ANEXE din 30 iunie 2015 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a, învăţământ liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, a listei disciplinelor de specialitate din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a - a XII-a, învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios şi a programelor şcolare pentru disciplinele care fac parte din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a - a XII-a, învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXE din 30 iunie 2015 
 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a, învăţământ liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, a listei disciplinelor de specialitate din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a - a XII-a, învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios şi a programelor şcolare pentru disciplinele care fac parte din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a - a XII-a, învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios 
    EMITENT     MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE     
  Publicate în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 535 bis din 17 iulie 2015  
   
  
						Notă   ...
			       Conţinute de  ORDINUL nr. 4.395 din 30 iunie 2015 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015.   
 Anexa 1 
 PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC 
     
 Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS 
  
    ARIA CURRICULARĂ/  Disciplina    Clasa a IX-a    Clasa a X-a      TC    CD    TC + CD    CDŞ    TC    CD    TC + CD    CDŞ      LIMBĂ ŞI COMUNICARE    6    2    8      2    6    2    8      2      Limba şi literatura română    3    1    4    3    1    4      Limba modernă 1    2    -    2    2    -    2      Limba modernă 2    1    1    2    1    1    2      MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII    6    -    6    6    -    6      Matematică    2    -    2    2    -    2      Fizică    2        2    2    -    2      Chimie    1        1    1    -    1      Biologie    1    -    1    1    -    1      OM ŞI SOCIETATE    4    6    10    4    6    10      Istorie    1    -    1    1    -    1      Geografie    1    -    1    1    -    1      Socio-umane    1    -    1    1    -    1      Religie *     1    -    1    1    -    1      Discipline de specialitate    -    6    6    -    6    6      ARTE        2    2        2    2      Educaţie muzicală    -    1    1    -    1    1      Educaţie vizuală    -    1    1    -    1    1      EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT    1    -    1    1    -    1      Educaţie fizică    1    -    1    1    -    1      CONSILIERE ŞI ORIENTARE    -    -    -    -    -    -      Consiliere şi orientare    -    -    -    -    -    -      TEHNOLOGII    2    -    2    2    -    2      Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor    2    -    2    1    -    1      Educaţie antreprenorială    -    -    -    1    -    1      TOTAL TC/ CD/ CDS    19    10    29    2    19    10    29    2      TOTAL (TC+CD+CDS)    31    31    
 TC = trunchi comun; CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia şcolii 
    *  În clasele a IX-a şi a X-a, ora de  Religie  din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate.    PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC  Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS          ARIA CURRICULARĂ/  Disciplina    Clasa a XI-a    Clasa a XII-a      TC    CD    TC + CD    CDŞ    TC    CD    TC + CD    CDŞ      LIMBĂ ŞI COMUNICARE    7    1    8      4    7    1    8      3      Limba şi literatura română    3    1    4    3    1    4      Limba modernă 1    2    -    2    2    -    2      Limba modernă 2    2    -    2    2    -    2      MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII    -    1    1    -    1    1      Matematică    -    -    -    -    -    -      Ştiinţe    -    1    1    -    1    1      OM ŞI SOCIETATE    4    10    14    4    11    15      Istorie    1    -    1    1    -    1      Geografie    1        1    1    -    1      Socio-umane    1    -    1    1    -    1      Religie *     1    -    1    1    -    1      Discipline de specialitate    -    10    10    -    11    11      ARTE    1    1    2    1    1    2      Educaţie artistică    1    -    1    1    -    1      Educaţie muzicală    -    1    1    -    1    1      EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT    1    -    1    1    -    1      Educaţie fizică    1    -    1    1    -    1      CONSILIERE ŞI ORIENTARE    -    -    -    -    -    -      Consiliere şi orientare    -    -    -    -    -    -      TEHNOLOGII    1    -    1    1    -    1      Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor    1    -    1    1    -    1      TOTAL TC/ CD/ CDS    14    13    27    4    14    14    28    3      TOTAL (TC+CD+CDS)    31    31            şcolii    TC = trunchi comun (pe profil); CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia     *  În clasele a XI-a şi a XII-a, ora de  Religie  din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate.   
  
 Anexa 2 
  
 CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC 
 Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS 
  
    Discipline de specialitate    Număr de ore / săptămână      Clasa a IX-a    Clasa a X-a      Discipline de specialitate    6    6      Studiu biblic    2    2      Catehism    1    1      Spiritualitate 1     -    -      Limba latină    1    1      Geografia turismului    1    1      Practică de specialitate 2     1    1      Alte discipline    4    4      Limba şi literatura română    1    1      Limba modernă 2    1    1      Educaţie vizuală    1    1      Educaţie muzicală 3     1    1      Număr total de ore pe săptămână/ CD    10    10    
  
  1    Pentru disciplina  Spiritualitate  se alocă ora de  Religie  din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina  Spiritualitate  se pot aloca 1-2 ore/ săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale, fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de  Spiritualitate . 
  
 2    În clasele a IX-a şi a X-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (36 ore/an).  
  
  3  Pentru disciplina  Educa[ie muzicală , în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1- 2 ore/săptămână pentru  Ansamblu coral , fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de  Muzică . 
  
 CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC 
 Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS 
  
    Discipline de specialitate    Număr de ore / săptămână      Clasa a XI-a    Clasa a XII-a      Discipline de specialitate    10    11      Studiu biblic    1    2      Catehism    1    1      Spiritualitate 1     -    -      Istoria religiilor    1    -      Istoria Bisericii    1    1      Istoria artei sacre    1    1      Turism şi patrimoniu cultural    1    1      Contabilitate    1    -      Tehnologia activităţii de turism    1    -      Economia turismului    -    1      Marketing în turism    -    1      Tehnologie hotelieră    -    1      Literatura universală creştină    1    1      Practică de specialitate 2     1    1      Alte discipline:    3    3      Limba şi literatura română    1    1      Ştiinţe    1    1      Educaţie muzicală 3     1    1      Număr total de ore pe săptămână/ CD    13    14    
  1    Pentru disciplina  Spiritualitate  se alocă ora de  Religie  din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina  Spiritualitate  se pot aloca 1-2 ore/ săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale, fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ . Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de  Spiritualitate . 
  
 2    În clasa a XI-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (36 ore/an). În clasa a XII-a, practica de specialitate este organizată pe parcursul anului şcolar (36 ore/an).  
  
  3  Pentru disciplina  Educa[ie muzicală , în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1- 2 ore/săptămână pentru  Ansamblu coral , fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de  Muzică . 
  
 Anexa 3 
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 STUDIU BIBLIC 
 Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Studiul biblic   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a IX- a şi a X-a. 
 Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei îşi propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini care, la rândul lor, să conducă la formarea personalităţii elevului şi a profilului său spiritual. 
 Biblia este documentul religios fundamental al creştinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerată documentul de bază pe care acestea îşi construiesc identitatea. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, dar şi cu experienţele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Totodată, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii să cunoască cărţile Bibliei şi principalele teme necesare pentru înţelegerea globală a acesteia. 
 Elaborarea programei şcolare de  Studiul biblic  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. 
 Programa şcolară de  Studiul biblic  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei     2.  Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă     3.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă     4.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii     5.  Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor       Dezvoltarea interesului faţă de întreaga istorie biblică       	Dezvoltarea valorilor ce izvorăsc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate)       	Asumarea conştientă a răspunsului la Revelaţia lui Dumnezeu (rugăciune, recunoştinţă, bucurie, convertire)       Cultivarea spiritului de încredere în Providenţa divină şi acceptarea planului lui Dumnezeu   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A IX-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Definirea corespunzătoare a unor termeni biblici     1.2.  Sintetizarea elementelor referitoare la specificul Bibliei     1.3.  Prezentarea contextului istoric în care au avut loc anumite evenimente biblice         2.1.  Explicarea semnificaţiei teologice a unor evenimente biblice       Aspecte introductive     ■  Definirea Bibliei     ■  Cărţile Bibliei     ■  Limbile în care a fost scrisă Biblia     ■  Autori, inspiraţie, genuri literare, canonicitate    Originea omului şi a universului       Creaţia       Căderea în păcat       Cain şi Abel       Turnul lui Babel       Potopul        3.1. Analizarea modului în care Biblia răspunde întrebărilor existenţiale ale omului  5.1. Stabilirea de corelaţii între învăţăturile biblice şi viaţa personală sau alte cunoştinţe ştiinţifice şi filozofice    Omul       Omul – chipul şi asemănarea lui Dumnezeu       Păcat. Pedeapsă. Mântuire       Conştiin ţ a            2.1.  Explicarea semnificaţiei teologice a unor evenimente biblice     2.2.  Sintetizarea experienţei religioase a poporului ales     2.3.  Prezentarea etapelor planului de mântuire al lui Dumnezeu         4.1.  Analizarea unor situaţii concrete de aplicare a învăţăturilor de credinţă in viaţa de zi cu zi         5.1.  Stabilirea de corelaţii între învăţăturile biblice şi şi via ţ a personală sau alte cunoştinţe ştiinţifice şi filozofice       Perioada patriarhilor       Chemarea lui Avraam       Jertfa lui Isaac       Lupta lui Iacob cu îngerul       Iosif şi fraţii săi  Moise şi ieşirea din Egipt       Robia în Egipt       Chemarea lui Moise       Paştele  Traversarea deşertului şi Legea       Murmurul poporului       Legământul de pe Sinai       Viţelul de aur  Intrarea în ţara Canaanului       Trecerea Iordanului       Pactul de la Sichem  Perioada judecătorilor       Iehu şi moabiţii       Debora şi canaaneii       Samson şi filistenii      
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
     
 CLASA A X-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Utilizarea corespunzătoare a unor termeni religioşi în descrierea evenimentelor biblice     1.2.  Identificarea principalelor teme biblice     1.3.  Analizarea contextului istoric în care au avut loc diverse evenimente biblice;         2.1.  Argumentarea semnificaţiei teologice a unor evenimente biblice     2.2.  Caracterizarea diferitelor perioade din istoria poporului evreu       Perioada regilor       Regele Saul       Regele David       Regele Solomon       Divizarea regatului        2.2. Caracterizarea diferitelor perioade din istoria poporului evreu  2.3. Analizarea fenomenului profetic, evidenţiind mesajul mesianic      3.1.  Sintetizarea principalelor momente ale experienţei religioase a poporului ales     3.2.  Prezentarea dificultăţilor cu care s-a confruntat poporul evreu în istoria sa         4.1.  Argumentarea aplicabilităţii adevărurilor de credinţă şi a valorilor religioase descoperite şi trăite de poporul evreu, în contextul social actual     4.2.  Identificarea unor modalităţi de rezolvare a problemelor din viaţa de zi cu zi, pornind de la exemplele biblice         5.1.  Stabilirea de comparaţii între învăţătura biblică şi cunoştinţe referitoare la aceleaşi aspecte, dobândite la alte materii de studiu       Regatul de Nord       Profetul Ilie       Profetul Amos       Profetul Osea  Regatul de Sud       Profetul Isaia       Profetul Miheea       Profetul Ieremia  Exilul în Babilon       Profetul Iezechiel       Deutero-Isaia        2.2. Caracterizarea diferitelor perioade din istoria poporului evreu  3.1. Sintetizarea principalelor momente ale experienţei religioase a poporului ales    Întoarcerea din exil şi dominaţiile străine       Edictul lui Cirus       Reconstruirea Templului       Profetul Iona       Dominaţia greacă       Dominaţia romană        4.1. Argumentarea aplicabilităţii adevărurilor de credinţă şi a valorilor religioase descoperite şi trăite de poporul evreu, în contextul social actual  5.2. Utilizarea textului biblic pentru a identifica răspunsuri fundamentale pentru trăirea vieţii creştine    Rugăciunea lui Israel Înţelepciunea Israelului    
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară pentru disciplina   Studiul biblic  , pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu noţiunile de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelaţiei divine, precum şi cunoaşterea şi interpretarea corectă a evenimentelor biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa proprie de credinţă. 
 Actuala programă şcolară a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. 
 Una dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice şi interpretării textului în lumina învăţăturii Bisericii. 
 Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multi-perspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înţelegerea multi- perspectivităţii înseamnă a-i ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente de istorie vetero-testamentară. 
 Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat şi în relaţionarea mesajului Scripturii cu trăirea de credinţă a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a învăţa în contexte formale şi non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea şi transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. 
 În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul) cu metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet etc.) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. 
 Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, a comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  ***  Biblia sau Sfânta Scriptură , Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988.     2.  *** Biblia Sacra Vulgata , Stuttgart, 1994.      3.  ***  Dic[ionar biblic,  Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1995.     4.  ***  Dictionnaire d'Archéologie chrétienne et de Liturgie,  vol. I- XXX, Paris, 1907-1953.     5.  ***  Dictionnaire de la Bible,  vol. I-V, Paris, 1926-1991.     6.  ***  Dictionnaire de Théologie catholique,  vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950.     7.  *** La  Bible , traduction oecumenique, Ed. TOB Paris, 1989.     8.  *** La  Bible de Jerusalem , Ed. du CERF, Paris, 1986.     9.  *** Septuaginta , Stuttgart, 1935.      10.  *** Vocabular de Teologie Biblică , Ed. ARCB, 2001.      11.  Bagot, J.P., Dubs, J.Cl.,  Pour lire la Biblie,  Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba română de Tarciziu Şerban,  Cum să citim Biblia ).     12.  Charpentier, E.,  Pour lire l’Ancien Testament , Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba română de Paula Iosif,  Să citim Vechiul Testament , Ed. ARCB, 1998).     13.  Petercă, V.,  De la Abraham la Iosua,  Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucureşti, 1996.     14.  Sescu, P.,  Introducere în Sfânta Scriptură , Ed. Sapientia, Iaşi, 2001.    MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE    Programa şcolară  pentru disciplina  CATEHISM  Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului  Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic  SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS    Bucureşti, 2015    NOTA DE PREZENTARE  Disciplina   Catehism   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco- catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a.  Alături de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline şcolare îşi propune să îl familiarizeze pe tânărul licean cu sinteza teologico-dogmatică a învăţăturii creştine, conţinută în mod sintetic şi organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin, a doctrinei sacramentale, a eticii creştine şi a practicării rugăciunii. Dobândind competenţe specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament creştin, menite să-i profileze în mod corespunzător identitatea creştină.  Elaborarea programei şcolare de  Catehism  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu.  Programa şcolară de  Catehism  este structurată pe următoarele componente:       notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.    Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele  specifice   reprezintă  nucleul  funcţional  al programei  şcolare  şi  evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate     2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă     3.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii     4.  Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Manifestarea unui comportament adecvat credinţei şi moralei creştine, în situaţii concrete de viaţă       Dobândirea unor atitudini conştiente, responsabile şi ecumenice, în conformitate cu învăţătura Bisericii       Intensificarea vieţii spirituale printr-un comportament autentic creştin şi prin practicarea sacramentelor       Cultivarea toleranţei faţă de pluralismul etic, cultural şi religios     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A IX -A  
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Prezentarea adevărurilor fundamentale definite în Crez     1.2.  Sintetizarea cunoştinţelor referitoare la semnificaţia şi rolul Bisericii         2.1.  Identificarea fundamentelor biblice ale adevărurilor de credinţă conţinute în Crez     2.2.  Analizarea unor interpretări greşite cu privire la adevărurile de credinţă         3.1.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în evaluarea unor situaţii concrete de viaţă     3.2.  Analizarea actualităţii unor învăţături de credinţă în viaţa personală şi cea a comunităţilor actuale         4.1.  Definirea adecvată a unor noţiuni teologice şi a unor adevăruri de credinţă     4.2.  Elaborarea de texte structurate pe teme relevante din domeniul catehismului       Mărturisirea de credinţă creştină       Cred în Dumnezeu    Dumnezeu – Creatorul Cerului şi al Pământului      Revelaţia lui Dumnezeu        Cred în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu     Întruparea Fiului lui Dumnezeu     Isus Cristos, conceput de la Spiritul Sfânt şi născut din Maria Fecioara      o  Maternitatea divină a Mariei     Misterele copilăriei şi ale vieţii ascunse a lui Isus      Misterele vieţii publice a lui Isus      o  Botezul lui Isus    Isus Cristos a pătimit sub Ponţiu Pilat, s-a răstignit, a murit si s-a îngropat      o  Isus a murit răstignit     Isus Cristos s-a coborât în iad; a treia zi a înviat din morţi      o  Învierea, eveniment istoric şi transcendent     Isus s-a suit la cer      o  Isus, va veni cu mărire         Cred în Spiritul Sfânt    Numele, denumirile şi simbolurile Spiritului Sfânt      Spiritul Sfânt în Sfânta Scriptură        Cred în Sfânta Biserică     Originea, întemeierea şi misiunea Bisericii     Biserica, Poporul lui Dumnezeu, Trupul lui Cristos, Templul Spiritului Sfânt      Maria – Maica lui Cristos, Maica Bisericii        Viaţa veşnică      
  
        1.3.  Descrierea principalelor caracteristici ale sacramentelor     1.4.  Analizarea roadelor sacramentelor, pentru viaţa personală şi pentru cea a comunităţii     2.3. Argumentarea fundamentului biblic al sacramentelor şi a necesitaţii celebrării lor  2.4. Analizarea modalităţilor prin care Biserica celebrează sacramentele şi a unor atitudini cotidiene legate de acestea  3.2. Analizarea actualităţii unor învăţături de credinţă în viaţa personală şi cea a comunităţilor actuale  3.3. Identificarea legăturilor dintre învăţăturile de credinţă şi trăirea personală şi comunitară  4.3. Utilizarea adecvată a limbajului cristologic în prezentarea unor aspecte din catehism    Celebrarea sacramentelor         Sacramentul Botezului     Botezul în economia mântuirii      Necesitatea Botezului      Harul Botezului        Sacramentul Euharistiei     Euharistia în economia mântuirii      Ospăţul pascal        Sacramentul Pocăinţei       Necesitatea pocăinţei      Actele penitentului      Roadele sacramentului     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A X -A  
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Prezentarea adevărurilor fundamentale definite în Crez     1.2.  Sintetizarea cunoştinţelor referitoare la semnificaţia şi rolul Bisericii         2.1.  Identificarea fundamentelor biblice ale adevărurilor de credinţă conţinute în Crez     2.2.  Analizarea unor interpretări greşite cu privire la adevărurile de credinţă         3.1.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în evaluarea unor situaţii concrete de viaţă     3.2.  Analizarea actualităţii unor învăţături de credinţă în viaţa personală şi cea a comunităţilor actuale         4.1.  Definirea adecvată a unor noţiuni teologice şi a unor adevăruri de credinţă     4.2.  Elaborarea de texte structurate pe teme relevante din domeniul catehismului       Mărturisirea de credinţă creştină       Cred în Dumnezeu Tatăl     Dumnezeu este Tată      Etapele Revelaţiei lui Dumnezeu        Credinţa în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu    Isus Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat      Isus Cristos, conceput de la Spiritul Sfânt şi s-a născut din Maria Fecioara      o  Neprihănita Zămislire     Misterele vieţii publice a lui Isus      o  Vestirea Împărăţiei lui Dumnezeu     Isus Cristos a pătimit sub Ponţiu Pilat, a fost răstignit, a murit  ş i a fost îngropat      o  Moartea răscumpărătoare a lui Isus     o  Cristos s-a oferit pe sine Tatălui     Isus Cristos s-a coborât în iad, a treia zi a înviat din morţi      o  Învierea, lucrare a Sfintei Treimi     o  Sensul şi valoarea mântuitoare a Învierii     Isus s-a suit la cer      o  Isus, va judeca pe cei vii şi pe cei morţi         Cred în Spiritul Sfânt     Spiritul Sfânt în Biserică        Cred în Sfânta Biserică    Biserica este una, sfântă, catolică şi apostolică      Credincioşii: ierarhie, laici, viaţă consacrată        Judecata particulară: cerul, iadul, purgatorul       Judecata universală      
  
