Legislație națională
REGLEMENTĂRI · 0 · 2004
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 mai 2004 Normativ privind execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri la rece (Revizuire Normativ AND ind. CD 523-98) Indicativ: AND 523-2003
Ce s-a schimbat? Citește cele două versiuni, una lângă alta.
Ministerul Transporturilor, Construc?iilor ?i Turismului · ID sursă 273861
EliminatAdăugatIdentic
Surse, proveniență și limitele comparației
Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.
Textul formei disponibile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 mai 2004
Normativ privind execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri la rece (Revizuire Normativ AND ind. CD 523-98) Indicativ: AND 523-2003
EMITENT MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 659 bis din 22 iulie 2004
Notă ...
Aprobată prin ORDINUL nr. 905 din 11 mai 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 22 iulie 2004.
Notă ...
ANEXĂ
NORMATIV PRIVIND EXECUŢIA ROSTURILOR DE DILATAŢIE DIN ASFALT TURNAT ARMAT ÎN VEDEREA ASIGURĂRII CONTINUIZĂRII CĂII LA PODURILE DE ŞOSEA
DIN BETON ARMAT ŞI PRECOMPRIMAT
(Revizuire Instrucţiuni Tehnice ind. CD 118-79) Indicativ: CD 118-2003
1. GENERALITĂTI ' 1.1 Prezentele instrucţiuni se referă la execuţia rosturilor la podurile de şosea, din beton armat şi beton precomprimat, realizate din asfalt turnat armat cu plase metalice sau cu plase din geogrile în vederea asigurării continuizării căii şi a scurgerii apelor. În cuprinsul prezentei norme prin rosturi din asfalt turnat armat se înţelege întreaga alcătuire a dispozitivului de acoperire a rostului realizate din asfalt turnat armat. 1.2 Rosturile din asfalt turnat armat se pot realiza atât la podurile noi în curs de execuţie cât şi la podurile aflate în exploatare, pe drumurile naţionale secundare, judeţene, locale, străzi, etc. 1.3 Tipurile de rosturi din asfalt turnat pot fi: I. cu armătură din plasă metalică şi suport profil de cauciuc, plasă de sârmă sau placă metalică (fig. 1). II. cu armătură din plasă de geogrile şi suport din plasă de sârmă, profil de cauciuc sau placă metalică (fig. 2). III. cu armătură din plasă de geogrile, fără tampon elastic şi cu suport din profil de cauciuc sau placă metalică (fig. 3). 1.4 Utilizarea acestor tipuri de rosturi se recomandă la suprastructurile din beton armat şi beton precomprimat realizate din grinzi simplu rezemate (fâşii cu goluri, grinzi T, etc.) cu deplasarea maximă rosturilor de 15 mm. 1.5 Rostul de asfalt turnat armat este alcătuit din următoarele elemente: I. Rost cu armătură din plasă metalică (fig. 1) a) Stratul suport pentru acoperirea rostului, din plasă de sârmă, profil de cauciuc sau placă metalică b) Tampon elastic din mortar bituminos turnat la cald c) Strat hidroizolant executat din mortar bituminos turnat la cald, peste stratul de pantă sau membrană hidroizolatoare (agrementată tehnic) d) Zonă plutitoare (flotantă) realizată prin aşternerea unui strat de hârtie rezistentă (Kraft) e) Armătură de plasă metalică - primul strat f) Asfalt turnat - primul strat g) Armătură de plasă metalică - al doilea strat h) Asfalt turnat - al doilea strat II. Rost cu armătură cu plasă din geogrile (fig. 2) a) Stratul suport pentru acoperirea rostului, din plasă de sârmă, profil de cauciuc sau placă metalică b) Tampon elastic din mortar bituminos turnat la cald c) Strat hidroizolant executat din mortar bituminos turnat la cald, peste b tonul de pantă sau membrană hidroizolatoare (agrementată tehnic) d) Zonă plutitoare (flotantă) realizată prin aşternerea unui strat de hârtie rezistentă (Kraft) e) Asfalt turnat - primul strat f) Armătură din plasă de geogrile g) Asfalt turnat - al doilea strat HI.Rost cu armătură din plasă de geogrile fără tampon elastic (fig. 3) a) Stratul suport pentru acoperirea rostului, profil de cauciuc sau placă metalică b) Strat hidroizolant executat din mortar bituminos executat la cald sau membrană hidroizolatoare (agrementată tehnic) c) Zonă plutitoare (flotantă) realizată prin aşternerea unui strat de hârtie rezistentă (Kraft) d) Asfalt turnat - primul strat e) Armătură din plasă de geogrile f) Asfalt turnat - al doilea strat 2. CONDIT , II TEHNICE 2.1 Materiale 2.1.1 Tamponul elastic şi stratul hidroizolant se execută din mortar bituminos turnat la cald. prepararea, transportul şi punerea în operă a acestuia trebuie să corespundă STAS 175. - Compoziţia mortarului bituminos turnat la cald va fi următoarea: - bitum tip „D"40/50 SR 754 10% - 12% - filer STAS 539 23% - 30% - nisip natural sort 0-4mm SR 662 60% - 65% - Caracteristicile principale (STAS 175) ale mortarului bituminos turnat la cald (determinate pe cuburi de 7,07cm) vor fi: - absorbţie de apă, % vol. O - 1 - umflarea după 28 de zile de păstrare în apă, max. 1 - rezistenţa la compresiune la 22° C, kN/mm 2 min. 2,0 pătrunderea la 40° C sub o forţă de 525 N aplicată timp de 30 de minute cu ajutorul unui poanson având secţiunea de 500mm 2 , mm 1 - 7 2.1.2 Armătura se realizează din plasă metalică sudată sau plasă din geogrile cu ochiuri pătrate cu următoarele caracteristici: a) Plasa metalică are următoarele caracteristici: - ochiuri pătrate cu latura lOxlOmm din sârmă galvanizată de 1,00mm diametru - rezistenţa la rupere, daN/cm 2 - alungirea la rupere,% 1000 1,5 - greutatea specifică, kg/m 2 0,300 - lăţim.ea de livrare, ml 1,40 - lungimea de livrare, ml 100 b) Plasa din geogrile are următoarele caracteristici: - ochiurile pătrate cu laturile de la 14x14mm cu grosimea de 0,8-1,2mm sau 40x40mm cu grosimea de 2,2 mm - rezistenta la tractiune kN/ml mai mare de 20 - alungire ' a la rupe ' re % mai mari de 3,0 - livrarea se va face în suluri ambalate în folie de polietilenă cu lungimea de min. 100ml şi lăţimea de min. 1,50ml c) Sulurile se vor păstra pe şantier în magazii acoperite, ferite de umezeală şi vânt. Se vor desface şi se vor tăia la dimensiunile dorite numai în ziua executării rostului. d) Tăierea plasei se face manual cu un foarfece de tablă sau cleşte de sârmă. e) Plasa pentru armare are aceleaşi caracteristici de alungire şi rezistentă în ambele direcţii de solicitare. În consecinţă se poate aşeza peste rost fie în lung fie transversal sensului de derulare de pe sul, funcţie de lăţimea necesară executării rostului. 2.1.3 Pentru asigurarea unei aderenţe cât mai mari în zona de ancorare între straturile de asfalt turnat de deasupra şi dedesubt, înainte de aşezarea plasei metalice pentru armare se pulverizează pe stratul inferior o emulsie de mare aderenţă. Emulsia de aderenţă va fi o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă şi va corespunde STAS 8877sa'u Normativ AND ind. 551. 2.1.4 Zona plutitoare se realizează dintr-un material rezistent care să asigure separarea îmbrăcăminţii asfaltice de suprastructură. Se recomandă a se utiliza hârtie Kraft care să corespundă STAS 6165. Se mai poate utiliza împâslitură de fibre de sticlă nebitumată. 2.1.5 Asfaltul turnat din straturile îmbrăcăminţii rutiere se va prepara, transporta şi pune în operă respectându-se STAS 175 sau Normativ AND ind. 546. - grosimea minimă a uni strat va fi de 2,5cm; - se va utiliza numai bitum tip D25/40 sau D40/50 care va corespunde SR 754 - compoziţia mixturii asfaltului turnat se va stabili prin studii preliminare de laborator şi se va încadra în limitele prescrise de STAS175 2.2 Prescripţii de calcul 2.2.1 Deplasarea suprastructurii la rost se determină conform STAS 8270. - Deplasarea totală longitudinală pe orizontală a suprastructurii „D" este dată de expresia: D=d1 + dn + dt2 +de+ dc1 (mm) în care: d 1 - deplasarea datorită acţiunii sarcinilor mobile dt1 - deplasarea din creşterea temperaturii dt2 - deplasarea din scăderea temperaturii de - deplasare din contracţie de 1 - deplasare din curgere lentă Notă: la podurile din exploatare de şi dc1 nu se iau în considerare. 2.2.2 Dimensiunea minimă a rostului din punct de vedere constructiv la montaj va fi de 30cm. 2.2.3 Deplasarea totala a suprastructurii „D" determina lungimea zonei plutitoare a restului care se calculează astfel: în care: Lr- lungimea stratului de hârtie Kraft (zona plutitoare) Li! - alungirea specifica admisibilă a asfaltului turnat armat este cuprinsa între 0,5 - 0,8 %. Se recomanda a se lua limita minima L\l = 0,5% 2.2.4 Zonele de ancorare ( Iar si lan) vor avea o lungime minima de 30cm pentru al 2-lea strat de armare in cazul când se foloseşte emulsia pentru creşterea aderentei. În cazurile când nu se poate folosi acest material adeziv lungimile minime de ancorare se vor spori cu 50%. 2.2.5 Exemplu de calcul pentru o suprastructura alcătuită din grinzi simplu rezemate de 1 = 18,0 m deschidere. Distanţa de la axul de rezemare la capătul grinzii d = 0,15 m, înălţimea grinzilor h = 0,70 m, săgeata elastica în câmp f=- 1 -1. Temperatura la care se 1000 montează suprastructura t = + 5° C. Variaţia temperaturii se considera între - 15° C si + 25° C. - determinarea deplasării suprastructurii sub acţiunea sarcinilor mobile d 1 = hx0 0 - rotirea pe reazem 0 = - 1 - - pentru ecuatia fibrei medii deformate: 250 ' y=px2 d 1 1 =700x-=2,8mm 250 dt1 =axL\t 1 xl dt1 = 0,00001 x 20 x 18000 = 3,6 mm dt2 == 0,00001 x 20 x 18000 = 3,6 mm în care: Llt 1 = (- 15°C) + 5° C = 20° C Ll t 2 = 25° C - 5° C = 20° C a = coeficientul de dilatare termica a betonului D = 2,8 + 3,6 + 3,6 = 10,0 mm - determinarea zonei plutitoare D 10 Lr =-=-x100=2000mm Lll 0,5 - determinarea lăţimii plasei de armare - primul strat Lr = Lr+ 2 lar la= lătimea zonei de ancorare - Iar= 30 cm ' Lr = 200 + 2 x 30 = 260 cm - al doilea stat Ln=Lfx 2 lan lan - lăţimea zonei de ancorare lan = 60cm Ln = 200+2x60 = 320cm NOTĂ: Pentru rosturile din asfalt turnat armat cu o singură plasă din geogrile (rost tip II şi tip III) lăţimea plasei va fi egală cu L 1 (lăţimea primului strat). 2.3 Executarea rostului 2.3.1 Rostul se executa pe toata lăţimea părţii carosabile 2.3.2 Suprafeţele pe care se executa rostul trebuie să fie la acelaşi nivel. Stratul suport se executa din plăci metalice sau din materiale elastice (împletitura de sârma împâslitura de sticla nebitumată, profile de cauciuc) trebuie să se ţină seama de următoarele recomandări: a) când stratul suport se execută din plăci metalice: - plăcile de acoperire a rostului se fixează pe o latură prin sudură, pentru a preveni ridicarea lor; - plăcile metalice nu trebuie să aibă joc pe verticală. Aceasta este de mare importanţă deoarece mişcarea pe verticală poate provoca crăpături în îmbrăcămintea asfaltică. - grosimea minimă a plăcii metalice este de 1O mm; - pl,aca este alcătuită din tronsoane mai mici de 120 cm cu rosturi de max. 3 mm între ele pentru a preveni pierderea materialului îmbrăcăminţii în timpul aşternerii sau compactării lui; - plăcile metalice trebuie să aibă lăţimea suficientă pentru a se asigura in permanenţă o rezemare corespunzătoare; - pentru a se asigura plăcii un efect de lamă de cuţit care să uşureze mişcarea sa în cazul micşorării rostului, se recomandă ca latura liberă a plăcii să aibă forma unei pene. b) când stratul suport se execută din materiale elastice - ochiurile împletiturilor sa nu fie mai mari de 3,0mm pentru a se preveni pierderea materialului îmbrăcăminţii in timpul aşternerii si compactării; - stratul suport trebuie sa depăşească cu min. 230mm rostul din care 180mm sa se afle sub betonul de egalizare (panta); - stratul suport se fixează înainte de turnarea betonului de egalizare; - fixarea stratului suport de betonul suprastructurii se face prin împuşcarea unor bolţuri si cu ajutorul unor şaibe si piuliţe metalice; - startul suport va fi bine întins; - fixarea stratului suport se va face in ziua turnării betonului de egalizare pentru a se evita circulaţia vehiculelor si oamenilor peste el ceea ce poate provoca deteriorarea si ruperea lui; - daca intervalul de timp dintre fixarea stratului suport si executarea tamponului elastic este mai mare, aceasta se va proteja prin acoperire cu nisip pana la nivelul betonului de panta. Înainte de turnarea materialului asfaltic, nisipul se va îndepărta si rostul se va curăţi bine cu peria si cu matura; - suprafaţa betonului, se va curăţi, nivela si matura. Se va avea grija ca aceasta suprafaţa sa fie uscata. 2.3.3 Aşternerea mortarului asfaltic turnat din tamponul elastic se va face in straturi pana la partea superioara a hidroizolaţiei. - Nu se va executa aşternerea de mortar asfaltic turnat pe timp de ploaie sau la o temperatura mai mică de 5° C; - Temperatura minima a mortarului asfaltic turnat in momentul aşternerii pe rost este de 150° C. 2.3.4 Zona plutitoare (neaderenta) se realizează prin aşternerea in dreptul rostului a unui strat de hârtie Kraft sau împâslitură din fibre de sticlă nebitumată. - Lungimea hârtiei Kraft se va determina conform pct.2.2. 2.3.5 Peste hârtia Kraft aşternuta pe rost se întinde primul rând de armatura din plasa metalica. - Plasa de armare se întinde pe toata lăţimea părţii carosabile, iar lup.gimea ei rezulta din calcule conform pct. 2.2 din prezentele instrucţiuni; - Provizoriu plasa de armare se poate fixa cu o cantitate de mixtura asfaltica pentru a-şi păstra poziţia. - Zona de ancorare tratata cu emulsie cationica de mare aderenta în momentul aşezării plasei metalice trebuie sa fie perfect uscata. 2.3.6 Peste plasa metalica astfel aşezată se aşterne primul strat de asfalt turnat in grosime de min. 2,5cm. - Aşternerea asfaltului turnat se va face manual cu drişca de la mijlocul plasei metalice spre margini pentru a se evita deplasarea si ridicarea acesteia. - Primul strat de asfalt turnat va depăşi marginile plasei de armare astfel ca să se asigure suprafaţa de aşezare a celui de al doilea strat de armare. - Nu se admit întreruperi de turnare a asfaltului peste rost. 2.3.7 Al doilea strat de armare se aşează pe asfaltul turnat din primul strat respectându-se toate condiţiile enunţate la pct.2.3.3. 2.3.8 In continuare se aşterne al doilea strat de asfalt turnat de 2,5cm grosime, în aceleaşi condiţii ca si primul strat. 2.3.9 Pentru rosturile din asfalt turnat armat cu o singură plasă din geogrile, aceasta se va aşeza după executarea primului strat de asfalt. În continuare se va executa al doilea strat în aceleaşi condiţii ca şi primul strat.
