Legislație națională
ÎNȚELEGERE · 0 · 1999
ÎNŢELEGERE ASUPRA PROIECTULUI din 8 ianuarie 1999 Proiect elveţian privind energia termica (Buzău, Paşcani)
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Guvernul · ID sursă 26933
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
ÎNŢELEGERE ASUPRA PROIECTULUI din 8 ianuarie 1999 Proiect elveţian privind energia termica (Buzău, Paşcani) EMITENT ACT INTERNAŢIONAL Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 23 februarie 2001 Guvernele participante aproba prin prezenta înţelegere Proiectul elveţian privind energia termica sub forma unui proiect AIJ sub auspiciile fazei-pilot UNFCCC. Principalele obiective ale proiectului sunt castigarea de experienţa prin intermediul instrumentului de aplicare în comun, iniţierea unui proiect care poate genera unităţi de reducere a emisiilor în conformitate cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, în particular dioxid de carbon şi metan. O descriere completa şi detaliile proiectului agreat de guvernele participante şi partenerii de proiect sunt incluse în formularul uniform de raportare (URF) anexat. Linii de baza şi beneficii pentru mediu Linia de baza dezvoltată pentru proiect este descrisă în detaliu în URF anexat. Este acceptat faptul ca sistemul de încălzire local va continua sa opereze în primii 8 ani de aplicare a proiectului, cu investiţii minime în anii 2003 şi 2008 pentru păstrarea sistemului în funcţiune şi cu o creştere a temperaturii furnizate către locatari de la 17°C la 20°C în anul 2003. În anii 9-15 (durata proiectului = 15 ani) o investiţie alternativa care corespunde performantelor standard aşteptate din partea Proiectului B.E.R.D. de conservare a energiei termice, în prezent în implementare în aceste oraşe şi în alte câteva oraşe, este agreată ca baza. Reducerile de gaze cu efect de sera aşteptate pe durata proiectului, comparativ cu proiectul de baza agreat de guvernele participante, au fost estimate în studiul de fezabilitate ca fiind în jur de 139.000 tone emisie de dioxid de carbon. Emisiile anticipate anual sunt indicate în URF. Baza şi beneficiile de mediu trebuie adaptate în cazul adăugării unor consumatori suplimentari la reţeaua locală de încălzire. Monitorizare şi verificare Guvernele participante au căzut de acord ca monitorizarea actualelor emisii de dioxid de carbon va fi realizată de operatorii fiecărei instalaţii termice. Următorii parametri vor fi monitorizati continuu prin folosirea echipamentului de măsurare automat şi verificat anual: (i) consumul de combustibil al boilerelor şi al centralelor de cogenerare (separat); (îi) căldura produsă, masurata la ieşirea din boiler; (iii) căldura furnizată, masurata la contoarele de căldura din staţiile componente; şi (iv) electricitatea produsă. Factorul de emisie folosit pentru energia înlocuită ca baza (echivalent cărbune) de către electricitatea produsă de facilităţi de cogenerare în proiectul JI este de 950 t CO(2)/GWh electric şi factorul de emisie folosit pentru calcularea emisiilor de dioxid de carbon provenit din combustia metanului combustibil este de 201 t CO(2)/GWh căldura. Aceste valori corespund valorilor standard prevăzute în IPCC (1995). Proiectul va fi înregistrat şi verificat în concordanta cu procedurile Centrului de Înregistrare pentru Implementare Comuna (JIRC) din Olanda. Costurile de verificare vor fi incluse în costurile adăugate, calculate pentru componenta JI a proiectului. Guvernul Elvetiei poate asigura procedurile JIRC şi poate verifica rezultatele într-un studiu separat. Dacă sunt divergenţe între rezultatele JIRC şi orice alta certificare complementara a Guvernului Elvetiei, guvernele