        1.3.  Descrierea principalelor caracteristici ale sacramentelor     1.4.  Analizarea roadelor sacramentelor, pentru viaţa personală şi pentru cea a comunităţii     2.3. Argumentarea fundamentului biblic al sacramentelor şi a necesitaţii celebrării sacramentelor  2.4. Analizarea modalităţilor prin care Biserica celebrează sacramentele şi a unor atitudini cotidiene legate de acestea  3.2. Analizarea actualităţii unor învăţături de credinţă în viaţa personală şi cea a comunităţilor actuale  3.3. Identificarea legăturilor dintre învăţăturile de credinţă şi trăirea personală şi comunitară;  4.3. Utilizarea adecvată a limbajului cristologic în prezentarea unor aspecte din catehism    Sacramentele Bisericii       Sacramentul Mirului     Mirul în economia mântuirii      Semnul ungerii      Roadele Mirului        Sacramentul Maslului     Maslul în economia mântuirii      Roadele Maslului        Sacramentul Preoţiei      Sacramentul Preoţiei în economia mântuirii      Treptele sacramentului Preoţiei      Roadele sacramentului Preoţiei        Sacramentul Căsătoriei       Căsătoria în planul lui Dumnezeu      Efectele sacramentului Căsătoriei     
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară pentru disciplina   Catehism  , pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. 
 Având ca scop familiarizarea tinerilor liceeni cu sinteza teologico-dogmatică a învăţăturii creştine, aşa cum este prezentată ea de către Magisteriul Bisericii, studiul  Catehismului  va deschide elevului orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin şi de practicare a rugăciunii. Activităţile proiectate la orele de  Catehism  vor avea în vedere formarea unui comportament cu adevărat creştin, dobândirea unor atitudini conştiente şi responsabile, precum şi cultivarea toleranţei faţă de pluralismul cultural şi religios din cadrul marii familii umane. 
 Prezentul curriculum este conceput într-o manieră lineară, având la bază adevărurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizată din perspectiva competenţelor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice şi patristice, precum şi cu luarea în considerare a particularităţilor clasei şi ale elevilor. În acest sens, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. Alături de studiul aprofundat al adevărurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activităţi care să-i implice în propria învăţare, pe baza recomandărilor bibliografice din Sfânta Scriptură şi din literatura sfinţilor părinţi, care să impună studiul aprofundat şi comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii şi a competenţelor de comunicare pe marginea textelor studiate. 
 În activitatea la clasă, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Principala sursă de documentare pentru elevi va rămâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptură şi din scrierile sfinţilor părinţi. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate şi de varietate. 
 Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează mai eficient dacă sunt centrate, în procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. De aceea, pe lângă metodele tradiţionale (dialogul, expunerea, explicaţia etc.), profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatică, argumentarea biblică şi patristică, utilizarea calculatorului şi a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii sau pentru documentarea pe o temă dată. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. De aceea ea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă şi va avea caracter formativ, urmărind atât cunoaşterea de către elevi a principalelor adevăruri de credinţă cât şi interpretarea unor fapte, şi fenomene cotidiene în lumina învăţăturii Bisericii. Având în vedere faptul că o eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată şi prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode şi tehnici (aplicate strategic iniţial şi final/sumativ şi continuu, cu funcţie formativă de reglare-autoreglare a activităţii pe tot parcursul lecţiei), în condiţii de comunicare interactivă etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  ***  Catechismo della Chiesa Cattolica – Compendio , Ed. San Paolo, Roma, 2005.     2.  ***  Catehismul Bisericii Catolice , Ed. ARCB, Bucureşti, 1993.     3.  ***  Credin[a catolică – cateheză pentru adul[i , Ed. ARCB, Bucureşti, 1991.     4.  Pal V.,  Etica creştină , Ed. Liceului Catolic, Bucureşti, 1999.     5.  Ratzinger J.,  Zur Gemeinschaft gerufen,  Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. română de Pr. Petru Ioan Puiu şi Pr. Ioan Mitrofan,  Biserica – Chemare şi misiune , Ed. Aridia, Blaj, 2005).    MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE    Programa şcolară  pentru disciplina  SPIRITUALITATE  Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului  Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic  SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS    Bucureşti, 2015    NOTA DE PREZENTARE  Disciplina    Spiritualitate    se  studiază  în  cadrul  curriculum-ului  diferenţiat,  profilul  teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale.  Alături de celelalte discipline teologice, studiul  Spiritualită[ii  în liceele cu profil teologic îşi propune să abordeze realităţile vieţii de credinţă, dintr-o perspectivă etico-practică. Studiul spiritualităţii creştine îi ajută pe elevi să aprecieze cu conştiinţa dreaptă valorile morale, să le îmbrăţişeze prin adeziune personală şi să contribuie la transformarea creştină a lumii, spre binele întregii societăţi (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II,  Gravissimum Educationis ,  2 ). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoaşterea conceptelor care stau la baza acesteia şi aprofundarea diferitelor aspecte ale vieţii spirituale.  Elaborarea programei şcolare de  Spiritualitate  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc actual. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor.  Programa şcolară de  Spiritualitate  este structurată pe următoarele componente:       notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.    Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele  specifice   reprezintă  nucleul  funcţional  al programei  şcolare  şi  evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare     2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale     3.  Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii     4.  Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Cultivarea respectului faţă de valorile sacre       Asumarea conştientă a îndatoririlor religioase, a responsabilităţilor creştine la nivel personal şi comunitar       Conştientizarea rolului învăţăturii creştine în formarea personalităţii umane şi în relaţiile interumane       Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea creşterii spirituale       Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A IX-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Explicarea semnificaţiei riturilor şi a gesturilor liturgice     1.2.  Analizarea semnificaţiei diferitelor sărbători creştine         2.1.  Definirea elementelor fundamentale ale identităţii de creştin     2.2.  Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebrările liturgice     2.3.  Evidenţierea importanţei relaţiei dintre învăţătura creştină despre sacramente şi participarea la sacramente            Locaşuri de cult     -  Spaţiul sacru     -  Arhitectura     -  Istoric – tradiţie bizantină şi latină     -  Pictură, muzica sacră: generalităţi         Liturghia, ca slujire religioasă şi rituală     -  Anul liturgic: semnificaţie, structură     -  Sărbătorile,   Duminica,   liturghia zilnică a Bisericii, semnificaţii     -  Duminica, Cinstirea zilei de Duminică     -  Sărbătoarea Na ş terii Domnului     o  Cinstirea sărbătorii     o  Muzică sacră     o  Reprezentări iconografice       -  Sărbătoarea Botezului Domnului     o  Cinstirea sarbatorii     o  Reprezentări iconografice       -  Săptămâna Patimilor     o  Joia Sfântă     o  Reprezentarea Cinei de Taină în artă       -  Sărbătoarea Invierii Domnului     o  Cinstirea sărbătorii     o  Troparele Învierii     o  Muzica sacră       -  Sărbătoarea Rusaliilor     o  Cinstirea sărbătorii     o  Reprezentări iconografice                2.1.  Definirea elementelor fundamentale ale identităţii de creştin     2.2.  Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebrările liturgice     2.3.  Evidenţierea importanţei relaţiei dintre învăţătura creştină despre sacramente şi participarea la sacramente         3.1.  Identificarea rolului sacramentelor şi al rugăciunii în viaţa personală     3.2.  Evaluarea unor comportamente moral- creştine în contexte situaţionale date         4.1.  Stabilirea de corelaţii între învăţăturile de credinţă şi cunoştinţe ştiinţifice şi filozofice referitoare la aceleaşi aspecte            Celebrarea sacramentelor     -  Sacramentul Pocăinţei     o  Ritualul Sacramentului     o  Pocăinţa în Tradiţia Bisericii       -  Sacramentul Botezului     o  Ritualul Sacramentului     o  Botezul în Tradiţia Bisericii       -  Sacramentul Sfintei Împărtăşanii     o  Când şi cum ne împărtăşim     o  Rugăciuni la primirea Sfintei Împărtăşanii          
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A X-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Explicarea semnificaţiei riturilor şi a gesturilor liturgice     1.2.  Analizarea semnificaţiei diferitelor sărbători creştine         2.1.  Definirea elementelor fundamentale ale identităţii de creştin     2.2.  Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebrările liturgice     2.3.  Evidenţierea importanţei relaţiei dintre învăţătura creştină despre sacramente şi participarea la sacramente            Locaşuri de cult     -  Rolul imaginilor sacre şi simbolistica acestora în Biserică     -  Iconostasul         Liturghia, ca slujire religioasă şi rituală     -  Anul liturgic     o  Posturile şi pomenirea morţilor       -  Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului     o  Cinstirea Sărbătorii     o  Reprezentări iconografice       -  Sărbătoarea Naşterii Domnului     o  Obiceiuri şi tradiţii     o  Reprezentări ale Naşterii Domnului în artă       -  Sărbătoarea Bunei Vestiri     o  Semnificaţia Sărbătorii     o  Rugăciunea Îngerul Domnului       -  Sărbătoarea Floriilor     o  Semnifica ţ ia Sărbătorii     o  Tradiţii       -  Săptămâna Patimilor     o  Vinerea Sfântă     o  Calea crucii       -  Sărbătoarea Învierii Domnului     o  Obiceiuri şi tradiţii     o  Reprezentări ale Învierii Domnului în artă                2.1.  Definirea elementelor fundamentale ale identităţii de creştin     2.2.  Descrierea valorii gesturilor liturgice în celebrările liturgice     2.3.  Evidenţierea importanţei relaţiei dintre învăţătura creştină despre sacramente şi participarea la sacramente         3.1.  Identificarea rolului sacramentelor şi al rugăciunii în viaţa personală     3.2.  Evaluarea unor comportamente moral- creştine în contexte situaţionale date         4.1.  Stabilirea de corelaţii între învăţăturile de credinţă şi cunoştinţe ştiinţifice şi filozofice referitoare la aceleaşi aspecte            Celebrarea sacramentelor     -  Sacramentul Mirului     o  Ritualul Sacramentului     o  Mirul în Tradi ţ ia Bisericii       -  Sacramentul Căsătoriei     o  Celebrarea Sacramentului     o  Căsătoria în Tradi ţ ia Bisericii       -  Sacramentul Preoţiei     o  Celebrarea Sacramentului       -  Sacramentul Maslului     o  Celebrarea Sacramentului     o  Maslul în Tradiţia Bisericii          
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară de   Spiritualitate   pentru clasele a IX-a şi a X-a, profilul teologic, cultul greco- catolic, specializarea ghid turism religios vizează pregătirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionară şi liturgică. Programa a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. 
 Conţinuturile sunt prezentate în mod sistematic, urmărind succesiunea logică a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse au urmărit familiarizarea elevilor cu domeniul Spiritualităţii şi pregătirea acestora pentru aplicarea cunoştinţelor de spiritualitate în viaţa personală şi a comunităţii. 
 Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii: 
    -  accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (viaţa personală, viaţa comunităţii, context liturgic);     -  cultivarea interesului faţă de cunoaşterea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în viaţa proprie;     -  corelarea cunoştinţelor din domeniul Spiritualităţii cu progresul în viaţa spirituală.   
 În organizarea şi desfăşurarea demersului didactic sugerăm utilizarea de strategii diverse, care să combine metodele clasice, expozitive de predare – prelegerea, expunerea sistematică, argumentarea, explicaţia – cu cele de tip euristic, utile în analizarea şi interpretarea textelor biblice sau patristice. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei, precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare,  precum:  proiectul,  portofoliul,  autoevaluarea,  observarea  sistematică  a  activităţii,  a comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  ***  Sfânta Scriptură , Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.     2.  *** Catehismul Bisericii Catolice , Ed. ARCB, Bucureşti, 1993.      3.  ***  Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita,  Ed. Citta Nuova, 2000.     4.  Carulli, M.C., Iezzi, V.,  Amati per amare , Ed. Insieme, Terlizzi, 2003.     5.  Littauer, F.,  Sviluppa la tua personalita,  Ed. Gribaudi, Milano, 2000.     6.  Pal V.,  Etica creştină , Ed. Liceului Catolic, Bucureşti, 1999.     7.  Spidlick T.,  Izvoarele Luminii,  Ed. Ars Longa, Iaşi, 1994.   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 GEOGRAFIA TURISMULUI 
 Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Geografia turismului religios   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a  ş i a X-a. 
 Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină şcolară îşi propune ca scop cunoaşterea şi descoperirea patrimoniului Bisericii de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe înţelegerea contribuţiei Bisericii greco-catolice în istorie  ş i cultură. Căutând să prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, a evoluţiei şi a legăturilor dintre acestea,  Geografia turismului religios  studiază teme precum constituirea şi organizarea comunităţilor creştine, doctrina cultului, acţiunea şi influenţa creştinismului timp de două milenii – explicând, prin influenţa factorilor interni şi externi, schimbările din viaţa ecleziastică de la începuturi până astăzi. Astfel privită, această disciplină de studiu este una de bază, de cultură teologică largă, indispensabilă pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrudeşte şi pe care le completează, precum şi pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice şi moderne, limba şi literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc.). 
 Elaborarea programei şcolare de  Geografia turismului  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost  realizate  respectând  principiile  relevanţei,  accesibilităţii  şi  transmiterii  sistematizate  a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete. 
 Programa şcolară de  Geografia turismului  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul geografiei turismului, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Utilizarea corectă a terminologiei şi a limbajelor specifice, pentru explicarea mediului geografic     2.  Raportarea elementelor semnificative din cultură, ştiinţă şi societate la mediul înconjurător     3.  Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură şi societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice sau modele     4.  Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la turismul religios      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie       Respect faţă de identitatea culturală proprie       Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale       Atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite       Respectul pentru diversitatea naturală şi umană   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A IX -A  
  
    Competenţe specifice    Conţinu t uri        1.1. Prezentarea elementelor generale ale geografiei turismului, utilizând terminologia specifică domeniului      2.1.  Sintetizarea principalelor caracteristici ale fenomenului turistic, din diverse perspective (principii, metode, func ţ ii, tipuri)         3.1.  Citirea şi interpretarea informaţiei cartografice şi grafice referitoare la geografia turismului     3.2.  Operarea cu simboluri, semne şi convenţii din domeniul geografiei turismului în general, al turismului religios în special     3.4. Relaţionarea diferitelor informaţii structurate, utilizând informaţii cartografice sau grafice  4.2. Utilizarea tehnologiei documentării bibliografice eficiente    I. Geografia turismului         Noţiuni introductive     Istoricul turismului      Noţiuni utilizate în geografia turismului      Harta turistică      Ghidul turistic        Bazele teoretice ale geografiei turismului     Principii, metode şi procedee de cercetare ale geografiei turismului      Func ţ iile turismului        Evoluţia turismului     -  Faza de început     -  Perioada engleză     -  Perioada modernă (secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea)     -  Perioada contemporană              1.2.  Utilizarea conceptelor specifice turismului religios catolic în contexte variate de comunicare scrisă şi orală     1.3.  Utilizarea unor elemente terminologice din limbile străine, relevante pentru geografia turismului, în general, respectiv pentru turismul religios, în special         2.1.  Sintetizarea principalelor caracteristici ale fenomenului turistic, din diverse perspective (principii, metode, func ţ ii, tipuri)     2.2.  Identificarea diferitelor corelaţii între evenimente şi elemente semnificative din cultură, ştiinţă şi societate     3.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii din domeniul geografiei turismului în general, al turismului religios în special    II. Poten ţ ialul turistic         Potenţialul turistic al cadrului natural     Poten ţ ialul turistic al reliefului      Parcuri naturale si zone protejate     Poten ţ ialul turistic al resurselor hidrografice        Poten ţ ialul turistic antropic     Patrimoniul cultural construit      o  Generalită ţ i, documente relevante     o  Clasificare     o  Lista monumentelor de patrimoniu UNESCO         Localită ţ i cu resurse turistice     III. Tipuri şi forme de turism     Turism curativ şi de agrement acvatic      Turism recreativ montan      Turism cultural religios      Etnografie, folclor, artă populară      Ecoturism, agroturism     
  