2.3.1O Peste suprafaţa proaspăt întinsa de asfalt turnat se presară ms1p grăunţos (2 - 3 kg/m 2 ) de 1 - 3mm care se cilindrează cu un rulou.
2.3.11 Pentru trotuare se va asigura continuizarea utilizând elemente conform prezentului normativ peste care se aplică, în funcţie de disponibilitatea fiecărui tip de trotuar, un strat de asfalt adiacent pe un metru faţă de rost.
.., ,..._,.
ZONA DE EXECUTrn A ROSTULUI ARMATURA D ' (NPCASA METALICA(AL DoîLEA STlîA..,.r)
ARMATUltA DIN PLASA METALICA (PRIMUL STRAT)
.....
.,..
ZONA FLOTANTA
TAMPON ELASTI . C ...
ASFALT TURNAT
.,----t- TAMPON ELASTIC DIN
MORTAR BITUMINOS
\ . J
10
. ..,_,,(. /.., -- ,,                                                                             .,:_. 1 .,    1   
t,                      .t . , J"    . -'--'-J..-/...../_..,. ,t,.1 _
_;_ ---
SECTIUNE LONGITUDINALA PRIN ROST DIN ASFALT TURNAT ARMAT CU PLASA DE SARMA
i-e
. . ( ./ / , - r- ,/ - \ / .· , / / . , I l / ,,/ ..,/½./. , . . , . - : / X / ,, /,,/ / ,/ . /, ţ ...,.Ş / ! r _ Ş1.,. . _ r ),L HA}Hm Kl(Arl > I ( , / /// . / ,,/ Y / / ' /// / i. / : 49 _ 9, ( Ot , .... r / // ' , / / / / / ,/ : r" // / / / / / ,,/ // , . / _ / Y /.; / / · ,, I : v > / , .- "' / " /./ / .. /. _,., , ,,· ' / , ' 1 / - _/// PL CACR1Nz , 11 Îl . 1N 1/ · • BETON ÎtM T:ilE C Of\1PHIM T / 1 \// / / / · - _/" J./ . / . 1 • ,./ .. / . t / ' , ,/ ' // / , · /l , . ,/ J I / / , / ' / / / / /' / / . • " / / • ,/ / / / /" / / / / I I _. /   / / J; / :: " . . I ., 1 • BETON DE ECAL17 , ARE 1 I SUPORT I I I t SAPA DIN MORTAR BITUMINOS TURNAT LA 1 I CALD SAU MEMHRANA HIDROIZOLATIE I POLISTIREN EXPANDAT
= VI
1-1
ARMATURA DIN GEOGRILE .,_
ZONA FLOTANTA TAMPON ELASTIC
A S FALT TURNAT
.,,... ----,--- TAMPON ELASTIC DIN MORTAR HlTlJMINOS
I
/ • , / , ,· l
/ / . ._ f'
1
" 1 " . -- "- ' " .. " ! · , , \,, ,
,, '· - ·. '\ " \. ' ....... • . ' . \ . , " . , . , " '., ' , i,,_· I I -- ' . •,. . .• . • ' : - " ._ ' '· . , . , " ","' . •, " . . . ' . "-, • ' -- - . ', 1 ,
. •, , , ...5 . 0 ' [ i ◄ ' . s - o '-., • o ,
, \ ., _ " 's , II '- A .. . R " T , JE "- . . ' . l< '- RA · l: , J. ' ' - • J I 1 I · · , \ • . • •• •• \ , '• , ,••. ' .• , ' . , " . ' · . . " • ' ',,, • ' .',
' • , . • '' . .
' . "- "-. J
. '· "' · \ · " · · ·. , ·... , , , . - · ' .· · ••,• •.••• " . . " - . -, ' l
-
I ·, . ,. l"-. '-. ", , , "- 11 · I "- ,, '-,.. '•,, '· " ◄- -· '· , 490
" -¾,-· '· , , , '· ·, ' ·· "· "'"'•
1 , \ , ,,. •. ,
1
.. , "-, • •
1 , ··," . ) , "-, '-.., ' \ "' , .. • • \ ·,. " · ''·<"'- LACA GHIN?ll DIN , , ' ;}î, BETON ARMAT 1•1tE . • COl\1; , nÎl\ . 1AT 1 "'< ·, · .. ' . ' . • ,, . ·,. ,"-, , · , . ··- . " , •
I . '  · . " _:::t " _ , .;. l " "- ..   - ·. · ,, - •  "'    I . I ._ ,, .., . ._ . ." _ . _ " -, .;:. . " '  ' ..::: ' , - , ;; , .._ ' \.._\.._ " H ' . \"::- ' - _ ;:,_. '\... -- ' - "• - " . ·· ::.. ' _ ::, " . _,. ' . · _,. • ; . ; , · _ , '' . - .. I ...-. '- .... •     , _ ' ..: "' ;. . • .,:: . \ ..:, , _ ·, .; , ; . . . . , L , ,   .. I ,
: BETON DE EGALIZARE • I
I
I SAPA DIN MOHTAR BITUMINOS TURNAT LA
I CALD SAU MEMllll.ANA HIDROIZOLATIE
POLISTIREN EXPANDAT
SECTIUNE LONGITUDINALA PRIN ROST DIN ASFALT TURNAT ARMAT CU Gl OGRILE
"'0
-
i;.)
::,
{I)
i;.)
11
N
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
O R D I N
pentru aprobarea reglementării tehnice Normativ privind execuţia straturilor bituminoase foarte
subţiri la rece - revizuire AND 523-98, indicativ AND 523-2003*)
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
având în vedere Avizul nr. 91 din 4 februarie 2004 al Comitetului Tehnic de Specialitate CTS 9,
ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică Normativ privind execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri la rece - revizuire AND 523-98, indicativ AND 523-2003, elaborată de Societatea Comercială Institutul de Cercetări în Transporturi - „INCERTRANS" - S.A., prevăzută în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Direcţia tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Traian Panait,
secretar de stat
Bucureşti, 11 mai 2004.
Nr. 905.
*) Ordinul nr. 905/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 22 iulie 2004 şi este reprodus şi în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMATIV PRIVIND EXECUŢIA STRATURILOR BITUMINOASE FOARTE SUBŢIRI LA RECE
(Revizuire Normativ AND ind. CD 523-98) Indicativ: AND 523-2003
CAPITOLUL I
GENERALITĂTI
'
SECTIUNEA 1
'
Obiect
Art. 1.( 1) Prezentul normativ se referă la condiţiile de execuţie şi recepţie a straturilor bituminoase foarte subţiri la rece, din mixturi asfaltice pe bază de emulsie cationică cu bitum modificat cu polimer.
(2) Prescripţiile prezentului normativ nu se aplică la executarea straturilor
bituminoase subtiri, cilindrate, executate la cald cu bitum. '
SECTIUNEA 2
Definiţii şi terminologie
Art. 2 (1) Straturile rutiere bituminoase foarte subţiri, din prezentul normativ, sunt destinate întreţinerii curente a îmbrăcămintei rutiere şi au o grosime de 8-16 mm.
(2) Ele sunt realizate din mixturi asfaltice preparate şi puse în operă la temperatura mediului ambiant, de regulă necilindrate, denumite în prezentul normativ mixturi asfaltice turnate.
Art. 3. Mixturile asfaltice turnate constituie un amestec omogen de agregate naturale concasate 0-8, 0-10 filer şi/sau ciment (preumezite cu apă sau soluţie de aditiv) şi emulsie bituminoasă cationică, cu rupere lentă, preparat şi pus în operă cu ajutorul unui utilaj complex, specific, denumit în continuare combină SFSR (combină pentru straturi foarte subţiri la rece).
Art. 4. Straturile bituminoase foarte subţiri pot fi simple sau duble.
Art. 5. În cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea denivelărilor şi aducerea profilului transversal la parametrii stabiliţi.
Art. 6. Terminologia utilizată în prezentul normativ este conform SR 4032/1 şi SR174/1.
SECT , IUNEA 3
Domeniul de aplicare
Art. 7. (1) Straturile bituminoase foarte subţiri la rece sunt destinate execuţiei lucrărilor curente de întretinere a drumurilor de clasa tehnică II-IV cu îmbrăcăminte
'
bituminoasă sau din beton de ciment.
(2) Straturile bituminoase foarte subţiri la rece se aplică numai pe drumuri cu capacitate portantă corespunzătoare. (3) Straturile bituminoase foarte subţiri la rece se aplică şi la acoperirea straturilor rutiere bituminoase realizate prin reciclarea la cald sau la rece,conform Normativ ANO ind.576 şi 532. Art. 8. Deficienţele şi degradările care se pot remedia prin aplicarea straturilor foarte subtiri la rece sunt: ' a) În cazul îmbrăcămintei bituminoase, pe: - suprafaţa poroasă, şlefuită sau îmbătrânită; - fisuri; - denivelări în profil longitudinal şi/sau transversal sub 2 cm; b) În cazul îmbrăcămintei din beton de ciment, pe: - suprafaţa poroasă sau cu alveole; - exfolieri, fisuri, crăpături; - denivelări în profil longitudinal şi/sau transversal sub 2 cm.
Art. 9. În cazul suprafeţelor cu denivelări cuprinse între 1-2 cm, măsurate cu rigla de 3 m, punerea în operă se realizează în două straturi, dintre care primul strat are rol de strat de reprofilare.
Art. 10. (1) Straturile foarte subţiri la rece nu se aplică în cazul în care denivelările existente sunt determinate de un fenomen de fluaj al îmbrăcămintei bituminoase existente.