participante vor cădea de acord asupra acelei verificări a rezultatelor care va fi acceptată şi raportată către UNFCCC. Repartizarea unităţilor de emisie În concordanta cu hotărârile importante ale UNFCCC guvernele participante vor împărţi unităţile de reducere a emisiilor generate de proiect în baza contribuţiilor lor la finanţarea costurilor de incrementare ale proiectului JI, care reprezintă costurile reale suportate de guvernele participante. În cazul în care se aplică o abordare a costurilor de incrementare către STEP, România primeşte un beneficiu net financiar de 3,26 milioane dolari S.U.A., care reprezintă diferenţa dintre costurile totale de incrementare de 673.000 dolari S.U.A. şi investiţia elvetiana (într-o singura transa) de 3,933 milioane dolari S.U.A. Astfel costurile de incrementare ale STEP sunt acoperite complet de Elveţia şi toate creditele generate de STEP vor reveni Elvetiei. Transferul unităţilor de reducere a emisiilor (credite) de la România către Elveţia va începe în acelaşi timp cu permiterea transferului şi stocării unităţilor de reducere a emisiilor conform UNFCCC şi instrumentelor legale asociate. Notificare şi raportare Guvernele participante vor notifica Secretariatului UNFCCC prin punctele lor de contact, asa cum este indicat în memorandumul de înţelegere, cu privire la acceptul, aprobarea şi girul asupra proiectului STEP AIJ în interval de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei înţelegeri asupra proiectului. Guvernele participante vor raporta în comun asupra proiectului, astfel cum este cerut de: (i) UNFCCC şi instrumentele sale legale asociate, în concordanta cu liniile directoare relevante; şi (îi) JIRC. Intrarea în vigoare Aceasta înţelegere asupra proiectului va intră în vigoare după aprobarea oficială de către Elveţia a finanţării Asistenţei financiare elvetiene "Înţelegere privind acordarea de asistenţă financiară între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Elvetiene", semnată la 26 noiembrie 1992. Aceasta înţelegere asupra Proiectului este întocmită în doua exemplare originale, în limbile engleza şi română, versiunea engleza servind ca versiune originala. Bucureşti, 8 ianuarie 1999 Guvernul Elvetiei Ambasador, Jean Claude Joseph Guvernul României Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu FORMULAR UNIFORM DE RAPORTARE PENTRU AIJ IN FAZA - PILOT Textul care urmează este reprodus din anexa nr. III la documentul FCCC/SBSTA/1997/4 (Raport privind lucrările celei de-a cincea sesiuni a Organizaţiei Complementare de Consiliere Ştiinţifică şi Tehnologică, Bonn, 25-28 februarie 1997). Formularul uniform de raportare redat mai jos este destinat folosirii în raportarea privind activităţile aplicate în comun în timpul fazei-pilot. Se menţionează ca raportarea trebuie să fie compatibila cu deciziile 5/CP.1 şi 8/CP.2 (reproduse în anexele nr. I şi II la formularul de raportare, care vor fi disponibile). SBSTA menţionează ca formularul uniform de raportare poate necesita revizuire, având în vedere experienţa dobandita şi metodologia din timpul fazei-pilot. A. Descrierea proiectului A.1. Titlul proiectului: Proiectul elveţian privind energia termica în Buzău şi Paşcani, România (STEP) Ultima modificare a documentului: 24 noiembrie 1998 2 martie 1998 (pentru detalierea informaţiilor, a se consulta raportul "Proiectul elveţian privind energia termica în Buzău şi Paşcani, România", partea B "Propunere pentru implementarea în comun a STEP", pregatita pentru Biroul Federal Elveţian pentru Afaceri Economice Externe de către Ernst Basler Partners Ltd, 2 martie 1998). A.2. Participanţi/Factori implicaţi Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