        IV. Turismul religios        3.3 Construirea unor schi ţ e cartografice simple referitoare la turismul religios  4.1. Identificarea surselor de informare şi a informaţiei utile în sistemele multimedia, relevante pentru turismul religios  2.3. Analizarea elementelor de bază ale patrimoniului cultural naţional (vestigii arhitectonice de natură religioasă, culturale, istorice, tradiţii religioase)         Factori determinan ţ i    Potenţialul natural al zonelor cu semnifica ţ ie religioasă      Potenţialul cultural-istoric      Tradi ţ iile religioase          Obiective turistico-religioase       Catedralele      Mănăstirile şi bisericile      Schiturile şi chiliile monahale      Monumentele de artă şi factură religioasă      Mormintele sfinte ca locuri de pelerinaj      Taberele religioase de tineret     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINU T URI 
 CLASA A X-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinu t uri            1.1.  Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente     1.2.  Argumentarea unui demers explicativ din domeniul geografiei turismului     1.3.  Utilizarea unor elemente terminologice minime din limbile străine, relevante pentru domeniul turismului         2.1.  Operarea cu sistemul conceptual şi metodologic specific domeniului geografiei turismului         3.1.  Utilizarea convenţiilor în citirea şi interpretarea suporturilor cartografice     3.2.  Realizarea de treceri de la o scară la alta în reprezentările cartografice         4.1.  Identificarea surselor de informare şi a informaţiei utile în sistemele multimedia       I. Geografia turismului         Noţiuni introductive     Locul turismului pe glob      Tipologia turiştilor        Globalizarea turismului       Circulaţia şi fluxuri turistice pe glob       Fluxuri turistice majore      Modele de fluxuri turistice     Fluxuri turistice în Europa, Asia, America, Africa, Australia şi Noua Zeelandă           1.1.  Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente     1.2.  Argumentarea unui demers explicativ din domeniul geografiei turismului     2.2. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline ştiinţifice, pentru analiza unor elemente relevante pentru geografia turismului  3.3. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii specifice domeniului geografiei turismului  3.4. Construirea unui text structurat, utilizând o informaţie cartografică sau grafică  4.2. Utilizarea unor metode experimentale şi de simulare în analiza unor aspecte relevante din domeniul geografiei turismului    II. Potenţialul turistic       Europa     Europa Nordică      Europa Vestică      Europa Sudică      Europa Centrală        Asia     Asia Centrală      Asia Sud-Est      Asia de Sud      Trancaucazia      Asia Vestică şi Sud Vestică        America de Nord     Canada      SUA      Mexic        America Centrală       America de Sud       Africa     Africa de Nord      Africa Central Vestică      Africa de Sud        Australia şi Noua Zeelandă      
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina  Geografia turismului  vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoaşterea domeniului, pe valorificarea corelaţiilor interdisciplinare, pe dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de patrimoniul cultural naţional şi universal, pe utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la turismul religios. 
 Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene şi procese din evoluţia Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a învăţa prin cooperare, de a valorifica experienţa sa de învăţare în contexte formale şi non-formale, precum şi de a realiza transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. 
 În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale cu metodele moderne. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. 
 Pentru aplicarea acestei programe şi pentru dezvoltarea învăţării în clasă se recomandă realizarea unor activităţi diversificate de către elevi şi profesor, care să promoveze: exersarea terminologiei specifice domeniului geografiei turismului prin forme şi structuri atractive, raportarea terminologiei specifice la alte discipline şcolare, utilizarea unor resurse complementare de instruire, exersarea unor activităţi de învăţare care să faciliteze educaţia permanentă, centrarea demersului de predare-învăţare pe elemente relevante şi de interes actual din lumea contemporană. De asemenea, se recomandă utilizarea de ghidurile metodologice, atlase, lucrări complementare. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea  unor  instrumente  complementare  de  evaluare  ca:  proiectul,  portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  Avram, A.,  Marile oraşe ale lumii , Ed. Tritonic, Bucureşti, 2004.     2.  Cândea, M., Simion, T., Bogan, E.,  Patrimoniul turistic al României , Ed. Universitară, Bucure ş ti, 2012.     3.  Cocean, P.,  Geografia turismului , Ed. Carro, Bucureşti, 1996.     4.  Cocean, P.,  Peşterile României , Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1995.     5.  Colfescu, S.,  Bucure  ş  ti - Ghid turistic, istoric, artistic , Ed. Vremea, Bucure ş ti, 2012.     6.  Dinu, M.,  Geografia turismului , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.     7.  Fotea, A.,  Spania – Ghid turistic , Ed. Vremea, Bucure ş ti, 2006.     8.  Negu ţ , S., Nicolae, I.,  Patrimoniul UNESCO, cultural şi natural , Ed. Meronia, Bucure ş ti, 2001.     9.  Obrascu, C.,  Roma – Ghid turistic şi cultural , Ed. Artefakt, Bucure ş ti, 2006.   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 STUDIU BIBLIC 
 Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Studiu biblic   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a şi 2 ore/săptămână pentru clasa a XII-a. 
 Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei îşi propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini care, la rândul lor, să conducă la formarea personalităţii elevului şi a profilului său spiritual. 
 Biblia este documentul religios fundamental al creştinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerată documentul de bază pe care acestea îşi construiesc identitatea. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, precum şi cu experienţele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Disciplina  Studiul biblic  a fost proiectată ca o continuare a disciplinei  Biblie  din clasele a IX-a şi a X-a. Totodată, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii să cunoască cărţile Bibliei şi principalele teme necesare pentru înţelegerea globală a acesteia. 
 Elaborarea programei şcolare de  Studiul biblic  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. 
 Programa şcolară de  Studiul biblic  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele  specifice   reprezintă  nucleul  funcţional  al programei  şcolare  şi  evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu  conţinuturi ale învăţării  relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei     2.  Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă     3.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă     4.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii     5.  Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI       Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor       Dezvoltarea interesului faţă de întreaga istorie biblică       Dezvoltarea valorilor ce izvorăsc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate)       Asumarea  conştientă  a  răspunsului  omului  la  Revelaţia  lui  Dumnezeu  (rugăciune, recunoştinţă, bucurie, convertire)       Cultivarea spiritului de încredere în Providenţa divină şi acceptarea planului lui Dumnezeu     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XI-A 
  
    1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei       Competenţe specifice    Conţinuturi      caracteristici teologice)           1.1.  Utilizarea adecvată a unor noţiuni biblice, în diferite contexte de comunicare (religioase şi laice)     1.2.  Sintetizarea elementelor specifice Evangheliilor (date despre autor, data redactării, destinatari,        -  Evanghelia după Sfântul Matei     -  Evanghelia după Sfântul Marcu     -  Evanghelia după Sfântul Luca     -  Evanghelia după Sfântul Ioan       2.  Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă       Competenţe specifice    Conţinuturi                   2.1.  Analizarea comparativă a modalităţilor în care este prezentat misterul vieţii lui Isus în fiecare evanghelie     2.2.  Explicarea semnificaţiei religioase a evenimentelor din viaţa Isus        -  Evanghelia după Sfântul Matei     -  Evanghelia după Sfântul Marcu     -  Evanghelia după Sfântul Luca     -  Evanghelia după Sfântul Ioan     -  Naşterea şi copilăria lui Isus     -  Botezul lui Isus     -  Chemarea apostolilor     -  Predica de e munte     -  Parabolele       3.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă       Competenţe specifice    Conţinuturi                 3.1.  Interpretarea mesajelor evanghelice prin raportare la contextul biblic     3.2.  Argumentarea importanţei raportării la modelul vieţii lui Isus, în analiza evenimentelor din viaţa cotidiană        -  Naşterea şi copilăria lui Isus     -  Botezul lui Isus     -  Chemarea apostolilor     -  Predica de pe munte     -  Parabolele       4.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii       Competenţe specifice    Conţinuturi      4.1. Identificarea unor modalităţi concrete de aplicare a mesajului evanghelic în viaţa personală şi în cea a comunităţii          -  Naşterea şi copilăria lui Isus     -  Botezul lui Isus     -  Chemarea apostolilor     -  Predica de e munte     -  Parabolele         5.  Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ       Competenţe specifice    Conţinuturi      5.1. Analizarea informaţiilor acumulate la alte discipline şcolare, cu privire la fapte şi evenimente biblice          -  Evanghelia după Sfântul Matei     -  Evanghelia după Sfântul Marcu     -  Evanghelia după Sfântul Luca     -  Evanghelia după Sfântul Ioan     -  Naşterea şi copilăria lui Isus     -  Botezul lui Isus     -  Chemarea apostolilor     -  Predica de pe munte     -  Parabolele      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT    Noţiuni introductive       Palestina în timpul lui Isus       Procesul de formare a Evangheliilor       Iudaismul  Evanghelia după Sfântul Matei       Date despre autor       Data redactării       Destinatari  Evanghelia după Sfântul Marcu       Date despre autor       Data redactării       Destinatari  Evanghelia după Sfântul Luca       Date despre autor       Data redactării       Destinatari  Evanghelia după Sfântul Ioan       Date despre autor       Data redactării       Destinatari  Naşterea şi copilăria lui Isus       Buna Vestire       Naşterea lui Isus       Închinarea magilor       Prezentarea în templu  Activitatea publică a lui Isus       Botezul lui Isus       Chemarea apostolilor       Predica de e munte     -  Fericirile     -  Rugăciunea „Tatăl Nostru”     -  Legea cea nouă           Parabolele     -  Parabola semănătorului     -  Parabola talanţilor     -  Parabola judecăţii finale     -  Parabola samariteanului     -  Parabola fiului risipitor       
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XII-A 
  
    1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei       Competenţe specifice    Conţinuturi                 1.1.  Utilizarea corespunzătoare a unor termeni biblici în prezentarea diferitelor evenimente biblice sau teme cu subiect religios     1.2.  Descrierea elementelor caracteristice scrisorilor apostolice        -  Patima şi moartea lui Isus     -  Învierea lui Isus     -  Faptele Apostolilor     -  Scrisorile Sfântului Pavel     -  Apocalipsa       2.  Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă       Competenţe specifice    Conţinuturi                 2.1.  Argumentarea semnificaţiei religioase a unor evenimente din viaţa lui Iisus     2.2.  Explicarea învăţăturilor de credinţă conţinute în scrisorile apostolice        -  Patima şi moartea lui Isus     -  Învierea lui Isus     -  Faptele Apostolilor     -  Scrisorile Sfântului Pavel     -  Apocalipsa       3.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă       Competenţe specifice    Conţinuturi                   3.1.  Stabilirea de corelaţii între mesajele evanghelice, prin raportare la contextul biblic     3.2.  Analiza unor evenimente din viaţa cotidiană, prin raportare la modelul vieţii lui Isus     3.3.  Descrierea experienţei religioase a primelor comunităţi creştine în lumina învăţăturii Sfintei Scripturi        -  Minunea de la Nunta din Cana     -  Convorbirea lui Isus cu Nicodim     -  Isus şi Femeia samariteană     -  Minunea înmulţirii pâinilor     -  Minunea orbului din naştere     -  Învierea lui Lazăr     -  Patima şi moartea lui Isus     -  Învierea lui Isus     -  Faptele Apostolilor     -  Scrisorile Sfântului Pavel     -  Apocalipsa       4.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii       Competenţe specifice    Conţinuturi      4.1. Argumentarea aplicabilităţii învăţăturii Sfintei Scripturi, în viaţa comunităţilor actuale    -  Minunea de la Nunta din Cana          4.2. Explicarea acţiunii Spiritului Sfânt în viaţa primelor comunităţi creştine            -  Minunea înmulţirii pâinilor          -  Minunea orbului din naştere          -  Învierea lui Lazăr          -  Patima şi moartea lui Isus          -  Învierea lui Isus          -  Faptele Apostolilor          -  Scrisorile Sfântului Pavel        -  Convorbirea lui Isus cu Nicodim     -  Isus şi Femeia samariteană       5.  Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ       Competenţe specifice    Conţinuturi      5.1. Elaborarea de prezentări ale unor fapte şi evenimente biblice, completând informaţiile de factură religioasă cu cele acumulate la alte materii de studiu          -  Minunea de la Nunta din Cana     -  Convorbirea lui Isus cu Nicodim     -  Isus şi Femeia samariteană     -  Minunea înmulţirii pâinilor     -  Minunea orbului din naştere     -  Învierea lui Lazăr     -  Patima şi moartea lui Isus     -  Învierea lui Isus     -  Faptele Apostolilor     -  Scrisorile Sfântului Pavel     -  Apocalipsa      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT    Evanghelia după Sfântul Ioan       Minunea de la Nunta din Cana       Convorbirea lui Isus cu Nicodim       Isus şi Femeia samariteană       Minunea înmulţirii pâinilor       Minunea orbului din naştere       Învierea lui Lazăr  Patima şi moartea lui Isus       Intrarea în Ierusalim       Ultima Cină       Agonia lui Isus       Isus în faţa lui Pilat       Răstignirea lui Isus  Învierea lui Isus       Apariţiile lui Isus  Faptele Apostolilor       Rusaliile       Primul martir creştin       Prima comunitate creştină       Convertirea Sfântului Pavel; viaţa şi activitatea Sfântului Pavel         Conciliul de la Ierusalim       Prima călătorie apostolică       A doua călătorie apostolică       A treia călătorie apostolică  Scrisoarea Sfântului Paul către Romani Scrisoarea Sfântului Paul către Corinteni       Celebrarea Euharistiei       Sfântul Paul apără libertatea creştină       Darul Spiritului Sfânt  Scrisoarea Sfântului Paul către Galateni       Biserica – Trupul lui Cristos  Apocalipsa       Noul Ierusalim     
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară pentru disciplina   Studiul biblic  , pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop aprofundarea de către elevi a noţiunilor de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelaţiei divine, precum şi cunoaşterea şi interpretarea corectă a evenimentelor biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa proprie de credinţă. Prezenta programă şcolară a fost concepută ca o continuare lineară – istorică şi soteriologică – a curriculum-ului din clasele a IX-a – a X-a, pentru a oferi o perspectivă de ansamblu asupra domeniului, astfel încât, de-a lungul celor patru ani de liceu, elevii să intre în contact cu toate cărţile Bibliei şi cu principalele teme necesare pentru înţelegerea globală a atât a Scripturii, cât şi a celorlalte discipline teologice. 
 Actuala  programă  şcolară  a  urmărit  deplasarea  accentului  de  pe  conţinuturi  pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. 
 Una dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice şi interpretării textului în lumina învăţăturii Bisericii. 
 Conceptul  cheie  care  trebuie  să  stea  în  atenţia  profesorului  este  cel  de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înţelegerea multiperspectivităţii înseamnă a-i ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente din istoria religiei. 
 Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat şi în relaţionarea mesajului Scripturii cu trăirea de credinţă a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a învăţa în contexte formale şi non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea şi transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. 
 În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară se va apela la îmbinarea metodelor didactice  tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia,  exerciţiul) cu  metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea  prezentărilor  PowerPoint  de  către  profesor  sau  elevi,  utilizarea  şi  analizarea informaţiilor preluate de pe Internet etc) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. 
 Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare. 
  
