ANEXE din 23 iunie 2022 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele Comunicare în limba maternă polonă şi Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română, clasa pregătitoare şi clasele I-IV

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXE din 23 iunie 2022 
 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele Comunicare în limba maternă polonă şi Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română, clasa pregătitoare şi clasele I-IV 
    EMITENT     MINISTERUL EDUCAŢIEI     
  Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 974 bis din 6 octombrie 2022  
   
  
						Notă   ...
			        Aprobate prin  ORDINUL nr. 4.104 din 23 iunie 2022 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 974 din 6 octombrie 2022.   
 Anexa nr. 1 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa şcolară pentru disciplina 
   
 COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ POLONĂ 
 pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română 
 Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 
   
 Bucureşti, 2022 

   
 Notă de prezentare 
   
 Programa disciplinei  Comunicare în limba maternă polonă  este elaborată potrivit unui nou  model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe . Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea  profilului de formare  al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Programa şcolară de  Comunicare în limba polonă maternă  reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparţinând etniei poloneze care învaţă în unităţi de învăţământ/ clase cu predare în limba română şi care şi-au exprimat opţiunea de a studia limba maternă în şcoală. 
 Structura programei şcolare  include următoarele elemente:  
   Notă de prezentare    Competenţe generale    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare    Conţinuturi    Sugestii metodologice  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.     Competenţele generale   vizate la nivelul disciplinei  Comunicare în limba maternă polonă  jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.  Competenţele specifice  sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.  Conţinuturile învăţării  se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale domeniilor integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:     Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)    Citire/lectură    Scriere/redactare    Elemente de construcţie a comunicării   
 Sugestiile metodologice  includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.  
 Prezenta programă şcolară propune o  ofertă flexibilă , care permite cadrului didactic adapteze activităţile de învăţare la specificul colectivului de elevi. Se urmăreşte astfel realizarea unui  demers didactic personalizat , care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată, în esenţă, pe  stimularea învăţării prin joc , care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor. 
 Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupărilor învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe. 
 Studiul disciplinei  Comunicare în limba maternă polonă , început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa şcolară vizează, îndeosebi, formarea domeniului de competenţe de comunicare în limba maternă. 
   
 Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română - clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 

   
     
   
   Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute       Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare       Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute       Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare   
  
 Competenţe generale 
   
 6 
  
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 
   

  
   Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute        Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a        „Ce nu se potriveşte?” etc.          Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar    selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj    realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj    oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”    aprecierea ca fiind adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat    formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat    reformularea unor mesaje    repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat    observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)    audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare    decodificarea mesajului încifrat în ghicitori          Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate    utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei unui mesaj audiat    realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat    oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... (în acest fragment de poveste/ în acest text)?”    selectarea unor enunţuri simple, scrise, care exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche de enunţuri date    formularea unor titluri potrivite textului audiat    executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de joc prezentate de adulţi sau copii    jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori desenate”,    audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea unor reacţii corespunzătoare    decodificarea mesajului încifrat în ghicitori    audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre istoria scrisului          Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate    selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare subiectului unui text audiat    formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat    alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de variante date    selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate    povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat    executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de activităţi    audierea unor scurte emisiuni informative accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se fabrică” etc.)    audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la acestea    ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text audiat               Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a –Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română        Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar  oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea    1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate  „Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?”  formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui mesaj/ text audiat         numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat    oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”    recunoaşterea unor enunţuri al căror sens nu se potrivește cu un mesaj audiat anterior    indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte    îndeplinirea unei instrucţiuni simple    participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului      identificarea personajelor/ personajului unui text audiat    oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul:    identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat    completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat    identificarea elementelor dintr-un text audiat care se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textului    sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate    asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile desprinse din discuţiile cu colegii    stabilirea de asemănări/ deosebiri între personajele şi/ sau întâmplările prezentate în povestirile audiate    jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă ...” etc.       Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat    identificarea personajelor dintr-un text audiat    precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un text audiat    identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat    	 formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)     ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii textului audiat    relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din textul audiat    precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.    recunoaşterea personajelor unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor acestora    ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu respectarea unor informaţii    completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat    intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral                 7    Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română  – c lasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a        Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar    1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate    1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate  identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.       indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”    numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt    stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte    punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită    identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi    rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate    audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător      jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se termină/ conţin un anumit sunet    jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după numărul de silabe” etc.    numărători melodice însoţite de mişcare    analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor    despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme    rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau jocuri    stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt    schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet    identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.    numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte    identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc.    stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3- 5 cuvinte    dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte    schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis    punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare      analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor    identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte    ordonarea alfabetică a unor cuvinte date    formarea unor cuvinte din silabe date    formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie)    jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”    despărţirea cuvintelor în silabe    stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt    schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet    stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte    dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte    schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis    jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari, obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.            8            Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a        1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute    1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute  aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt oferite verbal        Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute    participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.    audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii    participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi    vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii    rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)         formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral    jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.    formularea unor întrebări de lămurire în urma audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate sau povestite de adulţi/ copii    emiterea unor predicţii asupra derulării evenimentelor dintr-un text audiat    activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de copii sau adulţi    vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi filme pentru copii şi discutarea lor    conversaţii pe teme de interes pentru copii rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, în care instrucţiunile sunt oferite verbal    discuţii pe marginea unor spectacole de teatru pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc.      jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.    participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme povestite/ citite de copii sau adulţi    conversaţii pe teme de interes pentru copii    formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral    vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau a unor filme româneşti/ dublate în limba română pentru copii şi discutarea lor    folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor termeni/ expresii din mesajele orale în care contextul nu a oferit sensul noţiunilor    vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea organizării spaţiului/ standurilor de carte    participarea la activităţi dedicate unor scriitori, Zilei Mondiale a Cărţii etc.              9    Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română  – c lasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a  10        Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare        Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a                Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple    jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă    exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate    formulare de răspunsuri la ghicitori    participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)    rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior    reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii    asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare;    jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare    reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)    simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite    jocuri de rol    repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)    dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate    sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.          Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare    utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor scuze etc.    jocuri de rol    oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri simple    formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse teme din sfera de interes a copiilor    exersarea unor formule de adresare, de solicitare, de mulţumire, adaptate interlocutorului    relatarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei    enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale clasei    formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite de imagini sau folosind cuvinte date    dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme familiare reale sau imaginate    exersarea exprimării, clare şi corecte, şi conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării    conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale (salutul, prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor, formularea unei cereri, formularea unor întrebări etc.) care pot determina reuşita comunicării          Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare    alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o rugăminte, un îndemn, un salut etc.    oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri    jocuri de rol    reformularea unor propoziţii prin schimbarea intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul comunicării    schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea unor detalii ale mesajului transmis    transformarea/ completarea unor enunţuri după modele date    identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare    formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date    dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute    recitarea unor poezii pe teme familiare    combinarea unor propoziţii care au legătură între ele, pentru a explora formarea textului  -  povestirea unor vise, poveşti etc.             Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte    2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple  „Continuă povestea” etc.              formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii    formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.    prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie    discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de comportament    formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare    alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi evenimente familiare    exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute    identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ poveşti cunoscute    formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri preferate      formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi desfăşurate    repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat    exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situaţii familiare    discuţii privind comportamentul personajelor    evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor    discuţii de grup, pe subiecte familiare    completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical, menţinerea timpului verbului    formularea, completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare    scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi)    descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi, jocuri cunoscute    jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”,       Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic    dialoguri în care se descrie/prezintă propria persoană, despre familie, colegi, animalul preferat, activităţile preferate/ desfăşurate etc.    povestirea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei, cu folosirea verbelor la timpurile potrivite    completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul unor discuţii în grup    construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini    	 dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea de conectori elementari: şi, atunci, însă, deoarece, dacă, atunci etc.     formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri    crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/ o suită de imagini şi după un şir de întrebări    identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.    realizarea acordului dintre subiect şi predicat, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea terminologiei)    jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea normelor de adresare civilizată    prezentarea unor proiecte realizate individual sau în echipă                 11    Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română  – c lasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a        Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a        2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare  „Pregătim o serbare”, „În vizită” etc.  Ce s-ar fi întâmplat dacă...?)    activităţii şcolare etc.)        Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală    exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate contextului    dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes    jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, „Statuile vorbitoare” etc.    jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, „La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.    formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor    jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”    povestirea unor experienţe trecute sau prezente    planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau a unora imaginare         dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme familiare    formularea unei opinii personale referitoare la un personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc.    jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”,    concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de interes    exerciţii de primire sau de oferire a unor complimente    jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”    formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum?       Participarea activă la dialoguri, în diferite contexte de comunicare    participarea la discuţii în perechi/ în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor    formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes    formularea unor mesaje în care să-şi exprime intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar    formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui mesaj oral    utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context jocuri de rol: întâlniri cu personaje antastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare    dramatizări    identificarea unor obiecte/ fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup    realizarea unor postere care să ilustreze reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea, păstrarea ideii)    formularea unei opinii referitoare la un personaj/ o întâmplare/ un mod de comportament etc.       12            Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare    2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine  „Spune după mine” etc.    2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine  concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.       combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură    folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere    utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate    iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes    recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”    conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini    jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului    crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii    poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului      jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date    concursuri de ghicitori    dramatizări ale unor poveşti cunoscute    improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor    formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii    realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti audiate (album cu desene realizate de copil în urma audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise)    conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini    jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului, introducerea unor personaje etc.    alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii    jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este personajul?”, „Continuă versul/ strofa”,    crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul adultului şi ilustrate de copii      crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora    utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton)    utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile    exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii    interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi    jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date    prezentarea unor lucrări personale    repovestirea unor narațiuni citite sau audiate  -     dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte citite    participarea la serbări şcolare              13    Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română  – c lasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a  14        Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute        Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      „Domino”, „Bingo”  „citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului didactic            Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar    recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)    asocierea unor litere şi sunete    observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii    citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi” etc.    jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,    punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat    jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora    răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi          Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână    intuirea unor cuvinte însoţite de imagini corespunzătoare    recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de mână    compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte    marcarea prin colorare, subliniere, decupare, încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate de cadrul didactic sau de elevi    completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte    ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte    citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar sau de mână    citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână    marcarea cuvintelor care se repetă într-un text    citirea unor cărţi de grup (Big-books)    citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi propoziţii    realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând cuvinte decupate din ziare şi reviste    jocuri de tip „Domino”, cu imagini, cuvinte sau simboluri          Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut    citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)    citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.  -  citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie    citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)    identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text    auto-corectarea greşelilor de citire atunci când cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens    adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)    exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi    citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din iniţiativa copilului    căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă    jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri             Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a        3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare          Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare    formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?”    lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate    prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini    „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini)    citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)    audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;    continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic sau al colegilor         identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit    citirea unor „cuvinte cheie”    recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat    formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit    asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite    citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt    ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite    analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte    identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor fragmente de text    stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt       Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut    formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse dintr-un text citit    discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare    formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit    identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit    redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit    formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit    aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat    emiterea unor predicţii asupra firului narativ al textului citit    identificarea unor informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare etc.)             Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar  -  identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou,   H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.    3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple         recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.    punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale/ scrise indicate       Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute    asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/ desene/ gesturi    decodarea unor informaţii din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru copii etc.                 15          „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului ilustrat  punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate  ale cadrului didactic etc.           sortarea unor semne, simboluri grafice identice  -     codarea sau decodarea unor mesaje scrise –    Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau      plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe care transmit mesaje (reguli de conduită, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.)    realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din mediul apropiat    exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri    exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii, scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri      parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul unor simboluri convenţionale sau inventate („In căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)    transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date/ proprii          Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea    3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagistic    3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei       observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.    răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o minibibliotecă, în biblioteca şcolii etc.    observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.    observarea amplasării imaginilor în raport cu textul    audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor    jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.      citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe)    citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor poveşti, povestiri etc.    memorare unor poezii şi ghicitori din proprie iniţiativă    confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare (individual şi în grup); realizarea „Abecedarului clasei”, folosind planşe de colorat    exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce tare, un fragment    activităţi în biblioteca şcolii    completarea unui jurnal de lectură al clasei, folosind desene şi enunţuri scurte    amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă      realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie înregistrate titlul şi personajele din basmele/ poveştile/ povestirile citite sau transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.    realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală sau comună (album cu desene realizate de elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer)    prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite individual sau în grup    memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi ghicitori    autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche    realizarea unor minicărţi pe teme de interes comun sau personal    amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă    16                 citirea unor reviste pentru copii         completarea unor grafice, panouri cu titluri, personaje ale textelor citite    observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini    observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate (carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text, carte electronică etc.)    jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.  -       completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/ personaje ale textelor citite de elevi    recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri colegilor    citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi    repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente şi informaţii    vizite la muzee şi case memoriale         17      Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare   
   
    Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a         Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate    exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele    coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii    modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.    poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp    orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.    exersarea poziţiei corecte la scris            Scrierea literelor de mână    exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii    modelarea din plastilină a contururilor unor litere; decorarea literelor de mână şi de tipar;    trasarea în duct continuu a literelor de mână (începând prin unirea punctelor care le compun)    executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari    scrierea literelor de mână, folosind diverse instrumente de scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, foaie liniată, tablă etc.)    copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte            Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare    copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii    autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model    copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte    transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute    transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activităţi individuale sau comune    scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte    realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe teme familiare, după modele date         
   
     
   
      utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris    jocuri de tip labirint    observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi    construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.    scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc.    decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc.    scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm    realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia și punctul), utilizând instrumente diferite    realizarea  unor  desene  cu  litere    personificate      completarea după model, cu litere de mână, a unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, felicitări, scurte scrisori    exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte    scrierea după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;    selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine cuvinte    realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări    realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele      -  realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic     
   
    Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare  -  confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.   (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1  Martie”)    4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse    alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având suport vizual    adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în enunţuri eliptice    ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia      4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază    scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe    folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie)    plasarea semnelor de punctuaţie într-un text      
 18 
  

  
   
      decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice    „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului        scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul computerului    confecţionarea unor etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică    organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui proiect    personalizarea unor modele predefinite de invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare către Moş Crăciun)    jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise        scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor    confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor corespunzătoare folosind diverse instrumente  (stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)    confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică    marcarea prin chenare sugestive/ elemente grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje, anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune în evidenţă    formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/ care prezintă interes    compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări    	 formularea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”, „Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. în  propriul caiet, într-un caiet al clasei sau într-un spaţiu special amenajat (de ex.: colţul de creaţie)     activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte    confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti, legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii    realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei    jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise    crearea şi completarea unor rebusuri      
   
     

  
 19 
  
   
    Clasa pregătitoare    Clasa I    Clasa a II-a      4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale    „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)    exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e primăvara?”    etichetarea originală a unor obiecte personale    confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje neconvenţionale    organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat  „Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri)    organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”    crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)    crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri    completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri         Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale    scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de cadrul didactic    scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte (propoziţii) şi simboluri/ desene    redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti, jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi exprime bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc.    realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii la evenimente personale ori ale clasei, documente cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.)    confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje convenţionale şi neconvenţionale    prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune         4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale    organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor, păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)    completarea unui jurnal personal sau al clasei, folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte    crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o temă propusă    ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor personale    realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe)    redactarea unor idei despre o melodie ascultată    realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte, formă şi culoare      
 20 
  

  

  
 21 
  
 CONŢINUTURI 
   
    Domenii    Clasa pregătitoare    CLASA I    CLASA a II-a      Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)    Acte de vorbire:  a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte   Cuvântul. Propoziţia/Enunţul  Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate  Dialogul  Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală     Forme ale discursului oral  Povestirea după imagini    Acte de vorbire : a saluta, a se prezenta, a formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere      Cuvântul. Propoziţia/Enunţul  Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative  Dialogul   Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul social şi natural apropiat, igiena personală     Reguli de vorbire eficientă:  vorbirea pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii      Forme ale discursului oral  Povestirea unor întâmplări trăite Repovestirea unor întâmplări auzite  Descrierea unui obiect/ unei persoane    Acte de vorbire : a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o părere/ o opinie/ o solicitare  Cuvântul Propoziţia/Enunţul  Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu  Intonarea propoziţiilor exclamative  Dialogul  Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul înconjurător  Reguli de comunicare eficientă : elemente de politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)   Forme ale discursului oral  Povestirea unor întâmplări trăite sau observate Repovestirea unor întâmplări citite  Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei  persoane  Reguli ale discursului oral  Pronunţie clară şi corectă  Acord de număr şi gen, fără terminologie Intonaţie adecvată      Citire/ lectură    Cartea  Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii     Literele mari şi mici de tipar  Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.     Cartea  Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină  Literele mici şi mari de tipar şi de mână Alfabetul limbii polone  Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice (introduse progresiv)    Cartea  Cuprinsul unei cărţi     Alfabetul limbii polone  Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte  Propoziţia/  enunţul (fără teoretizări)   Textul  (de maximum 120 de cuvinte)     
   
     
   
         Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte     Propoziţia/  enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv   Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv    Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, introduse progresiv)    Titlu. Autor. Alineate      Aşezarea textului în pagină Titlu. Autor. Alineate    Aşezarea textului în pagină Textul literar  Textul narativ literar  Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală Textul liric  Textul nonliterar/informativ    
   
    Scriere/redactare    Elemente grafice  care intră în componenţa literelor de   mână: linii, puncte, bastonate, zale, semiovale, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar  Simboluri neconvenţionale  în exprimarea scrisă     Scrierea funcţională  desene, simboluri Felicitarea   Biletul    Alfabetul limbii polone  Literele mici şi mari de mână  Ortografia  Ortografia cuvintelor  Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului  Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)  Punctuaţia  Punctul  Semnul întrebării Linia de dialog  Organizarea textului scris  Scrierea pe liniatură tip I  Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor     Scrierea funcţională  Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Biletul  Invitaţia. Felicitarea  Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)    Alfabetul limbii polone  Literele mici şi mari de mână  Ortografia  Ortografia cuvintelor  Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului  Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)  Punctuaţia  Semnul exclamării  Virgula (în vocativ şi enumerare) Două puncte  Organizarea textului scris  Scrierea pe liniatură tip II şi dictando Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte  Scrierea funcţională  Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)  Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare Felicitarea  Afişul    
 22 
  

  
   
              Scrierea imaginativă  (texte de 3-5 enunţuri), pornind de la experienţe trăite     Scrierea imaginativă  (texte de 3-7 enunţuri), pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) sau a unui şir de întrebări Cartea, ziarul sau   revista clasei      Elemente de construcţie a comunicării    Vocabular Cuvântul  Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus    Vocabular  Cuvântul  – grup de sunete asociat cu un înţeles   Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus  Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit    Vocabular Cuvântul  Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus  Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit    
   
    Fonetică    Fonetică    Fonetică  Sunetele  limbii polone Utilizarea corectă a accentului   Despărţirea cuvintelor în  silabe în scris ,  la capăt de rând  Propoziţia  (fără teoretizări)       Sunete  specifice limbii polone     Sunetele  limbii polone       Despărţirea cuvintelor  în silabe     Silaba  Despărţirea cuvintelor  în silabe            Cuvântul           Despărţirea cuvintelor în silabe  intuitiv,            fără cunoaşterea regulilor           Propoziţia  (fără teoretizări)     
   
     

  
 23 
  

   
 SUGESTII METODOLOGICE 
   
 Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline. 
 Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. 
 La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. 
 Strategii didactice 
 Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. 
 În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de  Comunicare în limba română  ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându- se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I. 
 Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă. 
 Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă. 
 Evaluarea  reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.  
 Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate, astfel încât să ducă la dezvoltarea de competenţe specific. 

 Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare 
 TEMA: Familia mea 
    Ce urmărim?  - competenţe specifice -    Cum procedăm?      Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura  pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba polonă + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare      Comunicare în limba polonă      1.1.      selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat – Exemplu: „Cine face parte din familia ta?”    realizarea unui desen pentru a indica trăsăturile unei familii    aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală    formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu:  „Cine face parte din familia ta?”, „Cum se numește fratele/sora ta?”, „Cine este bunica pentru mama ta?”, „De ce este familia importantă pentru noi toți?”    repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată        1.2.      numirea personajelor din poveste    oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Descrie membrii familiei tale.”        1.3.      indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/jetoane puse pe bancă – Exemplu: Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit. “Familia mea este fericită.”    numărarea cuvintelor dintr-un enunţ    punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: tata, mama, frate, soră, băiat, fată, bunic, bunică etc.    despărţirea cuvintelor în silabe    indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele familie, rude, bunici)    sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul: Încep cu sunetul m (se dau jetoane care reprezintă: mama, miłość, miły, małować etc.)    colorarea unor imagini care reprezintă obiecte /fiinţe a căror denumire începe cu sunetul m (mama, maskotka, mazaki)        1.4.      audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii       participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)      2.1.      jocuri de cuvinte – Exemplu: “Spuneţi cuvinte în care sunetul m se aude la început.”    reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)    ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:    „Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”      2.2.      prezentarea familiei mele        2.3.      repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate        2.4.      participarea la jocuri de grup        3.1.      punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile potrivite    – Exemplu: casă, frate/soră, copil, verișor/verișoară, album, bunuc/bunică      3.2.      lectură după una sau mai multe ilustraţii        3.3.      punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate      

   
    3.4.      observarea unui album de familie    observarea imaginilor specifice unor aspect din viața de familie (identificarea unor specificaţii referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)        4.1.      decorarea unui copac cu frunze realizate din hârtie sau carton pe care sunt desenate chipurile membrilor de familie    construirea literei M din plastilină, pastă de modelaj, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.    trasarea literelor de tipar M şi m după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind  instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)    colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A 4         4.2.      crearea de felicitări, cu ocazia zilei de naștere sau onomastice a unui membru de familie        4.3.      realizarea arborelui genealogic cu numele membrilor de familie    completarea calendarului clasei folosind desene, simboluri (la finalul săptămânii)        Matematică şi explorarea mediului      1.1.      numărarea membrilor familiei    construirea unui copac cu chipurile unui număr de rude dat        1.2.      compararea mulţimilor membrilor de familie        2.2.      construcţii cu ajutorul figurilor geometrice    confecţionarea de nori utilizând cutii, cilindri, sfere        2.1.      jocuri de orientare şi de poziţionare a imaginilor în funcţie de diferite repere        2.3.      jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din album cu două fotografii    mai mult decât are colegul tău.”      3.1.      crearea/completarea unor modele repetitive de cel mult 5 membrii ai familiei    utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea glasurilor specifice membrilor familiei        4.2.      jocuri cu membrii familiei de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”        Arte vizuale şi abilităţi practice      1.1.      vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Familia mea – Moja rodzina” şi    discutarea mesajului transmis      2.1.      enumerarea unor caracteristici ale familiei        2.3.      realizarea de construcţii libere, spontane    realizarea de construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie    realizarea unei machete cu membrii familiei – din plastelină        Muzică şi mişcare      2.1; 2.2.      însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Moja wesoła rodzinka” –    YouTube)    

   
 Grupul de lucru 
   
       Dariusz  KASPRZYK        Universitatea  Al. I. Cuza  Iași         Cristina-Maria  ALBU        Inspectoratul Școlar Județean Suceava         Maria  OSTROVSCHI-CHAHULA        Şcoala Gimnazială  Henryk Sienkiewicz  Solonețu Nou    

   
 Anexa nr. 2 
 MINISTERUL EDUCAŢIEI 
   
 Programa şcolară pentru disciplina 
 LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ POLONĂ 
 pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română 
 CLASELE a III-a – a IV-a 
   
 Bucureşti, 2022 

   
 Notă de prezentare 
   
 Programa disciplinei  Limba și literatura maternă polonă  este elaborată potrivit unui nou  model de proiectare curriculară , centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea  profilului de formare  al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Programa şcolară de  Limba și literatura maternă polonă  reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparţinând etniei poloneze care învaţă în unităţi de învăţământ/ clase cu predare în limba română şi care şi-au exprimat opţiunea de a studia limba maternă în şcoală. 
 Disciplina  Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română  la clasele a III-a şi a IV-a ,  îşi propune să realizeze predarea/învăţarea limbii polone (4 ore pe săptămână) dintr-o nouă perspectivă, aprofundând şi lărgind cerinţele disciplinei din etapa anterioară. 
 Pe lângă dezvoltarea în continuare a comunicării orale, disciplina pune accentul pe înţelegerea şi interpretarea textului scris, pe exprimarea în scris a gândurilor, pe funcţia comunicaţională şi expresivă a limbii. 
 Această programă pune accent pe aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii şi literaturii materne în contextul actual. În acest sens, au fost puse în valoare iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze elementele comune în progresia achiziţiilor elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc. 
 Documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe nevoile elevilor în societatea contemporană. Se propun formulări ancorate în cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative de învăţare. 
 Structura programei şcolare  include următoarele elemente:  
   notă de prezentare ;     competenţele generale  (sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar - aceste competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte la îndemâna copiilor);     competenţe specifice  (sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase);     exemple de activităţi de învăţare  (reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele specifice);     conţinuturi  (sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire - gramatică funcţională, tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii);     sugestii metodologice  (au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor).    
   
     
 Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română – clasele a III-a - a IV-a 

   
     
 1. 
   
 2. 
   
 3. 
   
 4. 
  
 Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare 
 Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare 
  
