 mâini        CLASA a III-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare       Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a III-a            Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate    Recunoașterea elementelor tehnice în contexte noi    Utilizarea unor elemente pianistice noi, în funcție de dezvoltarea fizică    Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical         Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a III-a            Clasificarea reprezentărilor grafice    Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură    Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical    Citire la prima vedere a unui text muzical         Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale        Clasa a III-a          3.2. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității        Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate    Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale    Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate    Audiții comparate         Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze    Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile    Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative       Conținuturi        Domenii de conținut    Clasa a III-a      Tehnică instrumentală    Recunoașterea elementelor tehnice în contexte noi  Utilizarea unor elemente pianistice noi, în funcție de dezvoltarea fizică  Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical  Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură  Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical Citire la prima vedere a unui text muzical      Elemente de limbaj muzical    Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate Audiții comparate           Domenii de conținut    Clasa a III-a      Aspecte culturale  muzicale și interdisciplinare    Exerciții de frazare  Exerciții de exprimare cu privire la opțiunile interpretative Exerciții de înțelegere a mesajelor simple din piese accesibile        SUGESTII pentru REPERTORIU        Studii:  C. Czerny, Studii op. 821, 849   H. Bertini,  Studii op. 100   J. B. Duvernoy,  Studii op. 176   J. Fr. Burgmüller,  Studii op. 100   St. Heller,  Studii op. 45, 46     Repertoriul preclasic:  J. S. Bach,  Album pentru Ana Magdalena, 12 Preludii Mici   G. Fr. Haende l, 2 Sarabande   G. Ph. Telemann,  Album de piese       Repertoriul clasic:  J. Haydn,  Sonatina în Re Major, Piese   L. van Beethoven,  Sonatina în Fa Major, Dans German   Sonatine  de: M. Clementi, J. L. Dussek, A. Diabelli, Fr. Kirnberger, Fr. Kuhlau   W. A. Mozart,  Sonatine vieneze, Menuete, Piese din copilărie și adolescență     Repertoriul romantic:  E. Grieg,  Piese lirice, Păsărica, Dansul zânelor, Arietta, Foaie de album   Fr. Burgmüller,  Piese   P. I. Ceaikovski,  Album pentru copii   R. Schumann,  Albumul pentru tineret, op. 68 (piese)       Repertoriul modern:  B. Bartók,  Microcosmos (II-III), Pentru copii II   D. Kabalevski,  30 de piese pentru copii, op. 27   D. Șostakovici,  Caietul copiilor, Dansul păpușii   N. Rota,  Șapte piese pentru copii Piese  de A. Goedike, C. Gurlitt, S. Grecianinov, S. Maikapar (din diferite culegeri și metode)  S. Prokofiev,  Piese pentru copii   Z. Kodály,  Canoane     Repertoriul românesc:  A. C. Ionescu,  Din lumea copiilor   D. Nemțeanu Rotaru,  Sonatina   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit II, Album de piese românești pentru pian III- IV   L. Comes,  Sonatina 1, 2   L. Dandara,  Miniaturi   M. Eisikovits,  30 Mici piese pentru pian   M. Jora,  Poze și pozne   M. Negrea,  Dans românesc   N. Chilf,  Suita pentru copii   S. Drăgoi,  Miniaturi         CLASA a IV-a  Competențe specifice şi exemple de activități de învățare    Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a IV-a            Observarea/ Exploatarea capacităților de bază ale instrumentului    Exploatarea resurselor sonore și expresive    Introducerea exercițiilor de pedalizare    Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical            Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a IV-a            Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală    Definirea termenilor specifici    Exerciții practice pe texte muzicale         Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale        Clasa a IV-a          3.2. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate        Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare    Analizarea textului muzical    Diversificarea paletei dinamice         Prezentarea în public    Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale       Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      Tehnică instrumentală    Exploatarea resurselor sonore și expresive Introducerea exercițiilor de pedalizare  Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical      Elemente de limbaj muzical    Definirea termenilor specifici Exerciții practice pe texte muzicale Analizarea textului muzical      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Diversificarea paletei dinamice Prezentarea în public  Conștientizarea reușitei ca individuale       un       rezultat       firesc       al       activității     SUGESTII pentru REPERTORIU        Studii:  C. Czerny,  Studii op. 821, 849   H. Bertini,  Studii op. 100   J. B. Duvernoy,  Studii op. 176   St. Heller,  Studii op. 45, 46     Repertoriul preclasic:  G. Fr. Haendel,  Aria cu variațiuni, Sarabanda, 16 Piese mici pentru pian   J. Ph. Rameau,  Album   J. S. Bach,  Mici preludii, 6 Mici preludii, Invențiuni la 2 voci, Mica fugă în do minor       Repertoriul clasic:  J. Haydn,  Divertismente, Sonatina în Sol Major, Sonatina Partita, Allegro în Fa Major, Menuete   L. van Beethoven,  Cinci contradansuri, Variațiuni în Fa Major, Sol Major, Fur Elise   Sonatine de:  M. Clementi, J. L. Dussek, G. Grazziolli, Fr. Kuhlau     Repertoriul romantic:  E. Grieg,  Piese lirice   F. Mendelssohn-Bartholdy,  Cântece fără cuvinte   Fr. Schubert,  Scherzo în Si bemol Major, Landlere, Valsuri   P. I. Ceaikovski,  Album pentru tineret   R. Schumann,  Album pentru tineret            W. A. Mozart,  Sonatine vieneze, Dansuri germane, Piese din adolescență            Piese moderne și de caracter:  A. Haciaturian,  Piese   B. Bartók,  Microcosmos (II-III, Pentru copii II, Rondo, Colinde, Mica Suită   B. Smetana,  Polca poetică   D. Kabalevski,  30 de piese pentru copii, op. 27   D. Șostakovici,  Caietul copiilor, Dansul păpușilor   S. Maikapar,  Tarantella, Toccatina   S. Porokofiev,  Marș, Tarantella   Z. Kodály,  Canoane, Dansuri pe clape negre     Repertoriul românesc:  C. Silvestri,  Suita I pentru copii   D. Constantinescu,  Sonatine   D. Nemțeanu Rotaru,  Sonatina   L. Comes,  Sonatine   M. Jora,  Poze și Pozne   M. Marbe,  Sonatina, Din lumea copiilor   R. Paladi,  Joc   R. Șutzu,  Inelușul învârtecuș   S. Drăgoi,  Hodoroaga, Sălcioara, Miniaturi, 30 Colinde         Sugestii metodologice     Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului pianului, în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activității va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului. O statură mică sau o mână fragilă se vor adapta cu greutate la efortul necesar pentru acțiunea vizată.  Pentru început, se va insista asupra unei așezări corecte la instrument, folosind scăunelul pentru picioare (unde este cazul), potrivind scaunul special pentru pian și corectând permanent poziția brațelor și a spatelui copilului. Ținând seama că vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani aduce transformări fizice esențiale, profesorul va observa și va regla continuu această necesitate.  Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi de orientare pe claviatură și de dezvoltare a rezistenței degetelor. Se vor executa căderi de braț, cu ambele mâini, atât separat cât și împreună, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 și 5 necesită o atenție specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale, treptat, atât în cheia Sol cât și în cheia Fa. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă.  Se vor alege Metode pentru începători care să se desfășoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecții. La această vârstă, copilul nu are o atenție stabilă și există riscul de a pierde informațiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția elevului, este o soluție.  Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții.  De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația copilului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene.  Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a „rupturilor” în execuție.  După însușirea vocabularului muzical – pianistic se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele     unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese ( Menuet ,  Allegro ,  Gavotte , etc.) va fi pregătită prin exerciții de frazare, exerciții pentru operarea cu diferite moduri de atac –  jeu perlé ,  staccato , non legato,  legato .  Piesele clasice cu caracter dansant sunt asimilate cu mai mare ușurință, considerând că, la vârste mici, copiii sunt atrași de mișcarea ritmică.  La sfârșitul ciclului primar se vor aborda piese clasice cu o construcție mai amplă – Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave.  Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată.  Utilizarea pedalei de rezonanță se începe odată cu renunțarea la scăunelul pentru picioare. Există în prezent diverse aparate adaptate copiilor mici, ce facilitează pedalizarea, dar trebuie să se țină seama de complexitatea sarcinilor și de menținerea unei poziții corecte la pian. Se va începe cu exerciții simple de pedalizare pe timp și către sfârșitul ciclului se va folosi, în funcție de necesități, pedala sincopată.  Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecția de pian trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă. Este important să se consemneze, toate problemele de rezolvat și modul de abordare. Evaluarea va reflecta atât pregătirea constantă a lecțiilor cât și perspectivele de dezvoltare.  Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariția trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Sunt necesare discuții elev - profesor pentru analizarea evoluției scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive.  Primii patru ani de studiu al pianului, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorința de a continua sau a renunța.     MODEL proiectare unitate de învățare  PIAN PRINCIPAL  UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Repertoriul preclasic Clasa a III-a  Nr. ore alocate: 4 ore        Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      1.J. S. Bach -  Album pentru  A. M. Bach: Menuet, Sol major, nr. 3 MEMORARE    muzicale studiate              Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate        Exprimarea caracterului specific lucrărilor    Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității       solfegierea liniilor melodice, respectând indicațiile de dinamică    audierea lucrării    evidențierea construcției formei muzicale    parcurgerea în auzul interior a elementelor muzicale constitutive (motive, fraze)    redarea gradată, pe fragmente și apoi integral, a lucrării      pian    partitură    aparatură audio-video      feedback oferit în urma vizionării înregistrării    autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite                    - înregistrarea audio- video a execuției realizate de elev                Notă:  Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo)         Grup de lucru        Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Coman Lavinia    Universitatea Națională de Muzică – București      Babeș Venera    Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” – București      Enoiu-Pânzariu Andrei    Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” – Iași      Noveanu Monica    Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță” – Cluj-Napoca      Zamfirescu Mihaela Eleonora    Colegiul Național de Muzică „George Enescu” – București        Anexa nr. 4  MINISTERUL EDUCAŢIEI     Programa școlară  pentru disciplina     CORZI GRAVE  violă, violoncel, harpă, chitară  Clasele III-IV     Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică     București, 2022     Notă de prezentare     Programa școlară pentru disciplinele  Corzi grave  reprezintă oferta curriculară pentru clasele III - IV din învățământul cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Aceste discipline sunt prevăzute în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore  /săptămână la nivelul învățământului primar.  Programele disciplinelor aferente catedrei  Corzi grave  sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului.  Actualele programe se vor corela cu programele corespondente pentru ciclurile gimnaziale și liceale, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele trei niveluri de învățământ (primar, gimnazial și liceal).   Structura programelor școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente:    Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice    Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.   Competențele generale  vizate în prezenta programă, la nivelul disciplinelor corzilor grave, jalonează achizițiile elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul primar.   Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.   Conținuturile  învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Elemente de tehnică instrumentală specifică    Elemente de notație/cultură muzicală    Aspecte interpretative și interdisciplinare    Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.      Disciplinele  violă, violoncel, harpă și chitară  își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susținere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți .   Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.  Programa de față se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă și chitară din clasa a III-a. Pentru elevii care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elev.  Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a școlii este bine dezvoltată, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală.     Competențe generale           Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical    Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale    Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale          
  
   
      INSTRUMENTE CU COARDE ȘI ARCUȘ  Violă, Violoncel     CLASA a III-a     Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a III-a          1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1        Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălțimi și valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei și patru pătrimi, semne de repetiție,elemente de dinamică    	 Exerciții de identificare a înălțimii notelor muzicale în cheia de alto (do, la violă), respectiv în cheia de bas (fa, la violoncel)     Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia    Exerciții cu optimi și pauza de optime    Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora    Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4    Exerciții de diferențiere a dinamicii (piano-mezzoforte-forte)         Exerciții cu cele 4 degete    Exerciții de trecere de pe o coardă pe cea alăturată         Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a III-a          2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale        Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului    Exerciții pentru poziția corpului    Exerciții pentru pozarea mâinii drepte    Exerciții pentru pozarea mâinii stângi         Exerciții de trăsături de arcuș    Exerciții de trăsături de arcuș detaché, respectiv legato    Exerciții de uniformizare a sunetului pe toată lungimea arcușului    Exerciții de intonare corectă a înălțimilor și duratelor de note      Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale          Clasa a III-a            Interpretarea diferențiată dinamic a unor fragmente / piese    Explorarea diferențelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluții dinamice diferite    Exerciții de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă    Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiași piese          Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a III-a      Elemente de tehnică instrumentală    Pozarea corectă pe instrument, prinderea arcușului și suplețea mâinii drepte și de articulația degetelor mâinii stângi  Poziția I      Elemente de notație / cultură muzicală    Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)  Utilizarea cheii de alto (do, pentru violă), respectiv de bas (fa, pentru violoncel)  Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele Nuanțe (p, mf, f)      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Interpretarea diferențiată dinamic  Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)     SUGESTII pentru REPERTORIU     VIOLĂ     Studii:  Alexeev,  Game și arpegii  Brunner,  Metodă de violă  G.Naumann,  Metodă de violă   Hohmann,  Metodă de violă  (transcripție) I.Steiner,  Studiul gamelor   Kayser, Op. 20  Studii , caietul I Kreuz,  Culegere studii , poz. I L.Surujon,  Exerciții tehnice și game   O. Sevcik, op. 1 caietul 1  O. Sevcik, op. 2 caietul 1  O. Sevcik, op. 7 caietul 1  Rădulescu-Niculescu,  Metoda de violă , vol. I, poz. I Schleming,  Metodă , caietul I poz. I  Sitt,  Metodă de violă   Sitt, Op. 32, Caietul I  St. Sugarev,  Metodă de violă , Caietul I poz. I Szeremi,  Studii , Caietul I poz. I  Waxmann,  Game     Piese:  Bezrohova: cinci piese ușoare pentru violă și pian Cailley: piese pentru începători (cu pian)  ***Culegere de piese vechi  Geantă, Manoliu, Roze Stern, Transcripție de la vioară  Mendelssohn,  Cântec fără cuvinte  Rieding,  Concert pentru violă și pian  Sbornic,  Culegere de piese cu pian  Suzuki  – Culegere de piese și studii, vol. I         VIOLONCEL     Studii:  George Iarosevici – Metoda de violoncel Vol. 1 Alexanian – Metoda de violoncel  Friedrick Kummer – Metoda de violoncel (ediția Hugo Becker)  Paul Tortellier – Metoda de violoncel Sapojnikov – Studiul practic al violoncelului – Game și exerciții  Bernard Romberg – Școala pentru violoncel  F. Dotzauer – Studii pentru violoncel Vol. 1 Feuillard – 60 de Studii pentru tineri violonceliști  L.R. Feuillard – Etude du jeune violoncelliste 1 - 13 Oscar Bruckner – Studii pentru violoncel op. 30 nr. 1 - 9  Klengel, caietele I și II Kummer op.60 (până la st.18)  H. Schlemüller, Etüdenschule, Caietul I Struve, Culegere de studii pentru anul I (Nr. 1-23) Sebastian Lee – Studii pentru violoncel op. 70 nr. 1 – 6  B. Benoy – Prima metodă de violoncel (The First Year Violoncello Method)  Maria Petre Mărginean – Manual de violoncel pentru începători  Friss Antal – Școala de violoncel – vol. I    Piese:  Baclanova – Mici piese Lucrări din metode, manuale Dotzauer, Sonata I  Iarosevici – Piese pentru violoncel, vol. I și IV Lebel op.14  Sapoșnicov,  10 cântece și melodii populare  Album de muzică veche pentru violoncel (Ungaria)  N. Baklanova – Mici piese  H. Schlemuller – Piese  J. Klengel – Album de piese  S. Suzuki – Teorie și practică pentru violoncel Vol. 1 / Volumul cu acompaniament de pian Volumul ”Ansamblu pentru două violoncele” Cassia Harvey – Studiul gamelor în prima poziție  Cassia Harvey – Tehnica pentru începători Kathy/David Blackwell – Cello Time Joggers (Prima metodă cu piese foarte ușoare pentru Violoncel) vol. 1        CLASA a IV-a  Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a IV-a          1.2. Familiarizarea cu gamele majore și minore cu una sau mai multe alterații      1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică        Utilizarea valorilor de note cu punct și a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor    Exerciții cu legato de prelungire    Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct    Exerciții cu diviziuni normale și excepționale (triolet) ale duratelor de note         Exerciții în game majore și minore cu diezi    Exerciții în game majore și minore cu bemoli    Exerciții cu schimburi de poziție    Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative      Accentul ritmic, accentul metric    Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f    Exerciții cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo)         Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a IV-a          2.2. Extinderea ambitusului înălțimilor prin utilizarea pozițiilor a IV-a (violoncel), respectiv a II-a (violă), precum și a extensiilor        Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte    Exerciții de utilizare a arcușului întreg și a segmentelor de arcuș    Corelarea valorilor de note cu lungimea (porțiunea) arcușului    Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda    Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia și zona de contact cu coarda    Exerciții de detaché, martellato, staccato, legato         Exerciții de abordare a poziției I cu cele două extensii – inferioară, superioară și ale poziției IV cu extensii inferioară și superioară (la violoncel)    Exerciții de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile în poziția I și exerciții în poziția a II-a (violă)    Exerciții de schimburi de poziție      Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale          Clasa a IV-a          3.2. Utilizarea imaginației muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice        Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical    Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze    Observarea construcțiilor de tip „întrebare - răspuns”    Exerciții de diferențiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic    Observarea diferențierilor dinamice de tip ”ecou”         Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare    Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcție de alegerea elevului       Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      Elemente de instrumentală    tehnică    Diferențieri ale segmentelor de arcuș utilizate, ale vitezei și presiunii  Moduri de atac diferențiate – detache, martellato, staccato, legato Mobilitatea și suplețea încheieturii mâinii drepte  Extinderi de ambitus prin adăugarea de noi poziții (a IV-a la violoncel, a II-a la violă)  Schimburi de poziție  Egalizarea articulației mâinii stângi, elemente de virtuozitate Extensii inferioare și superioare      Elemente de notație / cultură muzicală    Durate cu punct de prelungire Legato de prelungire  Diviziuni normale și excepționale până la patru valori pe timp           (inclusiv triolet)           Game cu armuri având diezi și bemoli în armură           Elemente de diferențiere dinamică – accente (metrice și ritmice),           diversificarea    nuanțelor    constante    și    conștientizarea    celor           graduale (crescendo, decrescendo)           Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Diversificarea dinamicii și a modurilor de atac specifice mâinii drepte  Utilizarea binomului întrebare – răspuns în construcția frazelor Utilizarea efectului de tip ecou în repetarea unor segmente Crearea de scurte fragmente melodice prin combinarea unor fragmente date (bricks)  Crearea de scurte fragmente melodice prin utilizarea binomului întrebare – răspuns  Elemente ludice combinate cu elemente de folclor și audiții comparate de lucrări în genuri și stiluri diferite           Studii:  Alexeerv,  Game și arpegii   Brun,  Metodă   Brunner,  Metodă   Casorti,  Tehnica arcușului  Consolini,  Studii , schimb de poziții G.Naumann,  Metodă   Hohmann,  Metodă  (poz. I-III) I.Steiner,  Studiul gamelor  Kayser, Op. 20  Studii   Matz. A,  Studii de intonație  Schloming,  Metodă , caietul II Schradieck,  Exerciții tehnice  (caietul I) Sevcik, Op. 1,2,7  Sitt,  Metodă   Sitt, Op. 32,  Studii  St.Sugarv,  Metodă , caietul II Szeremi,  Studii , caietul II Waxmann,  Game     Piese:  Bootnianski , Sonata în Do major  Ceaikovski,  Cântec fără cuvinte  Ianșinov,  Concert nr, 1   Kircov,  Nocturnă   Mozart,  Menuet   Sbornic,  Culegere de piese   Setz , Concert nr. 1   Suzuki – Culegere de piese și studii, vol I și II       SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ     VIOLONCEL     Studii:  Dinicu, Davidoff, Alexanian, Kummer (primele 4 poziții)  Dotzauer, Caietul I  Hassel, Lagenwechselübungen Iarosevici, manual vol. II  Jules des Swert, Op. 50 caietul I Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Kummer op 57  Stransky, op 31  W. Schulz-Weimar, Lagenwechsel Klengel – Exerciții zilnice  George Iarosevici – Metoda de violoncel Vol. 1 și vol 2 (Capitolele referitoare la Mâna mare inferioară și superioară)  Alexanian – Metoda de violoncel Friedrick Kummer – Metoda de violoncel  (redacția Hugo Becker) până la studiile 1-18 Paul Tortellier – Metoda de violoncel  Carl Schroeder – Școala practică de violoncel Vol 1 Studii nr.1 - 32  Bernard Romberg – Școala pentru violoncel  F. Dotzauer – Studii pentru violoncel Vol. 1 (studii neparcurse în anul anterior) Feuillard – 60 de Studii pentru tineri violonceliști  Oscar Bruckner – Studii pentru violoncel op. 30 nr. 10 - 20  Sebastian Lee – 40 de Studii pentru violoncel op. 70 nr. 7– 40  David Popper – Studii op. 76 Vol. 1  Hugo Schlemuller – Op. 13, op. 14, op. 22.    Piese:  Beethoven, 2 contradansuri Ceaikovski, Cântec trist  Corelli, Sarabandă și gavotă, Preludiu, Agagio, Gavotă.  Galliard - 6 sonate Iarosevici – Manual vol. II Klassishe Stücke vol. I Pergolesi - Tre giorni  Sapoșnicov - 10 cântece și melodii populare vol. II Schlemüller, op. 12, 14, 22  Sassmannshaus – Album de 18 piese pentru violoncel în prima poziție Vol. 1 Sassmannshaus – Album de 12 piese pentru violoncel în prima poziție Vol. 2  Sapojnikov – Repertoriul pedagogic pentru școlile de muzică (clasa a II a)  S. Suzuki – Teorie și practică pentru violoncel Vol. 2  George Iarosevici – Piese pentru violoncel Vol. 4 nr. 21 – 25/Piese referitoare la mână mare inferioară și superioară  N. Backlanova – Romanță  N. Backlanova – Tarantella  W.Henry Squire – At Morn, At Twilight, Cradle Song, In Dreamland  Sassmannshaus – Cello Book nr.1, nr. 2, nr. 3 (duete)           Clasa a III-a    INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE  Harpă, chitară  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a III-a            Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălțimi și valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei și patru pătrimi, semne de repetiție, elemente de dinamică    Exerciții de identificare a înălțimii notelor muzicale în cheia sol și în cheia fa    Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia    Exerciții cu optimi și pauza de optime,    Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora    Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4         Exerciții  de  diferențiere  a  dinamicii  (piano–mezzoforte-forte)                                      Clasa a III-a      1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1       Exerciții cu cele 4 degete    Exerciții de ciupire a coardelor printr-o articulație corectă și relaxată care să permită emiterea unui sunet calitativ și lipsit de impurități sonore    Exerciții diferențiate de oprire a vibrațiilor coardelor, cu palma și cu degetele         Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a III-a      întregii articulații      2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale        Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului    Exerciții pentru poziția corectă și relaxată a corpului    Exerciții pentru poziționarea mâinii drepte în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziție corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a întregii articulații    Exerciții pentru poziționarea mâinii stângi în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziție corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a         Exerciții de apăsare a coardei înaintea articulării    Exerciții de ciupire a coardei în manieră staccato și legato    Exerciții de uniformizare a rezonanței sonore pe întregul ambitus al instrumentului    Exerciții de acționare rapidă și corectă a levierelor și/sau a pedalelor         Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale        
   
    Clasa a III-a         Interpretarea diferențiată dinamic a unor fragmente / piese    Explorarea diferențelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluții dinamice diferite    Exerciții de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă    Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiași piese         
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a III-a      Elemente de tehnică instrumentală    Pozarea corectă pe instrument, formarea reflexului de efectuare a supleței și a articulării degetelor cu o presiune adecvată registrului mediu al instrumentului      Elemente de notație / cultură muzicală    Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)  Utilizarea cheii de sol, respectiv a cheii fa (pentru mâna stângă la harpă)  Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele Dinamică ( p ,  mf ,  f )      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Interpretarea diferențiată dinamic  Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)    
   
    Studii:  Marie-Hélène Gatineau,  Methode de Harpe -   Exerciții  Grossi,  Metodo per arpa   Henriette Rènie,  Methode pour harpe  Nicholas Charles Bochsa,  50 de Exerciții progresive   Joseph François Naderman,  Exerciții   Marcel Grandjany,  Studii   Nicholas Charles Bochsa,  Studii din Caietul 1  John Thomas,  280 Technical Exercises for the Harp     Piese:  Rubin, Piese din Volumul 1  Christoph Pampuch, Piese din  Harpa Mundi  Déborah Friou, Piese din  Baroque Music for the Harp   Marcel Grandjany,  Barcarolle   Marcel Tournier,  Soupir   Henriette Rènie,  Angelus  din Feuillets d’album  Henriette Rènie,  Air de danse ,  Gavette  din Six Pièces brèves  Alphonse Hasselmans,  Carillon  din Trois Petites Bluettes  Bernard Andres,  Aquatintes 1   Carmen Petra-Basacopol, Piesă din  Suita Cartea Junglei  ( Ursul Baloo )    
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ 
   
 CHITARĂ 
    Studii:  Matteo Carcassi,  Metodă de chitară   Fernando Carulli,  Metodă de chitară     Piese:  Carcassi M.,  Andantino  Carcassi M.,  Rondo în E-dur  Carulli F.  Vals   Ciufner G.,  Ecoseză   Kalinin V.,  Polca   Rubeț M., Iată o broască pe potecă     
   
 CLASA a IV-a 
   
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical        Clasa a IV-a          1.2. Familiarizarea cu tonalitățile majore și minore cu una sau mai multe alterații      1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică        Utilizarea valorilor de note cu punct și a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor    Exerciții cu legato de prelungire    Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct    Exerciții cu diviziuni normale și excepționale (triolet) ale duratelor de note         Exerciții în game și arpegii de trei și patru sunete majore și minore cu diezi    Exerciții în game și arpegii de trei și patru sunete majore și minore cu bemoli    Exerciții cu plasarea degetelor directă și de schimbare a poziționării pe dedesubt și pe deasupra prin legarea pozițiilor    Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative      Accentul ritmic, accentul metric    Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f    Exerciții cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo)         Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale        Clasa a IV-a          2.2. Extinderea ambitusului înălțimilor        Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea replasărilor de deget diferențiate pulsatoric    Exerciții de adaptare a poziționării instrumentului în funcție de registru    Corelarea valorilor de note cu momentul replasării degetului pe coardă    Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza replasării degetului pe coardă și efectul sonor obținut prin evitarea impurităților sonore    Exerciții de îmbinare a presiunii de ciupire cu viteza de emisie instrumentală în raport cu efectul sonor emis în vederea dobândirii forței articulare naturale    Exerciții de staccato, legato         Exerciții de abordare a registrului grav    Exerciții de abordare a registrului acut    Exerciții de schimburi de poziție între registre         Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale   
   
    Clasa a IV-a         Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical    Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze    Observarea construcțiilor de tip „întrebare - răspuns”    Exerciții de diferențiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic    Observarea diferențierilor dinamice de tip ”ecou”           3.2. Utilizarea imaginației muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice    Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare    Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcție de alegerea elevului      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      Elemente de instrumentală    tehnică    Diferențieri ale presiunii și ale vitezei de ciupire prin menținerea pulsatorie constantă a emisiei sonore  Moduri de atac diferențiate –  staccato ,  legato   Mobilitatea și suplețea încheieturilor  Extinderi de ambitus prin adăugarea de noi poziții, registrul grav și acut  Schimburi de poziție și maniere de articulare  Egalizarea articulației mâinii stângi, elemente de virtuozitate      Elemente de notație / cultură muzicală    Durate cu punct de prelungire Legato de prelungire  Diviziuni normale și excepționale până la patru valori pe timp           (inclusiv triolet)           Game și arpegii cu armuri având diezi și bemoli în armură           Elemente de diferențiere dinamică – accente (metrice și ritmice),           diversificarea    nuanțelor    constante    și    conștientizarea    celor           graduale ( crescendo ,  decrescendo )    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Diversificarea dinamicii și a manierei de articulare prin viteză și presiune diferențiată  Utilizarea binomului întrebare – răspuns în construcția frazelor Utilizarea efectului de tip ecou în repetarea unor segmente Crearea de scurte fragmente melodice prin combinarea unor fragmente date (bricks)  Crearea de scurte fragmente melodice prin utilizarea binomului întrebare – răspuns  Elemente ludice combinate cu elemente de folclor și audiții comparate de lucrări în genuri și stiluri diferite    
   
    Studii:  -Marie-Hélène Gatineau,  Methode de Harpe -   Exerciții  -Grossi,  Metodo per arpa   -Henriette Rènie,  Methode pour harpe   -Nicolas Charles Bochsa,  50 de Exerciții progresive   -Joseph François Naderman,  Exerciții   -Marcel Grandjany,  Studii   -Nicholas Charles Bochsa,  Studii din Caietul 1   -John Thomas,  280 Technical Exercises for the Harp   -Carlos Salzedo,  Daily Dozen     Piese:  -Rubin, Piese din Volumul 1  -Christoph Pampuch, Piese din  Harpa Mundi   -Déborah Friou, Piese din  Baroque Music for the Harp   -Johann Sebastian Bach,  Preludiul în Do Major   -Hans Joachim Zingel, Piese din  New Harp Instruction   -Déborah Friou, Piese din  Baroque Music for the Harp   -Marcel Grandjany,  Nocturne  și  Reverie  și/sau Preludiul 1  -Felix Godefroid,  Cântec de leagăn   -Marcel Tournier,  Offrande   -Henriette Rènie,  Esquisse  din Feuillets d’album  -Henriette Rènie,  Conte de Noël  din Six Pièces brèves  -Alphonse Hasselmans,  Istorietta ,  Ländler  din Trois Petite Bluettes  -Alphonse Hasselmans,  Crépuscule  din Feuillets d’automne  -Danielle Garella,  Reve  și  Chanson d’Amour   din Celtic Suite No5  -Bernard Andres,  Aquatintes 2 ,  Danses D’Automne   -Carmen Petra-Basacopol, Piese din  Suita Cartea Junglei     
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ 
   
 CHITARĂ 
    Studii:  Matteo Carcassi,  Metodă de chitară   A. Andrei,  20 Micropréludes   Fernando Carulli,  Metodă de chitară     Piese:  Bach I. S.,  Menuet în a-moll   Carcassi M.,  Marș   Carulli F.,  Dans   Ivanov-Kramskoi A.,  Piesa  Kalinin V.,  Micul cowboy  Krieger I.,  Menuet  Paganini N.,  Vals spaniol   Sor F.,  Andante în C-dur     
   
 Sugestii metodologice 
 Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor. 
 Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare. 
 Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical- instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale. 
 Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul. 
 Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical. 
 Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ, atât în cadrul ciclului primar, cât și ulterior, în cadrul ciclului gimnazial (clasele III-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului. 
 În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic și baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere: 
   Utilizarea arcușului mai ales în legato, detache, spiccato    Redarea ornamentelor după cerințele epocii    Un grad sporit de velocitate    Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor   
 Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii. 
 De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră). 
 Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului. 
 Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii. 
 Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
 VIOLĂ, VIOLONCEL, HARPĂ, CHITARĂ 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: CONSOLIDARE TEHNICĂ – SCHIMB DE POZIȚIE/REGISTRU 
 Clasa a IV-a 
 Nr. ore alocate: 4 ore 
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare        Studiu cu schimburi de poziție/registru (specific fiecărui instrument)    Gama Sol major      2.2 Extinderea ambitusului înălțimilor  1.1. Familiarizarea cu gamele majore și minore cu alterații.      Învățarea soluțiilor tehnice specifice schimburilor de poziție/registru    Consolidarea controlului motric al celor 2 mâini în schimburi de poziție/registru    învățarea pe fragmente și apoi integral a studiului abordat    înregistrarea audio- video a interpretării elevului        instrument    arcuș    partituri    suport pentru partitură    metronom    aparat audio-video pentru înregistrare        feedback oferit în urma vizionării înregistrării    autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite        Notă:  Consolidarea tehnică a schimburilor de poziție/registru reprezintă o etapă de lucru ulterioară   parcurgerii acestor elemente constitutive ale emisiei înălțimilor de sunete    
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației Naționale      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Paladi, Ani Marie    Școala gimnazială de muzică nr 1  Iosif Sava  – București      Vidican, Miruna Elena    Colegiul Național de Muzică  George Enescu  – București      Vodă, Camelia Ioana    Colegiul Național de Muzică  George Enescu  – București    
   
 Anexa nr. 5 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru disciplina 
   
 VIOARĂ 
 Clasele V-VIII 
   
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa școlară pentru  Instrument principal - Vioară  reprezintă oferta curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore /săptămână. 
 Programa pentru  Instrument principal - Vioară  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului. 
 Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul primar, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial). 
  Structura programei școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente: 
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice   
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
 Competențele generale  vizate în studiul instrumentelor cu coarde jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.  
 Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.  
 Conținuturile   învățării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:  
   Elemente de tehnică instrumentală specifică    Elemente de notație/cultura muzicală    Aspecte interpretative   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale. 
   
 Competenţe generale 
   
    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale    Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a      1.1. Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare celor cinci poziții  -  Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele până în poziția a cincea       1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică  -  Executarea unor exerciții pe corzi libere cu presiuni și viteze de arcuș diferite, în diferite porțiuni de arcuș        Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a V-a      2.1. Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore  -  Executarea unor exerciții sugerate în metodele de studii       2.2. Coroborarea elementelor de frazare asimilate cu participarea afectivă adecvată repertoriului  -  Executarea unor exerciții de perfecționare a mâinii drepte prin studierea pe fragmente cu aplecare spre îmbunătățirea emisiei sonore     
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Combinarea elementelor ritmico- melodice    Redarea textului muzical și de solfegiere mentală a acestuia folosind auzul intern      Elementele de dinamică și agogică    Solfegierea dinamică a textului muzical Obținerea unor sonorități variate      Probleme de tehnică Instrumentală    Schimburi de poziție și duble coarde Stăpânirea tehnicilor de arcuș Noțiuni de acordaj      Participarea afectivă în interpretare    Redarea cu personalitate, înțelegere muzicală și expresivă a repertoriului în studiu  Stimularea dezvoltării imaginației artistice    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Exerciții tehnice:  A.A. Sarvaș op. 2,  Studii pregătitoare pentru duble coarde   H. Schradieck,  Școala tehnicii viorii –  Caietul I  O. Ševčik op. 1, caietele I și II ( Tehnica viorii )  O. Ševčik op. 2, caietele I, II si III ( Tehnica arcușului )  O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )  O. Ševčik op. 8, Schimburi de poziție  O. Ševčik op. 9,  Duble coarde   R. Klenck,  Studiul gamelor   S. Suzuki, vol. I ( Exerciții de realizarea schimburilor de poziții I-V )    Studii tehnico-melodice  A. Blumestengel op. 33,  24 Studii , 5 poziții Fortunatov,  Studii alese   H. Kayser op. 20,  Studii   H. Sitt op. 32, Studii, caietul V ( Duble coarde )  H. Sitt, Studii op. 32 – caietele II și III  J. Dont op. 37,  Studii   J.F. Mazas op. 36,  Studii   R. Klenck,  Studiul pozițiilor la vioară       Piese:  A. Rubinstein,  Melodie , op. 3 nr.1  A. Seybold,  Arie din secolul a XVII-lea, Poloneză   Alte piese românești de dificultate similară, din Catalogul Uniunii Compozitorilor  B. Bartok,  Sonatina   B. Dubosarski,  Piese   B. Godard,  Berceuse de Jocelyn ( pozițiile I-V )  C Dimitrescu,  Dans țărănesc , op. 15  C.C. Nottara,  Siciliana   G. Ellerton,  Tarantella   H. Wieniawski,  Mazurci   I.J. Pleyel,  6 Duete mici , op. 59(pozițiile I-V)  I.J. Pleyel,  6 Duete mici , op. 8(pozițiile I-IV)  J. B. Ch. Dancla,  Duete , op. 35 (pozițiile I-III)  J. Brahms,  Dansuri ungare  (ediție ușoară)  J. H. Fiocco,  Allegro   J. Ph. Rameau,  Tamburina   J.B. Ch. Dancla,  Duete, op. 61  (pozițiile I-III) ( Duos faciles et progressifs )  J.F. Mazas,  8 Melodii ușoare pentru vioară solo, op.80 ( pozițiile I-V )   Kreisler,  Siciliana și Rigaudon   L. Feldman,  Suita nr. 2   L. Jansa,  6 Duete progresive , op. 74 (pozițiile I-III)  L. van Beethoven-Kreisler,  Rondino   Mlinarski,  Mazurca   Nath. Rubinstein,  Fusul  în sol minor  O. Rieding,  Arie cu variațiuni  în Sol op. 3 nr. 4 , (Air varie)  (pozițiile I-III)  O. Rieding,  Bolero , op. 3 nr. 3  ( pozițiile I-V )     Sonate:  A. Corelli,  Sonate   A: Vivaldi,  Sonatele în re minor, Do major, fa minor   F.M. Veracini,  12 Sonate   G.F: Haendel,  Sonatele a III-a și a IV-a   S. Suzuki,  vol. V      Concerte:  A. Komarovski,  Concert nr. 1 în mi minor   (pozițiile I-VII)  A. Komarovski,  Concert nr. 2 în La major   (pozițiile I-V)  Fr. Seitz,  Concert nr. 3 în sol minor , op. 12 (pozițiile I-V)  Fr. Seitz,  Concert nr. 4   Fr. Seitz,  Concert nr. 5 în Re major  (pozițiile I-VII)  G.B. Viotti,  Condert nr.23 în Sol major  (P.I)  J.B. Accolay,  Concert in la minor  (pozițiile I- V)  J.S. Bach , Concertul în la minor   O. Rieding,  Concertino în Re major , op. 25 (pozițiile I-V)  O. Rieding , Concertino în Sol major , op. 5 (pozițiile I-V)    
   
    Porpora-Kreisler,  Tempo di Menuetto   S. Suzuki,  vol. V   V. Monti,  Czardas   W.M. Keppler,  Sonatina          
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VI-a          1.2. Aplicarea termenilor de dinamică și agogică.        Aplicarea conștientă a diferitelor combinații ritmice, melodice și dinamice.    Executarea unor exerciții de redarea sunetelor corespunzătoare celor 7 poziții    Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții până în poziția a VII-a cu diferite degete și intervale         Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical    Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VI-a      2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.  -  Executarea unor exerciții pentru recunoașterea în textul muzical a dificultăților tehnice și găsirea soluțiilor pentru rezolvare       2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.  -  Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv     
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Combinarea elementelor ritmico- melodice    Redarea textului muzical Citire la prima vedere      Elemente de Dinamică și agogică    Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito p. )      Probleme de tehnică instrumentală    Tehnica mâinii drepte: trăsături specifice de arcuș (staccato, spiccato)  Tehnica mâinii stângi: vibrato, intonație, emisie sonoră Acorduri de 3 și 4 sunete      Participarea afectivă și interpretativă    Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat  Stimularea dezvoltării imaginației artistice    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Exerciții tehnice:  A. A. Sarvaș op. 2,  Studii pregătitoare pentru duble coarde   A. A. Sarvaș op. 3,  Studiul dublelor coarde   A. G. Gregorian,  Game și arpegii   Chr. H. Hohmann,  Studiul gamelor   H. Schradieck,  Școala tehnicii viorii –  Caietul I  J. Bloch,  Studiul gamelor   J. Hrimaly,  Studiul gamelor   O. Ševčic op. 1, caietele I și II ( Tehnica viorii )  O. Ševčik op. 2, caietele I, II si III ( Tehnica arcușului )  O. Ševčik op. 3  O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )  O. Ševčik op. 8, Schimburi de poziție  O. Ševčik op. 9,  Duble coarde   R. Klenck,  Studiul gamelor   S. Suzuki,  vol VI     Studii tehnico-melodice:  F. Fiorillo,  36 Studii sau Capricii   Fortunatov,  Studii alese   H. Sitt op. 32, caietul IV (pozițiile VI și VII)  H. Sitt op. 32, caietul V – Duble coarde  J. Dont op. 37,  24 Studii   J.B. Ch. Dancla op. 68,  Studii pentru vioară cu acompaniamentul unei a doua viori   J.F. Mazas op. 36,  Studii   R. Klenck,  Studiul pozițiilor   R. Kreutzer,  42 Studii sau Capricii  (primele studii)      Piese:  A. Dvořak,  Humoresca   A. Rubinstein,  Melodie  op. 3 nr. 1  Alte piese românești de dificultate similară, din Catalogul Uniunii Compozitorilor  C. Porumbescu,  Balada, Reverie   C.C. Nottara,  Siciliana , op.1  Ch.A. Beriot,  Scene de balet , op.100 Ch.Beriot,  Variațiuni în re minor   F: Kreisler,  Suferința dragostei(Libeslied, Schon Rozmarin )  Fr. Kreisler,  Siciliană și Rigaudon   G. Enescu,  Adagio, Balada, Nocturna, Pastorala   G. Pugnani,  Largo Espressivo   H. Wieniawski,  Mazurca Dudziar  ( Le Menetrier ), op. 19 nr.2  H. Wieniawski,  Mazurca Piesn Polska   ( Chanson polonaise ) op. 12  H. Wieniawski,  Mazurci   Hrestomația, pentru clasele a VI-a  I. J. Pleyel,  6 Duete mici , op. 59 (pozițiile I-V)  J. Brahms,  Dansuri ungare   J. Sibelius,  Vals trist , op. 44 (pozițiile I-VI)  J. B. Ch. Dancla,  Solo de concert nr. 1 în si minor , op. 77  L. Feldmann,  Suita nr. 2   M. T. von Paradis,  Siciliana     Sonate:  A. Corelli, Sonate  A. Vivaldi,  Sonatele in re minor, DO major, fa minor, La major   ECles,  Sonata in sol minor   F.M. Veracini,  12 Sonate   G.Fr. Haendel,  Sonatele II, III, IV, V, VI      Concerte:  Ch. A. de Beriot,  Concert nr. 9 în la minor   G.B. Viotti,  Concert nr. 23 în Sol major   G.B. Viotti,  Concert nr. 28 în la minor   G.B. Viotti,  Concert nr. 29 în mi minor  G.B: Viotti,  Concert nr. 20 în Re major  Haydn,  Concert în Sol major   J.S. Bach,  Concertul în la minor   P. Castruci,  Concert în sol minor   P. Rode,  Concert nr. 6 în Sib major   P. Rode,  Concert nr. 7 în la minor, op. 9   P. Rode,  Concert nr. 8 în mi minor, op. 13   Sphor,  Concertul nr. 2   W.A. Mozart,  Adelaide   W.A. Mozart,  Mic concert     
   
    P. I. Ceaikovski,  Cântec fără cuvinte   Porpora-Kreisler,  Tempo din Menuetto   R. M. Glier,  Vals   S. Suzuki,  vol. VI          
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a      1.1. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice  -  Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturii        Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VII-a         Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime    Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități    Executarea unor exerciții pentru expresivitate    Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș         
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Structuri ritmico- melodice și armonice    Combinații de formule ritmice și melodice Cântatul în ansamblu (duet, trio)      Elemente de tehnică instrumentală    Asimilarea pozițiilor superioare poziției a VII-a Emisia flageoletelor artificiale  Pizzicato de mână stângă      Capacitatea de receptare a muzicii, cultivarea sensibilității  și imaginației muzicale    Elemente de sintaxă muzicală în interpretare  Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Studii:  A. Casorti,  Tehnica arcușului la vioară, op.50   A. A. Sarvaș op. 3,  Studiul dublelor coarde   A. G. Gregorian,  Game și arpegii   Ch. H. Hohmann,  Studiul gamelor   D. Vlădescu,  Tehnica viorii (exerciții pentru mâna stângă)   E. Singer,  Studii zilnice   Fleca,  Studiul gamelor     Studii tehnico-melodice:  B. Campagnoli,  7 Divertismente op.18   (pozițiile I-VII) Ch. Dancla, op.3  E. Polo,  30 de Studii progresive în duble coarde  (poziția I-III)  F. Fiorillo,  36 Stuii sau Capricii   H. Sitt,  Studii op.32, caietul IV  (pozițiile a VI-a și a VII-a)  J. Dont,  24 Studii, op.37     
   
    H. Schradieck,  Școala tehnicii viorii –  Caietul I și II  J. Bloch,  Studiul gamelor   J. Hrimaly,  Studiul gamelor   J.B Ch. Dancla,  50 de studii zilnice, op.74   O. Ševčick op. 1, caietele II și III ( Tehnica viorii )  O. Ševčik op. 2, caietele II și III ( Tehnica arcușului )  O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )  O. Ševčik op. 8,  Schimburi de poziție   O. Ševčik op. 9,  Duble coarde   R. Klenck,  Studiul gamelor     J. F. Mazas,  Studii, op.36   P. Rode,  24 Capricii   R. Kreutzer,  42 de Studii sau Capricii       Piese:  A. Corelli –  La Folia   A. Dvořak –  Humoresca   C. Porumbescu –  Balada   Ch. A. Beriot –  4 Arii cu variațiuni (op. 5, op. 12, op. 42)   Ch. A. Beriot –  Scene de balet, op.100   Ch. Beriot –  Variațiuni în re minor și Mi major   D. Bughici –  Suită în stil românesc   Fr. Drdla –  Souvenir   Francoeur-Kreisler –  Sicilian și Rigaudon   G. Enescu –  Balada   G. Enescu –  Nocturna   Granados-Kreisler –  Dans spaniol   H. Schradieck –  Perpetuum mobile   H. Vieuxtemps –  Reverie nr. 3 op. 22   H. Wieniawski –  Amintiri din Posen op. 3   H. Wieniawski –  Mazurka Kuyawiak   I. Scărlătescu –  Bagatela   J. Brahms –  Dansuri ungare   J. Brahms –  Vals în La major nr. 15, op. 39   J.B. Ch. Dancla –  Solo de concert nr.2 în Sol major și nr. 3 în la minor , op. 77  Kreisler –  Trilogia   L. Feldman –  Suita nr. 2   M. Chiriac –  Serenada   M. de Falla –  Dans spaniol La vida breve   M.P. Musorgski –  Gopak   N. Paganini –  Sonatine   P. Constantinescu –  Sonatina   P. de Sarasate –  Dans spaniol nr.37   P. de Sarasate –  Malaguena   P. de Sarasate –  Romanță andaluză  Pugnani-Kreisler –  Preludii și Allegro  Raffa –  Cavatina     Sonate:  A. Corelli –  Sonate   A. Vivaldi –  Sonata în La major   F.M. Veracini –  12 Sonate   G. Tartini –  Didona   G.F. Haendel –  Sonatele II, V și VI   P. Locatelli –  Sonate   Senaille –  Sonată în sol minor      Concerte:  Castrucci –  Concert în sol minor   Ch. A. de Beriot –  Concert nr. 7 în Sol major, op. 76   Ch. A. de Beriot –  Concert nr. 9 în la minor, op. 104   G. Tartini –  Concert în re minor   G.B. Viotti –  Concerte   J. Haydn –  Concert nr. 2 în Sol major   J.M. Leclair –  Concert nr.1 în re minor, op. 7   J.S. Bach –  Concert în la minor   J.S. Bach –  Concert în Mi major   Kabalevski –  Concert în Do major   P. Nardini –  Concert în mi minor   P. Rode –  Concert nr. 4 în La major   P. Rode –  Concert nr. 7 în la minor   P. Rode –  Concert nr. 8 în mi minor   R. Kreutzer –  Concert nr. 13 în RE major   R. Kreutzer –  Concert nr. 19   S. Suzuki –  vol. VII   Sphor –  Concert nr. 2     
   
    Tartini-Kreisler –  Variațiuni pe o temă de Corelli   V. Filip –  Capricii pentru vioară solo   V. Filip –  Suită românescă   Vitalli –  Ciaccona   W.A. Mozart –  Menuet în Re major          
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a      1.1. Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală.  -  Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă)           Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VIII-a         Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale.    Game și arpegii pe o singură coardă și în 3 octave    Spiccato și ricochee pe o singură coardă și pe mai multe coarde         
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Operarea cu elemente de tehnică și limbaj muzical    Trilul pe duble coarde și pe valori  Vibrato stilizat și diferențiat în funcție de lucrarea abordată      Capacitatea de receptare a muzicii    Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical      Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității    Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Studii:  A. Casorti,  Tehnica arcușului la vioară   A. A. Sarvaș op. 3,  Studiul dublelor coarde   A. A. Sarvaș,  Studiul acordurilor, op.5   A. G. Grigorian,  Game și arpegii   C. Flesch,  Game și arpegii  (1-5)  D. Vlădescu,  Tehnica viorii  (exerciții pentru mâna stângă)  Ghilels,  Game și arpegii     Studii tehnico-melodice:  Ch. Beriot, Vieuxtemps, Alard,  Culegere de studii   E. Polo,  30 de Studii progresive pe duble coarde   F. Fiorillo,  36 de Studii sau Capricii   J.B.Ch. Dancla,  20 de Studii, op. 37  (cele accesibile)  L. Feldman,  Studii melodice, Caietele I și II   L.J. Massart,  Arta exersării studiilor la Kreutzer     
   
    H. Schradieck,  Școala tehnicii viorii –  Caietul I și II  J. Bloch,  Studiul gamelor   J. Hrimaly,  Studiul gamelor   M. Iftinchi,  Schimburile de poziții duble coarde   O. Ševčik op. 1, caietele II și III ( Tehnica viorii )  O. Ševčik op. 2, caietele III, IV, V ( Tehnica arcușului )  O. Ševčik op. 8,  Schimburi de poziție   O. Ševčik op. 9,  Duble coarde   R. Cionca,  Studiul gamelor   R. Klenck,  Studiul gamelor     P. Rode,  24 de Capricii  (cele accesibile)  R. Kreutzer,  42 Studii sau Capricii       Piese:  A. Corelli,  La Folia   Ch.A. de Beriot,  Variațiuni op. 15 în Mi major   H. Wieniawski,  Legenda, op. 17   J. Brahms,  Dansuri ungare   J. Raff,  Cavatina nr. 3 în Re major op. 85   L. van Beethoven,  Romanța în Fa major op. 50   L. van Beethoven,  Romanța în Sol major op. 40   M. de Falla,  Dans Spaniol La vida breve   M.P. Musorgski,  Gopak   Pugnani-Kreisler,  Preludiu și Alegro   S. Suzuki,  vol. VIII   T. Fuchs,  Serenada pentru vioară   T. Vitali,  Ciaccona   Tartini-Kreisler,  Variațiuni pe o temă de Corelli   W.A. Mozart,  Rondo in Do major, KV373     Sonate:  Corelli, Sonate  Händel, Sonata în La major Händel, Sonata în Mi major Händel, Sonata în sol minor  Concerte:  Rode, Concertele 7 și 8 (partea I)  Beriot, Concertul nr. 9, 7,1, scene de balet    
   
 Sugestii metodologice 
 Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor. 
 Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare. 
 Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical- instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale. 
 Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul. 
 Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și 
   
 sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical. 
 Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ gimnazial (clasele V-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului. 
 În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic. În acest sens, trebuie avute în vedere: 
   Utilizarea arcușului:  spiccato     Redarea ornamentelor după cerințele epocii    Un grad sporit de velocitate    Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor  Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.  De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).  În perioada învățământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe inițierea în și cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante:    Baroc    Clasicism    Romantism    Modernism   
 Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului. 
 Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii. 
 Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
   
 VIOARĂ 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC 
 Clasa a VI-a 
 Nr. ore alocate: 4 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare           1.1. Aplicarea    2.1. Îmbinarea    - vioară    - feedback oferit în      G. Enescu    conștientă a  diferitelor    elementelor tehnice cu  cerințele expresive ale      arcuș    partitură      urma vizionării  înregistrării      „Nocturna” –    combinații ritmice,    piesei    - suport    - autoevaluarea în      MEMORARE    melodice și dinamice    - învățarea pe  fragmente și apoi    pentru partitură    baza criteriilor prestabilite    
   
         1.2. Aplicarea indicațiilor și agogică    înțelegerea termenilor existenți în textul muzical    utilizarea tehnicilor adecvate      integral al lucrării fără partitură  - înregistrarea audio- video a interpretării elevului      metronom    aparat audio-video pentru înregistrare                Notă:  Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)     
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Baltaga, Elena    Colegiul Național de Muzică  George Enescu  – București      Cîmpeanu, Liuța-Adriana    Școala gimnazială de muzică  Augustin Bena  – Cluj-Napoca      Gheorghe, Florentina    Colegiul Național de Arte  Regina Maria  – Constanța      Huștiuc Lina-Consuela    Liceul de Artă  Ștefan Luchian  – Botoșani      Iacob, Lucian-Edelin    Colegiul Național de Artă  Octav Băncilă  – Iași      Iaru, Virgil    Liceul de Arte  Ionel Perlea  – Slobozia      Orcula, Hortensia    Școala Gimnazială de Arte Nr.4      Popa Tania    Colegiul Național de Arte  Dinu Lipatti –  București      Ursu Magdalena    Colegiul Național de Arte  Dinu Lipatti  – București      Zătu, Veronica    Liceul Vocațional de Muzică „ Tudor Ciortea” – Brașov     
   
 Anexa nr. 6 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru disciplina 
 PIAN 
 Clasele V-VIII 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa școlară pentru Instrument principal, disciplina  Pian  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 3 ore pe săptămână. 
 Programa pentru  Pian  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi contribuie la dezvoltarea personalității elevului. 
 Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal). 
  Structura programei școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente: 
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.    Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Pian  jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.  Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.   Conținuturile  învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Elemente de tehnica instrumentală specifică    Elemente de notație/cultură muzicală    Aspecte interpretative   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale. 
 Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul pianului încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi. 
   
