ANEXĂ din 8 februarie 2024 privind aprobarea Programului de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră

Sunt extrase articolele marcate în HTML-ul oficial, inclusiv notele din interiorul lor. Meniurile și comenzile paginii sunt omise; spațiile sunt normalizate pentru afișare. Preambulul și titlurile din afara articolelor nu sunt incluse. Aliniere după numărul articolului; renumerotările nu sunt interpretate juridic. Diferențele sunt calculate la nivel de cuvânt. Fișierele originale nu sunt modificate.

 ANEXĂ din 8 februarie 2024  privind aprobarea Programului de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră     EMITENT     GUVERNUL       Publicată în 
			  MONITORUL OFICIAL nr. 144 bis din 21 februarie 2024       
						Notă   ...
			    Conținută de  HOTĂRÂREA nr. 79 din 8 februarie 2024 , publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 144 din 21 februarie 2024.                    Program de măsuri pentru atingerea stării ecologice                          bune a regiunii marine Marea Neagră        MĂSURI EXISTENTE    aprobate de către alte autorități care contribuie la starea ecologică bună a mediului marin       Titlul măsurii     În ariile marine protejate este interzisă desfășurarea programelor, proiectelor și activităților care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor protejate respective       Nr./codul măsurii     RO-ME-001       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 52 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005  privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.       Obiective de mediu        Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană si se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate.   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis).   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche 1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera. noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥ 1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m^-2.   1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2;    Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ;   Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate pelagice   D1 Biodiversitate-păsări marine   D1 Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D1 Biodiversitate-habitate bentale   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)   -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)   -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare);   -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Introducerea de specii neindigene și translocații   -Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale   - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   -Modificări importante în regimul salinității   -Modificări importante în regimul temperaturii   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   -Deșeuri marine   -Zgomot subacvatic       Activitate/Tematică     Extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie   Pescuit/Extracție de resurse vii   Acvacultură/Producere de hrana   Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracție de resurse minerale   Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere   Transport naval/Transport   Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri   Cercetare marină, activități educative/Cercetare       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate/rețele trofice marine/integritatea fundului mării       Titlul măsurii     Monitorizarea capturilor accidentale ale speciilor protejate de păsări marine       Nr./codul măsurii     RO-ME-002       Categoria de măsuri UE     1a       Referință legislația românească      Hotărârea Guvernului nr. 323/2010  privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor strict protejate prevăzute în  anexele nr. 4A  și  4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007  privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice       Referință legislația UE/internațională     Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.       Obiective de mediu     Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung       Descriptori     D1 Biodiversitate-păsări marine   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Transport naval/Transport   Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de păsări marine       Titlul măsurii     Este interzis exportul exemplarelor aparținând speciilor non-CITES de floră si faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre țările din Uniunea Europeană, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului       Nr./codul măsurii     RO-ME-003       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.       Obiective de mediu     Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai   Ind. 1.6.2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie   a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate pelagice   D1 Biodiversitate-pești   D1 Biodiversitate-habitate bentale   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Cercetare marină, activități educative/Cercetare    Extracție de resurse genetice/bioprospectare       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate.       Titlul măsurii     Interzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv și familial al delfinilor, tot timpul anului și menținerea obligativității raportării capturilor accidentale de delfini, inclusiv din zona economică exclusivă       Nr./codul măsurii     RO-ME-004       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008  privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 317/2009 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.       Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate       Descriptori     D1 Biodiversitate-mamifere marine   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine.       Titlul măsurii     Folosirea talianulului submersibil pentru pescuitul staționar în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, este permisă cu respectarea condițiilor:   - îmbunătățirea selectivității uneltei prin menținerea dimensiunilor minime legale a laturii ochiurilor de plasă de la camera de prindere;   - monitorizarea permanentă a capturii pentru stabilirea avantajelor implementării talianului submersibil în practicarea unui pescuit selectiv– nedistructiv asupra populației piscicole.       Nr./codul măsurii     RO-ME-005       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018  privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele marine și continentale       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.       Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște   D1Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și specii comerciale de pești.       Titlul măsurii     Este interzisă folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m       Nr./codul măsurii     RO-ME-006       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 .       Referință – legislația UE/internațională            Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate    Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F≤ FMSY =0,4 (bacaliar)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 t   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște   D1Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și speciile comerciale de pești.       Titlul măsurii     Este interzisă folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanță de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte și de alta a brațelor Sulina și Sfântu Gheorghe; în fața brațului Chilia al Dunării lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României       Nr./codul măsurii     RO-ME-007       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 .       Referință – legislația UE/internațională            Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)       Descriptori     D1Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D1 Biodiversitate-habitate bentale   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     -Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale   -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   -Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol).       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și integritatea fundului mării datorită limitării geografice.       Titlul măsurii     Se interzice folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România       Nr./codul măsurii     RO-ME-008       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 .       Referință – legislația UE/internațională            Obiective de mediu     Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii       Descriptori     D1 Biodiversitate-pești   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura nu are o nicio contribuție la atingerea obiectivelor legate de Biodiversitate-pești deoarece acestea sunt definite doar pentru familia Gobbidae. Măsura poate avea o contribuție ridicată în condițiile revizuirii definițiilor SEB și Obiective de mediu (extinderea lor).       Titlul măsurii     Se interzice folosirea setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră       Nr./codul măsurii     RO-ME-009       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 .       Referință – legislația UE/internațională            Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)       Descriptori     D1 Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine.       Titlul măsurii     Se interzice folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm și a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm și 2a = 200 mm, folosirea șirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie       Nr./codul măsurii     RO-ME-010       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 .       Referință – legislația UE/internațională            Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)       Descriptori     D1 Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine.       Titlul măsurii     - Introducerea speciilor de pești și a altor culturi în amenajările marine, indiferent de proveniența lor, se face cu avizul autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură și al autorității publice centrale care răspunde de mediu       Nr./codul măsurii     RO-ME-011       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 46 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 317/2009 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională            Obiective de mediu     Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse       Descriptori     D2 Specii neindigene       Presiuni principale     - Introducerea de specii neindigene și translocații       Activitate/Tematică     Acvacultură/Producere de hrană       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.       Titlul măsurii     - Introducerea deliberată în mediu marin a speciilor invazive din afara teritoriului național este interzisă exceptând situațiile:   introducerea în scop de cercetare-dezvoltare în condiții de izolare a speciilor invazive, introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucția ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în rețeaua de arii naturale protejate și sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de schimbările climatice       Nr./codul măsurii     RO-ME-012       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009  privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în  anexele nr. 4A  și  4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007  privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992       Obiective de mediu     Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse       Descriptori     D2 Specii neindigene       Presiuni principale     - Introducerea de specii neindigene și translocații       Activitate/Tematică     Acvacultură/Producere de hrană   Cercetare marină, activități educative/Cercetare   Control biologic       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.       Titlul măsurii     - Introducerea intenționată a speciilor alohtone impune efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră și faună indigene       Nr./codul măsurii     RO-ME-013       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007  privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992       Obiective de mediu     Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse       Descriptori     D2 Specii neindigene       Presiuni principale     - Introducerea de specii neindigene și translocații       Activitate/Tematică     Acvacultură/Producere de hrană   Cercetare marină, activități educative/Cercetare   Control biologic       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.       Titlul măsurii     Monitorizarea obligatorie a apelor de balast și a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operațiuni de carenare în porturi, ca   și a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast unde se pot afla forme de rezistență       Nr./codul măsurii     RO-ME-014       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Hotărârea Guvernului nr.1081/2013  privind aprobarea Strategiei naționale și a   Planului de acțiune pentru conservarea biodiversități 2014 – 2020       Referință – legislația UE/internațională      Convenția  privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 și ratificată de România prin  Legea nr. 58/1994 , cu modificările ulterioare       Obiective de mediu     Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse       Descriptori     D2 Specii neindigene       Presiuni principale     - Introducerea de specii neindigene și translocații       Activitate/Tematică     Transport naval/Transport       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.       Titlul măsurii     Navele/ambarcațiunile deținătoare de autorizații de pescuit calcan au următoarele obligații:   a) să respecte zona/cota de pescuit alocată;   b) să descarce peștele capturat în portul/punctul de debarcare arondat;   c) să folosească unelte (setci) cu latura ochiului egală sau mai mare de 400 mm;   d) dimensiunea minimă pentru calcan la descărcare să fie de cel puțin 45 cm;   e) să respecte perioada de prohibiție a pescuitului de calcan conform prevederilor regulamentelor europene în vigoare.       Nr./codul măsurii     RO-ME-015       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 35 din Normele  privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, aprobate prin  Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016        Referință – legislația UE/internațională     Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a Uniunii.   Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006.   Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de   modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului.       Obiective de mediu     Ind. 3.1.1   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima)   Ind. 3.2.2   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5–6 ani (calcan)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (calcan)       Titlul măsurii     Se interzice, în activitatea de pescuit comercial, folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la țărm până la izobata de 20 m       Nr./codul măsurii     RO-ME-016       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 .       Referință – legislația UE/internațională            Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Specii comerciale de pești   Ind. 3.1.1   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (rechin)   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște   D1 Biodiversitate-pești   D1 Biodiversitate-mamifere marine   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (rechin) și D1 Biodiversitate-mamifere marine datorită limitării sale geografice       Titlul măsurii     Stabilirea criteriilor pentru atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate       Nr./codul măsurii     RO-ME-017       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 3 din Normele  privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, aprobate prin  Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016        Referință – legislația UE/internațională     Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009.   Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Obiective de mediu     Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște       Titlul măsurii     Întocmirea declarației de debarcare (cuprinde cantitățile descărcate pentru fiecare specie de pește, zona de proveniență, precum și alte date stabilite de ANPA) de către navele/ambarcațiunile care descarcă capturile pe teritoriul României și prezentarea acesteia către ANPA       Nr./codul măsurii     RO-ME-018       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 317/2009 , cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Obiective de mediu     Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar   (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște    D1 Biodiversitate - pești       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);   -Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol).       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște       Titlul măsurii     Exemplarele de pești cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reținute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora       Nr./codul măsurii     RO-ME-019       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 317/2009 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Obiective de mediu     Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)    Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)    Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)    Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)    Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)    Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște       Titlul măsurii     Perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, precum și zonele de protecție a resurselor acvatice vii se stabilesc anual, la propunerea ANPA, prin ordin de ministru.       Nr./codul măsurii     RO-ME-020       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 12 alin. (4)  din  Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 317/2009 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.    Convenția  privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispozițiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competențelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul procedurii menționate la articolul 251 din  Tratatul CE .   Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr.2328/2003, (CE) nr.861/2006, (CE) nr.1198/2006 și (CE) nr.791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr.1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.   Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.199/2008 al Consiliului       Obiective de mediu     Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.       Titlul măsurii     Toate navele de pescuit cu o lungime egală sau mai mare de 12 metri trebuie să fie echipate cu sistem de monitorizare prin satelit (VMS), care să fie conectate în permanență în timpul cât nava se află în activitate pe mare       Nr./codul măsurii     RO-ME-021       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016  privind aprobarea  Normelor  privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate       Referință – legislația UE/internațională     Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.   Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017.       Obiective de mediu     Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54,   valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.       Titlul măsurii     Stabilirea criteriilor de distribuire a dreptului de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit       Nr./codul măsurii     RO-ME-022       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 17  din  Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 317/2009 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.   Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017.   Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.   Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017       Obiective de mediu     Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500– 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);       Activitate/Tematică     Pescuit/Extracție de resurse vii       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.       