HOTĂRÂRE nr. 39 din 12 martie 2024 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acţiune - COM (2023) 577 final

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 HOTĂRÂRE nr. 39 din 12 martie 2024  referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,  Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor -  Schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acțiune - COM (2023) 577 final     EMITENT     SENATUL       Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 216 din 14 martie 2024      În temeiul dispozițiilor  art. 67  și ale  art. 148 alin. (2)  și  (3) din Constituția României , republicată, precum și ale  Protocolului nr. 1  privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat  Tratatului de la Lisabona  de modificare a  Tratatului privind Uniunea Europeană  și a  Tratatului de instituire a Comunității Europene , semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 13/2008 ,   în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/68 din 6.03.2024,   Senatul adoptă prezenta hotărâre.    
				 + 
			  Articolul 1      Senatul României:  1.    constată că evoluția populației României în ultimele decenii a fost marcată de reducerea pe termen lung a natalității, care de-a lungul timpului a determinat schimbări substanțiale în structura pe vârstă a populației, cu implicații negative în toate sectoarele vieții. Potrivit proiecțiilor demografice realizate de Eurostat, la orizontul anului 2100, populația României va fi de 12,8 milioane de locuitori, în scădere cu aproximativ 6,4 milioane de persoane față de anul 2021;   ...     2.    susține că:   a)    populația în scădere și îmbătrânirea demografică pun presiune asupra sistemului de securitate socială, în special asupra componentelor de sănătate și pensii. Cheltuielile pentru servicii medicale și pensii pot crește semnificativ, ceea ce necesită ajustări constante ale bugetului public pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a acestor sisteme;   ...     b)    mobilitatea forței de muncă în interiorul UE interacționează cu schimbările demografice, reducând presiunea în unele regiuni, în timp ce amplifică situația în altele, generând diverse fenomene precum exodul de creiere. Acest lucru poate duce la o pierdere a capitalului uman și o scădere a potențialului economic al țării, prin exacerbarea penuriei de forță de muncă în anumite sectoare-cheie;   ...     c)    la nivel național există și un risc real ca schimbările demografice să accentueze dezechilibrele regionale din România. Anumite regiuni pot fi mai afectate decât altele de declinul populației și de lipsa oportunităților de dezvoltare economică. Acest lucru poate duce la migrarea internă către centre/regiuni urbane și la depopularea zonelor rurale;   ...     d)    setul de instrumente sprijină statele membre în instituirea și punerea în aplicare a unor politici integrate care să abordeze schimbările demografice și să integreze preocupările în materie de demografie în toate politicile;   ...      ...     3.    recomandă Comisiei Europene și instituțiilor europene ca în elaborarea politicilor europene să se țină cont de particularitățile fiecărui stat membru, în sensul în care România și statele din Estul Europei au istorii și realități socioeconomice diferite față de statele occidentale și care au determinat:  a)    diferențe referitoare la speranța de viață a românilor care este mai mică decât media la nivelul Uniunii Europene, ceea ce are impact asupra vârstei de pensionare a celor din Est față de Vest și care nu poate să fie uniformizată;   ...     b)    problema mobilității orizontale, respectiv plecarea forței de muncă active din România și din statele din Est către statele din cadrul UE sau în afara UE, ceea ce a dus la scăderea populației active din aceste state;   ...      ...     4.    se arată îngrijorat și recomandă Guvernului României să elaboreze politici publice destinate tinerilor care nu se află în nicio formă de educație, ocupare sau formare (NEET) bazate pe analize cantitative și mai ales calitative. Datele Eurostat demonstrează că România a înregistrat, în perioada 2012-2022, o creștere continuă a ponderii tinerilor NEET, iar această creștere este cu mult peste media europeană^1.  ^1 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics_explained/index.phptitle=Statistics_on_young_people_neither_in_employment_nor_in_education_or_training#The_NEET_rate_within_the_EU_and_its_Member_States_in_2022   A se vedea și: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/edat_lfse_18/default/table?lang=en     ...         
				 + 
			  Articolul 2      Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.     Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 12 martie 2024, cu respectarea prevederilor  art. 76 alin. (2) din Constituția României , republicată.     p. PREȘEDINTELE SENATULUI,    SORIN-MIHAI CÎMPEANU    București, 12 martie 2024.   Nr. 39.   -----  

Preluat: 2026-09-23T20:55:17.044428+00:00 · SHA256: 4f4fa22136b52e7d10b0801757aa5769c80d64d65ea906da7de1e79e972437ba