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă  utilizarea  unor  instrumente  complementare  de  evaluare,  precum:  proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, a comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  ***  Biblia sau Sfânta Scriptură , Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988.     2.  *** Biblia Sacra Vulgata , Stuttgart, 1994.      3.  ***  Dic[ionar biblic,  Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1995.     4.  ***  Dictionnaire d'Archéologie chrétienne et de Liturgie,  vol. I- XXX, Paris, 1907-1953.     5.  ***  Dictionnaire de la Bible,  vol. I-V, Paris, 1926-1991.     6.  ***  Dictionnaire de Théologie catholique,  vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950.     7.  *** Evanghelia după Ioan  , Ed. ARCB, 2001.      8.  *** Evanghelia după Luca , Ed. ARCB, 2001.      9.  *** Evanghelia după Marcu  , Ed. ARCB, 1996.      10.  *** Evanghelia după Matei  , Ed. ARCB, 1996.      11.  *** La  Bible , traduction oecumenique, TOB, Paris, 1989.     12.  *** La  Bible de Jerusalem , Ed. du CERF, Paris, 1986.     13.  *** Noul Testament , Ed. Sapientia, Iaşi, 2002.      14.  *** Septuaginta , Stuttgart, 1935.      15.  *** Sinopsa celor patru Evanghelii,  Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 2000.      16.  *** Vocabular de Teologie Biblică , Ed. ARCB, 2001.      17.  Bagot, J.P., Dubs, J.Cl.,  Pour lire la Biblie,  Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba română de Tarciziu Şerban,  Cum să citim Biblia ).     18.  Charpentier, E.,  Pour lire l’Ancien Testament , Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba română de Paula Iosif,  Să citim Vechiul Testament , Ed. ARCB, 1998).     19.  Charpentier, E.,  Pour lire le Nouveau Testament , Ed. du Cerf, Paris, 1992 (Traducere în limba română de Cătălina Cărăbaş-Olaru,  Să citim Noul Testament , Ed. ARCB, 1999).     20.  Petercă, V.,  De la Abraham la Iosua,  Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucureşti, 1996.     21.  Sescu, P.,  Introducere în Sfânta Scriptură , Ed. Sapientia, Iaşi, 2001.   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 CATEHISM 
 Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Catehism   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco- catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. 
 Alături de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline şcolare îşi propune să aprofundeze sinteza teologico-dogmatică a învăţăturii creştine, conţinută în mod sintetic şi organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin, a doctrinei sacramentale, a eticii creştine şi a practicării rugăciunii. Dobândind competenţe specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament creştin, menite să-i profileze în mod corespunzător identitatea creştină. 
 Elaborarea programei şcolare de  Catehism  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a şi a XII-a pe componentele trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină, la nivelul programei şcolare, organizarea ofertei educaţionale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. 
 Programa şcolară de  Catehism  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele  specifice   reprezintă  nucleul  funcţional  al programei  şcolare  şi  evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate     2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă     3.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii     4.  Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Manifestarea unui comportament adecvat credinţei şi moralei creştine, în situaţii concrete de viaţă       Dobândirea unor atitudini conştiente, responsabile şi ecumenice, în conformitate cu învăţătura Bisericii       Intensificarea vieţii spirituale printr-un comportament autentic creştin şi prin practicarea sacramentelor       Cultivarea toleranţei faţă de pluralismul etic, cultural şi religios   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XI-A 
    1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate       Competenţe specifice    Conţinuturi      1. 1. Analizarea modalităţilor de fundamentare biblică a poruncilor    1.2. Explicarea semnificaţiilor legii, din perspectiva moralei creştine        Legea morală: legea morală naturală; legea veche; legea cea nouă sau legea evanghelică         -  Cele zece porunci     -  Lege naturala     -  Lege revelata       2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă       Competenţe specifice    Conţinuturi          acesteia       Cele zece porunci        Legea morală          2.1.  Identificarea valorilor morale conţinute în mesajul celor zece porunci     2.2.  Analizarea comportamentelor care derivă din trăirea şi aplicarea poruncilor în viaţa creştinului     2.3.  Stabilirea de comparaţii între semnificaţia religioasă a Legii şi semnificaţia actuală a        3.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii       Competenţe specifice    Conţinuturi             Cele zece porunci          3.1.  Caracterizarea unui comportament moral creştin, pornind de la mesajul poruncilor divine     3.2.  Evaluarea de atitudini şi comportamente care încalcă poruncile divine        4.  Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios       Competenţe specifice    Conţinuturi          -  Cele zece porunci         4.1.  Utilizarea adecvată a limbajului teologic referitor la cele zece porunci, în diferite contexte de comunicare (religioase, laice)     4.2.  Analizarea unor texte religioase şi laice de referinţă cu privire la Decalog       LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT         Legea morală     Legea morală naturală      Legea veche      Legea cea nouă sau legea evanghelică          Cele zece porunci     Porunca întâi      o  „Să-l adori pe Domnul Dumnezeul tău şi să-i slujeşti”     o  „Numai lui să i te închini”     o  „Să nu ai alţi dumnezei în afară de mine”     o  „Să nu-ţi faci chip cioplit”     Porunca a doua      o  Numele Domnului este sfânt     o  Numele Domnului rostit în jurământ strâmb     o  Numele creştin     Porunca a treia      o  Ziua sabatului     o  Ziua Domnului     Porunca a patra      o  Familia în planul lui Dumnezeu     o  Îndatoririle membrilor familiei     Porunca a cincea      o  Respectul pentru viaţa umană     o  Respectul pentru demnitatea persoanelor     Porunca a şasea      o  „Bărbat şi femeie i-a făcut …”     o  Chemarea la curăţie     Porunca a şaptea      o  Destinaţia universală a bunurilor şi proprietatea privată asupra lor     o  Respectul faţă de persoane şi bunurile lor     Porunca a opta      o  A trăi în adevăr     o  „A da mărturie adevărului”     Porunca a noua      o  Purificarea inimii     o  Lupta pentru puritate     Porunca a zecea      o  Dezordinea poftelor     o  Dorul după Dumnezeu       
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XI-A 
    1.  Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate       Competenţe specifice    Conţinuturi      1.1 Definirea aspectelor caracteristice persoanei, din perspectiva învăţăturii creştine  1.2. Sintetizarea elementelor definitorii ale unui comportament creştin, în diferite situaţii de viaţă          -  Omul – chip a lui Dumnezeu     -  Persoana şi familia     -  Persoana şi Biserica     -  Persoana şi societatea       2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă       Competenţe specifice    Conţinuturi      2.1. Construirea de argumente pentru diferite decizii sau alegeri morale, din viaţa personală sau a comunităţii        2.2. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor persoanei, din perspectiva învăţăturii creştine, prin raportare la diferite contexte (familie, Biserică, societate)       Persoana şi familia      Persoana şi Biserica      Persoana şi societatea         -  Omul – chip a lui Dumnezeu     -  Persoana şi familia     -  Persoana şi Biserica     -  Persoana şi societatea       3.  Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii       Competenţe specifice    Conţinuturi               3.1.  Caracterizarea roadelor unei vieţi creştine în plan personal şi pentru comunitate     3.2.  Interpretarea unor comportamente din viaţa de zi cu zi, prin raportare la valorile creştine        -  Omul – chip a lui Dumnezeu     -  Persoana şi familia     -  Persoana şi Biserica     -  Persoana şi societatea       4.  Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios       Competenţe specifice    Conţinuturi      referinţă, pe tema semnificaţiei şi rolurilor persoanei           4.1.  Analizarea comparativă a diferitelor concepţii cu privire la persoană, prin raportare la învăţăturile de credinţă     4.2.  Consultarea unor texte religioase şi laice de        -  Omul – chip a lui Dumnezeu     -  Persoana şi familia     -  Persoana şi Biserica     -  Persoana şi societatea      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT         Demnitatea persoanei umane     Omul – chip al lui Dumnezeu      Căderea      Libertatea omului      Viaţa morală şi mântuirea omului        Persoana şi familia     Căsătoria în planul lui Dumnezeu      Sexualitatea si castitatea conjugală      Dreptul la viaţă      Biserica familială        Persoana şi Biserica     Creştinul, mădular al Trupului Mistic al lui Cristos      Vocaţii speciale în Biserică      Vocaţia la preoţie      Viaţa consacrată, identitate şi misiune      Sfaturile evanghelice      Identitatea şi misiunea laicilor în Biserică        Persoana şi societatea     
    Participarea la viaţa socială  
    Persoana şi autoritatea  
    Viziunea creştină asupra muncii  
    Responsabilitatea morală în viaţa comunitară  
    Doctrina socială a Bisericii  
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară pentru disciplina   Catehism  , pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. 
 Având ca scop aprofundarea de către tinerii liceeni a sintezei teologico-dogmatice a învăţăturii  creştine,  aşa  cum  este  prezentată  ea  de  către  Magisteriul  Bisericii,  studiul  Catehismului  va deschide acestora orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin şi de practicare a rugăciunii. Activităţile proiectate la orele de  Catehism  vor avea în vedere formarea unui comportament cu adevărat creştin, dobândirea unor atitudini conştiente şi responsabile, precum şi cultivarea toleranţei faţă de pluralismul cultural şi religios din cadrul marii familii umane. 
 Prezentul curriculum este conceput într-o manieră lineară, având la bază adevărurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizată din perspectiva competenţelor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice şi patristice, precum şi cu luarea în considerare a particularităţilor clasei şi ale elevilor. În acest sens, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. Alături de studiul aprofundat al adevărurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activităţi care să-i implice în propria învăţare, pe baza recomandărilor bibliografice din Sfânta Scriptură şi din literatura sfinţilor părinţi, care să impună studiul aprofundat şi comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii şi a competenţelor de comunicare pe marginea textelor studiate. 
 În activitatea la clasă, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Principala sursă de documentare pentru elevi va rămâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptură şi din scrierile sfinţilor părinţi. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate şi de varietate. 
 Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează mai eficient dacă sunt centrate, în procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. De aceea, pe lângă metodele tradiţionale, ca dialogul, expunerea, explicaţia etc., profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatică, argumentarea biblică şi patristică, utilizarea calculatorului şi a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii sau pentru documentarea pe o temă dată. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. De aceea ea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă şi va avea caracter formativ, urmărind atât cunoaşterea de către elevi a principalelor adevăruri de credinţă cât şi interpretarea unor fapte, şi fenomene cotidiene în lumina învăţăturii Bisericii. Având în vedere faptul că o eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată şi prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode şi tehnici (aplicate strategic iniţial şi final/sumativ şi continuu, cu funcţie formativă de reglare-autoreglare a activităţii pe tot parcursul lecţiei), în condiţii de comunicare interactivă etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  ***  Catechismo della Chiesa Cattolica – Compendio , Ed. San Paolo, Roma, 2005.     2.  ***  Catehismul Bisericii Catolice , Ed. ARCB, Bucureşti, 1993.     3.  ***  Credin[a catolică – cateheză pentru adul[i , Ed. ARCB, Bucureşti, 1991.     4.  Pal V.,  Etica creştină , Ed. Liceului Catolic, Bucureşti, 1999.     5.  Ratzinger J.,  Zur Gemeinschaft gerufen,  Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. română de Pr. Petru Ioan Puiu şi Pr. Ioan Mitrofan,  Biserica – Chemare şi misiune , Ed. Aridia, Blaj, 2005).    MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE    Programa şcolară  pentru disciplina  TURISM .I PATRIMONIU CULTURAL  Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului  Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic  SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS    Bucureşti, 2015    NOTA DE PREZENTARE  Disciplina   Turism şi patrimoniu cultural   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a.  Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină şcolară îşi propune ca scop cunoaşterea şi descoperirea patrimoniului cultural şi religios de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe descoperirea şi păstrarea patrimoniului naţional. Disciplina  Turism şi patrimoniu cultural  studiază valoarea patrimoniului turistic şi cultural, conservarea, protejarea şi revitalizarea valorilor de patrimoniu din România. Această disciplină de studiu a fost proiectată ca un domeniu complementar celor umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice şi moderne, limba şi literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc.), deoarece relaţiile dintre turism şi patrimoniu cultural, pe de o parte, şi istoria şi civilizaţia umană, pe de altă parte, sunt multiple.  Elaborarea programei şcolare de  Turism şi patrimoniu cultural  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor  au  fost  realizate  respectând  principiile  relevanţei,  accesibilităţii  şi  transmiterii sistematizate a cunoştinţelor.. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete.  Programa şcolară de  Turism şi patrimoniu cultural  este structurată pe următoarele componente:       notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.    Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul patrimoniului cultural, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Utilizarea corectă a terminologiei şi a limbajelor specifice, pentru explicarea diferitelor aspecte din domeniile turism şi patrimoniu cultural     2.  Identificarea modalităţilor de promovare şi valorificare a patrimoniului natural şi cultural în contextul turismului religios     3.  Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la patrimoniul cultural     4.  Argumentarea importanţei obiectivelor religioase ca parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi universal      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie       Respectul faţă de identitatea culturală proprie       Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale       Atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite       Respectul pentru diversitatea naturală şi umană     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XI-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinu t uri        1.1. Utilizarea terminologiei specifice domeniului turismului pentru prezentarea unei informaţii pertinente      2.1.  Sintetizarea principalelor caracteristici ale cadrului natural, din perspectiva potenţialului turistic al acestuia         3.1.  Citirea şi interpretarea informaţiei cartografice şi grafice, prin operarea cu simboluri, semne şi convenţii specifice     3.2.  Identificarea de surse de informare relevante pentru domeniul turismului religios, în sistemele multimedia     3.3.  Utilizarea tehnologiei documentării bibliografice eficiente          I.  Potenţialul turistic al României. Aspecte introductive     -  Concepte     -  Definiţii     -  Principii     -  Clasificare         II.  Potenţialul turistic al cadrului natural           Potenţialul turistic al reliefului     -  Relief alpin şi glaciar     -  Relief vulcanic     -  Chei şi defileuri     -  Saline     -  Gheţari     -  Peşteri     -  Fenomene geologice deosebite         Potenţialul turistic al apelor     -  Ape curgătoare     -  Lacuri     -  Litoralul românesc     -  Ape termale, ape minerale     -  Cascade     -  Izvoare şi alte resurse de ape curative         Potenţialul turistic al biosferei     -  Pădurea – resursă turistică     -  Fauna – resursă turistică         Parcuri naturale şi zone protejate      
  
    1.2. Utilizarea unor elemente terminologice minime din limbile străine, în prezentarea unor aspecte de patrimoniu cultural naţional şi universal  2.2. Identificarea principalelor caracteristici ale patrimoniului cultural, din perspectiva valorificării acestuia în turismul religios  3.4. Construirea unui text structurat pe teme de turism religios, utilizând informaţii cartografice şi grafice specifice  3.5. Utilizarea unor metode experimentale şi de simulare relevante pentru domeniul patrimoniului cultural, cu ajutorul noilor tehnologii      4.1.  Analizarea elementelor de bază ale patrimoniului cultural naţional     4.2.  Argumentarea rolului şi importanţei patrimoniului cultural în planul dezvoltării identităţii (a unei naţiuni, a unei persoane)       III. Potenţialul turistic antropic       Patrimoniu cultural construit     -  Generalităţi     -  Locuri preistorice     -  Edificii de importanţă istorică: cetăţi dacice; castre romane; complexul rupestru Basarabi; castele şi palate     -  Edificii culturale: muzee; case memoriale; biblioteci; universităţi; expoziţii     -  Construcţii religioase şi lăcaşe de cult: biserici de lemn; biserici de zid; catedrale; biserici fortificate; mănăstiri; moschee; sinagogi         Turism religios. Pelerinaje     -  Hramuri de biserici     -  Mănăstiri     -  Cimitire     -  Locuri comemorative         Resurse turistice de natură etnografică şi folclorică     -  Meşteşuguri     -  Obiceiuri     -  Locuinţe        
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINU T URI 
 CLASA A XII-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinu t uri            1.1.  Elaborarea de prezentări relevante ale diferitelor obiective de patrimoniu cultural, utilizând terminologia specifică domeniului     1.2.  Utilizarea unor termeni,sintagme sau expresii din limbile străine în descrierea aspecte de patrimoniu cultural naţional şi universal         2.1.  Sintetizarea principalelor caracteristici ale patrimoniului cultural, din perspectiva valorificării acestuia în turismul religios     2.2.  Identificarea unor modalităţi concrete de promovare a patrimoniului cultural prin turism religios, aplicabile în diferite contexte (diferite comunităţi, diferite grupuri de turişti, diferite momente ale anului etc.)         3.1.  Utilizarea diferitelor surse de informare online, relevante pentru domeniul turismului religios     3.2.  Elaborarea de prezentări ale unor obiective de patrimoniu cultural national, cu ajutorul noilor tehnologii     3.3.  Construirea unui text structurat pe teme de turism religios, utilizând informaţii cartografice şi grafice specifice         4.1.  Descrierea unor elemente de patrimoniu cultural în comunitatea sau zona de referinţă     4.2.  Argumentarea rolului şi importanţei obiectivelor religioase în cadrul patrimoniului cultural naţional          I.  Patrimoniul cultural în România. Aspecte introductive     -  Concepte     -  Definiţii     -  Principii       II.  Patrimoniu cultural UNESCO în România         Generalităţi. Documente       Rezervaţia biosferei Delta Dunării       Aşezări săseşti cu biserici fortificate din Transilvania     -  Situl din Biertan cu biserica fortificată şi o parte din localitate     -  Satul Câlnic     -  Satul Dârjiu     -  Satul Prejmer     -  Satul Saschiz     -  Satul Valea Viilor     -  Satul Viscri         Mănăstirea din Horezu       Oraşul vechi din Sighişoara       Bisericile pictate din Moldova       Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei       Bisericile de lemn din Maramureş     -  Biserica  Intrarea Maicii Domnului în Biserică  din Bârsana     -  Biserica  Sfântul Nicolae  din Budeşti     -  Biserica  Sfânta Parascheva  din Deseşti     -  Biserica  Naşterea Fecioarei  din Ieud Deal     -  Biserica  Sfin[ii Arhangheli  din Plopiş     -  Biserica  Sfânta Parascheva  din Poienile Izei     -  Biserica  Sfin[ii Arhangheli  din Rogoz     -  Biserica  Sfin[ii Arhangheli  din Şurdeşti        
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina  Turism şi patrimoniu cultural   îşi propune ca scop cunoaşterea şi descoperirea patrimoniului cultural şi religios de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe descoperirea şi păstrarea patrimoniului naţional.  
 Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor aspecte specifice domeniului patrimoniu cultural. Elevului îi revine sarcina de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţie relevantă, de a face corelaţii între cunoştinţele de la această disciplină de studiu şi celelalte materii. 
 În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul etc.) cu metodele moderne, care să îl pună pe elev în situaţia de participant direct la propria învăţare. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea  unor  instrumente  complementare  de  evaluare  ca:  proiectul,  portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Turism şi patrimoniu cultural etc. 
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară  pentru disciplina   SPIRITUALITATE  
 Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Spiritualitate   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI- a şi a XII-a. În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale. 
 Alături de celelalte discipline teologice, studiul  Spiritualită[ii  în liceele cu profil teologic îşi propune să abordeze realităţile vieţii de credinţă, dintr-o perspectivă etico-practică. Studiul spiritualităţii creştine îi ajută pe elevi să aprecieze cu conştiinţa dreaptă valorile morale, să le îmbrăţişeze prin adeziune personală şi să contribuie la transformarea creştină a lumii, spre binele întregii societăţi (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II,  Gravissimum Educationis ,  2 ). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoaşterea conceptelor care stau la baza acesteia şi aprofundarea diferitelor aspecte ale vieţii spirituale. 
 Elaborarea programei şcolare de  Spiritualitate  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a şi a XII-a pe componentele trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină, la nivelul programei şcolare, organizarea ofertei educaţionale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. 
 Programa şcolară de  Spiritualitate  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.   
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.  
 Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.  
 Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.  
 Competenţele  specifice   reprezintă  nucleul  funcţional  al programei  şcolare  şi  evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.  
 Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.  
 Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.  
  
     
    1.  Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare     2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale     3.  Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii     4.  Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ   
  