Titlul măsurii     Colectarea, în aglomerările umane cu peste 10.000 l.e., a apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare și epurarea lor avansată, la nivel de treaptă terțiară, pentru îndepărtarea azotului și fosforului, înainte de evacuarea în receptorii naturali       Nr./codul măsurii     RO-ME-023       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 3 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002  pentru aprobarea unor  norme  privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale   Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din  tratat , în ceea ce privește procedura de reglementare cu control       Obiective de mediu     Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită   Ind. 5.1.2   Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10       Descriptori     D5 Eutrofizare       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor       Activitate/Tematică     Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare.       Titlul măsurii     Epurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane, provenite din aglomerări umane cu mai puțin de 10.000 l.e., colectate prin sisteme de canalizare și evacuate în ape costiere       Nr./codul măsurii     RO-ME-024       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art.7 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 , cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită   Ind. 5.1.2   Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de organisme patogene microbiene       Activitate/Tematică     Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.       Titlul măsurii     Descărcările de ape uzate epurate în zonele stagnante din Marea Neagră se realizează prin conducte de descărcare în larg, prevăzute cu posibilități de dispersie       Nr./codul măsurii     RO-ME-025       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 4 din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 , cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991.       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită   Ind. 5.1.2   Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de organisme patogene microbiene       Activitate/Tematică     Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.       Titlul măsurii     Modernizarea și extinderea stațiilor de epurare ale unităților industriale, precum și reducerea emisiilor de substanțe poluante       Nr./codul măsurii     RO-ME-026       Categoria de măsuri UE     1b       Referință – legislația românească      Hotărârea Guvernului nr.859/2016  pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care este cuprins în teritoriul României.    Hotărârea Guvernului nr.392/2023  pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei   Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991,   Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită   Ind. 5.1.2   Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de organisme patogene microbiene       Activitate/Tematică     Descărcări de ape uzate orășănești /Activități terestre       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.       Titlul măsurii     Apele uzate provenite de la unitățile medicale și veterinare, curative sau profilactice, precum și de la orice fel de întreprinderi și instituții care prin specificul activității lor pot produce contaminarea cu agenți patogeni, se descarcă în rețelele de canalizare ale localităților și în stațiile de epurare   numai în condițiile în care s-au luat toate măsurile de dezinfecție si sterilizare prevăzute de legislația sanitară în vigoare       Nr./codul măsurii     RO-ME-027       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 6 din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.       Obiective de mediu     Nu sunt definite obiective cărora li se adresează această măsură       Descriptori     D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de organisme patogene microbiene       Activitate/Tematică     Descărcări de ape uzate orășenești /Activități terestre       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Deși nu contribuie la atingerea niciunui obiectiv definit, RO-ME-027 poate fi importantă în perspectiva actualizării definirii obiectivelor D8 Contaminanți în mediul marin (referitor contaminanții microbiologici).       Titlul măsurii     Actualizarea codului de bune practici agricole în funcție de progresele în domeniu și de apariția de noi tehnologii și practici agricole cu impact redus asupra mediului acvatic       Nr./codul măsurii     RO-ME-028       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000  privind aprobarea  Planului de acțiune  pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită   Ind. 5.1.2   Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de compuși sintetici       Activitate/Tematică     Descărcări de ape uzate din agricultură /Activități terestre       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.       Titlul măsurii     Exploatarea plajelor din zone amenajate pentru îmbăiere, pe malul mării, se face cu respectarea următoarelor cerințe:   - întreținerea curățeniei, dotarea cu recipiente adecvate pentru colectarea deșeurilor (un recipient la 150 mp zonă de plajă);   - să nu existe reziduuri solide;   - să nu existe spumă, detergenți;   - să nu existe pete de produse petroliere;   - respectarea numărul recomandat de dotări sanitare       Nr./codul măsurii     RO-ME-029       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 9 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 88/2004  pentru aprobarea  Normelor  de supraveghere, inspecție sanitară și control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, cu modificările și completările ulterioare.       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CE       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită   Ind. 5.1.2   Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin   D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de compuși nesintetici   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Deșeuri marine       Activitate/Tematică     Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5Eutrofizare , D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine.       Titlul măsurii     Realizarea, de către administratorii porturilor maritime, de instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scăpări accidentale       Nr./codul măsurii     RO-ME-030       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 22 din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.   Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive2011   Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008    Convenția internațională  din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin  Protocolul  din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă;   Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită   Ind. 5.1.2   Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin       Activitate/Tematică     Transport naval/Transport   Operațiuni portuare/poziționare de conducte și cabluri submarine/Structuri realizate de om       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.       Titlul măsurii     Dotarea administrațiilor porturilor maritime, precum și a potențialilor poluatori cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale și utilizarea acestora indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare       Nr./codul măsurii     RO-ME-031       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 23 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.    Convenția internațională  din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin  Protocolul  din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)       Obiective de mediu     Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse       Descriptori     D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin       Activitate/Tematică     Transport naval/Transport   Operațiuni portuare/poziționare de conducte și cabluri submarine/Structuri realizate de om       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanți în mediul marin (limitare geografică).       Titlul măsurii     Realizarea lucrărilor de amenajare, conform Master Planului “Protecția și reabilitarea zonei costiere”, necesare pentru îmbunătățirea fluxului de sedimente transportate de Dunăre       Nr./codul măsurii     RO-ME-032       Categoria de măsuri UE     1b       Referință – legislația românească      Hotărârea Guvernului nr. 859/2016    Hotărârea Guvernului  nr. 392/2023        Referință – legislația UE/internațională     Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.   Directiva 2011/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului   Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului       Obiective de mediu     Nu sunt definite obiective/ținte legate de modificări ale condițiilor hidrografice       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate bentale   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării   D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice       Presiuni principale     - Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)   - Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)   - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare)   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)       Activitate/Tematică     Dragaje/Extracție de resurse minerale   Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă/Structuri realizate de om       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura este importantă în contextul eroziunii continue a zonei costiere, dar trebuie bine evaluat impactul asupra habitatelor bentale.       Titlul măsurii     Elaborarea și implementarea planului de preluare și gestionare a deșeurilor generate de nave și/sau a reziduurilor mărfii       Nr./codul măsurii     RO-ME-033       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordonanța Guvernului nr.9/2022  privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin  Legea nr. 23/2023 .       Referință – legislația UE/internațională     Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.    Convenția internațională  din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin  Protocolul  din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin   D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin;   -Deșeuri marine       Activitate/Tematică     Transport naval/Transport   Operațiunii portuare/Structuri realizate de om       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare.       Titlul măsurii     Administrațiile portuare trebuie să asigure dotarea și disponibilitatea permanentă a instalațiilor portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii și să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, astfel încât să încurajeze navele să predea deșeurile generate și/sau reziduurile mărfii la instalațiile portuare de preluare și să nu le descarce în mare       Nr./codul măsurii     RO-ME-034       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Ordonanța Guvernului nr.9/2022  privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin  Legea nr. 23/2023 .       Referință – legislația UE/internațională     Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.    Convenția internațională  din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin  Protocolul  din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1   Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.   Deșeuri marine   Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin   D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   -Deșeuri marine       Activitate/Tematică     Transport naval/Transport   Operațiunii portuare/Structuri realizate de om       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare.       Titlul măsurii     Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, pentru proiecte de dezafectare, inclusiv în arii marine protejate, care pot avea impact semnificativ asupra mediului marin       Nr./codul măsurii     RO-ME-035       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art.11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011   Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Obiective de mediu     Habitate pelagice            Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira.barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL   Specii neindigene   Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot)   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)   Eutrofizare   Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită   Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D2 Specii neindigene   D3 Specii comerciale de pești și moluște   D4 Rețele trofice marine   D5 Eutrofizare   D6 Integritatea fundului mării   D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice   D8 Contaminanți în mediul marin   D9 Contaminanți în pești și fructe de mare   D10 Deșeuri marine   D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic       Presiuni principale     - Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)   - Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)   - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Introducerea de specii neindigene si translocații   - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Modificări importante în regimul salinității   - Modificări importante în regimul temperaturii   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Deșeuri marine   - Zgomot subacvatic       Activitate/Tematică     Extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie   Pescuit/Extracție de resurse vii   Acvacultură/Producere de hrană   Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om   Dragaje/Extracție de resurse minerale   Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere   Transport naval/Transport   Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri   Cercetare marină, activități educative/Cercetare       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent.       Titlul măsurii     Desfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, inclusiv în arii marine protejate, se realizează numai în baza autorizației /autorizației integrate de mediu       Nr./codul măsurii     RO-ME-036       Categoria de măsuri UE     1a       Referință – legislația românească      Art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 , aprobată cu modificări și completări prin  Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare       Referință – legislația UE/internațională     Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011   Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013       Obiective de mediu     Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche   1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera. noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL   Specii neindigene   Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot)   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)   Eutrofizare   Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită   Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D2 Specii neindigene   D3 Specii comerciale de pești și moluște   D4 Rețele trofice marine   D5 Eutrofizare   D6 Integritatea fundului mării   D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice   D8 Contaminanți în mediul marin   D9 Contaminanți în pești și fructe de mare   D10 Deșeuri marine   D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic       Presiuni principale     -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)   -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)   -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)   -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Introducerea de specii neindigene si translocații   - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   -Modificări importante în regimul salinității   -Modificări importante în regimul temperaturii   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   -Deșeuri marine   -Zgomot subacvatic       Activitate/Tematică     Extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie   Pescuit/Extracție de resurse vii   Acvacultură/Producere de hrană   Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om   Dragaje/Extracție de resurse minerale   Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere   Transport naval/Transport   Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri   Cercetare marină, activități educative/Cercetare       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent.         MĂSURI NOI    ce vor conduce la atingerea stării ecologice bune a mediului marin       Titlul măsurii     Crearea capacităților necesare pentru operațiunile de salvare a cetaceelor rănite sau bolnave, susținerea activităților de intervenție în cazul cetaceelor eșuate moarte și pregătirea unui cod de conduită, care să guverneze funcționarea centrelor sau a laboratoarelor implicate în această activitate       Nr./codul măsurii     RO-MN-001   Această măsură a fost propusă ca urmare a transpunerii în legislația românească       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     ( Legea nr. 91/2000  pentru ratificarea  Acordului  privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;  Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 374/2004  pentru aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre) a cerințelor Convenției ACCOBAMS prin care, cele 3 specii de delfini ce trăiesc în Marea Neagră, sunt protejate: Tursiops truncatus, Phocoena phocoena, Delphinus delphis (Anexa II a Directivei Habitate). Ca rezultat al identificării deficiențelor privind capacitățile tehnice necesare realizării obiectivelor de protecție și conservare a celor 3 specii de mamifere marine, măsura urmărește implementarea unor acțiuni destinate creării premiselor pentru salvarea cetaceelor rănite sau bolnave, precum și intervenția și studierea celor eșuate moarte, prin:   1. Pregătirea unui cod de conduită și crearea unei rețele de voluntari instruiți privind alertarea și intervenția în cazul incidentelor cu delfini eșuați, aflați în stare precară. În vederea realizării acestei acțiuni, se va promova colaborarea între specialiștii din cadrul institutelor de cercetare, direcții sanitar veterinare, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri, voluntari;   2. Utilarea, specializarea și coordonarea centrelor și laboratoarelor care să preia sarcina tratării mamiferelor rănite (institute de cercetare, clinici veterinare);   3. Crearea unei baze de date specializate privind cazuistica și raportarea către autoritățile competente naționale a mortalităților și ratei de succes obținute ca rezultat al acțiunilor de salvare;   4. Analizarea cazurilor eșuate moarte pentru identificarea cauzelor ce au determinat decesul (naturale sau antropice) (institute de cercetare, direcții sanitar veterinare, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri).       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri      KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale   KTM 36 M – Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor       Obiective de mediu     Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis).       Descriptori     D1 Biodiversitate-mamifere marine   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale   - Introducere de deșeuri marine   - Introducere de compuși sintetici   - Introducere de substanțe și compuși nesintetici   - Introducere de zgomot subacvatic       Domenii principale de activitate     pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine       Caracteristici     Mamifere marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003.    Convenția  privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.    Convenția  privind Protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 și ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare.       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre       Costuri     Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim ~ 1.200.000 euro   Componentele costului:   1. costuri de management; costuri de comunicare - costuri întâlniri; costuri diseminare - pregătire și organizare 1 meeting   2. costuri tehnice - echipamente laborator, utilare centru, consumabile, și altele asemenea   3. costuri training personal   4. costuri cercetare - salarii       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr de cetacee salvate/an;   nr. de laboratoare si centre utilate       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii - moderate:   de mediu:   - îmbunătățirea stării populației de mamifere marine   - creșterea cunoștințelor legate de cauzele rănirii/deceselor în rândul populației de mamifere marine       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Dezvoltare nouă       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ONG “Mare Nostrum”       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020-2025       Dificultăți în implementare     Da – infrastructura deficitară       Titlul măsurii     Stabilirea și administrarea zonelor protejate pentru cetacee, în corespondență cu zonele care servesc cetaceelor ca habitate și/sau care le asigură importante resurse de hrană       Nr./codul măsurii     RO-MN-002       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura este necesară deoarece, până în prezent, la nivelul Mării Negre nu sunt delimitate zone destinate protecției speciilor de delfini, cu precădere a habitatelor lor de hrănire (cu excepția acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protecție) și a principalelor lor rute de migrație.   Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:   1. Colectarea datelor de monitorizare sau/și a observațiilor privind prezența și etologia populațiilor de delfini legate de hrănire și migrație, la nivel național și regional, în vederea creării modelului de distribuție;   2. Elaborarea hărților în GIS privind habitatele de hrănire și rutele de migrație (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional și diseminarea acestora către autoritățile navale, gărzile de coastă, asociațiile pescărești, custozii ariilor protejate, Comisia Mării Negre;   3. Stabilirea unui Protocol și Plan de Acțiune privind protecția habitatelor și a rutelor de migrație la nivel național și regional, incluzând restricțiile privind activitățile de navigație, pescuit, extracție resurse minerale;   4. Includerea habitatelor/rutelor de protecție în Planificarea Maritimă Spațială.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.       Obiective de mediu     Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)       Descriptori     D1 Biodiversitate-mamifere marine   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale;   - Introducere de deșeuri marine   - Introducere de compuși sintetici   - Introducere de substanțe și compuși nesintetici   - Introducere de zgomot subacvatic       Domenii principale de activitate     pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine       Caracteristici     Mamifere marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003.    Convenția  privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.    Convenția  privind protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     tehnic   legislativ   conștientizare/comunicare/diseminare.       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție potențial ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 224.000 euro,   Componentele costului:   1. costuri de cercetare - salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea   2. costuri disemniare -1 meeting   3. costuri elaborare plan - planificare, scriere, meeting coordonare, și altele asemenea   4. costuri cercetare - salarii       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     hărți GIS   nr. de zone protejate desemnate       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Este posibil ca această măsura să aibă efecte negative asupra unor activități economice (pescuit, shipping, instalare cabluri/conducte, și altele asemenea)   Beneficii - scăzute:   de mediu:   - îmbunătățirea stării populației de mamifere marine   Beneficiile nu vor apare în această fază, ci doar după implementarea planului de acțiune.       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Aplicată frecvent; experiența vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ONG “Mare Nostrum”       Oportunități de finanțare     fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da–reticența unor operatori economici       Titlul măsurii     Protejarea speciilor marine de pasaj, ielcovanul (Puffinus yelkouan) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii), precum și a celorlalte specii importante de păsări protejate incluse înFormularul standard al sitului Natura 2000, ROSPA 0076 Marea Neagră       Nr./codul măsurii     RO-MN-003          Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Această măsură a fost dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România–Faza 2".   Inițial, măsura dezvoltată se referea la doar două specii de păsări marine (ielcovanul (Puffinus yelkouan) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii) selectate ca indicatori comuni   pentru Bulgaria și România, deoarece ambele specii sunt monitorizate pe coastele celor două țări. Ambele specii sunt incluse în  anexa nr. 2 a Protocolului  privind Conservarea Biodiversității și Cadrului Natural al Mării Negre din  Convenția  privind Protecția Mării Negre împotriva poluării din 14.06.2002, lista speciilor importante în Marea Neagră (ratificat prin  Legea nr. 218/2011 ). Prima specie este definită ca rară, iar cea de a doua ca fiind în pericol.   Măsura este extinsă la toate speciile importante de păsări marine protejate incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră și în Planul de management al ROSPA Marea Neagră.   Măsura urmărește adunarea de informații cât mai detaliate despre zonele de odihnă și hrănire speciilor marine selectate și va susține programul de Monitorizare D 1,4-Păsări marine din Bulgaria și România. Activitățile care ar putea afecta diversitatea păsărilor marine vor fi de asemenea monitorizate în cadrul acestei măsuri.   Un alt scop al măsurii este limitarea presiunii din turism și urbanizare, pescuit, scurgeri de petrol, eroziune costieră în zona costieră.   Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni, grupate în 2 faze:   Faza 1:   1. Cercetări pentru determinarea zonelor de odihnă și hrănire a speciilor marine de pasaj și a celorlalte specii importante de păsări din ROSPA Marea Neagră;   2. Delimitarea zonelor de odihnă și hrănire în scopul stabilirii de măsuri pentru protejarea în continuare a speciilor vizate.   Aceasta va conduce la obținerea următoarelor informații:   identificarea și cartografierea tipurilor de habitate speciale, în special a celor recunoscute sau identificate de către legislația comunitară (Directiva Habitate și Directiva Păsări) sau de către convențiile internaționale ca prezentând un interes special din punct de vedere științific sau al biodiversității;   - habitate din zonele care merită o atenție specială datorită caracteristicilor, localizării sau importanței strategice a acestora. Este vorba de zone supuse la presiuni extreme sau specifice sau de zone care necesită un regim de protecție special.   - descrierea dinamicii populațiilor, a zonei de răspândire naturale și a celei reale și a statutului speciilor de păsări marine prezente în regiunea/subregiunea marină;   Faza 2   1. implementarea măsurilor de protecție spațială.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare.    KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță.    KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor.   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții.   KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine. KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere).   KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin.   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.   KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin.   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.   KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.   KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură).   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.   KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin.       Obiective de mediu     Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung       Descriptori     D1 Biodiversitate-păsări marine   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale;   - Introducere de deșeuri marine   - Introducere de compuși sintetici   - Introducere de substanțe și compuși nesintetici   - Introducere de zgomot subacvatic       Domenii principale de activitate     pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, activități de pe uscat (industrie, agricultură, deversări de ape reziduale municipale, pierderea/degradarea habitatelor)       Caracteristici     Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție potențial ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor de mediu legate de păsările marine.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3   Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 184.000 euro în faza 1; cel mai probabil implementarea fazei 2 va conduce la costuri peste 500.000 euro   Componentele costului:   Faza 1   1. costuri de cercetare -salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea   2. costuri negociere - pregătire, planificare, meetinguri la nivel național și bilateral   Faza 2 – imposibil de estimat costurile în acest stadiu       Eficiență     Moderată – scor 3       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Indicatori legați de obiectivele de mediu definite referitoare la păsările marine       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului privat prin limitarea intențiilor de investiții (ex. în construirea de noi ferme de midii, ferme piscicole și/sau extinderea celor existente sau alte intenții de dezvoltare a acvaculturii, parcuri eoliene offshore), precum și asupra turismului -construirea de complexuri de agreement, turism recreativ pe mare, uscat, sporturi, și altele asemenea.   Beneficii - moderate: de mediu:   - îmbunătățirea stării populației de păsări marine   Beneficiile nu vor apare în faza 1, ci doar după implementarea măsurilor de protecție spațială - faza 2.       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, custozii ariilor marine protejate, ONG-uri: Societatea Ornitologică Română, Mare Nostrum       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020- 2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Elaborarea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate în conformitate cu cerințele Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin       Nr./codul măsurii     RO-MN-004       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Această măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2".   Măsura este necesară având în vedere extinderea unor arii marine protejate (ex. ROSCI 0026 Vama Veche–2 Mai, ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla, și altele asemenea) și desemnarea unora noi.   Implementarea eficientă a acesteia necesită următorii pași:   1. Reevaluarea tipurilor și stării de conservare a habitatelor și speciilor din cadrul Ariilor Marine Protejate conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin;   2. Elaborarea/Revizuirea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate, dacă este necesar, și punerea în aplicare a măsurilor de conservare, protecție, refacere și management incluse în acestea.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare.   KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță.   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor.   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții.   KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine. KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Ape–apele costiere.   KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin.   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.   KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin.   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.   KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.   KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură).   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.   KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin.       Obiective de mediu     Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani.    Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani.   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii.   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii.   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate.   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate.   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan).   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural.   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește.   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung.   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera. noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥ 1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a   Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a   Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥ 30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥ 1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥ 70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ;   Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL       Descriptori     D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale, de exemplu pescuitul comercial și sportiv   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de specii neindigene și translocații   - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice, de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)   - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Activități recreative, precum turism, sport, relaxare, și altele asemenea; Industrie, precum evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș; Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine, precum petrol și gaz natural; Urbanizare, precum deversări de ape reziduale municipale; Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii, precum pescuit; Acvacultură; Activități de pe mare, precum transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești   -Habitate bentale   -Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.   Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.   Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost foarte ridicat (>1.500.000 Euro) – scor 1   Costul implementării acestei măsuri este dificil de estimat, dar cel mai probabil va fi de ordinul zecilor de milioane euro (conform ghidului programului POIM)   Componentele costului:   Faza 1 – elaborarea/revizuirea/actualizare planurilor de management   1. costuri pentru cercetare, precum constituire grup experți, întâlniri, studii geologice, biologice și hidrochimice, și altele asemenea;   2. costuri actualizarea/elaborare/revizuire a planurilor de management, precum costuri experți, întâlniri, comunicare, consultare stakeholderi.   Faza 2 – implementarea măsurilor de protecție și conservare .   Cheltuieli foarte dificil de estimat în acest stadiu, dar cel mai probabil costurile vor fi 5.000.000 euro, conform ghidului programului POIM.       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Numărul de planuri de management elaborate revizuite pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noi arii protejate;   Numărul de planuri de management implementate pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noile arii protejate definite.       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice prin extinderea ariilor marine protejate și, implicit, prin elaborarea/revizuirea/actualizarea planurilor de management.   Beneficii – foarte ridicate:   De mediu:   - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești   - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate    Socio-economice   - creșterea numărului de turiști pentru desfășurarea de activități de agreement pe mare   Beneficiile nu vor apare în faza de revizuire/actualizare a planurilor de management, ci doar după implementarea acestora       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța”, INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Crearea de rețele coerente și reprezentative de Arii Marine Protejate care includ Ariile Marine Protejate din România și Bulgaria, inclusiv planurile de management. Controlul sporit al activităților reglementate în Ariile Marine Protejate       Nr./codul măsurii     RO-MN-005       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată în comun de România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2".   Această măsură este îndreptată spre crearea unei rețele coerente și reprezentative, comune/combinate, de Arii Marine Protejate în Zonele Economice Exclusive ale României și Bulgariei. 'Coerent' și 'Reprezentativ' se referă la articolul 13 din Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin. Coerența ar putea însemna că ar trebui să existe o conexiune între condițiile fizice de mediu (vânt, curenți marini) și habitate. 'Reprezentativ' ar putea însemna că toate tipurile de habitate importante sunt protejate (ar trebui incluse atât habitatele costiere, cât și cele offshore).   Măsura urmărește îmbunătățirea mediului marin și sporirea controlului activităților reglementate care ar putea afecta ecosistemele din Ariile Marine Protejate.   Un Grup de Lucru ar trebui să stabilească criteriile pentru definirea rețelei și să recomande acțiuni pentru realizarea acesteia.   Măsura necesită următoarele acțiuni:   1. Investigarea distribuției actuale a Ariilor Marine Protejate, coerenței și reprezentativității   2. Controlul activităților reglementate în sau în apropierea Ariilor Marine       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare   KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții   KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă – apele costiere)   KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin   KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale   KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor       Obiective de mediu     Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama   Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a   Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a   Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2;    Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥ 200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%;    Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%;    Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥ 30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥ 80%;    Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥ 1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥ 10%;    Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥ 70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%;    Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis   (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis   (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL       Descriptori     D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de specii neindigene și translocații   - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)   - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești   -Habitate bentale   -Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politi ci     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992   Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014,   Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3   Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 580.000 euro   Componentele costului:   Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea)   - costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)   - costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri între reprezentanții celor 2 state membre, costuri pentru deplasări și alte costuri)   - costuri pentru control (costuri personal suplimentar, costuri training, costuri operaționale)       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Ar trebui să aibă la bază indicatorii existenți       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: mare   Analiza Cost-Beneficiu: mare   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice. Beneficii – ridicate:   De mediu:   - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești   - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate   Beneficiile cresc prin implementarea fazei de control.       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Crearea coridoarelor ecologice între arii protejate marine       Nr./codul măsurii     RO-MN-006   Măsura se referă la necesitatea creării conexiunilor fizice între habitatele și       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     speciile protejate al căror ciclu reproductiv sau mod de hrănire presupun circulația între habitate situate la distanță unele de altele, separate fizic prin zone în care nu beneficiază de regim de protecție.   Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni:   1. Studii privind identificarea habitatelor și speciilor care trebuie să beneficieze de crearea coridoarelor ecologice;   2. Studii privind posibilitățile tehnice, economice de creare a coridoarelor;   3. Consultarea stakeholderilor și demararea procedurilor de delimitare și înființare a coridoarelor ecologice.