 Competenţe generale 
   
       Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale       Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a          1.2. Să-și reprezinte elemente de dinamică și agogică        Să aplice conștient combinații melodice, ritmice și armonice    Exerciții pe probleme    Exerciții cu toate gamele majore și minore pe patru octave separat și împreună    Exerciții cu game cromatice separat    Exerciții cu acorduri mici, arpegii pe patru sunet    Exerciții cu arpegii mari pe patru octave         Solfegierea dinamică a textului muzical    Aplicarea instrumentală    Redarea corectă a textului    Citire la prima vedere      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală        Clasa a V-a          2.2. Să exprime propriile sentimente în repertoriul abordat        Să rezolve problemele de tehnică instrumentală    Reducere la o schemă sau model    Îmbinarea elementelor tehnice în lucrările muzicale din literatura de specialitate         Audierea interpretărilor de referință    Interpretarea pe scenă și conștientizarea actului interpretativ       Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Exerciții pe probleme  Exerciții cu toate gamele majore și minore pe patru octave separat și împreună  Exerciții cu game cromatice separat  Exerciții cu acorduri mici, arpegii pe patru sunet Exerciții cu arpegii mari pe patru octave      Elemente de notație/cultura muzicală    Solfegierea dinamică a textului muzical Aplicarea instrumentală  Redarea corectă a textului Citire la prima vedere      Aspecte interpretative    Reducere la o schemă sau model  Îmbinarea elementelor tehnice în lucrările muzicale din literatura de specialitate  Audierea interpretărilor de referință  Interpretarea pe scenă și conștientizarea actului interpretativ        SUGESTII pentru REPERTORIU        Studii:  C. Czerny, Studii op. 299, 821 St. Heller, Studii op. 45    Repertoriul preclasic:  J. S. Bach,  Invențiuni la 2 voci   Repertoriul clasic:  J. Haydn,  6 Divertismente, Sonatine   L. van Beethoven,  Sonata op. 49 nr. 2   M. Clementi,  Sonatine   W. A. Mozart,  Sonatine vieneze       Repertoriul romantic și modern:  A. Haciaturian,  Sonatina, Album pentru copiilor   E. Grieg,  Piese lirice   F. Mendelssohn-Bartholdy,  Cântece fără cuvinte   D. Kabalevski,  24 de piese pentru copii   M. P. Mussorgski,  O lacrimă   P. I. Ceaikovski,  Album pentru copiilor     Repertoriul românesc:  C. Petra Basacopol,  Imagini pitorești   F. Lazăr,  Suita pentru copiilor   P. Constantinescu,  Tocco-Toccatina   S. Drăgoi,  Suita de dansuri populare   Tudor Ciortea,  Rondoletto         CLASA a VI-a  Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VI-a          1.2. Să aplice indicațiile de dinamică și agogică        Să realizeze combinații de elemente melodice, armonice, ritmice    Analizarea textelor muzicale și identificarea elementelor melodice, armonice, ritmice    Introducerea elementelor de polifonie    Exerciții pe probleme    Game majore și minore pe patru octave    Exerciții cu game în sexte, terțe și decime    Exerciții cu acorduri mici, arpegii mici și mari         Explicarea termenilor existenți în textul muzical    Executarea indicațiilor de dinamică și agogică    Compararea diferitelor nuanțe    Exerciții cu nuanțe diferite (p, mf, f)      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală     
   
    Clasa a VI-a         Să îmbine elementul tehnic cu cerințele expresive repertoriale    Exerciții de recunoaștere într-un text muzical a diferitelor elemente tehnice    Exerciții de rezolvare a problemelor tehnice ivite și raportarea acestora la contextul muzical    Prezentarea  pe scenă a repertoriilor parcurse            2.2. Să identifice mesajul muzical al repertoriului studiat    Compararea diferitelor stiluri muzicale    Diferențierea caracterului expresiv al lucrărilor muzicale studiate      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Exerciții pe probleme  Game majore și minore pe patru octave Exerciții cu game în sexte, terțe și decime Exerciții cu acorduri mici, arpegii mici și mari Explicarea termenilor existenți în textul muzical Executarea indicațiilor de dinamică și agogică Compararea diferitelor nuanțe  Exerciții cu nuanțe diferite (f, p)      Elemente de notație/cultura muzicală    Exerciții de recunoaștere într-un text muzical a diferitelor elemente tehnice  Exerciții de rezolvare a problemelor tehnice ivite și raportarea acestora la contextul muzical  Prezentarea pe scenă a repertoriilor parcurse Analizarea textelor muzicale și identificarea elementelor melodice, armonice, ritmice  Introducerea elementelor de polifonie      Aspecte interpretative    Compararea diferitelor stiluri muzicale  Diferențierea caracterului expresiv al lucrărilor muzicale studiate    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
    Studii:  C. Czerny, Studii op. 299  M. Clementi, 50 Preludii și studii pentru pian  N. Makarova, 6 Studii op. 16  St. Heller, Studii op. 45, 46    Repertoriul preclasic:  C. Daquin,  Le Coucou   G. Fr. Haendel,  6 Fughete, Allemande, Suite (părți)   J. S. Bach,  Invențiuni la 2 și 3 voci, 6 Mici preludii, Preludii și fughete, Mica Suită în La Major, Fuga în Do Major       Repertoriul clasic:  C. Ph. Em. Bach,  Solfegietto, 3 Sonate ușoare pentru pian   D. Cimarosa,  32 de Sonate   J. Haydn,  Sonate nr. 1 în Do, nr. 2 în Si bemol, nr. 3 în Do, nr. 7 în Do, nr. 8 în Sol, nr. 9 în Fa, nr. 10 în Do, nr. 11 în Sol   L. van Beethoven,  Rondo în Do op. 51, Variațiuni în Re, în Sol, Sonata op. 49, Bagatele op. 33, Ecoseze, Contradansuri   W. A. Mozart,  Andantino în Mi bemol K. V. 283, Sonata facile K. V. 545, Pastorala variată, 6 Deutsche Tanze K. V 536     Repertoriul romantic:  E. Grieg,  Tablouri poetice, Piese lirice   F. Liszt,  Consolations   F. Mendelssohn-Bartholdy,  Cântece fără cuvinte, 6 Piese pentru copii   Fr. Chopin,  3 Ecoseze, Mazurci   Fr. Schubert,  3 Marșuri militare op. 51, Andantino în Do, Scherzo-uri, Momente muzicale      J. Brahms,  Valsuri   P. I. Ceaikovski,  Bagatelle, Humoresca, Mazurca, Anotimpuri (Mai, Aprilie)   R. Schumann,  Album pentru tineret, Sonatele pentru tineret op. 118, nr. 1 și 2       Repertoriul modern și de caracter:  A. Copland,  Pisica și șoarecele   A. Haciaturian,  Sonatina   B. Bartok,  Microcosmos IV, Seara la secui, Sonatina, Dansul ursului, 6 Dansuri românești     Repertoriul românesc:  C. Petra Basacopol,  Imagini de la Muzeul satului   D. Constantinescu,  Toccatina   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit, vol. III   L. Comes,  Cântece și jocuri pentru pian, Sonatine III, IV   M. Jora,  Poze și pozne     
   
    Cl. Debussy,  2 Arabesca, Dans boem, Piese din Colțul copiilor   D. Kabalevski,  Tema cu variațiuni în Re, Sonatina în Do, în la   I. Bercovici,  Toccata   J. Ibert,  Măgărușul alb   M. Reger,  Humoresca, Carte pentru tineret   S. Prokofiev,  Gavota, Viziuni fugitive   Z. Kodály,  12 Dansuri pe clape negre (1965)     M. Negrea , Impresii de la țară, 3 Dansuri, 3 Schițe românești   N. Chilf,  Suita pentru copii   P. Constantinescu , 4 Fabule   R. Șutzu,  Vârtelnița   S. Drăgoi,  Miniaturi, Colinde   S. Toduță,  Suita de cântece și dansuri   Șt. Mangoianu,  Burlesca, Joc din Oaș   T. Olah,  Sonatina     
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a          1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical        Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Exerciții pe probleme    Exerciții cu game majore și minore pe toată claviatura, lucrate în terțe, sexte. decime, în diferiți timpi în forte și piano    Exerciții cu arpegii mici și mari    Exerciții cu acorduri mici și mari separat și împreună    Exerciții pe octave lucrate separat    Exerciții de pedalizare         Aplicarea unor tehnici de tușeuri specifice stilului lucrării interpretate    Exerciții specifice de descifrare (solfegiere, redare cu instrumentul, etc) corespunzătoare clasei    Exerciții vizând precizia ritmică      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VII-a         Utilizarea tehnicii instrumentale în operarea cu elemente de limbaj muzical    Parcurgerea unui repertoriu variat stilistic    Folosirea tehnicii instrumentale ca mijloc de expresie           2.2. Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei    Interpretarea unor lucrări din epoci diferite    Compararea unor elemente stilistice        2.3. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale  - Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate    
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Exerciții pe probleme  Exerciții cu game majore și minore pe toată claviatura, lucrate în terțe, sexte. decime, în diferiți timpi în f și p  Exerciții cu arpegii mici și mari  Exerciții cu acorduri mici și mari separat și împreună Exerciții pe octave lucrate separat  Exerciții de pedalizare      Elemente de notație/cultura muzicală    Parcurgerea unui repertoriu variat stilistic  Folosirea tehnicii instrumentale ca mijloc de expresie Aplicarea unor tehnici de tușeuri specifice stilului lucrării interpretate  Exerciții specifice de descifrare (solfegiere, redare cu instrumentul, etc) corespunzătoare clasei  Exerciții vizând precizia ritmică      Aspecte interpretative    Interpretarea de lucrări din epoci diferite Compararea unor elemente stilistice  Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Studii:  C. Czerny, Studii op. 802, op. 399, op. 335,  op. 299  Fr. Liszt, Studii op. 1  J. B. Cramer, Studii, vol. I  M. Clementi, 50 Preludii și exerciții    Repertoriul preclasic:  D. Scarlatti,  Sonate   Fr. Couperin,  Les petits moulins a vent   G. B. Martini,  Allegro   G. Fr. Haendel,  Suite în re minor, sol minor (părți) Variațiuni în Si bemol Major   J. S. Bach,  Invențiuni la 3 voci, 2 Fugi în Do Major, Preludii și fughete, Suite franceze   L. C. Daquin,  Le Coucou, L Hirondelle   I. Albeniz,  Sonata în Re       Repertoriul clasic:  Ph. Em. Bach,  Allegro în La Major, Sonata în Si bemol   J. S. Bach,  Invențiuni la 3 voci, 2 Fugi în Do Major, Preludii și fughete, Suite franceze   J. Haydn,  Sonate nr. 4 în Re Major, nr. 5, în La Major, nr. 12 în La Major, nr. 13 în Mi Major, nr. 14 în Re Major, nr. 22 în Mi Major, nr. 24 în Re Major, nr. 27 în Sol Major, nr. 30 în La Major, nr. 33 în Re Major, nr. 34 în mi minor, nr. 35 în Do Major     Repertoriul romantic:  C. M. von Weber,  Rondo brillant   Ch. Sinding,  Vânt de primăvara   E. Grieg,  Piese lirice, Dansuri norvegiene   F. Mendelssohn-Bartholdy,  Cântece fără cuvinte, Capriccio op. 33 în la minor   Fr. Chopin, Impromptu în La bemol Major, Mazurci, Valsuri  Fr. Liszt,  Consolation, Vals Capriccio, l Hymme de l enfant a son reveil   Fr. Schubert,  Allegretto în do op. 915, Momente muzicale op. 94, Impromptus op. 90 nr. 2 și nr. 4, op. 142, nr. 2   P. I. Ceaikovski,  Anotimpuri, Chanson triste op. 40 nr. 2     
   
    L. van Beethoven,  Sonata op.2 nr. 1 în fa minor, op. 14 nr. 1 în sol Major, op. 49 în Sol Major, Rondo în Do Major, în Sol Major, Variațiuni în Do Major op. 69, în la minor, Bagatele op. 126 nr. 2   M. Albeniz,  Sonata în Re   W. A. Mozart,  Sonata în Mi bemol Major K.V 282, în Re Major K. V. 284, în Do Major K. V. 279, în Si bemol Major K. V 570, în Fa Major   K. V. 332, în La Major K. V. 331, în Sol Major  K. V. 283, Rondo în Re Major K. V. 485, Pastorala variată  P. I. Ceaikovski,  Anotimpuri, Chanson triste op. 40 nr. 2   R. Schumann,  Album pentru tineret, Sonata op. 118     R. Schumann,  Album pentru tineret, Sonata op. 118       Repertoriul de piese moderne și de caracter  A. Haciaturian,  Sonatina în Do, Aventurile lui Ivan   B. Bartók,  Microcosmos, Sonatina, 6 Dansuri românești   Cl. Debussy,  Colțul copiilor, 2 Arabesca, Clair de lune din Suita bergamască   D. Șostakovici , 3 Dansuri fantastice   H. Villa-Lobos,  Suita pentru copii nr. 1, Camera copilului   I. Albeniz,  Toccata   S. Prokofiev,  Romeo și Julieta (selecții) Viziuni fugitive, Poveștile bunicii   S. Rachmaninov,  Preludiul în do diez minor, Polichinelle   Z. Kodály, 3 Dansuri    Repertoriul românesc:  A. Hrisanide,  Menuet   A. Stroe,  4 Piese pentru pian   A. Winkler,  4 Bagatele pentru pian   C. Petra Basacopol,  Imagini de la Muzeul Satului, Rondo   D. Bughici,  Șase piese pentru pian   L. Brânduș,  Cântec liric   M. Andricu,  Suita pentru copii op. 81   M. Negrea,  Impresii de la țară, Sonatina   P. Constantinescu,  Fabule, Toccata, Joc, Cântec   P. Vermessy,  Schițe pentru pian   S. Toduță,  Suita de cântece și dansuri   T. Ciortea,  Joc țigănesc   T. Olah,  Sonatina     
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a          1.2. Reconstrucția și redarea instrumentală a unei forme muzicale prin elemente de limbaj muzical  -  Analizarea formelor muzicale ale lucrărilor muzicale studiate         Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Exerciții cu game majore și minor simple, octave, acorduri mari, arpegii mari, arpegiu de septimă de dominantă    Exerciții de transpoziție în diferite tonalități și cu diferite formule ritmice             Clasa a VIII-a           Solfegierea și frazarea ideilor muzicale    Reprezentarea planurilor dinamic și agogic ale lucrărilor muzicale studiate         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VIII-a         Utilizarea adecvată a tușeului pianistic la stilul repertorial    Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de atac la stilurile studiate    Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate    Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs           2.2. Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)    Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical    Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări    Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni        2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute    Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate    Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică    Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Exerciții cu game majore și minor simple, octave, acorduri mari, arpegii mari, arpegiu de septimă de dominantă  Exerciții de transpoziție în diferite tonalități și cu diferite formule ritmice  Analizarea formelor muzicale ale lucrărilor muzicale studiate Solfegierea și frazarea ideilor muzicale  Reprezentarea planurilor dinamic și agogic ale lucrărilor muzicale  studiate      Elemente de notație/cultura muzicală    Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de atac la stilurile studiate  Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical  Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări  Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni      Aspecte interpretative    Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate  Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică  Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală  Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Studii:  C. Czerny, Studii op. 740, op. 399 Fr. Chopin, Studiul op. 25 nr. 2 Fr. Liszt, Studii op. 1  J. B. Cramer, Studii, caietul I și II    Repertoriul preclasic:  J. S. Bach,  Invențiuni la 3 voci, Suite franceze, Preludii și fughette, Clavecinul bine temperat, nr. 2 în do minor, nr. 21 în Si bemol Major, Fantezia în do minor   G. Fr. Haendel,  Suite   J. Ph. Rameau,  Les Niais de Sologne și alte piese   D. Scarlatti,  Sonate       Repertoriul clasic:  C. Ph. Em. Bach,  Sonate   D. Cimarosa,  Sonate   J. Chr. Bach,  Sonate   J. Haydn,  Sonate   L. van Beethoven,  Bagatele op. 33, Sonate op. 2 nr. 1 în fa, op. 10 nr. 2 în Fa, op. 10 nr.   1 în do, op. 14 nr. 1 în Mi, op. 14 nr. 2 în Sol, op. 79 în Sol  M. Clementi,  Sonate, Re op. 26 nr. 3, Fa op. 6 nr. 2, Re op. 33 nr. 3   W. A. Mozart,  Sonate, Fa K. V. 280, mi bemol K. V. 282, Sol K. V. 282, Fa K. V. 332,   Si bemol K. V. 570, Romanze La bemol K. V. 205    Repertoriul romantic:  C. M. von Weber,  Rondo brillant, Perpetuum mobile   F. Mendelssohn-Bartholdy,  Cântece fără cuvinte, Rondo capriccioso   Fr. Chopin,  Mazurci, Valsuri, Rondo op. 1, Impromptu în La bemol Major op. 29, Fantaisie Impromptu op. 66, Poloneza în La Major, op. 40 nr. 1   Fr. Schubert,  Momente muzicale, Impromptus op. 90 și op. 142   P. I. Ceaikovski,  Anotimpuri   R. Schumann,  Album pentru tineret, Sonate pentru tineret op. 118, Noveleta 1, Arabesca       Repertoriul de piese moderne și de caracter:  A. Scriabin,  Preludii   B. Bartók,  Microcosmos V, Bagatele  Cl. Debussy,  Colțul copiilor, Preludii, Serenada nr. 2   H. Villa-Lobos,  Polichinelle   S. Prokofiev,  Romeo și Julieta, Viziuni fugitive   S. Rachmaninov,  Preludii, Studii tablouri     Repertoriul românesc:  Al .Mendelssohn,  24 Comentarii pentru pian   C. Petra Basacopol,  Rondo   D. Gheciu,  10 Miniaturi   E. Tereny,  Un poco alla Bartók   G. Enescu,  Suita în stil vechi   G. Jódál,  Sonatina   L. Dandara,  Toccata   M. Negrea,  Impresii de la țară, Sonatina   P. Constantinescu,  Trei piese, Fabule   S. Toduță,  Suita de cântece și dansuri   T. Ciortea,  Suita pentru pian, Suita pe teme târnave   V. Herman,  Piese din Opt piese pentru pian     
   
 Sugestii metodologice 
 Ciclul gimnazial se clădește pe acumulările muzicale și instrumentale din clasele primare. Este o etapă importantă în orientarea către liceu, având în vedere dezvoltarea fizică a elevilor și consolidarea trăsăturilor de voință și caracter, decisive în orientarea profesională. Ciclul se încheie cu un concurs de admitere în liceu, unde, pregătirea aprofundată va influența viitorul elevilor. 
 Se va continua dezvoltarea tehnicii instrumentale prin efectuarea conștientă a unor exerciții de degete, a gamelor Majore și minore, la octavă, terță, sextă și decimă, paralel și contrar, arpegii frânte și lungi, octave, acorduri. Studiile abordate vor viza rezistența la efort fizic și psihic. Se vor aborda și studii artistice, unde tehnica instrumentală devine un mijloc de expresie, dar fără a depăși posibilitățile de exprimare ale elevului. 
 Muzica polifonică va fi extinsă la scriitura până la trei voci, continuând etapele de studiu utilizate anterior: solfegiere, construirea pe câte două voci a întregului, memorizarea fiecărei voci în parte, diferențierea sonoră a planurilor. Se vor analiza formele lucrărilor studiate. În clasele a VII-a și a VIII-a se pot studia suite de dansuri, ce presupun cunoașterea caracterului fiecăruia. Lucrările se audiază integral, stabilind caracteristicile mișcărilor. Ornamentele vor fi analizate și realizate în funcție de compozitor și caracterul pieselor, urmărindu-se integrarea în fluența discursului muzical. 
 Sonata clasică ocupă un loc special în studiul instrumental. Construcția formei, diferențierea tonală, între secțiunile componente vor fi însușite gradual în repertoriile abordate. Se va urmări realizarea stilistică: frazare, tușeu, pedalizare dinamică, tempo. Se recomandă studierea integrală a unei sonate, ca gen, pentru diferențierea specificității părților, a tempo- urilor și caracterului. Se vor audia atât sonate, cât și simfonii, în vederea înțelegerii genului. 
 Intrarea în adolescență este o etapă de mari transformări, fizice și psihice, de voință și orientare. Muzica romantică oferă un cadru de afirmare a calităților pianistice și muzicale, dezvoltate în anii anteriori. Încurajarea propriilor trăiri și opinii, reprezintă un imbold în manifestarea trăsăturilor de personalitate. În funcție de preferințe și nevoile de exprimare, vor fi abordate piese moderne și românești, utilizând mijloace de expresie specifice. 
 Se va diversifica utilizarea pedalei, în funcție de stil și efectul dorit. Utilizarea pedalei 
 „una corda” va fi pentru obținerea unor sonorități speciale. Pedala de rezonanță nu înlocuiește un legato obținut prin tușeu, după cum pedala „una corda” nu suplinește obținerea unei nuanțe reduse, executată prin tehnică de producere a sunetului. 
 Studiul individual devine un instrument de bază în asimilarea problemelor pianistice. Elevul va fi ajutat să proiecteze munca pe termen scurt și lung, pentru a rezolva toate cerințele instrumentale, muzicale și repertoriale. Responsabilizarea elevului față de muncă este o acțiune cu multiple avantaje, fiind o bază a existenței. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
 PIAN 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE:REPERTORIU CLASIC 
 Clasa a VI-a 
 Nr. ore alocate: 4 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      W. A. Mozart    1.1. Să realizeze combinații de elemente melodice, armonice, ritmice    - audierea lucrării    - pian    - evaluare      – Sonata    - citirea integrală a    - partitură    formativă      Facile, KV    lucrării, respectând    - aparatură    - autoevaluare în      545, p. I,  DESCIFRARE    indicațiile de dinamică  - evidențierea    audio-video    baza criteriilor de  prestabilite    
   
         1.2. Să aplice    construcției formei                indicațiile de    muzicale (frazare,      dinamică și agogică    articulații, structură)  - rezolvarea           problemelor tehnice           (ornamente, formule           ritmice, pasaje cu           mâini alternative)           - executarea unor           exerciții ajutătoare           pentru egalizarea           articulației degetelor           - adaptarea tușeului           pianistic la specificul           scriiturii mozartiene      Notă:  Se va avea în vedere necesitatea obișnuirii elevilor atât cu respectarea textului muzical cât și cu elemente stilistice și de interpretare creativă.     
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Coman Lavinia    Universitatea Națională de Muzică – București      Babeș Venera    Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” – București      Enoiu-Pânzariu Andrei    Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” – Iași      Noveanu Monica    Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță” – Cluj-Napoca      Zamfirescu Mihaela Eleonora    Colegiul Național de Muzică „George Enescu” – București    
   
 Anexa nr. 7 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru 
   
 INSTRUMENTE DE SUFLAT 
 flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon 
   
 Clasele V-VIII 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa școlară pentru  Instrument principal - instrumente de suflat  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore/săptămână. 
 Programa pentru  Instrument principal - instrumente de suflat  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului. 
 Structura programei școlare  include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:  
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii de repertoriu    Sugestii metodologice   
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate în studiul  instrumentelor de suflat  jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. 
 Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării fizico-afective a fiecărui elev.  
 Sugestiile de repertoriu  sunt prezentate pe specificul fiecărui instrument.  
 Conținuturile   învățării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:  
   Elemente de tehnică instrumentală specifică;    Elemente de notație/cultură muzicală;    Aspecte interpretative.   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea elevilor în direcția exprimării artistice la instrument, concretizată în manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează  și  cunoștințe, deprinderi, competențe și de la celelalte discipline muzicale. 
 În cadrul actualei programe sunt cuprinse următoarele instrumente de suflat: flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon. 
 Programa de față se adresează elevilor care studiază un instrument de suflat din clasa a V-a. Aceasta permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente mai devreme, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală. Studiul tubei începe în cadrul ciclului liceal, însă există posibilitatea de a adapta conținuturile pentru ciclul gimnazial, în funcție de dezvoltarea fizică și posibilitățile psiho- 
 intelectuale ale elevului. 
   
 Competenţe generale 
   
    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale       Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice cu exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a          1.2. Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical      1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj        Formarea deprinderilor tehnice de bază    Prezentarea descriptivă a instrumentului (construcţie, părţi componente, evoluție istorică, date teoretice)    Mânuirea (asamblarea, dezasamblarea, întreținerea) instrumentului    Principiile de funcționare a instrumentului    Emisia corectă – sonoritate caracteristică         Redarea cu ajutorul instrumentului a elementelor de tehnică instrumentală (sunetul, articularea, intonația)    Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo);    Explicarea grifurilor/digitațiilor    Exerciții de utilizare a grifurilor/digitațiilor întâlnite în materialul specific anului I de studiu      Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical    Exerciții cu intervale simple    Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului    Identificarea/înțelegerea raportului matematic între durate    Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a V-a         Obținerea deprinderilor tehnice de bază    Exerciții de repirație și de emisie corectă    Exerciții de formare a ambușurii    Emisia, mai întâi doar cu ancia/muștiucul, apoi și cu instrumentul    Exerciții pentru dobândirea unei poziţii corecte a corpului în timpul cântatului la instrument    Game majore și minore cu maxim o alterație    Articularea nonlegato și legato           2.2. Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical    Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze    Analiza motivelor, frazelor    Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)        2.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică    Exerciții cu elemente de dinamică constantă: p, mp, mf, f, etc.    Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Prezentarea principalelor date şi caracteristici ale instrumentului Exerciții de formare a respirației profesională  Exerciții de formare a ambușurii Explicarea grifurilor  Exerciții de utilizare a grifurilor/digitațiilor întâlnite în materialul specific anului I  Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical  Exerciții de emisie corectă      Elemente de notație/cultură muzicală    Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului Exerciții cu intervale simple  Identificarea raportului matematic între durate  Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Exerciții de articulare  nonlegato  și  legato  a sunetelor Exerciții în tonalități cu maxim o alterație      Aspecte interpretative    Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze Analiza motivelor, frazelor  Recunoașterea formelor muzicale simple ( liedul ,  menuetul  și  rondoul )   Exerciții cu elemente de dinamică constantă:  p ,  mp ,  mf ,  f , etc. Exerciții cu elemente de dinamică fluctuantă (nuanțarea  crescendo ,  decrescendo )    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
  Piese:  Piese din albumul,  Forty little pieces in progressive order for the Beginner Flautist  (transcris și adaptat pentru flaut și pian de Louis Moyse):    J. S. Bach,  Menuet,     W. A. Mozart,  Ariette, Menuet,     R. Schubert,  Waltz,     L. v. Beethoven,  Scotsch Dance ;    D. Hellbach  Pictures,  vol. I:    Ostinato, Manolo s song ;   Piese din  Album de piese românești pentru instrumente de suflat :    Carmen Petra Basacopol,  Floarea soarelui  și  Cucu    A. Corelli,  Sarabanda ,    J. B. Lully,  Gavota ,    G. Fr. Haendel,  Bourre ,    J. S. Bach,  Menuet in Sol ,    C. W. Gluck,  Menuet ,    W. A. Mozart,  Aria ,  Cântec de leagăn ,  Dans german  ș.a .     R. Schumann,  Țăranul vesel .    
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la flaut;  Exerciții cu capul flautului;  Game Majore și minore cu o alterație (ambitusul re 1 - re 3 ).  M. Moyse,  Metodă de flaut pentru începători ; Taffanel-Gauber,  Metodă de flaut pentru începători ;  Fr. Carajee,  Metoda de flaut ;  D. Pop,  Metodă de flaut,  vol. I;  A. I. Oltean-Zehnder și M. Anica,  Flautino I,   Metoda de flaut pentru începători;  I. Havaletz,  Metodă de flaut pentru începători ;  T. Wye,  Practice books for the Flute,  vol. I;  Z. Jeney,  Metodă de flaut , vol. I;  C. Ambach,  Die moderne Flötenschule,  vol. I;  I. Ory,  La flute Traversiére,  vol. I;  B. G. Haase,  Die neue magic Flute 1  (Noul flaut fermecat);  D. Cristache,  Metodă de studiu pentru începători   
  
 FLAUT (anul I de studiu) 
   
  Piese:  L. Puşecinikov,  Culegere de piese pentru oboi şi pian  (la alegere, spre exemplu, piesa  Mic vals );  E. Cuteanu,  5 piese pentru tineret  (originale pentru vioară):  Piesa nr. 1 ,  Allegro , Piesa nr. 2,  Rubato - Allegretto ;  I. Cudalbu, G. Barnea,  Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ;  D. Szabo-Geza,  Mica suită pentru oboi şi pian (Bălăioara, Tropotita, Cântec vesel ).  
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi.  Exerciții cu ancia.  Game Majore și minore cu o alterație.  P. Tornea,  Metoda pentru oboi (Partea a II-a, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea gamelor) ;  Wiktor Socewicz –  Game, arpegii și intervale pentru oboi ;  Mendel Andreas,  Technical basics of oboe playing .  S. Crozzoli,  Le prime lezione di oboe .  P. Tornea,  Metoda pentru oboi (Partea I, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea grifurilor) ;  L. Puşecinikov,  Metoda pentru oboi  vol. I;  A. Tolksdorf, F. Rösler,  Schuler für Oboe , vol. I ;   K. Gekeler,  Gekeler Method for Oboe ; Schaeferdiek Marc,  Method for oboe,  vol. I.  
  
 OBOI (anul I de studiu) 
  Piese:  Antonio de Cabezon,  Pavana Italiană ; Girolmo Frescobaldi,  Couranta ; Bernardo Pasquini,  Pastorale ;  G. Ph. Telemann,  Menuet ;  C. Gervaise,  Menuet  din  Suita în re Nr. 4 ;  L. Marchandd , Menuet ;  J. S. Bach,  Musette  din  Suita Engleză Nr.3 ;  J. Ph. Rameau,  Menuet ;  W. A. Mozart,  Romanța K.V. 229 ;  F. Schubert,  Vals german ;  V. Maklakov,  Cântec ;  B. Kliuner,  Vals ;  V. Voloșinov,  Marș ;  A.T. Grecianinova,  Cântec ;  M. Glinka,  Cântec;   W. A. Mozart,  Dans .  
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la clarinet.  Exerciții cu muștiucul.  Game Majore și minore cu o alterație.  R. Kitzer,  Metodă de clarinet , vol. I;  D. Ungureanu,  Metodă de clarinet , vol. I;  E. Koch,  Schule für Klarinete ;  C. Rozanov,  Metodă de clarinet ; Hovai,  Metodă de clarinet ;  A. Dismacek,  Metodă de clarinet . Rudi Reiki,  Studii , vol. I.  
  
 CLARINET (anul I de studiu) 
  Piese:  G. B. Pergolesi,  Piesa ;  B. Bartok,  Adagio; Andante ;  A. Haciaturian,  Andantino ;  A. Tegnar,  Cantec suedez pentru copii ;  R. Hanmer,  Bassoon Bagatelles .  
  
  Game, studii:  Exerciții de respirație specifică cântatului la fagot.  Exerciții cu ancia.  Game Majore și minore cu o alterație.  J. Weissenborn-Hofmeister,  Schulen Nr. 120   –  Metodă pentru începători   
  
 FAGOT (anul I de studiu) 
  Piese:  Mici piese solo sau cu pian  S. Kokenyessy,  Horn Tutor 1  (culegere de piese)  D. Kabalevski,  Vals, Ținutul meu   
  
  Game, studii:  Exerciții de respirație specifică cântatului la corn;  Exerciții cu muștiucul;  
  
 CORN (anul I de studiu) 
   
  Piese:  A. Popa,  Ansambluri pentru copii   W. A. Mozart,  Menuet   J. Hook,  Sonata (p. I)   Ph. Em. Bach,  Tema cu variațiuni   Ph. Em. Bach , Temă cu variațiuni   D. Marinescu,  Doină și joc   R. Schumann,  Plugarul vesel   L. van Beethoven,  Cântec solemn   
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la trompetă;  Exerciții cu muștiucul;  Game Majore și minore cu o alterație.  D. Ungureanu,  Metoda de Trompetă  (Vol. I);  H. Rapp,  Metoda de Trompeta pentru începători ;  J. Porret,  Metoda de Trompetă  (Vol. I);  H. Clark,  Metoda de începători ;  J. B. Arban,  Metoda de Trompetă .  
  
  P. I. Ceaikovski , Piesă veche franțuzească   D. Sostakovici,  Coliba   W. A. Mozart,  Piesă veselă   J. S. Bach,  Menuet   
  
  Game Majore și minore cu o alterație. Gh. Păunescu,  Exercițiile 1-32   Charles F. Gouse,  Learn to play the french horn , vol. 1;  S. Kokenyessy,  Horn Tutor 1 ;  S. Dünser și A. Stopfner,  Horn fuchs , vol. 1;  B. Tuckwell,  Fifty first exercises for horn ; Pottag-Hovey,  Method for french horn , vol. 1.  
  
 TROMPETĂ (anul I de studiu) 
  Piese:  Mici piese cu acompaniament de pian transcrise de la diferite instrumente;  A. Bambola,  duete  (elev-profesor).  
  
  Game, studii  Exercitii de respirație specifică cântatului la trombon.  Exerciții cu muștiucul.  Game Majore și minore cu o alterație.  A. Bambola,  Caietul I, studii pe poziții ;  T. Dorsey,  Lecțiile 1-10 ;  V. Blajevici,  Exerciții  (pp. 1-19);  R. Muller,  Caietul 1  ( exerciții în poziții 1-3)   
  
 TROMBON (anul I de studiu) 
  Piese:  G. Fr. Händel,  Menuet ;  G. Fr. Händel,  Largo;   G. Fr. Händel,  Bourée;   G. Fr. Händel,  Gavotte   G. Fr. Händel,  Impertinence ;  P. I. Ceaicovski,  Cântec vechi francez ;  F. J. Gossec,  Gavotta ;  A. Corelli,  Largo ;  G. B. Somis,  Tambourine ;  L. Boccherini,  Scherzo ;  R. Schumann,  Melodie;   L. v. Beethoven,  Oda bucuriei ;  L. v. Beethoven,  To Joy ;  J. Haydn,  Saint anthony chorale ;  J. Haydn,  Quadrille   J. Haydn,  Menuet ;  J. Haydn,  Dans lent ;  W. A. Mozart,  Children song ;  Children song ,  Frere Jaques ;  French children song ,  Au claire la lune ;  Dutch Folk song ,  The Farmers ;   
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la nai; Game Majore și minore cu o alterație;  Gh. Zamfir,  Metodă de nai ; Gh. Zamfir,  Traite du nai ;  R. Pătuleanu,  Metodă de nai clasic ;  O. Lianu,  Metodă pentru însuşirea naiului ;  V. Iovu,  Metodă de nai ; Al. Pal,  Metoda de nai ;  C. Pușcoiu,  New method for Panpipes   (partea I);  J. Domide,  Lehrgang für panflöte , vol. I;  I. Havaletz,  Metoda de nai clasic , Vol. I.  
  
 NAI (anul I de studiu) 
   
   
  Piese:  Pavele Pavele, Mazarica, Hora miresii, Zorile se varsă ;   Luca Novac,  Cântece din Banat ; Marius Cîrnu,  Melodii de joc din Banat .  
  
  Game, studii:  Game Majore și minore cu o alterație  Ioan Berci și Iulius Havaletz,  Metodă  (pp. 1-9); Kaldy Gyula,  Metodă  (pp.7-12)  
  
 TARAGOT (anul I de studiu) 
 French Lullaby ,  Sleep Well ;  
     
 M. Corrette,  Fanfare ; 
 J. B. Lully,  Andantino ; 
 J. B. Rameau,  Rondino ; 
 N. Miascovski,  Mazurka  
 Ch. Petzold,  Menuet  în Sol Major. 
   
 LUCRĂRI FOLCLORICE 
 Mociriţă cu trifoi; 
 Când eram pe Ialomiţa; Ştii tu mândro; 
 Aseară vântul bătea; Foaie verde ca aluna; Trenule maşină mică; 
 Mândra mea-i de la Buzău; Radu mami; 
 Ionel, Ionelule; 
 Cântă cucu bată-l vina; Pe marginea Dunării; Tudoriţo nene; 
 Trandafir de la Moldova; Ungurica; 
 Balta; 
 Hora-n două părți; Foaie verde sălcioară 
 Am un leu şi vreau să-l beau; Ciuleandra; 
 Barbu lăutaru; Alunelu; 
 Foaie verde lămâiţă .  
  Piese:  A. Chailleaux,  Andante  și  Allegro ;  A. Campra,  Chanson du Papillon ;  G. F.Handel,  Allegro ,  Largo  și  Final .  F. Ferran,  Sonatina  pentru saxofon alto și pian  „Baghira”;  G. F. Händel,  Andate  și  Bourrée  (din  Sonata nr. 3 ).  J.B.Singelee,  Solo de concert , op. 74.  
  
  Game, studii:  Exerciții de respirație specifică cântatului la saxofon.  Exerciții cu muștiucul.  Game Majore și minore cu o alterație.  J. M. Londeix -  Le detache  și  Staccato   -  Exerciții de mecanica pentru toate saxoanele   Rubank,  Elementary Method for Beginner  Rubank,  Intermediate Method for Beginner  Cl. Delangle,  Metoda pentru începători   C. Horceag,  Metoda pentru începători  Amadeo Russo,  Metodă completă de saxofon   G. Lacour,  50 de studii progresive  Vol. I-II  
  
 SAXOFON (anul I de studiu) 
   
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VI-a          1.2.Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical        Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Explicarea grafiei sunetelor    Abordarea noilor grifuri ce derivă din extinderea ambitusului    Exerciții de utilizare a grifurilor nou învățate         Exerciții de cunoaștere/recunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical    Exerciții specifice pentru formarea deprinderilor de citire corectă a textului muzical    Exerciții pentru perceperea și reprezentarea diferențelor ritmice (exerciții cu diviziuni de note, accentul ritmic, accentul metric, sincopa, contratimpul)         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VI-a         Completarea deprinderilor tehnice și interpretative    Exerciții de respiratie, emisie, intonatie    Exerciții pentru dobândirea unei poziţii corecte a corpului în timpul cântatului la instrument    Mânuirea corectă a instrumentului pentru obținerea automatismelor de folosire și întreținere a acestuia    Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor    Exerciții în tonalități până la două alterații (inclusiv)           2.2. Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru instrument de suflat cu acompaniament    Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate    Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate    Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale        2.3. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivităţii muzicale  -  Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea)     
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Deprinderea unei abușuri corecte  Date teoretico-practice legate de extinderea ambitusului Automatizarea grifurilor învăţate  Citirea corectă şi cursivă a textului musical, spre exemplu: solfegierea cu/fără intonație, citirea notelor folosind grifura, dar fără suflat în instrument („ la rece”) ș.a.  Aplicarea elementelor de limbaj muzical necesare redării unei    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a           lucrări muzicale  Poziţia corectă a corpului în timpul cântatului la instrument Formarea tehnicii de respirație corectă (profesională) Locul respirațiilor şi al cezurilor în materialul studiat Manierele de articulare:  legato ,  staccato ,  tenuto / portato  Game majore și minore cu două alterații  Exercitii de respirație, emisie, intonatie  Exerciții pentru dobândirea unei poziţii corecte a corpului în timpul cântatului la instrument  Mânuirea corectă a instrumentului pentru obținerea automatismelor de folosire și întreținere a acestuia Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor      Elemente de notație/cultura muzicală    Tipuri de articulare:  legato ,  staccato ,  tenuto / portato  Game majore și minore cu două alterații Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate  Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale      Aspecte interpretative    E lemente simple de structură a melodiei (motivul, fraza, perioada muzicală, tema muzicală)   Urmărirea constantă a liniei melodice și analizarea elementelor de limbaj din textul muzical  Dinamica, nuanțarea „naturală”    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
     
 FLAUT (anul II de studiu) 
 Game, studii: 
 Game Majore și minore până la două alterații (inclusiv). Ambitusul do 1 -mi 3  
 G. Gariboldi,  Primele exerciții ; 
 D. Pop,  Metodă de flaut,  vol. II; 
 D. Cristache,  Metodă de studiu pentru începători  (continuare); 
 A. I. Oltean-Zehnder și M Anica,  Flautino II , Metoda de flaut pentru începători; 
 M. Moyse,  Metodă de flaut , Paris; Taffanel-Gauber,  Metodă de flaut ; Fr. Carajee,  Metoda de flaut ; 
 T. Wye,  Practice books for the Flute,  vol. II; 
 Z. Jeney,  Metodă de flaut , vol. II; 
 B. G. Haase,  Die neue magic Flute 2  (Noul flaut fermecat). 
 M. Moyse,  24 Petites etudes melodiques avec variotions (facile) pour Flute  
   
 Piese: 
 Piese din albumul,  Piese mici pentru flaut și pian , transcripții de Petre Maticiuc: 
   C. W. Gluck,  Menuet ,    C. Dimitrescu,  Cântec de leagăn ,    J. A. Hasse,  Două dansuri ,    L. v. Beethoven,  Menuet ,    G. F. Haendel,  Bourrée ,    M. Negrea,  Sara-n poartă .  Piese din albumul  Forty little pieces in progressive order for the Beginner Flautist , transcris și adaptat pentru flaut și pian de Louis Moyse:    J. S. Bach,  Musette, Polonaise,     W. A. Mozart,  Allegro,     J. Haydn,  Serenade ,    L. v. Beethoven,  Adieu .  D. Hellbach,  Pictures,  vol. II (spre exceemplu:  Play Seven, Talk, Roadrunner );   Piese din albumul  Flötenmusik für Anfanger :    J. S. Bach,  Menuet,  fragment din  Suita în si minor ,    W. A. Mozart,  Allegretto,  fragment din opera   
 Flautul fermecat ).  
 L. Weiner,  Foxdance ; 
 G. Bizet,  Menuet ; 
 J. B. Loillet,  Menuet si Rondo ; 
 J. Ph. Rameau,  Gavotta ; 
 V. Jianu,  Pastel ,  Sarabanda ; 
   
     
  D. Buciu,  Doina ;  La flûte Classique , vol. I,  Culegere de piese pentru flaut și pian .   G. F. Haendel,  Sonate , în  sol  minor, în  la   minor,  Do  major , Fa  major (la alegere);  W. A. Mozart,  Sonatine nr. 1, 2 .  
  
  Piese:  L. Puşecinikov,  Culegere de piese pentru oboi şi pian  (la alegere);  E. Cuteanu,  5 piese pentru tineret :    nr. 3 –  Molto rubato  -  Piu mosso - Allegro     nr. 4 –  Molto rubato - Allegretto     nr. 5 –  Molto rubato - Allegro ;    I. Cudalbu, G. Barnea,  Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ;  C.W. Gluck,  Minuet in F , din opera „Orfeu”;  L. Düssek,  Menuet ;  A. Varlamov,  Piesă rusă ;  G. Fr. Haendel,  Aria  din opera „Rinaldo”. Corelli-Barbirolli,  Suita concertantă pentru oboi şi pian  ( Preludiu, Sarabanda, Gavotta ).  
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi  Game Majore și minore cu până la două alterații (inclusiv);  Wiktor Socewicz, G ame, arpegii și intervale pentru oboi ;  Mendel Andreas,  Technical basics of oboe playing :  P. Tornea,  Metoda pentru oboi (Partea a II-a, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea gamelor);   L. Puşecinikov,  Metoda pentru oboi I   (continuare)  S. Crozzoli,  Le prime lezione di oboe .  G. A. Hinke,  Studii elementare pentru oboi   pp. 3-24  A. Tolksdorf, F. Rösler,  Schuler für Oboe , vol. I ;   L. Wiedemann,  45 de Studii , nr. 1-4.  
  
 OBOI (anul II de studiu) 
  Piese:  D. Ungureanu,  Album de Mici Piese pentru clarinet și pian ;  Ion Cudalbu,  Culegere de piese pentru clarinet și pian ;  C. Rozanov,  Metodă de clarinet cu acompaniament de pian ;  Kezdok Szomara,  Colecție de piese ; Bercles Kalman,  Colecție de piese ;  A. Dismacek,  Cântec și joc ;  A. Dismacek,  Joc .  
  
  Game, studii:  Game Majore și minore cu două alterații (inclusiv).  R. Kitzer,  Metodă de clarinet vol I   D. Ungureanu,  Metodă de clarinet vol I   E. Koch,  Schule fur Klarinete   C. Rozanov,  Metodă de clarinet   Hovai,  Metodă de clarinet   F. Demnitz,  Școala elementară pentru clarinet   A. Dismacek,  Metodă de clarinet . Rudi Reiki,  Studii vol. I.   
  
 CLARINET (anul II de studiu) 
  Piese:  V. Herman,  Trilisestile-Joc moldovenesc ;  J. Haydn,  Menuet  din  Simfonia Nr. 7 ;  W. A. Mozart,  Cântec de primavară ;  L.v. Beethoven,  Marmota ;  P. I. Ceaikovski,  Lied Italian ;  Al. T. Grecianinov,  Coleg vessel ;  D. B. Kabalevski,  Glia noastră ;  R. Schumann,  Cȃntecul Secerătorilor  (ar. A. Gedike);  R. Schumann,  Moş Crăciun  (ar. A. Gedike);  F. Mendelssohn,  Cântec fără cuvinte  op. 85, nr. 14 (ar. A. Gedike);  
  
  Game, studii:  Game Majore și minore până la doua alterații  J. Weissenborn,  Studii pentru fagot  op. 8, Vol. 1  
  
 FAGOT (anul II de studiu) 
   
     
  K. Pivonka,  Allegretto din Das Fagott,  vol. 5 (Selman/Angerböfer);  D. Kabalevsky,  Tocatina,  op. 27, nr. 12;  I. Urcan,  Culegere de piese Româneşti   (violoncel).  A. Vivaldi, Sonata în Mi minor  J. S. Bach,  Bourrée  din Suita nr. 3 pentru violoncel solo.  
  
  Piese:  Piese si prelucrări pentru Corn si Pian; Gh. Păunescu,  Duete  și piese cu acompaniament de pian;  W. A. Mozart,  Cântec de Primăvară ; Gh. Păunescu,  Sincopa ;  Gh. Păunescu,  Menuet nr. 1 ; Gh. Păunescu,  Menuet nr. 2 .  
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi  Game Majore și minore până la două alterații (inclusiv).  Ambitus extins până la două octave Gh. Păunescu,  Exercițiile 31-70   Stefan Dünser & Andreas Stopfner,  Horn fuchs , vol. 1;  -Charles F. Gouse,  Learn to play the french horn , vol. 1;  -Barry Tuckwell,  Fifty first exercises for horn ;  -Pottag-Hovey,  Method for french horn , vol. 1  
  
 CORN (anul II de studiu) 
  Piese:  Fr. Schubert,  Serenade   T. Brediceanu,  Doina și Joc   G.F Händel,  Sonatina   W. A. Mozart,  Sonatina   R. Louthe,  Concertino de Concurs   V. Scelokov,  Concert Nr. 3   G. Enescu,  Cântec vechi   J. Brahms,  Cântec de leagăn   G. Fr. Haendel,  Sonata în fa   
  
  Game, studii  Game Majore și minore cu două alterații (inclusiv).  D. Ungureanu,  Metoda de Trompetă  (Vol. II);  J. Porret,  Metoda de Trompetă  (Vol. I-II);  J. B. Arban,  Metoda de Trompetă.   H. J. Krumpfer,  Studii de Trompetă  (Vol. I)  
  
 TROMPETĂ (anul II de studiu) 
  Piese:  Transcripții de la diferite instrumente  V. Blajevici, P iese ;  J. Rameau,  Menuet ;  P. I. Ceaikovski,  Arie ;  F. Chopin,  Andante ;  L. v. Beethoven,  Cântec;   J.S. Bach,  Menuet (transcripție de la corn).   
  
  Game, studii:  Game Majore și minore cu două alterații.  A. Bambula,  Caietul I ,  capitolul III ;  R. Müller,  Caietul I , Capitolul: intervale în gamele  Fa ,  Sib  și  Mib ;  T. Dorsey,  Lecțiile 10-30.   B. Grigoriev, Studiile 1-42;  V. Blajevici,  Școala pentru trombon , studii.  
  
 TROMBON (anul II de studiu) 
  Piese:  Fr. Schubert,  Moment Musical,  op. 94, nr. 3; Ph. Lavigne,  Allegro Giocoso,  from Sonata  La Persana ;  W. A. Mozart,  Minuet  from  Eine kleine Nachtmusik ;  G. Ph. Telemann,  Gavotta ;  J. S. Bach,  Menuet ;  J. S. Bach,  Chorale ;  
  
  Game, studii:  Exercitii de respirație specifică cântatului la NAI   Game Majore și minore cu până la două alterații (inclusiv).  R. Pătuleanu,  Exerciții de tehnică pentru nai   Gh. Zamfir,  Metodă de nai ;  Gheorghe Zamfir:  Traite du nai  (nr. 71-90);  R. Pătuleanu,  Metodă de nai clasic ;  O. Lianu,  Metodă pentru însușirea naiului ”;  
  
 NAI (anul II de studiu) 
   
     
 V. Iovu,  Metodă de nai ; Al. Pal,  Metoda de nai ; 
 C. Pușcoiu,  New method for Panpipes  
 (părțile I, II, III, IV, V); 
 J. Domide,  Lehrgang für panflöte , vol. II. 
 C. Pușcoiu,  Etudes for pan flute  
   
  Piese:  Sorocul banatean, Pe loc, Brau, Ardeleana, Hora mare, De doi ;   Luca Novac,  Cântece din Banat ; Marius Cîrnu,  Melodii de joc din Banat .  
  
  Game, studii:  Game Majore și minore cu două alterații  Ioan Berci și Iulius Havaletz,  Metodă  (pp. 10- 21);  Kaldy Gyula,  Metodă  (pp.14-16)  
  
 TARAGOT (anul II de studiu) 
 R. Schumann,  Prima Durere ; 
 A. Corelli,  Sarabanda;  
 W. A. Mozart,  Burlesque ; 
 J. Haydn,  Andante ; 
 J. Haydn,  Dans lent ; 
 H. Purcell,  Trumpet air ; 
 J. Kriger,  Bourée ; 
 G. Ph. Telemann,  Minuet ; 
 J. S. Bach,  Andante ; 
 G. Fr. Händel,  Alla Hornpipe , from  Water Music ; 
 G. Fr. Händel,  March ; 
 G. Fr. Händel,  Gavotte ; 
 G. Fr. Händel,  Largo ; 
 A. Corelli,  Sarabande ; 
 N. Miascovski,  Mazurca.  
   
 LUCRĂRI FOLCLORICE 
 Au plecat olteni la coasă; Doi voinici din Valea Mare; Mă dusei să trec la Olt; Bădiţă cu ochii verzi; 
 Bade-al meu de astă vară; Asta e poteca mea; Argeşule apa ta; 
 Sârbă veche din Muntenia; Banu Mărăcine; 
 Bulgăraş de gheaţă rece; Izvoraş cu apa rece; Cântec vechi din Muntenia; Purtată; 
 Busuioc floare cătată; Pe marginea Dunării; 
 De-aș avea fântână-n curte; Bună seara dragii mei; Hora miresei; 
 Hai mândră la joc; Păscui calul pe răzoare; Coborâi din deal în vale; 
 Ciobănaș cu trei sute de oi; Foaie verde flori mărunte; Frunză verde ș-un dudău; Sunt o fată frumușică; 
   auzi cum răsună valea; Înflorit-a ruguțu;  Și-am auzit o minciună; Joc din Maramures .       Piese:  G. F. Händel,  Allegro, Largo et Final   G. F. Händel,  Allegro  (M. Mule)  G. Bizet,  Toreador  (din opera  Carmen )  G. Bizet,  L’Arlessiene   C. Debussy,  Micul Negru   C. Debussy,  Clar de Lună   J. B. Singelée,  Fantaisie Brilliante , op.86  J. B. Singelee,  Concertino , op.78  A. Vivaldi,  Concerto  op. 3, nr. 6.    
  
  Game, studii:  Game Majore și minore cu două alterații.  M. Mule – Game și arpegii  Rubank,  Metodă intermediară pentru saxofon   L. Mayeur,  Grand Method for Saxophone   P. de Ville,  Metoda universală pentru saxofon   H.Klose,  25 de Studii ;  Guy Lacour,  50 Etudes Progressive  Vol. II.  
  
 SAXOFON (anul II de studiu) 
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a          1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical        Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Exerciții de cunoaștere/recunoaștere a grafiei sunetelor care derivă din extinderea ambitusului    Exerciții pentru formarea deprinderilor de utilizare şi automatizare a grifurilor învățate şi a noilor grifuri         Aplicarea unor tehnici de emisie sonoră specifice stilului lucrării interpretate    Exerciții specifice de descifrare a textului muzical (solfegiere/redare vocală, apoi redare cu instrumentul) corespunzătoare clasei    Exerciții vizând exactitatea ritmică         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
   
    Clasa a VII-a         Stăpânirea/automatizarea deprinderilor tehnice și interpretative    Exerciţii pentru dezvoltarea respiraţiei profesionale    Exerciții de consolidare a emisiei sonore şi de susţinere a coloanei de aer    Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice    Exerciții în tonalități până la trei alterații (inclusiv)           2.2. Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei    Interpretarea de lucrări din epoci diferite    Compararea unor elemente stilistice        2.3. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale  - Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare în lucrările studiate    
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Analizarea aspectelor tehnice întâlnite în lucrările abordate Consolidarea unei poziţii corecte a corpului în timpul cântatului la instrument  Tehnicii de respirație și de emisie sonoră specifice stilului studiat      Elemente de notație/cultura muzicală    Ornamente  Urmărirea constantă a liniei melodice și redarea caracterului acesteia  Game majore și minore cu trei alterații      Aspecte interpretative    Observarea şi analizarea elementelor de tehnică instrumental necesare redării artistice a unei lucrări muzicale  Audiţii comparate;  Forme muzicale simple (strofice:  lied ,  rondo ,  menuet ) sau complexe (tematice: sonata, Tema cu variațiuni, concertul) Mijloace tehnice de expresie: cezură, nuanţă, accent, agogică    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
  Piese:  P. Constantinescu,  Cântec vechi ;  L. Comes,  Două dansuri din Apuseni ;  V. Jianu,  Madrigal ,  Pastel ,  Sarabanada și Bourée ,  Preludiu și Rigaudon ;  I. Cudalbu,  Amintiri   I. Bogar,  Rondo ;  J. Andersen,  Barcarolle ;  P. D. Paradisi,  Siciliana ;  L. Bocherini,  Menuet ;  Fr. J. Gossec,  Tambourin ;  Fr. Schubert,  Serenada ,  Andante ;  G. Fauré,  Siciliana ;  S. Prokofiev,  Gavota .  G. Bizet, M enuet  (din Suita  Arleziana) ;  J. B. Loeillet,  Sonata a IX-a  în  Sib  major , a X-a   în  la  minor (la alegere);  G. F. Haendel,  Sonate , în  Do  major ,  în  la   minor,  sol  minor,  Fa  minor (la alegere);  A. Vivaldi,  Sonata  în  Do  major;  G. Ph. Telemann,  Sonata Fa  major;  B. Marcello,  Sonata  în  Sib  major;  F. M. Veracini,  Sonata  în  Fa  major;  W. A. Mozart,  Sonatine . Anonymus,  Temă cu variațiuni .  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore până la trei alterații (inclusiv). Ambitusul do 1 -sol 3   Taffanel-Gaubert,  Grand exercices journaliers de mécanisme ;  M. Moyse,  Exercices journaliers ;  T. Wye,  Practice Book ,  no. 2 .  D. Pop,  Metoda de flaut vol. II   D. Cristache,  Metodă de studiu pentru începători  (continuare).  B. G. Haase,  Die neue magic Flute 3  (Noul flaut fermecat).  G. Gariboldi,  30 Easy and Progressive Studies for Flute ;  E. Köhler,  20 Easy Melodic Progressive Exercices  op.39, vol. I, II;  A. Oltean,  Flautino 3 ;  E. Köhler,  Studii,  op. 33,  caiet I ;  Culegere de studii,  Flautissim / Diving among the studies , vol. I.  
  