 COMPETENŢE GENERALE 
  
  
 VALORI ŞI ATITUDINI 
  
      Cultivarea respectului faţă de valorile sacre       Asumarea conştientă a îndatoririlor religioase, a responsabilităţilor creştine la nivel personal şi comunitar       Conştientizarea rolului învăţăturii creştine în formarea personalităţii umane şi în relaţiile interumane       Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea creşterii spirituale       Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XI -A  
    1.  Utilizarea  adecvată  a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare       Competenţe specifice    Conţinuturi      1.1. Analizarea unor situaţii variate de comunicare în care sunt utilizate noţiunile de teologie spirituală               Conceptul de har divin Virtuţile  Cele şapte vicii      1.2. Evidenţierea diferitelor semnificaţii ale conceptului de har, în funcţie de contextul de comunicare            Progresul în har şi treptele vieţii spirituale Raportul dintre har şi merit        2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale       Competenţe specifice    Conţinuturi                   2.1.  Explicarea esenţei omului ca trăire a poruncilor lui Dumnezeu     2.2.  Sintetizarea raportului dintre virtuţi şi vicii, ca modalităţi de viaţă în conformitate / în contradicţie cu poruncile lui Dumnezeu        -  Harul divin     -  Virtuţile     -  Virtuţile teologale     -  Virtuţile cardinale     -  Alte virtuţi     -  Virtuţile     -  Virtuţile teologale     -  Virtuţile cardinale     -  Alte virtuţi     -  Cele şapte vicii       3.  Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii       Competenţe specifice    Conţinuturi        comportamente care pot avea drept consecinţă păcatul             3.1.  Analizarea unor exemple de trăire a virtuţilor, din viaţa religioasă şi din viaţa reală     3.2.  Elaborarea unor modele de trăire personală şi socială a virtuţilor     3.3.  Identificarea de atitudini şi        -  Virtuţile     -  Virtuţile teologale     -  Virtuţile cardinale     -  Alte virtuţi     -  Cele şapte vicii         4.  Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ       Competenţe specifice    Conţinuturi      4.1. Stabilirea de corelaţii între învăţăturile de credinţă şi cunoştinţe ştiinţifice şi filozofice referitoare la unele aspecte comune          -  Harul divin     -  Virtuţile     -  Virtuţile teologale     -  Virtuţile cardinale     -  Alte virtuţi     -  Cele şapte vicii      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT         Omul – chipul lui Dumnezeu     -  Sufletul     -  Raţiunea – liberul arbitru     -  Persoana           Viaţa spirituală     -  Fericirea creştină şi mântuirea sufletului     -  Viaţa veşnică     -  Îndumnezeirea omului           Libertatea omului     -  Libertate şi responsabilitate     -  Libertate şi iubire           Harul divin     -  Conceptul de har divin     -  Progresul în har şi treptele vieţii spirituale           Virtuţile     -  Definiţie şi clasificare           Virtuţile teologale     -  Credinţa     -  Speranţa     -  Iubirea           Virtuţile cardinale     -  Înţelepciunea     -  Dreptatea     -  Cumpătarea     -  Tăria           Alte virtuţi         Cele şapte vicii     -  Catalogul evagrian al gândurilor rele       
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XII -A  
    1.  Utilizarea  adecvată  a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare       Competenţe specifice    Conţinuturi           Cultul divin          1.1.  Sintetizarea elementelor caracteristici ale diferitelor noţiuni de cult     1.2.  Explicarea rugăciunii ca mijloc de comuniune cu Dumnezeu        -  Rugăciunea în viaţa creştină     -  Rugăciunea în Sfânta Scriptură     -  Rugăciunea în timpul Bisericii     -  Expresiile rugăciunii     -  Rugăciunea Domnului:  Tatăl nostru        2.  Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale       Competenţe specifice    Conţinuturi                   2.1.  Caracterizarea diferitelor forme de cult şi de rugăciune din Sfânta Scriptură şi din Tradiţia Bisericii     2.2.  Analiza modului în care cultul adus lui Dumnezeu sprijină descoperirea şi contemplarea creaţiei divine        -  Cultul divin     -  Rugăciunea în Sfânta Scriptură     -  Rugăciunea în timpul Bisericii     -  Expresiile rugăciunii     -  Lupta rugăciunii     -  Expresiile rugăciunii     -  Lupta rugăciunii     -  Rugăciunea Domnului:  Tatăl nostru        3.  Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii       Competenţe specifice    Conţinuturi                       3.1.  Argumentarea necesităţii şi rolului rugăciunii în viaţa personală şi în cea a comunităţii     3.2.  Elaborarea unor forme de rugăciune actuale şi compatibile cu nevoile proprii     3.3.  Identificarea de atitudini creştine în contexte situaţionale date        -  Tradiţia rugăciunii     -  Expresiile rugăciunii     -  Rugăciunea Domnului:  Tatăl nostru      -  Lupta rugăciunii     -  Rugăciunea în Sfânta Scriptură     -  Rugăciunea în timpul Bisericii     -  Expresiile rugăciunii     -  Lupta rugăciunii     -  Expresiile rugăciunii     -  Rugăciunea Domnului:  Tatăl nostru          4.  Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ       Competenţe specifice    Conţinuturi      4.1. Elaborarea de lucrări scrise pe teme de  spiritualitate, utilizând cunoştinţe asimilate la alte discipline de studiu          -  Cultul divin     -  Rugăciunea în viaţa creştină      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT         Cultul divin     -  Cultul în Vechiul Testament     -  Cultul în Noul Testament           Rugăciunea în viaţa creştină       -  Rugăciunea în Sfânta Scriptură     o  Rugăciunea în Vechiul Testament     o  Rugăciunea în Noul Testament       -  Rugăciunea în timpul Bisericii     o  Binecuvântarea şi adoraţia     o  Rugăciunea de cerere     o  Rugăciunea de mijlocire     o  Rugăciunea de mulţumire     o  Rugăciunea de laudă       -  Tradiţia rugăciunii     o  La izvoarele rugăciunii     o  Calea rugăciunii     o  Călăuze pentru rugăciune       -  Expresiile rugăciunii     o  Rugăciunea vocală     o  Meditaţia     o  Rugăciunea mentală       -  Lupta rugăciunii     o  Obiecţiile faţă de rugăciune     o  Vegherea inimii     o  Încredere filială           Rugăciunea Domnului:  Tatăl nostru      -  Dumnezeu Tatăl     -  Cele şapte cereri       
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară de   Spiritualitate   pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios vizează pregătirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionară şi liturgică. Programa a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. 
 Conţinuturile sunt prezentate în mod sistematic, urmărind succesiunea logică a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse pentru clasa a XI-a au vizat familiarizarea elevilor cu noţiunile de har, virtute, viciu, urmând ca la nivelul clasei a XII-a să se aprofundeze aspectele referitoare la cult divin şi rugăciune. 
 Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii: 
    -  accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (viaţa personală, viaţa comunităţii, context liturgic);     -  cultivarea interesului faţă de cunoaşterea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în viaţa proprie;     -  corelarea cunoştinţelor din domeniul Spiritualităţii cu progresul în viaţa spirituală.   
 În organizarea şi desfăşurarea demersului didactic sugerăm utilizarea de strategii diverse, care să combine metodele clasice, expozitive de predare – prelegerea, expunerea sistematică, argumentarea, explicaţia – cu cele de tip euristic, utile în analizarea şi interpretarea textelor biblice sau patristice. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei, precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente  complementare  de  evaluare,  precum:  proiectul,  portofoliul,  autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, a comportamentului  şi a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  ***  Sfânta Scriptură , Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.     2.  *** Catehismul Bisericii Catolice , Ed. ARCB, Bucureşti, 1993.      3.  * * *  Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita,  Ed. Citta Nuova, 2000.     4.  Carulli, M.C., Iezzi, V.,  Amati per amare , Ed. Insieme, Terlizzi, 2003.     5.  Littauer, F.,  Sviluppa la tua personalita,  Ed. Gribaudi, Milano, 2000.     6.  Pesche, K.H.,  Etica Cristiana. Fondazioni della Teologia Morale  (traducere în lb. română de Mitrofan, I.,  Etica creştină. Fundamente ale teologiei morale , vol. I, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2003).     7.  Spidlick, T.,  Izvoarele Luminii,  Ed. Ars Longa, Iaşi, 1994.   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 ISTORIA RELIGIILOR 
 Clasa a XI-a 
 Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic 
 Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Istoria religiilor   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a. 
 Studiul  Istoriei religiilor  are ca scop prezentarea religiei în universalitatea şi diversitatea sa, precum şi prezentarea evoluţiei în timp a fenomenului religios într-un anumit ambient cultural. Cercetarea fenomenului religios în evoluţia sa istorică, studierea comparată a religiilor conduce nu doar la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, ci asigură înţelegerea nuanţată a religiei proprii, a specificului şi identităţii sale, şi, prin acestea, susţine o credinţă mai profundă, un ataşament mai mare faţă de valorile moral-creştine. 
 Modul în care este concepută programa şcolară pentru disciplina  Istoria religiilor  răspunde mai întâi de toate necesităţii familiarizării elevilor cu noţiunile de bază referitoare la istoria religiilor şi la marile grupări religioase din trecut şi din prezent, în perspectiva dialogului interconfesional. Totodată, studiul istoriei religiilor presupune conexiunea cu celelalte discipline teologice, precum şi cu celelalte discipline din aria curriculară „Om şi societate”, cu rol de armonizare a cunoştinţelor referitoare la concepţia despre lume, furnizate de religie, pe de o parte, şi de ştiinţele pozitive, pe de altă parte. 
 Programa şcolară de  Istoria religiilor  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei religiilor, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Identificarea elementelor specifice diferitelor religii şi spaţii culturale ale lumii     2.  Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evoluţia unei religii     3.  Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral în cadrul fiecărei religii     4.  Corelarea cunoştinţelor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Asumarea propriei identităţi religioase, în raport cu cei de alte religii       Dezvoltarea şi consolidarea atitudinii de respect, conciliere şi dialog cu semenii de alte credinţe şi convingeri       Cultivarea respectului faţă de valorile existente în celelalte religii       Stimularea gândirii reflexive şi critice, prin lecturarea şi comentarea unor texte de referinţă pentru istoria religiilor   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A IX -A  
    1.  Identificarea elementelor specifice diferitelor religii şi spaţii culturale ale lumii       Competenţe specifice    Conţinuturi               1.1.  Identificarea principalelor zone culturale ale lumii şi a religiilor majoritare     1.2.  Descrierea modului de organizare a vieţii religioase şi a practicilor de cult specifice principalelor religii     1.3.  Stabilirea de comparaţii între aspecte specifice principalelor religii din istoria omenirii        -  Situaţia religiilor în lume     -  Iudaismul     -  Creştinismul     -  Islamul     -  Hinduismul     -  Confucianismul     -  Budismul     -  Şintoismul     -  Taoismul       2.  Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evoluţia unei religii       Competenţe specifice    Conţinuturi               2.1.  Analizarea principalelor repere istorice ale marilor religii     2.2.  Elaborarea de caracterizări pentru fondatorii şi figurile marcante ale marilor religii     2.3.  Identificarea comportamentelor specifice şi a modului de a trăi doctrina în cadrul fiecărei religii        -  Islamul     -  Hinduismul     -  Confucianismul     -  Budismul     -  Şintoismul     -  Taoismul       3.  Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral în cadrul fiecărei religii       Competenţe specifice    Conţinuturi      3.1. Sintetizarea valorilor fundamentale ale diferitelor religii        3.2. Analizarea comparativă a doctrinelor şi atitudinilor marilor religii faţă de lume        3.3. Identificarea valorilor care apropie religiile păgâne de creştinism  3.4. Argumentarea poziţiei creştine faţă de religiile precreştine          -  Religia Egiptului antic     -  Religia asiro-babiloniană     -  Religia grecilor antici     -  Religia romanilor     -  Religia etruscilor     -  Religia geto-dacilor     -  Religiile Americii precolumbiene     -  Religia Iranului antic       -  Islamul     -  Hinduismul     -  Confucianismul     -  Budismul     -  Şintoismul     -  Taoismul       -  Islamul     -  Hinduismul     -  Confucianismul     -  Budismul     -  Şintoismul     -  Taoismul         4.  Corelarea cunoştinţelor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ       Competenţe specifice    Conţinuturi               4.1.  Analiza comparativă a caracteristicilor geografice, istorice şi culturale ale arealelor diferitelor religii     4.2.  Stabilirea de corelaţii între principalele momente din istoria unei religii şi evenimentele din istoria laică a spaţiului geografico-istorico- cultural respectiv        -  Islamul     -  Hinduismul     -  Confucianismul     -  Budismul     -  Şintoismul     -  Taoismul      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT         Situaţia religiilor în lume       Iudaismul       Creştinismul       Religia Egiptului antic       Religia asiro-babiloniană       Religia grecilor antici       Religia romanilor       Religia etruscilor       Religia geto-dacilor       Religiile Indiei     -  Vedismul     -  Brahmanismul     -  Hinduismul     -  Jainismul     -  Budismul         Islamul       Religiile din China       Religiile Americii precolumbiene       Religia Iranului antic     
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară pentru disciplina   Istoria religiilor  , pentru clasa a XI-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. 
 Modul în care este concepută programa şcolară pentru disciplina  Istoria religiilor  răspunde atât necesităţii familiarizării elevilor cu noţiunile de bază specifice disciplinei, precum şi necesităţii clarificării sau aprofundării unor cunoştinţe dobândite la alte discipline teologice (istoria literaturii creştine, catehism, spiritualitate, studiu biblic) sau umaniste (istoria, geografia, filozofia etc.). 
 Rolul profesorului în furnizarea informaţiilor corecte, în explicarea diferitelor fenomene religioase este determinant. Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei trebuie să asigure înţelegerea fenomenului religios. Un demers didactic realizat din perspective multiple îi va ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente din istoria religiilor în complexitatea şi interdependenţele lor. 
 Activităţile de predare-învăţare propuse trebuie să asigure dezvoltarea interesului faţă de istoria religiilor, cultivarea spiritului de înţelegere şi de respect faţă de alte religii, de iubire, iertare şi solidaritate umană. 
 În parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale ca: expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, studiul individual etc. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet etc.) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la ore. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  Eliade, M.,  Tratat de istoria religiilor , Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995.     2.  Stan, Al., Rus, R.,  Istoria Religiilor. Manual pentru seminariile teologice , Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1991.     3.  Suciu, Al.,  Filozofia şi istoria religiilor , Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2003.   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
  
 ISTORIA BISERICII 
  
 Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Istoria Bisericii   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. 
 Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină şcolară îşi propune ca scop cunoaşterea şi înţelegerea evoluţiei Bisericii de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe înţelegerea contribuţiei Bisericii greco-catolice la dezvoltarea culturii şi limbii poporului român. Căutând să prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, evoluţiei şi legăturilor dintre acestea, disciplina  Istoria Bisericii  prezintă constituirea şi organizarea comunităţilor creştine, doctrina cultului, acţiunea şi influenţa creştinismului timp de două milenii, explicând, prin influenţa factorilor interni şi externi, schimbările din viaţa ecleziastică de la începuturi până astăzi. Astfel privită, această disciplină de studiu este una de bază, de cultură teologică largă, indispensabilă pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrudeşte şi pe care le completează, precum şi pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice şi moderne, limba şi literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc), deoarece relaţiile dintre istoria Bisericii şi istoria şi civilizaţia umană sunt multiple. 
 Elaborarea programei şcolare de  Istoria Bisericii  a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete. 
 Programa şcolară de  Istoria Bisericii  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei Bisericii, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Interpretarea corectă şi în context istoric a evenimentelor din viaţa Bisericii     2.  Descrierea modului în care Dumnezeu acţionează în istorie prin Biserică      formularea şi înţelegerea doctrinei creştine    3. Analizarea evenimentelor din istoria Bisericii şi a rolului acestora în    4. Corelarea cunoştinţelor religioase despre Istoria Bisericii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ    COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Conştientizarea importanţei cunoaşterii istoriei Bisericii pentru viaţa personală şi a comunităţii       Asumarea propriei identităţi religioase       Responsabilizarea în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din apartenenţa la Biserică       Interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XI -A  
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi      1.1. Utilizarea corectă a limbajului istoric în cadrul unei prezentări orale sau scrise, referitoare la evenimente din istoria Bisericii      1.2  Formularea de opinii cu privire la un subiect istoric religios     1.3  Prezentarea unor evenimente decisive istorice, care au marcat viaţa Bisericii     2.1. Descrierea unor personalităţi şi curente social-politice şi culturale din viaţa Bisericii         Biserica în Antichitate      Înfiinţarea Bisericii – contextul istoric, cultural şi religios     Răspândirea Bisericii primare în lumea veche      Persecuţiile      Ereziile      Conciliile ecumenice      Începuturile monahismului creştin     Invaziile popoarelor barbare şi confruntarea cu civilizaţia creştină           2.1.  Descrierea unor personalităţi şi curente social-politice şi culturale din viaţa Bisericii         3.1.  Analizarea unui sistem de valori moral- religioase, validate social şi cultural     3.2.  Formularea de opinii referitoare la subiecte din istoria Bisericii, în diferite forme şi contexte de comunicare         4.1.  Utilizarea cunoştinţelor multidisciplinare pentru prezentarea unor evenimente din istoria Bisericii     4.2.  Selectarea informaţiei istorice pertinente şi relevante din surse variate, pentru realizarea unor proiecte individuale şi de grup în contexte diverse            Biserica în Evul Mediu       Creştinarea popoarelor barbare      Marea Schismă din 1054: cauze şi urmări     Lupta dintre papalitate şi Imperiul romano-german      Ordinele cavalereşti      Cruciadele      Ereziile medievale şi Inchiziţia      Renaşterea şi Reforma protestantă      Contrareforma           2.1.  Descrierea unor personalităţi şi curente social-politice şi culturale din viaţa Bisericii     2.2.  Evidenţierea acţiunii lui Dumnezeu în Biserică            Biserica în epoca modernă şi contemporană       Biserica şi ideologiile secolelor XVIII-XIX      Conciliul Vatican I      Noile provocări din secolul al XX-lea faţă de Biserică      Conciliul Vatican II     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XII -A  
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Utilizarea corectă a limbajului istoric în cadrul unei prezentări orale sau scrise, referitoare la evenimente din istoria Bisericii     1.2.  Formularea de argumente pentru susţinerea diferitelor puncte de vedere cu privire la un subiect istoric religios     1.3.  Sintetizarea caracteristicilor şi a importanţei diferitelor evenimente decisive istorice care au marcat viaţa Bisericii         2.1.  Identificarea rolului personalităţilor şi curentelor social-politice şi culturale în viaţa Bisericii         4.1.  Utilizarea cunoştinţelor multidisciplinare pentru analizarea unor evenimente din istoria Bisericii     4.2.  Analizarea informaţiei istorice pertinente şi relevante din surse variate, pentru realizarea unor proiecte individuale şi de grup în contexte diverse            Gândirea religioasă în Antichitate     Apariţia creştinismului în Dacia     Creştinismul în spaţiul românesc în Evul Mediul timpuriu      o  Evoluţia creştinismului în Transilvania secolelor XI-XV     o  Apariţia monahismului în Transilvania     o  Primele episcopii catolice     o  Evoluţia creştinismului în spaţiul extracarpatic al secolelor XI-XV     o  Apariţia primelor episcopii catolice extracarpatice     o  Apariţia primelor episcopii şi mănăstiri ortodoxe în spaţiul extracarpatic    Rolul cronicarilor români în afirmarea romanităţii poporului şi a limbii române     Creştinismul în secolele XV-XVII, în Ţările Române      o  Renaştere     o  Reforma     o  Contrareforma              2.1.  Identificarea rolului personalităţilor şi curentelor social-politice şi culturale în viaţa Bisericii         3.1.  Asumarea critică a unui sistem de valori moral-religioase validate social şi cultural     3.2.  Formularea de argumente referitoare la subiecte din istoria Bisericii, în diferite forme şi contexte de comunicare         4.1.  Utilizarea cunoştinţelor multidisciplinare pentru analizarea unor evenimente din istoria Bisericii     4.2.  Analizarea informaţiei istorice pertinente şi relevante din surse variate, pentru realizarea unor proiecte individuale şi de grup în contexte diverse            Biserica Greco-Catolică şi rolul acesteia în formarea conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania     Diplomele leopoldine      Inochentie Micu Klein      Şcolile Blajului şi Şcoala Ardeleană     Rolul Bisericii Greco-Catolice în lupta naţională din prima jumătate a secolului al XIX-lea (generaţia paşoptistă)     Rolul Bisericii Greco-Catolice în lupta naţională a doua jumătate a secolului al XIX-lea      o  Înfiinţarea Mitropoliei Blajului     o  Pronunciamentul de la Blaj         Înfiinţarea Partidului Naţional Român      Memorandumul     Activismul politic românesc la începutul secolului al XX-lea     Rolul Bisericii Greco-Catolice în făurirea României Mari     Biserica Greco-Catolică – martiră a regimului totalitar comunist     
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, disciplina   Istoria Bisericii   abordează constituirea şi organizarea comunităţilor creştine, doctrina cultului, acţiunea şi influenţa creştinismului timp de două milenii, explicând, prin influenţa factorilor interni şi externi, schimbările din viaţa ecleziastică de la începuturi până astăzi. Studiul acestei discipline şcolare are ca scop atât familiarizarea elevilor cu noţiunile de bază referitoare la istoria creştinismului, precum clarificarea sau aprofundarea unor cunoştinţe dobândite la alte discipline umaniste ca: istoria, geografia, istoria literaturii creştine, catehism, spiritualitate, studiu biblic, filozofie etc. 
 Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene şi procese din evoluţia Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a învăţa prin cooperare, de a valorifica experienţa sa de învăţare în contexte formale şi non-formale, precum şi de a realiza transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. 
 Studiul  Istoriei Bisericii  contribuie la înlăturarea stereotipurilor şi a automatismelor de gândire, la dezvoltarea interesului faţă de istoria ecleziastică, la cultivarea atitudinii de respect faţă de Biserică şi faţă de Magisteriu, precum şi la dezvoltarea spiritului de iubire, iertare şi solidaritate umană. 
 În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale cu metodele moderne. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. 
 Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei  Istoria Bisericii  trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important deoarece valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, categoria tipologică şi hermeneutică. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. 
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare  ca:  proiectul,  portofoliul,  autoevaluarea,  observarea  sistematică  a  activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Istoria Bisericii etc. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
  