(2) De asemenea, straturile foarte subţiri la rece nu se aplică pe îmbrăcămintea bituminoasă care prezintă fenomene de exudare a bitumului. Art. 11. Straturile foarte subţiri la rece nu măresc capacitatea portantă a sistemului rutier. • SECT , IUNEA 4 Referint , e Art. 12. Prescripţiile tehnice la care se fac referiri în cuprinsul prezentului normativ sunt următoarele: a) Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii şi regulamentele de aplicare a acesteia. ă) HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. â) SR 61:1997 b) SR 174-1:2002 c) SR 183-1:1995 Bitumuri.Determinarea ductilitătii. ' Îmbrăcăminti bituminoase cilindrate executate la cald. ' Condiţii tehnice generale de calitate. Lucrări de drumuri.Îmbrăcăminti de beton de ciment ' executate în cofraje fixe.Condiţii tehnice de calitate. d) SR EN 196-3:1995 Metode de încercări ale cimenturilor.Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii e) SR 388:1995 Ciment portland. f) SR 667: 2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri.Conditii tehnice de calitate ' g) SR EN 933/2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.Partea 2: Analiza granulometrică -site de control,dimensiuni nominale ale ochiurilor. h) SR EN 1426:2002 Bitumuri şi lianţi bituminoşi.Determinarea penetraţiei. i) SR 1500:1996 Cimenturi compozite uzuale de tip II,I11,IV şi V î) STAS 42-86 Bitumuri.Determinarea penetraţiei. j) STAS 227/2-94 Cimenturi.Încercări fizice.Determinarea finetii de ' k) STAS 539-79 măcinare prin cernerea pe proba de 100 g. Filer de calcar,filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. I) STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare. m) STAS 863/1-85 Lucrări de drumuri.Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare. n) STAS 1338/2-87 Lucrări de drumuri.Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald.Metode de determinare şi încercare,confecţionarea şi decofrarea epruvetelor. o) STAS 1342-91 p) SR 1500:1996 r) SR 4032-1:2001 s) STAS 4606-80 Apa potabilă. Cimenturi compozite uzuale de tip II,11I,IV şi V Lucrări de drumuri.Terminologie. Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianti minerali.Metode de încercare. ' ş) STAS 8849-83 Lucrări de drumuri.Rugozitatea suprafeţelor de rulare. t) STAS 10969/2-88 Lucrări de drumuri.Adezivitatea emulsiilor bituminoase faţă de agregatele naturale.Metode de determinare. ţ) lnstr.MT/MI Norme metodologice privind condiţiile de închidere a nr.1112/411/2000 circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului. u) Normativ ANO ind.514:2000 v) Normativ ANO ind.523:1997 w) Normativ ANO ind.538: 1998 x) Normativ ANO ind.547 y) Normativ ANO ind.551:1999 ``) Normativ ANO Regulament pentru efectuarea recepţiei lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor publice Normativ privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum ' Normativ privind îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat cu polimeri Normativ pentru prevenirea şi remedierea defectiunilor la îmbrăcăminti rutiere moderne ' ' Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrările de drumuri Normativ privind condiţiile tehnice impuse emulsiilor ind.552:1999 aa) Normativ ANO ind.563:2001 bb)Normativ ANO ind.576:2002 cc)NGPM/2002 dd) Ordin nr.23/1999 ee) Ordin ANO nr.116/1999 ff) Ordin Ml nr. 775/1998 bituminoase cationice. Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeităţii suprafeţei drumurilor cu ajutorul analizorului de profil longitudinal APL 72. Normativ privind reciclarea la cald a îmbrăcămintei rutiere bituminoase Norme generale de protecţia muncii. Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturile rutiere Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere. CAPITOLUL li CONDITII TEHNICE ' SECT , IUNEA 1 Elemente geometrice Art. 13. Grosimea straturilor este în funcţie de domeniul de aplicare (strat de rulare, strat de reprofilare) de dimensiunea maximă a granulei agregatului natural utilizat şi se situează, de regulă, între 8 şi 16 mm: - pentru stratul de reprofilare, maximum 8 mm; - pentru stratul de rulare, maximum 1O mm. Art. 14. Profilul transversal în aliniament, în curbe şi în zonele aferente de amenajare, precum şi pantele în profil transversal trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de SR 174. Art. 15. Declivitatea maximă a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase foarte-subtiri este de 6,0 %. ' SECT , IUNEA 2 Abateri limită la elementele geometrice şi denivelări admisibile Art. 16. Abaterile limită locale la lătimea stratului fată de lătimea ' ' ' îmbrăcămintei suport sunt de± 5 cm. Art. 17. Denivelările admise în lungul drumului, sub dreptarul de 3 m, sunt de maximum 5 mm. Art. 18. Abaterile limită admise la panta profilului transversal pot fi de maximum ± 5 mm/m. SECT , IUNEA 3 Materiale Art. 19. (1) Agregatele naturale utilizate la execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri sunt următoarele: ' - nisip de concasare sort 0-4; - cribluri sort 4-8 şi 8-1O. (2) Ele trebuie să provină din roci de clasă minim B, conform SR 667, să ateste o rezistenţă mare la şlefuire şi să îndeplinească condiţiile de calitate din tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Nr. crt Caracteristici Sortul Metoda de analiză 0-4 4-8 6-10 1 Conţinut de granule: -care rămân pe ciurul superior (dmax), % maxim - care trec prin ciurul inferior (dmin), % maxim 5 - 5 10 5 10 STAS 730 2 Coeficientul de formă, % maxim - 25 25 STAS 730 3 Conţinut de impurităţi: -corpuri străine Nu se admit STAS 4606 -continut de fractiuni sub O,1 mm, - % ma ' xim ' 1,5 1,0 STAS 730 -argilă (VA),max. - 2 2 SR667 4 Uzură cu maşina Los Angeles, % maxim - 20 - STAS 730 5 Rezistenţă la îngheţ-dezgheţ: - - -coeficient de gelivitate,% maxim -sensibilitate la înqhet % maxim 3 25 3 25 STAS 730 6 Coeficient de activitate: -nisip de concasaj cu maximum fracţiuni 0-0,1 mm -nisip de concasaj cu peste 8% fracţiuni 0-0,1 mm 8% 1,5 2,0 - - - - STAS 730 STAS 730 (3) Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie să fie stocate în silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereţi despărţitori, pentru evitarea impurităţilor.
Art. 20. Filerul care se utilizează este cel prevăzut în STAS 539.
Art. 21. (1) Cimentul utilizat la execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri trebuie să satisfacă prevederile SR 388 sau SR 1500.
(2) Atât filerul, cât şi cimentul se vor livra de către furnizori în saci şi se vor depozita în încăperi ferite de umezeală sau în silozuri.
Art. 22. Emulsia bituminoasă cationică pentru prepararea mixturii trebuie să
fie cu rupere lentă, pe bază de bitum modificat cu polimer şi să îndeplinească conditiile tehnice din tabelul nr.2.
'
Tabelul 2
Nr.crt. Caracteristici Conditiile tehnice I Metoda de determinare 1 Continut de bitum,(%) 60-65 STAS 8877 2 OmoQenitate (rest pe sita de 0,63 mm),% Maximum 0,1 STAS 8877 3 Stabilitate la stocare, după 7 zile (rest pe sită de 0,63 mm), % Maximum 0,5 STAS 8877 4 Adezivitate, (%) Minimum 90 10969/3 5 Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie: - penetraţie la 25°C, 1/1 O mm - ductilitate la 25°C, cm -revenire elastică la 13°C, (%) 60-100 minimum 100 minimum 40 STAS 42 sau SR EN 1426 STAS 61 Normativ ANO ind. 538 6. Indice de rupere Minimum 120 Normativ ANO lnd.552
Art. 23. Emulsia bituminoasă cationică pentru amorsări trebuie să fie cu rupere rapidă şi să satisfacă condiţiile tehnice din STAS 8877 sau Normativ ANO ind.552
Art. 24. Apa utilizată pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie să fie lipsită de impurităţi organice şi minerale şi să îndeplinească prevederile STAS 1342.
Art. 25. Alte materiale
(1) Ca aditivi pentru mărirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poate utiliza orice produs tensioactiv care răspunde acestui obiectiv şi care se dispersează cu uşurinţă în apa de preumezire. (2) Pentru colmatarea fisurilor şi crăpăturilor stratului suport se poate utiliza mastic bituminos polimerizat. (3) Toate produsele utilizate trebuie să fie agrementate tehnic.
SECT , IUNEA 4
Stratul-suport
Art. 26. (1) Tronsoanele de drum pe care urmează să se aplice straturile bituminoase foarte subţiri se selectează prin constatări şi măsurători prealabile, astfel încât să se îndeplinească următoarele condiţii:
- să aibă capacitatea portantă necesară, conform normativelor în vigoare; - denivelările în profil longitudinal şi transversal să fie de maximum 2 cm sub lata de 3 m; - profilul transversal şi longitudinal de bază să respecte prevederile SR 174 şi
SR 183.
(2) înainte de aşternerea mixturilor asfaltice stratul-suport se pregăteşte conform Art. 31.
SECT , IUNEA 5
Caracteristicile mixturii asfaltice turnate
Art. 27. Tipurile de mixturi asfaltice turnate şi compoziţia acestora în funcţie de dimensiunea maximă a granulei şi de domeniul lor de utilizare sunt redate în tabelul nr. 3.
Tabelul nr.3
Nr. crt. Compoziţia mixturii asfaltice turnate Stratul de reprofilare Stratul de rulare tip 0-4 tip 0-8 tip 0-8 tip 0-10 1 Compoziţia granulometrică, % treceri prin sita cu ochiuri # de: -10 mm - 8 mm - - - 95-100 - 95-100 90-100 75-95 - 4 mm 95-100 60-85 50-75 45-70 - 2 mm 67-90 35-65 35-55 30-55 - 1 mm 40-67 22-50 22-45 24-44 - 0,63 mm 20-50 12-40 12-40 19-34 - 0,1 mm 7-17 7-15 7-15 7-15 2 Conţinut de bitum rezidual faţă de aqreqate naturale uscate, % 7,0-9,0 5,5-8,0 6,0-8,0 6,0-7,5 3 Cantitate de mixtură, kq/m 4 10-15 18-20 25-30 25-30
Note:
1. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase faţă de agregatul natural se recomandă utilizarea de ciment În proporţie de 2-3% faţă de amestecul de agregate naturale. 2. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0-4 sau 0-8 este i'n funcţie de natura deficienţelor preponderente ale stratului suport. Astfel stratul tip 0-4 se aplică În cazul suprafeţelor _ fisurate sau poroase, iar stratul tip 0-8, În cazul suprafeţelor care necesită corectarea denivelărilor În profil transversal şi longitudinal. Art. 28. (1) Compoziţia mixturii asfaltice turnate se stabileşte pe baza unui studiu preliminar de laborator, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice impuse de prezentul normativ. (2) Studiul îl face proiectantul sau constructorul în cadrul laboratorului propriu autorizat sau îl comandă la un alt laborator autorizat. Art.29.(1) Studiul preliminar de laborator constă în: - fixarea tipului de mixtură (0-4; 0-8; 0-10) în conformitate cu prevederile normativului şi stabilirea conţinutului procentual de agregate naturale,pe sorturi,prin tatonări.astfel încât curba granulometrică a agregatului natural total să se situeze în zona mediană a intervalului prescris pentru tipul de mixtură respectivă; - stabilirea.în funcţie de tipul mixturii şi de poziţia curbei granulometrice respective în zonă, a unui dozaj de liant (bitum şi implicit emulsie) conform prevederilor normativului; - determinarea , prin încercări succesive, a dozajului de apă de preumezire şi eventual aditivi, astfel încât să se realizeze un amestec fluid şi omogen cu un timp de rupere situat în intervalul 60-180 secunde,iar amestecul aşternut în strat subţire să elimine apa limpede în decurs de 15-20 minute. - determinarea consistenţei amestecurilor care corespund din punct de vedere al timpului de rupere; - selectarea dozajelor pentru care consistenţa se situează în intervalul
2-3 cm;
- determinarea aderenţei la stratul suport a mixturilor asfaltice turnate a căror compoziţie a fost considerată corespunzătoare.
(2) Metodologiile pentru determinarea consistenţei şi a aderenţei sunt
prezentate în Anexa 1,respectiv Anexa 2 la prezentul normativ.
SECT , IUNEA 6
Caracteristicile stratului de rulare gata executat
Art. 30. Stratul de rulare gata executat trebuie să prezinte planeitate şi rugozitate conform tabelului nr. 4.
Tabelul nr.4
Nr. crt. Caracteristici Valori recomandate Metoda de determinare 1 Planeitate (denivelări), mm maximum 5 SR 174 2 Uniformitate, indicele international (IRI), % ANO 563-2001 ANO 563 3 Rugozitate: -rezistenţă la alunecare, cu pendulul SRT, unităţi SRT >65 STAS 8849 - ruqozitate aeometrică, HS, (mm) <0,6
CAPITOLUL III PRESCRIPTU GENERALE DE EXECUTIE
' '
I
SECTIUNEA 1
Lucrări pregătitoare
Art. 31. Pregătirea stratului suport
(1) înainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subţiri la rece, după executarea verificărilor prevăzute la Art. 26, stratul suport trebuie să fie supus operaţiunilor de remediere a tuturor defecţiunilor şi denivelărilor existente de maximum 2 cm, astfel încât acesta, să fie adus la cotele prevăzute în SR 174-1 şi SR 163. (2) Remedierea defecţiunilor se va executa conform "Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere moderne", ind. ANO 547. (3) Apoi stratul-suport se curăţă şi se amorsează: a) curăţarea se face prin măturare mecanică şi spălare cu jet de apă sub presiune; b) amorsarea se execută uniform, prin stropire mecanizată cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, într-o cantitate care să asigure un bitum rezidual de 0,3-0,5 kg/m 2 (în funcţie de porozitatea stratuluisuport) c) Amorsarea se execută după uscarea stratului-suport spălat şi numai pe
îmbrăcămintile din beton de ciment.
'
Art. 32. Pregătirea materialelor granulare
(1) Amestecarea sorturilor granulare (cribluri şi nisip de concasaj) se va face în proporţiile stabilite prin încercări de laborator, astfel încât să se obţină un material omogen, cu compoziţia granulometrică prescrisă de reţetă. (2) Amestecul se realizează prin dozarea gravimetrică sau volumetrică a sorturilor granulare, cu ajutorul echipamentelor prevăzute la art. 33. Precizia de dozare este de ±4%.
SECT , IUNEA 2
Sistem de utilaje
Art. 33. Pentru pregătirea stratului-suport sunt necesare următoarele echipamente: utilaj pentru perierea mecanică şi spălarea stratului-suport (un singur echipament) sau două echipamente distincte (perie mecanică şi utilaj pentru spălare sub presiune).
Art. 34. Pentru pregătirea amestecului de agregate naturale sunt necesare următoarele utilaje:
- încărcător cu cupă; - buncăre predozatoare sau buncăre cu dozare gravimetrică; - transportor cu bandă; - malaxor cu amestec continuu sau betonieră; - buncăr de stocare a amestecului.
Art. 35. Rezervoare verticale cu pompă de încărcare-descărcare pentru emulsiile bituminoase cu rupere lentă şi separat, cu rupere rapidă.
Art. 36. (1) Combină de execuţie a straturilor foarte subţiri la rece cu emulsie
bituminoasă; este o maşină mobilă, care lucrează în flux continuu, cu o autonomie legată de volumul de agregate naturale care poate fi depozitat pe maşină
(8-10 m 3 ).
(2) Principalele operaţiuni executate de combină sunt: dozarea materialelor componente (amestec de agregate naturale, filer sau ciment, emulsie bituminoasă, apă, aditiv), prepararea mixturii asfaltice turnate, aşternerea acesteia în strat subţire (0,8-1,6 cm). (3) Alimentarea combinei cu toate materialele componente se realizează discontinuu.