 FLAUT (anul III de studiu) 
  Piese:  I. Cudalbu, G. Barnea,  Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ( spre exemplu,  Mica Romanță) ;  V. Jianu,  Sarabanda ;  C. Petra-Basacopol,  Piese de caracter pentru oboi și pian , op. 80 ( I Andante con moto e   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu până la trei alterații (inclusiv).  Wiktor Socewicz,  Game, arpegii și intervale pentru oboi   Mendel Andreas,  Technical basics of oboe playing   P. Tornea,  Metoda pentru oboi   
  
 OBOI (anul III de studiu) 
   
  Piese:  I. Cudalbu,  Culegere de piese pentru clarinet și pian ;  D. Ungureanu,  Album de piese pentru clarinet și pian ;  M. Negrea,  Suită ;  C. Debussy,  Piesă pentru clarinet și pian ;  L. Dittersdorf,  Scherzzo .  V. Tucek,  Concert ;  J. Kozeluh,  Concert ;  K. Stamitz,  Concert ;  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).  R. Kitzer,  Metodă de clarinet vol. II ;  D. Ungureanu,  Metodă de clarinet vol. I ;  E. Koch,  Schule für Klarinete ;  C. Rozanov,  Metodă de clarinet ;  F. Demnitz,  Școala elementară pentru clarinet ;  A. Dismacek,  Metodă de clarinet .  I. Cudalbu,  Studii pentru clarinet ;  R. Reiki,  Studii vol. I .  
  
  rubato );   W. A. Mozart,  Adagio în Do major K.V. 580a ;  W. A. Mozart,  Kanzonetta ;  L.v. Beethoven,  Menuet ;  J. Gordon,  7 Bagatele solo  (la alegere). Corelli-Barbirolli,  Suită concertantă  în Fa major pentru oboi şi orchestra ( Preludiu și Allamanda  sau  Preludiu  și  Giga );  J. B. Loeillet,  Sonata în Do major  pentru oboi și pian.  
  
    partea a III-a (S tudii elementare pentru sonoritate, interpretare și expresivitate );    partea a VI-a (E xerciții pentru egalizarea tehnicii și sonoritățiii );    S. Crozzoli,  Le prime lezione di oboe .  G. A. Hinke,  Studii elementare pentru oboi ,  pp. 25-31;  A. Tolksdorf, F. Rösler,  Metodă pentru oboi   vol. I, Studiile nr. 146-203;  L. Wiedemann,  45 de Studii  (nr. 5 - 8).  
  
 CLARINET (anul III de studiu) 
  Piese:  L. v. Beethoven,  Contradans ;  Dmitri Borisovici Kabalevski,  Toccatina ;  W. A. Mozart,  Dans German ; Giovanni Battista Pergolesi,  Aria ; Mihail Glinka,  Cantec spaniel ;  J. S. Bach,  Menuet ;  C. Dimitrescu, Cȃntec de leagăn (transcripție);  S. Lancen, Romantica;  R. Schumann, Iarna (ar. A. Gedike); vol. 5 (Selman/Angerböfer).  J. B. de Boismortier,  Suite din Das Fagott ;  J. E. Galliard,  Sonate la minor din Das Fagott   vol. 5 (Selman/Angerböfer);  L. Merci,  Sonata în sol mino r.  A. Vivaldi,  Concert în la minor   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore până la trei alterații. Julius Weissenborn,  Studii pentru fagot , op. 8 ,  Vol. 2.  
  
 FAGOT (anul III de studiu) 
  Piese:  Piese cu acompaniament de pian:    Gh. Păunescu,  Meditaţie ,    Gh. Păunescu,  Ciobănaşul ,    Gh. Păunescu,  Romanţă ,    M. Glinka,  Steaua Nordului  pentru corn și pian; Fr. Schubert,  Serenadă  din  Cântecul lebedelor  (aranjament pentru corn și pian de Daniel Kelley).  B. Marcello  Sonate  (transcripție pentru corn și pian);  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore până la trei alterații (inclusiv);  Transpoziție  Es ;  Gh. Păunescu,  Exercițiile  (nr. 71-100); Bai-Lin,  Lip flexibilities  (exerciții);  Vincent Cichowicz,  Flow Studies  (exerciții). John Ericson,  Technique Exercises for Horn . Maxime Alphonse,  Caietul I  (exercițiile 1-10) Charles F. Gouse,  Learn to play the french horn , vol. 2;  
  
 CORN (anul III de studiu) 
   
  Piese:  P. I. Ceaikovski,  Dans Napolitan;   P. Baltassari,  Sonata (a II-a și a III-a);   N. Berdaev,  Concert Nr. 3 ;  W. A. Mozart,  Concert Nr. 1;   J. S. Bach,  Preludiu;   G. Fr. Haendel,  Bouree;   I. Cudalbu,  Album de piese românești;   Z. Vancea,  Piesă românească.   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).  D. Ungureanu,  Metoda de Trompetă  (Vol. I- II);  J. Porret,  Metoda de Trompetă  (Vol. I-II);  J. B. Arban,  Metoda de Trompetă .  H. J. Krumpfer,  Studii de Trompetă  (Vol. I-II)  
  
  P. I. Ceaikovski,  Arioso   K. M. Weber,  Cântecul ielelor   N. R .  Korsakov , Cântec de leagăn   S. Rahmaninov,  Tema  din prima parte a  Concertului pentru pian nr. 3  (aranjament pentru corn și pian de Daniel Kelley).  
  
  V. Bujanovsky,  Studii  selectate pentru corn.  
  
 TROMPETĂ (anul III de studiu) 
  Piese:  P. I. Ceaicovski,  Arie  (din opera Iolanta);  M. Glinka,  Andante  ( Steaua nordului );  G. F. Händel,  Arie  ( do  minor);  E. Grieg,  Romanță ;  J. Rameau,  Menuet ;  L. Pergolesi,  Siciliana ;  J. S. Bach,  Bourée ;  R. Kreisler,  Veche piesă franceză ; Alte transcripții.  V. Blajevici,  Concertino nr. 2, p I.   B. Marcello,  Sonată;   F. Galliard,  Sonată.   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).  Exerciții pentru ajustarea sunetelor (47-56) Exrciții pentru lejeritatea și siguranța articulației (57-72)  Exerciții în  legato  pe poziții (73 b-77) A.Bambula,  Caietul I ;  R. Müller,  Caietul I , intervale în gamele  Do ,  Sol ,  Re , La;  T. Dorsey,  Lecțiile  40-94.  Lafosse,  Studii , vol. I, partea 1 (1-46);  V. Blajevici,  Studii  43-71; B.Grigoriv,  Studii  (pag. 57-100) .   
  
 TROMBON (anul III de studiu) 
  Piese:  G. Fr. Händel,  Largo   J. S. Bach,  Menuet  din  Suita  în  si  minor  A. Corelli,  Preludiu din Sonata in A minor   G. Fauré,  Berceuse   Ph. Lavinge,  Musette 1  din  Sonata ,,La Persane”;   W. A. Mozart,  Ave Verum ;  J. S. Bach , Allegro din Branderbung , concertul nr.5  J. Brahms,  Scherzo  din  Symphony nr. 2   G. Fr. Händel,  Alla Hornpipe din Water Music   G. Fr. Händel,  Rondo   G. Fr. Händel,  Marș din Occasional Oratorio   J. Haydn,  Serenade  din  String Quartet nr. 17 , în  Fa  major;  J. Haydn,  Menuet ;  Fr. Schubert,  Ave Maria ;  J. S. Bach,  Rondeau  din  Suite nr. 2 în B minor ;  L. v. Beethoven,  Menuet  în  Sol  major;  J. S. Bach , Simfonia from Cantata, nr. 156 ;  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).  J. Domide, C. Pană,  Pastorale Kaprizien for panflöte  (exercițiile 1-30);  Gh. Zamfir,  Metodă de nai ;  R. Pătuleanu,  Metodă de nai clasic ;  O. Lianu,  Metodă pentru însuşirea naiului ;  V. Iovu,  Metodă de nai ; Al. Pal,  Metoda de nai ;  C. Pușcoiu,  New method for Panpipes   (părțile I, II, III, IV, V);  J. Domide,  Lehrgang für panflöte , vol. III. Gh. Zamfir,  Traite du nai  (nr. 92-125); Alexandru Pal,  Metoda de nai  (pp. 162-17);  V. Iovu,  Metodă de nai  (pp. 85-90);  J. Domide,  Der junge Panflote virtuose   (Studiile 21-31);  C. Pușcoiu,  Etudes for pan flute ;  
  
 NAI (anul III de studiu) 
   
     
  J. S. Bach , Air from suite nr. 3  în  Re  major;  L. Boccherini,  Menuet ;  J. Haydn,  Menuet ;  N. Miascovski,  Mazurca ;  R. Schumann,  Călăreţul sălbatic ;  R. Schumann,  Plugarul vesel ; Gh. Zamfir,  Anna ;  Gh. Zamfir,  Tarantella ;  C. Arvinte,  De-a lungu ;  B. Buevski,  Melodie.   
  
  Piese:  Pe loc, Sorocuri, Brâuri, Ardelene, De doi ;   L. Novac,  Cântece din Banat ;  M. Cîrnu,  Melodii de joc din Banat .  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).  I. Berci și Iul. Havaletz,  Metodă  (pp. 22-27);  K. Gyula,  Metodă  (pp.17-19).  
  
 TARAGOT (anul III de studiu) 
  Piese:  A. Corelli,  Adagio și Giga ;  R. Shumann,  Adagio și Allegro ;  R. Shumann,  Fantezia „Scenele Copiilor” ;  R. Korsakov,  Zborul Cărăbușului ;  J. B. Singelee,  Solo de concert , op. 91;  J. Demersseman,  Carnaval de Venice ;  J. Demersseman,  Serenada Spaniola , op. 9;  E. Bozza,  Aria pentru saxofon alto .  C. W. Gluck,  Scene des Champs-Elysees ;  V. Monte,  Csardas ;  J. Demersseman,  Carnaval de Venice ;  L. Mayeur,  Carnaval de Venice ;  G. Kalincovich,  Tarantella ;  P. Ituralde,  Pequena Csardas ;  J. Naulais,  Petite Suite Latine ;  R. Planel,  Suita romantică ;  G. Ph. Telemann,  Sonata pentru saxofon alto ; (adapatare de J.M.Londeix)  W. A. Mozart,  Sonata , k. 304.  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu trei alterații.  M. Mule,  30 de exerciții și studii   M. Mule,  Exerciții zilnice pentru toate tonaliățile .  H. Klose,  15 studii cantabile   H. Klose,  25 de studii zilnice   H. Klose,  25 de studii de mecanisme .  
  
 SAXOFON (anul III de studiu) 
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a            Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Explicarea şi comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical    Exerciţii pentru consolidarea deprinderilor de utilizare şi automatizare a grifurilor    Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat             Clasa a VIII-a      1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate  - Exerciții specifice de descifrare/citire corectă (solfegiere, redare cu instrumentul, etc.) a elementelor de limbaj muzical din textul muzical          Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VIII-a         Deținerea lejerității în timpul cântatului la instrument    Exerciţii pentru aprofundarea/dezvoltarea respiraţiei profesionale    Exerciții pentru omogenizarea sonoră și timbrală    Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor și pentru agilitatea degetelor    Exerciții în tonalități până la patru alterații (inclusiv)           2.2. Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc.)    Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical    Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări    Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni        2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute    Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate    Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică    Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Obținerea  stereotipului dinamic  în interpretare Aprofundarea respirației profesionale  Emisie-sonoritate, articularea sunetelor, independența degetelor-agilitate  Omogenizare sonoră și timbrală pe ambitusul cunoscut      Elemente de notație/cultura muzicală    Elemente de limbaj: tonalităţi, intonaţia funcţională, ritm, metru, tempo (egalitatea pulsaţiei metrice), dinamica, nuanţarea  „naturală”  Game majore și minore cu patru alterații      Aspecte interpretative    Elemente de structură a melodiei (motiv-Temă)  Formele specifice ale clasicismului muzical, strofice ( lied ,  rondo ,  menuet ) și tematice (sonata, Tema cu variațiuni, concertul) Audiții, recitaluri, concerte, etc.  Cronici de specialitate    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
  Piese:  B. Romberg,  Rondo ;  G .de Frumerie,  Pastorală ;  C. W. Gluck,  Aria  din opera  Orpheu ;  R. Rosetti,  Rondo ;  W. A. Mozart,  Andante ;  F. M. Bartholdi,  Fantezie ;  W. Popp,  Aria boemă rusă ;  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore până la patru alterații (inclusiv) pe tot ambitusul flautului. Taffanel-Gaubert,  Grand exercices journaliers de mécanisme ;  M. Moyse,  Exercices journaliers ;  J. Galway,  Warm up ;  P. L. Graf,  Check-up .  
  
 FLAUT (anul IV de studiu) 
   
     
 T. Wye -  Practice Book ,  no. 2 . Dumitru Pop,  Metoda de flaut , vol. II (continuare). 
 E. Köhler,  20 Easy Melodic Progressive Exercices  op. 39, vol. II; 
 E. Köhler,  Studii,  op. 33, caiet I; 
 E. Köhler,  25 Romantische Etüden für Flöte,  
 op. 66; 
 Culegere de studii,  Flautissim / Diving among the studies , vol. II; 
 L. Drouet,  25 studii celebre ; 
 G. Gariboldi,  30 studii ușoare  (continuare); 
 M. Moyse,  24 studii melodice cu variațiuni ; 
 H. Kohler,  Studii ; 
 N. Platonov,  30 Studii . 
   
     
 OBOI (anul IV de studiu) 
 Game și studii: 
 Game Majore și minore cu până la patru alterații (inclusiv); 
 Wiktor Socewicz, G ame, arpegii și intervale pentru oboi ; 
 Mendel Andreas,  Technical basics of oboe playing.  
 P. Tornea,  Metoda pentru oboi (Partea a IV- a, Exerciții pentru egalizarea tehnicii și a sonorității) ; 
 A. Tolksdorf, F. Rösler,  Metodă pentru oboi  I. 
 L. Wiedemann,  45 studii pentru oboi . 
 V. Jianu,  Preludiu  și  Rigaudon , 
 P. Constantinescu,  Cântec vechi ; 
 T. Brediceanu,  Doina și Joc ; 
 H. Popescu,  Capriciu rustic ; 
 P. Elinescu,  Elegia română, O idilă, Scenă pastorală română ; 
 L. Comes,  2 dansuri din Apuseni . 
 C. P. Basacopol,  Suita pentru flaut și pian ; 
 B. Marcello,  Sonate ; 
 J. B. Loillet,  Sonata  în  la  minor; 
 G. Ph. Telemann,  Sonate  în  Sol  major, Re major,  si  minor (la alegere); 
 G. Ph. Telemann,  Sonata  în  Do  major pentru flaut și chitară; 
 G. F. Haendel,  Sonate  în  Re  major,  Fa  major, 
 Sol  major (la alegere);  
 L. Vinci,  Sonata  în  Re  major; 
 J. Kr. Vanhal,  Sonata  nr. 2 pentru flaut și pian. 
 A. Vivaldi,  Concert  în  Fa  major ( La tempesta di mare ) și în  Re  major ( Il cardelino ); 
 J. A. Hasse,  Concert  în  Sol  major; 
 A. E. Gretry,  Concertul  în  Do  major; 
 G. B. Pergolesi,  Concert  în  Sol  major; 
 J. Haydn,  Concert  în  Re  major.Fr. Chopin, 
 Variațiuni pe o Temă de Rossini ;  
 B. Dancla,  Variațiuni pe o Temă de Mercadante  
   
 Piese: 
 C. Petra-Basacopol,  Piese de caracter pentru oboi și pian , op. 80 ( II Moderato ma con spirito ,  III Allegro vivo - ben ritmato e giocoso ); 
 V. Jianu,  Sarabanda şi Bourrée ; 
 A. Mendelsohn,  Pastel  (unul la alegere din cele 6); V(ojiteck) Jiroveç,  Adagio pentru oboi şi pian ; 
 R. Schumann,  Romanţa a III-a  pentru oboi şi pian; 
 Székely Endre,  Rondo ; 
 H. Grezki,  Dans ruses c. 
 G. Fr. Haendel,  Sonata a VI-a  în Re major (transcripție pentru oboi și pian); 
 G. Donizetti,  Sonata în Fa major  pentru oboi și pian; 
 T. Albinoni,  Concert pentru oboi şi orchestră în Si b  major,  op. VII nr. 3 
 T. Albinoni,  Concert pentru oboi şi orchestră  în Re major, op. VII, nr. 6; 
 T. Albinoni,  Concert pentru oboi şi orchestră în re minor,  op. IX, nr. 2 (partea I); 
 Al. Marcello,  Concert pentru oboi şi orchestră  
 în Re minor; 
 D. Cimarosa,  Concert pentru oboi şi orchestră  
 în Do major (partea a II-a și a III-a); 
 G. Fr. Haendel,  Concertul nr. 1 , op. 3, nr. 8; 
 W. A. Mozart,  Tema și două variațiuni  (din din 
 Divertismentul nr. 13 ).  
   
  Piese:  P. Constantinescu,  Cântec vechi ;  V. Jianu,  Preludiu și Rigoudon ;  K. Dittersdorf,  Scherzzo ;  Liviu Comes,  Două dansuri din Apuseni ;  Ion Cudalbu,  Culgere de piese pentru clarinet și pian   Ion Cudalbu,  Miniatură pentru clarinet și pian   G. F. Haendel,  Sonatele 1 și 2  (transcripți de la oboi);  G. F. Haendel,  Andante  din  Sonata I  pentru vioară și pian;  Johann Baptist Wanhal, S onata  în  Si  bemol major pentru clarinet și pian;  J. B. Wanhal, S onata  în  Mi  bemol major pentru clarinet și pian.  K. Eeber,  Concertino ;  V. Tucek,  Concert ;  J. Kozeluh,  Concert ;  K. Stamitz,  Concertele 1 și 2 ;  E. Cavallini,  Concert în Mi bemol major  pentru clarinet și pian;  Fr. Kramar,  Concert   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).  R. Kitzer,  Metodă de clarinet  vol. II;  D. Ungureanu,  Metodă de clarinet  vol. I;  E. Koch,  Schule für Klarinete   C. Rozanov,  Metodă de clarinet   Hovai,  Metodă de clarinet   F. Demnitz,  Școala elementară pentru clarinet   A. Dismacek,  Metodă de clarinet   I. Cudalbu,  Studii pentru clarinet   R. Reiki,  Studii vol. I   L. Wiedmann, Studii de clarinet vol. 4  
  
 CLARINET (anul IV de studiu) 
  Piese:  W.A. Mozart – Rondo in Fa M   Ludwig Milde,  Tarantella   Benedetto Marcello,  Sonata  a doua în mi minor Antonio Vivaldi,  Concert  în Do Major;  A. Vivaldi,  Concertele  în Mi minor, La minor, Re minor;  Balys Dvarionas,  Tema cu variațiuni   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore până la patru alterații  Intervalul de terta in toate gamele studiate  J. Weissenborn,  Studii pentru fagot , op. 8, Vol. 2.  
  
 FAGOT (anul IV de studiu) 
  Piese:  Piese ale compozitorilor ruși  aranjate pentru corn și pian (Editura „Muzica” Moscovei 1984); Gh. Păunescu,  Scherzo ;   Gh. Păunescu,  În excursie ; Gh. Păunescu,  Intermezzo ;  Gh. Păunescu,  Piesă în stil românesc   Saint Saens,  Lebăda   B. Ed. Muller,  Gebet  pentru corn și pian, op. 65;  B. Ed. Muller,  Am Abend , op.71;  J. S. Bach,  Aria  în aranjament pentru corn și pian;  R. Glier,  Nocturnă  pentru corn și pian;  E. Grieg,  Cântec de leagăn  pentru corn și pian;  J. Pachelbel,  Canon în Re  aranjament pentru  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore până la patru alterații (inclusiv);  Transpoziție  Es ,  D ,  C ;  Bai-Lin,  Lip flexibilities  (exerciții);  - Vincent Cichowicz,  Flow Studies  (exerciții). John Ericson,  Technique Exercises for Horn   M. Alphonse,  Caietul I  (studiile 11-70); Koprasch,  Caietul I  (studiile 1-10);  - V. Bujanovsky,  Studii  selectate pentru corn.  
  
 CORN (anul IV de studiu) 
   
     
  corn și pian;  S. Rahmaninov,  Vocalise  aranjament pentru corn și pian;  A. Scriabin, Romanță pentru corn și pian;  Fr. Schubert,  Adagio  din  Octetul în Fa major , op. 166;  J. B. (Jean-Baptiste) Loeillet,  Sonata  nr. 1  W. A. Mozart,  Concertul 1 în Re major partea I și II   W. A. Mozart,  Concertul 3  (partea a II-a);  J. D. Skroup,  Concert în Sib Major  pentru corn și orchestră;  G. P. Telemann,  Concert Re major  pentru corn și orchestră.  
  
  Piese:  G. Dumitrescu,  Dans Tărănesc ;  N. Petri,  Fantezie .  P. Baltassari,  Sonata  (integral);  G.Fr. Händel,  Sonata a VI-a  (partza I și a II-a);  G. Ph. Telemann,  Sonata .  W. A. Mozart,  Concert , nr. 3;  F. Stolberg,  Concert;   J. Bull,  Giga;   T. Albinoni,  Concertul nr. 1;   W.A. Mozart , Sonatina în Si bemol;   G. Ph. Telemann,  Sonata în Fa;   F. Couperin,  Pastorala.   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).  D. Ungureanu,  Metoda de trompetă  (Vol. I-II)  J. B. Arban,  Metoda de trompetă   A. Vizutti,  Metoda de trompetă   C. Colin,  Studii de flexibilitate.   
  
 TROMPETĂ (anul IV de studiu) 
  Piese:  F. Weissenberg,  Romanța ;  I. Liadov,  Andante ;  J. S. Bach,  Sarabandă ;  W. A. Mozart,  Arie ;  A. Rubinstein,  Melodie;   F. Galliard,  Siciliana  (din  Sonata V );  L. v. Beethoven,  Sonata  nr. 2;  N. R. Korsakov,  Concertino.   
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu patru alterații.  A. Bambula,  Caietul I   A. Lafosse,  Studii în legato  vol, 1 (pp. 79- 83);  V. Blajevici,  Studii și duete  (școala pentru trombon, pp. 62-83);  B. Grigoriev,  Studii  (pp.100-138);  T. Dorsey,  Studii  (pp. 94-132).  
  
 TROMBON (anul IV de studiu) 
     
  Piese:  E. Grieg,  In the Hall of the Mountaing King ;  A. Dvořák,  Slavonic Dance , op. 46, nr. 4;  G. Fauré,  Pavane ;  A. Borodin,  Waltz  din opera  Tsar Igor   Fr. Schubert,  Serenade ; Gh. Zamfir,  Sancta Maria ;  Gheorghe Zamfir,  Tarantella ;  C. Gounoud,  Ave Maria ; Fr. Schubert,  Ave Maria ;  G. Bizet,  Habanera  din opera  Carmen ;  A. Weber,  Memory  din opera  Cat’s ;  J. Offenbach,  Barcarolle ;  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).  Gh. Zamfir,  Metodă de nai ;  R. Pătuleanu,  Metodă de nai clasic ;  O. Lianu,  Metodă pentru însuşirea naiului ;  V. Iovu,  Metodă de nai ; Al. Pal,  Metoda de nai ;  C. Pușcoiu,  New method for Panpipes   (părțile I, II, III, IV, V);  J. Domide,  Lehrgang fur panflote , vol. IV;  J. Domide, C. Pană,  Pastorale Kaprizien for panflöte   
  
 NAI (anul IV de studiu) 
   
 Gh. Zamfir,  Traite du nai , (nr. 125-135) Al. Pal,  Metoda de nai , (pp. 173-181) Vasile Iovu,  Metodă de nai , (pp. 90-95) 
 J. Domide,  Der junge Panflote virtuose  
 (Studiile 31-41); 
 C. Pușcoiu,  Etudes for pan flute  
 J. Haydn,  Menuet ; 
 J. S. Bach,  Menuet ; 
 C. Franck,  Panis Angelicus ; Fr. Schubert,  Serenadă ; 
 J. Haydn,  Serenadă ; 
 R. Schumann,  Visuri ; 
 J. S. Bach,  Arie ; 
 W. A. Mozart,  Arie  din opera  Don Juan ; 
 L. v. Beethoven,  Menuet ; 
 C. W. Gluck,  Aria  din opera  Orfeu  
 C. Saint-Saëns,  The Swan,  din  Le carnaval des animaux ; 
 B. Buevski,  Melodie ; 
 C. Dimitrescu,  Dans Taranesc  op.15. 
 Ph. Lavinge,  Allegro  din  Sonata, La Persane ; 
 J. S. Bach,  Allegro,  din  Brandenburg Concerto, nr. 3  
 C. P. Stamitz,  Concertul in Sol M pentru flaut , op.29; 
 Michel Blave,  Sonata  în  Sol  major, op. 2, nr. 1 ,  
 „L’ Henriette” ;  
 G. F. Handel,  Sonata în Do  major, op. 1 nr. 7. 
   
 LUCRĂRI FOLCLORICE 
 Laie Chioru; 
 Foaie verde a bobului; Hai, hai, cu trăsioara; Mă sui în dealul Clujului; 
 Bade de dragostea noastră; Joc din Ardeal; 
 Joc din Maramureş Mierliţa când e bolnavă; Spune, spune, pui de corb; Argeşule apa ta; 
 Sârba fetiţelor; Sârba lui Pompieru; Mărie şi Mărioară; Hora Basarabiei; 
 Trotuş râuşor de munte; În gară la Leordeni; 
 Mână Gheorghe boii bine; De când ne-a aflat mulțimea; Hora ca la Caval; 
 Mă uit pe Gilort în sus; Mă suii în dealul Clujului; Mărioară de la Gorj; Sârbă veche lăutărească; Pe drumul Banatului; Zărzărică, Zărzărea Sârba lui Budală; 
 Sârba lui Fănică Luca; Sârba de la Argeș; Imnul lui Iancu Jianu; Hora pe loc; Corogheasca; 
 Hora Moldovei Mari; Breaza de la Dragodana; 
     
     
   
   
     
  Brau pe sase;  Doina instrumentala de la Dragomiresti; Valentin Purice, Doina si Hora;  Doina Oltului;  Gheorghe Zamfir, Doina de Jale.  
  
  Piese:  Sorocul bănățean, Axion, Pe loc, Brâu, Ardeleana, Hora mare, Hora mică, De doi ; Luca Novac,  Cântece din Banat ;   Marius Cîrnu,  Melodii de joc din Banat .  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).  Ioan Berci și Iulius Havaletz,  Metodă  (pp. 28- 32);  Kaldy Gyula,  Metodă  (pp.19-22).  
  
 TARAGOT (anul IV de studiu) 
  Piese:  J. Demersseman,  Fantezie ;  S. Joplin,  Ellite Syncopation ;  J. B. Singelee,  Fantaisie Brillante , op. 75;  J. B. Singelee,  Fantaisie Billiante , op. 86;  L. Vinchi,  Sonata   W. A. Mozart,  Concert , K. 207, p. I;  R. Binge,  Concert   J. B. Singelee,  Concertino , op.91;  
  
  Game și studii:  Game Majore și minore cu patru alterații.  J. M. Londeix,  Game și Intervale   M. Mule, Exerciții zilnice în toate tonalitățile  H. Klose,  Metodă completă pentru saxofon   H. Klose,  15 studii cantabile ;  M. Mule, Diverse studii în toate tonalitățile.  
  
 SAXOFON (anul IV de studiu) 
 Sugestii metodologice 
   
 În clasa a V- a, elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul muzical ales. În clasele a VI-a și a VII-a, elevul continuă procesul de formare, insistându-se pe latura tehnico- instrumentală generală. Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de dezvoltare/perfecţionare a tehnicii instrumentale. 
 Alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea particularităților fizice, psihice și intelectuale ale elevului. 
 În situația unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată, din punct de vedere al dificultăţii, a unor lucrări din repertoriul altor instrumente. 
 În asimilarea şi în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă: 
   pentru clasa a V-a :     este necesar ca preocuparea de bază a profesorului să fie pregătirea fizică a organismului elevului pentru această activitate (exerciţii de respiraţie, exerciții pentru consolidarea ambușurii, poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);    învățarea emiterii corecte a sunetelor la instrumentul studiat;    învățarea articulaţiilor simple prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument;    exerciţii de formare a lejerităţii degetelor şi a braţelor;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.      pentru clasa a VI-a și a VII-a:    se continuă formarea capacităţii de efort a organismului, prin exerciţii specifice fiecărui instrument;    diversificarea articulației simple şi formarea articulației duble şi triple (pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument;    valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea motricităţii     elevilor;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.      pentru clasa a VIII-a :     omogenizarea sonorităţii în registrele grav, mediu, acut;    utilizarea aceluiaşi tip de articulare pe durata unei fraze;    diversificarea nuanţată a articulării, ţinând cont de caracterul lucrării abordate;    valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să contribuie la dezvoltarea motricităţii;    diversificarea dinamică şi timbrală – evidenţierea contrastelor;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.  Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluţii tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.  Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale.  Conţinuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:      formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic;    dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific. Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:    game majore şi minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulație;    un număr de cel puţin 10-15 studii tehnico-melodice pe an;    cel puţin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite.   
 Prin această document/Programă se intenţionează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de învățare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevilor. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
 INSTRUMENTE DE SUFLAT DE LEMN ȘI ALAMĂ 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ARTICULAREA SUNETELOR ÎN  LEGATO  ȘI  NONLEGATO  
 ( STACCATO ,  TENUTO / PORTATO ) 
   
 Clasa a VI-a 
 Nr. ore alocate: 3 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      Game și    2.1.Continuarea/ evoluarea deprinderilor tehnice de bază    - audierea programului    - instrument    - autoevaluare      arpegii,    propus    - caiet    în baza      exerciții,    - evidențierea modului de    - partitură    criteriilor      studii și    articulare utilizat ( legato ,    - aparatură    prestabilite      lucrări muzicale    nonlegato )   - exersarea noilor maniere de articulare a sunetelor pe    audio-video    - evaluare formativă           game, arpegii și exerciții                     specifice              
   
                aplicarea manierelor de articulare învățate în studiile și lucrările muzicale propuse    rezolvarea problemelor tehnice legate de articularea    sunetelor              
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Albu, Mihăiță    Liceul de Artă  „Victor Brauner”  Piatra Neamț      Cernătescu, Dalila    Universitatea Națională de Muzică din București      Cîrnu, Marius    Liceul de Artă  „Ion Vidu”  – Timișoara      Chira, Beniamin    Inspectoratul Școlar Județean Cluj      Gorovei, Ilie    Colegiul Național de Artă  „Octav Băncilă”  – Iași      Iolan, Gered    Liceul de Arte – Târgu Mureș      Mureșan, Dumitru    Colegiul de Muzică  „Sigismund Toduță ” – Cluj-Napoca      Mutihac, Ioan    Liceul de Artă  „Ștefan Luchian”  – Botoșani      Pasăre, Mitel    Liceul de Arte  „Constantin Brăiloiu”  – Târgu Jiu      Pețanca, Marcel    Colegiul Național de Arte  „Dinu Lipatti”  – București      Sandu, Gina    Liceul de Arte  „Dinu Lipatti”  – Pitești    
   
 Anexa nr. 8 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru 
 INSTRUMENTE de PERCUȚIE 
 tobă mică, vibrafon, marimbafon, timpan Clasele V-VIII 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
     
 Programa școlară pentru  Instrumente de percuție  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore /săptămână. 
 Programa pentru  Instrument principal - percuție  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial, totuși, recomandăm ca studiul  instrumentelor de percuție  să înceapă din clasele primare. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului. 
 Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal). 
  Structura programei școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente: 
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.    Competențele generale  vizate în studiul  instrumentelor de percuție  jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.  Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.   Conținuturile  învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Elemente de tehnică instrumentală specifică    Elemente de notație/cultura muzicală    Aspecte interpretative   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale. 
 În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază: 
 Toba mică- clasele V-VIII Vibrafonul - clasele V-VIII Marimbafonul- clasele V-VIII Timpanul- clasele V-VIII 
 Pe lângă aceste instrumente de bază, se vor studia și celelalte instrumente de percuție: cinele, toba mare, tamburină, trianglo, castagnete, toate începând cu clasa a VIII-a. 
   
 Competenţe generale 
   
    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale       Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a          1.2.Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical      1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj        Formarea deprinderilor tehnice de bază    Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră    Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele    Poziția la instrument și poziția baghetelor    Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument         Exerciții ritmico-melodice cu baghetele pe instrument    Exerciții ritmico-melodice în diferite valori până la șaisprezecimi    Exerciții tehnice libere pe instrument      Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)    Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa.    Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical    Descifrarea textelor muzicale simple    Identificarea raportului matematic între durate    Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a V-a         Obținerea deprinderilor tehnice de bază    Exerciții cu note egale    Exerciții cu diviziuni normale ale valorilor de note           2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică    Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.    Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică  Toba mică    Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note         Marimba    Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Poziția la instrument și poziția baghetelor    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a           Exerciții în cadrul gamei  Do – la   Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note      Vibrafon    Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră  Exerciții pentru utilizarea pedalei  Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamei  Do – la   Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului      Timpane  (an I de studiu – opțional)     Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor  Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note      Multipercuție    Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor      Elemente de notație/cultura muzicală    Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)  Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical  Descifrarea textelor muzicale simple Identificarea raportului matematic între durate  Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Exerciții ritmico-melodice cu baghetele pe instrument  Exerciții ritmico-melodice în diferite valori până la șaisprezecimi Exerciții tehnice libere pe instrument      Aspecte interpretative    Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Toba mică:    Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski (studiile 1-22 – pauze și contratimpi)      Marimba:    N.Zivkovic –  Funny Mallets       Vibrafon:    W.Schluter –  Solobook for Vibraphone  (vol. I), N.Zivkovic –  Funny Vibraphone       Timpane:    E.Keune, G.Berlioz –  30 Pieces Progressives       Multipercuție:    N.Rosauro –  10 Beginning Studies for Multiple Percussion   P.Ohl –  Setup- Etuden und Duos  J.Beck – Istra F.Dupin –  Sept Moments Musicaux     
   
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VI-a          1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical        Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj    Identificarea formulelor de cvintolet și sextolet    Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele)    Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba    Exerciții de legato, contratimpi și sincope         Descifrarea măsurilor de 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8    Măsurile de 2/2, 3/2, alla breve ( opțional )    Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8    Măsura de 4/8         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VI-a         Completarea deprinderilor tehnice și interpretative    Exerciții de aplicare practica cu ajutorul instrumentului    Exerciții de recunoaștere si comparare a masurilor în funcție de accent    Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii           2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale    Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera și valoarea artistica a interpretării    Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică     Toba mică    Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj  Utilizarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa, cvintolet și sextolet  Exerciții de legato, contratimpi și sincope  Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele; în optimi, triolete, șaisprezecimi și trezecișidoimi)  Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.  Descifrarea masurilor de 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 Măsurile de 2/2, 3/2, alla breve  Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 Măsura de 4/8  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a         Marimba     Vibrafon     Timpane  (an I de studiu – opțional)      Multipercuție    Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Exerciții de citire în cheia  fa   Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamei  Do – la, Fa – re , Sol – mi  Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba  Exerciții pentru utilizarea pedalei  Poziția la instrument și poziția baghetelor  Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )  Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Cheia  fa   Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor  Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale  Exerciții de agilitate  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor      Elemente de notație/cultura muzicală    Exerciții de aplicare practică cu ajutorul instrumentului  Exerciții de recunoaștere și comparare a măsurilor în funcție de accent Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii      Aspecte interpretative    Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistica a interpretării  Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Toba mică:    Metode: E.Keune, H.Knauer ,  Kupinski      Marimba:    L.H.Stevens –  Method of Movement for Marimba with 590 exercises   E.Kopetzki –  Marimba Joy   R. Wiener –  Seven Marimba Songs for Aninya       Vibrafon:    W.Schluter –  Solobook for Vibraphone  (vol. I), N.Zivkovic –  Funny Vibraphone       Timpane:    E.Keune, G.Berlioz –  30 Pieces Progressives       Multipercuție:    M.Houllif –  Two Dances  F.Dupin –  Amulettes et Grigris  J.Moore –  Sonata no.1     
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a          1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical        Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la xilofon    Noțiuni generale asupra instrumentului, descrierea și poziția la instrument    Exerciții de lovituri libere de articulație a brațelor cu baghetele    Gama Sol major, Do major, Re major, La major și relativele minore    Exerciții de tremolo         Exerciții vizând precizia ritmică    Apogiatura simplă, dublă, triplă și multiplă    Exerciții de tremolo    Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 2 și 4 baghete         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VII-a      2.1. Stăpânirea deprinderilor tehnice și interpretative  - Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice      2.2. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale  - Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate    
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Noțiuni generale asupra instrumentului, descrierea și poziția la instrument (xilofon)  Exerciții de lovituri libere de articulație a brațelor cu baghetele      Toba mică    Utilizarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa, cvintolet, sextolet, septolet și treizecișidoimi  Exerciții de legato și agilitate  Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele) Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.  Descifrarea masurilor simple și compuse (omogene și eterogene) Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului      Marimba    Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamelor    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a           Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba      Vibrafon    Exerciții pentru utilizarea pedalei  Poziția la instrument și poziția baghetelor  Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )  Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note         Timpane    Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor  Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale  Exerciții de agilitate  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului         Multipercuție    Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor      Elemente de notație/cultura muzicală    Game până la 2 alterații Exerciții de tremolo  Exerciții vizând precizia ritmică           Apogiatura simplă, dublă, triplă și multiplă           Exerciții de tremolo      Aspecte interpretative    Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate  Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistica a interpretării  Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Toba mică:    Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski      Marimba:    L.H.Stevens –  Method of Movement for Marimba with 590 exercises  E.Kopetzki –  Marimba Joy,  Ruud Wiener –  Seven Marimba Songs for Aninya   A.Gomez –  Rain Dance   M.Peters –  Yellow After The Rain   E.Kopetzki –  Dance of the Witches, Three Elements   K.Larson –  Suita Mexicana       Vibrafon:    W.Schluter –  Solobook for Vibraphone  (vol. I și II) N.Zivkovic –  Funny Vibraphone       Timpane:    E.Keune, G.Berlioz –  30 Pieces Progressives       Multipercuție:    E.Buyle –  Roll On,  E.Kopetzki –  Groove Yard   J.Campbell –  Tork   J.Spears –  Introduction and Furioso     
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a          1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate        Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Explicarea şi comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical    Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare și automatizarea mișcărilor    Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat         Exerciții de tremolo măsurat și liber    Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo    Exerciții cu piano, subito, fort, forte subito piano, pe diferite valori de note    Game în tonalitățile majore până la 4 alterații și relativele lor (xilofon/ țambal)      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală        Clasa a VIII-a          2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute        Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)    Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical    Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări    Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni         Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate    Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de frazare, dinamică și agogică    Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală       Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Explicarea și comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical  Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare şi automatizarea mișcărilor  Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Exerciții de tremolo măsurat și liber  Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo Exerciții cu piano, subito, forte, forte subito piano, pe diferite valori de note Exerciții cu lovituri în diferite valori de note      Toba mică    Utilizarea diferitelor formule ritmice Exerciții de legato și agilitate  Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele) Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.  Descifrarea masurilor simple și compuse (omogene și eterogene) Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument           Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a         Marimba     Vibrafon     Timpane     Multipercuție    Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului  Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamelor  Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba  Exerciții pentru utilizarea pedalei  Poziția la instrument și poziția baghetelor  Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )  Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note  Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor  Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale  Exerciții de agilitate  Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului  Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele  Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor      Elemente de notație/cultura muzicală    Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical  Game în tonalitățile majore până la 4 alterații și relativele lor (xilofon/marimba)      Aspecte interpretative    Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări  Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni  Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate  Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică  Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală        SUGESTII pentru REPERTORIU        Toba mică:    Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski      Marimba:    L.H.Stevens –  Method of Movement for Marimba with 590 exercises  E.Kopetzki –  Marimba Joy   J.S.Bach –  Suita I pentru violoncel   D.Friedman –  Marshmellow   E.Hatch –  Furioso and Valse                 B.Wittiber –  Rhythm Dance  E.Sejourne –  Generalife  A.Gomez –  Marimba Flamenca   N.Zivkovic –  Funny Mallets ( vol.I și II)      Vibrafon:    W.Schluter –  Solobook for Vibraphone  (vol. I și II) N.Zivkovic –  Funny Vibraphone       Timpane:    E.Keune, G.Berlioz –  30 Pieces Progressives       Multipercuție:    W.Kraft –  Morris Dance , E.Kopetzki –  Wild Garden,  M.Peters –  Rondo for Four Toms,  L.Glassock –  Motion         Sugestii metodologice  În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază:  Toba mică: clasele V-VIII (anii I-IV de studiu) Xilofonul: clasele V-VIII  Marimbafonul: clasele V-VIII Timpanul: clasele V-VIII  În cazul în care în școlile și liceele de muzică există aceste instrumente, studiul marimbafonului și a timpanului poate începe în clase mai mici. Pe lângă acest instrumente de bază se vor studia și celelalte instrumente de percuție: cinele, toba mare, tamburina, trianglu, castagnete etc. Material de studiu:  Kupinski, Wagner, Knauer Heinrich- toba mică Kupinski, Knauer Heinrich – timpane  În asimilarea şi în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:    pentru clasa a V-a:    principala preocupare a profesorului este faptul de a se asigura că atât poziția corpului, cât și poziția baghetelor sunt corecte în raport cu instrumentul (exerciţii privind: articularea sunetelor, dezvoltarea și consolidarea musculaturii mâinilor, poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);    învățarea emiterii corecte și egale a sunetelor la instrumentele studiate;    învățarea tehnicii de 2 baghete prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;    exerciţii de formare a lejerităţii degetelor, încheieturilor și a brațelor;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit siguranță în ceea ce privește mânuirea tehnicii cu 2 baghete (la toate instrumentele studiate) și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.      pentru clasa a VI-a, VII-a și VIII-a    se continuă formarea, dezvoltarea și consolidarea capacităţii de efort a degetelor, încheieturilor și mâinilor, prin exerciţii specifice fiecărui instrument;    diversificarea articulației sunetelor (lovituri din încheietură și degete), prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument;    învățarea  tremolo -ului la fiecare instrument;    învățarea tehnicii de 4 baghete prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;    valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea agilității, flexibilității și motricității elevilor, în mânuirea baghetelor la instrumentele studiate.    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare. Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluţii tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.       Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio- vizuale.  Conţinuturile  vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:     formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; exercițiile specifice fiecărui instrument și studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic;    dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific.  Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:    game majore şi minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulație;    un număr de cel puţin 10-15 studii tehnico-ritmice și tehnico-melodice pe an;    cel puţin 4 lucrări din lista de sugestii de repertoriu pe an;    Prin această document/Programă se intenţionează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de învățare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevilor.     MODEL proiectare unitate de învățare  INSTRUMENTE DE PERCUȚIE  UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU UNIVERSAL  Clasa a VII-a  Nr. ore alocate: 3 ore     Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      M.Peters  Yellow After The Rain APROFUNDARE    - utilizarea tehnicilor adecvate    2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresive ale piesei  - înregistrarea audio-video a interpretării elevului          Notă:  Aprofundarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară memorării este momentul când   melodia, ritmul, agogica, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamica devin un tot unitar iar piesa se conturează tot mai frumos la care se adăuga și personalitatea interpretului.        Aplicarea conștientă a frazării    Aplicarea indicațiilor și agogica       marimba    partitură (la nevoie)    suport pentru partitură    aparat audio- video pentru înregistrare      feedback oferit în urma vizionării înregistrării    autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite       Grup de lucru        Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației Naționale      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Filip, Antonella Margo    Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca      Păcuraru, Sorin Ioan    Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca        Anexa nr. 9  MINISTERUL EDUCAŢIEI     Programa școlară pentru  CORZI GRAVE  violă, violoncel, contrabas, harpă, chitară  Clasele V-VIII  Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică     București, 2022     Notă de prezentare  Programa școlară pentru  Corzi grave  reprezintă oferta curriculară pentru clasele V - VIII din învățământul primar/gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Aceste discipline sunt prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore / săptămână la nivelul învățământului gimnazial.  Programele disciplinelor aferente catedrei  Corzi grave  sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului.  Actualele programe se vor corela cu cele corespondente pentru ciclul liceal, dar și cu cele de nivel primar (clasele a III-a și a IV-a pentru violă, violoncel și harpă), asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele trei niveluri de învățământ (primar, gimnazial și liceal).   Structura programelor școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente:    Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice    Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.   Competențele generale  vizate la nivelul corzilor grave jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.   Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.   Conținuturile   învățării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Elemente de tehnică instrumentală specifică    Elemente de notație/cultură muzicală    Aspecte interpretative și interdisciplinare    Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.   Disciplinele cuprinse în cadrul catedrei  Corzi grave  își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susținere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți .      Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.  Programele de față se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă, chitară din clasa a III-a și contrabas din clasa a V-a, fiind subîmpărțite în două categorii:    Instrumente cu coarde și arcuș    Instrumente cu coarde ciupite  Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul violei, violoncelului, al harpei și al chitării începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a școlii este bine dezvoltată, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală. În cazul contrabasului, se recomandă începerea studiului instrumentului în clasa a V-a.     Competenţe generale        Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale    Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală        
  