    1.  Comby, J.,  Pour lire L’HISTOIRE DE L’EGLISE , Tome I – des origines au XV siecle, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba română de Mihaela Voicu,  Să citim ISTORIA BISERICII ; Vol 1 – De la origini până în secolul al XV-lea, Ed. ARCB, Bucureşti, 1999).     2.  Comby, J.,  Pour lire L’HISTOIRE DE L’EGLISE , Tome II – du XV au XX siecle, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba română de Mariana Petrişor,  Să citim ISTORIA BISERICII ; Vol 2 – Din secolul al XV-lea până în secolul XX, Ed. ARCB, Bucureşti, 2000).     3.  Dumea, E.,  Teme de istoria Bisericii , Ed. Sapientia, Iaşi, 2002.     4.  Franzen, A., Baumer, R.,  Papstdeschichte. Das Petrusamt in seiner Idee und in seiner geschichtlichen Verwirklichung in der Kirche , Editura Herder, Freiburg im Breisgau, 1974 (Traducerea în limba română de Romulus Pop,  Istoria papilor. Misiunea lui Petru în ideea şi realizarea ei istorică în Biserică , Ed. ARCB, Bucureşti, 1996).     5.  Hertling, L.S.J.,  Geschichte der Katolischen Kirche,  Morus Verlag, Berlin, 1967 (Traducerea în limba română de Emil Dumea,  Istoria Bisericii , Ed. Ars Longa, Iaşi, 1998).   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 ISTORIA ARTEI SACRE 
 Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Istoria artei sacre   se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat pentru filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1oră/săptămână la clasele a XI-a şi a XII-a. 
 Domeniul istoriei artei sacre are ca scop familiarizarea elevilor cu evoluţia stilurilor de artă de- a lungul succesiunii civilizaţiilor, raportată la viaţa şi arta religioasă creştină. Modul de abordare a conţinuturilor şi a competenţelor prevăzute presupune stabilirea de relaţii cu alte discipline ale curriculumului pentru această specializare, în special cu disciplinele teologice. 
 Programa de faţă urmăreşte însuşirea de către elevi a unui vocabular de termeni specifici care să asigure înţelegerea domeniului istoriei artelor şi să susţină punerea în valoare a artei creştine şi a importanţei acesteia în societatea contemporană. În acelaşi timp, studierea disciplinei  Istoria artei creştine  contribuie la formarea culturii artistice a elevului. 
 Programa îşi propune, pentru clasa a XI-a, prezentarea evoluţiei cronologice a creaţiei artistice plastice, iar pentru clasa a XII-a, studierea iconografiei bizantine şi a operelor valoroase de artă de inspiraţie creştină prezente în diferite oraşe reprezentative ale lumii. 
 Programa şcolară de  Istoria artei creştine  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei arte, cu accent pe valorificarea din perspectiva sacrului.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanităţii, din perspectiva evoluţiilor stilurilor şi a artei de inspiraţie creştină     2.  Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creştin      percepere şi redare) prin frumuseţe spirituală    3.  Abordarea  artei ca diaconie, ca accedere spre frumuseţea divină (în    COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Atitudinea pozitivă faţă de artă, cultură, societate       Respect faţă de identitatea culturală proprie       Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale       Respectul pentru diversitatea artistică   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XI-A 
  
     
 perspectiva evoluţiilor stilurilor şi a artei de inspiraţie creştină 
  
    1.  Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanităţii din       Competenţe specifice    Conţinuturi      1.2. Identificarea tendinţelor de diversificare a genurilor creaţiei artistice           1.1.  Identificarea elementelor specifice artei plastice din diferite epoci şi zone geografice     1.2.  Analizarea rolului diferitelor tehnici şi modalităţi de folosire a limbajului plastic în dezvoltarea creaţiei artistice        -  Arta popoarelor antice     -  Arta medievală     -  Arta renascentistă     -  Arta europeană în secolul al XVII-lea     -  Arta europeană în secolul al XIII-lea       2.  Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creştin       Competenţe specifice    Conţinuturi      artă             2.1.  Recunoaşterea unor diferenţe de viziune în procesul artistic     2.2.  Analizarea rolului unor aspecte economice, sociale, politice şi religioase asupra creaţiei artistice     2.3.  Sintetizarea spiritului estetic al diferitelor epoci şi a modului de reflectare a acestuia în        -  Arta popoarelor antice     -  Arta medievală     -  Arta renascentistă     -  Arta europeană în secolul al XVII-lea     -  Arta europeană în secolul al XIII-lea       3.  Abordarea  artei ca diaconie, ca accedere spre frumuseţea divină (în percepere şi redare) prin frumuseţe spirituală       Competenţe specifice    Conţinuturi                 3.1.  Analizarea orientării şi dinamicii concepţiilor despre lume, viaţă şi artă ale diferitelor epoci, reflectate în operele de artă     3.2.  Analizarea creaţiilor artistice specifice epocilor studiate, din punct de vedere creştin     3.3.  Evidenţierea rolului artei în plan cultural şi educaţional        -  Arta medievală     -  Arta renascentistă     -  Arta europeană în secolul al XVII-lea     -  Arta europeană în secolul al XIII-lea      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT         Arta popoarelor antice     -  Arta mesopotamiană     -  Arta egipteană     -  Arta greacă     -  Arta romană           Arta medievală     -  Arhitectura bizantină, romanică şi gotică     -  Sculptura romanică şi gotică     -  Pictura medievală; stilul bizantin           Arta renascentistă     -  Renaşterea italiană – arhitectura şi sculptura (Trecento, Quattrocento, Cinquecento)     -  Renaşterea italiană - pictura în prerenaştere. Tradiţie si inovaţie în Quattrocento.  Elementele inovatoare în operele artiştilor Masaccio, Pablo Uccello, Boticelli, Piero della Francesca, Andreea Mantegna     -  Renaşterea italiană – pictura în Cinquecento. Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Raffaelo Sanzio, Giorgione, Tizian     -  Renaşterea în restul Europei – Ţarile de Jos, Germania           Arta europeană în secolul al XVII-lea     -  Barocul în Italia – specificul stilului (reprezentanţi si opere semnificative)     -  Şcoala flamandă – elemente caracteristice, reprezentanţi     -  Şcoala spaniolă – elemente caracteristice, reprezentanţi     -  Şcoala olandeză – elemente caracteristice, reprezentanţi           Arta europeană în secolul al XIII-lea     -  Realismul în arta secolului al XIX-lea – elemente caracteristice, reprezentanţi     -  Impresionismul – elemente caracteristice, reprezentanţi     -  Curente şi mişcări artistice ale secolului al XX-lea – caracteristici generale       
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XII-A 
  
     
    1.  Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanităţii din perspectiva evoluţiilor stilurilor şi a artei de inspiraţie creştină       Competenţe specifice    Conţinuturi               1.1.  Identificarea elementelor specifice artei plastice de inspiraţie creştină, din diferite epoci şi zone geografice     1.2.  Analizarea rolului diferitelor tehnici şi modalităţi de folosire a limbajului plastic în dezvoltarea creaţiei artistice creştine        -  Simboluri şi reprezentări creştine în Catacombe     -  Lăcaşuri de cult creştine în primele secole     -  Arta paleocreştină     -  Arta romanică şi gotică       2.  Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creştin       Competenţe specifice    Conţinuturi      arta sacră           2.1.  Realizarea de comparaţii între viziunile manifestate în procesul artistic în diferite epoci istorice     2.2.  Analizarea impactului factorilor economici, sociali, politici şi religioşi asupra dezvoltării creaţiei artistice     2.3.  Sintetizarea spiritului estetic al diferitelor epoci şi a modului de reflectare a acestuia în        -  Simboluri şi reprezentări creştine în Catacombe     -  Lăcaşuri de cult creştine în primele secole     -  Arta paleocreştină     -  Arta romanică şi gotică     -  Mozaicul bizantin       3.  Abordarea  artei ca diaconie, ca accedere spre frumuseţea divină (în percepere şi redare) prin frumuseţe spirituală       Competenţe specifice    Conţinuturi               3.1.  Analizarea orientării şi dinamicii concepţiilor despre lume, viaţă şi artă ale unei epoci, reflectate în operele de artă religioasă     3.2.  Analizarea creaţiilor artistice specifice diferitelor epoci, din punct de vedere creştin     3.3.  Evidenţierea rolului artei religioase în plan cultural şi educaţional        -  Arta icoanei, teologie a frumuseţii     -  Mozaicul bizantin     -  Opere de artă de inspiraţie creştină din patrimoniul universal. în oraşele şi marile muzee ale lumii      LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT         Simboluri şi reprezentări creştine în Catacombe       Lăcaşuri de cult creştine în primele secole       Arta icoanei, teologie a frumuseţii     -  Frumuseţea în viziunea biblică. Cuvântul şi imaginea     -  Despre sacru – spatiu sacru, timp sacru     -  Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubblin     -  Icoana Maicii Domnului de la Vladimir     -  Icoana Naşterii lui Cristos     -  Icoana Învierii lui Cristos     -  Frescele bisericilor româneşti din nordul Moldovei           Mozaicul bizantin     -  San Vitale Ravena     -  Biserica Sfânta Sofia           Arta romanică şi gotică     -  Catedrala Notre-Dame, Paris     -  Catedrala Chartres           Opere de artă de inspiraţie creştină din patrimoniul universal. în oraşele şi marile muzee ale lumii     -  Assisi, Padova, Florenţa – Giotto, Fra Angelico     -  Veneţia – San Marco     -  Florenţa – Galeria Uffizi     -  Paris – Sainte-Chapelle, Catedrala Notre-Dame, Chartres, Muzeul Luvru, Muzeul de artă modernă     -  Roma – San Paulo fuori le Mura, Catedrala Sfântul Petru     -  Muzeele Vaticanului     -  Londra – National Gallery     -  New York – Metropolitan Museum     -  Leningrad – Ermitaj     -  Madrid – Prado       
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina  Istoria artei sacre  vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoaşterea domeniului artei, pe valorificarea aspectelor specifice artei sacre, pe înţelegerea specificului artei în diferite epoci istorice, pe dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de patrimoniul cultural naţional şi universal. 
 Pentru aplicarea acestei programe şi pentru dezvoltarea învăţării în clasă se recomandă realizarea unor activităţi diversificate, precum: 
    -  expunerea de informaţii sintetice, generale şi specifice, referitoare la încadrarea în timp şi spatiu a diferitelor domenii de creaţie;     -  demonstraţia şi analiza compartivă, prin imagini, a modului de realizare a spaţiului plastic în opera de arta;     -  dialogul în procesul învăţării şi al verificării cunoştinţelor specifice istoriei artelor;     -  documentarea proprie în muzee de artă şi în biblioteci, ca exerciţiu de informare directă;     -  elaborarea şi susţinerea de referate pe diferite teme de artă sacră;     -  structurarea logică a informaţiilor în raport cu evoluţia cronologică a creaţiilor artistice;     -  identificarea şi diferenţierea caracteristicilor generale şi particulare ale operei de artă, într-un context dat;     -  utilizarea unui limbaj specific, în comentarea operei de artă;     -  exprimarea unor judecăţi de valoare proprii faţă de artă.  Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, cu relevanţă pentru domeniul artei sacre: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii.    MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE    Programa şcolară  pentru disciplina  CONTABILITATE  Clasa a XI-a  Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic  Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS    Bucureşti, 2015    NOTĂ DE PREZENTARE    Programa şcolară pentru disciplina  Contabilitate  reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XI-a.  Studierea acestei discipline se realizează cu scopul familiarizării elevilor cu elementele de bază ale proceselor financiar-contabile ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul financiar-contabil, sistemul fiscal naţional şi sistemul de gestiune, de a explora rolurile lor ca cetăţeni cuprinşi într-un sistem fiscal, de a se informa cu privire la gestiunea unei entităţi economice, de a-şi dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale şi în numele unei entităţi economice.  Programa şcolară pentru disciplina  Contabilitate  este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal.  Programa şcolară de  Contabilitate  este structurată pe următoarele componente:       notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.     
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.  
 Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.  
 Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare, sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul contabilitate în relaţie cu domeniul turismului religios şi sunt derivate din competenţele generale.  
 Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.  
 Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară  se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară.  
  
     
    1.  Definirea elementelor caracteristice ale activităţii contabilităţii     2.  Utilizarea informaţiilor contabile şi financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entităţii economice     3.  Evaluarea performanţei entităţii economice pe baza informaţiilor contabile     4.  Aplicarea tehnicilor şi procedurilor de înregistrare operativă şi contabilă, cu adaptare la specificul contabilităţii în domeniul turistic   
  
 COMPETENŢE GENERALE 
  
  
 VALORI ŞI ATITUDINI 
  
      Respectarea legislaţiei financiar-contabile       Responsabilitatea pentru soluţiile economice propuse       Comportament economic activ şi responsabil       Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură şi civilizaţie       Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale, sociale, economice   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
  1. Definirea elementelor caracteristice ale activităţii contabilităţii  
  
 CLASA A XI-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Definirea conceptelor de bază din domeniul contabilităţii     1.2.  Identificarea trăsăturilor caracteristice domeniului financiar-contabil     1.3.  Caracterizarea rolului contabilului în sistemul financiar-contabil            Contabilitatea, apariţia şi necesitatea ei azi     -  Luca Pacioli – călugăr franciscan considerat părintele contabilităţii     -  De la gestiunea unei mănăstiri la ştiinţă necesară oricărei societăţi de azi     -  Clasificarea contabilităţii, pe partide     -  Contabilul – rol social esenţial          2. Utilizarea informaţiilor contabile şi financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entităţii economice      Competenţe specifice    Conţinuturi          2.1.  Prezentarea rolului informaţiei contabile în sistemul informaţional economic     2.2.  Identificarea normelor de reglementare contabilă     2. 4. Analizarea caracteristicilor specifice structurilor patrimoniale de activ şi pasiv  2.5. Prezentarea procedeelor specifice metodei contabilităţii         Sistemul contabil parte a sistemului informaţional economic     -  Cadrul general de reglementare a contabilităţii în România     -  Entitatea economică – cadru de organizare a contabilităţii     -  Obiectul contabilităţii     -  Structuri patrimoniale de activ şi pasiv     -  Structuri de cheltuieli şi venituri     -  Metoda contabilităţii          3. Evaluarea performanţei entităţii economice pe baza informaţiilor contabile      Competenţe specifice    Conţinuturi          3.1.  Utilizarea metodelor de evaluare a patrimoniului în contexte de analiză date     3.2.  Aplicarea sistemului de costuri, preţuri şi tarife în evaluarea patrimoniului     3.3.  Ordonarea elementelor patrimoniale în bilanţ     3.4.  Determinarea rezultatelor intermediare şi a rezultatului net al exerciţiului contabil            Patrimoniul şi bilanţul     -  Evaluarea patrimoniului     -  Calculaţia patrimoniului     -  Bilanţul şi dubla reprezentare     o  Definiţie, importanţă     o  Structura bilanţului     o  Transpunerea elementelor patrimoniale în bilanţ     o  Variaţia posturilor bilanţiere     o  Contul de profit şi pierdere     o  Calculul rezultatelor intermediare şi        finale      4. Aplicarea tehnicilor şi procedurilor de înregistrare operativă şi contabilă, cu adaptare la specificul contabilităţii în domeniul turistic      Competenţe specifice    Conţinuturi          4.1.  Clasificarea documentelor de evidenţă în funcţie de criterii diferite     4.2.  Aplicarea unor proceduri de întocmire, verificare, corectare şi arhivare a documentelor, în contexte date       4.3.  Identificarea aspectelor specifice contabilităţii în domeniul turismului            Documente de evidenţă     -  Noţiune, importanţă     -  Structura documentelor     -  Clasificarea documentelor     -  Întocmirea, verificarea şi corectarea documentelor     -  Circuitul, păstrarea şi arhivarea documentelor     -  Completarea documentelor pentru principalele evenimente şi tranzacţii financiare şi pe tipuri de activităţi economice         Elemente de contabilitate în domeniul turismului      
  
    4.4. Elaborarea documentaţiei specifice unei firme turistice  4.5. Proiectarea unui plan de elaborare şi monitorizare a contabilităţii capitalurilor turistice       -  Organizarea generală a contabilităţii firmei turistice     -  Structuri patrimoniale proprii activităţii firmei turistice     -  Reglementări contabile naţionale şi internaţionale privind activitatea firmei turistice     -  Registre contabile     -  Gestiunea documentelor     -  Contabilitatea tranzacţiilor turistice     -  Particularităţi privind contabilitatea activităţii firmei de activitate turistică      
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
  
 Programa şcolară pentru disciplina   Contabilitate   clasa a XI-a, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor financiar-contabile ale unei agenţii de turism. 
 Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă. De asemenea, competenţele vizate susţin dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii financiare şi permit elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. 
 Prin conţinuturile menţionate, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării  Ghid turism religios . 
 Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de  călăuză  în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. 
 Conţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al contabilităţii până la analizarea contextualizată a elementelor de contabilitate în domeniul turismului.. 
 Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice, autoevaluarea. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
  
    1.  Cristea, A.,  Tehnologia activităţilor de turism , Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină  ,,Dimitrie Cantemir”.     2.  Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N.,  Chimia mediului şi a calităţii vieţii , Editura LVS Crepuscul, Ploieşti.     3.  Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N.,  Om – sănătate – protecţia consumatorului , Editura LVS Crepuscul, Ploieşti.     4.  Merce, E. şi colectiv,  Marketing, Turism şi alimentaţie public,  manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucureşti.     5.  Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F.,  Alimentaţie publică şi turism,  manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucureşti.     6.  Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F.,  Alimentaţie publică şi turism,  manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, Bucureşti.     7.  Patriche, D. şi colectiv,  Elemente de marketing turistic , Editura Global MediaImage, Deva.     8.  Stănciulescu, G.,  Economia întreprinderii, profil Servicii , manual pentru clasa a X- a, Editura Oscar Print, Bucureşti.     9.  Stănciulescu, G.,  Economia întreprinderii, profil Turism,  manual pentru clasa a XI-a, Editura Oscar Print, Bucureşti.   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 TEHNOLOGIA ACTIVITĂ,II DE TURISM 
 Clasa a XI-a 
 Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic 
 Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTĂ DE PREZENTARE 
 Programa şcolară pentru   Tehnologia activităţii de turism   reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XI-a. 
 Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva familiarizării cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate oferă elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative şi de a explora rolurile lor ca cetăţeni, producători sau consumatori. Abordarea acestui domeniu îi ajută pe elevi să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă, le dezvoltă aptitudinile necesare pentru luarea de decizii, le permite acestora să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. 
 Programa şcolară pentru disciplina  Tehnologia activităţii de turism  este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. 
 Programa şcolară de  Tehnologia activităţii de turism  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru  domeniul  activităţii  de  turism.  Proiectarea  curriculară  pune  accent  pe  abordarea interdisciplinară pe unităţi tematice, semi-autonome.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.   Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară  se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară.             1.  Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului     2.  Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional     3.  Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local     4.  Organizarea şi derularea de activităţi turistice     5.  Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismului      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Comportament economic activ şi responsabil       Raţionalitatea utilizării resurselor       Respectul pentru diversitatea naturală şi umană       Respectul faţă de identitatea culturală proprie       Apreciere faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
  5. Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismului  
  
  3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local  
  
  2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional  
  
  1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului  
  
 CLASA A XI -A  
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Identificarea factorilor care influenţează activităţile de turism     1.2.  Analizarea factorilor care influenţează activităţile de turism            Generalităţi privind activitatea de turism :      -  Locul şi rolul turismului în societate     -  Factorii de influenţă ai activităţii de turism        
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          2.1.  Elaborarea planului de activitate al unei agenţii de turism     2.2.  Caracterizarea structurii diferitelor agenţii de turism şi a relaţiilor din cadrul acestora     2.3.  Elaborarea de programe pentru îmbunătăţirea calităţii activităţilor agenţiei de turism            Organizarea activităţilor agenţiei de turism     -  Tipologia agenţiilor de turism     -  Structura organizatorică şi relaţiile dintre compartimentele agenţiei     -  Organizarea şi planificarea activităţii agenţiei de turism     -  Personalul agenţiei     -  Programe de dezvoltare pentru turismul montan, balnear şi ecoturism        
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          3.1.  Analizarea portofoliului de oferte turistice ale unei agenţii     3.2.  Identificarea caracteristicilor produselor turistice            Produsul turistic     -  Conţinut, caracteristici     -  Tipologia produselor turistice     -  Metode de promovare ale produsului     -  Mijloace de promovare şi valorificare ale produsului turistic     -  Politica de preţ în funcţie de relaţia      calitate-preţ    
  