Bundesamt fur Aussenwirtschaft
Denumirea organizaţiei (engleza)
Biroul Federal Elveţian pentru Afaceri
Economice Externe
Departament
Proiectul-pilot elveţian AIJ
Abreviere
-
Abreviere (engleza)
SWAPP
Sarcina în cadrul activităţii
Punctul focal AIJ, Elveţia
Strada
Effingerstr. 1
Cod poştal
3003
Oraşul
Berna
Ţara
Elveţia
Telefon
-
Fax
-
E-mail
-
WWW-UL
http://www.admin.ch/swissaji
Persoana de contact (pentru aceasta
activitate)
---------------
Nume
Arquit Niederberger
Prenume, alt nume
Anne
Titlul funcţiei
Director de program
Telefon direct
41 31 323 08 85
Fax direct
41 31 324 09 58
E-mail direct
anne,arquit-niederberger@bawi.admin.ch
Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
Bundesamt fur Aussenwirtschaft
Denumirea organizaţiei (engleza)
Biroul Federal Elveţian pentru Afaceri
Economice Externe
Departament
Asistenţă Financiară pentru Europa
Centrala şi de Est
Abreviere
BAWI
Abreviere (engleza)
FOFEA
Sarcina în cadrul activităţii
Coordonator de proiect, Guvernul Elvetiei
Strada
Effingerstr. 1
Cod poştal
3003
Oraşul
Berna
Ţara
Elveţia
Telefon
41 31 324 09 91
Fax
41 31 324 09 64
Persoana de contact
(pentru aceasta activitate)
--------
Nume
Chauhan
Prenume, alt nume
Samridhi
Titlul funcţiei
Coordonator de proiect, FOFEA
Telefon direct
41 31 324 08 39
Fax direct
41 31 324 09 65
E-mail direct
samridhi.chauhan@bawi.admin.ch
Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
-
Denumirea organizaţiei (engleza)
Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului
Departament
-
Abreviere
-
Abreviere (engleza)
-
Sarcina în cadrul activităţii
Punctul focal AIJ, România
Strada
Bd Libertăţii nr. 12
Cod poştal
Oraşul
Bucureşti, sectorul 5
Ţara
România
Telefon
401 410 02 17
Fax
401 410 02 17
E-mail
-
WWW-URL
-
Persoana de contact
(pentru aceasta activitate)
------------
Nume
Adler
Prenume, alt nume
Serena
Titlul funcţiei
-
Telefon direct
-
Fax direct
-
E-mail direct
-
Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
-
Denumirea organizaţiei (engleza)
Ministerul Lucrărilor Publice şi
Amenajării Teritoriului
Departament
Direcţia generală pentru lucrări publice
Abreviere
-
Abreviere (engleza)
-
Sarcina în cadrul activităţii
Coordonator de proiect, Guvernul României
Strada
Apolodor nr. 17
Cod poştal
70563
Oraşul
Bucureşti, sectorul 5
Ţara
România
Telefon
401 301 16 25
Fax
401 411 11 35
E-mail
-
WWW-URL
-
Persoana de contact
(pentru aceasta activitate)
--------
Nume
Ionita
Prenume, alt nume
Jeni
Titlul funcţiei
Director general adjunct
Telefon direct
-
Fax direct
-
E-mail direct
-
Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
Regia Autonomă Municipala Buzău
Denumirea organizaţiei (engleza)
-
Departament
-
Abreviere
RAM
Abreviere (engleza)
-
Sarcina în cadrul activităţii
Operator de proiect, Buzău
Strada
Unirii bl. 8 FGH
Cod poştal
5100
Oraşul
Buzău
Ţara
România
Telefon
40 38 720 356
Fax
40 38 445 786
E-mail
-
WWW-URL
-
Persoana de contact
(pentru aceasta activitate)
--------
Nume
Busuioc
Prenume, alt nume
Victor
Titlul funcţiei
Director
Telefon direct
40 38 720 766
Fax direct
40 38 720 766
E-mail direct
-
Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
Regia Autonomă de Gospodărire Comunală
şi Locativă
Denumirea organizaţiei (engleza)
Regia Autonomă de Gospodărire Comunală
şi Locativă
Departament
Unitatea de implementare a proiectului
Abreviere
RAGCL
Abreviere (engleza)
-
Sarcina în cadrul activităţii
Operator de proiect, Paşcani
Strada
Moldovei nr. 21
Cod poştal
5725
Oraşul
Paşcani
Ţara
România
Telefon
40 32 764 160
Fax
40 32 764 160
E-mail
ragcl@sicme.ccc.ro
WWW-URL
-
Persoana de contact
(pentru aceasta activitate)
--------
Nume
Cojocaru
Prenume, alt nume
C.