   
     INSTRUMENTE CU COARDE ȘI ARCUȘ  Violă, Violoncel     CLASA a V-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare       Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a          1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorității        Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziții    Exerciții pentru explorarea pozițiilor noi (a II-a și a III-a)    Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele în pozițiile învățate    Exerciții de consolidare a intonației corecte în contextul extinderii ambitusului    Exerciții de conștientizare a trăsăturii de arcuș în coardă și a presiunii constante a arcușului pe coardă    Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia pe toată lungimea și pe porțiuni         Executarea unor exerciții pe corzi libere cu presiuni și viteze de arcuș diferite, în diferite porțiuni de arcuș    Exerciții de vibrato pentru creșterea calității sonore      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a V-a          2.2 Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate        Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore    Executarea unor exerciții pentru consolidarea intonației corecte, cu sunete melodice și armonice (duble corzi)    Exerciții de acordaj    Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri și genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice    Exerciții de citire la prima vedere a unor fragmente în pozițiile învățate         Audiții comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri și genuri muzicale diferite    Exerciții de respirație și articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate    Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern    Exprimarea unor păreri personale asupra opțiunilor interpretative    Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv       Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Elemente de tehnică instrumentală    Extinderi ale pozițiilor abordate (I-IV la violoncel, I-III la violă) Schimburi de poziții: cu ajutorul coardei libere / prin alunecare pe același deget / prin articulare / prin substituire / pe corzi diferite / pe trăsături de arcuș diferite  Duble corzi (intervale armonice)  Solfegierea mentală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern  Diferențieri și combinații de elemente expresive în trăsătura de arcuș Vibrato  Game (extinderi) și arpegii  Executarea flageoletelor naturale, din poz. IV-a cu extensia degetului 3 la violoncel  Noțiuni de acordaj      Elemente de notație / cultură muzicală    Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare  Semne și termeni de expresie dinamică și agogică      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Participare afectivă în interpretare  Utilizarea tehnicilor de arcuș și a vibrato-ului pentru diversificarea expresiei muzicale  Exprimarea opiniilor personale față de interpretări comparate        Studii:  Consolini,  Studii , schimb de poziții G.Naumann,  Metodă   Hohmann,  Metodă  (poz. I-III) I.Steiner,  Studiul gamelor  Schloming,  Metodă , caietul II  Schradieck,  Exerciții tehnice  (caietul I și II) Sevcik, Op. 1,2,7  Sitt,  Metodă   Sitt, Op. 32,  Studii  St.Sugarv,  Metodă , caietul II Szeremi,  Studii , caietul II Waxmann,  Game   Consolini,  Studii , schimb de poziții G.Naumann,  Metodă   Hohmann,  Metodă  (poz. I-III) I.Steiner,  Studiul gamelor  Kayser, Op. 20  Studii  Schloming,  Metodă , caietul II    Piese:  Bulabov,  Barcarola, p.2, pentru violă și pian   Ceaikovski,  Cântec fără cuvinte   Ianșinov,  Concert nr, 1   Kircov,  Nocturnă   Suzuki – Metodă de violă, vol II Sbornic,  Culegere de piese   D. Buciu - Ursarii  Suzuki – Culegere de piese și studii, vol II Vivaldi,  Concert nr. 1 în do, nr. 2 în do        SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ     VIOLONCEL     Studii:  Dinicu, Davidoff, Alexanian, Kummer (primele 4 poziții)  Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Studii Feuillard – 60 de Exerciții tehnice  O. Sevcik – Exerciții    Piese:  J.B.Breval – Sonata în Do  B. Marcello – 6 Sonate- 1,2  Galliard – 6 Sonate- 1,2  A.Vivaldi – 6 Sonate- 1,2,3  G.B Cirri –Sonata în Do major F.M.Zuccari – Sonate nr.1, nr. 2, nr.3, nr. 4,           Dotzauer, Caietul II  Hassel, Lagenwechselübungen Iarosevici, vol II Studii de sinteză Jules des Swert, Op. 50 caietul I  Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Kummer op 57  Stransky, op 31  W. Schulz-Weimar, Lagenwechsel  S. Lee – STUDII op.70  S. Lee – 12 Studii op. 113  S. Lee – 22 studii op.31 Caietul 1 (1-20)  S. Lee – 12 Studii-Capricii op.100 Merck – Studii op. 11  Stranski – op.31    nr. 6, nr. 8.  J.Offenbach - Mussete  G. Goltermann – Studiu Capriciu  A. Rubinstein – Melodia  Ceaikovski – Barcarola (Anotimpuri) Schlemuller – Motto perpetuo Iakovenco – Scherzo  V. Jianu - Joc  V. Orlov – Album de piese pentru violoncel și pia Saposnikov – Album de piese rusești clasele VI Ceaikovski – Vals sentimental  Cântec fără cuvinte Klassische Stucke – Vol. I – II  H. Squire – Bouree, Dand rustic, Tarantela David Popper – O zi frumoasă  Gabriel Marie - La cinquantaine (arie în stil vechi)  J.B. Breval – Concert în Fa major, Concert în La  G. B. Cirri – 6 Concerte  J.B.Breval – Concertino în La major A.Vivaldi – Concert nr. 8, 9, 11.  A.  Vivaldi  -  Concert în Do         CLASA a VI-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VI-a          1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo și agogică        Utilizarea extinderilor intonaționale și a unor elemente noi de notație    Executarea unor exerciții și pasaje din lucrări, corespunzătoare extinderii înălțimilor în noi poziții (pozițiile a IV-a și a V-a la violă, respectiv a V-a și a VI-a la violoncel)    Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții până în noile poziții, cu diferite degete și intervale    Exerciții de utilizare a cheii de tenor (do, la violoncel), respectiv de violină (sol, la violă)    Citire la prima vedere în noile poziții și cu utilizarea noilor chei    Exerciții pentru abordarea dublelor corzi (extinderi) și a acordurilor    Exerciții de acordaj față de pianul acompaniator și față de alte instrumente    Exerciții de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril)         Înțelegerea diferențiată a termenilor existenți în textul muzical    Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor întâlnite în piesele abordate și în cele citite la prima vedere         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a VI-a      2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.  - Exerciții de variere a vibrato-ului în context stilistic diferit           Clasa a VI-a          2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.      2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate       Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo.    Elemente de diferențiere a interpretării ornamentelor față de stilul piesei      Diferențierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, față de cele cu rol de acompaniament în piesele cu pian    Interpretarea comparativă a unor lucrări/ fragmente din stiluri și epoci diferite, pentru diferențierea sonorității    Exerciții de identificare a problemelor tehnice și expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil și gen muzical      Prezentarea în public    Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale    Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Elemente de tehnică instrumentală    Extinderi ale pozițiilor abordate (I-VI la violoncel, I-V la violă) Schimburi de poziții cu soluții diferite  Duble corzi (intervale armonice) și acorduri  Solfegierea mentală și vocală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern și a respirațiilor firești  Diferențieri și combinații de elemente expresive în trăsătura de arcuș Vibrato  Game (extinderi) și arpegii Dezvoltări în tehnica de acordaj  Elemente de ornamentare muzicală – mordent, apogiatură, tril      Elemente de notație / cultură muzicală    Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare  Semne și termeni de expresie dinamică și agogică  Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, ralentando, accelerando, crescendo, decrescendo      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Participare afectivă în interpretare și conștientizarea rolului interpretului în spectacolul muzical  Aspecte psihologice ale pregătirii și concentrării pentru performanța scenică  Utilizarea tehnicilor de arcuș și a vibrato-ului pentru diversificarea expresiei muzicale  Exprimarea opiniilor personale față de interpretări personale și ale colegilor        Studii:  A.Matz,  Studii de intonație  Alexeev,  Game și arpegii  Bruni,  Metodă   Consolini,  Studii , schimb de poziții Csorti,  Tehnica arcușului     Piese:  Bach,  Sarabanda,  Beethoven,  Sonatină,  Händel,  Sonata 2   Ipolit Ivanov, Ianșinov, Gasse, Lulli, Corelli, Veracini, C.Cui, Baclanova, Ceaikovski,       SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ        G.Naumann,  Metoda     Culegere de piese      Hohmann,  Metoda  (poz. IV-V)    Marcello,  Scherzando       I.Steiner,  Studiul gamelor     Sbornik,  Culegere de piese       Kayser,  Studii , op.20    Seidman,  Concertino       Kreuz,  Studii     Tartini,  Sarabanda       Popovici, G,  Game     Suzuki,  Culegere de piese și studii, vol III       Schleming,  Metodă  (poz. IV-V)    Telemann,  Concert, p I, II       Schradieck,  Exerciții tehnice     Telemann,  Sonata  în la minor      Sitt,  Metodă   Sitt,  Studii , op. 32    Vivaldi,  Concert       St.Sugarev,  Metoda            Szeremi,  Studii            Waxmann,  Game              VIOLONCEL     Studii:  Klengel. Tägliche Übungen, caietele I - III Dotzauer, Caietul II, Caietul III (nr. 71-18, 80-81) Lee, Op. 131  Grützmacher, Op.38 caietul I  Stranski op.39 (pentru daumen), op32. Merk op. 21 și 31 (extrase) Cossmann, Studii tehnice, pag. 1-11 Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Feuillard – 60 de Exerciții tehnice Feuillard – Tehnica violoncelului  O. Sevcik – Exerciții op.8  O. Sevcik – Exerciții op. 2  O. Sevcik – op. 1  Alexanian – Metoda de violoncel Fitzenhagen – Exerciții op.28  Fr. Grutzmacher – Exerciții zilnice op. 67  B. Romberg – Școala de violoncel teorie și practică  S. Lee – 12 Studii op. 57  S. Lee - Studii op. 31, Vol. I / Vol II fără daumen  Franchomme – 12 Studii op.35 extrase fără daumen    Piese:  Ceaikovski,  Cântec trist, Arioso, Vals sentimental  Chopin,  Preludiul în si minor (Mulert)  Goltermann,  concert nr. 4 în Sol major  Goltermann,  Nocturna în re minor   Iordan,  Tema cu variațiuni   Schlemüller, din Op. 18,20,21.  Vivaldi –  Concerte La major, Fa major, si minor   A.Vivaldi – 9 Sonate  Marcello - Sonate nr. 3, nr. 4. Corelli – Van Lier  Galliard – 6 Sonate – 3,4. Beethoven – Sonatina Ariosti – Sonata în mi minor J.S.Bach – Sonata nr.1 Arutunian - Impromptu  J.B.Senaille – Allegro spiritoso  G. Goltermann – Studiu Capriciu Klassische Stucke – Vol II, III Goltermann – 6 Nocturne Borodin – Serenada  David Popper – Gavota nr. 2 în re minor David Popper – Gnomentanz  Maria Therezia von Paradies – Siciliana  I. Urcan - Miniaturi  Romberg – Concertino în Re Klengel – Concert în Do        CLASA a VII-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a                Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală    Extinderi ale gamelor majore și minore, cu arpegii pe mai multe octave    Exerciții și lucrări cu utilizarea flageoletelor naturale și artificiale    Interpretarea unor lucrări cu duble corzi și acorduri de trei și patru sunete    Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, modent, apogiaturi simple și multiple)          Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice și transferul lor în interpretarea instrumentală    Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturilor    Citire la prima vedere cu soluții dinamice diferențiate, urmare a unor solfegieri mentale    Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadențial, pentru integrarea ornamentelor învățate         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a VII-a          2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale        Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime    Executarea unor exerciții pentru obținerea cursivității discursului    Exerciții de variere a tehnicilor specifice de mână dreaptă și mână stângă, pentru modificarea expresiei pieselor abordate    Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș    Alegerea personală a arcușelor necesare la fragmentele citite la prima vedere         Diferențierea importanței diferitelor teme ale unei lucrări ample, față de construcția piesei și de raportul existent cu pianul acompaniator    Audiții comentate față de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic       Conţinuturi        Domenii de conținut    Clasa a VII-a         Elemente de tehnică instrumentală    Game și arpegii în mai multe octave, în tempo-uri diferite, cu utilizarea modurilor de atac legato, staccato, spiccato  Acorduri de 3 și 4 sunete  Exerciții pentru planurile de coardă (inclusiv bariolaj)  Consolidări și extinderi pentru schimburi de poziții și cântul în poziții înalte Extinderea ambitusului și cu poziția a VII-a (violoncel)  Abordarea poziției de daumen în diverse contexte (violoncel) Game în poziția fixă de daumen (violoncel)           Domenii de conținut    Clasa a VII-a         Elemente de notație și cultură muzicală    Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito pp)  Abordarea problemelor de emisie sonoră cu corelarea intonației,  vibrato-ului și a trăsăturii de arcuș      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Elemente de analiză macrostructurală a lucrărilor abordate Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat  Stimularea dezvoltării imaginației artistice        Studii:  A.Matz,  Studii de intonație  Alexeev,  Game și arpegii  Bruni,  Metodă   C.C.Nottara,  6 studii în caracter românesc   Consolini,  Studii , schimb de poziții Csorti,  Tehnica arcușului   Flesch,  Exerciții tehnice  G.Naumann,  Metoda  Hohmann,  Metoda  (poz. IV-VII) I.Steiner,  Studiul gamelor  Kayser,  Studii , op.20  Kreuz,  Studii   Popovici, G,  Game   Schleming,  Metodă  (poz. IV-VII) Schradieck,  Exerciții tehnice  Sitt,  Metodă   Sitt,  Studii , op. 32 St.Sugarev,  Metoda  Szeremi,  Studii  Waxmann,  Game     Piese:  Bach,  Couranta  Bach,  Siciliana  Beethoven,  Menuet   Händel,  Sonata 6  (p. I-II)  Ipolit Ivanov, Ianșinov, Gasse, Lulli, Corelli, Veracini, C.Cui, Baclanova, Ceaikovski,  Culegere de piese   Marcello,  Scherzando  Sbornik,  Culegere de piese  Seidman,  Concertino  Tartini,  Srabanda   Telemann,  Concert, p III și IV  Telemann,  Sonata  în la minor Vivaldi,  Concert        SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ     VIOLONCEL     Studii:  Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Dotzauer, Caietul II, Caietul III (nr. 71-18, 80-81) Lee, Op. 131  Grützmacher, Op.38 caietul I  Stranski op.39 (pentru daumen), op32. Merk op.31 (extrase)  Cossmann, Studii tehnice, pag. 1-11 Klengel – Exerciții zilnice Vol. I-II – III Bazelaire – Școala de violoncel Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Feuillard – 60 de Exerciții tehnice Feuillard – Tehnica violoncelului  O. Sevcik – Exerciții op.8  O. Sevcik – Exerciții op. 2  O. Sevcik – op. 1  Alexanian – Metoda de violoncel Fitzenhagen – Exerciții op.28    Piese:  Goltermann,  concert nr. 5 în re minor  Goltermann,  Nocturna în re minor  Iordan,  Tema cu variațiuni  Schlemüller, din Op. 18,20,21.  Vivaldi – Concert Re major  A.Vivaldi – 9 Sonate  Marcello - Sonate nr. 5, nr. 6. Corelli – Van Lier  Galliard – 6 Sonate- 5,6 G.Fr.Handel - Sonate J.B.Senaille – Allegro spiritoso  C. Saint – Saens – Allegro appasionatto Klassische Stucke – Vol II, III  Borodin – Serenada  David Popper – Gavota nr. 1 în Re major J.S.Bach – Arioso  Vivaldi – Concert în Re major           Fr. Grutzmacher – Exerciții zilnice op. 67  B. Romberg – Școala de violoncel teorie și practică  Schroder - Tehnica violoncelului  S. Lee - Studii op. 31, Vol. I /nr. 21, 22; Vol II Stranski – op. 39 Studii pentru daumen Battanchon – Studii op. 25 pentru Daumen  Franchomme – 12 Studii op.35    Romberg – Concertino în Re Klengel – Concert în Do  G. Goltermann – Concert nr. 3 Klengel – Concertino în re Klengel - Concert în Do Breval – Concert nr. 2 în Re     CLASA a VIII-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a          1.2.Utilizarea unor elemente de limbaj muzical și de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare        Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală    Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secțiune)    Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice și agogice in lucrările muzicale studiate         Game și arpegii pe o singură coardă    Diversificări ale modurilor de atac prin spiccato și ricochee    Extinderea ambitusului până la poziția a VII-a (violă)    Exerciții de consolidare a intonației în poziții înalte      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a VIII-a            Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice    Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de arcuș în piesele studiate    Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate    Pregătirea psihologică a momentului de scenă    Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs       Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Elemente de tehnică instrumentală    Ornamente extinse  Extinderi de ambitus până la poziția a VII-a (violă), consolidări ale intonației în poziții înalte  Game, arpegii și duble corzi, în mai multe octave, cu două sau mai multe tempo-uri, cu diferite moduri de atac  Vibrato stilizat și diferențiat în funcție de lucrarea abordată Moduri de atac – Spiccato și ricochee      Elemente de notație și cultură muzicală    Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical           Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat, cu elemente de structurare lingvistică  Pregătirea psihologică pentru performanța artistică  Exprimarea opiniilor față de repertoriul interpretat și față de audițiile comparate        SUGESTII pentru REPERTORIU     VIOLĂ     Studii:  Alexeev,  Game și arpegii  Bruni,  Studii  C.C.Nottara,  Studii   Casorti,  Tehnica arcușului  Consolini,  Studii , schimb de poziții Dont,  Op. 37  (1-22)  Flesch,  Exerciții tehnice  G.Popovici,  Game  I.Steiner,  Studiul gamelor  Kayser,  Studii , op.20 Kreuz,  60 Studii   Krutzer,  Studii   L.Surujon,  Exerciții tehnice și game  Mazas,  Op. 36 , caietul I și II Schleming,  Studii în poziții înalte  Schradieck,  Exerciții tehnice  Sevcik,  Op. 8   Sevcik,  Op. 9 (Studiul dublelor)  Sevcik,  Op.2 (Tehnica arcușului)  Szeremi,  Studii   Waxmann,  Game     Piese:  A.Matz,  Temă cu variațiuni   Ariosti,  Sonată  (sol minor)  Bach,  Invenție, mic preludiu, arie  (pentru 2 viole) Bach,  Siciliana, rondo   Corelli, Toni,  Adagio, Allegro  Glier,  Preludiu, romanță, rondo  Händel,  Sonata 10   Händel,  Sonata 3   Händel,  Sonata 6   Haydn,  Concert Sol major  (original la oboi) Nardini, Concert  Rubinstein,  Melodie  Sbornik,  Culegere de piese  Dimitrescu – Dans țărănesc Porumbescu - Balada Telemann, Concert  Handel/Cassadesus Concert in si minor, p I Vivaldi,  Adagio, allegro   Vivaldi,  Concert  la minor; mi minor; Do major, Sol major        VIOLONCEL        Studii:  Alexanian (exerc. 1-16) Dotzauer, Caietele III și IV Fitzenhagen  Grützmacher, Op.38 caietul I  Klengen. Tägliche Übungen, caietele I, II, III Lee, Op. 31, caietul II  Merck, Op. 21 Schräder  Stransky, Op. 32, Caietul I și II  M. Sadlo - Studii pentru daumen Battanchon – Studii op. 25 pentru Daumen Franchomme – 12 Studii op.35 Franchomme - Capricii extrase  Duport – Studii 1-10    Piese:  Aivazian,  Studiu de concert  Breval,  Sonata în Do major  Ceaikovski,  Nocturna  Corelli  Grave, Preludiu  Couperin,  Gavota   Davidoff,  Romanța fără cuvinte   Faure,  Siciliana   Francome,  Variațiuni   Goltermann,  Capriccio în re minor  Klengen,  Concertino op. 10 în re minor  Klengen,  Concertino op. 6 în Do major   Marcello,  sonate în Do major, Sol major, Re major, La major   Matheson,  Aria   Prokofiev,  Gavota   Romberg,  Concertino în re minor  Rubinstein,  Melodie (Popper)  Saint Saëns,  Lebăda   De Fesch – Sonata în Re  H. Ecles – Sonata in sol minor                Samartini – Sonata in Sol D.Hervelois – Suita în re Klassische Stucke – Vol III Godar – Cântec de leagăn  D. Popper – Tarantela  Dimitrescu – Serenada tristă, Dans țărănesc Glazunov – Serenada spaniolă  Goltermann – Capriciu in la  C. Ph. Em. Bach – Concert în La B.Romberg – Concert nr. 2  G. Goltermann – Concert nr. 3 J.Ch. Bach – Concert în do minor J.S.Bach – Concert în Sol  L.Leo – Concert nr. 3           CLASA a V-a  Contrabas  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale         1.2.Utilizarea reprezentărilor grafice ale sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor 1/2 , I, II, respectiv a duratelor de baza      1.3. Poziționarea corectă față de instrument      1.4. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale        Formarea deprinderilor tehnice de bază    Istoricul instrumentului    Exerciții de citirea notelor în cheile specifice do și fa    Exerciții pentru ținuta instrumentului, poziția    Exerciții de conducerea arcușului, note lungi și diferite valori de note pe coarde libere    Formarea sunetului    Exerciții de fixare a degetelor asociat cu conducerea arcușului    Adaptarea brațelor, mâinilor, degetelor la necesitățile instrumentului (buna poză a mâinilor și trăsătură corectă)         Exerciții de scriere şi citire a notelor muzicale    Exerciții de intonație    Identificarea grafică a semnelor în partituri    Exemplificări prin bătăi de palme şi tactări      Prezentarea principalelor date şi caracteristici ale instrumentului    Exerciții de poziționare a mâinii drepte    Exerciții de poziționare a mâinii stângi    Aplicații instrumentale pe fragmente muzicale      Exerciții pentru formarea unor automatisme în poziționare și emisie    Exerciții de emisie şi intonare corectă a sunetelor    Exerciții de trăsături de arcuș, corzi libere cu sau fără tactare, în note întregi, doimi, pătrimi, în combinații de valori; așezarea mâinii strângi în pozițiile ½, 1    Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical    Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului    Exerciții cu intervale simple în gama Do major    Identificarea raportului matematic între durate    Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a V-a          2.2. Exprimarea verbală şi instrumentală a diferenţelor expresive        Utilizarea unor elemente simple de limbaj muzical în redarea unor piese    Parcurgerea unui repertoriu adecvat nivelului de cunoştinţe acumulat    Exersarea unor studii pentru nivelul adecvat    Articulare nonlegato și legato         Discuții asupra expresivității unor fragmente muzicale    Exerciții de reproducere vocală    Exerciții de diversificare a expresiei sonore în cântul instrumental    Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze    Analiza motivelor, frazelor    Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)    Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.    Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)       Conținuturi        Domenii de conținut    Clasa a V-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Exerciții pentru ținuta instrumentului, poziția  Exerciții de conducerea arcușului, note lungi și diferite valori de note pe coarde libere  Formarea sunetului  Exerciții de fixare a degetelor asociat cu conducerea arcușului Adaptarea brațelor, mâinilor, degetelor la necesitățile instrumentului (buna poză a mâinilor și trăsătură corectă)  Exerciții de scriere şi citire a notelor muzicale Exerciţii de intonație  Prezentarea principalelor date şi caracteristici ale instrumentului Exercitii de poziționare a mâinii drepte  Exerciții de poziționare a mâinii stângi  Aplicații instrumentale pe fragmente muzicale  Exerciții pentru formarea unor automatisme în poziționare și emisie Exerciții de emisie şi intonare corectă a sunetelor  Exerciții de trăsături de arcuș, corzi libere cu sau fără tactare, în note întregi, doimi, pătrimi, în combinații de valori; așezarea mâinii strângi în pozițiile ½, 1      Elemente de notație/cultura muzicală    Exerciții de citirea notelor în cheile specifice fa și do Identificarea grafică a semnelor în partituri Exemplificări prin bătăi de palme şi tactări  Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical  Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului Exerciții cu intervale simple în gama Do major  Identificarea raportului matematic între durate  Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Articulare non-legato și legato      Aspecte interpretative    Parcurgerea unui repertoriu adecvat nivelului de cunoştinţe acumulat Exersarea unor studii pentru nivelul adecvat  Discuții asupra expresivității unor fragmente muzicale Exerciții de reproducere vocală  Exerciții de diversificare a expresiei sonore în cântul instrumental Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.  Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)        SUGESTII pentru REPERTORIU     Studii:  Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I Culegere de studii, pozițiile1/2 - II (Kment, Nanny, Storch, Lee)    Piese:  C. Saint-Saëns, Țestoase Cântec popular, Iarna a trecut  D. Dragonetti, Micul vals  Double Bass Solo, 50 Melodii selectate și adaptate de Keith Hartley  Erhard Ragwitz, Andante op. 39 Erhard Ragwitz, Largo op. 39  F. Mendelssohn Bartholdy, Marșul pelerinilor Fr. Schubert, Antract  Fr. Schubert, Păstrăvul  G. F. Haendel, Allegro  G. F. Haendel, Marș  G. Fauré, Cântec de leagăn  G. Mahler, Canon pe „Frére Jacques”  G. Mahler, Solo de contrabas, Simfonia I, partea III  J. Brahms, Cântec de leagăn  J. Eccles, Menuet  J. Haydn, Andante din Simfonia 94  J. S. Bach, Fuga în sol minor  J. Strauss, Vals  J.S. Bach, Menuet  Jan Dismas Zelenka, Andante John Eccles, Menuet  L. Kozeluch, Bernoise  L. van Beethoven, Oda bucuriei L.v.Beethoven, Lied  L.v.Beethoven, Refren final din Simfonia IX, partea IV  M. Mussorgsky, Poarta cea mare a Kievului  P. I. Ceaikovski, Andante cantabile  P. I. Ceaikovski, Cântec vechi francez Piese pentru contrabas, culegere (W.A. Mozart, J.B. Lully, A. Grecianinov, L.van Beethoven, J. Brahms, N. Baklanova, D. Kabalevski, A. Corelli, B. Bartok)  R. Schumann, Melodie  R. Schumann, Țăranul vesel  W. A. Mozart, Menuet W.A.Mozart, Allegro        CLASA a VI-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VI-a          1.2.  Utilizarea formulelor ritmice diversificate în măsuri simple – exerciții tehnice       1.3  Formarea şi dezvoltarea tehnicii instrumentale       1.4. Aplicarea termenilor de dinamică și agogică        Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor II/ III, III, III/IV, IV    Identificarea sunetelor    Exerciţii de redare a sunetelor pe instrument    Exerciţii de intonare         Exerciții de tactare    Reproducerea formulelor ritmice pe instrument    Întărirea şi dezvoltarea agilității degetelor      Supleţea braţelor şi poignet-ului    Exerciţii pentru independenţa braţelor şi degetelor      Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical    Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a VI-a          2.2.  Identificarea şi exprimarea muzicală şi verbală a caracterului pieselor studiate       2.3. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat        Practicarea conştientă a elementelor de limbaj grupate în fraze muzicale    Exerciții de solfegiere mentală    Elemente de redare vocală    Exerciţii de memorizare    Formare a deprinderilor de activitate individuală         Exerciţii de citire la prima vedere    Conversaţii    Exprimarea propriilor opinii    Interpretări în public      Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv    Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea)    Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate    Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate    Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale       Conţinuturi        Domenii de conținut    Clasa a VI-a      Elemente de tehnică    Exerciţii de intonare      instrumentală specifică    Exerciții de tactare  Reproducerea formulelor ritmice pe instrument           Conducerea arcușului           Întărirea şi dezvoltarea agilității degetelor           Supleţea braţelor şi poignet-ului           Exerciţii pentru independenţa braţelor şi degetelor      Elemente de notație/cultura muzicală    Identificarea sunetelor  Exerciţii de redare a sunetelor pe instrument Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical  Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică  Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze Analiza motivelor, frazelor           Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)      Aspecte interpretative    Exerciții de solfegiere mentală Elemente de redare vocală Exerciţii de memorizare  Formare a deprinderilor de activitate individuală Exerciţii de citire la prima vedere  Conversaţii  Exprimarea propriilor opinii Interpretări în public  Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv.  Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea) Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate  Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale     SUGESTII pentru REPERTORIU        Studii:  Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I  H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I G. Bottesini, Method for double bass, part one  Culegere de studii, pozițiile 1/2 - IV (Kment, Nanny, Storch, Lee)   L. Montag,  Mic studiu     Piese:  A. Dvoṙák,  Largo   C.Saint-Saëns,  Elefantul  (solo contrabas din Carnavalul animalelor)  D. Cimarosa,  solo de contrabas   E. Chausson,  Poéme   Erhard Ragwitz,  Animato pizzicato op.49   Erhard Ragwitz,  Grave op.49   Erhard Ragwitz,  Marș op. 39   F. Schubert,  Cântec de leagăn   F. Schubert, Tema din cvintetul  Păstrăvul   G. F. Haendel,  Fierarul armonios, Marș   G. F. Haendel,  Unde te plimbi   G.P. Telemann,  Menuet   H.D. Zelenka, Furios  J. B. Lully,  Ariette   J. Garscia,  Dimineața                 J. Haydn,  Andante, Rondo all’ongarese   J. S. Bach,  Isus, bucuria dorinței omului   J. Sibelius,  Finlandia   J.M. Sperger,  Rondo  (Sonatina p. IV)  L. van Beethoven,  Cântec de mai   P. I. Ceaikovski,  Andante, Andantino  Piese pentru contrabas, culegere (W.A. Mozart, Fr. Schubert, A. Diabelli, A.  Alexandrov, A. Grecianinov, P. I. Ceaikovski,  D. Arakișvili, B. Bartok, J. Haydn)  R. Schumann,  Călărețul sălbatic, Fermierul fericit         CLASA a VII-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale     Clasa a VII-a          1.2  Învăţarea şi efectuarea poziţiilor şi a schimburilor de poziţie       1.3 Dezvoltarea şi perfecţionarea tehnicii mâinii drepte        Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor V. V/VI, VI    Identificarea sunetelor în pozițiile nou învățate    Exerciţii redare a sunetelor pe instrument având în vedere noua poziționare a mâinii stângi    Exerciții cu trecerea de la o poziție la alta pe o coardă și de pe o coardă pe alta         Exerciții pentru articulaţia egală a degetelor    Game şi arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu    Exerciții vizând precizia ritmică    Exerciții ușoare cu note duble      Exerciţii şi studii tehnice pentru mâna dreaptă    Consolidarea trăsăturilor elementare de arcuș    Exerciții cu trăsături de arcuș detaché, legato, staccato, martelato și combinațiile lor (sautillé, spiccato, loureé la violoncel), (detaché, legato, staccato la contrabas)      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a VII-a          2.2.  Interpretare din memorie a unui repertoriu, respectând toate indicaţiile existente în partitură         Identificarea şi redarea sunetelor într-o gamă lărgită de nuanţe    Exerciţii pentru diferenţierea nuanţelor    Aplicaţii în repertorii         Exerciţii de memorizare    Exerciţii de analiză    Exemplificări    Audiții    Interpretarea de lucrări din epoci diferite    Compararea unor elemente stilistice    Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități    Executarea unor exerciții pentru expresivitate    Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș       Conținuturi        Domenii de conținut    Clasa a VII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Identificarea sunetelor în pozițiile nou învățate  Exerciţii redare a sunetelor pe instrument având în vedere noua poziționare a mâinii stangi  Exerciții cu trecerea de la o poziție la alta pe o coardă și de pe o coardă pe alta  Exerciții pentru articulaţia egală a degetelor  Game şi arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu Exerciții vizând precizia ritmică  Exerciții ușoare cu note duble  Exerciţii şi studii tehnice pentru mâna dreaptă Consolidarea trăsăturilor elementare de arcuș      Elemente de notație/cultura muzicală    Exerciții cu trăsături de arcuș detaché, legato, staccato, martelato și combinațiile lor, (detaché, legato, staccato) Exerciţii pentru diferenţierea nuanţelor      Aspecte interpretative    Aplicaţii în repertorii Exerciţii de memorizare Exerciţii de analiză Exemplificări  Audiții  Interpretarea de lucrări din epoci diferite Compararea unor elemente stilistice  Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități Executarea unor exerciții pentru expresivitate  Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș             SUGESTII pentru REPERTORIU  Studii:  Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I  H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I  G. Bottesini, Method for double bass, part one  Fr. Simandl, 30 studii  Culegere de studii, pozițiile 1/2 - VI (Kment)     Piese:  A. Andersen,  Rondo   Double Bass Solo, 50 Melodii selectate și adaptate de Keith Hartley  E. Storch,  Concert pentru contrabas și pian   F. Amirov,  Elegie   F. Mendelssohn Bartholdy,  Nocturne   F. Mendelssohn Bartholdy,  Romanță fără cuvinte   F. Simandl,  Concert pentru contrabas și pian op.34   Fr. Schubert,  Allegro vivace   Fr. Schubert,  Păstrăvul   G. Bizet,  Antract nr. 2   G. Bizet,  Cântecul toreadorilor   G. F. Haendel,  Largo   G. Fauré,  Pavana   H. Eccles,  Sonata pentru contrabas și pian   J. Brahms,  St. Anthony chorale   J. S. Bach,  Menuet   J.M. Săerger,  Sonata pentru contrabas și pian   L. Delibes,  Vals   N. Rimski-Korsakov,  Mazurka   P. Mascagni,  Intermezzo   Piese pentru contrabas, Culegere (K. Dittersdorf,  P. I. Ceaikovski, L.van Beethoven, A. Grecianinov,  A. Haciaturian, S. Prokofiev)              R. Schumann,  Envoi   R. Schumann,  Le Gai Laboreur   R. Schumann,  Melodie   R. Schumann,  Spune-mi săraca rândunică       
  
 CLASA a VIII-a 
   
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale     Clasa a VIII-a          1.2. Consolidarea schimburilor de poziție        Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor VI/VII, VII    Identificarea sunetelor    Exerciţii de redare a sunetelor muzicale în diferite combinații intervalice    Exerciții cu game pe o singură coardă    Exerciții cu diferite trăsături de arcuș și combinațiile lor         Exerciții de efectuare a schimburilor de poziție cu precizie cu ajutorul coardei libere, prin alunecare cu același deget și prin articulare și substituire    Game şi arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu    Exerciții de consolidarea pozițiilor    Exerciții de schimb de poziții    Exerciții tehnice cu note duble ușoare      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală        Clasa a VIII-a          2.2. Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanțe        Diversificarea modalităților de emitere a sunetelor    Trăsăturile de arcuș: detache, legato, portato, staccato , marcatto, martellato, spiccato    Pizzicato         Modalitati diverse a trasaturilor de arcus pentru diferenţierea dinamică a sunetelor    Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiune, viteză a arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda    Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical    Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări    Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni    Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat    Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate    Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică    Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală       Conținuturi        Domenii de conținut    Clasa a VIII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Exerciţii de redare a sunetelor muzicale în diferite combinații intervalice  Exerciții cu game pe o singură coardă           Domenii de conținut    Clasa a VIII-a           Exerciții cu diferite trăsături de arcuș și combinațiile lor Exerciții de efectuare a schimburilor de poziție cu precizie cu ajutorul coardei libere, prin alunecare cu același deget și prin articulare și substituire  Game şi arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu Exerciții de consolidarea pozițiilor  Exerciții de schimb de poziții  Exerciții tehnice cu note duble ușoare      Elemente de notație/cultura muzicală    Identificarea sunetelor  Trăsăturile de arcuș: detache, legato, portato, staccato , marcatto, martellato, spiccato  Pizzicato      Aspecte interpretative    Modalitati diverse a trasaturilor de arcus pentru diferenţierea dinamică a sunetelor  Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiune, viteză a arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical  Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări  Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni  Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate  Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică  Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală        SUGESTII pentru REPERTORIU     Studii:  Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I  H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I  G. Bottesini, Method for double bass, part one Fr. Simandl, 30 studii    Piese:  Piese pentru contrabas – culegere (G. B. Martini, S. Prokofiev)  G. Verdi,  Agnus Dei   B. Marcello, 6 Sonate pentru contrabas și pian, editura Schimer’s, transcripție Lucas Drew  A. Vivaldi, 6 Sonate pentru contrabas si pian, editura Schirmer`s, transcripție Lucas Drew  G. A. Capuzzi,  Concert in Re Major   J. E. Galliard,  Sonata în si minor   J. B. Breval,  Sonata în Do Major   J. Breval,  Concertino in LA Major p.I   (transcriptie de la violoncel)  A. Vivaldi,  Concert in SOL Major p.I   (transcriptie de la vioară)  F. Seitz,  Concertul nr. 5 in RE Major p. I   (transcriptie de la vioară)                R. Buchwald,  Patru piese pentru contrabas și pian   J. Knauer,  Duo-Sonate pentru contrabas și pian   R.Hrasky,  Patru schițe în stil vechi pentru contrabas soslo   M. Weiss,  Sonate pentru contrabas solo          INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE      Harpă, chitară     CLASA a V-a  Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a          1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorității        Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziții    Exerciții pentru explorarea pozițiilor noi pentru registrele grav și acut    Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale și tipuri de scriitură, treptată sau cu salt    Executarea unor exerciții cu gamă în sexte și decime    Exerciții de consolidare a menținerii rezonatorii unitare în contextul extinderii ambitusului    Exerciții de conștientizare a manierelor de arpegiere    Exerciții de îmbinare a presiunii și a vitezei de ciupire pe întreg ambitusul instrumentului cu suplețe și tehnici de oprire a vibrațiilor         Executarea unor exerciții de efecte sonore speciale – glissando, flageolet    Exerciții de observare și autoobservare a calității sonore      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală          Clasa a V-a          2.2 Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate        Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore    Exerciții de acordaj    Exerciții de observare a calității coardelor și de schimbare a acestora    Exerciții de acționare rapidă și corectă a pedalelor    Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri și genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice    Exerciții de citire la prima vedere a unor fragmente în pozițiile învățate         Audiții comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri și genuri muzicale diferite    Exerciții de respirație și articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate    Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern    Exprimarea unor păreri personale asupra opțiunilor interpretative    Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv       Conținuturi        Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Elemente de tehnică instrumentală    Extinderi ale pozițiilor abordate, registrul grav și registrul acut Schimburi de poziții între registre și între tipul de scriitură, treptat sau cu salt, și în vederea emisiei diferențiate, glissando și flajolet                Schimburi de pedale Game în sexte și decime  Solfegierea mentală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern  Diferențieri și combinații de elemente expresive prin presiunea și viteza ciupirii coardei  Game și arpegii Noțiuni de acordaj  Noțiuni de schimbare a coardelor      Elemente de notație / cultură muzicală    Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare  Semne și termeni de expresie dinamică și agogică      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Participare afectivă în interpretare  Utilizarea tehnicilor de arpegiere pentru diversificarea expresiei muzicale  Exprimarea opiniilor personale față de interpretări comparate           Studii:  -Hélène Gatineau,  Methode de Harpe -   Exerciții  -Grossi,  Metodo per arpa   -Henriette Rènie,  Methode pour harpe   -Nicholas Charles Bochsa,  50 de Exerciții progresive   -Joseph François Naderman,  Exerciții   -Marcel Grandjany,  Studii   -Nicholas Charles Bochsa,  Studii din Caietul 1, Caietul 2   -John Thomas,  280 Technical Exercises for the Harp   -Carlos Salzedo,  Daily Dozen   -Charles Oberth ür, Studiul   La consolation     Piese:  -Rubin, Piese din Volumul 1  -Christoph Pampuch, Piese din  Harpa Mundi   -Joseph François Naderman,  Sonatină  din 7 Sonatine  -Hans Joachim Zingel, Piese din  New Harp Instruction   -Déborah Friou, Piese din  Baroque Music for the Harp   -Marcel Grandjany, Preludiile 2 și 3  -Marcel Tournier,  Preludiul I   -Henriette Rènie,  Danse d’autrefois  din Feuillets d’album  -Henriette Rènie,  Reverie ,  Invention dans le style ancien  din Six Pièces brèves  -Henriette Rènie,  Au bord du rousseau   -Alphonse Hasselmans,  Calme  din Feuillets d’automne  -Alphonse Hasselmans,  Ronde de nuit ,  Rouet ,  Rêverie  din Trois Petites Pièces  -Charles Oberth ür,   Aeolian Chords 2   -Fabio Rizza,  Akiko   -Daniele Garella,  Promedane Romantique  și  Arabesque  din Celtic Suite No5   -Bernard Andres,  Aquatintes 3  și  4 ,  Danses D’Automne   -Carmen Petra-Basacopol, Piese din  Suita Cartea Junglei   -Marțian Negrea,  Povestioară        SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ                      Piese:  Anna Magdalena Bach, Bourrée în mi BWV 966  Carulli F.,  Rondo în G-dur     
  
  Studii:  A. Andrei, 20 Micropréludes  A. Andrei, 20 regards sur six cordes  A. Andrei, Treptele Chitarei  
  
 CHITARĂ 
   
   
  Doga E.,  Nocturn   Galilei V.,  Galiarda în G-dur   Giuliani M.,  Sonatina în C-dur   J. S. Bach,  Arie în Fa major, Menuet în Sol şi Menuet în sol minor din Klavierbüchlein   Kalinin V.,  Seara în curte   Les Productions d’Oz -  La guitare dans tous ses états  – vol I – prima serie Les Productions d’Oz  S. Tenant,  Pumping Nylon  Tarrega F..  Mazurca  Valcer L.,  Mică romanță   Y. Demillac,  Images   
  
  E. Thorlaksson, Guitar Moments – vol.I  J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre  L. Suciu, Manual de chitară pentru începători La guitare dans tous ses états – vol I – a doua  S. Lemay, Guitar Method for Beginners  
  
 CLASA a VI-a 
   
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare 
 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 
   
    Clasa a VI-a         Utilizarea extinderilor intonaționale și a unor elemente noi de notație    Executarea unor exerciții și pasaje din lucrările muzicale abordate    Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții între mâini prin utilizarea alternativă și îmbinată a cheilor sol și fa    Citire la prima vedere cu utilizarea noilor tehnici instrumentale abordate    Exerciții pentru abordarea arpegiilor lansate cu schimb de deget    Exerciții de acordaj în raport cu tonalitățile abordate și maniera de efectuare mecanică a instrumentului    Exerciții pentru efectuarea gamelor în octave, sexte și decime și a arpegiilor în formule ritmice    Exerciții de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril)           1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo și agogică    Înțelegerea diferențiată a termenilor existenți în textul muzical    Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor întâlnite în piesele abordate și în cele citite la prima vedere      
   Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VI-a         Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.    Exerciții de variere a manierei de arpegiere în context stilistic diferit    Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo    Elemente de diferențiere a interpretării ornamentelor față de stilul piesei           2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.    Diferențierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, față de cele cu rol de acompaniament în verticalitatea sonoră, între mâini și registre    Interpretarea comparativă a unor lucrări/ fragmente din stiluri și epoci diferite, pentru diferențierea sonorității      
   
    Clasa a VI-a      - Exerciții de identificare a problemelor tehnice și expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil și gen muzical      2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate    Prezentarea în public    Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale      
   
 Conținuturi 
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Elemente de tehnică instrumentală    Îmbinări ale pozițiilor abordate  Schimburi de poziții și maniere de articulare cu soluții diferite Arpegiul lansat cu schimb de deget  Utilizarea formulelor ritmice în exerciții și studiu individual Solfegierea mentală și vocală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern și a respirațiilor firești  Diferențieri și combinații de elemente expresive în maniera de ciupire  Maniera de arpegiere Game și arpegii  Dezvoltări în tehnica de acordaj  Elemente de ornamentare muzicală – mordent, apogiatură, tril      Elemente de notație / cultură muzicală    Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare  Semne și termeni de expresie dinamică și agogică  Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Participare afectivă în interpretare și conștientizarea rolului interpretului în spectacolul muzical  Aspecte psihologice ale pregătirii și concentrării pentru performanța scenică  Utilizarea manierelor de ciupire, de arpegiere și de oprire a vibrației coardelor pentru diversificarea expresiei muzicale Exprimarea opiniilor personale față de interpretări personale și ale colegilor    
    Studii:  -Grossi,  Metodo per arpa   -Henriette Rènie,  Methode pour harpe   -Joseph François Naderman, Studii din  7 Studii pentru harpă   -Nicholas Charles Bochsa,  Studii din Caietul 2, Caietul 3   -Edmond Larivière,  Exerciții   -Nicholas Charles Bochsa,  Preludii  din Fifteen brilliant and Short Preludes  -John Thomas,  280 Technical Exercises for the Harp   -Carlos Salzedo,  Daily Dozen   -Charles Oberth ür, Studiul   La Coquette     Piese:  -Rubin, Piese din Volumul 1  -Christoph Pampuch, Piese din  Harpa Mundi   -Joseph François Naderman,  Sonatină (e) din 7 Sonatine  -Hans Joachim Zingel, Piese din  New Harp Instruction   -Marcel Tournier,  Preludiul II   -Déborah Friou, Piese din  Baroque Music for the Harp   -Alphonse Hasselmans,  Sérénade mélancolique  din Feuillets d’automne  -Alphonse Hasselmans,  Aubade, Au monastère ,  Confidence   -Charles Oberth ür,   Aeolian Chords 1, 3     
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ 
   
    	    
   
         -Claude Debussy,  Reverie   -Fabio Rizza,  Luminescence   -Bernard Andres,  Aquatintes 5 ,  Danses D’Automne ,  La Gimblette   -Daniele Garella,  Quel bonheur de vous revoir   din Celtic Suite No5  -Carmen Petra-Basacopol,  Cântec de leagăn ,  Clopotele  din Suita pentru harpă  -Marțian Negrea,  Cântec de leagăn     
 CHITARĂ 
    Studii:  A. Andrei, 20 Micropréludes  A. Andrei, 50 études progressives  A. Andrei, Treptele chitarei  E. Thorlaksson, Guitar Moments – vol. II  F. Carulli, Metoda de chitară, opus 27  J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre  L. Suciu, Manual de chitară pentru începători - Editura Todesco  Les Productions d’Oz - La guitare dans tous ses états – vol. II şi III – prima serie  Les Productions d’Oz, La guitare dans tous ses états – vol I şi II – a doua serie  M. Carcassi,  Metoda de chitară   S. Iannarelli,  20 Études faciles   S. Iannarelli, 20 Études faciles    Piese:  Mozzani L.,  Cântec vechi italian        Bootnianski , Sonata în Do major   Bulabov,  Barcarola, p.2, pentru violă și pian   Galilei V.,  Canțona în a-moll  Galilei V.,  Canțona în a-moll  Giuliani M.,  Studiu nr. 6  Ianșinov,  Concert nr, 1   Ierzunov V.,  Temă cu variațiuni în stil vechi   Kalinin V.,  Preludiu  Kircov,  Nocturnă  Krieger I.,  Menuet   Lauro A.,  Vals venesuel nr. 1   Mozart,  Menuet   Mozzani L.,  Cântec vechi italian   P.I. Ceaikovski,  Cântec fără cuvinte   Roci P.,  Habanera   Sbornic,  Culegere de piese  Scarlatti A.,  Gavotă în G-dur  Setz , Concert nr. 1   Vivaldi,  Concert nr. 1 în do, nr. 2 în do     
   
 CLASA a VII-a 
   
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a            Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală.    Extinderi ale tonalităților majore și minore, cu game în sens contrar și în contratimp și arpegii în cascadă, în răsturnări, cu schimb de deget în manieră placată și arpegiată    Exerciții și lucrări cu utilizarea flageoletelor duble și a glissandourilor diferențiate în funcție de viteză și înălțimea coardei    Interpretarea unor lucrări cu arpegii în sens melodic ascendent și descendent, cu glissandouri duble și flajoletelor duble    Exerciții de gradare ritmică corelată pulsatoric între pătrime, optime, triolet, șaisprezecime, cvintolet, sextolet aplicate în game și arpegii    Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, mordent,             Clasa a VII-a      apogiaturi simple și multiple)      1.2. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice și transferul lor în interpretarea instrumentală       Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturilor    Citire la prima vedere cu soluții dinamice diferențiate, urmare a unor solfegieri mentale    Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadențial, pentru integrarea ornamentelor învățate         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VII-a         Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime    Executarea unor exerciții pentru obținerea cursivității discursului muzical    Exerciții de variere a tehnicilor specifice pentru modificarea expresiei timbrale specifice pieselor abordate    Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de coardă în funcție de înălțimea fixată a coardei de către pedală    Alegerea personală a digitațiilor și a pedalizării necesare la fragmentele citite la prima vedere           2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale    Diferențierea importanței diferitelor teme ale unei lucrări ample, față de construcția piesei și de raportul existent cu pianul acompaniator    Audiții comentate față de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa a VII-a      Elemente de tehnică instrumentală    Game și arpegii în mai multe octave, în tempo-uri diferite, cu utilizarea modurilor de atac legato, staccato  Game în sens contrar și în contratimp  Arpegii în cascadă, în răsturnări, cu schimb de deget în manieră placată și arpegiată  Gradare ritmică corelată pulsatoric între pătrime, optime, triolet, șaisprezecime, cvintolet, sextolet aplicate în game și arpegii Consolidări pentru schimbul de poziție și manieră de articulare în registrul acut  Glissando dublu în sens melodic ascendent și descendent Flajolet dublu      Elemente de notație și cultură muzicală    Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito pp)  Abordarea problemelor de emisie sonoră cu corelarea calității și a acurateței sonore      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Elemente de analiză macrostructurală a lucrărilor abordate Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat  Stimularea dezvoltării imaginației artistice    
   
     
  Studii:  -Edmond Larivière,  Exerciții   -Joseph François Naderman, Studii din  7 Studii pentru harpă   -Joseph François Naderman, Studii din  Studii și Preludii   -Nicholas Charles Bochsa, Studii din Caietul 2, Caietul 3  -Luigi Concone, Studii din Caietul 1  -Alphonse Hasselmans, Studiu de concert  -John Thomas,  280 Technical Exercises for the Harp   -John Thomas,  Studii  din  Studies for the Harp, Seria 1   -Carlos Salzedo,  Daily Dozen   -Charles Oberth ür, Studiul   La Cascade   
  
  Piese:  -Rubin, Piese din Volumul 1  -Ottorino Respighi,  Siciliana   -Déborah Friou, Piese din  Baroque Music for the Harp   -Joseph François Naderman,  Sonatină (e) din 7 Sonatine  -Hans Joachim Zingel, Piese din  New Harp Instruction   -Marcel Tournier,  Preludiul III   -Alphonse Hasselmans,  Chanson de Mai ,  Guitare ,  Gondoliera ,  Mazurka ,  Menuet   -Marcel Tournier,  Lolita la danceuse   -John Thomas,  The Minstrel’s Adieu ,  The Seasons ,  Echoes of a Waterfall   -Fabio Rizza,  Tre Brani Magici   -Bernard Andres,  Duke   -Carmen Petra-Basacopol,  Preludiu  din Suita pentru harpă  -Marțian Negrea,  Menuet   
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ 
   
     
 CHITARĂ 
 Studii: 
 A. Andrei, 20 Micropréludes 
 A. Andrei, 50 études progressives 
 D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III 
 D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III 
 E. Pujol, Studiu El Abejorro 
 F. Carulli, Metoda de chitară, opus 27 
 F. Sor, 12 Studii op. 6 
 F.Carulli, Metoda de chitară, opus 27 
 J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre Julio Sagreras, Caietele 3-7 
 L. Brouwer, Estudios Sencillios (1-10) 
 Les Productions d’Oz, L’apprenti guitariste 
 Les Productions d’Oz, La guitare dans tous ses états – vol. II, III, IV 
 M. Carcassi, 25 études (1 – 5), Metoda de chitară 
 M. Giuliani, 24 de Studii pentru chitară op. 48 
 S. Iannarelli, 20 Études faciles 
   
 Piese: 
 Gacola A.,  Dans spaniol  
 A. Mudarra,  Fantasia X  
 Bach I. S.  Sarabanda în h-moll  
 Cost N.,  Melancolia  
 Doga E.,  Cascada din Paris  
 G. Frescobaldi,  Dansuri cu Variatiuni  
 G. Sanz,  Instruccion sobre la guitarra espanola – arr. Oscar Caceres (Pavana, Preludio, Paradetas, Passacalles, Folias, Españoleta)  
 Ivanov-Kramskoi A.,  Impuls  J.S.Bach,  Preludiul BWV 999  Kozlov V.,  Rumba  
 L. de Milan,  Pavanele 1, 2, 3, 4, 5, 6  
 L. de Narvaez,  Diferencias Sobre “Guardame las Vacas”  
 N. Paganini,  Sonatele nr. 1-5  
 Paganini N.,  Sonata în C-dur  
 R. de Visée,  Menuet  
 Scarlatti D.,  Larghetto  
 Sor F.,  Foglia (variațiuni pe tema spaniolă)  
 Tarrega F.,  polca Rosita  
   
 CLASA a VIII-a 
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a          1.2.Utilizarea unor elemente de limbaj muzical și de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare        Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală    Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secțiune)    Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice și agogice in lucrările muzicale studiate         Exerciții de arpegii cu salt de octavă pe întreg ambitusul instrumentului    Diversificări ale manierei de acționare a pedalelor, cu mutarea piciorului și/sau două cu același picior (harpă)    Extinderea manierei de oprire a vibrației coardelor prin utilizarea procedeelor variate, cu falanga sau muchia degetului    Exerciții de consolidare a presiunii de ciupire a mâinii stângi în registrul grav      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VIII-a         Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice    Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de digitare și pedalizare a textului muzical abordat    Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate    Pregătirea psihologică a momentului de scenă    Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs         
 Conținuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Elemente de tehnică instrumentală    Ornamente extinse  Arpegii cu salt de octavă pe întreg ambitusul instrumentului Maniere de acționare a pedalelor, cu mutarea piciorului și/sau două cu același picior (harpă)  Maniere de oprire a vibrației coardelor prin utilizarea procedeelor variate, cu falanga sau muchia degetului  Exerciții de consolidare a presiunii de ciupire a mâinii stângi în registrul grav      Elemente de notație și cultură muzicală    Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical      Aspecte interpretative și interdisciplinare    Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat, cu elemente de structurare lingvistică  Pregătirea psihologică pentru performanța artistică  Exprimarea opiniilor față de repertoriul interpretat și față de audițiile comparate    
   
    Studii:  -Edmond Larivière,  Exerciții   -Nicholas Charles Bochsa, Studii din Caietul 3  -Luigi Concone, Studii din Caietul 1  -Albert Zabel,  La Source   -Felix Godefroid,  Studiul de Concert în mib minor   -John Thomas,  280 Technical Exercises for the Harp   -John Thomas,  Studii  din  Studies for the Harp, Seria 1   -Carlos Salzedo,  Daily Dozen     Piese:  -Johann Pachelbel,  Chaconne în fa minor   -Georg Friederich H ändel,   Passacaglia   -Domenico Scarlatti,  Sonată   -Joseph François Naderman,  Sonatină (e) din 7 Sonatine  -Hans Joachim Zingel, Piese din  New Harp Instruction   -Marcel Tournier,  Berceuse Russe   -Alphonse Hasselmans,  Nocturne ,  Reverie ,  Priére ,  Romance ,  Berceuse   -Albert Zabel,  La Source   -Felix Godefroid,  La Mort D’Orphee   -John Thomas –  The Seasons ,  Eolian Sounds   -Reinhold Glière -  Impromptu   -Annie Challan -  Cascades   -Carmen Petra-Basacopol –  Țesătoarea  din Suita pentru harpă    
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ 
   
     
   
     
 CHITARĂ 
 Studii: 
 A. Andrei, 50 études progressives 
 D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III 
 E. Pujol, El Abejorro- studiu, Escuela Rezonada de la Guitarra vol. III, IV, V 
 F. Carulli, Metoda de chitară, op. 27 
 F. Sor, 12 Études op.60, 24 de Lecţii progresive op.31, Siciliana 
 F. Sor, 24 de Lecţii progresive op. 3, Siciliana 
 J. Sagreras, Caietele 3-7 
 L. Brouwer, Estudios Sencillos 
 Les Productions d’Oz, vol. V şi VI – prima serie - La guitare dans tous ses états 
 M. Carcassi, 25 études op.60 
 M. Carcassi,  Metoda de chitară  
 M. Giuliani, 121 de Studii pentru chitara op.1, 24 de studii op.100 
   
 Piese: 
 A. Andrei,  Sept poèmes poliphoniques  
 A. Andrei,  Suita in Modo Transilvano  
 A. Mudarra,  Fantasia X, Gallarda, Romanesca  
 Bach I. S.,  Allemanda în a-moll  Bach I. S.,  Burre în D-dur  Carulli F.,  Sonata III op. 56  Cost N.,  Andante în D-dur  
 Fr. Tárrega,  Preludios (1 – 12)  
 Frescobaldi G.,  Arie cu variațiuni  
 G. Frescobaldi,  Aria con Variazioni detta “La Frescobalda”, Dansuri cu Variaţiuni  
 G. Handel,  Ciacona  
 G. Sanz,  Pavana, Folias, Españoleta, Marizapolos, Rujero y Paradetas, Canarios  
 Giuliani M.,  Sonatina în C-dur  
 J.S.Bach,  Preludiul BWV 999,Suita pentru violoncel solo BWV 1007- Preludiu şi Allemanda; Suita pentru lăută solo BWV 996  
 L. de Milan,  Pavanele (1- 6)  
 L. de Narvaez,  Diferencias Sobre “Guardame las Vacas”  
 Minisetti,  Seara în Veneția  
 N. Paganini,  Sonatele (1-7)  
 Sans G.,  Canarios  
 Scarlatti D. , Sonata e-moll  Tarrega F.  Capriccio Arabica  Tisserand T.,  Armor, Vals  Villa-Lobos H.  Preludiu nr. 1  Vinitsky A.,  Capriciu  
   
 Sugestii metodologice 
 Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor. 
 Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare. 
 Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical-instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale. 
 Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul. 
 Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical. 
 Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ primar și gimnazial (clasele III-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului. 
 În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic și baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere: 
   Utilizarea arcușului mai ales în legato, detache, spiccato    Redarea ornamentelor după cerințele epocii    Un grad sporit de velocitate    Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor  Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.  De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).  În perioada învățământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe inițierea în și cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante:    Baroc    Clasicism    Romantism    Modernism  Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului.  Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii.  Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori.  În cazul disciplinei  Contrabas , elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul muzical în clasa a V-a. În clasele a VI- a și a VII- a, elevul continuă procesul de     formare și dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală, iar din clasa a VIII-a se urmărește formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecţionare a tehnicii instrumentale.  Alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea psihosomatică a elevului. De asemenea este esențială optimizarea condiției instrumentului astfel ca elevul sa nu depună un efort fizic exagerat la studiu. În situația unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată din punct de vedere al dificultăţii a unor repertorii aparţinând altor instrumente.  În asimilarea şi în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:    pentru clasa a V-a :     	preocuparea de bază a profesorului trebuie să fie pregătirea fizică a organismului pentru această activitate (poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);    învățarea emiterii corecte a sunetelor la instrument;    întărirea articulaţiilor degetelor prin exerciţii tehnice specifice;    exerciţii de formare și dezvoltare a lejerităţii degetelor şi a braţelor;    	se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.      pentru clasa a VI-a și a VII-a:    	se continuă dezvoltarea capacităţii de efort a organismului, prin exerciţii specifice;    diversificarea tipurilor de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea motricităţii elevilor;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.      pentru clasa a VIII-a :     omogenizarea sonorităţii în registrele grav, mediu, acut;    valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să contribuie la dezvoltarea motricităţii;    diversificarea dinamică şi timbrală - evidenţierea contrastelor;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.  Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluţii tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze activități de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri, etc.)  De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.  Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio- vizuale;  Conţinuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:      dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic);    dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific; Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:    game majore şi minore cu arpegii, în diferite trăsături de arcuș;    un număr de cel puţin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an;    cel puţin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite; Prin acest document se intenţionează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de evoluţie performantă.   
 Atât repertoriul cât și planificarea studiului pozițiilor pe an școlar au valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii sau o altă repartizare a studiului pozițiilor, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare – Corzi grave 
   
 VIOLĂ/ VIOLONCEL 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC 
 Clasa a VIII-a 
 Nr. ore alocate: 4 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare           1.1. Aplicarea    2.1. Îmbinarea    - instrument    - feedback oferit în      C. Dimitrescu    conștientă a  diferitelor    elementelor tehnice cu  cerințele expresive ale      arcuș    partitură      urma vizionării  înregistrării      ”Dans    combinații ritmice,    piesei    - suport    - autoevaluarea în      țărănesc”  –    melodice și    - învățarea pe    pentru    baza criteriilor      MEMORARE    dinamice  1.2. Aplicarea    fragmente și apoi  integral al lucrării fără    partitură  - metronom    prestabilite           indicațiilor și    partitură    - aparat                agogică    - înregistrarea audio-    audio-video                - înțelegerea    video a interpretării    pentru                termenilor existenți în textul muzical    elevului    înregistrare                - utilizarea                          tehnicilor adecvate                     Notă:  Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)     
   
 CONTRABAS 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU CLASIC 
 Clasa a VIII-a 
 Nr. ore alocate: 6 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      G. A. Capuzzi –    1.1. Aplicarea    - audiția lucrării    Metronom,    - evaluare      Concert    elementelor de    - descifrarea    partitură,    formativă      in Re Major, p. I    sintaxă muzicală    textului muzical  - rezolvarea    instrument,  aparatură audio-    - autoevaluare                elementelor de  intonație, ritm,    video                     dinamică și                          tempo                          - Executarea                          unor exerciții de                          analiză a textului                          studiat (celulă,                          motiv, frază,                          perioadă, temă,                          secțiune)              
   
 HARPĂ/CHITARĂ 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC 
 Clasa a VIII-a 
 Nr. ore alocate: 4 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      Carmen Petra-    1.1. Aplicarea    2.1. Îmbinarea    - instrument    - feedback oferit în      Basacopol    conștientă a    elementelor tehnice cu    - acordaj    urma vizionării      Cântec de    diferitelor    cerințele expresive ale    - partitură    înregistrării      leagăn  din     combinații ritmice,    piesei    - suport    - autoevaluarea în      Suita pentru    melodice și    - învățarea pe    pentru    baza criteriilor      harpă  – MEMORARE     dinamice  1.2. Aplicarea indicațiilor dinamice    fragmente și apoi  integral al lucrării fără partitură    partitură    metronom    aparat      prestabilite           și agogice    - înregistrarea audio-    audio-video                - înțelegerea    video a interpretării    pentru                termenilor existenți  în textul muzical    elevului    înregistrare                - utilizarea                          tehnicilor adecvate                     Notă:  Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)     
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației Naționale      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Paladi, Ani Marie    Școala gimnazială de muzică nr 1  Iosif Sava  – București      Smărăndescu, Săndel    Colegiul Național de Muzică “ Dinu Lipatti”  – București      Vidican, Miruna Elena    Colegiul Național de Muzică  George Enescu  – București      Vodă, Camelia Ioana    Colegiul Național de Muzică  George Enescu  – București    
   
 Anexa nr. 10 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru disciplina 
 ȚAMBAL 
 Clasele V-VIII 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
     
 Programa școlară pentru  Țambal  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2/3 ore /săptămână. 
 Programa pentru  Instrument principal - țambal  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului. 
 Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal). 
  Structura programei școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente: 
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.    Competențele generale  vizate în studiul instrumentului  țambal  jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.  Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.   Conținuturile  învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Elemente de tehnică instrumentală specifică    Elemente de notație/cultura muzicală    Aspecte interpretative   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale. 
   