 Competenţe generale 
   
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 

  
 31 
  
   Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare        Clasa a III-a    Clasa a IV-a            Clasa a III-a    Clasa a IV-a      1.2. Înţelegerea semnificaţiei cuvintelor în textul ascultat    1.2. Înţelegerea semnificaţiei expresiilor şi a structurilor lexicale în textul auzit      Clasa a III-a    Clasa a IV-a      1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate    1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora  cauză-efect (de exemplu , „se teme de câini”; „a minţit deoarece/pentru că i-a fost frică”; „îi era frică deci/de aceea a minţit” )        Înţelegerea globală a textelor funcţionale enunţate în situaţiile zilnice de comunicare    reacţie faţă de text prin răspuns la întrebări    dovedirea înţelegerii globale a textului:    cu ajutorul pozelor, succesiunii de poze    alegerea răspunsului: alternativ, asociere, pereche    redare prin povestire, desene            Înţelegerea globală a textelor informative şi literare enunţate în situaţiile zilnice de comunicare    dovedirea înţelegerii globale a textului    alegerea răspunsului:    prin alegere simplă; prin exerciţii complementare      redare prin povestire, dramatizare    exerciţii pentru observarea mesajului, intenţiei         recunoaşterea în textul enunţat a cuvântului nepotrivit, prin exerciţii joc    indicarea unei im agini pentru a dovedi înţelegerea semnificaţiei      deducerea din context a semnificaţiei expresiilor şi a structurilor lexicale necunoscute şi a noii semnificaţii a expresiilor cunoscute    interpretarea semnificaţiei cuvintelor, expresiilor, a structurilor lexicale, pe baza diferitelor tipuri de texte audiate    jocuri de rol pentru identificarea instrumentelor lingvistice pentru percepţia cronologiei: sintaxa şi cronologia (de exemplu, „Iese şi îşi pune paltonul.”),  zostanie  (de exemplu, „ zostanie nauczycielem /va  deveni  profesor”), cuvinte cu semnificaţie temporală (de exemplu, „ później, potem, w końcu, wczoraj, z powrotem” )      recunoaşterea diferenţelor dintre varianta limbii proprii şi varianta limbii standard    exerciţii în scopul observării ordinii cuvintelor în propoziţie şi a semnificaţiei acestora, într-un context dat    conştientizarea propoziţiilor afirmative, interogative, exclamative, imperative şi a relaţiei cu situaţia comunicaţională    observarea intonaţiei propoziţiilor afirmative, interogative, exclamative, imperative      conştientizarea utilizării variantelor de limbă în contexte diferite utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate pentru exprimarea negaţiei    utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate pentru exprimarea relaţiei de tip          Clasa a III-a    Clasa a IV-a      1.4. Observarea pronunţiei clare şi expresive    1.4. Conştientizarea vorbirii clare şi expresive       exerciţii pentru observarea, reproducerea şi conştientizarea articulării corecte a textelor enunţate în diferite situaţii de comunicare, a pronunţiei corecte:    exerciţii pentru identificarea sunetelor vorbite    exerciţii de identificare în mod izolat (nu în cadrul cuvintelor) pentru deosebirea vocalelor şi consoanelor scurte şi lungi    exerciţii ce servesc pentru diferenţierea consoanelor surde şi sonore, de exemplu, p-b,  w -f, g-k    exerciţii ce servesc pentru diferenţierea vocalelor, de exemplu a-o,  u-ó, ą-ę, i-y     exerciţii tip joc pentru observarea intonaţiei, a accentului în propoziţie        exerciţii pentru conştientizarea pronunţiei corecte şi a articulării corecte a textelor audiate în diferite situaţii de comunicare:    exerciţii joc pentru conştientizarea rolului pe care îl au ritmul, intonaţia şi pauza în vorbire    observarea rolului semnelor nelingvistice care însoţesc comunicarea elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicare (accent, intonaţie, intensitate sonoră, volum, mimică, gestică, poziţia corpului)      32        Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare        Clasa a III-a    Clasa a IV-a                        Clasa a III-a    Clasa a IV-a      2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat  „pentru prima dată, mai întâi ..., apoi ..., mai târziu ..., în final ...”)    2.2. Relatarea orală a unor evenimente cunoscute        Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu    descrierea bazată pe observaţie    continuarea, completarea descrierii    exerciţii orale pentru prezentarea obiectelor, a animalelor          Descrierea unui obiect/ unei fiinţe/ unui personaj urmând un set de repere    observarea, reproducerea părţilor descriptive ale textului auzit sau citit    exerciţii orale pentru prezentarea persoanelor, locurilor, peisajelor    descrierea orală şi evaluarea similitudinilor, a diferenţelor         exersarea înlănţuirii logice a propoziţiilor    exerciţii-joc pentru formarea de propoziţii legate, înlănţuirea unor propoziţii, aferente unei succesiuni de imagini, a secvenţelor unui eveniment petrecut    povestirea prin respectarea succesiunii cronologice (de exemplu,      interpretarea prin dramatizare, utilizând instrumentele jocului dramatic a poveştilor, faptelor citite sau ascultate    relatarea pe baza unor repere (verbale sau vizuale)    relatarea pe baza unor întrebări          Clasa a III-a    Clasa a IV-a      2.3. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare prin joc de rol  propoziţii astfel încât să corespundă contextului    2.3. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare prin interacţiune      Clasa a III-a    Clasa a IV-a      2.4. Exprimarea clară şi expresivă, corespunzătoare particularităţilor de vârstă    2.4. Exprimare clară, corectă şi conştientă       crearea situaţiilor de comunicare şi de interacţiune în scopul de a integra în vocabularul activ cuvinte noi cu semnificaţie necunoscută    joc de rol în diverse situaţii de comunicare pentru alegerea şi utilizarea vocabularului şi formulei (salut, adresare, tutuire, exprimare politicoasă etc.) corespunzătoare situaţiei de comunicare respective (tematică, valoare stilistică, semnificaţie etc.)    antrenarea activă în actul de comunicare pentru a ordona cuvintele în      joc de rol în diverse situaţii de comunicare pentru integrarea în vocabularul activ a sinonimelor şi antonimelor    exerciţii distractive prin care se urmăreşte utilizarea unor diferite mijloace verbale, nonverbale, paraverbale pentru exprimarea unei afirmaţii sau a unei negaţii, în diferite situaţii de comunicare    activităţi în perechi: pe baza unor întrebări reciproce, exerciţii pentru alegerea formei corespunzătoare a terminaţiei cuvintelor  (- a / -y, - ów / Ø ) care răspund la întrebările „ Kto? Kogo?”       exerciţii pentru aplicarea articulării corecte a textelor enunţate în diferite situaţii de comunicare, a pronunţiei corecte: exerciţii de articulare şi pronunţare corectă a sunetelor    exerciţii de articulare pentru diferenţierea vocalelor şi consoanelor scurte şi lungi      exerciţii pentru conştientizarea pronunţiei corecte:    diferenţierea sunetelor surde / sonore: de exemplu, p-b,  w -f, g-k    diferenţierea vocalelor, de exemplu  u-ó         	exerciţii joc pentru folosirea intonaţiei corecte, a accentului în propoziţie, a pauzei în vorbire, în funcţie de context    	exerciţii joc pentru aplicarea corespunzătoare contextului a semnelor nelingvistice care însoţesc comunicarea (accent emoţional, intensitate sonoră, mimică, gestică, reglarea distanţei    jocuri de expresivitate prin schimbarea intonaţiei              33    34        Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare        Clasa a III-a    Clasa a IV-a        (raport asupra temei citite), cvartet de elevi (lucrează în grup sarcinile legate de înţelegerea textului), cubul (titlul, personajele, locul etc.)      Clasa a III-a    Clasa a IV-a      personaj, interpretarea sentimentelor acestora    3.2. Diferenţierea textelor în funcţie de tip, gen şi formă      Clasa a III-a    Clasa a IV-a      3.3. Formularea şi împărtăşirea/prezentarea impresiilor şi a opiniei despre textul citit    3.3. Manifestarea interesului pentru textul literar şi nonliterar        Înţelegerea informaţiei globale şi detaliate a textelor citite    dovedirea înţelegerii textului citit prin exerciţii joc    elaborarea unui rezumat cu ajutorul cadrului didactic    oferirea de răspunsuri la întrebări vizând comprehensiunea    completarea unor detalii în exerciţii lacunare          Formularea de deducţii simple pe baza textelor citite    aplicarea tehnicilor de înţelegere şi prelucrare a textului (parcurgere, predicție, activarea cunoştinţelor anterioare, sinteză, citire selectivă etc.), cu ocazia citirii unor texte diferite ca formă şi tip    aplicarea metodelor de cooperare, de exemplu, metoda ciorchine    detalierea, contragerea unui text    familiarizarea cu diferite surse de informare, texte orientative, lectură online de pe internet          Observarea caracteristicilor de formă a textelor literare şi nonliterare accesibile vârstei    observarea unei teme date în texte literare şi nonliterare    descoperirea cuvintelor cheie    exerciţii pentru observarea caracteristicilor modului de vorbire în proză şi în versuri: observarea ritmului, a rimei, a versului, a strofei    exerciţii de citire prin predicţii (deducerea continuării evenimentelor)    exerciţii pentru descoperirea însuşirilor personajelor din poveşti, legende, fapte reale, prin aplicarea de metode prin cooperare, de exemplu, jocul consensual (conceperea unor afirmaţii pe baza trăsăturilor de caracter ale personajelor, cu care sunt de acord toţi membrii grupului), interpretarea prin transpunere a faptelor unui         exerciţii de citire cu texte continue şi discontinue (grafice, hărţi, manuale de utilizare, pliante, comunicate)    întocmirea hărţii mentale, formarea ciorchinelui etc.    căutarea informaţiilor, evidenţierea esenţei în texte de informare    evidenţiere grafică (hărţi, grafice, desene etc.) şi descoperirea, analizarea legăturii cu textul, în texte tip document (pliante, înştiintări etc.)    caracterizarea personajelor din poveşti, legende, naraţiuni, utilizarea modalităţilor de caracterizare a personajelor: de exemplu, prin fapte, a caracterizării făcute de către un alt personaj    jocuri, exerciţii prin care se vizează descoperirea mijloacelor de exprimare a sentimentelor şi a atmosferei, în operele lirice    descoperirea coordonatelor temporale şi spaţiale      exprimarea emoţiilor prin interpretare, joc de păpuşi, dans, mişcare    identificare cu personajele: „Care personaj ai vrea să fii/nu fii?, Ce ai face în locul lui?”    exprimarea impresiei prin metode de cooperare    exerciţii pentru înţelegerea relaţiei titlu-text      formularea unei judecăţi de valoare    exprimarea opiniei    dezbatere    raportarea pozitivă faţă de carte şi lectură    observarea legăturii dintre ilustraţiile din carte şi text    orientarea în carte: observarea unor elemente de tipul: titlu, cuprins, capitole                    prezentarea unei cărţi, jurnal de lectură, participarea la întâlniri cu scriitorii, activităţi la bibliotecă, amenajarea unui colţ de lectură în clasă    proiecte de documentare pentru diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare (excursii, concursuri, serbări etc.)    iniţierea unei corespondenţe cu o revistă pentru copii, sau cu un scriitor    concursuri legate de conţinutul cărţilor citite, interes faţă de cărţile digitale şi utilizarea lor         35      Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare   
   
    Clasa a III-a    Clasa a IV-a         Redactarea textelor simple funcţionale care conţin elemente vizuale    observarea, reproducerea şi elaborarea unor afişe, invitaţii (sărbători, concursuri, spectacole), care conţin elemente vizuale şi grafice    scrierea de mesaje, înştiinţări, în diferite situaţii: olografe, electronice            Redactarea unor texte funcţionale simple    comunicare între elevi pe o diversitate de subiecte prin e-mail (întrebări legate de teme, modul de rezolvare a unui exerciţiu)    scrierea unei scrisori, de exemplu, membrilor familiei, prietenilor (adresare, salut, datare)           Clasa a III-a    Clasa a IV-a      4.2. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pe baza unor întrebări sau imagini    observarea fragmentelor de descriere într-un text citit    descrieri pe baza unor imagini    structura elementelor unei descrieri: avansarea de la întreg la parte şi invers    descrieri reproductive, continuarea, completarea descrierii      4.2. Redactarea unor scurte descrieri despre persoane, obiecte, animale    prezentarea unui personaj de poveste/ film serial pentru copii    scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut    descrierea unor animale    descrieri hazlii    pregătirea individuală a unei scurte descrieri        Clasa a III-a    Clasa a IV-a      4.3. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/trăite    ordonarea logică a propoziţiilor    formularea unor propoziţii pe baza unor imagini, a unor fapte petrecute    redactarea unui paragraf cu evidenţierea cronologiei (de exemplu,    „pentru  prima dată, apoi, mai târziu, în final”)    4.3. Compunerea unui scurt text narativ pe teme relevante pentru copii    observarea caracteristicilor unei naraţiuni (elemente de conţinut şi formă)    exersarea simetriei şi a structurării corecte, a succesiunii logice în povestire, în relatarea evenimentelor    exerciţii în scris contragerea, detalierea conţinutului celor citite    încadrarea unei secvenţe de dialog într-o naraţiune (de exemplu,  „Determină personajele să vorbească!”)    realizarea unei scurte compuneri pornind de la un titlu dat      
   
     
 36 
  
 CONŢINUTURI 1  

  
 Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul. 
   
    Domenii de  conţinut    Clasa a III-a    Clasa a IV-a      Funcţii ale limbii (acte de vorbire)      descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)    relatarea unei acţiuni/întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite) cererea de informaţii (referitoare la    universul apropiat) oferirea de informaţii (referitoare    la universul apropiat) cererea simplă familiară, cerere    politicoasă prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor    activităţi) iniţierea unui schimb verbal      descrierea (de personaje imaginare, de film/carte)    relatarea unei întâmplări imaginate    prezentarea unor activităţi/ rezultate/ proiecte    formularea de solicitări formale şi informale    iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal    cererea de informaţii referitoare la universul şcolii        Textul      textul pentru lectură are minimum 200 cuvinte    textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii scurte adecvate nivelului de    vârstă    text de informare şi functional: afiş, fluturaş, tabel sau  alt tip de organizator, carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări      textul pentru lectură are minimum 400 cuvinte    textul narativ literar; texte de tip portret; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă    text de informare şi funcţional: afiş, tabele, diagrame Venn sau orice alt tip de organizator grafic adecvat vârstei, hartă şi plan simplu de oraş/ traseu turistic etc., carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – mesaj text şi email        Variabilitatea şi regularităţile limbii    -  intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei)     -  intuirea claselor sintactice: subiect şi predicat (fără utilizarea terminologiei)     
   
 Lista detaliată a conţinuturilor se află la secţiunea  Sugestii metodologice . 
   
     
 1  Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de conţinuturi ale competenţei de comunicare în limba maternă din   Recomandarea Parlamentului european privind cadrul de referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi  .  