SECT , IUNEA 3
Prepararea şi punerea În operă
Art. 37. Pregătirea utilajului de preparare şi punere în operă
Se alimentează utilajul cu materialele componente, depozitându-se separat în buncărele special amenajate pe maşină.
Art. 38. Prepararea mixturii
(1) Prepararea mixturii se realizează în malaxorul combinei în care sunt introduse, în flux continuu, materialele componente, astfel: a) materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui transportor elicoidal, debitul prescris fiind asigurat de turaţia variabilă a şnecului; b) filerul (cimentul) este introdus în malaxor prin cădere liberă, iar dozarea se efectuează volumetric; c) apa, aditivul şi emulsia sunt transmise la malaxor de către pompele dozatoare cu debit variabil, prin intermediul rampelor de stropire; d) agregatele sunt mai întâi preumezite, cu ajutorul unei rampe de stropire, cu amestecul apă/aditiv, în momentul în care acestea cad în malaxor. O altă rampă de stropire situată puţin mai în spate, trimite emulsia bituminoasă peste agregatele preumezite. (2) Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie să ateste o precizie de: - ±4% pentru agregatele naturale; - ±1% pentru emulsie şi apa de preumezire. (3) La începerea lucrului se pun în funcţiune malaxorul, pompa de apă şi şnecul transportor al materialului granular. Când acesta a ajuns în dreptul rampei de stropire cu emulsie, se pune în funcţiune şi pompa de emulsie. (4) Din malaxor mixtura ajunge pe un jgheab, de unde este deversată între longrinele repartizorului.
Art. 39. Aşternerea mixturii asfaltice
(1) Aşternerea mixturii asfaltice se realizează continuu cu ajutorul a 1-2 transportoare elicoidale sau cu paleta. (2) Realizarea unei calităţi corespunzătoare a mixturii şi buna sa repartizare pe stratul-suport sunt obţinute prin variaţii ale vitezei de înaintare a combinei. (3) Viteza odată reglată se va modifica numai în cazul apariţiei unor schimbări importante în ceea ce priveşte configuraţia terenului sau starea suprafeţei stratului-suport.
Art. 40. (1) Aşternerea mixturii se realizează într-unul sau două straturi, în funcţie de mărimea denivelărilor suprafeţei stratului-suport.
(2) În cazul executării a două straturi din mixtura asfaltică turnată la rece, respectiv a stratului de reprofilare şi stratului de rulare, cel de-al doilea strat se execută după consolidarea primului strat.
Art. 41. (1) La sfârşitul zilei de lucru, la alimentarea utilajului sau la apariţia unor defecţiuni ale acestuia, se opreşte alimentarea malaxorului şi se aşterne întreaga cantitate de mixtură existentă, îndepărtându-se porţiunile necorespunzătoare.
(2) La încheierea programului de lucru, malaxorul se goleşte şi se curăţă
temeinic, pentru evitarea aglomerării mixturii pe palete sau pe şnec.
Art. 42. (1) De regulă, straturile bituminoase foarte subţiri la rece nu se compactează.
(2) Operaţiunea de compactare mecanică se recomandă a se executa numai în cazul în care drumurile nu sunt expuse traficului sau pe care traficul este redus, neputându-se asigura compactarea ulterioară a stratului şi evaporarea completă a apei din mixtura asfaltică turnată. (3) Operaţiunea de compactare se efectuează cu compactori cu pneuri lis de 1 O t. Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. (4) Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Operaţiunea de compactare se execută în lungul drumului de la margine spre ax, prin realizarea unui număr de 5 treceri. (5) Înainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafaţa mixturii aşternute poate fi tratată cu nisip natural fin (0-4 mm), prin răspândirea unei cantităţi de circa 2 kg/m 2 .
SECT , IUNEA 4
Condiţii de aplicare şi dare În circulaţie
Art. 43. (1) Lucrările de executie a straturilor bituminoase foarte subtiri la
' '
rece se vor desfăşura în anotimpul călduros, la temperaturi cuprinse între 1 o 0 c şi
30°C, în perioada 1 mai-15 septembrie, în zona climaterică caldă, şi 1 iunie-15
august, în zona climaterică rece, pentru a se putea asigura eliminarea apei din strat, fără riscul apariţiei fenomenelor de îngheţ-dezgheţ, care ar putea conduce la erodarea stratului.
(2) Zonele climaterice sunt delimitate conform SR 174-1.
Art. 44. (1) Timpul de la aşternere până la darea în circulaţie, va fi stabilit de către laboratorul societăt , ii de construct , ii.
(2) Viteza de circulaţie în primele 2-3 ore de la darea în circulaţie a sectorului
va fi de maximum 30 km/h.
Art. 45. Perioada de la execuţia stratului subţire până la darea în circulaţie, respectiv de rupere a emulsiei şi de eliminare a apei din strat, depinde de diverşi factori, cum sunt: condiţiile atmosferice, grosimea stratului, natura stratului-suport şi a materialelor granulare utilizate.
CAPITOLUL IV
REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂTII
'
SECT , IUNEA 1
Verificarea materialelor
Art. 46.(1) Verificarea calităţii materialelor componente se execută în conformitate cu prescripţiile din standardele şi normele respective, menţionate la Capitolul li- Condiţii tehnice - pe fiecare lot aprovizionat, după cum urmează:
a) Nisip de concasaj: - natura mineralogică (examinare vizuală); - granulozitatea (STAS 4606); - conţinutul de impurităţi (corpuri străine, STAS 4606); - coeficientul de activitate (STAS 730). b) Criblură: - granulozitatea (STAS 4606); - coeficientul de formă (STAS 730); - conţinutul de impurităţi; - corpuri străine (STAS 4606); - argilă (SR 667); - conţinut de fracţiuni sub O, 1 mm (STAS 730). c) Filer: - fineţea (STAS 539); - umiditatea (STAS 539). d) Ciment: - fineţea (STAS 227/2); - timpul de priză (SR EN 196). e) Emulsii bituminoase cationice: - conţinut de bitum (STAS 8877); - omogenitatea (STAS 8877); - stabilitatea la stocare şi la transport (STAS 8877); - adezivitatea {STAS 10969/3); - caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia bituminoasă cationică cu rupere lentă (penetraţie: STAS 42 sau SR EN 1426; ductilitate: STAS 61-88; revenire elastică: Normativ ANO ind.538).
(2) Pentru toate produsele societatea comercială va prezenta certificate de
conformitate a calitătii.
'
SECT , IUNEA 2
Verificarea stratului suport
Art. 47. Sectoarele pe care urmează să se aplice straturile bituminoase foarte subţiri se vor selecta prin efectuarea verificărilor specificate la Art.26, după cum urmează:
- capacitatea portantă (conform Instrucţiuni INCERTRANS); - denivelări (SR 174); - indicele de degradare (Instrucţiuni CD 156); - elemente geometrice (SR 174; SR 183). Art. 48. Înainte de executia straturilor foarte subtiri se vor verifica lucrările de ' ' pregătire a stratului-suport, conform Art.31. În acest scop, după efectuarea lucrărilor de reparaţii, se va proceda la recepţia acestora şi la încheierea unui proces verbal de verificare, pe faze de executare. SECT , IUNEA 3 Verificarea procesului tehnologic de preparare şi punerea În operă Art. 49. Pe parcursul execuţiei straturilor bituminoase foarte subţiri se vor efectua următoarele verificări: - granulozitatea amestecului de materiale granulare, cu care se alimentează combina (zilnic); - omogenitatea emulsiei {la fiecare lot); - verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor; - funcţionarea corectă a dispozitivelor de dozare; - pregătirea corespunzătoare a stratului-suport, grad de curăţenie şi . de amorsare; - omogenitatea mixturii asfaltice pe toată lăţimea de lucru; - grosimea stratului aşternut; - darea în circulaţie numai după ruperea completă a emulsiei şi întărirea mixturii. Verificarea se efectuează prin tamponarea suprafeţei stratului cu o hârtie de filtru. Traficul poate fi deschis în momentul în care liantul din mixtură nu mai aderă la hârtia de filtru; - compoziţia mixturii, conform art. 29.
I
SECTIUNEA 4
I
Verificarea compozitiei mixturii
Art. 50. (1 )Verificarea se face pe probe prelevate în timpul execuţiei, câte două probe de 3-5 kg pentru fiecare 7.OOO m 2 de mixtură aşternută.
(2) Probele se prelevează în timpul funcţionării combinei după intrarea în regim de lucru normal, într-un container de plastic, de la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor. După prelevare, proba de mixtură va fi mestecată continuu, pentru asigurarea omogenităţii probei, până la ruperea emulsiei. (3) Metoda de prelevare a probelor de mixtură turnată la rece în vederea extracţiei liantului este prezentată în Anexa 3. (4) Verificarea compoziţiei mixturii se efectuează conform STAS 1338/2, cu menţiunea că, în prealabil, aceasta să fie uscată prin menţinerea în etuvă la
temperatura de 11 o 0 c, până la greutatea constantă.
SECT , IUNEA 5
Verificarea stratului gata executat
Art. 51. (1) Uniformitatea suprafeţei în profil longitudinal se verifică cu un dreptar de 3 m lungime, la 1 O cm de axa drumului şi la circa 1 m de la marginea părţii carosabile.
(2) Pentru măsurarea denivelărilor în profil longitudinal se utilizează o pană de maximum 30 mm lăţime, cu înclinaţia 1/10. Faţa înclinată a penei va avea gradaţii corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm. (3) Pentru a citi denivelarea, pana se introduce între îmbrăcăminte şi faţa inferioară a dreptarului.
Art. 52. Uniformitatea suprafeţei de rulare în profil longitudinal se poate determina şi cu analizorul de profil longitudinal (A.P.L.), conform Normativ ANO ind. 563.
Art. 53. Uniformitatea suprafeţei în profil transversal se verifică cu un şablon având profilul prevăzut de proiect şi lungimea egală cu lăţimea îmbrăcămintei; şablonul se aşează pe două suporturi puse pe marginea îmbrăcămintei. Suportul de la un capăt al şablonului are 4 cm grosime, iar celălalt are grosimea variabilă în trepte, pentru a se asigura poziţia orizontală a şablonului.
Art. 54. (1) Pentru verificarea respectării profilului în sens transversal se va folosi o pană gradată având lungimea 30 cm, grosimea de maximum 3 cm şi înălţimea la cele două capete de 1,5 cm şi respectiv, 9 cm. Gradaţiile vor fi corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm.
(2) Măsurarea se face în axa drumului şi la distanţele de 1 m şi 2 m de la margine.
Art. 55. Verificarea profilurilor transversale cu pantă unică se face cu un
dreptar, în locul şablonului de profil transversal.
Art. 56. (1) Verificarea rugozităţii se face cu aparatul SRT şi prin metoda înălţimii de nisip, în conformitate cu prevederile STAS 8849.
(2) Verificarea rugozităţii se poate face şi cu aparate de măsură care
funcţionează pe principiul roţii blocate, conform Instrucţiunilor CESTRIN.
CAPITOLUL V
RECEPT , IA LUCRĂRILOR
SECT , IUNEA 1
Recepţia la terminarea lucrărilor
Art. 57. (1) Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se va face la o lună de la execuţia lucrărilor şi se va efectua conform normelor în vigoare privind recepţia lucrărilor de întreţinere a drumurilor, pe sectoare complet executate.
(2) Comisia de recepţie va examina lucrările executate conform documentaţiei tehnice aprobate şi documentaţiei de control şi asigurare a calităţii, întocmite în timpul executării. (3) Verificarea uniformităţii suprafeţei se face conform art. 51. (4) Verificarea în profil longitudinal se face conform art. 51 şi art. 52. (5) Verificarea în profil transversal se face conform art. 51 şi art. 52. (6) Verificarea rugozităţii se face conform art. 54. (7) Rezultatele tuturor verificărilor fac parte din documentaţia recepţiei preliminare.
SECT , IUNEA 2
Recepţia finală
Art. 58. (1) Perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive va fi de minimum 24 de luni de la data recepţiei preliminare.
(2) în perioada de garanţie a îmbrăcămintei, toate eventualele defecţiuni vor fi remediate de către constructor. (3) Recepţia finală se face conform prescripţiilor legale în vigoare, SR 174, Legea 10/95 privind calitatea în construcţii şi Normativ ANO ind.514.
CAPITOLUL VI
MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂTII MUNCII
'
Art. 59. Pe toată perioada de execuţie a straturilor bituminoase foarte subţiri, executate la rece se vor respecta prevederile următoarelor acte normative:
- Norme generale de protecţia muncii - NGPM; - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere - Ordin Ml nr. 775/1998; - Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturile rutiere - nr.23/1999; -Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere,reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor. - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de
instituire a restri , ctiilor de circula ' tie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului - lnstr.MT/MI.
Art.60. Instrucţiunile menţionate la Art.59 nu sunt limitative, ele putând fi completate de unităţi cu măsuri specifice fiecărui loc de muncă.
ANEXA 1 NORMATIVĂ
I
METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA CONSISTENTEI
MIXTURILOR ASFALTICE TURNATE LA RECE
1.0biect şi domeniu de aplicare
1.1. Prezenta metodologie stabileşte condiţiile pentru determinarea în laborator a consistentei mixturilor asfaltice turnate la rece.
1.2 ' . Consistenţa este caracteristica cea mai importantă a acestor mixturi, întrucât
de ea depinde posibilitatea de punere în operă, aderenţa faţă de stratul suport, capacitatea de etanşeizare a suprafeţei şi în final aspectul şi uniformitatea stratului după executie.
' 1.3. Consistenţa este caracteristica utilizată la stabilirea compoziţiei mixturilor
asfaltice turnate.