Titlul funcţiei
Director
Telefon direct
40 32 763 621
Fax direct
40 32 763 621
E-mail direct
-
Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
Ernst Basler Partner AG
Denumirea organizaţiei (engleza)
Ernst Basler Partners Ltd
Departament
Departamentul energiei
Abreviere
EBP
Abreviere (engleza)
EBP
Sarcina în cadrul activităţii
Consultanţa inginereasca, faza de
fezabilitate şi de prefezabilitate
Strada
Zollikerstrasse 65
Cod poştal
8702
Oraşul
Zollikon
Ţara
Elveţia
Telefon
41 1 395 11 11
Fax
41 1 395 12 34
Persoana de contact
(pentru aceasta activitate)
--------
Nume
Luchinger
Prenume, alt nume
Alexander
Titlul funcţiei
Director
Telefon direct
41 1 395 12 42
E-mail direct
alexander.luechinger@ebp.ch
Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Denumirea organizaţiei(a)
-
Denumirea organizaţiei (engleza)
Centrul de Înregistrare pentru
Implementare Comuna
Departament
-
Abreviere
-
Abreviere (engleza)
JIRC
Sarcina în cadrul activităţii
Înregistrare proiect, verificare terta
parte (şi certificare)
Strada
C.P. 30732
Cod poştal
NL-2500 GS
Oraşul
Haga
Ţara
Olanda
Telefon
31 70 361 03 54
Fax
31 70 361 44 30
Persoana de contact
(pentru aceasta activitate)
---------
Nume
Vosbeek
Prenume, alt nume
Marielle
Titlul funcţiei
Consultant proiect
Telefon direct
-
E-mail direct
vosbeek@mta6.kema.nl
a) Organizaţia include: instituti, ministere, companii, organizaţii neguvernamentale etc. implicate în activitate, de exemplu: institute de cercetare asociate în proiect, auditori, agenţie guvernamentală care să urmărească îndeaproape activitatea. ... A. 3 Activitatea Titlul
Va rugăm sa completaţi, dacă este cazul.
Descriere generală
Reconstructia a doua sisteme de încălzire judeţene în
oraşele româneşti Buzău şi Paşcani
Sistemele existente, bazate pe arderea combustibilului,
au eficienta foarte scăzută, acest lucru însemnând
consum ridicat de combustibil şi confort scăzut pentru
persoanele cărora li se furnizează căldura. Fondul
disponibil pentru întreţinere este insuficient, ducand
în continuare la deteriorarea componentelor tehnice.
STEP este finanţat împreună de către guvernele României
şi Elvetiei. El include:
● doua noi centrale de încălzire bazate pe arderea
gazului, fiecare cu o centrala de cogenerare,
3 boilere/arzătoare, pompe, armături, echipament
de măsura şi control
● doua noi reţele de distribuţie a caldurii cu doua linii
preizolate (în loc de 4 linii existente)
● substatii anterior fabricate pentru construcţii
● reabilitarea sistemului de ţevi de la subsolul
clădirilor
● reabilitarea termica a 2x1 construcţii în scopuri
demonstrative
● dispozitive de măsurare pentru consumatori individuali
de energie în 2x2 construcţii (1 cu izolator
de căldura existent şi 1 îmbunătăţit) în scopuri
demonstrative
STEP va permite furnizarea de căldura în cantităţi
mai mari decât cea furnizată în prezent rezidenţilor,
pe măsura reducerii costurilor combustibilului şi a
impactelor negative de mediu.
Temperatura medie din camera în clădiri se aşteaptă sa
crească de la 17°C la 20°C pe durata sezonului de
încălzire.
Elementele principale ale STEP sunt considerate din
punct de vedere al protecţiei climatului:
. modulele combinate căldura şi putere care permit o
utilizare eficienta a combustibilului.