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare   KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții   KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere)   KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin   KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale   KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea   de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor       Obiective de mediu     Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturală   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   Ind. 1.5.1   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   Ind. 1.6.1   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SL   Ind. 1.6.2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%       Descriptori     D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de specii neindigene și translocații   - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)   - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești   -Habitate bentale   -Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.   Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014,   Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 136.000 euro   Componentele costului:   - costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea)   - costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)   - costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri, costuri pentru deplasări și alte costuri)       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de coridoare ecologice       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice.   Beneficii – scăzute:   De mediu:   - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești   - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate   Beneficiile nu apar în această fază de desemnare a coridoarelor ecologice. Beneficiile vor apare în momentul în care sunt stabilite și implementate reguli/reglementări privind activitățile economice în aceste coridoare.       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate       Oportunități de finanțare     Fonduri publice: proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC RO- BG, LIFE, POIM, și altele asemenea)       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da - reticența operatorilor economici cu activități în mediul marin       Titlul măsurii     Realizarea hărților de risc pentru habitatele din ariile marine protejate Natura 2000       Nr./codul măsurii     RO-MN-007       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Această măsură presupune realizarea unui instrument de management privind anticiparea riscurilor pentru protecția și conservarea habitatelor din ariile protejate, luând în considerare activitățile socio-economice cu impact potențial negativ asupra acestora, având în vedere situarea ariilor protejate în zona costieră, puternic antropizată.   Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:   1. Identificarea activităților socio-economice cu impact direct, indirect și cumulat asupra habitatelor protejate;   2. Clasificarea habitatelor în funcție de sensibilitatea și vulnerabilitatea acestora la potențialele efecte negative;   3. Utilizarea softurilor de modelare (ex. Marxan) pentru estimarea/cuantificarea riscurilor și luarea celor mai bune decizii de management al activităților cu impact negativ.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor       Obiective de mediu        Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a   Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50% Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•mp   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ;   Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL       Descriptori     D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de specii neindigene și translocații   - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)   - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești   -Habitate bentale   -Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992   Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.   Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor/țintelor definite.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 176.000 euro   Componentele costului:   - Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea)   - Costuri tehnice (echipamente PC, software, consumabile)       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de hărți realizate       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – scăzute:   De mediu:   - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești   - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar).       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Armonizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și de ubanism cu Planul de amenajare a spațiului maritim în vederea susținerii măsurilor de protecție și conservare a speciilor și habitatelor       Nr./codul măsurii     RO-MN-008       Descrierea scurtă și precisă a măsurii        Această măsură urmărește îndeplinirea obligațiilor ce revin României din adoptarea Directivei privind Planificarea Maritimă Spațială, care implică coordonarea tuturor proiectelor/activităților de dezvoltare socio-economică a zonei costiere cu obiectivele de protecție și conservare a habitatelor și speciilor ariilor marine protejate.   Acțiunile necesare implementării acestei măsuri:   1. Adoptarea unui Program Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate printr-un Acord între autoritățile administrative locale, agenții economici cu interese de dezvoltare în zona costieră și custozii/administratorii ariilor protejate;   2. Instruirea personalului și achiziționarea softurilor necesare planificării maritime spațiale de către instituțiile de decizie;   3. Utilizarea (în scopul Planificării spațiale maritime) instrumentelor software, ce facilitează alegerea celor mai bune opțiuni de folosire a   spațiului maritim, ținând cont de interacțiunile dintre activitățile socio- economice desfășurate;   4. Consultări publice cu autoritățile cu responsabilități în domeniul planificării spațiale maritime, în scopul evitării conflictelor de interese.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.   KTM 38 Măsuri legate pentru Măsurile de Protecție Spațială a mediului marin (se adresează presiunilor multiple)       Obiective de mediu     Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a   Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ;   Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL       Descriptori     D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de specii neindigene și translocații   - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)   - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești   -Habitate bentale   -Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992,   Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ   Conștietizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu definite       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 185.000 euro   Componentele costului per acțiune:   1. costuri de elaborare a programului comun de acțiune (pregătire, consultări, finalizare, aprobare, comunicare, și altele asemenea)   2. costuri training   3. costuri cercetare (salarii); costuri tehnice (echipamente PC, consumabile, software)   4. costuri consultare publică (pregătire, organizare meeting, și altele asemenea)       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de hărți realizate       Evaluare socio- economică        Analiza Cost-Eficiență: mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – scăzute:   De mediu:   - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești   - îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Socio-economice:   - creșterea nr. de vizitatori/turiști   Beneficiile vor apare o dată cu implementarea Programului Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de   Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea   implementării/acoperire temporală     2020 -2024       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Elaborarea hărților de distribuție a habitatelor predominante conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin la nivel național, armonizarea clasificării acestora la nivel regional și european (conform EUNIS) și publicarea acestora în EMODNet și pe site-ul Comisiei Mării Negre       Nr./codul măsurii     RO-MN-009       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura are ca scop crearea unui instrument facil de management pentru autoritățile publice, factorii decidenți, agenți economici, în privința gestionării activităților economice desfășurate în habitatele marine. Totodată, constituie un pas important în vederea evaluării stării habitatelor importante la nivel național și regional, folosind un sistem unitar de identificare a acestora, promovat la ora actuală la nivel european.   Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:   1. Identificarea, clasificarea si cartarea habitatelor predominante și realizarea hărților de distribuție în format GIS, cu respectarea standardelor Directivei INSPIRE;   2. Publicarea hărților în baze europene.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri      KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor       Obiective de mediu     Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească   valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în   mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele   două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din   ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în   mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele   2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în   mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele   2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea   măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei   specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine   (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi   determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor   datorate factorilor uman și naturalâ   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține   sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de   ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală   a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona   Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari -   2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche   1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama   Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției   actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2;    Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ;   Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis   (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL       Descriptori     D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de organisme patogene microbiene   - Introducerea de specii neindigene și translocații   - Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)   - Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești   -Habitate bentale   -Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politi ci     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992,   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.   Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost foarte mare (> 1.500.000 ) – scor 1   Costul implementării acestei măsuri este de ordinul zecilor de milioane de euro, cartografierea habitatelor fiind o activitate foarte costisitoare și de durată   Componentele costului:   - costuri cercetare (salarii);   - costuri tehnice (monitoring, studii biologice, geologice, hidrochimie, și altele asemenea), echipamente PC, consumabile, software   - costuri pentru diseminare       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de habitate cartate   Nr. de hărți       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: scăzută (mică)   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – moderate:   De mediu:   - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești   Cartografierea habitatelor este considerată un mijloc eficace de a sintetiza în mod cuprinzător distribuția spațială și starea habitatelor marine și, prin urmare, furnizează instrumente esențiale de informare pentru a sprijini aplicațiile de management de mediu.       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii        Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Evaluarea funcțiilor și serviciilor ecosistemice       Nr./codul măsurii     RO-MN-010   Această măsură este obligatorie în contextul în care, România trebuie să se       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     conformeze, ca semnatar al Convenției privind Biodiversitatea și lansării Strategiei Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 (UEBD2020), cerințelor acestora. Acestea prevăd activitățile pe care trebuie să le întreprindă statele membre în perioada următoare:   - Realizarea hărților serviciilor ecosistemice   - Evaluarea stării ecosistemelor marine și a serviciilor acestora   - Evaluarea, până în anul 2020, din punct de vedere economic, a acestor servicii   - Integrarea valorilor ecosistemelor în sistemele lor contabile și de raportare la nivelul UE.   Principalele acțiuni ce trebuie întreprinse pentru implementarea acestei măsuri, sunt:   1. Identificarea tipurilor de servicii (ex., de producție, reglare, culturale, suport) și prioritizarea acestora;   2. Identificarea metodologiilor celor mai potrivite de valorizare contabilă a tipurilor de servicii;   3. Instruirea custozilor/administratorilor ariilor protejate și, de asemenea, a agenților economici privind evaluarea serviciilor ecosistemice, autorități locale de mediu (APM) cu atribuții în domeniul reglementării activităților   4. Realizarea hărților serviciilor ecosistemice identificate;   5. Elaborarea unui sistem național de plată a serviciilor ecosistemice și reinvestire a valorii monetare în protecția/refacerea/reconstrucția ecologică și menținerea serviciilor ecosistemice pe termen lung.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare   KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții   KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere)   KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin.   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin   KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale   KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor       Obiective de mediu           Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturală   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2   1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de   Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ;   Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL   Specii neindigene   Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54,   valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)   Eutrofizare   Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită   Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.       Descriptori     D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D2 Specii neindigene   D3 Specii comerciale de pești și moluște   D4 Rețele trofice marine   D5 Eutrofizare   D6 Integritatea fundului mării   D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice   D8 Contaminanți în mediul marin   D9 Contaminanți în pești și fructe de mare   D10 Deșeuri marine   D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic       Presiuni principale     -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)   -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)   -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)   -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Introducerea de specii neindigene și translocații   Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   - Modificări importante în regimul salinității   - Modificări importante în regimul temperaturii   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   -Deșeuri marine   -Zgomot subacvatic       Domenii principale de activitate     Pescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor)       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești   -Habitate bentale   -Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politi ci      Convenția  privind diversitatea iologică (CBD), cu modificările ulterioare.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.   Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștietizare/comunicare/diseminare   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu și de presiune.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 120.000 euro   Componentele costului:   - Costuri pentru cercetare; costuri tehnice (echipamente PC, software, și altele asemenea)   - Costuri training   - Costuri comunicare; costuri consultare stakeholderi   - Costuri pentr elaborarea sistemului național de plată (costuri de negociere, costuri consultare stakeholderi)       Eficiență     Moderată – scor 3       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr. de metodologii;   nr. de hărți ale serviciilor ecostitemice identificate       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii - scăzute:   de mediu:   - îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești   Socio-economic:   - evaluarea serviciilor furnizate de ecosistemul marin       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020-2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Realizarea unui plan de acțiune comun pentru detectarea timpurie și atenuarea și evaluarea impactului speciilor non indigene       Nr./codul măsurii     RO-MN-011   Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura urmărește detectarea timpurie de noi specii non-native și reducerea impactului lor asupra componentelor native ale ecosistemului.   1. Implementarea măsurii necesită desfășurarea următoarelor acțiuni:   Echiparea navelor cu stații de tratare a apei de balast în vederea distrugerii speciilor non-indigene invazive de patogeni, chisturi;   2. Creșterea capacității tehnice a autorităților supervizoare (asigurarea unui număr suficient de vase disponibile având dotarea tehnică necesară pentru realizarea de inspecții regulate și inopinate și având echipament corespunzător pentru prelevarea și analizarea de probe;   3. Echiparea și acreditarea laboratoarelor specializate pentru analiza apei de balast;   4. Creșterea capacității administrative/tehnice a personalului care prelevează și analizează probe de apă de balast (creșterea numărului de inspectori și a personalului de laborator).       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri        KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduse   KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora       Obiective de mediu     Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse       Descriptori     D2Specii neindigene       Presiuni principale     - Introducerea de specii neindigene și translocații       Domenii principale de activitate     Transport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic       Caracteristici     - Pești   - Habitate bentale   - Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politi ci     Convenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apei de Balast și Sedimentelor de la nave (Convenția de la Londra, 2004)   Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local.   Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive   Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62).       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție moderată/mare la atingerea obiectivelor/șintelor referitoare la D2 Specii neindigene       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost mare (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2   Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 345.000, dar cel mai probabil va depăși 1.000.000 euro   Componentele costului:   1. costuri tehnice (achiziție stații de tratare a apei) – imposibil de estimat în acest stadiu   2. costuri tehnice (achiziție echipamente de laborator, de prelevare probe, consumabile)   3. costuri acreditare laboratoare   4. costuri cu personalul (suplimentarea personalului de control, inclusiv personal pentru laborator), costuri training, costuri operaționale pentru control       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr. cazurilor speciilor neindigene/invazive nou înregistrate în ecosistemul Mării Negre;            nr. cazurilor de impact negativ înregistrate asupra speciilor native sau asupra speciilor neindigene deja introduse în ecosistemul Mării Negre, cauzate de introducerea speciilor neindigene/invazive;   nr. de vase inspectate/an;   nr. probelor de apă de balast/an;   nr. probelor de apă de balast găsite în neconcordanță cu cerințele legale/an.       