   
 Sugestii metodologice 
   
 În clasele a III-a şi a IV-a, se continuă dezvoltarea competenţelor-cheie necesare învăţării pentru toată durata vieţii, începută în clasele pregătitoare, întâi şi a doua, conform sugestiilor din Cadrul European pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi. 
 În şcoală, spaţiul primar pentru dezvoltarea comunicării este sala de clasă. Pe parcursul învăţării, comunicarea devine cel mai eficient instrument al interacţiunii şi al dobândirii şi transmiterii cunoştinţelor, precum şi al gândirii. 
 Condiţia de bază a înţelegerii textului este dată de funcţionarea optimă a deprinderii de citire/lectură. Citirea şi prelucrarea textelor îi pregăteşte pe elevi să aplice independent operaţiile de bază în interpretarea textelor. Prelucrarea şi interpretarea variată a diferitelor tipuri de texte dezvoltă empatia şcolarilor, dau posibilitatea dobândirii experienţelor legate de formele literare simple, a descoperirii formelor de exprimare literară, a formării particularităţilor de stil şi structură. 
 Tot prin prelucrarea textelor, se pun bazele competenţei de redactare. Dezvoltarea acesteia până la nivelul la care serveşte drept instrument al autoexprimării, împreună cu exigenţa lizibilităţii, a ordinii şi a corectitudinii, reprezintă una dintre cerinţele de bază ale programei. Elevii dobândesc cunoştinţe de bază privind funcţionarea limbii polone, printr-un demers experienţial. Cunoştinţele de limbă includ în cazul de faţă şi cunoaşterea regulilor de ortografie şi consolidarea deprinderii de scriere corectă. 
 În această viziune, în locul predării elementelor sistemului lingvistic, elevii vor fi expuşi la o varietate de situaţii de comunicare în care vor participa şi la care vor reflecta, descoperind regularităţile limbii poloneze. Ca atare, fenomenele lingvistice nu sunt descoperite în mod izolat, ci în totalitatea şi interacţiunea lor, din perspectivă funcţională, astfel încât, plecând de la experienţele elevilor, de la descoperirea şi practicarea funcţiilor limbii, să poată contribui la dezvoltarea sistemului de competenţe de comunicare. 
   
 Înţelegerea orală şi scrisă 
 În clasele a III-a şi a IV-a ascultarea este la nivelul înţelegerii globale a mesajului scris şi oral. Aceasta este condiţia ca elevul să fie capabil să asculte, să înţeleagă mesajele enunţate în diferite situaţii de comunicare, să colecteze şi să prelucreze informaţiile şi, totodată, să fie capabil să comunice într-un mod corespunzător în diferite situaţii de comunicare, să conceapă şi să-şi exprime convingător propria opinie, în comunicarea orală. 
 În decodarea orală sau scrisă, este importantă recunoaşterea fenomenelor lingvistice şi gramaticale (de exemplu, diferenţierea textului, propoziţiei, cuvântului). 
 Comprehensiunea textului este una dintre cele mai importante competenţe, care se formează treptat în etapa timpurie a învăţării. Aceasta este competenţa care stă la baza învăţării, relaxării, dezvoltării personale şi este un instrument prin care elevii reuşesc să-şi dezvolte competenţa de comunicare activă. 
 Comprehensiunea textului este susţinută în mare măsură de strategii de învăţare prin cooperare şi prin utilizarea  de strategii cognitive . Merită să acordăm o atenţie deosebită metodelor de predare- învăţare reciprocă, aruncarea cubului, brainstorming, ciorchine, tehnica predicţiilor. Aceste metode se realizează în grupuri mici şi contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, respectiv a abilităţilor de socializare şi de interacţiune a elevilor.  Învăţarea prin cooperare  se bazează pe teorii constructiviste de învăţare; pe parcursul aplicării acestora, însuşirea cunoştinţelor nu este pasivă, ci se face în mod creator. 
 Învăţarea prin cooperare nu trebuie înţeleasă ca o modalitate de organizare pe grupe în care elevii rezolvă sarcini distincte. Accentul se pune pe munca în echipă, pe colaborare, astfel încât elevii învaţă să se raporteze unii la alţii. Acest lucru conduce la stimularea autoîncrederii, la întărirea simţului critic, ajută la socializare. Elevii trebuie învăţaţi să utilizeze tehnici adecvate colaborării eficiente. În general, grupurile sunt eterogene. Astfel, elevii care au performanţe mai scăzute nu rămân în urmă, deoarece învaţă activ de la ceilalţi colegi, copiii cu performanţe mai bune pot învăţa prin predare, iar achiziţiile lor se aprofundează. 
 Următoarele modalităţi de învăţare pot face procesul de învăţare mai efficient și mai interesant. 

   
   Predarea reciprocă  Predarea reciprocă serveşte la prelucrarea eficientă a informaţiilor, prin faptul că ajută la urmărirea şi controlul permanent al atenţiei conştiente, al autoreglajului, al înţelegerii, cu alte cuvinte, ajută la dezvoltarea operaţiilor metacognitive.  Predarea reciprocă este o strategie eficientă de citire şi de analiză a textului care se bazează pe o abordare de învăţare prin cooperare. Predarea reciprocă presupune patru etape importante care reflectă următoarele operaţii cu textul: anteproiectare, rezumare, adresarea de întrebări şi clarificare (explicare):    anteproiectarea se referă la acea experienţă, după care elevii, urmare a citirii titlului textului, cuprinsului sau a unei părţi de text, se gândesc pe rând, la ce ar putea conţine textul (fragmentul). În următoarea etapă a citirii, vor fi atenţi dacă predicţia lor s-a adeverit, dacă se îndeplinesc aşteptările anterior stabilite faţă de text. Această etapă ajută la asocieri între cunoştinţele anterior dobândite şi noile informaţii propuse de textul citit;    rezumarea se referă la evidenţierea cuvintelor cheie, a tematicii textului citit precum şi la abordarea elementelor celor mai semnificative. Astfel, rezumarea conduce la înţelegere şi retenţie;    adresarea de întrebări, pe lângă descoperirea elementelor necunoscute din text, ajută la înţelegerea şi la interpretarea informaţiilor citite. Prin intermediul întrebărilor, elevii reflectează asupra noţiunilor, propoziţiilor care sunt mai puţin pe înţeles, dar îşi pot exprima şi propriul punct de vedere legat de tema dată;    clarificarea (explicarea) se referă la recitire, la cântărirea unor părţi ale textului sau la analizarea din surse externe a acelor noţiuni, pe care nu le pot înţelege datorită conţinutului lor nou sau care aparent nu se încadrează în mesajul întregului text. Clarificarea reprezintă condiţia citirii eficiente spre asimilarea de noi informaţii, dar poate servi şi ca etapă de încheiere a analizei textului.  Predarea reciprocă demarează sub îndrumarea profesorului, printr-o abordare frontală care presupune introducerea textului şi urmărirea celor patru etape enumerate mai sus. Apoi, se continuă prin activitate în grupuri mici îndrumate direct de profesor. Pe parcursul citirii şi analizei textului, efectuate în cadrul grupurilor, elevii îşi asumă diferite roluri (de a formula predicţii, de a întreba, de a explica, de a rezuma), ceea ce face învăţarea ludică şi interesantă. După citirea colectivă sau individuală a unui fragment de text (pe rând fiecare paragraf), fiecare elev participă la discuţia comună în acord cu rolul ales:    unul dintre ei rezumă cele citite, eventual găseşte un titlu pentru introducere;    alt elev formulează întrebări în legătură cu un fragment de text, şi solicită răspunsuri de la ceilalţi elevi;    al treilea elev clarifică acele conţinuturi sau noţiuni noi, pe care nu le înţeleg colegii din grupă;    al patrulea elev ghiceşte ceea ce propune textul în continuare.         Asaltul/ furtuna de idei (brainstorming)  Furtuna de idei se bazează pe exprimarea liberă a gândurilor, apoi pe selecţia şi aplicarea ideilor conform unui anumit scop. Este o metodă eficientă pentru dezvoltarea intuiţiei şi a creativităţii, dar şi pentru formarea competenţelor de comunicare şi a gândirii logice. Face posibilă antrenarea activă a fiecărui elev în procesul de învăţare, discutarea, selectarea ideilor. Această metodă ajută şi la formarea colectivului de elevi, deoarece ei sunt invitaţi să fie toleranţi faţă de ideile colegilor ceea ce sprijină dezvoltarea relaţiilor interumane.  Pe parcursul organizării bursei de idei, profesorul poate parcurge următorii paşi:    prezentarea temei şi a sarcinii de rezolvat;    enunţarea rapidă, scurtă şi precisă a ideilor elevilor şi scrierea acestora pe tablă, fără a lua în considerare validitatea acestora (nimănui nu îi este permis să facă afirmaţii negative la adresa ideilor altora);    după o scurtă pauză, se trece la gruparea, clasificarea, după anumite criterii, a ideilor scrise;    discutarea, analizarea colectivă a ideilor, din punctul de vedere al relevanţei acestora, la nivel de clasă sau de grup;    alegerea celor mai originale, celor mai adecvate idei, discutarea modului de aplicare a acestora (ordine, sarcini, factori de risc).         Întocmirea schemei ciorchine (reţelei de semnificaţii)  Schema ciorchine reprezintă un organizator grafic întocmit individual, în pereche sau în grup, care ajută la clarificarea ideilor, a informaţiilor, a conceptelor şi a relaţiei dintre acestea, având în vedere o temă dată. Se poate folosi pentru:    colectarea şi organizarea cunoştinţelor deja existente;    construirea de noi asocieri între cunoştinţele avute;  -  stimularea metacognţiei etc.  Similar bursei de idei, schema ciorchine îi îndeamnă pe elevi la gândirea liberă şi creativă, legată de o temă dată. Schema ciorchine poate fi o reţea de idei asociativă (schema pânzei de păianjen), de formă mai complicată, model grafic organizat ierarhic (constă din mai multe unităţi principale şi secundare) sau simplificată, grupată în jurul unei idei centrale.  Paşii întocmirii schemei ciorchine sunt următorii:    explicarea/ prezentarea schemei ciorchine;    scrierea pe tablă a temei centrale, a ideii, cuvântului, expresiei;    scrierea, în diferite puncte ale tablei, a ideilor, a cuvintelor legate de sfera de semnificaţie a temei/ expresiei date;    încercuirea elementelor considerate corespunzătoare şi reunirea acestora pe baza relaţiei existente între ele;    extinderea reţelei de semnificaţii (scrierea fiecărei idei, care poate fi asociată sferei tematice).         Metoda cubului  Metoda cubului dezvoltă capacităţile elevilor de gândire şi de compunere a textelor, care se bazează pe analizarea unei teme date sau a unui text, din diferite puncte de vedere. Se poate efectua ca activitate individuală, în grup sau colectiv. Pentru aplicarea sa, avem nevoie de un cub, care are pe fiecare latură câte o indicaţie. În loc de cub, pot fi utilizate şi cărţi de joc aşezate cu faţa în jos. Prin aruncarea cubului sau prin întoarcerea unei cărţi de joc, elevul primeşte acel punct de vedere, după care trebuie să interpreteze un text, un obiect, o imagine, un film, un model. Pe laturile cubului sau pe cartea de joc pot fi trecute indicaţii care pot fi aplicate în mai multe situaţii de învăţare (Descrie! Compară! Asociază! Analizează! Prezintă! Argumentează sau combate!). Pentru rezolvarea sarcinilor în scris sau oral, profesorul formulează diferite întrebări.       Metoda predicţiei  Predicţia  este o modalitate de a stimula gândirea independentă. Sarcina elevilor este ca, dispunând de un număr limitat de informaţii, să creeze presupuneri, aşteptări, ipoteze legate de textul ce urmează a fi citit, apoi, după finalizarea sarcinii, să redacteze concluzii despre coincidenţele sau despre diferenţele dintre  predicţii  şi cele constatate în mod efectiv. Prin întrebări stabilite anterior, profesorul poate ajuta elevii în activitatea lor de predicţie. Prelucrarea se poate face şi pe segmente (în acest caz, după fiecare parte urmează o discuţie, apoi o nouă  predicţie ).   Paşii metodei  predicţiei :    anterior rezolvării sarcinii (citirii textului), profesorul le prezintă elevilor câteva informaţii importante; profesorul le cere elevilor să caute cunoştinţele aferente tematicii date;    pe baza titlului textului, al tematicii etc. elevii încearcă să anticipeze conţinutul, personajele lecturii, filmului etc. Pot relata problemele care îi preocupă legate de tema dată, precum şi conceptele cheie din mesaj;    urmează citirea textului;    se continuă cu discuţia finală privind: validitatea predicţiilor formulate şi identificarea informaţiilor nou dobândite.         Diagrama Venn  Diagrama Venn este cunoscută din matematică, dar poate fi excelent folosită pentru comparaţii, pentru recunoaşterea trăsăturilor comune şi a diferenţelor. În funcţie de tema textului citit, constă din     două sau mai multe cercuri plane, intersectate. Este important, ca profesorul să deseneze întotdeauna cercuri mari, pentru ca elevii să poată scrie în ele.             Înainte de distribuirea sarcinii trebuie întotdeauna explicat modul de utilizare a diagramei, respectiv unde trebuie scrise lucrurile asemănătoare şi unde trebuie scrise cele diferite. Şi aici este valabilă regula de a discuta colectiv, despre diagramele realizate.       Cvartetul de elevi   
 Cvartetul de elevi reprezintă o metodă de verificare. În cadrul grupei, elevii primesc însemnul A, B, C, D, iar grupele primesc şi ele un nume sau un număr. Profesorul sau unul dintre elevi adresează o întrebare. Grupul discută răspunsul. La finalul acestei discuţii, toţi elevii trebuie să răspundă corect la întrebare. Profesorul alege întâmplător un grup şi un număr. Elevul ales va fi cel care răspunde. 
 Prin aplicarea acestor metode moderne şi eficiente, citirea conştientă devine una dintre cele mai importante instrumente ale învăţării şi dezvoltării personalităţii. 
   