2. Aparatură şi materiale 2.1. Aparatura utilizată la efectuarea determinării este următoarea: a) Tipar metalic de forma unui trunchi de con, cu următoarele dimensiuni: - înăltime: 76 mm; - diam ' etrul la partea superioară: 40 mm; - diametrul la partea inferioară: 90 mm; b) Platan de măsurare sub formă de pătrat cu latura de 250 mm, pe care sunt inscripţionate 7 cercuri concentrice (fig.1); cercul interior are diametrul de 90 mm, iar diferenta dintre razele a două cercuri alăturate este de 1O mm. Cercurile sunt nu ' merotate de la O la 7; c) Balanţă cu sarcina maximă de 2 kg şi precizia de O,1 g; d) Etuvă termoreglabilă 20... 250°C; e) Patentule, linguri, tăvi, pahare de laborator. 2.2. Materialele componente ale mixturii: agregate naturale, emulsie, apă de preumezire, eventual aditivi. 3. Pregătirea materialelor 3.1. Agregatele naturale, analizate conform prevederilor Normativ SFSR, se usucă în etuvă la temperatura de 11O ± 5°C până la masa cosntantă. . 3.2. Emulsia bituminoasă cationică analizată de asemenea conform Normativ SFSR, se omogenizează cu ajutorul unei baghete. 3.3. În cazul folosirii unei soluţii de aditiv pentru reglarea timpului de rupere, aceasta se omogenizează prin agitare cu o baghetă. Notă: 1. La pregătirea materiale/or trebuie să se aibă În vedere faptul că pentru o Încercare sunt necesare 400 g agregate naturale, la care să se adauge apa sau solutia de preumezire şi emulsia aferentă. 2. Testul s efectuează la temperatura mediului ambiant. 3. Încercarea se efectuează pe amestecuri testate În prealabil din punct de vedere al timpului de rupere care trebuie să se situeze În intervalul 60...180 secunde. 4. Efectuarea determinării 4.1. Se cântăreşte pe sorturi stabilite conform reţetei, o cantitate de 400 grame agregate naturale. 4.2. Se adaugă cantitatea stabilită de emulsie şi se amestecă 45 secunde. 4.3. Se umple cu mixutră tiparul amplasat în centrul scalei platanului de măsură şi se nivelează cu spatula. 4.4. Se îndepărtează imediat tiparul cu o mişcare uşoară verticală. 5. Exprimarea rezultatelor 5.1. Gradul de curgere a mixturii se măsoară în 4 puncte situate la 90° distanţă unul faţă de celălalt. Se calculează media aritmetică. Rezultatul se exprimă în cm (diametrul mediu al petei de mixtură) sau prin indicativul cercului până la care se împrăştie mixtura. ANEXA 2 NORMATIVĂ METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA ÎN LABORATOR A ADERENT , EI MIXTURII ASFALTICE LA STRATUL SUPORT I 1. GENERALITĂTI 1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezenta metodologie stabileşte condiţiile de determinare rapidă în laborator a aderenţei mixturilor asfaltice turnate la rece, faţă de stratul suport. 1.2. PRINCIPIUL METODEI 1.2.1. Aderenţa faţă de stratul suport a mixturilor asfaltice turnate la rece se determină prin aşternerea mixturii pe o suprafaţă lisă (sticlă sau tablă inox), menţinere până la rupere, răsturnarea plăcii şi constatarea desprinderii. 2. APARATURĂ ŞI MATERIALE 2.1. Placă de sticlă sau tablă inox sub formă de pătrat cu latura de 250 mm. 2.2. Mixtură asfaltică turnată la rece, preparată în laborator, conform pct.3.1.1. 3. MODUL DE LUCRU 3.1. PREGĂTIREA DETERMINĂRII 3.1.1. Se prepară în laborator probe a câte 500 garme fiecare de mixtură asfaltică turnată la rece, conform retetei stabilite. ' 3.2. EFECTUAREA DETERMINĂRII 3.2.1. Mixtura asfaltică preparată se aşterne uniform pe suprafaţa a 2 plăci de sticlă sau tablă inox (câte 500 grame pe fiecare placă) şi se menţine la temperatura mediului ambiant până la rupere (eliminarea apei). 3.2.2. În momentul constatării ruperii emulsiei se răstoarnă placa. 4. INTERPRETAREA REZULTATELOR 4.1. În cazul în care mixtura nu se desprinde de pe suprafaţa plăcii, se consideră că mixtura prezintă o aderenţă corespunzătoare.
ANEXA 3 NORMATIVĂ
I
METODOLOGIE PRIVIND PRELEVAREA PROBELOR ÎN VEDEREA EXTRACT/El LIANTULUI
1. OB/ECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezenta metodologie stabileşte condiţiile de prelevare a probelor de mixtură asfaltică. 1.2. Probele prelevate se utilizează pentru extracţia liantului, în vederea determinării compoziţiei mixturii asfaltice. 2. APARATURĂ ŞI MATERIALE 2.1. Aparatura utilizată la efectuarea determinării este următoarea: a) cutie de plastic sau tablă inox, având capacitate de 3-5 I mixtură asfaltică; b) tijă de amestecare cu următoarele dimensiuni: - diametru: 2 ... 3 cm; - lungime: 80... 100 cm. 3. MOD DE LUCRU 3.1. Proba este prelevată din combina de preparare a mixturii asfaltice turnate, de la dispozitivul de evacuare a materialului. 3.2. Proba va fi prelevată numai după ce procesul de fabricaţie al mixturii s-a stabilizat, lucru ce se realizează practic după ce s-a aşternut un strat de cel puţin 30 m lungime. 3.3. Proba se va preleva amplasând cutia de plastic pe toată lăţimea ei în dreptul fluxului de mixtură şi obţinând cel puţin 2 I de mixtură, fără a se supraumple cutia. 3.4. Proba prelevată va fi amestecată continuu, cu viteză constantă pentru a se asigura menţinerea în suspensie a tuturor particulelor. 3.5. Amestecarea va continua până când se produce ruperea emulsiei de bitum.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
O R D I N
pentru aprobarea reglementării tehnice Normativ privind reciclarea mixturilor asfaltice la cald,
în staţii fixe - revizuire DD 509-89, indicativ DD 509-2003*)
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
având în vedere Avizul nr. 94 din 4 februarie 2004 al Comitetului Tehnic de Specialitate CTS 9,
ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică Normativ privind reciclarea mixturilor asfaltice la cald, în staţii fixe - revizuire DD 509-89, indicativ DD 509-2003, elaborată de Societatea Comercială Institutul de Cercetări în Transporturi - „INCERTRANS" - S.A., prevăzută în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Direcţia tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Traian Panait,
secretar de stat
Bucureşti, 11 mai 2004.
Nr. 906.
*) Ordinul nr. 906/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 22 iulie 2004 şi este reprodus şi în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMATIV PRIVIND RECICLAREA MIXTURILOR ASFALTICE LA CALD ÎN STAŢII FIXE
(Revizuire Instrucţiuni tehnice AND indicativ 509-89) Indicativ: DD 509-2003
CAPITOLUL I
Principii generale
SECT , IUNEA 1
Obiect şi domeniu de aplicare
Art. 1. Prezentul normativ se referă la conditiile de reciclare la cald, în statii fixe,
' '
a mixturilor asfaltice recuperate din straturile rutiere bituminoase.
Art. 2. Mixtura asfaltică supusă reciclării provine din frezarea sau decaparea straturilor rutiere bituminoase în condiţiile prevăzute la Art.5.
Art. 3. Reciclarea la cald, în staţii fixe constă în principiu în prepararea de mixturi asfaltice din mixtura recuperată prin amestec cu materiale de aport (agregate naturale, filer şi bitum) în instalaţiile de fabricare a mixturilor asfaltice amenajate în acest scop, conform Art.7.
Art. 4. Mixtura asfaltică reciclată la cald, în staţii fixe, conform prezentului
normativ, se poate utiliza la:
a) execuţia stratului de legătură, conform SR 174-2, pe drumuri de clasă tehnică li-V şi străzi de categorie tehnică li-IV, în condiţiile Art. 11; b) execuţia stratului de bază, conform SR 7970, pe drumuri de clasă tehnică li-V şi străzi de categorie tehnică li-IV, în condiţiile Art. 11; c) execuţia lucrărilor de reparaţii ale îmbrăcăminţilior rutiere bituminoase, conform Normativ ANO ind. 554. SECT , IUNEA a 2-a Prescripţii generale Art. 5. În tehnica rutieră din ţara noastră, reciclarea mixturilor asfaltice se poate efectua prin următoarele procedee: a) Reciclarea la rece, in situ, conform Normativ ANO ind. 532; b) Reciclarea la cald, in situ, conform Normativ ANO ind. 575; c) Reciclarea la cald, ăn staţii fixe, conform prezentului normativ; d) Alte procedee de reciclare in situ agrementate tehnic.s
Art. 6. Principalele surse de valorificare a mixturilor asfaltice pentru reciclarea la cald, în statii fixe, sunt:
'
a) Îmbrăcăminţile rutiere bituminoase care prezintă degradări de tipul fisurilor şi crăpăturilor multiple pe direcţii diferite, faianţări, văluriri, refulări, tasări locale etc.; b) Îmbrăcăminţile bituminoase de pe calea podurilor în cazul refacerii acestora sau a hidroizolatiei; ' c) Îmbrăcăminţile bituminoase de pe sectoarele de drum care necesită supraînălţarea pentru corectarea locală a profilului longitudinal sau scoaterea de sub efectul inundatiei; ' d) Îmbrăcăminţile bituminoase cu aport de capacitate portantă redus, în scopul ranforsării sistemului rutier, pe bază de studii tehnico-economice; e) Îmbrăcăminţile bituminoase de pe drumuri sau străzi pe care urmează să se execute lucrări de instalatii edilitare subterane; ' f) Îmbrăcăminţile bituminoase de pe reţelele stradale care necesită sporirea capacităţii portante prin adăugare de straturi noi, dar cota borduri de trotuar nu permite; g) Îmbrăcăminţile bituminoase de pe variantele de drum abandonate sau de pe cele de serviciu de la lucrările de artă.
Notă:
(1) Sursele de valorificare indicate la Art.6 nu sunt limitate. (2) Se recomandă - din considerente economice şi ecologice - ca mixturile asfaltice rezultate din frezarea sau decaparea straturilor rutiere să fie refolosite conform prevederilor prezentului normativ În toate situaţiile În care nu sunt reciclate in situ sau nu-şi găsesc alte modalităţi de valorificare.
Art. 7. Tehnologia de reciclare la cald, în staţii fixe prezentată la cap. 3, secţiunea 2, include următoarele operaţii principale:
a) Organizarea bazelor de producţie prin amenajarea de spaţii de depozitare a mixturii recuperate şi dotarea cu echipamentele necesare dozării acesteia, alimentării instalaţiei şi eventual concasării (în cazul mixturii decapate); b) Recuperarea mixturii asfaltice din straturile rutiere existente, prin frezare sau decapare; c) Transportul mixturii asfaltice recuperate în bazele de producţie organizate şi stocarea acesteia; d) Concasarea mixturii decapate; e) Stabilirea compoziţiei medii a mixturii asfaltice recuperate; f) Elaborarea dozajelor pentru mixtura asfaltică reciclată; g) Reciclarea propriu-zisă. I SECTIUNEA a 3-a Definiţii, Notaţii, Terminologie Art. 8. Notaţiile mixturilor asfaltice reciclate prezentate în tabelul 1 sunt conform SR 174-1, respectiv conform SR 7970. Art. 9. Terminologia utilizată în prezentul normativ este conform SR 4032/1. SECTIUNEA a 4-a Referinte ' Art.1O. Prescripţiile tehnice la care se fac referiri în cuprinsul prezentului normativ sunt următoarele: a) SR 174-1:2002 ă) SR 174-2:1997 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminti bituminoase cilindrate executate la cald . Con ' diţii generale de calitate. Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminti bituminoase cilindrate executate la cald.Con ' ditii tehnice pentru prepararea şi punerea în op ' eră a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate. â) STAS 539-?9 b) SR 599-2003 c) SR 662:2002 d) SR 667-2000 e) STAS 730-89 f) SR EN 12591:1999 g) STAS 1338/1-84 h) STAS 1338/2-87 i) STAS 1338/3-84 î) SR EN 1426:2002 j) SR EN 1427:2002 k) SR 4032-1:2001 I) STAS 4606-80
Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
Lucrări de drumuri. Tratamente bituminoase. Condiţii tehnice generale de calitate.
Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Conditii tehnice de calitate.
'
Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri. Condiţii tehnice generale de executie.
'
Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare.
Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumurile rutiere.
Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi
îmbrăcăminti bituminoase executate la cald. Prepararea ' mixturilor, pregătirea probelor şi
confecţionarea epruvetelor.
Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi
îmbrăcăminti bituminoase executate la cald. Metode de d ' eterminare şi încercare.
Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminti bituminoase executate la cald.
Tipare şi acc ' esorii metalice pentru
confecţionarea şi decofrarea epruvetelor. Bitumuri. Determinarea penetraţiei.
Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere prin metoda inel şi bilă (18). •
Lucrări de drumuri. Terminologie.
Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianti minerali. Metode de
încercare. '
m) SR 7970:2000 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice de calitate şi prescripţii generale de execuţie. n) STAS 10969/1-83 o) STAS 10969/3-83 p) SR EN 12697-13:2002
r) SR EN 12697-27:2002 s) SR EN 12697-28:2002 ş) Normativ ANO ind. 532:1997 t) Normativ ANO ind. 537-2003 ţ) Normativ ANO lnd. 547:1999 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare calitativa. Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare cantitativă. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea compoziţiei şi a conţinutului de apă. Normativ privind reciclarea la rece a îmbrăcămintilor rutiere ' Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri. Normativ pentru prevenirea şi remedierea defectiunilor la îmbrăcămintile rutiere Moder ' ne. ' u) Normativ ANO ind. 552:1999 v) Normativ ANO ind. 553:1999 w) Normativ ANO ind. 554:2000 x) Normativ ANO ind. 575:2002
Normativ privind condiţiile tehnice impuse emulsiilor bituminoase cationice.
Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la cald realizate·din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
Normativ privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice.
Normativ privind reciclarea la cald a îmbrăcămintilor rutiere bituminoase
'
CAPITOLUL li
Conditii tehnice
'
SECT , IUNEA 1
Tipuri de mixturi asfaltice reciclate
Art. 11. Tipurile de mixturi asfaltice reciclate în condiţiile prevederilor prezentului normativ sunt conform tabel 1.
Tabel 1
Nr. crt. Tipul mixturii reciclate Simbol Domenii de utilizare Conditii orivind: Tipul stratului Clasa tehnică a drumului Catego- ria tehnică a străzii Mixtura recuperată Agregatele naturale de aport 1 Beton asfaltic deschis: - cu criblură BAD25 Legătură li-V li-IV Mixtura recuperată trebuie să provină din straturi rutiere executate cu criblură - criblură sort 4-8; 8-16; 16-25, conform SR 667; - nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - filer, conform STAS 539 - cu pietriş concasat BADPC 25 Legătură III-V III-IV Mixtura recuperată trebuie să provină din straturi rutiere executate cu criblură şi/sau pietriş concasat - pietriş concasat sort 4-8; 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - filer, conform STAS 539 - cu pietriş sortat BADPS 25 Legătură IV-V IV Mixtura recuperată poate să provină din straturi rutiere executate cu criblură , pietriş concasat şi/sau pietriş sortat - pietriş sortat 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - filer, conform STAS 539 2 Anrobat bituminos: - cu agregat mărunt AB 1 Bază 11-111 11-111 Mixtura recuperată trebuie să provină din straturi rutiere executate cu criblură şi/sau pietriş concasat - criblură sort 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 667, - pietriş concasat sort 4-8; 8-16, 16-25, conform SR662; - nisip de concasare sau savură sort 0-8, conform SR667; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - filer, conform STAS 539 - cu agregat mare AB2 Bază - cu agregat mărunt AB 1 Bază IV-V IV Mixtura recuperată poate să provină din straturi rutiere executate cu criblură, pietriş concasat şi/sau pietriş sortat - pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - filer, conform STAS 539 - cu agregat mare AB2 Bază
..J NOTĂ
1) Raportul dintre aportul de nisip natural şi nisip de concasare în cazul în care se impune utilizarea ambelor tipuri , trebuie să fie de max. 1:1. 2) Pentru mixturile asfaltice tip AB 1 şi AB 2 destinate execuţiei stratului de bază pe drumuri de clasă tehnică li, respectiv stră z i de categorie tehnică li, aportul de agregate naturale trebuie să conţină min. 35% criblură (recomandabil sort 8-16 şi / sau 16-25) , conform SR 667 . 3) Pentru materialele de aport , în cazul mixturi/or asfaltice reciclate tip AB1 şi AB 2, se vor avea în vedere şi prescripţiile de la Art . 12 , al . 2 . 4) Dozajul maxim admis de mixtură recuperată în compoziţia mixturii reciclare este de 30% . 5) Bitumul de aport, conform Art . 16 , va fi de tip D 60/80 pentru zona climaterică caldă şi D 70/100 sau D 80/100 , pentru zona climaterică rece. I SECTIUNEA a 2-a Materiale Art.12. ( 1) Agregatele naturale de aport utilizate la reciclarea mixturilor asfaltice la cald, în stat , ii fixe sunt următoarele: a) criblură sorturile 4-8; 8-16; 16-25, conform SR 667; b) pietriş concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25, conform SR 662; c) pietriş sorturile 4-8; 8-16; 16-25, conform SR 662; d) nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667; e) nisip natural sort 0-4, conform SR 662; f) savură sort 0-8, conform SR 667.
(2) La obţinerea mixturilor asfaltice reciclate pentru strat de bază (tip AB 1 sau AB 2) se pot utiliza ca materiale de aport şi produse de balastieră sau carieră nesortate, în condiţiile prevăzute de SR 7970, pct. 2.3.1.1. cu menţiunea că balastul trebuie să fie sort 0-25.
Art. 13. Fiecare sort şi tip de agregat natural trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.
Art.14. ( 1) Filerul utilizat la reciclarea mixturilor asfaltice trebuie să corespundă prevederilor STAS 539.
(2) Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine recuperate de la exhaustorul staţiei de asfalt; decât în cazul în care aceasta
corespunde din punct de vedere al conţinutului de argilă determinat prin metoda valorii de albastru (VA), conform SR 667 (max.2).
Art.15. Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art.16. ( 1) Bitumul utilizat la prepararea mixturilor asfaltice reciclate poate fi de
tip:
a) D 60/80 sau D 50/70, conform Normativ ANO ind. 537, pentru zona climatică caldă; b) D 80/100 sau D 70/100, conform Normativ ANO ind. 537, pentru zona climatică rece.
(2) Zonele climatice sunt delimitate conform SR 174-1. (3) Adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale de aport, determinată conform STAS 10969/3 sau STAS 10969/1 - metoda dinamică (în cazul agregatelor de balastieră) trebuie să fie de min. 80%. În caz contrar se utilizează bitum aditivat. Art.17. Bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare etc. Art. 18. Mixtura recuperată utilizată la prepararea mixturilor asfaltice reciclate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă granula maximă de 31 mm şi un conţinut de max. 5% granule care rămân pe sita de 25 mm; b) bitumul conţinut trebuie să aibă un punct de înmuiere IB de max. 80°C. În caz contrar, mixtura recuperată se va refolosi prin acelaşi procedeu, dar ca agregat natural, fără să se ţină cont de liantul conţinut.
Art. 19. Alte materiale utilizate:
a) regeneratori pentru bitum, în cazul în care bitumul din mixtura existentă prezintă un grad avansat de îmbătrânire (IB = 65... 80°C), iar dozajul de mixtură recuperată este de peste 10% (11... 30%); regeneratorul trebuie să fie un produs compatibil cu bitumul, să asigure o refacere a compoziţiei bitumului din mixtura recuperată astfel încât amestecul ternar: bitum de aport, bitum existent şi regenerator să prezinte un punct de înmuiere IB care să corespundă condiţiilor impuse bitumului aferent tipului de mixtură proiectat, conform Art.16, al.1 şi să fie agrementat tehnic; b) aditivi pentru bitum, în cazul în care adezivitatea bitumului de aport (cu regenerator, dacă este cazul) faţă de agregatele naturale utilizate este sub 80%; aditivii trebuie să fie compatibili cu bitumul, să fie stabili termic la min. 200°c şi să asigure o adezivitate de min. 80% faţă de agregatele naturale utilizate, fără a efectua celelalte caracteristici ale bitumului; c) emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, conform Normativ ANO indicativ 552, pentru amorsarea stratului suport înainte de aşternerea mixturii reciclate.
I
SECTIUNEA a 3-a
Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reciclate
Art. 20. Zona de granulozitate prescrisă pentru amestecul total de agregate naturale (de aport şi din mixtura existentă) pentru fiecare tip de mixtură asfaltică reciclată este conform tabel 2.
Tabel 2
Specificaţii Tipu/ mixturii reciclate BAD25 BADPC25 BADPS 25 AB 1 AB2 - trece prin sita de 25 mm,% 90-100 90-100 90-100 - trece prin sita de 16 mm, % 73-90 80-100 71-100 - trece prin sita de 8 mm, % 42-61 67-91 50-86 - trece prin sita de 4 mm, % 28-45 53-78 34-63 - trece prin sita de 2 mm, % 20-35 - - - trece prin sita de 1 mm, % 14-32 30-58 14-39 - trece prin sita de 0,63 mm, % 10-30 22-52 10-35 - trece prin sita de 0,20 mm,% 5-20 6-30 4-22 - trece prin sita de O,1 mm, % 2-7 5-14 3-11
Art. 21. (1) Conţinutul de liant din mixtura asfaltică reciclată provenit din bitumul existent şi cel de aport se stabileşte prin încercări preliminare de laborator.
(2) Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant sunt prezentate în tabelul 3. (3) La efectuarea încercărilor preliminare de laborator se vor avea în vedere prevederile Art.19, lit a şi b. Tabel 3 Nr. crt. Tip mixtură reciclată Cont , inut de bitum În mixtura reciclată 1 BAD 25; BADPC 25; BADPS 25 4,0... 5,0 2 AB 1: - cu aqreqate naturale concasate 3,6... 5,4 - cu agregate naturale de balastieră neconcasate 3,5... 5,0 3 AB2: - cu aqreqate naturale concasate 3,4... 5,0 - cu agregate naturale de balastieră neconcasate 3,3.. .4,8 Art. 22. Elaborarea dozajelor pentru mixtura asfaltică reciclată (tip BADPC 25) este exemplificată în Anexa 1. Art. 23. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reciclate determinate pe epruvetele Marshall trebuie să corespundă prevederilor SR 174-1, respectiv SR 7970, funcţie de tipul mixturii şi sunt prezentate în tabelul 4. Tabel 4 Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Zona climatică Clasă tehnică drum Categorie tehnică stradă Caracteristici fizico-mecanice Stabili- tate (S), kN, min. Fluaj (I), mm Raport Sfi Densi- tate aparen- tă, kglm 3 , min. Absorbţie de apă,%, voi. 1 BAD25 caldă li-V li-IV 5,0 1,5.. .4,5 1,1...3,3 2250 2... 5 rece 4,5 1,5.. .4,5 1,0. .. 3,0 2 BADPC 25 caldă III-V III-IV 4,5 1,5.. .4,5 1,0... 3,0 rece 4 , 0 1,5.. .4,5 0,9... 2,6 3 BADPS 25 caldă IV-V IV 4,5 1,5.. .4,5 1,0.. . 3,0 rece 4,0 1,5.. .4,5 0,9... 2,6 4 AB 1 caldă 11-111 11-111 5,0 1,5 . ..4,0 - 2200 2...8 rece 4,5 1,5.. .4,5 - - caldă IV-V IV 4,5 1,5.. .4,5 rece 4,0 1,5.. .4,5 - 5 AB2 caldă 11-111 11-111 5,5 1,5... 3,5 - 2200 2... 8 rece 5,0 1,5.. .4,0 - caldă IV-V IV 5,0 1,5.. .4,0 - rece 4,5 1,5.. .4,5 - Art. 24. Verificarea caracteristicilor mixturii reciclate se efectuează la elaborarea dozajelor, pe parcursul execuţiei lucrărilor şi pe carote extrase din stratul gata executat, conform STAS 1338/1; STAS 1338/2 şi STAS 1338/3. CAPITOLUL III PRESCRIPTU GENERALE DE EXECUTIE ' ' SECT , IUNEA 1 Setul de utilaje, instalaţii şi echipamente Art. 25. Setul de utilaje, instalaţii şi echipamente trebuie să asigure: a) recuperarea mixturii din stratul bituminos existent, după o prealabilă curăţare a acestuia; b) transportul mixturii recuperate la staţia fixă; c) pregătirea mixturii recuperate; d) prelucrarea (reciclarea) mixturii recuperate; e) transportul şi punerea în operă a mixturii asfaltice reciclate.
Art. 26. (1) Pentru recuperarea mixturii asfaltice din straturile rutiere bituminoase se utilizează de regulă utilaje de frezare, de mică sau mare capacitate, funcţie de tipul lucrărilor, astfel încât să se asigure adâncimea de frezare proiectată.
(2) Utilajele de frezare trebuie să aibă posibilitatea de reglare a adâncimii de frezare, iar mixtura frezată trebuie să aibă dimensiunea maximă a granulei de max. 30 mm, conform Art. 18, lit.a. (3) În cazurile în care recuperarea mixturii existente nu se poate face cu freza, aceasta se va decapa cu mijloace mecanice adecvate. (4) Înainte de recuperarea mixturii se va proceda la curăţarea temeinică a stratului existent cu perii mecanice şi în caz de necesitate cu echipamente prevăzute cu jet de apă sub presiune sau cu aer comprimat. (5) Mixtura frezată se încarcă direct în autocamioane sau rămâne în cordon; în acest ultim caz este preluată de un elevator de cordon sau este încărcată manual în autocamioane.
Art. 27. Pentru transportul mixturii recuperate la punctul de lucru se utilizează
autobasculante cu bena curată.
Art. 28. (1) Mixtura asfaltică recuperată prin decapare, spre deosebire de cea obţinută prin frezare, trebuie mărunţită pentru a fi adusă la o granulaţie de 0... 31 mm, conform Art. 18, lit.a.
(2) Mărunţirea mixturii decapate se poate realiza cu ajutorul unei instalaţii de concasare alcătuită dintr-un buncăr metalic de primire a mixturii, bandă transportoare şi concasor cu fălci sau instalaţie de concasare-granulare. Bucăţile de mixtură cu dimensiuni mai mari de 50 cm trebuie în prealabil sparte. În cazul în care mixtura concasată prezintă granule cu dimensiunea mai mare de 31 mm, se va proceda la sortarea acesteia şi reintroducerea în concasor a materialului rămas pe sita de 31 mm: Art. 29. Reciclarea mixturii recuperate se poate realiza: a) în instalaţiile clasice de fabricare a mixturilor asfaltice, conform SR 174-2 amenajate cu un sistem de dozare a mixturii recuperate şi de alimentare a instalatiei cu acest material; ' b) în instalaţiile de reciclare la cald "in situ" montate ca staţii fixe; c) în instalaţii speciale de fabricare a mixturilor asfaltice reciclate: în flux continuu, prevăzute cu buncăr dozator şi sistem de introducere în uscător malaxor a mixturii recuperate sau în flux discontinuu (pe şarje), prevăzute de asemenea cu buncăr-dozator şi sistem de alimentare.