 Competenţe generale 
   
    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale       Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a          1.2. Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical      1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj        Formarea deprinderilor tehnice de bază    Istoricul și descrierea țambalului și a ciocănelelor    Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu și fără ciocănele    Poziția la instrument și acomodarea ciocănelelor    Exerciții pentru simetria mâinilor    Exerciții pentru însușirea numerotării mâinilor         Exerciții ritmice cu ciocănelele, urmărindu-se o articulație corectă și o egalitate sonoră    Exerciții ritmice în diferite valori până la șaisprezecimi    Exerciții tehnice libere care vor consta în lovituri: ordinare, duble, triple și câte patru pentru fiecare mână în parte      Redarea elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)    Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical    Descifrarea textelor muzicale simple    Identificarea raportului matematic între durate    Redarea duratelor în diferite măsuri    Exerciții folosind diverse formule ritmice de la rar spre repede      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a V-a         Obținerea deprinderilor tehnice de bază    Formarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului    Analiza calitativă a sunetului emis    Exerciții în tonalități până la trei semne de alterație, în diferite formule ritmice, inclusiv gamele minore în variantele natural, armonic, melodic    Exerciții cu note egale    Exerciții cu diviziuni normale ale valorilor de note           2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică    Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.    Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Istoricul și descrierea tipurilor de țambal, scopul lor în orchestră Poziția la instrument și acomodarea ciocănelelor Descifrarea textelor muzicale simple  Diviziuni normale ale valorilor de note    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Elemente de notație/cultura muzicală    Elemente de limbaj muzical (ritm, metru, tempo) Raportul matematic între durate, utilizând valori până la șaisprezecimi  Cunoașterea reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical  Descifrarea textelor muzicale simple  Tonalități până la trei semne de alterație, inclusiv gamele minore în variantele natural, armonic, melodic, arpegii      Aspecte interpretative    Elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. Nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Game, exerciții studii:  V.Brada, “30 de studii pentru ţambal” (Brno, 1997) -  Studiile Nr. 1 - 6.   I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)  Partea I: Studiile Nr. 56; 65; 66; 132; 150; 151;  152; 162 - 165; 196(a;b); 197; 223  -  227.  Partea II: Studiile Nr. 4; 7; 11; 12; 19; 20.  V.Sîrbu, V. Crăciun, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982) -  Paginile Nr. 44-46; 48;   49; 52; 55; 58; 59.    Piese folclorice:  L.Berov, “Melodii populare moldoveneşti”(Chişinău,1974)  “Hora ciobănească; “Hora şi bulgăreasca”; “Jocul fierarilor”.   G.Ceaikovski-Mereşanu, “Doine, cântece, jocuri” (Chişinău, 1972)  Nr.12 (Dansul miresei);  Nr.23 (Vine lelea de la moară); Nr.27 (Cât îi Codru);  Nr.46 (Şi-am zis verde păpuşoi); Nr.66 (La mândruţa sub cerdac); Nr.107 (Iese lelea din bordei); Nr.140 (Foaie verde trandafir); Nr.148 (Hora moldovenească); Nr.151 (Hora de mână).  V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag.4 – ”Joc”, muz.populară; Pag.49 – ”Joc”, V.Crăciun; Pag.52 – ”Sârba”, muz. populară;  Pag.56 – ”Joc bătrânesc”, V.Sîrbu; Pag.59 –”Trandafirul”,muz. populară; Pag.77 – ”Brâuleţul”, V.Sîrbu.  Pag.84 – ”Coasa”;”Bocăneasca”, muz. populară; Pag.85 – ”Joc ţărănesc”, muz. populară;  Pag.93 – ”Sârba”, V.Sîrbu;  Pag.93 – ”Hora”, V.Sîrbu.  S.Creţu, “Piese pentru ţambal şi pian” (Chişinău,1990)  Nr.1(Sîrba); Nr.2(Raţa); Nr.3(Hora); Nr.4(Cimburelul); Nr.6 (Sârba veche); Nr.7(Cântă-mi pui de cuc); Nr.8(Zefirul); Nr.9(Bocăneasca); Nr.10(Scrânciobul); Nr.11(Joc); Nr.15(Bucovineasca).   E. Croitoru, “Melodii populare pentru acordeon”(Chişinău, 1983)  “ Tropoţica”; “Sîrba”; “Bulgăreasca”; “Hangul”;     
   
         ”Hora mărunţică”; ”Brâul”; ”Sârba”; ”Joc”.  C.Rusnac, “Ca la noi în sat” (Chişinău,1981)  Cântec de masă; Sara bună; Sârba; Coasa; Ciuleandra; La scos dansul; Hangul; Dans bulgar; Ţigăneasca.   V. Curbet, “Aşa-i jocul pe la noi”(Chişinău,1985) I.Vizitiu, “Fluieraşul”, (“Timpul”, 1974)  “ Hora”; “Ciobăneasca”;  “ Fantezie pentru fluier”;   “Cântecul prieteniei”; “Rapsodie moldovenească”.  E.Vîşcauţan, “Crestomaţie pentru vioară, violoncel şi pian. Cl.1 - 4”(“Lumina”, 1977)  Nr.8 (Vine lelea); Nr.12 (Trageţi hora); Nr.36 (Cucoşelul); Nr.52 (Cântec de leagăn); Nr.54 (Cântec de leagăn); Nr.59 (Cucul).   P. Stoianov, “500 de melodii şi jocuri din Moldova” (Chişinău, 1972)  Nr.55 (Sârba); Nr.250 (Cârligul);   Nr.278 (Cărăselul).      Piese:  V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag.45 – Galop, D.Kabalevski; Pag.48 – Ţăranul vesel, R.Schumann;  Pag. 52 – Dispoziţie de primăvară, N.Miaskovski; Pag.66 – Gavotte, J.S.Bach;  Pag.69 – Gavotte, A.Corelli; Pag.85 – Vals lent, A.Goedike; Pag.86 – Patru piese mici, D.Turc.  S.Creţu, “Piese pentru ţambal şi pian”(Chişinău,1990)  I.Grosu, “În grădină”, “Zefirul”.   I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)  Partea I: Nr.235-239; 250; 251; 253-264.  Partea II: Nr.2; 3; 5; 6; 8; 13; 23; 24; 29; 34;  35; 39.  E.Vîşcauţan, “Piese pentru vioară” (“Cartea moldovenească”, 1975)  Mulear, “Ecoul codrilor”; Z. Tkaci, ”Joc”.  E.Vîşcauţan, “Crestomaţie pentru vioară, violoncel şi pian. Cl.1 - 4”, (“Lumina”, 1977)  T.Zgureanu,”În april”; E.Vîşcăuţan, “În   excursie”; Iu.Ţibulski, ”Cântec de adormit păpuşa”; Z.Tkaci, ”Ceasul”.    Forme ample:     D.Cimarossa-V.Luţă , Sonatina   A. Vivaldi , Concert in G-dur, pentru vioară şi pian, mişcarea I      G. Fr. Handel , Gavotă cu variaţiuni     
   
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale     Clasa a VI-a          1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical        Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj    Citirea la prima vedere    Solfegierea melodiilor    Interpretarea pe două portative    Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopă    Exerciții de legatto, contratimpi și sincope         Descifrarea măsurilor de2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8    Măsurile de 2/2, 3/2, allabreve    Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8    Măsura de 4/8      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VI-a         Completarea deprinderilor tehnice și interpretative    Perfecționarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului    Exerciții pentru însușirea numerotării mâinilor în diferite registre    Exerciții de aplicare practică a procedeelor tehnice de emitere a sunetului: flageolet, pizzicato, col legno, tremolo.    Exerciții de aplicare a tehnicii ricoșetului    Aplicarea sistemului de pedalizare în diferite registre    Exerciții de aplicare a ornamentelor: mordent, tril.    Exerciții în tonalități până la patru semne de alterație, cu relativele lor și arpegiile lor    Exerciții de recunoaștere și comparare a măsurilor în funcție de accent.           2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivităţii muzicale    Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistică a interpretării    Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)      
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical Interpretarea pe două portative  Contratimpul și sincopa Măsuri: 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 Măsurile de 2/2, 3/2, allabreve  Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 Măsura de 4/8      Elemente de notație/cultură muzicală    Numerotarea mâinilor în diferite registre Flajolet, pizzicato, col legno, tremolo Tehnica ricoșetului  Ornamente: mordent, tril    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a           Sistemul de pedalizare în diferite registre  Tonalități până la patru alterații constitutive, arpegii      Aspecte interpretative    Audiții muzicale comparate    
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Game, exerciții studii:  V.Sîrbu, V.Crăciun, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982) -  Paginile Nr.51; 54; 55;   61; 62; 63; 65; 68; 74; 77; 89.  I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)  Partea I: Studiile Nr.226;228;229 ; 230;238 - 245. Partea II: Studiile Nr.7;9;12;16;18–22;24.  V.Brada, “30 de studii pentru ţambal” (Brno, 1997) -  Studiile Nr.1 - 9.   Allaga Geza, “18 Studii pentru ţambal”(Budapesta, 1990) -  Studiile Nr.1; 2; 3.     Piese folclorice:  L.Berov, “Melodii populare de joc” (Chişinău, 1974)  Hora ţânţarilor; Doina.   E.Croitoru, “Folclor lăutăresc pentru acordeon”(Chişinău, 1979)  Hora lăutărească; Brâul; Hostropăţ.   V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag.58 – Hora, V.Crăciun; Pag.62 – Sârba, V.Crăciun; Pag.69 – Sârba, muz. populară; Pag.72 – Hora, muz. populară;  Pag.74 – Hora, prelucrare de V.Crăciun; Pag.77 – Brâuleţul, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.79 – Hora, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.90 – Piesă, muz. populară;  Pag.92 – Hora, muz. populară; Pag.93 – Hora, muz.populară; Pag.96 – Sârba, muz.populară.  G.Ceaikovski-Mereşanu, “Doine, cântece, jocuri”(Chişinău, 1972)  Nr.149(Hora bătută); Nr.153(Joc); Nr.156(Sârba); Nr.162(Polca); Nr.163(Ungureasca).   S.Creţu, “Piese pentru ţambal şi pian”(Chişinău,1990)  Nr.1 (Sârba); Nr.5 (În grădină);Nr.12 (Joc); Nr.17 (Sârba); Nr.21(Învârtita).  Aranjament V.Luţă,  “Horă”; “Sârbă transilvăneană”; “Din bătrâni”.   C.Rusnac, “Ca la noi în sat”(Chişinău,1981)  Polca; Hangul; Hora; Sârba; Moldoveneasca; Hora moldovenească; Sârba.   P. Stoianov, “500 de melodii şi jocuri din Moldova” (Chişinău, 1972)  Nr.7 (Brâul); Nr.8 (Joc); Nr.18 (Sârba); Nr.22 (Sârba); Nr.35 (Trandafirul);Nr.38 (Sârba izbeştenilor);Nr.42 (Bocăneasca); Nr.54 (Sârba haiducilor); Nr.63 (Sârba); Nr.110 (Zbuciumul); Nr.136 (Repezita); Nr.156 (Hora); Nr.172 (Rusasca); Nr.180 (Joc); Nr.182 (Joc); Nr.183 (Hora);   Nr.256 (Mărunţica); Nr.257 (Joc); Nr.279    
   
         (Bătuta); Nr.292 (Bobul); Nr.310 (Jocul); Nr.344 (De pahar); Nr.353 (Hora); Nr.478 (Hora); Nr.481 (Krivo horo); Nr.493 (Rujniţa).  I.Vizitiu, “Fluieraşul”, (“Timpul”, 1974) “ Hangu- n bătăi”; “Doina basarabească”.   E.Vîşcauţan, “Crestomaţie pentru vioară, violoncel şi pian. Cl.1 - 4”, (“Lumina”, 1977)  Nr.52(Cântec de leagăn); Nr.54(Cântec de leagăn); Nr.59 (Cucul).       Piese:  V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag.69 – Gavotte, A.Corelli; Pag.76 – Marş, S.Maikapar; Pag.79 – Menuett, W.A.Mozart; Pag.86 – Patru piese mici, D.Turc; Pag.90 – Piesă, muz. populară; Pag.91 – Joacă, V.Crăciun; Pag.94 – Menuett, I.Klarc;  Pag.99 – Allegro, M.Giuliani; Contradans, autor necunoscut.  E.Vîşcauţan, “Culegere de piese pentru vioară” (Chişinău, 1961)  Gh.Neaga, Dans; Gavott neterminat; D.Gherşfeld, Despre ce-a cîntat Ileana;  S. Lungul, “Spic de grîu”;  S. Buzilă, “Pe un picior de plai”; P.Rivilis,”Vacanţa mare”.  I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)  Partea I: Nr.247–251;252;262;265;267. Partea II: Nr. 10;15;27;30;31;38;41;44;45;51.  E.Vîşcauţan, “Piese pentru vioară” (“Cartea moldovenească”, 1975)  Z.Tkaci, Dans; Batuta.   Transcripţii de V. Luţă: P.I.Ceaikovski,  Cântec vechi francez; D.Kabalevski, O polcă mică; R.Rowly, În ţara piticilor;   J.S Bach, Menuet;  J. Haydn, Menuet.  M.Sokolov, “Piese  –  dansuri vechi pentru pian” (Moscova, 1973)  J.Saint-Luk, Bourree; J.Ph.Rameau, Menuett; M.Glinka, Polcă.  V.Luţă, “Caiet pentru ţambal. Vol.5”, (“Grafema Libris”, Chişinău, 2015)  I. Haydn, Menuet, duo ţambale.    Piese de formă amplă:  Alcătuitor Iu.Utkin, “Hrestomatia dlea skripki” (Moscova,1981)  A.Vivaldi, Concert in G-dur, pentru vioară şi pian  O.Nezovibatico, “Şkola igrî na ukrainski ţimbal” (Kiev, 1966)  F.Gossec, Gavota; G.Fr.Handel, Menuett.  Alcătuitor A.Nicolaev, “Şcola igrî na fortepiano”(Moscova, 1971)  I. Berkovici, Sonatina (în prelucrare).  A.Nicolaev, “Muzîka dlea fortepiano”(Moscova, 1977)   F. Dussek, Sonatina, mişcările I şi III; Bartok,Variaţiuni (în prelucrare).    
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a          1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical        Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la țambal    Exerciții pentru  c onsolidarea deprinderilor tehnico-interpretative acumulate anterior    Formarea noțiunilor elementare despre acompaniament         Apogiatura simplă, dublă, triplă și de 4 note, urmărindu-se dexteritatea de a trece de la o mână la alta    Dezvoltarea procedeelor de emitere a sunetului la țambal: flageoletul, pizzicato, col legno, sul ponticello    Însușirea noțiunilor de stil și epocă    Însușirea septacordului de dominantă D 7       Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VII-a         Stăpânirea deprinderilor tehnice și interpretative    Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice    Perfecționarea articulației (staccato și legato)    Exerciții cu gama cromatică (terțe mari și mici)    Exerciții în tonalități până la cinci semne de alterație, în diferite formule ritmice (pe un sunet și în desfășurare) și arpegiul gamelor (simplu si frânt)           2.2. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale    Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate    Interpretarea notelor ornamentale, ținând cont de specificul și caracterul melismelor      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Noțiuni elementare despre acompaniament      Elemente de notație/cultura muzicală    Apogiatura simplă, dublă, triplă și de 4 note Articulația (staccato și legato)  Gama cromatică (terțe mari și mici) Caracteristicile diferitelor stiluri și epoci  Tonalități până la cinci semne de alterație Arpegiul simplu și frânt      Aspecte interpretative    Specificul și caracterul melismelor    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Game, exerciții, studii:  V.Brada, “30 de studii pentru ţambal”(Brno, 1997)  Studiile Nr.1 – 15.   Allaga Geza, “18 Studii pentru ţambal”    Piese folclorice:  V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag. 91 - Joacă, V. Crăciun; Pag. 92 - Hora, muz. populară;    
   
    (Budapesta, 1990)  Studiile Nr.4; 5; 6; 8.   Transcripţie de V.Luţă  I.F.Mazas, Studiu in G-dur M.Dvileanski, Studiu.   O.Nezovibatico, “Şkola igrî na ukrainski ţimbal” (Kiev, 1966)  Studiile Nr.39; 54; 57; 60; 96; 98;   99; 101; 109; 110.  V.Sîrbu, V.Crăciun, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Paginile Nr. 74; 77; 84; 89; 106 - 110;   I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)  Partea I: Studiile Nr. 229 ;  246; 248; 249.  Partea II: Studiile Nr.12; 16; 18; 20; 21; 25; 26; 28;  30; 32; 33; 40; 42; 43; 48; 55; 58; 62; 63; 64; 65.  Kesmarky Arpad, “Czimbalom-iskola”, (Budapesta, 1896)  Studiile Nr.136;137;141;148;151;156;182.    Pag.100 - Hora, prelucrare de V.Crăciun; Pag.101 - Doină, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.102 - Geamparale, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.103 - Geamparale, prelucrare de V.Crăciun.  S.Creţu, “Piese pentru ţambal şi pian” (Chişinău,1990)  Nr.12 (Joc bătrânesc); Nr.13 (Joc moldovenesc); Nr.14(Dans popular armean);Nr.17 (Sârba); Nr.18(Cadînja); Nr.21(Învârtita); Nr.24(Voiniceasca); Nr.27(O horă ca la nord).   E.Croitoru, “Folclor lăutăresc pentru acordeon” (Chişinău, 1979)  Sârba ca la nord; Hora veche; Hostropăţ; Bulgăreasca.      Aranjament V.Luţă  “Din bătrâni”; “Gopac”.   C.Rusnac, “Ca la noi în sat”(Chişinău,1981)  Hangul; Hora; Polcă; Sârba.  Aranjament V.Sîrbu  “Trei melodii”.   Aranjament V.Crăciun “Hora in si-moll”.   P. Stoianov, “500 de melodii şi jocuri din Moldova” (Chişinău, 1972)  Nr.12 (Sârba); Nr.17 (Sârba); Nr.22 (Sârba); Nr.26 (Sârba lui Tudos); Nr.54 (Sârba Haiducilor); Nr.95 (Bulgăreasca); Nr.119 (Sârba); Nr.129(Brâul); Nr.167 (Hangul în bătăi); Nr.168 (Ţigăneasca); Nr.173(Hora); Nr.191 (Floricica Moldovei); Nr.202 (Hora); Nr.295 (Rusasca); Nr.319(Învârtită); Nr.320 (Polcă); Nr.322(Şarampoiul); Nr.372 (Oleandră); Nr.389 (Hora ciobănească);   V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag.113 – Cântec bucovinean, prelucrare de V.Crăciun;  Pag.114 – Suită, V.Crăciun; Pag.141 – Doina şi hora, V.Crăciun; Pag.146 – Ca la ţambal, V.Crăciun.      Piese:  V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag.111 – Dans, W.A.Mozart; Pag.138 – Gavotte, J.Ph.Rameau.  Transcripţie V.Luţă  A.Greceaninov, Mazurca; J.B.Lully, Gavotte; J.Haydn, Gavotte;   P.I.Ceaikovski, Cântec napolitan; J.Brahms, Dans ungar Nr.2; S.Rachmaninov, Polca italiană.    Piese de formă amplă:  A. Corelli  Sarabanda şi giga;  Ch.Dancla  Variaţiuni în G-dur;  G.Fr.Handel  Variaţiuni;   A. Vivaldi  Concert in a-moll, pentru vioara şi pian;     
   
    V.Luţă “Caiet pentru ţambal”, Vol.5” (“Grafema Libris”, Chişinău, 2015)  L.C.Daquin - V.Luţă,”Cucu”, duo ţambale.  O.Nezovibatico, “Şkola igrî na ukrainski ţimbal” (Kiev, 1966)  J.S.Bach, Menuett; R.Danko, Cântec unguresc; O.Dargomîjski, Vals; M.Musorgski, Gopac; O.Nezovibatico, Hulubiţa.  V.Roşcovan, “Piese pentru ţambal şi pian”, (“Lumina”, Chişinău, 1993)  V.Andreev, Mazurcă; P.I.Ceaikovski, Melodie; V.Monti, Ceardaş.  Transcripţie V.Sîrbu -  A.Haciaturian, Lezghinca.   I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)  Partea I: Nr.266; 268. Partea II: Nr.57; 66.         
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a          1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate        Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare    Exerciţii pentru perfecționarea deprinderilor de utilizare şi automatizarea mișcărilor, în vederea obținerii autocontrolului    Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat    Noțiuni elementare despre acordajul țambalului         Exerciții de însușire a formulelor de acompaniament (horă, sârbă)    Exerciții de tremolo măsurat și liber    Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo    Exerciții pentru perfecționarea agilității la instrument (tușeul)    Exerciții cu piano, subito, forte, subito piano, pe diferite valori de note    Exerciții în tonalități cu 7 semne de alterație, în diferite formule metro-ritmice (pe un sunet şi în desfăşurare), gamele (terţe); arpegiile lor (simplu şi frânt)    Gama cromatică (terţe mari şi mici)    Exerciții cu septacordurile de sensibilă (D VII ) și septacordul de dominantă (simplu şi frânt)         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VIII-a         Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)    Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical    Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări    Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni           2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute    Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate    Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică    Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală      
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Elemente de tehnică instrumentală specifică    Automatizarea mișcărilor la țambal și obținerea autocontrolului Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Acordajul țambalului  Acompaniament: Hora și sârba  Tremolo măsurat și liber, în crescendo și decrescendo Nuanțe: piano, subito, forte, forte subito piano  Tușeul      Elemente de notație/cultura muzicală    Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical  Game în tonalitățile majore până la 7 alterații și relativele lor      Aspecte interpretative    Judecăți de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări Audiții comparate în scopul formării propriei versiuni  Aspecte timbrale întâlnite în lucrările abordate  Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică  Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Game, exerciții studii:  Allaga Geza, „ 18 Studii pentru ţambal”   (Budapesta, 1990)  Studiile Nr. 6 – 12 .  V.Brada, „ 30 de studii pentru ţambal”   (Brno, 1997)  Studiile Nr.15 – 30.  V.Crăciun, V. Sîrbu, „ Metodă de ţambal”   (Chişinău, 1982)  Pag.117 – V.Crăciun, Studiu in G-dur; Pag.128 – V.Crăciun,Studiu (Fanfară).  I.T.Toth,I.Falka,“Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)   Partea II: Studiile Nr.67;68;69.  O.Nezovibatico, “Şkola igrî na ukrainski ţimbal”, (Kiev, 1966)  Studiile Nr.67 – 70;  111 – 114.   Allaga Geza, “Cimbalom-iskola”, (Budapesta)  Studiile Nr.1;2;6;7.    Piese folclorice:  V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal” (Chişinău, 1982)  Pag.114 – Suită, V.Crăciun;  Pag.125 – Variaţiuni pe tema “Zis-a badea”, V.Sîrbu;  Pag.141 – Doină şi horă, V.Crăciun;  Aranjament V.Crăciun, “Ca la noi la Vânători”.   S.Creţu, “Piese pentru ţambal şi pian”, (Chişinău,1990)  Nr.16 (Sârba); Nr.19 (Eu sînt vornicel de frunte); Nr.20 (La căsuţa părintească); Nr.25 (Joc); Nr.26 (Kosiv iasi coniuşinu); Nr.28 (Hostropăţul ca la nord);  Nr.29 (Sârba cu noroc).  Aranjament A.Golomoz, “Variaţiuni pe tema “S- a dus cucul de pe-aici” ;  “Hora”.   T. Iordache “ Horă”;“Cântă cucul primăvara”;     
   
    Transcripţie de V.Luţă,  I.F.Mazas, Studiu in d-moll; A.L.Starck, Studiu in f-moll; I.F.Mazas, Studiu in fis-moll.     “ Căluşul”;   “Hora in fis-moll”;“Sârba lui Floarea Cioacă”.  V.Luţă, “Caiet pentru ţambal”, Vol.I, (“Ruxanda”, Chişinău, 1997)  T.Iordache, ”Hora de la Bolintin”; T.Iordache,”Doina de jale”; T.Iordache,”Sârba oltenească”;   T. Iordache, “Ciobănaşul din Sireţel”.  V.Luţă, “Caiet pentru ţambal”, Vol.IV, (“Ruxanda”, Chişinău, 2006)  S.Creţu, “Balada haiducului”; S.Creţu, “Muzicuţa”;   S.Creţu, “Fantezie”;  S. Creţu, “Săltăreaţa”;  S. Creţu, “Sîrba de concert”; S.Creţu, “Brâu”;  S.Creţu, “Doina şi hora”; S.Creţu, “Ostropăţ”.  V.Roşcovan, “Culegere de piese pintru ţambal şi pian”, (“Lumina”, Chişinău, 1993)  C.Arvinte, Piesă de concert; Gh.Platon, Horă bătrânească; Gh.Platon, Ciobănească; Gh.Zamfir, Mult mă-ntreabă inima; S.Duja, Suită pentru taragot şi pian; P.Neamţu, Joc bătrânesc; C.Rusnac, Horă şi sârbă;  V.Eşanu, Bătuta din Sărata.  Aranjament V.Sîrbu,  “Variaţiuni de concert”.       Piese:  I.Burdin, “Piese de concert pentru ţambal”, (Cartea moldovenească, 1976)  I.S.Bach, Presto; A.Haciaturian, Toccata.  V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de ţambal”, (Chişinău, 1982)  T.Chiriac, Două meditaţii; J.S.Bach, Preludiul Nr.1; R.Glier, Preludiu.  A.Haciaturian  Nocturnă (pentru vioară).   M.Jora  Mica suită (pentru vioară).   F.Kreisler  Trei valsuri (pentru vioară).   V.Luţă, “Caiet pentru ţambal”, Vol.2, (“Ruxanda”, Chişinău,1999)  A.Pahulski-V.Luţă, Preludiu; S.Lobel-V.Luţă, Poveste; P.I.Ceaikovski-V.Luţă, Octombrie;   L.Boccherini-V.Luţă, Menuetto.    Piese de formă amplă:  Transcripţie V.Luţă,  L.van Beethoven, Sonatină; M.Klementi, Sonatina.  A.Corelli,  Sonata in G-dur;   K.Stamitz,  Concert in F-dur, pentru clarinet.  J.S.Bach,  Concert in a-moll, pentru vioară şi pian.   Iu.Utkin, “Hrestomatia dlea skripki”, (Moscova, 1981)  Gr.Bacewicz, Concertino, mişcările 2 - 3; L.van Beethoven, Rondo.   A.Accolay,  Concert in a-moll, pentru vioară.   D.Kabalevski  Concert, pentru vioară.   W.A.Mozart  Concert Nr.1, pentru flaut; Concert Nr.7, pentru vioară.    
   
    R.Iliina-V.Luţă, În scrânciob.  V.Luţă, “Caiet pentru ţambal”, Vol.3, (“Grafema Libris”, Chişinău, 2004)  V.Vilinciuc, Nouă preludii-improvizaţii, Nr. 1;2;3.   V.Luţă, “Caiet pentru ţambal”, Vol.5, (“Grafema Libris”, Chişinău, 2015)  F.Couperen-V.Luţă,”Micile mori de vânt”, duo ţambale.   Transcripţie V.Luţă  P.I.Ceaikovski, Visări duioase; P.I.Ceaikovski, Mazurcă; W.A.Mozart, Rondo alla turca; D.Jenkinson, Dans; F.Kreisler, Siciliana şi rigodon; Fr.Schubert, Albinuţa;   J.Leclair, Sarabanda şi tamburina.  V.Roşcovan, “Culegere de piese pentru ţambal şi pian”, (“Lumina”, Chişinău, 1993)  A.Dvorak, Humorescă;  V.Novotnîi, Temă cu variaţiuni; J.B.Senaille, Adagio şi allegretto         
   
 Sugestii metodologice 
 În clasa a V- a, elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul, iar în clasele a VI- a și a VII- a, elevul continuă procesul de formare și dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală. 
 Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecţionare a tehnicii instrumentale. 
 În decursul fiecărui an de gimnaziu, evaluarea va consta în interpretarea a două studii, două piese (dintre care una folclorică) și a unei piese desfăşurate, iar alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea fizică, psihică și intelectuală a elevului. 
 În asimilarea şi redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă: 
 Pentru clasa a V-a și a VI-a :  
   învățarea emiterii corecte a sunetelor cu ciocănelul, în diferite registre ale țambalului și de aplicare a sistemului de pedalizare;    învățarea loviturilor ordinare, duble, triple și câte patru, prin exerciţii tehnice;    exerciţii de formare și dezvoltare a citirii la prima vedere;    repertoriul constă în parcurgerea a 6-8 studii și 7-8 piese pe an;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.  Pentru clasa a VII-a:    se continuă dezvoltarea capacităţii de efort a organismului, prin exerciţii specifice fiecărui instrument;    diversificarea  articulării  simple  şi  dezvoltarea  articulării  duble  şi  triple  (pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument;       valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea motricităţii elevilor;    repertoriul aferent anului trei de studiu constă în parcurgerea a 6-8 studii, 7-10 piese și 1-2 piese desfășurate, de formă amplă, selectate în conformitate cu posibilitățile interpretative ale elevului;    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea  tehnică  corespunzătoare  abordării  problemelor  de  repertoriu  și  de interpretare.  Pentru clasa a VIII-a:       omogenizarea sonorităţii în registrele grav, mediu, acut;    utilizarea aceluiaşi tip de articulare pe durata unei fraze;    diversificarea nuanţată a articulării, ţinând cont de caracterul lucrării abordate;    valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să contribuie la dezvoltarea motricităţii;    diversificarea dinamică şi timbrală - evidenţierea contrastelor;    repertoriul pentru anul IV de studiu constă în 6–8 studii; 8–10 piese; 2–3 piese desfăşurate, de formă amplă.    se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea  tehnică  corespunzătoare  abordării  problemelor  de  repertoriu  și  de interpretare.   
 Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului și să organizeze activități de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri, etc.). Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta: 
   game majore şi minore cu arpegii, în diferite forme de articulare;    un număr de cel puţin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an;    cel puţin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite;  De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical. Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale.  Conţinuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:    dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic);    dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific;   
 Prin acest document se intenţionează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de evoluţie performantă. 
 În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevilor. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
 ȚAMBAL 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU CLASIC 
 Clasa a VI-a 
 Nr. ore alocate: 6 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      L Boccherini “Menuet”    1.1. Analizarea principalelor    Citirea la prima vedere    - țambal  -ciocănele    evaluare formativă    
   
    Descifrare Memorare    elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare     Completarea deprinderilor tehnice și interpretative       Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivităţii muzicale       Solfegierea melodiilor Interpretarea pe două portative     Perfecționarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului Exerciții pentru însușirea notației mâinilor în diferite registre Exerciții de aplicare a tehnicii ricoșetului Aplicarea sistemului de pedalizare Exerciții de aplicare a ornamentelor: mordent, tril, tremolo.  Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistică a interpretării Audiții muzicale (aceeași lucrare  în interpretări diferite)      partitură    metronom    aparat audio-video pentru audiții      autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite    
   
 AU TORI  
   
    Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației Naționale      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Duminică, Vladimir    Colegiul Național de Arte  „Octav Băncilă”  - Iași      Luță, Valeriu    Liceul Republican de Muzică  „Ciprian Porumbescu”  - Chișinău    
   
 Anexa nr. 11 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară 
 pentru disciplina 
   
 ACORDEON 
 Clasele V-VIII 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă - Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa școlară pentru  Instrument principal - disciplina Acordeon  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 3 ore pe săptămână. 
 Programa pentru  Acordeon  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi contribuie la dezvoltarea personalității elevului. 
 Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal). 
  Structura programei școlare  include, pe lângă  Nota de prezentare , următoarele elemente: 
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi repertorialr specifice fiecarui an scolar    Sugestii metodologice   
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate la nivelul  disciplinei Acordeon  jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. 
 Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.  
 Conținuturile   învățării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:  
   Elemente de tehnica instrumentală specifică    Elemente de notație/cultură muzicală    Aspecte interpretative   
 Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
 Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale. 
 Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul  acordeonului  din clasa a V-a. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu, se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi. 
   
 Competenţe generale 
   
       Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale       Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a V-a          1.2. Cunoașterea mișcărilor de bază ale limbajului      1.3. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat)      1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare      1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza        Cunoașterea instrumentului    Cunoașterea instrumentului    Poziția corectă la instrument    Poziția corectă a corpului, mâinilor şi degetelor    Exerciții de tehnicǎ pentru asigurarea unei interpretǎri corespunzǎtoare    Notarea degetelor (digitația)    Exerciții de mânuire a burdufului (deschiderea-închiderea)         Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului    Exerciții de independență a mâinilor    Exerciții pentru atac sincron al intervalelor armonice și acordurilor    Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.    Exerciții care pun probleme de trecere a degetului 1 (game studii)      Însușirea și diferențierea modurilor de atac;    Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare    Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate.    Realizarea independenței mâinilor      Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia    Exerciții cu optimi și pauza de optime    Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora      Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4    Executarea de lucrări cu semne de repetiție    Interpretarea de lucrări cu anacruză         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a V-a         Recunoașterea semnelor grafice    Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns    Identificarea duratelor muzicale    Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo           2.2. Redarea corectă a semnelor grafice    Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical    Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple    Exerciții în gamele Do major, Sol major, Re Major cu relativele lor minore        2.3. Recunoașterea caracterului unei piese muzicale    Diferențierea modurilor Major – minor    Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)    Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)      
   
    Clasa a V-a      2.4. Realizarea expresivă a parcursului sonor    Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate    Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Tehnică instrumentală    Cunoașterea instrumentului Poziția corectă la instrument  Poziția corectă a corpului, mâinilor, degetelor Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții Notarea degetelor(digitația)  Exerciții de mânuire a burdufului (deschiderea-închiderea) Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului Exerciții de independență a mâinilor  Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor Exerciții care pun probleme de trecere a degetului 1 (game studii) Însușirea și diferențierea modurilor de atac  Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate Realizarea independenței mâinilor  Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns  Identificarea duratelor muzicale Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo  Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical  Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple      Elemente de limbaj muzical    Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.  Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia  Exerciții cu optimi și pauza de optime  Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4  Executarea de lucrări cu semne de repetiție Interpretarea de lucrări cu anacruză  Exerciții în gamele Do major, Sol major, Re major si relativele lor minore.      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Diferențierea modurilor Major – minor Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)  Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede) Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate    
   
  Piese şi cǎrți:  R. Galliano -Methode Complete D’accordeon  Akkordeon Workshop 1 si 2 – Martina  
  
  Studii:  E. Dvileanski,  Studii pentru acordeon   I. Blinov,  Studii pentru acordeon   P. Neamțu,  Studi, Metodă de acordeon   
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
   
  Schumechers  A. Ivanov,  Polca   A. Telemann,  Piesa   Ana Magdalena Bach, Piese  J.S. Bach – Menuete, Preludii mici  D. Kabalevsky,  Polca mică   F. Schubert,  Lendler   I. Guriliov,  Cântec   P. Neamțu,  Copila mamei, Vals, Joc, Ilenuța   W. A. Mozart,  Menuet   J. Haydn - Menuet  
  
  Czerny, Studii adaptate pentru acordeon  
  
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VI-a          1.2.Elaborarea unei strategii de producere a sunetului        Să aplice conștient elementele de bază ale limbajului artistic    Exerciții de egalitate ritmică și dinamică    Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical    Exerciții de gimnastică pentru egalitatea ritmică și dinamică         Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato)    Exerciții tehnice pe game și arpegii pentru obținerea lejerității degetelor    Exerciții de dezvoltare a agilității      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală        Clasa a VI-a          2.2. Definirea caracterului unei piese muzicale      2.3. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală        Operarea cu semnele grafice    Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa    Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice)    Exerciții cu diferit formule ritmice utilizate în acompaniament    Exerciții în game majore și minore până la patru alterații         Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate    Identificarea mesajului muzical.      Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate    Realizarea planurilor sonore    Prezentarea lucrărilor studiate în public    Interpretarea de piese populare în măsurile de 5,6,7 și 10 timpi specifice zonei       Conţinuturi        Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Tehnică instrumentală    Exerciții de egalitate ritmică și dinamică;  Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical. Exerciții de gimnastică pentru egalitatea ritmică și dinamică Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato).  Exerciții tehnice pe game și arpegii pentru obținerea lejerității degetelor  Exerciții de dezvoltare a agilității      Elemente de limbaj muzical    Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) Exerciții cu diferit formule ritmice utilizate în acompaniament  Interpretarea de piese populare în măsurile de 5,6,7 și 10 timpi spe zonei  Exerciții în game majore și minore până la 4 alterații      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate Identificarea mesajului muzical  Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate  Realizarea planurilor sonore Prezentarea lucrărilor studiate în public      Piese şi cǎrți:  A. Dorensky,  Sonatina în stil clasic   I. Pachelbel,  Fuga   J. S. Bach,  Menuet     Saulsky,  Cearston     L. Beethoven,  Hârciog   M. Glinka,  Polca   N. Ceaikin,  Dansul Crăciuniței   N. Rotta,  Cântec   P. Brandini,  Arietta   R. Bajilin,  Vals   Sârba veche , melodie populară   W. A. Mozart,  Bouree, Menuet  Martina Schumechers -  Accordion Workshop 1 si 2   Wonderful world of accordion vol1-4    
  
  Studii:  A. Bertini,  Crestomația acordeonistului   B. Damian,  Metodă de acordeon   L. Șhitte,  Crestomația acordeonistului   M. Iancu-P. Romea,  Metodă de acordeon  Czerny – Studii adaptate pentru acordeon Metoda Farfisa - Studii     Piese folclorice:  Ciocârlanul , cântec popular, prelucrare P. Neamțu   Ciocârlanul , cântec popular   Hora nunții , melodie populară   Hora , dans popular, prelucrare P. Neamțu  M-a trimis mama la vie , melodie populară  Radu, mamei, Radu , cântec popular  Sârba veche , melodie populară   
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
    Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VII-a            Operarea cu elementele de limbaj artistic asimilate    Exerciții tehnice cu intervale armonice și acorduri    Exerciții de tactare și interpretare    Exerciții cu ornamente    Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
   
    Clasa a VII-a         Clasificarea reprezentărilor grafice    Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură    Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical    Citire la prima vedere a unui text muzical    Articularea corectă a sunetelor    Exerciții în game majore și minore până la 5 alterații           2.2. Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate    Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale    Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate    Audiții comparate    Acompanierea de piese ușoare        2.3. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității    Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze    Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile    Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative    Interpretarea de piese populare în diferite mișcări      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Tehnică instrumentală    Exerciții tehnice cu intervale armonice și acorduri Exerciții de tactare și interpretare  Exerciții cu ornamente  Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical      Elemente de limbaj muzical    Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură  Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical Citire la prima vedere a unui text muzical Articularea corectă a sunetelor  Exerciții în game majore și minore până la 5 alterații    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate Audiții comparate  Acompanierea de piese ușoare  Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze  Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative Interpretarea de piese populare în diferite mișcări    
   
  Piese şi cǎrți:  A. Diabelli,  Rondo   A. Goedike,  Sarabanda   F. Schubert,  Vals   I B. Akafiev,  Dans   J. Haydn,  Final din sonata D dur   I. Plieni,  Sonatina D dur, P. I   J. S. Bach,  Aria   J. S. Bach,  Preludiu   L. Beethoven,  Menuet   R. Gliere,  Rondo   R. Schumann,  Călărețul curajos   W. A. Mozart,  Sonatina   Obrabotka – Metode pentru acordeon vol.1-3  Wonderful world of accordion vol.2-4.  
  
  Studii:  I. Paschil,  Curs practic și progresiv pentru acordeon   G. Kanter,  Metodă de acordeon vol. 3   H. Luders,  Metodă de acordeon vol. 2   B. Herold,  Metodă de acordeon   P. Londonov,  Metodă de acordeon   Obrabotka, Metode pentru acordeon vol.1-3.     Piese folclorice:  Baba mea , melodie populară  Bulgăreasca , melodie populară  Cu mândrele , melodie populară  Hora , melodie populară   Joc , melodie populară   Turturica , melodie populară   
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale        Clasa a VIII-a            Observarea/Exploatarea capacitățile de bază ale instrumentului    Exploatarea resurselor sonore și expresive    Exerciții de mânuire a burdufului    Exerciții cu acorduri la ambele mâini    Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical            Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale   
   
    Clasa a VIII-a         Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală    Definirea termenilor specifici    Exerciții practice pe texte muzicale    Exerciții în game majore și minore până la 7 alterații           2.2. Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare    Analizarea textului muzical    Diversificarea paletei dinamice    Interpretarea lucrărilor respectând cerințele partiturii, frazare        2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate    Prezentarea în public    Exerciții de citire la prima vedere    Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Tehnică instrumentală    Exploatarea resurselor sonore și expresive Exerciții de mânuire a burdufului  Exerciții cu acorduri la ambele mâini  Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical      Elemente de limbaj muzical    Definirea termenilor specifici Exerciții practice pe texte muzicale  Exerciții în game majore și minore până la 7 alterații      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare    Analizarea textului muzical Diversificarea paletei dinamice  Interpretarea lucrărilor respectând cerințele partiturii, frazare Prezentarea în public  Exerciții de citire la prima vedere    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Studii:  M. Iancu,  Acordeonistul virtuos   C. Mahr,  Studii pentru acordeon vol 2   P. Frieș,  Studii melodice pentru 1 sau două acordeoane vol 2   Hanon,  Studii pentru pian (adaptate)   C. Czerny,  Op. 599-selectiv Op.899 – selectiv   Metoda Farfisa –  Studii pentru acordeon     Piese şi cǎrți:  D. Cimarosa,  Sonata g moll   D. Zipolli,  Giga   E. Derbenco,  Tramvaiul vechi   E. Doga,  Suita Paris Cascade   G. Sviridov,  Vals   Hora , melodie populară   I. Cati,  Triptic de concert   G. Fr. Haendel,  Sarabanda   I. Iașkevici,  Sonatina   J. S. Bach,  Aria   Moldova , melodie populară   S. Rachmaninov,  Polca italiana   Wonderful world of accordion vol.2-5 Obrabotka–Metode pentru acordeon vol.1-5    
   
 Sugestii metodologice 
 Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe. 
 Considerarea elevului ca subiect al activității educaționale și orientarea acestuia spre formarea competențelor specifice presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile printre care: 
   Observarea    Exersarea    Prezentarea    Analiza, sinteza    Verificarea    Elaborarea    Problematizarea    Stimularea imaginației  Una din formele de bază în proiectarea de lungă durată în clasa de  specialitate (interpretare instrumentală)  o constituie selectarea şi alcătuirea planurilor individuale ale elevilor pe un semestru şi pe anul de învăţământ.  Cerinţele curriculare de evaluare a competenţelor muzical-interpretative a elevului (examenele, colocviile, concertele academice) prevăd viziuni unice în selectarea repertoriului interpretativ. După regulă, acest repertoriu include: creaţie de forma amplă, creaţie polifonică, piese originale ale compozitorilor naţionali, creaţii de virtuozitate, piese de caracter diferit, creații în stil popular, material tehnic (studii de tehnică diferită, game în diversitatea lor tehnică).  Materialul didactic va fi selecționat și planificat de către profesor în funcție de particularitățile psiho-fizice individuale și de nivelul general de pregătire al elevului, încât să-i asigure acestuia o evoluție concomitentă și uniformă a factorilor tehnici și artistici.  Studierea acestui instrument se face la fel ca studiul instrumentelor clasice (game, studii, exerciții) diferențiindu-se în mare parte de acestea prin repertoriul abordat, elementele de muzică ușoară, jazz și lucrări de mare popularitate din creația cultă, constituind cerințe actuale față de instrumentist.  Piesele populare eșalonate de la simplu la complex, permit cunoașterea și aprecierea tezaurului muzicii populare românești ca „limbă muzicală maternă” cât și integrarea acestuia în marile valori culturale ale umanității.  În realizarea studiilor se va urmări:    Corectitudinea și exactitatea interpretării    Virtuozitatea interpretării    Calitatea executării a diferitor tipuri de tehnici în diferite mișcări de tempo    Executarea în tempo cu respectarea digitației și menținerii dinamice În interpretarea creațiilor muzicale se va urmări:    Simțirea și transmiterea prin interpretare a particularităților mesajului muzical    Nivelul de dezvoltare a competențelor muzicale personale în crearea imaginii muzical – interpretative    Exactitatea, expresivitatea și virtuozitatea interpretării    Articularea și respectarea ritmului și metrului artistic    Redarea contrastantă din punct de vedere al timbrului articulației    Menținerea integralității formei cu respectarea tempoului, melismaticii, articulării    Calitatea emisiei sonore, nivelului tehnic, artistic    Simțirea și trăirea prin interpretare a particularității muzicii naționale.       MODEL proiectare unitate de învățare  UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIUL ROMANTIC  Clasa a VI-a  Nr. ore alocate: 4     Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      Repertoriu    1.1.Să aplice    - solfegierea liniilor    - acordeon    - feedback oferit în      romantic    conștient    melodice, respectând    - partitură    urma vizionării      Ceaikovski,    elementele de bază    indicațiile de dinamică    - aparatură    înregistrării      Lacul lebedelor    ale limbajului artistic  2.1. Operarea cu semnele grafice      audio-video    - autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite           2.3. Participarea    - parcurgerea în auzul                     afectivă în    interior a elementelor                     interpretarea    muzicale constitutive                     instrumentală    (motive, fraze)  - redarea gradată, pe                          fragmente și apoi                          integral, a lucrării                          - înregistrarea audio-                          video a execuției                          realizate de elev                Notă:  Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo)        audierea lucrării    evidențierea construcției formei muzicale       Grup de lucru        Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Mihalache, Fernando    Universitatea Națională de Muzică din București        Anexa nr. 12  MINISTERUL EDUCAŢIEI     Programa școlară pentru disciplina  PIAN COMPLEMENTAR  Clasele V-VIII  Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică     București, 2022     Notă de prezentare  Programa școlară pentru disciplina  Pian complementar  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu- se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1oră / săptămână și se studiază de către elevii care sunt înscriși la specialități principale vocale sau instrumentale nonarmonice. Scopul principal al disciplinei este de a oferi și acestor elevi contactul direct cu diversitatea limbajelor armonice, omofonice și polifonice, cu multitudinea de structuri formale și stiluri muzicale, precum și cu modul în care acestea trebuie să fie evidențiate în interpretarea artistică.  Programa disciplinei  Pian complementar  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial și se corelează cu programa corespondentă din ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățămînt (gimnazial și liceal). Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului învățării și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.  Structura programei școlare  include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:     Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.    Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Pian complementar  jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.  Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar - sunt derivate din competenţele generale - şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoțite de  exemple de activități de învățare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, un tip de activitate de învăţare care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplul activităţii de învăţare pe care îl propune programa şcolară, de a-l completa sau de a-l înlocui, astfel încât acesta să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.   Conținuturile învățării  constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Elemente specifice de tehnică pianistică    Elemente de notație și cultura muzicală    Aspecte interpretative    Sugestiile metodologice  includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.   Disciplina  Pian complementar , deși în mare parte își păstrează caracterul tradițional, are ca scop susținerea eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți în dezvoltarea capacităților de accesare corectă din punct de vedere stilistic a diversității elementelor de limbaj specifice principalelor curente muzicale. Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la pian și în alte manifestări muzical-instrumentale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale.  Programa de față se adresează elevilor care parcurg disciplina  Pian complementar  începând cu clasa a V-a. Pentru copiii care sunt admiși în învățământul vocațional începând cu o altă clasă se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat.     Competenţe generale        Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări       Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală      
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
    Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări        Clasa a V-a          1.2. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat      1.3. Recunoașterea semnelor grafice      1.4. Redarea corectă a semnelor grafice        Executarea conștientă a mișcărilor de bază ale interpretării pianistice    Prezentarea principalelor caracteristici ale pianului    Așezarea corectă la instrument    Prezentarea modului de utilizare a mijloacelor pianistice    Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului         Însușirea și diferențierea modurilor de atac    Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare    Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate      Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns    Identificarea duratelor muzicale    Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo      Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical    Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală    
   
    Clasa a V-a         Recunoașterea caracterului unei piese muzicale    Diferențierea modurilor major- minor    Diferențierea dinamică (piano – mezzo forte – forte)    Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)           2.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor    Identificarea caracterului pieselor studiate    Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Tehnică instrumentală      Poziția la pian și folosirea corectă a mijloacelor pianistice    Exerciții cu mișcări orizontale și verticale ale brațului pe claviatură    Exerciții simple de tehnică pianistică: atacuri succesive și simultane ale clapelor, atacuri legato, non legato, staccato        Elemente de limbaj muzical      Portativul simplu și dublu    Notația înălțimii sunetelor în cheile sol și fa    Gamele do major și la minor, pe două octave, acorduri și arpegii de 3 sunete    Alterațiile muzicale: diezul, bemolul și becarul    -Notația duratelor și pauzelor (notă întreagă, doime, pătrime,    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a           optime, șaisprezecime)  -Măsuri binare și ternare simple și măsura pe patru pătrimi  -Notația unor elemente de dinamică muzicală (nuanțe fixe și progresive): p, mp, mf, f, accent, crescendo, decrescendo  -Notația semnelor de repetiție și a voltelor      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare      Compararea caracteristicilor timbrale ale pianului cu ale celorlalte categorii de instrumente    Explorarea legăturii între folosirea mijloacelor pianistice și rezultatul sonor    Audiții muzicale    Citire la prima vedere      
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Metode  M. Cernovodeanu,  Metodă de pian   C. Czerny,  Primul profesor de pian op. 599   Al. Dumitrescu,  Metoda de pian   A. C. Ionescu,  Metoda de pian   A. Pașcanu,  Metoda de pian   J. Pouillard – J. Herve,  Metoda de pian  (1991) Ed. Henry Lemoine  O. Popescu,  Povestea notelor   Taina Scarlat,  Învăț să cânt la pian   Corina Ungureanu,  Învățăm să cântăm la pian   Alina-Elena Fotin,  Metodă de pian   Paula Bălan,  Metodă de pian pentru cei mici     Piese  B. Bartok,  Microcosmos I   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit, vol. I  Album de piese românești, vol. I Maria Hayward,  A New Tune a Day     
   
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări        Clasa a VI-a          1.2 Proiectarea unor strategii simple de producere a sunetului .   -  Operarea succesivă și simultană cu moduri diferite de atac (staccato – legato) în succesiuni pianistice simple       1.3 Operarea cu semnele grafice        Aplicarea conștientă a elementelor de bază ale limbajului pianistic    Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument    Identificarea și rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical         Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus lărgit    Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice cu grad de dificultate ușor)    Diversificarea paletei sonore         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VI-a         Definirea caracterului unei piese muzicale    Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate    Identificarea mesajului muzical.(din perspectiva personală)           2.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală    Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate    Realizarea planurilor sonore      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Tehnică instrumentală    -Adaptarea firească a poziției mâinii pe claviatură  -Exerciții de obținere a mobilității și supleții degetului 1  -Demonstrații didactice  -Caracterizarea verbală a sonorităților  -Exerciții de recunoaștere și reproducere pianistică a înălțimii sunetului  -Exerciții de recunoaștere și reproducere a formulelor ritmice cu grad de dificultate mediu  -Aplicații instrumentale  -Citire la prima vedere      Elemente de limbaj muzical    -Gamele sol major și mi minor, pe două octave, acorduri și arpegii de 3 sunete  -Exerciții de recunoaștere auditivă a indicațiilor dinamice  -Exerciții de redare a dinamicii  -Jocuri muzicale  -Prezentarea în public – facultativ      Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare      Elemente simple de structură a melodiei (motivul, fraza, perioada muzicală, tema muzicală)    Urmărirea constantă a liniei melodice și analizarea elementelor de limbaj din textul muzical      
   
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Metode  M. Cernovodeanu,  Metodă de pian   C. Czerny,  Primul profesor de pian op. 599   A. Dumitrescu,  Metoda de pian   A. C. Ionescu,  Metoda de pian   A. Pașcanu,  Metoda de pian   J. Pouillard – J. Herve,  Metoda de pian  (1991) Ed. Henry Lemoine    Repertoriu preclasic, clasic  J. S. Bach,  Album pentru Anna Magdalena Bach   G. Fr. Haendel,  Menuet, Arie, Allemande   J. Ph. Rameau,  Menuet   H. Purcell,  Aria, Rigodon   G. Ph. Telemann,  Menuet   J. B. Lully,  Menuet   L. Boccherini,  Menuet   J. Haydn,  Menuete   M. Clementi,  Sonatina în do major, sol major   A. Diabelli,  Sonatina în do major   Fr. Kuhlau,  Sonatine   L. Mozart,  Piese pentru copii   L. van Beethoven,  Sonatina în sol major, Menuet     
   
    Repertoriu internațional  Maria Hayward,  A New Tune a Day   K. D. von Dittersdorf,  Sonatina   J. L. Dussek,  Sonatina în do major   T. Hanslinger,  Sonatina în Do   L. Kohler,  Polca   P. I. Ceaikovski,  Piese ușoare din Albumul pentru copii   R. Schumann,  Album pentru tineret op. 6 (Călărețul sălbatic, Țăranul voios, Marș, Melodie, Siciliana, Mic studiu)   I. Bercovici,  Sonatina, Variațiuni   E. Gnesina,  Piese   A. Grecianinov,    Album de piese mici   A. Jilinski,  30 piese pentru copii, op. 27   S. Maikapar,  Piese   S. Prokofiev,  Marș   D. Șostakovici,  Caietul copiilor, Dansul păpușii   B. Bartok,  Microcosmos I-II   A. Bartok,  Pentru copii I-II     Repertoriu românesc  L. Dandara,  Miniaturi pentru pian   A. C. Ionescu,  Album de piese pentru pian   Album de piese românești (vol. I-II)  A. Dumitrescu,  Piese pntru copii   L. Comes,  Sonatina I   T. Ciortea,  Cimpoiul   L. Dandara,  Tren de munte, Libelula și broscuța   Fl. Dimitriu , Fabula, Pe drum de țară   S. Drăgoi,  Fa, Marițo   A. C. Ionescu,  Album de piese   A. Pașcanu,  Pe apă, Bate vesel clapa neagră   F. Lazăr,  Piesă   M. Marbe,  Toccatina, Tractorul   C. Petra Basacopol,  Imagini pitorești   D. Popovici,  Joc de copii   P. Rogojină,  Joc haiducesc   M. Vlad,  Mica Suită   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit (I-II),       Piese la 4 mâini:  A. Nicolaeva,  A cânta la pian   Album de piese românești pentru pian  D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit   Fr. Wohlfahrt,  L’ami des enfants          
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări        Clasa a VII-a          1.2. Clasificarea reprezentărilor grafice        Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate    Recunoașterea elementelor tehnice dobândite în contexte pianistice noi    Definirea verbală a caracteristicilor stilistice repertoriale    Alegerea unor strategii pianistice în funcție de dezvoltarea fizică    Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical         	 Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură și a formulelor ritmice cu grad de dificultate redus     Adaptarea practică a mijloacelor pianistice la contextul muzical cu grad de dificultate redus    Citire la prima vedere a unui text muzical ușor         Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VII-a         Exprimarea caracterului specific al lucrărilor muzicale studiate    Realizarea caracteristicilor stilistice repertoriale    Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate    Audiții comparate           2.2. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității    Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze    Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile    Să se exprime verbal asupra realizării interpretative      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Tehnică instrumentală      Exerciții pentru dezvoltarea independenței de atac a vârfurilor    Exerciții pentru dezvoltarea independenței brațelor    	Exerciții de formare a deprinderilor de activitate independentă    	Exerciții de recunoaștere pe claviatură a înălțimii notelor muzicale dintr-un ambitus de 6 octave    Lărgirea ambitusului dinamic, Nuanțe fixe și progresive    Accesarea semnificației termenilor agogici progresivi        Elemente de limbaj muzical      Game cu o alterație la armură, cântate pe 2 octave cu ambele mâini, în mers paralel și contrar    Arpegii și acorduri de 3 sunete    Diversificarea notației duratelor cu suprapunerea formulelor ritmice ușoare de tip diferit    Accesarea semnificației termenilor agogici progresivi        Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare      Audiții muzicale    Citire la prima vedere    Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor muzicale    Demonstrații didactice    Prezentarea în public - facultativ      
  J. S. Bach,  Preludii, Menuete   C. Ph. E. Bach,  Menuete   J. Ph. Rameau,  Menuete   G. Ph. Telemann,  Menuete   G. Fr. Haendel,  Menuete, Arii, Impertinență   J. B. Lully,  Menuet   H. Purcell,  Arie   M. Clementi,  Sonatine   J. Haydn,  Menuete   W.A.Mozart,  Menuete   L. van Beethoven,  Sonatina în sol major, 6 Contradansuri, Ecoseze   
  