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Măsura va avea efecte asupra sectorului de construcții de nave, inclusiv asupra proprietarilor de nave prin necesitatea creșterii investiției în echipamente cu sisteme speciale pentru tratarea apei de balast în vederea distrugerii speciilor non native de patogeni, și altele asemenea.   Beneficii - moderate:   de mediu:   - este de așteptat reducerea cazurilor de deversări ilegale de apă de balast de către vasele care navighează în apele teritoriale   - limitarea introducerii, răspândirii și impactului negativ al speciilor neindigene asupra ecosistemului Mării Negre;       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria    Regională       Fezabilitate tehnică     Dezvoltare nouă       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da – România nu a ratificat încă Convenția Internațională pentru Controlul si Managementul Apelor de Balast si a Sedimentelor de la Nave; lipsa de cunoștințe legată de căile/vectorii de introducere a speciilor neindigene, răspândire, și altele asemenea       Titlul măsurii     Revizuirea permanentă a listei de specii neindigene marine din Marea Neagră       Nr./codul măsurii     RO-MN-012       Descrierea scurtă și precisă a măsurii        Măsura este necesară pentru cunoașterea permanentă a speciilor neindigene introduse în Marea Neagră pe diferite căi. Este necesară o permanentă colaborare între grupul de experți și organizații sectoriale, institute de cercetare, și altele asemenea pentru asigurarea de informații și observații legate de specii neindigene nou introduse.   Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:   1. Constituirea unui grup de experți care să actualizeze permanent lista de specii invazive;   2. Campanii de sensibilizare/conștientizare a diverselor grupuri profesionale (pescari, operatori plaje, fermieri, scafandri, operatori portuari, și altele asemenea) privind furnizarea de informații/observații legate de prezența speciilor invazive.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduse   KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora.       Obiective de mediu     Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse       Descriptori     D2 Specii neindigene       Presiuni principale     - Introducerea de specii neindigene și translocații       Domenii principale de activitate     Transport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic       Caracteristici     - Pești   - Habitate bentale   - Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politi ci     Convenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apei de Balast și Sedimentelor de la nave (Convenția de la Londra, 2004).   Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007. Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014.   Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62).       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D2 Specii neindigene       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) – scor 5   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 45.000 euro, Componentele costului:            1.costuri cercetare   2. costuri de comunicare, costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factori interesați)       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de specii nou introduse în listă       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: foarte mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii - scăzute:   de mediu:   - măsura în sine nu aduce beneficii directe. Beneficiile indirecte rezidă din cunoașterea permanentă a speciilor nou introduse în ecosistem, înțelegerea efectelor pe care acestea le au asupra ecosistemului și a căilor de introducere și dispersare a acestora       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria   Regională       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române”, Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor, și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar),       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020-2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Sensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor “prietenoase cu mediul“       Nr./codul măsurii     RO-MN-013       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura poate fi considerată ca un prim pas în procesul de introducere de noi tehnici de pescuit prietenoase mediului (unelte selective, amplasarea de dispozitive electronice tip PINGER sau ADD).   Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:   1. Organizarea de evenimente de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare profesională;   2. Campanii educaționale în cadrul asociațiilor de pescuit referitoare la folosirea eficientă a tehnicilor de pescuit prietenoase mediului (ex. emițătoare de impulsuri subacvatice (pinger).       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale       Obiective de mediu     Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung       Descriptori     D1 Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-păsări marine   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)       Domenii principale de activitate     Pescuit       Caracteristici     -Păsări marine   -Mamifere marine   -Pești       Legături cu alte directive/legislații/politici     Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicata la atingerea obiectivelor/țintelor legate de mamifere marine, păsări marine și pești.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost foarte scăzut (< 50.000 Euro) – scor 5   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 37.000 euro, Componentele costului:   Costuri pentru evenimentele de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare (pregătire, organizare meetinguri cu stakeholderi, follow-up)   Costuri comunicare       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de emițătoare de impulsuri subacvatice       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: foarte mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate conduce la costuri de investiții pentru achiziționarea de emițătoare de impulsuri subacvatice, și altele asemenea Beneficii - scăzute:   de mediu:   - îmbunătățirea stării populației de mamifere marine, păsări marine, pești.   Beneficiile directe vor apare atunci când se vor implementa aceste tehnici prietenoase cu mediul       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), ONG “Mare Nostrum”       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții       Titlul măsurii     Stimularea practicilor “prietenoase cu mediul“ prin utilizarea vaselor de pescuit cu lungime mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate (pescuit la scară redusă)       Nr./codul măsurii     RO-MN-014       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România–Faza 2"   Scopul măsurii este de a încuraja pescuitului de coastă la scară redusă, promovând astfel folosirea inovațiilor tehnologice (ex. tehnici de pescuit mai selective) care nu cresc efortul de pescuit.   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Elaborarea ghidului de reglementări;   2. Elaborarea ghidului tehnic.       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale       Obiective de mediu        Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche   1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de   Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%;   Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența   gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate bentale   D3 Specii comerciale de pești și moluște   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)   - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)       Domenii principale de activitate     Pescuit       Caracteristici     -Pești   -Habitate bentale       Legături cu alte directive/legislații/politici     Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție mare în atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște și D1 Biodiversitate-habitate bentale, D4 Rețele trofice și D6 Integritatea fundului mării       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Din contră, măsura este de așteptat să aibă efecte benefice în apele marine ale țărilor riverane prin creșterea stocului de pești comerciali și nu numai.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 44.000 euro, dar cheltuielile pentru introducerea celor mai bune practici sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare se estimează costuri >150.000 Euro   Această măsură conține costuri administrative și de implementare.   - pregătirea personalului administrativ și a pescarilor   - stimularea financiară (mecanism) a sectorului de pescuit pentru introducerea echipamentelor și practicilor prietenoase mediului   - introducerea de programe pilot de testare a echipamentelor   - distribuirea de materiale promoționale   - întâlniri între stakeholderii din sectoarele de pescuit costier la scara redusă și cel la scară largă   - introducerea celor mai bune practici disponibile       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței Evaluare socio- economică     Numărul de vase cu lungimea mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate.   Analiza Cost-Eficiență: mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii - moderate:   Socio-economice:   - Beneficii pentru pescari (pe termen mediu si lung) – îmbunătățirea stocului de pești (specii comerciale); îmbunătățirea pescuitului durabil       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Dezvoltare nouă       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii       Oportunități de finanțare      Fonduri publice          Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și pierderea locurilor de muncă       Titlul măsurii     Desemnarea zonelor în care este permisă folosirea uneltelor de pescuit de tip beam traul și observații pe termen lung asupra impactului acestora. Modificarea cerințelor de utilizare, atunci când este cazul       Nr./codul măsurii     RO-MN-015          Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura presupune identificarea zonelor în care acest tip de traulare este permisă (criteriile folosite vor fi stabilite de către Grupuri de Lucru comune) și are ca scop reducerea deteriorării habitatelor bentale   Măsura include componente de control (după stabilirea zonelor autorizate pentru folosirea uneltelor de pescuit tip beam traul și a celor în care acestea sunt interzise, ar trebui desfășurate operațiuni de control pentru a monitoriza respectarea dispozițiilor) și componente de monitoring și cercetare în scopul evaluării impactului folosirii beam traul-ului asupra ecosistemului (în funcție de această evaluare măsura ar putea fi modificată în ceea ce privește cerințele de utilizare, atunci când este necesar).   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. constituirea grupurilor de lucru (la nivel național și regional) pentru stabilirea criteriilor necesare identificării zonelor în care beam trawl este permis;   2. controlul respectării zonelor în care beam trawl este permis;   3. activități de cercetare și monitorizare a impactului asupra habitatelor bental.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere)   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.       Obiective de mediu        Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%;   biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a   Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de   Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate bentale   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     - extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);   - eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial);   - extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)       Domenii principale de activitate     Pescuit       Caracteristici     - Habitate bentale       Legături cu alte directive/legislații/politici     Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura este de așteptat să aibă o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de habitatele bentale și integritatea fundului mării       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2   Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 430.000 euro, dar cheltuielile sectoriale sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare, se estimează costuri >1.000.000 Euro   Această măsură conține costuri administrative și de implementare.   1. constituirea grupurilor de lucru (pregătire, organizare meetinguri la nivel național si regional); costuri de cercetare; costuri comunicare   2. costuri suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia; costuri operaționale pentru control   3. costuri cercetare; costuri sectoriale - imposibil de estimat în această fază       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr zone identificate; nr. de amenzi       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte socio-economice negative pe termen scurt, putând conduce la reducerea cantității de moluște/rapane colectate și la pierderea de locuri de muncă.   Beneficii – mari:   De mediu:   îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale   îmbunătățirea calității apei   Socio-economice:   Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătățirea stocului de moluște/rapana (specii comerciale);       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră); Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da – temerea pescarilor legată de pierderea locurilor de muncă       Titlul măsurii     Promovarea și stimularea (inclusiv financiară) a pescuitului și colectării de moluște în condiții prietenoase cu mediul       Nr./codul măsurii     RO-MN-016   Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura urmărește promovarea și stimularea tehnicilor prietenoase mediului de pescuit și colectare de moluște.   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export);   2. Aplicarea sistemului de stimuli (financiari);   3. Constituirea de servicii de consultanță;   4. Sensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor prietenoase mediului.       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale       Obiective de mediu     Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona   Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Navodari– 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de   Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind•m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   D3 Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D1 Biodiversitate-habitate bentale   D1 Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D1 Biodiversitate-păsări marine   D3 Specii comerciale de pești și moluște   D4 Rețele trofice marine   D6 Integritatea fundului mării       Presiuni principale     Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial)   Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)       Domenii principale de activitate     Pescuit       Caracteristici     - Habitate bentale   - Pești   - Mamifere marine   - Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992   Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009   Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Economic   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de D1 Biodiversitate, D4 rețele trofice marine, D6 Integritatea fundului mării și D3 Specii comerciale de pești și moluște.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2   Costul este în foarte mare măsură influențat de componenta economică (stimularea financiară) care este imposibil de estimat în acest stadiu.   Componentele costului:   1. costuri legate de definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export, organizare întâlniri)   2. aplicarea sistemului de stimuli (financiari): imposibil de estimat în această etapă   3. Constituirea de servicii de consultanță: imposibil de estimat în această etapă   4. costuri de comunicare; costuri de conștientizare       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr. de stimulări financiare/an       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte negative (pe termen scurt) asupra activităților economice de pescuit și colectare de moluște, putând conduce la scăderea producției, costuri pentru investiții și la pierderea de locuri de muncă.   Beneficii – moderate:   De mediu:   - îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale   - îmbunătățirea calității apei   Socio-economice:   - Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătățirea stocului de pești și moluște (specii comerciale);       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Dezvoltare nouă       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice: proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM)       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și de pierderea locurilor de muncă.       Titlul măsurii     Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de pești vizate       Nr./codul măsurii     RO-MN-017       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în   Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura va contribui la atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești.   Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:   1. Constituirea unui Grup de Lucru regional;   2. Discuții asupra unor posibile măsuri comune (ex. stabilirea limitelor de distribuire a stocurilor pt. speciile demersale);   3. Implementare (control).       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale       Obiective de mediu     Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)       Domenii principale de activitate     Pescuit       Caracteristici     Pești       Legături cu alte directive/legislații/politici     Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.   Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017.   Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic    Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție semnificativa la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3   Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 328.000 euro.   Componentele costului per acțiune:   1. Costuri operaționale pentru Grupul de Lucru regional (planificare, organizare întâlniri, și altele asemenea)   2. costuri comunicare/diseminare (întâlniri cu organizațiile pescărești)   3. costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control       Eficiență     Ridicată – scor 5       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Indicatorii legați de D3       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – moderate:   De mediu:   - menținerea volumului stocurilor în limite biologice sigure   Socio-economice:   - atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești   - o mai bună aliniere la planul național de gestionare a pescuitului și întărirea controlului la aplicarea sa.       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria   Regională       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Punerea în aplicare a controlului pentru setcile de calcan       Nr./codul măsurii     RO-MN-018       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonata între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura se referă la îmbunătățirea funcțiilor de control ale autorităților competente pentru controlul cerințelor stabilite de către Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru setcile de calcan utilizate în sectorul de pescuit (material, dimensiunea ochiului și grosimea).   Scopul măsurii: îmbunătățirea stocului de calcan și reducerea capturilor accidentale (pești și mamifere) prin întărirea mecanismului de control asupra tehnicilor/uneltelor de pescuit pentru calcan.   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Pregătirea personalului de control;   2. Suplimentarea personalului de control;   3. Controlul operațional.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale       Obiective de mediu     Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan);   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)   Ind. 3.2.2   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D1 Biodiversitate-mamifere marine   D1 Biodiversitate-pești   D3 Specii comerciale de pești ți moluște   D4 Rețele trofice marine       Presiuni principale     - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)       Domenii principale de activitate     Pescuit       Caracteristici     Pești   Mamifere marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic    Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște, D1 Biodiversitate-mamifere marine și pești, și D4 Rețele trofice marine.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3   Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 298.000 euro.   