Electricitatea produsă se poate presupune ca
înlocuieşte electricitatea din uzinele româneşti
existente
. reţele de transmisie a caldurii pe doua linii care
reduc pierderile în mod semnificativ, comparativ cu
reţelele pe 4 linii
Tipul proiectului
Eficienta energiei
Localizare
Oraşele Buzău şi Paşcani, România
Data de începere a
activităţii
Începutul anului 2000
Data estimată de
încheiere a
activităţii
Sfârşitul anului 2014
Stadiul activităţii
În pregătire/Exista studiile de fezabilitate
Durata activităţii,
dacă este diferita
de data de
încheiere
a activităţii
Durata tehnica de viaţa a componentelor este
de 15-30 de ani
Date tehnice:
Componentele STEP includ:
● doua module CHP, fiecare de 680 kW(el), 850 kW(th)
● incalzitoare cu emisii reduse de NO(x): 6
boilere/arzătoare, 23,5 MW(th) în total
● cele doua sisteme de încălzire vor deservi împreună
aproximativ 5.700 de persoane
● consumul total de energie: 60.000 MWh gaz natural
pe an
● energia totală rezultată: 37.500 MWh(th)/a,
7.200 MWh(el)/a
A. 4 Cost (pe cat posibil detaliat) Aspectele financiare ale STEP şi baza de plecare au fost examinate în cadrul unei analize comerciale de profitabilitate (analiza cost-beneficiu) pentru toată perioada de derulare a activităţii de 15 ani, care include: ● din punct de vedere al costurilor: investiţii, cheltuieli pentru funcţionare şi întreţinere, monitorizare şi raportare; ● din punct de vedere al beneficiilor: venituri din vânzarea de electricitate (doar STEP) şi căldura; valoarea bunurilor rămase la sfârşitul activităţii. STEP necesita investiţii relativ mari, dar este de aşteptat sa producă beneficii financiare nete comparate cu baza de plecare, ca rezultat al folosirii eficiente a energiei primare. Rezultatele analizei cost-beneficiu sunt după cum urmează (preţuri din ianuarie 1998):
Investiţii STEP (1999): 6.478.000 dolari S.U.A.*)
Componenta de activităţi implementate în comun: 673.000 dolari S.U.A. (calculat ca diferenţă între valoarea netă prezentă între STEP şi scenariul de bază; rata de reducere a preţului real - 8%)*)
Reducerile estimate de gaze cu efect de seră: 139.000 t CO2 (vezi secţiunea E)
Costuri de reducere a CO2: 8 dolari S.U.A./t CO2 (cu balanţele de CO2 reduse la 8% pe an pentru a reflecta sporirea anuală ex post a creditelor)*) ────────────
Notă ...
*) Excluzând investiţiile pentru reabilitarea termica a doua clădiri alese pentru demonstratie (540.000 dolari S.U.A.). Impactul asupra balantelor de CO(2) în cazul clădirilor alese pentru demonstratie este neglijabil. A.5. Proceduri de evaluare convenite mutual ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Descrieţi procedurile, inclusiv denumirile organizaţiilor implicate1)
Monitorizarea emisiilor actuale de dioxid de carbon va fi condusă de operatorii fiecărei centrale termice. Următorii parametri vor fi monitorizaţi continuu, folosindu-se echipament de măsură automat şi verificat anual: (i) consumul de combustibil al boilerelor şi al centralelor de cogenerare (separat); (ii) căldura produsă, măsurată la ieşirea din boiler; (iii) căldura furnizată, măsurată la contoarele de căldură în substaţii; şi (iv) electricitatea produsă. Factorul de emisie care se va folosi pentru obţinerea iniţială de energie (arderea cărbunelui), înlocuită de electricitatea produsă prin facilitatea de cogenerare în proiectele de implementare în comun, este de 950 t CO2/GWh(electric) şi factorul de emisie care se va folosi la calcularea emisiilor de dioxid de carbon de la arderea combustibilului gaz metan este de 201 t CO2/GWh(căldură). Aceste valori corespund valorilor-etalon din IPCC (1995). Proiectul va fi înregistrat şi verificat în conformitate cu procedurile stabilite de Centrul de Înregistrare pentru Implementare Comună (JIRC) din Olanda. Costul verificării va fi inclus în costurile mărite calculate pentru componenta de aplicare în comun a proiectului. Guvernul Elveţiei poate evalua procedurile JIRC şi poate verifica rezultatele într-un studiu separat. 