Art. 30. Transportul şi punerea în operă a mixturii asfaltice reciclate se realizează cu aceleaşi utilaje şi echipamente ca şi în cazul mixturilor asfaltice la cald, conform SR 174-2, respectiv SR 7970, cu menţiunea că pentru pregătirea casetei frezate se vor folosi:
a) mături mecanice; b) instalaţie cu aer comprimat; c) sistem mecanic de amorsare.
SECT , IUNEA a 2-a
Procesul tehnologic de reciclare
Art. 31. Procesul tehnologic de reciclare include ca operaţii principale fazele prezentate la art.7, respectiv recuperarea mixturii, transportul, stocarea, elaborarea dozajelor şi prelucrarea acesteia, conform art.32... 38.
Art. 32. (1) Recuperarea mixturii asfaltice din straturile rutiere bituminoase se realizează prin frezare sau decapare, după prealabila curăţare a suprafeţei acestora.
(2) Se recomandă recuperarea pe cât posibil prin frezare, cu freze prevăzute cu sistem de încărcare a mixturii frezate direct în mijlocul de transport. (3) Operaţiile de frezare sau decapare pentru lucrări de reparaţii se vor efectua cu max. 2 ore înainte de execuţia reparaţiilor. (4) Adâncimea de frezare se stabileşte pe bază de sondaje astfel încât să se frezeze numai straturile rutiere bituminoase.
Art. 33. Transportul mixturii recuperate la punctul de lucru se realizează cu autobasculante cu bena curată. Nu se admite transportul mixturii cu autobasculante a căror benă este impurificată cu resturi de alte materiale.
Art. 34. (1) Stocarea mixturii recuperate se va face în depozite acoperite sau pe platforme betonate, prevăzute cu pereţi despărţitori şi pante de scurgere a apei, pentru evitarea impurificării.
(2) Se recomandă ca mixtura frezată şi cea mărunţită să se depoziteze în spaţii acoperite. Durata de stocare a acestora nu trebuie să depăşească 20-25 zile cu temperaturi mai mari de 25°C. (3) Stocurile de mixtură recuperată vor fi alcătuite pe cât posibil din acelaşi tip de mixtură.
Art. 35. (1) Mixtura asfaltică recuperată prin decapare se mărunţeşte până la o dimensiune a granulei de max.31 mm, conform Art. 18, lit.a, de preferat cu ajutorul unei instalaţii de concasare-granulare, conform Art.28.
(2) Se recomandă ca operaţia de concasare să se efectueze în perioade cu temperaturi atmosferice sub +15°C.
Art. 36. (1) Pentru elaborarea dozajelor mixturii reciclate se analizează mixtura existentă în stoc (frezată sau mărunţită), precum şi materialele de aport.
(2) Pentru analizarea mixturii asfaltice existente se procedează la: a) prelevarea . de probe de mixtură (minim 5 probe elementare de câte 3 kg pentru fiecare 200 tone mixtură), conform SR EN 12697-27; probele de încercare se constituie ca probe medii din probele elementare conform SR EN 12697-28; b) determinarea granulozităţii mixturii frezate sau mărunţite, conform STAS 730 pentru verificarea dimensiunii maxime a granulei; c) determinarea compoziţiei mixturii frezate sau mărunţite (conţinut de bitum şi granulozitate agregat natural), conform STAS 1338/2; d) determinarea punctului de înmuiere IB pe bitumul extras. (3) Materialele de aport (agregate naturale, filer şi bitum) se analizează conform standardelor de produs şi prevederilor de la Cap.li, Art. 12-19, inclusiv adezivitatea bitumului de aport faţă de agregatele naturale utilizate. În cazul utilizării de regeneratori, adezivitatea se va determina pe bitumul de aport cu adaos de regenerator, întrucât u ii regeneratori pot diminua adezivitatea. (4) În cazul utilizării bitumului aditivat sau cu adaos de regenerator, se va proceda la stabilirea dozajului optim de aditiv şi respectiv la verificarea punctului de înmuiere IB pe bitumul rezidual. (5) Pe baza analizei materialelor componente se elaborează dozajele pentru mixtura asfaltică reciclată, ţinând cont de tipul de agregate naturale şi limitele prescrise pentru compoziţia tipului respectiv de mixtură. (6) În anexa 1 (informativă) este prezentat un exemplu de elaborare a dozajelor pentru mixtura reciclată. (7) Dozajul de mixtură recuperată din compoziţia mixturii reciclate poate să fie de max. 30%. Art. 37. (1) Fabricarea mixturii asfaltice reciclate În cazul instalaţiilor În flux discontinuu include următoarele operaţii principale: a) alimentarea buncărului predozator cu mixtură frezată sau mărunţită în paralel cu alimentarea bateriei de buncăre predozatoare cu agregate naturale de aport; b) introducerea în uscător a agregatelor naturale de aport unde are loc uscarea şi încălzirea lor urmată de resortarea şi dozarea acestora; c) dozarea şi introducerea mixturii frezate sau concasate în fluxul agregatelor naturale calde în bypas-ul sitelor de sortare; Notă: Există posibilitatea introducerii mixturii recuperate şi În alte puncte: În uscător, la elevatorul cu cupe "calde" sau direct În malaxor. Deasemenea, există tehnologii care prescriu Încălzirea prealabilă a mixturii recuperate, În paralel cu agregatele de aport. Faţă de avantajele şi dezavantajele fiecărei variante, s-a ales ca soluţie optimă introducerea mixturii recuperate la temperatura mediului ambiant În bypas-ul sitelor de sortare. d) introducerea în malaxor a agregatelor naturale şi a mixturii recuperate urmate de malaxarea acestora timp de 40... 60 secunde, după care se introduce în malaxor filerul şi bitumul cald de aport dozate volumetric sau gravimetric, continuându-se malaxarea până la obţinerea unui amestec omogen; durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatului natural. e) evacuarea mixturii reciclate din malaxor în buncărul de stocare.
(2) În cazul instalaţiilor În flux continuu, mixtura asfaltică recuperată, dozată conform reţetei, se introduce peste agregatele naturale calde în tamburul uscător malaxor (TUM), în zona mediană a acestuia cu ajutorul unui dispozitiv special amenajat. Filerul şi bitumul de aport, dozate corespunzător, se introduc în flux continuu (ca şi mixtura recuperată) în TUM, în ultima treime a acestuia. (3) În cazul utilizării bitumului aditivat şi/sau cu adaos de regenerator, fluxul tehnologic va mai include operaţiile de aditivare a bitumului, conform Normativ AND ind. 553 şi de introducere a regeneratorului în bitum, conform agrementului tehnic.
Art.38. Regimul termic aplicat la fabricarea mixturilor asfaltice reciclate este conform tabel 5.
Tabel 5
Nr. crt. Materialul sau faza de execut , ie Temperatura, frc 1 Agregate naturale 180... 200, funcţie de dozajul de mixtură recuperată 2 Bitum de aport 150... 160 3 Mixtura asfaltică reciclată: - la ieşire din malaxor 155... 165 - la aşternere Min.150 - la începutul compactării Min.145 - la sfârşitul compactării Min. 105
I
SECTIUNEA a 3-a
Transportul şi punerea În operă
Art. 39. Transportul mixturilor asfaltice reciclate se efectuează conform SR 174-2, respectiv SR 7970 în autobasculante cu bena curată şi cu posibilităţi de
acoperire cu prelată.
Art. 40. (1) Punerea În operă a mixturilor asfaltice reciclate se efectuează în sezonul cald (martie-octombrie) la temperaturi atmosferice de peste 1 o 0 c, în aceleaşi
condiţii ca şi în cazul mixturilor asfaltice de acelaşi tip, conform SR 174-2, respectiv conform SR 7970. Atât stratul de legătură cât şi cel de bază trebuie să fie acoperite imediat după execuţie, în acelaşi sezon de lucru, cu stratul superior prevăzut în proiect. În cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită şi stratul de mixtură reciclată este dat în circulaţie înainte de execuţia stratului superior, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu, conform SR 559.
Se interzice menţinerea neprotejată pe perioada sezonului rece a stratului de legătură sau de bază executat din mixtura asfaltică reciclată.
(2) În cazul lucrărilor de reparaţii cu mixtură asfaltică reciclată, acestea se vor executa conform Normativ ANO indicativ 547. CAPITOLUL IV Controlul calitătii lucrărilor ' Art. 41. (1) Controlul calităţii lucrărilor de reciclare a mixturilor asfaltice în staţii fixe se execută pe faze, astfel: a) controlul calităţii materialelor; b) controlul procesului tehnologic de reciclare; c) controlul calităţii mixturii asfaltice reciclate.
(2) Controlul calităţii stratului gata executat se efectuează conform standardelor care reglementează lucrarea, funcţie de tipul mixturii reciclate, respectiv conform SR 174-2 pentru stratul de legătură şi SR 7970 pentru stratul de bază. I SECTIUNEA 1 Controlul calitătii materialelor ' Art. 42. (1) La elaborarea dozajelor, materialele folosite la reciclarea mixturilor asfaltice în staţii fixe se verifică în conformitate cu prescripţiile din standardele şi reglementările de produs şi cu condiţiile prevăzute la art. 12-19 şi art. 36 din prezentul standard. (2) Studiul de laborator pentru elaborarea dozajelor şi verificarea calităţii materialelor se face de către laboratorul anteprenorului sau de către un alt laborator autorizat. Art. 43. Pe parcursul execuţiei lucrărilor, verificările şi determinările minime care se execută pe şantier de către laboratorul anteprenorului, pe fiecare lot de materiale de aport aprovizionat şi pe fiecare lot de mixtură frezată sau mărunţită precum şi săptămânal din depozitele de agregate naturale şi mixtură, respectiv din tancul de depozitare a bitumului, constau în următoarele: a} Bitum - penetraţia la 25°C, SR EN 1426; - punct de înmuiere 1B, SR EN 1427; b} Cribluri - granulozitate, STAS 730; - coeficient de formă, STAS 730; - continut de fractiuni sub 0,1 mm, STAS 730; ' ' - conţinut de argilă, SR 667. c} Pietriş - granulozitate, STAS 4606; - coeficient de formă, STAS 730; - continut de fractiuni sub O,1 mm, STAS 730; ' ' - parte levigabilă, STAS 4606. d} Nisip de concasare - granulozitate, STAS 730; - conţinut de corpuri străine, STAS 4606; - coeficient de activitate, STAS 730. e) Nisip natural - granulozitate, STAS 4606; - conţinut de corpuri străine, STAS 4606; - parte levigabilă, STAS 4606; - echivalent de nisip, STAS 730. f) Balast - granulozitate, STAS 4606; - echivalent de nisip, STAS 730. g) Filer - finetea, STAS 539; ' - umiditate, STAS 539. h) Mixtură recuperată (frezată sau mărunţită) - granulozitate, STAS 73; - compoziţie, STAS 1338/2. I SECTIUNEA a 2-a Controlul procesului tehnologic Art. 44. Controlul procesului tehnologic de reciclare constă în următoarele operaţii: a) Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice: a 1) funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale şi mixtură recuperată: zilnic. a 2) funcţionarea corectă a dispozitivelor de dozare gravimetrică sau volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru; b) Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice conform SR EN 12697-13: b 1) temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent; b 2) temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent; b 3) temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent. c) verificarea compoziţiei mixturii asfaltice reciclate (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor sau de la aşternere: zilnic. SECT , IUNEA a 3-a Controlul calitătii mixturii asfaltice reciclate ' Art. 45. Verificarea calităţii mixturii asfaltice reciclate se face prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau un alt laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică (1 probă/200 .. .400 tone mixtură reciclată, în cazul instalaţiilor cu o productivitate de până la 40 t/h şi 1 probă/400 ... 800 tone mixtură reciclată, în cazul instalaţiilor cu o productivitate mai mare sau egală cu 40t/h), dar cel puţin o probă pe lucrare), după cum urmează: a) compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 2 şi 4 şi să corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele din tabelul 6; b) caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall, conform Art. 23. Tabel 6 Nr. crt. Elementele componente ale mixturii Abateri admise faţă de dozajul prescris,% 1 Continut de bitum ' ± 0,3 2 Fracţiunile de agregate naturale: 16...25 ±5 8...16 ±5 4... 8 ±5 2„.4 ±5 1...2 ±5 0,63... 1 ±4 0,2... 0,63 ±3 0,1... 0,2 ±2 < 0,1 ± 1,5 ANEXA 1 (informativă) Exemplu de elaborare reţetă pentru mixtura asfaltică reciclată tip BADPC 25 1. Materiale de aport: - pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi 16-25, conform SR 662; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667; - filer, conform STAS 539; - bitum tip D 80/100, conform SR 754. 2. Conţinut de bitum În mixtura recuperată (frezată sau mărunţită): 5,6% (1B=64°C). 3. Granulozitatea agregate/or naturale de aport, a filerului şi a agregatului natural din mixtura recuperată: conform tabel 1. Celelalte caracteristici ale materialelor de aport şi ale mixturii recuperate se consideră conforme. Tabel 1 Nr. crt. Materiale Trece prin sita de ... mm, % 25 16 8 4 2 1 0,63 0,2 o, 1 1 Agregat din mixtura frezată 100 99,3 87,7 60,1 46,3 39,7 30,6 15,7 7,1 2 Pietriş concasat .