  Metode  J. Fr. Burgmuller,  Studii op. 100   J. B. Duvernoy,  Studii op. 176   A. C. Ionescu,  Metoda de pian   
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
   
    Repertoriu internțional  P. I. Ceaikovski,  Piese ușoare din Albumul pentru copii   R. Schumann,  Album pentru tineret op. 68   A. Bartok,  Pentru copii vol. II - III   B. Bartok,  Microcosmos vol. II - III   D. Șostakovici,  Caietul copiilor     Repertoriu românesc  L. Dandara,  Tren de munte   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit vol. I   A. C. Ionescu,  Album de piese Album de piese românești vol. II – III   S. Drăgoi,  Cimpoiașul, Miniaturi   D. Rotaru,  De-a joaca, Colind   C. P. Basacopol,  Sonatina   C. Cezar,  Cântec din bătrâni       Piese la 4 mâini:  Christmas Music, piano 4 hands  A. Diabelli,  Studii melodice Easy Original Piano Duets   Album de piese românești pentru pian    
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări        Clasa a VIII-a          1.2. Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica și dinamica muzicală        Observarea și explorarea capacităților de bază ale instrumentului    Identificarea paletelor sonore și expresive specifice perioadelor moderne și contemporane    Explorarea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical    Introducerea exercițiilor de pedalizare         Definirea sonoră a termenilor specifici    Exerciții practice pe texte muzicale      Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală   
   
    Clasa a VIII-a         Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare abordat    Analizarea textului muzical    Diversificarea paletei dinamice și agogice    Citire la prima vedere           2.2. Crearea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate    Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale    Prezentarea în public - facultativ      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Tehnică instrumentală      Diferențieri de atac și tușeu    Exerciții de control auditiv    Demonstrații didactice    Exerciții aplicate pe text        Elemente de limbaj muzical    -Game cu două alterații la armură, cântate cu ambele mâini, pe 2 octave, în mers paralel și contrar, cu arpegii și acorduri de 4 sunete    Exerciții de recunoaștere a semnelor agogice    Citire la prima vedere        Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare      Exerciții de analiză    Audiții comparate    Exerciții de imaginație sonoră    Identificarea mesajului muzical regăsit în piesele studiate    Exprimarea verbală asupra mesajului muzical    Prezentarea pe scenă - facultativ      
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Studii  J. Fr. Burgmuller,  Studii op. 100   J. B. Duvernoy,  Studii op. 176     Repertoriu preclasic și clasic  J. S. Bach , 6 Mici preludii, Invențiuni la două voci   C. Ph. E. Bach, Menuete,  Solfeggietto   G. Fr. Haendel,  16 Mici piese pentru pian, Sarabande   J. Ph. Rameau,  Album   M. Clementi,  Sonatine   A. Diabelli,  Sonatine   W. A. Mozart,  6 Sonatine vieneze   L. van Beethoven,  Sonatina în sol major, 6 Variațiuni pe o melodie elvețiană       Repertoriu internațional  P. I. Ceaikovski,  Album pentru copii   R. Schumann,  Album pentru tineret op. 68, Scene din copilărie op. 15   D. Șostakovici,  Caietul copiilor   D. Kabalevski,  30 de piese pentru copii, op. 27   A. Haciaturian,  Piese   D. Kabalevski,  30 de piese pentru copii, op. 27   Z. Kodaly,  Canoane   B. Bartok,  Colinde   J. Massenet,  Elegie op. 10, nr 5   E. MacDowell,  Woodland Sketches, op. 51     Repertoriu românesc  F. Lazăr,  Piesă   S. Drăgoi,  Miniaturi   M. Jora,  Poze și Pozne   M. Marbe,  Toccatina, Tractorul, Din lumea copiilor   C. Petra Basacopol,  Imagini pitorești   D. Nemțeanu Rotaru,  Sonatina   L. Comes,  Sonatine   D. Constantinescu,  Sonatine   R. Paladi,  Joc   R. Paladi,  Suită pentru pian   D. Voiculescu,  Carte fără sfârșit vol. II   A. C. Ionescu,  Album de piese pentru pian   Album de piese românești vol. III - IV      Piese la 4 mâini:  Album de piese românești pentru pian 4-Hands for Christmas  Easy Original Piano Duets    
   
 Sugestii metodologice 
   
 Ciclul gimnazial pentru specialitatea PIAN COMPLEMENTAR reprezintă o etapă a educației muzicale instrumentale în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii pianistice cu scopul înțelegerii evoluției limbajului și gândirii muzicale. Alegerile repertoriale și desfășurarea activităților vor avea în vedere atât bagajul de cunoștințele muzicale ale elevului cât și posibilitatea materială a acestuia de a studia la pian. 
 Pentru început, se va insista asupra unei așezări corecte la instrument, corectând permanent poziția brațului și a spatelui copilului. Profesorul va observa și va regla continuu folosirea adecvată a mijloacelor pianistice. 
 Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi de orientare pe claviatură și de dezvoltare a rezistenței degetelor. Se vor executa căderi de braț, cu ambele mâini, atât separat cât și simultan, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 și 5 necesită o atenție specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Pentru evitarea formării automatismelor vizual-motric, fără o reprezentare auditivă, elevul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă creată. Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale în cheia Sol cât și în cheia Fa, folosind solfegiul ca element de descifrare ritmico-melodică a textului. 
 Se vor alege Metode pentru începători în care predarea să se desfășoare gradat, prezentând și exersând problemele noi în mai multe contexte de învățare. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția și interesul muzical al elevului, este o soluție. 
 Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode specifice: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții pe claviatură. 
 De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația elevului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene. 
 În paralel cu însușirea vocabularului muzical – pianistic se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese ( Menuet ,  Allegro ,  Arie , etc.) va fi pregătită prin exerciții de frazare, exerciții pentru operarea cu diferite moduri de atac –  jeu perlé ,  staccato ,  legato . 
 Piesele clasice dansante sunt asimilate cu mai mare ușurință, considerând că elevii sunt atrași de mișcarea ritmică. 
 La sfârșitul ciclului gimnazial se vor aborda piese clasice cu o construcție mai amplă – Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave. 
 Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul universal - romantic, modern, contemporan – ca și cel românesc sunt foarte bine reprezentate, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată. 
 Utilizarea pedalei de rezonanță se începe odată cu menținerea poziției corecte la pian și cu abilitatea elevului de a-și distribui atenția pe mai multe sarcini de lucru. Se va începe cu exerciții simple de pedalizare pe timp și către sfârșitul ciclului se va folosi, în funcție de necesități, pedala sincopată. 
 Pe parcursul fiecărui an școlar din ciclul gimnazial se vor fixa etape ale studiului, ținându-se cont de timpul disponibil al elevului și de ritmul său de învățare. Este important să se 
   
 consemneze la fiecare oră, toate problemele de rezolvat și modul de abordare. Aceste aspecte sunt determinante în fixarea obiectivelor lecției, timpul acordat consolidării deprinderilor și evaluarea demersului didactic. 
 Elevii cu abilități pianistice deosebite pot fi încurajați și prin apariții scenice. Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul educației instrumentale. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Din acest motiv apariția scenică trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu alegerea corectă a repertoriului și încheind cu pregătirea psihologică a elevului prin simulări interpretative repetate ale evenimentului muzical. La final sunt necesare discuții elev – profesor pentru analizarea evoluției scenice și, întotdeauna, vor fi evidențiate realizările în vederea formării unei atitudini pozitive. 
 Lecția de pian complementar trebuie să reprezinte o sinteză a cunoștințelor dobândite la celelalte specialități muzicale și o bază de informații pentru înțelegerea limbajelor muzicale și a modurilor de abordare interpretativă a acestora. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
   
 PIAN COMPLEMENTAR 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU PRECLASIC 
 Clasa a VI-a 
 Nr. ore alocate: 6 ore 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      1.J. S. Bach -  Album pentru  A. M. Bach:  Musette       Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate        Exprimarea caracterului specific al lucrărilor muzicale studiate    Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității         solfegierea liniilor melodice, respectând indicațiile de dinamică    audierea lucrării    evidențierea construcției formei muzicale    parcurgerea în auzul interior a elementelor muzicale constitutive (motive, fraze)    redarea gradată, pe fragmente și apoi integral, a lucrării    facultativ înregistrarea audio- video a execuției realizate de elev pentru analizarea interpretării împreună cu    profesorul      pian    partitură    aparatură audio-video      - dialog profesor-elev privind interpretarea realizată (autoevaluare realizată de elev- feedback oferit de profesor).      Notă:  Eventuala memorare pentru prezentarea pe scenă a piesei reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo, stil)     
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației Naționale      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Băcioiu, Georgeta    Inspectoratul școlar București      Baltazar, Loredana    Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” - București      Săveanu, Oltea    Liceul de Arte „Aurel Popp” – Satu Mare    
   
 Anexa nr. 13 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru disciplina 
 ANSAMBLU CORAL 
 Clasele V-VIII 
 Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa şcolară pentru disciplina  Ansamblul coral  reprezintă oferta curriculară pentru clasele V – VIII din învăţământul gimnazial – filiera vocaţională, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră / săptămână. 
 Programa disciplinei  Ansamblul coral  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea şi completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. 
 Ansamblul coral  contribuie la dezvoltarea muzicală a elevilor prin formarea auzului melodic, armonic și polifonic, prin dezvoltarea spiritului colectiv de muncă în ansamblu și prin disciplina pe care o impune lucrul în echipă. De asemenea, ajută la stimularea sensibilității și a afectivității elevilor.  
 Această programă vizează să optimizeze și să eficientizeze sistemul de pregătire artistică de specialitate atât în desfășurarea activității față în față, cât și online, ceea ce constituie o noutate și reprezintă un instrument de lucru pentru cadrele didactice. 
 Deoarece ansamblul coral este o materie exclusiv practică, accentul se pune pe interdisciplinaritate / transdisciplinaritate prin utilizarea în cântul coral a cunoștințelor ce au fost dobândite la alte materii: teorie-solfegiu-dicteu, limba maternă sau limbi străine, geografie, istorie, religie etc. 
 Structura programei şcolare  include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:  
   Competenţe generale    Competenţe specifice    Conţinuturi    Sugestii metodologice   
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Ansamblu coral  jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. 
 Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.  
 Conţinuturile învăţării  sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor.  
 Sugestiile metodologice  includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.  
   
     
 1. 
   
 2. 
  
 Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen 
 Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice 
  
 Competenţe generale 
   
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen        Clasa a V-a          1.2. Compararea relațiilor dintre text și muzică        Identificarea tehnicilor de cultură vocală    Exerciții pentru conștientizarea respirației corecte în cânt    Exerciții vocale pentru emisie    Exerciții vocale pentru dicție    Exerciții vocale pentru acordaj    Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor    Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor         Solfegierea cu fiecare voce separat    Solfegierea pe două voci    Citirea silabică a textului    Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei         Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice   
   
    Clasa a V-a         Aplicarea tehnicilor de cântare vocală în lucrări omofone cu sau fără acompaniament    Citirea textului cu ambele voci, respectând ritmul melodiei    Interpretarea lucrării corale cu text și melodie           2.2. Interpretarea partiturilor corale cu respectarea indicațiilor dirijorale    Identificarea indicațiilor dirijorale    Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      Tehnici de interpretare vocală    Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)      Elemente de limbaj muzical    Solfegiu ritmico-melodic      Elemente de interpretare muzicală    Respectarea indicațiilor dirijorale      Elemente de conduită corală    Disciplină, autocontrol    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Lucrări din literature românească, pe 1-2 voci, fără acompaniament  T. Popovici,  Marşul lui Iancu   P. Mezetti,  Bardul din Mirceşti   D.G. Kiriac,  Revedere   T. Popovici,  La oglindă   I. Cartu,  Limba românească Colinde populare     Lucrări din literature românească, pe 1 - 2 voci cu acompaniament instrumental  Alexandru Paşcanu,   Cântă!   Alexandru Paşcanu,  Suntem mici   Al. Pascanu,  Ah, ce bucurie!   Al. Paşcanu,  Cartea   Al. Paşcanu,  Vara   Al. Paşcanu,  Din vacanţă ne-amintim     
   
    Hora mare (Frunză verde de cicoare) Mândru-i jocul Haţegana  T. Teodorescu,  Fata de păstor   T. Popovici,  Moara   D.G. Kiriac,  A ruginit frunza din vii   I.D. Chirescu,  Răsună codrul   I.D. Chirescu,  Cucule, pasăre sură   Liviu Comes,  Grivei şi Azorel   Liviu Comes,  Cântec de primăvară   Liviu Comes,  Izvorul   Temistocle Popa,  Am găsit o literă  Timotei Popovici,  A trecut iarna geroasă  Timotei Popovici,  Înfloresc grădinile  Timotei Popovici,  Drum bun!   Timotei Popovici,  Moara   N. Popescu,  Cântecel de drumeţie   N. Popescu,  Câţi ca voi   Max Eisikovits,  Cântec de leagăn   Max Eisikovits,  Raţa   Max Eisikovits,  Cântec de leagăn   Max Eisikovits,  Haia, haia   Max Eisikovits,  Foaie verde de pe deal   Max Eisikovits,  Ivai-vas     Al. Paşcanu,  Ţara cea mai frumoasă  Radu Şerban,  Săniuţă, draga mea  Aurel Giroveanu,  Lumea copiilor  Vinicius Grefiens,  În grădina casei mele  Temistocle Popa,  Copiii   Aurel Giroveanu,  Cântecul gamei   Aurel Giroveanu,  Sania vacanţei       Lucrări din literature universală    * *  Dona Nobis Pacem     * *  Viva, Viva la Musica     J.Holdstoch,  Calypso   W.A. Mozart,  Cântec de primăvară   J. Brahms,  Copilul şi floarea   R. Rogers,  Cântecul gamei   Dominico Maria Melli,  Pastorală     
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen        Clasa a VI-a          1.2. Reprezentarea relațiilor dintre text, ritm și melodie        Observarea elementelor de cultură vocală și operarea cu ele    Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt    Exerciții vocale pentru emisie sonoră    Exerciții vocale pentru dicție corectă    Exerciții vocale pentru acordaj    Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor    Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor         Solfegierea cu fiecare voce separat    Solfegierea pe două voci    Citirea silabică a textului    Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei      Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice   
   
    Clasa a VI-a      2.1.Optimizarea cântării vocale în repertoriu la două voci  -Intonarea cântecelor cu text și melodie  -Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci      2.2.Interpretarea partiturilor corale prin relaționare cu celelalte voci  -Identificarea indicațiilor dirijorale  -Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale    
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VI-a      Tehnici de interpretare vocală    Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)      Elemente de limbaj muzical    Solfegiu ritmico-melodic      Elemente de interpretare muzicală    Respectarea indicațiilor dirijorale      Elemente de conduită corală    Disciplină, autocontrol    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Lucrări pe 1-2 voci, fără acompaniament  A. Pann,  Deşteaptă-te, române!   D.D. Stancu – Cavalul  I.D. Chirescu – Cântecul cucului  I.D. Chirescu – De prin iarbă, de prin flori  A. Motora-Ionescu – Făt-Frumos Ion Nicorescu – Izvorașul  X X X – Floricică de bujor Aurel Ivășcanu – La mare Marin Constantin – Pomișorul Nicolae Oancea – Pitpalacul  Doina Nemțeanu – Rotaru – Steaua-n iarbă Carmen Petra Basacopol – Anotimpurile Doina Nemțeanu – Rotaru- Albinele  Cântec de leagăn – D.D. Stancu  C. Româșcanu – Cântec de leagăn Ștefan Andronic – O mie de flori Ștefan Andronic – Bătuta  N. Oancea – Are mama fată mare  G. Vancu – Fluier, fluieraș    Lucrări pe 1 - 2 voci cu acompaniament instrumental      Lucrări din literatura universală  G. Gastoldi -Madrigal  W.A. Mozart – Primăvara  J. Strauss – Primăvara  Al. Greceaninov – Cântec de leagăn  W.A. Mozart – Repetiție de concert X X X – În poiana verde    
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen        Clasa a VII-a          1.2. Descoperirea relațiilor dintre voci în cântarea polifonică        Perceperea relațiilor de corelare a vocilor    Exerciții de respirație pentru identificarea posibilităților respiratorii în cânt    Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt    Exerciții vocale pentru emisie sonoră    Exerciții vocale pentru dicție corectă    Exerciții vocale pentru acordaj    Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor    Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor    Exerciții vocale pentru susținere             Clasa a VII-a           Solfegierea cu fiecare voce în parte a partiturilor corale    Solfegierea pe două și trei voci    Citirea silabică a textului    Citirea textului pe două și trei voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice)      Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice   
   
    Clasa a VII-a         Sincronizarea emisiei sonore în lucrări la trei voci    Citirea textului cu toate vocile în același timp, cu respectarea ritmului melodiei    Intonarea lucrării corale cu text și melodie           2.2. Interpretarea partiturilor corale prin observarea fenomenului de omogenizare a vocilor    Identificarea indicațiilor dirijorale    Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale    Utilizarea elementelor de agogică și dinamică muzicală în interpretare    Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      Tehnici de interpretare vocală    Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)      Elemente de limbaj muzical    Solfegiu ritmico-melodic, agogică și dinamică      Elemente de interpretare muzicală    Respectarea indicațiilor dirijorale      Elemente de conduită corală    Disciplină, autocontrol      Cronici de specialitate    Analiza prestației artistice după concerte și spectacole Identificarea modalităților de îmbunătățile a prestației artistice    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Lucrări pe 2-3-4 voci din creaţia românească  Cornel Arion,  Măicuţa mea  Nicolae Lungu,  Cântec de leagăn  Tudor Jarda,  Mă luai, luai   Pretorian Voiculescu,  Brâul amestecat   Dan Buciu,  Mică suită   Dan Buciu,  Gâri, gâri   Valentin Timaru,  Coborât-o, coborât  Dan Bălan,  Oaspete la drum de seară  Eugen Petre Sandu,  Câţi ca voi!   Eugen Petre Sandu,  Sticletele   Eugen Petre Sandu,  Balada unui greier mic   Eugen Petre Sandu,  Aş vrea   Eugen Petre Sandu,  Rugă   Constantin Râpă,  Concertul animalelor pentru cor de copii şi solist   Dan Mihai Goia,  Suită în melodii de joc   I.D. Chirescu,  Doruleţul   V. Popovici,  Cucule, peană galbină     Lucrări pe 2-3-4 voci din creaţia universală  Goran Bregovici,  Erdelesi  Richard Rodges , Do, re, mi  Siyahamba , folclor sud-african   Johannes Weyrauch,  E dalba primăvară   J. Strauss,  Primavara   R. Schumann,  Noaptea   Fr. Schubert,  Morarul ( La drum)   Claude de Jeune,  Violete mici gingase   W.A. Mozart,  Repetitive de concert   X X X ( cântec polonez),  In poiana verde   W.A. Mozart,  Cântec de leagăn   X X X  Alta Trinita   X X X  Beata Ay Linda Amiga   X X X  Tourdion   Fr. Schubert,  Teiul   Mac Huff,  Sing joy   J.Strauss,  Fuerfest – polka francaise op.269   Pharell Wiliams,  Happy     
   
    Max Eizikovits,  Toconelele   D.G. Kiriac,  Revedere   Ion Vidu,  Salutare primăvară   Doina Marian,  In grădină   D.D. Stancu,  Unde-o fi puiul?   Dan Buciu,  Suită mică de iarnă   Eugen Petre Sandu,  Scoborî Domnul din cer   Vasile Timiş,  Mărire-ntru cele nalte  Vasile Timiş,  Peisaj de iarnă  Achim Stoia,  Ţarina cu strigături  Ghe. Danga,  Sârba pe loc   Gh. Cucu,  Haz de necaz   Nicolae Lungu,  Cântec de leagăn   Doina Rotaru Nemteanu,  Albinele   Doina Rotaru Nemteanu,  Steaua-n iarb ă  A. Zeman,  Voci de primăvară     Oscar Peterson,  Hymn to freedom   Thord Gummeson,  Singing all together     
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen        Clasa a VIII-a          1.2. Explorarea partiturii corale în cântarea armonică și polifonică  -( S+A / T+B / S+T / A +B; I + II / III + IV / I + III / I + IV / II + III / II + IV)        Rezolvarea problemelor de sincronizare a vocilor    Exerciții de respirație pentru identificarea posibilităților respiratorii în cânt    Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt    Exerciții vocale pentru emisie sonoră    Exerciții vocale pentru dicție corectă    Exerciții vocale pentru acordaj    Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor    Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor    Exerciții vocale pentru susținere         Solfegierea partiturilor corale cu fiecare voce separat    Solfegierea partiturilor corale pe două, trei sau patru voci    Citirea textului pe două, trei, patru voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice)      Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice   
   
    Clasa a VIII-a         Experimentarea cântatului la patru voci    Citirea textului în ansamblu, cu respectarea ritmului    Intonarea lucrării corale cu text și melodie           2.2. Perceperea relațiilor de sincronizare a elementelor de interpretare    Identificarea indicațiilor dirijorale    Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale    Utilizarea elementelor de agogică și dinamică muzicală în interpretare    Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci      
   
 Conţinuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      Tehnici de interpretare vocală    Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)      Elemente de limbaj muzical    Solfegiu ritmico-melodic, agogică și dinamică      Elemente de interpretare muzicală    Respectarea indicațiilor dirijorale      Elemente de conduită corală    Disciplină, autocontrol      Cronici de specialitate    Analiza prestației artistice după concerte și spectacole Identificarea modalităților de îmbunătățire a prestației artistice    
 SUGESTII pentru REPERTORIU 
   
    Lucrări pe 2-3-4 voci din creaţia românească  Tudor Jarda,  Mă luai, luai   Pretorian Voiculescu,  Brâul amestecat   Dan Buciu,  Mică suită   Eugen Petre Sandu,  Câţi ca voi!   Eugen Petre Sandu,  Sticletele   Eugen Petre Sandu,  Balada unui greier mic   Eugen Petre Sandu,  Aş vrea   Eugen Petre Sandu,  Rugă   Constantin Râpă,  Concertul animalelor pentru cor de copii şi solist   Dan Mihai Goia,  Suită în melodii de joc   Teodor Zgureanu,  Clopote astrale   I.D. Chirescu,  Doruleţul   D.G. Kiriac,  Revedere   Ion Vidu,  Salutare primăvară   Doina Marian,  In grădină   D.D. Stancu,  Unde-o fi puiul?   D.D. Stancu,  Spune Argeș   Dan Buciu,  Suită mică de iarnă   Eugen Petre Sandu,  Scoborî Domnul din cer   Vasile Timiş,  Mărire-ntru cele nalte  Vasile Timiş,  Peisaj de iarnă  Achim Stoia,  Ţarina cu strigături  Ghe. Danga,  Sârba pe loc   Gh. Cucu,  Haz de necaz   Nicolae Lungu,  Cantec de leagăn   Doina Rotaru Nemteanu,  Albinele   Doina Rotaru Nemteanu,  Steaua-n iarb ă  A. Zeman,  Voci de primăvară   Dan Buciu,  Mărie, Mărie   Dan Buciu,  Culcă-mi-te mititel  Dan Buciu,  Balada florii  G.Cudalbu,  Trecui dealu la Băiuţ   Eugen Petre Sandu,  Leagăn fără cântec   Eugen Petre Sandu,  Fantezie     Lucrări pe 2-3-4 voci din creaţia universală  Goran Bregovici,  Erdelesi   P. Attaignant,  Tourdion   Siyahamba , folclor sud-african   Johannes Weyrauch,  E dalba primăvară   J. Strauss,  Primavara   R. Schumann,  Noaptea   Fr. Schubert,  Morarul (La drum)   Claude de Jeune,  Violete mici gingase   W.A. Mozart,  Repetitive de concert   X X X (cantec polonez),  In poiana verde   W.A. Mozart,  Cântec de leagăn   X X X  Alta Trinita   X X X  Beata Ay Linda Amiga   X X X  Tourdion  Fr. Schubert,  Teiul  Mac Huff,  Sing joy   J.Strauss,  Fuerfest – polka francaise op.269   Pharell Wiliams,  Happy   Oscar Peterson,  Hymn to freedom  Thord Gummeson,  Singing all together  Rimski-Korsakov –  Norul   Fr. Schumert –  Cântec de leagăn     
   
 Sugestii metodologice 
 La clasele V – VI, organizarea corurilor se face pe clase de cultură generală. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru fiecare clasă, pe săptămână. 
 La clasele VII – VIII organizarea corurilor se face pe nivel de studiu. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru clasa a VII-a și o oră pentru clasa a VIII-a. 
 Selecționarea vocilor se face în funcție de ambitusul și timbrul vocii, având o grijă deosebită în alegerea corectă a vocii la care va cânta fiecare elev. 
 În vederea atingerii scopurilor instructiv – educative propuse, elevii vor fi așezați pe voci, iar buna desfășurare a repetiției trebuie să cuprindă următoarele momente: 
   Exerciții ritmice    Exerciții de cultură vocală    Intonarea unui cântec (fragment) cunoscut    Învățarea unui cântec (fragment) nou   
 Exercițiile ritmice  cu utilizarea diferitelor instrumente de percuție, a jucăriilor muzicale (boomwhackers, clopoței muzicali) sau a percuției corporale ajută la trezirea interesului elevilor, la dezvoltarea simțului ritmic, la dezvoltarea atenției și la obținerea sincronizării între coriști. Pentru realizarea acestei activități sunt suficiente 1-2 două exerciții ritmice care să nu depășească 5 minute.  
 La clasele la care se cântă pe 2 sau mai multe voci, se pot face exerciții ritmice pe 2 sau mai multe voci. Fiecare voce va reda singură câte un ritm. Apoi ritmurile se vor suprapune. 
 Exercițiile de respirație  sunt deosebit de importante în dezvoltarea capacității pulmonare. Din acest motiv recomandăm realizarea a cel puțin un exercițiu de respirație la fiecare oră.  
 Exercițiile de dicție  ajută la pronunțarea corectă a textului.  
 Vocalizele  urmăresc obținerea unei impostații normale a sunetelor, pronunțarea corectă a vocalelor și consoanelor în timpul cântării, acordajul, sincronizarea, intonarea corectă a intervalelor, etc.  
 Exemple de vocalize: 
 Vocaliza I 
     
   
 Vocaliza se face cu gura închisă, urmărind așezarea corectă a sunetului. Se respiră după fiecare sunet. În intonarea vocalizei se va ține cont de întinderea vocii. 
   
 Vocaliza II 
     
 Scopul vocalizei este de a obține o impostație normală a vocalelor, urmărind trecerea naturală de la consoana m spre vocale. 
   
 Vocaliza III 
     
 Scopul vocalizei este de intonare corectă a secundei mari în urcare și de obținere a agilității vocale. 
 Vocaliza IV 
     
   
 Cu ajutorul acestei vocalize se obține deprinderea intonației corecte a terței mari, datorită celor două secunde mari succesive, în urcare. Vocaliza se face în urcare și în coborâre, din semiton în semiton. 
 Vocaliza V 
     
     
 Vocaliza ajută la pronunțarea corectă a consoanelor. Vocaliza VI 
   
 Vocaliza VII 
     
 Vocalizele VI și VII ajută la acordaj și dezvoltă auzul armonic și polifonic. 
 Exercițiile de cultură vocală au rolul de a obține o bună sonoritate corală, la realizarea unui înalt nivel artistic în interpretarea pieselor corale. 
 După exercițiile de cultură vocală se vor cânta 1-2 lucrări cunoscute, având ca scop fixarea liniei interpretării, a frazării pieselor respective și memorarea liniilor melodice. 
 Apoi se va trece la învățarea unui nou cântec sau fragment muzical. Deoarece elevii sunt la o unitate școlară vocațională, este de preferat ca de la primele ore, elevii să se obișnuiască să învețe cântecele după partituri și nu după știme. Aceștia trebuie să se obișnuiască să se orienteze într-o partitură corală. 
   
 Pentru învățarea unui cântec, fiecare fragment va fi solfegiat separat de fiecare voce. Apoi se va cânta cu solfegiu, în ansamblu. După învățarea fragmentului melodic cu solfegiu, se va citi textul silabic, apoi cu respectarea ritmului din cântec. La sfârșit se va intona cântecul cu text. 
 Asamblarea se lucrează pe fragmente corespunzătoare sensurilor poetico-muzicale. Se asamblează primul fragment, apoi cel de-al doilea fragment. Când cel de-al doilea fragment este foarte bine știut, se cânta ambele fragmente. Apoi se trece la asamblarea celui de-al treilea fragment, urmând a fi adăugat primelor două fragment. În același timp, elevii vor încerca să memoreze fragmentele, astfel încât în momentul în care se poate cânta întregul cântec, acesta să poată fi redat parțial din memorie. 
 Se recomandă memorarea cântecelor deoarece astfel, elevii vor fi atenți la gestica dirijorului și se vor putea concentra în obținerea sonorităților dorite. 
 Dirijorul trebuie să se rezume la o gestică simplă, cât mai apropiată tactării măsurilor. 
 Activități online 
 Ansamblul coral presupune participarea fizică a coriștilor la repetiții. În cazul în care este necesară trecerea în online a activității, aceasta se reduce substanțial. Repetițiile devin imposibil de realizat, dar cu toate acestea, profesorul are posibilitatea de a trimite elevilor imprimările audio ale liniei melodice, suportul armonic sau imprimări ale unor coruri, astfel încât, până la următoarea repetiție față în față, coriștii să poată repeta partiturile. 
 În cazul în care este necesară ascultarea elevilor pentru note, aceștia pot fi puși să cânte singuri sau împreună cu imprimarea audio a altei voci. 
 În lecțiile online se pot audia diferite interpretări ale pieselor studiate, diferite video-uri despre aparatul fonator, modalități de rezolvare a problemelor vocale sau diferite concerte susținute de coruri de copii. Pe baza materialelor vizionate se pot susține discuții despre piesele corale, compozitor, interpretare etc. 
 REPERTORIUL CORAL 
 Alegerea unui repertoriu adecvat trebuie să țină cont de următoarele aspecte: 
    Posibilitățile tehnico-interpretative ale formației   (lucrările corale nu trebuie să depășească posibilitățile formației dar trebuie să contribuie la ridicarea progresivă a nivelului formației):     să respecte ambitusul vocilor    linia melodică să fie accesibilă    dificultățile metro-ritmice să nu depășească posibilitățile corului    tempouri și nuanțe ușor de realizat de formație         Tipul de cor : repertoriul diferă în funcție de tipul corului     corurile mici vor aborda un repertoriu alcătuit în cea mai mare parte din miniaturi corale. Tempouri care să nu solicite susținere.    corurile mari pot aborda lucrări care solicită susținere vocală în diferite tempouri. Lucrări în care pot să apară diferențe mari de nuanțe.         Varietatea de genuri si stiluri   
 Alcătuirea repertoriului va ține seama de vârsta și preocupările elevilor. Tematica abordată va fi despre preocupările copiilor, natură, școală, excursii, jocuri. 
 Concretizarea muncii se va face prin prezentarea unui repertoriu de aproximativ 10 – 12 lucrări corale într-un concert la sfârșitul anului școlar sau prin prezența la diferite competiții corale. 
   La clasa a V-a se cântă pe 1 - 2 voci egale astfel:    Piese pe o singură voce cu acompaniament instrumental sau negativ    Cântat în dialog / canon    Cântat armonic / polifonic cu sau fără acompaniament      La clasa a VI –a se cântă pe 2 - 3 voci egale, armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament    La clasa a VII –a se cântă pe 3 - 4 voci egale, armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament    La clasa a  VIII –a se cântă pe 3 - 4 voci egale/mixte (S, A fete + băieţi cu vocea în schimbare), armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament   
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
   
 ANSAMBLU CORAL 
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC 
 Clasele a VII-a și a VIII-a Nr. ore alocate: 8 
   
    Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      „Mă luai, luai”  - Tudor Jarda       Perceperea relațiilor de corelare a vocilor       Explorarea partiturii corale în cântarea armonică și polifonică         audierea lucrării    citirea integrală a partiturii pe voci, respectând indicațiile de dinamică    evidențierea construcției formei muzicale (frazare, articulații, structură)    rezolvarea problemelor tehnice (formule ritmice, rostirea clară a cuvintelor)    cântatul pe patru voci, sincronizarea atacurilor și a emisiei sonore, susținerea sunetelor, respectarea dinamicii    sublinierea disonanțelor și rezolvarea lor    realizarea ritmică a pasajului polifonic în stretto    realizarea de crescendo și decrescendo treptat    audierea lucrării    exprimarea propriilor impresii cu privire la    scriitura muzicală și sonoritatea realizată.      pian    partitură    aparatură audio-video        evaluare formativă    autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite             2.1.Experimentarea cântatului la patru voci                     2.2.Interpretarea partiturilor corale prin observarea fenomenului de omogenizare a vocilor                Notă:  Se va avea în vedere necesitatea obișnuirii elevilor atât cu respectarea textului muzical cât și cu elemente stilistice și de interpretare creativă.     
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituţie de apartenenţă      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației Naționale      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Pauliuc, Lăcrămioara Ana    Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” București      Sandu, Eugen Petre    Universitatea din Craiova    
   
 Anexa nr. 14 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa școlară pentru disciplina 
 ANSAMBLU ORCHESTRAL 
 Clasele VII-VIII 
   
 Învățământ integrat și suplimentar de artă - Muzică 
   
 București, 2022 
   
 Notă de prezentare 
   
 Programa școlară pentru disciplina  Ansamblu orchestral  reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele VII – VIII din învățământul gimnazial – filiera vocațională, înscriindu-se în aria curriculară  Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră / săptămână. 
 Programa disciplinei  Ansamblu orchestral  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe  competente. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea şi completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. 
 Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. 
 Premisele acestei programe sunt: 
   cerințele învățământului actual în strânsă corelație și interdependență cu tradițiile și experiența acumulată  în  decursul  a  peste  șapte  decenii  de  învățământ  muzical  preuniversitar instituționalizat;    continuitatea și progresul pe diverse stadii ale procesului de învățare;    eficientizarea activităților de învățare în funcție de competențele generale și specifice;    adaptarea la posibilitățile medii de asimilare ale elevilor, cu deschidere spre marea performanță pentru cei dotați;    favorizarea creativității și sensibilității elevilor.  Structura programei școlare  include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:     Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice     
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Ansamblu orchestral  jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul gimnazial. 
 Competenţele specifice  se formează pe parcursul unui an şcolar. Acestea sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de  exemple de activităţi de învăţare , care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului.  
 Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. 
 Conţinuturile învăţării  reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Modul de abordare propus urmărește progresia gradată,  
   
 astfel încât elevii să poată utiliza noțiuni întâlnite și la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument. 
 Sugestiile metodologice  includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.  
 Disciplina  Ansamblu orchestral  are ca scop final formarea unor artiști instrumentiști de calitate, conștienți, prin crearea și dezvoltarea deprinderilor acestora de a cânta într-un ansamblu orchestral de diverse tipuri și dimensiuni și de a se integra ansamblului organic, firesc și creator. 
 Subliniem că această programă constituie punctul de pornire a viitoarei profesii de instrumentiști de ansamblu. Conform statisticilor, marea majoritate a celor care vor profesa în domeniul artei sunetelor, va activa în diverse tipuri de ansambluri orchestrale. 
   
 Competențe generale 
   
       Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental       	Valorificarea capacităților tehnice și interpretative in ansamblul instrumental    
  
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental        Clasa a VII-a          1.2.  Recunoașterea, înțelegerea și aplicarea elementelor de limbaj muzical în lucrările studiate              Familiarizarea cu noțiunea de ansamblu    Poziția / așezarea în ansamblului instrumental: poziția pe scaun, poziția pupitrului, dispunerea partidelor, distanța între instrumentiști, accesorii indispensabile (instrument, știmă, creion, gumă etc.)    Conștientizarea importanței acordajului și realizarea acestuia         Formarea sonorității și omogenizarea sunetului ansamblului prin game, exerciții de dinamică, prin exerciții (adaptări de game, arpegii și acorduri cu diverse formule ritmice)    Exerciții pentru diferite forme de atac (tenuto, portato, staccato) și legato    Recunoașterea temelor muzicale și a elementelor principale de orchestrație    Conștientizarea diferențierii între vocile / temele principale și secundare         Valorificarea capacităților tehnice și interpretative în ansamblul instrumental   
   
    Clasa a VII-a         Interpretarea pieselor în corelare cu gestica dirijorală    Integrarea în ansamblul instrumental    Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu    Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)    Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide / combinații de partide           2.2.  Exprimarea propriilor impresii privind muzica audiată/studiată     Discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări    Asocierea mesajului în lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii care sporesc expresivitatea şi îmbogăţesc imaginaţia    C ăutarea unor informații relevante despre contextul istoric în care au fost create operele muzicale     Audierea unor variante interpretative comparate      
   
    Domenii de conținut           1. Practica instrumentală:      Poziția / așezarea în ansamblului instrumental    Conștientizarea importanței acordajului și realizarea acestuia    Formarea sonorității și omogenizarea sunetului ansamblului    Exerciții pentru diferite forme de atac (tenuto, portato, staccato)      
   
    Domenii de conținut                și legato    Recunoașterea temelor muzicale și a elementelor principale de orchestrație    Conștientizarea diferențierii între vocile / temele principale și secundare    Integrarea în ansamblul instrumental    Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu    Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)    Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide /    combinații de partide      2. Aspecte de cultură muzicală de ansamblu      Discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări    Asocierea mesajului în lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii care sporesc expresivitatea şi îmbogăţesc imaginaţia    Căutarea unor informații relevante despre contextul istoric în care au fost create operele muzicale      
   
  Prelucrări:    prelucrări folclorice reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul, alunelul, geamparaua, etc.)    prelucrări, aranjamente muzicale de dansuri medievale (allemande, courante, sarabanda, giga, bourrée, gavota, musette, menuet);    prelucrări ale unor lucrări din creația de muzică de film, operă, operetă, musical;    prelucrări ale unor creații valoroase din muzica pop, jazz, rock etc.    
  
  Lucrări:  B. Bartok, Dansuri românești pentru orchestră de cameră  L.van Beethoven, Contradansuri  B. Britten, Simfonia simplă pentru orchestră de coarde  A.Corelli, Concerto grosso  G. F. Haendel, Pasacaglia     W. A. Mozart, 6 dansuri câmpenești KV 606  W. A. Mozart, Mica serenadă  J. Pachelbel, Canon  D. Popovici, Dans zglobiu fin suita Codex Caioni  C. Porumbescu, opereta Crai Nou, Fragmente (dansuri)  R. Rodgers, Edelweiss, vals din filmul Sunetul Muzicii  G. P. Telemann, Suite  
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU: 
   
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental        Clasa a VIII-a               1.2. Analiza pieselor din punct de vedere al tonalității și al ritmului             Crearea treptată a capacității de interpretare în ansamblul orchestral    Autocontrolul propriei interpretări    Conștientizarea indicațiilor dirijorale privind agogica, dinamica și frazarea    Exerciții comparative, cu soluții diferite de frazare, de diferențiere dinamică, ce au ca scop rezolvarea problemelor dinamice, de frazare, de tempo și timbrale    Formularea unor observații proprii asupra problemelor tehnice și interpretative    Utilizarea înregistrării audio-video pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite         Analiza pieselor din punct de vedere al traseului tonal    Conştientizarea formulelor ritmice existente în repertoriu    Recunoașterea și interpretarea, conform cunoștințelor dobândite la celelalte materii de specialitate      Valorificarea capacităților tehnice și interpretative in ansamblul instrumental   
   
    Clasa a VIII-a         Înțelegerea unor lucrări muzicale din perspectiva lor istorică, stilistică, afectivă    Audiţii muzicale: audierea pieselor din repertoriu - interpretare model    Explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical (noțiuni formale, armonice, polifonice, ritmice etc.)    Interpretarea pieselor cu sensibilitate şi expresivitate    Corelarea interpretării cu mesajul piesei    Analiza comparată a diferitelor genuri muzicale    Discuţii asupra unor impresii privind interpretarea pieselor           2.2. Cultivarea sensibilității și imaginației prin abordarea creativă a fenomenului muzical    Cunoașterea pieselor studiate/ audiate sesizând diferențe sau similitudini    Încurajarea aportului personal al instrumentiștilor mai ales în cadrul pasajelor solistice, urmărind în același timp conexiunea cu ansamblul cu viziunea interpretativă a dirijorului    Reliefarea rolului în funcție de contextul muzical al fiecărui instrumentist în cadrul unui    parteneriat de personalități sub îndrumarea dirijorului    
   
    Domenii de conținut           1. Practica instrumentală:      Autocontrolul propriei interpretări    Conștientizarea indicațiilor dirijorale privind agogica, dinamica și frazarea    Exerciții comparative, cu soluții diferite de frazare, de diferențiere dinamică, ce au ca scop rezolvarea problemelor dinamice, de frazare, de tempo și timbrale    Formularea unor observații proprii asupra problemelor tehnice și interpretative    Utilizarea înregistrării audio-video pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite    Conştientizarea formulelor ritmice existente în repertoriu    Recunoașterea și interpretarea, conform cunoștințelor dobândite la celelalte materii de specialitate    Audiţii muzicale: audierea pieselor din repertoriu - interpretare model    Explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical (noțiuni formale, armonice, polifonice, ritmice etc.)        2. Aspecte de cultură muzicală de ansamblu      Analiza pieselor din punct de vedere al traseului tonal    Interpretarea pieselor cu sensibilitate şi expresivitate    Corelarea interpretării cu mesajul piesei    Analiza comparată a diferitelor genuri muzicale    Discuţii asupra unor impresii privind interpretarea pieselor    Cunoașterea pieselor studiate/ audiate sesizând diferențe sau similitudini    Încurajarea aportului personal al instrumentiștilor mai ales în cadrul pasajelor solistice, urmărind în același timp conexiunea cu ansamblul cu viziunea interpretativă a dirijorului    Reliefarea rolului în funcție de contextul muzical al fiecărui instrumentist în cadrul unui parteneriat de personalități sub    îndrumarea dirijorului    
  Prelucrări:    prelucrări folclorice reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul, alunelul, geamparaua, etc.);    prelucrări, aranjamente muzicale de dansuri medievale (allemande, courante, sarabanda, giga, bourrée, gavota, musette, menuet);    prelucrări ale unor lucrări din creația de muzică de film, operă, operetă, musical;    prelucrări ale unor creații valoroase din muzica pop, jazz, rock etc.    
  
  Lucrări:  B. Bartok, 10 piese din seria „Pentru copii” (aranj. pentru orchestră de coarde de Leo Weiner)  G. Bizet, Chanson bohème din opera Carmen  E. Elgar, Salut d’amour (aranjament pentru orch. de coarde)  G. Gershwin, Lullaby for Strings  E. Grieg, Dansul Anitrei din suita Peer Gynt nr. 1, op. 46  G. F. Haendel, Concerto grosso W .A. Mozart, primele Simfonii  W. A. Mozart, Mica serenadă  S. Pautza, Jocuri I  C Porumbescu, Baladă  
  
 SUGESTII pentru REPERTORIU: 
   
   
 Sugestii metodologice 
   
 Având în vedere numărul insuficient al elevilor și componența, în genere, aleatorie a distribuției acestora în ansamblul instrumental, organizarea orchestrei reprezintă o activitate extrem de dificilă, profesorii care predau această disciplină fiind obligați să facă față la situații dintre cele mai complexe. 
 Profesorul de orchestră va ține cont de esența acestei programe, de competențele generale, de cele specifice și de conținuturi pentru a îi familiariza pe elevi cu elementele de bază, trecând prin etapele firești, obligatorii, ale asimilării noțiunilor reprezentative ale cântatului în ansamblul instrumental. Este știut că a cânta într-un ansamblu orchestral este o activitate aparte, care se face cântând la instrument, dar în corelare cu numeroși factori, extrem de dificil de cuantificat. 
 Ceea ce este în mod imperativ necesar este obligativitatea pregătirii, inclusiv la orele de instrument, a repertoriului de la disciplina ansamblul instrumental. În ceea ce privește învățarea știmelor individuale, este esențial ca elevii să cunoască impecabil aceste știme pentru a se concentra asupra problematicii de ansamblu și nu asupra dificultăților individuale (în orice caz, infinit mai mici în lucrările pe care le studiază la orele de instrument). 
 O atenție deosebită va fi destinată acordajului și preciziei intonaționale, cunoscută fiind calitatea mediocră a instrumentelor disponibile în școli, dar și acurateții ritmice. 
   
 MODEL proiectare unitate de învățare 
   
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU UNIVERSAL 
 Clasa a VII-a 
 Nr. ore alocate: 6 ore 
                               Detalieri de conținut    Competențe specifice    Activități de învățare    Resurse    Evaluare      W. A. Mozart 6 Dansuri Țărănești KV 606    1.2.Recunoașterea, înțelegerea și aplicarea elementelor de limbaj muzical în lucrările studiate 2.1.Interpretarea  pieselor în corelare cu gestica dirijorală      Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu    Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)    Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor,    pe partide / combinații de partide    sală, pupitre, scaune, instrumente    oferire de feed- back, analiza rezultatelor    
   
                Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)    Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide /    combinații de partide                   Notă:  În cazul în care unele instrumente nu există, se fac transpoziții pentru alte instrumente.     
   
 Resurse bibliografice online 
   
 https://imslp.org   https://www.free-scores.com/   http://www.librariamuzicala.ro/   https://www.halleonard.com/    https://www.youtube.com/  
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației Naționale      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Drăgoi, Eugen Dan    Facultatea de Arte a Universității „Dunărea de Jos“ Galați      Racu, Andrei Ștefan George    Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București    
   
 Anexa nr. 15 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa şcolară pentru disciplina 
 DESEN 
 Clasele V – VIII 
 învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale 
   
 Bucureşti, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa de  Desen  pentru clasele V – VIII, pentru învățământ integrat și/sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice și comprehensive a gramaticii limbajului grafic. 
     
     
     
 Aceasta își propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic - vizual și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul - cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate. 
 Prin statutul său, obiectul de studiu  Desen  promovează alături de  Pictură  și  Modelaj  cultivarea disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi crează premisele unui transfer cognitiv și senzorial către celelalte discipline şi în viaţa socială, prin receptarea formelor în desen ca o componenta esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației. 
 Programa disciplinei  Desen  este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme artistice, prin apelul la trăirea totală și prin exprimarea liberă și creativă. 
 Structura programei școlare  include următoarele elemente:  
   Notă de prezentare    Competențe generale    Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Conținuturi    Sugestii metodologice.   
   
 Competențele  sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Desen  jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. 
   
 Competențele specifice  sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.  
 Conținuturile învățării  constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.  
 Sugestiile metodologice  includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.  
   