1) Va rugăm sa va asiguraţi ca sunt menţionate informaţii detaliate pentru toate organizaţiile menţionate în secţiunea A.2. B. Acceptul, aprobarea şi girul guvernamental Se va avea în vedere ca toate activităţile aplicate în comun în aceasta faza-pilot necesita acceptul, aprobarea şi girul guvernelor părţilor la acest tip de activitate, care va fi evidenţiată după cum urmează: a) în cazul raportarii comune raportul este prezentat de autoritatea naţionala desemnată a uneia dintre părţi cu concursul tuturor participanţilor, fapt subliniat prin scrisori insotitoare emise de autorităţile naţionale relevante; ... b) în cazul raportarii separate rapoartele sunt prezentate separat de autoritatea naţionala desemnată de fiecare participant şi de toţi participanţii. Informaţiile vor fi compilate doar după primirea tuturor rapoartelor. ... B.1. Pentru activitate ● Primul raport şi rapoartele comune: va rugăm anexaţi copii de pe scrisorile de girare pentru fiecare autoritate naţionala desemnată şi implicata în activitate. (- -)
- Rapoartele următoare: Activitatea a fost: [] suspendată
[] terminată mai devreme
Descrieţi: B.2. Acest raport este un raport comun: B.3. Scurt comentariu general al Guvernului/guvernelor, dacă este necesar: C. Sprijinul dezvoltării economice şi socioeconomice naţionale compatibile cu priorităţile şi strategiile de mediu
Descrieţi (cât mai detaliat) în ce mod activitatea sprijină dezvoltarea economică şi socio-economică naţională, compatibilă cu priorităţile şi strategiile de mediu.
Proiectul este în conformitate cu obiectivele de mediu şi de dezvoltare economică din România. În particular, emisiile de poluanţi în aer sunt reduse şi creşte eficienţa economică a folosirii energiei. D. Beneficii obţinute în urma proiectului de activităţi implementate în comun Dacă este posibil, trebuie furnizate informaţii cantitative. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie furnizată o descriere calitativă. Dacă informaţiile cantitative devin disponibile, acestea pot fi prezentate folosindu-se actualizarea. (În cazul în care volumul de informaţii cantitative este prea mare, trebuie indicată sursa.) Titlul
Va rugăm sa completaţi
Descrieţi în detaliu beneficiile aduse
mediului
Proiectul va scădea consumul
de combustibil la boilere,
electricitatea generata va
înlocui electricitatea produsă
de centralele existente. Alte
beneficii sunt:
● reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera
● reducerea emisiilor de
poluanti locali (NO(x),SO(2)
etc.)
Exista date cantitative pentru evaluarea
beneficiilor aduse mediului?
Vezi estimarea reducerilor de
gaze cu efect de sera,
prezentată în secţiunea E
Descrieţi în detaliu beneficiile
sociale/culturale
Creşterea standardului de
viaţa (creşterea medie a
temperaturii în camere de la
17°C la 20°C) pentru circa
5.700 de persoane care
vor beneficia în mod direct
de acest proiect
Exista date cantitative pentru evaluarea
beneficiilor sociale?
-
Descrieţi detaliat beneficiile economice:
● creează locuri de muncă în
domeniul construcţiilor şi
instalaţiilor
● transfer de tehnologie
energetica moderna şi de
know-how
● perfecţionarea capitalului
uman prin cursuri de
perfecţionare
● eficienta sporită a
utilizării energiei, care
ar determina reducerea
necesarului de import de
gaze naturale şi, în
consecinţa, un mai bun
management al resurselor
şi al schimburilor
internaţionale
● costuri energetice reduse
pentru rezidenţi, datorită
eficientei energetice
sporite
Exista date cantitative pentru evaluarea
beneficiilor economice?