 Lectura de plăcere 
 „În acest cadru, cititorul se angajează în evenimente şi în acţiuni imaginare, suportă consecinţe, se transpune în personaje sau în atmosferă, receptează sentimente şi idei, se bucură de limbajul în sine. Cititorul aduce cu sine întreaga experienţă, sentimentele şi cunoştinţele despre formele literare.” 
 Lectura în scopul achiziţionării şi utilizării informaţiei 
 „În cazul textelor informative, cititorul nu se implică în lumi imaginare, ci în aspecte din viaţa reală. Cititorul poate depăşi stadiul achiziþiei de cunoştinţe, folosindu-se de acestea în scopul gândirii şi acţiunii.” 
 Pentru decodarea acestor texte, elevii antrenează o serie de procese ale comprehensiunii, vizate de studiul internaţional menţionat mai sus: extragerea de informaţii factuale, realizarea de concluzii simple, interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor, examinarea şi evaluarea conţinutului şi a elementelor textuale. 
 Tendinţele didactice contemporane europene reliefează importanţa lecturii, respectiv cunoaşterea lumii prin intermediul lecturii. Totodată, este important, ca atunci când alegem un text să ţinem cont de vârsta, profilul cognitiv şi interesul elevilor. 
 Elevii primesc informaţii atât în formă orală cât şi în formă scrisă. Prin urmare, copiii învaţă pe baza explicaţiilor orale, din prezentările de popularizare, din emisiunile difuzate la televizor sau la radio, din relatări de la faţa locului. De asemenea, pot învăţa din materiale scrise, a căror sursă poate fi un manual, un ziar, un text de informare de pe internet etc. Totodată, învăţarea poate avea loc şi în alte contexte decât şcoala, respectiv expoziţii, muzee, excursii, vizite la diferite obiective, practic de oriunde se poate învăţa câte ceva prin intermediul comunicării dacă există deschidere şi curiozitate. 
   
 Competenţe de exprimare orală şi scrisă 
 „Comunicarea în limba maternă/oficială reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, idei, sentimente, fapte şi opinii atât în forma scrisă, cât şi orală (ascultat, vorbit, citit şi scris) şi de a interacţiona într-un mod adecvat şi creativ în toate situaţiile generate de viaţa socială şi culturală.” (din  Cadrul European pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi ) 

   
 Construirea de texte orale şi scrise, reprezintă de fapt, o posibilitate de autoexprimare, pentru redarea în mod convingător a propriilor gânduri, argumente. 
 În vederea comunicării uzuale, elevii folosesc scrisul, oralul şi vizualul de exemplu, schiţe, formule, tabele etc. Acestea se pot utiliza în forma clasică, analogică, precum şi în format electronic, pe internet, prin reţele de socializare. 
 Aprecierea textelor scrise şi orale se realizează prin modul în care elevii îşi pot exprima gândurile într-un mod clar, precis şi în conformitate cu un scop de comunicare. 
 In cadrul comunicării scrise, redactarea va fi întotdeauna orientată de un scop de comunicare. Temele de comunicare scrisă vor fi adecvate vârstei, ţinând cont de ritmul individual al elevilor, de profilul lor cognitiv, de preferinţele lor. Totodată se vor folosi forme motivante de evaluare. 
 Cerinţele pentru redactare trebuie formulate astfel încât să nu îngrădească exprimarea personală şi creativă a elevului. Chiar dacă elevii observă textele literare, nu vor urmări o exprimare preluată din acestea şi nu le vor folosi drept modele de reprodus. Se va observa ortografia şi punctuaţia, dar acestea nu vor fi scopuri în sine în cadrul redactării. Subiectele de redactare vor fi preluate din viaţa de zi cu zi, iar modalităţile de exprimare vor fi cele din experienţa curentă a elevilor. 
 Prin redactarea de texte, se integrează cunoştinţe şi abilităţi învăţate la diferite discipline. Astfel compunerea îşi dovedeşte eficienţa pentru învăţare şi comunicare cotidiană. In spaţiul şcolar, aceasta conduce la dezvoltarea cunoştinţelor şi a abilităţilor solicitate la diferite materii. Prin urmare, scrierea de text contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a atenţiei, a memoriei şi a creativităţii. Totodată prin operarea în cadrul limbii materne, redactarea contribuie la consolidarea diverselor abilităţi ale acesteia. De exemplu, în urma antrenării sistematice a redactării, elevul devine şi un cititor mai atent şi mai conştient precum şi un vorbitor mai fluent şi performant. 
 Redactarea textului dezvoltă deopotrivă înţelegerea de mesaj şi abilităţile de exprimare orală integrând diferitele moduri de utilizare a limbii materne. 
   
 Atitudini în comunicare 
 Cu precădere în cazul comunicării orale, este important să dezvoltăm la copii interesul pentru receptarea mesajelor indiferent de perturbările de canal care apar şi chiar dacă apar neînţelegeri. Prin urmare, se pot propune exerciţii pentru antrenarea rolului de ascultător: 
   exersarea rolului de ascultător, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaţionale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;    exerciţii şi situaţii relevante pentru dezvoltarea unui comportament empatic;    exerciţii de depăşire a fricii de a pune întrebări în legătură cu mesajul audiat;    formularea întrebărilor pentru a indica neînţelegerea mesajului audiat;    observarea şi înţelegerea dialogului;    jocuri de comunicare non-verbală (înţelegerea şi utilizarea gesturilor, a expresiilor feţei, a privirii şi a diferitelor mişcări ale corpului);    jocuri pentru sesizarea unor mesaje articulate defectuos.  Totodată este importantă dezvoltarea unei atitudini deschise în interacţiunea orală, printr-o serie de exerciţii precum:    exersarea rolului de ascultător şi vorbitor, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaţionale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;    	exerciţii care vizează observarea unor mijloace verbale şi nonverbale utilizate în comunicare: interrelaţionare, exprimarea opiniei, interogare, încheierea comunicării;    exerciţii de dezvoltare a comportamentului empatic;    exerciţii care vizează formularea unor întrebări suplimentare, de clarificare;    exerciţii pentru observarea şi conştientizarea disciplinei în vorbire, a regulilor de conversaţie;    exerciţii pentru formularea întrebărilor de clarificare (atunci când nu a înţeles mesajul);    observarea, înţelegerea şi continuarea dialogului prin jocuri situaţionale;    jocuri de comunicare non-verbală (aplicarea gesturilor, expresiilor feţei, privirii şi diferitelor mişcări ale corpului);    exerciţii care vizează combaterea fricii de a se exprima în public.   

   
 Abordarea funcţională a limbii 
 Pentru a învăţa comunicarea eficientă, elevul trebuie să ajungă să vorbească şi să scrie adecvat şi corect în diferite situaţii. In acest sens pentru a asigura corectitudinea lingvistică, copiii învaţă gramatica funcţională. Aceasta presupune folosirea semnelor şi a normelor în contexte funcţionale de comunicare. Cunoştinţele de limbă vor fi antrenate în contexte de comunicare uzuale, printr-o exersare sistematică. 
 Cercetările au dovedit că lexicologia şi sintaxa reprezintă un nivel atât de abstract, încât la clasele primare nu pot fi aduse la un nivel experienţial corespunzător. În clasele de gimnaziu se pot aborda cunoştinţe cu un grad mai mare de abstractizare pe care îl permite nivelul de dezvoltare cognitivă al elevilor. De aceea, o mare parte a materialului gramatical, care până acum aparţinea claselor primare (lexicologie, sintaxă, morfologie), reprezintă materia didactică a claselor V-VIII. 
 În clasele a III-a – a IV-a, se poate deja descoperi structura cuvintelor poloneze („legături de verbe”, rădăcină, sufixe/prefixe), semnificaţia acestor componente, în măsura în care aceasta reprezintă pentru copil o experienţă accesibilă. Ceea ce este cunoscut în gramatica tradiţională ca studiul limbii se va aborda ulterior, utilizându-se concepte specifice morfologiei. 
 În noua viziune didactică, orientată pe elev şi pe nevoile sale, se foloseşte principiul inducţiei şi al centrării pe problemă pentru dezvoltarea competenţelor. 
   