     
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă       Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului       Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate   
  
 Competenţe generale 
   
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a V-a          1.2. Orientarea spațială a privirii în observarea formelor prin puncte, linii și pete valorice în cadrul imaginii plastice        Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea    exerciții de diferențiere a formelor prin puncte, linii, pete valorice și prin contrastul închis-deschis    exerciții de observare și schițare sumară a realității obiective prin semne grafice         observarea raporturilor dintre formele din natură și identificarea modalităților de transpunere în spațiul plastic    organizarea spațiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale    compunerea formelor prin raportul mare-mic, mic-mare    studii de forme dispuse orizontal și vertical    studii de forme dispuse oblic ascendente sau descendente    compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică    compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului        Clasa a V-a          2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare a elementelor de limbaj plastic prin tehnici specifice        Identificarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj grafic cu ajutorul instrumentelor specifice desenului în creion    exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici ale desenului    trasare a unor linii drepte de diferite dimensiuni    exerciții cu linii curbe închise, deschise    trasarea unor linii subțiri, groase în duct continuu și/sau întrerupte    trasarea unor linii orizontale, verticale, oblice simple și paralele    gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții    intersectarea și gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții    exerciții de obținere a liniei modulate subțire-groasă    obținerea unor tipuri de hașură orizontală, verticală, oblică și intersectată    obținerea petei de valoare prin hașură (grupare contopită de linii paralele)    exerciții de diferențiere a formelor prin hașură         exerciții de diferențiere și trecere treptată de la lumină la umbră prin degradeuri de valoare în cadrul studiului după natură    structurarea diferitelor suprafețe prin procedeul hașurării    realizarea de schițe și studii după natură, utilizând tehnica desenului în creion      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate        Clasa a V-a            Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale    exerciții de sugerare a luminii și umbrei prin gruparea punctelor aerate – aglomerate    sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea punctelor pe dimensiuni și poziții-             Clasa a V-a          3.2. Structurarea liniară a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic      3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări      3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive       sugerarea grafică a stărilor de concentrare/dispersare    exerciții de organizare a spațiului plastic cu ajutorul liniei ca element de limbaj    sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea liniilor    studii după natură (construcție și valorație)      exerciții de construcție a formelor plastice în sugerarea unor forme naturale    realizarea de crochiuri în compunerea imaginii plastice cu ajutorul punctelor, a liniilor și a petelor de valoare    exerciții de proporționare a unor forme orizontale, verticale oblice    redarea unor forme fundamentale în diferite poziții: singure și/sau într-un ansamblu    exerciții de sugerarea luminii și umbrei prin linie valorată și/sau hașurare, în creion      analiză de imagine a lucrării realizate    exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativa a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior      realizarea de schițe și studii după natură    realizarea de schițe de compoziție pe teme echilibru și dinamism folosind minimum de elemente de limbaj       Conținuturi         Domenii de conținut      Clasa a V-a       Materiale utilizate pentru desen    Hârtie format A3, A4;  Instrumente utilizate pentru desen: de exemplu, creioane de diferite tării, gumă de șters.      Tehnicile desenului  -   desenul în creion     Generarea elementelor de limbaj:      Elemente de limbaj grafic    Punctul ca formă și dimensiune  Linia; Dominantele liniare ale realității obiective Tipuri de linii pe baza posibilităților de trasare și valorare (subțire, groasă, egală, vibrată, simplă, complexă);  Grupări liniare, hașura, pata de valoare și forma      Forme de expresie grafică    Crochiul, studiul după natură în desen, compoziția. Sugerarea formelor și a volumelor prin linie; Sugerarea formelor și a volumelor prin valoare Structurarea expresivă a spațiului plastic bidimensional  Contraste specifice expresiei grafice      Compoziția . Noțiuni elementare     Ipostaze compoziționale ale elementelor de limbaj: Punctele ca staticitate, dinamism și orientare       tehnici de generare a punctului/punctelor    tehnici de generarea liniei/liniilor    tehnici de hașurare      Contraste de formă;    Contraste de poziție;    Contrastul clar-obscur (închis-deschis).               Ritm și spațiu prin grupări liniare  Împărțirea expresivă a spațiului. Compoziția liberă. Dominanta compozițională orizontală, verticală, oblică Articularea întregului pe un singur centru compozițional  Articularea întregului pe mai multe centre compoziționale  Compoziţia închisă Compoziţia deschisă  Simetrie. Proporții, direcții- tensiuni Opoziție de tensiuni marcată prin valoare Echilibru de suprafețe valorate        CLASA a VI-a  Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VI-a      1.1.Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată  - exerciții de compunere - recompunere a spațiului plastic prin linii și pete valorice      1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură și corespondențele acestora în spațiul plastic  - exerciții de observare a relației lumină și umbră în sugerarea volumului și a spațiului prin valoare       Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului        Clasa a VI-a          2.2. Amplificarea potențialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice        Diversificarea modalităților de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite    exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici ale desenului în creion și/sau cărbune de desen    exerciții de redare a formelor folosind linia modulată    exerciții de obținere a unor tipuri de hașură orizontală, verticală, oblică și intersectată    exerciții de hașură-pată valorică în redarea formelor    redarea formelor pe structuri orizontale, verticale, oblice    exerciții de poziționare a petelor valorice în redarea și sugerarea volumului și a spațiului    obținerea unei diversități de forme prin sensuri de pete valorice         accentuarea graduală a contrastelor valorice prin hașură    obținerea, pe baza procedeelor tehnice valențe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură și/sau compoziții         Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate     Clasa a VI-a          3.2 Structurarea spațiului plastic prin forma si pata valorica      3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări      3.3. Implicarea in proiecte de punere in valoare a unor produse originale, realizate in tehnici grafice        Alcătuirea imaginii plastice prin articularea elementelor structurale ale unei realități obiective    dispunerea formelor bidimensionale pe direcții orizontale și verticale în compoziția statică    dispunerea formelor bidimensionale pe direcții diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziția dinamică    compunerea unor suprafețe cu forme bidimensionale pe baza raportului gol - plin, plin - gol         realizarea de schițe si studii după natură    realizarea de compoziții grafice pe o temă dată      analiză de imagine a lucrării realizate    exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativa a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior      realizarea de expoziții cu lucrări originale în spații diverse    expunerea unor lucrări/ produse originale în cadrul unor expoziții tematice       Conținuturi     Domenii de conținut    CLASA a VI-a      Tehnicile desenului:    Hașura în creion, Hașura cărbune. Structurarea suprafețelor cu aspecte diferite prin hașurare.  Posibilități de expresie plastică a suprafeței (petei) Tehnica mixtă      Elemente de limbaj grafic    Forma ca element de limbaj: mărime, poziție, textură.  Construcția formei: Forma bi și tridimensională, modalități de generare, valorare și texturare  Valoarea; Scala valorilor(tonală). Valori apropiate. Valori contrastante      Forme de expresie grafică    Studiul după natură Sugerarea volumului și spațiului prin linie și valoare      Compoziția    Spațiul natural și spațiul plastic Transpunerea formelor naturale în forme plastice prin punct, linie și pată valorică. Golul - formă în raportul dintre forme Organizarea spațiului expresiv prin punct, linie și pete valorice.  Expresivitatea în compoziţia bidimensională Geometria formelor compoziționale:  compoziţia statică și compoziția dinamică în expresie grafică       Spirala, piramida    Arcul, cercul       CLASA a VII-a  Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VII-a          1.2. Valorificarea mesajelor comunicate în limbaj vizual pentru obținerea de noi compoziții figurative sau abstracte        Evidențierea atributelor expresive ale formelor din lumea reală prin sublinieri plastice    compunerea spațiului plastic bidimensional prin puncte, linii, forme și pete valorice    exerciții de structurare a petelor valorice    amplificarea expresivității formelor bidimensionale prin texturarea suprafețelor         compunerea spațiului plastic bidimensional pe baza relației plin – gol în sugerarea volumului    exerciții de observare și redare a formelor în compunerea și sugerarea spațiului plastic    exerciții de echilibrare a unor forme contrastante ca mărime, valoare și textură      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului        Clasa a VII-a          2.2. Valorificarea potențialului expresiv al elementelor de limbaj grafic în obținerea de compoziții intenționate        Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice desenului, pe baza caracteristicilor acestora    realizarea de schițe și studii în tehnici adecvate subiectului și dimensiunilor suportului ales    exerciții de trasare a liniei modulate în redarea unor forme    exerciții de valorație în diferite moduri în funcție de particularitățile instrumentelor folosite    obținerea unei diversități de   suprafețe valorate prin procedee tehnice diverse    obținerea contrastului valoric prin linie modulată și/ sau pată valorică (hașurată)    redarea graduală a luminii și umbrei prin valorație în sugerarea volumetrică a formelor         exerciții de  și  compunere a formelor echilibrate în prin linii, pete valorice    redarea și compunerea unor forme și ale unor structuri pe axe orizontale și verticale în compoziția statică    exerciții de obținere a formelor pe trasee ascendente, descendente în compoziția dinamică      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate       
   
    Clasa a VII-a         Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi, originale    realizarea echilibrului compoziției prin repartizarea simetrică sau asimetrică a formelor    exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția închisă    compunerea formelor pe centre de interes în compoziția deschisă    exerciții de configurare a unor forme echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, diagonală    dispunerea și intersectarea bidimensională a unor forme configurate geometric sau negeometric           3.2 Constituirea spațiului plastic pe baza expresivității limbajului plastic    realizarea de schițe și studii după natură    realizarea de compoziții grafice pe o temă dată        3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă  - analiza de imagine    
   
    Clasa a VII-a        exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior        3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative    realizarea de schițe și studii după natură în spațiul plastic bidimensional    realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiștilor plastici de referință români și străini    propuneri de proiecte in expresie grafica pentru un spațiu dat      
   
 Conținuturi 
   
     Domenii de conținut     Clasa a VII-a      Tehnicile desenului:    Accepțiuni ale conturului în desen:    Suprafața spațiului plastic    Suprafața pată de valoare (forma) Tehnica desenului în tuș/laviu        Elemente de limbaj specific    Morfologia imaginii plastice: de la subiect la lucrarea de studiu  Construcția formei prin valoare: Forme tridimensionale definite prin:    linie valorată    contrastul valoric clar-obscur        Forme de expresie grafică    Compoziția grafică  Rolul compoziției în cadrul studiului după natură      Compoziția    Dezordine și ordine prin punct, linie, pată; Concentrare-dispersare prin punct, linie, pată; Organizarea spațiului plastic: împărțirea suprafeței, prin linii drepte și linii curbe  Mișcare în spațiul nedeterminat de gravitație prin linie, pată și punct  Dispunerea compozițională orizontal, vertical ca structurare statică;  Sensul ascendent, descendent ca structurare compozițională dinamică;  Compoziția grafică închisă. Compoziția grafică deschisă; Simetria, asimetria și echilibrul.  Ritmul formelor statice, ritmul formelor dinamice.    
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă     Clasa a VIII-a          1.2. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specific desenului        Constituirea unui spațiu plastic original prin opțiuni personale în dialogul cu realitatea vizibilă    exerciții de constituire a spațiului plastic bidimensional și a formelor expresive prin puncte linii, pete valorice    elaborarea de schițe(crochiuri) după corpul uman în poziții statice și în mișcare după model și/sau din memorie    elaborarea de schițe(crochiuri) după figura umană: construcție și expresie         recunoașterea unor structuri naturale transcodate în forme bidimensionale, decorative    realizarea de variante compoziționale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate    studiul formelor mari, funcționale, din categoriile: vegetal, animal mineral după natură și din memorie      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului     Clasa a VIII-a               2.2. Amplificarea posibilităților de expresie grafică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice desenului        Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor desenului în creion și/sau cărbune    exerciții de hașurare pentru obținerea petelor valorice diferit structurate/ texturate    accentuarea contrastelor valorice realizată prin aplicarea de tehnici grafice combinate         accentuarea expresivității formei prin aplicarea de tehnici grafice mixte    exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea ei în obținerea ritmului decorativ    compunerea prin intersectarea, structurarea și sugerarea volumelor formelor configurate geometric      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate   
    Clasa a VIII-a         Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor prin compoziții originale    echilibrarea formelor între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare    echilibrarea formelor bidimensionale prin raportul valoric de greutate    exerciții de sugerare a ritmului prin repetiția unor forme în diverse direcții    sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiția formelor orizontale, verticale    sugerarea mișcării prin repetiția formelor diagonale ascendente, descendente    utilizarea simetriei și asimetriei în compoziții    obținerea unui modul și repetarea lui pe o suprafață dată    studii după fragmente ale corpului uman și raportarea lor la întreg    exerciții de proporționare a corpului uman    compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică    compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică    realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziții închise    exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția deschisă    trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman    raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției         
   
           3.2. Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivității limbajului grafic    realizarea de schițe și studii după natură    realizarea de compoziții grafice pe o temă dată        3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă    analiza de imagine    exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior        3.4. Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional    realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiștilor de referință români și străini    realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții plastice și/ sau decorative bidimensionale      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa a VIII-a      Tehnicile desenului:    Tehnici de subliniere expresivă a unor repere în cadrul studiului după natură și a compozițiilor grafice      Elemente de limbaj grafic    Expresivitatea și firescul prin structuri de exaltare optică în determinarea compozițiilor cu caracter figurativ  Forma și expresia ornamentală; Stilizarea      Forme de expresie grafică    Portretul – expresia grafică a corpului și figurii umane      Compoziția    Ritm – forme bidimensionale: ritmul plin-gol, mare-mic; Ritmul, linia și accentul  Ritmuri pe direcții ascendente și descendente; Ritmul și mișcarea; repetiția  Simetria – asimetria și echilibrul;  Relația forme bidimensionale-repetiție-structuri; Verticala şi diagonala în sugerarea volumelor; Axele și centrul de greutate  Proporţia corpului uman în compoziţie  Proporția corpului uman; Canonul, expresie a proporției ideale Diversitatea formelor în unitatea și armonia compoziției    
 Sugestii metodologice 
 Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei  Desen . 
 În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a mesajelor prin tehnici grafice. 
 Materialele și instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice pentru obținerea unei performanțe artistice plastice. 
 Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de învățare corespund unităților de învățare. 
   
 Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei  Desen . 
 Programa școlară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia. 
 Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de analiză de imagine și de susținere orală a lucrărilor proprii. 
 Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții. 
 Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică. 
 Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru: 
   hârtie de desen albă și nuanțată de diferite grosimi și texturi diferite, carton;    creioane, cărbune de desen, cărbune presat;    foarfece, cutter, adezivi.  În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:    vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;    vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;    participarea la expoziții stradale;    participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei, realizarea de colaje/ afișe/ panouri etc.);    organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, oameni de cultură, specialiști în domeniu etc.;    participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;    participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;   
 Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări.  Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent, de asemenea, pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp. 
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Constantin, Ioana    Institutul de Științe ale Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Conț Adriana    Liceul de Arte Plastice  Nicolae Tonitza  - București    
   
 Anexa nr. 16 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 MODELAJ 
 Clasele V-VIII 
   
 învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale 
   
 Bucureşti, 2022 
   
 Notă de prezentare 
     
 Programa de  Modelaj  pentru clasele V- VIII continuă perspectiva promovată încă de la clasa pregătitoare la disciplina  Arte vizuale și abilități practice  și la clasele I-IV la disciplina  Educație plastică . Aceasta își propune să ofere elevilor contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată, prin descoperirea de aptitudini de a se exprima în forme tridimensionale și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii artistice - vizuale. 
 Disciplina este prevăzută în planul - cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate. 
 Prin statutul său, obiectul de studiu  Modelaj  promovează cultivarea sensibilităţii, a disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi crează premisele unui transfer de aptitudini și cunoștințe către celelalte discipline şi în viaţa socială, prin receptarea formelor în spațiu ca o componentă esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației. 
 Programa disciplinei  Modelaj  este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme tridimensionale, prin apelul la trăirea artistică și prin exprimarea liberă și creativă. 
 Structura programei școlare  include următoarele elemente:  
   Notă de prezentare    Competențe generale    Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Conținuturi    Sugestii metodologice.   
 Competențele  sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.  
  Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei  Modelaj  jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. 
 Competențele specifice  sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.  
 Conținuturile învățării  constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.  
 Sugestiile metodologice  includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.  
   
     
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă    Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului       Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate   
  
 Competenţe generale 
   
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a V-a               1.2. Observarea raporturilor dintre formele din natură și identificarea modalităților de transpunere în spațiul plastic modelat        Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea tridimensională    modelarea părților componente ale unei figuri și asamblarea într-un întreg prin sudarea părților componente    realizarea unui obiect simplu cu ajutorul degetelor prin apăsare și deformare fără a completa cantitatea inițială de material         organizarea spațiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale tridimensionale    compunerea formelor în spațiu prin raportul mare-mic, mic-mare    obținerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant orizontal și vertical inspirate de forme naturale    obținerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant oblice, ascendente/descendente      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului        Clasa a V-a          2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare volumetrică prin tehnici specifice modelajului        Identificarea potențialului de exprimare în limbaj tridimensional cu ajutorul tehnicilor specifice modelajului    inițierea în tehnica modelării prin amprentare și deformarea lutului, prin rupere și prin adăugare cu mâna    exerciții de eliminare a unor părți din forma compactă de lut, folosind eboșoarul    exerciții de modelare prin combinarea celor două tehnici    inițierea în realizarea unei suprafețe plane (placă) modelate, din lut    aplicarea pe o placă de lut a unor fâșii de forme curbate    exerciții cu puncte pozitive de diferite dimensiuni pe o suprafață plană    modelarea unei suprafețe cu forme pozitive, curbe închise, deschise    exerciții cu linii scobite curbe închise, deschise    trasarea în negativ și pozitiv a unor linii subțiri, groase, orizontale, verticale, oblice simple și paralele    exerciții în pozitiv și negativ cu forme liniare paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții    exerciții de obținere a liniei modulate subțire-groasă în negativ și/ sau pozitiv    exerciții de obținere a unor muchii cu ajutorul eboșoarului         obținerea de forme expresive tridimensionale prin deformare, adăugare și eliminare dintr-un volum compact    exerciții de obținere a unor forme tridimensionale prin relația formă-volum    obținerea unor forme tridimensionale în sugerarea volumului, prin relația plan-muchie    realizarea de schițe și studii după natură, utilizând diverse tehnici specifice modelajului      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate   
   
    Clasa a V-a      3.1 Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor    
   
    Clasa a V-a      expresive prin modelare    organizarea unei suprafețe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme liniare în pozitiv sau negativ (relief), pe o temă dată    organizarea unei suprafețe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme simple, elementare, recognoscibile în pozitiv sau negativ(relief), după natură    exerciții de generare a unor forme expresive cu suprafețe cu aspect diferit    accentuarea contrastului între lumină și umbră prin accentuarea înălțimii formelor în pozitiv – negativ, în relief    modelare expresivă, adaptată temei plastice abordate        3.2. Structurarea volumetrică a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic tridimensional    exerciții de orientare în spațiul plastic volumetric sugerat de spațiul natural    exerciții de proporționare a unor forme tridimensionale orizontale, verticale oblice în negativ sau pozitiv        3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări    analiză de imagine a formei tridimensionale create    analiza comparativă a imaginii plastice    studiul evoluției structurii compoziționale în demersul artistic propriu        3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive    realizarea în volum a unor crochiuri și studii modelate în volum    expunerea lucrărilor realizate în spații nonformale      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa a V-a      Materiale și instrumente utilizate în modelaj         Lut Eboșoare      Tehnicile modelajului    Inițiere în tehnica modelării cu ajutorul mâinii       Realizarea unui obiect simplu cu ajutorul degetelor prin apăsare și deformare fără a completa cantitatea inițială de material  Crearea de grupări de amprente obținute în lut prin presarea unor obiecte de forme diferite  Modelarea părților componente ale unei figuri și asamblarea într-un întreg prin sudarea părților componente  Tehnica adăugării Tehnica eliminării din bloc Tehnica deformării Tehnica mixtă  Incizia      Elemente de limbaj    Planul       Punctul (forma punctului) Despre formă și volum Muchia  Amprenta      Forme de expresie Relieful plat    Adâncimea și înălțimea reliefului Repetiția       Forma statică şi forma dinamică în relief  Mijloace elementare de expresie tridimensională Proporția volumelor      Compoziția         Dominante compoziționale ale volumelor Verticala, orizontala, oblica, arcul, sfera    
   
 CLASA A VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VI-a          1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură și corespondențele acestora în spațiul plastic tridimensional             Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin forme tridimensionale    exerciții de alcătuire a spațiului plastic tridimensional prin forme în negativ, puncte și linii    exerciții de alcătuire a spațiului plastic tridimensional prin plane, muchii și volume, plin și gol         exerciții de linie modulată în basorelief    exerciții de observare a relației volum - spațiu prin relația plin - gol      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului        Clasa a VI-a          2.2. Amplificarea potențialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice        Diversificarea modalităților de exprimare plastică în modelaj cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite, a eboșoarelor    obținerea unei diversități de volume prin modelare    obținerea contrastului de mărime( mare-mic, mic-mare)    modelarea unui ansamblu de forme configurate geometric în basorelief         redarea volumelor prin accentuarea contrastului plin – gol    obținerea unor suprafețe, muchii și forme tridimensionale prin contraste variate de suprafață    redarea expresivității basoreliefului prin raportul volumetric mare-mic și prin contrastul de lumină- umbră      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate   
   
    Clasa a VI-a         Alcătuirea imaginii plastice în volum prin articularea elementelor structurale    exerciții de alăturare a unor forme intenționate dispuse în relația aglomerat- dispersat pe o placă de lut    dispunerea formelor tridimensionale pe direcții orizontale și verticale în compoziția statică    dispunerea formelor tridimensionale pe direcții diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziția dinamică, în sugerarea mișcării    compunerea unor suprafețe cu forme volumetrice pe baza raportului plin- gol în basorelief    exerciții de compunere a volumelor în forme statice sau dinamice în compoziții           3.2. Structurarea spațiului plastic bazată pe observarea formelor naturale și a diferitelor moduri de articulare a acestora în volum    obținerea spațiului plastic expresiv prin structurarea în volume modelate a unor forme naturale    obținerea expresivității formelor tridimensionale pe baza studiului diferitelor moduri de articulare a formelor din natură        3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări  - analiză de imagine a formei tridimensionale realizate    
   
    Clasa a VI-a        analiza comparativă a imaginii plastice    studiul evoluției structurii compoziționale în demersul artistic propriu        3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative    realizarea de schițe și studii după natură în volum    expunerea lucrărilor realizate în spații nonformale      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa a VI-a      Tehnicile modelajului    Tehnica deformării Tehnica adăugării       Tehnică mixtă Amprenta      Elemente  de    limbaj.    Planul-muchia și alăturarea de forme tridimensionale în redarea volumelor       Punctul ca formă:  -punctul pozitiv; punctul negativ Linia ca formă:  -linia pozitivă – muchia  -linia negativă – incizia  Forma. Forme geometrice conținute în structuri naturale Volumul. Volumul în configurări geometrice sau plastice  Proporțiile și raporturile între volume (raportul mare-mic, mic-mare) Geometria volumelor:       -Spirala, arcul de cerc      Clasificări                Forme de tridimensională Basorelieful    expresie    Suprafaţa (aspectul suprafeţei, structuri ale suprafeţei, rolul suprafeţei cu aspecte diferenţiate)            Relația suprafață – plan, formă – volum, plan – muchie Proporția volumelor prin raportul mare - mic Adâncimea și înălțimea basoreliefului      Compoziția    Compoziţia statică în basorelief Compoziţia dinamică în basorelief       Alăturarea unor volume oblice, curbe în sugerarea mișcării  Centrul de interes încorporat în interiorul volumului sau în afara lui Aglomerat-dispersat în basorelief    
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VII-a            Evidențierea caracteristicilor categoriilor de limbaj plastic tridimensional în compoziții plastice noi, prin exprimarea clară a mesajelor intenționate    exerciții de configurare a unui spațiu plastic în relief, prin forme plane, stilizate, pe baza relației plin-gol    exerciții de obținere a spațiului plastic tridimensional prin plane, muchii și volume, plin și gol, prin forme în relief înalt (mezorelief)             Clasa a VII-a      1.2. Valorificarea opiniilor proprii referitoare la mesaje comunicate prin limbaj vizual în obținerea de noi compoziții plastice prin studiu după natură       exerciții de redare a volumelor prin contrastul mare – mic în mezorelief    exerciții de observare a formelor în redarea volumelor și a spațiului prin relația plin-gol, concav- convex      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului        Clasa a VII-a          2.2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic prin studiu după natură în obținerea de compoziții plastice intenționate        Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice modelajului, prin evidențierea caracteristicilor acestora    obținerea unei diversități de forme tridimensionale și texturi de suprafață    realizarea de forme tridimensionale prin tehnica traforului    obținerea contrastului de mărime a volumelor, accentuarea expresivității acestora prin procedee tehnice         	exerciții de configurare a unor forme după natură în volume echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, oblic    modelarea unor volume după natură cu semnificație ascendentă sau descendentă    exerciții de compunere a volumelor în echilibru în forme statice sau dinamice      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate   
   
    Clasa a VII-a         Exprimarea modalităților de transmitere a mesajelor în compoziții tridimensionale noi    exerciții de compunere a unor forme tridimensionale dispuse spațial stabilind un raport plin-gol intenționat    obținerea unor structuri în forme tridimensionale dispuse spațial    exerciții de obținere a unor volume dispuse spațial în compoziții închise cu centru de interes    obținerea unor volume dispuse spațial în compoziții deschise cu centru de interes    proporționarea generală a geometriei corpului uman           3.2. Aprecierea critica a operelor de artă    analiza de imagini și/ sau a formei tridimensionale create    analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate    evidențierea structurii compoziționale în cadrul unui demers artistic propriu        3.3. Inițierea capacității de a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional    realizarea de schițe după lucrări/opere de artă ale unor sculptori de referință români și străini    studii de documentare după teme date        3.4 Realizarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi    realizarea de schițe și studii în volum după natură    expunerea lucrărilor în spații nonformale        3.5 Transformarea spațiilor și formelor tridimensionale printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specifice modelajului    exerciții de compunere – descompunere a unor forme tridimensionale în scopul obținerii de noi expresivități    propuneri de proiecte de lucrări / forme volumetrice spațiale pentru un spațiu dat      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa a VII-a      Tehnicile modelajului    Tehnică mixtă       Crearea expresivității prin tehnici ale modelajului Amprenta  Expresivitatea modelajului prin accentuarea tehnicilor      Elemente de limbaj    Armonizarea elementelor de limbaj Relația volum –spațiu (golul- plinul)       Volumul poziție și echilibrul orizontal sau vertical Poziționarea volumului în echilibru orizontal sau vertical Geometria volumelor      Forme de expresie  Relieful înalt (mezorelieful). Altorelief    Structuri ale suprafeţei, rolul suprafeţei cu aspecte diferenţiate Relația suprafață – volum       Contraste de volume: contrastul de dimensiune mare-mic, mic- mare, contrastul concav-convex în relief  Adâncimea și înălțimea reliefului      Compoziția    Expresivitate în compoziţia tridimensională Compoziţii orizontale şi compoziţii verticale Compoziţia închisă în tridimensional Compoziţia deschisă în tridimensional Centrul de interes       Aglomerat-dispersat în relief Intersectia volumelor  Proporțiile corpului uman în poziție statică și în mișcare (crochiuri de mișcare și compoziție)    
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VIII-a          Relaționarea categoriilor de limbaj plastic în compoziții plastice tridimensionale noi, printr-un demers coerent                 exerciții de configurare a unui spațiu plastic în relief(altorelief) prin plane și muchii pe baza relației plin-gol    exerciții de configurare a unui spațiu plastic în ronde-bosse cu ajutorul limbajului și tehnica modelajului       Maximizarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj plastic cu ajutorul tehnicilor specifice    exerciții de redare a volumelor în ronde-bosse prin contrastele plin – gol, neted – vibrat    	studii de observare a formelor în redarea volumelor și a spațiului prin relaționarea elementelor de limbaj cu mijloacele de expresie: contrastele mare-mic, plin – gol, concav -convex, neted- vibrat            Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului        Clasa a VIII-a          2.2. Valorificarea caracteristicilor expresive ale elementelor decorative în compoziții plastice intenționate, în contexte variate        Modelarea formelor si a suprafețelor netede specifice artei decorative, cu ajutorul instrumentelor    obținerea de forme geometrice, a unor forme plane netede, a unor ritmuri prin repetiție în volum în basorelief/ altorelief/ rondebosse    exerciții de modelare a unor forme tridimensionale ornamentale și evidențierea geometriei lor prin stilizare         obținerea unor structuri geometrice în forme tridimensionale dispuse spațial    exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea lui în basorelief sau în ronde-bosse    compunerea prin intersectarea spațială a unor volume configurate geometric      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate   
   
       Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi    compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică    exerciții de compunere a formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică    obținerea unor volume dispuse spațial în compoziții închise cu centru de interes în interior    exerciții de obținere a unor volume dispuse spațial în compoziții deschise cu centru de interes în exterior    raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției    modelarea unor volume cu semnificație ascendentă sau descendentă pe o armătură    proporționare generală a geometriei corpului uman prin modelare în volum    exerciții de modelare prin raportare a segmentelor corpului uman la întreg, a proporției capului, a expresiei    trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman           3.2. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă    analiza de imagini și/ sau a formei tridimensionale create    analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate    evidențierea structurii compoziționale in cadrul unui demers artistic propriu        3.3. Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional  - realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale sculptorilor de referință români și străini      3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, prin valorificarea continuțurilor parcurse    realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții decorative și plastice tridimensionale în basorelief sau ronde-bosse    expunerea lucrărilor în spații nonformale        3.5. Remodelarea spațiilor și formelor prin demersuri plastic intenționate și prin tehnici specifice    propuneri de proiecte, de lucrări modelate în forme volumetrice pentru un spațiu dat    compunerea prin intersectarea spațială a unor volume prin contrastul plin- gol, configurate geometric sau negeometric      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa a VIII-a      Tehnicile modelajului    Tehnică mixtă       Rolul adăugării, eliminării și deformării în cadrul tehnicilor modelajului  Expresivitatea modelajului      Elemente de limbaj         Volumul în configurări geometrice și negeometrice Înglobarea spaţiului în volum      Forme de expresie Ronde-bosse    Verticala şi diagonala în ronde-bosse      Mijloace de expresie    Unitate compozițională Armonie compozițională Echilibru compozițional Ritm- relief  Expresivitate în compoziţia tridimensională      Compoziția    Verticala şi diagonala în ronde-bosse şi relief Monumentalitate în sculptură  Proporţia in compoziţie (proportia corpului uman) Compoziţia decorativă – principiile artei decorative Compoziţii orizontale şi compoziţii verticale în sculptură Compoziţia închisă şi compoziţia deschisă în tridimensional  Compoziția statică, dinamică și închisă, deschisă, compoziția simbolică, compoziție modulară în toate tipurile de relief sau în ronde-bosse  Geometria corpului uman, a capului Proporția capului și expresia Caricatura  Expresivitatea modelajului  Basorelieful şi relieful înalt Structuri tridimensionale    
 Sugestii metodologice 
   
 Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei  Modelaj . 
 Programa propune parcurgerea conținuturilor prevăzute, într-o abordare graduală, care să permită înțelegerea fundamentată, logică, bazată pe percepție, excluzând redarea mecanicistă și exprimările proprii superficiale. De asemenea, programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia. 
 În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor în forme tridimensionale. 
 În redarea mesajelor artistice se va avea în vedere corelarea studiului după natură cu exprimarea intenționată a acestora. 
 În formarea atitudinii critice a elevilor se recomandă utilizarea analizei propriilor lucrări, a operelor de artă și dezvoltarea capacității de a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional. 
 Materialele și instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice disciplinei  Modelaj  în obținerea unei performanțe artistice plastice. 
 Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de activități corespund unităților de învățare. 
 Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de susținere orală a lucrărilor proprii. 
   
 Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții. 
 Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică. 
 Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru: 
   hârtie de desen albă de diferite dimensiuni;    lut de modelaj sau ceramic, ipsos;    creioane, eboșoare, inele, compas, ;    sârmă maleabilă, de diferite grosimi, rigle din lemn;    șpaclu, daltă, ciocan, ceară de izolație, săpun;    vase pentru preparat ipsosul.  În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:    vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;    vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;    participarea la expoziții stradale;    participarea la târgurile cu produse tradiționale, realizate manual (de exemplu, târgul Sărbătorilor de Iarnă, târgul de Ziua Națională a României, târgul de mărțișor etc.);    participarea la ateliere tematice (de exemplu, confecționarea de mărțișoare, negative pentru butaforie etc.);    organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, meșteri populari, oameni de cultură etc.;    participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;    participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;    participarea la activități de tip șezătoare alături de artiști sau specialiști în domeniu.   
 Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final  pe o perioadă mai mare de timp.  
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Gheorghe, Gheorghiță - Vornicu    Colegiul de Națioanl de Arte „Octav Băncilă”, Iași      Curcan, Adrian    Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, București      Gavril, Zmicala    Liceul de Arte Vizuale “Romulus Ladea”, Cluj Napoca      Iulian, Asimionesei    Colegiul de Arte “Ciprian Porumbescu” Suceava      Marian, Predoiu    Colegiul National de Arte “Regina Maria” Constanta    
   
 Anexa nr. 17 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa şcolară pentru disciplina 
 PICTURĂ 
 Clasele V – VIII 
 învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale 
   
 Bucureşti, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa de Pictură pentru clasele V - VIII, pentru învățământ integrat și/ sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice și comprehensive a gramaticii limbajului plastic. 
     
     
     
 Aceasta își propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic- vizual și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul- cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate. 
 Prin statutul său, obiectul de studiu Pictură promovează alături de disciplinele Desen și Modelaj cultivarea disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi creează premisele unui transfer cognitiv și senzorial către celelalte discipline şi în viaţa socială, prin receptarea formelor în desen ca o componentă esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației. 
 Programa disciplinei Pictură este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme artistice, prin apelul la trăirea totală și prin exprimarea liberă și creativă. 
 Structura programei școlare  include următoarele elemente:  
   Notă de prezentare    Competențe generale    Competențe specifice și exemple de activități de învățare    Conținuturi    Sugestii metodologice.   
   
 Competențele  sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.  
 Competențele generale  vizate la nivelul disciplinei Pictură jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.  
 Competențele specifice  sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.  
   
 Conținuturile învățării  constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.  
 Sugestiile metodologice  includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.  
   
     
   
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă       Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii    Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate   
  
 Competențe generale 
   
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare clasa a V-a 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a V-a          1.2. Identificarea raporturilor dintre formele din natură și transpunerea lor în spațiul plastic        Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea    exerciții de diferențiere a formelor prin puncte, linii, pete cromatice    schițarea realității obiective folosind cu precădere elementul de limbaj culoarea         alcătuirea imaginii plastice pornind de la elementele realului    identificarea componentelor imaginii prin diferențieri valorice și cromatice în natură și în spațiul plastic    exerciții creative cu forme obținute spontan      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii        Clasa a V-a          2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice        Identificarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj cromatic cu ajutorul instrumentelor specifice    exerciții de obținere a elementelor de limbaj prin diferite procedee și tehnici ale picturii în culori de apă    explorarea diverselor tipuri de tratare picturală în/ prin exerciții libere    exerciții de utilizare a varietății nuanțelor și al atributelor acestora         explorarea valențelor impresiv- expresive ale culorilor prin tehnici diverse    exersarea diferitelor tehnici în compoziții aplicative/ tematice      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate   
   
    Clasa a V-a         Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale    organizarea spațiului plastic ritmat cu ajutorul culorii ca element de limbaj    structurarea spațiului plastic pornind de la elementele realului    obținerea echilibrului compozițional prin culoare    exerciții de stimulare ale valențelor impresiv- expresive ale culorilor           3.2. Structurarea expresivă prin culoare a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic    obținerea unei noi expresivități prin descompunerea și recompunerea formelor    exerciții de obținere a amestecurilor cromatice și acromatice    evidențierea prin culoare a centrului/centrelor de interes    construcția formelor expresive prin culoare    exerciții de sugerare a spațiului și volumului prin contraste de culoare        3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări    analiză de imagine a lucrării realizate    exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior        3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive    realizarea de schițe și studii după natură    realizarea de schițe de compoziție pe teme echilibru și dinamism folosind minimum de elemente de limbaj      
   
 Conținuturi 
   
         Domenii de conținut              Clasa a V-a           Materiale utilizate pentru pictură    Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni, paletă, culori acuarelă, tușuri colorate, etc      Tehnicile picturii în culori de apă    Generarea elementelor de limbaj prin tehnici de pensulație (difuzie, diluție, suprapunere, amestec), amprentare, de obținere a formelor spontane și elaborate, etc  Tratarea decorativă și tratarea picturală      Limbajul plastic    Clasificarea culorilor (după I. Itten) Amestecuri cromatice și acromatice Contrastele cromatice (după I. Itten) Dominantele cromatice ale realității obiective Percepția - moment cheie al relației cu vizibilul  Sugerarea formelor și a volumelor prin culoare      Compoziţia cromatică . Noțiuni elementare     Tipuri de compoziție Rolul culorii în compoziție  Echilibru calitativ și cantitativ prin culoare Efectul termodinamic al culorii    
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare clasa a VI-a 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VI-a          1.2. Analizarea/ identificarea raporturilor dintre formele din natură și transpunerea lor în spațiul plastic        Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată cromatică    exerciții de compunere - recompunere a spațiului plastic cu ajutorul culorii    exerciții de observare a caracteristicilor cromatice ale formelor din realitatea obiectivă    exerciții de schițare prin culoare a realității obiective    exerciții de obținere a nuanțelor și tonurilor din natură         exerciții de observare a relației lumină și umbră în sugerarea volumului prin culoare    exerciţii de observare şi analizarea efectelor impresive ale dominantelor cromatice    exerciţii de sugerare a spaţialităţii prin culoare      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii        Clasa a VI-a            Diversificarea modalităților de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite    exerciții de obținere a elementelor de limbaj prin diferite procedee și tehnici ale picturii în culori de apă    exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici picturale    exerciții de redare a formelor şi a liniei modulate cu ajutorul pensulei    exerciții de obținere a petei picturale (vibrate)    exerciții de sugerare a formei şi volumului obiectelor prin culoare    exerciții de poziționare a petelor cromatice în redarea și sugerarea volumului obiectelor             Clasa a VI-a      2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice       obținerea, pe baza procedeelor tehnice valențe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură și/ sau compoziții    exerciţii de experimentare a mijloacelor de expresivizare a petei cromatice    obținerea, pe baza procedeelor tehnice, a valențelor expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor compoziții libere    exerciţii de generare a expresivităţii cromatice în compoziţiile proprii      	Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate   
   
    Clasa a VI-a         Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale    exerciții de alcătuire a imaginii plastice pe baza unei structuri compoziționale coerente (intenționate)    organizarea imaginii plastice utilizând culori contrastante    compunerea imaginii plastice în culori apropiate    organizarea spațiului plastic pe direcții compoziționale diverse pe baza traseelor compoziționale (ascendent, descendent, centrifug, centripet, etc.)           3.2. Structurarea spațiului plastic prin formă și culoare    exerciții creative de obținere a unei noi expresivități prin descompunerea și recompunerea formelor (colaj/ decolaj, suprapuneri, restructurări cromatice)    obținerea amestecurilor cromatice și acromatice    exerciții de evidențiere prin culoare a centrului/centrelor de interes    exerciții de construcție a formelor expresive prin culoare    sugerarea spațiului și volumului prin contraste de culoare    realizarea de schițe și studii de culoare după natură        3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări    analiză de imagine a lucrării realizate    exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior        3.3. Implicarea în proiecte de punere în valoare a unor produse originale, realizate în tehnici artistice-plastice    realizarea de expoziții cu lucrări originale în spații diverse    expunerea unor lucrări/ produse originale în cadrul unor expoziții tematice      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conținut    Clasa a VI-a      Materiale utilizate pentru pictură    Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni, paletă, culori acuarelă, guașe, tempera, tușuri colorate, etc      Tehnicile picturii    Tratarea decorativă și tratarea picturală Generarea elementelor de limbaj plastic prin tehnici de pensulație (difuzie, diluție, suprapunere, amestec), amprentare, de obținere a formelor spontane și elaborate, etc.      Limbajul plastic    Cercul cromatic  Strălucirea şi luminozitatea culorilor    
   
         Amestecuri cromatice și acromatice Juxtapunerea şi suprapunerea culorilor Armonizarea culorilor  Dominantele cromatice ale realității obiective Sugerarea formelor și a volumelor prin culoare      Compoziţia cromatică    Tipuri de compoziție  Direcții compoziționale prin culoare (trasee compoziționale)  Griurile colorate- rol în compoziția cromatică Echilibru de suprafețe colorate  Accentuarea expresivităţii formelor prin culoare  Evidenţierea centrului/ centrelor de interes prin diferite modalităţi plastice    
   
 CLASA a VII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VII-a          1.2.Transpunerea raporturilor dintre formele din natură în spațiul plastic        Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată    exerciții de structurare a spațiului plastic prin culoare    exerciții de amplificare a expresivității formelor prin culoare și procedee tehnice specifice    exerciții de înțelegere a elementelor de crochiu după figura umană         exerciții de analizare și alcătuire a imaginii plastice pornind de la elementele realului, inclusiv figura umană    exerciții de analiză a componentelor imaginii prin diferențieri cromatice în natură și în spațiul plastic    exerciții de reprezentare echilibrată a formelor din natură prin elementele de contrast, proporții, textură, etc      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii        Clasa a VII-a          2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice        Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice picturii, pe baza caracteristicilor acestora    realizarea de schițe și studii în tehnici adecvate subiectului și dimensiunilor suportului ales    obținerea unei diversități de structuri compoziționale prin dirijarea experimentelor tehnice cu ajutorul culorilor    exerciții de redare a luminii și umbrei prin diverse procedee tehnice și de limbaj plastic         exerciții de compunere a formelor echilibrate în prin linii, puncte și pete cromatice    realizarea de compoziții statice/ dinamice cu dominante cromatice expresive (adecvate subiectului propus)      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate        Clasa a VII-a      3.1. Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi, originale  - realizarea echilibrului cromatic al compoziției prin repartizarea cantităților/ calităților           Clasa a VII-a      suprafețelor colorate      3.2 Constituirea spațiului plastic pe baza expresivității limbajului pictural      3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă      3.4 Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative  - propuneri de proiecte în expresie plastică pentru un spațiu dat       exerciții de compunere a formelor colorate pe centre de interes în compoziția închisă    compunerea formelor colorate pe centre de interes în compoziția deschisă    exerciții de configurare a unor forme colorate echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, diagonală    dispunerea și intersectarea bidimensională a unor forme colorate configurate geometric sau negeometric      realizarea de schițe și studii în tehnici picturale după natură    realizarea de compoziții picturale pe o temă dată      analiza de imagine    exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii estetice stabilite anterior      realizarea de schițe și studii după natură în spațiul plastic bidimensional    realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale artiștilor plastici de referință români și străini       Conținuturi          Domenii de conținut              Clasa a VII-a           Materiale utilizate pentru pictură    Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule  de  diferite  dimensiuni,  paletă,  creioane acuarelă, tușuri colorate, etc      Tehnicile picturii    Tratarea decorativă și tratarea picturală Generarea elementelor de limbaj plastic prin tehnici de pensulație specifice culorilor de apă (difuzie,  diluție,  suprapunere,  amestec,  amprentare), de obținere a formelor spontane și elaborate, etc.           Limbajul plastic    Morfologia imaginii plastice: de la subiect la lucrarea de studiu  Construcția formei prin culoare Contrastele cromatice (după I. Itten)  Rolul compoziției în cadrul studiului după natură      Compoziția    Dezordine și ordine utilizând elementele de limbaj plastic  Concentrare-dispersare utilizând elementele de limbaj plastic  Organizarea spațiului plastic- direcții compoziționale (orizontal- vertical, ascendent- descendent, static- dinamic, etc)  Compoziția plastică închisă Compoziția plastică deschisă Simetria, asimetria și echilibrul  Ritmul formelor statice, ritmul formelor dinamice Crochiurile după silueta umană- cantități/ calități cromatice în compoziție     CLASA a VIII-a  Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare       Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă        Clasa a VIII-a          1.2. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specifice picturii        Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată    exerciții de constituire a spațiului plastic bidimensional și a formelor expresive prin puncte linii, pete colorate    elaborarea de schițe (crochiuri) după corpul uman în poziții statice și în mișcare după model și/ sau din memorie    elaborarea de schițe (crochiuri) după figura umană: construcție și expresie    exerciţii urmărind expresia contrastului culorilor    realizarea pasajului prin culoare, cu aplicaţii la figura umană    amplificarea efectului de comunicare al culorilor pure în contrast cu culorile stinse    exerciţii de expresivizare a imaginii picturale prin juxtapunerea albului şi negrului    studii şi experimentări cromatice urmărind efectul de mişcare şi de spaţialitate al culorilor    exerciţii de realizare a tentei plate         realizarea de variante compoziționale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate    studiul formelor mari, funcționale, din categoriile: vegetal, animal, mineral, după natură și din memorie      Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii        Clasa a VIII-a                 Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor picturale    exerciții de pensulare pentru obținerea petelor valorice diferit structurate/ texturate    accentuarea contrastelor cromatice utilizând/ aplicând tehnici picturale combinate             Clasa a VIII-a      2.2. Amplificarea posibilităților de expresie plastică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice picturii            accentuarea expresivității formei prin aplicarea de tehnici picturale mixte (grataj, tehnica imprimării ţesăturilor, tehnica picturii pe apă-ebru, tehnica picturii pe sticlă, vitraliul) şi utilizarea de instrumente diverse (pensule, cuţit de paletă, zgârierea cu beţişorul)    exerciţii de relaţionare cantitativă dintre lumina, umbra şi tonul local în compoziţii    exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea ei în obținerea ritmului decorativ    compunerea prin intersectarea, structurarea și sugerarea volumelor prin utilizarea formelor colorate configurate geometric      Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate     
    Clasa a VIII-a         Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor prin compoziții originale    echilibrarea formelor colorate între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare    exerciții de sugerare a ritmului prin repetiția unor forme colorate în diverse direcții    sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiția formelor colorate orizontale, verticale    sugerarea mișcării prin repetiția formelor diagonale ascendente, descendente    utilizarea simetriei și asimetriei în compoziții picturale    obținerea unui modul colorat și repetarea lui pe o suprafață dată    compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică    compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică    realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziții cromatice închise    exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția cromatică deschisă    trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman    raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției    studii după fragmente ale corpului uman și raportarea lor la întreg    exerciții de proporționare a corpului uman           3.2 Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivității limbajului pictural    realizarea de schițe și studii după natură    realizarea de compoziții picturale și decorative în culori de apă pe o temă dată        3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă    analiza de imagine    exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate    analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior        3.4 Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional    realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale artiștilor de referință români și străini    realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții plastice și/ sau decorative bidimensionale      
   
 Conținuturi 
   
     Domenii de conținut      Clasa a VIII-a       Materiale utilizate pentru pictură    Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, culori pe bază de ulei, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni și , paletă, culori acuarelă, tușuri colorate, pasteluri, creioane cerate, etc.    
   
    Tehnicile picturii în culori de apă    Tehnici de de subliniere expresivă a unor repere în cadrul studiului după natură și a compozițiilor plastice  Tehnici mixte specifice și tehnicilor picturii în culori de apă (monotip, encaustic, print, colaj, decolaj, etc.)  Tehnici de obţinere a petei vibrate şi a petei plate Tehnici de obținerea petelor cromatice diferit structurate/ texturate  Tehnici de redare a volumului prin culoare      Limbajul plastic    Morfologia imaginii plastice: de la subiectul aplicativ la problematica de studiu  Construcția formei prin culoare Contrastele cromatice (după I.Itten)  Expresivitatea și firescul prin structuri de exaltare optică în determinarea compozițiilor cu caracter figurativ  Forma și expresia ornamentală Stilizarea  Rolul compoziției în cadrul studiului după natură Portretul– expresia grafică a corpului și figurii umane  Valorificarea contrastelor cromatice  Studii şi experimentări cromatice urmărind efectul de mişcare  Studii şi compoziţii cu subiect, urmărind efectul termodinamic al culorilor  Studiul modelării prin culoare şi realizarea efectului de volumetrie  Aplicaţii practice realizate în diverse tehnici şi materiale      Compoziția    Ritm– forme bidimensionale: ritmul plin-gol, mare- mic; ritmul, linia și accentul, repetiția  Ritmuri pe direcții ascendente și descendente Ritmul și mișcarea  Simetria– asimetria și echilibrul  Relația forme bidimensionale-repetiție-structuri Verticala şi diagonala în sugerarea volumelor Axele și centrul de greutate  Proporţiile corpului uman în compoziţie  Proporția corpului uman; Canonul, expresie a proporției ideale  Diversitatea formelor în unitatea și armonia compoziției    
   
 Sugestii metodologice 
 Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei  Pictură . 
 În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor prin forme bidimensionale. 
   
 Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de învățare corespund unităților de învățare. 
 Programa școlară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia. 
 Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de susținere orală a lucrărilor proprii. 
 Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții. 
 Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utlizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică. 
 Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru: 
   hârtie de desen albă și nuanțată de diferite grosimi și texturi diferite, carton;    creioane, creioane colorate, creioane cerate, creioane acuarelă;    cărbune;    acuarele, tempera, guașe, culori pe bază de ulei;    pensule de diferite mărimi;    foarfece, cutter, adezivi.  În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:    vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;    vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;    participarea la expoziții stradale;    participarea la târgurile cu produse tradiționale, realizate manual (de exemplu, târgul de  Iarnă , târgul de Ziua Națională a României, târgul de  Mărțișor  etc.);     participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei și a plasticului, confecționarea de rame de tablouri, pictură pe sticlă, pe lemn, pe mobilă, realizarea de colaje/ afișe/ panouri etc.);    organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, meșteri populari, oameni de cultură etc.;    participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;    participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;    participarea la activități de tip șezătoare alături de artiști sau specialiști în domeniu.  Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp.     Grup de lucru:        Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Traian Boicescu    Liceul de Arte ”Victor Giuleanu” Rm Vâlcea      Stoica Elena    Școala gimnazială Corbeni, jud. Argeș      Laszlo Imets    Liceul de artă ”Nagy Isvan” Miercurea Ciuc      Ioana Streinu    Inspectoratul Școlar al Municipiului București      Istvan Havadi    Colegiul de Muzică ”Sigismund Toduță” Cluj-Napoca      Anda Tamaș    Liceul de artă ”Sabin Drăgoi” Arad      Elena Cioclu    Școala gimnazială de artă ” Victor Karpis”      Ioan Diaconu    Palatul copiilor Alexandria        Anexa nr. 18  MINISTERUL EDUCAŢIEI     Programa şcolară  pentru disciplina     RITMICĂ  CLASA a IV-a  învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie     Bucureşti, 2022     Notă de prezentare     Programa disciplinei Ritmică – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.  Disciplina  Ritmică , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie   Programa disciplinei  Ritmică  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienţei  acumulate,  exprimarea  evolutivă  prin  limbaj  coregrafic,  cu  accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.  În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.  Studiul  disciplinei Ritmică  începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-  a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.  Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.  Structura programei şcolare  include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:     Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice.     
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competenţele generale  vizate la nivelul disciplinei  Ritmică  jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial. 
 Competenţele specifice  sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse  exemple de activităţi de învăţare  care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.  
   
 Conţinuturile   învăţării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:  
   Elemente de teorie muzicală    Limbaj coregrafic;    Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .   
 Disciplina   Ritmică   îşi păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care să exploreze relația dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar și cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, etc. 
 Sugestiile metodologice  includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.  
   
     
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale    Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr- un demers ritmico-muzical dat   
  
 3. 
  
 interpretarea unui fragment coregrafic 
  
 Exprimarea 
  
 unor  idei,  sentimente,  atitudini,  prin 
  
 Competenţe generale 
   
   
 CLASA a IV-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale     Clasa a IV-a          1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical        Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor    Exerciții de recunoaștere a duratelor sunetelor    Exerciții de intonare a sunetelor         Exerciții de citire ritmică    Alcatuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată         Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers ritmico-muzical dat           Clasa a IV-a          2.2. Explorarea continutului semantic al discursului coregrafic prin raportarea acestuia la discursul ritmico-muzical        Corelarea structurilor ritmico-muzicale simple si complexe (binare, ternare) cu diferite miscari specifice dansului    exercitii pentru recunoasterea si utilizarea structurilor ritmico-melodice concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului    combinatii din tipuri variate de mers si fuga cu bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații pe ritmurile binare si ternare construite de profesor    organizarea acestor tipuri variate de mers, fuga, alergare, saltare, batai ale picioarelor si palmelor in fragmente coregrafice cu identitate proprie    studierea parametrilor miscarii prin intermediul apropierii lor de elemente ritmico-muzicale diferite si explorarea nuantelor dintre structurile studiate         dezvoltarea capacitatii de a sesiza schimbarile de ritm, durata, intensitate si dinamica a sunetului in raport cu miscarea prin exercitii variate    corelarea parametrilor mișcării corporale (durată, intensitate, dinamică și spațialitate) cu structuri ritmico-melodice, în vederea sporirii expresivității corpului    coordonarea diferitelor seturi de miscari si structuri ritmico-melodice, in spatiu/timp si dinamici diferite cu structuri ritmico-melodice de diferite intensitati si dinamici in scopul nuantarii discursului coregrafic         Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic           Clasa a IV-a                 Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor    coordonarea mișcărilor proprii cu mișcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu)    explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de profesor    realizarea unor jocuri de recunoaștere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcții ritmico-melodice                        Analizarea unui context artistic prin studierea unui fragment coregrafic în diferite interpretări    transpunerea fragmentului studiat pe diferite traiectorii spatiale si in dinamici diferite    invatarea fragmentului studiat pe grupe de elevi si coordonarea acestor grupe in forma unei orchestra in miniatura    orchestrarea intr-o cheie variata de miscari si dinamici corporale a fragmentului studiat       Conținuturi        Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      1. Elementele limbajului muzical utilizate în discursul coregrafic    Valorile muzicale:  notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime   Pauzele și valorile lor.  Ritmurile  binar și ternar, binar-sincopat, triolet -ul. Contratimpul, sincopa, auftakt-ul (anacruza).  Măsurile muzicale:  2/4, ¾, 4/4 și 6/8.   Tempo-ul ( Lento, Adagio, Andante, Allegretto, Allegro și Presto ). Durata, ritmul muzical.  Măsura; fraza-perioada.      2.Elemente de dramaturgie coregrafică și conținut scenic    Diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații.  Utilizarea instrumentelor muzicale (de suflat: blockflöte, flaut, fluier și de percuție: tobă, tamburină, castagnete, linguri de lemn, conga, trianglu, xilofon din lemn) și relația mers, săltare, alergare.  Utilizarea pauzelor muzicale și relația mers, săltare, alergare. Operarea cu cunoștințele ritmice învățate și aplicarea lor în practică.  Dinamica ritmică și dinamica corporală: Pianissimo (PP), Piano (P), Mezzofort (MZ), Forte (F), Fortissimo (FF) în conformitate cu Tempo-ul muzical.Coordonarea structurilor ritmico-muzicale concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului.  Crescendo-descrescendo; cadența perfectă și imperfectă (final în dans); - introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor  -prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;  - dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;  -introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor  -evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale  : „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.        Sugestii metodologice  Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina  Ritmică.  Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:    În ce scop voi face? (identificarea competențelor)    Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)    Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)    Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)    Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)     
 Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe 
 specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile individuale ale fiecarui elev, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor. 
 Parcurgerea  programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev. 
   
 Strategii didactice 
 Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei „ Ritmică ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat. 
 Ținând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare, fără rabat de la calitatea execuției. 
 Valorificând particularitățile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic. 
 Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. 
 La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din  ciclul gimnazial  trebuie să demonstreze fiecare mișcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înțelesul elevilor principiile  de  execuție  a  elementelor  studiate.  Demonstrarea  de  către  profesor  cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Construirea exercițiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și asimilare al elevilor. 
 La clasa aV-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în timpul mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și în picior la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”. 
 La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală. La capitolul “Sarituri” se  începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii și expresivității elevilor în mișcare, exercițiile vor conține la bară și la mijloc (static și în 
   
 dinamică) toate pozele mici și mari, “en face” și în poze, în fraze de mișcare combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu pasaje de dificultate tehnică sporită. 
 La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor. 
 *Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână). 
 La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcțiile frazelor coregrafice  î nvățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocați de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații. Studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la „demi-pointes” și 
 „pointes” este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic. 
   
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Cocea, Nicoleta    Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”, București      Tănăsescu, Andreea    Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București    
   
 Anexa nr. 19 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa şcolară pentru disciplina 
   
 RITMICĂ 
 Clasa a V-a 
 învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie 
   
 Bucureşti, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa disciplinei Ritmică – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.  Disciplina  Ritmică , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie.  
 Programa disciplinei  Ritmică  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic ,  permite  pe baza experienţei  acumulate,  exprimarea  evolutivă  prin   limbaj  coregrafic,  cu  accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. 
 În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune. 
 Studiul  disciplinei Ritmică  începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului  începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu. 
 Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor. 
 Structura programei şcolare include, pe lângă  Nota de prezentare,  următoarele elemente: 
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.    Competenţele generale  vizate la nivelul disciplinei  Ritmică  jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial.  Competenţele specifice  sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse  exemple de activităţi de învăţare  care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.   Conţinuturile   învăţării  constituie  elemente  de  bază  ale  domeniului,  mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Elemente de teorie muzicală    Limbaj coregrafic;    Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .   
 Disciplina   Ritmică   îşi păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care 
   
 să exploreze relația dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar și cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, etc. 
 Sugestiile metodologice  includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.  
   
 Competenţe generale 
   
       Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale    Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers ritmico-muzical dat       Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale           Clasa a V-a               1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical             Perceperea auditivă a duratelor sunetelor    exerciții de recunoaștere a duratelor sunetelor    exerciții de intonare a sunetelor    exerciții de recunoaștere a duratelor și formulelor ritmice într-un scurt fragment         exerciții ritmice    alcatuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată    jocuri de combinare a unor formule ritmice simple         Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers ritmico-muzical dat           Clasa a V-a          2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical      2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție        Explorarea receptării mesajului ritmico-muzical prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice    exerciții dirijate cu diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații    explorarea parametrilor mișcării: în relația mers, săltare, alergare, in cadrul combinațiilor specifice         explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciții cu structură ritmico-muzicală diferită și in parametrii spațiali diverși    sporirea capacității de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic și în funcție de variabilele ritmico-melodice    exerciții de explorare a expresivității corpului în mișcare printr-o atentă corelare a mișcărilor cu sunetele      corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice, prin diversificarea atenta a parametrilor spațiali    explorarea si corectarea miscarii corpului prin raportarea la spatiu    delimitarea elementelor coregrafice in functie de parametrii spatiali prin folosirea diferențiată a mișcărilor periferice, centrale, secundare si transversale         Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic   
   
       Clasa a V-a         Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor    utilizarea structurilor ritmice concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului         corelarea parametrilor mișcării corporale (durată, intensitate, dinamică și spațialitate) cu structuri ritmico-melodice în vederea sporirii expresivității corpului    realizarea unor jocuri de recunoaștere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcții ritmic-melodice           3.2. Coordonarea mișcărilor proprii cu mișcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu)         explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de catre profesor    recunoașterea unui context artistic cu ajutorul analizei unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul)      
   
 Conținuturi 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      1. Elementele limbajului muzical utilizate în discursul coregrafic    Valorile muzicale:  notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime   Pauzele și valorile lor.  Ritmurile  binar și ternar, binar-sincopat, triolet -ul. Contratimpul, sincopa, auftakt-ul (anacruza).  Măsurile muzicale:  2/4, ¾, 4/4 și 6/8.   Tempo-ul ( Lento, Adagio, Andante, Allegretto, Allegro și Presto ). Durata, ritmul muzical.  Măsura; fraza-perioada.      2. Elemente de dramaturgie coregrafică și conținut scenic    Diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații.  Utilizarea instrumentelor muzicale (de suflat: blockflöte, flaut, fluier și de percuție: tobă, tamburină, castagnete, linguri de lemn, conga, trianglu, xilofon din lemn) și relația mers, săltare, alergare.  Utilizarea pauzelor muzicale și relația mers, săltare, alergare. Operarea cu cunoștințele ritmice învățate și aplicarea lor în practică.  Dinamica ritmică și dinamica corporală: Pianissimo (PP), Piano (P), Mezzofort (MZ), Forte (F), Fortissimo (FF) în conformitate cu Tempo-ul muzical.Coordonarea structurilor ritmico-muzicale concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului.  Crescendo-descrescendo; cadența perfectă și imperfectă (final în dans); - introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor  -prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;  - dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;  -introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu  accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a           -evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale  : „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.    
 Sugestii metodologice 
 Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina  Ritmică.  
 Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: 
   În ce scop voi face? (identificarea competențelor)    Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)    Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)    Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)    Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)   
 Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor. 
 Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev. 
 Strategii didactice 
 Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei „ Ritmică ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat. 
 Ținând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare, fără rabat de la calitatea execuției. 
 Valorificând particularitățile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic. 
 Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. 
 La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din  ciclul gimnazial  trebuie să demonstreze fiecare mișcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înțelesul elevilor principiile  de  execuție  a  elementelor  studiate.  Demonstrarea  de  către  profesor  cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Construirea exercițiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și asimilare al elevilor. 
 La clasa aV-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în timpul mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și în picior la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”. 
   