  4. Organizarea şi derularea de activităţi turistice  
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          4.1.  Identificarea modalităţilor de comercializare a produselor turistice     4.2.  Planificarea principalelor etape în derularea acţiunilor turistice     4.3.  Analizarea modalităţilor de negociere a ofertei de servicii turistice, în funcţie de cerere     4.4.  Identificarea unor soluţii la situaţiile problematice ce pot apărea în organizarea şi derularea de activităţi turistice            Distribuţia şi comercializarea pachetelor turistice     -  Canale de distribuţie turistice     -  Comercializarea produselor turistice     -  Documente utilizate în derularea activităţilor turistice     -  Contracte de comercializare a pachetelor de servicii turistice        
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi      5.1. Analizarea condiţiilor generale ale asigurărilor de călătorie         Asigurarea turiştilor şi restricţii de      
  
    5.2. Identificarea modurilor de stabilire a contractului de asigurare  5.3. Selectarea procedeelor care vizează asigurarea produselor turistice    călătorie     -  Tipuri de asigurări     -  Particularităţile asigurării în turism     -  Aspecte economico-financiare ale asigurării în turism     -  Restricţii de călătorie      
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
  
 Disciplina  Tehnologia activităţii de turism  are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă şi susţine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. 
 Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios. 
 Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de  călăuză  în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. 
 Conţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activităţii de turism, până la analizarea de aspecte specifice precum: agenţia de turism, produsul turistic, tehnica derulării acţiunilor turistice. Nu în ultimul rând, analizarea activităţii de turism este contextualizată la problematica globală referitoare la protecţia şi ameliorarea mediului şi este corelată cu noţiuni de prim-ajutor – ca aspecte conexe, dar absolut necesare în activităţile de turism. 
 Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice, autoevaluarea. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
  
    1.  Cristea, A.,  Tehnologia activităţilor de turism , Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină  ,,Dimitrie Cantemir”, Bucureşti.     2.  Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N.,  Chimia mediului şi a calităţii vieţii , Editura LVS Crepuscul, Ploieşti.     3.  Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N.,  Om – sănătate – protecţia consumatorului , Editura LVS Crepuscul, Ploieşti.     4.  Merce, E. şi colectiv,  Marketing, Turism şi alimentaţie public,  manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucureşti.     5.  Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F.,  Alimentaţie publică şi turism,  manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucureşti.     6.  Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F.,  Alimentaţie publică şi turism,  manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, Bucureşti.     7.  Patriche, D. şi colectiv,  Elemente de marketing turistic , Editura Global MediaImage, Deva.     8.  Stănciulescu, G.,  Economia întreprinderii, profil Servicii , manual pentru clasa a X- a, Editura Oscar Print, Bucureşti.     9.  Stănciulescu, G.,  Economia întreprinderii, profil Turism,  manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, Bucureşti.   
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 ECONOMIA TURISMULUI 
 Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTĂ DE PREZENTARE 
 Programa şcolară  Economia turismului  reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a. 
 Locul acestei discipline în liceu este justificat de nevoia de a studia problematica economiei de piaţă, astfel încât tinerii: să dobândească competenţele necesare unei orientări eficiente în mediul economic, valorificându-şi resursele personale în acord cu exigenţele proprii şi cu cele ale comunităţii în care trăiesc; să îşi dezvolte motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la o realitate în continuă schimbare. 
 În vederea realizării acestor finalităţi, prezentul curriculum integrează următoarele dimensiuni: 
    dimensiunea  explicativ-informativă, vizând  însuşirea cunoştinţelor despre  activitatea economică, despre comportamentul raţional al consumatorului şi al producătorului, precum şi despre mecanismele de funcţionare ale economiei de piaţă;  
    dimensiunea normativă, referitoare la orientarea comportamentului şi a deciziilor individului, ca agent economic, în raport cu normele, principiile şi legile activităţii economice;  
    dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare, care are în vedere dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice;  
    dimensiunea practică, urmărind formarea de atitudini şi exersarea de comportamente economice raţionale.  
 Elementele de noutate ale prezentei programe  ş colare sunt legate de următoarele aspecte: 
    orientarea către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă; corelaţia propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea;  
     recomandarea unor valori şi atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea afectiv-atitudinală şi morală, din perspectiva finalităţilor educaţiei, dar şi a disciplinei  Economia turismului ; 
    includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalităţi didactice concrete de utilizare a curriculumului în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare.  
 Programa şcolară de  Economia turismului  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.                    1.  Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală     2.  Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii- problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare     3.  Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri     4.  Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare     5.  Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Libertate economică       Eficienţă economică       Raţionalitatea utilizării resurselor       Comportament economic activ şi responsabil   
  
     
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XII -A  
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi      1.1. Caracterizarea rolului de consumator de turism pe care îl îndeplineşte o persoană  2.1. Interpretarea cererii de produse şi servicii turistice ca expresie a trebuinţelor persoanei şi a resurselor ca mijloace de satisfacere a trebuinţelor  4.1. Proiectarea unui comportament raţional al producătorului de servicii, impus de tensiunea nevoi – resurse         Aspecte generale privind activitatea de turism       Piaţa turistică – manifestare a cererii şi ofertei de turism        1.2. Caracterizarea producătorului / întreprinzătorului, ca purtător al ofertei turistice  2.2. Corelarea constituirii ofertei turistice cu folosirea resurselor naturale şi antropice în activitatea economică de turism  2.3. Analizarea eficienţei activităţii de turism  4.2. Proiectarea unui comportament raţional şi eficient al producătorului / întreprinzătorului, adecvat raportului cerere – ofertă turistică         Oferta şi producţia de servicii turistice     Caracteristicile ofertei      Potenţial turistic      Produsul turistic        Aspecte privind eficienţa în domeniul turismului       Mijloace de plată utilizate în turism       Prospectarea pieţei turistice            1.3.  Recunoaşterea caracteristicilor generale ale pieţei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia     1.4.  Identificarea aspectelor caracteristice ale pieţei de turism     2.4. Compararea unor fenomene şi procese specifice dinamicii pieţei turismului  4.3. Adecvarea comportamentului propriu al purtătorului ofertei de turism la cerinţele unui mediu concurenţial         Serviciile turistice     Caracterizarea serviciilor turistice      Clasificarea serviciilor turistice        Organizarea activităţii de turism       Integrarea ofertei turistice      Concentrarea ofertei turistice     Studiu de caz: Organizarea unei agenţii de turism       3.1. Utilizarea cunoştinţelor de economia turismului în rezolvarea unor sarcini de lucru  4.4 Identificarea tendinţelor de integrare şi globalizare, specifice dinamicii economice actuale      5.1.  Interpretarea rezultatelor evaluării unor aspecte din piaţa turistică din perspectiva micro- şi macroeconomică sau individuală şi socială     5.2.  Sintetizarea principalelor aspecte de etică ce trebuie să caracterizeze lucrătorul în domeniul turismului            Marketingul activităţii de turism       Etica lucrătorului în turism    Etica personală – valori, obiective, alegeri     Etica muncii – luarea deciziilor etice, dileme etice     Etica organizaţională – marketing versus propagandă        Turismul şi conceptul de dezvoltare durabilă      
  
     
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adresează profesorilor care predau disciplina  Economie turismului . Acesta a fost conceput în aşa fel încât să permită profesorului: 
    să orienteze elevii în utilizarea unor concepte şi practici care ţin de cultivarea raţionalităţii economice;  
    să-şi orienteze propria activitate pentru formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului economic;  
    să-şi manifeste creativitatea didactică şi să le faciliteze adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează.  
 Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine specifică domeniului, care nu devine obligatorie în abordarea acestora la clasă. 
 Pentru accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei  Economia turismului , se va face apel la: valorificarea experienţei de viaţă a elevilor; utilizarea unor exemple din economia românească, accentuând aspecte specifice ghidului în turism religios; analizarea unor procese referitoare la integrarea României în spaţiul economic al Uniunii Europene. 
 Considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acestuia spre formarea competenţelor specifice presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării sistematice şi de durată, prin: 
    utilizarea  unor  metode  active  (de  exemplu:  învăţarea  prin  descoperire,  învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, analiza de text, realizarea de portofolii), care pot contribui la crearea cadrului educaţional ce încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în procesul de învăţare;  
    utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în exerciţii de simulare a acţiunii în mediul economic pentru apropierea procesului de predare-învăţare de realitatea economică.  
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt :  proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. 
  
     
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
  
    1.  Alexandru, D., Neguţ, S., Istrate, I.,  Geografia turismului , Bucureşti, Editura Academiei, 1997.     2.  Angelescu, C., Jula, D.  Timpul liber – condi[ionări şi implica[ii economice , Bucureşti, Editura Economică, 1997.     3.  Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P.,  Ecoturism , Bucureşti, Editura Economică, 2000.     4.  Bremond, J., Geledan, A.,  Dic[ionar economic şi social , Bucureşti, Editura Expert, 1995.     5.  Brown, R. L.,  Eco-economie , Ed. Tehnică, Bucureşti, 2001.     6.  Emilian, R. (coord.),  Ini[iere în managementul serviciilor , Bucureşti, Editura Expert, 2001.     7.  Florescu, C. (coord.),  Marketing , Bucureşti, Marketer – Grup Academic de marketing şi management, 1992.     8.  Isachen, A. J., Hamilton, B. C., Gylfason, Th.,  Să în[elegem economia de pia[ă , Bucureşti, Editura Oscar Print, 1992.     9.  Istrate, I., Bran, F., Roşu, A. G.,  Economia turismului şi mediului înconjurător , Bucureşti, Editura Economică, 1996.     10.  Minciu, R.,  Economia turismului , Bucure  ş ti, Ed. Uranus, 2001.   
  
     
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 MARKETING ÎN TURISM 
 Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTĂ DE PREZENTARE 
 Programa şcolară  Marketing în turism  reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco- catolic, specializarea ghid turism religios – proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a. 
 Studierea acestei discipline contribuie la dezvoltarea unui ansamblu de competenţe ce dau identitate specializării ghid turism religios, prin accentul pus pe următoarele aspecte: orientarea către rezolvarea problemelor consumatorului de servicii de turism religios, sub aspect economic clientul fiind cel mai important “element patrimonial“; valorificarea ideii adaptării ofertei de servicii la particularităţile diferitelor categorii de consumatori şi clienţi de servicii de turism religios, prin apelul la instrumentele pe care le implică componentele marketingului (produs, preţ, distribuţie, promovare); utilizarea tehnicilor şi instrumentelor specifice cercetărilor de marketing, care stau la baza studierii comportamentului clienţilor. 
 In acord cu aceste aspecte, curriculumul propus pentru disciplina  Marketing în turism  îmbină următoarele dimensiuni: 
      dimensiunea explicativă-informativă: însuşirea şi utilizarea terminologiei şi a instrumentelor de analiză specifice domeniului marketingului turismului, astfel încât elevii să dobândească competenţe de analiză, evaluare, explicare a domeniului în care îşi vor exercita profesiunea;       dimensiunea normativă: promovează perspectiva armonizării exigenţelor normelor morale cu cele specifice unui comportament economic raţional, bazat pe valorile eficienţei economice şi sociale;       dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare: curriculumul propune exersarea şi dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice;       dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susţinerea competentelor propuse cu conţinuturi şi sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieţei turismului religios şi spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi  î n diferite contexte economice şi profesionale simulate.  Programa şcolară de  Marketing în turism  este structurată pe următoarele componente:       notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice.     
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.  
 Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.  
 Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale.  
 Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.  
  
     
    1.  Argumentarea rolului şi a importantei marketingului pentru unităţi şi instituţii     2.  Utilizarea metodelor şi tehnicilor specifice în analiza pieţei     3.  Analiza rezultatelor unui studiu de piaţă     4.  Dezvoltarea strategiei de marketing ca element al planului de afaceri   
  
 COMPETENŢE GENERALE 
  
  
 VALORI ŞI ATITUDINI 
  
      Promovarea valorilor etice în activitatea de marketing în turism       Atitudinea pozitivă faţă de clienţii care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite       Sesizarea preferinţelor diferitelor categorii de consumatori de servicii turistice       Conştientizarea impactului calităţii produselor şi serviciilor asupra calităţii vieţii   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XII-A 
  
    Competente specifice    Conţinuturi          1.1.  Definirea conceptului de marketing     1.2.  Corelarea activităţilor de marketing al turismului cu mecanismele pieţei serviciilor     1.3.  Identificarea funcţiilor marketingului şi a domeniilor sale de aplicare            Marketingul turistic şi funcţiile acestuia     -  Conceptul şi atitudinea de marketing     -  Domeniile marketingului; marketingul serviciilor şi marketingul turistic     -  Funcţiile marketingului          2.1. Analiza relaţiei „firmă-mediu-piaţă” în industria turismului  1.4. Identificarea factorilor care influenţează evoluţia pieţei firmei de turism  2.2. Investigarea elementelor definitorii ale pieţei turistice         Mediul de marketing şi componentele sale     -  Micromediul şi macromediul de marketing     -  Relaţiile întreprinderii de turism cu mediul extern     -  Studierea cererii şi a ofertei de produse turistice          3.1.Stabilirea etapelor unei cercetări de marketing turistic  2.3. Utilizarea unor metode şi tehnici specifice cercetării de marketing pe piaţa serviciilor turistice  3.2. Analizarea, sub aspect etic, a demersurilor specifice marketingului turismului         Cercetarea de marketing în turism     -  Procesul cercetării de marketing în turism     -  Metode şi tehnici ale cercetării de marketing     -  Etica în cercetarea de marketing              1.5.  Identificarea variabilelor mixului de marketing turistic     1.6.  Analizarea caracteristicilor produsului turistic, a ciclului de viaţă şi a procesului de planificare şi înnoire a acestuia     1.7.  Selectarea strategiilor optime ale politicii de produs în situaţii date         4.1.  Dezvoltarea strategiei de produs         2.4.  Identificarea factorilor care stau la baza deciziei de preţ al produsului turistic     2.5.  Caracterizarea tehnicilor de stabilire a preturilor in turism     2.6.  Identificarea strategiilor de preţ care maximizeaza vânzările în turism     4.2. Dezvoltarea de strategii (strategie de preţuri, strategie de distribuţie a produselor, strategie de promovare a produselor) într-o situaţie dată      2.7.  Clasificarea canalelor de distribuţie a produselor în cadrul pieţei interne şi externe     2.8.  Identificarea impactului fenomenului publicitar asupra consumatorilor     2.9.  Identificarea formelor de promovare a produselor diferitelor firme            Politici si strategii de marketing în turism     -  Mixul de marketing     -  Politica de produs turistic     o  Produsul turistic. Marca.  Identitatea întreprinderii de turism     o  Ciclul de viaţă al produsului turistic     o  Planificarea şi înnoirea produsului turistic     o  Strategii in politica de produs turistic       -  Politica de preţuri şi tarife în turism     o  Factorii ce influenţează deciziile de preţ în turism     o  Tehnici de stabilire a preţurilor şi tarifelor în turism     o  Strategii de preţuri în turism       -  Politica de distribuţie     o  Distribuţia fizică în turism     o  Strategii de distribuţie       -  Politica de promovare     o  Rolul promovării în marketingul turistic     o  Forme de promovare a produsului turistic     o  Strategii promoţionale          
  
    3.3. Identificarea aspectelor de comportament uman ce stau la baza conceperii şi implementării programelor de marketing  3.4. Investigarea comportamentului consumatorului de produse / servicii         Comportamentul consumatorului de servicii turistice     -  Decizia de cumpărare     -  Influenţe asupra deciziei de cumpărare          4.3. Aprecierea impactului unui program de marketing asupra consumatorilor / activităţii unei firme  4.4. Elaborarea unui program de marketing         Programul de marketing     -  Conţinutul şi rolul programului de marketing     -  Metodologia elaborării programului de marketing        
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
  
 Sugestiile metodologice pentru programa şcolară de   Marketing în turism   au fost proiectate astfel încât să susţină centrarea activităţii didactice pe dezvoltarea competenţelor specifice. 
 In proiectarea curriculumului s-a avut în vedere: 
    -  Gradul de universalitate al marketingului aplicat în diferite domenii şi elementele comune ale marketingului serviciilor şi ale marketingului turistic au determinat necesitatea de realizare a corelărilor cu alte programe şcolare de marketing, aflate în vigoare (de exemplu, programele şcolare pentru liceul tehnologic, specializările Economic şi Administrativ, la clasa a XI-a şi specializarea Economic la clasa a XII).     -  Specificitatea marketingului turistic în raport cu alte discipline de marketing a condus la luarea în considerare a curriculumului pentru calificarea tehnician în turism, din cadrul liceului tehnologic, clasa a XI-a, profilul servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului.     -  Specializarea marketingului şi a metodelor şi tehnicilor a ţinut seama de specificitatea domeniului de aplicare, respectiv turismul religios.     -  Bugetul de timp alocat acestei discipline de studiu determină necesitatea accentului pe unităţile de conţinut referitoare la cercetarea de marketing şi la politicile şi mixul de marketing – aspecte cu relevanţă pragmatică sporită pentru competenţele profesionale ale viitorilor absolvenţi ai specializării ghid turism religios.  Unităţile de conţinut care sprijină formarea competentelor propuse au fost structurate în şase unităţi: Marketingul turistic şi funcţiile acestuia: Mediul de marketing şi piaţa turistică; Cercetarea de marketing în turism; Politici şi strategii de marketing în turism; Comportamentul consumatorului de servicii turistice; Programul de marketing.  Succesiunea parcurgerii unităţilor de conţinut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conţinuturilor din curriculumul  Marketingul turismului  cu cele studiate de elevi în clasa a XI-a la disciplina  Economie , precum şi cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum  Economia turismului religios  şi  Tehnologia turismului  - prin abordări interdisciplinare.  In construirea demersurilor didactice specifice, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice:     -  Exerciţiul ca metodă algoritmică permite formarea de priceperi, deprinderi şi operaţii ce vor putea fi aplicate în rezolvarea altor sarcini mai complexe. Profesorul ar putea folosi această metodă în proiectarea unor situaţii de învăţare capabile ce pun accent pe exersarea în mod activ a noilor deprinderi şi pe analizarea problemelor. Un exemplu: elaborarea chestionarului de marketing.     -  Utilizarea problematizarii susţine formarea şi utilizarea deprinderilor de gândire critică. De exemplu, metoda ar putea fi folosită în activităţile didactice centrate pe domeniul Cercetarea de marketing. De asemenea, problematizarea poate fi folosită şi în fişele de lucru li evaluare de către profesor. Problemele pot fi: de identificare, de construire, de explicare, de demonstrare.     -  Învăţarea prin cooperare asistată de profesor, în diferite variante, se preteaza la oricare dintre unităţile de conţinut, fiind potrivită pentru toate categoriile de elevi. De exemplu, proiectarea şi dezvoltarea strategiilor de marketing, a mixului de marketing, a programului de marketing.     -  Simularea şi jocul de rol ar fi utilizate mai ales în activităţile didactice centrate pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor. Simularea pe calculator ar putea fi benefică pentru analiza proceselor legate de impactul strategiilor de promovare  asupra cererii, preţului şi altor variabile ale pieţei.     -  Proiectul poate fi utilizat, de exemplu, la finalul parcurgerii unei unităţi de conţinut, în vederea promovării perspectivei interdisciplinare, a accentuării caracterului aplicativ al disciplinei, al valorificării experienţei de viaţă a elevilor, a dezvoltării de competenţe sociale specifice muncii în echipă.       -  Învăţarea prin descoperire poate fi potrivită în proiectarea activităţilor care implică elevii în identificarea şi analizarea tendinţelor pieţei serviciilor turistice.     -  Metoda dezbaterii poate fi utilizată pentru transmiterea antrenantă a unor conţinuturi precum domeniile de aplicare a marketingului sau etica în marketingul turismului. De asemenea, dezbaterea poate fi integrată în activităţile didactice care se bucură de sprijinul consultanţilor din domeniul marketingului turismului.  Se recomandă ca utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor să fie luată în considerare în construirea demersurilor didactice specifice, fiind menită să susţină dimensiunea practică a curricumului.  Apelul profesorului la consultanţi din comunitatea de afaceri, precum şi la alte resurse existente în domenul marketingului ar putea fi, de asemenea, benefică pentru susţinerea activităţilor de  learning by doing  din şcoală şi din afara acesteia. Printre aceste activităţi s-ar putea număra  crearea şi funcţionarea Companiei elev , participarea elevilor la competiţiile de simulare economică şi managerială pe calculator, lecţiile-vizită la agenţi din domeniul marketingului.  Curricumulul de faţă sugerează organizarea activităţii de evaluare ca proces continuu, cu valenţe formative. De asemenea, după parcurgerea uneia sau a mai multor unităţi de conţinut, ţinând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competenţelor specificate în programă se poate realiza pe baza unor metode tradiţionale, precum probele scrise sau practice. Este indicată şi utilizarea autoevaluării elevilor. Aceste metode pot fi completate, în cazul evaluării finale, şi cu alte metode complementare, precum proiectul sau portofoliu.    MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE    Programa şcolară  pentru disciplina  TEHNOLOGIE HOTELIERĂ  Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului  Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic  SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS    Bucureşti, 2015    NOTĂ DE PREZENTARE    Programa şcolară pentru   Tehnologie hotelieră   reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios – proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a.  Studierea acestei discipline se realizează cu scopul familiarizării elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative, de a înţelege principiiel funcţionării economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă, precum şi de a explora rolurile de producători sau consumatori, de a-şi dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale şi în numele unei entităţi economice.  Programa şcolară pentru disciplina  Tehnologie hotelieră  este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal.  Programa şcolară de  Tehnologie hotelieră  este structurată pe următoarele componente:       notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.     
 Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.  
 Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.  
 Competenţele specifice  reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare, sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul contabilitate în relaţie cu domeniul turismului religios şi sunt derivate din competenţele generale.  
 Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare  a  procesului  de  predare-învăţare-evaluare  centrat  pe  formarea  de  competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.  
 Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară  se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară.  
  