 Principiul inducţiei  presupune că sistemele conceptuale şi segmentele conceptuale pot fi incluse doar pe o bază experienţială. In absenţa înţelegerii unor concepte sau fenomene în urma experimentării directe cu acestea, elevii reuşesc doar să memoreze, să ataşeze etichete. Ei nu vor putea înţelege apartenenţa unor cuvinte la anumite clase sau categorii gramaticale în absenţa unei practicări susţinute şi a unei abstrageri a caracteristicilor, fenomen care apare mult mai târziu. Elevii ajung să discearnă categoriile lingvistice atunci când înţeleg necesitatea existenţei mai multor caracteristici decât una singură. Diferitele jocuri lingvistice, exerciţiile situaţionale permit elevilor să descopere singuri regulile lingvistice, să le aplice şi să le utilizeze în noi situaţii practice.  
   
 Centrarea pe problemă  ca principiu, se referă la faptul că elevii trebuie să descopere cunoştinţele şi abilităţile noi prin intermediul unor situaţii/contexte reale sau care simulează realitatea.  Predarea limbii materne presupune fundamentarea pe două experienţe lingvistice elementare, pe care copiii le aduc cu ei şi la care au acces direct: forma cuvântului în limba maternă şi asocierea dintre o anumită selecţie lingvistică şi situaţia de comunicare.  
 Un exemplu de aplicare a acestor principii, care presupune descoperirea şi observarea este dat de utilizarea directă a limbii, a versiunilor lingvistice, a valorilor stilistice, a registrelor lingvistice, a propoziţiilor şi a cuvintelor. Această utilizare directă are loc fără analiza structurală. Conştientizarea acestor diferenţe este importantă în primul rând din punct de vedere al comportamentului lingvistic (comportamentul lingvistic care urmează normele) şi al îmbogăţirii vocabularului. 
 Versiunile lingvistice reprezintă o variantă a unei limbi însuşite drept limbă maternă (determinată de factori de loc, sociali etc.). Versiunile lingvistice depind de zonele ţării şi de situaţia socială. În procesul de descoperire şi conştientizare sunt necesare proceduri diferite. Elevii trebuie să ajungă la concluzia că propria variantă a limbii diferă de varianta literară, respectiv de alte variante de limbă existente în mediul lor. Trebuie să recunoască limba care este utilizată în operele pentru copii, dar nu este la fel utilizată în alte cazuri şi în media. Copiii trebuie încurajaţi să se exprime în mai multe variante decât cea proprie, depăşind eventualul complex de inferioritate al celui care nu stăpâneşte încă limba literară. 
 Dintre straturile stilistice cel mai important este stratul colocvial (conversaţional) şi cel formal (oficial). În cadrul şcolii, în general, este folosit stratul colocvial, sunt mai rare cazurile în care în şcoală se solicită elevilor utilizarea limbii formale. Totodată, fiecare elev este expus şi stratului formal (de exemplu, discursul oficial al directorului, ştirile TV). 
 In privinţa registrelor de limbă, este important pentru elevul de şcoală primară să deosebească între registrul folosit de copii şi registrul utilizat în relaţia cu adulţii. Scopul este utilizarea adecvată a acestor registre în funcţie de situaţia de comunicare. În plus, elevii pot sesiza diferenţa de registru în comunicarea adulţilor (pot diferenţia mai multe registre conform stratului social, individual şi interrelaţional). 

   
 Importanţa tuturor acestor semnificaţii, regulile lor de aplicare şi consecinţele lor pot fi exersate prin jocuri de rol. Avantajul acestei metode este că nu apare teama şi distanţa obişnuită faţă de persoanele reale. Elevul se simte confortabil în cadrul jocului, nu este nicio miză şi nu apare vreun efect posibil negativ. 
 Totodată, descoperirea variantelor de limbă şi a straturilor lingvistice, conştientizarea lor, conduce la îmbogăţirea vocabularului şi a modului de exprimare, deoarece, acelaşi conţinut poate fi exprimat în mai multe feluri, în diferitele variante şi straturi. Este indicată efectuarea sistematică a unor exerciţii şi jocuri de rol în care elevii pot sesiza diferenţele fine dintre modurile de exprimare. 
 Cuvintele îşi dobândesc sensul din context – elevii pot fi încurajaţi să „ghicească” din context semnificaţia cuvintelor sau să deducă din context semnificaţii noi ale cuvintelor cunoscute. Pe acest principiu se bazează învăţarea spontană a cuvintelor . 
 De asemenea este importantă descoperirea semnificaţiei unor mesaje în funcţie de ordinea cuvintelor. Elevii pot fi invitaţi să alcătuiască dintr-un număr de cuvinte mai multe enunţuri prin schimbarea ordinii acestora; apoi să descopere semnificaţiile diferite care apar. 
   
 SUGESTII TEMATICE: 
   Mediul înconjurător şi mai amplu al copilului (eu, familia, şcoala, mediul înconjurător, satul/ oraşul natal, deplasare, obiceiuri populare, sărbători etc.)    Texte ce servesc la formarea trăsăturilor morale pozitive (iubire, prietenie, respect, adevăr, curaj, acceptarea raselor, toleranţă etc.)    Anotimpurile şi activităţile legate de acestea    Lumea plantelor şi a animalelor    Omul (sănătate, alimentaţie, îmbrăcăminte, ocupaţii etc.)    Legătura dintre om şi natură    Studierea de texte publicistice accesibile, de informare, simple, corespunzătoare interesului copilului, citirea de reviste, lexicoane pentru copii, publicaţii pentru tineret, corespunzătoare vârstei   
   
 OPERE LITERARE PENTRU COPII: 
 Literatura populară:  poveşti, legende, proverbe, zicale, ghicitori  
 Creaţiile scriitorilor, poeţilor polonezi: 
     
 Julian Tuwim -  „Lokomotywa”, „Bambo”, „Pstryk”, „Rzepka”, „Okulary”, „Ptasie radio”,  
 „Kotek”, „Abecadło” 
 Jan Brzechwa -  „Na straganie”, „Kaczka dziwaczka”, „Kwoka”, „Entliczek-pentliczek”,  
 „Mucha”„Katar”„Samochwała” 
 Wanda Chotomska -  „Brązowa piosenka”, „Czy tutaj mieszka Królewna Śnieżka ?”,  
 „Dzień dobry, panie Andersenie”, „I to jest to!”, „Kabaret na jednej nodze”, „Kolęda”, „Motyle” 
 Maria Konopnicka -  „O Janku Wędrowniczku”, „O krasnoludkach i sierotce Marysi”,  
 „Nasza szkapa”, „ Dym”„Na jagody”, „Stefek burczymucha”, „Bocian” 
 Władysław Bełza -  „Katechizm polskiego dziecka”, „Polska mowa”  
   
 Ignacy Krasicki, Adam Mickiewicz -  „Przyjaciele”, wybór bajek  
   
     
 Kasdepke, Justyna, Bednarek, Paweł Beręsewicz, Joanna Chmielewska, Barbara Gawryluk, Agnieszka Frączak, Małgorzata Strzałkowska 
  
 Dorota Gellner, Rafał Łasota, Eliza Rozdoba, Joanna Papuzińska, Iwona Chmielewska, Grzegorz 
   
 Wybór wierszy i tekstów należy do nauczyciela (uwzględniając poziom i potrzeby ucznia) Reprezentanţi ai literaturii universale pentru copii 
   
 44 
  

  
 CONŢINUTURI DETALIATE 
         Clasa a III-a    Clasa a IV-a      Comunicarea orală    Acte de vorbire performate în situaţii de comunicare familiare: solicitare de informaţii, furnizare de informaţii, compătimire, exprimarea dezacordului, consiliere, explicare, motivare, orientare, raportare, prezentare, relatare, dialog telefonic  Iniţierea, continuarea şi încheierea dialogului  Evocarea din memorie a poveştilor, a istorioarelor, a jocurilor rimate şi a rimelor, a ghicitorilor, a zicalelor, a proverbelor, a glumelor, a jocurilor pentru copii  Formarea textelor orale cu integrarea cuvintelor noi: reproducere, povestire, redarea faptelor, exprimarea opiniei  Scurtă prezentare a diverselor obiecte, plante, animale, persoane Povestirea evenimentelor cu respectarea ordinii cronologice Folosirea adecvată a expresiilor spaţiale  Propoziţii adecvate situaţiei de comunicare (propoziţii enunţiative,  interogative, imperative, exclamative)    Acte de vorbire performate în situaţii de comunicare formale şi informale: solicitare de informaţii, furnizare de informaţii, compătimire, exprimarea dezacordului, consiliere, explicare, motivare, orientare, raportare, prezentare, relatare, dialog telefonic Utilizarea în funcţie de context a istorioarelor, a jocurilor rimate şi a rimelor, a ghicitorilor, a zicalelor, a proverbelor, a glumelor, a jocurilor pentru copii  Formularea textelor orale pentru a motiva ceva  Prezentarea obiectelor, plantelor, animalelor, persoanelor, prin valorificarea diferitelor criterii de organizare  Povestirea evenimentelor cu respectarea ordinii cronologice şi logice Formarea de mesaje în funcţie de situaţia de comunicare    
   