Beneficiile financiare nete
pentru România, datorate
eficientei energetice sporite,
sunt estimate la 3,3 milioane
dolari S.U.A. pe o perioadă de
15 ani (la o rata de reducere
de 8%)
E. Calcularea contribuţiilor proiectelor cu activităţi implementate în comun care aduc beneficii de mediu reale, masurabile şi pe termen lung, în ceea ce priveşte atenuarea schimbărilor climatice şi care nu ar fi apărut în absenta acestor activităţi E.1. Emisii estimate în absenta activităţii (valoare de referinţa pentru proiect) Scenariul de referinţa pentru proiectul privind emisiile este următorul: ● "Continuitate" pentru primii 8 ani de aplicare a proiectului. Instalaţiile existente sunt menţinute în funcţiune, dar se aşteaptă o creştere anuală de 2% a consumului de combustibil, datorită deteriorării sistemelor tehnice. Investiţii minime vor fi făcute în anul 2003 pentru a se menţine sistemele în stare de funcţionare. Simultan creşte cantitatea de căldura furnizată, în vederea acoperirii cererii rezidenţilor pentru o temperatura mai ridicată în camera (creştere de la 17°C în prezent la 20°C). În mod corespunzător, se estimează o creştere neta cu 7% (consumul în anul 5 comparativ cu anul 4) a consumului de combustibil/emisiei de CO(2). ● În anii 9-15 (2008-2014) se are în vedere ca referinţa o investiţie alternativa, corespunzătoare standardului de performanţă aşteptat în urma desfăşurării Proiectului B.E.R.D. de conservare a energiei termice, care este în curs de derulare în România. Proiectul B.E.R.D. cuprinde o reţea de transmisie a caldurii pe 4 cai fata de reţeaua pe doua cai STEP, rezultând astfel pierderi de căldura mai mari la distribuire şi, în consecinţa, o eficienta mai scăzută de utilizare a energiei primare (gaze naturale). ● Generatoarele mixte de căldura şi energie electrica aferente STEP vor produce aproximativ 7,2 GWh electricitate anual. Se presupune ca producţia de energie electrica a STEP va fi echilibrata de o descreştere echivalenta a producţiei în centralele româneşti existente, deoarece: (i) cererea de electricitate a fost acoperită în trecut (Compania română de electricitate RENEL are în prezent capacităţi mult supradimensionate); şi (îi) nu este de aşteptat ca STEP sa influenteze balanţa de import/export de electricitate, dat fiind ca în prezent nu exista import net sau export net semnificativ de electricitate în/din România. Reţeaua românească de centrale electrice cuprinde un număr de centrale pe lignit de eficienta redusă, având factori de emisie de până la mai mult de 2.000 t CO(2)/GWh(el). Se aşteaptă ca STEP sa înlocuiască electricitatea produsă de aceste centrale datorită costurilor variabile de producţie ridicate ale acestora, cel puţin pe parcursul primei jumătăţi a duratei activităţii. Drept urmare, ca valoare de referinţa pentru producţia de electricitate se foloseşte un factor de emisie de 950 t CO(2)/GWh(el), corespunzător pentru aproximativ 90% din factorul mediu naţional de emisie din prezent. Astfel, scenariul de referinţa cuprinde emisii de CO(2) de 7,2 GWh(el)/a x 950 t CO(2)/GWh(el) = 6.800 t CO(2)/a pentru electricitatea înlocuită de STEP. Aceasta valoare se aplică pentru întreaga durata a proiectului, de 15 ani. E.2. Emisii estimate cu activitatea Tabel rezumat: Reduceri de emisii proiectate
GHG 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009-2013 2014
A. Scenariul de bază al proiectului CO2 21.700 22.000 22.300 22.600 24.400 24.700 25.100 25.500 18.400 18.400 p.a. 18.400
CH4 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d.
N2O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
B. Scenariul activităţii proiectului CO2 11.900 11.900 11.900 11.900 11.900 11.900 11.900 11.900 11.900 11.900 p.a. 11.900
CH4 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d.
N2O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. Efect (B-A) CO2 -9.800 -10.100 -10.400 -10.700 -12.500 -12.800 -13.200 -13.600 -6.500 -6.500 p.a. -6.500
CH4 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d.