- sort 16-25 95,0 7,6 - - - - - - - 3 Pietriş concasat sort 8-16 100 95,0 5,2 - - - - - - 4 Pietriş concasat sort 4-8 100 100 95,0 8,9 - - - - - 5 Nisip de concasare sort 0-4 100 100 100 100 64,5 32,6 22,9 10,7 6,0 6 Nisip naturale sort 0-4 100 100 100 99,3 82,0 71,3 56,8 7,5 1,0 7 Filer 100 100 100 100 100 100 100 97,4 92,1 4. Dozaje mixtură reciclată: conform tabel 2. Tabel 2 Materiale Dozaje,% Trece prin sita de ... mm, % - ' s !a - . , e . 2 .. CQ ,e 11:1 e 0) 0) o::( 25 16 8 )' 4 2 1 0,63 0,2 o, 1 Mixtură recuperată 30 1,7 28,3 28,3 28,1 24,8 17,0 13,1 11,2 8,6 4,4 2,0 Pietriş concasat sort 16-25 18 - 18 17,1 1,4 - - - - - - - Pietriş concasat sort 8-16 22 - 22 22 20,9 1,1 - - - - - - Pietriş concasat sort 4-8 6,0 - 6 6 6 5,7 0,5 - - - - - Nisip de concasare sort 0-4 10 - 10 10 10 10 10 6,4 3,3 2,3 1,1 0,6 Nisip natural sort 0-4 9,2 - 9,2 9,2 9,2 9,2 9,1 7,5 6,5 5,2 0,7 0,1 Filer 2,0 - 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 1,9 1,8 Bitum 2,8 2,8 - - - - - - - - - - Total 100 4,5 95,5 94,6 77,6 52,8 38,6 29,0 23,0 18,1 8,1 4,5 Curba granulometrică 99,0 81,3 55,3 40,4 30,4 24,1 18,9 8,5 4,7 Condiţii tehnice SR 174-1 90- 100 73- 90 42- 61 28- 45 20- 35 14- 32 10- 30 5- 20 2- 7 5. Stabilire dozaje optime Se prepară în laborator mixtură asfaltică reciclată cu 3 dozaje de liant (în cazul de faţă cu 4,2%; 4,5% şi 4,7%) şi se determină caracteristicile fizico-mecanice conform tabel 5. Se alege ca dozaj optim procentul minim de liant pentru care mixtura are un aspect corespunzător şi caracteristici care se încadrează în limitele prescrise. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI O R D I N pentru aprobarea reglementării tehnice Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri - revizuire AND 537-98, indicativ AND 537-2003*) În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, având în vedere Avizul nr. 93 din 4 februarie 2004 al Comitetului Tehnic de Specialitate CTS 9, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri - revizuire AND 537-98, indicativ AND 537-2003, elaborată de Societatea Comercială Institutul de Cercetări în Transporturi - „INCERTRANS" - S.A., prevăzută în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3. - Direcţia tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. p. Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Traian Panait, secretar de stat Bucureşti, 12 mai 2004. Nr. 918. *) Ordinul nr. 918/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 22 iulie 2004 şi este reprodus şi în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil. ANEXĂ NORMATIV PRIVIND CARACTERISTICILE TEHNICE ALE BITUMULUI NEPARAFINOS PENTRU DRUMURI (Revizuire Normativ AND ind. 537-98) Indicativ: AND 537-2003 CAPITOLUL I Principii generale SECT , IUNEA 1 Obiect Art. 1. Prezentul normativ se referă la caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri provenit din ţiţeiuri neparafinoase selecţionate, care se prezintă ca o masă solidă sau semisolidă, cu proprietăţi caracteristice de aglomerare. Art. 2. Bitumul neparafinos pentru drumuri prevăzut în prezentul normativ se poate obţine prin procedeul de distilare sau oxidare a produselor petroliere rezultate din prelucrarea ţiţeiurilor brute neparafinoase selecţionate. SECT , IUNEA a 2-a Domeniul de utilizare Art. 3. Bitumul neparafinos pentru drumuri se utilizează la execuţia lucrărilor de drumuri, conform prescripţiilor tehnice în vigoare. SECT , IUNEA a 3-a Prescripţii generale Art. 4. Bitumul neparafinos pentru drumuri utilizat în tehnica rutieră din România este de următoarele tipuri, diferenţiate după procedeul de obţinere şi domeniul valorilor de penetraţie la 25 °C: a) bitum de oxidare: • D 25/40; • D 40/50; • D 60/80; • D 80/100; •0100/120. b) bitum de distilare: • D 50/70; • D 70/100. Art.5. Terminologia utilizată în prezentul normativ este conform SR 4032/1. SECTIUNEA a 4-a ' Referint , e Art. 6. (1) Reglementările tehnice la care se face referire în prezentul normativ sunt următoarele: a) STAS 35-81 b) SR EN 58+A1:1997 c) SR 61:1997 d) STAS 113-74 e) STAS 115-80 f) SR 754:1999 Determinarea densitătii. ' Luarea probelor de lianţi bituminoşi. Bitumuri. Determinarea ductilitătii. ' Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. Bitumuri. Substanţe solubile insolvenţi organici. Bitum neparafinos pentru drumuri. g) SR EN 1426:2002 h) SR EN 1427:2002 i) SR 4032-1:2001 î) STAS 4225-79 j) STAS 5489-80 k) STAS 10969/1-83 I) STAS 10969/3-83 m) STAS 12241-84 n) SR EN 12591:2001 o) EN 12591:1999 p) EN 12593:1999 r) EN 12594:1999 s) EN 12595:1999 ş) EN 12596:1999 Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetraţiei. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea temperaturii de înmuiere. Metoda Inel şi Bilă. Lucrări de drumuri, Terminologie. Produse petroliere. Ambalare, marcare, depozitare, transport şi manipulare. Produse petroliere. Determinarea punctului de inflamabilitate Marcusson. Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare calitativă. Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativă. Bitum pentru drumuri. Determinarea vâscozităţii dinamice. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumurile rutiere. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea solubilitătii. ' Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de rupere Fraass. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Pregătirea probelor pentru încercări. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea vâscozităt , ii cinematice. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea vâscozităţii dinamice prin vâscozimetrie capilară sub vid. t) SR EN 12606-1:2002 ţ) SR EN 12607-1:2002 u) SR EN 12607-2:2002 v) Instrucţiuni tehnice ANO ind. 521-1993 w) Normativ ANO ind. 574-2002 Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea conţinutului de parafine. Partea 1. Metoda distilării. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la durificare sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1. Metoda RTFOT. Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la durificare sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2. Metoda TFOT. Instrucţiuni tehnice privind determinarea compoziţiei chimice a bitumului rutier. Normativ privind determinarea compoziţiei chimice a bitumului prin cromatografie în strat subţire cu detector de ionizare în flacără (metoda IATROSCAN). (2) în cazul revizuirii reglementărilor tehnice de la al. 1, se vor aplica prevederile reglementărilor revizuite. CAPITOLUL li J Conditii tehnice I SECTIUNEA 1 Caracteristici tehnice Art. 7. (1) Tipurile de bitum neparafinos penfru drumuri trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din tabelele 1 şi 2. (2) Indicele de instabilitate coloidală constituie o condiţie tehnică impusă numai bitumurilor utiliz te la prepararea bitumului modificat prin adaos de polimeri. (3) Vâscozitatea dinamică la 60°C şi vâscozitatea cinematică la 135°C prevăzute în SREN 12591 s-au introdus cu caracter informativ pentru strângerea de date.
Caracteristicile bitumurilor de distilare
Tabel 1
Nr. crt. Caracteristici Tiouri de bitum Metoda de verificare o 5ono D 70/100 1 Penetratie 1 l la 25 °C 1/10 m 50...70 70... 100 SREN 1426 2 Punct de înmuiere 1B oe 46... 54 43...51 SREN 1427 3 Ductilitate cm . min. - la 25 "C 100 100 SR61 - la 5 °C 4.0 f) o 4 Punct de ruoere Fraass. °C. max. -8 -10 EN 12593 5 Punct de inflamabilitate M °C min. 250 250 STAS 5489 6 Solubilitate în solvenţi organici,%, min. 99 99 STAS 115 sau EN 12592 7 Stabilitate la încălzire în film subtire a bitumului la 163 °C: - oierdere de masă % max 0.6 08 SREN 12607-1 (RTFOT) Sau SREN 12607-2 (TFOT) - penetraţie reziduală I.a 25 °C,% din iniţial, min. 50 46 - creşterea punctului de înmuiere 1B, °C, max. 9 9 - ductilitate reziduală la 25 °C, cm, min. 50 75 8 Conţinut de parafină, %, max. 2 2 SREN 12606-1 9 Densitate la 15 °C min. O 995 0.995 STAS 35 10 Indice de instabilitate coloidală Ic. max_ "L J Conform Anexa 1 - metoda 1 O 50 0.50 - metoda 2 1 O 1 O 12 Adezivitate pe agregat elalon %, min 80 80 STAS 10969/3 sau STAS 10969/1 3 > 13 Vâscozitatea dinamică la 60°C, Pa.s în curs de stablllre EN 12596 sau STAS 12241 14 Vâscozitatea cinematică la 135"C, mm"L/s EN 12595
Note:
1) Valoarea maximă a intervalului se Încadrează În clasa inferioară (ex. un bitum cu P 25 =70 1110mm se consideră de tip D 50170); 2) Verificarea indicelui de instabilitate coloidală este obligatorie numai pentru bitumuriie utilizate la prepararea bitumului modificat. 3) STAS 10969/1 se aplică numai În cazul agregatelor naturale de balastieră silicioase pentru care metoda cantitativă bazată pe absorbţia de colorant nu este concludentă. Caracteristicile bitumurilor de oxidare Tabel 2 Caracteristici Tipuri de bitum Metoda de verificare D 25/40 D40I50 D 60/80 D 80/100 D 100/120 Penetratie 11 Ia 25uC, 1/10 m 25-40 40-50 60-80 80-100 100-120 SREN 1426 Punct de înmuiere IB , uc 57-67 55-60 48-55 44-49 40-46 SREN 1427 Ductilitate, cm , min. - la 25uC 25 50 100 100 100 SR61 - la 5vC - - 4,0 5,0 6,0 Punct de rupere Fraass, 0 c, max . -6 -8 -10 -12 -15 STAS 113 sau EN 12593 Punct de inflamabilitate M, vc, min . 260 260 250 250 250 STAS 5489 Solubilitate în solvenţi organici,%, min. 99 99 99 99 99 STAS 115 sau EN 12592 Stabilitate la încălzire în film subtire a bitumului la 163vC: - pierdere de masă, %, max. - 0,5 0,6 0,8 0,8 SREN 12607-1 (RTFOT) sau SREN 12607-2 (TFOT) - penetraţie reziduală la 25uC, % din iniţial, rnin . - 53 50 46 46 - creşterea punctului de înmuiere 18, vc, max. - 8 9 9 9 - ductilitate reziduală la 25uC, cm, min. - 40 50 75 75 Continut de parafină, %, max . 2 2 2 2 2 SREN 12606-1 Densitate la 15vC, min. 1,0 0,998 0,995 0,992 0 , 990 STAS 35 Indice de instabilitate coloidală " 1 , Ic, max. - metoda 1 - - 0,50 0,50 0,50 Conform Anexa 1 - metoda 2 - - 1,0 1,0 1,0 Adezivitate pe agregat etalon,%, min. 80 80 80 80 80 STAS 10969/3 sau STAS 10969/1 3 ) Vâscozitatea dinamică la 60°C , Pa . s În curs de stabilire EN 12596 sau STAS 12241 Vâscozitatea cinematică la 135uC, mm"/s EN 12595 Note: 1) Valoarea maximă a intervalului se Încadrează În clasa inferioară (ex. un bitum cu P 25 = 80 1/10 mm se consideră de tip D 60/80); 2) Verificarea indicelui de instabilitate coloidală este obligatorie numai pentru bitumurile utilizate la prepararea bitumului modificat. 3) STAS 10969/1 se aplică numai În cazul agregatelor naturale de balastieră silicioase pentru care metoda cantitativă bazată pe absorbţia de colorant nu este concludentă.
CAPITOLUL III
!I
Controlul calitătii
I
SECTIUNEA 1
Verificări de lot
Art. 8. Mărimea lotului este de max. 500 tone produs de acelaşi sort de bitum.
Art. 9. La fiecare lot se verifică toate conditiile tehnice de calitate din
'
tabelele 1 şi 2, cu excepţia conţinutului de parafină, a densităţii, a adezivităţii,
a indicelui de instabilitate coloidală, a vâscozităţii dinamice la 60°C şi a vâscozitătii cinematice la 135°C.
'
Art. 1O. La verificare, produsul trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate prevăzute la Art.?.
!I
SECTIUNEA a 2-a
Verificări periodice
Art. 11. Verificările periodice se efectuează trimestrial pe unul din loturile care au corespuns verificărilor de lot în perioada respectivă şi constau în determinarea conţinutului de parafină, a densitaţii şi a adezivitaţii.
Art. 12. La verificare, produsul trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate respective, prevăzute la Art.?.
Art. 13. (1) Condiţiile de calitate pentru caracteristicile care se verifică periodic sunt garantate de producător pentru toate livrările de produs.
(2) Aceste caracteristici se determină şi la cererea beneficiarilor.
Art. 14. Indicele de instabilitate coloidală se verifică la cerere pentru bitumurile utilizate la fabricarea bitumului modificat prin adaos de polimeri.
Art.15. ( 1) Vâscozitatea dinamică la 60°C şi vâscozitatea cinematică la 135°C se determină atât de laboratoarele producătorilor de bitum, cât şi de celelalte laboratoare autorizate din ţară pentru strângere de date.
(2) Rezultatele obţinute se transmit elaboratorului pentru definitivarea conditiei tehnice. -
'
SECT , IUNEA a 3-a
Prelevarea probelor
Art. 16. Prelevarea şi pregătirea probelor pentru verificarea calităţii se efectuează conform SR EN 58+A1:1997.
SECT , IUNEA a 4-a
Ambalare, marcare, depozitare, transport, manipulare şi documente
Art. 17. Ambalarea, marcarea, depozitarea, transportul şi manipularea se fac conform STAS 4225.
Art. 18. Fiecare lot de livrare trebuie să fie însotit de documentul de
'
certificare a calităţii, întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Preluat: 2026-09-24T15:09:55.673842+00:00 · SHA256: 30382beac7d0d35b404617590ea62e20c4a1653e6778ce7b5670d6e81cba4673