 La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală. La capitolul “Sarituri” se  începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii și expresivității elevilor în mișcare, exercițiile vor conține la bară și la mijloc (static și în dinamică) toate pozele mici și mari, “en face” și în poze, în fraze de mișcare combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu pasaje de dificultate tehnică sporită. 
 La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor. 
 *Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână). 
 La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcțiile frazelor coregrafice învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocați de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații. Studiul 
 „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la „demi-pointes” și „pointes”  este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic. 
 Lecția de  ritmică  rămâne o  creație  a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă prin: 
 -Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor de evaluare și a repartizării acestora pe semestre; 
 -Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor; 
 -Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului; 
 -Menținerea de către profesor a unei relații constante cu dirigintele clasei mai ales pentru următoarele probleme: 
   evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente;    situația la învățătură - cultură generală, mai ales în perioadele spectacolelor, concursurilor și olimpiadelor, ale colaborărilor cu instituțiile de spectacol;    programarea evenimentelor artistice școlare, extrașcolare și extracurriculare;    Menținerea de către profesor a unei relații strânse cu familia elevilor clasei, în special legat de:   
 -asigurarea unui climat familial stimulativ (participarea activă a familiei la dezvoltarea personalității artistice a copilului); 
 -preocuparea pentru stilul de viață sănătos (alimentație, odihnă, recreere, studiu individual); 
 -dobândirea și păstrarea încrederii elevului în profesorul de specialitate. 
 Grup de lucru 
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Cocea, Nicoleta    Liceul de Coregrafie  ”Floria Capsali”,  București      Tănăsescu, Andreea    Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”, București    
   
 Anexa nr. 20 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
   
 DANS CLASIC 
 Clasa a IV-a 
 învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie 
   
 Bucureşti, 2022 
   
 Notă de prezentare 
 Programa disciplinei Dans Clasic – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul primar.  Disciplina  Dans clasic  are un buget de timp de 7 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul cu program integrat și suplimentar de artă- coregrafie .  
 Programa disciplinei  Dans Clasic  este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului classic, permite pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv- atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. 
 În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața și reprezinta momente de satisfactie personala, de imbogatire spirituala sau comuniune. Studiul  dansului clasic  începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). 
 Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII- 
 a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu. 
 Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor. 
 Structura programei  şcolare include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:  
   Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.    Competenţele generale  vizate la nivelul disciplinei  dans clasic  jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârșitul ciclului primar.  Competenţele specifice  sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de  activităţi de învăţare  care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.   Conţinuturile  învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Plasament corporal;    Limbaj coregrafic;    Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .   
 Disciplina  Dans clasic  îşi păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care sa exploreze relația dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomie, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informatiei, alte stiinte etc. 
 Sugestiile metodologice  includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.  
   
 Competențe generale: 
   
       Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenic    Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers artistic intenționat    Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic    
  
   
 CLASA a IV-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică        Clasa a IV-a          1.2. Poziționarea corectă a corpului în relație cu spațiul de mișcare în vederea abordării limbajului coregrafic  1.3 Utilizarea elementelor de bază ale limbajului de dans clasic  -Explorarea propiilor limite de efort fizic în executarea mișcărilor        Identificarea segmentelor corporale implicate în adoptarea unui plasament corporal ale propriului corp în vederea adoptării unei poziții corecte    	 Exercitii la sol pentru identificarea segmentelor corporale; mobilitate articulară, flexibilitate și tonifierea musculaturii     Exercitii elementare de coordonare a mișcării segmentelor corpului la sol    Executarea ritmică , cu acompaniamentul pianului, a succesiunilor de mișcări         Identificarea axelor spațiale pentru orientarea în spațiul de studiu/ dans    	 Exerciții de poziționare individuală a corpului: torsului, membrelor și capului (la bară și în centrul sălii)     Coordonarea mișcării segmentelor corpului la sol, la bară și în mijlocul sălii      Exerciții pentru forma elementară a mișcărilor fundamentale în limbajul dansului clasic la bară    Combinații cu abordare ritmică progresivă a formelor elementare ale mișcărilor la bară și în centrul sălii      Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat        Clasa a IV-a          2.2. Demonstrarea prin combinații simple de mișcări a caracteristicIlor elementelor identificate        Diferențierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj aspecifice dansului clasic    Exercitii cu structură rimico-muzicală diferită pentru identificarea fiecarui element de limbaj    Observarea caracteristicilor diferitelor mișcări    Exerciții de identificare expresivă a unor elemente prin acompaniamentul cu pianul         Exercitii ritmice pentru fiecare mișcare în parte cu accent pe caracterul /dinamica mișcării    	 Jocuri de recunoaștere a unor elemente în demonstrații practice ale profesorului de specialitate     Jocuri de compunere a unor exerciții         Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic   
   
    Clasa a IV-a         Manifestarea interesului pentru redarea ideilor și sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice    Transpunerea mișcărilor cu accent pe plastica statică și dinamică în fraze coregrafice    Corelarea propriilor trăiri cu execuția diferitelor mișcări    Exerciții de redare a unei idei prin intermediul unui discurs coregrafic         
   
    3.2. Corelarea elementelor de limbaj specific tehnicii coregrafice cu fragmentul ritmico- muzical dat    Adecvarea fragmentelor de repertoriu consacrat cu nivelul elevilor    Integrarea mișcărilor cu diferite caracteristici într-un discurs coregrafic    Identificarea elementelor de limbaj cu textul ritmico-muzical corespunzător      
   
 Conținuturi: 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a IV-a      1.Plasamentul corporal specific dansului clasic    - Controlul corporal elementar     Orientarea în spațiul de dans: punctele sălii, diagonale, direcții;    Noțiunile de  en dehors  și  en dedans     Pozițiile picioarelor și brațelor ; Port de bras I,II si III;  Pozele mici și mari ale brațelor (principale și combinate);  - Pozele de bază : en face, epaulement: effacé, croisé; ecarté:  față și spate ; arabesque:1,2 și 3;    Cambré  spate și lateral (cu fața la bară)     - Pozițiile  sur le cou de pied;  -Relevé  pe  demi-pointe în pozițiile I,II, V  cu picioare întinse și cu   plié      2. Limbajul dansului clasic    BARĂ (la sfârșitul anului cu o mână pe bară):    	 Demi plie  :poz I,II,V ;  Grand plie  (poz IV se învață la sfârșitul anului)    	 Battement tendu  : pe direcții din din poz.I și a V, cu trecerea greutății cu  demi plie  ,cu  passe par terre ,    Demi rond de jambe  și  rond de jambe en dehors  si  en dedans ;     Battement tendu jete : pe direcții din poz.I si V, cu  demi-plie  ;   pointe  pe direcții;     	 Battement frappe : simplu -pe direcții  par terre  și la 30 ͼ  și dublu  frappe  (idem)    Battement tendu-plie-soutenu : pe direcții, din poz. I și V;      Battement fondu  pe direcții  par terre  și la 45 ͼ  .    	 Petit battement sur le cou de pied  : egal și cu accent față/spate;     Battement releve lent  la 90 ͼ  : pe direcții din poz.I și V    Retiree  (cu revenire și cu trecere din față spre spate și invers)     Battement developpe  lateral și spate;     Rond de jambe en l΄air en dehors  și  en dedans ;     Pas de bourre simple  și  souivi  pe  demipointes ;     Întoarcere pe două picioare în poz V pe  demi pointes en dehors  și  en dedans   MIJLOC ( en face ) :    Demi plie : poz.I,II en face și a III si V- epaulemen t;  Grand plie    	 Battement tendu  pe direcții din poz.I si V; cu  demi plie  , cu trecerea greutății și cu  passe par terre     Battement tendu jete  pe direcții din poz I si V;  cu demi plie    Demi rond  și  rond de jambe par terre en dehors  și  en dedans ;     Battement frappe par terre  : simplu și dublu, pe direcții     Battement tendu-plie-soutenu  pe direcții     Battement fondu  pe direcții, par terre       
   
    Domenii de conţinut    Clasa a IV-a              Battement releve lent  la 90 ͼ  pe direcții, din poz I și V;    Grand battement jete  pe direcții din poz I si V     Temps lie par terre    Întoarcere pe două picioare în poz V pe  demipointes en dehors  și  en dedans   ALLEGRO:    Temp saute  în poz I,II,si V;     Changements de pieds ;     Pas echappe  în poz II;     Pas assemble  (cu deschiderea piciorului lateral);     Pas glissade  (lateral);     Sissonne simple ;     Sissonne fermee  lateral;     Pas balance  POINTES:  -Releve  în poz.I,II și V     Pas echappe  la poz.I,II și V   - Pas assemble soutenu (cu deschiderea piciorului lateral)  - Pas de bourre simple  (cu schimbarea picioarelor)    Pas de bourre souivi (pe loc și cu deplasare lateral)     - Pas glissade  (cu deplasare lateral)      3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor    - Structuri de studiu cu diversitate ritmică centrate pe o mișcare și/sau combinații elementare  - Port de bras  I,II si III; Pozele mici și mari ale brațelor (principale și combinate);  -Pozele de bază:  en face ,  epaulement: efface, croise ;  - Ecarte : față și spate;  arabesque :1,2 și 3;    
 Sugestii metodologice 
 Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina  Dans clasic.  
 Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: 
   În ce scop voi face? (identificarea competențelor)    Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)    Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)    Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)    Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)  În mod logic, lectura se realizează pornind de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi.  Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi și de opțiunile elevilor. Parcurgerea programei de dans clasic pentru clasa a IV-a, ciclul primar are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul gimnazial al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu, supravegheat de profesorul de specialitate, de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.  Strategii didactice  Programa școlară pentru disciplina  Dans Clasic  valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la  conținuturi, la experiențe de învățare. În vederea formării     competențelor, se recomandă ca strategiile didactice, adaptate specificului fiecărei grupe de elevi și utilizate creativ în predarea disciplinei   Dans clasic,  să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, adaptându-se cu atenție la curba de efort fizic și la maturizarea psihică acopiilor. Ținând seama de particularitățile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic. La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte.  La clasa a IV-a se va pune accentul pe dobândirea forței musculare , a mobilității , flexibilității articulare, pe dezvoltarea simțului ritmic și a muzicalității. Finalitatea majoră a primului an de studiu este fundamentarea unui plasament corporal optim care să permită acumulările tehnice din ciclul gimnazial. Lucrul în perechi și în grup, favorizează integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, forța exemplului elevilor mai receptivi venind să întărească modelul furnizat de profesorul care demonstrează practic fiecare element de limbaj de dans studiat. Acordarea timpului de studiu cuvenit-două ore zilnic- este condiția unui demers didactic de succes în formarea elevilor din ciclul primar al învățământului coregrafic, reducând la minim riscul producerii de accidente în sala de balet. Se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev.  Jocul devine  metodă, mijloc și formă de organizare ,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.  Se va folosi intens limbajul de specialitate, cu terminologia de dans clasic în limba franceză, asociind traducerea termenilor pentru o mai bună asimilare caracteristicilor diferitelor mișcări.  Metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale se va folosi ca mijloc de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic.  În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev.  Lecția de dans clasic rămâne o creație a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă, astfel:    Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor de evaluare și a repartizării acestora pe semestre.    Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor.    Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului.    Menținerea de către profesor a unei relații constante cu învățătorul/învățătoarea clasei, în special pe următoarele probleme:      responsabilitatea deplasării elevilor la și de la locul de desfășurare a activității;    evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente.  Grup de lucru        Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Georgescu, Doina    Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București      Istrate, Rodica    Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia”, Cluj-Napoca      Tănăsescu, Andreea    Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București      Angela Teșileanu    Institutul de Stiințe ale Educației      Todi, Cristina    Colegiul Național de Artă ”Octav Băncilă”, Iași        Anexa nr. 21  MINISTERUL EDUCAŢIEI     Programa şcolară pentru disciplina     DANS CLASIC     Clasele V – VIII  învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie     Bucureşti, 2022     Notă de prezentare  Programa disciplinei Dans Clasic – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.  Disciplina  Dans clasic , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 8 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie   Programa disciplinei  Dans Clasic  1   este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.  În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.  Studiul  dansului clasic  începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-  a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.  Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.  Structura programei şcolare  include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:     Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice     
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.  
  Competenţele generale  vizate la nivelul disciplinei  dans clasic  jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial. 
 Competenţele specifice  sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse  exemple de activităţi de învăţare  care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.  
 Conţinuturile  învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:  
   Plasament corporal;             1  Terminologia dansului clasic s-a păstrat la nivel modial în limba franceză, de aceea redactarea conținuturilor îmbină limba română cu denumirile franceze ale mișcărilor, fără ca acestea din urmă să mai fie prevăzute cu ghilimele.        Limbaj coregrafic;    Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor.   
 Disciplina   Dans clasic   îşi păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care să exploreze relația dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomia, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, alte științe etc. 
 Sugestiile metodologice  includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.  
   
 Competenţe generale 
   
       Operarea cu elemente de limbaj coregrafic - de la forma elementară la cea scenică    Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr- un demers artistic intenționat    Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic    
  
   
 CLASA a V-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare: 
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică        Clasa a V-a          1.2. Dobândirea capacității de cunoaștere a corpului și de gestionare a limitelor corporale in cadrul efortului fizic și intelectual specific dansului clasic      1.3. Dobândirea capacității intelectuale de a corela, memora și analiza discursul coregrafic propus în cadrul colectivului de lucru        Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect    Asigurarea mobilității articulare, a flexibilității și pentru tonifiere musculară prin exerciții specifice la sol („barre au sol”)    Efectuarea de exercitii echilibrate din punct de vedere al desenului spațial și ritmic-temporal la bara și în centrul sălii pentru dobândirea capacității de a susține prin efort muscular și articular pozițiile și traseele specifice    Exerciții pentru dobândirea unui plasament corporal adecvat și a capacității de a menține efortul muscular pe durata frazei muzicale folosite pentru studiu    Coordonarea segmentelor corporale in spatiu, exploatand dinamicile specifice ale mișcărilor, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta și elanul         Exerciții pentru dezvoltarea capacității de concentrare - combinații variate cu treceri succesive intre pozitiile specifice dansului clasic    Sporirea tonicității musculare prin alternarea exercițiilor de menținere a poziției cu exerciții pentru creșterea detentei și a rapidității în mișcare    Deprinderea abilității de a identifica corect fiecare element coregrafic, de a-l vizualiza mental pentru articularea corectă a segmentelor corporale cu rol in mișcarea efectuată      Repetarea unor combinații de mișcări și diversificarea elementelor din cadrul acestora pentru dezvoltarea capacității de memorare a exercițiilor    Exerciții specifice pentru dobândirea autonomiei in mișcarea diferitelor elemente corporale si în interpretarea și realizarea frazelor coregrafice    Repetarea unor exerciții specifice pentru sporirea capacității de a doza efortul muscular, de a anticipa elanul și dinamicile mișcărilor         Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat        Clasa a V-a          2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical:        Explorarea sensibilizarii la mesaje artistice prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice    Exerciții dirijate cu un element sau cu o succesiune de elemente coregrafice în direcții, cu coordonări și dinamici diferite    Explorarea mișcării in functie de parametrii acesteia: intensitate, durată, viteza de execuție, in cadrul combinațiilor specifice la bară și la mijloc    Succesiuni de miscari structurate în trasee și varietăți ritmico-dinamice la bară, centrul sălii și în cadrul săriturilor mici         Explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciții cu structură ritmico-muzicală diferită și in parametrii spațiali diverși    Sporirea capacității de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic și în funcție de          Clasa a V-a      variabilele ritmico-melodice  - Exerciții de insusire a expresivității corpului în mișcare printr-o atentă corelare a mișcărilor cu sunetele      2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție:       Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice, prin diversificarea atenta a parametrilor spațiali    Explorarea si corectarea miscarii corpului prin raportarea la spatiul scenic         Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic   
   
    Clasa a V-a         Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinații complexe de mișcări    Integrarea în exerciții a capacității de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoștințelor asupra elementelor tehnice    Dobândirea capacității de a asculta și a reacționa pornind de la indicațiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate și a unor exemple clare de studiu    Realizarea unor exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții coregrafice           3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe ale mișcarii    Explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de catre profesor folosind instrumentele de redare media    Recunoașterea unui context artistic prin vizionarea unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul)    Adaptarea executării elementelor coregrafice la maniera de executie impusă      
 Conținuturi: 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a      1.Plasamentul corporal specific dansului clasic    -Dezvoltarea forței fizice;  -Învățarea mișcărilor de la bară pe demi-pointe;  -Pozele “epaulement” la bară și la mijloc;  -Toate pozele mici și mari, “arabesque”, “ecarté”;  -Primul contact cu tehnica întoarcerilor pe două picioare;  -Învățarea săriturilor cu aterizarea pe un picior;  -Prelucrarea/introducerea pozelor în exercițiile de la bară, mijloc și “pointes”;      2. Limbajul dansului clasic    BARĂ:  -Poze mici și mari: „croisé”, „effacé”, „écarté” față /spate și  „arabesque” II „par terre” (exerciții elementare și combinații);  -„Battement tendu”: talon („par terre” și „en l΄air”); dublu (cu două coborâri ale călcâiului la poziția aII-a); în toate pozele mari și mici  -„Battement tendu”, „jete”, „balancoire”;  -„Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ  fata de sol, „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa și pe „demi-pointe”;  -„Rond de jambe par terre”, „en dehors” și „en dedans”: în „demi- plié” și la 45 ͼ  fata de sol;  -„Battement fondu”: în poze pe toată talpa, „par terre” și la 45 ͼ  ;  „en face” și în poze pe „demi-pointe”; cu „plié-relevé” pe toată talpa „en face”;  -„Battement soutenu” (în toate direcțiile), pe toată talpa și cu    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a           ridicare pe ”demi-pointe”, „en face” și în poze, cu vârful activ pe podea și la 45 ͼ  ;  -„Battement frappé” simplu și dublu în toate direcțiile pe „demi- pointe”;  -„Petit battement sur-le -cou-de-pied” la „demi-pointe”;  -„Flick” față/spate;  -„Pas tombé” pe loc (celălalt picior „sur -le-cou-de-pied”);  -„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe „demi- pointe”;  -„Petit temps” „releve en dehors” și „en dedans”;  -„Battement relevé lent” la 90 ͼ  și „battement dévéloppé” în pozele: „croisé”, „éffaceé”, „écarté” (față, spate), „attitude”;  -„Grand battement jeté”: în toate pozele și cu „pointé” , în toate direcțiile;  -Jumatate de întoarcere pe două picioare în poziția a V-a;  -Intoarcere „fouette” (1/8 și ¼ de cerc), „en dehors” și „en dedans” cu vârful activului pe podea  Preparație pentru „pirouettes” din poziția a V-a.  MIJLOC:  - Pozele mici: „croisé”, „effacé”, „ecarté” (față/spate), „arabesque” I,II,III, „par terre” (exerciții elementare și combinații);   -„ Grande plié” în poziția a IV-a („en face” și „epaulement” –   „croisé/effaceé” );  -„ Battement tendu”: în toate pozele mici și mari; „double” în poziția a I-a;   -„ Battement jete”: în toate pozele mici și mari, „cu pointé”;    -„ Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ  „en dehors” și „en dedans” în „plie” „par terre” și cu piciorul la 45 ͼ  fata de sol;  - Battement fondu în toate direcțiile en face: par terre și la 45  ͼ   -„Battement soutenu” în toate direcțiile „en face” și în poze  „epaulement”;  -„Battement frappe” în poze mici și mari „par terre” și la 45 ͼ  ;  -„Petit battement sur-le-cou-de-pied’ egal și cu accent (față/spate);  -„Pas tombé” pe loc (activul la sur-le-cou-de-pied);  -„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans”;  -„Battement relevé lent” și „battement developpé” „en face” și în pozele „croisé” și „effaceé”, „arabesque” I,II,III;  -„Grande battement jeté” în toate pozele „en face”;  -„Port de bras” nr.V în poziția a V-a;  -„Temps lié par terre” cu „cambré” (spate, față, lateral );  -„Relevé” și echilibru pe „demi-pointe” în poziția a IV-a și aV-a  -Jumatate de întoarcere pe două picioare în poziția a V-a  -„Pas de bourré ballotté” în „effacé” și „croisé” „par terre”  -Preparație pentru „pirouettes” „sur-le-cou-de-pied” „en dehors” și „en dedans” în pozițiile a V-a și a II-a     ALLEGRO:  -„Temps sauté” în poziția a IV-a  -„Petit și Grand changements de pieds”  -„Petit și Grand echappé”  -„Pas assemble” în față și spate  -„Temps leveés” cu piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”  -„Sissonne simple” în poze mici    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a V-a           -„Petit pas jeté”  -„Pas glissade” în toate direcțiile en face  -„Petit pas chasse” în față  -„Pas de chat”  -„Sissonne fermé” în toate direcțiile și în pozele mici  -„Sissonne ouverte” la 45  ͼ  în toate direcțiile „en face”  -„Pas emboîte” în față cu activul sur-le-cou-de-pied și la 45 ͼ   -„Pas de basque” „en dehors” și „en dedans”  -„Sissonne scenic”     POINTES:  -„Releve” în poziția a IV-a „en face” și „epaulement croisé”  -„Pas echappe” în poziția aIV-a „croisé”  - „Assemblé-soutenu” în toate direcțiile și pozele mici  -„Pas de bourré simple” (cu schimbarea picioarelor)  -„Pas de bourré souivi” „en face”, în toate pozele mici și mari, cu deplasare lateral  -„Pas couru”  -„Pas glissade” cu deplasare pe direcții , în poze mici  -„Temp lié” „par terre” spre față și spate  -„Sissonne simple” „en face” și în poze mici „epaulement”  -„Petit pas jeté” pe loc (cu deschiderea piciorului lateral) și cu deplasare  -„Pas couppé-ballonné” cu dechiderea piciorului lateral      3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor      introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor  -prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;    dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;    -introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor  -evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale  : „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.    
   
 CLASA a VI-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică     Clasa a VI-a          1.2. Dobândirea capacității de cunoaștere a corpului și de gestionare a limitelor corporale în cadrul efortului fizic și intelectual specific domeniului  mișcare      1.3. Dobandirea capacitatilor intelectuale de a corela, memora si analiza discursul coregrafic propus in cadrul colectivului de lucru:        Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect    Efectuarea unor exerciții specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifiere musculară („barre au sol”);    Dobândirea capacității de a susține prin efort muscular și articular pozițiile si traseele specifice la bară si mijloc prin exerciții echilibrate din punct de vedere al desenului spatial si ritmico- temporal, la bară si mijloc;    Actualizarea pozițiilor si a treseelor specifice la bara și mijloc pentru îmbunătățirea posturii corporale și a capacității de a mentine efortul muscular pe durata exercitiului;    Exerciții specifice pentru sporirea capacității de coordonare a segmentelor corporale în spatiu, folosind dinamicile mișcarii, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta si elanul         Exerciții elementare și combinații diverse cu treceri succesive variate între pozițiile specifice dansului clasic pentru dezvoltarea capacității de concentrare    Sporirea tonicitatii musculare prin alternarea intre exercitiile de mentinere a pozitiei si exercitii pentru cresterea detentei si a rapiditatii in executie    Exerciții specifice pentru identificarea corectă a fiecărui element coregrafic, pentru vizualizarea sa mentală și pentru identificarea corectă a segmentelor corporale implicate într-o anumită      Dezvoltarea capacității de memorare a exercițiilor, prin repetarea unor combinații și diversificarea elementelor din cadrul combinațiilor    Exerciții pentru dobândirea autonomiei corporale în interpretarea elementelor de limbaj și exercitii specifice pentru realizarea unor ansambluri de mișcări    Dozarea efortului muscular, anticiparea elanului și identificarea dinamicilor specifice fiecarei mișcari, prin repetarea unor exerciții specifice         Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenționat        Clasa a VI-a          2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical        Explorarea receptării mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice    Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice în direcții, coordonări si dinamici diferite    Corelarea, identificarea elementelor de limbaj coregrafic și folosirea lor eficientă în cadrul unei varietăți de trasee și coordonate ale mișcării, varietăți ritmico-dinamice, atat la bara, mijloc cât și in cadrul săriturilor mici    Explorarea parametrilor mișcării: intensitate, durata, viteza de executie, in cadrul combinatiilor specifice la „bara” si la mijloc         Explorarea elementelor coregrafice specifice prin exerciții cu structură rimico-muzicală diferită și în diferiti parametri spațiali    Identificarea specificității fiecarui element coregrafic in functie de variabilele ritmico-melodice          Clasa a VI-a      - Explorarea expresivității corpului în mișcare printr-o corelare a mișcărilor cu sunetele      2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție       Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice prin raportarea corpului la parametrii spațiali    Explorarea și corectarea mișcării corpului pe diferite nivele de executie in raport cu forma ideală a mișcării         Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic   
   
    Clasa a VI-a         Insusirea caracteristicilor diferitelor elemente de limbaj al dansului clasic in cadrul unor combinații complexe de mișcări    Exerciții pentru dezvoltarea capacității de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoștințelor despre tehnica elementelor de limbaj al dansului clasic    Dezvoltarea capacității de a asculta și reacționa pornind de la indicațiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate și a unor exemple clare    Realizarea unor exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții specifice           3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe de mișcare    Dezvoltarea capacității de a se auto-analiza și corecta pe baza indicatiilor formulate de catre profesor si folosind instrumente media    Analizarea, împreună cu profesorul a unui context artistic coregrafic în diferite interpretări pentru insusirea caracteristicilor stilistice ale acestuia    Explorarea unor elemente coregrafice in maniere de executie diferite      
   
 Conținuturi: 
   
       Domenii de conţinut       Clasa a VI-a      1.Plasamentul corporal specific dansului clasic    -Dezvoltarea continuă a forței fizice;  -Perfecționarea coordonării picioarelor, brațelor și capului în execuția mișcărilor;    Perfecționarea plasamentului trunchiului, capului, picioarelor și brațelor în formă statică și dinamică;  -Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic;  -Utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și pe un picior la bară și în mijlocul sălii (“allegro” și “pointes”);  -Intensificarea execuției mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc;    Învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonal;    Învățarea “bateriilor” (“royale”, “entrechatquatre”)      
   
       Domenii de conţinut       Clasa a VI-a      2. Limbajul dansului clasic    BARĂ:  -Battement tendu „pour batteries”  -„Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ  și 90 ͼ  „en dehors” și „en dedans” în „demi-plié” și „demi-pointe”  -„Battement fondu”: „double” pe „demi-pointe”, „plié-relevé” și  „demi-rond” la 45 ͼ  „en dehors” și „en dedans”; la 90 ͼ  -pe toată talpa    „Battement soutenu” la 45 ͼ  și 90 ͼ  , „en face” și în poze pe  „demi-pointe”    „Battement frappe” simplu și dublu: în toate pozele la 30 ͼ  ; cu terminare în plié    „Petit battement sur-le-cou-de-pied” : pe „demipointe”; „cu demi- plié”    „Flick-Flack” „en face”  -„Pas tombé”: cu deplasare (activul la sur-le-cou-de-pied , cu vârful pe podea și la 45 ͼ  ); cu demi-întoarcere (activul la sur-le- cou-de-pied)    „Rond de jambe” „en l΄air” terminat în „plié”  -„Battement relevé lent” și „battemnt developpé” „en face” și în poze cu ridicare pe „demi-pointe” și în „demi-plié”  -„Grand battement jeté” „passé par terre” terminat cu vârful pe podea în față /spate  -„Port de bras”: nr.III (cu piciorul întins în „battement tendu” față/spate în „demi-plié”, cu și fără trecere de pe piciorul de bază); nr.V (în poziția a V-a; cu piciorul activ întins în „battement tendu” față/spate )    Întoarcere pe două picioare („soutenu”) în poziția a V-a : cu picioarele întinse; din „plié” în „plié” sau cu activul de la 45 ͼ     -Demi-întoarcere: cu piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”; cu înlocuirea piciorului de bază („couppé”) pe toată talpa, pe „demi- pointe” și „plié”  -„Pirouettes” din poziția a V-a     MIJLOC :  - „ Battement tendu” „en tournant” pe 1/8 de cerc „en dehors” și  „en dedans”  -„Battement jeté” „balancoire” „en face” și în poze „epaulement”  -„Demi-rond de jambe” „en dehors” și „en dedans” la 45 ͼ  pe  „demi-pointe” și în „plié”  -„Battement fondu”: pe „demi-pointe” „en face” și în poze; cu  „plié-relevé” și „demi-rond” pe toată talpa „en face”; „double” pe toată talpa și pe „demi-pointe”  -„Battement soutenu” la 90 ͼ  „en face” și în poze  -„Battement frappé”: pe „demi-pointe” și terminat în „plié”  -„Petit battement” „sur-le-cou-de-pied” pe „demi-pointe”  -„Fick-flack” „en face”  -„Pas tombé” cu deplasare (piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”, pe direcții-cu vârful activului pe podea și la 45 ͼ  )  -„Petit temps relevé” pe toată talpa  -„Battement releve lent” „en face” și în poze cu ridicare pe „demi- pointe”  -„Battement developpé” „en face” și în poze cu ridicare pe demi- pointe, cu „plié”, cu trecerea greutății de pe un picior pe altul    
   
       Domenii de conţinut       Clasa a VI-a           -„Temp lié” la 90 ͼ   -„Grand battement jeté” „passé par terre” terminat cu vârful activului pe podea în „battement tendu” față/spate  -„Port de bras” : nr.III cu baza în „plié” și activul în „battement tendu” față/spate, fără sau trecere de pe piciorul de bază  -„Pas de bourré”: „dessous-dessus”; „ballotté simple” și „ballotté en tournant” pe ¼ de cerc  -„Pas couru”  -„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă  -„Pas glissade” „ en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă  -„Fouette en dehors” și „en dedans” cu 1/8,1/4 și ½ de întoarcere din poză în poză, cu vârful pe podea  -Preparații pentru pirouettes din pozitia a IV-a en dehors și en dedans  -Pirouettes din poziția aV-a, aII-a, a IV-a  „ALLEGRO”:  -„Temps saute” în poziția a V-a cu deplasare pe direcții  -„Petit changement” „en tournant” : 1/8 și ¼ de întoarcere; cu deplasare față/spate  -„Pas echappe”: cu terminare pe un picior; en tournant cu ¼ și ½ de  întoarcere  -„Sissonne simple” „en tournant” cu ¼ și ½ de întoarcere  -„Petit pas jete” : cu deplasare lateral, „en face” și în poze mici (cu activul la „sur-le-cou-de-pied”)  -„Pas de chat”  -„Temps leve” cu piciorul activ „sur-le-cou-de-pied” față/spate – maxim patru repetări succesive  -„Sissonne par developpé” pe direcții „en face” și în poze mici  -„Sissonne ouverte” la 45 ͼ  în poze mici  -„Sissonne tombé” „en face” și în poze mici  -„Temps lié saute”  -„Pas couppé ballonné” și „pas ballonné” pe direcții „en face” și în poze, fără deplasare  -„Pas emboîté” spate cu activul „sur-le-cou-de-pied” și la 45 ͼ  , pe loc  - „Pas echappé” „ouverte” și „fermé battu”  -„Tour en l΄air”  -„Pas ballancé” „en tournant” cu ¼ de întoarcere  POINTES:  -„Pas echappé” : terminat pe un picior; „en tournant” cu ¼ de întoarcere în poz.aII-a  -„Pas assemble en tournant” cu ½ de întoarcere și cu întoarcere întreagă  -„Pas de bourré”: „dessus-dessous”; „ballotté” în „effacé”  -„Pas glissade en tournant” cu ½ de întoarcere  -„Sissonne simple en tournant en dehors” și „en dedans” cu ¼ de întoarcere  -„Sissonne ouverte” la 45 ͼ  în toate direcțiile și pozele fără deplasare; „par developpé”, „en face”, lateral    
   
       Domenii de conţinut       Clasa a VI-a           -„Pas tombé” din poză în poză la 45 ͼ   -„Relevé” pe un picior(activul „sur-le-cou-de-pied”)  -„Pas ballonné” în față la „effacé” și lateral  -„Pas jeté fondu” în față și spate pe diagonală  -„Pas jeté pique” la 45 ͼ  terminat în „demi-plié”  -„Sous-sous”  -Preparație pentru „pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din poziția a V-a  -Sărituri pe „pointes”: „temps sauté” în poziția a V-a pe loc;  „changement de pieds”, „en face”         3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor      Construirea amplă a „adagio”-ului la bară și în centrul sălii (combinații de mișcări cu accent pe expresivitatea pozelor, pe amplitudinea statică și dinamica specifică a elementelor de limbaj studiate);  -Diversitate ritmico-muzicală în structurile de studiu ale mișcărilor;    Adoptarea fragmentelor muzicale din repertoriul consacrat de balet clasic pentru studiul stimularea expresivității mișcării      
   
 CLASA a VII-a 
   
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică     Clasa a VII-a          1.2. Dobândirea capacității de control a corpului și de reducere a gradului de limitare corporala in cadrul efortului fizic și intelectual specific domeniului      1.3. Dobândirea capacității de a corela, memora și analiza discursul coregrafic  - Exerciții de învățare, articulare, memorare, redare a elementelor specifice domeniului dansului        Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect    Exerciții specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifiere musculară („barre au sol”)    Perfecționarea posturii corporale și a capacității de a menține efortul muscular pe durata exercițiului    Dezvoltarea capacității de a îmbina și a combina elementele de limbaj, gestionând corect tensiunea musculară, dinamicile corporale pentru dobândirea calității specifice atribuite fiecărui element coregrafic studiat    Coordonarea segmentelor corporale în spatiu, folosind dinamicile mișcării, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta și elanul datorat proiecției gesturilor în spațiu    Exerciții pentu explorarea unei anverguri sporite în mișcare, în trecerile dintre mișcări și poziții specifice dansului clasic         Cresterea gradului de motricitate corporala prin exercitii specifice    Exerciții specifice pentru dezvoltarea rezistenței la efort fizic prin îmbinarea, redarea și folosirea eficientă a principiilor corecte de mișcare, a traseelor și pozițiilor specifice dansului clasic    Sporirea capacității de concentrare în condiții de efort muscular si intelectual intens prin amplificarea gradului de dificultate al exercitiilor executate la bara, centrul salii si sarituri          Clasa a VII-a      clasic prin repetarea și îmbinarea lor coerenta  - Identificarea fiecărui element coregrafic, pentru sesizarea, vizualizarea mentală a segmentelor corporale cu rol în mișcarea efectuată       Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat        Clasa a VII-a          2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical      2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului de mișcare pe nivele de executie diferite        Explorarea mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specific    Adoptarea unor strategii de antrenament pentru depasirea limitelor corporale si asumarea expresivității    Dobândirea capacității de a corela, identifica elementele de limbaj coregrafic și de a le folosi eficient in cadrul unei varietăți de trasee și coordonate ale mișcării, varietăți ritmico-dinamice atât la bară, mijloc cât și în cadrul săriturilor mici    Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice prin tehnici de lucru specifice         Exerciții pentru dobândirea unei autonomii a corpului în mișcare corelate cu dinamicile muzicale    Adaptarea mișcărilor și frazelor coregrafice la variațiile de ritm si tempo    Exerciții cu structură rimico-muzicală diferită în parametrii spațiali și dinamici corporali diversi pentru dezvoltarea creativității      Abordarea unor trasee dinamice mai ample pentru imbunatatirea coordonarii elementelor de mișcare, pe segmente spațiale specifice elementelor baletului clasic    Explorarea diferitelor traiectorii ale mișcării în spatiu prin forme concrete realizate de corp în mișcare și forme virtuale folosind gândirea și intenția    Integrarea centrilor de forță și dinamică ai mișcării, prin schimbarea succesivă și alternativă a pozițiilor picioarelor și a corpului, pe baza alternarii si constientizarii centrilor de greutate    Exerciții de coordonare a elementelor corpului în mișcare prin respectarea distanțelor, a plasamentului dat de diferitele direcții specifice și a proiecției gestului în spațiu      Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic   
   
    Clasa a VII-a         Explorarea caracteristicilor elementelor limbajul specific dans clasic prin combinații complexe de mișcări    Exerciții pentru dezvoltarea capacității de a asculta și reacționa pe baza analizei asupra fenomenelor studiate pornind de la indicațiile profesorului    Exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții specifice    Exerciții-joc de asociere a elementelor de limbaj studiate în explorari creative al mișcării           3.2. Explorarea traiectoriilor complexe de mișcare prin raportare la fragmente coregrafice video    Recunoașterea unui context artistic analizând un fragment coregrafic media în diferite interpretări (împreună cu profesorul)    Explorarea elementelor coregrafice în maniere diferite de execuție    Transpunerea scenică (pentru solo și grup) a unor exerciții de studiu      
   
 Conținuturi: 
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a      1. Plasamentul corporal specific dansului clasic    -Dezvoltarea forței musculare prin mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior);  -Combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției;  -Continuarea și diversificarea studiului întoarcerilor pe un picior și pe două picioare;  -Intensificarea studiului turațiilor în diferite poziții și al mișcărilor “en tournant”;  -Creșterea amplitudinii mișcărilor;  -Transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi- pointe”;  -Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului”;  - Alocarea unui buget de timp sporit studiului săriturilor și “pointelor”.      2. Limbajul dansului clasic    BARĂ:  - „Battement fondu” la 90 ͼ  „en face” și în poze pe „demi-pointe”  -„Battement double frappé” „en tournant” ( ¼ și ½ de întoarcere)  -„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”  -„Rond de jambe en l΄air” „en dehors” și „en dedans” cu „plié- relevé”  -„Battement relevé lent” și „battement dévéloppé” „en face” și în poze pe „demi-pointe”  -„Battement dévéloppé ballotté”  -„Grand rond de jambe jeté” „en dehors” și „en dedans” (pe patru, apoi pe două măsuri)  -„Grand battement jeté developpé”  -Întoarceri „fouetté”: 1/8,1/4 și 1/2 întoarcere cu activul ridicat în față/spate la 45 ͼ  ( pe „demi-pointe”; cu „plié-relevé”)  -„Soutenu en tournant” („en dehors” și „en dedans”) pe 1/2 de cerc și cu întoarcere completă din poză mare în poză mare  -„Temps relevé”- preparație pentru „pirouettes”  MIJLOC :  -„Battement tendu” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe  ¼ și ½ de cerc  -„Battement jeté” „en tournant” „en dehors” și en dedans pe 1/8 și ¼ de cerc  -„Rond de jambe” : „par terre” „en tournant en dehors și en dedans pe 1/8 și 1/4 de cerc; la 45 ͼ  (en dehors și en dedans) pe „demi-pointe” și în „plié”  -„Battement fondu”: cu „plié”-„relevé” și „demi-rond de jambe” la 45 ͼ  din poză în poză pe „demi-pointe”; la 90 ͼ  „en face”, în poze pe toată talpa și pe „demi-pointe”  -„Battement soutenu” la 90 ͼ  „en face” și în poze  -„Petit battement jeté” „en tournant” pe ½ de cerc cu deplasare lateral  -„Battement frappé” în poze pe „demi-pointe”  -„Battement double” „frappé” cu „plié-relevé”  -„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” cu terminare în „plié” la bază  -„Battement relevé lent” și „battement dévéloppé”: în arabesque IV și „écarté” ; cu „rond de jambe” pe „demi-pointe” din poză în    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VII-a           poză  -„Pas tombé” : pe loc cu jumatate de întoarcere (activul la „sur- le-cou-de-pied”); din poză în poză (la 45 ͼ  ,90 ͼ  ) și cu terminare pe podea  -„Temps lié” cu trecerea pe „demi-pointe”  -„Tours lents” în toate pozele mari (fără „arabesque” IV și  „écarté”)  -„Grand battement” „jeté-dévéloppé” „en face” și în poze  -„Port de bras”: nr.5 cu „plié” în poziția a IV-a; nr.6  -„Pas de bourré” simple „en tournant” (en dehors si en dedans)  -„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă, cu piciorul activ deschis în față/spate la 45 ͼ   -„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din pozițiile: aV-a, a IV-a și a II-a în poze mari: „à la seconde”, „attitude”, „arabesque”     SARITURI:  -„Pas echappé battu”: la deschidere și la închidere, cu terminare pe un picior  -„Grand echappé” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ¼ și ½ de cerc  -„Petit pas jeté” cu deplasare  -„Pas assemblé battu”  -„Royale”  -„Entrechat- quatre”  -„Entrechat - trois”  -„Entrechat-cinq”  -„Temps levé” cu activul la 45 ͼ  (în față, lateral sau în spate)  -„Pas assemblé” cu deplasare, cu „glissade” și „pas couppé”  -„Grande sissonne” „ouverte” în toate direcțiile (fără deplasare)  - „Grande sissonne” „par dévéloppé” în toate pozele  -„Grand pas chassé” în toate direcțiile și pozele  -„Sissonne simple” „en tournant”     POINTES:  -„Pas echappé” „en tournant” în pozițiile a IV-a și a II-a, pe ½ de cerc  -„Pas de bourré” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”:  „simple”, „dessus-dessous” și „ballotte” pe ¼ de cerc  -„Pas couru”  -„Pas de basque” „en tournant”  -„Sissonne ouverte” „par dévéloppé” în față și spre spate la 45 ͼ   -„Sissonne ouverte” la 45 ͼ  în poze, cu deplasare  -„Grande sissonne” „ouverte” „par dévéloppé” cu deplasare  -„Pas jeté” „piqué” în poze mari terminat în „plié”  -„Relevé” pe un picior în poze la 45 ͼ          3. Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor      Structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală , din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații;    Accent pe studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la demi-  „pointes” și „pointes”;    Adoptarea de fragmente muzicale din rolurile de balet pentru studiul expresivității mișcării.      
   
 CLASA a VIII-a 
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică        Clasa a VIII-a          1.2. Poziționarea corectă a corpului în relație cu spațiul scenic în vederea abordării limbajului coregrafic      1.3. Perfectionarea elementelor de limbaj coregrafic pentru redarea formei scenice a mișcării        Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect    Exercitii la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifierea musculaturii    	 Izolarea, coordonarea și disocierea prin mișcare a fiecărei părți a corpului: membre, extremități, articulații, cap, coloană vertebrală, masă musculară, oase și tendoane     Explorarea si folosirea punctelor de suspensie, sprijin sau suport ale corpului pentru obtinerea desavarsirii plasamentului corporal         Stabilirea și folosirea centrilor de greutate ai corpului pentru sesizarea diferențelor dintre greutate și lipsa acesteia în cadrul unei mișcări    Exercitii de studiu al echilibrului prin integrarea coordonatelor spațiale ale miscarii      Exersarea unor combinații complexe de mișcări fundamentale și îmbinarea lor eficientă pe categorii de elemente specifice    Integrarea in exercitii a unor elemente cu grad ridicat de dificultate ritmico-structurală.    Explorarea elementelor coregrafice specifice coregrafiei de grup      Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat        Clasa a VIII-a          2.2. Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinații complexe de mișcări        Diferențierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj specifice dansului clasic    	 Exercitii cu structură rimico-muzicală diferită asociate elementelor specifice limbajului coregrafic     Exercitii de insusire a caracteristicilor mișcărilor în raport cu paramentrii spațiali complexi    Experimentarea schimbării de flux energetic pentru fiecare element coregrafic specific         Exercitii ritmice asociate unor miscari punand accent pe caracterul sau dinamica mișcării    Exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj integrate unor construcții coregrafice specifice    	 Explorarea prin intermediul fragmentelor coregrafice inregistrate a unor traiectorii complexe de mișcare          Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic   
   
    Clasa a VIII-a         Manifestarea interesului pentru redarea ideilor și sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice    exerciții de dezvoltare a expresivitatii gestuale pentru transmiterea unui mesaj artistic intentionat    exersarea diferitelor tehnici de studiu a aceluiași element sau succesiunide elemente specifice unui fragment coregrafic    adaptarea unui discurs coregrafic de la execuția individuală la cea în grup         
   
    3.2. Transpunerea nuanțelor și intensității discursului muzical la paramentrii specifici ai discursului coregrafic    exersarea elementelor de tehnica coregrafica in structuri variate ritmico-melodic    adaptarea executării elementelor coregrafice la caracterul discursului muzical    corelarea elementelor de tehnica coregrafica cu fragmentul ritmico-muzical dat      
 Conținuturi 
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a      1.Plasamentul corporal specific dansului clasic      Accent pe ridicarea execuției pe demi pointe(la bară și în centrul sălii)    Învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală    Concentrarea celei mai mari părți a orei spre exerciții la mijloc    ”Grand port de bras”-preparație pentru „tour” în poze mari        2. Limbajul dansului clasic    BARĂ:    	Dublu „rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa și pe „demipointe”    	„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” din poză în poză și la 45 ͼ     	„Battement dévéloppé” cu „tombe” „en face” și în poze, terminat cu vârful pe podea și la 90 ͼ  cu „balancé”;    	„Grand temp” „releve” pe toată talpa și pe „demi pointe” „en dehors” și „en dedans”;    „Grand battement jete”: pe „demi pointe”, cu „balancoire” și cu  „dévéloppé” pe „demi pointes”;    	„Demi” întoarcere prin „passe” „en dehors” „en dedans” , din poză în poză, la 45 ͼ  și 90 ͼ  , pe „demi-pointe” și cu „plié releve”;    	Întoarcere „fouette” „en dehors” și „en dedans”: pe ¼ și ½ de cerc, cu piciorul activ întins spre față sau spate la 90 ͼ  , pe toată talpa, pe „demi pointe” și de pe „demi pointe” în „plié”;    	„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans”: începând cu piciorul activ la la „sur le cou de pied” ; terminata în poziția a V-a sau în diferite poze fi începute cu piciorul activ deschis pe direcție la 45 ͼ  sau 90 ͼ  ; din „temps releve”;    jumătate de „tour”” en dehors” și „en dedans”, începând cu  „plié”-„releve” , cu piciorul activ  întins în față/ spate la 45 ͼ  /90 ͼ  ;    „tour fouette souivi” la 45 ͼ  „en dehors” și „en dedans”;             MIJLOC :             „Battement fondu” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe  ½ de cerc;    „Battement frappe” și dublu „frappe en tournant” „en dehors” și  „en dedans” pe ¼ de cerc cu vârful pe podea;    „Battement battu” „epaulement”;    „Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;    	„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa: dublu și „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;    „Battement dévéloppé”: „tombe” din poză în poză și la 90 ͼ  ;  „ballotte”;    	„Demi-rond de jambe” „en dehors” și „en dedans” la 90 ͼ  din poză în poză: „pe demi-pointe”, în „demi-plié”, cu „plié-releve”;    	„Tour lent”: prin „passe” la 90 ͼ  , în „demi-plié”, din poză în poză;      
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a             „Grand battement” „jete” pe „demi-pointe”;    „Grand port de bras”-preparație pentru „tour” în poze mari;    „Battement divise en quart” la 90 ͼ  ;    	„Temp lie” „par terre” cu „pirouettes” „en dehors” și „en dedans”;    Întoarcere din poză în poză, „en dehors” și „en dedans”, prin  „passe” la 45 ͼ  , cu „plié -releve”;    	„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din pozițiile a II-a, a-V- a și a IV-a-(două întoarceri), din „temps releve”, „souivi en dehors” (zdup), cu piciorul activ la poziția „sur le cou de pied” (2-4 fără așezarea activului în poziția a V-a), din „grand plié” poziți a I-a și a V-a , din „temp saute” în poziția a V-a și din  „pas echappe” în poziția a II-a și a IV-a    	Rotații pe diagonală :”en dehors degageé” (4-8), „tours piques” (4-8) și „chaînes”;  SARITUIRI:  -„Entrachatquatre” cu deplasare;    „Royale”;    „Pas assemble” „tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc;    „Petit pas jete” „battu”;    „Brise” față /spate;    „Pas jete” „ferme” în toate direcțiile și pozele;  -„Pas ballotte” „par terre”;  -„Pas failly” față/spate;    „Sissonne simple” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;    „Sissonne ouverte par dévéloppé” „en tournant” „en dehors” și  „en dedans” pe ¼ de cerc;    „Grand sissonne ouverte” în toate pozele, cu deplasare;  -„Pas ballonne battu” lateral, fără deplasare;  -„Rond de jambe en l΄air” „saute” („en dehors” și „en dedans”);  -„Cabriole” la 45 ͼ  în față și spate din: „pas couppe”, „glissade” și  „sissonne tombe”;    „Grand pas assemble” lateral și față în „epaulement” din poziția a V-a, cu „pas couppe” și „glissade”;    „Temps leve” în poze la 90 ͼ  ;    „Pas emboîte en tournant” cu deplasare lateral și pe diagonală.  „POINTES”:  -„Petit pas jete” „en tournant” pe ½ de cerc cu deplasare laterală;  -„Pas de bourré souivi” în toate direcțiile și pe cerc;  -„Pas couru” în diferite direcții;  -„Sissonne ouverte” „par dévéloppé” la 45 ͼ  „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;  -„Grand sissonne ouverte” în toate pozele cu deplasare;  -„Pas tombe” din poză în poză la 90 ͼ  ;    „Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans”;    „Grand battement jete” în toate direcțiile și pozele;  -„Releve” pe un picior în toate pozele la 45 ͼ  și 90 ͼ  , cu deplasare;    „Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă începând din poze la 45 ͼ  și 90 ͼ  în    „plié”;    
   
    Domenii de conţinut    Clasa a VIII-a           -„Pirouettes” din pozițiile a V-a și a IV-a cu terminare în poze  „par terre”, câte una „souivi” din poz a V-a;  - Rotații pe diagonală: „pas de basque” „en tournant” (nu mai putin de 8), „en dehors” cu „degageé” (4-8), „piqué” (4-8),  „tours chaînes” (4-8);  -Sărituri pe „pointes” : „emboîtes” „sur le cou de pied”, pe loc și cu deplasare;      3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor      Structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații;    Accent pe studiul „adagio”-ului la bară și mijlocul sălii, la „demi- pointes” și „pointes”;    Adoptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării.      
 Sugestii metodologice 
 Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina  Dans clasic.  
 Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: 
   În ce scop voi face? (identificarea competențelor)    Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)    Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)    Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)    Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)   
 Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor. 
 Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev. 
   
 Strategii didactice 
 Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei  „ Dans clasic ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat. 
 Ținând cont de numărul de ore de specialitate, gestionarea timpului va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare. 
 Valorificând particularitatile de dezvoltare ale fiecarui elev, profesorii vor găsi parcursuri individualizate care să eficientizeze lecției de dans clasic. 
 Jocul ca metodă de predare, ca mijloc și formă de organizare didactica, efectuat uneori si sub formă de competitie, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor poate completa in mod eficient demersul didactic. 
 La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din  ciclul gimnazial  trebuie să 
   
 demonstreze fiecare mișcare predata pe înțelesul elevilor, in special principiile de execuție a elementelor studiate. Demonstrarea de către profesor cu acompaniament muzical, punand accent pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Constructia exercițiilor la fiecare nivel de studiu trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și posibilitatile de asimilare ale elevilor. 
 La clasa a V-a, accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în  timpul  mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un  obiectiv  important  este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”, la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”. 
 La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe  “demi pointe” (durată, tempo  și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe  diagonală. La capitolul “Sarituri” se  începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticitatii miscarilor, exercițiile vor conține la bară și la mijloc, static și în dinamică, toate pozele mici și mari, “en face” , pe “efface” si pe “croise”. În vederea dezvoltării expresivității mișcarilor se recomanda exersarea de fraze de mișcare, combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu combinatii complexe de pasii de legatura. 
 La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor. 
 *Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/ zi (minim de trei ori pe săptămână). 
 La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va sprijini, în construcțiile frazelor coregrafice,  î nvățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la 
 „demi-pointes” și „pointes” este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor.  Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic . 
 Lecția de  dans clasic  presupune si o parte de contributie creativa, personala, a fiecarui profesor, ce trebuie să reflecte competențele si experienta sa profesionala, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților de dezvoltare ale elevilor, ajutându-se si de o serie de îndrumări/ sugestii metodologice, oferite prin această programă. 
 Grup de lucru 
   
    Nume, prenume    Instituție de apartenență      Brăescu, Adrian    Ministerul Educației      Streche, Loredana    Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație      Solomon Vasile    Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca      Popa Mihaela-Camelia    Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București      Cocea, Nicoleta    Liceul de Coregrafie  ”Floria Capsali”,  București      Chilea, Carmen    Colegiul Național de Arte ”Regina Maria ”, Constanța      Tănăsescu, Andreea    Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București    
   
    Todi, Cristina    Colegiul Național de Artă  ”Octav Băncilă” , Iași      Toader, Luminița    Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia”, Cluj- Napoca      Xenis Oprea, Roxana    Colegiul Național de Arte ”Regina Maria ”, Constanța      Ciupe, Anca Elena    Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia”, Cluj- Napoca      Istrate, Rodica    Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia”, Cluj-Napoca      Karda Marialis    Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București      Mateescu Diana Claudia    Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București      Vasilovici Mihaela    Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București      Vitan Brandusa    Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București    

Preluat: 2026-09-25T20:05:33.092473+00:00 · SHA256: cae0987df5f75f4a3852f7895807af31b1b4929042d1e55e1a7deac80fa4f8d6