N2O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
D. Efect cumulativ CO2 -9.800 -19.900 -30.300 -41.000 -53.500 -66.300 -79.500 -93.100 -99.600 - -138.600
CH4 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d.
N2O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 STEP va reduce consumul de gaze naturale în centralele termice din zona Buzău şi Paşcani, prin reducerea emisiilor de preardere de CO(2) şi CH(4), asociata cu producţia de combustibil şi transportul. Aceste efecte nu au fost cuantificate. Tabel rezumat: Reduceri de emisii actuale Proiectul nu a fost încă implementat. F. Ţinând seama de faptul ca finanţarea activităţilor implementate în comun va fi suplimentară fata de obligaţiile financiare ale părţilor, incluse în anexa nr. II la convenţie, în cadrul mecanismului financiar, precum şi al fluctuatiilor curente oficiale de dezvoltare a asistenţei, va rugăm sa indicaţi: Sursa de finanţare a proiectului,
incluzând faza de prefezabilitate
Suma (dolari S.U.A.,
preţuri conform lunii
ianuarie 1998)
Finanţare elvetiana (FOFEA)
Faza de prefezabilitate
Faza de fezabilitate
Implementare (numai investiţii)*)
Finanţare română (regii/Guvern)
Faza de prefezabilitate
Faza de fezabilitate
Implementare (numai investiţii)*)
50.000
100.000
3.933.000
n.d.
n.d.
2.545.000
FOFEA = Biroul Federal Elveţian pentru Afaceri Economice Externe n.d. = nedeterminat ─────────────
Notă ...
*) În afară investiţiilor pentru reabilitarea termica a clădirilor alese pentru demonstratie (540.000 dolari S.U.A. în total). G. Contribuţia la construirea capacităţii, la transferul de tehnologii eficiente de mediu şi de know-how către alte părţi, în special dezvoltarea părţilor tip ţara, pentru a le da posibilitatea de a implementa prevederile convenţiei. În acest proces părţile tip ţara dezvoltate vor susţine dezvoltarea şi intensificarea capacităţilor endogene şi a tehnologiilor din părţile tip ţara în curs de dezvoltare. Personalul centralelor termice din Buzău şi Paşcani şi alte părţi implicate vor realiza punerea în aplicare şi know-how corespunzător: ● operare, întreţinere şi realizarea unor centrale de cogenerare la scara mica, arzătoare moderne cu NO(x) scăzut, echipament tehnic corespunzător şi reţele de transmisie a caldurii din două ţevi; ● potentialele tehnicilor de izolare la construcţii, care reduc consumul de energie; ● avantaje ale înregistrării consumului individual de energie (ilustrata prin construcţiile alese pentru demonstratie). H. Comentarii suplimentare, dacă exista, incluzând orice experienţa practica câştigată sau dificultăţi tehnice, efecte, impacte sau alte obstacole intalnite H.1. Orice experienţa practica câştigată: H.2. Dificultăţi tehnice: H.3. Impacte negative şi/sau efecte intalnite: Acolo unde se poate, trebuie furnizate informaţii cantitative. Dacă nu se realizează acest lucru, trebuie făcuta o descriere calitativă. Dacă informaţiile cantitative devin disponibile, ele pot fi înaintate în forma actualizată. (În situaţia în care volumul de informaţii cantitative este prea mare, trebuie indicată sursa.) Titlul
Va rugăm sa completaţi
Descrieţi impactele/efectele negative de
mediu în detaliu
Exista date cantitative pentru evaluarea
impactelor/efectelor negative de mediu?
Descrieţi impactele/efectele sociale/culturale
în detaliu
Exista date cantitative pentru evaluarea
impactelor/efectelor negative sociale?
Descrieţi impactele/efectele negative
economice în detaliu
Exista date cantitative pentru evaluarea
impactelor/efectelor negative economice?
H.4. Alte obstacole intalnite: H.5. Altele: ─────────────── Preluat: 2026-09-23T15:48:04.252028+00:00 · SHA256: e5180ebd90a3762fb6ff3b937f104dc9a66b37826624ab75efea9d2091c11e96