Componentele costului: costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de controale-amenzi       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare)   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – ridicate:   De mediu:   - reducerea capturilor accidentale de mamifere marine   - reducerea capturilor accidentale de alți pești (specii necomerciale) Socio-economice:   - atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Definirea și reevaluarea perioadelor și zonelor de prohibiție pentru speciile de pești – stocuri de pești       Nr./codul măsurii     RO-MN-019       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura urmărește reevaluarea și, acolo unde este necesar, modificarea perioadelor și zonelor de prohibiție existente (prelungirea, schimbarea   perioadelor, schimbarea zonelor pentru pescuit, și altele asemenea) luând în considerare schimbările condițiilor de mediu.   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Constituirea Grupurilor de Lucru comune (reprezentanți ai Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, ai altor administrații de stat relevante, institutelor de cercetare, ONG-urilor și Grupurilor Locale Pescărești); Revizuirea zonelor și perioadelor de prohibiție existente în apele teritoriale   2. Studii pentru evaluarea spațială și temporală a stocurilor și specificarea nevoilor;   3. Delimitarea perioadelor și zonelor;   4. Controlul de conformitate cu aceste interdicții și restricții în zonele desemnate.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale       Obiective de mediu        Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)       Descriptori     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni principale     - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)       Domenii principale de activitate     Pescuit       Caracteristici     Pești       Legături cu alte directive/legislații/politici     Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.    Convenția  privind diversitatea biologică (CBD), cu modificările ulterioare.   Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.   Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.   Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor legate de D3       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3   Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 225.000 euro.   Componentele costului:   Costuri operaționale pentru constituirea Grupurilor de Lucru și delimitarea perioadelor si zonelor (planificare, pregătire și organizare întâlniri)   Costuri de cercetare   Costuri de comunicare   Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control       Eficiență     Ridicată – scor 5       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Ar trebui să se bazeze pe indicatorii existenți       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare)   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului cu pești prin limitarea și/sau interzicerea pescuitului.   Beneficii – ridicate:   De mediu:   - îmbunătățirea stării populațiilor celor 7 specii comerciale   - menținerea în limite biologice sigure a speciilor comerciale   - îmbunătățirea stării populațiilor speciilor necomerciale care ar putea fi pescuite accidental   Socio-economice:   - atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Aplicată frecvent; experiența vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da – posibila reticență a pescarilor       Titlul măsurii     Gestionarea și reducerea surselor difuze de poluare, inclusiv depunerile atmoferice       Nr./codul măsurii     RO-MN-020       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura se referă la eutrofizare și poluarea cu contaminanți și include două etape: prima va fi concentrată pe activitățile de cercetare legate de o mai bună cunoaștere a impactului surselor difuze de poluare (în special depunerile atmosferice) asupra mediului marin, iar cea de a doua fază va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază.   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   Etapa 1 va cuprinde:   - Activități de cercetare în scopul mai bunei cunoașteri privind impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin;   1.1.a. Activități de monitorizare   1.1.b. Proiecte de cercetare   - Folosirea unei metodologii comune la Marea Neagră pentru evaluarea presiunii datorate surselor difuze de poluare și a impactului acestora de la sursele difuze de poluare (modele, SWAT, și altele asemenea).   1.2.a. Dezvoltarea de ghiduri pentru elaborarea metodologiilor comune   1.2.b. Dezvoltarea de modele, și altele asemenea (personal, logistică, și altele asemenea).   Etapa 2 va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază și va fi dezvoltată în cel de-al doilea ciclu al Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     Faza 1   KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   Faza 2   KTM 2 Reducerea poluării cu nutrienți din agricultură   KTM 3 Reducerea poluării cu pesticide din agricultură   KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin       Presiuni principale     - Introducerea de nutrienți   - Introducerea de materie organică   - Introducere de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de radionuclizi   - Introducerea de organisme patogene microbiene       Domenii principale de activitate     Activități de pe uscat (transport, activități urbane, industrie, agricultură); activități de pe mare (producere de energie, shipping).       Caracteristici     - Păsări   - Mamifere   - Pești   - Habitate bentale   - Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politi ci     Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.   Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991.   Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic (etapa 1)   Legislativ (etapa 2)       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor de mai jos (totuși dificil de estimat datorită lipsei cunoștințelor în această fază)       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri        Cost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2 (costul se referă doar la implementarea etapei 1)   Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 400.000 euro, dar cel mai probabil va crește semnificativ. În acest stadiu este imposibil de precizat costul necesar pentru investiții.   Componentele costului:   - costuri pentru cercetare (personal cercetare, echipamente, software, organizare întâlniri, și altele asemenea)   - costuri pentru implementarea tehnică (costuri pentru investiții, costuri operaționale, costuri pentru întreținere, și altele asemenea) - imposibil de estimat - costuri elaborare metodologii comune (constituire grup experti, întâlniri bilaterale, și altele asemenea)   Costuri pentru dezvoltarea măsurilor de reducere (etapa 2) urmează a se determina (depind de rezultatele obținute în etapa1       Eficiență     Moderată (medie) – scor 3       Indicatori pentru măsurarea eficienței            Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: scăzută   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – scăzute:   De mediu:   - îmbunătățirea mediului marin prin minimizarea impactului din surse difuze Nu se așteaptă beneficii pe termen scurt, deoarece măsura nu conduce în mod direct la modificări ale stării mediului. Beneficiile sunt dificil de identificat în această fază de început a procesului.       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Dezvoltare nouă       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române”, Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020-2025       Dificultăți în implementare     Da–lipsa de cunoștințe referitoare la impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin       Titlul măsurii     Întărirea controlului privind folosirea zonelor de curățare a navelor în porturi       Nr./codul măsurii     RO-MN-021       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura se referă la întărirea controlului (referitor atât la personal, cât și la îmbunătățirea logisticii) pentru respectarea prevederilor MARPOL 73/78 și Directivei (UE) 2019/883 cu privirea la deversarea deșeurilor organice și minerale în zonele de curățare din porturi.   Măsura se adresează reducerii aportului de nutrienți, materie organică și contaminanți (chimici și microbiologici) în apele teritoriale și în Zona Economică Exclusivă.   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea sistemului de sancțiuni (revizuirea cuantumului în funcție de nivelul de poluare, de intenție, și altele asemenea);   2. Pregătirea personalului de control;   3. Suplimentarea personalului de control;   4. Controlul operațional (combustibil, materiale, ambarcațiuni, și altele asemenea).       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și / sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă       Obiective de mediu     Eutrofizare   Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.       Descriptori     D5 Eutrofizare   D8 Contaminanți în mediul marin   D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Introducere nutrienți   - Introducere de materie organică   - Introducere de compuși sintetici   - Introducere de substanțe și compuși nesintetici   - Introducere de agenți patogeni   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     transport naval, operațiuni portuare       Caracteristici     - Păsări marine   - Mamifere marine   - Pești   - Habitate bentale   - Habitate pelagice       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008   Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE    Convenția internațională  din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin  Protocolul  din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)   Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D5 Eutrofizare, D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3   Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 277.000 euro.   Componentele costului:   - Costuri necesare constituirii grupului de lucru; costuri de negociere (pregătirea sistemului de sancțiuni, întâlniri, și altele asemenea)   - Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr. de controale/an   nr de nave ce folosesc facilitățile portuare/an       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – moderate:   De mediu:   - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, habitate pelagice, pești, mamifere marine, păsări marine       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Aplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Autoritatea Navală Română)       Oportunități de finanțare     fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Introducerea etichetării ecologice (pe baza etichetelor ecologice relevante existente) în acvacultură       Nr./codul măsurii     RO-MN-022       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura urmărește dezvoltarea schemelor de etichetare ecologică pentru promovarea unei acvaculturii durabile și îmbinarea elementelor de piață și industrie cu interesele și comunitățile de mediu.   Importanța măsurii - etichetarea ecologică poate facilita accesul pe noile piețe, consolidarea sau extinderea cotei de piață pe piețele existente, creșterea credibilității și a câștigurilor prin potențiale prețuri “premium”.   Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni:   1. Stabilirea Grupurilor de Lucru;   2. Dezvoltarea campaniilor de conștientizare a publicului;   3. Implementarea (inclusiv materiale promoționale permanente).       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)       Obiective de mediu     Ind. 9.1.1 Nivelul contaminanților (metale grele, pesticide organoclorurate, bifenili policlorinați și HPA) în pești și moluște capturate din mediul natural să nu depășească nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (UE) nr. 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023 privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1881/2006; pentru contaminanți care nu sunt enumerați în Regulamentul (UE) nr. 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023, valorile limită sunt agreate la nivel național/regional, Regulamentul (CE) nr.396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE.   Ind. 9.1.2 Nu mai mult de 25 % din probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile reglementate pentru metale grele; nu mai mult de 5 % din toate probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile reglementate pentru bifenili policlorurati, HPA și pesticide organoclorurate       Descriptori     D9 Contaminanți în pești și fructe de mare       Presiuni principale     - Introducere de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de organisme patogene microbiene       Domenii principale de activitate     Activități de pe uscat (activități urbane, industrie, agricultură); Turism și Activități recreative, Shipping, Producere de energie (extracție țiței și gaze naturale), Eliminare de deșeuri, Extracție de resurse nevii, Operațiuni portuare       Caracteristici     - Habitate bentale   - Pești       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 2013/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei.   Regulamentul (UE) 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023.   Regulamentul (CE) nr.396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005.   Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 cu privire la aplicarea art. 36 din Tratatul EURATOM referitor la monitorizarea nivelului radioactivității în mediu în scopul evaluării expunerii populației.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D9 Contaminanți în pești și fructe de mare.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3   Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 97.000 euro. Totuși, este foarte probabilă o creștere a costului implementării măsurii prin introducerea cheltuielilor sectoriale (deocamdată dificil de evaluat).   Componentele costului:   - Costuri pentru constituirea grupului de lucru (la nivel național - experți de stat și experți din sectorul piscicol (producători din acvacultură) în scopul de a verifica legislația existentă la nivel național și European legat de etichetarea ecologică, dezvoltarea de propuneri pentru astfel de etichete în acvacultură; la nivel regional - întâlniri bilaterale între România și Bulgaria pentru coordonarea și aprobarea propunerilor)   - Costuri pentru consultări cu stakeholderi, autorități și sectoare relevante la o scară mai mare și revizuirea legislației (dacă este necesară) și adoptarea acesteia - Costuri pentru campanii de conștientizare a publicului (închiriere de locații, catering, materiale promoționale); costuri de comunicare (broșuri, pliante, media)   - Cheltuieli sectoriale - imposibil de estimat în acest stadiu       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Creșterea generală a consumului de fructe de mare pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an)   Creșterea generală a consumului de fructe de mare etichetate ecologic pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an)       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Această măsură ar putea avea un efect negativ asupra restului de producători care nu pot să asigure calitatea necesară a propriilor produse și nu sunt autorizați să folosească etichetarea ecologică (creșterea “economiei gri”).   Beneficii – moderate:   Socio-economic:   - sectorul piscicol va alege să opteze pentru introducerea etichetării ecologice dacă există o astfel de solicitare. Opțiunea depinde de tipul de etichete si de potențialele beneficii pentru mediu. - Introducerea etichetării ecologice este relevantă pentru piețele locale de pește și pentru export   - creșterea conștientizării publicului asupra produselor oferite pe piață și posibilitatea de a alege, creșterea consumului de produse marine (statistici periodice referitoare la produsele marine oferite pe piețe și preferințele consumatorilor)   - creșterea profitului firmelor care oferă produse etichetate ecologic.       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Dezvoltare nouă       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura), incluzând Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da – posibila reticență a unor producători legat de costurile ridicate, suportul managerial inadecvat, insuficiența datelor și impactul asupra pieței.       Titlul măsurii     Amendarea legislației existente, acolo unde este necesar, pentru desfășurarea activităților economice în mediul marin       Nr./codul măsurii     RO-MN-023          Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (DCSM) în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura se referă la activitățile umane din mediul marin menționate/listate în cadrul art. 8 al Directivei 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim   Măsura nu se referă la activități militare.   Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni:   1. Activități pregătitoare pentru modificarea/adaptarea legislației naționale, dacă este necesar;   2. Consultări publice și sectoriale;   3. Adaptarea legislației.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri        KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare   KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță.   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții   KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere)   KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin.   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin   KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă   KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale   KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.       Obiective de mediu     Habitate pelagice   Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani   Pești   Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani   Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii   Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii   Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturală   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung   Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche   1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie aMytilus galloprovincialis ≥5000 g•m^-2   Densitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind•m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind•m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind•m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g•m^-2   1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g•m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind•m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind.m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind•m^-2 Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL   Specii neindigene   Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse   Specii comerciale de pești și moluște   Ind. 3.1.1   Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);   Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);   Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)   Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)   Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)   Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)   Ind. 3.1.2   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)   Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)   Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).   Ind. 3.2.2   Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone   Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone   Ind. 3.3.1   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)   Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)   Eutrofizare   Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă   Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită   Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice   Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării       Descriptori     D1Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine   D2 Specii neindigene   D3 Specii comerciale de pești și moluște   D4 Rețele trofice marine   D5 Eutrofizare   D6 Integritatea fundului mării   D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice   D8 Contaminanți în mediul marin   D9 Contaminanți în pești și fructe de mare   D10 Deșeuri marine   D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic       Presiuni principale     -Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)   -Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)   -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)   -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)   - Introducerea de specii neindigene și translocații   - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)   - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor   - Introducerea de substanțe organice   -Modificări importante în regimul salinității   -Modificări importante în regimul temperaturii   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   -Deșeuri marine   -Zgomot subacvatic       Domenii principale de activitate     Pescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor)       Caracteristici     - Habitate pelagice   - Habitate bentale   - Pești   - Mamifere marine   - Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.   Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicata la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     -       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de modificări/an       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Implementarea măsurii ar putea conduce la conflicte între conformitatea cu legislația de mediu și intențiile de investiții în anumite zone din mediul marin (investiții publice și private). De exemplu, conflicte între planurile de investiții în ariile protejate sau în apropierea lor.   Beneficii – moderate:   De mediu și socio-economice:   Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de energie în mediul marin (explorarea și extracția de petrol și gaz natural, parcuri eoliene offshore, și altele asemenea).       Coordonare     Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române”, Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de cercetare), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Îmbunătățirea managementului deșeurilor de la nave       Nr./codul măsurii     RO-MN-024       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsură a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România Măsura se referă la evaluarea și punerea în aplicare a colectării și transportului deșeurilor provenite de la nave (acestea includ deșeuri gospodărești și de exploatare, deșeuri alimentare și materiale plastice în conformitate cu anexa 5 din MARPOL 73/78, precum și deșeuri petroliere (șlam) și ape reziduale (ape uzate și apa de santină).   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Îmbunătățirea facilităților existente   2. Pregătirea personalului de control;   3. Personal suplimentar pentru control;   4. Control operațional       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă       Obiective de mediu     Contaminanți   Ind. 8.1.1.   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse   Deșeuri marine   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării       Descriptori     D8 Contaminanți în mediul marin   D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici   - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin   - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Transport naval; operațiuni portuare       Caracteristici     - Pești   - Habitate bentale   - Habitate pelagice   - Păsări marine   - Mamifere marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008   Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019    Convenția internațională  din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin  Protocolul  din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)    Convenția  privind protecția Mării Negre împotriva poluării, cu modificările ulterioare –  Protocolul  privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție potențial ridicata la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) – scor 2   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim 260.000 Euro, dar cel mai probabil, luând în considerare și costurile de investiții (dificil de estimat în acest stadiu) va depăși 1.000.000 Euro   Componentele costului:   - costuri tehnice – cheltuieli cu infrastructura, imposibil de estimat în această fază costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, - costuri operaționale de control       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Numărul de semnale primite/an   Numărul de inspecții/an   Numărul de taxe/an   Cantitatea de deșeuri din diferite categorii pentru procesare ulterioară în porturi/an       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii - moderate:   de mediu:   - îmbunătățirea condițiilor (chimice) a habitatelor bentale, habitatelor pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești.       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Aplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Autoritatea Navală Română)       Oportunități de finanțare     fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Stabilirea coordonată și/sau sprijinirea campaniilor regulate (anuale) de creștere a conștientizării adresate mediului de afaceri (agenți comerciali, operatori de plaje, pescari, și altele asemenea) și publicului (turiști, studenți, copii, și altele asemenea) legate de sursele și consecințele deșeurilor marine asupra mediului și de necesitatea reciclării deșeurilor       Nr./codul măsurii     RO-MN-025          Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2"   Măsura urmărește creșterea conștientizării operatorilor economici (pescari, operatori turism, operatori portuari, și altele asemenea) legat de efectele negative ale introducerii de deșeuri marine–reducerea presiunii la surse.   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Evenimente pentru consolidarea capacității sub formă de campanii și seminarii de informare (copii, studenți și publicul larg);   2. Campanii regulate (anuale) de încurajare și promovare a curățării plajelor și îmbunătățirea monitorizării și colectării deșeurilor marine pe bază de voluntariat (în sectoarele de plajă care nu au fost închiriate, pe baza de contract, de la Administrația Bazinală de Apă – Dobrogea-Litoral);   3. Campanii regulate de conștientizare a operatorilor economici (pescari, operatori de plaje, agenți comerciali, și altele asemenea) privind impactul negativ al deșeurilor marine asupra afacerilor lor și conservării biodiversității;   4. Întărirea controlului (ex. respectarea prevederilor contractuale ale operatorilor de plaje, operatorilor portuari, și altele asemenea).       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița   KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin       Obiective de mediu     Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării   Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine.       Descriptori     D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     pescuit, operațiuni portuare, industrie, turism/recreere, shipping, și altele asemenea       Caracteristici     - Pești   - Habitate bentale   - Mamifere marine   - Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008   Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991.   Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006    Convenția  privind protecția Mării Negre împotriva poluării, cu modificările ulterioare –  Protocolul  privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 225.000 euro   Componentele costului:   - costuri comunicare/diseminare   - costuri de conștientizare (pregătire, organizare meetinguri, și altele asemenea)   - costuri tehnice (achiziție saci gunoi, pubele, și altele asemenea)   - costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaționale de control       Eficiență     Potențial ridicată (mare) – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr. de evenimente   nr de campanii de curățare a plajelor nr. de meetinguri cu stakeholderi   nr. sancțiuni/an       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii - moderate:   a) de mediu:   - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor.   b) Beneficii socio-economice   - Beneficii recreaționale/turism –creșterea nr. de turiști, nr de cazări în proprietăți situate în vecinătatea plajelor, și altele asemenea   - Beneficii pentru pescari – mai puține deșeuri ce se pot încurca în plase       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă - Dobrogea Litoral și Garda Națională de Mediu), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), ONG Mare Nostrum       Oportunități de finanțare     Fonduri publice; fonduri private; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, și altele asemenea)       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Facilitarea și implementarea practicilor de "pescuit de deșeuri"       Nr./codul măsurii     RO-MN-026       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura se va baza pe acțiunea de colectare a deșeurilor marine prinse accidental în uneltele de pescuit ale pescarilor.   Măsura va cuprinde și o componentă economică (stimularea pescarilor).   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:   1. Campanii de conștientizare/sensibilizare a pescarilor privind importanța/necesitatea colectării deșeurilor marine;   2. Elaborarea unui sistem de stimulare (ex. financiară) a pescarilor și aplicarea acestuia (și identificarea surselor de finanțare a sistemului de stimulare);   3. Asigurarea infrastructurii necesare colectării deșeurilor (dotarea ambarcațiunilor de pescuit cu saci pentru colectarea deșeurilor, crearea de facilități în punctele de debarcare (ex. pubele, transport auto, și altele asemenea) pentru colectarea deșeurilor „pescuite” și transportul acestora la unitățile de preluare și procesare.       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița   KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin       Obiective de mediu     Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării       Descriptori     D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Shipping; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură, industrie, turism/recreere.       Caracteristici     - Pești   - Habitate bentale   - Mamifere marine   - Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.   Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019.   Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008   Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare   Economic       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 46.000 euro, dar incluzând și componenta economică, costul va crește.   Componentele costului:   - Costuri pentru creșterea conștientizării (salarii, materiale, organizare întâlniri); costuri de comunicare (salarii, materiale publicitare, alte costuri administrative) - Costuri pentru elaborarea sistemului de stimulare (constituire grup experți – salarii, întâlniri),   - costuri tehnice (achiziție materiale, combustibil, și altele asemenea).   Cheltuielile legate de acordarea stimulilor nu sunt încă evaluate.       Eficiență     Potențial ridicată (mare) – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     cantitate de deșeuri colectata   nr de puncte amenajate pentru colectare    nr. de stimuli acordat       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: mare   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   În schimb, măsura ar putea să aibă efecte negative minore asupra activității de pescuit prin reducerea spațiului de depozitare din ambarcațiuni/bărci, pierderea de timp pentru pescuitul deșeurilor, și altele asemenea Pentru a compensa aceste neajunsuri (dar nu numai) măsura prevede elaborarea unui sistem de stimuli financiari.   Beneficii - moderate:   de mediu:   - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor   Economice:   - reducerea costurilor de întreținere plaselor de pescuit: mai puține deșeuri marine conduc la costuri mai mici de întreținere în ceea ce privește repararea și curățarea plaselor;   - reducerea cantității de deșeuri din zonele de traulare       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Dezvoltare nouă       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), ONG Mare Nostrum       Oportunități de finanțare     fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Identificarea zonelor de acumulare a deșeurilor din material plastic din mediul marin și elaborarea unui plan de acțiune în vederea depoluării acestora       Nr./codul măsurii     RO-MN-027       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura se referă la cunoașterea zonelor în care s-au identificat acumulări de deșeuri, în special din plastic și, în funcție de arealul identificat (plaje, cordoane de nisip, lagune, acvatorii portuare, golfuri, largul marii, și altele asemenea) se vor elabora acțiuni specifice de recuperare/colectare a acestor deșeuri plastice și reciclarea lor   Măsura contribuie la atingerea obiectivelor referitoare la D10 (reducerea volumul de deșeuri plastice ce pot fi transportate din zonele de aglomerare spre zone mai puțin poluate, reducerea posibilității de crearea de particule de microplastice, formate prin descompunerea masei plastice în fragmente mai mici de 5mm precum fibre, folii, obiecte sferice și altele asemenea).   Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni   1. Promovarea/încurajarea transmiterii datelor/informațiilor/observațiilor privind prezența deșeurilor (plastice) de către persoane fizice/autorități /lucrători comerciali care au posibilitatea de a observa și a informa autoritățile competente (campanii de conștientizare, campanii media, aplicații software dedicate (ex. Marine Litter Watch, și altele asemenea);   2. Crearea unui grup de lucru (care să proceseze datele/observațiile recepționate și care să elaboreze modele de distribuție a zonelor de acumulare pe baza datelor furnizate);   3. Elaborarea unui plan de acțiune care să cuprindă acțiuni specifice pentru tipurile de areale identificate.       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița   KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin       Obiective de mediu     Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării   Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine       Descriptori     D10 Deșeuri marine       Presiuni principale     - Deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Transport naval (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor)       Caracteristici     - Pești   - Habitate bentale   - Mamifere marine   - Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992   Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008   Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 67.000 euro,   Componentele costului:   1. costuri comunicare (campanii media, materiale publicitare); costuri pentru creșterea conștientizării (salarii, transport, organizare și materiale pentru meetinguri)   2. costuri de cercetare   3. costuri elaborare plan (pregătire, consultare, aprobare, și altele asemenea); costuri studii de caz (materiale, combustibil, și altele asemenea)       Eficiență     Potențial ridicată (mare) – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr. de semnale primite    nr. de areale identificate    volumul de deșeuri colectat       Evaluare socio- economică        Analiza Cost-Eficiență: mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii - moderate:   De mediu:   - îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor   Socio-economice   - Elaborarea planului de acțiune pentru diverse zone de acumulare a deșeurilor contribuie într-o mică măsură la creșterea numărului de vizitatori ai locurilor neamenajate pentru îmbăiere. Contribuția va fi semnificativă după implementarea planului.   - Reducerea costurilor de întreținere a plaselor de pescuit: cunoașterea zonelor de acumulare a deșeurilor plastice poate determina pescarii să ocolească aceste zone, astfel încât aceștia să aloce costuri mai mici de întreținere în ceea ce privește repararea și curățarea plaselor.       Coordonare     Națională   Bilaterală România–Bulgaria   Regională       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, ONG Mare Nostrum       Oportunități de finanțare     fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Elaborarea unor norme specifice privind nivelul de zgomot produs de motoarele navelor/ambarcațiunilor, în special acelora care navighează în arii marine protejate       Nr./codul măsurii     RO-MN-028       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura urmărește reducerea nivelului zgomotului produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor de agrement și de pescuit, în special a celor care navighează în ariile marine protejate, dar și a navelor comerciale și furnizoare de servicii portuare.   Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni:   1. Constituirea unui grup de lucru (experți), la nivel național, pentru elaborarea metodologiei pentru definirea normelor specifice privind zgomotul produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor;   2. Creșterea conștientizării privind impactul zgomotului subacvatic generat de motoarele ambarcațiunilor/navelor asupra biodiversității marine;   3. Pregătirea unui plan de acțiune (include propuneri de modificări tehnice, restricții de trafic maritim, sancțiuni, control, și altele asemenea);   4. Consultarea stakeholderilor privind planul de acțiune.       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ       Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung       Descriptori     D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic       Presiuni principale     - Zgomot subacvatic       Domenii principale de activitate     Turism/agrement, pescuit, transport naval.       Caracteristici     - Mamifere marine   - Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de mamifere marine și păsări marine       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 82.000 euro   Componentele costului:   1. costuri de cercetare pentru elaborarea metodologiei (salarii experți, costuri întâlniri)   2. costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factorii interesați), costuri comunicare   3. costuri pt elaborarea planului de acțiune (salarii, întâlniri, alte costuri)   4. costuri consultare stakeholderi (organizare 2 meetinguri)       Eficiență     Moderată (medie) – scor 3       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr de ambarcațiuni modificate tehnic       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: medie   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Măsura poate avea un impact negativ asupra proprietarilor de ambarcațiuni/nave prin alocarea unor fonduri suplimentare în vederea modificărilor tehnice pe care măsura le propune (schimbarea motoarelor ce generează zgomot peste limita admisă).   Beneficii - scăzute:   de mediu:   - reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Conștientizarea se estimează a avea o contribuție slabă la atingerea obiectivelor (beneficiilor), în timp ce elaborarea planului nu contribuie la obținerea beneficiilor (doar implementarea sa poate contribui semnificativ, dar nu este prevăzută în această măsură).       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de Cercetare); Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020 -2025       Dificultăți în implementare     Da - posibila reticență a stakeholderilor (operatori de turism, proprietari ai ambarcațiunilor, și altele asemenea)       Titlul măsurii     Realizarea registrului de zgomot impulsiv la litoralul românesc al Mării Negre       Nr./codul măsurii     RO-MN-029       Descrierea scurtă și precisă a măsurii        Măsura constă în dezvoltarea și menținerea actualizată a unui registru al zgomotului care să înregistreze (să se adreseze), spațial și temporal, activitățile de pe mare generatoare de zgomot.   Primul pas îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să analizeze și să decidă care sunt sursele relevante de zgomot impulsiv care trebuie incluse (ex. măsurători seismice, instalații de foraj, sonare cu frecvență joasă și medie și explozibili). Al doilea pas îl constituie procesul de achiziție de date referitoare la zgomotul subacvatic impulsiv de la operatorii economici ce desfășoară activități pe mare.   În general, procesul de obținere a actelor de reglementare pentru activitățile pe mare poate contribui la obținerea de date legate de zgomotul subacvatic. Aceste date vor contribui la realizarea registrului de zgomot. În cazul în care activitățile de pe mare generatoare de zgomot subacvatic nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, datele referitoare la zgomot vor fi colectate pe baza de voluntariat (ex. activități militare).   Elaborarea și permanenta actualizare a registrului de zgomot permite o mai bună înțelegere a activităților din mediul marin, generatoare de zgomot. Datele incluse în acest registru pot fi folosite în cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activități asupra mediului marin (modele predictive pentru posibilul impact, scenarii, și altele asemenea).   Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni:   1. constituirea grupului de experți   2. dezvoltarea si permanenta actualizare a registrului (achiziție date, realizare de produse de date, și altele asemenea)       Categoria de măsuri UE     2a       Tipuri cheie de măsuri     KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii   KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ       Obiective de mediu     Mamifere marine   Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate   Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate   Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis)   Păsări marine   Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)   Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural   Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va crește   Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung       Descriptori     D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic       Presiuni principale     - Zgomot subacvatic       Domenii principale de activitate     Toate activitățile desfășurate pe mare (shipping, operațiuni portuare, prospecțiuni seismice, producere de energie, pescuit, turism/recreere, și altele asemenea)       Caracteristici     - Mamifere marine   - Păsări marine       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D1 Biodiversitate-mamifere marine și păsări marine și D4 Rețele trofice marine.       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.       Costuri     Cost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) – scor 5   Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 41.000 euro,   Componentele costului:   1. Costuri de cercetare/elaborarea metodologiei stabilirea pragurilor (salarii experți, costuri întâlniri); costuri diseminare (pregătire și organizare 1 meeting)   2. costuri de cercetare (personal cercetare, achiziție software, PC, și altele asemenea)       Eficiență     Moderată (medie) – scor 3       Indicatori pentru măsurarea eficienței     nr. de activități incluse în registru       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: mare   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Dimpotrivă, măsura va contribui la obținerea de date legate de zgomotul subacvatic, care, mai departe, pot fi folosite in cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activități asupra mediului marin.   Beneficii - scăzute:   de mediu:   - reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Măsura în sine nu contribuie la obținerea beneficiilor de mediu, dar are o contribuție la cunoașterea surselor de zgomot impulsiv, ceea ce poate contribui în viitor la elaborarea unor măsuri specifice de reducere a acestei presiuni.       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Aplicată; experiență limitată / incertitudini       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apelor Române” și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de cercetare)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2020- 2025       Dificultăți în implementare     Da - posibila lipsă a datelor referitoare la activități militare       Titlul măsurii     Monitorizarea impactului fermelor de acvacultură marină asupra ecosistemului Mării Negre       Nr./codul măsurii     RO-MN-030       Descrierea scurtă și precisă a măsurii        Măsura se referă la:   1. Colectarea de informații cât mai detaliate despre modificările în structura și funcțiile ecosistemelor bentice limitrofe ariilor în care se desfășoară activități de acvacultură marină;   2. Limitarea activităților conexe acvaculturii marine care pot avea impact asupra unor specii și/sau habitate de valoare conservativă ridicată, rare și/sau periclitate.       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     Specifice       Obiective de mediu     Obiective corespondente descriptorului D1 diversitatea biologică este conservată, conform detalierii din  Hotărârea Guvernului nr. 432/2020        Descriptori     Descriptorul D1 Diversitatea biologică este conservată. Calitatea și numărul habitatelor, precum și distribuția și abundența speciilor sunt adaptate condițiilor fiziografice, geografice și climatice existente.       Presiuni principale     - Introducerea de substanțe organice   - Introducerea de compuși sintetici   - Introducerea si acumularea de deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Activități economice marine (acvacultura)       Caracteristici     - Habitate bentale, Pești   - Acumulare deșeuri marine       Legături cu alte   directive/legislații/politici     Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona costieră       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent în legătură cu managementul riscurilor de mediu costier/maritim       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin aferent României și zonei transfrontaliere cu Bulgaria. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 100.000 euro.   Componentele costului:   - costuri legate de activitățile de monitoring biologic marin/costier   - cercetări pentru determinarea impactului fermelor de acvacultură marină asupra ecosistemului   - delimitarea zonelor afectate de activitatea de acvacultură marină și verificarea suprapunerii cu arealul speciilor de interes conservativ și/sau a habitatelor fragile   - costuri legate de organizarea de consultări publice și sectoriale   - costuri de comunicare/conștientizare publica       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de sesiuni de monitorizare/an       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.   Beneficii – moderate:   De mediu și socio-economice:   Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de hrană în mediul marin.       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Frecvent aplicată; experiență națională redusă, dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Asociații de pescari Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institute de cercetare)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2022 -2025       Dificultăți în implementare     Nu       Titlul măsurii     Monitorizarea modificărilor morfologice și hidrologice în zonele în care se desfășoară lucrările de protecție și amenajare costieră actuale (gropi de împrumut, plaje înnisipate artificial, structuri costiere de larg, submerse și/sau emerse)       Nr./codul măsurii     RO-MN 031       Descrierea scurtă și precisă a măsurii     Măsura se referă la evaluarea presiunilor exercitate asupra fundului mării și a condițiilor hidrologice, în contextul lucrărilor de protecție costieră. Totodată, măsura contribuție la evaluarea stării de conservare a habitatelor marine și poate constitui o bază pentru adaptarea practicilor de execuție a soluțiilor de protecție costieră la conceptul de soluție de protecție prietenoasă mediului.   Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni:   1. Monitorizarea parametrilor hidrologici și morfologici   2. Monitorizarea pierderilor, perturbărilor fizice la nivelul fundului mării și a modificării condițiilor hidrologice   3. Monitorizarea distribuției și stării habitatelor bentale în zonele de interes.       Categoria de măsuri UE     2b       Tipuri cheie de măsuri     KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă – apele costiere)   KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin   KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale   KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.       Obiective de mediu        Habitate bentale   Ind. 1.4.1   1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia   1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai   Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari– 2 Mai   1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud   1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche   1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche 1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche   1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m   1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral   Ind. 1.5.1   1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha   1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha   1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha   1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha   1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 ha   Ind. 1.6.1   Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm   Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥ 50%   Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   Frecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SL   Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TL   Ind. 1.6.2   1110-1: Acoperirea cu Zostera. noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera.noltei ≥ 1600 g·m^-2   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g·m^-2   1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g·m^-2    Densitatea populației de Donacilla cornea≥3300 ind·m^-2   Densitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind·m^-2   1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind·m^-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g·m^-2   1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥8000 g·m^-2   Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥16 g·m^-2   Ind. 4.3.1   Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥9000 ind·m^-2   Densitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind·m^-2; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind·m^-2   Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind·m^-2   Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥200 ind·m^-2   Ind. 6.2.1   1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%   1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%   1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400mp ≥70%   1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%   1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ;   Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥1 colonie m^-2   Ind. 6.2.3   1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL   1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SL   Contaminanți   Deșeuri marine   Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării       Descriptori     D1 Biodiversitate – habitate bentale   D6 Integritatea fundului mării   D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice   D9 Contaminați   D10 deșeuri marine       Presiuni principale     -Perturbarea fizică a fundului mării rezultate din îndepărtarea și/sau depunerea sedimentelor   -Pierderi fizice (din cauza schimbării permanente a substratului sau a morfologiei fundului mării și a extracției substratului fundului mării și/sau „etanșare” – acoperirea substratului inițial cu alte structuri)   -Modificări importante în regimul hidrologic marin adiacent   - Introducerea și acumularea de deșeuri marine       Domenii principale de activitate     Protecția costieră și protecția împotriva inundațiilor   Restructurarea morfologiei fundului mării, inclusiv dragare și depozitarea de materiale   Extracția de minerale (rocă, minereuri metalifere, pietriș, nisip, cochilii)   Infrastructură pentru turism și agrement       Caracteristici     - Habitate bentale   - Habitate pelagice   - Pești       Legături cu alte directive/legislații/politici     Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.   Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.   Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și managementul riscului la inundații   Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014       Instrument pentru implementare/Mod de implementare     Tehnic   Legislativ   Conștientizare/comunicare/diseminare       Referință spațială/Zone de implementare     Ape teritoriale/Zona costieră       Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor     Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu       Impact transfrontalier     Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin aferent României si zonei transfrontaliere cu Bulgaria. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.       Costuri     Cost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4   Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 100.000 euro/an.   Componentele costului:   - costuri cercetare (salarii)   - costuri tehnice (activități de monitorizare)   - costuri de comunicare/conștientizare publica       Eficiență     Potențial ridicată – scor 4       Indicatori pentru măsurarea eficienței     Nr. de sesiuni de monitorizare/an       Evaluare socio- economică     Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare)   Analiza Cost-Beneficiu: medie   Efecte negative secundare   Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Implementarea măsurii ar putea conduce la conflicte între conformitatea cu legislația de mediu și intențiile de investiții publice și private în anumite zone din mediul marin (exemplu: conflicte între planurile de amenajare costiera si conservarea habitatelor bentale în ariile marine protejate).   Beneficii – moderate:   De mediu și socio-economice:   Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de energie în mediul marin (explorarea și extracția neadecvată de sedimente, etc.).       Coordonare     Națională       Fezabilitate tehnică     Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici       Organizații responsabile pentru implementarea măsurii     Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române” și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației, Inovării și Digitalizării (Institutul National de Cercetare Dezvoltarea Marină „Grigore Antipa”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar)       Oportunități de finanțare     Fonduri publice       Planificarea implementării/acoperire temporală     2022 - 2028       Dificultăți în implementare     Nu       EXCEPȚII       Numele excepției     Introducerea de specii neindigene pe căi secundare, în particular prin strâmtoarea Bosfor       Nr./codul excepției     RO-EX-001       Tipul de excepție:    Art.13 alin.(1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2010 , privind stabilirea strategiei mediul marin, aprobată cu modificări prin  Legea nr.6/2011 , cu modificările ulterioare.     România nu este responsabilă de gestionarea zonelor marine la punctul de intrare al speciilor neindigene de la strâmtoarea Bosfor în Marea Neagră și, prin urmare, nu sunt în măsură să ia măsuri pentru a preveni răspândirea unor astfel de specii în Marea Neagră. Deși România poate lua măsuri pentru a preveni introducerea, prin activități antropice, a unor astfel de specii în apele sale, această cale secundară de pătrundere a acestor specii în regiunea Mării Negre nu poate fi controlată. Acest scenariu, coroborat cu dificultățile în cunoașterea exactă a modului de introducere în apele marine românești, poate compromite atingerea Stării Ecologice Bune în ceea ce privește introducerea de specii neindigene.       KTM     KTM 34–Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora.       Obiective/ținte relevante     - Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre   - Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse       Starea Ecologică Bună     Starea Ecologică Bună este atinsă când abundența și distribuția speciilor neindigene nu crește și nu mai există alte introduceri de specii alogene. Speciile neindigene nu trebuie să determine o influență negativă asupra populației de specii indigene și a habitatelor lor naturale.       Descriptor     D2 Specii neindigene       Presiuni ( anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 , aprobată cu modificări prin  Legea nr. 6/2011 , cu modificările ulterioare)     Introducerea de specii neindigene și translocații       Scop spațial     Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică       Consecințe pentru alte State Membre     Aplicarea acestei excepții de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre.       Masuri ad-hoc     Nu se aplică       Atenuare     Excepția se aplică introducerii de noi specii invazive pe cai secundare (ex. prin strâmtoarea Bosfor). Vor fi depuse, în măsura posibilului, toate eforturile în ceea ce privește depistarea timpurie a introducerii unor astfel de specii pentru a permite luarea de măsuri în scopul asigurării controlului răspândirii în continuare a acestor specii în apele marine românești.       Numele excepției     Exploatarea stocurilor comune de pești comerciali astfel încât să susțină producția maximă durabilă       Nr./codul excepției     RO-EX-002       Tipul de excepție    Art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 , aprobată cu modificări prin  Legea nr. 6/2011 , cu modificările ulterioare     România depune eforturi pentru gestionarea activității de pescuit astfel încât să se asigure un pescuit durabil la scară locală, subregională (măsuri comune România–Bulgaria) și regională (prin măsura nou propusă - Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de pești vizate) și atingerea SEB. Totuși, având în vedere că stocul comercial este împărțit în întreaga regiune sau subregiune marină, atingerea SEB pentru Descriptorul 3 depinde de modul de acțiune al tuturor statelor riverane Mării Negre.       KTM     KTM 20–Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor   KTM 35–Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.       Obiective/ținte relevante        - Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F= 0,07 și F= 0,15 – limite de referință (calcan);   -Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie);   - Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre.       Starea Ecologică Bună     Nivelul presiunii din pescuit și capacitățile reproductive sunt la acele niveluri stabilite în obiectivele de mediu pentru a susține MSY (Producția maximă durabilă) pe o perioadă lungă de timp pentru unele specii cheie relevante (șprot, calcan, bacaliar, stavrid, hamsie, rechin și barbun).       Descriptor     D3 Specii comerciale de pești și moluște       Presiuni ( anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 , aprobată cu modificări prin  Legea nr. 6/2011 , cu modificările ulterioare)     Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv).       Scop spațial     Scara regională și sub-regională       Consecințe pentru alte State Membre     Aplicarea acestei excepții de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre       Măsuri ad-hoc     Măsurile existente și cele nou propuse se consideră că pot contribui la atingerea Stării Ecologice Bune..       Atenuare     Măsurile elaborate în acest document vor contribui la atingerea Stării ecologice bune. România se angajează să contribuie la procesul de colectare a datelor la scară sub-regională.       Numele excepției     Nivelul de deșeuri marine, în particular microplastice, în mediul marin       Nr./codul excepției     RO-EX-03       Tipul de excepție    Art.13 alin.(1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2010 , aprobată cu modificări prin  Legea nr.6/2011 , cu modificările ulterioare     Recunoscând faptul că nivelul actual de cunoaștere nu permite o evaluare măsurabilă a stării actuale cu privire la deșeurile marine, România constată că prezența deșeurilor marine poate fi, de asemenea, de origine transfrontalieră. În acest context, acțiunile altor țări riverane Mării Negre pot să interfere cu eforturile care vor fi depuse pentru reducerea deșeurilor marine.       KTM     KTM 29–Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin       Obiective/ținte relevante     - tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm    - tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării   - reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezență deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine       Starea Ecologică Bună     Starea ecologică bună este atinsă atunci când impactul deșeurilor marine și al produselor lor de descompunere este redus și încetează să producă efecte dăunătoare asupra mediului marin și costier.       Descriptor     D10 Deșeuri marine       Presiuni ( anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 , aprobată cu modificări prin  Legea nr. 6/2011 , cu modificările ulterioare)     Deșeuri marine       Scop spațial     Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică       Consecințe pentru alte State Membre     Aplicarea acestei excepții de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre       Măsuri ad-hoc     Măsurile existente și cele nou propuse se consideră că pot contribui la atingerea Starea Ecologică Bună       Atenuare     Se vor întreprinde toate eforturile pentru îmbunătățirea gradului de cunoaștere referitor la aspectul transfrontalier al introducerii deșeurilor marine în apele marine românești. Această excepție va fi revizuită pe baza cunoștințelor acumulate în viitor, în special după aprobarea și implementarea ”Regional Action Plan on Marine Litter Management for the Black Sea” și “Guidelines for Marine Litter Monitoring in the Black Sea”.                                  ----  

Preluat: 2026-09-23T17:12:19.210674+00:00 · SHA256: 9f589125d6b5b71083c50d545d45fe19a2317791bb6daf295284ca03af167af8