    Citire, înţelegerea textului    Cartea ca produs cultural  Forma textului (autor, titlu, poezie, proză, aliniate)  Diferite tipuri de texte (extinderea treptată a lungimii textelor - minimum 200 cuvinte): texte literare (poveşti, poveşti în versuri, legende, opere lirice şi narative); texte ştiinţifice, de informare şi funcţionale (mersul trenurilor, manuale de utilizare, pliante) Texte continue şi discontinue (hărţi simple, reprezentări grafice) Citirea, înţelegerea şi analizarea textelor:       Legătura dintre titlu şi întregul text    Cuvinte cheie, evidenţierea esenţei    Înţelegerea legăturilor logice, temporale, spaţiale    Recunoaşterea, gruparea, caracterizarea personajelor    Caracteristicile de formă (strofă, vers, ritm, rimă) ale textelor în versuri    Atmosfera textelor lirice      Cartea ca produs cultural  Diferite tipuri de texte (literare, ştiinţifice, de informare şi funcţionale) cu extinderea treptată a lungimii textelor la minimum 400 cuvinte Texte iconice simple (hărţi, diagrame simple, reprezentări grafice variate)     Citirea, înţelegerea şi analizarea textelor, sinteza celor citite:    Interpretarea relaţiilor dintre titlu şi întregul text    Articularea textelor, segmentarea pe unităţi logice, contragere    Rezumarea textului    Caracterizarea personajelor după criterii variate    Mijloace artistice în textele lirice (comparaţii, personificări)    Semnificaţia textelor lirice      

  
 45 
  
   
         Caracteristicile lingvistice ale textului:    înţelegerea semnificaţiei cuvântului: antonime    antiteza    proverbe, zicale - semnificaţia şi sfera de utilizare a acestora    formule de introducere şi încheiere în poveşti    topica propoziţiei şi implicaţiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor      Caracteristicile lingvistice ale textului:    înţelegerea semnificaţiei cuvântului: sinonime şi antonime    cuvinte onomatopeice şi interjecţii    funcţiile repetiţiei, enumerării în textele studiate    neologisme (cuvinte străine, cuvinte internaţionale)    schimbarea de sens, polisemie    topica propoziţiei şi implicaţiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor    recunoaşterea relaţionării elementelor verbale prin adresarea de întrebări corespunzătoare, în contexte diferite     funcţia cuvintelor şi a expresiilor, prin adresarea de întrebări corespunzătoare, în contexte diferite (de exemplu, „ În afară de  piticul Podziomek, nimeni nu a ajutat-o pe orfana Marysia, care în timp ce păștea gâștele prefera să cânte singură, să- și amintească de mama ei care nu mai trăia. Pe cine nu au ajutat? Pe orfana Marysia. Cine nu a ajutat-o?  Nimeni în afară de  piticul Podziomek. Ce prefera să facă Marysia? De cine își amintea fetița? De ce a ajutat-o? Pentru că vulpea i- a furat gâștele.  Câte persoane minimum sunt necesare pentru a deveni prieteni? Cel puţin două. De unde ne dăm seama că X s-a împrietenit cu Y?” ) observarea asemănării dintre cuvântul sau expresia interogatoare şi răspuns     registre: adecvarea la situaţia de enunţare      
 46 
  

  
   
    Scriere, compunere    Respectarea regulilor generale de scriere Aşezare în pagină: dată, titlu, autor, aliniate/strofe  Marcarea duratei la vocale şi consoane în conformitate cu regulile de  ortografie a limbii poloneze  Rebus cu grad de dificultate medie  Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (punct, virgulă, semnul întrebării, semnul exclamării, liniuţa de dialog)  Dezvoltarea şi contragerea propoziţiilor Continuarea, completarea propoziţiilor Reproducerea, compunerea de texte scurte  Ordinea evenimentelor: antecedente şi consecinţe Scurtă descriere despre plante, animale, obiecte  Redactarea textelor funcţionale: afiş, reclamă, invitaţie, mesaj, mesaj electronic, notiţă    Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (virgula între sintagme şi propoziţii, două puncte, ghilimele)  Întocmirea unui conspect cu respectarea cerinţelor Rebus cu grad de dificultate medie  Distingerea informaţiilor importante de detaliile mai puţin importante Reproducerea, compunerea de texte scurte: naraţiune, text descriptiv (prezentarea unei plante, unui animal, unei persoane, unui peisaj) Realizarea compunerii narative pe diverse teme: introducere, descriere, încheiere  Descrierea evenimentelor sub formă de dialog  Redactarea textelor funcţionale: urare, scrisoare cu caracter personal, scrierea adresei pe plic, anunţ, jurnal de carte    

  
 47 
  
   
    Conţinuturi lingvistice şi ortografice    Formarea lingvistică:    recunoaşterea structurii cuvintelor: cuvinte simple sau compuse    instrumentele lingvistice pentru redarea temporalităţii: ordinea propoziţiilor şi cronologia    topica propoziţiei şi implicaţiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor (exemple simple)    intonaţie şi accent în funcţie de ordinea cuvintelor (exemple simple)    intonaţia caracteristică propoziţiilor enunţiative, interogative, exclamative, imperative    propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative şi situaţia de comunicare    posibilităţile lingvistice mai simple pentru exprimarea afirmativă şi negativă: (de exemplu, „  Chcesz? Tak/Nie   ) ; interzicere (de exemplu „  Nie wychodź   !” )      Formarea lingvistică:     recunoaşterea structurii cuvintelor: cuvinte rădăcină (de exemplu,  „ czytać, rysować, pisać” )  şi cuvinte  prefixate  (de exemplu,  „prze-czytać , na-rysować, za-pisać ” )     instrumentele lingvistice pentru redarea temporalităţii: ordinea propoziţiilor şi cronologia (de exemplu, „ Iese şi îşi îmbracă paltonul” ),  zostanie  (de exemplu, „ zostanie nauczycielem  ” ), cuvinte care marchează timpul (de ememplu, „   później, potem, w końcu, wczoraj, z powrotem”    etc.     instrumentele lingvistice pentru exprimarea relaţiei cauzale (de exemplu, „  Strach przed psami.; Kłamał, ponieważ się bał; Bał się, a więc skłamał  ”  etc .)     propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative şi actele ilocuţionare (de exemplu, „ Czy możesz mi powiedzieć, która godzina  ?”/ „Poţi să-mi spui cât este ceasul?”  – propoziţie interogativă ca act de vorbire directivă)    propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative şi situaţia de comunicare    posibilităţile lingvistice mai complexe pentru exprimarea afirmativă şi negativă (de exemplu, „ Ştefan nu este un geniu.”;   „Demult nu te-am văzut.”; „Stau la voi, până (nu) vin acasă părinţii.”; „Ştefan nu avea o sută de kilograme./ Ştefan avea nu o sută de kilograme (ci mai mult)”; „Este imposibil.”; „Este vagon de nefumători.”; „Nu poţi să nu iubeşti această fată.”; „Cred că, Eva nu este acasă./Nu cred că Eva este acasă.”; „Aproape că am căzut. Am căzut aproape.”  etc.)     posibilităţi de omitere a unor componente ale propoziţiilor      
 48 
  

  
   
     
 Cultivarea limbii şi ortografia: 
 Cultivarea limbii: 

  
   forme de adresare, salut şi rămas-bun, adresarea la  per tu  şi exprimare politicoasă    valoarea stilistică a cuvintelor şi situaţia comunicaţională    recunoaşterea diferenţelor dintre limba vorbită în familie şi limba literară/standard  Ortografia:  Aplicarea cunoştinţelor de ortografie care pot fi incluse în reguli şi celor care nu pot fi descrise prin reguli:    silabisire şi despărţirea cuvintelor (cuvinte simple şi compuse)    începerea propoziţiei, aliniat nou    semne de punctuaţie: punct, virgulă, semnul întrebării, semnul exclamării, liniuţa de dialog    marcarea duratei la vocale şi consoane în conformitate cu regulile de ortografie a limbii poloneze    scrierea unor nume proprii: nume de persoane, nume de animale, nume geografice (localităţi, tări, râuri), nume de marcă, instituţii, titluri    marcarea   ą - ę   în vocabularul de bază    marcarea -  ó  în terminaţiile  „- ów, - ówka, -ówna  ”       rz   la sfârşitul lexemelor (de exemplu, „ malarz, pisarz, aptekarz, piekarz  ”  etc.)    scrierea corectă a cuvintelor cu  rz – ż (rzeka – żaba)     scrierea corectă a cuvintelor cu  u – ó (ul – ósmy)     scrierea corectă a cuvintelor cu  ch – h (choinka – herbata)  scrierea corectă a verbelor  la infinitiv  (de exemplu,  „iść, jeść, pójść, czytać, pisać, etc.  ” )   
 scrierea corectă a  comparativului și  superlativului (de exemplu, 
 49 
  
 „  większy - największy; lepszy - najlepszy   ” ) 
 Cultivarea limbii şi ortografia: 
 Cultivarea limbii: 
   instrumentele lingvistice ale interogării, dezacordului, refuzului    valoarea stilistică a cuvintelor şi diferenţa de registru  -  ariile de utilizare a anumitor variante ale limbii  Ortografia:  Aplicarea cunoştinţelor de ortografie care pot fi incluse în reguli şi a celor care nu pot fi descrise prin reguli:    folosirea adecvată a semnelor de punctuaţie: două puncte, ghilimele    marcarea duratei la vocale şi consoane în cuvinte mai rar întâlnite, în conformitate cu regulile de ortografie a limbii poloneze    scrierea corectă a nume lor  proprii, nume geografice (străzi, forme de relief), titluri de reviste, adrese    scrierea cifrelor cu litere    scrierea datării, datei    scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele ś, ć, ń, ź, ż    scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere sz, cz, rz, ch, dz, dż, dź   -   scrierea corectă a participiu lui (imiesłowy)  (de exemplu,  - ący / piszący – imiesłów przymiotnikowy czynny, - ny, - ty / napisany / zepsuty – imiesłów przymiotnikowy bierny) ; fără  folosirea terminologiei     scrierea corectă a verbelor  la viitor  – forma cu particiu (de exemplu, „  będę liczył, będę liczyła   ” ); forma cu infinitivul (de exemplu, „  będę liczyć   ” )    scrierea corectă a  comparativului și  superlativului (de exemplu, „   większy - największy; lepszy - najlepszy   ” )   
   
    Variabilitatea şi regularităţile limbii    -  intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei, doar în relaţie cu probleme ortografice)     -  intuirea claselor sintactice: predicatul şi valenţa sa (fără utilizarea terminologiei)     
   
 50 
  

  
 Grupul de lucru 
   
       Dariusz  KASPRZYK        Universitatea „Al. I. Cuza” Iași         Cristina-Maria  ALBU        Inspectoratul Școlar Județean Suceava         Maria  OSTROVSCHI-CHAHULA        Şcoala Gimnazială „Henryk Sienkiewicz” Solonețu Nou         Teresa  BIALA        Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava    

Preluat: 2026-09-24T20:50:08.358500+00:00 · SHA256: b47f43e1549a7e1707bc7437c0af521d1987b047e480a24a315c7e381b8f5870