     
    1.  Identificarea aspectelor caracteristice activităţii hoteliere     2.  Definirea rolului ghidului de turism în organizarea şi derularea de servicii turistice     3.  Analizarea elementelor de management şi coordonare a serviciilor hoteliere     4.  Aplicarea unor elemente de contabilitate în domeniul tehnologiei hoteliere   
  
 COMPETENŢE GENERALE 
  
  
 VALORI ŞI ATITUDINI 
  
      Comportament economic activ şi responsabil       Responsabilitatea pentru soluţiile economice propuse       Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură şi civilizaţie       Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale, sociale, economice   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
  1. Identificarea aspectelor caracteristice activităţii hoteliere  
  
 CLASA A XI-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi          1.1.  Utilizarea corectă a diferitelor concepte specifice domeniului serviciilor hoteliere şi de restauraţie     1.2.  Prezentarea trăsăturilor caracteristice unităţilor de primire turistică şi de alimentaţie publică     1.3.  Analizarea aspectelor specifice legate de planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul activităţii resurselor umane în hotelărie şi restauraţie            Oferta unităţilor cu activitate hotelieră     -  Scurt istoric al hotelăriei     -  Sisteme de clasificare a hotelurilor     -  Clasificarea pe categorii de încadrare     -  Clasificarea structurilor de cazare turistică (cf. Organizaţia Mondială a Turismului)        
    2.   Definirea rolului ghidului de turism în organizarea şi derularea de servicii turistice           Competenţe specifice    Conţinuturi               2.1.  Descrierea formelor de asociere a afacerilor în hotelărie şi restauraţie     2.2.  Caracterizarea rolului şi a atribuţiilor specifice lucrătorului concierge     2.3.  Definirea principalelor categorii de servicii disponibile în cadrul unei unităţi hoteliere          Structuri organizatorice hoteliere     -  Tipuri de structuri de primire     -  Organigrama unui hotel         Servicii coordonate în cadrul unei unităţi hoteliere     -  Serviciul front-office şi serviciul de etaj     -  Serviciul tehnic     -  Serviciul comercial-aprovizionare     -  Organizarea muncii în activitatea hotelieră         3.   Analizarea  elementelor  de  management  şi  coordonare  a  serviciilor  hoteliere             Competenţe specifice    Conţinuturi               3.1.  Identificarea avantajelor şi riscurilor contractului de franciză şi hotelier     3.2.  Evidenţierea relaţiei dintre franciză - contract de management hotelier - lanţ hotelier          Sisteme de franciză şi management hotelier     -  Contractul de franciză hotelieră     -  Contractul de management hotelier         4.   Aplicarea  unor  elemente  de  contabilitate  în  domeniul  tehnologiei  hoteliere              Competenţe specifice    Conţinuturi               4.1.  Definirea conceptelor şi principiilor evidenţei contabile aplicate în finanţarea activităţilor din industria ospitalităţii     4.2.  Proiectarea unui plan de elaborare şi monitorizare a contabilităţii firmei de activitate turistică          Elemente de contabilitate în domeniul turismului, cu aplicabilitate la tehnologia hotelieră     -  Organizarea generală a contabilităţii firmei turistice     -  Reglementări contabile naţionale şi internaţionale privind activitatea firmei turistice     -  Contabilitatea tranzacţiilor turistice     -  Particularităţi privind contabilitatea activităţii firmei de activitate turistică        SUGESTII METODOLOGICE    Disciplina  Tehnologie hotelieră  are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la sepcializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă şi susţine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere.  Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios.  Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de  călăuză  în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală.  Conţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activităţii hoteliere, până la analizarea de aspecte specifice precum: structuri organizatorice hoteliere, servicii oferite în cadrul unei unităţi hoteliere, aspecte de management hotelier. Analizarea elementelor de tehnologie hotelieră este realizată din perspectiva relevanţei acestora pentru profesia de ghid turism religios şi este contextualizată la problematica globală referitoare la protecţia şi ameliorarea mediului şi a calităţii vieţii.  Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice din domeniul hotelier, autoevaluarea.    RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ       1.  Cristea, A.,  Tehnologia activităţilor de turism , Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină  ,,Dimitrie Cantemir”.     2.  Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N.,  Chimia mediului şi a calităţii vieţii , Editura LVS Crepuscul, Ploieşti.     3.  Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N.,  Om-sănătate-protecţia consumatorului , Editura LVS Crepuscul, Ploieşti.     4.  Merce, E. şi colectiv,  Marketing, Turism şi alimentaţie public,  manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucureşti.     5.  Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F.,  Alimentaţie publică şi turism,  manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press.     6.  Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F.,  Alimentaţie publică şi turism,  manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press.     7.  Patriche, D. şi colectiv,  Elemente de marketing turistic , Editura Global MediaImage;     8.  Stănciulescu, G.,  Economia întreprinderii, profil Servicii , manual pentru clasa a X- a, Editura Oscar Print, Bucureşti.     9.  Stănciulescu, G.,  Economia întreprinderii, profil Turism,  manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, Bucureşti.     
  
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 
  
 Programa şcolară 
 pentru disciplina 
 LITERATURA UNIVERSALĂ CRE.TINĂ 
 Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului 
 Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic 
 SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS 
  
 Bucureşti, 2015 
  
 NOTA DE PREZENTARE 
 Disciplina   Literatură universală creştină   se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. 
 Literatură universală creştină  este o disciplină atât de cultură generală, cât şi religioasă, cu o programă şcolară concepută în corelaţie cu alte discipline teologice ( Studiu biblic ,  Spiritualitate ,  Istoria Bisericii ), contribuind în mod activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini specifice care fundamentează dezvoltarea culturii religioase şi a celei generale a elevului, formarea personalităţii şi a profilului spiritual ale acestuia.  
 Proiectarea curriculară a prezentei programe şcolare a pornit de la premisa că fundamentul literaturii creştine este Sfânta Scriptură, care se oglindeşte ulterior în operele tuturor scriitorilor creştini: literatura patristică de limbă latină şi greacă din primele veacuri ale creştinismului, literatura creştină din Evul Mediu şi Renaştere, literatura contemporană, incluzând literatura religioasă de limbă română. Astfel, s-a avut în vedere ca, în cei doi ani de studiu, elevii să-şi construiască o imagine de ansamblu asupra literaturii creştine. 
 Prezentul curriculum şcolar oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient într-o diversitate de situaţii concrete, alegându-şi textele de studiu dintre autorii indicaţi de programă şi alocând numărul de ore corespunzător fiecărei teme în funcţie de valoarea mesajului prezentat şi de importanţa acestuia în cadrul literaturii creştine. 
 Programa şcolară de  Literatură universală creştină creştine  este structurată pe următoarele componente: 
      notă de prezentare;       competenţe generale;       valori şi atitudini;       competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării;       sugestii metodologice;       recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.  Competenţele  sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.   Competenţele generale  evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.   Lista de valori şi atitudini  este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.   Competenţele  specifice  reprezintă nucleul funcţional al  programei  şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.   Competenţele specifice  sunt corelate cu  conţinuturi ale învăţării  relevante pentru domeniul literaturii universale creştine.   Sugestiile metodologice  cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.             1.  Utilizarea adecvată a textelor de literatură creştină, cu rol important în formarea culturii generale şi religioase     2.  Interpretarea corectă şi în context istoric a textelor şi a limbajului religios     3.  Comentarea unor texte literare, valorificând cunoştinţele dobândite la alte discipline teologice     4.  Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ      COMPETENŢE GENERALE      VALORI ŞI ATITUDINI         Conştientizarea importanţei studierii literaturii universale creştine în viaţa personală şi a comunităţii       Stimularea progresului spiritual, prin parcurgerea textelor de literatură religioasă       Susţinerea interesului pentru o formare moral creştină       Cultivarea gustului pentru lectura spirituală       Promovarea unei atitudini pozitive faţă de lectura activă şi dezvoltarea încrederii în abilităţile proprii de comunicare   
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINU T URI 
 CLASA A XI-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi            1.1.  Aplicarea cunoştinţelor de literatură creştină în receptarea mesajelor orale şi scrise     1.2.  Utilizarea tehnicilor de documentare şi a strategiilor specifice         2.2.  Interpretarea corectă a unor texte din perioada patristică, prin raportare la contextul istoric specific     2.3.  Identificarea semnificaţiilor actuale ale unor termeni religioşi din textele studiate     2.4.  Definirea elementelor fundamentale ale identităţii de creştin, pornind de la unele textele de literatură creştină     3.1 Comentarea unor texte poetice din primele veacuri, utilizând cunoştinţele teologice  3.2. Utilizarea registrului lingvistic adecvat în producerea de mesaje orale şi scrise  4.1. Analizarea unor comportamente moral-creştine reprezentate în operele studiate, din diferite perspective situaţionale         Literatură creştină din perioada patristică     Clement Romanul      Păstorul lui Hermas      Scrisoarea către romani – Ignaţiu din Antiohia        Personalităţi şi texte din epoca de aur a literaturii patristice :     Atanasiu din Alexandria, Vasile cel Mare, Grigore din Nazians, Grigore al Nisei, Leon cel Mare, Ioan Crisostomul, Grigore cel Mare, Efrem Sirul, Ieronim, Benedict, Ioan Damaschin, Ambroziu, Augustin      Sfântul Augustin –   Confesiuni      Efrem Sirul –   Poezie      Prudenţius –   Poezie        Scriitori din perioada ordinelor mendicante    Bonaventura, Toma de Aquino, Francisc de Assisi, Dominic, Ecaterina de Siena      Cununa Sfântului Francisc      Dante –   Divina Comedie        Opere şi texte din literatura creştină contemporană :      Logodnicii   – Alessandro Manzoni      Istoria unui suflet   – Tereza a Pruncului Isus      Citadela   – Archibald Joseph Cronin      Micul prin[   – Antoine de Saint-Exupery      Quo vadis   – Henryk Sienkiewicz      Via[a lui Isus   – Giovanni Papini      Secretul Părintelui Brown   – G.K. Chesterton      Întoarcerea fiului risipitor   – Henri Nouwen      Oscar şi Tanti Roz   – Eric-Emmanuel Schmitt        Pagini de literatură creştină română      Vasile Voiculescu, George Coşbuc, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu       2.1. Analizarea unor texte din literatura patristică care au avut rol important în înţelegerea şi fundamentarea adevărurilor de credinţă         Studiu de caz : perioadele studiate       Rolul    literaturii    creştine    în    
  
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 
 CLASA A XII-A 
  
    Competenţe specifice    Conţinuturi            1.1.  Evidenţierea rolului unor personalităţi creştine în istorie şi literatură     1.2.  Identificarea unor caracteristici generale ale textelor de literatură creştină         2.1.  Analizarea rolului unor texte de literatură creştină în diferite epoci istorice     2.2.  Utilizarea strategiilor de lectură în vederea interpretării corecte a textelor studiate         3.1.  Evidenţierea valorii formative a literaturii creştine, în planul dezvoltării personale     3.2.  Comentarea unor texte poetice relevante, utilizând cunoştinţele teologice asimilate         4.1  Conştientizarea importanţei relaţiei dintre învăţătura creştină şi trăirea concretă a vieţii de zi cu zi, pornind de la exemplele studiate     4.2  Stabilirea unor corelaţii între învăţăturile de credinţă şi cunoştinţele filozofice şi ştiinţifice referitoare la diferite aspecte ale vieţii            Scriitori din perioada ordinelor mendicante     Dante –   Divina Comedie          Rish Barber –   Sfântul Graal: imagina[ie şi credin[ă        Personalităţi şi texte din perioada de după Reforma tridentină     Ignaţiu de Loyola      Tereza den Avila      Ioan al Crucii      Tereza a Pruncului Isus      Charles de Foucauld        Literatură creştină contemporană     Versuri   – Paul Claudel     The seven story mountain   – Thomas Merthon     Jurnalul unui preot de [ară   – Georges Bernanos      Cuibul de vipere   – Francois Mauriac      Fra[ii Karamazov   – Feodor M. Dostoievski      Învierea   – Lev Tolstoi      Paradisul pierdut   – John Milton      Versuri   – Ioan Paul al II-lea      Isus din Nazaret   – Joseph Ratzinger        Literatură creştină de limbă română       Imne   – Ioan Alexandru      Versuri   – Vasile Voiculescu     
  
 SUGESTII METODOLOGICE 
 Programa şcolară pentru disciplina  Literatură universală creştină , clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea adecvată unei diversităţi de situaţii concrete, alegându-şi textele din autorii indicaţi de programă şi alocând numărul de ore în funcţie de valoarea mesajului prezentat. 
 Modul în care este concepută programa şcolară pentru  Literatură universală creştină  răspunde atât necesităţii familiarizării elevilor cu operele celor mai importanţi scriitori creştini (în special scriitorii din perioada patristică), precum şi necesităţii clarificării şi aprofundării unor cunoştinţe dobândite la  Catehism  şi  Istoria Bisericii , precum şi la alte discipline, umaniste, teologice sau neteologice ( Spiritualitate ,  Studiu biblic ,  Limba greacă ,  Istoria ,  Filozofia  etc.). În acest sens, profesorul va trebui să acorde atenţie permanentă aspectului interdisciplinarităţii în activitatea de predare. 
 Activităţile  propuse  în  predarea-învăţarea  acestei  discipline  de  studiu  trebuie  să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză pentru înţelegerea diferitelor texte literare, pentru explicarea şi integrarea acestora în ansamblul operei autorului şi a autorului în contextul epocii sale, pentru interpretarea adecvată a textelor, pe baza Sfintei Scripturi, în lumina învăţăturii Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a lectura întreaga bibliografie recomandată de profesor, de a învăţa prin cooperare, precum şi de a realiza transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. 
 În parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela atât la metodele didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia), precum şi la metode moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, portofoliul). Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint atât de către profesor cât şi de către elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) este, de asemenea, de o mare importanţă. 
 Fiind o componentă organică a procesului de învăţare, evaluarea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea etc. 
  
 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 
    1.  Bota, I.,  Patrologia , Ed. Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 2002.     2.  Bujor, I.I., Chiriac, Fr.,  Scriitori bisericeşti latini ,  Antologie pentru Seminariile şi Facultă[ile teologice , Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005.     3.  Hamman, A.,  Les peres de l’Eglise , Desclee de Brower, Bourges, 1977 (Traducerea în limba română de Lupu Ştefan,  Părin[ii Bisericii , Editura Sapientia, Iaşi, 2005).     4.  Moreschini, C., Norelli, E.,  Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, I, Da Paolo all’eta costantiniana,  Editrice Morcelliana, 1995 (Traducerea în limba română de Hanibal Stănciulescu şi Gabriela Sauciuc,  Literatură universală creştină creştine vechi greceşti şi latine, I, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare , Polirom, 2001).     5.  Moreschini, C., Norelli, E.,  Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/1, Da Paolo all’eta costantiniana,  Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba română de Elena Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu şi Dana Zămosteanu,  Literatură universală creştină creştine vechi greceşti şi latine, II/1, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare , Polirom, 2004).     6.  Moreschini, C., Norelli, E.,  Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/2, Da Paolo all’eta costantiniana,  Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba română de Hanibal Stănciulescu,  Literatură universală creştină creştine vechi greceşti şi latine, II/2, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare , Polirom, 2004).     7.  Pelikan, J.,  The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 1 The Emergence of the Catholic Tradition (100-600),  The University of Chicago (Traducerea în limba română de Silvia Palade,  Tradi[ia creştină. O istorie a dezvoltării doctrinei. 1 Naşterea tradi[iei universale (100-600) , Ed. Polirom, Iaşi, 2004).     8.  Pelikan, J.,  The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 2 The Spirit of Eastern Christendom (600-1700).  The University of Chicago, 1974 (Traducerea în limba română de Pr. Prof. Nicolai Buga,  Tradi[ia creştină. O istorie a dezvoltării doctrinei. 2 Spiritul creştinătă[ii răsăritene,  Ed. Polirom, Iaşi, 2005).     9.  Scouarnec, M.,  Deux mille ans d’Eglise par les textes,  Les Editions Ouvrieres, Paris, 1999.     10.  ***  Conciliul Ecumenic Vatican II , Ed. ARCB, Bucureşti, 1990.   

Preluat: 2026-09-24T14:53:26.617961+00:00 · SHA256: 6d2aa4fd1e974553c40764f9eb08693f5e9476f4568dce9648789b68147028ef